Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID din 30 septembrie 2004 privind studiile de siguranta nonclinica necesare in vederea efectuarii studiilor clinice pentru evaluarea medicamentelor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

GHID din 30 septembrie 2004 privind studiile de siguranta nonclinica necesare in vederea efectuarii studiilor clinice pentru evaluarea medicamentelor

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 945 din 15 octombrie 2004

Comenteaza legea

CAP. I
Introducere

I.1. Obiective
ART. 1
Prezentul ghid transpune Ghidul nr. 286/95, modificat, al Comitetului pentru Produse Medicamentoase Brevetate (Committee for Proprietary Medicinal Products - CPMP)/Conferinţei Internaţionale pentru Armonizare (International Conference for Harmonisation - ICH).
ART. 2
(1) Scopul prezentului ghid este de a recomanda standarde internaţionale pentru studiile de siguranţã nonclinicã şi de a promova armonizarea studiilor de siguranţã nonclinicã necesare pentru susţinerea studiilor clinice cu scop şi duratã determinate.
(2) Armonizarea modului în care se efectueazã studiile de siguranţã nonclinicã contribuie la reducerea probabilitãţii apariţiei unor diferenţe importante între diferitele pãrţi ale lumii.
(3) Prezentul ghid faciliteazã efectuarea în timp optim a studiilor clinice şi reduce utilizarea inutilã a animalelor de experienţã şi a altor resurse; prin aceasta se promoveazã dezvoltarea sigurã şi eticã a medicamentelor noi, precum şi disponibilitatea acestora pe piaţa farmaceuticã.
I.2. Generalitãţi
ART. 3
Prezentul ghid este un document agreat internaţional, referitor la domeniul de aplicare şi durata studiilor de siguranţã nonclinicã necesare în vederea efectuãrii studiilor clinice pentru medicamente.
I.3. Domeniu de aplicare
ART. 4
(1) Recomandãrile pentru studiile de siguranţã nonclinicã necesare în vederea autorizãrii de punere pe piaţã a unui medicament includ, în mod uzual, studii de toxicitate dupã dozã unicã şi dupã doze repetate, studii de toxicitate asupra funcţiei de reproducere, studii de genotoxicitate, studii de toleranţã localã şi, pentru produsele care prezintã risc sau sunt propuse pentru utilizare de lungã duratã, evaluarea potenţialului carcinogen.
(2) Alte studii nonclinice includ studii farmacologice pentru evaluarea siguranţei şi studii farmacocinetice (care se referã la absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi excreţia medicamentului); aceste tipuri de studii şi relaţia lor cu efectuarea studiilor clinice sunt prezentate în prezentul ghid.
(3) Prezentul ghid se aplicã în situaţii întâlnite în mod obişnuit în cursul dezvoltãrii convenţionale a medicamentelor şi trebuie privit ca un ghid general pentru dezvoltarea medicamentului; studiile de siguranţã la animalele de experienţã şi studiile clinice la om trebuie planificate şi proiectate pentru a reprezenta o abordare ştiinţificã şi eticã adecvatã pentru medicamentul în dezvoltare.
(4) Deoarece au avut loc modificãri importante în ceea ce priveşte tipurile de agenţi terapeutici fabricaţi (de exemplu, medicamentele obţinute prin biotehnologie), paradigmele existente pentru evaluarea siguranţei pot fi uneori inadecvate sau nerelevante; evaluarea siguranţei în astfel de situaţii se face de la caz la caz.
(5) În mod similar, medicamentele în dezvoltare indicate în boli care pun în pericol viaţa sau în boli grave pentru care nu existã în mod curent mijloace terapeutice eficiente pot fi abordate de la caz la caz, atât în ceea ce priveşte evaluarea toxicologicã, cât şi dezvoltarea clinicã, pentru a optimiza şi a grãbi dezvoltarea medicamentului; în aceste cazuri, anumite studii pot fi reduse, amânate sau omise.
I.4. Principii generale
ART. 5
(1) Dezvoltarea unui medicament este un proces în etape care implicã evaluarea datelor de siguranţã atât la animale de experienţã, cât şi la om; obiectivele evaluãrii siguranţei nonclinice includ caracterizarea efectelor toxice la nivelul organelor-ţintã, dependenţa de dozã, relaţia cu expunerea şi reversibilitatea potenţialã.
(2) Aceste date sunt importante pentru estimarea unei doze iniţiale sigure pentru studiile clinice şi pentru identificarea parametrilor de monitorizare clinicã a posibilelor efecte adverse; studiile de siguranţã nonclinicã, deşi limitate la începutul testãrii clinice, trebuie sã caracterizeze adecvat efectele toxice care pot apãrea în condiţiile studiilor clinice susţinute.
(3) Studiile clinice se efectueazã pentru a demonstra eficacitatea şi siguranţa unui medicament, începând cu o expunere relativ micã, la un numãr mic de subiecţi; acestea sunt urmate de studii clinice în care expunerea creşte, în mod uzual, o datã cu doza, durata şi/sau mãrimea populaţiei de pacienţi expuşi.
(4) Studiile clinice se desfãşoarã pe baza demonstrãrii unei siguranţe adecvate în cadrul studiului/studiilor clinic/clinice anterior/anterioare, ca şi a datelor de siguranţã nonclinicã suplimentare, disponibile în momentul iniţierii studiilor clinice; efectele adverse serioase, clinice sau nonclinice, pot periclita continuarea studiilor clinice şi/sau pot sugera necesitatea unor studii nonclinice suplimentare şi o reevaluare a evenimentelor adverse din studiile clinice anterioare, pentru rezolvarea problemei.
(5) Studiile clinice pot fi grupate în funcţie de scopul şi de obiectivele lor; studiile vizând prima expunere umanã sunt, în general, studii dupã dozã unicã, urmate de creşterea progresivã a dozelor, şi studii dupã doze repetate pe termen scurt, pentru a evalua parametrii farmacocinetici şi toleranţa (studii de fazã I - studii farmacologice la om); aceste studii sunt de multe ori efectuate pe voluntari sãnãtoşi, dar pot include, de asemenea, şi pacienţi.
(6) Urmãtoarea fazã constã în studii exploratorii de eficacitate şi siguranţã la pacienţi (studii de fazã II - studii terapeutice exploratorii); acestea sunt urmate de studii clinice de confirmare a eficacitãţii şi siguranţei pe populaţii de pacienţi (studii de fazã III - studii terapeutice de confirmare).

CAP. II
Studii farmacologice pentru evaluarea siguranţei

ART. 6
(1) Studiile farmacologice pentru evaluarea siguranţei includ evaluarea efectelor asupra funcţiilor vitale, respectiv la nivelul aparatului cardiovascular, sistemului nervos central, aparatului respirator; aceste efecte trebuie evaluate anterior primei expuneri umane.
(2) Studiile pentru evaluarea siguranţei pot fi efectuate suplimentar, în cadrul studiilor de toxicitate sau separat.

CAP. III
Studii de toxicocineticã şi farmacocineticã

ART. 7
(1) Datele privind expunerea la animale de experienţã trebuie sã fie evaluate anterior iniţierii studiilor clinice; datele suplimentare referitoare la absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi excreţia la animale trebuie sã fie disponibile pentru a se compara cãile metabolice la animale şi la om.
(2) În mod obişnuit, trebuie sã fie disponibile informaţii adecvate în acest sens înainte de încheierea fazei I - studii farmacocinetice la om.

CAP. IV
Studii de toxicitate dupã dozã unicã

ART. 8
Toxicitatea dupã dozã unicã (toxicitatea acutã) a unui medicament trebuie evaluatã la douã specii de mamifere înainte de prima expunere umanã; un studiu în care dozele cresc progresiv este considerat o variantã acceptabilã a studiului de toxicitate dupã dozã unicã.

CAP. V
Studii de toxicitate dupã doze repetate

ART. 9
(1) Durata recomandatã pentru studiile de toxicitate dupã doze repetate este de obicei corelatã cu durata, indicaţia terapeuticã şi faza studiului clinic propus; în principiu, durata studiilor de toxicitate dupã doze repetate, efectuate la douã specii de mamifere (una nerozãtoare), trebuie sã fie egalã sau sã depãşeascã durata studiului clinic, pânã la durata maximã recomandatã pentru studiile de toxicitate dupã doze repetate (a se vedea tabelele nr. 1 şi 2).
(2) În anumite circumstanţe în care beneficiul terapeutic este semnificativ, studiile clinice pot fi extinse de la caz la caz mai mult decât durata studiilor de toxicitate dupã doze repetate care le susţin.
V.1. Studii clinice de fazã I şi de fazã II
ART. 10
(1) Pentru susţinerea studiilor clinice de fazã I (studii farmacologice la om) şi de fazã II (studii terapeutice exploratorii) cu o duratã de pânã la douã sãptãmâni sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate, efectuate la douã specii de mamifere (una nerozãtoare), cu o duratã minimã de douã sãptãmâni (a se vedea tabelul nr. 1).
(2) Pentru susţinerea acestor tipuri de studii clinice cu o duratã de pânã la 1, 3 sau 6 luni sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate cu durata de, respectiv, 1, 3 sau 6 luni.
(3) Pentru susţinerea studiilor clinice de fazã I şi de fazã II cu o duratã care depãşeşte 6 luni sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate cu durata de 6 luni, efectuate la rozãtoare, şi studii de toxicitate cronicã efectuate la nerozãtoare.


    Tabelul nr. 1 - Durata studiilor de toxicitate dupã doze repetate,
  necesare în vederea susţinerii studiilor clinice de fazã I şi de fazã II
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                 Durata minimã a studiilor
     Durata studiilor clinice                 de toxicitate dupã doze repetate
                                           ────────────────────────────────────
                                              Rozãtoare           Nerozãtoare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Dozã unicã                                  2 sãptãmâni         2 sãptãmâni
 Pânã la 2 sãptãmâni                         2 sãptãmâni         2 sãptãmâni
 Pânã la o lunã                              1 lunã              1 lunã
 Pânã la 3 luni                              3 luni              3 luni
 Pânã la 6 luni                              6 luni              6 luni*)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

------------
*) Rezultatele studiilor de toxicitate dupã doze repetate cu durata de 6 luni, efectuate la nerozãtoare, trebuie sã fie disponibile anterior iniţierii studiilor clinice cu durata mai mare de 3 luni; alternativ, dacã este cazul, se recomandã ca rezultatele studiilor de toxicitate dupã doze repetate cu durata de 9 luni sã fie disponibile înainte de iniţierea unui studiu clinic cu durata mai lungã decât cea susţinutã de studiile de toxicitate dupã doze repetate disponibile.

V.2. Studii clinice de fazã III
ART. 11
(1) Pentru susţinerea studiilor clinice de fazã III cu o duratã de pânã la douã sãptãmâni sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate, efectuate la douã specii de mamifere (una nerozãtoare), cu durata de o lunã.
(2) Pentru susţinerea studiilor clinice de fazã III cu o duratã de pânã la o lunã sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate cu durata de 3 luni.
(3) Pentru susţinerea studiilor clinice de fazã III cu durata de pânã la 3 luni sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate cu durata de 6 luni, efectuate la rozãtoare, şi studii cu durata de 3 luni, efectuate la nerozãtoare.
(4) Pentru susţinerea studiilor clinice de fazã III cu durata mai mare sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate cu durata de 6 luni, efectuate la rozãtoare, şi studii de toxicitate cronicã efectuate la nerozãtoare.


    Tabelul nr. 2 - Durata studiilor de toxicitate dupã doze repetate,
  necesare în vederea susţinerii studiilor clinice de fazã III şi a emiterii
  autorizaţiei de punere pe piaţã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                 Durata minimã a studiilor
     Durata studiilor clinice                 de toxicitate dupã doze repetate
                                           ────────────────────────────────────
                                              Rozãtoare           Nerozãtoare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Pânã la 2 sãptãmâni                         1 lunã              1 lunã
 Pânã la 1 lunã                              3 luni              3 luni
 Pânã la 3 luni                              6 luni              3 luni
 Peste 3 luni                                6 luni              Cronic
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

CAP. VI
Studii privind toleranţa localã

ART. 12
(1) Toleranţa localã se studiazã la animale de experienţã, utilizându-se cãile de administrare relevante pentru administrarea clinicã propusã.
(2) Evaluarea toleranţei locale trebuie efectuatã anterior expunerii umane; studiile de toleranţã localã pot fi efectuate în cadrul altor studii toxicologice nonclinice.

CAP. VII
Studii de genotoxicitate

ART. 13
(1) Testele in vitro pentru evaluarea mutaţiilor şi aberaţiilor cromozomiale sunt necesare, în general, înainte de prima expunere umanã; dacã apar rezultate echivoce sau pozitive, trebuie efectuate studii suplimentare.
(2) Bateria standard de teste pentru genotoxicitate trebuie efectuatã anterior iniţierii studiilor clinice de fazã II.

CAP. VIII
Studii de carcinogenitate

ART. 14
(1) În mod obişnuit nu sunt necesare studii complete de carcinogenitate anterior începerii studiilor clinice, cu excepţia unor situaţii de risc.
(2) Pentru medicamentele indicate în anumite boli severe, testarea carcinogenitãţii, dacã este necesarã, poate fi încheiatã dupã autorizarea medicamentului.

CAP. IX
Studii de toxicitate asupra funcţiei de reproducere

ART. 15
Studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere trebuie efectuate ţinându-se seama de populaţia expusã în studiile clinice.
IX.1. Bãrbaţi
ART. 16
(1) Bãrbaţii pot fi incluşi în studiile de fazã I şi de fazã II anterior efectuãrii studiilor nonclinice de fertilitate la masculi, deoarece în cadrul studiilor de toxicitate dupã doze repetate se efectueazã şi evaluarea organelor de reproducere.
(2) Studiile privind fertilitatea la masculi trebuie încheiate înainte de iniţierea studiilor clinice de fazã III.
IX.2. Femei care nu mai sunt în perioada fertilã
ART. 17
Femeile care nu mai sunt în perioada fertilã (de exemplu, sterilitate definitivã, postmenopauzã) pot fi incluse în studii clinice anterior efectuãrii studiilor nonclinice de toxicitate asupra procesului de reproducere, cu condiţia ca studiile de toxicitate dupã doze repetate relevante (incluzând evaluarea organelor de reproducere la femele) sã fi fost efectuate.
IX.3. Femei aflate în perioada fertilã
ART. 18
(1) În ceea ce priveşte femeile aflate în perioada fertilã existã o mare preocupare referitoare la expunerea neintenţionatã embriofetalã înainte de a fi disponibile informaţii privind raportul risc/beneficiu.
(2) Evaluarea nonclinicã a toxicitãţii asupra dezvoltãrii embriofetale trebuie încheiatã înainte de începerea studiilor clinice de fazã I la femei aflate în perioada fertilã; de asemenea, evaluarea nonclinicã a toxicitãţii asupra fertilitãţii la femele trebuie încheiatã anterior iniţierii studiilor clinice de fazã III.
(3) În vederea obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţã trebuie prezentate studiile nonclinice de toxicitate asupra dezvoltãrii pre- şi postnatale.
(4) Este necesarã efectuarea studiilor complete de toxicitate asupra funcţiei de reproducere la femele şi a bateriei standard de teste de genotoxicitate înainte de includerea femeilor aflate în perioada fertilã în studii clinice, indiferent de fazã, fãrã a utiliza metode foarte eficiente pentru controlul sarcinii, sau când starea de graviditate nu poate fi precizatã cu certitudine.
IX.4. Femei gravide
ART. 19
(1) Includerea femeilor gravide în studii clinice impune efectuarea integralã prealabilã a studiilor nonclinice de toxicitate asupra funcţiei de reproducere şi a bateriei standard de teste de genotoxicitate.
(2) Suplimentar sunt necesare, în general, şi datele privind siguranţa obţinute în cazul expunerilor umane anterioare.

CAP. X
Studii suplimentare

ART. 20
În cazul în care datele nonclinice sau clinice obţinute pentru produsul studiat sau pentru produse înrudite nu sunt concludente din punct de vedere al siguranţei, poate fi necesarã efectuarea unor studii nonclinice suplimentare.

CAP. XI
Studii clinice la copii

ART. 21
(1) Datele privind siguranţa, rezultate în urma expunerilor anterioare ale adulţilor, reprezintã cea mai relevantã sursã de informaţii; aceste date trebuie sã fie disponibile anterior iniţierii studiilor clinice la copii; necesitatea datelor obţinute la adulţi trebuie apreciatã de la caz la caz.
(2) Pe lângã studiile adecvate de toxicitate dupã doze repetate, studiile complete de toxicitate asupra funcţiei de reproducere şi bateria standard de teste de genotoxicitate trebuie sã fie disponibile anterior iniţierii studiilor clinice la copii; când studiile nonclinice anterioare efectuate pe animale adulte, precum şi datele de siguranţã obţinute în studiile clinice efectuate la adulţi sunt insuficiente, poate fi necesarã efectuarea unor studii la animale tinere.
(3) Necesitatea studiilor de carcinogenitate trebuie analizatã anterior iniţierii studiilor clinice de lungã duratã la copii, luându-se în considerare durata tratamentului sau existenţa unor condiţii de risc.

----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Ministerul Sanatatii, GHID din 30 septembrie 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"