Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. I Introducere I.1. Obiective ART. 1 Prezentul ghid transpune Ghidul nr. 286/95, modificat, al Comitetului pentru Produse Medicamentoase Brevetate (Committee for Proprietary Medicinal Products - CPMP)/Conferinţei Internaţionale pentru Armonizare (International Conference for Harmonisation - ICH). ART. 2 (1) Scopul prezentului ghid este de a recomanda standarde internaţionale pentru studiile de siguranţã nonclinicã şi de a promova armonizarea studiilor de siguranţã nonclinicã necesare pentru susţinerea studiilor clinice cu scop şi duratã determinate. (2) Armonizarea modului în care se efectueazã studiile de siguranţã nonclinicã contribuie la reducerea probabilitãţii apariţiei unor diferenţe importante între diferitele pãrţi ale lumii. (3) Prezentul ghid faciliteazã efectuarea în timp optim a studiilor clinice şi reduce utilizarea inutilã a animalelor de experienţã şi a altor resurse; prin aceasta se promoveazã dezvoltarea sigurã şi eticã a medicamentelor noi, precum şi disponibilitatea acestora pe piaţa farmaceuticã. I.2. Generalitãţi ART. 3 Prezentul ghid este un document agreat internaţional, referitor la domeniul de aplicare şi durata studiilor de siguranţã nonclinicã necesare în vederea efectuãrii studiilor clinice pentru medicamente. I.3. Domeniu de aplicare ART. 4 (1) Recomandãrile pentru studiile de siguranţã nonclinicã necesare în vederea autorizãrii de punere pe piaţã a unui medicament includ, în mod uzual, studii de toxicitate dupã dozã unicã şi dupã doze repetate, studii de toxicitate asupra funcţiei de reproducere, studii de genotoxicitate, studii de toleranţã localã şi, pentru produsele care prezintã risc sau sunt propuse pentru utilizare de lungã duratã, evaluarea potenţialului carcinogen. (2) Alte studii nonclinice includ studii farmacologice pentru evaluarea siguranţei şi studii farmacocinetice (care se referã la absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi excreţia medicamentului); aceste tipuri de studii şi relaţia lor cu efectuarea studiilor clinice sunt prezentate în prezentul ghid. (3) Prezentul ghid se aplicã în situaţii întâlnite în mod obişnuit în cursul dezvoltãrii convenţionale a medicamentelor şi trebuie privit ca un ghid general pentru dezvoltarea medicamentului; studiile de siguranţã la animalele de experienţã şi studiile clinice la om trebuie planificate şi proiectate pentru a reprezenta o abordare ştiinţificã şi eticã adecvatã pentru medicamentul în dezvoltare. (4) Deoarece au avut loc modificãri importante în ceea ce priveşte tipurile de agenţi terapeutici fabricaţi (de exemplu, medicamentele obţinute prin biotehnologie), paradigmele existente pentru evaluarea siguranţei pot fi uneori inadecvate sau nerelevante; evaluarea siguranţei în astfel de situaţii se face de la caz la caz. (5) În mod similar, medicamentele în dezvoltare indicate în boli care pun în pericol viaţa sau în boli grave pentru care nu existã în mod curent mijloace terapeutice eficiente pot fi abordate de la caz la caz, atât în ceea ce priveşte evaluarea toxicologicã, cât şi dezvoltarea clinicã, pentru a optimiza şi a grãbi dezvoltarea medicamentului; în aceste cazuri, anumite studii pot fi reduse, amânate sau omise. I.4. Principii generale ART. 5 (1) Dezvoltarea unui medicament este un proces în etape care implicã evaluarea datelor de siguranţã atât la animale de experienţã, cât şi la om; obiectivele evaluãrii siguranţei nonclinice includ caracterizarea efectelor toxice la nivelul organelor-ţintã, dependenţa de dozã, relaţia cu expunerea şi reversibilitatea potenţialã. (2) Aceste date sunt importante pentru estimarea unei doze iniţiale sigure pentru studiile clinice şi pentru identificarea parametrilor de monitorizare clinicã a posibilelor efecte adverse; studiile de siguranţã nonclinicã, deşi limitate la începutul testãrii clinice, trebuie sã caracterizeze adecvat efectele toxice care pot apãrea în condiţiile studiilor clinice susţinute. (3) Studiile clinice se efectueazã pentru a demonstra eficacitatea şi siguranţa unui medicament, începând cu o expunere relativ micã, la un numãr mic de subiecţi; acestea sunt urmate de studii clinice în care expunerea creşte, în mod uzual, o datã cu doza, durata şi/sau mãrimea populaţiei de pacienţi expuşi. (4) Studiile clinice se desfãşoarã pe baza demonstrãrii unei siguranţe adecvate în cadrul studiului/studiilor clinic/clinice anterior/anterioare, ca şi a datelor de siguranţã nonclinicã suplimentare, disponibile în momentul iniţierii studiilor clinice; efectele adverse serioase, clinice sau nonclinice, pot periclita continuarea studiilor clinice şi/sau pot sugera necesitatea unor studii nonclinice suplimentare şi o reevaluare a evenimentelor adverse din studiile clinice anterioare, pentru rezolvarea problemei. (5) Studiile clinice pot fi grupate în funcţie de scopul şi de obiectivele lor; studiile vizând prima expunere umanã sunt, în general, studii dupã dozã unicã, urmate de creşterea progresivã a dozelor, şi studii dupã doze repetate pe termen scurt, pentru a evalua parametrii farmacocinetici şi toleranţa (studii de fazã I - studii farmacologice la om); aceste studii sunt de multe ori efectuate pe voluntari sãnãtoşi, dar pot include, de asemenea, şi pacienţi. (6) Urmãtoarea fazã constã în studii exploratorii de eficacitate şi siguranţã la pacienţi (studii de fazã II - studii terapeutice exploratorii); acestea sunt urmate de studii clinice de confirmare a eficacitãţii şi siguranţei pe populaţii de pacienţi (studii de fazã III - studii terapeutice de confirmare). CAP. II Studii farmacologice pentru evaluarea siguranţei ART. 6 (1) Studiile farmacologice pentru evaluarea siguranţei includ evaluarea efectelor asupra funcţiilor vitale, respectiv la nivelul aparatului cardiovascular, sistemului nervos central, aparatului respirator; aceste efecte trebuie evaluate anterior primei expuneri umane. (2) Studiile pentru evaluarea siguranţei pot fi efectuate suplimentar, în cadrul studiilor de toxicitate sau separat. CAP. III Studii de toxicocineticã şi farmacocineticã ART. 7 (1) Datele privind expunerea la animale de experienţã trebuie sã fie evaluate anterior iniţierii studiilor clinice; datele suplimentare referitoare la absorbţia, distribuţia, metabolizarea şi excreţia la animale trebuie sã fie disponibile pentru a se compara cãile metabolice la animale şi la om. (2) În mod obişnuit, trebuie sã fie disponibile informaţii adecvate în acest sens înainte de încheierea fazei I - studii farmacocinetice la om. CAP. IV Studii de toxicitate dupã dozã unicã ART. 8 Toxicitatea dupã dozã unicã (toxicitatea acutã) a unui medicament trebuie evaluatã la douã specii de mamifere înainte de prima expunere umanã; un studiu în care dozele cresc progresiv este considerat o variantã acceptabilã a studiului de toxicitate dupã dozã unicã. CAP. V Studii de toxicitate dupã doze repetate ART. 9 (1) Durata recomandatã pentru studiile de toxicitate dupã doze repetate este de obicei corelatã cu durata, indicaţia terapeuticã şi faza studiului clinic propus; în principiu, durata studiilor de toxicitate dupã doze repetate, efectuate la douã specii de mamifere (una nerozãtoare), trebuie sã fie egalã sau sã depãşeascã durata studiului clinic, pânã la durata maximã recomandatã pentru studiile de toxicitate dupã doze repetate (a se vedea tabelele nr. 1 şi 2). (2) În anumite circumstanţe în care beneficiul terapeutic este semnificativ, studiile clinice pot fi extinse de la caz la caz mai mult decât durata studiilor de toxicitate dupã doze repetate care le susţin. V.1. Studii clinice de fazã I şi de fazã II ART. 10 (1) Pentru susţinerea studiilor clinice de fazã I (studii farmacologice la om) şi de fazã II (studii terapeutice exploratorii) cu o duratã de pânã la douã sãptãmâni sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate, efectuate la douã specii de mamifere (una nerozãtoare), cu o duratã minimã de douã sãptãmâni (a se vedea tabelul nr. 1). (2) Pentru susţinerea acestor tipuri de studii clinice cu o duratã de pânã la 1, 3 sau 6 luni sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate cu durata de, respectiv, 1, 3 sau 6 luni. (3) Pentru susţinerea studiilor clinice de fazã I şi de fazã II cu o duratã care depãşeşte 6 luni sunt necesare studii de toxicitate dupã doze repetate cu durata de 6 luni, efectuate la rozãtoare, şi studii de toxicitate cronicã efectuate la nerozãtoare.
Tabelul nr. 1 - Durata studiilor de toxicitate dupã doze repetate,
necesare în vederea susţinerii studiilor clinice de fazã I şi de fazã II
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Durata minimã a studiilor
Durata studiilor clinice de toxicitate dupã doze repetate
────────────────────────────────────
Rozãtoare Nerozãtoare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dozã unicã 2 sãptãmâni 2 sãptãmâni
Pânã la 2 sãptãmâni 2 sãptãmâni 2 sãptãmâni
Pânã la o lunã 1 lunã 1 lunã
Pânã la 3 luni 3 luni 3 luni
Pânã la 6 luni 6 luni 6 luni*)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tabelul nr. 2 - Durata studiilor de toxicitate dupã doze repetate,
necesare în vederea susţinerii studiilor clinice de fazã III şi a emiterii
autorizaţiei de punere pe piaţã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Durata minimã a studiilor
Durata studiilor clinice de toxicitate dupã doze repetate
────────────────────────────────────
Rozãtoare Nerozãtoare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pânã la 2 sãptãmâni 1 lunã 1 lunã
Pânã la 1 lunã 3 luni 3 luni
Pânã la 3 luni 6 luni 3 luni
Peste 3 luni 6 luni Cronic
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
