Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 21 septembrie 2016  privind staţiile pentru epurarea apelor uzate şi reţele de canalizare     Twitter Facebook
Cautare document

 GHID din 21 septembrie 2016 privind staţiile pentru epurarea apelor uzate şi reţele de canalizare

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 821 bis din 18 octombrie 2016

──────────
    Aprobat de Ordinul nr. 1.825 din 21 septembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 18 octombrie 2016.
──────────


 Cuprins

    
        1. CONTEXT
        1.1. INTRODUCERE
        1.2. CONTEXT LEGISLATIV
        1.3. PRINCIPII GENERALE
        2. DESCRIEREA PROIECTULUI
        2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR
        2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
        2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI
        3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT
        3.1. CONTEXT
        3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
        3.3. IMPORTANŢĂ
        3.4. SENSIBILITATE
        3.5. SUFICIENŢA DATELOR
        3.6. CADRU LEGISLATIV
        4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE
        4.1. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
        4.2. SOLURI ŞI GEOLOGIE
        4.3. CALITATEA AERULUI
        4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
        4.5. CLIMĂ
        4.6. FLORA ŞI FAUNA
        4.7. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
        4.8. FIINŢE UMANE
        4.9. PEISAJ
        4.10. PATRIMONIU CULTURAL (ARHEOLOGIE ŞI ARHITECTURĂ)
        4.11. BUNURI MATERIALE (ALTELE DECÂT PATRIMONIUL ARHITECTURAL)
        4.12. MONITORIZARE
        4.13. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE
        5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
        5.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
        5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
        6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
        6.1. PRINCIPIU
        6.2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
        6.3. SCOP ŞI LIMBAJ



 Abrevieri


        CBO Consum biochimic de oxigen
        CCO Consum chimic de oxigen
        EIM Evaluarea impactului asupra mediului
        HG Hotărâre de guvern
        I.e. Locuitor echivalent - încărcare organică biodegradabilă având
                    un consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO(5) - de
                    60 g O(2)/zi
        MS Materii în suspensie
        N Azot
        OD Oxigen dizolvat
        P Fosfor
        PAH Polycyclic aromatic hydrocarbon (Hidrocarburi aromatice
                    policiclice)
        PCB Polychlorinated biphenyls (Bifenili policloruraţi)
        PMM Plan de management de mediu
        Raport IM Raport privind impactul asupra mediului
        RFCT Rezumat fără caracter tehnic
        SEAU Staţie de epurare a apelor uzate
        SPAU Staţie de pompare a apelor uzate
        TKN Azot total
        UV Ultra violete


    1. CONTEXT
    1.1. INTRODUCERE
     Obiectivul general al acestui Ghid este de a îmbunătăţi conţinutul rapoartelor privind impactul asupra mediului (Raport IM) elaborate pentru proiecte din sectorul apă - în particular proiecte pentru staţii de epurare a apelor uzate urbane şi reţele de canalizare şi în acest sens de a face posibil ca toţi cei responsabili de efectuarea evaluărilor şi întocmirea Raportului IM să fie pe deplin conştienţi de principalele probleme ale acestui sector şi să le poată rezolva în mod corespunzător.

    1.2. CONTEXT LEGISLATIV
     Acest ghid a fost elaborat pentru următoarele tipuri de proiecte incluse în Anexa I şi Anexa II a Directivei EIM (transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare):
     Staţii pentru epurarea apelor uzate cu o capacitate mai mare de 150.000 locuitori echivalenţi: Anexa I pct. 13
     Staţii pentru epurarea apelor uzate (proiecte neincluse în Anexa I): Anexa II pct.11 c)
     Reţele de canalizare - conform recomandărilor documentului "Interpretarea definiţiilor anumitor categorii de proiecte din anexele I şi II ale Directivei EIM", elaborat de Direcţia Generală pentru Mediu a Comisiei Europene, proiecte care pot fi incluse în Anexa II pct.10 b), Proiecte de dezvoltare urbană
     Ghidul poate fi de asemenea utilizat în cazul proiectelor de reabilitare sau extindere a staţiilor de epurare sau a reţelelor de canalizare, care pot fi incluse în Anexa II pct. 13 a) a Directivei EIM.

    1.3. PRINCIPII GENERALE
     Principiile care au stat la baza întocmirii prezentului Ghid se regăsesc în obiectivele sale specifice:
     Sprijinirea autorităţilor de mediu în întocmirea îndrumarului privind informaţiile care trebuie incluse în Raportul IM;
     Sprijinirea beneficiarilor /titularilor de proiecte în întocmirea termenilor de referinţă pentru consultanţi în vederea efectuării EIM şi elaborării Raportului IM ("evaluatori de mediu")

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Prezentul ghid conţine recomandări concise standard dar adaptate │
    │sectorului apă - proiecte pentru staţii de epurare a apelor uzate urbane şi │
    │reţele de canalizare, pentru conţinutul rapoartelor privind impactul asupra │
    │mediului şi vine în completarea ghidurilor naţionale şi metodologiei EIM din │
    │România. │
    │ │
    │ Scopul general al acestor recomandări este de a face posibil ca cei care │
    │răspund de efectuarea propriu-zisă a evaluării şi de întocmirea Raportului │
    │IM să cunoască toate aspectele din sectorul apă - staţii de epurare a apelor │
    │uzate urbane şi reţele de canalizare şi să se asigure că problemele specifice │
    │sunt tratate în mod corespunzător. În plus, după întocmirea şi depunerea │
    │Raportului IM, ghidul va fi de asemenea util autorităţilor de mediu pentru a │
    │analiza calitatea informaţiilor, în particular pentru a se asigura că nu a │
    │fost omisă niciuna dintre problemele esenţiale evidenţiate în acest ghid. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



     Ghidul este structurat în mare măsură pe baza cerinţelor din articolul 5 (1) a Directivei EIM, cuprinse în Anexa IV - Informaţii solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului.
     Prezentul ghid nu este exhaustiv. Astfel, este posibil ca anumite aspecte de mediu comune tuturor tipurilor de proiecte să nu fie menţionate sau detaliate.
     Ghidul poate fi aplicat pentru toate cele trei tipuri de proiecte menţionate în secţiunea 1.2. Acolo unde este necesar, pe parcursul ghidului s-au făcut menţiuni cu privire la aspectele specifice fiecărui proiect.
     Ordinea / locul anumitor sub-secţiuni aferente fiecăreia dintre secţiunile de mai jos pot fi schimbate de elaboratorul raportului, care poate introduce alte sub-secţiuni, în funcţie de specificitatea fiecărui proiect în ceea ce priveşte obiectivele, caracteristicile tehnice, locul de amplasare, mediul natural şi construit sau alte elemente.


    2. DESCRIEREA PROIECTULUI

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Scopul acestei secţiuni este de a evidenţia principalele aspecte ce │
    │trebuie tratate în fiecare dintre sub-secţiunile de mai jos, atunci când se │
    │descrie un proiect din sectorul apă - epurarea apelor uzate urbane şi reţele │
    │de canalizare (inclusiv proiecte privind lucrări de modernizare şi/sau │
    │extindere): │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.1: Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului │
    │proiect şi a cerinţelor de amenajare şi utilizare a terenului în timpul │
    │etapelor de construcţie şi exploatare; │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.2: Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor │
    │(construcţia şi exploatarea lucrărilor pentru colectarea şi epurarea apelor │
    │uzate urbane), de exemplu natura şi cantitatea materialelor utilizate şi │
    │estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a deşeurilor preconizate şi a emisiilor │
    │(poluare în apă, aer şi sol, zgomot, vibraţii, lumină, căldură, radiaţii etc.)│
    │rezultate din aceste procese │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.3: Rezumatul principalelor alternative studiate de titular│
    │şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare│
    │efectele asupra mediului. │
    │ │
    │ Notă: Primele două sub-secţiuni vor trata numai alternativa selectată. │
    │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR
    2.1.1. Descrierea amplasamentului
     Descrierea generală a amplasamentului proiectului
     Descrierea aglomerărilor umane (definite conform HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare) şi a localităţilor din cadrul aglomerărilor umane, zona administrativă acoperită de proiect; delimitarea aglomerărilor umane;
     Amplasamentele lucrărilor prevăzute prin proiect, respectiv: staţii pentru epurarea apelor uzate urbane (SEAU), staţii de pompare pentru ape uzate urbane (SPAU), bazine de retenţie/deversoare pentru ape meteorice, colectoare principale, reţele de canalizare
     Amplasamentul organizării/organizărilor de şantier; dacă amplasamentul sau amplasamentele nu au fost încă stabilite, Raportul IM va conţine propuneri pentru acestea. Propunerile vor fi făcute ţinând cont de amploarea şi tipurile de lucrări prevăzute prin proiect
     Folosinţa terenurilor în zonele lucrărilor propuse prin proiect: staţie de epurare pentru ape uzate urbane (SEAU), staţii de pompare pentru ape uzate urbane (SPAU), bazine de retenţie/deversoare pentru ape meteorice, reţele de canalizare; suprafeţele de teren aferente lucrărilor propuse; dimensiunea zonelor de lucru necesare pentru principalele componente ale proiectului;
     Suprafeţe de teren necesare pentru organizarea de şantier/puncte de lucru şi tipul de folosinţă a acestor terenuri
     Vecinătăţile lucrărilor propuse şi ale amplasamentelor organizării de şantier/puncte de lucru; folosinţa terenurilor (agricol, rezidenţial, comercial, recreaţional, zone industriale, zone turistice, instituţii); distanţa de la amplasamentul/amplasamentele lucrărilor până la aceste zone;
     Limitări de proiectare impuse de caracteristicile amplasamentului (inclusiv utilizarea terenurilor adiacente)
     Se vor anexa planuri, hărţi, pe care vor delimitate limitele administrative ale localităţilor, limitele aglomerărilor umane, precum şi amplasamentele lucrărilor propuse prin proiect.

    2.1.2. Descrierea proiectului, inclusiv mărimea sau scara de realizare
     La elaborarea proiectului se vor avea în vedere:
     Cerinţele Directivei 91/271/EEC, transpusă în legislaţia românească de HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile din Tratatul de Aderare - Cap. 22 (termene/perioade de tranziţie privind colectarea şi epurarea apelor uzate urbane). Programele de măsuri din Planurile de Management Bazinale (se recomandă consultarea autorităţilor de gospodărire a apelor)
     Pentru fiecare componentă a proiectului (ex. reţea de canalizare, SEAU etc. extindere/reabilitare a reţelelor de canalizare sau a SEAU) Raportul IM trebuie să includă următoarele informaţii:
     Definirea aglomerării:
     Localităţi incluse în aglomerarea umană
     Încărcarea cu poluanţi a apelor uzate urbane generate în zona aglomerării umane, exprimată în locuitori echivalenţi (conform prevederilor H.G. nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare), cu estimarea creşterii/diminuării încărcării cu poluanţi a apelor uzate în viitor; estimarea încărcărilor cu poluanţi a apelor uzate într-o etapă viitoare trebuie să ţină cont de evoluţia zonei din punctul de vedere al dezvoltării urbane şi de posibilele modificări ale evacuărilor industriale (diminuarea sau creşterea volumelor de apă evacuate şi poluanţii caracteristici).
     În cazurile în care două sau mai multe aglomerări umane individuale pot fi unite astfel încât apele uzate colectate să fie epurate într-o singură SEAU, se vor furniza date pentru fiecare aglomerare umană în parte şi pentru grupul de aglomerări umane.

     Reţele de canalizare pentru ape uzate urbane:
     Precizări privind reţeaua de canalizare: tip unitar, divizor (separativ) sau combinat (mixt);
     Lucrări propuse pentru reţeaua de canalizare: reţea nouă, reabilitarea sau extinderea reţelei existente, conversia reţelelor de tip unitar în reţele de tip separativ sau combinat într-o anumită zonă, colectoare (gravitaţionale sau sub presiune), SEAU, bazine de retenţie/deversoare pentru ape meteorice.
     O reţea de canalizare construită în sistem unitar (pentru colectarea apelor uzate menajere şi a apelor meteorice) sau o reţea combinată de ape uzate necesită prevederea de bazine de retenţie/deversoare pentru ape meteorice în vederea redirecţionării apelor excedentare direct către receptor în perioadele de debit ridicat (precipitaţii abundente sau topirea zăpezilor). Instalaţiile de epurare vor fi proiectate astfel încât efluentul să se conformeze din punct de vedere calitativ cu valorile limită corespunzătoare obiectivelor de calitate pentru receptorul natural.
     Caracteristicile tehnice ale lucrărilor:
     o colectoare principale, reţea secundară de ape uzate, reţea de ape pluviale: trasee şi zone deservite, lungimi, diametre, tipuri de materiale, debite;
     o bazine de retenţie/deversoare pentru ape meteorice: amplasament, dimensiuni (lungime, înălţime, adâncime)
     o SPAU: amplasament, caracteristicile tehnice ale pompelor: putere - P (kW), debit - Q (mc/h), înălţime de pompare - H (m)

     Rata de conectare la reţeaua de canalizare;
     Tipul de lucrări pentru construirea reţelei de canalizare (ex. şanţuri deschise, forări orizontale) sau pentru reabilitarea sau extinderea reţelei de canalizare (ex. şanţuri deschise, căptuşire, reabilitare punctuală)

     SEAU:
     Capacitate proiectată (I.e.)
     Debite: în condiţii fără precipitaţi/în condiţii cu precipitaţii (debite minime şi maxime multianuale)
     Ponderea apelor menajere, industriale şi ne-menajere şi a apei din precipitaţii (mc/zi, mc/an) în apele uzate urbane;
     Principalii parametri calitativi pentru influentul SEAU (CCO, CBO(5), MS, pH, N, P, reziduu fix)
     Procesul de epurare a apelor uzate urbane:
     o Pre-epurare: filtrare, eliminarea materialului grosier (ex. pietriş, nisip, materiale reţinute la grătare)
     o Epurare primară: decantarea materiilor în suspensie, reducerea încărcării organice [CBO(5)]
     o Epurare secundară: epurarea biologică a apelor uzate şi sedimentare secundară
     o Epurare terţiară: eliminarea azotului şi a fosforului şi, dacă condiţiile locale o impun, dezinfecţie.

     Tehnologia propusă pentru SEAU - instalaţii, echipamente şi principalele caracteristici ale acestora: număr de unităţi, capacitate pe unitate, capacitate totală;
     Eficienţa epurării apelor uzate, inclusiv eficienţa epurării în fiecare etapă de epurare (pre-epurare, epurare primară, secundară şi, după caz, epurare terţiară)
     Bazin pentru preluarea apelor uzate de la sisteme individuale de colectare a apelor uzate (bazine etanşe vidanjabile): dimensiuni, capacitate; proiectul va avea în vedere integrarea apelor uzate de la sistemele individuale de colectare a apelor uzate în procesul de epurare, cu considerarea valorii estimate a încărcării cu poluanţi a apelor uzate colectate de reţeaua de canalizare;
     Conductă/canal pentru evacuarea în receptorul natural a efluentului final de la SEAU: tip de material, traseu, dimensiuni, receptorul natural al apelor uzate epurate; lucrări suplimentare necesare pentru amplasarea conductei/canalului de evacuare, în special lucrări în albia sau pe malul receptorului.
     Schema fluxului tehnologic de epurare a apelor uzate.

     Tratarea nămolului:
     Lucrări/instalaţii pentru tratarea nămolului
     Procesul de tratare, de exemplu îngroşare, stabilizare anaerobă (fermentare), deshidratare, filtrare, centrifugare;
     Cantitatea de nămol rezultată din epurarea apelor uzate urbane; umiditate (% substanţă uscată)
     Amenajări pentru depozitarea temporară a nămolului; în cazurile în care se are în vedere utilizarea nămolului în agricultură, capacitatea de stocare trebuie să fie suficientă pentru a acoperi perioadele în care împrăştierea nămolului pe terenuri nu este indicată
     Schema de flux pentru tratarea nămolului

     Alei, drumuri, alte lucrări (de exemplu centrală termică cu biogaz)
     Lucrări de dezafectare şi demolare (de exemplu SEAU, SPAU existente):
     Prezentare generală a structurilor şi echipamentelor care vor fi dezafectate/demolate la SEAU: structuri care vor fi demolate (de exemplu staţia de epurare a apelor uzate) sau echipamentele şi instalaţiile care vor fi dezafectate;
     Prezentare generală a componentelor reţelei de canalizare existentă care vor fi dezafectate/demolate: conducte de canalizare, SPAU;
     Suprafaţa de teren aferentă fiecăreia dintre componentele permanente ale proiectului şi suprafaţa de teren necesară temporar pentru construcţii (inclusiv plan de situaţie şi plan de încadrare în zonă)
     Pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare, descrierea proiectului va include integrarea facilităţilor existente în ansamblul lucrărilor proiectate

     Prezentare generală a utilizării terenurilor înainte şi după implementarea proiectului.
     Se vor furniza schiţe şi planuri ale lucrărilor propuse care să conţină caracteristicile de proiectare. Pentru echipamentele de epurare a apelor uzate şi staţia de epurare a apelor uzate se recomandă ca planurile să fie realizate la scara 1:10.000 şi 1:2.000, iar planurile cu secţiunile transversale şi longitudinale ale principalelor lucrări se recomandă să fie realizate la scara 1:500 şi 1:100.

    2.1.3. Descrierea amenajărilor existente
     Infrastructura de canalizare în zona proiectului:
     o Descrierea succintă a reţelei de canalizare existentă
     o Aglomerare/aglomerări, (populaţie - număr locuitori şi I.e.); limitele teritoriale ale aglomerării/ aglomerărilor
     o Colectoare principale
     o Staţii de pompare
     o Date referitoare la reţeaua de canalizare existentă: sistem combinat/separativ, bazine de retenţie/deversoare pentru ape meteorice, reţele, SPAU (lungime, materiale, diametre, capacităţi, amplasament etc.)
     o Date privitoare la SEAU existentă: camera de admisie, pre-epurare, sedimentare primară, epurare biologică, decantare secundară, tratarea nămolului, alte componente (ex. conductă de evacuare a apei uzate epurate); eficienţa epurării;
     o Starea infrastructurii, cu referire inclusiv la structurile construite

     Principalele deficienţe identificate la nivelul reţelei de canalizare şi SEAU:
     o Arie limitată de acoperire - procentul populaţiei deservite
     o Subdimensionarea reţelelor de canalizare
     o Pierderi de ape uzate: reţele, colectoarele principale
     o Eficienţă redusă de epurare a apelor uzate urbane în SEAU existentă
     o Consum ridicat de energie
     o Gestionare inadecvată a deşeurilor rezultate din operarea SEAU şi a reţelei de canalizare, în special a nămolului rezultat din exploatarea SEAU

     Se vor furniza un planuri conţinând principale caracteristici ale infrastructurii existente de colectare a apelor uzate urbane şi pentru epurarea apelor uzate, menţionate mai sus.
     Proiecte în derulare (de exemplu reţele de alimentare cu apă, reabilitare a reţelei de apă uzată, construcţia de drumuri, lucrări de alimentare cu gaze etc.)
     o Descrierea succintă a proiectului/proiectelor
     o Data punerii în funcţiune a proiectului/proiectelor



    2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
    2.2.1. Descrierea etapei de construcţie
     Investigaţii anterioare etapei de construcţie (ex. analize de sol, foraje geotehnice)
     Lucrările necesare pentru pregătirea amplasamentului se pot referi la următoarele elemente, după caz:
     o Curăţarea terenului de vegetaţie; în cazul în care există zone cu vegetaţie incluse într-un sit desemnat sau propus pentru includerea în reţeaua Natura 2000, acest lucru va fi specificat distinct;
     o Îndepărtarea stratului fertil de sol, lucrări de excavare, transport şi evacuare a materialului excedentar rezultat din lucrări de săpături sau de excavare

     Dacă pentru implementarea proiectului sunt necesare activităţi de dezafectare sau de demolare: metode de dezafectare/demolare, echipamente dezafectate, instalaţii, structuri construite, conducte de canalizare din beton, conducte din azbociment etc. propuse pentru dezafectare/înlocuire/demolare
     Estimarea necesarului de personal implicat în activităţile de construcţii pentru realizarea lucrărilor prevăzute de proiect şi estimarea suprafeţelor de teren pentru organizarea de şantier/puncte de lucru (suprafeţe de teren ocupate temporar)
     Asigurarea utilităţilor pentru organizarea de şantier: alimentare cu apă (menajeră şi tehnologică, dacă este cazul), evacuarea apelor uzate şi instalaţii de epurare şi/sau eliminarea efluenţilor lichizi, acolo unde este cazul, alimentare cu energie electrică
     Amenajarea zonelor de parcare pentru utilaje şi autovehicule şi amenajări pentru depozitarea materialelor de construcţii
     Etapizarea lucrărilor de execuţie, în funcţie de tipul de lucrărilor propuse prin proiect şi de activităţile specifice de construcţie - acest aspect are o relevanţă deosebită în cazul realizării de reţele de canalizare
     Durata aproximativă a perioadei de construcţie; în cazul în care se propune execuţia proiectului în mai multe etape, se va descrie fiecare etapă şi durata sa aproximativă
     Echipamente şi tehnologii care vor fi utilizate pentru construirea lucrărilor propuse prin proiect
     Materiale utilizate în etapa de construcţie (inclusiv substanţe periculoase sau care pot prezenta riscuri pentru sănătatea populaţiei sau a mediului înconjurător): tipuri, cantităţi; amplasamentele depozitelor şi condiţii de depozitare şi manipulare

    2.2.2. Deşeuri şi emisii rezultate în etapa de construcţie
     Se vor identifica şi descrie deşeurile şi emisiile (inclusiv volumul/cantităţile estimate ale acestora) ce urmează a fi generate în funcţie de specificitatea proiectului respectiv din punctul de vedere al: lucrărilor, acţiunilor, echipamentelor, materialelor, condiţiilor meteorologice şi de climă, metodelor de construcţie şi măsurilor de prevenire/reducere/compensare preconizate să fie adoptate sau aplicate.
     Elaboratorul raportului trebuie să nu se refere la deşeuri şi emisii în termeni generali, respectiv la cele potenţial generate ci la cele efectiv preconizate a fi generate.
     În cursul etapei de construcţie se pot produce următoarele tipuri de deşeuri: materiale rezultate din excavaţii sau săpături şi neutilizate apoi pentru umplere, strat fertil de sol, pământ sau alte materiale contaminate, deşeuri menajere, deşeuri periculoase, alte deşeuri rezultate din activităţi de construcţii sau de demolare, echipamente rezultate din dezmembrare/dezafectare, conducte etc. Dacă pe amplasamentul propus pentru SEAU există nămol provenit din exploatarea anterioară a unei SEAU, cantitatea acestuia va trebui estimată.
     Se vor furniza informaţii detaliate privind deşeurile rezultate în aceasta etapă:
     Un inventar al tipurilor şi cantităţilor de deşeuri care vor fi produse, inclusiv precizarea claselor de risc
     Evaluarea posibilităţilor de reducere a cantităţilor de deşeuri, în special a deşeurilor periculoase
     Pentru fiecare tip de deşeu se va identifica metoda de gestionare cea mai adecvată. În acest sens se vor include detalii privind depozitarea (temporară), transportul şi destinaţia finală a deşeurilor. În ceea ce priveşte acest ultim aspect, modalitatea cea mai adecvată este reutilizarea, urmată de reciclare/recuperare şi în ultima instanţă eliminarea prin depozitare sau prin incinerare.

    2.2.3. Descrierea etapei de exploatare
     Descrierea etapei de funcţionare se va face pentru fiecare dintre componentele proiectului:
     Principale operaţii specifice derulate pentru exploatarea SEAU şi a reţelei de canalizare
     o operaţii tehnologice necesare pentru exploatarea SEAU
     o operaţii tehnologice necesare pentru exploatarea echipamentelor destinate tratării nămolului
     o controlul calităţii - eficienţa proceselor de epurare a apei uzate şi de tratare a nămolului
     o operaţii de întreţinere a SEAU
     o operaţii de întreţinere a reţelei de canalizare (conducte, SPAU, bazine de retenţie/deversoare ape meteorice)
     o transportul, stocarea şi manipularea nămolului, pietrişului, materialelor reţinute la grătare, grăsimilor şi a altor tipuri de deşeuri rezultate din exploatarea SEAU

     Materiale utilizate: tipul şi cantitatea materialelor, depozite şi condiţii de depozitare şi manipulare (inclusiv pentru substanţele periculoase)
     Se vor furniza scheme tehnologice pentru SEAU şi instalaţiile de tratare a nămolului şi schemele fluxului tehnologic de epurare a apei şi de tratare a nămolului.

    2.2.4. Deşeuri şi emisii rezultate în etapa de exploatare
     Efluentul SEAU: debite, volume (anuale), concentraţii de poluanţi, încărcări de poluanţi
     Emisiile de metan şi dioxid de carbon rezultate din fermentarea nămolului; mirosuri neplăcute
     Deşeuri rezultate din exploatarea SEAU şi a reţelei de canalizare: nisip şi pietriş, grăsimi şi nămol din diversele etape de epurare a apei, nămol şi sedimente rezultate în urma operaţiilor de curăţare a reţelei de conducte de canalizare şi a altor echipamente şi instalaţii din cadrul reţelei de canalizare, nămol de la bazinele vidanjabile (în urma colectării individuale a apelor uzate) preluat în SEAU; pentru fiecare tip de nămol se vor furniza date privind: producţia zilnică şi anuală, umiditate. Dacă se anticipează şi producerea altor tipuri deşeuri: se va estima cantitatea şi vor fi indicate modalităţi de depozitare temporară şi destinaţia finală a acestora.
     Destinaţia finală a nămolului şi a altor deşeuri rezultate din exploatarea SEAU: reutilizare prin împrăştierea pe sol în agricultură/ domeniul forestier, compostare, eliminare prin depozitare sau incinerare
     Dăunători (rozătoare, insecte)
     Zgomot şi vibraţii

    2.2.5. Descrierea modificărilor posibil a fi aduse proiectului
     Încorporarea în viitor a altor localităţi în aglomerarea umană care face obiectul studiului sau extinderea reţelei de canalizare (creşterea debitelor de ape uzate), situaţie în care va fi necesară extinderea capacităţii SEAU
     Amenajări suplimentare de stocare pentru nămolul rezultat din procesul de epurare a apelor uzate, în cazul în care metodele propuse de eliminare nu vor fi eficiente
     Expirarea duratei normate de viaţă a construcţiilor


    2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI
     Prezentarea şi evaluarea diverselor alternative investigate de către titular reprezintă o cerinţă importantă a procesului de evaluare a impactului asupra mediului.
     În Anexa IV alin. (2) al Directivei EIM se cere în mod expres ca informaţiile furnizate de titular potrivit art. 5(1) al Directivei (adică cel referitor la Raportul IM) trebuie să cuprindă "Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului".
     Astfel, trebuie realizată o descriere generală a principalelor alternative analizate pe parcursul etapei de proiectare, cu indicarea principalelor motive pentru alegerea variantei finale (de exemplu amplasament pentru SEAU, traseu pentru colector de canalizare etc.) luând în considerare efectele asupra mediului.
     Prin urmare, pentru tipurile de proiecte cărora li se adresează prezentul ghid, alternativele pot fi descrise pe trei niveluri:
     Alternative de amplasament (amplasament SEAU, traseu conducte etc.)
     Alternative de proiectare
     Alternative tehnologice
     Pe lângă cerinţele Directivei EIA de evaluare a alternativelor, ca parte a procesului de evaluare a impactului asupra mediului, se recomandă efectuarea unei evaluări a principalelor alternative conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate 92/43/EEC.
    2.3.1. Descrierea amplasamentelor alternative (inclusiv sumarul evaluărilor cerute în baza art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE Se recomandă examinarea unor locaţii alternative în etapele iniţiale de proiectare, ca o recunoaştere a faptului că evitarea impactului asupra mediului prin luarea în calcul din timp a alternativelor poate fi cea mai importantă şi eficace strategie de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative.
     De regulă, amplasamentele alternative pentru unele componente ale proiectului (de exemplu SEAU, reţele de canalizare) sunt analizate ca parte a Evaluării Strategice de Mediu efectuate pentru Planurile de Urbanism (Plan Urbanistic Zonal, Plan Urbanistic General); Raportul IM va conţine menţiuni referitoare la acest aspecte.
     Raportul IM va descrie amplasamentele alternative pentru principalele componente ale proiectului:
     Trasee ale reţelelor (conducte) de canalizare
     Trasee ale colectoarelor principale
     Amplasament SEAU
     Amplasamente pentru SPAU, bazine de retenţie/deversoare pentru ape meteorice
     Punctul de evacuare a apei uzate epurate în receptor (inclusiv traseul conductei/canalului de evacuare a efluentului final de la SEAU)
     Se vor furniza planuri în care vor fi figurate amplasamentele alternative.
     Proiectele la care se referă prezentul ghid pot avea un impact asupra unei arii naturale protejate descrise în Articolele 3 şi 4 ale Directivei Habitate - situri Natura 2000. În acest caz se recomandă ca la descrierea amplasamentelor alternative în Raportul IM, să fie luate în considerare şi recomandările evaluării adecvate, impuse de Articolul 6 al Directivei Habitate.
     În evaluarea amplasamentelor alternative o serie de aspecte pot avea impact asupra selecţiei unui amplasament, cum sunt constrângerile tehnice şi economice sau constrângeri determinate de mediul fizic natural şi construit - apropierea de râuri, apropierea de oraşe etc., topografia amplasamentului. Toate aceste aspecte trebuie evidenţiate.
     Totodată, orice evaluare efectuată conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate poate furniza o serie de constrângeri care se adaugă celor menţionate anterior şi trebuie luate în considerare când se analizează şi se decide asupra soluţiei finale de amplasament.
     La prezentarea concluziilor privind evaluarea alternativelor de amplasament se recomandă ca rezultatele evaluării conform prevederilor art. 5 (1) al Directivei EIM, respectiv, rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală (incluzând constrângeri determinate de mediul fizic, de efectele asupra mediului şi cele de ordin financiar) să fie prezentate în coroborare cu concluziile evaluării efectuate conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate (detalii în Caseta 1). Justificarea concluziilor care decurg atât din evaluarea conform art. 5 (1) a Directivei EIM şi cât şi din evaluarea conform art. 6 al Directivei Habitate vor fi prezentate distinct şi concis, în mod integrat.
     Caseta 1 Respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Pentru a sprijini Statele Membre în interpretarea cerinţelor articolului │
    │6 al Directivei Habitate şi pentru a le ghida în realizarea evaluării cerute │
    │de acest articol, Comisia Europeană (Direcţia Generală Mediu) a publicat │
    │Ghidul metodologic referitor la prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei │
    │Habitate 92/43/CEE (privind evaluarea planurilor şi programelor care afectează│
    │semnificativ siturile Natura 2000). Acest document propune ca evaluarea să │
    │constea într-un proces cu patru etape: │
    │ │
    │ 1. Etapa 1: Încadrare - se identifică potenţialul impact negativ pe care │
    │un proiect sau un plan, singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri,│
    │îl are asupra unui sit Natura 2000 şi se analizează şi decide dacă acest │
    │impact poate fi semnificativ; │
    │ │
    │ 2. Etapa 2: Evaluare adecvată - analiza impactului proiectului sau │
    │planului, singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri, asupra │
    │integrităţii sitului Natura 2000 din punct de vedere al structurii şi │
    │funcţiunii sitului şi al obiectivelor sale de conservare. În plus, dacă │
    │există efecte negative, evaluarea posibilităţilor de prevenire şi reducere a │
    │acestora; │
    │ │
    │ 3. Etapa 3: Evaluarea soluţiilor alternative - procesul în care sunt │
    │examinate modalităţile alternative de realizare a obiectivelor proiectului │
    │sau planului prin care se pot evita efectele negative asupra integrităţii │
    │sitului Natura 2000; │
    │ │
    │ 4. Etapa 4: Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii │
    │alternative şi când impactul negativ persistă - evaluarea măsurilor │
    │compensatorii dacă, în baza evaluării motivelor imperative de interes public │
    │major (IROPI), se consideră că proiectul sau planul trebuie să continue (este │
    │de menţionat că Ghidul metodologic respectiv nu abordează subiectul evaluării │
    │motivelor imperative de interes public major). │
    │ │
    │ În fiecare etapă se determină dacă este necesară următoarea etapă a │
    │procesului. Dacă, de exemplu, etapa de încadrare concluzionează că proiectul │
    │sau planul nu este susceptibil de a avea efecte negative semnificative asupra │
    │sitului(siturilor) Natura 2000, nu e nevoie ca procesul să continue. │
    │ │
    │ Dacă însă, în baza deciziei de încadrare, s-a cerut efectuarea evaluării │
    │adecvate (etapa 2), rezultatele evaluării adecvate pot ilustra necesitatea de │
    │a efectua Evaluarea soluţiilor alternative (Etapa 3). În ce priveşte soluţiile│
    │alternative, Ghidul metodologic arată că "acestea pot implica locaţii │
    │alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)....". În această etapă, │
    │soluţiile alternative sunt testate comparativ în raport cu implicaţiile pentru│
    │situl Natura 2000 şi, după cum se arată în Ghidul metodologic, "obiectivele de│
    │conservare şi starea sitului Natura 2000 primează faţă de orice considerente │
    │de cost, întârzieri sau alte aspecte legate de soluţia alternativă" respectiv │
    │"alte criterii de evaluare, precum cele economice, nu pot fi percepute ca │
    │primordiale faţă de criteriile ecologice". │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2.3.2. Descrierea alternativelor de proiectare şi procese alternative
     Alternativele trebuie să ia în calcul aspectele de mediu (reducerea la minim a impacturilor asupra mediului determinate de emisii, zgomot, mirosuri şi deşeuri), infrastructura existentă, flexibilitatea proiectului în ceea ce priveşte extinderile viitoare, costurile de investiţie şi cele de exploatare.
     Exemple de alternative:
     SEAU:
     Reabilitarea SEAU, echipamente şi instalaţii pentru tratarea nămolului (structuri construite, echipamente) existente sau construirea unor noi instalaţii
     O singură SEAU pentru toate aglomerările umane sau mai multe SEAU, aferente fiecărei aglomerări umane
     Construcţia unei SEAU sau amplasarea unei SEAU compacte
     Procese tehnologice:
     o Epurarea apelor uzate (în funcţie de capacitatea SEAU): pentru epurarea primară decantarea este procedeul uzual; pentru epurarea secundară şi terţiară pot exista mai multe alternative: nămol activ, sisteme de filtrare prin medii poroase (bio-filtre, contactor biologic rotativ şi filtre biologice aerate utilizate pentru epurarea secundară şi nitrificare/denitrificare şi eliminarea chimică a fosforului în cazul epurării terţiare. În cazul în care condiţiile locale impun restricţii (de exemplu folosirea apei receptorului natural în aval de SEAU), epurarea terţiară trebuie completată cu dezinfecţie (clorinare, dezinfecţie cu ozon sau cu UV)
     o Tratarea nămolului: uscare, fermentare (aerobă sau anaerobă), filtrare, centrifugare

     Tratarea nămolului pe amplasamentul fiecărei SEAU sau tratarea într-o singură SEAU (de exemplu o singură SEAU echipată cu instalaţii de tratare a nămolului pentru toate SEAU din cadrul unui judeţ)


     Reţele de canalizare:
     Reabilitarea conductelor existente sau instalarea de conducte noi
     Reţea de canalizare în sistem combinat/Reţea de canalizare în sistem separativ; pentru reţelele de canalizare în sistem combinat - alternative de amplasare a bazinelor de retenţie/deversoare pentru ape pluviale, caracteristicile tehnice corespunzătoare
     Reabilitarea SPAU existentă (structuri construite, echipamente) sau construirea unei noi SEAU
     Execuţia de şanţuri de canalizare adânci şi număr redus de staţii de pompare sau execuţia de şanţuri de canalizare la adâncimi reduse şi mai multe staţii de pompare
     Colectoare sub presiune sau colectoare gravitaţionale


    2.3.3. Selectarea alternativei
     În Raportul IM se va prezenta un rezumat al analizei prin care s-au comparat diversele opţiuni de amplasament şi alternative tehnice în vederea selectării celei mai bune dintre ele. Rezumatul va conţine principalele elemente pentru a se putea urmări procesul de selecţie. Se va face referire la analiza detaliată a alternativelor (efectuată în cadrul procesului de elaborare a Studiului de fezabilitate), care poate fi prezentată într-un document separat (ataşat la Raportul IM sau pus la dispoziţia părţilor interesate în alt mod).
     Compararea alternativelor (amplasamente, procese şi/sau elemente de proiectare) se realizează cu considerarea evaluărilor financiare şi economice (costuri de investiţii, costuri de exploatare).
     Examinarea alternativelor trebuie să includă şi varianta renunţării la proiect ("Alternativa 0").
     În prezentarea informaţiilor, se poate utiliza o matrice care va conţine alternativele şi criteriile de selecţie.
     Astfel, această modalitate de prezentare a procesului de selecţie permite înţelegerea facilă a modului în care s-a ajuns la opţiunea pentru un anumit amplasament sau varianta de proiectare, cu considerarea factorilor de mediu.



    3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ În această secţiune sunt evidenţiate elementele cheie ale stării iniţiale │
    │a factorilor de mediu (descrierea acelor aspecte ale mediului care este │
    │probabil să fie afectate în mod semnificativ de proiectul propus, între care │
    │fiinţe umane, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climaterici, bunurile │
    │materiale şi patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul şi relaţiile │
    │reciproce dintre factorii de mai sus. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    3.1. CONTEXT
     Condiţiile iniţiale vor fi prezentate având în vedere integrarea lucrărilor propuse prin proiect şi posibilele interacţiuni dintre lucrările propuse de proiect şi mediul definit şi structurat.
     În cadrul prezentării vor fi abordate atât mediul natural, cât şi cel antropic.

    3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
     La descrierea factorilor de mediu este deosebit de importantă selectarea şi prezentarea datelor relevante pentru locaţia fiecărei componente a proiectului, nu doar o prezentare generală a zonei proiectului.
     O evaluare şi o prognozare adecvată a efectelor potenţiale asupra mediului presupune o analiza detaliată a condiţiilor iniţiale. Informaţiile avute în vedere trebuie să ofere o bază solidă pentru evaluare şi, într-un stadiu ulterior, pentru monitorizare.
     Interesul trebuie să se concentreze asupra analizei importanţei şi sensibilităţii amplasamentului mediului receptor în raport cu evaluarea impactului, şi nu doar pe simpla descriere. Câteva recomandări în această privinţă sunt prezentate în cele de ce urmează:
     Apă de suprafaţă şi Apă subterană
     Ape de suprafaţă (râuri, pâraie, cursuri de apă nepermanente care se pot transforma în cursuri permanente în sezoanele ploioase şi de topire a zăpezilor, lacuri, canale) în zona proiectului şi în vecinătatea acesteia: distanţa faţă de amplasamentul proiectului/amplasamentele lucrărilor propuse prin proiect
     Afluenţi şi confluenţe ale receptorului apelor uzate cu alte ape de suprafaţă
     Harta bazinului hidrografic
     Informaţii relevante din cadrul evaluărilor strategice de mediu aferente adoptării unor strategii/planuri la nivel naţional/ regional (de exemplu Strategia de Management al Riscului la Inundaţii, Planul de Amenajare al Bazinelor Hidrografice, Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea)
     Identificarea râurilor, pâraielor etc. traversate de colectoare şi conducte de canalizare (existente sau propuse prin proiect); descrierea amplasamentelor punctelor de intersecţie
     Date privind calitatea apei receptorului natural (receptorul apelor uzate epurate): parametrii biologici, fizici şi chimici (nutrienţi, substanţe organice, pH, poluanţi specifici), substanţe prioritare şi prioritar periculoase etc.).
     Receptorul natural - debite (minim, mediu, maxim); niveluri maxime înregistrate în cazul inundaţiilor şi amploarea acestor fenomene
     Pentru proiecte referitoare la reabilitarea/extinderea SEAU şi a reţelei de canalizare: debitul de ape uzate deversate şi parametrii cheie ai apelor uzate (în situaţia existentă) - de exemplu MS, CCO, CBO, N, P, reziduu fix
     Valorile ţintă privind calitatea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane stabilite prin Planul de Management Bazinal
     Stabilitatea malurilor în zona conductei de evacuare a apelor uzate epurate de la SEAU
     Tipul şi localizarea apelor subterane în zona proiectului; direcţia de curgere a apei subterane
     Date privind calitatea apei subterane; vulnerabilitatea apelor subterane
     Drenajul în zona proiectului; include amplasarea şi capacitatea canalelor, a canalelor de scurgere şi a râurilor; identificarea zonelor expuse fenomenelor de inundaţii
     Utilizarea apei receptorului în zona proiectului şi în aval: sursă de apă potabilă, sursă de apă industrială, irigaţii, piscicultura, agrement etc.
     Puncte de evacuare în receptorul natural a apelor uzate de la alte surse de poluare/surse potenţiale de poluare: industrii, agricultură, etc.
     Zone de protecţie sanitară în vecinătatea amplasamentelor SEAU, SPAU, a amplasamentelor bazinelor de deversare ape pluviale sau pe traseele propuse pentru reţeaua de canalizare
     Capacitatea de diluţie a receptorului natural
     Prognoza episoadelor de inundaţii/deversări (frecvenţă, debite); episoade curente de inundaţii/deversări (frecvenţă, debite)

     Caseta 2. Date iniţiale relevante - receptorul natural

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ ● Concentraţiile de poluanţi în receptor - datele furnizate trebuie să │
    │provină din campanii de prelevare şi analiză recente, incluzând condiţii │
    │critice (perioada de vară, debit minim) şi pot fi solicitate autorităţilor de │
    │gospodărire a apelor │
    │ │
    │ Punctele de prelevare a probelor trebuie să fie amplasate în amonte şi în │
    │aval, faţă de amplasamentul existent sau propus al SEAU. Principalii │
    │indicatori pentru analiza probelor de apa prelevate sunt: │
    │ o Indicatori fizici şi chimici: pH, materii în suspensie (MT), Consumul │
    │biochimic de oxigen (CBO), Consumul chimic de oxigen (CCO), reziduu fix │
    │ o Indicatori de eutrofizare: Oxigen dizolvat (OD), nutrienţi ca azot │
    │total (TKN), Fosfor total (P) │
    │ o Substanţe periculoase: metale grele, PCB, pAh, pesticide │
    │ o Micro-organisme patogene, de exemplu E.coli; │
    │ o Elemente biologice sensibile la poluanţii specifici staţiilor de epurare│
    │ │
    │ ● Debitele relevante ale râurilor: debit mediu, debit de maxim, debite │
    │în condiţii meteorologice extreme (secetă/ploi abundente) │
    │ │
    │ ● Indicarea prevederilor Planului de Management al Bazinului Hidrografic │
    │cu privire la: │
    │ o obiectivele de calitate, în termeni de concentraţii ale diverşilor │
    │parametri CBO, CCO, MTS, N, P) │
    │ o ţintele de reducere a evacuărilor de poluanţi, pentru bazinul │
    │hidrografic şi pentru receptor; │
    │ o date privind obiectivele ţinta privind reducerea evacuărilor de poluanţi│
    │în zona acoperită de proiect (referitor la SEAU) │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Soluri şi geologie
     Topografie, geomorfologie
     Caracteristici pedologice ale zonei proiectului
     Caracteristici geotehnice ale zonei proiectului
     Contaminarea solului în zona proiectului, în special pe amplasamentul SEAU; orice investigaţii anterioare sau recente privind conţinutul de poluanţi în sol; comparaţie cu cerinţele privind folosinţa terenului.
     Tipuri de degradare a solului în zona proiectului (ex. eroziune de suprafaţă, eroziune de adâncime, alunecări de teren, tasarea solului - compactare)

     Calitatea aerului
     Amplasamente sensibile privind calitatea aerului în zona proiectului şi în vecinătatea acestuia Condiţii climaterice şi atmosferice relevante: precipitaţii, direcţia vântului şi frecvenţa de producere, temperatură, variabilitate sezonieră
     Date privind situaţia existentă referitoare la calitatea aerului în zona de proiect (date privind disconfortul provocat de mirosuri şi înregistrarea de reclamaţii/sesizări din partea publicului referitoare la mirosuri)
     În cazul reabilitării SEAU sau SPAU: se va preciza dacă au existat reclamaţii/sesizări referitoare la mirosuri şi dacă s-au efectuat măsurători ale concentraţiilor de hidrogen sulfurat şi/sau amoniac (surse de emisie difuze)

     Fiinţe umane
     Localizare administrativă şi caracteristicile generale ale amplasamentului proiectului
     Localizare geografică
     Localităţi /zone rezidenţiale existente şi viitoare (conform Planului de Urbanism)
     Distanţele de la principalele lucrări până la zonele rezidenţiale, comerciale, recreaţionale, instituţii sau alţi receptori sensibili
     Rata îmbolnăvirii legată de folosirea apei în zona proiectului, riscuri pentru sănătatea umană

     Zgomot şi vibraţii
     Locaţii sensibile la zgomot şi vibraţii în zona proiectului şi în vecinătatea principalelor lucrări prevăzute de proiect
     Date privind nivelul de zgomot în amplasamentele lucrărilor

     Flora şi fauna
     Descrierea florei din zona proiectului şi din vecinătatea acestuia: habitate existente sau comunităţi de plante, amplasamente ale unor specii rare sau sensibile, situri protejate
     Descrierea faunei din zona proiectului şi din vecinătatea acestuia: principalele habitate, specii, zone importante pentru reproducere, locaţii pentru supraveghere/capturare
     Cerinţe speciale ale speciilor de faună din zona proiectului şi din vecinătate: mărimea teritoriului, calitatea habitatului, managementul curent, absenta factorilor perturbatori;
     Flora din zona proiectului şi din împrejurimi: specii dominante, diversitatea speciilor, dependenţa de anumiţi factori de mediu, managementul curent
     Diversitatea, mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor în zonă
     Importanţa apei ca habitat în zonă
     Prezenţa de habitate, sau specii de faună sau flora care sunt rare pe plan internaţional, naţional, regional sau local, în special specii protejate
     Identificarea distinctă a zonelor naturale protejate altele decât siturile Natura 2000 şi, separat, siturile incluse în reţeaua Natura 2000 sau propuse pentru a fi incluse

     Peisajul
     Caracteristicile şi geomorfologia reliefului în amplasamentele lucrărilor
     Peisajul în amplasamentele lucrărilor şi în zonele învecinate
     Vizibilitatea amplasamentelor proiectului din zone învecinate - proprietăţi şi zone publice, în special zone sensibile, ex. zone rezidenţiale, recreaţionale sau turistice

     Bunuri materiale şi Patrimoniu cultural (inclusiv patrimoniu arheologic şi arhitectural)
     Oraşe, comune şi sate în zona proiectului
     Utilităţi în zona proiectului (alimentare cu apă, sisteme de furnizare a energiei electrice, canale etc.)
     Obiective industriale şi economice
     Patrimoniu arhitectural şi arheologic în zona proiectului sau în vecinătate. Dacă există obiective de arhitectură sau arheologice importante amplasate în vecinătatea lucrărilor propuse în cadrul proiectului, se vor specifica distanţele până la aceste obiective.


    3.3. IMPORTANŢA
     Importanţa elementelor mediului potenţial afectate de proiect poate fi aceeaşi şi deci fiecare dintre ele se tratează într-un subcapitol separat al Raportului IM. Totuşi, dacă anumite trăsături ale mediului natural sau construit sunt percepute ca extrem de importante, acestea vor fi descrise separat cu mai multe detalii. De exemplu: utilizarea apei receptorului apelor uzate epurate în zona proiectului şi în aval (ca sursă de apă potabilă, sursă de apă industrială, pentru irigaţii, piscicultura, agrement, receptor al altor ape uzate - industriale şi menajere) este foarte importantă nu numai la nivel regional, ci chiar la nivelul bazinului hidrografic, având în vedere, de exemplu, sănătatea populaţiei sau dezvoltarea economică în zonă.

    3.4. SENSIBILITATE
     Ce modificări ar putea afecta în mod semnificativ caracteristicile unui factor de mediului? de exemplu:
     Ar putea genera eutrofizarea apelor prin creşterea în exces a concentraţiei nutrienţilor?
     Ar putea fi afectaţi utilizatorii de apă din aval de punctul de deversare a apelor uzate în receptor?

    3.5. SUFICIENŢA DATELOR
     "Suficienţa" este considerată a fi existenţa unui volum suficient de informaţii în baza cărora să se poată lua decizia de a emite sau refuza aprobarea proiectului din punct de vedere al mediului.
     Autoritatea competentă, titularul de proiect şi, în final, elaboratorul raportului trebuie să se asigure că Raportul IM conţine date suficiente. Criteriile de mai jos pot constitui un ghid util în acest sens:
     Sunt informaţiile prezentate cele necesare pentru a identifica principalele efecte ce pot apărea? Sunt informaţiile axate pe efectele probabile şi semnificative?
     Certitudinea sau încrederea conferite de informaţii reprezintă o bună bază de evaluare a calităţii datelor. În practică, este mai probabil ca informaţiile nesatisfăcătoare să se datoreze mai degrabă unor omisiuni decât unor inexactităţi.
     În cazul când totuşi în Raportul IM nu s-au putut furniza toate informaţiile necesare cu privire la un anumit aspect, trebuie să se precizeze motivul şi faptul că titularul de proiect este conştient că decizia va fi condiţionată de furnizarea la o data ulterioară a informaţiilor lipsă.
     Caseta 3. Exemplu de raport asupra florei şi faunei pentru care se justifică necesitatea continuării investigaţiilor într-o altă perioadă a anului

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ În urma investigaţiilor realizate s-a constatat că amplasamentul este │
    │localizat într-o zonă de păşune care are o distribuţie foarte bună în regiune.│
    │Se menţionează că investigaţiile au fost efectuate în luna decembrie, când nu │
    │pot fi identificate toate speciile de floră şi faună care pot fi prezente pe │
    │amplasament. Se va realiza o nouă investigaţie în perioada mai - iulie, în │
    │special pe suprafaţa ocupată de depozit, pentru a identifica orice specie │
    │importantă. Detaliile de proiectare vor fi adaptate / modificate în funcţie de│
    │rezultatul noilor investigaţii, astfel încât eventualele specii de floră şi │
    │faună protejate să ni fie afectate de realizarea proiectului. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3.6. CADRU LEGISLATIV
     Scopul acestei secţiuni este de a furniza o descriere a legislaţiei naţionale şi europene, care conţine cerinţe relevante pentru evaluarea proiectului.
     Directivele EU, protocoalele şi convenţiile internaţionale aplicabile sectorului transport rutier trebuie prezentate împreună cu legislaţia naţională care le transpune/ ratifică şi le implementează. Nu este suficientă o simplă listare a acestor acte legislative relevante.
     Trebuie furnizată o scurtă descriere a conţinutului actului legislativ pentru a evidenţia contextul şi, de asemenea, comentariile/ notele evaluatorului asupra modului de abordare a cerinţelor legale.
     În plus, este imperativ necesar ca toate planurile şi strategiile naţionale, regionale şi locale/ municipale relevante să fie clar identificate şi să se precizeze relevanţa şi legătura dintre proiectul propus şi acestea. Astfel, se evidenţiază clar contextul strategic în care se realizează proiectul, precum şi istoricul proiectului propus.


    4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MASURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Această secţiune cuprinde recomandări cu privire la modul de abordare în │
    │Raportul IM a aspectelor referitoare la: │
    │ │
    │ Descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra│
    │mediului, decurgând din: │
    │ o existenţa proiectului, │
    │ o utilizarea de resurse naturale, │
    │ o emisia de poluanţi, alterarea mediului de viaţă şi gestiunea deşeurilor,│
    │ Descrierea metodelor de evaluare a efectelor proiectului asupra factorilor│
    │de mediu. │
    │ Măsurile generice de diminuare a impactului - măsuri avute în vedere │
    │pentru a preveni, reduce şi, acolo unde este posibil, compensa toate efectele │
    │negative semnificative asupra mediului. │
    │ │
    │ Este important de remarcat că efectele potenţiale ale măsurilor de │
    │diminuare sunt specifice fiecărui domeniu. Gradul de detaliere a acestor │
    │măsuri în cadrul Raportul IM va fi determinat de specificul fiecărui proiect │
    │în parte. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Descrierea formelor de impact
     În general, efectele şi sursele/cauzele acestora (lucrări, acţiuni, materiale etc.), ca şi şi formele asociate de impact, sunt cunoscute. Fiecare dintre sub-secţiunile de mai jos tratează câte un factor de mediu asupra căruia este probabil ca un proiect să aibă efecte semnificative, prezentând pe scurt aceste efecte posibile.
     În spiritul întregului document, se recomandă ca elaboratorul de studii pentru protecţia mediului să nu descrie formele generale de impact potenţial, ci acele efecte care au fost identificate şi evaluate pentru proiectul propus şi cauzele pentru producerea acestora, datorate condiţiilor specifice ale amplasamentului, planului de lucru, utilizării de materii prime şi materiale etc., ca şi caracteristicilor receptorilor identificaţi anterior. Dacă s-au identificat efecte semnificative asupra unui anumit factor de mediu, se recomandă să fie prezentate condiţiile specifice similare şi măsurile de diminuare luate de la bun început care fac improbabilă apariţia oricăror astfel de efecte.
     Formele de impact potenţial identificate pentru un anumit proiect vor fi descrise în detaliu, în special în ceea ce priveşte următoarele caracteristici:
    - amploarea impactului (suprafaţa geografică şi mărimea populaţiei afectate);
    – magnitudinea şi complexitatea impactului;
    – probabilitatea impactului;
    – durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;
    – natura trans-frontalieră a impactului (dacă este cazul).

     Descrierea formelor de impact este de obicei supusă unei examinări mai atente decât orice altă parte a raportului IM. Prezentarea într-o formă accesibilă de limbaj şi descrierea clară a metodologiei utilizate pentru evaluarea impactului respectiv sunt esenţiale în înţelegerea şi evaluarea unui raport IM.
     Descrierea trebuie să cuprindă în mod clar şi consecvent patru aspecte cheie ale oricărui impact, şi anume: caracterul, magnitudinea, durata şi consecinţele (pentru mai multe detalii vezi caseta 4).
     Caseta 4. Forme de impact: aspecte cheie

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │● Caracterul şi durata impactului │
    │ o Identificarea aspectelor mediului ce pot fi afectate; Identificarea │
    │receptorilor ce vor fi afectaţi, cu indicarea sensibilităţii şi însemnătăţii │
    │acestora; │
    │ o Descrierea caracterului pozitiv, neutru sau negativ al impactului; │
    │Evidenţierea formelor de impact semnificativ (pozitiv şi negativ); │
    │ o Indicare dacă impactul este sau nu cumulativ; │
    │ o Indicare dacă impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional; │
    │ o Indicare dacă impactul va fi temporar, pe termen scurt, mediu sau lung; │
    │Evidenţierea formelor permanente de impact; │
    │ o Indicare dacă impactul este reversibil sau ireversibil │
    │ │
    │● Întinderea, amploarea şi complexitatea │
    │ o Cuantificarea cantităţii sau intensităţii cu care se va schimba │
    │caracterul/calitatea oricărui aspect al mediului (de ex. În ce priveşte │
    │poluarea); │
    │ o Indicarea întinderii geografice a efectelor (dacă vor fi afectate │
    │câteva, mare parte sau toate ariile) o Indicarea caracterului transfrontieră │
    │al efectelor, dacă este cazul; │
    │ o Descrierea gradului de schimbare; (respectiv imperceptibilă, uşoară, │
    │observabilă sau semnificativă); │
    │ o Evidenţierea schimbărilor profunde (respectiv complete) ale caracterului│
    │factorului de mediu │
    │ │
    │● Consecinţe │
    │ o Indicare dacă impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat; │
    │Evidenţierea formelor de impact reversibil; │
    │ o Indicare dacă este disponibilă, posibilă sau acceptabilă o formă de │
    │compensare; │
    │ o Evidenţiere a cazurilor în care consecinţele nu pot fi determinate │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



     Descrierea metodelor de evaluare a efectelor asupra mediului
     Pentru fiecare factor de mediu în cazul căruia nu există un standard de calitate în raport cu care să fie evaluat impactul, se recomandă să fie descrise criteriile utilizate pentru evaluarea impactului proiectului propus - criterii pentru semnificaţia şi natura impactului, precum şi limitele de aplicabilitate ale metodelor de evaluare utilizate. Pentru comoditatea consultării acestea pot fi prezentate în formă tabelară.

     Descrierea măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare
     Scopul principal al Evaluării Impactului asupra Mediului este identificarea impactului negativ potenţial, după cum s-a menţionat mai sus, şi propunerea de măsuri pentru prevenire/reducere/compensare a acestui impact. Există trei strategii recunoscute pentru diminuarea impacturilor - evitarea, reducerea şi compensarea. De exemplu:
     Lucrări de reabilitare pentru albii sau maluri de râuri: poziţie, lungime, tip etc.
     Măsuri de protecţie împotriva eroziunii solului: poziţie, lungime etc.
     Măsurile generale de prevenire/reducere/compensare corespunzătoare fiecărui tip de efect sunt descrise în sub-secţiunile de mai jos. Raportul IM trebuie să conţină şi să descrie măsurile pe cele avute efectiv în vedere pentru proiectul propus, cât mai concis şi exact.

    4.1. APA DE SUPRAFAŢĂ ŞI APA SUBTERANĂ
    4.1.1. Efecte posibile
     Construcţie
     Creşterea nivelului de poluare a receptorului apelor uzate de la SEAU din cauza evacuării de apă neepurată sau parţial epurată
     Modificări locale ale condiţiilor de drenare, din cauza realizării construcţiilor subterane sau a operaţiilor de instalare a conductelor
     Accelerarea fenomenelor de eroziune din cauza eliminării vegetaţiei de pe amplasamente precum şi din cauza execuţiei de lucrări de excavare folosind utilaje grele şi/sau metode de construcţie şi măsuri de protejare a solului inadecvate. Aceste fenomene pot conduce, în zonele în pantă, la instabilitatea solului, alunecări de teren şi antrenarea de pământ în albiile corpurilor de apă de suprafaţă, cu posibil efect poluarea acestora (de ex. creşterea turbidităţii)
     Reducerea sau obturarea secţiunii de curgere a cursului de apă prin antrenarea de pământ sau dislocarea de roci în albia râului sau a pârâului, ca urmare accentuării unor procese de eroziune
     Degradarea stabilităţii malurilor prin amplasarea sau operarea de echipamente pentru construcţii în vecinătatea acestora
     Contaminarea corpurilor de apa de suprafaţă prin scurgeri de produse poluante (scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianţi etc.)
     Contaminarea apelor subterane prin infiltrarea unor scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianţi etc.; îndepărtarea necorespunzătoare a deşeurilor din construcţii.

     Exploatare
     Modificări calitative şi cantitative prognozate (pozitive sau negative) la nivelul receptorului natura determinate de preluarea apelor uzate epurate de la SEAU şi, în cazul unor reţele combinate, de deversări din reţeaua de canalizare.
     Aspectele care trebuie avute în vedere se referă la:
     o încărcări suplimentare de poluanţi
     o sarcină hidraulică suplimentară
     o concentraţii de poluanţi în apa uzată epurată
     o reducerea încărcărilor (kg/zi, tone/an) şi a concentraţiilor (mg/l) de poluanţi considerând parametrii calitativi specifici ai apelor uzate epurate şi evacuate în receptor (corespunzător cerinţelor de epurare a apelor uzate urbane), conform prevederilor Planului de Management al Bazinului Hidrografic

     Evaluarea impactului va lua în calcul modificările ratei de conectare şi procesul de epurare a apelor uzate. De asemenea, în prognozarea impactului se vor avea în vedere debitul mediu de ape uzate evacuate şi debitul receptorului natural în condiţii meteorologice fără precipitaţii.
     Modificările menţionate anterior pot determina de asemenea modificări ale folosinţelor de apa, în aval de punctul de evacuare a apelor uzate epurate.
     Pentru evaluarea impactului se vor compara concentraţiile de poluanţi, ale efluentului staţiei de epurare şi ale receptorului, în condiţiile existente şi cele viitoare; comparaţia va ţine cont de valorile limită stabilite prin Planul de Management al Bazinului Hidrografic.
     Contaminarea potenţială a receptorului cu substanţe periculoase cauzate de scurgerea/drenarea apelor de pe amplasamente industriale (inclusiv ape pluviale).
     Contaminarea apelor de suprafaţă şi subterane cauzate de scurgeri din conducte în cazul deteriorării reţelei de canalizare
     Disfuncţionalităţi ale reţelei de canalizare incluzând avarii, scurgeri, blocaje care conduc la deversări şi care pot produce episoade de poluare a apelor subterane sau de suprafaţă.
     Poluarea receptorului apelor uzate epurate în condiţiile producerii în SEAU de avarii semnificative şi evacuării de apa uzată neepurată.
     Contaminarea apelor subterane în situaţia deteriorării integrităţii paturilor de uscare a nămolului (infiltrare în apa subterană).


    4.1.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare
     Construcţie
     Lucrările de excavare nu trebuie executate în condiţii meteorologice extreme (ploaie, vânt puternic) SEAU existentă se va menţine cel puţin parţial în funcţiune în cazul construirii unei noi SEAU pe acelaşi amplasament sau în cazul reabilitării, SEAU se va menţine parţial în funcţiune
     În vederea prevenirii formării de praf în zonele de lucru se va utiliza apă netratată pentru stropiri.

     Gestionarea adecvată a deşeurilor în punctele de lucru.
     Exploatare
     Măsuri de control şi de reducere a evacuărilor industriale în reţeaua de canalizare, implementate de operatorul reţelei; cadrul acestor activităţi va fi inclus într-un plan de acţiuni prin care se vor stabili măsuri pentru limitarea impactului evacuărilor de ape uzate industriale în procesul de epurare din SEAU. Măsurile principale care trebuie incluse în planul de acţiuni se referă la:
     o Inventarierea tuturor evacuărilor industriale (inclusiv sisteme de colectare şi descărcare a apelor pluviale), din punct de vedere cantitativ şi calitativ. În cazurile în care se suspectează posibilitatea producerii unui eveniment de poluare, ca şi în cazurile în care s-au înregistrat în trecut episoade de poluare, inventarierea va fi urmata de o campanie de prelevări de probe de apă uzată de pe respectivele amplasamentele şi analize de laborator.

     Dacă inventarul efluenţilor menţionat anterior indică riscul ca valorile limită ale parametrilor calitativi ai apelor uzate să nu fie respectate (sau să nu fie respectate în permanenţă), operatorul SEAU trebuie să impună unităţilor industriale condiţii speciale de monitorizare şi să condiţioneze preluarea apelor uzate în reţeaua de canalizare doar în condiţiile echipării cu instalaţii adecvate de preepurare (conform prevederilor H.G. nr. 188/2002, cu modificările şi completările ulterioare, NTPA 002, art. 9 (2).
     o Implementarea, de către operatorul SEAU, a unui program de inspecţie şi control a unităţilor industriale care evacuează ape uzate în reţeaua de canalizare (ex. starea tehnică a instalaţiilor de pre-epurare, obligaţia modernizării tehnologiei echipamentelor şi instalaţiilor de pre-epurare, contorizarea debitelor apelor uzate, auto-monitorizare).
     o Planuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru amplasamentele unităţilor industriale.
     Inspecţii periodice ale reţelei de canalizare pentru detectarea în timp util a disfuncţionalităţilor şi adoptarea măsurilor necesare pentru remediere
     Implementarea unui program de monitorizare pentru operarea SEAU.
     Implementarea unui program de monitorizare pentru apa subterană (de mică adâncime) din zona SEAU pentru identificarea modificărilor calitative care pot fi cauzate de scurgeri de ape uzate sau produse poluante, pe amplasamentul SEAU; în general se recomandă cel puţin două puţuri de monitorizare, amplasate în amonte şi în aval de SEAU, pe direcţia de curgerea apei subterane de mica adâncime.
     Elaborarea şi implementarea unui Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru reţeaua de canalizare şi SEAU.



    4.2. SOLURI ŞI GEOLOGIE
    4.2.1. Efecte posibile
     Construcţie
     Degradarea solului din cauza îndepărtării stratului fertil
     Schimbarea temporara a folosinţei terenului
     Creştere temporară a eroziunii solului pe amplasamentele lucrărilor unde se execută lucrări de excavare - de ex. pe traseul conductelor şi pe amplasamentele SEAU, SPAU, al bazinelor de retenţie/deversoare pentru ape pluviale etc., şi care pot conduce, în zonele în pantă, la instabilitatea solului şi la alunecări de teren
     Eroziune cauzată de îndepărtarea vegetaţiei, lucrări efectuate asupra solului şi utilizarea de utilaje şi echipamente grele în cursul activităţilor de construcţii desfăşurate în albia râului sau în vecinătatea acestora.
     Poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianţi şi substanţe chimice, prin împrăştierea de lapte de ciment de pe platformele de pregătire a betonului sau din locaţiile unde se utilizează beton
     Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri care pot rezulta din depozitarea sau manipularea inadecvată a deşeurilor sau a materialelor de construcţii
     Scurgeri de apă uzată din reţelele existente de canalizare, produse în cursul lucrărilor de reabilitare

     Exploatare
     Schimbarea definitivă a folosinţei terenului
     Fenomene de eroziune, de instabilitate a solului şi alunecări de teren (în zonele în pantă), cauzate de scurgerea apei din precipitaţii către apele de suprafaţă; efectele pot fi accentuate în perioada de până la restaurarea vegetaţiei
     Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri/pierderi accidentale de produse cu caracter poluant (uleiuri, reactivi)
     Contaminarea solului prin infiltrarea de scurgeri de pe amenajările pentru stocare temporară a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate.
     În cazul utilizării în agricultură a nămolului rezultat din exploatarea SEAU: alterarea proprietăţilor solului dacă nu se evaluează corect pretabilitatea acestuia la aplicarea nămolurilor sau dacă nămolul conţine concentraţii ridicate de poluanţi (de exemplu metale grele)


    4.2.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare
     Construcţie
     Întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor şi utilajelor pentru construcţii şi a vehiculelor de transport materiale de construcţie
     Rezervoarele pentru stocarea combustibilului protejate împotriva scurgerilor şi instalate pe suprafeţe impermeabile; în caz de scurgeri accidentale, se vor asigura recipiente pentru colectare, materiale absorbante şi echipamente pentru stingerea incendiilor
     Proceduri pentru stocarea şi manipularea deşeurilor, a deşeurilor periculoase şi a materiilor prime
     Amenajarea de zone de parcare pentru utilajele şi vehiculele implicate în activităţile de construcţii (ex. suprafaţă impermeabilă)
     Aplicarea de măsuri adecvate de protecţie împotriva eroziunii, în special pentru lucrările efectuate în zone în pantă şi în albiile cursurilor de apă (ex. plase din material geo-textil)
     Implementarea de programe active de revegetare pe amplasamentele lucrărilor în special în zonele cu sensibilitate deosebită la eroziune (ex. zone în panta, malurile râurilor)
     Evitarea executării de lucrări de excavare în condiţii meteorologice extreme (ploaie, vânt puternic)
     Stocarea temporară a stratului fertil de sol numai în zone special desemnate şi în condiţii corespunzătoare, urmată de reinstalarea acestuia după umplerea excavaţiilor pentru a permite revegetarea naturală.
     Întreţinerea, alimentarea cu combustibil, spălarea vehiculelor şi operaţiile de reparaţii / întreţinere a utilajelor să se efectueze la locaţii prevăzute cu dotări adecvate de prevenire scurgerilor de produse poluante sau, pentru situaţii accidentale, masuri de limitare a infiltrării acestora în sol;

     Exploatare
     Implementarea unui program de inspecţie şi control a reţelei de canalizare, în vederea efectuării de intervenţii rapide şi eficiente pentru remedierea problemelor depistate.
     Implementarea unor proceduri de stocare şi manipulare a substanţelor periculoase, inclusiv proceduri de limitare a contaminării solului
     Respectarea cerinţelor constructive pentru amplasamentul de stocare a nămolului, în special în ceea ce priveşte impermeabilizarea paturilor de uscare
     Controlul calităţii nămolului prin analizele specifice
     Studii pedologice şi agrochimice pentru terenurile agricole unde va fi împrăştiat nămolul rezultat din epurarea apelor uzate urbane.



    4.3. CALITATEA AERULUI
    4.3.1. Efecte posibile
     Construcţie
     Poluare atmosferică prin generarea:
     o Prafului, care poate fi contaminat cu alţi poluanţi rezultând din lucrările de terasamente, din încărcarea şi descărcarea de materiale de construcţii etc.
     o Emisiilor de poluanţi atmosferici ca urmare a funcţionării vehiculelor folosite pentru transport şi a utilajelor pentru lucrări de construcţii; se includ emisiile de particule de la motoarele diesel, NO(x), compuşii organici volatili, monoxid de carbon şi diverşi alţi poluanţi atmosferici periculoşi, inclusiv benzen.

     Mirosuri neplăcute generate pe amplasamentul SEAU existentă, în special ca urmare a operaţiilor de manipulare în vederea evacuării şi transportului nămolului şi a altor tipuri de deşeuri rezultate din procesul de epurare.

     Exploatare
     Mirosuri neplăcute generate pe amplasamentul SEAU şi SPAU
     Mirosuri generate pe traseele de transport a nămolurilor şi altor tipuri de deşeuri rezultate din exploatarea reţelei de canalizare şi SEAU
     Dacă se are în vedere un generator şi/sau centrală termică pe biogaz, emisiile de poluanţi atmosferici rezultate în urma exploatării acestora: NO(x), CO, SO(x), pulberi
     Emisii de amoniac [NH(3)] şi hidrogen sulfurat [H(2)S] care pot rezulta din acumularea de materiale şi sedimente în conductele de transport pentru apele uzate, ca urmare a operaţiilor de întreţinere inadecvate sau a disfuncţionalităţilor în reţeaua de canalizare.


    4.3.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare
     Construcţie
     Reducerea emisiilor poluante şi a producerii de praf, prin:
     o Prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă în perioadele de vreme uscată
     o Limitarea zonelor de lucru şi a duratei lucrărilor
     o Curăţarea zilnică a căilor de acces aferente organizărilor de şantier şi punctelor de lucru (îndepărtarea pământului şi a nisipului), pentru a preveni formarea prafului
     o Controlul şi asigurarea materialelor împotriva împrăştierii în timpul transportului şi în amplasamentele destinate depozitarii, inclusiv a pământului rezultat din săpături, excavaţii.


     Exploatare
     Plantarea de vegetaţie (arbori/arbuşti) pe perimetrul amplasamentului SEAU
     Inspecţii periodice şi operaţii de decolmatare a reţelei de canalizare, în special în cazul conductelor cu curgere gravitaţională, pentru a preveni emisiile de hidrogen sulfurat
     Controlarea procesului de epurare a apelor uzate şi de tratare a nămolului şi monitorizarea parametrilor acestor procese
     Bazine de apă uzată sau alte structuri acoperite (pentru tratarea şi stocarea nămolului), limitarea mirosurilor neplăcute
     Evitarea traversării zonelor urbane - trasee alternative pentru transportul nămolului (până la destinaţia finală)
     Inspecţii periodice ale reţelei de canalizare pentru a se detecta la tip orice disfuncţionalităţi şi adoptarea măsurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplăcute.



    4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
    4.4.1. Efecte posibile
     Construcţie
     Echipamentele şi utilajele utilizate generează zgomot, care poate afecta personalul implicat în activităţi de construcţii, populaţia şi animalele care trăiesc sau se deplasează în apropierea punctelor de lucru
     Vibraţiile generate de activităţile de construcţii pot determina:
     o producerea de daune estetice şi/sau structurale clădirilor din zona lucrărilor
     o afectarea funcţionării instalaţiilor şi echipamentele sensibile la vibraţii
     o disconfort populaţiei sau, la niveluri ridicate, afectarea capacităţii de muncă
     o producerea de daune la structurile construite amplasate în imediata apropiere a lucrărilor propuse


     Exploatare
     Disconfort în zonele învecinate (zone rezidenţiale, recreaţionale, şcoli, spitale etc.)
     Daune (din cauza vibraţiilor) produse structurilor construite


    4.4.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare
     Construcţie
     Interzicerea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii şi restricţii în timpul orelor de odihnă în zonele sensibile (ex. spitale, grădiniţe etc.)
     Identificarea structurilor construite vulnerabile amplasate în zona lucrărilor sau în imediata apropiere a amplasamentelor unde se desfăşoară activităţi de construcţii şi utilizarea de metode şi echipamente de siguranţă; dacă este cazul, renunţarea la echipamentele care pot genera vibraţii periculoase.

     Exploatare
     Izolarea sălii pompelor (SPAU)
     Utilizarea de instalaţii şi echipamente care produc zgomot şi vibraţii reduse



    4.5. CLIMĂ
    4.5.1. Efecte posibile
     Producerea de gaze cu efect de seră, atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de exploatare

    4.5.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare
     Standarde ridicate de management al lucrărilor de construire
     Standarde ridicate de management al lucrărilor de operare


    4.6. FLORA ŞI FAUNA
    4.6.1. Efecte posibile
     Construcţie
     Afectarea speciilor animale care au o vulnerabilitate caracterizată de variabilitate sezonală, de exemplu perioadele de reproducere, momentele critice de hrănire sau perioadele de traversare a traseelor de migrare
     Capacitate redusă de recuperare a speciilor de fauna (naturală sau asistată) în urma tulburării habitatului natural
     Modificarea locurilor de adăpost şi de hrană a speciilor fauna al căror habitat se găseşte în zonă Perturbarea faunei în cazul în care lucrările de construcţii afectează habitatul care este un coridor între alte habitate izolate cu importanţă ecologică
     Poluarea apei şi contaminarea apei subterane şi alterarea calităţilor fizice, chimice şi biologice ale apei, determinata de aspectele descrise în secţiunile anterioare în cazul solurilor sau în cazul apelor; acest lucru afectează mai departe mediul acvatic prin perturbarea habitatului acvatic
     Modificarea habitatelor acvatice şi/sau terestre datorită poluării sau efectelor morfologice

     Exploatare
     Modificarea sau distrugerea traseelor de migrare
     Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de flora şi fauna
     Degradarea florei produsă de factori fizici (ex. modificarea condiţiilor hidrologice)


    4.6.2. Măsuri potenţiale de prevenire / reducere / compensare
     Construcţie
     Restricţionarea utilizării de utilaje şi vehicule şi execuţia manuală a lucrărilor în zonele sau în perioadele în care speciile de faună prezintă vulnerabilitate
     Replantarea arborilor şi arbuştilor în măsura în care este posibil în locul de defrişării
     Tăierea de arbori se poate face cu acordul şi în condiţiile impuse de autorităţile competente. Se recomandă inventarierea arborilor care vor fi tăiaţi şi elaborarea unui plan de replantare
     După orice intervenţie care poate produce perturbarea siturilor naturale: se vor demara acţiuni de restaurare prin lucrări de inginerie de mediu (restaurări, reabilitări), inclusiv reaşternerea stratului fertil de sol şi re-introducerea de specii genetice pentru restabilirea echilibrului ecologic din zonă
     Monitorizarea zonei protejate afectate de activităţile de construcţii, pe parcursul unei perioade (de exemplu 2-3 ani); se recomandată ca monitorizarea să se facă la începutul şi la sfârşitul perioadei de vegetaţie; se vor face propuneri de măsuri corective, pentru situaţiile în care restaurarea elementelor de floră eşuează (de exemplu un plan suplimentar de plantare)

     Exploatare
     Plantări compensatorii sau de restaurare prin plantare de specii indigene
     Limitarea accesului animalelor pe amplasamentele care pot prezenta riscuri
     În cazul în care habitatul este afectat prin realizarea lucrărilor din cadrul proiectului, asigurarea unui nou habitat corespunzător speciilor afectate
     Crearea de oportunităţi pentru migrarea faunei
     Monitorizarea parametrilor specifici ai apei (de exemplu calitatea apei, debite), pentru a se detecta la timp orice disfuncţionalităţi în funcţionarea SEAU şi a se interveni rapid pentru remediere, de exemplu prin diluarea apelor uzate neepurate sau parţial epurate deversate în cursul de apă receptor.



    4.7. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
     În cazul în care în "zona de influenţă" a proiectului există zone protejate, trebuie prezentate în detaliu efectele asupra habitatelor şi a speciilor de floră şi faună, după caz.
     Pe baza evaluării prevăzute de Articolul 6 al Directivei Habitate (vezi Secţiunea 2.3) rezultând din etapa 1 (procesul de evaluare preliminară) - dacă se consideră că proiectul are impact potenţial asupra siturilor Natura 2000, trebuie prezentate clar recomandările din etapa 2 - evaluarea adecvată - şi etapele 3 şi 4 (evaluarea soluţiilor alternative şi evaluarea în cazurile în care nu există soluţii alternative iar impactul negativ continuă să existe), inclusiv felul cum aceste recomandări vor fi integrate în măsurile de reducere descrise în raportul IM (în particular în secţiunea 4.6 Flora şi fauna, descrisă mai sus).
     Acest lucru este în concordanţă cu Articolul 9(1) al OM 135/76/84/1284 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private, dacă proiectul a fost iniţial evaluat ca intrând sub incidenţa Articolului 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind zonele naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice.

    4.8. FIINŢE UMANE
    4.8.1. Efecte posibile
     Construcţie
     Perturbarea traficului şi producerea de aglomeraţie, conducând la deranjarea sau chiar întreruperea activităţilor comerciale şi sociale
     Probleme de siguranţă care pot afecta populaţia din zonă cauzate, de exemplu de lucrări de excavare, de transportul şi mutarea utilajelor grele şi blocarea drumurilor
     Deranjarea populaţiei din cauza prafului produs în punctele de lucru, a emisiilor generate de vehiculele care asigura transportul materiilor prime şi a deşeurilor, dar şi de mirosul provenind de la deşeurile depozitate în punctele de lucru
     Disconfort populaţiei din cauza zgomotului generat de activităţile de construcţii (utilaje, echipamente, trafic vehicule)
     Daunele produse altor tipuri de infrastructură (drumuri, conducte de alimentare cu apă, canale de scurgere, clădiri, utilităţi, etc.), care determina întreruperi (temporare) ale anumitor servicii publice

     Exploatare
     Activităţile de întreţinere/reparaţii ale reţelei de canalizare pot genera un efecte similare asupra aşezărilor omeneşti şi asupra obiectivelor de interes, deşi în general la o scară mult mai mică. În cazul acestor activităţi se aplică prin urmare aceleaşi strategii de atenuare ca şi în cazul etapei de construcţie
     Mirosuri neplăcute
     Zgomot generat de echipamente (ex. SPAU)
     Disconfort şi afectarea condiţiilor generale de sănătate din cauza gestionarii inadecvate a deşeurilor
     Servicii şi o infrastructură de ape uzate adecvate, cu beneficii pentru condiţiile de viaţă în zona proiectului sau în zonele învecinate


    4.8.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Construcţie
     Pregătirea unui plan de management al traficului (important în cazul execuţiei de reţele de canalizare)
     Curăţarea zilnică a căilor de acces din zonele punctelor de lucru (îndepărtarea pământului şi nisipului) şi întreţinerea acestor drumuri
     Interdicţii privind desfăşurarea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii şi restricţionarea acestor activităţi în timpul orelor de odihnă, în zonele sensibile (de exemplu spitale)
     Evitarea/limitarea deranjamentelor
     o Limitarea tuturor interferenţelor temporare cu proprietăţile private (ex. conducte care traversează terenuri private) - alternative studiate
     o Lungimea şanţurilor deschise la orice moment dat va fi limitată cât mai mult posibil - se va efectua o estimare a perioadei de lucru
     o Informarea (la timp) a comunităţilor locale cu privire la programul de execuţie a construcţiilor, de exemplu prin intermediul ziarelor locale.

     Delimitarea (îngrădirea) şi semnalizarea zonelor de lucru (în mod deosebit a lucrărilor de excavare), în special pe timpul nopţii, cu marcaje distincte ale perimetrului de siguranţă

     Exploatare
     Amplasarea SEAU şi SPAU la o anumită distanţă faţă de zone locuite. În plus, amplasarea acestor lucrări trebuie să ţină cont de direcţia predominantă a vântului (care trebuie să bată dinspre zonele locuite)
     Efectuarea de inspecţii periodice ale reţelei de canalizare pentru a detecta la timp disfuncţionalităţile sistemului şi pentru adoptarea măsurilor necesare pentru rezolvarea problemelor (Plan de Management de Mediu)
     Măsuri pentru diminuarea generării mirosurilor neplăcute
     Monitorizarea funcţionării SEAU pentru optimizarea procesului de epurare şi pentru evitarea emisiilor de mirosuri neplăcute
     Trasee alternative de transport al nămolului
     Metode de prevenire şi control al populaţiilor de insecte



    4.9. PEISAJ
    4.9.1. Efecte posibile
     Impactul asupra structurii fizice şi componentei estetice a peisajului depinde de modificările de scară şi dimensiuni produse de structurile proiectului raportat la caracteristicile peisajului existent (înălţime, dimensiuni suprafeţe)
     Impactul asupra zonelor cu o vizibilitate deosebită dinspre zonele recreaţionale, turistice, rezidenţiale, etc.

    4.9.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Restricţii privind dimensiunea amplasamentelor construite
     Conservarea vegetaţiei în jurul amplasamentelor construite (dacă există) cât mai mult posibil, pentru a servi drept scuturi vizuale
     Organizare şi întreţinere adecvate ale organizării de şantier, punctelor de lucru printr-o bună gospodărire
     Refacerea amplasamentelor punctelor de lucru imediat după finalizarea lucrărilor (se recomandă precizarea unui termen limită)
     Alegerea amplasamentului SEAU la relativă depărtare de zonele rezidenţiale sau zone sensibile, conform prevederilor Planului Urbanistic General
     Perdele de arbori în jurul amplasamentelor SEAU şi SPAU.


    4.10. PATRIMONIU CULTURAL (ARHEOLOGIE ŞI ARHITECTURĂ)
    4.10.1. Efecte posibile
     În cazul proiectelor care implică lucrări de săpătură şi/sau excavare există riscul descoperirii unor obiective de patrimoniu arhitectural necunoscute anterior.
     Condiţiile atmosferice agresive şi vibraţiile pot influenţa mediul construit, inclusiv monumentele arhitecturale şi arheologice

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ În înţelesul dat de Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural │
    │european, Granada, 1985 (ratificată de România prin Legea nr. 157/1997), │
    │expresia "patrimoniu arhitectural" desemnează următoarele proprietăţi │
    │permanente: │
    │ │
    │ Monumente: toate clădirile şi structurile cu un evident interes istoric, │
    │arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic, inclusiv toate │
    │instalaţiile fixe şi piesele detaşabile ale acestora; │
    │ Grupuri de clădiri: grupuri omogene de clădiri urbane sau rurale cu un │
    │evident interes istoric, arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic, │
    │care sunt suficient de coerente încât să formeze unităţi definibile │
    │topografic; │
    │ Situri: efectul colaborării dintre om şi natură, reprezintă zone │
    │parţial construite şi suficient de distincte şi omogene încât să fie │
    │definibile topografic şi să prezinte un evident interes istoric, arheologic, │
    │artistic, ştiinţific, social sau tehnic. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    4.10.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Includ toate măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective conform reglementărilor legale în vigoare.
     Caseta 5. Exemple de patrimoniu cultural

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Tipul arhitectonic Exemple - numai pentru ilustrare │
    │ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── │
    │Vernacular rural şi urban Clădiri de fermă, vile, case │
    │Industrial Mori, fabrici de bere, distilerii │
    │Transporturi Poduri rutiere, de cale ferată, canale, ecluze│
    │Ecleziastic Biserici, capele, cimitire │
    │Conace Conace, porţi de intrare, cabane │
    │Maritim Porturi, cheiuri │
    │Monumente Troiţe, plăci comemorative, statui, monumente │
    │ istorice │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    4.11. BUNURI MATERIALE (ALTELE DECÂT PATRIMONIUL ARHITECTURAL)
    4.11.1. Efecte posibile
     Daunele produse altor tipuri de infrastructură (drumuri, conducte de apă, canale de scurgere, clădiri, utilităţi etc.), care pot conduce la întreruperi (temporare) ale unor servicii publice
     Interferenţe temporare cu proprietăţi private (ex. trasee de conducte)
     Deranjarea temporară a zonelor rezidenţiale şi altor receptori sensibili (spitale, grădiniţe etc.)
     Întreruperea temporară a activităţilor comerciale şi sociale
     Perturbarea traficului pe durata lucrărilor care se realizează în zona drumurilor(în special a celor de execuţie a reţelelor de canalizare).

    4.11.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Evitarea interferenţelor cu alte infrastructuri:
     o Coordonarea lucrărilor la punctele de intersecţie cu alţi deţinători de utilităţi (apă, reţele de electricitate şi telecomunicaţii)
     o În cazul producerii unor daune, lucrările de reparaţii trebuie executate cât mai repede posibil (limitele temporale menţionate în Planul de urgenţă pentru evenimente poluante accidentale, daune asupra reţelei de canalizare)
     o În cazul în care alţi deţinători de reţele de utilităţi solicită restricţii pe durata execuţiei lucrărilor acestea vor fi planificate conform unui calendar strict.

     În cazul în care prin execuţia proiectului sunt afectate terenuri private sau alte proprietăţi, sau dacă există pierderi de venituri ca urmare a activităţilor propuse de proiect, măsurile de diminuare sau compensatorii vor fi agreate de populaţia afectată înainte de începerea construcţiei.


    4.12. MONITORIZARE
     Raportul IM va conţine un program de monitorizare, atât pentru etapa de construcţie, cât şi pentru etapa de exploatare, care va acoperi următoarele aspecte:
     Inspecţii în teren pentru a detecta orice disfuncţionalităţi sau avarii ale reţelei de canalizare, SPAU
     Emisii de poluanţi (tip de emisii, parametri, puncte de prelevare, frecvenţă de prelevare)
     Deşeuri (tipuri, cantităţi)
     Capacitatea instituţională de implementare a programului de monitorizare
     Formatul şi frecvenţa raportării

     Construcţie
     Se va furniza un calendar de implementare a măsurilor pentru reducerea/prevenirea/compensarea efectelor asupra mediului.
     Programul de monitorizare propus pentru faza de construcţie se limitează în general la calitatea aerului, nivelul de zgomot în zonele de lucru, monitorizarea cantităţilor de deşeuri.
     În cazul reabilitării/extinderii şi/sau demolării unei SEAU existente:
     Întrucât solurile de pe amplasamentul SEAU pot fi poluate în urma scurgerilor de ape uzate (în particular sub şi în jurul bazinelor pentru ape uzate), eventual şi din cauza scurgerilor accidentale de lubrifianţi, combustibil sau alte substanţe, se vor recolta probe de sol şi se vor face analize pentru a determina concentraţia poluanţilor
     Monitorizarea cantitativă şi calitativă a influentului şi efluentului SEAU pe durata realizării lucrărilor (în cazul în care se menţin în funcţiune obiecte ale SEAU)
     Monitorizarea calitativă a receptorului în zona SEAU

     Exploatare
     Se vor stabili activităţi de monitorizare privind calitatea apei, eficienţa procesului de epurare a apelor uzate şi de tratare a nămolului, calitatea aerului, niveluri de zgomot etc.

     Apă
     Obiectivele specifice ale monitorizării apelor pe amplasamentul SEAU sunt:
     Stabilirea condiţiilor iniţiale privind cantitatea şi calitatea efluentului
     Controlul conformării cu obligaţiile impuse de reglementările în vigoare
     Detectarea contaminării şi a degradării factorilor de mediu
     Adoptarea de măsuri corective adecvate în caz de neconformare cu prevederilor legale.

     Monitorizarea apei pe amplasamentul SEAU va include aspecte cantitative şi calitative privitoare la influentul şi efluentul SEAU:
     Parametrii cantitativi ai apelor uzate influente:
     o Fluxul apelor uzate: debitul influentului SEAU, debitele de ape uzate în etapele procesului de epurare şi debitul efluentului final al SEAU

     Parametrii calitativi ai apelor uzate:
     o Influent SEAU: pH, materii în suspensie (MS), Consum biochimic de oxigen (CBO), Consum chimic de oxigen (CCO), Azot total (TKN), Fosfor total (P), reziduu fix, alţi parametri în funcţie de activităţile desfăşurate în zonă (ex. metale grele, fenol, substanţe extractibile cu solvenţi organici, detergenţi, produse petroliere etc.)
     o Parametrii pentru apele uzate în cadrul procesului de epurare: pH, materii în suspensie (MS), Consum biochimic de oxigen (CBO), Consum chimic de oxigen (CCO), raportul CBO/CCO pentru caracterizarea epurării biologice; oxigen dizolvat şi azotaţi în bazinele de aerare
     o Efluent SEAU: pH, materii în suspensie (MS), Consum biochimic de oxigen (CBO), Consum chimic de oxigen (CCO), Azot total (TKN), Fosfor total (P), reziduu fix, alţi parametrii în funcţie de obiectivele de calitate ale receptorului natural (ex. parametri bacteriologici)


     În general staţiile de epurare sunt prevăzute cu sisteme de colectare şi procesare a datelor monitorizate, de control automat a proceselor desfăşurate în diverse etape ale procesului de epurare pe baza datelor monitorizate.
     Frecvenţa de prelevare, numărul de probe şi analizele realizate variază în funcţie de capacitatea SEAU şi de impactul potenţial al apei deversate asupra receptorului.
     În plus faţă de elementele de mai sus, calitatea apei receptorului natural se monitorizează prin prelevarea periodică de probe, în amonte şi în aval de SEAU şi analize de laborator. Parametrii care trebuie monitorizaţi vor include cel puţin parametrii monitorizaţi pentru efluentul SEAU.
     Eficienţa procesului de epurare a apelor uzate
     Procesul de epurare a apelor uzate va fi monitorizat pe baza parametrilor cheie fizici şi chimici, care includ: pH, alcalinitate sau aciditate, MS, CBO şi CCO, raportul CBO/CCO pentru caracterizarea epurării biologice, P şi N.

     Materiale şi substanţe chimice utilizate în procesul de epurare
     Se vor consemna tipurile şi cantităţile de materiale şi substanţe chimice utilizate în procesul de epurare (ex. coagulanţi, polielectroliti etc).

     Nămol
     Referitor la nămolul rezultat din epurarea apelor uzate urbane (inclusiv nămolul brut, nămolul activ şi nămolul excedentar/rezidual) trebuie de asemenea efectuată o monitorizare cantitativă şi calitativă. Parametrii monitorizaţi ca parte a procesului de control includ rata de mineralizare, vârsta nămolului, conţinutul în substanţe organice, umiditate (%) sau conţinutul de substanţă uscată, temperatură şi pH.
     Totodată, înainte de evacuarea nămolului de pe amplasamentul staţiei de epurare în vederea eliminării finale se va avea în vedere efectuarea de analize pentru determinarea conţinutului de poluanţi, de exemplu metale grele, produse petroliere, coliformi etc.

     Evacuări de la obiective industriale în canalizare
     Se recomandă ca operatorul reţelei de canalizare şi al SEAU să verifice din punct de vedere calitativ apele uzate deversate de către surse industriale în reţeaua de canalizare prin analize periodice ale unor probe prelevate din puncte de control, amplasate pe amplasamentele acestora, în amonte de deversarea în colectorul de canalizare).

     Calitatea aerului
     Monitorizarea emisiilor atmosferice pe amplasamentele SEAU şi SPAU, în special NH(3) şi H(2)S.

     Zgomot
     Măsurarea periodică a nivelului de zgomot în amplasamentele SPAU amplasate în zone rezidenţiale sau în vecinătatea altor amplasamente sensibile.


    4.13. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE
    4.13.1. Evaluarea efectelor cumulative
     Conceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonării dintre diferite proiecte. Este necesar un nivel de evaluare mai larg pentru a putea identifica pe deplin, înţelege şi evalua efectele care apar din combinarea sau cumularea mai multor proiecte de dezvoltare.
     Evaluarea impactului cumulat poate fi tratată cel mai adecvat la nivel strategic şi nu prin EIM la nivel de proiect. Impactul cumulat este însă relevant în cazul EIM şi este specificat în Directiva EIM (Anexa IV(4)) ca aspect ce trebuie tratat.
     Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative în contextul EIM pentru un proiect privind colectarea şi epurarea apelor uzate urbane este de a coordona procesul de evaluare cu evaluarea proiectelor adiacente spaţial, acolo unde este cazul (Plan de Urbanism) sau cu evaluările şi planurile de măsuri pentru bazinul hidrografic al receptorului natural al apelor uzate de la SEAU (Plan de Management Bazinal). De exemplu, în cazul unor evacuări (existente sau viitoare) ale efluenţilor de la staţii de epurare a apelor uzate de la alte aglomerări sau de la staţii de epurare a apelor uzate industriale într-un râu din acelaşi bazin hidrografic în care se va realiza evacuarea efluentului SEAU prevăzută prin proiect, se poate înregistra impact cumulativ asupra receptorului natural, în aval de punctul de descărcare a efluentului final de la SEAU propusă, de exemplu ca urmare a surplusului de nutrienţi sau a deficitului de oxigen. Totodată impactul se poate manifesta şi pe cursul unui râu din bazinul hidrografic al cărui afluent este receptorul efluentului final de la SEAU.

    4.13.2. Interacţiunea elementelor de mai sus
     Interacţiunile se referă la reacţiile produse între efectele unui proiect şi relaţiile dintre efectele identificate în cadrul altei secţiuni.
     Analiza relaţiilor şi interacţiunilor dintre diferite forme de impact oferă ocazia analizării efectelor globale ale proiectului, care se poate să nu fie imediat evidente, în special atunci când Raportul IM este structurat pe secţiuni individuale. Aceste efecte pot fi tratate în Raportul IM prin includerea la sfârşitul fiecărui capitol a unei secţiuni dedicate relaţiilor şi interacţiunilor, sau prin includerea unui capitol separat, situat în mod normal spre sfârşitul Raportului IM, care să trateze acest subiect.
     Exemple de interacţiune a efectelor în contextul unui proiect de reţele de canalizare şi staţii pentru epurarea apelor uzate urbane sunt relaţiile dintre sol şi geologie, dintre apele de suprafaţă şi cele subterane, dintre calitatea aerului şi nivelul de zgomot şi efectele asupra comunităţii.
     Figura 1 reprezintă un exemplu al felului în care interacţiunile efectelor pot fi evidenţiate în Raportul IM.
     Figura 1. Exemplu de matrice a interacţiunilor relaţiilor dintre diferite forme de impact

    
    ┌──────────────────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────────┬─────────┐
    │ Tabel relaţional │ Sol │ │Calitatea│ Zgomot │Climă│Faună│Floră│Peisaj│Fiinţe│Patrimoniu│ Bunuri │
    │ │ şi │ Ape │ aerului │ & │ │ │ │ │umane │ Arhit. │materiale│
    │ │geologie│subterane│ │vibraţii│ │ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Sol şi geologie │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Ape de suprafaţă şi subterane │ ● │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Calitatea aerului │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Zgomot şi vibraţii │ │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ │ ● │ ● │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Climă │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Faună │ │ │ │ │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ ● │ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Floră │ │ ● │ ● │ │ │ ● │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Peisajul │ │ │ │ │ │ ● │ ● │▒▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Fiinţe umane │ │ │ │ │ │ │ │ │▒▒▒▒▒▒│ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Patrimoniu arhitectural │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Bunuri materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│
    └──────────────────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┘


     În caseta de mai jos se prezintă un exemplu care evidenţiază interacţiunile şi interrelaţiile care pot apărea între diferiţi factori de mediu în etapa de construcţie. Factorii selectaţi pentru a ilustra modalitatea de prezentare a interacţiunilor şi a relaţiilor dintre aceştia au fost aerul şi zgomotul.
     Caseta 7. Exemple de interacţiuni potenţiale

    
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Subiect Interacţiune cu Interacţiuni / relaţii
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Aer Fiinţe umane Calitatea aerului este importantă atât la nivelul comunităţii locale cât şi la scara naţională/globală. În
                                contextul proiectului propus, principalele aspecte sunt legate de pulberile (rezultate atât în faza de
                                construcţie cât şi în cea de operare) şi emisiile de poluanţi gazoşi şi impactul acestora asupra comunităţilor
                                şi rezidenţilor din zona adiacentă.
             Flora şi Fauna Emisiile de pulberi pot afecta flora şi fauna.
             Ape Emisiile de pulberi pot afecta calitatea apelor de suprafaţă din zona de influenţă a proiectului.
             Bunuri materiale Deprecierea calităţii aerului cauzată de emisiile de pulberi poate afecta exploataţiile agricole din
                                vecinătatea proiectului mai ales în etapa de construcţie.
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Zgomot Fiinţe umane Receptorii sensibili localizaţi aproape de proiect pot fi afectaţi de creşterea intensităţii şi duratei
                                zgomotului.
             Fauna Zgomotul poate afecta animalele din zonă.
             Bunuri materiale Bovinele (ca şi alte animale) sunt cunoscute ca sensibile la episoadele bruşte de zgomot ce pot apare în
                                timpul construcţiei.
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Peisaj Aer Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora cu
                                vegetaţie; la rândul său vegetaţia va contribui la reducerea impactului asupra calităţii aerului prin
                                absorbţia de CO(2) şi eliberarea de oxigen.
             Zgomot Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora cu
                                vegetaţie; la rândul lor, acestea vor contribui la reducerea impactului generat de zgomot.
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



    4.13.3. Rezumat al formelor de impact, măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare. Impact rezidual
     Această sinteză se prezintă de obicei în format tabelar, care să ofere o privire de ansamblu pentru efectele asupra fiecărui factor de mediu corespunzătoare fiecărei etape de realizare a proiectului.
     Formatul poate fi simplu sau mai complex, pentru a putea include şi caracteristicile impactului: amploarea şi însemnătatea, durata (permanent/temporar), întinderea (zona afectată şi receptorii), natura (direct/indirect, advers/benefic), reversibilitatea (reversibil/ireversibil), sensibilitatea receptorilor, probabilitatea de apariţie, limitele de încredere ale prognozei, măsurile de prevenire/ reducere/ compensare, monitorizarea, domeniul de cuprindere al masurilor respective şi al monitorizării, impactul rezidual.



    5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
    5.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
    5.1.1. Când este necesar un PMM?
     Directiva EIM nu solicită în mod explicit întocmirea unui PMM. Cu toate acestea, întocmirea şi furnizarea unui astfel de plan este o bună practică recunoscută internaţional. Există cazuri în care este posibil ca un PMM să nu fie necesar: proiecte de dimensiuni mici; proiecte implementate în locaţii fără caracteristici de mediu importante; proiecte în care efectele negative au fost deja evaluate de rapoarte IM anterioare şi s-a concluzionat că acestea sunt minime; şi/sau proiecte aliniate integral la zonarea utilizării terenurilor.

    5.1.2. Obiectivele generale ale PMM
     Între obiectivele unui PMM trebuie să figureze:
     Asigurarea conformării cu prevederile şi ghidurile formulate de autorităţile de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, naţional şi/sau internaţional.
     Asigurarea alocării unor resurse suficiente de la proiectul bugetului pentru ca scara activităţilor prevăzute de PMM să corespundă însemnătăţii efectelor proiectului.
     Verificarea performanţelor de mediu prin informaţii privind impactul pe măsura producerii acestuia. Răspuns la modificările aduse în implementarea proiectului care nu au fost analizate în EIM.
     Răspuns la evenimente neprevăzute.
     Asigurare de feedback pentru o îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu

    5.1.3. Domeniul principal de cuprindere al unui PMM
     Pentru a se realiza aceste obiective,domeniul general de cuprindere a PMM trebuie să conţină următoarele:
     Definirea obiectivelor de management al mediului, obiectivele de realizat pe durata de existenţă a proiectului (respectiv de pre-construcţie, construcţie, operare, dezafectare) pentru a evidenţia beneficiile şi minimiza efectele adverse ale impactului asupra mediului.
     Descrierea acţiunilor de detaliu necesare pentru a realiza aceste obiective, inclusiv modul în care vor fi realizate, responsabilii pe tipuri de acţiuni, termene de implementare, cu ce resurse, cu ce monitorizare/verificare şi la ce nivel de performanţă sau ţintă ce calitate. Trebuie de asemenea prevăzute mecanismele prin care se va răspunde modificărilor în implementarea proiectului, situaţiilor de urgenţă, evenimentelor neprevăzute şi procesele de aprobare corespunzătoare.
     Clarificarea structurilor instituţionale, a rolurilor, comunicării şi proceselor de raportare necesare ca parte a implementării PMM.
     Descrierea legăturii dintre PMM şi cerinţele legiferate aferente.
     Descrierea cerinţelor de ţinere a evidenţelor, raportare, analiză, auditare şi actualizare a PMM.



    5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
     Nu există un format standard pentru PMM. Formatul trebuie să fie adaptat circumstanţelor în care este elaborat PMM şi cerinţelor la care trebuie să răspundă. Nivelul de detaliere al PMM poate varia de la câteva pagini în cazul unui proiect cu riscuri de mediu scăzute până la un document substanţial în cazul unui proiect complex şi de amploare, cu riscuri potenţiale de mediu ridicate.
     Următoarele secţiuni conţin o prezentare generală a informaţiilor care trebuie incluse într-un PMM.
    1. Prezentare generală a activităţii propuse şi a contextului local
     Trebuie prezentat un scurt rezumat al:
    - activităţilor de construcţii şi de exploatare propuse pentru proiect;
    – mediului biofizic, economic şi social afectat;
    – managementului mediului la nivel local, contextului juridic şi de planificare relevant pentru PMM.


    2. Sumarul formelor de impact asociate activităţii propuse
     Se vor prezenta în rezumat formele negative şi pozitive de impact asociate proiectului propus, în special cele care prezintă efecte de însemnătate medie şi ridicată şi pentru care au fost propuse măsuri de prevenire/ reducere/ compensare.

    3. Politicile şi angajamentele de mediu asumate de propunătorul proiectului şi/sau impuse prin actul de reglementare
     Se vor prezenta în rezumat politicile, ghidurile şi angajamentele existente asumate de propunătorul proiectului în ceea ce priveşte sănătatea, siguranţa şi mediul.

    4. Mecanisme instituţionale: roluri şi responsabilităţi
     Se vor defini clar responsabilităţile în acţiunile de management conţinute în PMM şi se vor clarifica mecanismele de coordonare între actorii cu diferite roluri implicaţi în implementare.

    5. Prevederi juridice
     Se vor identifica legislaţia, standardele, ghidurile şi autorizaţiile necesare sau licenţele aplicabile proiectului şi legate de activităţile de management specificate în PMM.

    6. Programul de implementare
     Se vor prezenta obiectivele de realizat prin intermediul PMM şi acţiunile de management ce trebuie implementate în vederea atenuării efectelor negative şi accentuării beneficiilor proiectului. Se vor specifica clar responsabilităţile, monitorizarea, criteriile/ţintele şi şi calendarul de implementare şi raportare.
     Programul de implementare este nucleul PMM şi trebuie să conţină o descriere a următoarelor:
     Obiective
     Acţiuni de management
     Responsabilităţi pentru acţiunile identificate
     Monitorizare
     Raportare
     Specificaţii referitoare la performanţă (criterii şi ţinte)
     Termenele de implementare/ raportare

     PMM trebuie să stabilească obiective generale care trebuie atinse prin managementul activităţilor proiectului şi al surselor de risc. Aceste obiective se bazează pe gestionarea impactului de mediu, între altele, prin procesul EIM şi specifică ce se doreşte să se realizeze în mod specific prin minimizarea efectivă a impactului negativ şi amplificarea celui pozitiv.
     Acţiunile de management, sunt acţiuni fezabile, practice şi eficiente economic şi care trebuie implementate în vederea atingerii obiectivelor descrise anterior. Aceste acţiuni se bazează pe acţiunile de întărire sau reducere identificate în EIM şi pe informaţiile suplimentare ce pot apărea după finalizarea EIM. În PMM trebuie specificat programul de implementare a acţiunilor de management, cu următoarele informaţii: cine, când şi cum şi ce resurse trebuie alocate. Adeseori se omite accentuarea impactului pozitiv al unui proiect şi este important ca PMM să conţină acţiuni clare în acest sens, de exemplu pe baza recomandărilor din EIM.
     În cadrul implementări acţiunilor de management, se vor întocmi de către antreprenor şi/sau subcontractanţi Declaraţiile de metodă. Aceste declaraţii trebuie să specifice în ce mod vor gestiona aceştia formele potenţiale de impact asupra mediului în sensul cerinţelor exprimate în PMM şi, dacă este cazul, cele mai bune practici de mediu, precum şi modul în care vor asigura realizarea obiectivelor PMM.
     Caseta 8. Cerinţe pentru a stabili dacă acţiunile de management sunt clar definite

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Acţiunile de management definite adecvat trebuie să satisfacă următoarele │
    │cerinţe principale: │
    │ │
    │● Să fie în scris: Acţiunile de management trebuie stipulate în scris, aceasta│
    │forţând semnatarii să gândească atent fiecare acţiune. │
    │● Să indice data: O acţiune de management trebuie să indice un termen specific│
    │până la care trebuie implementată acţiunea. │
    │● Să fie specifică riscului sau impactului: Fiecare acţiune de management │
    │trebuie să fie legată de un impact specific (pozitiv sau negativ) sau de un │
    │risc pentru mediu şi să fie formulată în termeni specifici şi nu în general. │
    │● Să fie specifică în timp şi spaţiu: Trebuie să se indice condiţiile în care │
    │se aplică acţiunea de management (în mod continuu sau numai în caz de │
    │contingenţă). Momentul (ca de exemplu anotimpul sau ora din zi) şi locul │
    │aplicării acţiunii de management. │
    │● Să fie măsurabilă: Acţiunile de management trebuie definite cantitativ, │
    │dacă este posibil. Trebuie deci stabilit un standard faţă de care să poată fi │
    │determinată performanţa. Obiectivele şi ţintele acţiunii de management trebuie│
    │formulate în mod clar. │
    │● Să fie realizabile: Acţiunile de management trebuie să fie realiste, │
    │fezabile şi deci realizabile; │
    │● Să fie rezonabile: O acţiune de management trebuie să poată fi uşor de │
    │implementat în termenul şi cu constrângerile bugetare ale proiectului. │
    │● Să aibă loc la timp: Trebuie puse în practică măsuri care să coincidă │
    │temporar cu activităţile specifice ale proiectului. │
    │● Să poată fi înţelese: Acţiunile de management trebuie descrise simplu, │
    │folosind un limbaj clar, netehnic, ori de câte ori este posibil. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Responsabilităţile trebuie să fie clar identificate pentru diversele părţi implicate în implementarea acţiunilor de management şi în monitorizare.
     Se vor prezenta programe de monitorizare pentru a se putea determina eficacitatea acţiunilor de management şi pentru a înţelege impactul rezidual efectiv al activităţilor de construcţii /exploatare asupra mediului. Aceste programe de monitorizare (ex. monitorizarea apelor uzate -influent şi efluent SPAU, receptor natural, deşeuri din procesul de epurare a apelor uzate etc.) pot fi definitivate prin consultare între specialişti, propunătorul proiectului şi factorii interesaţi relevanţi, în funcţie de complexitatea monitorizării necesare. Dacă sunt necesare programe de monitorizare, acestea trebuie concepute în mod pragmatic şi implementabil. Pe cât posibil, se vor alege acei parametri de măsurare care să ofere rezultate imediate pentru ca acţiunile de management adecvate să poată fi adoptate cât mai curând posibil, în cazul depăşirii valorilor de referinţă sau valorilor limită de performanţă acceptate.
     Programul de monitorizare poate conţine trei aspecte principale:
     Măsurarea valorilor iniţiale: Aceasta trebuie să se facă înainte de începerea proiectului sau a activităţii, pentru a determina nivelul şi starea parametrilor de mediu înainte de apariţia efectelor asociate proiectului sau activităţii.
     Monitorizarea impactului (sau a performanţei): Această monitorizare trebuie să fie continuă pe toată durata ciclului de existenţă a proiectului şi trebuie implementată pentru a se asigura menţinerea impactului asupra mediului la nivelul prognozat şi realizarea ţintelor de performanţă specificate.
     Monitorizarea conformării: Această monitorizare trebuie implementată pentru a stabili dacă măsurile de prevenire/ reducere/ compensare prevăzute au efectul preconizat şi urmărit. Această monitorizare se face periodic, termenele variind de la un proiect la altul. Ea trebuie utilizată pentru a verifica dacă nivelul parametrilor specifici de mediu respectă legile, reglementările, standardele sau ghidurile aplicabile, după caz. Programul trebuie să prevadă măsuri de remediere ce pot fi implementate efectiv în cazul neconformării - respectiv atunci când măsurile de prevenire/ reducere/ compensare nu sunt adecvate sau când impactul a fost subestimat în EIM.
     Acţiunile de management şi monitorizarea trebuie să ţină cont de următoarele trei scenarii:
     Exploatare normală
     Situaţii anormale (ex. oprirea planificată a echipamentelor)
     Situaţii de urgenţă (ex. avarii, evenimente de poluare a apelor colectate de reţeaua de canalizare).

     Specificaţiile privind performanţa (ex. criterii sau ţinte) trebuie stabilite pentru fiecare acţiune de management sau activitate de monitorizare, pentru a evalua dacă acţiunile au avut eficacitate. Specificaţiile legate de performanţă pot fi stabilite pe baza nivelului la care trebuie să rămână o anumită condiţie de mediu (ex. habitat pe o porţiune a amplasamentului ce nu trebuie perturbat), sau pe nivelul la care trebuie readusă starea mediului (ex. refacerea habitatului), sau pe limitele stabilite prin lege sau de comun acord (ex. standarde privind nivelul de zgomot), sau nivelul beneficiilor socio-economice ce trebuie realizate pin proiect (ex. utilizarea forţei de muncă şi a întreprinderilor locale). Atunci când este posibil, specificaţiile privind performanţa trebuie să fie cantitative. Aceste specificaţii pot fi revizuite pe timpul implementării PMM, în spiritul promovării îmbunătăţirilor continue.
     Se va elabora un calendar în care să se indice ordinea şi termenele (inclusiv frecvenţa şi durata) de realizare a acţiunilor de management şi a activităţilor de monitorizare prevăzute în PMM. Dacă se elaborează rapoarte de monitorizare, se vor indica termenele de prezentare a acestor rapoarte. Calendarul se întocmeşte de către propunătorul proiectului, pentru a se asigura crearea legăturilor necesare între programul de implementare al PMM şi termenele generale de realizare a proiectului.

    7. Devizele de cost şi resurse financiare
     Se vor prezenta devizele de cost şi cheltuieli recurente în implementarea PMM, cu prevederi privind: acţiunile de reducere şi de întărire; cerinţe privind instruirea şi conştientizarea; monitorizarea, auditarea şi acţiunile de corectare.
     Caseta 9. PMM - Staţie de Epurare a Apelor Uzate (numai pentru ilustrare)

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ │
    │ Un Plan de Management al Mediului pentru o SEAU trebuie să includă, │
    │printre altele: │
    │ │
    │ Descrierea societăţii care exploatează staţia şi a amplasamentului │
    │ ● Numele şi adresa societăţii │
    │ ● Obiectul de activitate │
    │ ● Număr de personal │
    │ ● Structura societăţii (se recomandă includerea unei organigrame) │
    │ ● Adresa amplasamentului (se vor oferi detalii despre toate amplasamentele│
    │unde activează societatea) │
    │ Descrierea amplasamentului │
    │ ● Descrierea amplasamentului │
    │ ● Clădiri şi structuri construite │
    │ ● Echipamente şi instalaţii │
    │ Acte de reglementare - avize, acorduri şi autorizaţii │
    │ ● Tipul actelor de reglementare deja emise sau pentru care trebuie făcută │
    │solicitarea (autorizaţie de mediu, autorizaţie de gospodărire a apelor, │
    │autorizaţie de construire etc.) │
    │ ● Precizări privind prevederile actelor de reglementare: amplasamente şi │
    │suprafeţe de teren aferente, debitele specifice de ape uzate; condiţii cheie: │
    │precizări privind performanţele instalaţiilor (ex. eficienţa proceselor de │
    │epurare a apelor uzate şi nămolului, valorile limita pentru poluanţi în apele │
    │uzate, umiditatea nămolului); măsuri de prevenire/reducere/ compensare a │
    │impactului asupra mediului │
    │ ● Monitorizare: factori de mediu, parametrii, frecvenţă de prelevare a │
    │probelor şi analize, responsabilităţi (automonitorizare, monitorizare conform │
    │actelor de reglementare emise de autoritatea de mediu şi autoritatea de │
    │gospodărire a apelor). │
    │ Impactul potenţial al proiectului şi măsuri de diminuare a impactului │
    │recomandate │
    │ ● Scurtă descriere a impactului potenţial al proiectului şi a măsurilor de│
    │prevenire/reducere/compensare recomandate, prezentate într-un format tabelar │
    │şi incluzând următoarele elemente: │
    │ o Etapa de proiect: pre-construcţie, construcţie şi exploatare │
    │ o Activităţi/operaţii: pregătirea punctelor de lucru, lucrări de │
    │excavare, epurarea apelor uzate, tratarea şi îndepărtarea nămolului etc. │
    │ o Impact de mediu potenţial asociat fiecărui tip de activitate/operaţie │
    │ o Scurtă descriere a măsurilor de diminuare a impactului recomandate/ │
    │prevăzute; calendar de implementare şi raportare │
    │ o Responsabilităţi instituţionale (Constructor, Operator, alte │
    │autorităţi) │
    │ Aspecte legate de exploatare │
    │ ● Descrierea procesului de epurare a apelor uzate (inclusiv tratarea │
    │nămolului); se vor anexa diagrama procesului de epurare a apelor uzate şi │
    │schema fluxului apelor uzate │
    │ ● Proceduri de exploatare: instrucţiuni de lucru pentru întreţinerea şi │
    │exploatarea SEAU │
    │ ● Proceduri de inspecţie pentru a determina condiţiile curente şi │
    │operaţiile de întreţinere necesare (zona SEAU, structuri, echipamente şi │
    │instalaţii etc., frecvenţa inspecţiilor, responsabilităţi) │
    │ ● Proceduri de depozitare şi manipulare a materialelor şi substanţelor │
    │chimice pentru exploatarea SEAU; evidenţa tipului şi cantităţilor de materiale│
    │şi substanţe chimice folosite │
    │ ● Proceduri pentru ţinerea evidenţei (calitativă şi cantitativă) apelor │
    │uzate şi a nămolului rezultate din procesul de epurare │
    │ ● Monitorizare de mediu (parametrii, puncte de prelevare probe, │
    │concentraţii măsurate): emisii atmosferice, ape subterane, influent SEAU, │
    │efluent SEAU, receptor natural, sol, nămol tratat, niveluri de zgomot, tip, │
    │cantităţi şi destinaţie finală a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate,│
    │alte deşeuri, etc. (vezi Secţiunea 4.12 - Monitorizare) │
    │ ● Monitorizarea procesului operaţional: │
    │ o Parametrii cheie de funcţionare, de exemplu: parametri fizici şi chimici│
    │ai apelor uzate în diversele etape ale procesului de epurare, debite de ape │
    │uzate şi nămol, nivelul apei în bazinele SEAU, presiunea în conductele de aer │
    │care sunt conectate la bazinele de aerare, temperatura nămolului în rezervorul│
    │de fermentare, temperatura apei uzate, presiunea biogazului, debitul │
    │biogazului, parametrul Oxigen Dizolvat în bazinele de aerare │
    │ o Materialele şi substanţele chimice utilizate în procesul de epurare a │
    │apei uzate │
    │ o Volumele/debitele de apă uzată epurată o Consumul de energie │
    │ o Cantităţile de substanţe chimice utilizate pentru epurarea apei uzate │
    │ │
    │ Evidenţa datelor privind monitorizarea va fi păstrată la sediul SEAU şi │
    │se vor efectua raportări periodice către autorităţile de mediu şi de │
    │gospodărire a apelor, potrivit prevederilor actelor de reglementare. │
    │ │
    │ ● Identificarea cazurilor de risc asociate amplasamentului sau activităţii│
    │(dezastre naturale - de ex. cutremure, inundaţii, alunecări de teren; │
    │incendii, explozii; avarii sau disfuncţionalităţi ale proceselor sau │
    │instalaţiilor; incidente în care sunt implicate substanţe periculoase; │
    │incidente legate de sănătatea şi siguranţa la locul de muncă) şi proceduri │
    │pentru evenimente excepţionale (planuri pentru situaţii de risc, planuri de │
    │intervenţii). │
    │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘






    6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
    6.1. PRINCIPIU
     Anexa IV a Directivei EIM, care stabileşte informaţiile ce trebuie furnizate autorităţilor competente de către titularul proiectului, menţionează la punctul 6 "Un rezumat fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate în capitolele anterioare", cu alte cuvinte al informaţiilor conţinute în Raportul IM.
     Rezumatul fără caracter tehnic (RFCT) este necesar printre altele pentru a facilita implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu. Unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului de EIM este acela de a se asigura că publicul este conştient de implicaţiile asupra mediului ale oricăror decizii privind realizarea unui nou proiect.
     Este recomandat ca un RFCT să fie întocmit sub forma unui document separat şi de sine stătător, care să poată fi distribuit cu uşurinţă publicului larg.

    6.2. STRUCTURA ŞI CONŢINUT
     Structura RFCT este similară Raportului IM, dar mai condensată. Cu alte cuvinte sunt descrise proiectul, mediul existent, impactul (atât negativ, cât şi pozitiv) şi măsurile de diminuare a impactului. Trebuie să includă şi planul amplasamentului (punând în evidenţă şi contextul), împreună cu o reprezentare grafică uşor de interpretat a proiectului propus.
     Trebuie de asemenea să conţină o prezentare generală a modalităţii de abordare a EIM şi câteva explicaţii succinte privind procesul de aprobare a proiectului şi rolul EIM în acest proces. Se recomandă includerea în RFCT a datelor privind parcurgerea etapelor procedurii de EIM pentru componentele proiectului realizate până în acel moment şi pentru cele ulterioare (Decizia etapei de încadrare, Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul IM, anunţuri publice, consultarea publicului).

    6.3. SCOP ŞI LIMBAJ
     După cum s-a menţionat mai sus, scopul principal al RFCT este comunicarea către public a concluziilor Raportului IM.
     Astfel, limbajul folosit trebuie să fie unul uşor de înţeles, fără termeni tehnici. De aceea copierea ca atare a unor paragrafe întregi din Raportul IM în RFCT nu este recomandată. Este necesară reformularea informaţiilor astfel încât să fie accesibile publicului larg.
     Lungimea RFCT nu trebuie să reprezinte o preocupare. Există exemple de RFCT scurte, dar inteligent redactate (23 de pagini, inclusiv 6 pagini cu fotografii şi diagrame, pentru un Raport IM de 280 de pagini), în contrapondere cu un rezumat lung şi greu de urmărit (circa 100 de pagini pentru un Raport IM de 300 de pagini).
     Se recomandă introducerea de tabele cu prezentarea sintetică a rezumatului diferitelor forme de impact, a măsurilor de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative şi a impactului rezidual, în rezumatul fără caracter tehnic pus la dispoziţia publicului.

    6.4. Anexa face parte integrantă din prezentul Ghid.

    ANEXA

    Legislaţie europeană
     Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva 91/271/EEC)
     Directiva cadru privind apa (Directiva 2000/60/EC)
    Directiva 86/278/CCE privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de la staţiile de epurare în agricultură

     Evaluarea impactului asupra mediului
     Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
     Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
     Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

     Protecţia naturii
     Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare
     Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

     Epurarea apelor uzate
     Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare
     Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare:
     o Normativul NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali;
     o Normativul NTPA-002/2002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare;
     o Norme tehnice NTPA-011/2002 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane

     Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului şi ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 344/708/2004 privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare


     -------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice