Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 21 septembrie 2016  privind proiecte pentru sisteme de management integrat al deşeurilor     Twitter Facebook
Cautare document

 GHID din 21 septembrie 2016 privind proiecte pentru sisteme de management integrat al deşeurilor

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 821 bis din 18 octombrie 2016

──────────
    Aprobat de Ordinul nr. 1.825 din 21 septembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 18 octombrie 2016.
──────────


 Cuprins

        1. CONTEXT
        1.1. INTRODUCERE
        1.2. CONTEXT LEGISLATIV
        1.3. PRINCIPII GENERALE
        2. DESCRIEREA PROIECTULUI
        2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA
             TERENURILOR
        2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
        2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI OPTIME
        3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT
        3.1. CONTEXT
        3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
        3.3. IMPORTANŢĂ
        3.4. SENSIBILITATE
        3.5. SUFICIENŢA DATELOR
        3.6. LEGISLAŢIE APLICABILĂ
        4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/
           COMPENSARE
        4.1. SOLURI ŞI GEOLOGIE
        4.2. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
        4.3. CALITATEA AERULUI
        4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
        4.5. FIINŢE UMANE
        4.6. FLORA ŞI FAUNA
        4.7. PEISAJUL
        4.8. BUNURI MATERIALE
        4.9. PATRIMONIU CULTURAL
        4.10. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
        4.11. MONITORIZARE
        4.12. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE
              SUSMENŢIONATE
        5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
        5.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE
             MEDIU (PMM)
        5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU
        6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
        6.1. PRINCIPIU
        6.2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
        6.3. SCOP ŞI LIMBAJ



 Abrevieri

        ADA Ambalaje şi deşeuri de ambalaje
        BAT Cele mai bune tehnici disponibile
        BREF Documente de referinţă privind BAT
        CBO Consum biochimic de oxigen
        CCO Consum chimic de oxigen
        CGID Centru de gestionare integrată a deşeurilor
        COV Compuşi organici volatili
        COVN Compuşi organici volatili nemetanici
        DEEE Deşeurile de echipamente electrice şi electronice
        EIM Evaluarea impactului asupra mediului
        IM Impactul asupra mediului
        IPPC Prevenirea şi controlul integrat al poluării (Integrated Pollution
               Prevention and Control)
        ITL Instalaţie tratare a levigatului
        MAPM Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
        MMP Ministerul Mediului şi Pădurilor
        PMM Plan de management de mediu
        RFCT Rezumat fără caracter tehnic
        SC Staţie de compostare
        SEAU Staţie de epurare a apei uzate
        SGID Sistem de gestionare integrată a deşeurilor
        SS Staţie de sortare
        ST Staţie de transfer
        STMB Staţie de tratare mecano-biologică
        TMB Tratare mecano-biologică
        TSS Total solide în suspensie


    1. CONTEXT
    1.1. INTRODUCERE
     Obiectivul general al acestui ghid este de a îmbunătăţi conţinutul rapoartelor privind impactul asupra mediului (Raport IM) elaborate pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare a impactului asupra mediului pentru promovarea proiectelor de realizare a sistemelor de gestionare integrată a deşeurilor (SGID) prevăzute a fi finanţate prin POS Mediu - Axa prioritară 2 - Managementul deşeurilor, sisteme care prevăd ca opţiune finală de eliminare a deşeurilor depozitarea în depozite de deşeuri nepericuloase şi de a face posibil ca toţi cei responsabili de efectuarea evaluării şi întocmirea Raportului IM să aibă în vedere principalele probleme ale acestui sector şi să le poată rezolva în mod corespunzător.
     Un sistem integrat de gestionare al deşeurilor (SGID) care include un depozit de deşeuri municipale/nepericuloase ca element component principal poate include şi alte echipamente şi instalaţii pentru procesarea deşeurilor, care nu sunt menţionate în mod specific în Anexa I sau Anexa II a Directivei EIM). În cadrul acestui document componentele posibile ale unui sistem de management integrat al deşeurilor (bazat pe un depozit ales ca opţiune pentru eliminarea finală) sunt grupate şi discutate după cum urmează:
    1. centru de gestionare integrată a deşeurilor (CGID) care poate include:
     o depozit de deşeuri municipale/nepericuloase, care include instalaţiile de gestionare a gazului de depozit şi de tratare a levigatului şi eventual o staţie de epurare a apelor uzate (SEAU);
     o staţie de tratare mecano-biologică (STMB) şi/sau staţie de compostare (SC);
     o staţie de sortare (SS) pentru deşeurile reciclabile;

    2. staţii de compostare (SC) aflate în afara perimetrului
    3. CGID: staţii de sortare (SS) aflate în afara perimetrului
    4. CGID. staţii de transfer (ST).

     Cazul special al închiderii vechilor depozite de deşeuri (care nu se conformează legislaţiei în vigoare) este o activitate care precede sau urmează, în cele mai multe cazuri, construcţia unui nou depozit la nivel judeţean/regional şi va fi luat în discuţie acolo unde este necesar.

    1.2. CONTEXT LEGISLATIV
     Acest ghid a fost elaborat pentru următoarele tipuri de proiecte prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva EIM:
     "instalaţii pentru eliminarea deşeurilor neincluse în Anexa I" (Anexa II, pct. 11b).
     "orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului." (Anexa II, pct. 13a).

     Următoarele instalaţii se supun prevederilor Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (reformare) (sunt instalaţii IPPC):
    - instalaţii pentru eliminarea deşeurilor nepericuloase, potrivit definiţiei din Anexa I a Directivei 2008/98/CE, punctele D8 şi D9, cu o capacitate ce depăşeşte 50 de tone pe zi.
    – depozite care primesc peste 10 tone de deşeuri pe zi sau cu o capacitate care depăşeşte 25.000 de tone, excluzând depozitele de deşeuri inerte (potrivit Anexei 1).

     Aceste instalaţii trebuie proiectate pe baza celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Cerinţele tehnice incluse în Directiva Consiliului privind depozitarea deşeurilor 1999/31/EC (Directiva Depozitări) sunt considerate ca fiind BAT.
     Din perspectiva legislaţiei europene, statele membre au obligaţii stabilite prin Directiva Depozitări, Directiva Parlamentului şi a Consiliului European 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (Directiva ADA), Directiva 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (Directiva DEEE), relevante pentru SGID şi noile depozite, de exemplu:
    - directiva UE privind depozitarea deşeurilor solicită tratarea preliminară a tuturor deşeurilor înaintea depozitării (Articolul 6). Operatorul depozitului nou trebuie să demonstreze autorităţii competente pentru protecţia mediului că toate deşeurile acceptate spre depozitare vor fi/au fost tratate în mod adecvat, aceasta reprezentând cerinţa minimă privind aplicarea BAT pentru noile instalaţii;
    – atingerea ţintelor privind cantitatea de deşeuri biodegradabile care nu sunt depozitate, stabilită conform Art. 5 al Directivei Depozitarii;
    – atingerea ţintelor privind reciclarea/recuperarea deşeurilor de ambalaje, potrivit cerinţelor Directivei ADA;
    – atingerea ţintelor anuale privind colectarea separată a DEEE, potrivit cerinţelor Directivei DEEE.

     Un sistem de management integrat al deşeurilor trebuie proiectat astfel încât să îndeplinească obligaţiile asumate prin semnarea Tratatului de Aderare privind managementul deşeurilor la nivel naţional.
     Toate opţiunile analizate trebuie să ţină cont de legislaţia relevantă prezentată în Anexa 1 a acestui ghid şi, de asemenea, de orice strategie, plan sau program de gestionare/management al deşeurilor, precum şi strategiile locale cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare.

    1.3. PRINCIPII GENERALE
     Principiile care au stat la baza întocmirii prezentului Ghid se regăsesc în obiectivele sale specifice:
    - Sprijinirea autorităţilor de mediu în întocmirea îndrumarului privind informaţiile care trebuie incluse în Raportul IM;
    – Sprijinirea beneficiarilor/titularilor de proiecte în întocmirea termenilor de referinţă pentru consultanţi în vederea efectuării EIM şi elaborării Raportului IM ("evaluatori de mediu").


    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Prezentul ghid conţine recomandări concise standard adaptate pentru conţinutul│
    │rapoartelor privind impactul asupra mediului pentru proiectele de sisteme de │
    │management integrat al deşeurilor în cadrul cărora eliminarea finală a │
    │deşeurilor municipale se face prin depozitare în depozite de deşeuri │
    │nepericuloase şi vine în completarea Ghidurilor naţionale şi metodologiei EIM │
    │din România. │
    │ │
    │Scopul general al acestor recomandări este de a face posibil ca cei care │
    │răspund de efectuarea propriu- zisă a evaluării şi de întocmirea Raportului IM│
    │să cunoască toate aspectele din sectorul de management al deşeurilor şi să se │
    │asigure că problemele specifice sunt tratate în mod corespunzător. În plus, │
    │după întocmirea şi depunerea Raportului IM, ghidul va fi util autorităţilor de│
    │mediu pentru a analiza calităţii informaţiilor, în particular să se asigure că│
    │nu a fost omisă niciuna dintre problemele esenţiale. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Structura ghidului urmăreşte, în mare parte, cerinţele expuse în Anexa IV a Directivei privind EIM în ceea ce priveşte informaţiile menţionate în art. 5(1), adică informaţiile pe care titularul proiectului trebuie să le prezinte autorităţii sau autorităţilor competente pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului.
     Ghidul nu este exhaustiv. Astfel, unele aspecte comune tuturor tipurilor de proiecte nu au mai fost neapărat menţionate sau tratate.
     Ghidul poate fi aplicat tuturor tipurilor de proiecte menţionate în secţiunea 1.2. acolo unde este necesar, pe parcursul ghidului s-au făcut menţiuni cu privire la aspectele specifice fiecărui tip în parte.
     Ordinea/locul anumitor sub-secţiuni de la fiecare dintre secţiunile de mai jos poate fi modificată de elaboratorul Raportului IM, care poate să introducă alte sub-secţiuni, în funcţie de specificitatea fiecărui proiect în ceea ce priveşte obiectivele, caracteristicile tehnice, locul de amplasare şi mediul construit sau alte elemente.


    2. DESCRIEREA PROIECTULUI

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Scopul acestei secţiuni este evidenţierea principalelor aspecte ce trebuie │
    │avute în vedere la descrierea unui proiect pentru construirea unui sistem de │
    │management integrat al deşeurilor, pentru fiecare din sub-secţiunile de mai │
    │jos: │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.1: descrierea caracteristicilor fizice ale întregului │
    │ proiect şi cerinţelor privind utilizarea terenului în timpul fazelor de │
    │ construcţie şi operare; │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.2: descrierea principalelor caracteristici ale proceselor │
    │ şi activităţilor (de ex. manipularea deşeurilor, tratarea levigatului), cum│
    │ ar fi natura şi cantitatea materialelor folosite şi o estimare privind │
    │ tipul şi cantitatea de reziduuri şi emisii (poluarea apei, a aerului şi a │
    │ solului, zgomot, vibraţii, lumină, radiaţii, etc.) rezultate din │
    │ implementarea proiectului propus; │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.3: prezentare sumară a principalelor alternative studiate │
    │ de titularul proiectului şi indicarea motivelor principale care au stat la │
    │ baza alegerii uneia dintre ele, având în vedere efectele asupra mediului. │
    │ │
    │ Notă: Primele două sub-secţiuni vor acoperi numai alternativa selectată. │
    │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR
    2.1.1. Descrierea generală a locaţiei
     Elaboratorul Raportului IM trebuie să ia în considerare locaţia depozitului/centrului de management integrat al deşeurilor, a SS, SC, STMB respectiv ST în relaţie cu mediul şi, în special, în funcţie de apropierea acestuia de receptorii sensibili. Următoarele elemente trebuie prezentate pe scurt:
    - amplasarea CGID: latitudine, longitudine, elevaţia depozitului (hartă);
    – modul de încadrare în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului;
    – distanţele între limita amplasamentului (CGID, SC, STMB, ST, SS) şi zone rezidenţiale şi de agrement, căi de navigaţie, cursuri de apă, zone agricole sau urbane;
    – distanţele la care se efectuează transportul deşeurilor de la sursele de generare (din oraşe şi comune) la staţia/staţiile de transfer şi/sau la CGID care vor aparţine SGID (hartă);
    – distanţa până la resursele minerale disponibile în regiune: argilă, pietriş şi pământ necesare pentru construirea depozitului;
    – suprafaţa de teren ocupată şi categoriile de folosinţă ale terenului (pădure, teren agricol, etc.);
    – riscul de inundaţii (titularul proiectului trebuie să se asigure că depozitul nu este amplasat în zone inundabile ale râurilor), tasări, alunecări de teren sau avalanşe;
    – accesibilitatea, topografia terenului şi informaţii specifice amplasamentului;
    – pericole naturale majore: activitate seismică;
    – factori meteorologici: precipitaţii (cantitatea medie anuală, de exemplu: pe ultimii 5 ani), rata de evapo - transpiraţie, forţa şi direcţia vântului;
    – prezenţa unor amplasamente sensibile, cum ar fi depozite de materiale inflamabile sau explozive, aeroporturi (dacă este cazul);
    – caracteristici socio-economice: categorii de folosinţă a terenurilor, demografie, impactul asociat transportului;
    – analizarea posibilelor conflicte prezente sau viitoare în ce priveşte utilizarea terenului: de exemplu, turismul.

     Pentru amplasarea altor elemente ale SGID în afara CGID (în principal, staţii de transfer pentru noile proiecte), trebuie urmată descrierea de mai sus, acolo unde este relevant.
     Studiile hidrogeologice şi geologice (elaborate într-una din etapele precedente ale proiectului) se bazează pe investigaţii de teren care justifică decizia selectării acelui amplasament dintre diferite alternative posibile. Această sub-secţiune trebuie să cuprindă prezentarea concluziilor şi recomandărilor acestora pentru alternativa selectată, inclusiv:
    - condiţiile geologice şi hidrogeologice sub baza şi din vecinătatea depozitului, detalii privind distribuţia şi caracteristicile solului şi a orizonturilor solului;
     o caracteristicile solului (tipul, adâncimea, permeabilitatea), distribuţia, grosimea şi adâncimea formaţiunilor acvifere şi zonele de protecţie;
     o capacitatea portantă şi stabilitatea terenului de fundare: prezenţa solurilor instabile sau slabe (sol organic, argilă moale sau amestecuri de argilă şi nisip, soluri care îşi pierd structura prin compactare sau umezire, argile care se contractă şi se dilată, nisipuri instabile (afectate de subsidenţă) şi supuse influenţelor hidraulice);

    – existenţa fluctuaţiilor nivelului apelor subterane, direcţia de curgere şi calitatea apelor subterane.
    – distribuţia, grosimea şi adâncimea formaţiunilor acvifere şi a zonelor de protecţie.

     Distribuţia apelor subterane şi interacţiunea acestora cu apa de suprafaţă reprezintă un aspect major în procesul de selectare a amplasamentului unui depozit dată fiind importanţa acestora ca resurse de apă pentru zonele rurale şi rata scăzută de autopurificare.
     Pentru regiunea/judeţul(ele) deservite de SGID:
    - descriere generală a rutelor de transport a deşeurilor de la ST sau alte instalaţii (de exemplu, staţii de sortare, compostare sau epurare a apelor uzate) la CGID, cu includerea hărţilor/diagramelor pe care trebuie prezentată clar zona deservită de SGID;
    – aşezările umane (oraşe, sate) traversate de drumurile menţionate mai sus trebuie marcate clar, precum şi străzile din zona de studiu, dacă este cazul.

     Pentru CGID şi pentru Staţia de Compostare/Staţia MBT/Staţia de Sortare amplasate în afara CGID, trebuie furnizate planuri conţinând identificarea în cadrul amplasamentului a principalelor zone de operare precum stocare, procesare, etc.

    2.1.2. Descrierea proiectului, inclusiv mărimea sau scara de realizare
     Este necesară descrierea fiecărei instalaţii/componente a proiectului, utilizând o formă tabelară, oriunde este posibil. Acest subcapitol trebuie să includă:
    - descrierea caracteristicilor generale care ar trebui să acopere:
     o principalele componente ale SGID şi ale CGID;
     o dezvoltarea unor elemente în afara amplasamentelor (în ce priveşte infrastructura de transport şi utilităţi) rezultate direct sau indirect în urma dezvoltării proiectului;

    – numărul de locuitori şi localităţile deservite;
    – cantitatea zilnică de deşeuri acceptate pe fiecare amplasament (CGID, SS, SC, STMB, ST);
    – suprafaţa totală şi suprafeţele fiecărei componente a CGID.

     Potrivit Anexei 1 a Directivei IED, următoarele activităţi:
    - instalaţii pentru eliminarea deşeurilor nepericuloase, potrivit definiţiei din Anexa II A a Directivei 2006/12/EC punctele D8 şi D9, cu o capacitate de peste 50 tone pe zi şi
    – depozitele care primesc peste 10 tone de deşeuri pe zi sau au o capacitate de peste 25.000 de tone, cu excepţia depozitelor de deşeuri inerte trebuie proiectate luând măsuri de prevenire adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, aceste activităţi fiind supuse autorizării integrate de mediu.

     Notă: Documentele de referinţă BAT existente (BREF) pentru: Industrii de tratare a deşeurilor (2006), Sisteme comune de tratare/gestiune a apelor/gazelor uzate din sectorul chimic (2003), Principii generale de monitorizare (2003) şi Emisii de la stocare (2006)) pot fi consultate în vederea identificării tehnicilor de reducere a impactului.
     Depozitul:
    - natura şi provenienţa deşeurilor care urmează a fi depozitate, descrierea modului cum au fost tratate (dacă este cazul);
    – compoziţia preconizată a deşeurilor (%); se recomandă ca această compoziţie să se bazeze pe cele mai recente date disponibile;

     Conform Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate municipale, cu o umiditate de până la 65%, se poate depune pe depozitele de clasa b numai amestecat cu deşeuri menajere în proporţie de 1:10. Cantităţile de nămol care vor fi depozitate trebuie să fie luate în calcul la stabilirea capacităţii şi proiectarea depozitului şi corelate cu datele din Master Planul de alimentare cu apă şi canalizare al judeţului respectiv.
    - capacitatea (în mc) şi durata de viaţă a depozitului;
    – numărul de celule (total şi finanţate de către proiect), durata de viaţă şi suprafeţele celulelor.

     Depozitul trebuie proiectat conform Directivei Depozitări. Raportul IM trebuie să cuprindă o scurtă descriere cu suport grafic a următoarelor componente cheie în reducerea riscurilor:
    - bariera geologică;

     Acolo unde bariera geologică nu îndeplineşte în mod natural condiţiile stipulate de Directiva Depozitări şi de legislaţia naţională, aceasta se poate completa artificial şi se poate consolida prin alte mijloace pentru a oferi protecţia adecvată, DAR cu condiţia să nu fie mai subţire de 0,5 metri. Materialele folosite pentru construirea barierelor geologice artificiale trebuie, de asemenea, testate. Soluţia adoptată trebuie să elimine riscurile de contaminare a solului, apelor de suprafaţă şi apei subterane cu levigat, prin folosirea anumitor tipuri de straturi izolante pentru etanşare.
    - sistemul de etanşare a depozitului (descriere, inclusiv dimensiuni/grosimi, materiale etc.);
    – sistemul de colectare (inclusiv stratul de drenare) şi sistemul de tratare a levigatului (descrierea schemei tehnologice, inclusiv dimensiuni şi capacităţi);
    – sistemul de colectare şi tratare, arderea controlată şi valorificarea gazului de depozit (dacă este cazul) (prezentarea schemei tehnologice, inclusiv dimensiuni şi capacităţi).

     Este foarte important să se acopere toate caracteristicile cheie şi să nu se omită sau amâne nici una pentru o etapă ulterioară a proiectului (de exemplu, să se lase la latitudinea proiectantului sau a constructorului decizia privind tratarea levigatului). De asemenea, acolo unde se are în vedere valorificarea metanului, instalaţia corespunzătoare trebuie să fie inclusă ca parte a proiectului iniţial, deoarece procesele de retehnologizare sunt costisitoare şi mai puţin eficiente.
    - sistemul de gestionare a apelor pluviale (descrierea schemei tehnologice, inclusiv dimensiuni şi capacităţi);
    – sistemul de monitorizare a apelor subterane (număr de puţuri de monitorizare şi amplasarea lor); sistemul de control/asigurarea calităţii;
    – închiderea şi sistemul de impermeabilizare a suprafeţei depozitului (descrierea, inclusiv dimensiuni/grosimi, materiale etc.).

     Pentru fiecare componentă trebuie prezentate caracteristicile tehnice ale fiecărei instalaţii/obiect/staţii şi resursele/cantităţile de materiale necesare (agregate şi minerale, apă, energie, inclusiv electricitate, combustibili şi altele).
    - tehnologiile/metodele de construcţie adoptate, inclusiv natura lucrărilor de construcţii, numărul şi tipul utilajelor şi echipamentelor care vor fi folosite.

     Staţia de compostare/Staţia MBT/ Staţia de sortare:
    - tipurile şi cantitatea de deşeuri acceptate zilnic/anual, capacitatea (în mc) şi suprafaţa (de operare şi totală);
    – cantitatea de materii rezultate, reziduuri, materiale reciclabile etc. generate zilnic/anual în staţie;
    – componentele şi caracteristicile tehnice ale instalaţiei/staţiei.

     Staţia de transfer:
    - capacitatea (în mc), număr de containere şi suprafaţă (de operare şi totală);
    – numărul de persoane/localităţi deservite şi cantitatea zilnică de deşeuri primite;
    – componentele şi caracteristicile tehnice ale instalaţiei/staţiei.

     Închiderea depozitelor neconforme:
    - descrierea componentelor sistemului de închidere a depozitului;
    – sistemul de colectare şi tratare a gazului de depozit;
    – sistemul de colectare a levigatului (dacă este necesar); de asemenea, trebuie să se menţioneze unde se va face tratarea levigatului;
    – gestionarea apelor pluviale.


    2.1.3. Descrierea amenajărilor existente
     Acolo unde este cazul, depozitul existent care trebuie închis sau extins trebuie descris potrivit modelului de mai sus, incluzând şi acoperirea temporară.


    2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
    2.2.1. Descrierea construcţiei
    - investigaţii preliminare fazei de construcţie (de ex. testarea solului, foraje);
    – numărul de lucrători implicaţi în timpul construcţiei;
    – stabilirea etapelor de construcţie;
    – lucrările implicate de pregătirea şantierului se vor referi la oricare dintre următoarele, după caz:
     o curăţarea terenului de vegetaţie;
     o îndepărtarea şi stocarea a solului;
     o construirea bermelor;
     o lucrări de excavare/ minare/ dragare/ rambleuri: se va indica volumul estimat al lucrărilor;
     o închiderea sau devierea rutelor existente de transport sau devierea infrastructurii; dacă este temporar, se va menţiona perioada de timp;
     o lucrări de ameliorare a terenului de fundare (îmbunătăţirea omogenităţii);
     o instalarea sistemelor de drenare;
     o planificarea furnizării echipamentelor şi utilajelor, bunurilor şi materialelor necesare;
     o numărul estimat de vehicule care vor fi utilizate în timpul etapei de construcţie;
     o depozitarea temporară a bunurilor şi materialelor necesare, dacă acestea se află în afara perimetrului de construcţie;
     o folosirea substanţelor sau materialelor periculoase sau toxice pentru sănătatea populaţiei sau pentru mediu (flora, fauna, sursele de apă): tipul, cantitatea, scopul, modul de manipulare;

    – construirea drumurilor de acces (permanente şi temporare) către şi în interiorul CGID, către Staţiile de Sortare, Staţiile de Compostare, Staţiile de Transfer (după caz);
    – construirea sistemelor de utilităţi;
    – lucrări de construcţii - descrierea trebuie să acopere următoarele aspecte, după caz:
     o amplasamentul;
     o suprafaţa de teren ocupată temporar de materiale (pământ, pietriş, etc.);
     o descrierea modului de manipulare a materialelor în şantier (descărcarea, încărcarea, transportul), cu menţionarea cantităţilor şi frecvenţei);
     o scheme de alimentare cu apă (potabilă şi tehnologică, dacă este nevoie);
     o instalaţii pentru tratarea şi/sau înlăturarea efluenţilor (levigat, ape uzate, ape pluviale, etc.);
     o construcţiile ce urmează a fi ridicate/asamblate pe şantier;
     o impermeabilizarea iazurilor de stocare şi/sau tratare a levigatului, nămolurilor, apelor uzate etc. (dacă este cazul);
     o închiderea depozitului: acoperire temporară, instalarea straturilor de impermeabilizare a depozitului, lucrări/instalaţii de drenare şi de ventilare a gazului de depozit etc.


    2.2.2. Deşeuri şi emisii rezultate în etapa de construcţie
     Se vor identifica şi descrie deşeurile şi emisiile efective (de exemplu, volume, cantităţi, concentraţii) care se estimează să fie generate ca urmare a realizării proiectului, având în vedere lucrările propuse, operaţiile specifice, echipamentele utilizate, materialele necesare, condiţiile meteorologice şi de climă, metodele de construcţie. Elaboratorul Raportului IM trebuie să identifice cât mai clar sursele şi tipurile de deşeuri şi emisii, evitându-se pe cât posibil prezentarea în termeni generali a deşeurilor şi emisiilor potenţiale.
     În cursul construcţiei se pot genera diferite tipuri de deşeuri, cum ar fi: materiale rezultate din excavare/detonări/dragare care nu sunt reutilizate ca material de umplutură, strat de humus, soluri sau materiale contaminate, deşeuri menajere, deşeuri periculoase, deşeuri rezultate din construcţii sau demolări etc. Aceste deşeuri trebuie încadrate conform codurilor Listei Europene a Deşeurilor şi estimate cantitativ, cu menţionarea destinaţiei lor (de exemplu, tratare sau valorificare pe bază de contract, stocare în vederea utilizării ca material de acoperire etc.).

    2.2.3. Descrierea activităţilor din etapa de operare
     Depozitul de deşeuri:
     Funcţionarea depozitului şi alte aspecte referitoare la aceasta sunt descrise în termeni generali şi sunt prezentate după cum urmează:
    - securizarea perimetrului depozitului, controlul /accesul la depozit (de exemplu: garduri, controlul porţii de acces, etc.);
     o colectarea şi transportul deşeurilor de la sursele de generare/ST la depozit, direct sau prin intermediul instalaţiilor de valorificare amplasate la CGID sau în afara perimetrului acestuia; numărul estimat de vehicule care vor fi utilizate în timpul etapei de operare;

    – cantitatea, tipul şi implicaţiile (de exemplu, pentru nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate municipale) deşeurilor primite: trebuie furnizată o listă a tipurilor de deşeuri care vor fi acceptate pentru a fi depozitate;
    – acceptarea, inventarierea, depozitarea deşeurilor potrivit legislaţiei UE şi a celei naţionale;
    – tratarea deşeurilor pentru creşterea ratei de descompunere şi evitarea generării de gaz metan; cerinţele privind compactarea;
    – timpi de operare (de exemplu, orar de acceptare a deşeurilor), proceduri zilnice - compactare, acoperire;
    – gestionarea levigatului:
     o producţia: de exemplu: estimări pentru debite (mediu, maxim), cantitatea colectată zilnic şi compoziţie;
     o scurtă descriere a funcţionării sistemului de colectare;
     o scurtă descriere a funcţionării instalaţiilor de tratare a levigatului şi a instalaţiilor auxiliare, de ex. rezervoare pentru stocarea levigatului; iazuri sau rezervoare de evaporare/ stocare/aerare pentru levigat, ape uzate sau nămoluri, etc.; suport grafic, planul ITL şi schema tehnologică a procesului de tratare;
     o informaţii privind capacitatea temporară de stocare a levigatului colectat, a apei tratate rezultate şi a reziduurilor rezultate (de exemplu: nămol, concentrat);
     o performanţa estimată: calitatea efluenţilor/apei tratate, rata de eliminare a amoniacului, solidelor suspendate, consumul chimic de oxigen (CCO), consumul biochimic de oxigen (CBO5);
     o identificarea şi descrierea receptorilor pentru levigatul tratat;

    – gazul de depozit generat:
     o producţie: debite, cantitate şi compoziţie estimată;
     o descrierea funcţionării sistemului de colectare a gazului;
     o descrierea funcţionării sistemului de colectare şi tratare, (ardere controlată, valorificare, dacă este cazul) a gazului de depozit;
     o purificarea gazului (dacă este cazul);

    – descrierea etapelor de funcţionare a depozitului (de exemplu: acceptare, depunere, acoperire periodică a deşeurilor etc.);
    – funcţionarea instalaţiilor de monitorizare a factorilor de mediu;
    – profilul final şi reabilitarea peisajului.


     Următoarele aspecte sunt comune şi pentru SC, STMB, SS şi ST şi vor fi menţionate (după caz) şi la descrierea funcţionării acestora:
    - sistemul de colectare a apelor de spălare şi/sau pluviale;
    – gestionarea/întreţinerea drumurilor pentru vehiculele de acces la şi în interiorul depozitului pe durata construcţiei şi exploatării este esenţială;
    – monitorizarea exploatării şi întreţinerii echipamentelor, inclusiv întreţinerea lor după închiderea depozitului;
    – operaţii şi instalaţii pentru controlul mirosurilor şi a fenomenelor de împrăştiere a deşeurilor, înmulţirii dăunătorilor, problemelor cauzate de păsări şi animale nedorite (de exemplu, prin acoperire periodică);
    – administrare, echipamente, personal;
    – proceduri de administrare/întreţinere: programe de întreţinere preconizate, inclusiv noi plantări, masuri de intervenţie de urgenţă, etc.;

     Alte aspecte specifice pentru:
     Staţia de compostare/TMB:
    - descrierea procedurii acceptare;
    – intervalul orar de acceptare a deşeurilor;
    – descrierea funcţionării instalaţiilor de tratare biologică (de exemplu, alimentare cu deşeuri, controlul parametrilor tehnologici ca temperatură, conţinut de oxigen, umiditate);
    – sortarea pre - şi postcompostare/biostabilizare;
    – tratarea postcompostare (dacă este cazul); stocarea compostului/a reziduului stabilizat; tratarea aerului ventilat/evacuat din incinte;
    – sistemul de colectare şi destinaţia levigatului format;

     Staţia de sortare:
    - descrierea procedurii de acceptare;
    – intervalul orar de funcţionare;
    – descrierea instalaţiilor/staţiei;
    – tehnicile de sortare şi fracţiunile rezultate;
    – balotarea şi stocarea materialelor reciclabile.

     Staţia de transfer:
    - descrierea procedurii de acceptare;
    – intervalul orar de funcţionare;
    – descrierea instalaţiilor/staţiei;
    – perioada de stocare şi destinaţia deşeurilor după stocare.



    2.2.4. Descrierea principalelor reziduuri/deşeuri şi emisii rezultate din etapa de operare
     În timpul depozitării şi proceselor de tratare sunt generate diverse reziduuri, care fac subiectul acestui capitol. Trebuie furnizate următoarele date despre reziduuri şi emisii:
    - estimarea calitativă şi cantitativă a gazului de depozit generat, inclusiv principalii poluanţi ai aerului [CH(4), NO(x), SO(2), COV, CO(2), pulberi], după cum reiese din analiza inclusă în studiul de fezabilitate;
    – estimarea calitativă şi cantitativă a levigatului generat, inclusiv principalii componenţi ai acestuia (CCO, NH(3), suspensii, etc.) după cum reiese din analiza inclusă în studiul de fezabilitate. În funcţie de tehnica aplicată, se poate genera levigat şi la SC sau TMB; de asemenea, după închiderea depozitelor neconforme se colectează levigat. În toate aceste cazuri levigatul trebuie tratat într-o staţie de tratare corespunzătoare;
    – estimarea calitativă şi cantitativă a apei tratate (rezultată din tratarea levigatului) şi gestionarea acesteia. Dacă se foloseşte osmoza inversă, permeatul rezultat va avea un conţinut de compuşi mult mai redus decât emisarul în care este deversat. În acest sens trebuie avute în vedere tehnicile folosite pentru a minimiza impactul asupra receptorului natural;
    – cantităţile estimate de nămol rezultat din tratarea levigatului (din procesul de coagulare-floculare sau procese biologice) şi gestionarea acestora;
    – cantităţile estimate de concentrat rezultat la tratarea levigatului prin osmoză inversă şi gestionarea acestora;
    – debite estimate de ape pluviale colectate şi gestionate;
    – cantitatea estimată şi modul de gestionare a apei uzate colectate de pe amplasament, a apei menajere şi a celei provenite de la spălarea autovehiculelor;
    – descriere detaliată a altor emisii generate de trafic, de operaţiunile de întreţinere şi de intervenţiile de urgenţă.

     În această secţiune trebuie caracterizate calitativ şi cantitativ toate materialele (reciclabile) şi reziduurile provenite de la SS şi SC/STMB.
    - destinaţia deşeurilor reciclabile sortate;
    – destinaţia compostului/a reziduului stabilizat.


    2.2.5. Descrierea activităţilor din faza de post - operare (închiderea şi monitorizarea postînchidere)
     Postoperarea este o fază a proiectului care include activităţi de închidere/impermeabilizare, întreţinere pe termen lung care trebuie realizate în scopul prevenirii poluării mediului după încetarea activităţilor de operare a depozitului. Această fază include, de asemenea, activităţi de monitorizare.
     Faza de postoperare se referă atât la depozitele conforme cât şi la cele neconforme.
     Descrierea următoarelor elemente:
    - acoperirea temporară;
    – stratul de închidere finală a depozitului şi a aspectelor conexe:
     o învelişului depozitului (sistemul de evacuare a gazelor, stratul impermeabil, sistemul de drenare a apei, etc.);
     o colectarea şi tratarea levigatului (dacă este cazul); o sistemul de colectare şi eliminare/tratare a gazului;
     o profilul final al depozitului.

    – scurtă descriere a instalaţiilor de monitorizare postînchidere.


    2.2.6. Descrierea modificărilor aduse proiectului
     Descrierea modificărilor anticipate în cadrul proiectului:
    - orice posibilă fază ulterioară a proiectului;
    – îmbătrânirea componentelor structurale ducând la deteriorarea şi descompunerea materialelor, cu anticiparea perioadei de timp în care se va întâmpla şi importanţa sistemului de întreţinere.


    2.2.7. Alte evoluţii
     Pot apărea anumite schimbări de situaţie, iniţiate de către alte părţi decât solicitantul:
    - schimbări apărute în strategiile regionale şi naţionale privind gestionarea deşeurilor şi, în special, recunoaşterea incinerării deşeurilor ca tehnică de recuperare a energiei;
    – schimbări ale tarifelor şi în comportamentul cetăţenilor în ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile şi compostare având ca rezultat creşterea cantităţilor de deşeuri reciclate şi compostate.

     Dacă este cazul, din evoluţiile potenţiale menţionate mai sus, trebuie menţionate numai acelea probabile, specificându-se locul de manifestare a acestora (de exemplu, intensificarea proceselor de compostare în zonele rurale).


    2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI OPTIME
     Prezentarea şi analiza diferitelor alternative investigate de titularul proiectului este o cerinţă importantă a procedurii EIM. În Anexa IV alin. (2) al Directivei EIM se cere în mod expres ca informaţiile furnizate de titular potrivit art. 5(1) al Directivei (referitor la Raportul IM) trebuie să cuprindă "Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului".
     În cazul proiectelor pentru sisteme de gestionare integrată a deşeurilor în cadrul cărora eliminarea finală a deşeurilor municipale se face prin depozitare în depozite de deşeuri nepericuloase, Rezumatul principalelor alternative serveşte la indicarea principalelor motive, inclusiv a criteriilor de mediu, care au determinat alegerea unei anumite locaţii pentru fiecare element al SGID, alegerea tehnicilor de tratare a deşeurilor etc.
     Prin urmare, pentru astfel de proiecte, alternativele pot fi descrise pe trei niveluri:
    - alternative privind locaţiile pentru CGID şi ST dar şi pentru SS şi SC altele decât cele amplasate pe amplasamentul CGID;
    – alternative de proiectare;
    – alternative tehnologice.

     În cadrul procesului EIM asociat proiectelor de sisteme de gestionare integrată a deşeurilor, este imperativ ca în procesul de analiză a alternativelor conform Directivei EIM să se efectueze o evaluare conform art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE. Directiva Habitate a fost transpusă în legislaţia românească prin OUG nr. 57/2007.
    2.3.1. Descrierea locaţiilor alternative (inclusiv sumarul evaluării cerute în baza Art. 6 al Directivei Habitate)
     Se recomandă examinarea unor locaţii alternative în stadiile iniţiale de planificare, ca o recunoaştere a faptului că evitarea impactului asupra mediului prin luarea în calcul din timp a alternativelor poate fi cea mai importantă şi eficace strategie de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative.
     De obicei, locaţiile alternative pentru unele lucrări sunt analizate în cadrul Evaluării Strategice de Mediu efectuate pentru Planurile de Urbanism (Planul Urbanistic Zonal şi Planul Urbanistic General); se vor face menţiuni referitoare la acest aspect.
     Descrierea alternativelor analizate în cadrul EIM este, de fapt, un sumar al procesului de selecţie a locaţiei în care va fi amplasat depozitul şi celelalte instalaţii ale SIGD. Aceasta ar trebui să includă o descriere a principalelor alternative luate în considerare, criteriile folosite pentru comparare şi alegere şi principalele motive care justifică locaţia aleasă.
     Fiecare dintre locaţiile alternative poate prezenta o serie de aspecte şi constrângeri care includ, dar nu se limitează la principalele criterii tehnice şi economice:
    - datele topografice, hidrogeologice şi hidrologice ale amplasamentelor;
    – accesul la locaţii şi existenţa utilităţilor;
    – apropierea de alte obiective existente sau viitoare;
    – existenţa unor structuri similare (depozite, ST, SC/STMB şi SS) în regiune/judeţ;
    – planuri de dezvoltare pentru locaţiile propuse;
    – constrângeri legate de forma de proprietate asupra terenurilor.

     Prezentarea locaţiilor alternative este fundamental legată de descrierea proiectului tehnic general, dat fiind faptul că din cauza condiţiilor locale se pot impune anumite constrângeri tehnice. De exemplu, o anumită locaţie ar putea dispune de o barieră naturală din argilă, iar altul nu.
     Criteriile de excludere care trebuie să fie luate în considerare în procesul de selectare a amplasamentului includ, dar nu se limitează la:
    - zone de protecţie sanitară pentru captarea apei potabile, existente sau planificate (deja înregistrate oficial);
    – aeroporturi existente sau planificate (deja înregistrate oficial);
    – zone inundabile sau supuse viiturilor;
    – zone carstice cu soluri care permit penetrarea rapidă a apei sau a levigatului către structurile acvifere din apropiere;
    – zone cu soluri instabile cum ar fi smârcurile, mlaştinile, zonele băltoase;
    – zone cu soluri instabile sau slabe: sol organic, argilă moale sau combinaţii de argilă şi nisip, soluri care îşi pierd stabilitatea/portanţa la compactare sau udare, argile care se contractă şi se dilată, nisipuri instabile (afectate de subsidenţă) supuse influenţelor hidraulice;
    – zone cu o morfologie extremă (pante abrupte, suprafeţe cu risc mare de alunecări de teren/avalanşe etc.).

     Toate aceste criterii şi constrângeri trebuie descrise cât mai clar.
     În plus, proiectele de SGID se întind pe suprafeţe mari şi pot presupune astfel o zonă de influenţă semnificativă, nu numai prin locaţiile instalaţiilor componente ale sistemului dar şi prin componenta de transport specifică sistemului. Din acest motiv, astfel de proiecte pot afecta arii protejate de interes naţional sau local şi situri din reţeaua Natura 2000.
     Ca atare, va trebui să se efectueze o evaluare a impactului potenţial al unor astfel de proiecte asupra siturilor Natura 2000 conform cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate într-o fază cât mai timpurie a proiectării unui SGID, respectiv în faza de investigare şi evaluare a locaţiilor şi traseelor alternative.
     Orice evaluare efectuată conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate poate furniza o serie de constrângeri care se adaugă celor aparţinând mediului fizic natural şi construit menţionate mai sus (bariere naturale, apropierea de oraşe, topografia amplasamentului, etc.) şi, împreună cu constrângerile tehnice, economice şi sociale trebuie luate în considerare când se analizează şi se decide asupra soluţiei finale privind locaţiile şi traseele.
     Faptul că evaluarea alternativelor cerută de Directiva EIM trebuie să integreze respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) ale Directivei Habitate este clar exprimată în Ghidul metodologic privind evaluarea planurilor şi programelor care afectează semnificativ siturile Natura 2000 (a se vedea Caseta 1). Pentru cazul în care se ajunge la etapa 3 de evaluare a soluţiilor alternative, Ghidul arată că "acestea pot implica locaţii alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)....". Este astfel evident că ar fi contraproductiv să se aleagă o locaţie sau traseu iar evaluarea efectelor acestuia asupra sitului (siturilor) Natura 2000 cu toate posibilele implicaţii să se facă abia ulterior.
     În descrierea locaţiilor alternative, se recomandă să fie prezentate în mod integrat toate constrângerile şi motivaţiile discutate mai sus.

    2.3.2. Descrierea alternativelor de proiectare
     Se pot analiza mai multe alternative în contextul amplasamentului ales. Proiectul alternativ al SGID, cu componenta sa principală, depozitul, este în strânsă corelaţie cu următoarele aspecte:
    - minimizarea efectelor asupra mediului, inclusiv zgomotul, mirosurile şi aspectul;
    – costurile de investiţii şi de operare optime;
    – sistemul optim de transfer bazat pe o încărcare maximă pe km;
    – proiectarea de tip modular pentru a satisface atât condiţiile prezente cât şi viitoare privind cantităţile de deşeuri acceptate;
    – flexibilitatea proiectului, care să permită viitoare extinderi sau retehnologizări;
    – utilizarea gazului de depozit sau a biogazului de la digestia nămolului pentru încălzire şi producerea de electricitate.

     Pe lângă celelalte criterii (tehnice, economice, sociale etc.), este important ca şi criteriile de mediu să fie incluse încă din primele faze ale proiectului în evaluarea alternativelor de proiectare şi alegerea alternativei optime.

    2.3.3. Descrierea alternativelor tehnologice
     Pentru fiecare soluţie de proiectare poate exista un număr de opţiuni diferite în ce priveşte modul de desfăşurare al proceselor sau activităţilor proiectului. Acestea pot include metode de construcţie, alegerea materialelor folosite la construirea depozitului şi la alte construcţii, tehnologii de tratare a levigatului şi apei uzate, gestionarea gazului de depozit şi a altor emisii (mirosuri), reziduuri, planificarea traficului în timpul construcţiei, planificarea traficului în timpul operării etc. Criteriile de mediu pot influenţa selectarea proceselor în scopul evitării efectelor adverse asupra mediului.
     Toate alternativele considerate pentru instalaţiile de prevenire şi control integrat al poluării (IPPC) (depozitul şi staţiile de tratare mecano - biologică) trebuie să fie tehnici de tipul BAT.
     Caseta 1. Respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Pentru a sprijini Statele Membre în interpretarea cerinţelor articolului 6 al │
    │Directivei Habitate şi pentru a le ghida în realizarea evaluării cerute de │
    │acest articol, Comisia Europeană (Direcţia Generală Mediu) a publicat Ghidul │
    │metodologic referitor la prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate │
    │92/43/CEE (privind evaluarea planurilor şi programelor care afectează │
    │semnificativ siturile Natura 2000). Acest document propune ca evaluarea să │
    │constea într-un proces cu patru etape: │
    │ │
    │ 1. Etapa 1: Încadrare - se identifică potenţialul impact negativ pe care un │
    │ proiect sau un plan, singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau │
    │ planuri, îl are asupra unui sit Natura 2000 şi se analizează şi decide │
    │ dacă acest impact poate fi semnificativ; │
    │ │
    │ 2. Etapa 2: Evaluare adecvată - analiza impactului proiectului sau planului, │
    │ singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri, asupra integrităţii│
    │ sitului Natura 2000 din punct de vedere al structurii şi funcţiunii │
    │ sitului şi al obiectivelor sale de conservare. În plus, dacă există efecte│
    │ negative, evaluarea posibilităţilor de prevenire şi reducere a acestora; │
    │ │
    │ 3. Etapa 3: Evaluarea soluţiilor alternative - procesul în care sunt │
    │ examinate modalităţile alternative de realizare a obiectivelor proiectului│
    │ sau planului prin care se pot evita efectele negative asupra integrităţii │
    │ sitului Natura 2000; │
    │ │
    │ 4. Etapa 4: Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii │
    │ alternative şi când impactul negativ persistă - evaluarea măsurilor │
    │ compensatorii dacă, în baza evaluării motivelor imperative de interes │
    │ public major (IROPI), se consideră că proiectul sau planul trebuie să │
    │ continue (este de menţionat că Ghidul metodologic respectiv nu abordează │
    │ subiectul evaluării motivelor imperative de interes public major). │
    │ │
    │ În fiecare etapă se determină dacă este necesară următoarea etapă a │
    │ procesului. Dacă, de exemplu, etapa de încadrare concluzionează că proiectul │
    │ sau planul nu este susceptibil de a avea efecte negative semnificative asupra│
    │ sitului(siturilor) Natura 2000, nu e nevoie ca procesul să continue. │
    │ │
    │ Dacă însă, în baza deciziei de încadrare, s-a cerut efectuarea evaluării │
    │ adecvate (etapa 2), rezultatele evaluării adecvate pot ilustra necesitatea de│
    │ a efectua Evaluarea soluţiilor alternative (Etapa 3). În ce priveşte │
    │ soluţiile alternative, Ghidul metodologic arată că "acestea pot implica │
    │ locaţii alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)....". În această │
    │ etapă, soluţiile alternative sunt testate comparativ în raport cu │
    │ implicaţiile pentru situl Natura 2000 şi, după cum se arată în Ghidul │
    │ metodologic, "obiectivele de conservare şi starea sitului Natura 2000 │
    │ primează faţă de orice considerente de cost, întârzieri sau alte aspecte │
    │ legate de soluţia alternativă" respectiv "alte criterii de evaluare, precum │
    │ cele economice, nu pot fi percepute ca primordiale faţă de criteriile │
    │ ecologice". │
    │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2.3.4. Selectarea alternativei
     În Raportul IM se va prezenta un rezumat al analizei prin care s-au comparat diversele opţiuni/alternative tehnice în vederea selectării celei optime. Rezumatul va conţine principalele elemente pentru a se putea urmări procesul de selecţie. Se va face referire la analiza detaliată a alternativelor (efectuată în cadrul procesului de elaborare a Studiului de fezabilitate), care poate fi prezentată într-un document separat (ataşat la Raportul IM sau pus la dispoziţia părţilor interesate în alt mod).
     Examinarea alternativelor trebuie să includă şi varianta renunţării la proiect (alternativa 0).
     În general se compară mai multe variante tehnice (amplasamente, procese şi/sau elemente de proiectare) cu considerarea evaluărilor financiare şi economice (costuri de investiţii, costuri de operare). În prezentarea informaţiilor, se poate utiliza o matrice care va conţine alternativele şi criteriile de selecţie. Astfel, această modalitate de prezentare a procesului de selecţie permite înţelegerea facilă a modului în care s-a ajuns la opţiunea pentru un anumit amplasament sau varianta de proiectare şi care au fost factorii de mediu luaţi în considerare.
     Figura 1 ilustrează principalele aspecte care trebuie analizate.
     Figura 1. Etapele selectării locaţiei depozitului care trebuie descrise în Raportul IM

    ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────────────────┐
    │Planul regional sau │ │ │
    │judeţean de gestionare│────────>│Stabilirea necesităţii depozitului│
    │a deşeurilor │ │ │
    └──────────────────────┘ └──────────────────────────────────┘
                                                      │
                                                      v
                                     ┌──────────────────────────────────┐
                                     │ │
                                     │ Definirea zonelor deservite │
                                     │ │
                                     └──────────────────────────────────┘
                                                      │
                                                      v
                                     ┌──────────────────────────────────┐
                                     │Identificarea zonelor de excludere│
                                     │(situri Natura 2000 şi alte zone) │
                                     │ │
                                     └──────────────────────────────────┘
                                                      │
                                                      v
                                     ┌──────────────────────────────────┐
                                     │ │
                                     │ Selectarea potenţialelor locaţii │
                                     │ │
                                     └──────────────────────────────────┘
                                                      │
                                                      v
                                     ┌──────────────────────────────────┐
                                     │ Evaluarea preliminară │
                                     │Studii de birou, studii la faţa │
                                     │locului. Investigaţii suplimentare│
                                     │ (acolo unde este nevoie) │
                                     └──────────────────────────────────┘
                                                      │
                                                      v
                                     ┌──────────────────────────────────┐
                                     │ │
                                     │ Lista scurtă a locaţiilor (2-3) │
                                     │ │
                                     └──────────────────────────────────┘
                                                      │
                                                      v
                                     ┌──────────────────────────────────┐
                                     │ Evaluarea detaliată │
                                     │ Studii/Investigaţii detaliate │
                                     │ │
                                     └──────────────────────────────────┘
                                                      │
                                                      v
                                     ┌──────────────────────────────────┐
                                     │ │
                                     │ Selectarea locaţiei optime │
                                     │ │
                                     └──────────────────────────────────┘
                                                      │
                                                      v
                                     ┌──────────────────────────────────┐
                                     │ │
                                     │ EIM │
                                     │ │
                                     └──────────────────────────────────┘





    3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ În această secţiune sunt evidenţiate elementele cheie ale stării iniţiale a │
    │ factorilor de mediu (descrierea acelor aspecte ale mediului care este │
    │ probabil să fie afectate în mod semnificativ de proiectul propus, inclusiv │
    │ populaţia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, bunurile │
    │ materiale, patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul şi relaţiile │
    │ dintre factorii de mai sus). │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    3.1. CONTEXT
     Sol şi geologie:
     Amprenta viitorului CGID şi a perimetrului acestuia trebuie descrisă având în vedere condiţiile care trebuie îndeplinite în ce priveşte aspectele geotehnice şi hidrogeologice, impactul potenţial al proiectului asupra solului şi apelor subterane şi influenţa acestora asupra caracteristicilor proiectului:
    - descrierea generală a geologiei zonei, cu includerea principalelor tipuri de straturi geologice prezente, structura şi relaţia dintre geologia şi geomorfologia zonei;
    – caracterizarea zonei trebuie prezentată în formă descriptivă şi ilustrată prin hărţi şi secţiuni transversale.


     Apele de suprafaţă şi subterane:
    - descriere prin utilizarea de hărţi şi texte descriind cursurile de apă de suprafaţă;
    – direcţia şi debitul relativ al tuturor cursurilor de apă atât de suprafaţă cât şi subterane.

     Calitatea aerului şi clima:
    - indicarea caracteristicilor proiectului care ar putea avea un impact potenţial asupra calităţii aerului, de exemplu transporturile aferente fiecărei faze a proiectului (construcţie, operare şi închidere), compostarea, TMB, tratamentul biologic al emisiilor de levigat, gaze provenite de la tratarea gazului de depozit;
    – identificarea receptorilor sensibili;
    – descrierea potenţialelor surse existente de poluare a aerului cum ar fi zonele industriale, drumurile, căile ferate.

     Zgomot şi vibraţii:
    - descrierea caracteristicilor proiectului care ar putea avea un impact potenţial asupra mediului în ceea ce priveşte zgomotul;
    – identificarea zonelor sau faunei sensibile la zgomot şi vibraţii.

     Fiinţe umane:
    - caracterizarea mediului din zona amplasamentului şi prezenţa receptorilor sensibili la aer şi zgomot (case, ferme, suprafeţe împădurite, industrii, mici întreprinderi private şi alte construcţii) şi apropierea faţă de acestea;
    – utilizarea actuală a terenului ce urmează a fi ocupat de CGID şi caracterizarea populaţiei din acea zonă sau care foloseşte terenul;
    – condiţiile de trafic şi traseele de transport între centrele de colectare a deşeurilor şi locaţia propusă pentru depozit;
    – numărul de locuitori care se estimează că vor fi afectaţi de CGID, ST şi de transportul deşeurilor;
    – informaţii privind: ocuparea forţei de muncă, bunăstare, starea de sănătate, ocupaţiile locuitorilor, obiceiurile privind recreerea, dar numai dacă acestea au legătură directă cu aspectele SGID.

     Fauna şi Floră:
    - scurtă descriere a habitatelor terestre şi/sau acvatice care vor fi probabil afectate sau distruse în timpul lucrărilor de pregătire a terenului, lucrărilor de construcţii, de operare şi închidere/reabilitare. Datele privind distribuţia acestora trebuie prezentate sub forma hărţilor de habitate cu localizarea speciilor, în care să apară clar poziţia acestora faţă de proiectul propus;
    – habitatele existente pe locul viitoarei construcţii cu flora acestora (în special în zonele naturale), locaţii ale speciilor rare sau sensibile, ilustrate pe o hartă sau plan. În Figura 2 (pag. 24) este prezentat un exemplu de cartografiere a habitatelor.

     Peisaj:
    - descrierea şi ilustrarea principalelor caracteristici ale peisajului, inclusiv topografia şi drenajul, caracteristicile naturale, vegetaţia, utilizarea terenurilor, trasee de circulaţie etc.
    – trebuie menţionate în general zonele din care se poate vedea amplasamentul selectat, acordându-se atenţie vizibilităţii din puncte turistice panoramice, de pe traseele turistice, de pe drumuri şi poduri, din reşedinţe, hoteluri, situri şi monumente de interes arheologic, arhitectural şi istoric.

     Bunuri materiale (altele decât patrimoniul cultural):
    - descrierea şi ilustrarea principalelor bunuri materiale (inclusiv clădiri sau alte structuri) implicate în activităţi de producţie, dezvoltare, întreţinere, recreere din zonă, care pot fi afectate de componentele SGID;
    – descrierea activităţilor economice existente (agricultură, turism, minerit, comerţ, etc.);
    – descrierea şi ilustrarea principalelor bunuri materiale naturale inclusiv resursele minerale (sol de acoperire, pietriş de drenaj) şi resursele de apă ce pot fi afectate de componentele SGID;
    – evaluarea calităţii vieţii şi a locurilor de muncă (venitul mediu pe cap de locuitor, calitatea forţei de muncă, piaţa forţei de muncă, dinamica locurilor de muncă), tipuri de locuinţe, condiţii de viaţă;
    – evaluarea evoluţiei investiţiilor din zonă, a preţurilor terenurilor şi a dinamicii acestora;
    – cultura şi conştientizarea problemelor de mediu de către populaţia locală.

     Patrimoniul cultural:
    - descrierea şi ilustrarea principalelor monumente arheologice, arhitecturale, istorice sau culturale, etc., care există în apropierea amplasamentului ales;
    – stabilirea zonelor arheologice, arhitectonice, istorice sau culturale din care se poate vedea amplasamentul ales.


    3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
     La descrierea factorilor de mediu este deosebit de importantă selectarea şi prezentarea datelor relevante pentru locaţia fiecărei componente a proiectului, nu doar o prezentare generală a zonei proiectului.
     O evaluare şi o prognozare adecvată a efectelor potenţiale asupra mediului presupune o analiză detaliată a condiţiilor iniţiale. Informaţiile avute în vedere trebuie să ofere o bază solidă pentru evaluare şi, într-un stadiu ulterior, pentru monitorizare.
     Sol şi geologie:
     Studiile geologice şi vizitele făcute în zonă de către geologi autorizaţi, vor furniza următoarele informaţii:
    - descrierea topografiei existente a zonelor propuse, care vor fi potenţial afectate estetic;
    – determinarea geologiei zonei, prin descrierea carotelor prelevate, a probelor de sol şi prin studii geofizice şi analiza literaturii existente şi a fişelor geotehnice înregistrate pentru regiunea respectivă;
    – fiecare tip de sol prezent în zonă va fi descris în termenii clasificării, profilului, proprietăţilor cum ar fi: permeabilitatea, textura, structura, culoarea şi dezvoltarea rădăcinilor;
    – trebuie furnizate suficiente informaţii cu privire la bariera geologică existentă. Pe baza acestor date, se vor lua deciziile referitoare la proiectarea etanşării bazei şi pereţilor depozitului;
    – descrierea tuturor zonelor de reîncărcare a acviferelor aferente corpurilor de apă subterane şi folosinţa apei subterane aflate sub depozitul de deşeuri;
    – condiţiile şi utilizarea prezentă şi viitoare a apelor receptorilor naturali şi standardele de evacuare în receptorii naturali ai apelor tratate.


     Apele de suprafaţă şi subterane:
     Datele colectate trebuie să fie suficiente pentru prognozarea situaţiilor ce trebuie luate în calcul. Trebuie evaluaţi indicatorii pentru cursurile de apă în care se evacuează apa tratată/de drenaj: debitul acestora (debitul mediu şi rata de fluctuaţie din timpul anului), total materii solide în suspensie (TSS), CCO şi CBO, indicatori biologici (nevertebrate), nutrienţi (azot şi fosfor), etc. Datele trebuie obţinute din probe prelevate la o distanţă suficient de mare în amonte faţă de punctul (punctele) de deversare pentru a putea estima condiţiile caracteristice ale zonei / lungimea cursului de apă afectată sau care se prevede a fi afectată.
     Caracteristicile hidrologice pot fi afectate în timpul fazelor de construcţie, operare şi închidere. Aspectele ce trebuie discutate includ:
    - sisteme naturale de drenaj existente, identificarea zonelor cu risc de inundare, adâncimea şi înălţimea cursurilor de apă din zonă, regimul zonelor de coastă, cota apelor pluviale şi a torentelor;
    – regimul apelor subterane, de ex. adâncimea apei subterane şi dacă respectiva apă subterană este folosită ca sursă de alimentare cu apă;
    – prezenţa şi importanţa structurilor ce pot fi afectate de schimbări ale nivelului apei subterane (cum ar fi clădiri, poduri, lucrări de prevenire/reducere/compensare a efectelor inundaţiilor);
    – vulnerabilitatea acviferelor;
    – informaţii relevante din cadrul evaluărilor strategice de mediu corespunzătoare adoptării unor strategii/planuri la nivel naţional/regional (ex.: Strategia de Management al Riscului la Inundaţii, Planul de Amenajare al Bazinelor Hidrografice, Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea).

     Trebuie menţionată existenţa altor descărcări între punctele propuse pentru descărcări şi punctul de prelevare a probelor pentru determinarea condiţiilor caracteristice zonei şi a parametrilor care vor fi probabil afectaţi.

     Calitatea aerului şi clima:
    - calitatea aerului din vecinătatea depozitului. Datele trebuie să analizeze situaţia în special în ceea ce priveşte mirosurile, COV, cantităţile de praf, metan, CO(2), NO(x), SO(2) şi alţi poluanţi specifici oricărui obiectiv industrial existent în zona de influenţă;
    – condiţiile climatice şi microclimatice (rata precipitaţilor şi evaporării, cantitatea anuală de precipitaţii (ca medie, de exemplu, pe ultimii 5 ani), forţa vântului şi direcţia vântului, zile de îngheţ, ninsori şi viscole, radiaţie solară, temperaturi foarte ridicate, etc.). Sursele datelor trebuie menţionate (staţia meteorologică, bazele de date).

     Zgomot şi vibraţii:
    - evaluarea, măsurarea, modelarea şi includerea în raport a valorilor zgomotului / vibraţiilor din timpul zilei şi principalele surse ale acestora;
    – date provenite din măsurătorile făcute la faţa locului, de ex. traficul existent, alte platforme industriale apropiate de amplasamentul propus pentru CGID.

     Fiinţe umane:
    - indicarea ocupaţiilor, activităţilor sau intereselor principalilor receptori potenţiali, cum ar în agricultură, turism etc.

     Fauna şi Floră:
    - specii de floră şi faună protejate (în termeni de abundenţe, distribuţie şi diversitate);
    – activităţile pentru care animalele folosesc amplasamentul;
    – cerinţe speciale pentru faună, de ex. dimensiunea teritoriului, calitatea habitatului, administrarea curentă, lipsa perturbărilor;
    – descrierea comunităţii de plante pe baza speciilor dominante, diversităţii speciilor, dependenţei faţă de anumiţi factori de mediu etc.

    Figura 2. Exemplu de cartografiere a utilizării terenului şi a tipurilor de vegetaţie pentru Raportul IM (a se vedea imaginea asociată)

     Peisaj:
    - descrierea caracteristicilor reliefului şi evaluarea din punct de vedere al criteriilor naturale şi culturale.

     Bunuri materiale (altele decât patrimoniul cultural):
    - evaluarea caracterului resurselor naturale care pot fi afectate de proiect şi utilizării durabile a acestora.

     Patrimoniul cultural:
    - descrierea caracterului monumentului arheologic, arhitectonic, turistic, istoric sau cultural din punctul de vedere al vârstei, dimensiunilor, suprafeţei etc.


    3.3. IMPORTANŢĂ
     Importanţa elementelor de mediu potenţial afectate de proiect poate fi aceeaşi şi deci fiecare dintre ele se tratează într-un subcapitol separat al Raportului IM. Totuşi, dacă anumite trăsături ale mediului natural sau construit sunt percepute ca extrem de importante, acestea vor fi descrise separat cu mai multe detalii.
     Sol şi geologie:
     În cazul în care sunt acoperite suprafeţe largi (de exemplu, pentru locaţia depozitului) se examinează valoarea solurilor şi a depozitelor geologice ca resurse naturale neregenerabile. Trebuie prezentate şi modalităţile de utilizare a solului îndepărtat în timpul excavaţiilor pentru construirea depozitului.

     Apele de suprafaţă şi subterane:
    - descrierea posibilităţii utilizării apei extrase (atât din surse de suprafaţă cât şi subterane) pentru consumul uman şi/sau industrial din zonă;
    – descrierea importanţei apelor şi includerea de informaţii (note, standarde şi publicaţii) care fac referinţă la orice aspecte legate de calitatea apei.

     Calitatea aerului şi clima:
    - descrierea calităţii aerului cu referire la reglementari existente sau propuse, standarde şi limite;
    – scoaterea în evidenţă a amplasamentelor cu un nivel foarte crescut sau scăzut al poluării.

     Zgomot şi vibraţii:
    - descrierea nivelului de zgomot al mediului potrivit pragurilor de zgomot şi stabilirea zonelor specifice de zgomot, acolo unde este relevant;
    – marcarea zonelor cu niveluri deosebit de ridicate sau scăzute ale zgomotului.

     Fiinţe umane:
    - indicarea importanţei principalelor grupuri sau activităţi posibil a fi afectate

     Fauna şi Floră:
    - habitatele semnificative, terestre sau acvatice, cu atenţie specială acordată speciilor rare, vulnerabile sau pe cale de dispariţie, sau declarate ca potenţial ameninţate, vulnerabile sau pe cale de dispariţie.
    – descrierea diversităţii, dimensiunii sau densităţii populaţiei în context naţional şi european;
    – utilizarea vegetaţiei de fauna semnificativă;
    – folosirea curentă a terenului, a resurselor naturale sălbatice şi a plantelor, atât terestre cât şi acvatice, în scopuri tradiţionale (dacă este relevant, se va menţiona modul în care se utilizează terenul şi resursele naturale de către comunităţile locale).

     Peisaj:
    - se menţionează dacă CGID (SC, SS sau ST) reprezintă o perturbare în cadrul sau în imediata apropiere a oricăror zone turistice sau de agrement;
    – se menţionează dacă vreo parte a amplasamentului va fi vizibilă pe o arie largă, analizându-se înălţimea finală a depozitului.

     Bunuri materiale (altele decât patrimoniul cultural):
    - identificarea naturii şi gradului de importanţă a resurselor care vor fi afectate, de ex: raritatea, reprezentativitatea, integritatea etc.

     Patrimoniul cultural:
    - identificarea naturii şi gradului de importanţă a unei resurse de patrimoniu, de ex, raritatea, integritatea, autenticitatea şi alte valori asociate;


    3.4. SENSIBILITATE
     Sol şi geologie:
     Construirea unui depozit de deşeuri presupune creştere a vulnerabilităţi solului şi a formaţiunilor geologice faţă de fenomenele de degradare sau distrugere prin contaminare, compactare sau eliminare. Aceste tipuri de vulnerabilităţi ce trebuie avute în vedere, includ:
    - compactarea - ducând la pierderea structurii şi schimbări ale proprietăţilor de drenare ale solului;
    – hidrologia - schimbări ale nivelului apelor de suprafaţă, afectând multe procese, atât biologice cât şi chimice;
    – hidrogeologia - schimbări ale formaţiunilor geologice şi ale solului pot creşte sau descreşte riscul de infiltraţii în apele subterane.


     Apele de suprafaţă şi subterane:
    - descrierea oricăror proprietăţi naturale sau utilizări benefice ale apei care conferă acesteia caracteristici speciale;
    – situaţiile în care calitatea şi disponibilitatea apei sunt vulnerabile faţă de impactul semnificativ datorat schimbărilor oricărei dintre caracteristicile lor; de asemenea, mecanismele care provoacă astfel de schimbări şi nivelurile/valorile caracteristicilor respective.

     Calitatea aerului şi clima:
    - analiza modului în care locaţiile identificate ar putea fi afectate de schimbările intervenite în calitatea aerului;

     Zgomot şi vibraţii:
    - descrierea modului în care locurile sensibile la zgomot (zone locuite şi cu faună bogată) pot fi afectate de schimbările intervenite în nivelul zgomotului.

     Fiinţe umane:
    - descrierea oricăror preocupări semnificative, temeri sau sentimente de opoziţie faţă de dezvoltarea proiectului SGID existente printre rezidenţi/grupuri afectate (sindromul NIMBY - "nu în ograda mea"). Identificarea, unde este posibil, a acelui aspect care provoacă îngrijorare, împreună cu zona care poate fi ameninţată.

     Fauna şi Floră:
    - menţionaţi dacă fauna din perimetrul amplasamentului este cunoscută în mod special ca sensibilă la sau dependentă de disponibilitatea continuă a unor aspecte ale mediului existent cum ar fi hrana, adăpostul sau izolarea.

     Peisaj:
    - trăsăturile importante şi caracteristicile acestora, cum ar fi vizibilitatea în diferite momente ale anului, trasee din hărţile turistice, menţiuni în ghiduri, trebuie prezentate numai dacă sunt relevante pentru proiect şi nu doar pentru că există date despre ele.

     Bunuri materiale (altele decât patrimoniul cultural):
    - trebuie să se evalueze dacă resursele naturale sunt utilizate într-un mod durabil;
    – trebuie să se evalueze dacă modificările de la suprafaţa solului vor cauza schimbări ale florei locale.

     Patrimoniul cultural:
    - trebuie menţionat dacă CGID şi SC, SS, ST vor fi vizibile sau vor reprezenta intruziuni în orice perimetru de interes cultural;
    – trăsături valoroase şi caracteristicile acestora, precum vizibilitatea în diferite momente ale anului, amplasarea pe traseele din hărţile turistice sau menţiuni în diverse ghiduri, trebuie prezentate numai dacă sunt relevante pentru proiect şi nu doar pentru că există date disponibile despre acestea.


    3.5. SUFICIENŢA DATELOR
     Atunci când în Raportul IM sunt prezentate informaţii insuficiente, trebuie clar specificat că acestea nu au fost omise intenţionat. Se prezintă motivul lipsei informaţiilor şi că toate părţile implicate sunt informate în acest sens. Decizia finală este condiţionată de furnizarea informaţiilor într-o etapă următoare, atunci când acestea sunt disponibile.
     Caseta 2. Exemplu de raport asupra florei şi faunei pentru care se justifică necesitatea continuării investigaţiilor într-o altă perioadă a anului

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │În urma investigaţiilor realizate s-a constatat că amplasamentul este │
    │localizat într-o zonă de păşune care are o distribuţie foarte bună în │
    │regiune. Se menţionează că investigaţiile au fost efectuate în luna │
    │decembrie, când nu pot fi identificate toate speciile de floră şi faună care │
    │pot fi prezente pe amplasament. Se va realiza o nouă investigaţie în perioada│
    │mai - iulie, în special pe suprafaţa ocupată de depozit, pentru a identifica │
    │orice specie importantă. Detaliile de proiectare vor fi adaptate /modificate │
    │în funcţie de rezultatul noilor investigaţii, astfel încât eventualele specii│
    │de floră şi faună protejate să nu fie afectate de realizarea proiectului. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3.6. LEGISLAŢIE APLICABILĂ
     Scopul acestei secţiuni este de a furniza o descriere a legislaţiei naţionale şi europene, care conţine cerinţe relevante pentru evaluarea proiectului.
     Directivele EU, protocoalele şi convenţiile internaţionale aplicabile sectorului transport rutier trebuie prezentate împreună cu legislaţia naţională care le transpune/ ratifică şi le implementează. Nu este suficientă o simplă listare a acestor acte legislative relevante.
     Trebuie furnizată o scurtă descriere a conţinutului actului legislativ pentru a evidenţia contextul şi, de asemenea, comentariile/ notele evaluatorului asupra modului de abordare a cerinţelor legale.
     În plus, este imperativ necesar ca toate planurile şi strategiile naţionale, regionale şi locale/ municipale relevante să fie clar identificate şi să se precizeze relevanţa şi legătura dintre proiectul propus şi acestea. Astfel, se evidenţiază clar contextul strategic în care se realizează proiectul, precum şi istoricul proiectului propus.


    4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Această secţiune cuprinde recomandări cu privire la modul de abordare în │
    │ Raportul IM a aspectelor referitoare la: │
    │ │
    │ - descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra │
    │ mediului, efecte decurgând din: │
    │ o existenţa proiectului, │
    │ o utilizarea de resurse naturale (de exemplu: sol, pietriş), │
    │ o emisiile de poluanţi, alterarea mediului de viaţă şi generarea de │
    │ reziduuri, │
    │ - descrierea metodelor de evaluare a efectelor proiectului asupra factorilor │
    │ de mediu. │
    │ - măsurile generice de prevenire/reducere/compensare a impactului - măsuri │
    │ avute în vedere pentru a preveni, reduce şi, acolo unde este posibil, │
    │ compensa toate efectele negative semnificative asupra mediului din timpul │
    │ construcţiei, exploatării şi după închiderea de exemplu a depozitului de │
    │ deşeuri. │
    │ │
    │ Este important de remarcat că efectele potenţiale ale măsurilor de prevenire/│
    │ reducere/compensare sunt specifice fiecărui domeniu. Gradul de detaliere a │
    │ acestor măsuri în cadrul Raportul IM va fi determinat de specificul fiecărui │
    │ proiect în parte. │
    │ │
    │ Raportul IM trebuie să acopere toate activităţile implicate în realizarea │
    │ proiectului pentru SGID. Nu este permisă amânarea realizării EIM pentru │
    │ niciuna dintre componentele proiectului pe motiv că nu a fost identificată │
    │ încă tehnica necesară sau invocând investiţii ulterioare. Astfel de situaţii │
    │ s-ar putea întâlni în cazul stabilirii tehnologiei de tratare a levigatului │
    │ sau a momentului instalării instalaţiei de tratare a gazului de depozit. │
    │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Descrierea formelor de impact
     În general, efectele şi cauzele acestora (lucrări, acţiuni, materiale etc.), ca şi formele asociate de impact, sunt cunoscute. Fiecare dintre sub-secţiunile de mai jos tratează câte un factor de mediu asupra căruia este probabil ca un proiect să aibă efecte semnificative, prezentând pe scurt aceste efecte posibile.
     În spiritul întregului document, se recomandă ca elaboratorul de studii pentru protecţia mediului să nu descrie formele generale de impact potenţial, ci acele efecte care au fost identificate şi evaluate pentru proiectul propus şi cauzele pentru producerea acestora, datorate condiţiilor specifice ale amplasamentului, planului de lucru, utilizării de materii prime şi materiale etc., precum şi caracteristicilor receptorilor identificaţi anterior. Dacă s-au identificat efecte semnificative asupra unui anumit factor de mediu, se recomandă să fie prezentate condiţiile specifice similare şi măsurile de prevenire/reducere/compensare luate de la bun început care fac improbabilă apariţia oricăror astfel de efecte.
     Formele de impact potenţial identificate pentru un anumit proiect vor fi descrise în detaliu, în special în ceea ce priveşte următoarele caracteristici:
    - amploarea impactului (suprafaţa geografică şi mărimea populaţiei afectate);
    – magnitudinea şi complexitatea impactului;
    – probabilităţii impactului (probabilitatea infiltrării levigatului în acvifer datorită deteriorării straturilor de impermeabilizare a depozitului);
    – duratei, frecvenţei şi reversibilităţii impactului;
    – naturii transfrontaliere a impactului (dacă este cazul).

     Descrierea formelor de impact face de obicei obiectul unei atenţii mai mari decât pentru oricare altă parte a Raportului IM. Pentru a explica precis întreaga gamă de efecte, claritatea metodei, a limbajului şi a sensului exprimării au un rol esenţial. Descrierea trebuie să identifice în mod clar şi consecvent cele patru aspecte de bază ale impactului şi anume caracterul, amploarea, durata şi consecinţele impactului (pentru mai multe detalii vezi caseta 3).
     Caseta 3. Forme de impact: aspecte cheie

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ ● Caracterul şi durata impactului │
    │ o Identificarea aspectelor mediului ce pot fi afectate; Identificarea │
    │ receptorilor ce vor fi afectaţi, cu indicarea sensibilităţii şi │
    │ însemnătăţii acestora; │
    │ o Descrierea caracterului pozitiv, neutru sau negativ al impactului; │
    │ Evidenţierea formelor de impact semnificativ (pozitiv şi negativ); │
    │ o Indicare dacă impactul este sau nu cumulativ; │
    │ o Indicare dacă impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional; │
    │ o Indicare dacă impactul va fi temporar, pe termen scurt, mediu sau lung; │
    │ Evidenţierea formelor permanente de impact; │
    │ o Indicare dacă impactul este reversibil sau ireversibil │
    │ │
    │ ● Întinderea, amploarea şi complexitatea │
    │ o Cuantificarea cantităţii sau intensităţii cu care se va schimba │
    │ caracterul/calitatea oricărui aspect al mediului (de ex. în ce priveşte │
    │ poluarea); │
    │ o Indicarea întinderii geografice a efectelor (dacă vor fi afectate câteva,│
    │ mare parte sau toate ariile) │
    │ o Indicarea caracterului transfrontieră al efectelor, dacă este cazul; │
    │ o Descrierea gradului de schimbare; (respectiv imperceptibilă, uşoară, │
    │ observabilă sau semnificativă); │
    │ o Evidenţierea schimbărilor profunde (respectiv complete) ale caracterului │
    │ factorului de mediu │
    │ │
    │ ● Consecinţe │
    │ o Indicare dacă impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat; │
    │ Evidenţierea formelor de impact reversibil; │
    │ o Indicare dacă este disponibilă, posibilă sau acceptabilă o formă de │
    │ compensare; │
    │ o Evidenţiere a cazurilor în care consecinţele nu pot fi determinate │
    │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



     Măsuri de prevenire/ reducere/ compensare
     Scopul principal al unei evaluări a impactului asupra mediului este acela de a identifica formele de impact potenţial advers, aşa cum am arătat mai sus, şi de a propune măsuri de prevenire/reducere/compensare a acestor efecte. Pentru diminuarea impactului există trei strategii bine stabilite - evitarea, reducerea şi remedierea. Detalii suplimentare sunt prezentate în Figura 3 de mai jos.
     Pot exista situaţii în care redactarea Raportului IM s-a făcut într-o fază incipientă a proiectului şi astfel nu au putut fi specificate măsuri explicite de diminuare. În acest caz, Raportul IM trebuie să includă propuneri de soluţii pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare de prevenire/reducere/compensare a impactului asupra mediului. În acest sens, opţiunile includ: pregătirea documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de construcţie (pentru măsurile ce urmează a fi luate în etapa de proiectare, care contribuie la prevenire/reducere/compensarea efectelor asupra mediului atât în etapa de construcţie cât şi de operare), elaborarea şi implementarea Planului de Management al Mediului pentru măsurile aplicabile în timpul fazei de construcţie şi operare, etc.
     Măsurile de prevenire/reducere/compensare a impactului specificate trebuie să se regăsească în devizul de materiale al proiectului şi mai departe, să fie prezentate în Cererea de finanţare pentru proiect.
     Figura 3. Prevenirea/reducerea/compensarea impactului asupra

     ┌───────────────────────┐ ┌───────────────────────┐ ┌───────────────────────┐
     │ Prevenire │ │ Reducere │ │ Compensare │

     │ --------- │ │ -------- │ │ ---------- │
     │Prevenirea este, în │ │●│ concentrare asupra │ │ Îmbunătăţirea │
     │general, cea mai │ │ efectelor; │ │ condiţiilor existente │
     │rapidă, ieftină şi │ │ încercarea │ │ prin efectuarea de │
     │eficace formă de │ │●│ de limitare a │ │ lucrări de: │
     │diminuare a impactului:│ │ expunerii. │ │●│ readucere a mediului│
     │●│ analiza │ │ │ │ într-o stare │
     │ alternativelor │ │ Abordarea de tip "la │ │ asemănătoare cu cea │
     │ şi a efectelor │ │ capătul conductei" nu │ │ anterioară │
     │ asupra mediului încă│ │ caută să influenţeze │ │●│ readucere a mediului│
     │ din faza de selecţie│ │ sursa problemei; este │ │ la o nouă stare de │
     │ a amplasamentului şi│ │ privită ca o abordare │ │ echilibru │
     │ faza de proiectare │ │ mai puţin durabilă, │ │ │
     │ │ │ deşi încă eficientă. │ │Exemplu │

     │Exemplu │ │ │ │------- │

     │------- │ │ Strategia comună - │ │●│ intensificarea │
     │● selectarea unui │ │ există două metode de │ │ plantării de copaci/│
     │ amplasament departe│ │ diminuare prin │ │ arbuşti în │
     │ de zone locuite; │ │ reducere. │ │ apropierea CGID │
     │ colectarea │ │ │ │ pentru a compensa │
     │● separată a │ │ │ │ pierderea │
     │ deşeurilor şi │ │ │ │ inevitabilă de │
     │ compostarea │ │ │ │ vegetaţie. │
     │ deşeurilor │ │ │ │ │
     │ biodegradabile. │ │ │ │ │
     │ │ │ │ │ │
     └───────────────────────┘ └───│───────────────│───┘ └───────────────────────┘
                                   │ │
                                   v v
               ┌───────────────────────┐ ┌───────────────────────┐
               │ Reducerea │ │ Reducerea │
               │ efectelor │ │ expunerii la │
               │ │ │ impact │
               │ Captarea emisiilor, │ │ Instalarea de bariere │
               │ stoparea efectelor │ │ între receptorii │
               │ adverse şi tratarea │ │ potenţiali sensibili │
               │ deşeurilor înainte de │ │ şi sursa impactului. │
               │ a ajunge în mediu. │ │ │
               │ │ │ Exemplu │
               │ Exemplu │ │ Bariere acustice │
               │ Reducerea surselor │ │ instalate pe partea │
               │ de zgomot din timpul│ │ depozitului/ │
               │ construcţiei prin │ │ instalaţiei care │
               │ folosirea │ │ este cea mai │
               │ echipamentelor cu │ │ apropiată de │
               │ nivel redus de │ │ receptori. │
               │ zgomot. │ │ │
               │ Reducerea │ │ │
               │ cantităţilor de │ │ │
               │ deşeuri depozitate │ │ │
               └───────────────────────┘ └───────────────────────┘


     Măsurile generale de prevenire/reducere/compensare corespunzătoare fiecărui tip de efect sunt descrise în sub-secţiunile de mai jos. Raportul IM trebuie să le selecteze şi să le descrie pe cele avute efectiv în vedere pentru proiectul propus, cât mai concis şi exact.

    4.1. SOLURI ŞI GEOLOGIE
    4.1.1. Efecte posibile
     Descrierea impactului posibil asupra solului şi apelor subterane al CGID şi ST, cauzat de:
     Construcţie
    - schimbarea temporară a folosinţei terenului (suprafeţe acoperite de şantierul de construcţii, punctele de lucru şi căile temporare de acces şi drumurile pentru transportul materialelor, etc.)
    – dispariţia solului;
    – sărăcirea rezervelor de materii prime la punctele de operare a argilei şi pietrişului;
    – poluarea solului provocată de depozitele locale de combustibil;
    – infiltrarea în sol a levigatului de la depozite necontrolate de deşeuri şi materiale de construcţie.

     Operare
    - deteriorarea straturilor de izolaţie în timpul fazei de construcţie şi operare;
    – tasări şi alunecări de deşeuri din timpul fazei de operare;
    – scurgeri ale sistemului de colectare a levigatului;
    – scurgeri ale iazurilor de decantare şi rezervoarelor pentru ape uzate şi levigat;
    – producerea de levigat în timpul operaţiei de compostare (SC/TMB).

     Post-operare
    - tasarea în tipul fazei post-operare;
    – nevoia de învelire cu materiale textile;
    – instabilitatea depozitului acoperit;
    – deteriorarea învelişului de sol în timpul migrării ascendente a factorilor de contaminare.



    4.1.2. Măsuri de prevenire/ reducere/ compensare
     Construcţie
     Descrierea măsurilor de prevenire/reducere/compensare a impactului propuse pentru:
    - prevenirea şi controlul poluării: întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor de transport şi construcţie, manipularea şi transportul materiilor prime excavate, stocarea temporară a materialelor în spaţii special amenajate pentru aceasta şi în condiţii corespunzătoare etc.;
    – prevenirea şi controlul poluării prin levigat: proiectarea şi instalarea barierei geologice artificiale, a sistemului de izolaţie şi de drenare; în conformitate cu prevederile legale.


     Operare
    - evitarea poluării prin scurgerile de levigat, prin gestionarea sigură şi corespunzătoare a levigatului şi etanşarea rezervoarelor;
    – prevenirea infiltraţiilor de ape pluviale potenţial contaminate în sol: acoperirea perimetrului lucrărilor şi zonelor de stocare ale STMB, ST, SC şi SS, sisteme de drenare şi colectare a apelor pluviale (din zonele STMB, ST, SC şi SS şi părţile laterale ale depozitului închis temporar).

     Post-operare
    - reabilitarea amplasamentului, a zonei de lucru, a căilor temporare de acces etc..



    4.2. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
    4.2.1. Efecte posibile
     Descrierea impactului potenţial al emisiilor produse de CGID pentru deşeuri nepericuloase asupra apei (inclusiv a apei subterane) şi terenului:
     Construcţie
    - poluarea apelor de suprafaţă şi a apei subterane prin infiltraţii pluviale necontrolate, cu alterarea calităţilor fizice, chimice şi biologice ale apei, din aceleaşi cauze ca cele menţionate anterior pentru poluarea solului;
    – contaminarea potenţială a apelor de suprafaţă provocată de lucrările de pământ.

     Operare
    - poluarea apei de suprafaţă şi contaminarea apei subterane cu levigat sau prin deversări de levigat tratat insuficient;
    – impact direct determinat de deversările de efluenţi trataţi asupra calităţii apei receptoare;
    – impact direct determinat de scurgeri accidentale de apă uzată netratată;
    – contaminarea potenţială a apei de suprafaţă provocată de operaţiunile de acoperire cu sol şi de agenţii poluanţi din aer (pulberi);
    – poluarea apei de suprafaţă şi subterane prin infiltrarea scurgerilor de pe platformele de compostare, sortare şi stocare temporară.

     Post-operare
    - poluarea apei de suprafaţă şi contaminarea apei subterane prin levigat sau evacuare de levigat tratat insuficient în apele de suprafaţă;
    – creşterea cantităţii de levigat generat datorată infiltrărilor de ape pluviale prin învelişul deteriorat al depozitului;
    – spălarea stratului de sol de acoperire în timpul ploilor torenţiale etc.



    4.2.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
     Măsurile de prevenire/reducere/compensare aplicate pentru prevenirea şi minimizarea contaminării solului sunt valabile şi pentru protecţia apelor şi, de asemenea, pentru faza de operare.

     Operare
     Descrierea măsurilor generale de prevenire/reducere/compensare propuse pentru CGID inclusiv STMB, ST, SC şi SS, pentru:
    - evitarea acumulărilor de apă în zonele de lucru unde există deşeuri depozitate;
    – colectarea separată a deşeurilor periculoase de la populaţie;
    – asigurarea unui sistem adecvat de drenare a apei de suprafaţă pentru toate platformele şi drumurile aferente centrului;
    – asigurarea impermeabilizării drumurilor şi platformelor/suprafeţelor de stocare (de ex. printr-o suprafaţă recunoscută ca izolatoare, cum ar fi asfaltul sau betonul)
    – prevenirea scurgerilor sau emisiilor de substanţe care ar putea polua apele de suprafaţă şi asigurarea procedurilor de urgenţă potrivite (de ex. combustibil/produse petroliere)
    – sisteme de interceptare şi colectare a produselor petroliere şi aluviunilor pentru a proteja împotriva poluării potenţiale prin intermediul scurgerilor de produse petroliere/chimice şi provenite din spălarea vehiculelor;
    – monitorizarea apelor de suprafaţă la punctele de deversare;
    – examinarea regulată a cursurilor de apă învecinate.

     Descrierea măsurilor de prevenire/reducere/compensare propuse pentru depozit:
    - reducerea volumului de levigat generat. Această măsură va reduce riscul migrării levigatului în afara perimetrului depozitului, unde ar putea polua apa subterană şi va permite colectarea în condiţii optime şi tratarea acestuia;
    – asigurarea că sistemul de impermeabilizare a depozitului nu este deteriorat înainte şi după depunerea deşeurilor şi, în special, a primului strat de deşeuri;
    – asigurarea că depunerea continuă de deşeuri nu va compromite stabilitatea sistemului de izolaţie;
    – limitarea cantităţii de apă care intră în masa de deşeuri din depozit. Aceasta se poate realiza printr-un număr de măsuri simple de proiectare şi operare;
    – asigurarea că apa de suprafaţă nu pătrunde în zonele de depozitare a deşeurilor sau în zonele amenajate pentru depozitarea ulterioară a deşeurilor prin construirea unor şanţuri de captare între zonele de lucru şi zonele nefolosite ale amplasamentului;
    – asigurarea acoperirii deşeurilor în depozit cu un strat de sol la sfârşitul fiecărei zile de lucru;
    – asigurarea acoperirii progresive a zonelor de depozitare ale amplasamentului cu un înveliş protector (acoperire temporara), pe măsură ce acestea ajung la înălţimea şi dimensiunile proiectate.

     Descrierea măsurilor specifice de prevenire/reducere/compensare a impactului propuse pentru STMB, ST, SS şi SC în vederea:
    - evitării infiltraţiilor de pe platformele betonate;
    – reducerii generării de levigat din grămezile/brazdele de deşeuri din SC.


     Post-operare
     Descrierea măsurilor care vor fi luate pentru prevenirea contaminării apei şi scurgerilor de levigat din depozitul acoperit.



    4.3. CALITATEA AERULUI
    4.3.1. Efecte posibile
     Construcţie
    - poluarea aerului cu pulberi posibil contaminate cu alţi agenţi poluanţi ai aerului, rezultat din lucrările de pământ, transport, trafic, încărcare şi descărcare de materiale, etc.;
    – emisii de gaze de eşapament provenite din trafic şi din operarea utilajelor de construcţii.

     Operare
    - generarea de metan şi COV din interiorul depozitului, cu pericol de explozie şi incendiu;
    – generare de mirosuri în timpul transportului şi depozitării/procesării deşeurilor în amplasament (de la ST, depozit, SC/STMB, SS);
    – generarea de praf din activităţile de transport şi acoperire cu sol sau compost;
    – emisii de gaze de la instalaţiile de captare şi tratare a gazului de depozit (faclă, boilere, motor cu combustie internă sau turbina de gaz), din procesul de oxidare termică, din staţiile de tratare a levigatului (STL), din etapele tratamentului biologic din cadrul STL;
    – emisii de gaze cu efect de seră pe parcursul unor faze operaţionale (depozitare, compostare şi tratare mecano - biologică).

     Post-operare
    - generare de praf în timpul închiderii depozitului prin transportarea, pregătirea şi împrăştierea materialelor de acoperire;
    – emisii de gaze şi mirosuri care sunt eliminate continuu şi după mai mulţi ani de la încetarea operării.


    4.3.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
     Prezentarea măsurilor de prevenire şi reducere a emisiilor de gaze şi praf:
    - controlul lucrărilor de excavare, al autovehiculelor şi al echipamentelor de construcţii;
    – spălarea roţilor vehiculelor înainte de părăsirea amplasamentului.


     Operare
     Descrierea măsurilor care vor fi luate pentru prevenirea şi reducerea emisiilor de gaze nocive şi praf, precum:
    - folosirea traseelor adecvate pentru transportul deşeurilor, în special a acelora provenite din construcţii şi demolări;
    – controlul vehiculelor de transport şi al echipamentului de construcţii;
    – înierbarea unor zone cât mai extinse posibil din perimetrul ST şi CGID, de ex. marginea drumurilor; luarea unor măsuri tehnice de reducere a SO(2) în emisiile de la faclă;
    – pulverizarea periodică cu apă în timpul transferului a materialului excavat şi spălarea roţilor autovehiculelor pentru eliminarea emisiilor de praf şi mirosuri;
    – pretratarea deşeurilor, de ex. udarea, solidificarea, balotarea deşeurilor industriale nepericuloase acceptate pentru a fi depozitate;
    – folosirea sprinklerelor cu apă în zonele de manipulare a deşeurilor (CGID şi ST);
    – măturarea periodică a drumului de acces şi platformelor de operare (din interiorul CGID şi ST);
    – folosirea metodelor corespunzătoare de prevenirea/reducerea/compensarea mirosurilor (de exemplu, sisteme de ventilaţie pentru eliminarea mirosurilor, prafului şi particulelor din perimetrul şi incintele de lucru şi tratarea aerului ventilat) la SC şi SS;
    – evitarea stocării de deşeuri (în special cele biodegradabile) în afara ariilor dedicate;
    – controlul emisiilor de gaze încă din primele etape pentru evitarea degajării de metan în atmosferă; buna aerare a deşeurilor în timpul compostării pentru evitarea generării de metan din procese anaerobe necontrolate.

     Caseta 4. Măsuri pentru controlul gazului de depozit

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Elementele procesului de control al gazelor de depozit sunt: │
    │● reţinere; │
    │● colectare; │
    │● tratare. │
    │ │
    │Metoda de control a gazelor de depozit va depinde de un număr de factori ce │
    │trebuie detaliaţi în cadrul EIM. În particular, aceasta ar trebui să ia în │
    │considerare: │
    │● dezvoltarea depozitului - detalii privind izolaţia (straturi izolatoare şi │
    │învelişuri) şi stabilirea fazelor de dezvoltare şi operare ale depozitului; │
    │● standardele privind emisiile - acestea trebuie menţionate clar şi stabilite│
    │în funcţie de limitele admise şi de concluziile analizei de risc; │
    │● sistemul de colectare - raportul trebuie să descrie măsurile de colectare a│
    │gazului de depozit din masa de deşeuri, inclusiv abordarea care trebuie │
    │adoptată încă din stadiile iniţiale de operare a depozitului până la │
    │întreţinerea depozitului după închiderea acestuia şi trebuie să includă │
    │detalii de proiectare etc.; │
    │● gestionarea condensatului - planul trebuie să descrie măsurile de │
    │gestionare a condensatului provenit din sistemul de control al gazelor; │
    │● inspectare, întreţinere şi servicii - trebuie furnizate detalii pentru │
    │fiecare element al sistemului de colectare şi control al gazelor, staţiei de │
    │utilizare/faclă şi echipamentelor suplimentare de procesare/tratare/ │
    │monitorizare; │
    │● utilizare, ardere şi tratare - planul trebuie să prezinte în detaliu │
    │măsurile de gestionare a gazului de depozit colectat, inclusiv metode cum ar │
    │fi: procesarea suplimentară, utilizarea, arderea metanului. Dacă nu se │
    │propune utilizarea, acest fapt trebuie justificat. În toate cazurile trebuie │
    │să se includă o evaluare detaliată a măsurilor propuse. │
    │ │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    4.3.3. Surse de impact rezultate din efectele unor măsuri de prevenire/reducere /compensare
    - pulverizarea cu apă şi spălarea roţilor autovehiculelor vor genera cantităţi importante de apă uzată care va fi colectată şi tratată local sau împreună cu alte ape uzate cu caracteristici similare.


    4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
    4.4.1. Efecte posibile
     Construcţie
    - traficul şi activitatea autovehiculelor, utilajelor şi a echipamentelor de construcţii vor genera zgomot care poate afecta muncitorii, populaţia şi animalele care trăiesc în vecinătatea punctelor de lucru;
    – vibraţiile generate în timpul construcţiilor, de exemplu de activităţile de compactare a solului, produc neplăceri sau afectează capacitatea de muncă a personalului.

     Operare
    - zgomotul generat de autovehicule în trafic poate reprezenta un inconvenient dacă ajunge la aşezările umane, în special în ce priveşte drumurile pe care se circulă cu viteză, în apropierea intersecţiilor sau pe porţiunile în pantă;
    – totuşi, drumurile noi (dacă există) prin intermediul cărora se deviază traficul din centrele populate vor avea un impact pozitiv asupra acelor zone locuite;
    – vibraţiile solului produse de trafic şi instalarea barierei de argilă sunt, în general, considerate ca fiind improbabile a cauza vibraţii perceptibile la nivelul proprietăţilor localizate în apropierea obiectivului dacă suprafeţele drumurilor sunt bine întreţinute şi netede.


    4.4.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
    - eliminarea sau controlul zgomotului la sursă pentru echipamentele fixe şi mobile;
    – reducerea propagării zgomotului şi nivelului acestuia prin utilizarea unor bariere fonice şi asigurarea unei distanţe suficiente până la receptori;
    – controlul perioadelor de timp în care se produce zgomotul.


    4.5. FIINŢE UMANE
    4.5.1. Efecte posibilei
     Construcţie
    - tulburarea liniştii populaţiei din localităţile traversate de vehiculele care transportă materiale de construcţii (pământ, nisip);
    – deranj şi disconfort produse de zgomot, vibraţii şi poluarea aerului;
    – siguranţă şi securitate pe şantier.

     Operare
    - efecte pozitive asupra sănătăţii publice datorate îmbunătăţirilor procesului de colectare a deşeurilor, de reducere a mirosurilor degajate de vechile depozite şi evitarea împrăştierii deşeurilor;
    – deranjarea populaţiei din localităţile traversate de vehiculele de colectare a deşeurilor; disconfort produs de zgomot, vibraţii şi poluarea aerului;
    – efecte negative asupra sănătăţii cauzate de emisiile de substanţe/mirosuri periculoase în mediu provenite de la depozit, STMB, SS, SC, ST în zonele locuite;
    – riscuri asupra sănătăţii care reies din pericole majore (explozii, incendii, infiltraţii de gaze în sol) asociate depozitului;
    – efecte asupra grupurilor vulnerabile cum ar fi cei care folosesc depozitul ca sursă de trai.

     Post-operare
    - posibile pericole asupra sănătăţii (de ex. scăpări de gaze de depozit prin stratul de închidere al depozitului).


    4.5.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
    - reducerea riscurilor la locul de muncă:
     o utilizarea echipamentelor de protecţie şi uniformelor de lucru;
     o utilizarea de combustibili, şi echipamente de transport şi construcţii de înaltă calitate;
     o controlul emisiilor;

    – reducerea riscurilor asupra sănătăţii la locul de muncă şi zonelor rezidenţiale învecinate:
     o măsuri tehnice: folosirea de echipamente noi, eficiente şi sigure în funcţionare;


     Operare
    - reducerea riscurilor asupra sănătăţii publice în ce priveşte zgomotul, poluarea ambientului şi accidentele de circulaţie
     o analiza calităţii aerului;
     o măsurători reale ale traficului şi poluării fonice după începerea operării;
     o introducerea de noi măsuri de reducere a zgomotului şi poluării adaptate rezultatelor monitorizării.


     Post-operare
    - evitarea deteriorării învelişului şi inconvenientelor generate de menţinerea securităţii şi supravegherii depozitului acoperit;
    – reducerea accesului publicului la depozitul acoperit prin instalarea gardurilor împrejurul acesteia;



    4.6. FLORA ŞI FAUNA
    4.6.1. Efecte posibile
     Construcţie
    - stres provocat de creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii asupra păsărilor, liliecilor şi mamiferelor mici care ar putea părăsi zonele aferente CGID, STMB, SC, SS şi ST.
    – efecte directe asupra florei constând în distrugerea totală sau parţială a vegetaţiei din cauza îndepărtării solului, defrişărilor şi curăţării terenului;
    – efecte indirecte asupra florei cauzate de praful depus pe sol şi plante.

     Operare
    - efecte indirecte asupra florei cauzate de praful depus pe sol şi plante;
    – apariţia şi răspândirea speciilor de plante spontane sau cultivate şi speciilor de animale nedorite;
    – modificarea rutelor de migraţie pentru unele specii de păsări;
    – creşterea mortalităţii în rândul animalelor din cauza intensificării traficului.

     Post-operare
    - eroziunea stratului de sol înierbat de deasupra depozitului.


    4.6.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
    - lucrările de construcţii ar trebui să înceapă înaintea sezonului de împerechere a animalelor şi păsărilor;
    – măsurile de prevenire/reducere/compensare a efectelor asupra solului, calităţii apei de suprafaţă şi subterane şi calităţii aerului, de prevenire şi reducere a accidentelor şi incidentelor din timpul construcţiei şi traficului operaţional vor diminua şi impactul asupra florei;
    – măsuri specifice de protecţie a vegetaţiei în timpul fazei de construcţie şi operare, precum;
     o conservarea maximă a vegetaţiei arboricole (păstrarea cât mai multor arbori şi arbuşti în perimetrul lucrărilor);
     o înfăşurarea arborilor şi arbuştilor cu plase de protecţie şi pulverizarea cu apă a acestora pentru a spăla praful depus;


     Operare
    - refacerea vegetaţiei cât de mult posibil în zonele afectate;
    – stoparea promptă a înmulţiri oricăror specii periculoase şi invazive.

     Post-operare
    - acoperirea depozitelor cu straturi înierbate cu specii native de iarbă sau arbuşti pitici;
    – întreţinerea după închidere pentru asigurarea unei creşteri uniforme a vegetaţiei peste depozitul acoperit.



    4.7. PEISAJUL
    4.7.1. Efecte posibile
    - impactul asupra structurii şi a componentei estetice a peisajului depinde de modificările de scară şi dimensiuni produse de structurile proiectului raportat la caracteristicile peisajului existent (înălţime, suprafaţă şi omogenitate);
    – impactul vizual asupra receptorilor: locuitorii aşezărilor locale sunt receptori mai sensibili datorită expunerii permanente a acestora la imaginea proiectului odată ce acesta a fost construit.
     Fiecare tip de impact şi importanţa acestuia poate fi diferit şi trebuie analizat în diferitele secţiuni ale proiectului în raport cu trăsăturile iniţiale ale peisajului şi prezenţa probabilă a receptorilor.

    4.7.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
    - includerea consideraţiilor de inginerie peisagistică în proiectarea CGID, STMB, SC, SS şi ST;
    – orice altă măsură de întreţinere care trebuie luată în vederea refacerii zonei după închiderea depozitului.
     Caseta 5. Exemplu de metodologie de evaluare a impactului vizual şi asupra peisajului

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ ● Evaluarea impactului vizual şi asupra peisajului pentru amplasamentul ales │
    │ se va concentra pe impactul detaliat al depozitului asupra peisajului │
    │ receptor. │
    │ ● Pentru evaluare se va defini şi utiliza o zonă de influenţă vizuală. Se vor│
    │ evalua apoi diferitele elemente ale peisajului din această zonă. Se va │
    │ evalua impactul schemei propuse din punct de vedere al efectului asupra │
    │ caracterului peisajului şi al impactului vizual. │
    │ ● Scopul evaluării locaţiilor preliminare este de a identifica amplasamentul │
    │ care prezintă cel mai redus impact vizual şi asupra peisajului. Un element │
    │ esenţial al acestei etape a evaluării este diferenţa dintre impactul asupra│
    │ peisajului şi cel vizual. Acestea sunt definite după cum urmează: │
    │ │
    │ Impactul asupra peisajului: │
    │ ● Impactul asupra peisajului se defineşte ca o serie de schimbări ale │
    │ caracterului şi calităţii peisajului şi: │
    │ o efecte directe asupra elementelor specifice de peisaj; │
    │ o efecte mai subtile asupra formei generale a peisajului, caracteristicilor│
    │ regionale şi locale; │
    │ o efectele asupra peisajelor desemnate, zonelor cu valoare estetică sau de │
    │ conservare. │
    │ │
    │ Impactul vizual: │
    │ ● impactul direct al unui anumit proiect asupra priveliştii; │
    │ ● reacţia potenţială a privitorilor, localizarea şi numărul acestora; │
    │ ● impactul asupra valorii vizuale. │
    │ │
    │ În termenii evaluării iniţiale, impactul asupra peisajului este analizat │
    │ împreună cu impactul vizual. Amplasamentul selectat reprezintă cea mai bună │
    │ opţiune din perspectiva efectelor asupra peisajului. Evaluarea locaţiei se va│
    │ concentra asupra impactului specific asupra peisajului şi asupra impactului │
    │ vizual. │
    │ │
    │ Aceste efecte se măsoară după cum urmează: │
    │ 1. efectele vizuale ale proiectului construit fără nici un fel de plantări │
    │ peisagistice sau împăduriri; │
    │ 2. identificarea şi evaluarea tuturor zonelor de importanţă peisagistică şi a│
    │ receptorilor sensibili din apropierea locaţiei; │
    │ 3. aproximare a efectelor vizuale ale proiectului la cinci şi la douăzeci de │
    │ ani de la intrarea în funcţiune a depozitului. Aceasta permite o estimare │
    │ aproximativă a calităţii lucrărilor de ameliorare propuse; │
    │ 4. interacţiunea peisajului cu alţi parametri, în particular patrimoniul │
    │ cultural, turismul, flora şi fauna. Această secţiune va analiza zonele │
    │ peisagistice istorice şi peisajele de importanţă, în termenii efectelor pe │
    │ care proiectul le va avea asupra naturii contextuale a anumitor arii │
    │ specifice; │
    │ 5. aproximare a efectelor vizuale ale proiectului după închiderea depozitului│
    │ şi reabilitare. │
    │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    4.8. BUNURI MATERIALE
    4.8.1. Efecte posibile
     Construcţie
    - efect asupra proiectelor rezidenţiale/economice planificate (pentru toate fazele proiectului);
    – influenţe pozitive asupra pieţei forţei de muncă (nivelul ocupării, calificare forţei de muncă);
    – efectele produse de accidentele din timpul fazelor de construcţie şi operare, care distrug sau prejudiciază respectivele bunuri (de exemplu, drumuri şi poduri);
    – securitate în folosirea echipamentelor.

     Operare
    - impact asupra folosirii terenului agricol şi turismului; creşterea taxelor şi tarifelor deşeurilor;
    – creşterea semnificativă a traficului greu - impact negativ asupra condiţiilor drumurilor, creşterea intensităţii traficului etc.

     Post-operare
    - dacă închiderea şi reabilitarea depozitului nu sunt finalizate corespunzător, preţurile terenurilor şi caselor ar putea avea de suferit în continuare.


    4.8.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
    - măsuri care au ca scop prevenire/reducere/compensarea efectelor asupra calităţii apei de suprafaţă şi subterane, a solului şi a aerului (pentru toate fazele proiectului);
    – măsurile uzuale de prevenire a accidentelor;
    – măsuri privind securitatea în folosirea echipamentelor;
    – evitarea folosirii sectoarelor de drum din interiorul oraşelor/satelor, dacă este posibil.

     Operare
    - optimizarea traseelor majore de transport al deşeurilor şi devierea traficului autovehiculelor de transfer a deşeurilor din centrul oraşelor şi satelor;
    – operatorii ar putea oferi compensaţii comunităţilor aflate în imediata apropiere a depozitului (de exemplu, reabilitarea parcurilor, a zonelor verzi din interiorul oraşelor şi satelor).

     Post-operare
    - stabilirea măsurilor de monitorizare a calităţii apei subterane care este folosită ca sursă de apă potabilă şi informarea permanentă a populaţiei cu privire la orice schimbări apărute în calitatea apei;
    – stabilirea unui plan de intervenţie şi asigurarea echipamentului necesar pentru intervenţie în cazul incidentelor.



    4.9. PATRIMONIU CULTURAL
    4.9.1. Efecte posibile
    - la fel ca în cazul altor proiecte de mari dimensiuni implicând lucrări de excavare, există riscul descoperirii unor obiective de patrimoniu arhitectural necunoscute anterior;
    – condiţiile atmosferice tot mai agresive şi vibraţiile pot influenţa mediul construit, inclusiv monumentele arhitecturale şi arheologice;

    4.9.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
    - desfăşurarea analizei patrimoniului arheologic şi cultural din zona amplasamentului înaintea selectării finale a locaţiei instalaţiei şi dezvoltării proiectului;
    – includerea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective conform reglementărilor legale în vigoare.
     Caseta 6. Exemple de patrimoniu cultural

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Tipul arhitectonic Exemple - numai pentru ilustrare │

    │ -------------------------------------------------------------- │
    │ Vernacular rural şi urban Clădiri de fermă, vile, case │
    │ Industrial Mori, fabrici de bere, distilerii │
    │ Transporturi Poduri rutiere, de cale ferată, canale, ecluze │
    │ Ecleziastic Biserici, capele, cimitire │
    │ Conace Conace, porţi de intrare, cabane │
    │ Maritim Porturi, cheiuri │
    │ Monumente Troiţe, plăci comemorative, statui, monumente │
    │ istorice │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    4.10. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
     Dacă în "zona de influenţă" a proiectului există arii naturale protejate altele decât cele desemnate sau propuse a fi desemnate ca situri Natura 2000, se vor prezenta efectele asupra habitatelor naturale şi a speciilor protejate de floră şi faună din fiecare astfel de arie naturală protejată.
     În cazul când, potrivit art. 9(1) al OM 135/76/84/1284 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private, proiectul a fost evaluat iniţial că intră sub incidenţa prevederilor art. 28 al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică (respectiv prevederile referitoare la impactul asupra siturilor Natura 2000), pe lângă efectele potenţiale şi măsurile de atenuare, Raportul IM trebuie să prezinte şi o descriere a etapelor procedurii de evaluare adecvată (EA) parcurse şi a rezultatelor acesteia.
     Se menţionează că recomandările metodologice pentru evaluarea efectelor asupra siturilor Natura 2000 sunt cuprinse în Ghidul metodologic privind prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE a cărui variantă adaptată a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 19/13 ianuarie 2010 astfel încât prezentul ghid nu îşi propune să repete aspectele descrise în Ghidul metodologic respectiv.

    4.11. MONITORIZARE
     Monitorizarea on-site presupune atât monitorizarea operaţională cât şi monitorizarea mediului. Sistemele de monitorizare sunt aplicate în fazele de construcţie, operare cât şi în cea ulterioară închiderii amplasamentului (de exemplu, pentru depozite potrivit cerinţelor Directivei Depozitării Deşeurilor) şi trebuie să fie descrise în Raportul IM. Monitorizarea implică, dar nu se limitează la următoarele:
    - planificarea unui program de evaluare şi prelevare (continuă sau discontinuă) pentru colectarea sistematică de date / informaţii relevante;
    – realizarea unui program de desfăşurarea a studiilor şi prelevare de date;
    – analiza datelor şi informaţiilor prelevate şi interpretarea lor;
    – elaborarea de rapoarte pentru susţinerea managementului de mediu.

     Monitorizarea operaţională:
    - calitatea şi cantitatea fluxurilor de deşeuri şi produse intrate sau ieşite;
    a) tipuri de deşeuri acceptate în depozit, într-o anumită perioadă: mixte, biodegradabile, reciclabile, nămoluri din procese de coagulare şi floculare şi tratamente biologice, etc.;
    b) cantităţi de deşeuri acceptate în depozit pentru într-o anumită perioadă;
    c) cantităţile de deşeuri depozitate;
    d) cantităţile de deşeuri separate pentru reutilizare şi reciclare;
    e) cantităţile de deşeuri compostate şi compostul produs;

    – cantitatea şi calitatea levigatului şi a gazelor de depozit generate în perioada operare.
     Caracteristicile levigatului şi ale gazelor diferă în diversele stadii operaţionale, iar variaţia lor pe durata întregii durate de viaţă a depozitului trebuie documentată şi prezentată;
     o monitorizarea levigatului, atât înainte cât şi după tratare, inclusiv debite totale, maxime şi medii şi calitatea levigatului;
     o monitorizarea emisiilor totale de gaze incluzând producţia totală, cantităţile maxime şi medii pentru depozite cu sistem de management emisiilor de gaze.


    – cantitatea şi calitatea levigatului şi a emisiilor de gaze din depozite ulterior perioadei de operare.
    – calitatea apelor pluviale înainte de descărcare în receptor;
    – starea bermelor, căilor de acces şi stabilitatea pantei;

     Monitorizarea postînchidere
     După închiderea depozitului se monitorizează, în principal, aceeaşi parametri pentru gaz şi levigat monitorizaţi în timpul funcţionării depozitului cu o frecvenţă mai redusă, stabilită de autorităţile de mediu. De asemenea, trebuie menţionat modul de monitorizare şi cât de des va fi monitorizată înălţimea depozitului şi starea stratului de închidere finală al amplasamentului etc.

     Monitorizarea mediului:
    - monitorizarea parametrilor meteo care poate fi făcută local cu echipamentul amplasat în incinta SGID sau pe baza datelor primite de la cea mai apropiată staţie meteorologică;
    – date privind calitatea apelor de suprafaţă şi subterane;
    – date privind calitatea aerului deasupra depozitului cât şi în afara perimetrului CGID.

     Principalii parametri monitorizaţi se recomandă să fie prezentaţi sub forma unui tabel în care se specifică şi responsabilii şi frecvenţa de măsurare (vezi Caseta 7).
     Caseta 7. Exemplu de puncte şi frecvenţe tipice de monitorizare pentru gazul de depozit (numai pentru ilustrare)

    
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Puncte de monitorizare Frecvenţa monitorizării Frecvenţa Parametri care trebuie │
    │ în timpul fazei de monitorizării post- monitorizaţi │
    │ operare operare │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Emisii de CH4 la suprafaţă Anual Anual Concentraţia/ fluxul de CH4 │
    │Concentraţii/debite Specific pentru depozit Specific pentru depozit Presiunea şi temperatura │
    │Inspecţie la suprafaţa (1-5 ani) (1-5 ani) atmosferică │
    │depozitului Tipul şi condiţiile generale ale│
    │Monitorizarea tip "Flux Box" suprafeţei │
    │Puţuri de monitorizare din Lunar La 6 luni CH4, CO2, O2 │
    │afara depozitului Presiunea atmosferică │
    │ Diferenţe de presiune │
    │ Temperatura │
    │Puţuri de monitorizare în Lunar La 6 luni CH4, CO2, O2 │
    │interiorul depozitului Presiunea atmosferică │
    │ Diferenţe de presiune │
    │ Temperatura │
    │Puţuri de colectare La două săptămâni La 6 luni CH4, CO2, O2 │
    │ Presiunea atmosferică │
    │ Diferenţa de presiune │
    │ Temperatura │
    │ Debitul de gaz │
    │Sistem de colectare a Anual Anual Compoziţia gazului brut de │
    │gazului (specific pt. depozit din linia de extracţie │
    │depozit) înainte de a ajunge în │
    │de ex colectoare de tip sistemul de eliminare │
    │manifold │
    │Facla Anual Anual NOx, CO, COVs, COVNMs │
    │Staţia de valorificare Anual Anual NOx, CO, COVs, COVNMs │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    4.12. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE
    4.12.1. Evaluarea efectelor cumulative
     Evaluarea efectelor cumulative asupra mediului poate fi cel mai adecvat abordată la nivel strategic mai degrabă decât la nivelul evaluării impactului asupra mediului din cadrul proiectului. Cu toate acestea, influenţele cumulative sunt extrem de relevante în evaluarea impactului asupra mediului din proiectele SGID şi sunt desemnate de către Directiva EIM ca probleme care trebuie tratate corespunzător. Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative specifice în contextul unui Raport IM privind SGID este coordonarea procesului de evaluare cu schemele adiacente, acolo unde e cazul. Această abordare trebuie evidenţiată clar în EIM. Este important ca membrii echipei EIM să fie conştienţi de potenţialul influenţelor cumulative şi să fie informaţi despre alte proiecte aprobate în aceeaşi zonă.
     Următoarele efecte cumulative potenţiale trebuie luate în calcul în cazul unui proiect SGID:
     Calitatea apelor de suprafaţă:
     Punctele de evacuare în receptori naturali, cunoscute şi viitoare, din vecinătatea CGID trebuie identificate. Prin prezentarea măsurilor de prevenire/reducere/compensare a impactului de la nivelul depozitului de depozitare şi probelor disponibile trebuie să se demonstreze că proiectul propus nu va afecta semnificativ calitatea apelor şi utilizarea lor.
     Calitatea apelor subterane:
     În zonele neizolate ale CGID sau ale depozitului, levigatul se poate infiltra, fie în jos, fie în lateral faţă de sursa de reziduuri, transportând factori de contaminare ce pot afecta apele subterane.
     La efectul cumulativ poate contribui şi un alt mecanism potenţial, deşi mult mai rar întâlnit, care este scurgerea de levigat prin impermeabilizarea bazei sau bazinele de colectare (dacă există). Izolaţiile trebuie să prevină orice posibilă migrare în afara perimetrului iar orice scurgere va trebui să fie detectabilă de senzori de detecţie a scurgerilor sau prin puţuri de monitorizare a apelor.
     Emisiile de gaze cu efect de seră:
     Depozitele de deşeuri sunt o sursă de emisii de gaze cu efect de seră. Arderea acestor gaze degajate are ca efect reducerea volumului emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, vehiculele folosite pentru transportul de deşeurilor generează gaze cu efect de seră. Starea tehnică a vehiculelor utilizate trebuie să fie verificată şi să fie de nivel de performanţă corespunzător.
     Mirosuri, praf şi zgomot:
     De exemplu, zgomotul şi praful generate de activităţile de excavaţii şi de transport al materialelor excavate din 2 proiecte adiacente se pot cumula dacă perioada de lucru şi traseele parcurse coincid. Traficul existent se va confrunta cu un număr crescut de vehicule deopotrivă în timpul construcţiei şi al exploatării cu efecte cumulative asupra calităţii aerului şi a nivelului de zgomot.
     Elaborarea de studii asupra potenţialului de impact cumulativ asupra mediului nu este întotdeauna necesară, judecata experţilor având la bază toate ipotezele fiind suficientă. Orice alt proiect planificat a fi construit şi/sau dezvoltat în vecinătatea obiectivului în chestiune, şi a cărei zonă de influenţă se suprapune total sau parţial cu cea a proiectului supus evaluării trebuie identificat şi prezentat pe scurt.

    4.12.2. Interacţiunea elementelor de mai sus
     Interacţiunile se referă la reacţiile produse între diferite efecte din cadrul unui proiect şi relaţiile dintre efectele identificate în cadrul unei secţiuni cu cele identificate în cadrul altei secţiuni.
     Analiza relaţiilor şi interacţiunilor dintre efecte oferă ocazia analizării efectelor globale ale unei scheme, care se poate să nu fie imediat evidente, în special atunci când Raportul IM este structurat pe secţiuni individuale. Aceste efecte pot fi tratate în Raportul IM prin includerea la sfârşitul fiecărui capitol a unei secţiuni dedicate relaţiilor şi interacţiunilor, sau prin includerea unui capitol separat, situat în mod normal spre sfârşitul Raportului IM, care să trateze acest subiect.
     În tabelul de mai jos se prezintă un exemplu care evidenţiază interacţiunile şi interrelaţiile care pot apărea între diferiţi factori de mediu. Factorii selectaţi pentru a ilustra modalitatea de prezentare a interacţiunilor şi a relaţiilor dintre aceştia au fost aerul şi zgomotul.
     Figura 4 ilustrează un exemplu de reprezentare a modului în care pot fi subliniate interacţiunile efectelor asupra mediului într-un Raport IM prin utilizarea matricelor.
     Figura 4. Exemplu de matrice a interacţiunilor relaţiilor dintre diferite forme de impact

    
    ┌──────────────────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────────┬─────────┐
    │ Tabel relaţional │ Sol │ Ape & │Calitatea│ Zgomot │Climă│Faună│Floră│Peisaj│Fiinţe│Patrimoniu│ Bunuri │
    │ │ şi │ Ape │ aerului │ & │ │ │ │ │umane │ Arhit. │materiale│
    │ │geologie│subterane│ │vibraţii│ │ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Sol şi geologie │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Ape de suprafaţă şi subterane │ ● │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Calitatea aerului │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Zgomot şi vibraţii │ ● │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Climă │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Faună │ ● │ . │ │ │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ ● │ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Floră │ ● │ . │ ● │ │ │ ● │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Peisajul │ ● │ │ │ │ │ ● │ ● │▒▒▒▒▒▒│ ● │ . │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Fiinţe umane │ │ │ │ │ │ │ │ │▒▒▒▒▒▒│ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Patrimoniu arhitectural │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Bunuri materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│
    └──────────────────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┘


     În caseta de mai jos se prezintă un exemplu care evidenţiază interacţiunile şi interrelaţiile care pot apărea între diferiţi factori de mediu în etapa de construcţie. Factorii selectaţi pentru a ilustra modalitatea de prezentare a interacţiunilor şi a relaţiilor dintre aceştia au fost aerul şi zgomotul.

    4.12.3. Rezumat al elementelor legate de efecte, prevenire/reducere/compensare, impact rezidual
     Această sinteză se prezintă de obicei în format tabelar, care poate oferi o privire de ansamblu pentru efectele asupra fiecărui factor de mediu corespunzătoare fiecărei etape de realizare a proiectului.
     Formatul poate fi simplu sau mai complex, pentru a putea include şi caracteristicile impactului: amploarea şi însemnătatea, durata (permanent/temporar), întinderea (zona afectată şi receptorii), natura (direct/indirect, advers/benefic), reversibilitatea (reversibil/ireversibil), sensibilitatea receptorilor, probabilitatea de apariţie, limitele de încredere ale prognozei, măsurile de prevenire/reducere/ compensare, monitorizarea, domeniul de cuprindere al masurilor respective şi al monitorizării, impactul rezidual.
     Caseta 8. Exemple de interacţiuni potenţiale

    
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Subiect Interacţiune cu Interacţiuni / relaţii │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Aer Fiinţe umane Calitatea aerului este importantă atât la nivelul │
    │ comunităţii locale cât şi la scara naţională/ globală. │
    │ În contextul proiectului propus, principalele aspecte │
    │ sunt legate de pulberile (rezultate atât în faza de │
    │ construcţie cât şi în cea de operare) şi emisiile de │
    │ poluanţi gazoşi şi impactul acestora asupra │
    │ comunităţilor şi rezidenţilor din zona adiacentă. │
    │ │
    │Flora şi Fauna Emisiile de pulberi pot afecta flora şi fauna. │
    │Ape Emisiile de pulberi pot afecta calitatea apelor de │
    │ suprafaţă din zona de influenţă a proiectului. │
    │ │
    │Bunuri materiale Deprecierea calităţii aerului cauzată de emisiile de │
    │ pulberi poate afecta exploataţiile agricole din │
    │ vecinătatea proiectului mai ales în etapa de │
    │ construcţie. │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Zgomot Fiinţe umane Receptorii sensibili localizaţi aproape de proiect pot │
    │ fi afectaţi de creşterea intensităţii şi duratei │
    │ zgomotului. │
    │ Fauna Zgomotul poate afecta animalele din zonă. │
    │ Bunuri materiale Bovinele (ca şi alte animale) sunt cunoscute ca │
    │ sensibile la episoadele bruşte │
    │ de zgomot ce pot apare în timpul construcţiei. │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Peisaj Aer Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin │
    │ construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora│
    │ cu vegetaţie; la rândul său vegetaţia va contribui la │
    │ reducerea impactului asupra calităţii aerului prin │
    │ absorbţia de CO(2) şi eliberarea de oxigen. │
    │ Zgomot Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin │
    │ construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora│
    │ cu vegetaţie; la rândul lor, acestea vor contribui la │
    │ reducerea impactului generat de zgomot. │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘





    5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
    5.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
     Atunci când este pregătit în contextul EIM, un PMM este un document conceput să demonstreze că se vor folosi metode sigure de lucru, în raport cu mediul, în fazele de construcţie, operare şi post-operare a proiectului.
     Chiar şi dacă directiva EIM nu cere în mod explicit pregătirea unui astfel de document, un Plan de Management al Mediului se numără la nivel internaţional printre cele mai bune practici EIM*1).
──────────
    *1) Procedurile operaţionale ale Băncii Mondiale indică necesitatea unui astfel de plan care trebuie să însoţească raportul de evaluare a mediului. Potrivit OP 4.01: "Un Plan de Management al Mediului se constituie dintr-un set de măsuri de prevenire/reducere/compensare, monitorizare cât şi instituţionale, ce se iau în fazele de implementare şi operare a unui proiect, pentru eliminarea efectelor nedorite asupra mediului sau impactul social, limitarea acestor efecte sau reducerea lor la niveluri acceptabile. Planul include, de asemenea, acţiunile ce se iau pentru implementarea acestor măsuri. Mai precis, un Plan de Management al Mediului are următoarele componente: prevenirea/reducerea/ compensarea efectelor, monitorizarea, capacitatea de dezvoltare şi training, program de implementare şi estimări de cost, integrarea Planului de Management a Mediului în cadrul proiectului.
──────────

     Planul de Management al Mediului trebuie să indice ce măsuri de prevenire/reducere/compensare au fost luate ca răspuns la potenţialele influenţe negative, pentru a obţine un nivel admisibil de impact asupra mediului, plan care este necesar pentru asigurarea acelor reacţii în mod efectiv şi prompt - responsabilităţile şi planificarea aplicării acestor măsuri - cât şi care sunt mijloacele angajate, cum ar fi efortul material şi financiar, în asigurarea tuturor condiţiilor necesare implementării angajamentelor luate în EIM.
     Planul de Management al Mediului trebuie să fie integrat în planificarea, conceperea, stabilirea bugetului şi implementarea proiectului în general, pentru a asigura finanţarea şi supervizarea corespunzătoare tuturor componentelor proiectului.
     Directiva EIA nu prevede în mod explicit elaborarea unui PMM. Cu toate acestea, elaborarea şi includerea unui astfel de plan este recunoscută ca bună practică internaţională şi solicitată în mod special pentru proiectele cofinanţate din surse externe.
    5.1.1. Obiectivele globale ale unui PMM
     Printre obiectivele unui PMM trebuie să se includă:
    - Asigurarea conformării cu prevederile şi ghidurile formulate de autorităţile de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, naţional şi/sau internaţional.
    – Asigurarea alocării unor resurse suficiente de la proiectul bugetului pentru ca scara activităţilor prevăzute de PMM să corespundă însemnătăţii efectelor proiectului.
    – Verificarea performanţelor de mediu prin informaţii privind impactul pe măsura producerii acestuia.
    – Răspuns la modificările aduse în implementarea proiectului care nu au fost analizate în EIM.
    – Răspuns la evenimente neprevăzute.
    – Asigurare de feedback pentru o îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu.


    5.1.2. Domeniul generic al PMM
     În vederea atingerii obiectivelor de mai sus, în domeniul generic al unui PMM trebuie să fie incluse următoarele:
    - definiţia obiectivelor de management de mediului de realizat pe parcursul ciclului de viaţă al unui proiect (fazele de pregătire a şantierului, construcţie, operare şi închidere/dezafectare) pentru a creşte beneficiile şi a reduce la minim impactul negativ asupra mediului;
    – descrierea detaliată a acţiunilor necesare pentru atingerea acestor obiective, inclusiv modul în care vor fi atinse, responsabilii pe tipuri de acţiuni, termene, cu ce resurse şi cum vor fi monitorizate/verificare, ca şi ţintele sau indicatorii de performanţă. Trebuie, de asemenea, prevăzute mecanismele prin care se va răspunde la modificările în implementarea proiectului, situaţiile de urgenţă sau evenimentele neprevăzute, ca şi procesele de aprobare corespunzătoare;
    – clarificarea structurilor instituţionale, a rolurilor, proceselor de comunicare şi de raportare necesare ca parte a implementării unui PMM;
    – descrierea legăturii dintre PMM şi cerinţele legislative corespunzătoare;
    – descrierea obligaţiilor referitoare la păstrarea înregistrărilor, raportare, revizuire, audit şi actualizare a PMM.



    5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU
     Nu există un format standard pentru Planul de Management de Mediu (PMM). Formatul trebuie să fie adaptat circumstanţelor în care este elaborat PMM şi cerinţelor la care trebuie să răspundă. Nivelul de detaliere al PMM poate varia de la câteva pagini în cazul unui proiect cu riscuri de mediu scăzute până la un document substanţial în cazul unui proiect complex şi de amploare, cu riscuri potenţiale de mediu ridicate.
     Următoarele secţiuni conţin o prezentare generală a informaţiilor care trebuie incluse într-un PMM.
    1. Prezentare generală a activităţii propuse şi a contextului local
     Trebuie prezentat un scurt rezumat al:
    - activităţilor de construcţie şi exploatare propuse pentru proiect;
    – mediului biofizic, economic şi social afectat;
    – managementului mediului la nivel local, contextului juridic şi de planificare relevant pentru PMM.


    2. Rezumatul efectelor asociate activităţii propuse
     Se prezintă un rezumat al efectelor negative şi pozitive anticipate a fi asociate proiectului propus, în special cele de însemnătate medie şi ridicată şi pentru care au fost propuse măsuri de prevenire/reducere/compensare.

    3. Politicile şi angajamentele de mediu ale titularul proiectului
     Se prezintă un rezumat al politicilor şi angajamentelor asumate de titularul proiectului referitoare la sănătate, siguranţă şi mediu.

    4. Organizare instituţională: roluri şi responsabilităţi
     Se defineşte cu claritate cine este responsabil pentru acţiunile de management incluse în PMM şi se clarifică raporturile de coordonare între actorii implicaţi în implementare.

    5. Cerinţe legale
     Se identifică legislaţia, standardele, ghidurile şi autorizaţiile aplicabile proiectului, legate de activităţi de management prevăzute în PMM.

    6. Program de implementare
     Se prezintă obiectivele de atins prin intermediul PMM şi acţiunile de management care trebuie implementate pentru a diminua efectele negative şi a creşte beneficiile proiectului. Trebuie specificate clar responsabilităţile, monitorizarea, criteriile/ţintele şi orizontul de timp asociate.
     Implementarea programului reprezintă partea cea mai consistentă a PMM şi trebuie să includă o descriere a următoarelor elemente:
    a) Obiective
    b) Acţiuni de management
    c) Responsabilităţi pentru acţiunile identificate
    d) Monitorizare
    e) Specificaţii referitoare la performanţă (criterii şi ţinte)
    f) Calendar de implementare.

    a) PMM trebuie să stabilească obiective generale care trebuie atinse prin managementul activităţilor proiectului şi al surselor de risc. Aceste obiective se bazează pe gestionarea efectelor de mediu identificate, printre altele, prin intermediul procesului de EIM şi precizează rezultatele dorite, de la reducerea la minim a efectelor negative la creşterea celor pozitive.
    b) Acţiunile de management sunt acţiuni fezabile, practice şi eficace din punct de vedere al costurilor care trebuie implementate pentru atingerea obiectivelor descrise mai sus. Aceste acţiuni se bazează pe acţiunile de reducere şi stimulare identificate în cadrul EIM şi pe informaţii suplimentare care pot deveni disponibile după finalizarea EIM. PMM trebuie să prevadă un program de implementare a acţiunilor de management, inclusiv: cine, când şi cum, ca şi ce resurse trebuie alocate. Creşterea efectelor pozitive ale unui proiect este un element trecut adeseori cu vederea şi ca atare este important ca PMM să conţină acţiuni clare în această privinţă, bazate de exemplu pe recomandările EIM.
     Ca parte a procesului de implementare a acţiunilor de management, Contractorul şi/sau Sub-contractorul trebuie să pregătească declaraţii privind metodele. Acestea trebuie să precizeze felul cum vor fi gestionate efectele potenţiale de mediu în acord cu cerinţele PMM şi, acolo unde este cazul, cu bunele practici de mediu, ca şi felul cum vor asigura în mod practic atingerea obiectivelor PMM.
     Caseta 9. Cerinţe pentru a stabili dacă acţiunile de management sunt clar definite

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Acţiunile de management definite adecvat trebuie să satisfacă următoarele │
    │cerinţe principale: │
    │ │
    │● Să fie în scris: Acţiunile de management trebuie stipulate în scris, │
    │ aceasta forţând semnatarii să gândească atent fiecare acţiune. │
    │● Să indice data: O acţiune de management trebuie să indice un termen │
    │ specific până la care trebuie implementată acţiunea. │
    │● Să fie specifică riscului sau impactului: Fiecare acţiune de management │
    │ trebuie să fie legată de un impact specific (pozitiv sau negativ) sau de un│
    │ risc pentru mediu şi să fie formulată în termeni specifici şi nu în general│
    │● Să fie specifică în timp şi spaţiu: Trebuie să se indice condiţiile în care│
    │ se aplică acţiunea de management (în mod continuu sau numai în caz de │
    │ contingenţă). Momentul (ca de exemplu anotimpul sau ora din zi) şi locul │
    │ aplicării acţiunii de management. │
    │● Să fie măsurabilă: Acţiunile de management trebuie definite cantitativ, │
    │ dacă este posibil. Trebuie deci stabilit un standard faţă de care să poată │
    │ fi determinată performanţa. Obiectivele şi ţintele acţiunii de management │
    │ trebuie formulate în mod clar. │
    │● Să fie realizabile: Acţiunile de management trebuie să fie realiste, │
    │ fezabile şi deci realizabile; │
    │● Să fie rezonabile: O acţiune de management trebuie să poată fi uşor de │
    │ implementat în termenul şi cu constrângerile bugetare ale proiectului. │
    │● Să aibă loc la timp: Trebuie puse în practică măsuri care să coincidă │
    │ temporar cu activităţile specifice ale proiectului. │
    │● Să poată fi înţelese: Acţiunile de management trebuie descrise simplu, │
    │ folosind un limbaj clar, netehnic, ori de câte ori este posibil. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    c) Responsabilităţile trebuie să fie clar identificate pentru diversele părţi implicate în implementarea acţiunilor de management şi în monitorizare.
    d) Se vor prezenta programe de monitorizare pentru a se putea determina eficacitatea acţiunilor de management şi pentru a înţelege impactul rezidual efectiv al activităţilor de construcţii /exploatare asupra mediului. Aceste programe de monitorizare (ex. monitorizarea apelor uzate - influent şi efluent SPAU, receptor natural, deşeuri din procesul de epurare a apelor uzate etc.) pot fi definitivate prin consultare între specialişti, propunătorul proiectului şi factorii interesaţi relevanţi, în funcţie de complexitatea monitorizării necesare. Dacă sunt necesare programe de monitorizare, acestea trebuie concepute în mod pragmatic şi implementabil. Pe cât posibil, se vor alege acei parametri de măsurare care să ofere rezultate imediate pentru ca acţiunile de management adecvate să poată fi adoptate cât mai curând posibil, în cazul depăşirii valorilor de referinţă sau valorilor limită de performanţă acceptate.
     Programul de monitorizare poate conţine trei aspecte principale:
     Măsurarea valorilor iniţiale: Aceasta trebuie să se facă înainte de începerea proiectului sau a activităţii, pentru a determina nivelul şi starea parametrilor de mediu înainte de apariţia efectelor asociate proiectului sau activităţii.
     Monitorizarea impactului (sau a performanţei): Această monitorizare trebuie să fie continuă pe toată durata ciclului de existenţă a proiectului şi trebuie implementată pentru a se asigura menţinerea impactului asupra mediului la nivelul prognozat şi realizarea ţintelor de performanţă specificate.
     Monitorizarea conformării: Această monitorizare trebuie implementată pentru a stabili dacă măsurile de prevenire/ reducere/ compensare prevăzute au efectul preconizat şi urmărit. Această monitorizare se face periodic, termenele variind de la un proiect la altul. Ea trebuie utilizată pentru a verifica dacă nivelul parametrilor specifici de mediu respectă legile, reglementările, standardele sau ghidurile aplicabile, după caz. Programul trebuie să prevadă măsuri de remediere ce pot fi implementate efectiv în cazul neconformării - respectiv atunci când măsurile de prevenire/ reducere/ compensare nu sunt adecvate sau când impactul a fost subestimat în EIM.

     Acţiunile de management şi monitorizarea trebuie să ţină cont de următoarele trei scenarii:
     Exploatare normală
     Situaţii anormale (ex. oprirea planificată a echipamentelor)
     Situaţii de urgenţă (ex. avarii, evenimente de poluare a apelor colectate de reţeaua de canalizare).


    e) Specificaţiile privind performanţa (ex. criterii sau ţinte) trebuie stabilite pentru fiecare acţiune de management sau activitate de monitorizare, pentru a evalua dacă acţiunile au avut eficacitate. Specificaţiile legate de performanţă pot fi stabilite pe baza nivelului la care trebuie să rămână o anumită condiţie de mediu (ex. habitat pe o porţiune a amplasamentului ce nu trebuie perturbat), sau pe nivelul la care trebuie readusă starea mediului (ex. refacerea habitatului), sau pe limitele stabilite prin lege sau de comun acord (ex. standarde privind nivelul de zgomot), sau nivelul beneficiilor socio-economice ce trebuie realizate pin proiect (ex. utilizarea forţei de muncă şi a întreprinderilor locale). Atunci când este posibil, specificaţiile privind performanţa trebuie să fie cantitative. Aceste specificaţii pot fi revizuite pe timpul implementării PMM, în spiritul promovării îmbunătăţirilor continue.
     Se va elabora un calendar în care să se indice ordinea şi termenele (inclusiv frecvenţa şi durata) de realizare a acţiunilor de management şi a activităţilor de monitorizare prevăzute în PMM. Dacă se elaborează rapoarte de monitorizare, se vor indica termenele de prezentare a acestor rapoarte. Calendarul se întocmeşte de către propunătorul proiectului, pentru a se asigura crearea legăturilor necesare între programul de implementare al PMM şi termenele generale de realizare a proiectului.

    f) Devizele de cost şi resurse financiare
     Se vor prezenta devizele de cost şi cheltuieli recurente în implementarea PMM, cu prevederi privind: acţiunile de reducere şi de întărire; cerinţe privind instruirea şi conştientizarea; monitorizarea, auditarea şi acţiunile de corectare.
     Caseta 10. Elemente specifice unui Plan de Management al Mediului pentru depozite de deşeuri (doar cu scop ilustrativ)

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Toate depozitele de deşeuri trebuie să facă obiectul unui PMM detaliat. │
    │ Operatorii depozitelor care nu beneficiază de un astfel de document trebuie │
    │ să îşi facă o prioritate din elaborarea acestuia. PMM nu este necesar doar │
    │ pentru un management competent al amplasamentului ci şi ca referinţă │
    │ principală la solicitarea de autorizaţii. │
    │ │
    │ PMM poate fi împărţit în mai multe secţiuni cu conţinut specific. Conţinutul │
    │ primar al unui astfel de plan pentru depozite de deşeuri trebui să includă │
    │ cel puţin următoarele: │
    │ │
    │ Detalii despre Operator │
    │ Numele şi adresa Operatorului şi a amplasamentului. Trebuie să fie incluse │
    │ datele de contact ale persoanei desemnată ca administrator responsabil cu │
    │ operaţiunile din cadrul amplasamentului cât şi administratorul locaţiei şi │
    │ inginerul responsabil. Trebuie, de asemenea, să fie incluse şi numerele de │
    │ telefon corespunzătoare. │
    │ │
    │ Descrierea amplasamentului │
    │ Trebuie inclusă o descriere a amplasamentului care să conţină următoarele: │
    │ │
    │ ● limite şi topografie; │
    │ ● caracteristicile geologice şi hidrologice ale locaţiei amplasamentului; │
    │ ● caracteristicile meteorologice ale zonei. │
    │ │
    │ Tipuri de deşeuri acceptate │
    │ Trebuie făcută o descriere amănunţită a procedurilor de acceptare şi a │
    │ tipurilor de deşeuri ce pot fi acceptate pe amplasament. Aceasta trebuie să │
    │ menţioneze clar dacă sunt acceptate deşeuri casnice, comerciale sau │
    │ industriale. Deşeurile periculoase stabilizate sau orice alt tip special de │
    │ deşeuri trebuie să fie înregistrate separat, împreună cu indicarea clară, │
    │ acolo unde e cazul, a concentraţiilor maxime admise pentru anumite substanţe.│
    │ Trebuie avute în vedere, de asemenea, procedurile ce se aplică la acceptarea │
    │ deşeurilor speciale, cum ar fi anvelope, butoaie, nămol, azbest ş.a.m.d. │
    │ │
    │ Calitatea deşeurilor acceptate │
    │ Trebuie prezentate detalii referitoare la calitatea deşeurilor depozitate │
    │ anual în amplasament. Acestea trebuie grupate în categorii principale de │
    │ deşeuri (exemple pot fi deşeuri menajere, comerciale sau industriale, │
    │ menţionate după tip, sursă etc.) │
    │ │
    │ Capacitatea amplasamentului │
    │ Trebuie prezentată o estimare a capacităţii iniţiale şi a celei disponibile a│
    │ amplasamentului. Aceasta din urmă valoare trebuie dedusă din estimarea anuală│
    │ │
    │ Detalii tehnice de execuţie │
    │ Trebuie incluse toate detaliile semnificative privind lucrările tehnice │
    │ executate la construirea unui depozit. Acolo unde este cazul, acestea trebuie│
    │ să se refere la: │
    │ │
    │ ● amenajarea amplasamentului şi racordarea la utilităţi; │
    │ ● detalii privind izolaţiile; │
    │ ● drenarea, colectarea şi tratarea levigatului; │
    │ ● metodele de minimizare a cantităţii gazelor de depozit (de exemplu, │
    │ colectoare pasive, extragerea activă), colectare şi ardere; │
    │ ● punctele de monitorizare a gazelor de depozit, levigat, ape de suprafaţă, │
    │ ape subterane etc.; │
    │ ● garduri, porţi şi alte elemente de securizare a perimetrului │
    │ amplasamentului; │
    │ ● drumuri de acces principale şi secundare; │
    │ ● birouri, depozite de combustibili etc.; │
    │ ● amenajarea teritoriului şi împăduriri; │
    │ ● infrastructura de curăţare a roţilor vehiculelor, poduri basculate de acces│
    │ etc.; │
    │ ● măsuri de control a apelor de suprafaţă, şanţuri, rigole, ape pentru │
    │ spălarea roţilor vehiculelor, etc. │
    │ │
    │ Aspecte operaţionale │
    │ ● Acestea trebuie să includă: │
    │ ● descrierea operaţiunilor; │
    │ ● planificarea procesului de depunere a deşeurilor pe depozit şi de umplere a│
    │ ● acestuia; măsurile de control a apei uzate, a levigatului şi a gazelor de │
    │ depozit; │
    │ ● măsuri de control a problemelor de mediu; │
    │ ● orarul de funcţionare a amplasamentului; │
    │ ● controlul accesului şi procedurile de acceptare a │
    │ ● deşeurilor; echipamentele ce urmează a fi utilizate; │
    │ ● proceduri de depozitare a deşeurilor; cerinţe │
    │ ● referitoare la acoperirea depozitului; │
    │ ● personalul din amplasament, incluzând pregătirea profesională, obligaţii şi│
    │ ● responsabilităţi; procedurile de monitorizare şi întreţinere; │
    │ ● reguli de operare şi de asigurare a siguranţei (incluzând declaraţia de │
    │ siguranţă) cât şi procedurile aplicabile în situaţii de urgenţă; │
    │ ● metode şi proceduri de reducere a fenomenului de împrăştiere a │
    │ ● gunoaielor; prevenire/reducere/compensare a zgomotului şi a prafului; │
    │ ● proceduri de spălare a roţilor autovehiculelor; │
    │ ● măsuri de eliminare a paraziţilor şi a altor dăunători; │
    │ ● evaluarea tasării în zonele de depozitare; │
    │ ● evaluarea densităţii depozitelor de deşeuri compactate. │
    │ │
    │ Stadiul de operare a depozitului │
    │ │
    │ În anumite cazuri informaţiile despre zone mai vechi sau deja umplute ale │
    │ depozitului pot fi dificil de obţinut de către operator. Cu toate acestea │
    │ trebuie date cât mai multe detalii cu putinţă, fie şi cu caracter estimativ. │
    │ Este foarte important să se realizeze un studiu topografic amănunţit pentru │
    │ fiecare depozit. Aceasta trebuie să se bazeze pe puncte de cotă fixe │
    │ localizate în arealul amplasamentului ce nu riscă să fie afectate. Acestea │
    │ vor servi ca referinţă pentru evaluările ulterioare astfel ca acestea să fie │
    │ comparabile iar planurile rezultate să poată fi folosite prin suprapunere. │
    │ │
    │ Studiul asupra depozitului şi calcularea spaţiilor goale trebuie făcute │
    │ anual, astfel ca rata de umplere a acestora să poate fi estimată. Studiul │
    │ actualizat poate fi folosit ca bază pentru alte planuri şi pentru extinderile│
    │ amplasamentului. Evaluarea trebuie să includă zonele umplute pentru ca │
    │ efectul tasării să poată fi estimat. Toate camerele de pompare a levigatului │
    │ şi alte puncte de monitorizare a levigatului şi a gazelor de depozit trebuie │
    │ evaluate şi înregistrate cu acurateţe. Cotele de referinţă pentru toate │
    │ punctele de monitorizare a nivelului levigatului trebuie evaluate cu │
    │ acurateţe astfel ca nivelul levigatului să poate fi estimat raportat la │
    │ punctele de monitorizare de referinţă de la periferia depozitului. Acurateţea│
    │ acestor cote de referinţă trebuie verificată în timpul evaluării anuale │
    │ pentru a asigura luarea în calcul a unor factori cum ar fi tasarea sau │
    │ alunecările laterale din interiorul depozitării. │
    │ │
    │ Închiderea şi conservarea amplasamentului │
    │ │
    │ Procedurile de închidere şi conservare a amplasamentului trebuie să includă: │
    │ │
    │ ● capacitatea finală şi durata de viaţă operaţională; │
    │ ● perimetrul final şi topografia locaţiei; │
    │ ● planul de închidere; │
    │ ● fazele de închidere şi reabilitare a zonelor închise; │
    │ ● monitorizarea conservării închiderii şi alte măsuri de control; │
    │ ● programul de întreţinere din faza de conservare. │
    │ │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘







    6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
    6.1. PRINCIPIU
     Anexa IV a Directivei EIM, care stabileşte informaţiile ce trebuie furnizate autorităţilor competente de către titularul proiectului, menţionează la punctul 6 "Un rezumat fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate în capitolele anterioare", cu alte cuvinte al informaţiilor conţinute în Raportul IM.
     Un rezumat fără caracter tehnic (RFCT) este necesar printre altele pentru a facilita implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu. Unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului de EIM este acela de a se asigura că publicul este conştient de implicaţiile asupra mediului ale oricăror decizii privind realizarea unui nou proiect.

    6.2. STRUCTURA ŞI CONŢINUT
     Structura RFCT este similară Raportului IM, dar mai condensată. Cu alte cuvinte, sunt descrise proiectul, mediul existent, efectele (atât negative, cât şi pozitive) şi măsurile de prevenire/reducere/compensare a impactului. Trebuie să includă şi planul amplasamentului (punând în evidenţă şi contextul), împreună cu o reprezentare grafică uşor de interpretat a proiectului propus, cum ar fi un desen în perspectivă.
     Trebuie de asemenea să conţină o prezentare generală a modalităţii de abordare a EIM şi câteva explicaţii succinte privind procesul de aprobare a proiectului şi de rolul EIM în acest proces. Se recomandă includerea în RFCT a datelor privind parcurgerea etapelor procedurii de EIM pentru componentele proiectului realizate până în acel moment şi pentru cele ulterioare (Decizia etapei de încadrare, Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul IM, anunţuri publice, consultarea publicului).

    6.3. SCOP ŞI LIMBAJ
     După cum s-a menţionat mai sus, scopul principal al RFCT este comunicarea către public a concluziilor Raportului IM.
     Astfel, limbajul folosit trebuie să fie unul uşor de înţeles, fără termeni tehnici. De aceea copierea ca atare a unor paragrafe întregi din Raportul IM în RFCT nu este recomandată. Este necesară reformularea informaţiilor astfel încât să fie accesibile publicului larg.
     Nu trebuie să ne preocupe lungimea rezumatului netehnic. Există exemple de rezumate scurte şi inteligent elaborate (23 de pagini inclusiv 6 de fotografii şi diagrame pentru un Raport IM de 280 de pagini) în contrapondere cu un rezumat lung şi greu de urmărit (circa 100 de pagini pentru un Raport IM de 300 de pagini).
     Se recomandă introducerea de tabele cu prezentarea sintetică a Formelor de impact, Măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare şi Impactului rezidual în rezumatul netehnic pus la dispoziţia publicului.

    6.4. Anexa face parte integrantă din prezentul Ghid.

    ANEXA

    Legislaţie europeană relevantă
     Privind EIM:
    Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

     Privind protejarea naturii:
    Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică

     Privind gestionarea deşeurilor:
    Directiva 1999/31/CE a Consiliului privind depozitele de deşeuri
    Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive;
    Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (reformare)
    Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (reformare)
    Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, modificată de Directiva 2004/12/CE, Directiva 2005/20/CE, Regulamentul (CE) nr. 219/2009, Directiva 2013/2/UE
    Decizia 2003/33/CE a Consiliului de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor în depozitele de deşeuri în temeiul articolului 16 din anexa II la Directiva 1999/31/CE;
    Decizia Comisiei 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului


     Legislaţie naţională relevantă
     Privind EIM:
     Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
     Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
     Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

     Privind protejarea naturii:
     Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare

     Privind gestionarea deşeurilor:
     Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;
     Legea nr. 211/2011 privind gestionarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare
     Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
     Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale
     Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare;
     Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deşeurilor, cu modificările ulterioare.



     -------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice