Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 21 septembrie 2016  privind proiecte pentru instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere aplicate instalaţiilor mari de ardere     Twitter Facebook
Cautare document

 GHID din 21 septembrie 2016 privind proiecte pentru instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere aplicate instalaţiilor mari de ardere

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 821 bis din 18 octombrie 2016


 Cuprins

    
        1. CONTEXT
        1.1. INTRODUCERE
        1.2. CONTEXT LEGISLATIV
        1.3. PRINCIPII GENERALE
        2. DESCRIEREA PROIECTULUI
        2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR
        2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
        2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI OPTIME
        3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT
        3.1. CONTEXT
        3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
        3.3. IMPORTANŢĂ
        3.4. SENSIBILITATE
        3.5. SUFICIENŢA DATELOR
        3.6. CADRU LEGISLATIV
        4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE
        4.1. SOLURI ŞI GEOLOGIE
        4.2. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
        4.3. CALITATEA AERULUI ŞI CLIMĂ
        4.4. FIINŢE UMANE
        4.5. FLORA ŞI FAUNA
        4.6. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
        4.7. PEISAJUL
        4.8. BUNURI MATERIALE
        4.9. PATRIMONIUL CULTURAL
        4.10. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
        4.11. MONITORIZAREA
        4.12. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE
        5. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
        5.1. PRINCIPIU
        5.2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
        5.3. SCOP ŞI LIMBAJ



 Abrevieri

        BAT Cele mai bune tehnici disponibile
        BREF Documente de Referinţă BAT
        DGA Desulfurarea gazelor de ardere
        EIM Evaluarea impactului asupra mediului
        GHG Gaz cu efect de seră
        IED Directiva privind emisiile industriale
        IM Impact asupra mediului
        IMA Instalaţie mare de ardere
        IPPC Prevenirea şi controlul integrat al poluării (Integrated Polution
             Prevention and Control)
        LWD Directiva privind depozitele de deşeuri
        RNCS Reducere necatalitică selectivă
        RFCT Rezumat fără caracter tehnic
        VLE Valori limită de emisie


    1. CONTEXT
    1.1. INTRODUCERE
     Obiectivul general al acestui ghid este de a îmbunătăţi conţinutul rapoartelor privind impactul asupra mediului elaborate pentru proiecte de desulfurare a gazelor în instalaţii mari de ardere şi de a face posibil ca toţi cei responsabili de efectuarea evaluărilor şi întocmirea raportului să fie pe deplin conştienţi de principalele probleme ale DGA şi să le poată rezolva în mod corespunzător.
     Instalaţiile mari de ardere (IMA) sunt definite în legislaţia românească (Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, secţiunea III) ca fiind "instalaţii de ardere a căror putere termică nominală este egală cu sau mai mare de 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat, respectiv solid, lichid sau gazos". Într-o IMA se pot arde diverşi combustibili contribuind considerabil la emisia de substanţe poluante (SO(2), C, pulberi etc.) în atmosferă cu un impact semnificativ asupra sănătăţii umane şi a mediului. În acest sens, realizarea conformării în privinţa emisiilor de substanţe poluante trebuie să se facă prin implementarea unor măsuri specifice BAT.
     Desulfurarea gazelor de ardere (DGA) este o tehnică prin care gazele de ardere sunt tratate pentru reducerea concentraţiei dioxidului de sulf (SO(2)) format în procesul de ardere a combustibililor fosili, în vederea încadrării în valorile limită de emisie (VLE). Desulfurarea gazelor de ardere este recunoscută ca metoda cea mai fezabilă pentru sistemele de reducere a concentraţiei SO(2). Există două mecanisme de bază pentru îndepărtarea SO(2): absorbţie într-un lichid şi adsorbţie pe un solid.
     Eficienţa îndepărtării SO(2) într-o instalaţie DGA se poate caracteriza prin "rata de desulfurare" (sau "eficienţa desulfurării) care înseamnă raportul dintre cantitatea de sulf care nu mai este emisă (sub formă de SO(2)) în atmosferă de o instalaţie de ardere într-o anumită perioadă de timp şi cantitatea de sulf conţinută în combustibilul solid introdus în instalaţia de ardere şi care este utilizat în instalaţie în aceeaşi perioadă de timp.
     Un sistem energetic în care se utilizează combustibili solizi cuprinde următoarele componente principale: prelucrarea combustibilului, arderea combustibilului cu recuperarea energiei, instalaţii de depoluare (pentru NO(x), pulberi, SO(2)), coş pentru evacuarea gazelor. Tehnologia de reducere a concentraţiei SO(2) (DGA) cuprinde următoarele componente principale:
    - Preparare sorbent/reactiv;
    – Absorbţie/Sorbţie/Reacţie într-un scrubber (reactor) de desulfurare;
    – Prelucrarea, transportul, stocarea, recuperarea sau eliminarea nămolului/reziduurilor;
    – Gospodărirea şi epurare apelor uzate (pentru DGA umedă).

     În procesul de evaluare a impactului asupra mediului, trebuie analizate toate componentele de mai sus.

    1.2. CONTEXT LEGISLATIV
     Ghidul a fost elaborat, pentru următoarele tipuri de proiecte prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva EIM:
    - Centrale termoelectrice şi alte instalaţii de ardere cu o producţie de energie termică de 300 megawaţi sau mai mult (Anexa I, pct. 2(a));
    – Instalaţii industriale pentru producerea de energie electrică, abur şi apă caldă (proiecte neincluse în Anexa I) (Anexa II, pct. 3 (a));
    – Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului. (Anexa II, pct. 13a).

     Directiva privind emisiile industriale (IED) include aspecte referitoare la instalaţiile mari de ardere (derogări, pragul de 20-50 MW, cerinţe speciale pentru rafinării, de conformitate). Aceasta introduce valori limită de emisie mai stricte decât Directiva LCP aliniindu-le astfel cu nivelurile de emisie BAT din BREF pentru LCP (2006).
     Toate soluţiile DGA trebuie să ţină seama de legislaţia existentă în domeniul gestionării deşeurilor (pentru valorificarea sau eliminarea reziduurilor de la DGA) ca şi orice plan relevant de dezvoltare regională.

    1.3. PRINCIPII GENERALE
     Principiile care au stat la baza întocmirii prezentului Ghid se regăsesc în obiectivele sale specifice:
    - Sprijinirea autorităţilor de mediu în întocmirea îndrumarului privind informaţiile care trebuie incluse în Raportul IM;
    – Sprijinirea beneficiarilor/titularilor de proiecte în întocmirea termenilor de referinţă pentru consultanţi în vederea efectuării EIM şi elaborării Raportului IM ("evaluatori de mediu")


    
    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Prezentul ghid conţine recomandări standard concise, dar adaptate sectorului energetic, │
    │ privind conţinutul rapoartelor IM şi vine în completarea Ghidurilor naţionale şi │
    │ metodologiei EIM din România; │
    │ │
    │ Scopul general al acestui ghid este de a face posibil ca cei care răspund de efectuarea │
    │ propriu-zisă a evaluării şi de întocmirea raportului să cunoască pe deplin problemele │
    │ din sectorul DGA şi să se asigure că aspectele specifice sunt rezolvate în mod adecvat. │
    │ În plus, după întocmirea şi depunerea raportului IM, ghidul va fi util autorităţilor de │
    │ mediu în analiza calităţii informaţiilor, în particular să se asigure că nu a fost omisă│
    │ niciuna dintre problemele esenţiale. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Structura ghidului urmăreşte, în mare parte cerinţele expuse în Anexa IV a Directivei privind EIM în ceea ce priveşte informaţiile menţionate în art. 5(1), adică informaţiile pe care elaboratorul trebuie să le prezinte autorităţii sau autorităţilor competente pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului.
     Ghidul nu este exhaustiv. Astfel, unele aspecte comune tuturor tipurilor de proiecte nu au mai fost neapărat menţionate sau tratate.
     Ghidul poate fi aplicat tuturor tipurilor de proiecte menţionate în secţiunea 1.2. acolo unde este necesar, pe parcursul ghidului s-au făcut menţiuni cu privire la aspectele specifice fiecărui tip în parte.
     Ordinea/locul anumitor sub-secţiuni de la fiecare dintre secţiunile de mai jos poate fi modificată de elaboratorul Raportului IM, care poate să introducă alte sub-secţiuni, în funcţie de specificitatea fiecărui proiect în ceea ce priveşte obiectivele, caracteristicile tehnice, locul de amplasare şi mediul construit sau alte elemente.



    2. DESCRIEREA PROIECTULUI

    ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Scopul acestei secţiuni este de a sublinia principalele aspecte ce trebuie │
    │ tratate în fiecare dintre sub-secţiunile de mai jos atunci când este │
    │ descris proiectul selectat pentru retehnologizare DGA: │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.1.: descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului │
    │ în ansamblu şi a cerinţelor legate de folosinţele terenurilor pe timpul │
    │ fazelor de construcţie şi de exploatare, constând din: │
    │ o retehnologizarea DGA; │
    │ o cerinţele de folosinţă a terenurilor în fazele de construcţie şi │
    │ exploatare, inclusiv pentru lucrări de demolare; │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.2.: descrierea principalelor caracteristici ale procesului │
    │ DGA, de exemplu natura materialului sorbent şi prelucrarea │
    │ sub-produselor/reziduurilor; │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.3.: prezentare sumară a principalelor alternative studiate │
    │ de elaboratorul studiului, arătând principalele motive pentru cea aleasă, │
    │ având în vedere efectele asupra mediului. │
    │ │
    │ Un proces DGA implică adăugarea unei staţii specializate │
    │ (unitate de absorbţie) şi a altor echipamente/instalaţii secundare, care au│
    │ şi ele roluri importante în instalaţia DGA. Instalaţia DGA nu numai că │
    │ reduce SO(2) din gazele emise, dar generează şi ea alte tipuri de emisii. │
    │ În EIM trebuie să se ia în calcul TOATE componentele instalaţiei │
    │ şi TOATE emisiile posibile, nu numai gazele de ardere. │
    │ │
    │ Tehnicile considerate BAT sunt mai ales desulfurarea cu scrubber umed │
    │ (rata reducerii 92-98 %) şi cea cu scrubber uscat cu pulverizare │
    │ (rata reducerii 85-92 %), care împreună au deja o cotă de piaţă │
    │ de peste 90 %. Tehnicile uscate de DGA precum cea cu injecţie de absorbant,│
    │ se utilizează mai ales în instalaţiile cu capacitatea termică sub 300 MWt. │
    │ Scrubberul umed are avantajul de a reduce şi emisiile de HCI, HF, pulberi │
    │ şi metale grele. Datorită costului ridicat, procesul cu scrubber umed nu │
    │ este considerat BAT în instalaţiile cu capacitatea mai mică de 100 MWt. │
    │ │
    │ Numai cele două tehnici considerate BAT (evidenţiate mai sus) vor fi │
    │ discutate în acest document. │
    └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR
    2.1.1. Descrierea generală a amplasamentului
     Elaboratorul raportului trebuie să analizeze amplasarea instalaţiei DGA planificate în raport cu instalaţiile existente pe amplasamentul IMA. Subprodusele/reziduurile generate de DGA vor fi stocate temporar şi/sau eliminate la depozite de deşeuri corespunzătoare care necesită o suprafaţă de teren suplimentară şi aceasta trebuie să fie disponibilă.
     În descrierea aşezării IMA şi a amplasamentului, va trebui să se ţină seama de următoarele:
    - amplasarea instalaţiilor existente (inclusiv zona disponibilă pentru eliminarea cenuşii): latitudine, longitudine, altitudine (hartă);
    – poziţia instalaţiei DGA pe amplasamentul IMA (descrierea planului de situaţie) menţionând dacă vor fi necesare demolări şi în ce ar consta acestea;

     O instalaţie IMA retehnologizată se va afla pe un amplasament industrial de mare întindere. Instalaţia DGA propriu-zisă nu implică de obicei un impact negativ asupra vreunui habitat. Însă, în funcţie de necesitatea de a prevedea pentru instalaţia de DGA a unei o zone de eliminare/depozitare a reziduului, este posibil ca aceasta să perturbe unele habitate naturale.
    - poziţia depozitului temporar/definitiv pentru subprodusele/reziduurile DGA;
    – barieră geologică existentă în zonă destinată noului depozit; trebuie prezentate rezultatele studiului geotehnic;

     Dacă bariera geologică nu întruneşte în mod natural condiţiile specificate de LWS/legislaţia naţională privind deşeurile, ea poate fi completată artificial şi întărită prin alte mijloace ce conferă un grad de protecţie echivalent, dar cu o grosime nu mai mică de 0,5 m. De asemenea, materialele utilizate pentru bariera geologică artificial construită trebuie testate. Soluţia adoptată trebuie să elimine riscurile legate de contaminarea cu percolat a solului, apei de suprafaţă şi subterane.
    - poziţia oricărei alte instalaţii noi incluse în procesul de retehnologizare (de exemplu staţie de epurare) suprafaţa de teren ocupată de instalaţia DGA şi de depozitul temporar sau definitiv;
    – distanţele de la limita amplasamentului până la zonele rezidenţiale sau de agrement, corpurile de apă, la amplasamente agricole sau urbane; distanţa până la resursele minerale existente în regiune: argilă, pietriş şi sol pentru construcţia depozitului (dacă este cazul);
    – riscurile de inundaţie (constructorii de depozite de deşeuri trebuie să se asigure că acesta nu vor fi amplasate în albia majoră a râurilor), tasări, alunecări de teren sau avalanşe;
    – accesibilitatea instalaţiei DGA în timpul etapei de construcţie;
    – topografia amplasamentului şi informaţii specifice legate de acesta;
    – factori meteorologici;
    – disponibilitatea materialelor sorbente (calcar, var etc.) şi a căilor de transport;
    – analiza folosinţelor actuale şi a viitoarelor posibile conflicte de folosinţă a terenurilor: de ex., în cazul unui nou depozit, construcţia unei zone de locuinţe.


    2.1.2. Descrierea proiectului, inclusiv mărimea sau scara de realizare
     Cele două componente majore ale proiectului de retehnologizare prin DGA sunt instalaţia DGA propriu- zisă şi depozitul pentru eliminarea subproduselor/reziduurilor generate în procesul de desulfurare. Chiar dacă reziduurile sunt valorificate (a se vedea mai jos), este totuşi necesară o capacitate de depozitare suplimentară pentru produsele de calitate slabă, nevalorificabile.
     Descrierea instalaţiei DGA trebuie să cuprindă:
    - tipul tehnologiei DGA (a se vedea Caseta 1) şi capacitatea acesteia; proiectul DGA trebuie integrat în IMA existentă
    – subprodusul sau reziduurile estimate, compoziţia şi cantitatea;
    – amenajări auxiliare (instalaţie de prelucrare a deşeurilor, depozit de deşeuri, depozit de absorbant, staţie de epurare etc.), capacităţile şi caracteristicile lor rezultate direct sau indirect din exploatarea investiţiei.

     În cazul instalaţiilor auxiliare trebuie prezentate caracteristicile tehnice ale fiecărei dotări/obiect/lucrări precum şi resursele/cantităţile de materiale necesare (agregate şi minerale, apă, energie, inclusiv electricitate şi carburanţi, altele).
     Caseta 1. Clasificarea generală a DGA
     Un proces DGA se bazează pe contactul gazelor de ardere cu o substanţă absorbantă (absorbant)/reactiv care reacţionează şi/sau absoarbe SO(2) şi alte gaze acide (SO(3), HCI, HF) prezente în gaze. Tehnologiile de desulfurare (DGA) actuale pot fi clasificate astfel:
     ● Regenerative - absorbantul uzat este reutilizat după tratare termică sau chimică producând SO(2) concentrat, care apoi este transformat, de obicei, în sulf elementar. Aceste procese complexe necesită costuri de investiţie mari şi un consum mai mare de energie în exploatare. Tehnologia nu se utilizează pe scară largă pentru DGA în primul rând datorită costurilor şi valorii comerciale foarte scăzute a sulfului.
     ● Neregenerative - absorbantul nu este refolosit. Acestea sunt tehnologiile DGA cele mai utilizate. Absorbantul/reactivul poate fi sub formă:
     o "umedă" (suspensie sau soluţie; gazele evacuate sunt saturate cu apă), o "semi-uscată" (umidificare controlată, absorbantul umed devine solid în procesul de absorbţie a SO(2));
     o "uscată" (nu se utilizează deloc apă; umidificare zero).


     În procesele umede neregenerative se utilizează ca absorbanţi/reactivi calcarul, varul, hidroxidul de magneziu, amoniacul, apa de mare. Scruberele umede cu calcar au cea mai largă utilizare în sistemele DGA.
     Depozit nou pentru reziduurile/subprodusul DGA
     Depozitarea finală a subprodusului DGA nu poate fi luată în calcul decât după ce au fost cercetate toate celelalte soluţii alternative (vezi secţiunea 2.3.2 - Alternative detalii suplimentare).
     Pe amplasamentele IMA existente, care utilizează drept combustibil cărbune, există deja un depozit de zgură şi cenuşă. Reziduurile/subprodusele nou-generate nu pot fi eliminate la depozitul existent (care trebuie să respecte prevederile LWD) decât dacă rezultatele cercetărilor demonstrează în mod clar că poate fi obţinut un produs final stabilizat (chimic, fizic şi mecanic) care poate fi depus într-o celulă separată.
     La construcţia unui depozit nou de deşeuri special pentru subprodusul DGA, acesta trebuie proiectat conform LWD. Raportul IM trebuie să cuprindă o scurtă descriere cu documentaţie grafică a următoarelor componente majore pentru reducerea riscurilor:
    - capacitatea noului depozit (în mc);
    – suprafaţa (ha) şi timpul de viaţă.


    2.1.3. Descrierea amenajărilor existente IMA existentă
     Trebuie inclusă o descriere sumară a caracteristicilor generale ale IMA. Principalele aspecte ce trebuie prezentate legat de IMA existentă sunt:
    - puterea electrică instalată (MW) şi termică nominală (MWt);
    – tipul şi calitatea combustibililor, ratele de consum şi tehnica de ardere (Gazele naturale sunt în general considerate lipsite de sulf, dar atunci poate fi necesară desulfurarea gazelor industriale şi combustibilului gazos)
    – principalele componente structurale ale IMA şi capacităţile acestora;
    – tehnicile existente aplicate pentru reducerea NO(x) şi a pulberilor în gaze şi valorile nivelurilor de emisie; sistemul existent de monitorizare a emisiilor;
    – principalele caracteristici ale sistemului existent de gospodărire a apelor şi apelor uzate (debite consumate şi generate, calitate, sursă şi punct(e) de evacuare);
    – conformarea cu Directiva IED.

     Depozitul existent pentru cenuşă/zgură
    - metoda de evacuare a cenuşii/zgurii, instalaţiile de prelucrare (dacă este cazul), transportul şi modul de eliminare;
    – capacitatea totală şi perioada de existenţă utilă rămasă, înălţime tip constructiv etc.;
    – gospodărirea apelor uzate (în cazul evacuării hidraulice a cenuşii) şi a apelor de şiroire (precipitaţiile scurse pe pantele depozitului);
    – conformarea cu Directiva IED şi Directiva privind depozitarea deşeurilor.



    2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PROCESE PRINCIPALE
     În această secţiune sunt incluse numai aspectele legate de DGA şi noile instalaţii destinate acesteia.
    2.2.1. Descrierea construcţiei
     informaţii generale
     o investigaţii premergătoare fazei de construcţie (de exemplu, investigaţii geotehnice, foraje);
     o număr de muncitori implicaţi în construcţie;
     o etape de construcţie;

     lucrările specifice necesare pregătirii amplasamentului DGA se vor referi cele de mai jos, după caz:
     o demolări şi eliberarea amplasamentului existent sau curăţarea terenului de vegetaţie;
     o tehnicile de demolare;
     o îndepărtarea deşeurilor din demolări;

     lucrările specifice necesare pregătirii amplasamentului depozitului permanent se vor referi oricare dintre cele de mai jos, după caz:
     o demolări şi eliberarea amplasamentului existent sau curăţarea terenului de vegetaţie;
     o îndepărtarea solului fertil şi stocarea lui în grămezi;
     o excavaţii/detonări/umpluturi: se va indica volumul estimat;
     o lucrări de îmbunătăţiri funciare;
     o instalarea unui sistem de drenare; lucrări generale
     o cerinţe privind transportul de echipamente/utilaje, bunuri şi materiale necesare;
     o depozitare temporară a bunurilor şi materialelor necesare dacă se va face în afara şantierului;
     o utilizarea substanţelor sau materialelor potenţial toxice sau care ar prezenta riscuri pentru sănătatea populaţiei sau mediului (floră, faună, alimentări cu apă): tipul, cantitatea, scopul, modul de manipulare;
     o modalităţi de alimentare cu apă (menajeră şi tehnologică, dacă este cazul);
     o instalaţii pentru tratarea şi/sau îndepărtarea efluenţilor lichizi sau suspensiilor (apă tehnologică, ape uzate, ape meteorice etc.):
     o construcţiile ce vor trebui ridicate/asamblate pe amplasament;
     o construcţia de drumuri de acces (dacă este cazul).

     În timpul dezvoltării amplasamentului şi închiderii depozitului permanent, trebuie urmărit un program de control al calităţii care să asigure construcţia şi închiderea depozitului în conformitate cu proiectul de execuţie. Aceste programe trebuie descrise sumar.

    2.2.2. Descrierea principalelor deşeuri şi emisii generate din activităţile de construcţie
     Deşeurile şi emisiile (inclusiv volumul/cantităţile estimate ale acestora) ce urmează a fi generate în funcţie de specificitatea proiectului respectiv din punct de vedere al: lucrărilor, echipamentelor, materialelor, condiţiilor meteorologice climatice/sezoniere, metodelor de construcţie şi măsurilor de prevenire/reducere/compensare preconizate să fie adoptate sau aplicate.
     Principalul impact în faza de dezafectare este eliminarea solului care ar putea fi contaminat cu scurgeri de combustibili şi lubrifianţi. Elaboratorul raportului trebuie să cunoască şi să verifice existenţa unor materiale precum bifenilii policloruraţi şi azbestul, care se utilizau de obicei în termocentralele construite înainte de anii 1980.
     În timpul construcţiei pot fi generate, printre altele, următoarele tipuri de deşeuri: materiale rezultate din excavaţii/detonări, strat de humus, sol sau alte materiale contaminate, deşeuri menajere, deşeuri periculoase, deşeuri rezultate din activităţi de construcţie sau demolare etc.

    2.2.3. Descrierea proiectului în faza de exploatare
     Se vor include numai aspectele strict legate de instalaţia DGA. Instalaţia DGA
     Tehnologiile comune de desulfurare a gazelor evacuate sunt clasificate ca neregenerative şi regenerative (menţionate în secţiunea 2.2.1. de mai sus), iar dintre cele două cel mai frecvent se foloseşte tehnologia neregenerativă.
     În raportul Raportul IM, se vor descrie în termeni generali tehnica DGA, operarea şi aspectele legate de acestea. Trebuie de asemenea descrise toate instalaţiile (de exemplu, de prelucrare şi/sau eliminare a reziduurilor DGA, pentru epurarea apelor uzate etc.) ce vor fi incluse în proiectul de retehnologizare.
     Prezentarea va include:
    - tipul tehnologiei (umedă, uscată sau semi-uscată) şi absorbantul (var, calcar etc.);
    – diagramă de flux al procesului DGA (un exemplu este dat în figura 1 de mai jos);
    – consumul specific de absorbant şi procesul de oxidare;
    – scurtă descriere a preparării/prelucrării, transportului absorbantului;
    – scurtă descriere a sistemului e management al nămolului/reziduurilor solide/ subprodusului inclusiv a condiţiilor de stocare, transport, tehnici de deshidratare, stocare etc.;
    – transportul reziduurilor la depozitul final cu sau fără stabilizarea/fixarea cenuşii;
    – valorile eficienţei de desulfurare pe baza bilanţului sulfului, raportat la conţinutul de sulf al cărbunelui; descrierea caracteristicilor gazelor la intrare şi la ieşire şi a existenţei sistemului de control al pulberilor;
    – contribuţia la reducerea altor emisii (de exemplu, de HCI, HF, pulberi, metale grele).


     Figura 1. Exemplu de flux tehnologic pentru DGA umedă (a se vedea imaginea asociată)


     Gospodărirea apei/apelor uzate
    - descrierea utilizării, recirculării, epurării şi/sau evacuării;

     Apele uzate provenite dintr-o instalaţie de desulfurare (purja) conţin săruri precum cloruri şi sulfaţi. Alte ape uzate provin din prelucrarea gipsului comercial care trebuie spălat într-un proces secundar de deshidratare pentru a îndepărta sărurile solubile precum clorurile. După amestecare, apele uzate sunt recirculate şi utilizate pentru completare.
     Depozit pentru reziduurile/subprodusul DGA
    - suprafaţa, capacitatea, descrierea sistemul de impermeabilizare potrivit WLD şi planul de situaţie;
    – sistemul de impermeabilizare a depozitului;
    – echipamente de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane;
    – acoperirea finală a depozitului;
    – tehnicile/metodele de construcţie adoptate, inclusiv natura lucrărilor de construcţie şi tipul (de exemplu, echipamente de mare capacitate, grele etc.) utilajelor ce vor fi utilizate;
    – securizarea barierei perimetrale/control/acces (de exemplu: garduri, controlul accesului etc.);
    – transportul deşeurilor de la instalaţia DGA la depozit;
    – gestionarea/întreţinerea echipamentelor de descărcare;
    – monitorizare operaţională şi întreţinere a echipamentelor, inclusiv monitorizare post-închidere;
    – dotări pentru monitorizarea mediului;
    – managementul apelor de şiroire/percolatului (apa uzată care se formează la străbaterea şi spălarea deşeurilor în depozit de către apa din precipitaţii şi, în cazul descărcării hidraulice a zgurii şi cenuşii, a apei de transport):
     o producere: debit estimat (mediu, anual), cantitatea şi compoziţia estimată o scurtă descriere a sistemelor de drenaj şi colectare; o scurtă descriere a sistemului de management al percolatului;
     o informaţii privind capacitatea de stocare intermediară a percolatului colectat şi a apei epurate rezultate;
     o identificarea şi descrierea emisarului (corp de apă sau sistem local de canalizare) pentru percolatul epurat (dacă este cazul);
     o modul de eliminare a reziduurilor rezultate;

    – profilul final şi reabilitarea peisagistică;
    – procedee de management/întreţinere: programele de întreţinere de rutină prevăzute inclusiv măsurile de intervenţie rapidă etc.

     IMA existentă poate avea deja un depozit pentru eliminarea cenuşii şi zgurii. Dacă caracteristicile (capacitate, sistem de impermeabilizare, sistem de drenare a apelor uzate etc.) depozitului existent permit şi se poate dovedi o îmbunătăţire a stabilităţii depozitului, levigabilităţii, conductivităţii hidraulice etc., depozitul existent poate fi avut în vedere pentru eliminarea reziduurilor DGA.

    2.2.4. Descrierea principalelor deşeuri şi emisii generate din procesul DGA Emisii atmosferice
     Emisii din proces
     o Principalele emisiile atmosferice de la coşul unei instalaţii de ardere care trebuie avute în vedere sunt oxizii de azot (NO(x)), dioxidul de sulf (SO(2)), monoxidul de carbon (CO), pulberile (pulberile) şi dioxidul de carbon (CO(2)).
     o estimare calitativă şi cantitativă a emisiilor la coş calculate şi incluse în studiul de fezabilitate;
     o eventuale alte emisii legate de material primă (mercur, HCI, HF) sau alte tehnici de reducere (NH(3)) pentru reducere necatalitică selectivă (RNCS)*1);
──────────
    *1) Procesul de reducere necatalitică selectivă (RNCS) este o măsură secundară de reducere a oxizilor de azot deja formaţi în gazele arse ale unităţii de ardere. Se aplică fără catalizator la o temperatura aflată în intervalul 850 - 1100°C. Acest interval de temperatură depinde în mare parte de reactivul folosit (amoniac, uree sau hidroxid de amoniu).
──────────


     Emisii din transport
     o emisii adiţionale generate de activităţile de transport şi întreţinere legate de instalaţia

     DGA (de exemplu, transportul absorbantului).
     Ape uzate
    - colectarea, epurarea (dacă este cazul) şi modul de evacuare în colector a apelor de şiroire;
    – debite estimate şi modul de evacuare în colector apelor uzate colectate pe amplasament, inclusiv ape uzate menajere;
    – estimare calitativă şi cantitativă a apei rezultate în urma epurării şi modul şi locul de evacuare. Subproduse
    – estimare a cantităţii şi calităţii subprodusului DGA care va fi preluat de pe amplasament şi utilizat, de exemplu ca înlocuitor de ghips natural în producţia de ghips-carton;

     Alte utilizări potenţiale sunt de exemplu în controlul actorului de întărire în producţia de ciment sau producţia de mortar de pardoseală cu anhidrit, ipsosului de zidărie, la construcţia de drumuri sau producţia de îngrăşăminte. Calitatea subprodusului DGA este puternic corelată cu calitatea cărbunelui şi cu tehnicile de depoluare.
     Deşeuri
    - cantităţi estimate de nămol sau deşeuri solide rezultate din procesul DGA şi care trebuie eliminate;
    – cantităţi estimate de nămol rezultat în urma epurării apelor uzate (de exemplu, din procesul de coagulare-floculare) şi unde ajung acestea.

     Cele două deşeuri posibile, conform Listei Europene a Deşeurilor sunt "deşeuri solide, pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere" (cod 10 01 05) şi "nămoluri pe baza de calciu, de la desulfurarea gazelor de ardere" (10 01 07). În multe cazuri, subprodusul DGA umed este eliminat în bataluri sau depozite permanente, dar trebuie mai întâi amestecat cu cenuşă zburătoare sau var datorită naturii sale tixotropice (BREF IMA)

    2.2.5. Descrierea dezafectării şi refacerii amplasamentului
     Dezafectarea şi refacerea amplasamentului IMA va include operaţiuni de dezmembrare şi decontaminare ca şi de reabilitare a amplasamentului. Presupune de asemenea activităţi îndelungate de îngrijire după închidere, necesar să fie întreprinse în legătură cu depozitul pentru a preveni poluarea mediului după închiderea activităţilor de depozitare controlată. Această fază include şi activităţi de monitorizare.
     Descrierea va trebui să conţină următoarele elemente:
    - operaţiunile susmenţionate;
    – închiderea depozitului şi aspecte legate de aceasta:
     o descrierea sistemului de acoperire şi a profilului final.

    – instalaţii de monitorizare şi parametrii post-închidere.


    2.2.6. Descrierea modificărilor aduse proiectului
     Descrierea oricăror modificări anticipate faţă de proiectul iniţial:
    - posibile faze ulterioare (de exemplu, extinderea depozitului) ale proiectului;
    – îmbătrânirea componentelor structurale care poate cauza deteriorări şi degradarea echipamentelor şi materialelor, cu timpul de viaţă estimat, în funcţie de sistemul de întreţinere.


    2.2.7. Alte activităţi de dezvoltare
     Pot apărea alte tipuri de investiţii de dezvoltare efectuate de persoane diferite de cea a solicitantului, ca urmare a:
    - modificării strategiilor naţionale cu privire la energie, mai ales legat de schimbările climatice;
    – implementarea Directivei 2009/31/CE privind stocarea geologică a dioxidului de carbon.

     Dacă este cazul, dintre investiţiile potenţiale susmenţionate din această categorie, se menţionează numai cele prevăzute sau probabil să apară.


    2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI OPTIME
     Prezentarea şi analiza diferitelor alternative investigate de solicitant este o cerinţă importantă a procedurii EIM.

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │Notă: Alternativele la care se referă această secţiune ţin în special de │
     │Anexa IV alin. (2) al Directivei EIM - Informaţii menţionate în art. 5 (1) │
     │- dacă nu se specifică altfel. │
     │(2) Prezentare sumară a principalelor alternative studiate de elaborator, │
     │arătând principalele motive pentru cea aleasă, având în vedere efectele │
     │asupra mediului. │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Trebuie făcută o prezentare sumară a alternativelor examinate în etapa de proiectare. Aceasta serveşte la indicarea principalelor motive pentru care a fost aleasă o anumită zonă de pe amplasament pentru construirea instalaţiei de desulfurare, a soluţiei de management a reziduurilor/subprodusului DGA, a alegerii locaţiei depozitului etc. ţinând cont de efectele asupra mediului. Totuşi, ca parte a procesului de EIM în ce priveşte proiectele de retehnologizare cu DGA la care vor fi însoţite de construcţia unui depozit nou, este important ca în procesul de analiză a alternativelor conform Directivei EIM să se efectueze o evaluare conform art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE.
     Prin urmare, pentru tipurile de proiecte cărora li se adresează prezentul ghid, alternativele pot fi descrise pe trei niveluri:
    - Alternative privind locaţia: descrierea punctelor de amplasare a instalaţiei DGA şi instalaţiilor auxiliare (pe amplasament) şi a depozitului final (inclusiv evaluarea cerinţelor art. 6 al Directivei Habitate);
    – Alternative de proiectare;
    – Alternative tehnologice;

    2.3.1. Descrierea amplasamentelor alternative (inclusiv evaluarea cerută în baza art. 6 al Directivei Habitate)
     Poziţia pe amplasamentul IMA existente a instalaţiei DGA trebuie identificată astfel încât să fie minimizate costurile aferente sistemului de transfer prin conducte şi racordurile cu alte instalaţii. Punctele alternative de amplasare a depozitului final sunt limitate de disponibilitatea terenului şi de apropierea de IMA.
     Descrierea alternativelor analizate în EIM este practic o prezentare sumară a procesului de selectare a punctului de amplasare. Ea trebuie să conţină o descriere a principalelor alternative analizate, a criteriilor utilizate în compararea alternativelor şi alegerea alternativei finale şi a principalelor motive pentru care a fost aleasă o anumită locaţie.
     Criteriile privind impactul potenţial asupra ariilor protejate
     Noua instalaţie va fi poziţionată într-o zonă industrială existentă aflată în mod normal departe de ariile protejate. În cazul în care depozitul final pentru reziduurile DGA trebuie construit într-o zonă non-industrială, într-o fază iniţială a proiectului, în funcţie de criteriile privind impactul potenţial asupra ariilor protejate (menţionate în art. 3 şi 4 al Directivei Habitate - situri Natura 2000) trebuie să se efectueze o evaluare a impactului proiectului asupra siturilor Natura 2000, asigurându-se astfel respectarea cerinţelor art. 6, (3) şi (4) din directiva Habitate. Împreună cu cele de mai sus, sunt descrise punctele alternative de amplasare a instalaţiei DGA şi amplasamentul depozitului de subprodus DGA. Este de asemenea este important să fie evaluate şi descrise în detaliu criteriile tehnice şi economice.
     Criterii tehnice şi economice
     Principalele criterii tehnice şi economice analizate în cazul amplasării depozitului sunt:
    - topografia, hidro-geologia şi hidrologia amplasamentului; amplasamentul avut în vedere pentru depozitul final sau temporar este de obicei (trebuie să fie) apropiat de platforma industrială existentă. suprafaţa trebuie să fie suficientă pentru a răspunde necesităţilor de depozitare pe termen îndelungat;
    – accesul la locul respectiv;
    – apropierea de alte proiecte de investiţii existente şi viitoare;
    – planuri de dezvoltare pentru locul (locurile) propus(e).


     Criterii de excludere
     Dintre criteriile de excludere de care trebuie să se ţină seama în parcurgerea procesului de selectare a modului de gestionare a subprodusului de la DGA pot fi enumerate următoarele:
    - zone de protecţie existente sau planificate (adică înregistrate oficial) pentru apa potabilă şi zonele de captare;
    – teren insuficient;
    – zone frecvent inundabile sau zone cu morfologie extremă (pante abrupte);
    – relief carstic sau zone cu condiţii de sol care permit penetrarea rapidă şi impregnarea apei sau eventual a percolatului în stratul acvifer;
    – zone cu sol instabil sau slab: sol organic, argilă moale sau amestecuri de argilă şi nisip, soluri care îşi pierd rezistenţa la compactare sau în condiţii de umidificare, argile contractile, nisip expus tasării şi influenţei hidraulice.

     Orice evaluare efectuată conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate poate furniza o serie de constrângeri care se adaugă celor aparţinând mediului fizic natural şi construit menţionate mai sus (bariere naturale, apropierea de oraşe, topografia amplasamentului, etc.) şi, împreună cu constrângerile tehnice, economice şi sociale trebuie luate în considerare când se analizează şi se decide asupra soluţiei finale privind locaţiile şi traseele.
     Faptul că evaluarea alternativelor cerută de Directiva EIM trebuie să integreze respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate este clar exprimată în Ghidul metodologic privind evaluarea planurilor şi programelor care afectează semnificativ siturile Natura 2000 (a se vedea Caseta 2). Pentru cazul în care se ajunge la etapa 3 de evaluare a soluţiilor alternative, Ghidul arată că "acestea pot implica locaţii alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)...". Este astfel evident ca ar fi contraproductiv să se aleagă o locaţie sau traseu iar evaluarea efectelor acestuia asupra sitului (siturilor) Natura 2000 cu toate posibilele implicaţii să se facă abia ulterior.
     În descrierea locaţiilor alternative, se recomandă să fie prezentate în mod integrat toate constrângerile şi motivaţiile discutate mai sus.
     Caseta 2. Respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │Pentru a sprijini Statele Membre în interpretarea cerinţelor articolului 6 │
     │al Directivei Habitate şi pentru a le ghida în realizarea evaluării cerute │
     │de acest articol, Comisia Europeană (Direcţia Generală Mediu) a publicat │
     │Ghidul metodologic referitor la prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei │
     │Habitate 92/43/CEE (privind evaluarea planurilor şi programelor care │
     │afectează semnificativ siturile Natura 2000). Conform acestui document │
     │evaluarea constă într- un proces cu următoarele etape: │
     │1. Etapa 1: Încadrare - se identifică potenţialul impact negativ pe care un │
     │proiect sau un plan, singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri, │
     │îl are asupra unui sit Natura 2000 şi se analizează şi decide dacă acest │
     │impact poate fi semnificativ; │
     │2. Etapa 2: Evaluare adecvată - analiza impactului proiectului sau planului,│
     │singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri, asupra integrităţii │
     │sitului Natura 2000 din punct de vedere al structurii şi funcţiunii sitului │
     │şi al obiectivelor sale de conservare. În plus, dacă există efecte negative,│
     │evaluarea posibilităţilor de prevenire şi reducere a acestora; │
     │3. Etapa 3: Evaluarea soluţiilor alternative - procesul în care sunt │
     │examinate modalităţile alternative de realizare a obiectivelor proiectului │
     │sau planului prin care se pot evita efectele negative asupra integrităţii │
     │sitului Natura 2000; │
     │4. Etapa 4: Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii │
     │alternative şi când impactul negativ persistă - evaluarea măsurilor │
     │compensatorii dacă, în baza evaluării motivelor imperative de interes public│
     │major (IROPI), se consideră că proiectul sau planul trebuie să continue │
     │(este de menţionat că Ghidul metodologic respectiv nu abordează subiectul │
     │evaluării motivelor imperative de interes public major). │
     │În fiecare etapă se determină dacă este necesară următoarea etapă │
     │a procesului. Dacă, de exemplu, etapa de încadrare concluzionează că │
     │proiectul sau planul nu este susceptibil de a avea efecte negative │
     │semnificative asupra sitului(siturilor) Natura 2000, nu e nevoie ca procesul│
     │să continue. │
     │Dacă însă, în baza deciziei de încadrare, s-a cerut efectuarea evaluării │
     │adecvate (etapa 2), rezultatele evaluării adecvate pot ilustra necesitatea │
     │de a efectua Evaluarea soluţiilor alternative (Etapa 3). În ce priveşte │
     │soluţiile alternative, Ghidul metodologic arată că "acestea pot implica │
     │locaţii alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)....". │
     │În această etapă, soluţiile alternative sunt testate comparativ în raport │
     │cu implicaţiile pentru situl Natura 2000 şi, după cum se arată în │
     │Ghidul metodologic, "obiectivele de conservare şi starea sitului Natura 2000│
     │primează faţă de orice considerente de cost, întârzieri sau alte aspecte │
     │legate de soluţia alternativă" respectiv "alte criterii de evaluare, │
     │precum cele economice, nu pot fi percepute ca primordiale faţă de criteriile│
     │ecologice". │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    2.3.2. Descrierea alternativelor de proiectare
     Alternativa de proiectare a instalaţiei DGA este strâns corelată cu caracteristicile IMA şi tipul de combustibil. Alternativele posibile FDG (umedă (v. Caseta 3), uscată sau semi-uscată (v. Caseta 4)) trebuie să fie BAT (pentru determinarea BAT pentru fiecare instalaţie trebuie utilizat BREF IMA). Vor trebui de asemenea descrise următoarele aspecte pentru fiecare tehnică alternativă DGA:
    - eficienţa în îndepărtarea SO(2)
    – tipul de absorbant utilizat şi reziduurile/subprodusele rezultate;
    – utilizarea posibilă a subprodusului ghips şi puritatea acestuia;
    – temperatura de operare;
    – consumul de energie ca procent din capacitatea electrică;
    – timpul de rezidenţă şi căderea de presiune;
    – rata de îndepărtare a HCI, HF, SO(3), Hg;
    – cerinţe speciale privind materialele de construcţii;
    – modul de evacuare a gazelor în atmosferă;
    – alte aspecte specifice;
    – flexibilitatea în proiectare pentru a răspunde extinderii lucrărilor de retehnologizare în viitor.

     Caseta 3. Principalele caracteristici ale tehnologiei umede cu calcar/var

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │Tehnologie │
     │O scurtă descriere a tehnologiei este prezentată în BREF IMA: Gazele de │
     │ardere care ies din sistemul de control al pulberilor trec printr-un │
     │schimbător de căldură şi intră în absorberul DGA în care este îndepărtat │
     │SO(2) prin contactul direct cu o suspensie densă apoasă sau cu pulbere fină │
     │de calcar, în care calcarul trebuie să conţină peste 95 % CaCO(3). │
     │În instalaţia de absorbţie se introduce continuu suspensie de calcar │
     │proaspătă. Gazele de ardere spălate trec printr-un separator pentru │
     │reţinerea pulberilor de apă în suspensie şi ies apoi în atmosferă printr-un │
     │coş sau turn de răcire. Produsele de reacţie sunt extrase din instalaţia de │
     │absorbţie şi transferate pentru deshidratare şi prelucrare ulterioară. │
     │Un proces de bază şi posibilă alternativă în selectarea procesului │
     │tehnologic este modul de oxidare a sulfitului sau bisulfitului de calciu │
     │(generat în reacţia SO(2) cu calcarul/varul). Aceasta poate fi produsă │
     │prin oxidare forţată (OF) sau prin oxidare naturală (ON). │
     │Condiţiile de oxidare au o influenţă importantă asupra calităţii │
     │subprodusului rezultat. │
     │ │
     │Absorbant/reactiv │
     │Absorbantul cel mai larg utilizat este calcarul datorită largii │
     │disponibilităţi şi a preţului scăzut. Proprietăţile calcarului au o │
     │influenţă importantă asupra eficienţei sistemului DGA în general şi a │
     │performanţei scrubberului în particular: │
     │ ● conţinut ridicat de carbonat de calciu; │
     │ ● conţinut scăzut de AI, F şi CI; │
     │ ● reactivitate (fracţia dolomitică); │
     │ ● granulometrie. │
     │Poate fi utilizat şi varul, dar acesta prezintă riscul de carbonatare. │
     │Randamentul de absorbţie este acelaşi. Subprodus/reziduuri │
     │Din tehnologia umedă rezultă nămol de ghips sau amestec de sulfat/sulfit de │
     │calciu şi cenuşă zburătoare. │
     │Calitatea subprodusului depinde de modul de oxidare. Tehnologia cu scruber │
     │umed cu calcar/var necesită suprafeţe mari de teren pentru eliminarea │
     │nămolului. │
     │Dacă ghipsul este de bună calitate, este vandabil. Dacă ghipsul conţine │
     │cantităţi mari de cenuşă sau de sulfit, nu va putea fi utilizat şi va trebui│
     │eliminat la un depozit adecvat (de deşeuri nepericuloase). │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Caseta 4. Principalele caracteristici ale reactoarelor de desulfurare uscată cu pulverizare

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │Tehnologie │
     │Sorbentul (var) este amestecat cu apă în exces sau stins pentru a produce │
     │suspensie densă de var, denumită şi lapte de var. Suspensia de var este │
     │pulverizată sub formă de picături fine în reactorul de desulfurare uscată în│
     │care SO(2) este îndepărtat prin absorbţie, adsorbţie şi reacţie chimică │
     │(procese pe care în acest caz le numim generic sorbţie) din gazele de │
     │ardere. Apa este evaporată de căldura gazelor de ardere. De obicei este │
     │suficient un timp de staţionare de circa 10 secunde pentru ca SO(2) şi alte │
     │gaze acide precum SO(3) şi HCI să reacţioneze simultan cu varul stins │
     │pentru a forma sulfat şi sulfit de calciu respectiv clorură de calciu. │
     │Nu rezultă ape uzate deoarece întreaga cantitate de apă este complet │
     │evaporată în instalaţia de absorbţie uscată cu aspersare. │
     │Deşi tehnologia cu reactor de desulfurare uscată (scrubber uscat) se mai │
     │numeşte şi proces semi-uscat deoarece utilizează suspensie de var, iar │
     │reziduurile sub formă de pulbere se colectează într-un electrofiltru │
     │sau filtru cu saci. Deoarece aceste reziduuri conţin şi var nereacţionat, │
     │o parte sunt de obicei recirculate şi amestecate cu laptele de var proaspăt │
     │pentru a îmbunătăţi gradul de utilizare a varului. │
     │ │
     │Sorbent/reactiv │
     │Sorbentul obişnuit utilizat pentru adsorbţia SO(2) este varul(oxidul de │
     │calciu). │
     │Subprodus/reziduuri │
     │Subprodusul este un amestec uscat de sulfit, sulfat de calciu, cenuşi │
     │zburătoare şi var nereacţionat. Mijlocul cel mai comun de eliminare şi │
     │utilizare a produsului rezultat din reactorul de desulfurare uscată cu │
     │pulverizare este prin depozitare în depozite de deşeuri conforme dedicate. │
     │Deoarece produsul conţine var neintrat în reacţie, nu este posibilă │
     │eliminarea lui fără tratare, pentru că ar produce pulberi şi poate exista │
     │riscul de eliberare necontrolată în mediu de componente periculoase. │
     │Prin urmare, el este condiţionat special în amestec cu apă şi cenuşă │
     │zburătoare pentru a produce un produs fixat care poate fi depozitat conform.│
     │ │
     │Dezavantaje specifice │
     │ ● preţul sorbentului pe bază de var este de patru-cinci ori mai mare faţă│
     │ de cel al calcarului; │
     │ ● randamentul depinde foarte mult de echipamentul de desprăfuire utilizat│
     │(de exemplu, filtru textil sau electrofiltru), deoarece procesul de │
     │desulfurare are loc într-o oarecare măsură, de exemplu, şi în turta │
     │filtru a filtrului cu saci. │
     │ ● generează reziduuri care trebuie eliminate în depozit. │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2.3.3. Descrierea proceselor alternative
     Pentru fiecare soluţie de proiectare pot exista mai multe opţiuni diferite de efectuare a proceselor sau activităţilor de implementare. Deoarece există numai două tehnici principale de reducere a concentraţiei SO(2) considerate BAT (evidenţiate mai sus) procesele alternative se pot referi la:
    - alegerea absorbanţilor,
    – tehnologiile de prelucrare, a subprodusului/reziduurilor în vederea recuperării/eliminării finale şi reciclarea/epurarea apelor uzate,
    – planificarea circulaţiei în faza de construcţie etc.

     Analiza factorilor de mediu care pot influenţa procesul de selecţie a mijloacelor de evitare a impactului advers.
     Alternative de management al reziduurilor/subprodusului DGA
     După stabilirea tehnicii DGA pe baza BAT, managementul subprodusului DGA reprezintă cel mai important aspect, atât din punct de vedere calitativ (dependent de tehnica DGA propriu-zisă) cât şi cantitativ (dependent de conţinutul de S al cărbunelui şi de capacitatea IMA). Cele două soluţii sunt valorificare sau eliminare finală.
     Reglementările de mediu mai stringente pentru IMA, care determină o producţie mai mare de subprodus DGA, costul ridicat al măsurilor de protecţie a mediului şi de eliminare a deşeurilor sunt în prezent motive puternice pentru ca firmele energetice să caute alternative faţă de depozitarea finală a subprodusului, în particular prin valorificare.
     După stabilirea definitivă a tehnicii de desulfurare, analiza proceselor alternative pentru fiecare tehnică poate deveni extrem de laborioasă datorită multitudinii de opţiuni pentru procese care pot avea impact direct sau indirect asupra mediului.
     De exemplu, în cazul DGA umed, astfel de alternative care trebuie analizate sunt:
     Oxidarea nămolului
    - în oxidarea naturală: sulfitul de calciu este parţial oxidat de oxigenul prezent în gazele de ardere. Produsul principal este sulfitul de calciu hemihidrat şi un amestec de sulfit de calciu hemihidrat şi ghips obţinut sub formă de nămol. Mărimea cristalelor de subprodus este redusă, deshidratarea este dificilă, necesitând două faze: îngroşare şi filtrare. Subprodusul ajunge la depozitul final.
    – în oxidarea forţată: sulfitul de calciu este oxidat de oxigenul prezent în aerul injectat în scrubber, deshidratarea este uşoară, deoarece cristalele de ghips sunt relativ mari. Deshidratarea primară se realizează de obicei în hidrocicloane, fiind urmată de deshidratarea secundară în filtre sau centrifuge. Produsul final, care conţine circa 90 % solide, este uşor de manevrat şi uşor vandabil mai ales ca ghips pentru fabricarea ipsosului, cimentului, ghips-cartonului, înlocuind ghipsul natural sau poate fi utilizat la umplerea minelor sau depozitat final.

     Transportul nămolului
    - hidraulic;
    – mecanic (de exemplu, pe bandă transportoare)

     Deshidratarea
     Complexitatea procesului de deshidratare este determinată de compoziţia chimică şi formarea cristalelor de absorbant uzat şi depinde de modul de gestionare a subprodusului, adică dacă urmează să fie utilizat sau eliminat; deshidratarea reduce umiditatea nămolului, aceasta putând să varieze în funcţie de echipamente şi de numărul de trepte de deshidratare, influenţând astfel calitatea produsului. În acelaşi timp, o bună calitate a ghipsului înseamnă un consum mai mare de energie.
    - faza primară de deshidratare: în hidrociclon, centrifugă, prin îngroşare;
    – faza secundară de deshidratare: în hidrociclon, centrifugă, filtre.


     Stocarea ghipsului
     Depinde în principal de umiditatea nămolului şi de utilizare.
    - în bataluri: iazuri de depozitare căptuşite;
    – în grămezi: pentru ghips bine deshidratat din care se poate trimite direct la beneficiar.


     Stabilizarea/fixarea subprodusului DGA umed:
     Implică tratarea chimică şi/sau fizică pentru îmbunătăţirea proprietăţilor chimice şi/sau fizice (rezistenţa mecanică, permeabilitate şi levigabilitate) în vederea depozitării sub formă solidă:
    - Stabilizare fără reacţii chimice cu cenuşă zburătoare nealcalină, sol sau alţi aditivi pentru reducerea umidităţii conţinute şi îmbunătăţirea caracteristicilor de manipulare.
    – Fixare cu reactivi (cenuşă alcalină, cu sau fără var, calcar, produse comerciale) a nămolului prin reacţii chimice. Fixarea generează un produs solid datorită proprietăţilor pozzolanice ale cenuşii zburătoare alcaline, legând de asemenea metalele grele şi urmele de elemente. Proprietăţile cenuşii zburătoare depind de calitatea cărbunelui şi trebuie investigate înainte de a se lua decizia privind depozitarea finală. Pe baza cercetărilor de laborator, se va lua decizia finală privind eliminarea şi stabilizarea ghipsului.

     Sistemul de transport al subprodusului DGA
     Din zona depozitului, ghipsul vandabil trebuie încărcat şi transportat la client, de ex. cu camionul sau pe calea ferată, iar produsul/reziduul nevandabil trebuie transportat la depozitul final direct din treapta de deshidratate, stabilizare sau din zona de depozitare în mod mecanic (de exemplu, pe bandă transportoare).
     Evacuarea gazelor de coş
    - printr-un coş vechi reabilitat (soluţie dificil de adoptat datorită parametrilor diferiţi ai gazului la evacuare în atmosferă);
    – construcţia unui coş nou;
    – evacuarea gazelor de ardere tratate printr-un turn de răcire.

     Tehnica de eliminare a reziduului
     După cum specifică BREF IMA în cazurile în care nu există piaţă potenţială pentru ghips, reziduurile DGA se elimină în mod controlat:
    - la un depozit final aproape de amplasamentul IMA, singur sau stabilizat cu cenuşă zburătoare;
    – la un depozit pentru reabilitarea minelor de lignit epuizate.

     Toate alternativele investigate pentru alegerea tehnologiilor trebuie să fie BAT. Un exemplu de variante multiple care trebuie analizate în managementul subprodusului este prezentat în Figura 2.

     Figura 2. Schemă pentru alegerea alternativelor de management al subprodusului DGA (a se vedea imaginea asociată)



    2.3.4. Selectarea alternativei
     În Raportul IM se va prezenta un rezumat al analizei prin care s-au comparat diversele opţiuni/alternative tehnice în vederea selectării celei optime. Rezumatul va conţine principalele elemente pentru a se putea urmări procesul de selecţie. Se va face referire la analiza detaliată a alternativelor (efectuată în cadrul procesului de elaborare a Studiului de fezabilitate), care poate fi prezentată într-un document separat (ataşat la Raportul IM sau pus la dispoziţia părţilor interesate în alt mod).
     Examinarea alternativelor trebuie să includă şi varianta renunţării la proiect (alternativa 0).
     În general se compară mai multe variante tehnice (amplasamente, procese şi/sau elemente de proiectare) cu considerarea evaluărilor financiare şi economice (costuri de investiţii, costuri de operare). În prezentarea informaţiilor, se poate utiliza o matrice care va conţine alternativele şi criteriile de selecţie. Astfel, această modalitate de prezentare a procesului de selecţie permite înţelegerea facilă a modului în care s-a ajuns la opţiunea pentru un anumit amplasament sau varianta de proiectare şi care au fost factorii de mediu luaţi în considerare.
     Selectarea alternativei privind tehnica DGA
     Principalele criterii în selectarea celei mai bune tehnici disponibile pentru DGA pe baza valorilor parametrilor asociaţi (capacitate termică şi eficienţă de desulfurare) sunt prezentate în Caseta 5. În Figura 3 este prezentată diagrama generală a procesului de selecţie.
     Caseta 5. Criterii pentru selectarea BAT DG

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │1. Capacitatea termică a centralei │
     │ ● desulfurare umedă - este considerată BAT în instalaţiile cu capacitate │
     │termică nominală mai mare decât 100 MWt. │
     │ ● desulfurare uscată cu pulverizare - este considerată BAT în instalaţiile │
     │cu capacitatea mai mică de 300 MWt. │
     │În aceste condiţii, tipul DGA pentru instalaţiile existente poate fi │
     │(nu se au în vedere decât module cu o singură staţie de absorbţie/sorbţie): │
     │ ● la < 100 MWt desulfurare uscată cu pulverizare │
     │ ● la 100 -300 MWt desulfurare uscată cu pulverizare sau umedă │
     │ ● la > 300 MWt desulfurare umedă │
     │ 2. Eficienţa de desulfurare │
     │ ● desulfurare umedă: eficienţa de desulfurare 92 - 98% │
     │ ● desulfurare uscată cu pulverizare: eficienţa de desulfurare 85 - 92 % │
     │Pe baza discuţiilor şi cercetărilor în curs la ora actuală, tehnicile de │
     │captare şi sechestrare a dioxidului de carbon par să fie soluţia pe termen │
     │scurt pentru reducerea emisiilor de CO(2) provenite de la termocentralele │
     │pe cărbune. Un element de maxim interes pentru ambele tehnici este cerinţa │
     │ca SO(2) (şi NO(x)) din gazele de ardere să fie îndepărtate aproape │
     │integral înainte de tratarea cu soluţii de spălare pentru reţinerea CO(2). │
     │În acest sens, se recomandă insistent analizarea posibilităţii de a │
     │instala sisteme de control care să realizeze un randament foarte ridicat │
     │de îndepărtare a poluanţilor. │
     │ 3. Aspectele legate de absorbant/sorbant şi produs - trebuie analizate │
     │în acelaşi timp şi vor sta la baza deciziei privind utilizarea sau │
     │eliminarea sau combinarea celor două soluţii pentru reziduurile DGA: │
     │ ● Disponibilitatea resurselor/reactivilor - adică apă, calcar, var │
     │ ● Proprietăţile subprodusului/ reziduurilor │
     │ ● Disponibilitatea terenului pentru eliminare │
     │ ● Vandabilitatea subprodusului │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Figura 3. Diagrama selecţiei BAT pentru DGA pe baza capacităţii termice a IMA şi a eficienţei de desulfurare (a se vedea imaginea asociată)

     Pentru retehnologizarea cu DGA trebuie să se ia în calcul avantajele şi dezavantajele celor două principale alternative BAT: în Caseta 6 este prezentată o listă comparativă.
     Caseta 6. Desulfurarea umedă şi semi-uscată - avantaje şi dezavantaje

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐│
    ││ Retehnologizare cu DGA umedă │ Retehnologizare cu DGA semi-uscată ││
    │├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤│
    ││ Avantaje ││
    │├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤│
    ││ Adecvată pentru toate tipurile de │ Costuri de investiţie mai reduse ││
    ││ cărbune │ Cel mai bun control al H2SO4, ││
    ││ Randament mare de depoluare │ corozivitate redusă ││
    ││ Utilizează calcar ieftin │ Deşeuri uscate uşor de manipulat ││
    ││ Cenuşa şi ghipsul se pot vinde │ Nu sunt necesare aliaje foarte ││
    ││ Fiabilitate sporită │ speciale. ││
    ││ Module de mărimi până la 1000 MW │ Vizibilitate redusă a penei de ││
    ││ Emisii scăzute de pulberi │ fum ││
    ││ │ Poate utiliza coşul existent ││
    ││ │ Încărcare auxiliară redusă ││
    │├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤│
    ││ Dezavantaje ││
    │├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤│
    ││ Costuri de investiţie mai mari │ Eficienţă de depoluare mai mică ││
    ││ Control mai scăzut al H(2)SO(4), │ (uscarea varului pulverizat) ││
    ││ corozivitate mare │ Necesită un reactiv mai scump ││
    ││ Pană de poluare vizibilă │ (var) ││
    ││ Evacuarea apelor uzate │ Necesită depozit pentru toată ││
    ││ Necesită de obicei construcţia │ cantitatea de deşeuri de la DGA ││
    ││ unui coş nou │ Necesită mai multe module ││
    ││ Încărcare auxiliară mai mare │ în unităţile mari ││
    ││ Generează CO(2) dacă se utilizează │ Scădere mai accentuată a ││
    ││ calcar │ presiunii, datorită filtrelor ││
    ││ │ cu saci (necesare) ││
    ││ │ Necesită echipamente de ││
    ││ │ desprăfuire înainte de evacuare ││
    ││ │ prin coş ││
    │├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤│
    ││ Caracteristici comune ││
    │├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│
    ││ Reducerea emisiilor de SO(2), HF, HCI, pulberi, HG ││
    ││ Retehnologizarea instalaţiilor existente cu DGA oferă avantaje ││
    ││ suplimentare de control al pulberilor şi HG ││
    │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘│
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



     Selectarea alternativei de gestionare a subprodusului DGA
     În Raportul IM este necesar să se introducă o analiză amănunţită a soluţiei propuse pentru gestionarea subprodusului DGA. În determinarea soluţiei preferabile de management apar o serie de aspecte de care trebuie să se ţină seama, printre care:
    - Reutilizarea şi reciclarea subprodusului
    – Minimizarea costurilor
    – Impactul potenţial asupra mediului în cazul eliminării prin depozitare

     Principalul aspect în analiza celei mai bune alternative de gestionare pentru subprodusul DGA este valorificarea subprodusului.
     Identificarea unor pieţe potenţiale pentru subprodusul DGA nu este o sarcină uşoară şi nu exclude construcţia unei zone de eliminare finală (depozit) a subproduselor necorespunzătoare pentru valorificare.
     Depozitarea finală a subprodusului DGA ca soluţie de management al subprodusului nu trebuie să fie luată în calcul decât după ce au fost cercetate toate celelalte căi disponibile.
     Numai pe baza concluziilor analizei posibilităţilor de valorificare a subprodusului DGA şi a analizei de piaţă se va putea analiza şi justifica soluţia de depozitare finală a subprodusului DGA ca soluţie de gestionare.
     Analiza de piaţă pentru subprodusul DGA trebuie să includă următoarele, fără a se limita la acestea:
    - Care sunt sursele de ghips la nivel naţional?
    – Vor trece utilizatorii principali de ghips natural la utilizarea ghipsului artificial generat în DGA?
    – Există şi unde se află fabricile de ghips-carton?
    – Cât ghips utilizează fabricile de ciment?
    – Cum vor evolua probabil preţurile în următorii cinci ani?
    – Care este consumul de ghips prognozat la nivel naţional şi european?

     După cum specifică BREF IMA în cazul în care pe baza analizei de piaţă se stabileşte că nu există alte soluţii în afară de depozitarea definitivă, se va lua în considerare alternativa depozitării.
     În prezentarea acestor informaţii, unele rapoarte IM utilizează un format matricial care să demonstreze modul în care a fost punctată fiecare alternativă pe baza criteriilor de selecţie. Deşi aceasta ar putea reprezenta o simplificare a procesului de selecţie, este totuşi utilă cititorului Raportului IM pentru a înţelege cum s-a ajuns la tehnologia selectată de gestionarea a subprodusului şi care a fost gama de factori de mediu de care s-a ţinut cont.




    3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │În această secţiune sunt evidenţiate elementele cheie ale stării iniţiale a │
     │factorilor de mediu (descrierea acelor aspecte ale mediului care este │
     │ probabil să fie afectate în mod semnificativ de proiectul propus, inclusiv │
     │populaţia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, bunurile │
     │materiale, patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul şi relaţiile │
     │dintre factorii de mai sus). │
     │ │
     │Mediul existent este IMA existentă şi deci amplasamentul industrial care │
     │ poate fi extins dincolo de zona de impact existentă pentru subprodusul DGA.│
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    3.1. CONTEXT
     Soluri şi geologie
     Suprafaţa aflată sub influenţa amplasamentului DGA şi zona înconjurătoare trebuie descrise ţinându-se cont de condiţiile ce trebuie îndeplinite din punct de vedere al aspectelor geotehnice şi hidrogeologice, de impactul potenţial al proiectului asupra solului şi apei subterane şi de influenţa lor asupra caracteristicilor proiectului. Informaţiile referitoare la sol şi geologie sunt deosebit de relevante pentru zonele alese pentru suprafaţa ocupată de depozitul de deşeuri ce urmează a fi construit. Geologia amplasamentului existent a fost probabil investigată la data construcţiei IMA. Dacă nu există date, se va face un studiu geologic şi pentru amplasamentul noului depozit.
    - O prezentare a contextului general ar trebui să includă descrierea principalelor tipuri de straturi geologice prezente, a structurilor şi relaţiei dintre geologia şi geomorfologia zonei.
    – Caracterizarea amplasamentului trebuie prezentată sub formă descriptivă, cu hărţi şi desene de secţiuni transversale.

     Ape de suprafaţă şi subterane
    - O descriere prin utilizarea de hărţi şi texte descriind cursurile de apă de suprafaţă;
    – Direcţia şi debitul relativ al tuturor cursurilor de apă atât de suprafaţă cât şi subterane.

     Calitatea aerului şi climă
    - se vor indica acele caracteristici ale investiţiei care ar putea afecta calitatea aerului, de exemplu transportul în toate fazele (construcţie, exploatare, dezafectare şi refacerea amplasamentului), emisiile la coş, emisiile de pulberi din depozitul de deşeuri.
    – identificarea receptorilor sensibili la calitatea aerului;
    – descrierea surselor potenţiale de poluare a aerului existente pe amplasamentul actual sau în alte zone industriale, drumuri etc.

     Fiinţe umane
    - natura mediului înconjurător şi prezenţa receptorilor sensibili la calitatea aerului şi zgomot (locuinţe, ferme, zone de pădure, industrii, mici întreprinderi şi alte entităţi) şi apropierea faţă de acestea;
    – descrierea folosinţelor existente ale terenurilor ce vor fi ocupate de instalaţia DGA şi instalaţiile auxiliare (de exemplu, noul depozit) şi populaţia din zonele înconjurătoare care locuieşte sau utilizează terenurile;
    – condiţiile de trafic pe principalele căi de aprovizionare cu absorbant;
    – număr estimativ de locuitori care ar putea fi afectaţi de noile instalaţii;
    – enumerarea celor mai apropiate localităţi şi a distanţelor până la ele;
    – informaţii privind: ocuparea forţei de muncă, bunăstare, starea de sănătate, ocupaţiile locuitorilor, obiceiurile privind recreerea, dar numai dacă acestea au legătură directă cu proiectul DGA.

     Fauna şi flora
    - scurtă descriere a habitatelor terestre şi/sau acvatice, care ar putea fi perturbate sau distruse în fazele de pregătire a terenului, construcţie, exploatare, refacere. Datele privind distribuţia trebuie prezentate sub formă de hărţi cu distribuţia spaţială a habitatelor sau speciilor din arealul proiectului propus;
    – habitatele existente, cu flora lor (cu accent mai mult pe ariile naturale), locurile cu specii sensibile sau rare, ilustrate pe o hartă sau un plan.

     Zgomot şi vibraţii
    - descrierea caracteristicilor proiectului care ar putea avea un impact potenţial asupra mediului în ce priveşte zgomotul;
    – identificarea zonelor sau faunei sensibile la zgomot şi vibraţii.

     Peisajul
    - descrierea şi ilustrarea principalelor caracteristici ale peisajului, inclusiv topografia şi drenajul, caracteristicile naturale, vegetaţia, utilizarea terenurilor, trasee de circulaţie etc.
    – zonele din care se vor putea vedea noile instalaţii sunt în general indicate acordându-se o atenţie specială vizibilităţii din puncte turistice de belvedere, de pe traseele turistice, de pe drumuri şi poduri, din reşedinţe, hoteluri, situri şi monumente de interes arheologic, arhitectural şi istoric.

     Bunuri materiale (diferite de patrimoniul cultural)
    - descrierea şi ilustrarea principalelor bunuri materiale (inclusiv clădiri sau alte structuri) din zonă care ar putea fi afectate de componentele proiectului;
    – descrierea activităţilor economice existente aflate în apropierea amplasamentului (agricultură, industrie, comerţ etc.);
    – descrierea şi ilustrarea principalelor bunuri materiale naturale, inclusiv resurse minerale (sol), resurse de apă din zonă care ar putea fi afectate;
    – evaluarea evoluţiei investiţiilor din zonă, a preţurilor terenurilor şi dinamicii acestora;
    – cultura şi conştientizarea problemelor de mediu de către populaţia locală.

     Patrimoniul cultural
    - descrierea şi ilustrarea principalelor monumente arheologice, arhitecturale, istorice sau culturale, etc., care există în apropierea amplasamentului;


    3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
     La descrierea factorilor de mediu este deosebit de importantă selectarea şi prezentarea datelor relevante pentru locaţia fiecărei componente a proiectului, nu doar o prezentare generală a zonei proiectului.
     O evaluare şi o prognozare adecvată a efectelor potenţiale asupra mediului presupune o analiza detaliată a condiţiilor iniţiale. Informaţiile avute în vedere trebuie să ofere o bază solidă pentru evaluare şi, într-un stadiu ulterior, pentru monitorizare.
     Soluri şi geologie
     Studiile geologice şi vizitele pe amplasament efectuate de geologi autorizaţi trebuie să ofere următoarele informaţii:
    - descrierea topografiei existente a zonelor propuse ce vor fi probabil afectate prin impact estetic;
    – determinarea geologiei zonei prin descrierea carotelor prelevate, a probelor de sol şi prin studii geofizice şi revizuirea literaturii existente şi fişelor geotehnice înregistrate pentru regiunea respectivă;
    – fiecare tip de sol prezent pe amplasament va fi descris din punct de vedere al clasificării, profilului, proprietăţilor precum permeabilitate, textură, culoare şi dezvoltarea rădăcinilor;
    – trebuie de asemenea prezentate informaţii despre bariera geologică existentă. Pe baza acestor date se vor lua decizii privind etanşarea fundului şi pereţilor depozitului de subprodus DGA.
    – descriere a zonelor de reîncărcare a acviferelor şi utilizarea apelor subterane în zone din aval de amplasament.

     Ape de suprafaţă şi subterane
     Datele colectate trebuie să fie suficiente pentru prognozarea situaţiilor ce trebuie luate în calcul. Trebuie evaluaţi indicatorii pentru cursurile de apă în care se evacuează apa tratată/de drenaj: debitul acestora (debitul mediu şi rata de fluctuaţie din timpul anului), totalul sărurilor solubile (TSS), CCO, etc. Datele trebuie obţinute din probe prelevate la o distanţă suficient de mare în amonte faţă de punctul (punctele) de deversare pentru a putea estima condiţiile caracteristice ale zonei/lungimea cursului de apă afectată sau care se prevede a fi afectată.
     Caracteristicile hidrologice pot fi afectate prin construcţie, exploatare, dezafectare şi refacere ecologică. Problemele de analizat sunt:
    - modul existent de drenare a terenului, identificarea zonelor expuse la viituri, domeniul de variaţie al nivelului/adâncimii apei în zonă, regimul de curgere zilnic, creşterile de nivel la precipitaţii sau cotele de inundaţie;
    – regimul apelor subterane, de ex. debitul, adâncimea la care se află, nivelul;
    – prezenţa şi importanţa structurilor ce ar putea fi afectate de schimbarea nivelului apei subterane;
    – vulnerabilitate stratului acvifer
    – starea şi utilizările actuale şi planificate ale emisarului şi standardele de evacuare.

     Se va menţiona existenţa altor evacuări între punctul de evacuare propus şi punctul utilizat pentru prelevarea probelor pentru stabilirea stării de fond şi parametrii ce pot fi influenţaţi.
     Calitatea aerului şi climă
    - calitatea de fond a aerului din apropierea amplasamentului. Datele trebuie să se refere nu numai la SO(2), ci la toate emisiile reglementate pentru IMA şi la alţi poluanţi specifici oricărui obiectiv industrial existent în zona de influenţă.

     În cazul retehnologizării cu instalaţii DGA, este de aşteptat o prevenire/reducere/compensare semnificativă a emisiilor de SO(2) şi deci concentraţii mult mai mici în zona înconjurătoare. Valorile concentraţiilor de fond ce vor descrie calitatea aerului din zonă trebuie să fi fost măsurate în perioada când IMA era închisă, fără nicio interferenţă cu emisiile de pe amplasament. Indicatorii de calitate a aerului în faza de exploatare a IMA (înainte de implementarea DGA) pot fi menţionaţi, dacă se cunosc, pentru a scoate în evidenţă modificările pozitive.
    - atât condiţiile de climă cât şi cele de microclimat (rata precipitaţiilor şi evapo - transpiraţiei, precipitaţii anuale, puterea vântului şi direcţiile tipice, probabilitatea stabilităţii atmosferice etc.). Trebuie menţionată sursa datelor (staţia meteo, baze de date).

     Fiinţe umane
    - indicarea ocupaţiilor, activităţilor sau intereselor principalilor receptori potenţiali, cum ar fi lucrătorii în agricultură etc.

     Fauna şi flora
    - speciile de floră şi faună de interes special (din punct de vedere al abundenţei, distribuţiei şi diversităţii);
    – activităţile pentru care animalele utilizează terenul viitorului amplasament (dacă este cazul);
    – cerinţe speciale pentru faună, de ex. mărimea teritoriului, calitatea habitatului, administrarea curentă, lipsa perturbărilor;
    – descrierea comunităţii de plante, pe baza speciilor dominante, diversităţii speciilor, dependenţei faţă de anumiţi factori de mediu etc.

     Zgomot şi vibraţii
    - dacă este cazul, evaluarea, măsurarea, modelarea şi includerea în raport a valorilor nivelurilor de zgomot/vibraţii în timpul zilei şi principalele surse, date din măsurătorile la faţa locului, de exemplu echipamentele existente, alte instalaţii industriale/industrii în apropierea punctului de amplasare a DGA.
    – evidenţierea zonelor cu nivel de zgomot deosebit de redus sau înalt.

     Peisajul
    - descrierea caracterului peisajului şi evaluare în raport cu criteriile naturale dar şi culturale.
    – bunuri materiale (diferite de patrimoniul cultural)
    – evaluarea caracterului resurselor naturale care pot fi afectate de proiect şi utilizării durabile a acestora,

     Patrimoniul cultural
    - descrierea şi caracterului trăsăturilor arheologice, arhitectonice, istorice sau culturale din punct de vedere al vechimii, mărimii/suprafeţei ocupate etc.;


    3.3. IMPORTANŢA
     Soluri şi geologie
     În cazurile în care urmează să se extindă amplasamentul, se va examina valoarea solurilor şi depozitelor geologice ca resurse naturale neregenerabile. Se va prezenta utilizarea solului îndepărtat în cursul construcţiei DGA şi a bazei depozitului.
     Ape de suprafaţă şi subterane
    - descrierea utilizării posibile a captărilor de apă (de suprafaţă sau subterană) pentru consum uman şi/sau folosinţe industriale din zonă;
    – descrierea însemnătăţii include note, standarde şi publicaţii care comentează aspecte referitoare la calitatea apei.


     Calitatea aerului şi climă
    - descrierea calităţii aerului cu referire la dispoziţii existente sau în aşteptare, standarde şi limite;
    – scoaterea în evidenţă a amplasamentelor cu un nivel foarte crescut sau scăzut al poluării.

     Fiinţe umane
    - descrierea oricăror aspecte de interes care ar putea îngrijora grupurile de locuitori/receptori.
    – identificarea, dacă este posibil, a aspectului exact care reprezintă o preocupare, împreună cu mediul existent ce ar putea fi ameninţat, în special în legătură cu extinderea amplasamentului industrial (dacă este cazul).
    – indicarea importanţei principalelor grupuri sau activităţi posibil a fi afectate;
    – informaţii privind patrimoniul arheologic, istoric, arhitectonic sau altor bunuri de importanţă comunitară sau culturală din zonă care ar putea fi afectate, inclusiv situri desemnate sau protejate, sau traversate de rute de transport.

     Fauna şi flora
    - habitate semnificative, terestre sau acvatice, cu atenţie specială acordată speciilor rare, vulnerabile sau pe cale de dispariţie, sau potenţial declarate ca ameninţate/vulnerabile/pe cale de dispariţie;
    – descrierea diversităţii, mărimii populaţiei sau densităţii în context naţional şi european;
    – utilizarea vegetaţiei de către speciile semnificative de faună;
    – folosinţa curentă a terenului, resursele de specii sălbatice şi floră, terestre şi acvatice, în scopuri tradiţionale (dacă este cazul, se specifică utilizarea terenurilor şi resurselor de către comunităţile locale);

     Zgomot şi vibraţii
    - descrierea nivelului zgomotului de fond potrivit pragurilor de zgomot şi stabilirea zonelor specifice de zgomot, acolo unde este relevant;

     Peisajul
    - se va menţiona dacă rezultatele proiectului vor afecta priveliştile desemnate sau se vor afla în sau în apropierea unei zone cu peisaj desemnat sau amenajări speciale;
    – pentru depozitul de reziduuri DGA se va menţiona dacă vreo parte a amplasamentului va fi vizibilă în plan general; se va analiza de asemenea şi punctul cel mai înalt al instalaţiei DGA.

     Bunuri materiale (diferite de patrimoniul cultural)
    - identificarea naturii şi gradului de importanţă a resurselor (de exemplu, zăcămintele de calcar în cazul utilizării acestuia ca sorbent) care vor fi afectate, de ex: raritatea, reprezentativitatea, integritatea, etc.

     Patrimoniul cultural
    - identificarea naturii şi gradului de însemnătate al resurselor de patrimoniu, respectiv raritate, integritate, autenticitate, lizibilitate şi valorilor asociate.


    3.4. SENSIBILITATE
     Soluri şi geologie
     Construcţia unui depozit de deşeuri presupune o mare vulnerabilitate a solurilor şi formaţiunilor geologice faţă de degradarea puternică sau distrugere prin contaminare, compactare şi îndepărtare. În cazul extinderii amplasamentului sau al implementării unor lucrări de săpături adânci pentru noua instalaţie DGA pe amplasament, va trebui să se ţină seama de astfel de vulnerabilităţi.
    - Compactare care determină pierderea structurii şi modificări în drenarea solului;
    – Hidrologie - modificări ale pânzei freatice care afectează numeroase procese, atât biotice cât şi chimice;
    – Hidrogeologie - modificarea solurilor şi formaţiunilor geologice poate face să crească sau să scadă expunerea apei subterane la infiltraţii.


     Ape de suprafaţă şi subterane
    - descrierea oricăror proprietăţi naturale sau utilizări benefice ale apei care pot fi afectate de proiect;
    – trebuie identificate clar situaţiile în care se constată vulnerabilitatea calităţii şi a disponibilităţii apei faţă de impactul semnificativ datorat schimbărilor oricărei proprietăţi cheie;
    – identificarea mecanismelor care provoacă astfel de schimbările de mai sus.

     Calitatea aerului şi climă
    - se analizează cum ar putea fi afectată retehnologizarea cu DGA de modificările de calitate a aerului. Fauna şi flora
    – menţionarea dacă fauna din perimetrul amplasamentului este cunoscută în mod special ca sensibilă sau dependentă de disponibilitatea continuă a unor aspecte ale mediului existent cum ar fi hrana, adăpostul sau izolarea.

     Zgomot şi vibraţii
    - descrierea modului în care zonele sensibile la zgomot (zone cu populaţie sau faună bogată) ar putea fi afectate de modificări ale zgomotului de fond.

     Peisajul
    - trăsăturile valoroase ale peisajului inclusiv caracteristici precum vizibilitatea în diferite perioade ale anului.

     Bunuri materiale (diferite de patrimoniul cultural)
    - evaluare a sustenabilităţii utilizării resurselor materiale;
    – evaluarea posibilităţii ca perturbarea orizonturilor solurilor de suprafaţă să determine o modificare a florei locale (pentru IMA noi sau depozit de deşeuri pentru DGA)

     Patrimoniul cultural
    - se menţionează dacă proiectul prin componentele sale (de exemplu: coş, depozit de deşeuri) vor fi vizibile şi vor afecta vreo zonă arheologică, istorică sau culturală.


    3.5. SUFICIENŢA DATELOR
     "Suficienţa" este considerată a fi existenţa unui volum suficient de informaţii în baza cărora să se poată lua decizia de a emite sau refuza aprobarea proiectului din punct de vedere al mediului.
     Autoritatea competentă, titularul de proiect şi, în final, elaboratorul raportului trebuie să se asigure că Raportul IM conţine date suficiente. Criteriile de mai jos pot constitui un ghid util în acest sens:
    - Sunt informaţiile prezentate cele necesare pentru a identifica principalele efecte ce pot apărea?
    – Sunt informaţiile axate pe efectele probabile şi semnificative?

     Certitudinea sau încrederea conferite de informaţii reprezintă o bună bază de evaluare a calităţii datelor. În practică, este mai probabil ca informaţiile nesatisfăcătoare să se datoreze mai degrabă unor omisiuni decât unor inexactităţi.
     În cazul în care totuşi Raportul IM nu a putut furniza toate informaţiile necesare cu privire la un anumit aspect, trebuie să se precizeze motivul şi faptul că titularul proiectului este conştient că decizia va fi condiţionată de furnizarea la o data ulterioară a informaţiilor lipsă (vezi Caseta 7).
     În cazul proiectelor de retehnologizare a IMA, informaţii suficiente ar trebui să fie disponibile din programele de monitorizare, autorizaţii, studii şi literatura ştiinţifică, şi chiar din rapoartele la diferite evenimente, reclamaţii etc.
     Caseta 7. Exemplu de raport asupra florei şi faunei pentru care se justifică necesitatea continuării investigaţiilor într-o altă perioadă a anului

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │În urma investigaţiilor realizate s-a constatat că amplasamentul este │
     │localizat într-o zonă de păşune care are o distribuţie foarte bună în │
     │regiune. Se menţionează că investigaţiile au fost efectuate în luna │
     │decembrie, când nu pot fi identificate toate speciile de floră şi faună │
     │care pot fi prezente pe amplasament. Se va realiza o nouă investigaţie în │
     │perioada mai - iulie pentru a identifica orice specie importantă. Detaliile │
     │de proiectare vor fi adaptate/modificate în funcţie de rezultatul noilor │
     │investigaţii, astfel încât eventualele specii de floră şi faună protejate │
     │să nu fie afectate de realizarea proiectului. │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3.6. CADRU LEGISLATIV
     Scopul acestei secţiuni este de a furniza o descriere a legislaţiei naţionale şi europene, care conţine cerinţe relevante pentru evaluarea proiectului.
     Directivele EU, protocoalele şi convenţiile internaţionale relevante trebuie prezentate în paralel cu legislaţia naţională care le transpune şi le implementează. Nu este suficientă o simplă enumerare a actelor legislative relevante.
     Trebuie furnizată o scurtă descriere a conţinutului actului legislativ, pentru a evidenţia contextul şi, de asemenea, comentariile/notele evaluatorului asupra modului de abordare a cerinţelor legale.
     În plus, este absolut necesar ca toate planurile şi strategiile naţionale, regionale şi locale/municipale relevante să fie clar identificate şi să se precizeze relevanţa şi legătura dintre proiectul propus şi acestea. Astfel, se evidenţiază clar contextul strategic în care se realizează proiectul, precum şi istoricul proiectului propus.



    4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │Scopul acestui capitol este de a formula recomandări privind tratarea │
     │în Raportul IM a aspectelor legate de: │
     │ - descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului DGA asupra │
     │ mediului cauzate de: │
     │ - prezenţa proiectului DGA; │
     │ - utilizarea resurselor naturale (de exemplu, calcar); │
     │ - emisiile de poluanţi şi recuperarea/eliminarea subprodusului DGA; │
     │ - descrierea metodelor de prognoză utilizate pentru evaluarea efectelor │
     │asupra mediului (de exemplu, monitorizarea mediului şi modelare matematică);│
     │ - măsurile generale şi particulare de prevenire/reducere/compensare a │
     │impactului care trebuie avute în vedere, respectiv măsurile propuse pentru │
     │prevenirea, reducerea, şi, dacă este posibil, contracararea efectelor │
     │adverse semnificative asupra mediului în timpul construcţiei, │
     │exploatării, dezafectării şi reconstrucţiei ecologice. │
     │ │
     │Efectele potenţiale şi măsurile de prevenire/reducere/compensare sunt │
     │specifice fiecărei componente şi faze a proiectului. Volumul de detaliere │
     │ce va fi inclus în Raportul IM va fi determinat de situaţia fiecărei │
     │componente a proiectului. Efectele şi impactul asupra mediului vor fi │
     │diferite în cazul componentelor aflate pe amplasament, într-o zonă │
     │industrială, comparativ cu cele situate într-un mediu natural │
     │(de exemplu, depozitul de reziduuri DGA). │
     │ │
     │Raportul IM trebuie să acopere toate activităţile implicate în instalarea, │
     │construcţia şi operarea DGA. Nu este permisă amânarea realizării EIM la │
     │niciuna dintre componentele proiectului (de exemplu, depozitul de │
     │reziduuri DGA, instalaţia de prelucrare a subprodusului, staţie de epurare │
     │a apelor uzate etc.) pe motiv fie că încă nu a fost identificată tehnica │
     │adecvată fie că investiţiile se vor face ulterior. │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Descrierea formelor de impact
     În general, efectele şi cauzele acestora (lucrări, acţiuni, materiale etc.), ca şi formele asociate de impact, sunt cunoscute. În fiecare subcapitol de mai jos se va trata câte un factor de mediu asupra căruia DGA poate avea efecte semnificative şi se vor prezenta pe scurt aceste efecte.
     Se recomandă elaboratorilor raportului să nu descrie efectele potenţiale generale, ci să prezinte în Raportul IM, de preferinţă, acele efecte care au fost identificate şi evaluate pentru proiectul propus şi cauzele pentru care pot apărea datorită proiectului iniţial al IMA, a condiţiilor specifice de pe amplasament, aprovizionării cu material absorbant, transportului şi eliminării deşeurilor etc., precum şi caracteristicilor receptorilor identificaţi anterior. Dacă au fost identificate efecte semnificative legate de un anumit factor de mediu, se recomandă insistent prezentarea, încă de la început, a condiţiilor specifice şi măsurilor de prevenire/reducere/compensare adoptate şi care fac improbabilă apariţia oricăror astfel de efecte.
     Criteriile necesare pentru prezentarea caracteristicilor formelor potenţiale de impact pe baza cărora se stabilesc efectele potenţial semnificative ale investiţiei propuse vor fi descrise din punct de vedere al:
    - ariei geografice a impactului (de exemplu, mărimea zonei cu populaţie afectată de emisiile de gaze şi pulberi);
    – amploarea şi complexitatea impactului;
    – probabilităţii impactului (probabilitatea infiltrării percolatului în stratul acvifer la depozitul de reziduuri DGA datorită deteriorării straturilor de impermeabilizare);
    – duratei, frecvenţei şi reversibilităţii impactului;
    – naturii transfrontaliere a impactului (dacă este cazul).

     Descrierea formelor de impact face de obicei obiectul unei atenţii mai mari decât pentru oricare altă parte a Raportului IM. Pentru a explica precis întreaga gamă de efecte, claritatea metodei, a limbajului şi a sensului exprimării au un rol esenţial. Descrierea trebuie să identifice în mod clar şi consecvent cele patru aspecte de bază ale impactului şi anume caracterul, amploarea, durata şi consecinţele impactului (vezi mai multe detalii în Caseta 8).

     Caseta 8. Forme de impact: aspecte cheie

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │● Caracterul şi durata impactului │
     │ o Identificarea aspectelor mediului ce pot fi afectate; │
     │Identificarea receptorilor ce vor fi afectaţi, cu indicarea sensibilităţii │
     │şi însemnătăţii acestora; │
     │ o Descrierea caracterului pozitiv, neutru sau │
     │negativ al impactului; Evidenţierea formelor de impact semnificativ │
     │(pozitiv şi negativ); │
     │ o Indicare dacă impactul este sau nu cumulativ; │
     │ o Indicare dacă impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional; │
     │ o Indicare dacă impactul va fi temporar, pe termen scurt, mediu sau lung; │
     │Evidenţierea formelor permanente de impact; │
     │ o Indicare dacă impactul este │
     │reversibil sau ireversibil │
     │● Întinderea, amploarea şi complexitatea │
     │o Cuantificarea cantităţii sau intensităţii cu care se va schimba │
     │caracterul/calitatea oricărui aspect al mediului │
     │(de ex. în ce priveşte poluarea); │
     │o Indicarea întinderii geografice a efectelor (dacă vor fi afectate câteva, │
     │mare parte sau toate ariile) │
     │o Indicarea caracterului transfrontieră al efectelor, dacă este cazul; │
     │o Descrierea gradului de schimbare; (respectiv imperceptibilă, uşoară, │
     │observabilă sau semnificativă); │
     │o Evidenţierea schimbărilor profunde (respectiv complete) ale │
     │caracterului factorului de mediu │
     │● Consecinţe │
     │ o Indicare dacă impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat; │
     │Evidenţierea formelor de impact reversibil; │
     │ o Indicare dacă este disponibilă, posibilă sau acceptabilă o formă de │
     │compensare; │
     │ o Evidenţiere a cazurilor în care consecinţele nu pot fi determinate │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Scopul principal al unei evaluări a impactului asupra mediului este acela de a identifica formele de impact potenţial advers, aşa cum am arătat mai sus, şi de a propune măsuri de prevenire/reducere/compensare a acestor efecte. Pentru diminuarea impactului există trei strategii bine stabilite - evitarea, reducerea şi remedierea. Detalii suplimentare sunt prezentate în Figura 4 de mai jos.
     Măsurile de prevenire/reducere/compensare specificate trebuie să fie trasabile în devizul proiectului şi prezentate ulterior în Cererea de finanţare a proiectului (pentru proiectele pentru care se întocmeşte acest tip de document).
     Figura 4. Prevenirea/reducerea/compensarea impactului asupra mediului (a se vedea imaginea asociată)

     Măsurile generale de prevenire/reducere/compensare corespunzătoare fiecărui tip de efect sunt descrise în sub-secţiunile de mai jos. Raportul IM trebuie să le selecteze şi să le descrie pe cele avute efectiv în vedere pentru proiectul propus, cât mai concis şi exact.
    4.1. SOLURI ŞI GEOLOGIE
    4.1.1. Efecte posibile
     Descrierea efectelor posibile asupra solului şi apei subterane cauzate de:
     Construcţie
    - schimbarea temporară a folosinţei terenului (de exemplu, zona de lucru în afara amplasamentului IMA);
    – pierderea solului vegetal;
    – poluarea solului datorită depozitării combustibililor pe amplasament;
    – manipularea necorespunzătoare a deşeurilor din demolări - risc de contaminare asociat dezafectării staţiilor de gospodărire a hidrocarburilor, ca şi a transformatoarelor şi tratarea deşeurilor astfel generate;
    – infiltrarea în sol a apelor de şiroire şi a apelor care spală deşeuri din depozitele necontrolate şi materiale de construcţie.

     Exploatare
    - deteriorarea sistemului de impermeabilizare a depozitului în fazele de construcţie şi exploatare;
    – scurgeri din sistemul de colectare a apelor din depozitul de deşeuri (dacă există);
    – scurgeri de ape uzate/percolat din bataluri/rezervoarele de stocare;
    – împrăştierea subprodusului pe sol în timpul transportului/transferului.

     Dezafectare
    - activităţile de demontare a infrastructurii tehnice - risc de contaminare asociat dezafectării staţiilor de gospodărire a hidrocarburilor, ca şi a transformatoarelor şi tratarea deşeurilor astfel generate;
    – în perioada post-închidere a depozitului de deşeuri: necesitatea închiderii etanşe a materialelor;
    – instabilitatea depozitului acoperit şi deteriorarea straturilor de acoperite în urma ploilor abundente.


    4.1.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare Construcţie
     Descrierea măsurilor de prevenire/reducere/compensare propuse pentru:
    - îndepărtarea şi reciclarea deşeurilor din demolări;
    – prevenirea şi controlul poluării: buna întreţinere a echipamentelor de transport şi construcţie, manipularea şi transportul materiilor prime şi materialelor din excavaţii, depozitarea temporară a materialelor în locurile special destinate şi în condiţii adecvate etc.;
    – în cazul depozitului de deşeuri DGA, prevenirea şi controlul poluării generate de percolat: proiectarea şi instalarea bariere geologice artificiale, sistemului de impermeabilizare şi drenaj în conformitate cu prevederile legale; instalarea sistemelor de colectare şi reciclare a apelor meteorice/percolatului/apei.

     Exploatare
    - prevenirea scurgerilor în timpul stocării uleiurilor şi altor substanţe periculoase în zone de depozitare proiectate şi construite cu mijloace de retenţie corespunzătoare;
    – evitarea poluării prin scurgeri şi infiltrări de ape uzate printr-un management adecvat în condiţii de siguranţă;
    – prevenirea infiltraţiilor de şiroiri de suprafaţă cu apă potenţial contaminată.

     Dezafectare
    - toate echipamentele şi instalaţiile ce urmează a fi demontate se vor goli înainte de dezafectare şi toate substanţele chimice/deşeurile rezultate vor fi îndepărtate în condiţii de siguranţă de pe amplasament, evitându-se contaminarea solului;
    – îndepărtarea şi reciclarea deşeurilor din demolări;
    – implementarea unui plan de monitorizare a stratului de acoperire a depozitului de reziduuri DGA după închidere.



    4.2. APA DE SUPRAFAŢA ŞI APA SUBTERANA
    4.2.1. Efecte posibile
     Descrierea impactului potenţial al emisiilor în apă (inclusiv în apa subterană) rezultat de la instalaţia DGA şi prelucrarea şi eliminarea subprodusului inclusiv în următoarele situaţii:
     Construcţie
    - poluarea apelor de suprafaţă şi contaminarea apei subterane cu ape de şiroire necontrolate care determină alterarea calităţilor fizice, chimice şi biologice;
    – contaminare potenţială a apelor de suprafaţă produsă de lucrările de săpături.

     Exploatare
    - acidificarea apelor de suprafaţă cu depuneri acide;
    – poluarea apelor de suprafaţă şi contaminarea apei subterane cu infiltraţii de ape de şiroire/percolat;
     ● - impact direct generat de evacuările de efluent incomplet epurat asupra calităţii apei din emisar;
     ● - impact direct al scurgerilor de ape uzate neepurate sau combustibili lichizi.


     Dezafectare
    - poluarea apelor de suprafaţă şi contaminarea apei subterane cu şiroiri de suprafaţă necontrolate, scurgeri de la echipamentele demontate şi de la depozitul de deşeuri.


    4.2.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
     Măsurile de prevenire/reducere/compensare aplicate pentru prevenirea şi minimizarea contaminării solului sunt valabile şi pentru protecţia apei,

     Exploatare
    - proiectarea sistemului de canalizare pluvială, sedimentare şi reciclare în staţia de epurare;
    – asigurarea reciclării fluxurilor de apă tehnologică;
    – asigurarea unui sistem separat de canalizare pluvială pentru toate platformele betonate şi drumuri;
    – asigurarea unui sistem de retenţie a zonelor de prelucrare şi stocare a subprodusului;
    – asigurarea impermeabilizării drumurilor şi platformelor/zonelor de stocare (respectiv cu o suprafaţă impermeabilă recunoscută, de ex. asfalt sau beton, care nu poate fi uşor penetrată de lichide);
    – dotarea tuturor depozitelor de combustibili lichizi şi uleiuri cu sisteme de retenţie secundară, instalarea de separatoare de ulei în toate locurile în care sunt depozitate sau manevrate cantităţi de combustibili sau uleiuri;
    – prevenirea scurgerilor sau deversărilor de substanţe care a putea polua sistemul apelor de suprafaţă (de exemplu combustibil, ulei) prin prevederea unor proceduri de intervenţie adecvate;
    – monitorizarea calităţii apei de suprafaţă la punctele de evacuare;
    – inspectarea regulată a cursurilor de apă de suprafaţă din apropiere.
     Descrierea măsurilor specifice de prevenire/reducere/compensare propuse pentru depozitul de reziduuri DGA pentru:
    - minimizarea şi reţinerea percolatului/şiroirilor de suprafaţă generate. Prin aceste măsuri se reduce riscul migrării contaminării dincolo de limita amplasamentului, unde ar putea polua apa subterană, permiţând îndepărtarea şi epurarea lor.
    – asigurarea integrităţii sistemului de impermeabilizare înaintea şi în timpul depozitării reziduurilor DGA;
    – minimizarea cantităţii de apă care intră în depozitul de deşeuri.


     Dezafectare
    - păstrarea echipamentelor dezmembrate într-o zonă impermeabilă şi sigură pentru evitarea infiltrării scurgerilor în sol;
    – acoperirea depozitului şi refacerea amplasamentului.



    4.3. CALITATEA AERULUI ŞI CLIMA
    4.3.1. Efecte posibile Construcţie
    - pulberile, potenţial contaminate cu alţi poluanţi, rezultate din săpături, demolări, trafic, încărcarea şi descărcarea materiilor prime şi deşeurilor din demolări etc.
    – emisii de la motoarele folosite la transport şi construcţii;
     Exploatare
     Emisiile atmosferice de la IMA care prezintă cel mai mare interes sunt oxizii de azot (NO(x)), dioxidul de sulf (SO(2)), monoxidul de carbon (CO), pulberile şi dioxidul de carbon (CO(2)). În acest capitol se vor analiza nu numai efectele şi impactul SO(2), ci şi:
     o al pulberilor - proiectul de retehnologizare cuprinde instalaţia DGA care afectează conţinutul de pulberi al emisiilor la coş;
     o CO(2), ca gaz cu efect de seră (GES) - generat în reacţia SO(2) cu calcarul.
    - scăderea pH-ului apelor pluviale datorate depunerilor acide umede;
    – creşterea concentraţiilor de CO(2) atmosferic afectează încălzirea globală datorită emisiei suplimentare de CO(2) (GES) din tehnologia DGA care utilizează calcar.
    – generarea de praf în timpul transportului şi depozitării/prelucrării pe amplasament a materialului absorbant (var, calcar).


     Prin utilizarea modelelor de dispersie a poluanţilor în aer şi prin analiza rezultatelor modelării trebuie să se demonstreze că emisiile acceptabile provenite de la sursa propusă nu vor cauza sau contribui la depăşirea vreunui standard naţional privind calitatea aerului.

     Dezafectare
    - pulberile potenţial contaminate cu alţi poluanţi atmosferici rezultaţi din săpături, demolări, traficul de transport, încărcarea şi descărcarea deşeurilor din demolări şi solului etc.;
    – emisii de gaze de la echipamentele de transport şi demolări.


    4.3.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
     Măsurile de eliminare a pulberilor în timpul construcţiei vor include:
    - bună localizare a grămezilor de materiale, mai ales de nisip şi sol, în direcţia opusă vântului faţă de zone comerciale, rezidenţiale sau de natură similară;
    – acoperirea materialelor de construcţie şi a grămezilor de sol pentru a nu deveni surse de emisii fugitive de pulberi;
    – stropirea periodică cu apă a materialelor din excavaţii la transport;
    – umezirea frecventă a grămezilor şi zonelor de lucru;
    – construirea de paravane sau bariere de vânt în jurul grămezilor;
    – acoperirea camioanelor care transportă calcar/var; şi - adică apă, calcar, var
    – selectarea adecvată a echipamentelor şi limitarea vitezei în zona şantierului de construcţie.


     Exploatare
     Descrierea măsurilor ce vor fi adoptate pentru prevenirea sau reducerea emisiilor nocive de gaze şi de pulberi ca de exemplu:
    - implementarea măsurilor primare (de exemplu, utilizarea de combustibil cu conţinut redus de sulf)şi secundare de reducere a emisiilor de oxid de sulf;
    – proiectarea coşului potrivit condiţiilor locale pentru a permite o bună dispersie;
    – utilizarea de benzi transportoare carcasate, sisteme de transport pneumatic şi silozuri cu echipamente robuste şi bine proiectate de extracţie şi filtrare în punctele de livrare şi transfer pentru a preveni emisiile de pulberi;
    – stocarea tuturor materialelor sub formă de pulberi (calcar, var) şi ghipsului pulverulent în silozuri dotate cu sisteme de desprăfuire;
    – utilizarea traseelor adecvate şi a vehiculelor închise pentru transportul materialului absorbant;
    – inspecţii tehnice periodice ale autovehiculelor vehiculele de mărfuri şi utilajele de construcţii;
    – aspersoare de apă care să funcţioneze în zonele de stocare a calcarului/varului şi în zona depozitului de deşeuri;
    – curăţarea periodică a drumurilor de acces şi a zonelor impermeabilizate.

     Dezafectare
    - udarea periodică cu apă a grămezilor de deşeuri din demolări;
    – utilizarea traseelor adecvate şi a vehiculelor închise pentru transportul materialelor de acoperire şi a deşeurilor din demolări;
    – recuperarea în cât mai mare măsură a deşeurilor din demolări.




    4.4. FIINŢE UMANE
    4.4.1. Efecte posibile Construcţie
    - perturbări demografice în localităţile traversate de vehiculele ce transportă materiale de construcţie;
    – perturbare şi disconfort datorită zgomotului şi vibraţiilor şi poluării atmosferice.
     Exploatare
    - Efectele pozitive asupra sănătăţii omului (reducerea riscului de boli respiratorii) datorită reducerii semnificative a emisiilor de SO(2) şi a zonei afectate;
    – deranjarea populaţiei în localităţile traversate de vehiculele ce transportă materialul absorbant;
    – perturbare şi disconfort datorită zgomotului şi vibraţiilor şi poluării atmosferice.
    – efecte negative asupra sănătăţii cauzate de substanţele toxice pătrunse în apele subterane şi/sau de suprafaţă (utilizate ca surse de apă pentru staţia de epurare) de la depozitul de deşeuri.

     Dezafectare
    - perturbări demografice în localităţile traversate de vehiculele ce transportă materiale de demolări;
    – disconfort datorită zgomotului şi vibraţiilor şi poluării atmosferice în timpul demolărilor şi transportului deşeurilor din demolări.


    4.4.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare Construcţie
    - reducerea riscurilor pentru sănătatea la locul de muncă;
    – utilizarea echipamentelor de protecţie individuală şi a uniformelor de lucru pentru fiecare sezon;
    – utilizarea carburanţilor, echipamentelor de înaltă calitate în transport şi construcţie;
    – controlul emisiilor;
    – reducerea riscurilor pentru sănătate la locul de muncă şi în zonele rezidenţiale;
    – măsuri tehnice: utilizarea unor echipamente noi, foarte eficiente şi fiabile;
     Exploatare
    - reducerea riscurilor pentru sănătatea publică din punct de vedere al poluării fonice şi atmosferice prin analiza calităţii aerului atmosferic;
    – introducerea de noi măsuri de reducere a zgomotului şi poluării adaptate la rezultatele monitorizării.

     Dezafectare
    - reducerea timpului alocat demolărilor pentru a reduce perturbarea populaţiei datorită contactului cu pulberile din atmosferă.



    4.5. FLORA ŞI FAUNA
    4.5.1. Efecte posibile
     Construcţie
    - stres cauzat de creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii în rândul faunei (de exemplu, păsări, lilieci şi mamifere mici) care pot chiar să părăsească zonele apropiate noului depozit de deşeuri;
    – efecte directe asupra florei constând dintr-o posibilă distrugere totală sau parţială a vegetaţiei prin decopertări, îndepărtarea vegetaţiei, rambleuri şi reacoperiri;
    – efecte indirecte asupra florei datorită depunerilor de pulberi pe sol şi pe plante.

     Exploatare
    - pagube create de depuneri acide în ecosisteme forestiere şi uneori pe culturi agricole;
    – efecte indirecte asupra florei datorită depunerilor de pulberi pe sol şi pe plante;
    – modificarea rutelor de migraţie/deplasare ale anumitor specii (păsări, mamifere).

     Dezafectare
    - reducerea timpului alocat demolărilor pentru a reduce perturbarea faunei/florei datorită contactului cu pulberile din atmosferă.


    4.5.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare Construcţie
    - aplicarea măsurilor destinate atenuării efectelor asupra calităţii solului, apei şi apei subterane, aerului;
    – prevenirea şi reducerea numărului de accidente şi incidente de trafic în timpul fazelor de construcţie şi exploatare pentru a diminua impactul asupra florei;
    – măsurile specifice de protecţie a vegetaţiei în etapele de construcţie şi exploatare, precum:
     o conservare maximă a vegetaţiei arboricole (salvarea cât mai multor arbori şi arbuşti de la tăiere în zonele de lucru);
     o îmbrăcarea arborilor şi arbuştilor cu plase proiectoare şi stropirea lor cu apă pentru spălarea pulberilor depuse.

     Exploatare
    - refacerea în cât mai mare măsură a vegetaţiei în zonele afectate.

     Dezafectare
    - închiderea depozitului şi refacerea amplasamentului;
    – nivelare după dezafectare şi plantare de vegetaţie indigenă.



    4.6. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
    4.6.1. Efecte posibile Construcţie
    - circulaţia vehiculelor cu motor şi traficul şi activitatea utilajelor de construcţie vor genera zgomot care poate afecta muncitorii, populaţia şi animalele care se află în vecinătatea punctelor de lucru;
    – vibraţiile generate în timpul construcţiilor, de activităţi precum comprimarea solului, pot cauza neplăceri oamenilor sau afecta capacitatea persoanelor de a lucra.
     Exploatare
    - zgomotul generat de traficul rutier poate fi o sursă de disconfort dacă ajunge în aşezările populaţiei, însă drumurile noi (dacă este cazul) care redirijează circulaţia în afara centrelor populate au un impact pozitiv de reducere a circulaţiei în aceste zone locuite.

     Se consideră în general că vibraţiile din exploatare (vibraţia produsă de traficul rutier sau de la operaţia de instalare a barierei de argilă la depozit) nu pot cauza vibraţii structurale perceptibile la proprietăţile amplasate în apropierea unor suprafeţe de drum netede şi bine întreţinute.
     Dezafectare
    - zgomotul şi vibraţiile provocate de circulaţia autovehiculelor şi activitatea utilajelor de demolare (ar putea afecta muncitorii, populaţia şi animalele care se află în vecinătatea punctelor de lucru);
    – vibraţii generate prin lucrările de demolare.


    4.6.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
    - eliminarea sau controlul zgomotului la sursă la echipamentele fixe şi mobile;
    – reducerea propagării şi nivelului zgomotului prin utilizarea de bariere fonice şi asigurarea unor distanţe suficient de mari până la receptori (în cazul extinderii amplasamentului prin construirea, de exemplu a unui depozit pentru reziduurile DGA);
    – controlul perioadelor de timp în care se produce zgomot.


    4.7. PEISAJUL
    4.7.1. Efecte posibile
    - efectele asupra structurii fizice şi esteticii peisajului depind de schimbările de scară şi dimensiuni introduse în structurile proiectului comparativ cu caracteristicile peisajului existent (înălţime, dimensiuni în plan şi omogenitate), de aceea un eventual nou depozit de deşeuri va introduce un impact semnificativ asupra peisajului;
    – efectele asupra valorii vizuale a peisajului pentru receptori: mai multe persoane care locuiesc în aşezări locale - mai mulţi receptori mai sensibili datorită expunerii permanente la proiect după construcţia lui;
     Fiecare tip de impact şi nivelul de însemnătate al acestuia poate fi diferit şi trebuie evaluat în raport cu caracteristicile iniţiale ale peisajului şi probabilitatea prezenţei receptorilor.

    4.7.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
    - includerea criteriilor de amenajare peisagistică în proiectul de retehnologizare;
    – orice măsură posibilă, ulterioară închiderii, necesar a fi adoptată în legătură cu refacerea amplasamentului.


    4.8. BUNURI MATERIALE
    4.8.1. Efecte posibile Construcţie
    - efect asupra investiţiilor locative/ economice planificate (în toate fazele proiectului);
    – influenţe pozitive asupra pieţei muncii (locuri de muncă, calificarea forţei de muncă).
     Exploatare
    - reducerea vitezei de deteriorare a clădirilor, structurilor metalice etc. datorită depunerilor acide;
    – reducerea impactului asupra terenurilor agricole contribuind la creşterea productivităţii;
    – creşterea tarifelor la energie;
    – impact negativ asupra preţurilor terenurilor şi caselor în zonele vecine noului depozit de reziduuri DSA (dacă este cazul);
    – creşterea traficului greu.

     Dezafectare
    - dacă închiderea şi reabilitarea nu se vor efectua corespunzător, preţurile proprietăţilor imobiliare pot continua să scadă.


    4.8.2. Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
    - măsuri destinate atenuării efectelor directe asupra calităţii apei şi apei subterane, solului, aerului (în toate fazele proiectului);
    – măsurile obişnuite de prevenire a accidentelor;
    – evitarea pe cât posibil a folosirii arterelor de circulaţie în centrele oraşelor şi satelor.

     Exploatare
    - optimizarea principalelor drumuri de transport şi devierea traficului în afara centrelor oraşelor şi satelor;
    – operatorii pot oferi despăgubiri (de exemplu reabilitare de parcuri, spaţii verzi publice din oraş/sat comunităţilor ale căror proprietăţi se vor afla aproape de depozitul nou de reziduuri DSA);

     Dezafectare
    - stabilirea de măsuri de monitorizare a apei subterane şi informarea populaţiei la zi cu privire la orice modificare a calităţii apei;
    – stabilirea unui plan de intervenţie şi asigurarea echipamentelor necesare pentru intervenţie în cazul unor incidente.



    4.9. PATRIMONIUL CULTURAL
     În cazul retehnologizării unei IMA existente, se poate considera că nu va exista un efect adiţional asupra patrimoniului cultural câtă vreme instalaţia DGA va fi construită pe acelaşi amplasament industrial şi emisiile de SO(2) se vor reduce. Pentru construirea noului depozit pentru reziduurile DGA va trebui însă să se analizeze şi efectul asupra patrimoniului cultural.
    4.9.1. Efecte posibile
    - ca şi în cazul altor proiecte majore care presupun săpături, există posibilitatea dezgropării unor obiective semnificative pentru patrimoniul arheologic, cultural şi arhitectonic;
    – scăderea agresivităţii aerului atmosferic ca şi vibraţiile vor influenţa pozitiv mediul construit, inclusiv monumentele arhitectonice şi arheologice, de ex. accelerarea deteriorării monumentelor.

    4.9.2 Măsuri de prevenire/reducere/compensare
     Sunt incluse măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective în condiţiile legii.


    4.10. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
     Dacă în "zona de influenţă" a proiectului există arii naturale protejate altele decât cele desemnate sau propuse a fi desemnate ca situri Natura 2000, se vor prezenta efectele asupra habitatelor naturale şi a speciilor protejate de floră şi faună din fiecare astfel de arie naturală protejată.
     În cazul când, potrivit art. 9(1) al OM 135/76/84/1284 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private, proiectul a fost evaluat iniţial că intră sub incidenţa prevederilor art. 28 al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună sălbatică (respectiv prevederile referitoare la impactul asupra siturilor Natura 2000), pe lângă efectele potenţiale şi măsurile de atenuare, Raportul IM trebuie să prezinte şi o descriere a etapelor procedurii de evaluare adecvată (EA) parcurse şi a rezultatelor acesteia.
     Se menţionează că recomandările metodologice pentru evaluarea efectelor asupra siturilor Natura 2000 sunt cuprinse în Ghidul metodologic privind prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE a cărui variantă adaptată a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 19/13 ianuarie 2010 astfel încât prezentul ghid nu îşi propune să repete aspectele descrise în Ghidul metodologic respectiv.

    4.11. MONITORIZAREA
     Monitorizarea pe amplasament presupune atât monitorizarea activităţii cât şi a mediului. Regimul de monitorizare este implementat în fazele de construcţie, exploatare, închidere şi post-închidere conform IED şi LWD şi trebuie descris în Raportul IM. Se consideră că există deja un sistem de monitorizare a calităţii mediului şi că împreună cu sistemele de monitorizare a conformării şi a exploatării el va fi modernizat, dacă va fi cazul.
     Monitorizarea conformării şi a mediului:
    - monitorizare continuă şi discontinuă a conformării şi colectare sistematică a datelor/informaţiilor relevante (de exemplu, privind emisiile la coş, apa evacuată/epurată); câtă vreme coşul este, de cele mai multe ori, inclus în proiectul de retehnologizare cu DGA, proiectul acestuia va trebui să ţină cont de sistemul de monitorizare/ prelevare (în situ sau cu extracţie) pentru determinarea substanţelor prezente în emisiile de gaze epurate. (vezi exemple de parametri de monitorizat în Caseta 9).
    – efectuarea studiului şi prelevării de probe pentru monitorizarea calităţii mediului;
    – analiza probelor şi datelor/informaţiilor colectate şi interpretarea datelor şi a informaţiilor; şi întocmirea rapoartelor de documentare a managementului de mediu;
    – monitorizarea datelor meteo ce se poate face pe amplasament cu echipamente adecvate sau cu ajutorul datelor primite de la cea mai apropiată staţie meteorologică;
    – monitorizarea datelor de calitate a apelor de suprafaţă şi subterane;
    – calitatea aerului în afara amplasamentului IMA.

     Caseta 9. Exemplu de puncte şi frecvenţe tipice de monitorizare pentru gazul de depozit (numai pentru ilustrare)

     ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
     │Monitorizarea emisiilor la coş: │
     │ o Măsurători continue: │
     │ ● concentraţiile de SO(2), NO(x) şi pulberi la fiecare instalaţie de │
     │ ardere de 100 MW sau mai mult; │
     │ │
     │ ● conţinutul de oxigen, temperatura, conţinutul de vapori de apă │
     │(nu dacă se prelevează gaze de ardere uscate înainte de │
     │ analizarea emisiilor) în gazele evacuate, presiunea statică în conducta │
     │ de gaze evacuate pentru transformarea concentraţiilor obţinute în emisie │
     │la condiţiile standard; │
     │ o Măsurători discontinue: │
     │ - CO cel puţin din şase în şase luni; │
     │ - mercur cel puţin o dată pe an; │
     │ - Alte măsurători: │
     │ o presiunea atmosferică; │
     │ o perioada de monitorizare/timpul de mediere. │
     └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     ● Monitorizarea operaţională:
    - monitorizarea tehnologică continuă: calitatea şi cantitatea debitelor de admisie (de exemplu, cărbune, absorbant, apă) şi de evacuare (de exemplu, reziduuri/subproduse DGA, ape uzate reciclate sau epurate, ape epurate evacuate etc.);
    – temperatura gazelor evacuate;
    – debitul de evacuare a gazelor sau presiunea dinamică a gazelor de coş;
    – calitatea şi debitul subprodusului DGA;
    – calitatea şi cantitatea de percolat şi de ape epurate (dacă este cazul);
    – calitatea şi cantitatea de ape uzate/percolat colectate în sistemul de drenaj al depozitului de reziduuri DGA;
    – calitatea apelor meteorice (şiroirilor de suprafaţă) înaintea recirculării sau evacuării;
    – starea bermelor, drumurilor; stabilitatea pantelor şi a depozitului de deşeuri;
    – înălţimea depozitului şi starea ultimului înveliş de acoperire etc.

     Principalii parametri monitorizaţi se recomandă să fie prezentaţi sub forma unui tabel în care se specifică şi responsabilii şi frecvenţa de măsurare. Acestea depind, potrivit IED, de tipul de combustibil, puterea termică totală instalată, durata de existenţă a instalaţiei, condiţiile locale. În acest sens, parametrii de emisie monitorizaţi la coş vor fi SO(2), NO(x), CO, praf, mercur, dar şi conţinutul de sulf al cărbunelui. Condiţiile de monitorizare depind de parametrul monitorizat, de tipul de combustibil, puterea termică totală instalată şi de decizia autorităţii de mediu competente (în unele cazuri particulare). Câtă vreme emisiile atmosferice au loc la coş, care este proiectat conform cu emisiile rezultate după retehnologizare, vor trebui monitorizaţi toţi parametrii reglementaţi.

    4.12. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE
    4.12.1. Evaluarea efectelor cumulative
     Evaluarea efectelor cumulative asupra mediului poate fi cel mai adecvat abordată la nivel strategic mai degrabă decât la nivelul evaluării impactului asupra mediului din cadrul proiectului. Cu toate acestea influenţele cumulative sunt extrem de relevante în evaluarea impactului asupra mediului din proiectele de retehnologizare cu DGA şi sunt desemnate ca probleme care trebuie tratate corespunzător de către Directiva EIM. Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative specifice în contextul unui raport IM privind un proiect de retehnologizare cu DGA este de a coordona procesul de evaluare cu amplasamentele industriale adiacente sau IMA acolo unde este necesar. Această abordare trebuie evidenţiată clar în EIM. Este important ca echipa de evaluatori IM să fie conştientă de impactul cumulativ şi să aibă cunoştinţă de alte proiecte aprobate în aceeaşi zonă.
     Vor trebui analizate următoarele efecte potenţiale cumulative pentru un proiect DGA:
     ● Calitatea aerului
     o Reducerea emisiilor de SO(2) va îmbunătăţi semnificativ calitatea aerului din regiune şi va face să scadă impactul cumulat existent (dacă este cazul) al ploilor acide dinainte de retehnologizare.
     o Calitatea apelor de suprafaţă
     o Punctele de evacuare în receptori naturali, cunoscute şi viitoare, din vecinătatea CGID trebuie identificate. Prin prezentarea măsurilor de prevenire/reducere/compensare a impactului de la nivelul depozitului de depozitare şi probelor disponibile trebuie să se demonstreze că proiectul propus nu va afecta semnificativ calitatea apelor şi utilizarea lor.

     ● Calitatea apei subterane
     o În zonele fără barieră de protecţie ale depozitului de reziduuri DGA, percolatul poate percola în jos şi/sau lateral departe de sursă, transportând poluanţi, mai ales săruri minerale, care pot afecta calitatea apei subterane.

     ● Pulberi şi zgomot
     o De exemplu, zgomotul şi praful generate de activităţile de excavaţii şi de transport al materialelor excavate din 2 proiecte adiacente se pot cumula dacă perioada de lucru şi traseele parcurse coincid.
     o Traficul existent se va confrunta cu un număr crescut de vehicule deopotrivă în timpul construcţiei şi al exploatării cu efecte cumulative asupra calităţii aerului şi al nivelului de zgomot.


     Elaborarea de studii asupra potenţialului impact cumulativ asupra mediului nu este întotdeauna necesară, judecata experţilor având la bază toate ipotezele fiind suficientă. Orice alt proiect planificat a fi construit şi/sau dezvoltat în vecinătatea obiectivului în chestiune, şi a cărei zonă de influenţă se suprapune total sau parţial cu cea a proiectului supus evaluării trebuie identificat şi prezentat pe scurt.

    4.12.2. Interacţiunea elementelor de mai sus
     Interacţiunile se referă la reacţiile produse între diferite efecte din cadrul unui proiect şi relaţiile dintre efectele identificate în cadrul unei secţiuni cu cele identificate în cadrul altei secţiuni.
     Analiza relaţiilor şi interacţiunilor dintre efecte oferă ocazia analizării efectelor globale ale unei scheme, care se poate să nu fie imediat evidente, în special atunci când Raportul IM este structurat pe secţiuni individuale. Aceste efecte pot fi tratate în Raportul IM prin includerea la sfârşitul fiecărui capitol a unei secţiuni dedicate relaţiilor şi interacţiunilor, sau prin includerea unui capitol separat, situat în mod normal spre sfârşitul Raportului IM, care să trateze acest subiect.
     Figura 5 ilustrează un exemplu de reprezentare a modului în care pot fi subliniate interacţiunile efectelor asupra mediului într-un Raport IM prin utilizarea matricelor.
     Figura 5. Exemplu de matrice a interacţiunilor relaţiilor dintre diferite forme de impact

    
    ┌──────────────────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────────┬─────────┐
    │ Tabel relaţional │ Sol │ Ape & │Calitatea│ Zgomot │Climă│Faună│Floră│Peisaj│Fiinţe│Patrimoniu│ Bunuri │
    │ │ şi │ Ape │ aerului │ & │ │ │ │ │umane │ Arhit. │materiale│
    │ │geologie│subterane│ │vibraţii│ │ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Sol şi geologie │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ . │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Ape de suprafaţă şi subterane │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ . │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Calitatea aerului │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ ● │ │ ● │ │ . │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Zgomot şi vibraţii │ ● │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ │ ● │ │ . │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Climă │ │ │ . │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ ● │ │ . │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Faună │ ● │ . │ │ │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ ● │ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Floră │ ● │ . │ . │ │ │ ● │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ . │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Peisajul │ ● │ │ │ │ │ ● │ ● │▒▒▒▒▒▒│ ● │ . │ . │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Fiinţe umane │ │ │ │ │ │ │ │ │▒▒▒▒▒▒│ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Patrimoniu arhitectural │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ ● │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ . │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Bunuri materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│
    └──────────────────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┘






    5. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
    5.1. PRINCIPIU
     Anexa IV a Directivei EIM, care stabileşte informaţiile ce trebuie furnizate autorităţilor competente de către titularul proiectului, menţionează la punctul 6 "Un rezumat fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate în capitolele anterioare", cu alte cuvinte al informaţiilor conţinute în Raportul IM.
     Un rezumat fără caracter tehnic (RFCT) este necesar printre altele pentru a facilita implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu. Unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului de EIM este acela de a se asigura că publicul este conştient de implicaţiile asupra mediului ale oricăror decizii privind realizarea unui nou proiect.

    5.2. STRUCTURA ŞI CONŢINUT
     Structura RFCT este similară Raportului IM, dar mai condensată. Cu alte cuvinte, sunt descrise proiectul, mediul existent, efectele (atât negative, cât şi pozitive) şi măsurile de prevenire/reducere/compensare a impactului. Trebuie să includă şi planul amplasamentului (punând în evidenţă şi contextul), împreună cu o reprezentare grafică uşor de interpretat a proiectului propus, cum ar fi un desen în perspectivă.
     Trebuie de asemenea să conţină o prezentare generală a modalităţii de abordare a EIM şi câteva explicaţii succinte privind procesul de aprobare a proiectului şi de rolul EIM în acest proces. Se recomandă includerea în RFCT a datelor privind parcurgerea etapelor procedurii de EIM pentru componentele proiectului realizate până în acel moment şi pentru cele ulterioare (Decizia etapei de încadrare, Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul IM, anunţuri publice, consultarea publicului).

    5.3. SCOP ŞI LIMBAJ
     După cum s-a menţionat mai sus, scopul principal al RFCT este comunicarea către public a concluziilor Raportului IM.
     Astfel, limbajul folosit trebuie să fie unul uşor de înţeles, fără termeni tehnici. De aceea copierea ca atare a unor paragrafe întregi din Raportul IM în RFCT nu este recomandată. Este necesară reformularea informaţiilor astfel încât să fie accesibile publicului larg.
     Nu trebuie să ne preocupe lungimea rezumatului netehnic. Există exemple de rezumate scurte şi inteligent elaborate (23 de pagini inclusiv 6 de fotografii şi diagrame pentru un Raport IM de 280 de pagini) în contrapondere cu un rezumat lung şi greu de urmărit (circa 100 de pagini pentru un Raport IM de 300 de pagini).
     Se recomandă introducerea de tabele cu prezentarea sintetică a Formelor de impact, Măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare şi Impactului rezidual în rezumatul netehnic pus la dispoziţia publicului.

    5.4. Anexa face parte integrantă din prezentul Ghid.


    ANEXA


     Legislaţie europeană
    Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (reformare)
    Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
    Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică

     Legislaţie naţională
     Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
     Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
     Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
     Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale
     Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare
     Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar



     -------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice