Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 21 septembrie 2016  privind proiecte de construcţie de căi ferate     Twitter Facebook
Cautare document

 GHID din 21 septembrie 2016 privind proiecte de construcţie de căi ferate

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 821 bis din 18 octombrie 2016
──────────
    Aprobat de Ordinul nr. 1.825 din 21 septembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 18 octombrie 2016.
──────────


 Cuprins

        1. CONTEXT
        1.1. INTRODUCERE
        1.2. CONTEXT LEGISLATIV
        1.3. PRINCIPII GENERALE
        2. DESCRIEREA PROIECTULUI
        2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE DE AMENAJARE ŞI UTILIZARE A TERENURILOR
        2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
        2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI
        3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT
        3.1. CONTEXT
        3.2. CARACTERUL INFORMAŢIILOR CE TREBUIE FURNIZATE
        3.3. IMPORTANŢĂ
        3.4. SENSIBILITATE
        3.5. SUFICIENŢA DATELOR
        3.6. LEGISLAŢIE APLICABILĂ
        4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MASURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE
        4.1. SOLURI ŞI GEOLOGIE
        4.2. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
        4.3. CALITATEA AERULUI
        4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
        4.5. CLIMĂ
        4.6. FAUNA
        4.7. FLORA
        4.8. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
        4.9. FIINŢE UMANE
        4.10. PEISAJ
        4.11. PATRIMONIU CULTURAL
        4.12. BUNURI MATERIALE (DIFERITE DE PATRIMONIUL CULTURAL)
        4.13. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE
        5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
        5.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
        5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
        6. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC
        6.1. PRINCIPIU
        6.2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
        6.3. SCOP ŞI LIMBAJ


 Abrevieri

        EIM Evaluarea impactului asupra mediului
        HG Hotărârea Guvernului
        PMM Plan de management de mediu
        Raport IM Raport privind impactul asupra mediului
        RFCT Rezumat fără caracter tehnic
        SEA Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategică de mediu)


    1. CONTEXT
    1.1. INTRODUCERE
     Obiectivul general al acestui ghid este de a îmbunătăţi conţinutul rapoartelor de mediu elaborate pentru proiectele din sectorul transporturi (cu deosebire proiecte de construcţii de căi ferate) întocmite în vederea finanţării UE şi în acest sens de a face posibil ca toţi cei responsabili de efectuarea evaluărilor şi întocmirea Raportului IM să fie pe deplin conştienţi de principalele probleme ale acestui sector şi să le poată rezolva în mod corespunzător.
     Ghidul a fost elaborat pe baza schimbului de experienţă între specialişti din sectorul transporturi, autorităţi de mediu şi consultanţi.

    1.2. CONTEXT LEGISLATIV
     Ghidul a fost elaborat pentru următoarele tipuri de proiecte, conform Anexei I şi Anexei II a Directivei EIA.
     Construirea de linii pentru traficul feroviar de lungă distanţă (Anexa I 7 (a)).
     Construcţia căilor ferate, altele decât cele prevăzute în Anexa nr. 1, (Anexa II 10 (c)).
     Ghidul este aplicabil şi în cazul proiectelor de modernizare/reabilitare de căi ferate care ar putea fi incluse în Anexa I pct. 22 sau Anexa II pct.13 a Directivei EIA.
     La luarea deciziei de încadrare a unui proiect de modernizare/reabilitare de căi ferate în categoria din Anexa I 22 sau în cea din Anexa II 13, se recomandă să se ţină seama de hotărârile Curţii Europene de Justiţie în diferite cazuri, aşa cum sunt prezentate în Ghidul CE privind interpretarea definiţiilor anumitor categorii de proiecte din anexa I şi II la Directiva EIA. De exemplu: "Curtea Europeană de Justiţie a concluzionat că un proiect de dublare a liniei de cale ferată cu o lungime de 13.2 km, din care o secţiune de 7.64 km pe un traseu nou, şi care făcea parte dintr-o linie de cale ferată de 251 km lungime, se încadrează în Anexa I, punctul 7. Astfel, proiectele de pe Anexa I punctul 7 includ şi dublarea unei linii existente şi nu vor fi privite ca o simplă modificare a unui proiect existent. Curtea a decis ca nerelevant faptul că proiectul de dublare a liniei era doar pentru o scurta secţiune din traseul lung. Deoarece un traseu nou va genera în mod evident noi neplăceri, nu mai este necesar să se dovedească existenţa efectelor negative concrete - probabilitatea acestora este suficientă pentru a considera ca proiectul aparţine Anexei I.
     De altfel, proiectele din Anexa I pct. 7 se referă la traficul feroviar de lungă distanţă şi nu la lungimea liniei ferate.
     Definiţiile unor termeni ca de exemplu: Sector românesc al coridoarelor transeuropene, Calea ferată principală şi magistrală, Cale ferată secundară sau Cale ferată de interes local, se găsesc în OMTCT nr. 169/2005 normativ privind proiectarea liniilor şi staţiilor de cale ferata pentru viteze până la 200 km/h NP109-04.

    1.3. PRINCIPII GENERALE
     Principiile de bază pentru elaborarea ghidului de faţă se regăsesc în obiectivele sale specifice:
     sprijinirea autorităţilor de mediu relevante în întocmirea îndrumarului privind informaţiile pe care trebuie să le conţină Raportul IM, aşa-numitul îndrumar de definire a domeniului evaluării;
     sprijinirea beneficiarilor/ titularilor de proiecte în întocmirea termenilor de referinţă pentru consultanţi în vederea elaborării EIM ("evaluatori de mediu")


    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Prezentul ghid conţine recomandări concise standard dar adaptate sectorului│
    │"căi ferate" privind conţinutul rapoartelor de mediu şi vine în completarea │
    │ghidurilor naţionale şi metodologiei EIM din România. │
    │ │
    │ Scopul general al acestor recomandări este de a face posibil ca cei care │
    │răspund de efectuarea propriu- zisă a evaluării şi de întocmirea raportului │
    │IM să cunoască pe deplin problemele din sectorul căi ferate şi să se asigure │
    │că aspectele specifice sunt rezolvate în mod adecvat. În plus, după │
    │completarea şi prezentarea oficială a raportului IM, recomandările vor fi │
    │utile autorităţilor de mediu la analiza calităţii informaţiilor, în │
    │particular pentru a se asigura că nu a fost omisă niciuna dintre problemele │
    │esenţiale evidenţiate în acest ghid. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Structura ghidului urmăreşte în mare parte cerinţele expuse în Anexa IV a Directivei EIM în ceea ce priveşte informaţiile menţionate în art. 5(1), adică informaţiile pe care titularul proiectului trebuie să le prezinte autorităţii sau autorităţilor competente pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului.
     Aceste recomandări nu epuizează toate posibilităţile. Astfel, unele aspecte comune tuturor tipurilor de proiecte nu au mai fost menţionate sau tratate.
     Ghidul este elaborat ca un document unic pentru toate tipurile de proiecte menţionate în secţiunea 1.2 în care sunt comentate şi aspectele specifice fiecărui tip.
     Ordinea / locul anumitor sub - secţiuni aferente fiecăreia dintre secţiunile de mai jos pot fi modificate de elaboratorul raportului, care poate să şi introducă alte sub - secţiuni, în funcţie de specificitatea fiecărui proiect în ceea ce priveşte obiectivele, caracteristicile tehnice, locul de amplasare, mediul natural şi construit sau alte elemente.



    2. DESCRIEREA PROIECTULUI

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Scopul acestei secţiuni este de a evidenţia principalele aspecte ce trebuie│
    │tratate în fiecare dintre sub- secţiunile de mai jos atunci când este descris│
    │proiectul de construcţie sau modernizare de căi ferate: │
    │ │
    │ Sub-secţiunea 2.1: descrierea caracteristicilor fizice ale întregului │
    │ proiect şi a cerinţelor de amenajare şi utilizare a terenurilor în timpul│
    │ fazelor de construcţie şi exploatare. │
    │ Sub-secţiunea 2.2: descrierea principalelor caracteristici ale proceselor│
    │ de construcţie şi activităţilor de exploatare, de exemplu natura şi │
    │ cantitatea materialelor utilizate şi estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a│
    │ deşeurilor şi emisiilor preconizate (poluarea apei, aerului şi solului, │
    │ zgomot, vibraţii, lumină, deşeuri etc.) care ar rezulta din aceste │
    │ procese şi activităţi. │
    │ Sub-secţiunea 2.3: rezumatul principalelor alternative studiate de │
    │ titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând │
    │ în considerare efectele asupra mediului. │
    │ │
    │Nota: Primele două sub-secţiuni se ocupă numai de alternativa selectată. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE DE AMENAJARE ŞI UTILIZARE A TERENURILOR
    2.1.1. Descrierea amenajărilor existente
     Proiectele de căi ferate din România privesc mai ales reabilitarea sau modernizarea unor secţiuni/ tronsoane de cale ferată existente, care pot include atât schimbări/ rectificări de traseu şi construcţia de noi structuri, cât şi lucrări de construcţii civile în staţii (clădiri, peroane, tunel pietonal, etc.), lucrări de artă (poduri, podeţe, tuneluri, viaducte, pasaje, etc.) şi demolări. Tronsoanele/ secţiunile existente de cale ferată supuse reabilitării şi modernizării vor fi descrise în detaliu după modelul prezentat în continuare.

    2.1.2. Descrierea generală a amplasamentului
     Descrierea generală a traseului proiectului cu referire la hărţi/ planuri pe baza cărora se va identifica în mod clar zona de studiu.
     Se recomandă ca hărţile utilizate să fie la scara necesară astfel încât să se poată marca elementele de interes din zona studiată, atât cele ale mediului fizic cât şi cele ale mediului construit şi locuit inclusiv referitoare la alte bunuri materiale şi de patrimoniu cultural (a se vedea Secţiunea 3.2 a acestui Ghid care menţionează aceste elemente). Se vor marca, dacă este cazul, aşezările umane (oraşe, sate) traversate de secţiunea CF respectivă.
     Numărul de organizări de şantier propus de titularul proiectului; descrierea celor mai bune locaţii identificate pentru amplasarea organizării/ organizărilor de şantier; descrierea locaţiilor unde amplasarea acestora nu este posibilă cu precizarea justificărilor respective.

    2.1.3. Descrierea proiectului, inclusiv mărime sau scară
     Dacă este cazul, fiecare tronson şi fiecare secţiune vor fi prezentate în detaliu sub formă de tabel, indiferent dacă proiectul este pentru o linie de cale ferată nouă sau pentru modernizarea/reabilitarea unei linii existente.
     Descrierea caracteristicilor generale trebuie să cuprindă:
     o Principalele elemente componente ale căii ferate (noi, reconstruite, modernizate sau reparate, etc.)

     Linie de cale ferată
     Joncţiuni
     Aparate de cale
     Linie de contact
     Componentele sistemului de comunicaţii şi semnalizare
     Tuneluri, poduri şi podeţe de subtraversare sau supra-traversare
     Poduri peste ape
     Pasaje superioare/ inferioare
     Staţii, substaţii şi halte c.f. şi facilităţi (peroane, rampe etc.)
     o Lucrări de demontare / demolare:

     Suprastructură (şine, traverse, material mărunt de cale, piatră spartă)
     Infrastructură (terasamente)
     Aparate de cale
     Staţii feroviare şi alte clădiri, poduri şi podeţe de cale ferată

     Altele
     o Lucrări pentru siguranţa populaţiei şi pentru protecţia mediului:
     Bariere de protecţie
     Garduri/plase de siguranţă la poduri şi viaducte
     Ecrane de protecţie şi liziere de protecţie
     Bio-coridoare/ ecoducte (pentru faună)

     Bariere fonice (panouri fonoabsorbante, ziduri, taluzuri etc.)
     o Devierea/modificarea lucrărilor de instalaţii feroviare şi relocări de utilităţi (reţele de utilităţi publice)

     Cabluri de telecomunicaţii inclusiv cele pentru CF
     Linii electrice de transport energie (subterane şi supraterane) inclusiv cablurile de energoalimentare ale CF
     Conducte (gaz, apă)
     Lucrări de îmbunătăţiri funciare

     Altele
     o Relocare/refacere clădiri publice sau private,
     o Lucrări de terasamente, îndiguiri, drenaje, regularizări sau alte modificări ale corpurilor de apa de suprafaţa, intervenţii asupra straturilor acvifere subterane
     o Lucrări propuse pentru refacerea suprafeţelor afectate
     o Amenajări adiacente amplasamentului şantierului (infrastructură de transport, energie şi utilităţi) care sunt necesare - direct sau indirect-pentru execuţia şi exploatarea investiţiei

     Pentru fiecare din cele de mai sus: datele de identificare (denumiri de localităţi, râuri, văi, poduri, staţii CF, etc.) şi caracteristicile relevante, după caz:
     o număr
     o lungime
     o localizarea exactă (poziţie km, de la km. la km),
     o caracteristici tehnice ale fiecărei facilităţi / obiect/ lucrare, după caz, de exemplu, pentru firul CF.: număr de linii, gabarit, viteza, etc.

     Pentru fiecare componentă structurală trebuie prezentate următoarele, după caz:
     o tehnici/metode de construcţie adoptate şi tipuri de utilaje ce se vor folosi;
     o suprafaţa de teren ocupată permanent şi temporar în funcţie de categoriile de folosinţă a terenului (pădure, teren agricol, industrial, comercial, rezidenţial, de recreere, arii protejate)
     o alte resurse/cantităţi de materiale necesare (agregate şi minerale, apă, energie, inclusiv electricitate şi carburanţi, material lemnos, altele) şi sursa de aprovizionare, numărul de transporturi, metodele de manevrare
     o cantităţile de materiale excavate
     o metoda de eliminare a materialelor în exces; cantităţile de materiale care urmează să fie evacuate de pe amplasament

     Resursele totale necesare


    2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
    2.2.1. Descrierea construcţiei
     Investigaţii preliminare fazei de construcţie (ex. studii topografice, studii geotehnice, etc.)
     Lucrările pregătitoare se vor referi la fiecare dintre cele de mai jos, după caz:
     o Curăţarea terenului de vegetaţia existenta: suprafeţele împădurite afectate, dacă este cazul, suprafeţele împădurite incluse în situri Natura 2000 desemnate sau propuse vor fi menţionate separat; se va menţiona de asemenea pierderea anumitor specii indigene sau de diversitate biologică, dacă este cazul
     o Dezafectarea clădirilor existente pe teren sau a altor construcţii (lucrări de demolare)
     o Demontarea sau dezafectarea activităţilor industriale pe perioade mai îndelungate
     o Excavaţii/detonări/ dragări/umpluturi: se va indica volumul estimat
     o Închiderea sau devierea traseelor de transport (rutiere sau feroviare) sau lucrări de infrastructură existente; dacă închiderea sau devierea este provizorie, se va menţiona perioada de timp estimată
     o Captări sau transfer de apă din subteran sau din surse de suprafaţă
     o Lucrări de îmbunătăţiri funciare afectate

     Număr de persoane/ muncitori implicaţi în construcţie
     Modalităţi de transport/ cazare de persoane şi/ sau echipamente/ utilaje, bunuri sau materiale necesare
     Depozitare temporară a bunurilor şi materialelor necesare, în afara şantierului
     Utilizarea substanţelor sau materialelor periculoase sau toxice ce ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea populaţiei sau mediului (floră, faună, alimentări cu apă): tipul, cantitatea, scopul, modul de manipulare
     Organizările de şantier; descrierea trebuie să cuprindă următoarele, după caz:
     o Amplasamentul, dacă a fost deja ales, sau amplasamentele propuse considerate adecvate ţinând cont de toate condiţiile care trebuie respectate o Identificarea zonelor în care este interzisă amplasarea organizărilor de şantier
     o Suprafaţa (terenul ocupat temporar, pe categorii de folosinţă a terenului)
     o Construcţii definitive sau provizorii ce vor trebui ridicate/asamblate pe amplasament: pentru cazarea muncitorilor pe perioade mai îndelungate, a bunurilor şi materialelor, alte construcţii temporare ca de exemplu cantine, birouri etc.
     o Descrierea modalităţilor de manipulare a materialelor pe amplasament (descărcare, încărcare, transport) cu indicarea cantităţilor şi a frecvenţei
     o Modalităţi de racordare la utilităţi - alimentare cu apă /canalizare(menajeră şi tehnologică, dacă este cazul), energie electrică şi termică, după caz;
     o Instalaţii pentru tratarea şi/sau îndepărtarea efluenţilor lichizi
     o Alte instalaţii pentru diminuarea emisiilor
     o Utilaje şi echipamente prezente pe amplasamentul organizării de şantier
     o Managementul deşeurilor

     Dacă este cazul, pot fi adăugate şi alte detalii privind metodele de construcţie adoptate pentru fiecare infrastructură şi suprastructură a căii ferate.

    2.2.2. Descrierea principalelor deşeuri şi emisii generate din activităţile de construcţie
     Deşeurile şi emisiile (inclusiv volumul/cantităţile estimate ale acestora) ce urmează a fi generate în funcţie de specificitatea proiectului respectiv din punct de vedere al: lucrărilor, acţiunilor, echipamentelor, materialelor, condiţiilor meteorologice climatice/sezoniere, metodelor de construcţie şi măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare preconizate a fi adoptate sau aplicate. Elaboratorul raportului trebuie să nu se refere la deşeuri şi emisii în termeni generali, respectiv la cele potenţial generate în construcţia căii ferate.
     În timpul construcţiei pot fi generate următoarele tipuri de deşeuri: Materiale rezultate din excavaţii/ detonări/ dragări neutilizate ca materiale de umplutură, strat de humus, sol sau alte materiale contaminate, deşeuri menajere, deşeuri periculoase sau toxice, deşeuri rezultate din activităţi de construcţie sau demolare, utilaje sau echipamente în exces sau care nu mai pot fi utilizate.

    2.2.3. Descrierea proiectului în fază de exploatare
     Trafic: structura traficului de marfă şi de pasageri; viteza de circulaţie, gabarit
     Management/întreţinere: programele de întreţinere de rutină inclusiv măsurile de intervenţie în situaţii de urgentă (calamităţi, accidente, etc.)

    2.2.4. Descrierea principalelor deşeuri şi emisii generate în perioada de exploatare
     Deşeuri generate mai ales în zona staţiilor CF principale, secundare şi haltelor, datorită traficului regulat de pasageri şi mărfuri şi operaţiunilor de încărcare/descărcare
     Deşeuri generate din lucrări de întreţinere şi eventuale intervenţii de urgenţă.

    2.2.5. Descrierea modificărilor posibil a fi aduse proiectului
     Descrierea oricăror modificări anticipate faţă de proiectul iniţial:
     o posibile faze ulterioare ale proiectului;
     o îmbătrânirea componentelor structurale care poate cauza deteriorări şi degradarea compoziţiei fizice, cu orizontul de timp preconizat, în funcţie de sistemul de întreţinere


    2.2.6. Alte activităţi de dezvoltare
     Următoarele tipuri de investiţii de dezvoltare efectuate de persoane diferite de cea a solicitantului pot apărea direct ca o consecinţă a condiţiilor de transport generate de proiect substanţial îmbunătăţite faţă de situaţia existentă: noi facilităţi de transport, energie, construcţii de locuinţe, spaţii comerciale sau sociale ca urmare a apariţiei unui nou angajator major într-o zonă anterior subdezvoltată; noi amenajări industriale, de depozite, spaţii comerciale sau de servicii în imediata vecinătate a noului nod de transport; noi amenajări industriale în apropierea unor surse majore de materii prime; noi facilităţi de aprovizionare sau servicii în apropierea unor întreprinderi manufacturiere majore.
     Dintre investiţiile potenţiale din această categorie, trebuie menţionate cele prevăzute/probabil să apară, cu specificarea cât mai multor date cunoscute (din planuri de amenajarea teritoriului propuse sau aprobate) precum: poziţia, parametrii, amprenta, anul începerii construcţiei, parametrii operaţionali etc.
     Se va ţine apoi seama de acestea în evaluarea impactului cumulat.


    2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI
     Analiza şi prezentarea diferitelor alternative investigate de titularul de proiect este o cerinţă importantă a procedurii EIM. În Anexa IV alin. (2) al Directivei EIM se cere în mod expres ca informaţiile furnizate de titular potrivit art. 5(1) al Directivei (adică cel referitor la Raportul IM) trebuie să cuprindă "Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului".
     În cazul proiectelor de căi ferate, alegerea variantei finale trebuie justificată prin indicarea principalelor motive, inclusiv a criteriilor de mediu, care au stat la baza alegerii unui anumit traseu de cale, includerii şi poziţionării podurilor, tunelurilor sau altor structuri feroviare majore, alegerii proceselor constructive, etc.
     Prin urmare, pentru astfel de proiecte, alternativele pot fi descrise pe trei niveluri:
     Coridoare, trasee alternative şi poziţionarea diferitelor elemente de infrastructură precum noduri de cale, linii de racord, poduri, podeţe, tuneluri etc.
     Alternative de proiectare
     Alternative tehnologice
     În cadrul procesului EIM asociat proiectelor de construcţii de căi ferate, este imperativ ca în procesul de analiză a alternativelor conform Directivei EIA să se efectueze o evaluare conform art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE. Directiva Habitate a fost transpusă în România prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    2.3.1. Descrierea traseelor alternative şi a conceptului general de proiectare
     Coridoarele sau traseele alternative sunt asociate proiectelor de construcţie de căi ferate şi reabilitare de căi ferate existente care presupun realinieri (inclusiv datorită necesităţii creşterii vitezei de deplasare pe linia CF şi pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă). Orice traseu alternativ este legat intrinsec de descrierea proiectului general, deoarece condiţiile de traseu pot impune anumite constrângeri în proiectare. De exemplu, un traseu poate presupune construcţia de tuneluri sau poduri de o anumită lungime sau configuraţie, iar alt traseu nu.
     Aceste alternative sunt de obicei examinate în fazele iniţiale de planificare, recunoscându-se faptul că evitarea impactului prin alegerea celei mai potrivite alternative poate fi de fapt cea mai importantă şi mai eficace strategie de reducere a acestuia.
     Există mai multe aspecte şi constrângeri ce pot influenţa o anumită alternativă sau mai multe alternative de traseu şi coridor şi toate trebuie descrise cât mai clar. Acestea pot include, dar nu se limitează la:
     Obstacole şi bariere naturale precum lacuri, râuri şi munţi
     Apropiere de municipii, oraşe şi sate
     Apropiere de trasee pitoreşti sau zone cu privelişti naturale deosebite
     Sub-traversări, supra-traversări, treceri la nivel cu calea ferată
     Planificare şi dezvoltare (ex. zone destinate pentru o anumită folosinţă a terenurilor)
     Folosinţa actuală a terenurilor Servicii sau lipsa acestora
     Constrângeri legate de forma de proprietate asupra terenurilor
     Toate aceste constrângeri trebuie descrise cât mai clar.
     În plus, proiectele majore de construcţii/ reabilitare/ modernizare de căi ferate se pot întinde pe distanţe mari şi pot presupune astfel o zonă de influenţă semnificativă, mult mai mare decât în cazul altor proiecte de infrastructură. Din acest motiv, astfel de proiecte pot afecta arii protejate la nivel naţional, local sau arii incluse sau propuse ca situri din reţeaua Natura 2000.
     Ca atare, va trebui să se efectueze o evaluare a impactului potenţial al unor astfel de proiecte asupra siturilor Natura 2000 conform cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate într-o fază cât mai timpurie a proiectării unor construcţii de cale ferată, respectiv în faza de investigare şi evaluare a traseelor alternative.
     Orice evaluare efectuată conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate poate furniza o serie de constrângeri care se adaugă celor aparţinând mediului fizic natural şi construit menţionate mai sus (bariere naturale, apropierea de oraşe, topografia amplasamentului, etc.) şi, împreună cu constrângerile tehnice, economice şi sociale trebuie luate în considerare când se analizează şi se decide asupra soluţiei finale de coridor şi/ sau traseu.
     Faptul că evaluarea alternativelor cerută de Directiva EIA trebuie să integreze respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate este clar exprimată în Ghidul metodologic privind evaluarea planurilor şi programelor care afectează semnificativ siturile Natura 2000 (a se vedea Caseta 1). Pentru cazul în care se ajunge la etapa 3 de evaluare a soluţiilor alternative, Ghidul arată că "acestea pot implica locaţii alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)...". Este astfel evident că ar fi contraproductiv să se aleagă un coridor sau traseu iar evaluarea efectelor acestuia asupra sitului(siturilor) Natura 2000 cu toate posibilele implicaţii să se facă abia ulterior.
     În descrierea coridoarelor şi traseelor alternative, se recomandă să fie prezentate în mod integrat toate constrângerile şi motivaţiile discutate mai sus.
     Caseta 1. Respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Pentru a sprijini Statele Membre în interpretarea cerinţelor articolului 6 │
    │al Directivei Habitate şi pentru a le ghida în realizarea evaluării cerute de│
    │acest articol, Comisia Europeană (Direcţia Generală Mediu) a publicat Ghidul │
    │metodologic referitor la prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate │
    │92/43/CEE (privind evaluarea planurilor şi programelor care afectează │
    │semnificativ siturile Natura 2000). Acest document propune ca evaluarea să │
    │constea într-un proces cu patru etape: │
    │1. Etapa 1: Încadrare - se identifică potenţialul impact negativ pe care un │
    │ proiect sau un plan, singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau │
    │ planuri, îl are asupra unui sit Natura 2000 şi se analizează şi decide │
    │ dacă acest impact poate fi semnificativ; │
    │2. Etapa 2: Evaluare adecvată - analiza impactului proiectului sau planului, │
    │ singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri, asupra integrităţii│
    │ sitului Natura 2000 din punct de vedere al structurii şi funcţiunii │
    │ sitului şi al obiectivelor sale de conservare. În plus, dacă există efecte│
    │ negative, evaluarea posibilităţilor de prevenire şi reducere a acestora; │
    │3. Etapa 3: Evaluarea soluţiilor alternative - procesul în care sunt │
    │ examinate modalităţile alternative de realizare a obiectivelor proiectului│
    │ sau planului prin care se pot evita efectele negative asupra integrităţii │
    │ sitului Natura 2000; │
    │4. Etapa 4: Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii │
    │ alternative şi când impactul negativ persistă - evaluarea măsurilor │
    │ compensatorii dacă, în baza evaluării motivelor imperative de interes │
    │ public major (IROPI), se consideră că proiectul sau planul trebuie să │
    │ continue (este de menţionat că Ghidul metodologic respectiv nu abordează │
    │ subiectul evaluării motivelor imperative de interes public major). │
    │ │
    │ În fiecare etapă se determină dacă este necesară următoarea etapă a │
    │procesului. Dacă, de exemplu, etapa de încadrare concluzionează că proiectul │
    │sau planul nu este susceptibil de a avea efecte negative semnificative asupra│
    │sitului (siturilor) Natura 2000, nu e nevoie ca procesul să continue. │
    │ │
    │Dacă însă, în baza deciziei de încadrare, s-a cerut efectuarea evaluării │
    │adecvate (etapa 2), rezultatele evaluării adecvate pot ilustra necesitatea │
    │de a efectua Evaluarea soluţiilor alternative (Etapa 3). În ce priveşte │
    │soluţiile alternative, Ghidul metodologic arată că "acestea pot implica │
    │locaţii alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)..". În această │
    │etapă, soluţiile alternative sunt testate comparativ în raport cu │
    │implicaţiile pentru situl Natura 2000 şi, după cum se arată în Ghidul │
    │metodologic, "obiectivele de conservare şi starea sitului Natura 2000 │
    │primează faţă de orice considerente de cost, întârzieri sau alte aspecte │
    │legate de soluţia alternativă" respectiv "alte criterii de evaluare, precum │
    │cele economice, nu pot fi percepute ca primordiale faţă de criteriile │
    │ecologice". │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2.3.2. Descrierea alternativelor de proiectare
     În contextul traseului ales se pot identifica şi analiza alternative de proiectare a configuraţiei (de exemplu aliniament orizontal şi vertical). Multe aspecte se pot preta la mai multe soluţii de proiectare prin schimbarea poziţiei, comasării, aliniamentului etc. Dacă proiectanţii cunosc încă din fazele iniţiale care sunt condiţiile legate de factorii de mediu, acestea pot fi încorporate cu uşurinţă împreună cu ceilalţi parametri de proiectare.

    2.3.3. Descrierea proceselor alternative
     Pentru fiecare soluţie de proiectare pot exista mai multe opţiuni diferite de efectuare a proceselor sau activităţilor de execuţie. Printre acestea sunt incluse metodele constructive (de exemplu utilizarea unui tren de lucru) şi materialele utilizate în construcţie, care pot influenţa durata efectuării diferitelor acţiuni şi astfel planul de realizare a proiectului, sursele de aprovizionare cu materiale şi rutele de transport al materialelor, managementul emisiilor şi deşeurilor, planificarea circulaţiei pe perioada construcţiei etc. Considerarea factorilor de mediu poate influenţa selectarea acelor procese/ activităţi/ metode care permit prevenirea/reducerea impactului potenţial.

    2.3.4. Selectarea alternativei
     Obiectivul studiului de evaluare a alternativelor este acela de a evalua şi compara opţiunile de traseu ţinând cont de considerente/ criterii tehnice/ de proiectare, economice, sociale şi de mediu etc., fiecare criteriu fiind exprimat prin intermediul mai multor parametri relevanţi (sau subcriterii) cu indicatorii asociaţi. Abordarea pe bază de punctaj/ scor este uzuală în asemenea analize şi de multe ori se acordă o pondere pentru fiecare parametru sau criteriu în parte.
     Rapoartele IM prezintă de obicei rezultatele sintetizate ale acestei analize în format matricial pentru a ilustra modul în care a fost punctată fiecare alternativă pe baza criteriilor de selecţie. Un exemplu în acest sens se prezintă în Figura 1. În prezent, o asemenea matrice este utilă mai ales pentru scopul procesului de consultare a publicului, fiind mai degrabă ilustrativă decât cuprinzătoare.
     Pentru Raportul IM matricea singură, nu este suficientă. Se recomandă prezentarea într-un subcapitol special a unui rezumat al analizei utilizate pentru compararea diferitelor soluţii/alternative identificate tehnic în vederea alegerii celei mai bune. În plus, trebuie să se facă referire la documentul în care analiza de selecţie este prezentată în detaliu; acesta poate fi anexat la Raportul IM pentru a fi pus la dispoziţia celor interesaţi. Rezumatul trebuie să ofere celor care analizează Raportul IM principalele elemente necesare pentru a putea urmări procesul de selecţie; de exemplu:
     Definirea obiectivelor declarate ale proiectului
     Definirea principalelor criterii identificate pentru selectarea opţiunilor preferabile (tehnice/ de transport, economice, sociale, de mediu sau a criteriilor sociale şi de mediu)
     Identificarea parametrilor ce exprimă cel mai bine criteriile enunţate
     Definirea indicatorilor pentru fiecare parametru şi a unităţii de măsură; Metodologia de apreciere a indicatorilor aleşi; Ponderea indicatorilor, dacă este cazul
     Ponderea criteriilor
     Metoda de acordare a punctajului pentru fiecare criteriu (pentru agregarea parametrilor) şi pentru fiecare alternativă (pentru agregarea criteriilor)
     Analiza sensibilităţii, dacă este cazul Comentarii privind alternativa selectată
     Figura 1. Exemplu de Matrice pentru ilustrarea sumară a selectării traseului (a se vedea imaginea asociată)





    3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ În această secţiune trebuie evidenţiate principalele aspecte din punct de │
    │vedere al evaluării situaţiei de bază (descrierea aspectelor mediului care │
    │pot fi semnificativ afectate prin proiectul propus, între care, îndeosebi, │
    │fiinţe umane, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, bunurile │
    │materiale şi patrimoniul cultural, peisajul şi relaţiile reciproce dintre │
    │factorii de mai sus). Recomandările de mai jos sunt grupate pe baza │
    │criteriilor principale: context, caracterul informaţiilor ce trebuie │
    │furnizate pentru fiecare aspect de mediu, însemnătate, sensibilitate, │
    │suficienţă a datelor. │
    │ La sfârşitul acestei secţiuni se includ şi câteva recomandări privind │
    │descrierea legislaţiei aplicabile. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    3.1. CONTEXT
     Mediul receptor pentru activităţile şi schimbările datorate proiectului ca urmare a întinderii spaţiale, momentului implementării, frecvenţei şi duratei acestor activităţi, va fi descris corespunzător "zonei de influenţă" a proiectului. Trebuie analizat atât mediul receptor natural cât şi cel construit şi locuit.
     Pentru fiecare activitate şi modificările asociate acesteia, este important să se estimeze ,zona afectată' pe care poate apărea fiecare modificare. Ori de câte ori va fi posibil, este util să se reprezinte pe hartă locul de desfăşurare a diferitelor activităţi şi ,zonele afectate' de acestea; de exemplu: zonele în care se poate aştepta o intensificare a nivelului de zgomot, punctele de drenare a scurgerilor de suprafaţă şi emisarii acestora, ariile şi/sau receptori individuali sensibili probabil a fi afectaţi de modificările biofizice aduse de proiect. Din această reprezentare va fi posibil să se stabilească ,zona de influenţă' a proiectului, care să ţină seama de toate formele de impact potenţiale.
     Va trebui să se acorde atenţie faptului că atât întinderea zonei de influenţă cât şi condiţiile de bază corespunzătoare pot fi diferite de la o fază a proiectului la următoarea. Acest fapt are o relevanţă deosebită în cazul proiectelor feroviare majore deoarece poziţia şantierului de construcţie şi, în consecinţă, zona de influenţă, se modifică continuu în cursul fazei de construcţie, care poate dura mai mulţi ani. Este deci important ca zonele de influenţă preconizate să fie pe cât posibil identificate anticipat şi apoi reanalizate pe măsura înaintării construcţiei proiectului.

    3.2. CARACTERUL INFORMAŢIILOR CE TREBUIE FURNIZATE
     În descrierea componentelor mediului fizic este de mare importanţă alegerea şi prezentarea datelor relevante pentru fiecare componentă structurală a proiectului, nu numai a celor generale pentru traseul proiectului. Accentul va trebui să cadă asupra analizei semnificaţiei şi sensibilităţii mediului receptor de pe amplasament în raport cu evaluarea impactului şi nu doar pe o simplă descriere. În acest sens sunt prezentate mai jos câteva recomandări:
     o Soluri şi geologie: situaţia concretă de pe traseu se va descrie ţinând seama atât de impactul potenţial al proiectului asupra acestor componente cât şi de influenţa lor asupra trăsăturilor proiectului (constrângeri); nu trebuie omisă valoarea resurselor minerale încă neexploatate.
     o Apă: date privind secţiunile în care se prevăd lucrări de artă (poduri, podeţe), construcţia cărora putând afecta direct apele de suprafaţă, secţiunile în care se prevăd punctele de evacuare a apelor colectate de pe terasamentul căii ferate sau din staţiile CF (peroane, copertine, platforme) câtă vreme aceste secţiuni pot face şi obiectul monitorizării.
     o Calitatea aerului: datele trebuie să se refere mai ales la situaţia poluanţilor generaţi de trafic din zona staţiilor CF şi la alţi poluanţi specifici oricărui obiectiv industrial existent în zona de influenţă.
     o Zgomot şi vibraţii: datele relevante pentru locurile în care se află receptori sensibili ca, de exemplu: populaţia din localităţile potenţial afectate, persoanele care lucrează de obicei pe câmpurile din apropiere, turiştii sau vizitatorii ocazionali, construcţii care ar putea fi afectate de vibraţii; în acest sens se pot utiliza înregistrările existente sau rezultatele obţinute din studii de zgomot şi vibraţii efectuate în mod special.
     o Clima: este important să fie prezentate condiţiile de climă şi microclimat (zile de îngheţ şi zăpadă/viscol, radiaţie solară, temperaturi foarte înalte, vânt, ceaţă, ...) în raport cu constrângerile pe care le pot impune mai ales construcţiei proiectului şi caracteristicilor de exploatare.
     o Fauna: importanţa speciilor din diferite puncte de vedere cum ar fi cel taxonomic (număr semnificativ de specii şi grupuri de organisme), ecologic (populaţii cu rol extrem de divers, capabile să asigure integritatea ecosistemelor), geografic (specii endemice), de protecţie (elemente incluse în diferite categorii de conservare, în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale), comportamente naturale sau ulterior dobândite, nocturne/ diurne (mobilitate/distanţe parcurse pentru vânat/ căutarea hranei, teama de om, atracţia faţă de lumină ş.a.m.d.); zone importante pentru diferite stadii importante ale existenţei biologice (reproducţie, hrănire...);
     o Flora: se vor identifica sensibilitatea la praf, timpul necesar pentru refacerea completă a vegetaţiei naturale distruse în perioada de construcţie, copacii izolaţi ce urmează a fi afectaţi, etc.
     o Peisaj: trăsături valoroase, inclusiv caracteristicile acestora, ca de exemplu vizibilitatea la diferite ore sau perioade din an, traseele pitoreşti înregistrate pe hărţi turistice sau menţionate în ghiduri; acestea se prezintă numai dacă au relevanţă pentru proiect, nu pur şi simplu pentru că există date despre ele în literatura de specialitate. De exemplu: masive sau lanţuri muntoase aflate departe de traseul propriu-zis, dar care pot fi văzute de pe traseul noii căi ferate.

     Identificarea elementelor mediului construit şi locuit trebuie să se refere la următoarele:
     o zone incluse în diferite categorii de folosinţă (pădure, terenuri agricole, industriale, comerciale, rezidenţiale, recreative, protejate) o obiective publice şi private izolate utilizate în scop rezidenţial, comercial, industrial, recreativ sau social (proprietăţi individuale de locuit, şcoli, terenuri de campare şi alte terenuri de agrement inclusiv pentru elevi, spitale, parcuri zoologice, facilităţi pentru bătrâni)
     o orice alte obiective economice izolate, inclusiv depozite de deşeuri sau terenuri contaminate
     o alte bunuri materiale inclusiv de patrimoniu cultural

     Pentru toate cele de mai sus: trebuie prezentate toate elementele necesare pentru a le facilita identificarea/ poziţia în raport cu traseul căii ferate şi poziţia altor componente structurale: denumirea, distanţa pe traseul căii ferate, coordonatele geografice etc.
     Fiinţe umane: datele se pot referi la teme precum locurile de muncă, concurenţa comercială, bunăstare, sănătate, ocupaţii, obiceiuri legate de agrement, dar numai dacă există o legătură directă/indirectă cu temele de transport; orice astfel de relaţie identificată trebuie descrisă. Trebuie să se evite tentaţia de a descrie alte aspecte din afara domeniului EIM, numai pentru că există date despre acestea.
     Identificare clară a ariilor naturale protejate, altele decât siturile Natura 2000.
     Siturile Natura 2000, deja desemnate sau propuse, dacă există, se vor prezenta separat, folosindu- se următoarele elemente principale: codul ROSPA.../ ROSCI...; denumirea; poziţia indicată; suprafaţa ocupată; relaţia sitului (siturilor) cu poziţia proiectului, respectiv dacă proiectul traversează, se învecinează sau se situează în afara sitului; în acest din urmă caz, distanţa minimă dintre amprenta proiectului şi limita sitului natural; speciile şi habitatele de interes comunitar din perimetrul sitului. Se vor face menţiuni la Anexa ce conţine Formularul Standard Natura 2000 al sitului.

    3.3. IMPORTANŢA
     Importanţa componentelor mediului potenţial afectate de proiect poate fi aceeaşi şi deci fiecare dintre ele se tratează într-un subcapitol separat al Raportului IM. Însă, dacă unele trăsături ale mediului natural sau construit sunt percepute ca extrem de importante, acestea pot fi descrise separat cu mai multe detalii. De exemplu: valoarea peisajului dintr-o anumită zonă a traseului de cale ferată, care este foarte importantă pentru economia locală/ regională au chiar naţională.

    3.4. SENSIBILITATE
     Este important să se arate ce schimbări ar putea modifica semnificativ caracterul fiecărui factor de mediu, de exemplu:
     Păsările cuibăritoare ar putea părăsi zona datorită zgomotului?
     Construcţiile ar putea fi deteriorate de vibraţii?

    3.5. SUFICIENŢA DATELOR
     "Suficienţa" este considerată a fi existenţa unui volum suficient de informaţii în baza cărora să se poată lua decizia de a emite sau refuza aprobarea proiectului din punct de vedere al mediului.
     Autoritatea competentă, titularul de proiect şi, în final, elaboratorul raportului trebuie să se asigure că Raportul IM conţine date suficiente. Criteriile de mai jos pot constitui un ghid util în acest sens:
     Sunt informaţiile prezentate cele necesare pentru a identifica principalele efecte ce pot apărea?
     Sunt informaţiile axate pe efectele probabile şi semnificative?
     Certitudinea sau încrederea conferite de informaţii reprezintă o bună bază de evaluare a calităţii datelor. În practică, este mai probabil ca informaţiile nesatisfăcătoare să se datoreze mai degrabă unor omisiuni decât unor inexactităţi.
     În cazul când totuşi Raportul IM nu a putut furniza toate informaţiile necesare cu privire la un anumit aspect, trebuie să se precizeze motivul şi faptul că titularul de proiect este conştient că decizia va fi condiţionată de furnizarea la o data ulterioară a informaţiilor lipsă.
     Caseta 2. Exemplu de raport asupra florei şi faunei pentru care se justifică necesitatea continuării investigaţiilor într-o altă perioadă a anului

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Investigaţiile in situ cu privire la floră şi faună au fost efectuate în │
    │lunile noiembrie şi decembrie, neputând fi identificate toate speciile │
    │prezente pe amplasament. Se va realiza o nouă investigaţie în perioada de │
    │primăvară-vară, pentru a identifica orice specie importantă. Detaliile de │
    │proiectare vor fi adaptate / modificate în funcţie de rezultatul noilor │
    │investigaţii, astfel încât eventualele specii de floră şi faună protejate să │
    │nu fie afectate de realizarea proiectului. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3.6. LEGISLAŢIE APLICABILĂ
     Scopul acestei secţiuni este de a furniza o descriere a legislaţiei naţionale şi europene, care conţine cerinţe relevante pentru evaluarea proiectului.
     Directivele EU, protocoalele şi convenţiile internaţionale aplicabile sectorului transport rutier trebuie prezentate împreună cu legislaţia naţională care le transpune/ ratifică şi le implementează. Nu este suficientă o simplă listare a acestor acte legislative relevante.
     Trebuie furnizată o scurtă descriere a conţinutului actului legislativ pentru a evidenţia contextul şi, de asemenea, comentariile/ notele evaluatorului asupra modului de abordare a cerinţelor legale.
     În plus, este imperativ necesar ca toate planurile şi strategiile naţionale, regionale şi locale/ municipale relevante să fie clar identificate şi să se precizeze relevanţa şi legătura dintre proiectul propus şi acestea. Astfel, se evidenţiază clar contextul strategic în care se realizează proiectul, precum şi istoricul proiectului propus.



    4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Scopul acestui capitol este de a formula recomandări privind tratarea în │
    │Raportul IM a aspectelor legate de: │
    │ │
    │ descrierea potenţialelor efecte semnificative asupra mediului cauzate de: │
    │ prezenţa proiectului, utilizarea resurselor naturale,emisiile poluante, │
    │ crearea de disconfort şi eliminarea deşeurilor prezentarea metodelor de │
    │ prognoză utilizate pentru evaluarea efectelor asupra mediului │
    │ măsurile generale ce trebuie avute în vedere pentru prevenirea, reducerea,│
    │ şi, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse semnificative asupra │
    │ mediului. │
    │ │
    │De remarcat că efectele potenţiale şi măsurile de prevenire/ reducere/ │
    │compensare sunt specifice sectorului, însă circumstanţele fiecărui proiect │
    │în parte vor determina volumul de detaliere pentru fiecare Raport IM. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     În continuare sunt prezentate câteva comentarii şi recomandări cu caracter general.
     Domeniul de cuprindere al EIM
     EIM trebuie să se ocupe de toate activităţile implicate în realizarea proiectului. Nu este permisă amânarea efectuării EIM pentru niciuna dintre componentele proiectului (de exemplu: organizarea de şantier; zonele ce urmează a fi despădurite; carierele şi/sau balastierele ce urmează a fi deschise pentru obţinerea materiilor prime; construcţia de drumuri tehnologice) din motiv că, fie nu se cunoaşte locul exact pentru organizarea de şantier, fie că EIM se poate face separat pentru despăduriri sau cariere deoarece un astfel de proiect este inclus ca atare în ANEXA I sau II a Directivei EIM.
     Dacă într-adevăr nu a fost posibilă stabilirea locului de amplasare a organizării de şantier, amplasamentele disponibile trebuie totuşi evaluate în EIM la fel ca şi orice altă componentă a proiectului, iar în Raportul IM trebuie ca acestea să fie descrise, prezentându-se varianta optimă.
     Aceste amplasamente trebuie mai întâi identificate după nişte principii de baza, având ca obiective cele menţionate în continuare:
     o suficient de aproape de frontul de lucru pentru a se reduce pe cât posibil necesitatea transporturilor pe distanţe scurte (de muncitori, materiale, deşeuri, vehicule şi echipamente de întreţinere, etc.);
     o suprafaţă de teren suficientă pentru a permite efectuarea activităţilor planificate, dar strict limitată la necesar, pentru a reduce ocuparea (temporară a) terenului;
     o uşurinţa racordării la reţelele de utilităţi existente (electricitate, alimentare cu apă, canalizare);
     o reducerea interferenţelor posibile cu mediul din vecinătate (viaţa localnicilor, activităţi agricole, arii naturale protejate, situri Natura 2000).

     Metode utilizate pentru prognozarea efectelor şi standarde sau criterii în funcţie de care se face evaluarea impactului
     Pentru fiecare factor de mediu în cazul căruia nu există un standard de calitate în raport cu care să se facă evaluarea impactului, se recomandă menţionarea criteriilor utilizate pentru evaluarea impactului. Pentru mai multă uşurinţă, acestea pot fi prezentate în format tabelar. Un exemplu în acest sens priveşte evaluarea impactului asupra bunurilor de patrimoniu cultural (sau caracteristicile de patrimoniu cultural) unde, în absenţa unor standarde de calitate prestabilite, au fost utilizate criteriile prezentate în Caseta 3.

     Caseta 3. Exemple de criterii de evaluare a impactului

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Nivelul de importanta │
    │ şi natura impactului Criterii - doar în scop ilustrativ │
    │ potenţial │
    │ │
    │ Impact negativ major Bunul cultural (caracteristicile) va fi complet │
    │ distrus sau afectat printr-o intervenţie │
    │ ireversibilă asupra sa şi/sau asupra peisajului │
    │ sau contextului înconjurător │
    │ │
    │ Impact negativ moderat Impactul include efecte indirecte asupra bunului │
    │ cultural (caracteristicile) şi/sau asupra │
    │ peisajului sau contextului înconjurător al │
    │ acestuia, care nu aduc prejudicii mari │
    │ │
    │ Impact negativ minor Nu se poate preconiza niciun impact cunoscut sau │
    │ schimbare materială │
    │ │
    │ Impact pozitiv major Semnificaţia/starea de conservare culturală a │
    │ caracteristicilor şi peisajului înconjurător se │
    │ vor îmbunătăţi considerabil │
    │ │
    │ Impact pozitiv moderat Semnificaţia/starea de conservare culturală a │
    │ caracteristicilor şi peisajului înconjurător se │
    │ vor îmbunătăţi uşor │
    │ │
    │ Impact pozitiv minor Semnificaţia/starea de conservare culturală a │
    │ caracteristicilor şi peisajului înconjurător se │
    │ vor modifica uşor astfel încât să fie mai bine │
    │ puse în valoare │
    │ │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Efecte semnificative asupra mediului ale proiectului
     În general, efectele potenţiale şi sursele/cauzele acestora (lucrări, acţiuni, materiale...) ca şi impactul asociat lor sunt bine cunoscute; fiecare subcapitol numerotat de la 4.1 la 4.12 se ocupă de un factor de mediu pe care un proiect de cale ferată îl poate afecta potenţial semnificativ şi prezintă pe scurt care ar putea fi efectele respective.
     Se recomandă elaboratorilor raportului să nu descrie ce efecte pot apare în general datorită proiectelor de căi ferate, ci să prezinte în Raportul IM acele efecte care au fost într-adevăr identificate şi evaluate pentru proiectul respectiv şi cauzele care le pot genera datorită anumitor condiţii specifice de pe amplasament şi datorită caracteristicilor receptorilor identificaţi anterior, a programării activităţilor, aprovizionării cu materiale de construcţie şi aşa mai departe.
     Dacă în faza de pregătire a proiectului au fost identificate efecte semnificative legate de un anumit factor de mediu datorită unor condiţii specifice, iar proiectul a prevăzut măsuri de prevenire/ reducere/ compensare astfel încât să nu mai fie probabilă apariţia acestor efecte, se recomandă insistent prezentarea efectelor şi a condiţiilor specifice respective precum şi a măsurilor adoptate.
     Descrierea formelor de impact
     Descrierea formelor de impact face de obicei obiectul unei mai mari atenţii decât oricare altă parte a Raportului IM. Claritatea metodei, limbajului şi sensului exprimării au un rol vital în a explica precis şi corect întreaga gamă de efecte. Descrierea trebuie să identifice în mod clar şi consecvent aspectele cheie ale oricărei forme de impact (v. mai multe detalii în Caseta 4).
     Caseta 4. Forme de impact: aspecte esenţiale

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Caracterul şi durata impactului │
    │ o Identificarea aspectelor mediului ce pot fi afectate; Identificarea │
    │ receptorilor ce vor fi afectaţi, cu indicarea sensibilităţii şi │
    │ însemnătăţii acestora; o Descrierea caracterului pozitiv, neutru sau │
    │ negativ al impactului; Evidenţierea formelor de impact semnificativ │
    │ (pozitiv şi negativ); o Indicare dacă impactul este sau nu cumulativ; │
    │ o Indicare dacă impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional; │
    │ o Indicare dacă impactul va fi temporar, pe termen scurt, mediu sau lung;│
    │ Evidenţierea formelor permanente de impact; o Indicare dacă impactul │
    │ este reversibil sau ireversibil │
    │ │
    │ Întinderea, amploarea şi complexitatea │
    │ o Cuantificarea cantităţii sau intensităţii cu care se va schimba │
    │ caracterul/calitatea oricărui aspect al mediului (de ex. În ce priveşte│
    │ poluarea); o Indicarea întinderii geografice a efectelor (dacă vor fi │
    │ afectate câteva, mare parte sau toate ariile) o Indicarea caracterului │
    │ transfrontieră al efectelor, dacă este cazul; │
    │ o Descrierea gradului de schimbare; (respectiv imperceptibilă, uşoară, │
    │ observabilă sau semnificativă); │
    │ o Evidenţierea schimbărilor profunde (respectiv complete) ale │
    │ caracterului factorului de mediu │
    │ │
    │ Consecinţe │
    │ o Indicare dacă impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat; │
    │ Evidenţierea formelor de impact reversibil; │
    │ o Indicare dacă este disponibilă, posibilă sau acceptabilă o formă de │
    │ compensare; │
    │ o Evidenţiere a cazurilor în care consecinţele nu pot fi determinate │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Măsuri de prevenire/ reducere/ compensare
     Măsurile generale de prevenire/ reducere/ compensare corespunzătoare fiecărui tip de efect sunt descrise în subcapitolele 4.1 la 4.12. Dintre acestea, autorul raportului trebuie să le aleagă pe cele efectiv preconizate în cazul proiectului propus.
     Descrierea se face în cel mai concret mod posibil, corespunzător tipului de măsură. De exemplu:
     o Bariere fonice: tipul (perdea de vegetaţie, panouri fonoabsorbante, etc.), caracteristici (material, grosime, lungime, înălţime), poziţionarea exactă pe traseu, ce obiectiv va fi protejat (inclusiv cele izolate)
     o Coridoare biologice: (numărul, poziţia exactă, dimensiunile); Plase de protecţie pentru tronsoanele de cale ferata ce traversează zone sensibile şi componentele structurale (poziţionare, specii de protejat, dimensiunile deschiderii, înălţimea, lungimea în km); Coridoare de dirijare a liliecilor şi alte perdele de protecţie pentru animale (poziţionare, înălţime, lungime, specii de plante/ arbori utilizate)
     o Plantele utilizate în designul peisagistic şi refacerea vegetaţiei zonelor de la marginea căii, pantelor şi taluzurilor: poziţia exactă a plantărilor de astfel de specii, suprafeţele/ lungimea segmentelor plantate, speciile utilizate şi motivele alegerii lor (compatibilitate cu cerinţele ecologice pentru anumite specii şi condiţiile climatice, geografice şi edafice)
     o Reabilitarea sistemelor de irigaţii şi/sau reţele noi şi reabilitate de alimentare cu apă: trebuie să fie indicată localitatea plus caracteristicile tehnice şi sociale/economice (suprafaţa irigată, populaţia aprovizionată, volumul anual asigurat etc.)

     În special în cazul proiectelor de construcţii de noi căi ferate, este posibil ca proiectul să nu fi avansat prea mult în faza întocmirii raportului IM şi ca atare să nu poată fi specificate măsurile de prevenire/ reducere/ compensare. În această situaţie, Raportul IM trebuie să conţină angajamentul titularului de proiect pentru stabilirea ulterioară a măsurilor corespunzătoare, variantele în acest sens fiind: întocmirea documentaţiei tehnice pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie (pentru măsurile ce urmează a fi luate în faza de proiectare în scopul reducerii efectelor ce pot apare în fazele de construcţie şi de exploatare), întocmirea şi implementarea Planului de management de mediu pentru măsurile aplicabile în fazele de construcţie şi de exploatare, sau numai întocmirea şi implementarea Planului de management al construcţiei.
     Măsurile de prevenire/ reducere/ compensare specificate trebuie să fie identificabile în devizul de materiale al proiectului şi prezentate ulterior în Cererea de finanţare a proiectului inclusiv ca procent din valoarea proiectului al costului acestor masuri.

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Notă: În această secţiune nu sunt tratate efectele asupra mediului şi │
    │măsurile de prevenire/ reducere/ compensare a impactului pentru construcţia/ │
    │reabilitarea şi exploatarea gărilor şi a altor eventuale clădiri aferente │
    │proiectelor de cale ferată, care implică alimentarea cu apă menajeră, │
    │evacuarea apelor uzate şi managementul deşeurilor ca în cazul oricărei alte │
    │construcţii civile. Este însă obligatoriu ca ele să fie incluse în procesul │
    │EIM atât pentru fiecare structură în parte, cât şi din perspectiva efectelor │
    │cumulate. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    4.1. SOLURI ŞI GEOLOGIE
    4.1.1. Efecte posibile Construcţie
     Schimbarea temporară a folosinţei terenurilor (loturile ocupate de şantier, punctele de lucru şi drumurile temporare de acces şi de transport, gropile de împrumut, stocarea pământului vegetal şi a rocilor din excavaţii pentru utilizare ulterioară în lucrări de peisagistică sau umpluturi etc.) şi efectele sale cum ar fi deteriorarea profilului de sol
     Redistribuirea încărcării geologice, modificarea stării de tensiune a masivelor, activarea alunecărilor de teren şi eroziunii pantelor
     Degradarea solului în zona săpăturilor
     o Decopertarea şi îndepărtarea solului vegetal
     o Compactarea solurilor
     o Eroziunea solului şi alunecări de teren

     Poluarea solului şi modificarea în continuare a calităţii solului sub acţiunea poluanţilor datorită:
     o Împrăştierii pe sol sau infiltrării de substanţe poluante ca urmare a evacuărilor necontrolate sau accidentale de hidrocarburi (uleiuri, lubrifianţi, combustibili, vopsele, solvenţi) pe amplasament şi pe drumurile publice în urma utilizării şi întreţinerii maşinilor şi echipamentelor;
     o Depunerii pe sol a pulberilor potenţial contaminate cu alţi poluanţi atmosferici rezultaţi din săpături, traficul de transport, încărcarea şi descărcarea materiilor prime etc.
     o Depunerii pe sol a substanţelor poluante [SO(2), NO(x) şi metale grele]
     o Infiltrării în sol a levigatului din depozitele necontrolate de deşeuri şi materiale de construcţie

     Exploatare
     Schimbări permanente ale folosinţei terenurilor
     Degradarea solului pe traseul caii, datorită scurgerii apelor meteorice pe taluzurile căii ferate şi a lucrărilor de întreţinere
     Poluări accidentale, incidentale şi sezoniere a solului în urma împrăştierii şi infiltrării de substanţe poluante ca urmare a accidentelor sau defecţiunilor (mai ales din transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanţe utilizate la întreţinerea căii.


    4.1.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Limitarea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau permanent
     Prevederea în proiectul de cale ferată a facilităţilor de colectare şi epurare mecanică a şiroirilor de pe taluzurile căii ferate
     Măsuri destinate prevenirii şi controlului poluării: buna întreţinere a echipamentelor de transport şi construcţie; manevrarea şi transportul materiilor prime şi materialelor din excavaţii; depozitarea temporară a stratului de sol vegetal decopertat şi a rocilor din excavaţii numai în locurile special destinate şi în condiţii adecvate; managementul celorlalte deşeuri; respectarea traseelor prevăzute pentru transport în perioada de construcţie.


    4.2. APA DE SUPRAFAŢA ŞI APA SUBTERANA
    4.2.1. Efecte posibile
     Construcţie
     Redirecţionarea temporară a cursurilor de apă, perturbarea temporară a altor elemente morfologice şi/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) în special în zona unor structuri de apă precum poduri, podeţe, viaducte de traversare şi aşa mai departe; de aici eventuale influente temporare asupra pânzei freatice; depinde de caracteristicile de proiectare ale structurii şi/sau de metoda de construcţie adoptată.
     Poluarea apelor de suprafaţa şi contaminarea apei subterane cu modificarea calităţilor fizice, chimice şi biologice datorita aceloraşi cauze descrise mai sus pentru soluri şi a celor similare care afectează direct caracteristicile apei şi implicit ale mediului acvatic.

     Exploatare
     Deviere permanentă a albiei cursului de apă, modificare permanentă a altor elemente morfologice şi/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) şi de aici influente asupra pânzei freatice (v. mai sus)
     Poluări accidentale, incidentale şi sezoniere a apelor de suprafaţă şi subterane cu substanţe poluante ca urmare a accidentelor sau defecţiunilor (mai ales din transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanţe utilizate în timpul acţiunilor de întreţinere/ intervenţie asupra căii. Se vor face referiri inclusiv la soluţia propusă pentru epurarea apelor în staţiile CF


    4.2.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Bunele metode de proiectare şi construcţie cu scopul de a limita/ restricţiona activităţile ce conduc la modificarea / perturbarea cursurilor de apă
     Măsurile destinate prevenirii şi controlului poluării atât în faza de construcţie cât şi în cea de exploatare sunt similare celor descrise la capitolul Sol şi geologie.


    4.3. CALITATEA AERULUI
    4.3.1. Efecte posibile
     Construcţie
     Poluare atmosferică datorită:
     Pulberilor potenţial contaminate cu poluanţi rezultaţi din săpături, încărcarea şi descărcarea materiilor prime etc.
     Emisiilor de poluanţi atmosferici proveniţi din traficul mijloacelor de transport a materialelor şi de la utilaje de construcţie motorizate; acestea constau din emisiile de pulberi de la motoare diesel, NO(x), compuşi organici volatili, monoxid de carbon şi diferiţi alţi poluanţi atmosferici periculoşi, inclusiv benzen.

     Exploatare
     Curenţii de aer generaţi de circulaţia trenurilor contribuie la antrenarea prafului, mai ales când viteza este mare. Însă acest efect depinde de caracteristicile infrastructurii feroviare şi de caracteristicile solului din imediata vecinătate a terasamentului, este intermitent şi nesemnificativ.


    4.3.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Reducerea emisiilor de gaze şi de pulberi în perioada de construcţie prin:
     o Inspecţii tehnice auto la vehiculele de mărfuri şi utilajele de construcţii
     o Aspersarea periodică cu apă în timpul transportului rutier a materialului excavat şi spălarea cu apă a roţilor vehiculelor pentru diminuarea emisiilor de pulberi
     o Controlul transportului materialelor de construcţie vrac cu mijloace de transport auto şi/ sau vagoane (în timpul construcţiei) la şi de la locurile de depozitare a materialelor din săpături
     o Controlul curăţeniei pe carosabilul drumurilor utilizate în perioada de construcţie


    4.3.3. Surse de impact rezultat din efectele unor măsuri de reducere
     Dacă nu sunt atent controlate, stropirea cu apă şi spălarea roţilor vehiculelor nu ar face decât să modifice modul de transport al pulberilor. Norii de praf (pana de poluare cu pulberi) vor fi înlocuiţi de noroi în apa care se scurge pe taluzuri şi care apoi poate bălti în zonele mai joase.


    4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
    4.4.1. Efecte posibile
     Efectele negative legate de zgomot sunt practic cel mai important impact generat de proiectele feroviare.
     Construcţie
     Circulaţia vehiculelor motorizate şi traficul şi activitatea utilajelor de construcţie vor genera zgomot ce poate afecta muncitorii, populaţia şi animalele care staţionează sau se deplasează în vecinătatea punctelor de lucru.

     Vibraţiile generate în faza de construcţie din activităţi precum detonări, excavaţii, extracţie de roci, fundarea diferitelor structuri, plantarea pilonilor, trafic greu, mai ales pe suprafeţe denivelate, pot:
     o cauza într-o măsură diferită deteriorarea faţadelor şi/sau structurii clădirilor
     o afecta maşinile sau echipamentele sensibile la vibraţii
     o cauza perturbarea activităţilor din vecinătatea sursei de vibraţii, disconfort sau afectarea sănătăţii populaţiei

     Exploatare
     Zgomotul generat de mişcarea trenurilor poate crea disconfort pentru populaţia din localităţile limitrofe, mai ales în cazul vitezelor mari de exploatare; zgomotul poate afecta şi animalele din apropiere.
     Se consideră în general că vibraţiile din exploatare (vibraţia terasamentului produsă de traficul feroviar) nu pot cauza vibraţii structurale perceptibile la proprietăţile amplasate în apropierea traseului de cale ferată.


    4.4.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Includerea criteriilor acustice în proiectarea căii:
     o Tipuri de căptuşire a tunelurilor
     o Relaţia reciprocă dintre geometria liniei şi terenul înconjurător
     o Tipul şi localizarea barierelor fonice ţinând seama de elementele de micrometeorologie precum diferenţele de intensitate a vântului, termoclinele şi alte elemente
     o Geometria structurilor din zona înconjurătoare

     Barierele de protecţie sonoră vor trebui apoi descrise în Raportul IM pe tipuri (perdea de vegetaţie, parapete etc.), caracteristici (material, grosime, lungime, înălţime), poziţionarea exactă pe traseu, ce obiectiv va fi protejat (inclusiv cele izolate). Acestea vor fi detaliate atât pentru perioade de construcţie cât şi pentru perioada de exploatare. În anumite cazuri se pot propune măsuri de intervenţie asupra receptorului (izolarea fonică a clădirilor).
     Includerea măsurilor adecvate în Planul de management al construcţiei:
     o Stabilirea programului de lucru (ore pe zi) în care se vor desfăşura activităţile de construcţie
     o Organizarea traficului feroviar şi/sau rutier de şantier în vederea: respectării limitelor de viteză pentru trenurile şi mijloacele auto care circulă în apropierea zonelor rezidenţiale, limitării frecvenţei de traversare a zonelor rezidenţiale
     o Prevederea şi utilizarea unor bariere antifonice temporare acolo unde este cazul

     Limitarea impactului zgomotului provenit din trafic asupra zonelor rezidenţiale din vecinătatea traseului căii ferate prin:
     o Stabilirea şi controlul respectării limitelor de viteză pentru trenurile care circulă în apropierea zonelor rezidenţiale
     o Efectuarea de măsurători de control al nivelului de zgomot feroviar în vederea adoptării măsurilor de corecţie a poluării fonice excesive
     o Instalarea de pereţi antifonici noi pe traseul căii acolo unde este necesar (de remarcat că geometria structurilor din zona înconjurătoare se modifică în timp)



    4.5. CLIMĂ
    4.5.1. Efecte posibile
     Emisiile provenite de la vehiculele motorizate reprezintă o contribuţie importantă la concentraţiile de CO(2) atmosferic şi deci la încălzirea globală. De aceea, creşterea transportului feroviar este considerată o contribuţie la reducerea emisiilor de CO(2) la nivel naţional. Nu este însă necesar ca acest aspect să fie tratat în EIM, câtă vreme efectul a fost analizat în studiul de fezabilitate.
     Condiţiile climatice/meteorologice pot influenţa activităţile de construcţie ca şi pe cele de exploatare şi întreţinere; în acest capitol trebuie discutate asemenea influenţe. De exemplu: diferenţele de intensitate a vântului şi termoclinele pot influenţa nivelul de zgomot prin refractarea undelor sonore; temperaturile foarte ridicate pot necesita limitări temporare ale vitezei pentru a preveni accidentele datorate dilatării şinelor; viscolele puternice pot cauza depuneri de zăpadă pe şine şi tulburarea traficului feroviar. Consecinţele temperaturilor prea mari sau prea scăzute, viscolelor şi îngheţului trebuie tratate prin măsuri adecvate de prevenire şi reducere a impactului

    4.5.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Asigurarea proiectării unui tip adecvat de cale ferata şi poziţionarea barierelor antifonice ţinând seama de elementele de micrometeorologie precum diferenţele de intensitate a vântului şi termoclinele
     Programarea activităţilor de construcţie corelat cu caracteristicile elementelor climatice
     Instalare de parazăpezi permanente sau temporare
     Includerea de sisteme de monitorizare şi avertizare
     Întocmirea unor planuri adecvate pentru situaţii de urgenţă


    4.6. FAUNA
    4.6.1. Efecte posibile
     Dispariţia ireversibilă a faunei sedentare sau care se deplasează lent din perimetrul noului proiect şi din toate zonele de acces, zona şantierului, zonele de operare a echipamentelor grele utilizate în construcţie şi săpături, depozitelor temporare de materiale generate din excavaţii, etc.
     Perturbări datorită activităţii generale, iluminatului pe timp de noapte, zgomotului şi vibraţiilor din zonele de săpături/construcţie ce pot tulbura mamiferele, păsările şi reptilele aflate în vecinătatea acestor zone
     Fragmentarea habitatelor cu efectele sale ulterioare: împiedicarea recolonizării zonelor de către speciile care au dispărut pe plan local; restricţionarea accesului la resurse disponibile sezonier sau răspândite pe suprafeţe mari; divizarea unor populaţii continue mari în grupuri populaţionale mai mici şi mai izolate care la rândul lor devin vulnerabile la scădere endogamică (deprecierea vigorii şi capacităţii de reproducere a urmaşilor prin cosangvinizare); creşterea riscului de declin populaţional şi de dispariţie
     Modificarea habitatelor acvatice şi/sau terestre datorită efectelor poluării sau schimbărilor morfologice
     Modificări de comportament: Multe specii nu vor mai traversa spaţiile deschise din apropierea liniei ferate datorită ameninţării răpitorilor
     Creşterea mortalităţii animalelor prin coliziune în trafic
     Stres cauzat de creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii în rândul păsărilor, liliecilor şi mamiferelor mici care pot chiar să părăsească zonele apropiate căii ferate

    4.6.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Măsuri destinate atenuării efectelor directe asupra apelor de suprafaţă şi subterane, solului, vegetaţiei, calităţii aerului şi măsuri de reducere a zgomotului (conform celor de mai sus)
     Asigurarea de coridoare biologice/ pasaje pentru deplasarea nestingherită a faunei
     Proiectarea de podeţe de scurgere care să permită şi utilizarea lor drept coridoare biologice pentru reptile şi mamifere mici
     Proiectarea de garduri laterale pe porţiunile în care se construiesc poduri noi
     Lucrările de construcţie să se desfăşoare în afara sezonului de reproducere a animalelor protejate identificate în apropierea amplasamentului lucrărilor


    4.7. FLORA
    4.7.1. Efecte posibile
     Efecte directe constând din:
     o Dispariţia ireversibilă a vegetaţiei din perimetrul noului proiect şi din toate zonele drumurilor de acces, organizările de şantier etc. (vezi capitolul Fauna de mai sus); tăierea sau scoaterea copacilor/arbuştilor izolaţi şi distrugerea altor plantaţii
     o Distrugerea potenţială totală sau parţială a vegetaţiei de pe amplasamentul noii căi ferate prin decopertarea solului, tăierea şi defrişarea vegetaţiei; distrugerea parţială a vegetaţiei în cazul proiectelor de reabilitare de cale ferată

     Efecte indirecte provocate de: depunerea pulberilor pe sol şi pe plante, expunerea la impurificare cu NO(X), modificarea calităţii solului şi/sau apei subterane, modificări ale nivelului şi/sau calităţii apei din pânza freatică, scurgere de poluanţi, scurgeri de carburant şi deversări din fluxurile de evacuare, accidente care pot cauza distrugerea vegetaţiei de pe terasament.

    4.7.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Măsurile de mai sus destinate prevenirii şi reducerii efectelor asupra solului, apelor de suprafaţă şi subterane şi calităţii aerului şi cele pentru prevenirea şi reducerea numărului de accidente şi incidente în timpul construcţiei şi în traficul de serviciu
     Măsurile specifice de protecţie a vegetaţiei în etapele de construcţie şi exploatare, precum:
     o conservare maximă a vegetaţiei arboricole (salvarea cât mai multor arbori şi arbuşti de la tăiere în zonele de lucru),
     o îmbrăcarea arborilor şi arbuştilor cu plase protectoare şi stropirea lor cu apă pentru spălarea prafului depus

     Refacerea în cât mai mare măsură a vegetaţiei în zonele afectate
     Stârpirea promptă şi eficientă a oricărei răspândiri ulterioare a speciilor invazive.


    4.8. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
    4.8.1. Efecte posibile; Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Dacă în "zona de influenţă" a proiectului există arii naturale protejate altele decât cele desemnate sau propuse a fi desemnate ca situri Natura 2000, se vor prezenta efectele asupra habitatelor naturale şi altor specii protejate de floră şi faună din fiecare astfel de arie naturală protejată. Pentru identificarea efectelor potenţiale şi a măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare, a se vedea secţiunile 4.6 şi 4.7 de mai sus.
     În cazul când, potrivit art. 9(1) al OM 135/2010, proiectul a fost evaluat iniţial că intră sub incidenţa prevederilor art. 28 al OUG nr. 57/2007 (respectiv prevederile referitoare la impactul asupra siturilor Natura 2000), pe lângă efectele potenţiale şi masurile de prevenire/ reducere (pentru identificarea acestora, a se vedea din nou secţiunile 4.6 şi 4.7 de mai sus), Raportul IM trebuie să prezinte şi o descriere a etapelor procedurii de evaluare adecvată (EA) parcurse şi a rezultatelor acestora.
     Se menţionează că recomandările metodologice pentru evaluarea efectelor asupra siturilor Natura 2000 sunt cuprinse în Ghidul metodologic privind prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE, a cărui variantă adaptată a fost aprobată prin Ordinul MMP nr. 19 /13 ianuarie 2010, astfel încât prezentul ghid nu îşi propune să repete aspectele descrise în Ghidul metodologic respectiv. Se reaminteşte doar faptul că, dacă se ajunge la etapa 4, în loc de "măsuri de compensare" se foloseşte termenul de "măsuri compensatorii" care au un regim special.
     În ce priveşte etapele procedurale, acestea se regăsesc atât în Ordinul MMP nr. 19/2010 cât şi în Ordinul MMP nr. 135/2010. Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile pentru parcurgerea etapelor procedurii de evaluare adecvată conform competenţelor stabilite prin Ordinul MMP nr. 135/2010.
     În cadrul acestui ghid se reamintesc o serie de elemente în legătură cu rezultatele fiecărei etape procedurale parcurse deoarece acestea trebuie să se regăsească în Raportul IM.
     Procesul efectuat în etapa de încadrare, prin care se identifică impactul potenţial al proiectului asupra fiecărui sit Natura 2000 şi se analizează dacă impactul negativ poate fi semnificativ, presupune completarea unei liste de control care înglobează practic concluziile autorităţii competente pentru protecţia mediului. În urma parcurgerii etapei de încadrare pot apărea două situaţii complet diferite:
     Prima situaţie: autoritatea competentă pentru protecţia mediului (AC) consideră că impactul potenţial al proiectului asupra sitului (siturilor) Natura 2000 nu este semnificativ şi nu este necesară evaluarea adecvată (EA).
     Decizia de încadrare emisă de AC trebuie să fie justificată pe baza concluziilor detaliate din control.
     Pentru proiectele ce necesită finanţare UE, aceste justificări urmează să fie utilizate la întocmirea Declaraţia NATURA 2000.
     Se recomandă ca în Raportul IM să se utilizeze justificările respective prezentându-se următoarele:
     În ce fel a fost aplicat principiul precauţiei, respectiv:
     o dacă decizia autorităţii competente că proiectul nu este susceptibil a avea efecte semnificative asupra sitului (siturilor) Natura 2000 a fost luată pe baza concluziilor detaliate din lista de control. sau
     o dacă a fost necesară o evaluarea inclusiv prin solicitarea de informaţii suplimentare bazate pe cele mai bune date ştiinţifice din teren şi verificate prin vizite de amplasament;

     În cazul ii) trebuie prezentate următoarele:
     o Sursele utilizate pentru identificarea impactului;
     o Descrierea formelor de impact identificate;
     o Evaluarea semnificaţiei efectelor: ce indicatori ai semnificaţiei au fost utilizaţi şi cum au fost aplicaţi la proiect şi la sit(uri), inclusiv investigaţii ulterioare mai aprofundate efectuate; cum a fost analizată combinarea cu alte planuri sau proiecte

     Nota: În multe ţări, autoritatea competentă utilizează un aşa-numit "raport de încadrare" pentru a lua decizia în cazul ii). Raportul de încadrare este elaborat de specialişti externi/evaluatori acreditaţi.
     Se recomandă anexarea unui exemplar al Deciziei de încadrare şi al Listei de control.
     SITUAŢIA a doua: autoritatea competentă concluzionează că sunt probabile efecte semnificative, sau că nu există suficientă certitudine pentru a trage o altă concluzie şi solicită continuarea cu etapa de Evaluare adecvată (EA).
     În această situaţie, studiul EA (care este efectuat de un evaluator acreditat conform cerinţelor legislaţiei naţionale) trebuie să analizeze "impactul proiectului ... (singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri) asupra integrităţii sitului Natura 2000.... din punct de vedere al obiectivelor de conservare ale sitului şi al structurii funcţiunii sale".
     Raportul IM trebuie să prezinte sumarul / concluziile studiului de Evaluare adecvată care să reflecte analiza impactului proiectului inclusiv din punct de vedere al obiectivelor de conservare ale sitului şi al structurii şi funcţiunilor sale. Se recomandă ca acest sumar să conţină:
     o Efectele adverse ale proiectului asupra sitului (siturilor) Natura 2000, dacă este cazul.
     o Explicaţii privind modul în care aceste efecte vor fi evitate prin măsuri de prevenire/ reducere;
     o Calendarul stabilit şi mecanismele identificate prin care vor fi asigurate, implementate şi monitorizate măsurile de prevenire/ reducere; o Concluziile AC: dacă proiectul poate continua sau dacă trebuie să se parcurgă etapa a treia (Evaluarea soluţiilor alternative).

     Dacă procesul a continuat cu etapa a 3-a (Evaluarea soluţiilor alternative) şi apoi cu etapa a 4-a (Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă), completările corespunzătoare la studiul de evaluare adecvată se includ în raportul studiului de evaluare adecvată (Raportul EA).
     În Raportul IM se prezintă:
     o sumarul completărilor aduse la studiul EA
     o decizia justificată luată de autoritatea competentă la încheierea fiecărei etape.

     De remarcat că în dosarul Raportului IM se include separat raportul studiului de evaluare adecvată (Raportul EA).
     Trebuie, de asemenea, subliniat că, pentru proiectele ce necesită finanţare UE, concluziile studiului de evaluare adecvată urmează să fie inserate în Declaraţia Natura 2000.


    4.9. FIINŢE UMANE
    4.9.1. Efecte posibile
     Perturbare, disconfort şi risc crescut de boli respiratorii transmise pe calea aerului pentru populaţie şi muncitori în fazele de construcţie şi exploatare, datorate zgomotului, vibraţiilor şi poluării atmosferice Efectele sociale cu caracter pozitiv datorate îmbunătăţirii condiţiilor de transport (reducerea timpului de navetă, a congestionărilor de trafic şi accidentelor de circulaţie) care pot influenţa şi ele dezvoltarea economică a zonei.

    4.9.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Reducerea riscurilor pentru sănătate la locul de muncă şi în zonele rezidenţiale învecinate
     o Măsuri tehnice: utilizarea unor utilaje/ echipamente noi, foarte eficiente şi fiabile în construcţii
     o Măsuri organizatorice: introducerea unei mai bune organizări a muncii - trasee strict delimitate pentru utilajele de construcţii, program şi calendar de lucrări

     Reducerea riscurilor pentru sănătatea publică din punct de vedere al poluării fonice
     o Măsurare efectivă a poluării fonice după punerea în exploatare a proiectului
     o Introducerea de noi măsuri de reducere a zgomotului adaptate la rezultatele monitorizării



    4.10. PEISAJ
    4.10.1. Efecte posibile
     Efectele asupra structurii fizice şi esteticii peisajului depind de schimbările de scară şi dimensiuni introduse prin structurile proiectului comparativ cu caracteristicile peisajului existent (înălţime, dimensiuni în plan şi omogenitate)
     Efectele asupra valorii vizuale a peisajului pentru receptori: persoane care locuiesc în aşezări locale - receptori mai sensibili datorită expunerii permanente la proiect după construcţia lui; receptori mai puţin sensibili.
     Fiecare tip de impact şi nivelul de însemnătate al acestuia poate fi diferit şi trebuie evaluat pe diferite tronsoane ale proiectului în raport cu caracteristicile iniţiale ale peisajului şi probabilitatea prezenţei receptorilor.

    4.10.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Includerea în proiectul de cale ferată a considerentelor de amenajare peisagistică, de exemplu legat de ecranarea zgomotului sau plantarea taluzurilor şi pantelor; trebuie determinată poziţia exactă a plantărilor, suprafeţelor/lungimii segmentelor plantate, speciile utilizate pe baza compatibilităţii cu cerinţele ecologice pentru anumite specii şi cu condiţiile climatice şi edafice)
     Propunerea de măsuri pentru punerea în evidenţă a peisajelor cu valoare deosebită aflate în raza vizuală a utilizatorilor traseului căii ferate.
     Caseta 5. Exemplu de metodologie de evaluare a impactului vizual şi asupra peisajului

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Ca efecte vizuale şi asupra peisajului pentru traseul preferat se vor │
    │evalua efectele detaliate ale traseului asupra peisajului receptor. │
    │ │
    │ Se va defini şi utiliza în evaluare o zonă de influenţă vizuală. Vor fi │
    │apoi evaluate diferitele elemente de peisaj din această zonă pentru a se │
    │defini efectele. Se va evalua impactul schemei propuse din punct de vedere │
    │al efectului asupra caracterului peisajului şi al impactului vizual. │
    │ │
    │ Scopul evaluării traseelor preliminare a fost cel de a determina traseul │
    │coridorului care prezintă cel mai redus impact vizual şi asupra peisajului. │
    │Un element esenţial al acestei etape a evaluării a fost diferenţa dintre │
    │impactul asupra peisajului şi cel vizual. Acestea sunt definite după cum │
    │urmează: │
    │ │
    │Impact asupra peisajului: │
    │ Efectele asupra peisajului sunt definite ca schimbări ale structurii, │
    │caracterului şi calităţii peisajului şi ca: │
    │ o Efecte directe asupra unor elemente specifice de peisaj │
    │ o Efecte mai subtile asupra formei generale a peisajului, caracterului │
    │ distinctiv în plan regional şi local al acestuia │
    │ o Efecte asupra peisajelor desemnate, zonelor cu valoare estetică sau │
    │ de conservare. │
    │ │
    │Impact vizual: │
    │ Impactul direct al unui anumit proiect asupra priveliştilor │
    │ Reacţiile potenţiale ale privitorilor, locul şi numărul acestora │
    │ Impact asupra valorii vizuale │
    │ │
    │ În evaluarea iniţială, impactul vizual şi asupra peisajului se analizează │
    │împreună iar traseul selectat este cel care a rezultat ca optim din punct de │
    │vedere al peisajului pe cea mai mare parte a lungimii sale. Alegerea acestui │
    │traseu s-a bazat pe efectele generale asupra peisajului şi nu pe efectele │
    │specifice. Evaluarea traseului selectat se va axa pe efectele specifice │
    │vizuale şi asupra peisajului ale acestui traseu. Aceste efecte sunt măsurate │
    │după cum urmează: │
    │ 1. Efectele vizuale ale schemei construite, fără plantări peisagistice │
    │ sau împăduriri. Aici sunt incluse efecte vizuale speciale asupra │
    │ locuinţelor, zonelor de valoare şi zonelor cu peisaj important. │
    │ 2. Enumerarea şi evaluarea tuturor zonelor de însemnătate peisagistică şi │
    │ a receptorilor sensibili de pe traseu │
    │ 3. Aproximare a efectelor vizuale ale proiectului la cinci şi la douăzeci │
    │ de ani după punerea în exploatare. Aceasta permite o estimare a │
    │ calităţii ameliorative a lucrărilor de amenajare propuse │
    │ 4. Interacţiunea peisajului cu alţi parametri, în special de patrimoniu │
    │ cultural, floră şi faună. În această secţiune se vor examina ariile cu │
    │ peisaj istoric şi peisaje de importanţă ecologică, din punct de vedere │
    │ al efectelor pe care le va avea traseul asupra naturii contextuale a │
    │ anumitor arii. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    4.11. PATRIMONIU CULTURAL
    4.11.1. Efecte posibile
     Ca şi în cazul altor proiecte majore care presupun săpături, există riscul descoperirii unor obiective de patrimoniu arheologic încă necunoscute
     Creşterea agresivităţii chimice a aerului atmosferic ca şi vibraţiile pot influenţa mediul construit, inclusiv monumentele arhitectonice şi arheologice

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ În înţelesul dat de Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural │
    │european, Granada, 1985 (ratificată de România prin Legea nr. 157/1997), │
    │expresia "patrimoniu arhitectural" desemnează următoarele proprietăţi │
    │permanente: │
    │ │
    │ 1. Monumente: lucrări de arhitectură, lucrări de sculptură şi pictură │
    │ monumentală, elemente sau structuri de natură arheologică, inscripţii, │
    │ peşteri locuite şi combinaţii de trăsături care reprezintă o valoare │
    │ universală deosebită din punct de vedere al istoriei, artei sau ştiinţei│
    │ │
    │ 2. Grupuri de clădiri: grupuri de construcţii separate sau interconectate │
    │ care, datorită arhitecturii, omogenităţii sau locului ocupat în peisaj, │
    │ sunt de valoare universală deosebită din punct de vedere al istoriei, │
    │ artei sau ştiinţei. │
    │ │
    │ 3. Situri: lucrări umane sau combinate ale naturii şi omului şi zone, │
    │ inclusiv situri arheologice, de valoare universală deosebită din punct │
    │ de vedere al istoriei, artei sau ştiinţei │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    4.11.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Sunt incluse măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective în condiţiile legii.
     Caseta 6. Exemple de patrimoniu cultural

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Tipul arhitectonic Exemple - numai pentru ilustrare │
    │ │
    │ Vernacular rural şi urban Clădiri de fermă, vile, case │
    │ Industrial Mori, fabrici de bere, distilerii │
    │ Transporturi Poduri rutiere, de cale ferată, canale, ecluze │
    │ Ecleziastic Biserici, capele, cimitire │
    │ Conace Conace, porţi de intrare, cabane │
    │ Maritim Porturi, cheiuri │
    │ Monumente Troiţe, plăci comemorative, statui, monumente │
    │ istorice │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    4.12. BUNURI MATERIALE (DIFERITE DE PATRIMONIUL CULTURAL)
    4.12.1. Efecte posibile
     Evaluarea trebuie să se refere la orice efecte potenţiale altele decât exproprierea, între care:
    - Efecte directe datorate accidentelor în fazele de construcţie şi exploatare, care duc la distrugerea sau deteriorarea respectivelor bunuri
    – Efecte indirecte, ca de exemplu: asupra surselor individuale de alimentare cu apă (ce pot fi afectate de modificările nivelului sau calităţii pânzei de apă freatice); asupra resurselor materiale pentru activităţi agricole (reducerea resurselor de apă, deteriorarea reţelelor de irigaţii) şi/sau asupra culturilor; asupra serelor, dacă există, prin depunerile de pulberi; asupra construcţiilor (pagube provocate de vibraţii, agresivitate chimica atmosferică generată în timpul perioadei de construcţie, degradarea faţadelor datorită depunerilor de praf)

     Trebuie menţionat de asemenea impactul pozitiv, ca de exemplu creşterea turismului şi a cantităţilor de mărfuri şi alte bunuri transportate.

    4.12.2. Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare
     Măsurile obişnuite de prevenire a accidentelor
     Măsuri destinate prevenirii şi reducerii efectelor directe asupra calităţii apei şi apei subterane şi solului
     Eventual, măsuri de compensare a efectelor indirecte, cum sunt cele de refacere a sistemelor de irigaţii şi de realizare de reţele noi şi reabilitate pentru alimentarea cu apă


    4.13. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE
    4.13.1. Evaluarea efectelor cumulative
     Conceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonării dintre diferite proiecte. Este necesar un nivel de evaluare mai larg pentru a putea identifica pe deplin, înţelege şi evalua efectele care apar din combinarea sau cumularea mai multor proiecte de dezvoltare.
     Evaluarea impactului cumulat poate fi tratată cel mai adecvat la nivel strategic şi nu prin EIM la nivel de proiect. Însă impactul cumulat este foarte relevant în cazul EIM pentru proiecte feroviare şi este specificat în Directiva EIM (Anexa IV(4)) ca aspect ce trebuie tratat.
     Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative în contextul EIM pentru un proiect feroviar este de a coordona procesul de evaluare cu evaluarea proiectelor adiacente spaţial acolo unde este cazul, respectiv de a analiza cumularea de efecte generate de cauze similare prin toate proiectele/activităţile ce urmează să se desfăşoare în acelaşi timp cu proiectul în cauză şi în aceeaşi zonă de influenţă. Trebuie culese informaţii despre aceste alte proiecte/ activităţi, de exemplu din planurile de dezvoltare existente deja supuse sau nu procedurii SEA. Această abordare trebuie să fie clar identificată în EIM.
     De exemplu, zgomotul şi praful generate de activităţile de excavaţii şi transportul materialului excavat în proiecte adiacente s-ar putea cumula în cazul în care perioadele de lucru sau traseele de deplasare coincid. Nu sunt întotdeauna necesare studii detaliate în acest sens, putând fi suficientă judecata experţilor ţinând seama de toate premisele şi raţionamentele necesare. Trebuie identificate aici şi prezentate pe scurt orice alte proiecte şi/sau activităţi planificate să fie construite/ date în exploatare în paralel cu proiectul evaluat, ale căror "zone de influenţă" se suprapun total sau parţial cu cea a proiectului evaluat.

    4.13.2. Interacţiunea celor susmenţionate
     Interacţiunile ţin de reacţiile dintre efectele unui proiect (reacţia pe care efectele asupra unui factor de mediu o poate avea asupra unui alt factor de mediu, sau efecte secundare) şi de relaţiile dintre efectele identificate la o categorie de impact şi cele identificate la o altă categorie.
     Luarea în considerare a interacţiunilor oferă ocazia analizării impactului general al unui proiect care poate nu este aparent, mai ales dacă EIM tratează separat (prin experţi diferiţi) fiecare factor de mediu în parte.
     Câteva exemple de reacţii şi relaţii în contextul unui proiect CF sunt prezentate în Caseta 7 de mai jos.
     Caseta 7. Exemple de interacţiuni potenţiale

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Subiect Interacţiune cu Interacţiuni / relaţii │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Aer Fiinţe umane Calitatea aerului este importantă atât la │
    │ nivelul comunităţii locale cât şi la scara │
    │ naţională/ globală. În contextul proiectului │
    │ propus, principalele aspecte sunt legate de │
    │ pulberile (rezultate atât în faza de │
    │ construcţie cât şi în cea de operare) şi │
    │ emisiile de poluanţi gazoşi şi impactul │
    │ acestora asupra comunităţilor şi rezidenţilor │
    │ din zona adiacentă. │
    │ │
    │ Flora şi Fauna Emisiile de pulberi pot afecta flora şi fauna. │
    │ │
    │ Ape Emisiile de pulberi pot afecta calitatea apelor│
    │ de suprafaţă din zona de influenţă a │
    │ proiectului. │
    │ │
    │ Bunuri materiale Deprecierea calităţii aerului cauzată de │
    │ emisiile de pulberi poate afecta exploataţiile │
    │ agricole din vecinătatea proiectului mai ales │
    │ în etapa de construcţie. │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Zgomot Fiinţe umane Receptorii sensibili localizaţi aproape de │
    │ proiect pot fi afectaţi de creşterea │
    │ intensităţii şi duratei zgomotului. │
    │ │
    │ Fauna Zgomotul poate afecta animalele din zonă. │
    │ │
    │ Bunuri materiale Bovinele (ca şi alte animale) sunt cunoscute ca│
    │ sensibile la episoadele bruşte de zgomot ce pot│
    │ apare în timpul construcţiei. │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Peisaj Aer Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin │
    │ construirea de berme peisagistice şi acoperirea│
    │ acestora cu vegetaţie; la rândul său vegetaţia │
    │ va contribui la reducerea impactului asupra │
    │ calităţii aerului prin absorbţia de CO(2) şi │
    │ eliberarea de oxigen. │
    │ │
    │ Zgomot Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin │
    │ construirea de berme peisagistice şi acoperirea│
    │ acestora cu vegetaţie; la rândul lor, acestea │
    │ vor contribui la reducerea impactului generat │
    │ de zgomot. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Un capitol separat pe această temă poate fi introdus spre sfârşitul Raportului IM. Se recomandă prezentarea sub formă de matrice. Pentru uşurinţa înţelegerii, modul de completare a matricei este ilustrat în Figura 2 numai cu privire la interacţiunile descrise în Caseta 7.
     Figura 2. Exemplu de matrice a interacţiunilor relaţiilor dintre diferite forme de impact

    
    ┌──────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────┬──────┬──────┬───────┬───────┬────────┬─────────┐
    │Matrice a relaţiilor │Soluri şi│ Apa şi │Calitatea│ Zgomot │ │ │ │ │ │ Patri- │ │
    │reciproce │geologie │ apa │ aerului │ şi │Climă │Faună │Floră │Peisaj │ Fiinţe│ moniu │ Bunuri │
    │ │ │subterană│ │vibraţii│ │ │ │ │ umane │cultural│materiale│
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Soluri şi geologie │░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Apa şi apa subterană │ │░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Calitatea aerului │ │ │░░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Zgomot şi vibraţii │ │ │ │░░░░░░░░│ │ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Climă │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Faună │ │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Floră │ │ │ │ │ │ │░░░░░░│ │ │ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Peisaj │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░│ │ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Fiinţe umane │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░│ │ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Patrimoniu cultural │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░│ │
    ├──────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼───────┼───────┼────────┼─────────┤
    │Bunuri materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │░░░░░░░░░│
    └──────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┴──────┴──────┴──────┴───────┴───────┴────────┴─────────┘



    4.13.3. Sinteza formelor de impact, măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare, impactului rezidual
     Această sinteză se prezintă de obicei în format tabelar, care să ofere o privire de ansamblu pentru efectele asupra fiecărui factor de mediu corespunzătoare fiecărei etape de realizare a proiectului.
     În cazul unor proiecte precum cele de transport, în care formele de impact pot diferi pe diferite porţiuni ale traseului, se recomandă să fie prezentate şi rezultatele privind impactul asupra zonelor înconjurătoare ale fiecărei componente structurale.
     Formatul poate fi simplu sau mai complex, pentru a putea include şi caracteristicile impactului: amploarea şi însemnătatea, durata (permanent/temporar), întinderea (zona afectată şi receptorii), natura (direct/indirect, advers/benefic), reversibilitatea (reversibil/ireversibil), sensibilitatea receptorilor, probabilitatea de apariţie, limitele de încredere ale prognozei, măsurile de prevenire/ reducere/ compensare, monitorizarea, domeniul de cuprindere al măsurilor respective şi al monitorizării, impactul rezidual.




    5. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
    5.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE CUPRINDERE AL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
    5.1.1. Când este necesar PMM?
     Directiva EIA nu prevede în mod explicit elaborarea unui PMM. Cu toate acestea, elaborarea şi includerea unui astfel de plan este recunoscută ca bună practică internaţională şi solicitată în mod special pentru proiectele cofinanţate din surse externe.

    5.1.2. Obiectivele generale ale PMM
     Între obiectivele unui PMM trebuie să figureze:
     Asigurarea conformării cu prevederile şi ghidurile formulate de autorităţile de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, naţional şi/sau internaţional.
     Asigurarea alocării unor resurse suficiente de la proiectul bugetului pentru ca scara activităţilor prevăzute de PMM să corespundă însemnătăţii efectelor proiectului.
     Verificarea performanţelor de mediu prin informaţii privind impactul pe măsura producerii acestuia. Răspuns la modificările aduse în implementarea proiectului care nu au fost analizate în EIM.
     Răspuns la evenimente neprevăzute.
     Asigurare de feedback pentru o îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu.

    5.1.3. Domeniul principal de cuprindere al unui PMM
     Pentru a se realiza aceste obiective, domeniul general de cuprindere a PMM trebuie să conţină următoarele:
     Definirea obiectivelor de management al mediului, obiectivele de realizat pe durata de existenţă a proiectului (respectiv de pre-construcţie, construcţie, operare, dezafectare) pentru a evidenţia beneficiile şi minimiza efectele adverse asupra mediului.
     Descrierea acţiunilor de detaliu necesare pentru a realiza aceste obiective, inclusiv modul în care vor fi realizate, responsabilii pe tipuri de acţiuni, termene de implementare, cu ce resurse, cu ce monitorizare/ verificare şi la ce nivel de performanţă sau ţintă ce calitate. Trebuie de asemenea prevăzute mecanismele prin care se va răspunde modificărilor în implementarea proiectului, situaţiilor de urgenţă, evenimentelor neprevăzute şi procesele de aprobare corespunzătoare.
     Clarificarea structurilor instituţionale, a rolurilor, comunicării şi proceselor de raportare necesare ca parte a implementării PMM.
     Descrierea legăturii dintre PMM şi cerinţele legiferate aferente.
     Descrierea cerinţelor de ţinere a evidenţelor, raportare, analiză, auditare şi actualizare a PMM.


    5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMATUL PLANURILOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (PMM)
     Formatul trebuie adaptat circumstanţelor elaborării PMM şi cerinţelor cărora acesta trebuie să le răspundă. Nivelul de detaliere al PMM poate diferi de la câteva pagini pentru un proiect cu riscuri reduse de mediu asociate proiectului la un document substanţial în cazul proiectelor complexe la scară mare cu riscuri potenţiale însemnate pentru mediu şi cu diferenţe între diferitele etape de realizare a proiectului.
     În secţiunile următoare este prezentată o imagine de ansamblu asupra informaţiilor pe care este recomandabil ca PMM să le conţină. De observat că la punctele 1, 2 şi 5 se pot introduce, în schimb, referinţe la secţiunile relevante din Raportul IM în care sunt incluse informaţiile respective.
    1. Privire generală asupra activităţii propuse şi a contextului local
     Scurt rezumat al:
     proiectului propus şi al activităţilor de construcţie sau exploatare pe care le presupune;
     mediul biofizic, economic şi social;
     managementul local al mediului, contextul juridic şi de planificare relevant pentru PMM.


    2. Sumarul formelor de impact asociate cu activitatea propusă
     Se vor prezenta în rezumat formele negative şi pozitive de impact asociate proiectului propus, în special cele care prezintă efecte de însemnătate medie şi ridicată şi pentru care au fost propuse măsuri de prevenire/ reducere/ compensare.

    3. Politicile şi angajamentele de mediu asumate de propunătorul proiectului şi/ sau impuse prin actul de reglementare
     Se vor prezenta în rezumat politicile, ghidurile şi angajamentele existente asumate de propunătorul proiectului în ceea ce priveşte sănătatea, siguranţa şi mediul.

    4. Mecanisme instituţionale: roluri şi responsabilităţi
     Se vor defini clar responsabilităţile în acţiunile de management conţinute în PMM şi se vor clarifica mecanismele de coordonare între actorii cu diferite roluri implicaţi în implementare.

    5. Prevederi juridice
     Se vor identifica legislaţia, standardele, ghidurile şi autorizaţiile necesare sau licenţele aplicabile proiectului şi legate de activităţile de management specificate în PMM.

    6. Programul de implementare
     Se vor prezenta obiectivele de realizat prin PMM şi acţiunile de management ce trebuie implementate în vederea atenuării efectelor negative şi accentuării beneficiilor proiectului. Se vor specifica clar responsabilităţile, monitorizarea, criteriile/ ţintele şi calendarul de implementare şi raportare.
     Programul de implementare este nucleul PMM şi trebuie să conţină o descriere a următoarelor:
     Obiective
     Acţiuni de management
     Responsabilităţi aferente acţiunilor identificate

     Monitorizare
     Raportare
     Specificaţii privind performanţa (respectiv criterii şi ţinte)
     Termenele de implementare/ raportare
     PMM trebuie să arate obiectivele generale ce trebuie atinse prin managementul activităţilor proiectului şi al surselor de risc. Aceste obiective se bazează pe gestionarea impactului asupra mediului, între altele prin procedura EIM, şi specifică ce se doreşte să se realizeze în mod specific prin minimizarea efectivă a impactului negativ şi amplificarea celui pozitiv.
     Programul de implementare este adeseori prezentat în format tabelar, pentru fiecare sector de cale ferată, în funcţie de caracteristicile amplasamentului şi proiectului. Un exemplu este prezentat în Figura 3 (pag. 39).
     Acţiunile de management, sunt acţiuni fezabile, practice şi eficiente economic şi care trebuie implementate în vederea atingerii obiectivelor descrise anterior. Aceste acţiuni se bazează pe acţiunile de prevenire sau reducere identificate în EIM şi pe informaţiile suplimentare ce pot apărea după finalizarea EIM. În PMM trebuie specificat programul de implementare a acţiunilor de management, cu următoarele informaţii: cine, când, cum şi ce resurse trebuie alocate. Adeseori se omite accentuarea impactului pozitiv al unui proiect şi este important ca PMM să conţină acţiuni clare în acest sens, de exemplu pe baza recomandărilor din EIM.
     În cadrul implementări acţiunilor de management, se vor întocmi de către antreprenor şi/ sau subcontractanţi Declaraţiile de metodă. Aceste declaraţii trebuie să specifice în ce mod vor gestiona aceştia formele potenţiale de impact asupra mediului în sensul cerinţelor exprimate în PMM şi, dacă este cazul, cele mai bune practici de mediu, precum şi modul în care vor asigura realizarea obiectivelor PMM.

     Caseta 8. Cerinţe pentru a stabili dacă acţiunile de management sunt clar definite

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Acţiunile de management definite adecvat trebuie să satisfacă următoarele │
    │cerinţe principale: │
    │ Să fie în scris: Acţiunile de management trebuie stipulate în scris, │
    │aceasta forţând semnatarii să gândească atent fiecare acţiune. │
    │ Să indice data: O acţiune de management trebuie să indice un termen │
    │specific până la care trebuie implementată acţiunea. │
    │ Să fie specifică riscului sau impactului: Fiecare acţiune de management │
    │trebuie să fie legată de un impact specific (pozitiv sau negativ) sau de un │
    │risc pentru mediu şi să fie formulată în termeni specifici şi nu în general. │
    │ Să fie specifică în timp şi spaţiu: Trebuie să se indice condiţiile în │
    │care se aplică acţiunea de management (în mod continuu sau numai în caz de │
    │contingenţă). Momentul (ca de exemplu anotimpul sau ora din zi) şi locul │
    │aplicării acţiunii de management. │
    │ Să fie măsurabilă: Acţiunile de management trebuie definite cantitativ, │
    │dacă este posibil. Trebuie deci stabilit un standard faţă de care să poată │
    │fi determinată performanţa. Obiectivele şi ţintele acţiunii de management │
    │trebuie formulate în mod clar. │
    │ Să fie realizabile: Acţiunile de management trebuie să fie realiste, │
    │fezabile şi deci realizabile; │
    │ Să fie rezonabile: O acţiune de management trebuie să poată fi uşor de │
    │implementat în termenul şi cu constrângerile bugetare ale proiectului. │
    │ Să aibă loc la timp: Trebuie puse în practică măsuri care să coincidă │
    │temporar cu activităţile specifice ale proiectului. │
    │ Să poată fi înţelese: Acţiunile de management trebuie descrise simplu, │
    │folosind un limbaj clar, netehnic, ori de câte ori este posibil. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Responsabilităţile trebuie identificate în mod clar pentru diferiţii actori implicaţi în implementarea acţiunilor de management şi monitorizare.
     Se vor prezenta programe de monitorizare pentru a se putea determina eficacitatea acţiunilor de management şi înţelege impactul rezidual real al activităţilor de construcţie/exploatare asupra mediului.
     Aceste programe de monitorizare (de ex. monitorizarea zgomotului sau monitorizarea accidentelor la animale) pot fi definitivate prin consultare între specialişti, propunătorul proiectului şi factorii interesaţi relevanţi, în funcţie de complexitatea monitorizării necesare. Dacă sunt necesare programe de monitorizare, acestea trebuie concepute în mod pragmatic şi implementabil. Pe cât posibil, se vor alege acei parametri de măsurare care să ofere rezultate imediate pentru ca acţiunile de management adecvate să poată fi adoptate cât mai curând posibil, în cazul depăşirii valorilor de referinţa sau valorilor limită de performanţă acceptate.
     Programul de monitorizare poate cuprinde trei aspecte principale:
     Măsurarea situaţiei de bază: Aceasta trebuie să se facă înainte de începerea proiectului sau activităţii, pentru a se putea determina nivelul şi starea parametrilor mediului înainte de apariţia efectelor asociate proiectului sau activităţii.
     Monitorizarea impactului (sau performanţei): Această monitorizare trebuie să fie continuă pe toată durata ciclului de existenţă a proiectului şi trebuie implementată pentru a asigura menţinerea impactului asupra mediului la nivelul prognozat şi realizarea ţintelor de performanţă stabilite.
     Monitorizarea conformării: Această monitorizare trebuie implementată pentru a stabili dacă măsurile de prevenire/ reducere/ compensare prevăzute au efectul preconizat şi urmărit. Această monitorizare se face periodic, termenele variind de la un proiect la altul. Ea trebuie utilizată pentru a verifica dacă nivelul parametrilor specifici de mediu respectă legile, reglementările, standardele sau ghidurile aplicabile, după caz. Programul trebuie să prevadă măsuri de remediere ce pot fi implementate efectiv în cazul neconformării - respectiv atunci când măsurile de prevenire/ reducere/ compensare nu sunt adecvate sau când impactul a fost subestimat în EIM.
     Acţiunile de management şi monitorizarea vor trebui să ia în considerare următoarele trei scenarii:
     Operare normală
     Situaţii anormale (de ex. planificarea închiderii parţiale sau totale a circulaţiei pentru lucrări de întreţinere)
     Situaţii de urgenţă (de ex. datorită producerii unor accidente/ incidente).
     Un exemplu de Program de monitorizare este prezentat în Figura 4 (pag. 40).
     Specificaţiile privind performanţa (ex. criterii sau ţinte) trebuie stabilite pentru fiecare acţiune de management sau activitate de monitorizare, pentru a evalua dacă acţiunile au avut eficacitate. Specificaţiile legate de performanţă pot fi stabilite pe baza nivelului la care trebuie să rămână o anumită condiţie de mediu (ex. habitat pe o porţiune a amplasamentului ce nu trebuie perturbat), sau pe nivelul la care trebuie readusă starea mediului (ex. refacerea habitatului), sau pe limitele stabilite prin lege sau de comun acord (ex. standarde privind nivelul de zgomot), sau nivelul beneficiilor socio-economice ce trebuie realizate pin proiect (ex. utilizarea forţei de muncă şi a întreprinderilor locale). Atunci când este posibil, specificaţiile privind performanţa trebuie să fie cantitative. Aceste specificaţii pot fi revizuite pe timpul implementării PMM, în spiritul promovării îmbunătăţirilor continue.
     Se va elabora un calendar în care să se indice ordinea şi termenele (inclusiv frecvenţa şi durata) de realizare a acţiunilor de management şi a activităţilor de monitorizare prevăzute în PMM. Dacă se elaborează rapoarte de monitorizare, se vor indica termenele de prezentare a acestor rapoarte. Calendarul se întocmeşte de către titularul proiectului, pentru a se asigura crearea legăturilor necesare între programul de implementare al PMM şi termenele generale de realizare a proiectului.


    7. Devizele de cost şi resurse financiare
     Se vor prezenta devizele de cost şi cheltuieli recurente în implementarea PMM, cu prevederi privind: acţiunile de reducere şi de întărire; cerinţe privind instruirea şi conştientizarea; monitorizarea, auditarea şi acţiunile de corectare.
     Figura 3. Plan de management al mediului - Program de implementare (numai pentru ilustrare)

    
    ┌─────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────┬────────────┬──────────┐
    │ Factor │ │ Termene/ │ Durata │ Responsa- │ Monito- │
    │ de mediu│ Măsuri de ameliorare │ (iniţierea │ măsurii │ bilitate │ rizarea │
    │ │ │ măsurii) │ │ │ implemen-│
    │ │ │ │ │ │ tării │
    │ │ │ │ │ │ măsurii │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Sol │Utilizarea de material granular, uşor │Etapa elaborării │Construcţie,│Beneficiar │Da │
    │ │drenabil şi prevederea unui sistem de │şi construcţiei │Exploatare │Constructor │ │
    │ │drenaj la baza taluzurilor │proiectului │ │ │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Apă │Programarea activităţilor de │Etapa elaborării │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │ │construcţie în vecinătatea apelor în │proiectului │ │Constructor │ │
    │ │perioade mai uscate ale anului, dacă │ │ │ │ │
    │ │este posibil │ │ │ │ │
    │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │ │Asigurarea unor spălătoare adecvate │Construcţie │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │ │pentru muncitorii constructori │ │ │Constructor │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Calitatea│Reducerea vitezei circulaţiei pin │Etapa elaborării │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │aerului │construirea de denivelări: stropirea │proiectului │Exploatare │Constructor │ │
    │ │periodică cu apă a suprafeţei drumului│Construcţie │ │Autorităţi │ │
    │ │pentru a reduce emisiile de praf │ │ │Locale │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Zgomot │Protejarea zonelor înconjurătoare │Construcţie │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │ │critice cu bariere antifonice │ │Exploatare │Constructor │ │
    │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │ │Restricţionarea activităţilor excesiv │Construcţie │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │ │de zgomotoase în timpul zilei; │ │ │Constructor │ │
    │ │echipamentele care produc în mod │ │ │ │ │
    │ │normal niveluri mari de zgomot să fie │ │ │ │ │
    │ │izolate fonic sau înconjurate cu │ │ │ │ │
    │ │paravane dacă se lucrează la mai puţin│ │ │ │ │
    │ │de 200 m de o aşezare │ │ │ │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Peisaj │Utilizarea tehnicilor de bioinginerie │Construcţie │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │ │ │ │ │Constructor │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Flora │Minimizarea distrugerii arborilor şi │Construcţie │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │Fauna │vegetaţiei │ │ │Constructor │ │
    │ │Interzicerea uciderii, vătămării sau │ │ │ │ │
    │ │braconajului de specii sălbatice de │ │ │ │ │
    │ │către personalul angajat în proiect │ │ │ │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Ocuparea │Înţelegeri de compensare şi refacere │Etapa elaborării │Etapa │Beneficiar │- │
    │terenu- │stabilite împreună cu reprezentanţii │proiectului │elaborării │Constructor │ │
    │rilor │comunităţii locale │ │proiectului │ │ │
    │ │ │ │Construcţie │ │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Patri- │Informarea constructorului din timp cu│Planificare │Faza │Autorităţi │- │
    │moniu │privire la locul exact al siturilor │ │pregătitoare│locale │ │
    │cultural │importante │ │ │ │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Pierdere │Despăgubirea oricărei pierderi pe │Planificare │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │de teren │termen lung de teren agricol în baza │ │(nu mai │ │ │
    │agricol │dreptului român. │ │târziu de │ │ │
    │ │ │ │faza de │ │ │
    │ │ │ │exploatare) │ │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Accidente│Stabilirea măsurilor de siguranţă pe │Planificare │Construcţie │Constructor │Da │
    │faza de │şantier prin intermediul obligaţiilor │ │ │ │ │
    │con- │contractuale │ │ │ │ │
    │strucţie │ │ │ │ │ │
    ├─────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │Crearea │Asigurarea angajării localnicilor prin│Planificare │Construcţie │Beneficiar │Da │
    │de locuri│reguli clare de angajare, inclusiv de │ │ │Constructor │ │
    │de muncă │instruire a personalului necalificat │ │ │Autorităţi │ │
    │ │ │ │ │locale │ │
    │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │ │Stabilirea relaţiilor de muncă la │Planificare │Construcţie │Constructor │- │
    │ │nivel local │ │ │ │ │
    │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────┼────────────┼──────────┤
    │ │Interdicţie de angajare a copiilor │Planificare │Construcţie │Constructor │Da; │
    │ │ │ │ │ │Monitori- │
    │ │ │ │ │ │zarea │
    │ │ │ │ │ │respec- │
    │ │ │ │ │ │tării │
    │ │ │ │ │ │regulilor │
    └─────────┴──────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────┴────────────┴──────────┘


     Figura 4. Program de monitorizare a mediului fizic (numai pentru ilustrare)

    
    ┌─────────────┬───────────────────────────┬──────────────┬────────────────────────────────────┬────────────────┬─────────────────┐
    │Ce să se │ │ │ │ │ │
    │monitorizeze │ Indicatori potenţiali │ Faza │ Responsabilitate │ Mod/Frecvenţă │ Raportare │
    ├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
    │Eroziunea │ha/an de pierdere a │Construcţie │Construcţia/implementarea măsurilor │Vizual/continuu │Către │
    │terenurilor │terenului │ │de prevenire/ reducere/ compensare │ │beneficiar │
    │ │ │ │recomandate în PMM │ │ │
    │ │ ├──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
    │ │ │Faza de │Biroul (structura instituţională) │urmează a se │ │
    │ │ │exploatare │desemnat cu supravegherea │stabili │ - │
    │ │ │ │terasamentului / supravegherea │ │ │
    │ │ │ │eroziunii │ │ │
    ├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
    │Calitatea │Potrivit legislaţiei │Construcţie, │Autorităţile de la ape, pe bază de │urmează a se │ - │
    │apei │române. │Exploatare │contract │stabili │ │
    ├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
    │Cantitatea │Cantitatea de apă ce va fi │Construcţie │Constructor │urmează a se │Către │
    │de apă │utilizată în timpul │ │ │stabili │beneficiar │
    │ │construcţiei mc. │ │ │ │ │
    ├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
    │Bios │Hectare şi tip de spaţii │Faza de │Monitorizare de către beneficiar a │urmează a se │Către │
    │ │verzi, hectare şi tip de │exploatare │implementării măsurilor de │stabili │beneficiar │
    │ │zone speciale, nr. şi tipul│ │prevenire/ reducere/ compensare. │ │ │
    │ │şi densitatea speciilor │ │Ministerele care răspund de │ │ │
    │ │sălbatice, tone şi tip de │ │agricultură, păduri, Apă şi mediu şi│ │ │
    │ │produse recoltate, nr. de │ │Autorităţile locale de protecţie a │ │ │
    │ │accidente de trafic cu │ │mediului/ dacă trebuie implementate │ │ │
    │ │victime animale │ │noi măsuri de prevenire/ reducere/ │ │ │
    │ │ │ │compensare │ │ │
    ├─────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
    │Poluare │Nivelul de zgomot: dB(A) │Construcţie │Beneficiar/implementarea măsurilor │urmează a se │ - │
    │fonică │ │ │de prevenire/ reducere/ compensare │stabili │ │
    │ │ │ │recomandate în PMM │ │ │
    │ │ ├──────────────┼────────────────────────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
    │ │ │Faza de │Beneficiar/ stabileşte eficacitatea │urmează a se │ - │
    │ │ │exploatare │măsurilor de prevenire/ reducere/ │stabili │ │
    │ │ │ │compensare aplicate şi necesitatea │ │ │
    │ │ │ │de noi măsuri │ │ │
    └─────────────┴───────────────────────────┴──────────────┴────────────────────────────────────┴────────────────┴─────────────────┘







    6. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC
    6.1. PRINCIPIU
     În Anexa IV a Directivei EIM în care se stabilesc cerinţele privind informaţiile ce trebuie furnizate autorităţii competente de către titularul proiectului, se menţionează la punctul 6 "Un rezumat cu caracter netehnic al informaţiilor prezentate la titlurile de mai sus" respectiv un rezumat al informaţiilor conţinute în Raportul IM.
     Acest rezumat este necesar deoarece unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului EIM este acela de a se asigura conştientizarea de către public a implicaţiilor pentru mediu ale oricăror decizii legate de autorizarea proiectelor noi.
     Adesea este utilă elaborarea rezumatului cu caracter netehnic ca document separat de sine stătător, care să poată fi larg distribuit în rândul publicului ce ar putea fi afectat de proiectul propus.

    6.2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
     Rezumatul este conceput într-un format similar cu cel al Raportului IM, dar condensat, respectiv cu descrierea proiectului, a mediului existent, a impactului (negativ şi pozitiv) şi măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare. El trebuie să conţină planul de situaţie şi de amplasare în zonă (în care să se vadă contextul) ca şi o reprezentare grafică uşor de interpretat a proiectului propus, de exemplu un desen în perspectivă.
     Se recomandă ca Rezumatul să mai conţină: o prezentare generala a procesului de evaluare, câteva explicaţii privind procesul de emitere a aprobării de dezvoltare pentru proiectul respectiv, rolul EIM în acest proces. De asemenea se recomandă includerea în Rezumat a câtorva informaţii privind etapele procedurii EIM deja parcurse (decizia etapei de încadrare, elaborarea şi transmiterea îndrumarului privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul IM, acţiunile întreprinse pentru consultarea publicului).

    6.3. SCOP ŞI LIMBAJ
     După cum am menţionat, scopul acestui rezumat este de a comunica publicului constatările Raportului EIM.
     Pentru a-l realiza, se va utiliza un limbaj uşor de înţeles, evitând jargonul ştiinţific şi tehnic. În acest sens, simpla copiere şi transferare a unor paragrafe întregi din textul Raportului IM în cel al rezumatului netehnic este o practică contraproductivă ce trebuie evitată. În schimb, textul trebuie reformulat.
     Nu trebuie să ne preocupe lungimea rezumatului netehnic. Există exemple de rezumate scurte şi inteligent elaborate (23 de pagini inclusiv 6 de fotografii şi diagrame pentru un Raport IM de 280 de pagini) în contrapondere cu un rezumat lung şi greu de urmărit (circa 100 de pagini pentru un Raport IM de 300 de pagini).
     Se recomandă introducerea de tabele cu prezentarea sintetică a Formelor de impact, Măsurilor de prevenire/ reducere/ compensare şi Impactului rezidual în rezumatul cu caracter netehnic pus la dispoziţia publicului.

    6.4. Anexa face parte integrantă din prezentul Ghid.


    ANEXA


     Legislaţie europeană
     Privind EIM:Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
     Privind protejarea naturii:
    Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică


     Legislaţie naţională privitoare la EIM
    Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
     Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
     Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

     Legislaţie naţională privind Protecţia naturii
    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare
    Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar



     -------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice