Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 21 septembrie 2016  privind lucrări pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor     Twitter Facebook
Cautare document

 GHID din 21 septembrie 2016 privind lucrări pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 821 bis din 18 octombrie 2016

──────────
    Aprobat de Ordinul nr. 1.825 din 21 septembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 18 octombrie 2016.
──────────


 Cuprins

        1. CONTEXT
        1.1. INTRODUCERE
        1.2. CONTEXT LEGISLATIV
        1.3. PRINCIPII GENERALE
        2. DESCRIEREA PROIECTULUI
        2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA
              TERENURILOR
        2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
        2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI
        3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT
        3.1. CONTEXT
        3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
        3.3. IMPORTANŢĂ
        3.4. SENSIBILITATE
        3.5. SUFICIENŢA DATELOR
        3.6. LEGISLAŢIE APLICABILĂ
        4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/
              COMPENSARE
        4.1. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
        4.2. SOLURI ŞI GEOLOGIE
        4.3. CALITATEA AERULUI
        4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
        4.5. CLIMĂ
        4.6. FLORA ŞI FAUNA
        4.7. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
        4.8. FIINŢE UMANE
        4.9. PEISAJ
        4.10. PATRIMONIU CULTURAL
        4.11. BUNURI MATERIALE (ALTELE DECÂT PATRIMONIUL CULTURAL)
        4.12. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE
              SUSMENŢIONATE
        5. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
        5.1. PRINCIPIU
        5.2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
        5.3. SCOP ŞI LIMBAJ



 Abrevieri

        ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
        EIM Evaluarea impactului asupra mediului
        HG Hotărârea Guvernului
        Raport IM Raport privind impactul asupra mediului
        RFCT Rezumat fără caracter tehnic
        SEA Strategic Environmental Assessment
                   (Evaluare strategică de mediu)


    1. CONTEXT
    1.1. INTRODUCERE
     Obiectivul general al acestui Ghid este de a îmbunătăţi conţinutul rapoartelor privind impactul asupra mediului (Raport IM) elaborate pentru proiecte din sectorul apă-proiecte privind lucrări pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor şi în acest sens de a face posibil ca toţi cei responsabili de efectuarea evaluărilor şi întocmirea Raportului IM să fie pe deplin conştienţi de principalele probleme ale acestui sector şi să le poată rezolva în mod corespunzător.

    1.2. CONTEXT LEGISLATIV
     Acest ghid a fost elaborat pentru următoarele tipuri de proiecte incluse în Anexa I şi Anexa II a Directivei EIM (transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare):
     ● Baraje şi alte instalaţii proiectate să reţină sau să stocheze permanent apa, cu o capacitate nouă ori suplimentară de apă reţinută sau stocată de cel puţin 10 milioane metri cubi - Anexa I pct. 15
     ● Baraje şi alte instalaţii proiectate pentru reţinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele decât cele prevăzute în Anexa I - Anexa II pct. 10 g)
     ● Construcţii de îndiguire care nu sunt incluse în Anexa I, lucrări de construire a digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi de canalizare a cursurilor de apă - conform menţiunilor din documentul "Interpretarea definiţiilor anumitor categorii de proiecte din anexa I şi II a Directivei EIM", elaborat de Direcţia Generală pentru Mediu a Comisiei Europene, proiecte ce ar putea fi incluse în Anexa II pct. 10 f)

     Ghidul poate fi de asemenea utilizat în cazul proiectelor de reabilitare sau extindere a proiectelor de mai sus care pot fi incluse în Anexa II pct. 13 a), a Directivei EIM.

    1.3. PRINCIPII GENERALE
     Principiile care au stat la baza întocmirii prezentului Ghid se regăsesc în obiectivele sale specifice:
     ● Sprijinirea autorităţilor de mediu în întocmirea îndrumarului privind informaţiile care trebuie incluse în Raportul IM;
     ● Sprijinirea beneficiarilor/titularilor de proiecte în întocmirea termenilor de referinţă pentru consultanţi în vederea efectuării EIM şi elaborării Raportului IM ("evaluatori de mediu")


    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Prezentul ghid conţine recomandări concise standard dar adaptate proiectelor │
    │privind lucrări pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor, pentru │
    │conţinutul rapoartelor privind impactul asupra mediului şi vine în completarea│
    │ghidurilor naţionale şi metodologiei EIM din România. │
    │ │
    │Scopul general al acestor recomandări este de a face posibil ca cei care │
    │răspund de efectuarea propriu- zisă a evaluării şi de întocmirea Raportului │
    │IM să cunoască toate aspectele din sectorul apă referitoare la lucrările de │
    │prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor şi să se asigure că problemele │
    │specifice sunt tratate în mod corespunzător. În plus, după întocmirea şi │
    │depunerea Raportului IM, ghidul va fi de asemenea util autorităţilor de mediu │
    │pentru a analiza calitatea informaţiilor, în particular pentru a se asigura că│
    │nu a fost omisă niciuna dintre problemele esenţiale evidenţiate în acest ghid.│
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Ghidul este structurat în mare măsură pe baza cerinţelor din articolul 5 (1) a Directivei EIM, cuprinse în Anexa IV - Informaţii solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluării impactului asupra mediului.
     Prezentul ghid nu este exhaustiv. Astfel, este posibil ca anumite aspecte de mediu comune tuturor tipurilor de proiecte să nu fie menţionate sau detaliate.
     Ghidul poate fi aplicat pentru toate tipurile de proiecte menţionate în secţiunea 1.2. Acolo unde este necesar, pe parcursul ghidului s-au făcut menţiuni cu privire la aspectele specifice fiecărui tip de proiect.
     Ordinea/locul anumitor sub-secţiuni aferente fiecăreia dintre secţiunile de mai jos pot fi schimbate de elaboratorul raportului, care poate introduce alte sub-secţiuni, în funcţie de specificitatea fiecărui proiect în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice, locul de amplasare, mediul natural şi construit sau alte elemente.


    2. DESCRIEREA PROIECTULUI

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Scopul acestei secţiuni este de a evidenţia principalele aspecte ce trebuie │
    │tratate în fiecare dintre sub-secţiunile de mai jos, atunci când se descrie │
    │un proiect din sectorul apă-proiecte privind lucrări pentru prevenirea şi │
    │protecţia împotriva inundaţiilor (inclusiv proiecte privind lucrări de │
    │modernizare şi/sau extindere): │
    │ │
    │● Sub-secţiunea 2.1: Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului │
    │proiect şi a cerinţelor de amenajare şi utilizare a terenului în timpul │
    │etapelor de construcţie şi exploatare; │
    │● Sub-secţiunea 2.2: Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor │
    │(respectiv de construcţie şi exploatare a lucrărilor pentru prevenirea şi │
    │protecţia împotriva inundaţiilor, cum ar fi lucrări de consolidare a malurilor│
    │râurilor, diguri, baraje, poldere etc.), de exemplu natura şi cantitatea │
    │materialelor utilizate şi estimarea, pe tipuri şi cantităţi, a deşeurilor │
    │preconizate şi a emisiilor (poluare în apă, aer şi sol, zgomot, vibraţii, │
    │lumină, căldură, radiaţii etc.) rezultate din aceste procese │
    │● Sub-secţiunea 2.3: Rezumatul principalelor alternative studiate de titular │
    │şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare│
    │efectele asupra mediului. │
    │ │
    │Notă: Primele două sub-secţiuni vor trata numai alternativa selectată. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    2.1. CARACTERISTICI FIZICE ALE PROIECTULUI ŞI CERINŢE PRIVIND UTILIZAREA TERENURILOR
     Principalele caracteristici ale proiectelor cărora li se adresează prezentul ghid reies din evaluările riscului la inundaţii realizate pentru bazine hidrografice:
     ● identificarea principalelor cauze ale inundaţiilor frecvenţa;
     ● şi amploarea fenomenelor de inundaţii;
     ● consecinţele negative survenite ca urmare a unor episoade de inundaţii şi consecinţele potenţiale ale unor inundaţii viitoare asupra sănătăţii umane, asupra mediului, patrimoniului cultural şi activităţilor economice;
     ● analiza eficienţei structurilor existente de apărare împotriva inundaţiilor;
     ● măsurile structurale şi nestructurale pentru protecţia împotriva inundaţiilor prioritizarea măsurilor necesare.

     Se vor face referiri la evaluările strategice de mediu (SEA) realizate pentru planuri sau programe (în mod deosebit Strategia de Management al Riscurilor la Inundaţii şi Planurile de Management Bazinale) realizate anterior elaborării proiectului, consultările preliminare sau parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluării şi rezumatul consultărilor cu autorităţile relevante şi/sau publicul interesat.
     Este necesar ca în Raportul IM să fie prezentată pe scurt procedura SEA, cu evidenţierea procesului de consultare a părţilor implicate şi cu prezentarea planului de măsuri propus pentru diminuarea efectelor negative asupra mediului.
    2.1.1. Descrierea amplasamentului
     ● Descrierea generală a amplasamentului proiectului, în context local şi regional
     ● Descrierea bazinului hidrografic
     ● Studii de inundabilitate pentru zona proiectului şi pentru bazinul hidrografic aferent corpului de apă de suprafaţă
     ● Folosinţa terenului în zona de amplasament a proiectului
     ● Descrierea localităţilor; limite administrative ale localităţilor
     ● Amplasamentele lucrărilor prevăzute prin proiect; distanţele până la obiective de interes din zonă sau din afara zonei proiectului propus: aşezări umane, drumuri, obiective istorice şi culturale, zone protejate etc. Se vor utiliza planuri, hărţi la o scară relevantă.
     ● Precizarea amplasamentelor organizărilor de şantier pentru lucrările prevăzute prin proiect; dacă amplasamentul sau amplasamentele nu au fost încă stabilite, Raportul IM va conţine propuneri ale acestora. Propunerile vor fi făcute ţinând cont de amploarea şi tipul lucrărilor prevăzute prin proiect
     ● Folosinţa terenului în zonele propuse pentru realizarea lucrărilor prevăzute prin proiect; suprafeţele de teren necesare pentru realizarea principalelor componente ale proiectului
     ● Suprafaţa de teren necesară pentru organizarea de şantier şi tipul de folosinţă a terenului
     ● Vecinătăţile amplasamentelor lucrărilor şi organizărilor de şantier: folosinţele terenurilor (agricol, rezidenţial, comercial, recreere, zone industriale, turistice, instituţii), distanţele dintre amplasamentele componentelor proiectului şi aceste zone
     ● Restricţii de proiectare impuse de caracteristicile amplasamentului (inclusiv tipul de folosinţă a terenurilor adiacente)
     Se vor furniza planuri/hărţi conţinând elementele menţionate mai sus.
     Pe un plan de situaţie se vor marca lucrările propuse şi se va indica suprafaţa de teren necesară proiectului (scara 1:5.000). Pe plan se vor marca, pe lângă lucrările prevăzute de proiect, şi alte lucrări hidrotehnice existente în zonă, principalele localităţi, drumuri, căi ferate, cursuri de apă, depozite de deşeuri, staţii de tratare a apei sau staţii de epurare a apelor uzate etc. (scara 1:10.000 - 1:2.000).

    2.1.2. Descrierea proiectului, inclusiv mărimea sau scara de realizare
     Pentru fiecare componentă a proiectului (baraj, acumulare, dig etc.), Raportul IM trebuie să conţină următoarele informaţii:
     ● Planul de amplasament al proiectului şi planul de încadrare în zonă
     ● Corpul de apă de suprafaţă căruia îi sunt asociate lucrările propuse de proiect
     ● Localităţi, terenuri agricole sau alte tipuri de terenuri care vor fi protejate la inundaţii prin lucrările propuse
     ● Zone rezidenţiale, obiective sociale, industriale, clădiri etc., protejate la inundaţii prin lucrările propuse;
     ● Principalele activităţile propuse; se va descrie modul în care componentele proiectului vor acţiona pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor
     ● Proiecte asociate sau secundare: drumuri de acces, noi folosinţe pentru terenuri, păduri, ferme piscicole etc.;
     ● Caracteristici tehnice ale fiecărei instalaţii/amenajări/lucrări, de exemplu:
     o Baraje, poldere: materialele folosite pentru construcţii, înălţimea peste fundaţie, lungimea, înălţimea şi grosimea coronamentului, grosimea la bază, capacitatea totală de acumulare, nivelul maxim de retenţie; canale/deversoare pentru evacuarea apelor în acumulare/polder, nivel maxim al apei, nivel minim al apei, probabilitatea de depăşire a nivelului maxim, sisteme de evacuare/deversoare, înălţimea sistemelor de evacuare/deversoare, diametrul conductelor de evacuare, debit de deversare maxim, cantitatea de apă evacuată anual, profile longitudinale, profile transversale etc.
     o Diguri: cursul de apă îndiguit, materialele folosite pentru construcţii, lungimea şi delimitarea sectorului cursului de apă pe care sunt prevăzute lucrări, distanţa faţă de malul cursului de apă, taluz, coronament, nivel maxim al apei, profil longitudinal şi profile transversale
     o Lucrări de protecţie/consolidare a malurilor râurilor: lungimi şi menţiuni privind sectorul cursului de apă unde se are în vedere realizarea lucrărilor; tipul lucrărilor propuse (de exemplu gabioane, anrocamente, zidărie); profile longitudinale şi profile transversale; niveluri şi debite ale apei pe sectoarele cursului de apă unde sunt prevăzute lucrările; localizarea lucrărilor, secţiuni în amonte şi în aval faţă de amplasamentul lucrărilor.

     ● Pentru fiecare tip de activitate şi lucrări propuse, se vor prezenta următoarele informaţii:
     o Tehnici/metode de construcţie adoptate, inclusiv tipul lucrărilor de construcţii (excavare, umplutură) şi utilajele folosite;
     o Suprafeţe de teren ocupate permanent şi temporar, folosinţa acestor terenuri (pădure, agricol, industrie, comerţ, zone rezidenţiale, de agrement, arii naturale protejate)
     o Evacuarea materialului excedentar rezultat din activităţile de construcţii asociate proiectului; cantităţi de materiale ce urmează a fi evacuate din zona lucrărilor
     o Lucrări de dezafectare şi demolare (de exemplu lucrări pentru protecţia împotriva inundaţiilor existente dar degradate); descriere generală a structurilor şi echipamentelor ce urmează a fi dezafectate/demolate
     o Suprafeţe de teren aferente componentelor proiectului şi suprafeţe de teren necesare temporar pentru construcţie
     o Utilizarea terenurilor (prezentare generală în funcţie de tipul de folosinţă), înainte şi după realizarea proiectului.


     Se vor prezenta hărţi, planuri, schiţe conţinând elementele de proiectare.

    2.1.3. Descrierea amenajărilor existente
     ● Structuri pentru prevenirea/protecţia împotriva inundaţiilor, existente în zona proiectului
     ● Principalele deficienţe identificate în cursul verificărilor în teren (ca urmare a ultimelor episoade de inundaţii sau ca urmare a uzurii); evaluarea stării structurilor pentru prevenire/protecţie împotriva inundaţiilor din zona proiectului şi cazurile de urgenţă identificate
     ● Zone urbane, localităţi şi sistemele de infrastructură expuse riscului la inundaţii
     Se vor anexa planuri, hărţi care să conţină principalele elemente menţionate mai sus - zone urbane şi rurale, infrastructuri de utilităţi, structuri existente pentru protecţia împotriva inundaţiilor.
     Pentru planurile lucrărilor de tipul barajelor şi digurilor, scara recomandată este între 1: 10.000 şi 1:2.000 iar pentru profilele longitudinale şi transversale se recomandă o scară între 1:500 şi 1:100.
     ● Proiecte în curs de realizare (de exemplu de dezvoltare urbană, alimentare cu apă, sisteme de colectare apă uzată, construcţii de drumuri, sistem de alimentare cu gaze etc.)
     o Scurtă descriere a proiectului/proiectelor
     o Data de dare în exploatare a proiectului/proiectelor



    2.2. EXISTENŢA PROIECTULUI - PRINCIPALELE PROCESE
    2.2.1. Descrierea etapei de construcţie
     ● Investigaţii anterioare etapei de construcţie (de exemplu analize de sol, foraje geotehnice)
     ● Lucrările necesare pentru pregătirea amplasamentului se pot referi la următoarele aspecte, după caz:
     o Curăţarea terenului de vegetaţie; în cazul în care există zone cu vegetaţie incluse într-un sit desemnat sau propus pentru includerea în reţeaua Natura 2000, acest lucru va fi specificat distinct;
     o Îndepărtarea stratului fertil de sol, lucrări de excavare, transport şi evacuare a materialului excedentar rezultat din lucrări de săpături sau de excavaţii
     o Dacă pentru implementarea proiectului sunt necesare activităţi de dezafectare sau demolare: metode de dezafectare/demolare, echipamente, instalaţii, clădiri, structuri propuse pentru dezafectare/demolare.
     o Închiderea sau devierea arterelor de transport sau a altor elemente de infrastructură existente; dacă se referă la o perioadă limitată, aceasta va fi specificată distinct
     o Devierea sistemelor de infrastructură (temporară sau permanentă)
     o Captarea sau transferul apei din surse de suprafaţă sau subterane
     o Devierea temporară a cursurilor de apă o Lucrări de îmbunătăţiri funciare o Drumuri de acces

     ● Estimarea necesarului de personal implicat în activităţile de construcţii
     ● Echipamente şi instalaţii pentru organizarea de şantier: alimentare cu apă (dacă este cazul inclusiv apă tehnologică), evacuarea apelor uzate şi instalaţii de epurare şi/sau eliminare a efluenţilor lichizi (acolo unde este cazul), alimentare cu energie electrică
     ● Amenajări pentru parcarea utilajelor pentru construcţii şi a autovehiculelor şi amenajări pentru depozitarea materialelor de construcţii
     ● Etapizarea lucrărilor de execuţie, ţinând cont de tipul de lucrări din zona de proiect şi de diversele tipuri de activităţi de construcţii;
     ● Durata aproximativă a perioadei de construcţie; în cazul în care se propune realizarea proiectului în etape, se va descrie fiecare etapă şi durata sa aproximativă
     ● Echipamente şi tehnologii care vor fi folosite la construirea componentelor proiectului
     ● Materiale utilizate în etapa de construcţie a proiectului (inclusiv cele periculoase sau care pot prezenta riscuri pentru sănătatea populaţiei sau a mediului înconjurător): tipuri, cantităţi, amplasamentele depozitelor şi condiţii de depozitare şi manipulare.
     ● Resurse minerale naturale folosite pentru construcţii: nisip, argilă, pietriş, anrocamente, apă etc. - cantităţi, surse, număr de transporturi, metode de manipulare.
     ● Cantităţile de materiale excavate, dragate - stocare temporară, utilizare ulterioară.

    2.2.2. Deşeuri şi emisii rezultate în etapa de construcţie
     Se vor identifica şi descrie deşeurile şi emisiile efective (inclusiv volumul/cantităţile estimate ale acestora) ce urmează a fi generate în funcţie de specificitatea proiectului, respectiv din punctul de vedere al: lucrărilor, acţiunilor, echipamentelor, materialelor, condiţiilor meteorologice şi de climă, metodelor de construcţie şi măsurilor de prevenire/reducere/compensare preconizate să fie adoptate sau aplicate.
     Elaboratorul Raportului IM trebuie să nu se refere la deşeuri şi emisii în termeni generali, respectiv la cele potenţial generate ci la cele efectiv preconizate a fi generate.
     În cursul etapei de construcţie se pot produce următoarele tipuri de deşeuri: materiale rezultate din excavare sau dragare şi neutilizate apoi pentru umplere, strat fertil de sol, pământ sau alte materiale contaminate, deşeuri menajere, deşeuri periculoase, deşeuri rezultate din activităţi de construcţii sau de demolare, echipamente rezultate din dezmembrare/dezafectare etc. Dacă pe amplasamentul propus pentru componentele proiectului există deşeuri (în special în cazurile în care se au în vedere activităţi de dezafectare sau demolare), trebuie de asemenea să se precizeze tipurile şi cantităţile acestor deşeuri.
     Se vor furniza informaţii detaliate privitoare la toate tipurile de deşeuri rezultate în această etapă:
     ● Un inventar al tipurilor şi cantităţilor de deşeuri care urmează să fie produse, inclusiv precizarea claselor de risc.
     ● Evaluarea posibilităţilor de reducere a cantităţii de deşeuri, în special a deşeurilor periculoase.

     Pentru fiecare tip de deşeu se va identifica metoda de gestionare cea mai adecvată. În acest sens se vor include detalii privind depozitarea (temporară), transportul şi destinaţia finală a deşeurilor. În ceea ce priveşte acest ultim aspect, modalitatea cea mai adecvată este reutilizarea, urmată de reciclare/recuperare şi în ultima instanţă eliminarea prin depozitare sau prin incinerare.
     Se vor prezenta informaţii referitoare la toate emisiile posibile în etapa de construcţie:
     ● Zgomot şi vibraţii
     ● Apa uzată rezultată din utilizarea apei tehnologice (de ex. la producerea betonului)
     ● Poluanţi ai aerului şi praf


    2.2.3. Descrierea etapei de punere în funcţiune
     În descrierea etapei de punere în funcţiune a unui proiect (acolo unde este relevant) se vor prezenta aspecte referitoare la etapizarea lucrărilor, tipul probelor necesare, perioadele de probe, punerea în funcţiune şi precizarea măsurilor de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative asupra mediului.

    2.2.4. Descrierea etapei de exploatare
     În ce priveşte durata de viaţă a lucrărilor pentru protecţia împotriva inundaţiilor este foarte important să se asigure integritatea acestora pentru o operare adecvată în timpul inundaţiilor. Astfel, activităţile curente de exploatare implică activităţi de întreţinere, inspecţie şi monitorizare.
     ● Manevre pentru reglarea nivelurilor apei şi controale asociate
     ● Descrierea exploatării lucrărilor va fi detaliată pentru fiecare tip de lucrare prevăzută de proiect, cu considerarea activităţilor specifice privind:
     o Verificări în teren şi activităţi de control
     o Lucrări de întreţinere şi management: curăţarea vegetaţiei, reparaţii în caz de avarii (parţiale sau totale)

     ● Materialele utilizate (inclusiv substanţele periculoase): tipuri, cantităţi, depozite şi condiţii de depozitare şi manipulare (de exemplu combustibili pentru utilaje şi vehicule, materiale de construcţii, erbicide)
     ● Scurtă descriere a principalelor activităţi prevăzute pentru perioada de după inundaţii:
     o Verificări în teren ale lucrărilor şi activităţi de control a echipamentelor
     o Reparaţii, în cazul în care sunt identificate avarii
     o Curăţarea zonei lucrărilor (deşeuri şi materiale transportate în timpul inundaţiei)


    2.2.5. Deşeuri şi emisii rezultate în etapa de exploatare
     În general, deşeurile şi emisiile sunt similare celor din etapa de construcţie. Se vor identifica tipurile de deşeuri care pot fi generate adiţional în această etapă (de exemplu: deşeuri cu componente vegetale, deşeuri amestecate, colectate de pe suprafaţa apei) şi se vor face recomandări pentru cea mai bună modalitate de gestionare a acestor deşeuri (vezi secţiunea precedentă).

    2.2.6. Descrierea modificărilor posibil a fi aduse proiectului
     ● Lucrări suplimentare şi extinderi viitoare (în special în zonele situate în aval)

    2.2.7. Alte activităţi de dezvoltare
     Realizarea de lucrări pentru proiecte majore pot necesita, de multe ori, realizarea de lucrări la o scară (şi cu impact) similare cu cele generate de proiectul principal. De exemplu:
     ● Intensificarea modului de folosire sau un nou mod de folosire a terenului în zonele protejate împotriva inundaţiilor
     ● Intensificarea activităţilor agricole prin utilizarea irigaţiilor
     ● Amenajarea zonei malurilor râurilor şi activităţi de agrement
     ● Construirea de poduri şi podeţe
     ● Realizarea de accese în zona malurilor râurilor sau acumulărilor de apă (drumuri de exploatare)
     ● Refacerea reşedinţelor strămutate
     ● Extinderi ale sistemelor de infrastructură (de exemplu: drumuri, alimentare cu energie electrică)



    2.3. PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI SELECTAREA ALTERNATIVEI
     Prezentarea şi evaluarea diverselor alternative investigate de către titular reprezintă o cerinţă importantă a procesului de evaluare a impactului asupra mediului.
     În Anexa IV alin. (2) al Directivei EIM se cere în mod expres ca informaţiile furnizate de titular potrivit art. 5(1) al Directivei (adică cel referitor la Raportul EIM) trebuie să cuprindă "Rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând în considerare efectele asupra mediului".
     Astfel, trebuie realizată o descriere generală a principalelor alternative analizate pe parcursul etapei de proiectare, cu indicarea principalelor motive pentru alegerea variantei finale (ex. un anumit amplasament pentru un dig sau polder) luând în considerare efectele asupra mediului.
     Prin urmare, pentru tipurile de proiectele cărora li se adresează prezentul ghid, alternativele pot fi descrise pe trei niveluri:
     ● Alternative de amplasament
     ● Alternative de proiectare
     ● Alternative tehnologice

     Pe lângă cerinţele Directivei EIA de evaluare a alternativelor, ca parte a procesului de evaluare a impactului asupra mediului, se recomandă efectuarea unei evaluări a principalelor alternative conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate 92/43/EEC.
    2.3.1. Descrierea amplasamentelor alternative (inclusiv sumarul evaluărilor cerute în baza art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE Proiectele pentru lucrări privind protecţia împotriva inundaţiilor sunt, în general, amplasate de-a lungul cursurilor de apă. Amplasamentele lucrărilor se stabilesc în baza concluziilor studiilor detaliate realizate pentru bazinele hidrografice:
     ● studii privind parametrii scurgerii
     ● istoricul inundaţiilor, condiţii hidrologice şi geografice
     ● extinderea ariilor urbane şi a zonelor construite şi bunurile materiale expuse
     ● inundaţiilor structuri existente de protecţie împotriva inundaţiilor

     Aceste studii sunt realizate la nivel local şi la nivelul bazinelor hidrografice.
     În urma analizei principalelor concluzii ale studiilor menţionate mai sus rămân foarte puţine alternative în ce priveşte amplasamentele componentelor proiectului.
     Proiectele la care se referă prezentul ghid pot avea un impact asupra unei arii naturale protejate descrise în Articolele 3 şi 4 ale Directivei Habitate - situri Natura 2000. În acest caz se recomandă ca la descrierea amplasamentelor alternative în Raportul IM, să fie luate în considerare şi recomandările evaluării adecvate, impuse de Articolul 6 al Directivei Habitate.
     În evaluarea amplasamentelor alternative o serie de aspecte pot avea impact asupra selecţiei unui amplasament, cum sunt constrângerile tehnice şi economice sau constrângeri determinate de mediul fizic natural şi construit - apropierea de râuri, apropierea de oraşe, etc. topografia amplasamentului. Toate aceste aspecte trebuie evidenţiate.
     Totodată, orice evaluare efectuată conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate poate furniza o serie de constrângeri care se adaugă celor menţionate anterior şi trebuie luate în considerare când se analizează şi se decide asupra soluţiei finale de amplasament.
     La prezentarea concluziilor privind evaluarea alternativelor de amplasament se recomandă ca rezultatele evaluării conform prevederilor art. 5 (1) al Directivei EIM, respectiv, rezumatul principalelor alternative studiate de titular şi indicarea principalelor motive pentru alegerea finală (incluzând constrângeri determinate de mediul fizic, de efectele asupra mediului şi cele de ordin financiar) să fie prezentate în coroborare cu concluziile evaluării efectuate conform cerinţelor Articolului 6 al Directivei Habitate (detalii în Caseta 1). Justificarea concluziilor care decurg atât din evaluarea conform art. 5 (1) a Directivei EIM cât şi din evaluarea conform art. 6 al Directivei Habitate vor fi prezentate distinct şi concis, în mod integrat.
     Caseta 1. Respectarea cerinţelor art. 6(3) şi (4) al Directivei Habitate 92/43/CEE

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Pentru a sprijini Statele Membre în interpretarea cerinţelor articolului 6 al │
    │Directivei Habitate şi pentru a le ghida în realizarea evaluării cerute de │
    │acest articol, Comisia Europeană (Direcţia Generală Mediu) a publicat Ghidul │
    │metodologic referitor la prevederile art. 6(3) şi (4) al Directivei │
    │Habitate 92/43/CEE (privind evaluarea planurilor şi programelor care afectează│
    │semnificativ siturile Natura 2000). Acest document propune ca evaluarea sa │
    │constă într-un proces cu patru etape: │
    │ │
    │1. Etapa 1: Încadrare - se identifică potenţialul impact negativ pe care un │
    │proiect sau un plan, singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri, îl│
    │are asupra unui sit Natura 2000 şi se analizează şi decide dacă acest impact │
    │poate fi semnificativ; │
    │ │
    │2. Etapa 2: Evaluare adecvată - analiza impactului proiectului sau planului, │
    │singur sau în combinaţie cu alte proiecte sau planuri, asupra integrităţii │
    │sitului Natura 2000 din punct de vedere al structurii şi funcţiunii sitului şi│
    │al obiectivelor sale de conservare. În plus, dacă există efecte negative, │
    │evaluarea posibilităţilor de prevenire şi reducere a acestora; │
    │ │
    │3. Etapa 3: Evaluarea soluţiilor alternative - procesul în care sunt examinate│
    │modalităţile alternative de realizare a obiectivelor proiectului sau planului │
    │prin care se pot evita efectele negative asupra integrităţii sitului │
    │Natura 2000; │
    │ │
    │4. Etapa 4: Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii │
    │alternative şi când impactul negativ persistă - evaluarea măsurilor │
    │compensatorii dacă, în baza evaluării motivelor imperative de interes public │
    │major (IROPI), se consideră că proiectul sau planul trebuie să continue (este │
    │de menţionat că Ghidul metodologic respectiv nu abordează subiectul evaluării │
    │motivelor imperative de interes public major). │
    │ │
    │În fiecare etapă se determină dacă este necesară următoarea etapă a procesului│
    │Dacă, de exemplu, etapa de încadrare concluzionează că proiectul sau planul nu│
    │este susceptibil de a avea efecte negative semnificative asupra sitului │
    │(siturilor) Natura 2000, nu e nevoie ca procesul să continue. │
    │ │
    │Dacă însă, în baza deciziei de încadrare, s-a cerut efectuarea evaluării │
    │adecvate (etapa 2), rezultatele evaluării adecvate pot ilustra necesitatea de │
    │a efectua Evaluarea soluţiilor alternative (Etapa 3). În ce priveşte soluţiile│
    │alternative, Ghidul metodologic arată că "acestea pot implica locaţii │
    │alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)....". În această etapă, │
    │soluţiile alternative sunt testate comparativ în raport cu implicaţiile pentru│
    │situl Natura 2000 şi, după cum se arată în Ghidul metodologic, "obiectivele de│
    │conservare şi starea sitului Natura 2000 primează faţă de orice considerente │
    │de cost, întârzieri sau alte aspecte legate de soluţia alternativă" respectiv │
    │"alte criterii de evaluare, precum cele economice, nu pot fi percepute ca │
    │primordiale faţă de criteriile ecologice". │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Se va ataşa la raportul IM un plan sau o hartă cu locaţiile alternative prevăzute pentru toate situaţiile menţionate mai sus.

    2.3.2. Descrierea alternativelor de proiectare şi procese alternative
     Alegerea acestor alternative se realizează cu considerarea următoarelor aspecte:
     ● Vulnerabilitatea la inundaţii a ariilor urbane, exploataţiilor agricole şi infrastructurii (drumuri, căi ferate, sisteme de alimentare cu apă etc.)
     ● Date hidrologice şi hidrotehnice: debitul apelor şi nivelul apelor în timpul inundaţiilor previzionate
     ● Caracteristicile geotehnice ale solului în zona lucrărilor
     ● Tipul lucrărilor de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor
     ● Disponibilitatea materialelor necesare pentru construcţii (de exemplu resurse naturale cum ar fi argila, pietriş etc.)
     ● Disponibilitatea terenului în zonele lucrărilor

     Este important ca încă din primele stadii de proiectare, în funcţie de condiţiile mediului existent în amplasamentele lucrărilor, soluţiile de proiectare să aibă în vedere integrarea lucrărilor propuse pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în mediul natural şi construit, cu minimizarea efectelor adverse, de exemplu:
     ● utilizarea luncii inundabile naturale
     ● realizarea unui polder pentru reţinerea temporară a apei în zona inundabilă şi nu construirea unui dig
     ● soluţii non structurale pentru limitarea fenomenelor de eroziune- lucrări de terasare, plantări de arbori şi arbuşti în zonele limitrofe cursurilor de apă, zonelor umede
     ● utilizarea materialelor locale pentru lucrări de consolidare a malurilor râurilor, de ex. gabioane, fascine
     ● reducerea suprafeţelor impermeabile prin utilizarea de materiale naturale permeabile şi plantarea de vegetaţie


    2.3.3. Selectarea alternativei
     În Raportul IM se va prezenta un rezumat al analizei prin care s-au comparat diversele alternative tehnice şi de proiectare şi după caz, alternative de amplasament, în vederea selectării celei mai bune dintre ele. Rezumatul va conţine principalele elemente pentru a se putea urmări procesul de selecţie. Compararea alternativelor (amplasamente, procese şi/sau elemente de proiectare) se realizează cu considerarea evaluărilor financiare şi economice (costuri de investiţii, costuri de operare).
     Se va face referire la analiza detaliată a alternativelor (efectuată în cadrul procesului de elaborare a Studiului de fezabilitate), care poate fi prezentată într-un document separat (ataşat la Raportul IM sau pus la dispoziţia părţilor interesate în alt mod).
     În prezentarea informaţiilor, se poate utiliza o matrice care va conţine alternativele şi criteriile de selecţie. Astfel, această modalitate de prezentare a procesului de selecţie permite înţelegerea facilă a modului în care s-a ajuns la opţiunea pentru un anumit amplasament sau variantă de proiectare, cu considerarea factorilor de mediu.
     Analiza alternativelor trebuie să includă şi varianta renunţării la proiect ("Alternativa 0").



    3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │În această secţiune sunt evidenţiate elementele cheie ale stării iniţiale a │
    │factorilor de mediu (descrierea acelor aspecte ale mediului care este │
    │probabil să fie afectate în mod semnificativ de proiectul propus, inclusiv │
    │fiinţe umane, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climaterici, bunurile│
    │materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul şi │
    │relaţiile dintre factorii de mai sus.) │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    3.1. CONTEXT
     ● Condiţiile iniţiale vor fi prezentate având în vedere integrarea lucrărilor propuse prin proiect şi posibilele interacţiuni dintre lucrările propuse de proiect şi mediul definit şi structurat.
     ● În cadrul prezentării vor fi abordate atât mediul natural, cât şi cel antropic.

    3.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR EXISTENTE
     La descrierea factorilor de mediu o importanţă deosebita o are selectarea şi prezentarea datelor relevante pentru locaţia fiecărei componente a proiectului, nu doar o prezentare generală a zonei proiectului.
     Analiza detaliată a condiţiilor iniţiale de mediu stă la baza unei evaluări corespunzătoare a efectelor potenţiale asupra mediului ale realizării lucrărilor propuse. Datele luate în calcul trebuie să ofere o bază solidă pentru evaluare şi, într-un stadiu ulterior, pentru monitorizare.
     Accentul trebuie pus pe analiza importanţei şi sensibilităţii amplasamentului în raport cu evaluarea impactului, nu pe simpla descriere. Mai jos sunt oferite câteva recomandări în această privinţă:
     Apă de suprafaţă şi apă subterană:
     ● Descrierea din punct de vedere cantitativ - debite de apă semnificative asociate evenimentelor hidrologice istorice în zona proiectului, incluzând inundaţii, revărsări şi drenajul necorespunzător, localizarea acestor fenomene, apariţia lor în zona proiectului şi în bazinul hidrografic şi indicarea caracterului sezonier şi a cauzelor, naturale şi antropice.
     ● Debite maxime înregistrate la staţiile hidrometrice din bazinul hidrografic pe perioada evenimentelor; cel mai recent eveniment major care a afectat întregul bazin hidrografic
     ● Apa de suprafaţă (râuri, pâraie, lacuri, canale, cursuri de apă nepermanente care se pot transforma în timpul perioadelor ploioase sau de topire a zăpezii) din zona proiectului şi din împrejurimi; distanţele până la amplasamentele lucrărilor propuse prin proiect
     ● În cazul corpurilor de apă de suprafaţă: afluenţi şi confluenţe ale cursului de apă cu alte corpuri de apă de suprafaţă
     ● Simultaneitatea fenomenelor de inundaţii pe diferiţi afluenţi din bazinul hidrografic
     ● Previzionarea revărsărilor (frecvenţă şi volum), revărsări curente (frecvenţă şi volum)
     ● Morfologia bazinului hidrografic al râului, harta afluenţilor din bazinul hidrografic
     ● Geomorfologia cursurilor de apă de interes
     ● Identificarea conductelor (existente sau propuse prin proiect) care traversează amplasamentul lucrărilor
     ● Date privind calitatea apei corpului de apă de suprafaţă: parametri fizici şi chimici, nutrienţi, pH etc.
     ● Date privind debitele cursurilor de apă (minim, mediu, maxim)
     ● Niveluri ale apei corpurilor de apă de suprafaţă - nivel maxim şi nivel înregistrat în cursul episoadelor de inundaţii
     ● Prevederile Planurilor de Management ale Bazinelor Hidrografice, corelate cu prevederile Strategiei de Management al Riscului la Inundaţii pentru bazinele hidrografice
     ● Harta bazinului hidrografic pe care se figurează lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor şi zonele protejate şi limitele de inundabilitate (scara 1:10.000, 1:5.000 şi 1: 2.000)
     ● Stabilitatea malurilor din zona lucrărilor şi din aval
     ● Folosinţe de apă aferente corpului de apă de suprafaţă în zona proiectului şi în aval: sursă de apă potabilă, sursă de apă industrială, sursă de apă pentru irigaţii, pescuit, recreere
     ● Puncte de evacuare în corpurile de apă de suprafaţă, ale unor surse potenţiale de poluare, amplasate în aval sau în zona proiectului: industrie, ape neepurate, agricultură etc.
     ● Drenajul din zona proiectului; include localizarea şi capacitatea canalelor, şanţurilor şi râurilor, identificarea zonelor cu risc de formare a torenţilor
     ● Natura şi localizarea apelor subterane din zona proiectului, direcţia de curgere a apei subterane
     ● Date privind calitatea apei subterane; vulnerabilitatea apelor subterane
     ● Modificări ale nivelului apelor freatice în funcţie de anotimp

     Soluri şi geologie:
     ● Topografie, geomorfologie
     ● Caracteristici pedologice ale zonei proiectului: textura (soluri de suprafaţă şi de adâncime), compoziţia chimică (fertilitate, pH etc.), salinitatea - naturală sau ca urmare a irigaţiilor sau alte intervenţii asupra solului, permeabilitatea
     ● Caracteristici geotehnice ale zonei proiectului;
     ● Contaminarea solului în zona proiectului, investigaţii anterioare sau mai recente; comparare cu cerinţele privind folosinţa terenului
     ● Tipuri de degradare a solului în zona proiectului: eroziune de suprafaţă, eroziune de adâncime, alunecări de teren, tasarea solului - compactare.
     ● Resursele minerale din zona proiectului, valoarea resurselor minerale încă neexploatate

     Calitatea aerului:
     ● Amplasamente sensibile în ce priveşte calitatea aerului în zona proiectului şi în vecinătatea acestuia.
     ● Condiţii climaterice şi atmosferice relevante: precipitaţii, evaporare, direcţia vântului şi frecvenţa de producere, temperatură, variabilitate sezonală
     ● Date privind calitatea aerului în zona proiectului

     Fiinţe umane:
     ● Localizare administrativă şi caracterizare generală
     ● Localizare geografică
     ● Localităţi/zone rezidenţiale existente şi viitoare (conform Planului de Urbanism)
     ● Distanţele de la principalele lucrări până la zonele rezidenţiale, comerciale, recreaţionale, instituţii sau alţi receptori sensibili
     ● Ocupaţiile şi activităţile locuitorilor din zona proiectului; unde este relevant, indicaţi perioada, durata sau caracterul sezonier al acestor activităţi
     ● Reţeaua de transport: râuri, drumuri şi căi ferate.
     ● Rata îmbolnăvirilor asociată cu folosirea apei din zona proiectului, riscuri pentru sănătatea umană

     Zgomot şi vibraţii:
     ● Amplasamente sensibile la zgomot şi vibraţii în zona proiectului şi în vecinătatea principalelor lucrări
     ● Date privind nivelul zgomotului în zonele lucrărilor

     Flora şi Fauna:
     ● Descrierea florei din zona proiectului şi din vecinătatea acestuia: habitate existente sau comunităţi de plante, amplasamente ale unor specii rare sau sensibile, situri protejate
     ● Descrierea faunei din zona proiectului şi din vecinătatea acestuia: principalele habitate, specii, zone importante pentru reproducere, locaţii pentru supraveghere/capturare
     ● Cerinţe speciale ale speciilor de faună din zona proiectului şi din vecinătate: mărimea teritoriului, calitatea habitatului, managementul curent, absenţa factorilor perturbatori
     ● Flora din zona proiectului şi din împrejurimi: specii dominante, diversitatea speciilor, dependenţa de anumiţi factori de mediu, managementul curent
     ● Diversitatea, mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor în zonă
     ● Importanţa apei ca habitat în zonă
     ● Prezenţa de habitate, sau specii de faună sau floră care sunt rare pe plan internaţional, naţional, regional sau local, în special specii protejate
     ● Zone umede în zona proiectului; gradienţii hidraulici ai apelor subterane, volumele de apă disponibile şi parametrii calitativi necesari pentru a susţine rezervele de apă subterană pentru debitul de bază în zonele umede
     ● Flora şi fauna acvatică dependente de debitul de bază a apelor subterane, cum ar fi râuri, zone umede, peşteri
     ● Identificarea distinctă a zonelor naturale protejate, altele decât siturile Natura 2000 şi, separat, siturile incluse în reţeaua Natura 2000 sau propuse pentru a fi incluse.

     Peisajul:
     ● Caracteristicile şi geomorfologia reliefului în amplasamentele lucrărilor
     ● Peisajul în amplasamentele lucrărilor şi în zonele învecinate
     ● Vizibilitatea amplasamentelor proiectului din zone învecinate - proprietăţi şi zone publice, în special zone sensibile, de exemplu zone rezidenţiale, recreaţionale sau turistice

     Bunuri materiale:
     ● Oraşe, sate şi alte aşezări umane
     ● Utilităţi în zona proiectului (alimentare cu apă, sisteme de furnizare a energiei electrice, canale, alimentare cu gaze etc.).
     ● Obiective industriale, comerciale şi agricole, ferme de creştere a animalelor, ferme piscicole, etc., în perimetrul proiectului sau în aval
     ● Infrastructura de transport, inclusiv transport pe apă, dacă e cazul;
     ● Zone rezidenţiale, recreaţionale şi turistice
     ● Obiective cu destinaţie rezidenţială, comercială, industrială, recreaţională sau socială izolate (proprietăţi individuale pentru locuinţe, şcoli, locuri de campare, spitale, parcuri zoo, case de bătrâni)
     ● Clădiri, poduri sau alte obiective amplasate în zona inundabilă
     ● Prevederile şi reglementările din Planului de Urbanism pentru zona proiectului

     Patrimoniul cultural (inclusiv patrimoniul arheologic şi arhitectural):
     ● Patrimoniul arhitectural şi arheologic din perimetrul proiectului - se vor preciza: localizarea şi distanţele faţă de lucrările propuse
     ● Patrimoniu arhitectural şi arheologic în zona proiectului sau în vecinătate. Dacă există obiective arhitectonice sau arheologice importante amplasate în vecinătatea lucrărilor propuse în cadrul proiectului, se vor specifica distanţele până la aceste obiective.


    3.3. IMPORTANŢA
     Importanţa elementelor mediului potenţial afectate de proiect poate fi aceeaşi şi deci fiecare dintre ele se tratează într-un subcapitol separat al Raportului IM. Totuşi, unele trăsături ale mediului natural sau construit sunt percepute ca extrem de importante, acestea pot fi descrise separat cu mai multe detalii. De exemplu, peisajul foarte important pentru economia locală sau regională.

    3.4. SENSIBILITATE
     Ce modificări ar putea afecta în mod semnificativ caracteristicile unui factor de mediu, de exemplu:
     ● Variaţia nivelului apei subterane care accentuează fenomenele de degradarea a solului
     ● Alterarea acviferelor din punct de vedere calitativ sau cantitativ
     ● Schimbarea habitatului natural din cauza schimbării folosinţei terenului


    3.5. SUFICIENŢA DATELOR
     "Suficienţa" este considerată a fi existenţa unui volum suficient de informaţii în baza cărora să se poată lua decizia de a emite sau refuza aprobarea proiectului din punct de vedere al mediului.
     Autoritatea competentă, titularul de proiect şi, în final, elaboratorul raportului trebuie să se asigure că Raportul IM conţine date suficiente. Criteriile de mai jos pot constitui un ghid util în acest sens:
     ● Sunt informaţiile prezentate cele necesare pentru a identifica principalele efecte ce pot apărea?
     ● Sunt informaţiile axate pe efectele probabile şi semnificative?

     Certitudinea sau încrederea conferite de informaţii reprezintă o bună bază de evaluare a calităţii datelor.
     În practică, este mai probabil ca informaţiile nesatisfăcătoare să se datoreze mai degrabă unor omisiuni decât unor inexactităţi.
     În cazul când totuşi Raportul IM nu a putut furniza toate informaţiile necesare cu privire la un anumit aspect, trebuie să se precizeze motivul şi faptul ca titularul de proiect este conştient că decizia va fi condiţionată de furnizarea la o dată ulterioară a informaţiilor lipsă.
     Caseta 2. Exemplu de raport asupra florei şi faunei pentru care se justifică necesitatea continuării investigaţiilor într-o altă perioadă a anului

    ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │În urma investigaţiilor realizate s-a constatat că amplasamentul este │
    │localizat într-o zonă de păşune care are o distribuţie foarte bună în │
    │regiune. Se menţionează că investigaţiile au fost efectuate în luna decembrie│
    │când nu pot fi identificate toate speciile de floră şi faună care pot fi │
    │prezente pe amplasament. Se va realiza o nouă investigaţie în perioada mai - │
    │iulie, în special pe suprafaţa ocupată de lucrări, pentru a identifica orice │
    │specie importantă. Detaliile de proiectare vor fi adaptate/modificate în │
    │funcţie de rezultatul noilor investigaţii, astfel încât eventualele specii de│
    │floră şi faună protejate să nu fie afectate de realizarea proiectului. │
    └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3.6. LEGISLAŢIE APLICABILĂ
     Scopul acestei secţiuni este de a furniza o descriere a legislaţiei naţionale şi europene, care conţine cerinţe relevante pentru evaluarea proiectului.
     Directivele EU, protocoalele şi convenţiile internaţionale aplicabile sectorului apă - inundaţii trebuie prezentate împreună cu legislaţia naţională care le transpune/ratifică şi le implementează. Nu este suficientă o simplă listare a acestor acte legislative relevante.
     Trebuie furnizată o scurtă descriere a conţinutului actului legislativ pentru a evidenţia contextul şi, de asemenea, comentariile/notele evaluatorului asupra modului de abordare a cerinţelor legale.
     În plus, este imperativ necesar ca toate planurile şi strategiile naţionale, regionale şi locale/ municipale relevante să fie clar identificate şi să se precizeze relevanţa şi legătura dintre proiectul propus şi acestea.
     Astfel, se evidenţiază clar contextul strategic în care se realizează proiectul, precum şi istoricul proiectului propus.


    4. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │Această secţiune cuprinde recomandări cu privire la modul de abordare în │
    │Raportul IM a aspectelor referitoare la: │
    │ │
    │● descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra │
    │mediului, decurgând din: │
    │● existenţa proiectului, │
    │ o utilizarea de resurse naturale, │
    │ o emisiile de poluanţi, alterarea mediului de viaţă şi gestiunea deşeurilor,│
    │ o descrierea metodelor de evaluare a efectelor proiectului asupra factorilor│
    │ de mediu │
    │● măsurile generale - măsuri avute în vedere pentru a preveni, reduce şi, │
    │acolo unde este posibil, pentru a compensa toate efectele negative │
    │semnificative asupra mediului. │
    │ │
    │Este important de remarcat că efectele potenţiale ale măsurilor de prevenire/ │
    │reducere/compensare sunt specifice fiecărui domeniu. Gradul de detaliere a │
    │acestor măsuri în cadrul Raportul IM va fi determinat de specificul fiecărui │
    │proiect în parte. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


     Descrierea formelor de impact
     În general, efectele şi sursele/cauzele acestora (lucrări, acţiuni, materiale etc.), ca şi formele asociate de impact, sunt cunoscute. Fiecare dintre sub-secţiunile de mai jos tratează câte un factor de mediu asupra căruia este probabil ca un proiect să aibă efecte semnificative, prezentând pe scurt aceste efecte posibile.
     În spiritul întregului document, se recomandă ca elaboratorul de studii pentru evaluarea impactului asupra mediului să nu descrie efectele generale potenţiale, ci acele efecte care au fost identificate şi evaluate pentru proiectul propus şi cauzele pentru producerea acestora, din cauza condiţiilor specifice ale amplasamentului, planului de lucru, utilizării de materii prime şi materiale etc., ca şi caracteristicilor receptorilor identificaţi anterior. Dacă s-au identificat efecte semnificative asupra unui anumit factor de mediu, se recomandă să fie prezentate condiţiile specifice similare şi măsurile de prevenire/reducere/ compensare luate de la bun început care fac improbabilă apariţia oricăror astfel de efecte.
     Formele de impact potenţial identificate pentru un anumit proiect vor fi descrise în detaliu, în special în ceea ce priveşte următoarele caracteristici:
     ● amploarea impactului (suprafaţa geografică şi mărimea populaţiei afectate);
     ● magnitudinea şi complexitatea impactului;
     ● probabilitatea impactului;
     ● durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;
     ● natura trans-frontalieră a impactului (dacă este cazul).

     Descrierea formelor de impact este de obicei supusă unei examinări mai atente decât orice altă parte a raportului IM. Prezentarea într-o formă accesibilă de limbaj şi descrierea clară a metodologiei utilizate pentru evaluarea impactului respectiv sunt esenţiale în înţelegerea şi evaluarea unui raport IM.
     Descrierea trebuie să cuprindă în mod clar şi consecvent patru aspecte cheie ale oricărui impact, şi anume: caracterul, magnitudinea, durata şi consecinţele (pentru mai multe detalii vezi caseta 3).
     Caseta 3. Forme de impact: aspecte cheie

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │● Caracterul şi durata impactului │
    │ o Identificarea aspectelor mediului ce pot fi afectate; Identificarea │
    │ receptorilor ce vor fi afectaţi, cu indicarea sensibilităţii şi │
    │ însemnătăţii acestora; │
    │ o Descrierea caracterului pozitiv, neutru sau negativ al impactului; │
    │ Evidenţierea formelor de impact semnificativ (pozitiv şi negativ); │
    │ o Indicare dacă impactul este sau nu cumulativ; │
    │ o Indicare dacă impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional; │
    │ o Indicare dacă impactul va fi temporar, pe termen scurt, mediu sau lung; │
    │ Evidenţierea formelor permanente de impact; o Indicare dacă impactul este │
    │ reversibil sau ireversibil │
    │● Întinderea, amploarea şi complexitatea │
    │ o Cuantificarea cantităţii sau intensităţii cu care se va schimba │
    │ caracterul/calitatea oricărui aspect al mediului (de ex. în ce priveşte │
    │ poluarea); │
    │ o Indicarea întinderii geografice a efectelor (dacă vor fi │
    │ afectate câteva, mare parte sau toate ariile) │
    │ o Indicarea caracterului transfrontieră al efectelor, dacă este cazul; │
    │ o Descrierea gradului de schimbare; (respectiv imperceptibilă, uşoară, │
    │ observabilă sau semnificativă); │
    │ o Evidenţierea schimbărilor profunde (respectiv complete) ale caracterului │
    │ factorului de mediu │
    │● Consecinţe │
    │ o Indicare dacă impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat; Evidenţierea│
    │ formelor de impact reversibil; │
    │ o Indicare dacă este disponibilă, posibilă sau acceptabilă o formă de │
    │ compensare; │
    │ o Evidenţiere a cazurilor în care consecinţele nu pot fi determinate │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



     Descrierea metodelor de evaluare a efectelor asupra mediului
     Pentru fiecare factor de mediu în cazul căruia nu există un standard de calitate în raport cu care să fie evaluat impactul, se recomandă să fie descrise criteriile utilizate pentru evaluarea impactului - criterii pentru semnificaţia şi natura impactului, precum şi limitele de aplicabilitate ale metodelor de evaluare utilizate. Pentru comoditatea consultării acestea pot fi prezentate în formă tabelară.

     Descrierea măsurilor de prevenire/reducere/compensare
     Scopul principal al Evaluării Impactului asupra Mediului este identificarea impactului negativ potenţial, după cum s-a menţionat mai sus, şi propunerea de măsuri pentru prevenirea/reducerea/compensarea acestui impact. De exemplu: schimbarea amplasamentului lucrărilor pentru a evita perturbarea infrastructurii de utilităţi, plantarea de arbori şi arbuşti pentru compensarea pierderii inevitabile a vegetaţiei.

    4.1. APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI APĂ SUBTERANĂ
    4.1.1. Efecte posibile
     Construcţie
     ● Modificări temporare ale caracteristicilor hidrologice ale corpului de apă de suprafaţă: nivelul apei, viteza de curgere, debitul, din cauza lucrărilor de construcţii desfăşurate pe malul cursului de apă (de exemplu poduri, rectificarea meandrelor)
     ● Modificări locale ale drenajului hidrodinamic din cauza amplasării de structuri subterane sau din cauza lucrărilor de consolidare a malurilor
     ● Poluarea corpului de apă de suprafaţă cu substanţe poluante antrenate de apele meteorice (în principal solide în suspensie care duc la creşterea turbidităţii); în cazul spălării solului decopertat, la solubilizare şi oxidare astfel eliminându-se compuşi chimici în apă
     ● Degradarea stabilităţii malurilor ca urmare a amplasării sau exploatării utilajelor şi echipamentelor pentru construcţii în imediata apropiere a acestora
     ● Contaminarea corpurilor de apă de suprafaţă prin scurgeri de produse poluante (scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianţi etc.)
     ● Contaminarea apelor subterane prin infiltrarea unor scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil, lubrifianţi, etc.; îndepărtarea necorespunzătoare a deşeurilor din construcţii.

     Exploatare
     ● Schimbări permanente ale caracteristicilor hidrologice ale corpului de apă (de suprafaţă şi subterană): nivel, viteză de curgere, debit; aceste aspecte trebuie abordate şi în cazul evenimentelor de inundaţii
     ● Schimbări ale morfologiei corpurilor de apă de suprafaţă, de exemplu, în cazul rectificării/ redirecţionării cursului de apă
     ● Schimbări ale caracteristicilor chimice şi biotice ale corpurilor de apă
     ● Alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apelor utilizate în scopuri economice (de exemplu captări de apă pentru producerea de apă potabilă, ferme piscicole, irigaţii etc.)
     ● Efecte induse nivelului apei zonelor umede din proximitate (de exemplu, în cazul barajelor şi digurilor, scăderea nivelului apelor subterane)
     ● Durata extinsă a perioadei de stagnare a apei în zona inundabilă în cazul evacuării apei din acumulare (se va face o estimare a duratei în funcţie de anotimp)
     ● Schimbări în gestionarea surselor de apă (local şi la nivelul bazinului hidrografic): condiţii curente, în timpul şi după inundaţii
     ● Lucrări de protecţie a malurilor, rectificarea cursului de apă:
     o Reducerea procesului de realimentare a apelor subterane
     o Niveluri artificiale ale apei
     o Creşterea vitezei de curgere a apei
     o Acumularea de sedimente în aval

     ● Baraje şi acumulări:
     o Variaţii ale nivelului apei subterane în zonele adiacente acumulării
     o Reducerea debitelor în aval poate duce la scăderea nivelului apelor subterane şi la deficit de umiditate în solul terenurilor din vecinătate
     o Acumularea de sedimente în cuveta barajului şi consecinţe cum ar fi modificarea calităţii apei şi reducerea capacităţii de înmagazinare a acumulării
     o Modificarea calităţii apei în aval din cauza apei evacuate din acumulare
     o Fenomene de sufuziune (de exemplu în zona barajului)
     o Sărăturarea luncilor inundabile



    4.1.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
     ● Lucrările de excavare nu trebuie executate în condiţii meteorologice extreme (ploaie, vânt puternic)
     ● Utilizarea, pentru prevenirea formării de praf în zonele de lucru, de apă netratată pentru stropiri
     ● Localizarea drumurilor de acces astfel încât să se minimizeze intersectările cu cursul râului şi să se minimizeze efectele acolo unde traversările sunt inevitabile
     ● Folosirea tehnicilor speciale de construcţie în zonele cu pantă abruptă, expuse fenomenelor de eroziune şi în zonele de traversare a cursurilor de apă.
     ● Evitarea modificărilor semnificative ale morfologiei corpului de apă de suprafaţă.
     ● Construirea şanţurilor de drenare numai acolo unde este necesar. Folosirea structurilor adecvate pentru sistemele de evacuare, pentru prevenirea apariţiei fenomenelor de eroziune
     ● Execuţia, când este posibil, a lucrărilor de excavare numai în zona unui singur mal al cursului de apă
     ● Evitarea creării de pante excesive în timpul operaţiunilor de excavare din vecinătatea malurilor
     ● Măsuri de evitare a infiltrării scurgerilor accidentale de combustibil, lubrifianţi, substanţe chimice din punctele de lucru, prezentate în Secţiunea Soluri şi Geologie

     Exploatare
     ● Inspecţii periodice ale lucrărilor (baraje, canale de scurgere, lucrări de protecţie a malurilor râurilor, diguri) şi ale cursurilor de apă de suprafaţă aferente pentru a observa şi corecta deficienţele;
     ● Implementarea unui program de monitorizare pentru apele subterane (nivelul apelor freatice),
     ● În situaţia în care este necesară realizarea unui baraj sau a unei acumulări:
     o Executarea unor lucrări de drenaj pentru a diminua efectele creşterii nivelului apelor subterane în zonele din vecinătatea acumulării
     o Limitarea perioadei de reţinere a apei în acumulare şi evacuarea periodică a sedimentelor depuse în cuvă
     o Controlul deversărilor de ape în acumulare şi în zonele cu potenţiale surse de poluare datorate drenajului

     ● Controlul folosinţelor terenurilor din zona de cumpănă a apelor; de exemplu, evitarea transformării terenurilor împădurite în terenuri agricole, limitând astfel scurgerea de ape pluviale
     ● Decolmatarea acumulării pentru menţinerea capacităţii de înmagazinare



    4.2. SOLURI ŞI GEOLOGIE
    4.2.1. Efecte posibile
     Construcţie
     ● Degradarea solului din cauza îndepărtării stratului fertil
     ● Schimbarea temporară a folosinţei terenului
     ● Creştere temporară a eroziunii solului pe amplasamentele lucrărilor de excavare, ducând la instabilitatea solului şi alunecări de teren
     ● Eroziune cauzată de îndepărtarea vegetaţiei, lucrări efectuate asupra solului şi utilizarea de maşini grele în cursul activităţilor de construcţie desfăşurate în albia sau pe malurile cursului de apă
     ● Poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianţi şi substanţe chimice (ex. detergenţi şi vopsele), prin împrăştierea de lapte de ciment de pe platformele de pregătire a betonului sau din locurile unde se utilizează beton
     ● Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri din depozitarea inadecvată a deşeurilor sau a materialelor de construcţii

     Exploatare
     ● Schimbarea permanentă a destinaţiei terenului - agricol, împădurit, mlăştinos, în corp de apă de suprafaţă (acumulare)
     ● Eroziune şi acumularea de sedimente în albia cursului de apă - în special în zona situată în aval faţă de amplasamentele lucrărilor
     ● Modificări ale terenurilor agricole situate în vecinătatea barajului sau a acumulării


    4.2.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
     ● Îndepărtarea stratului fertil de sol şi depozitarea controlată a acestuia în grămezi separate, urmând să se reutilizeze ca atare după finalizarea lucrărilor de construcţii, pentru a facilita revegetarea naturală
     ● Rezervoarele pentru stocarea combustibilului trebuie să fie asigurate împotriva scurgerilor şi să fie amplasate pe suprafeţe impermeabile; în caz de scurgeri accidentale, trebuie să fie puse la dispoziţie recipiente pentru colectare, materiale absorbante şi echipamente pentru stingerea incendiilor
     ● Proceduri pentru stocarea şi manipularea deşeurilor, a deşeurilor periculoase şi a materiilor prime cu potenţial poluant (de exemplu substanţe chimice, combustibil),
     ● Amenajarea de zone de parcare pentru utilajele şi vehiculele implicate în activităţile de construcţie (ex. suprafaţă impermeabilă)
     ● Aplicarea de măsuri adecvate de protecţie împotriva eroziunii, în special pentru lucrările efectuate în zone în pantă şi în albiile cursurilor de apă (ex. plase din material geo-textil)
     ● Lucrările de excavare să nu fie executate în condiţii meteorologice extreme (ploaie, vânt puternic).
     ● Umplerea adecvată a gropilor de împrumut
     ● Controlul procesului de curăţare a terenului
     ● Întreţinerea, alimentarea cu combustibil şi spălarea vehiculelor şi echipamentelor să se efectueze la ateliere echipate cu mijloace adecvate de prevenire a scurgerilor şi infiltrărilor

     Exploatare
     ● Proiectarea corectă a dimensiunilor şi amplasamentului barajului şi acumulării; intensificarea măsurilor de protecţie pentru terenuri din alte zone din regiune, cu acelaşi tip de folosinţă a terenurilor ca cea a terenului pe care se propune realizarea barajului şi a acumulării
     ● Limitarea accesului vehiculelor pe malurile râurilor şi pe diguri
     ● Implementarea de programe de inspecţie şi control al lucrărilor astfel încât să se poată realiza intervenţii pentru remedierea deficienţelor (conform prezentării din Secţiunea 4.1. Apă de suprafaţă şi apă subterană)
     ● Implementarea unui program activ de replantare în zona lucrărilor, în special în zonele cu risc de eroziune (zonele în pantă, malurile râurilor)



    4.3. CALITATEA AERULUI
    4.3.1. Efecte posibile
     ● În etapa de construcţie: Poluare atmosferică datorată:
     o Prafului, care poate fi contaminat cu alţi poluanţi rezultând din lucrările asupra solului, din încărcarea şi descărcarea de materiale de construcţii etc.
     o Emisiilor de poluanţi atmosferici de la echipamentele motorizate folosite pentru transport şi construcţii (emisiile de particule de la motoarele diesel, NO(x), compuşii organici volatili, monoxid de carbon şi diverşi alţi poluanţi atmosferici, inclusiv benzen).

     ● În timpul etapei de exploatare, efectele vor fi similare celor din etapa de construcţie, dar cu o intensitate mai redusă.

    4.3.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     ● Reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici, inclusiv a prafului, prin:
     o Prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă a frontului de lucru
     o Limitarea zonelor de lucru şi a duratei lucrărilor
     o Curăţarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier şi din punctele de lucru (îndepărtarea pământului şi a nisipului), pentru a preveni formarea prafului
     o Controlul şi asigurarea materialelor împotriva împrăştierii în timpul transportului şi în amplasamentele destinate depozitarii, inclusiv a pământului rezultat din săpături, excavaţii.



    4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
    4.4.1. EFECTE POSIBILE
     ● Echipamentele şi utilajele utilizate în activitatea de construcţii generează zgomot, care poate afecta personalul implicat în activităţi de construcţii, populaţia şi animalele care trăiesc sau se deplasează în apropierea punctelor de lucru
     ● Vibraţiile generate de activităţile de construcţie pot determina:
     o producerea de daune estetice şi/sau structurale clădirilor din zona lucrărilor
     o afectarea funcţionării instalaţiilor şi echipamentele sensibile la vibraţii
     o disconfort populaţiei sau, la niveluri mai ridicate, afectarea capacităţii de muncă
     o producerea de daune la structurile construite, amplasate în imediata apropiere a lucrărilor propuse prin proiect


    4.4.2. MĂSURI POTENŢIALE DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE
     Construcţie
     ● Interzicerea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii
     ● Identificarea structurilor construite vulnerabile amplasate în zona lucrărilor sau în imediata apropiere a amplasamentelor şi utilizarea de metode şi echipamente de siguranţă; dacă este cazul, renunţarea la echipamentele care pot genera vibraţii periculoase.

     Exploatare
     ● Utilizarea de instalaţii şi echipamente care produc zgomot şi vibraţii reduse



    4.5. CLIMĂ
    4.5.1. Efecte posibile
     ● Producerea de gaze cu efect de seră, atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de exploatare
     ● Desecarea zonelor umede poate duce la reducerea fenomenelor de apariţie a ceţii;
     ● Efecte climatice locale, în special privind regimul termic şi evaporarea, ca urmare a creării unor acumulări sau a dispariţiei zonelor inundabile;
     ● Creşterea cantităţilor de apă pierdute prin transpiraţie din cauza proliferării vegetaţiei acvatice (de exemplu în cazul unei acumulări de apă).

    4.5.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     ● Management eficient al activităţilor de construcţii în scopul reducerii pe cât posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin reducerea timpului de lucru, a necesarului de utilaje şi a consumului de carburant.
     ● Înlăturarea sau recoltarea periodică a vegetaţiei acvatice în exces.


    4.6. FLORA ŞI FAUNA
    4.6.1. Efecte posibile
     Construcţie
     ● Afectarea speciilor animale care au o vulnerabilitate caracterizată de variabilitate sezonală, de exemplu perioadele de reproducere, momentele critice de hrănire sau perioadele de traversare a traseelor de migrare
     ● Distrugerea florei în timpul construcţiilor
     ● Afectarea faunei din cauza dispariţiei florei acvatice şi a celei de pe malurile cursurilor de apă (hrană şi adăpost)
     ● Modificarea habitatelor acvatice şi/sau terestre din cauza poluării sau schimbărilor morfologice ale corpului de apă de suprafaţă.

     Exploatare
     ● Modificarea sau distrugerea traseelor de migrare pentru fauna terestră şi acvatică
     ● Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante (de exemplu creşterea temperaturii apei din cauza înlăturării vegetaţiei)
     ● Degradarea florei determinată de factori fizici: modificarea condiţiilor hidrologice (de exemplu în cazul rectificărilor cursurilor de apă pot apărea schimbări ale nivelului, vitezei de curgere etc.)
     ● În cazul canalelor de deviere, riscul migrării unor specii nedorite de faună care pot afecta speciile existente sau vegetaţia acvatică
     ● Variaţia nivelului apei în corpurile de apă de suprafaţă, cu impact negativ pe durata perioadei de reproducere a faunei acvatice
     ● Degradarea sau pierderea habitatelor speciilor de faună (ex. vidre - malurile râurilor)
     ● Efecte indirecte determinate de schimbările induse folosinţei terenurilor învecinate


    4.6.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
     ● Restricţionarea utilizării de utilaje şi vehicule şi execuţia manuală a lucrărilor în zonele protejate sau în perioadele în care speciile de faună prezintă vulnerabilitate
     ● Replantarea arborilor şi arbuştilor în măsura în care este posibil în locul de defrişării. Tăierea de arbori se poate face cu acordul şi în condiţiile impuse de autorităţile competente.
     ● Se recomandă inventarierea arborilor care vor fi tăiaţi şi elaborarea unui plan de replantare
     ● După orice intervenţie care poate produce perturbarea siturilor naturale: se vor demara acţiuni de restaurare prin lucrări de inginerie de mediu (restaurări, reabilitări), inclusiv reaşternerea stratului fertil de sol şi re-introducerea de specii genetice pentru restabilirea echilibrului ecologic din zonă
     ● Monitorizarea zonei protejate afectate de operaţiile de construire, pe parcursul unei perioade (de ex, 2-3 ani); se recomandată ca monitorizarea să se facă la începutul şi la sfârşitul perioadei de vegetaţie; se vor face propuneri de măsuri corective pentru situaţiile în care restaurarea elementelor de floră eşuează (de ex. un plan suplimentar de plantare),

     Exploatare
     ● Plantări compensatorii sau de restaurare prin plantare de specii indigene
     ● Crearea de oportunităţi pentru migrarea faunei (de ex. crearea unor coridoare pentru fauna acvatică)
     ● Protejarea zonelor de reproducere pentru fauna acvatică (în special pentru peşti)
     ● Monitorizarea periodică a parametrilor corpului de apă (de ex. calitatea apei, debite) Plantarea de vegetaţie pe malurile râurilor
     ● Împăduriri compensatorii în zonă dacă lucrările de construcţii necesită curăţarea terenului de vegetaţie (speciile selectate pentru plantare trebuie să fie indigene)
     ● Folosirea bermelor din pământ, plantate, în locul celor din beton
     ● Modificarea selectivă şi nu uniformă a caracteristicilor naturale ale malurilor râurilor



    4.7. ARII NATURALE PROTEJATE, SITURI NATURA 2000
     ● În cazul în care în "zona de influenţă" a proiectului există zone protejate, trebuie prezentate în detaliu efectele asupra habitatelor şi a speciilor de floră şi faună, după caz.
     ● Pe baza evaluării prevăzute de Articolul 6 al Directivei Habitate (vezi Secţiunea 2.3) rezultând din etapa 1 (procesul de evaluare preliminară) - dacă se consideră că proiectul are impact potenţial asupra siturilor Natura 2000, trebuie prezentate clar recomandările din etapa 2 - evaluarea adecvată - şi etapele 3 şi 4 (evaluarea soluţiilor alternative şi evaluarea în cazurile în care nu există soluţii alternative iar impactul negativ continuă să existe), inclusiv felul cum aceste recomandări vor fi integrate în măsurile de reducere descrise în raportul IM (în particular în secţiunea 4.6 Flora şi fauna, descrisă mai sus).
     Acest lucru este în concordanţă cu Articolul 9(1) al OM 135/76/84/1284 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private, dacă proiectul a fost iniţial evaluat ca intrând sub incidenţa Articolului 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind zonele naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    4.8. FIINŢE UMANE
    4.8.1. Efecte posibile
     Construcţie
     ● Probleme de siguranţă care pot afecta publicul larg cauzate, de exemplu pe perioada lucrărilor de excavaţii, de transportul şi mutarea utilajelor grele şi blocarea drumurilor
     ● Deranjarea populaţiei din cauza prafului produs în punctele de lucru, a celui rezultat din transportul materiilor prime şi a deşeurilor, dar şi de mirosul provenind de la deşeurile depozitate în punctele de lucru
     ● Disconfort produs locuitorilor de zgomotul generat de activităţile de construcţii
     ● Daunele produse altor tipuri de infrastructură (drumuri, conducte de alimentare cu apă, canale de scurgere, clădiri, utilităţi etc.), care determină întreruperi (temporare) ale anumitor servicii publice
     ● Dat fiind faptul că tipurile de lucrări pentru protecţia şi prevenirea împotriva inundaţiilor necesită cantităţi semnificative de material excavat care trebuie transportat dinspre sau spre şantier, pot interveni perturbări ale traficului şi producerea de aglomeraţie, care pot conduce la perturbarea sau întreruperea activităţilor comerciale, sociale etc.

     Exploatare
     ● Strămutarea proprietăţilor şi modificarea drepturilor de acces sau de folosinţă. De exemplu refacerea zonelor umede, crearea de noi corpuri de apă, canale şi poldere va duce la ocuparea terenurilor şi schimbarea modului de utilizarea a acestora, şi a activităţilor asociate.
     ● Schimbări ale structurii localităţilor;
     ● Restricţionarea tipurilor de folosinţă a terenurilor în zonele lucrărilor
     ● Strămutarea populaţiei în zonele de amplasament ale lucrărilor propuse (diguri, baraje, acumulări)
     ● Intensificarea utilizării terenului în zonele protejate împotriva inundaţiilor


    4.8.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     Construcţie
     ● Pregătirea unui plan de management a traficului
     ● Curăţarea zilnică a căilor de acces din zonele punctelor de lucru (îndepărtarea pământului şi nisipului) şi întreţinerea acestor drumuri
     ● Interdicţii privind desfăşurarea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii şi restricţionarea acestor activităţi în timpul orelor de odihnă, în zonele sensibile (ex. spitale)
     ● Delimitarea (îngrădirea) şi semnalizarea zonelor de lucru (în mod deosebit a lucrărilor de excavare), în special pe timpul nopţii, cu marcaje distincte ale perimetrului de siguranţă

     Exploatare
     ● Implementarea măsurilor nestructurale de prevenire a riscului la inundaţii
     ● Implementarea sistemului de avertizare în caz de inundaţii
     ● Coordonarea măsurilor din strategia de prevenire şi control a inundaţiilor cu cele din planurile de urbanism - noi locaţii pentru locuinţe, drumuri etc.
     ● Metode de prevenire şi control a populaţiilor de insecte (a căror proliferare este de aşteptat ca urmare a realizării unei acumulări)
     ● Integrarea activităţilor de agrement în proiect



    4.9. PEISAJ
    4.9.1. Efecte posibile
     ● Alterarea aspectului natural şi al caracteristicilor cursului de apă din cauza pierderii vegetaţiei şi a modificărilor de traseu (ex. regularizări de cursuri de apă)
     ● Alterarea aspectului şi caracteristicilor luncilor inundabile în urma lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor
     ● Efecte asupra zonelor cu o vizibilitate deosebită dinspre zonele recreaţionale, turistice, rezidenţiale etc.

    4.9.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     ● Restricţii privind dimensiunea amplasamentelor construite
     ● Conservarea vegetaţiei în jurul amplasamentelor construite (dacă există) cât mai mult posibil, pentru a servi ca scuturi vizuale
     ● Organizarea şi întreţinerea adecvată a amplasamentelor construite
     ● Restaurarea amplasamentelor construite imediat după finalizarea lucrărilor (se recomandă precizarea unui termen limită)
     ● Dezvoltarea unor perdele de vegetaţie în jurul amplasamentelor lucrărilor
     ● Plantarea diferitelor tipuri de vegetaţie în zona de proiect, în funcţie de adâncimea apei şi durata previzionată a inundaţiei


    4.10. PATRIMONIU CULTURAL (ARHEOLOGIE ŞI ARHITECTURA)
    4.10.1. Efecte posibile
     ● Pierderea/afectarea monumentelor, artefactelor şi peisajului cultural ca urmare a excavărilor sau altor lucrări
     ● Modificarea modurilor tradiţionale de utilizare a terenurilor
     ● Pierderea monumentelor arhitecturale şi arheologice ca urmare a inundării anumitor zone pentru formarea acumulărilor, de exemplu în cazul barajelor şi al polderelor.

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │În înţelesul dat de Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural │
    │european, Granada, 1985 (ratificată de România prin Legea nr. 157/1997), │
    │expresia "patrimoniu arhitectural" desemnează următoarele proprietăţi │
    │permanente: │
    │ │
    │● Monumente: toate clădirile şi structurile cu un evident interes istoric, │
    │arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic, inclusiv toate │
    │instalaţiile fixe şi piesele detaşabile ale acestora; │
    │● Grupuri de clădiri: grupuri omogene de clădiri urbane sau rurale cu un │
    │evident interes istoric, arheologic, artistic, ştiinţific, social sau tehnic, │
    │care sunt suficient de coerente încât să formeze unităţi definibile │
    │topografic; │
    │● Situri: efectul colaborării dintre om şi natură, reprezintă zone parţial │
    │construite şi suficient de distincte şi omogene încât să fie definibile │
    │topografic şi să prezinte un evident interes istoric, arheologic, artistic, │
    │ştiinţific, social sau tehnic. │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    4.10.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     ● Includ toate măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective conform reglementărilor legislative în vigoare.
     ● În cazul în care nu există alternative pentru reducerea dimensiunilor sau schimbarea locaţiei lucrărilor, recuperarea monumentelor (de exemplu, dacă este posibil, mutarea acestora în altă zonă)
     Caseta 4. Exemple de patrimoniu cultural

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ Tipul arhitectonic Exemple - numai pentru ilustrare │
    │ │
    │ Vernacular rural şi urban Clădiri de fermă, vile, case │
    │ │
    │ Industrial Mori, fabrici de bere, distilerii │
    │ │
    │ Transporturi Poduri rutiere, de cale ferată, canale, │
    │ ecluze │
    │ │
    │ Ecleziastic Biserici, capele, cimitire │
    │ │
    │ Conace Conace, porţi de intrare, cabane │
    │ │
    │ Maritim Porturi, cheiuri │
    │ │
    │ Monumente Troiţe, plăci comemorative, statui, │
    │ monumente istorice │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    4.11. BUNURI MATERIALE (ALTELE DECÂT PATRIMONIUL CULTURAL)
    4.11.1. Efecte posibile
     ● Daunele produse altor tipuri de infrastructură (drumuri, sisteme de alimentare cu apă, canale de scurgere, clădiri, utilităţi etc.), care conduc la întreruperi (temporare) ale anumitor servicii publice
     ● Interferenţe temporare cu proprietăţi private (de exemplu conducte care traversează terenuri private)
     ● Deranjarea temporară a zonelor rezidenţiale şi a altor receptori sensibili (spitale, şcoli etc.)
     ● Întreruperea temporară a activităţilor comerciale şi sociale
     ● Perturbarea traficului pe durata lucrărilor de construcţii
     ● Utilizarea potenţială a acumulărilor şi canalelor ca loc de agrement
     ● Baraje:
     o Proliferarea vegetaţiei acvatice în acumulări şi afectarea utilizatorilor apei din aval prin modificarea calităţii apei şi reducerea debitelor (sisteme de irigaţii, ferme piscicole, captări de apă)
     o Schimbări semnificative ale nivelului apei subterane
     o În cazul creşterii nivelului apei subterane:

     ● Reducerea rezistenţei solului şi tasarea fundaţiilor construcţiilor
     ● Inundarea structurilor subterane de pe reţelele de utilităţi: sisteme de alimentare cu apă, canalizare, electricitate, telecomunicaţii etc.
     o În cazul scăderii nivelului apei subterane de mică adâncime: deficit de umiditate în sol, afectând în special terenurile agricole


    4.11.2. Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare
     ● Evitarea interferenţelor cu alte infrastructuri
     ● Coordonarea lucrărilor la punctele de intersecţie cu alţi deţinători de utilităţi (apă, reţele de electricitate şi telecomunicaţii)
     ● În cazul producerii unor daune, lucrările de reparaţii trebuie executate cât mai repede posibil (limitele temporale menţionate în Planul de intervenţie în caz de poluări accidentale, avarii, elaborate de constructor pentru etapa de construcţie)
     ● Dacă alţi deţinători de reţele de utilităţi solicită restricţii sau limitări, acestea trebuie programate cu precizie
     ● Integrarea activităţilor de agrement în proiect
     ● Menţinerea debitului minim pe cursurile de apă pentru piscicultură
     ● Planificarea gestionării traficului. Perturbarea zonelor rezidenţiale, a activităţilor economice locale, a navetiştilor, etc., poate fi semnificativă în perioada de construcţie lucrărilor, în special când nu se poate evita traversarea localităţilor. Se recomandă elaborarea unui plan detaliat al gestionării traficului pentru a reduce deranjul şi inconvenienţele
     ● Efectele creşterii nivelului apelor subterane în zona din vecinătatea acumulărilor de apa pot fi reduse prin executarea lucrărilor de drenaj
     ● Baraje:
     o Curăţarea vegetaţiei din zona corespunzătoare ariei de inundare a acumulării
     o Măsuri de control al vegetaţiei acvatice şi, dacă este necesar, eliminarea vegetaţiei în exces
     o Descărcarea unui debit minim astfel încât utilizatorii de apă din aval să-şi poată desfăşura activităţile (ex. ferme piscicole).

     ● Lucrări de consolidare a malurilor, diguri:
     o întreţinerea curentă a lucrărilor
     o implementarea unui plan de plantare şi întreţinere pentru vegetaţia de pe malurile râurilor şi diguri



    4.12. EFECTE CUMULATE ASUPRA MEDIULUI ŞI INTERACŢIUNEA DINTRE CELE SUSMENŢIONATE
    4.12.1. Evaluarea efectelor cumulative
     Conceptul de efect cumulativ este legat de aspectul coordonării dintre diferite proiecte. Este necesar un nivel de evaluare mai larg pentru a putea identifica pe deplin, înţelege şi evalua efectele care apar din combinarea sau cumularea mai multor proiecte de dezvoltare.
     Evaluarea impactului cumulat poate fi tratată cel mai adecvat la nivel strategic şi nu prin EIM la nivel de proiect. Impactul cumulat este însă relevant în cazul EIM şi este specificat în Directiva EIM (Anexa IV(4)) ca aspect ce trebuie tratat.
     Modul cel mai eficient de tratare a efectelor cumulative în contextul EIM pentru un proiect este de a coordona procesul de evaluare cu evaluarea proiectelor adiacente spaţial, acolo unde este cazul (Planul de Management al Bazinului Hidrografic, Strategia de Management al Riscurilor la Inundaţii, Planul de Urbanism General). De exemplu, în cazul proiectelor pentru protecţia împotriva inundaţiilor trebuie avute în vedere efectele produse de inundaţii în amonte şi în aval de zona proiectului precum şi vulnerabilitatea amplasamentelor (în mare măsură ca rezultat al intervenţiilor antropice).

    4.12.2. Interacţiunea elementelor de mai sus
     Interacţiunile se referă la reacţiile produse între efectele unui proiect şi relaţiile dintre efectele identificate în cadrul unei secţiuni cu cele identificate în cadrul altei secţiuni.
     Analiza relaţiilor şi interacţiunilor dintre formele de impact oferă ocazia analizării efectelor globale ale unui proiect, care se poate să nu fie imediat evidente, în special atunci când Raportul IM este structurat pe secţiuni individuale. Aceste efecte pot fi tratate în Raportul IM prin includerea la sfârşitul fiecărui capitol a unei secţiuni dedicate relaţiilor şi interacţiunilor, sau prin includerea unui capitol separat, situat în mod normal spre sfârşitul Raportului IM, care să trateze acest subiect.
     Exemple de interacţiune a efectelor:
     ● Lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor pot induce schimbări importante în tipul de folosinţă a terenurilor pentru zonele până atunci inutilizabile.
     ● Intensificarea utilizării terenului, în special pentru activităţi de recreere şi agrement - ca urmare a schimbărilor majore determinate de proiect.
     ● Procesele induse de eroziune şi sedimentare pot interacţiona cu modul de folosire a terenurilor, habitate şi peisaj.

     Figura 1 reprezintă un exemplu al felului în care interacţiunile efectelor pot fi evidenţiate în Raportul IM.
     Figura 1. Exemplu de matrice a interacţiunilor relaţiilor dintre diferite forme de impact

    
    ┌──────────────────────────────┬────────┬─────────┬─────────┬────────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────────┬─────────┐
    │ Tabel relaţional │ Sol │ Ape & │Calitatea│ Zgomot │Climă│Faună│Floră│Peisaj│Fiinţe│Patrimoniu│ Bunuri │
    │ │ şi │ Ape │ aerului │ & │ │ │ │ │umane │ Arhit. │materiale│
    │ │geologie│subterane│ │vibraţii│ │ │ │ │ │ │ │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Sol şi geologie │▒▒▒▒▒▒▒▒│ ● │ │ │ │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Ape de suprafaţă şi subterane │ ● │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │ ● │ ● │ ● │ ● │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Calitatea aerului │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Zgomot şi vibraţii │ ● │ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ ● │ │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Climă │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒│ ● │ ● │ │ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Faună │ │ │ │ │ │▒▒▒▒▒│ ● │ │ │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Floră │ │ │ │ │ │ ● │▒▒▒▒▒│ ● │ │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Peisajul │ │ │ │ │ ● │ ● │ │▒▒▒▒▒▒│ ● │ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Fiinţe umane │ │ │ │ │ │ │ │ │▒▒▒▒▒▒│ │ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Patrimoniu arhitectural │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ ● │
    ├──────────────────────────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────────┼─────────┤
    │Bunuri materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │ ● │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒│
    └──────────────────────────────┴────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────────┴─────────┘


     În caseta de mai jos se prezintă un exemplu care evidenţiază interacţiunile şi interrelaţiile care pot apărea între diferiţi factori de mediu în etapa de construcţie. Factorii selectaţi pentru a ilustra modalitatea de prezentare a interacţiunilor şi a relaţiilor dintre aceştia au fost aerul şi zgomotul.
     Caseta 6. Exemple de interacţiuni potenţiale

    
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Subiect Interacţiune cu Interacţiuni / relaţii
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Aer Fiinţe umane Calitatea aerului este importantă atât la nivelul comunităţii locale cât şi la scara naţională/globală. În
                                contextul proiectului propus, principalele aspecte sunt legate de pulberile (rezultate atât în faza de
                                construcţie cât şi în cea de operare) şi emisiile de poluanţi gazoşi şi impactul acestora asupra comunităţilor
                                şi rezidenţilor din zona adiacentă.
             Flora şi Fauna Emisiile de pulberi pot afecta flora şi fauna.
             Ape Emisiile de pulberi pot afecta calitatea apelor de suprafaţă din zona de influenţă a proiectului.
             Bunuri materiale Deprecierea calităţii aerului cauzată de emisiile de pulberi poate afecta exploataţiile agricole din
                                vecinătatea proiectului mai ales în etapa de construcţie.
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Zgomot Fiinţe umane Receptorii sensibili localizaţi aproape de proiect pot fi afectaţi de creşterea intensităţii şi duratei
                                zgomotului.
             Fauna Zgomotul poate afecta animalele din zonă.
             Bunuri materiale Bovinele (ca şi alte animale) sunt cunoscute ca sensibile la episoadele bruşte de zgomot ce pot apare în
                                timpul construcţiei.
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Peisaj Aer Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora cu
                                vegetaţie; la rândul său vegetaţia va contribui la reducerea impactului asupra calităţii aerului prin
                                absorbţia de CO(2) şi eliberarea de oxigen.
             Zgomot Efectele asupra peisajului sunt diminuate prin construirea de berme peisagistice şi acoperirea acestora cu
                                vegetaţie; la rândul lor, acestea vor contribui la reducerea impactului generat de zgomot.
    ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



    4.12.3. Rezumat al formelor de impact, al măsurilor de prevenire/reducere/compensare. Impact rezidual
     Această sinteză se prezintă de obicei în format tabelar, care să ofere o privire de ansamblu pentru efectele asupra fiecărui factor de mediu corespunzătoare fiecărei etape de realizare a proiectului.
     Formatul poate fi simplu sau mai complex, pentru a putea include şi caracteristicile impactului: amploarea şi însemnătatea, durata (permanent/temporar), întinderea (zona afectată şi receptorii), natura(direct/indirect, advers/benefic), reversibilitatea (reversibil/ireversibil), sensibilitatea receptorilor, probabilitatea de apariţie, limitele de încredere ale prognozei, măsurile de prevenire/ reducere/ compensare, monitorizarea, domeniul de cuprindere al masurilor respective şi al monitorizării, impactul rezidual.



    5. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
    5.1. PRINCIPIU
     Anexa IV a Directivei EIM, care stabileşte informaţiile ce trebuie furnizate autorităţilor competente de către titularul proiectului, menţionează la punctul 6 "Un rezumat fără caracter tehnic al informaţiilor furnizate în capitolele anterioare", cu alte cuvinte al informaţiilor conţinute în Raportul IM.
     Rezumatul fără caracter tehnic (RFCT) este necesar printre altele pentru a facilita implicarea publicului în luarea deciziilor de mediu. Unul dintre obiectivele fundamentale ale procesului de EIM este acela de a se asigura că publicul este conştient de implicaţiile asupra mediului ale oricăror decizii privind realizarea unui nou proiect.
     Este recomandat ca un RFCT să fie întocmit sub forma unui document separat şi de sine stătător, care să poată fi distribuit cu uşurinţă publicului larg.

    5.2. STRUCTURĂ ŞI CONŢINUT
     Structura RFCT este similară Raportului IM, dar mai condensată. Cu alte cuvinte sunt descrise proiectul, mediul existent, impactul (atât negativ, cât şi pozitiv) şi măsurile de diminuare a impactului. Trebuie să includă şi planul amplasamentului (punând în evidenţă şi contextul), împreună cu o reprezentare grafică uşor de interpretat a proiectului propus, cum ar fi un desen în perspectivă.
     Trebuie de asemenea să conţină o prezentare generală a modalităţii de abordare a EIM şi câteva explicaţii succinte privind procesul de aprobare a proiectului şi rolul EIM în acest proces. Se recomandă includerea în RFCT a datelor privind parcurgerea etapelor procedurii de EIM pentru componentele proiectului realizate până în acel moment şi pentru cele ulterioare (Decizia etapei de încadrare, Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul IM, anunţuri publice, consultarea publicului).

    5.3. SCOP ŞI LIMBAJ
     După cum s-a menţionat mai sus, scopul principal al RFCT este comunicarea către public a concluziilor Raportului IM.
     Astfel, limbajul folosit trebuie să fie unul uşor de înţeles, fără termeni tehnici. De aceea copierea ca atare a unor paragrafe întregi din Raportul IM în RFCT nu este recomandată. Este necesară reformularea informaţiilor astfel încât să fie accesibile publicului larg.
     Lungimea RFCT nu trebuie să reprezinte o preocupare. Există exemple de RFCT scurte, dar inteligent redactate (23 de pagini, inclusiv 6 pagini cu fotografii şi diagrame, pentru un Raport IM de 280 de pagini), în contrapondere cu un rezumat lung şi greu de urmărit (circa 100 de pagini pentru un Raport IM de 300 de pagini).
     Se recomandă introducerea de tabele cu prezentarea sintetică a rezumatului diferitelor forme de impact, a măsurilor de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative şi a impactului rezidual, în rezumatul fără caracter tehnic pus la dispoziţia publicului.

    5.4. Anexa face parte integrantă din prezentul Ghid.

    ANEXA

    Legislaţie europeană
     ● Directiva 2007/60/EC privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii
     ● Directiva Cadru privind apa (Directiva 2000/60/EC)

     Evaluarea impactului asupra mediului
     ● Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
     ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
     ● Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

     Protecţia naturii
     ● Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare
     ● Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

     Legislaţia naţională privind gestionarea riscului la inundaţii
     ● Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare


     -------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice