Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 20 februarie 2020  privind proiectele de realizare a instalaţiilor pentru producerea energiei hidroelectrice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 GHID din 20 februarie 2020 privind proiectele de realizare a instalaţiilor pentru producerea energiei hidroelectrice

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 211 bis din 16 martie 2020
──────────
        Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 20 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 211 din 16 martie 2020.
──────────

    CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    2. CONTEXT
    2.1. Definiţii şi termeni
    2.2. Aspecte generale privind EIM
    2.2.1. Ce este Raportul privind Impactul asupra Mediului
    2.2.2. Procedura EIM
    2.2.3. Aplicabilitatea art. 4 alin. 7 din Directiva Cadru Apa în cadrul procedurii de evaluare a impactului pentru proiectele vizate de prezentul ghid
    2.2.4. Legislaţia în domeniul EIM la nivel european şi naţional relevantă pentru domeniul ghidului
    2.2.5. Proiecte supuse EIM
    2.2.6. Participanţi la procesul EIM


    3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT (DESCRIEREA CONDIŢIILOR INIŢIALE)
    3.1. Descrierea amplasamentului (descrierea condiţiilor iniţiale)
    3.2. Analiza sensibilităţii amplasamentului

    4. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A PRINCIPALELOR ALTERNATIVE
    4.1. Informaţii privind structura industriei de profil la nivel european şi naţional
    4.2. Descrierea celor mai bune practici disponibile
    4.3. Descrierea proiectului
    4.4. Analiza alternativelor

    5. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE
    5.1. Criterii pentru evaluarea impactului semnificativ asupra mediului
    5.2. Evaluarea impactului asupra mediului
    5.3. Măsuri de reducere/prevenire/compensare a impactului
    5.4. Managementul deşeurilor
    5.5. Monitorizarea impactului asupra mediului

    6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
    7. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFIE (Surse de informaţii)

    ABREVIERI

┌─────┬────────────────────────────────┐
│AC │Autoritate competentă │
├─────┼────────────────────────────────┤
│DCA │Directiva cadru Apă │
├─────┼────────────────────────────────┤
│EA │Evaluare adecvată │
├─────┼────────────────────────────────┤
│EIM │Evaluarea impactului asupra │
│ │mediului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│GES │Gaz cu efect de seră │
├─────┼────────────────────────────────┤
│HG │Hotărâre de guvern │
├─────┼────────────────────────────────┤
│OM │Ordin de ministru │
├─────┼────────────────────────────────┤
│OUG │Ordonanţă de urgenţă a │
│ │guvernului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│RIM │Raport privind impactul asupra │
│ │mediului │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Evaluare strategică de mediu │
│SEA │(evaluare de mediu pentru │
│ │planuri şi programe) │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SEICA│Studiu de evaluare a impactului │
│ │asupra corpurilor de apă │
├─────┼────────────────────────────────┤
│SRE │Sursă regenerabilă de energie │
└─────┴────────────────────────────────┘

    1. INTRODUCERE
        Prezentul ghid se adresează în primul rând personalului autorităţilor de mediu din România implicat în analiza Rapoartelor privind Impactul asupra Mediului pentru proiecte de realizare de Instalaţii pentru producerea energiei hidroelectrice precum şi elaboratorilor RIM. Ghidul are următoarele obiective:
    a) Să contribuie la îmbunătăţirea conţinutului RIM pentru proiectele de realizare a instalaţiilor pentru producerea energiei hidroelectrice;
    b) Să sprijine autorităţile de mediu pe parcursul etapelor de încadrare şi de analiză a calităţii RIM pentru proiectele de realizare a instalaţiilor pentru producerea energiei hidroelectrice;

        ● Să ofere informaţii care să faciliteze o mai bună participare a tuturor celor implicaţi (autorităţi interesate, titulari, organizaţii non-guvernamentale, opinia publică etc.) în procedura EIM.
        Prezentul ghid abordează aspectele cele mai importante, respectiv cele care pot ridica dificultăţi în elaborarea şi analiza calităţii RIM, cu scopul prevenirii apariţiei acestora. Ghidul nu tratează exhaustiv modul de întocmire a RIM pentru realizarea de Instalaţii pentru producerea energiei hidroelectrice, prin urmare acesta va fi utilizat în completarea altor ghiduri EIM deja aprobate în România, precum şi a legislaţiei care creează cadrul pentru evaluarea impactului asupra mediului în cazul acestor tipuri de proiecte.

    2. CONTEXT
    2.1. Definiţii şi termeni
    În cele ce urmează sunt prezentaţi şi definiţi o serie de termeni care vor facilita o mai bună înţelegere a informaţiilor prezentate în ghid.
    ● Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
    ● Albie minoră - suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigura curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită (OUG 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Autoritate competentă pentru protecţia mediului - autoritatea care emite aprobarea de dezvoltare, sau, după caz, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului organizate la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi Administraţia Naţională "Apele Române" şi unităţile aflate în subordinea acesteia (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
    ● Autoritate competentă în domeniul gospodăririi apelor - autoritatea (autorităţile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor - acte ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic execuţia lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele şi funcţionarea sau exploatarea acestor lucrări, precum şi funcţionarea şi exploatarea celor existente şi reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul apelor (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
        ● Baraj - orice lucrare hidrotehnică având o structură existentă sau propusă, care este capabilă să asigure acumularea, permanentă sau nepermanentă, de apă, de deşeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic (din industria chimică, industria energetică şi din iazurile de decantare dm industria minieră), a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conţinutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic şi/sau natural (Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor);
        ● Bazin hidrografic: înseamnă o suprafaţă de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de curenţi, râuri şi posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Centrală electrică - ansamblul de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea de energie electrică; poate fi constituită din unul sau mai multe grupuri electrice (Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Corp de apă puternic modificat - corp de apă de suprafaţă care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, şi-a schimbat substanţial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei 1 din Legea Apelor (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Debit ecologic - debitul necesar protecţiei ecosistemelor acvatice atât din punct de vedere cantitativ, cât şi al dinamicii acestuia pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaţă prevăzute la anexa 2 din Legea Apelor (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Debit de servitute - debitul minim necesar a fi lăsat permanent pe un curs de apă în aval de o lucrare de barare, format din debitul ecologic şi debitul minim necesar utilizatorilor din aval (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Drept de folosinţă a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Experţi - sunt persoane fizice şi juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, rapoartele prevăzute la alin. (1) din legea 292/2018 şi care sunt atestaţi de către comisia de atestare, care funcţionează în cadrul asociaţiei profesionale din domeniul protecţiei mediului, recunoscută la nivel naţional (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
    ● Evaluarea impactului asupra mediului - un proces care constă în (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului):
    1. pregătirea raportului privind impactul asupra mediului de către titularul proiectului, astfel cum se prevede la art. 10 şi 11 din legea 292/2018;
    2. desfăşurarea consultărilor, astfel cum se prevede la art. 6, 15 şi 16 şi, după caz, la art. 17 din legea 292/2018;
    3. examinarea de către autoritatea competentă a informaţiilor prezentate în raportul privind impactul asupra mediului şi a oricăror informaţii suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului în conformitate cu art. 12 din legea 292/2018 şi a oricăror informaţii relevante obţinute în urma consultărilor prevăzute la pct. 2 din legea 292/2018;
    4. prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ţinând seama de rezultatele examinării prevăzute la pct. 3 din legea 292/2018 şi, după caz, de propria examinare suplimentară;
    5. includerea concluziei motivate a autorităţii competente în oricare dintre deciziile prevăzute la art. 18 alin. (8) şi (9) din legea 292/2018;

    ● Evaluarea de impact asupra corpurilor de apă este un proces care constă în: elaborarea studiului de evaluare a impactului proiectului asupra corpurilor de apă; desfăşurarea consultărilor cu publicul, conform prevederilor legale privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; examinarea de către Administraţia Naţională "Apele Române" şi/sau unităţile aflate în subordine a informaţiilor prezentate în studiu, a oricăror informaţii suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului şi a oricăror informaţii relevante obţinute în urma consultărilor cu publicul; decizia privind emiterea/respingerea motivată a avizului de gospodărire a apelor, ţinând seama de rezultatele examinării sus-menţionate şi, după caz, de propria examinare suplimentară (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
        ● Hidrocentrală - centrală electrică în care energia potenţială şi cinetică a apei se transformă în energie electromagnetică, în general cu ajutorul roţilor sau al turbinelor hidraulice;
        ● Impact asupra mediului - orice modificare a mediului, fie ea pozitivă sau negativă, în totalitate sau parţial legată de activităţile, produsele sau serviciile unei organizaţii, totalitatea efectelor; sau: efect direct sau indirect al unei activităţi umane care produce o schimbare a sensului de evoluţie a stării de calitate a ecosistemelor, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiile socio-economice (Rojansehi şi colab., 2004);
        ● Impact semnificativ asupra - mediului -efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea şi caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu (Rojanschi şi colab., 2004);
    ● Impactul asupra corpului de apă: efectul produs ca urmare a desfăşurării unei activităţi asupra stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de suprafaţă, precum şi asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă subterană. Acesta poate fi: impact semnificativ: deteriorează/compromite atingerea stării ecologice bune/potenţialului ecologic bun şi stării chimice bune a corpului de apă de suprafaţă, stării cantitative bune şi stării chimice bune a corpului de apă subterană; impact nesemnificativ: nu modifică starea ecologică/potenţialul ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă, respectiv starea cantitativă şi starea chimică a corpului de apă subterană şi nici nu compromite atingerea obiectivelor de mediu: impact permanent: produce efecte negative pe termen lung asupra stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de suprafaţă, respectiv asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă subterană; impact temporar: produce efecte negative pentru o perioadă scurtă de timp asupra stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice a corpului de apă de suprafaţă, respectiv asupra stării cantitative şi stării chimice a corpului de apă subterană, fiind de aşteptat o redresare/refacere într-un interval de timp scurt, fie în mod natural, fie ca rezultat al măsurilor de reducere a impactului (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
        ● Microhidrocentrale - centrale electrice cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW (Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile din 06.05.2010);
        ● Plan de management al bazinului hidrografic - instrumentul de implementare în cadrul activităţilor de gospodărire a apelor la nivel de bazin hidrografic, având în vedere obiectivul principal al Directivei Cadru Apă, respectiv atingerea "stării ecologice bune/potenţialului ecologic bun" pentru toate apele. Acest plan este un document detaliat care include, în principal, rezultate privind: caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile şi impactul activităţilor umane asupra apelor din bazinul hidrografic, precum şi seturile de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu;
    ● Potenţial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanţa cu prevederile relevante din anexa 1 a Legii Apelor (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Proiect - executarea lucrărilor de construcţii sau a altor instalaţii ori lucrări, precum şi alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
        ● Putere instalată - valoarea puterii înscrise pe plăcuţa indicatoare a unui grup de producere a energiei electrice şi/sau în documentaţia tehnică emisă de fabrica constructoare (Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007);
        ● Putere disponibilă - Puterea maximă pe care un grup generator o poate da, cu respectarea condiţiilor de siguranţă mecanică şi electrică (Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020);
    ● Raport privind impactul asupra mediului - documentul care conţine informaţiile furnizate de titularul proiectului, potrivit prevederilor art. 11 şi 13 alin. (2) şi (3) din legea 292/2018 (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
        ● Sistem electroenergetic naţional (SEN) - Ansamblul instalaţiilor electroenergetice interconectate, situate pe teritoriul ţării, prin care se realizează producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice (Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020);
        ● Sit de interes comunitar - arie/sit care, în regiunea sau regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei natura 2000 şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea sau regiunile respective. Pentru speciile de animale ce ocupă arii întinse de răspândire, ariile de interes comunitar corespund zonelor din teritoriile în care aceste specii sunt prezente în mod natural şi în care sunt prezenţi factori abiotici şi biologici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestora (OUG 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Starea ecologică a apelor de suprafaţă: starea de calitate exprimată prin structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafaţă, clasificată în funcţie de elementele biologice, chimice şi hidromorfologice caracteristice (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    ● Surse regenerabile de energie - sursele de energie nefosile, respectiv: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz (Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările şi completările ulterioare);
        ● Turbină hidraulică - motor care transformă energia hidraulică (a apei) în energie mecanică prin intermediul unui rotor prevăzut cu palete (Anton, 1979);
    ● Utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activităţile sale, foloseşte apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare):
    ● Zona de protecţie: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare).


    2.2. Aspecte generale privind EIM
    2.2.1. Ce este Raportul privind Impactul asupra Mediului
        Raportul privind impactul asupra mediului reprezintă documentul principal pe care se aşează procedura EIM. Aşa cum s-a specificat în capitolul Introducere, scopul prezentului ghid este acela de a stabili care sunt informaţiile ce trebuie incluse în RIM, precum şi metodele ce pot fi utilizate la întocmirea acestuia. Totuşi, pentru că elaborarea RIM este parte a procedurii EIM, este important ca cei ce pregătesc rapoartele să cunoască întreaga procedură, astfel încât toţi cei implicaţi să ştie care este scopul raportului, de unde provin informaţiile pe care RIM le conţine şi care sunt motivele pentru care anumite informaţii trebuie incluse în acesta. Prin urmare, în cele ce urmează, se vor oferi câteva informaţii succinte privind procedura EIM, insistându-se asupra locului şi rolului RIM în cadrul acesteia.
        Ca parte componentă a EIM, titularul proiectului trebuie să întocmească un raport (RIM) care să cuprindă informaţiile necesare autorităţii competente pentru a putea lua o decizie cu privire la aprobarea/respingerea solicitării. RIM trebuie elaborat într-o fază a proiectului care să permită schimbări ale acestuia care să conducă la prevenirea sau reducerea impactului acestuia asupra mediului.

    Articolul 3(1) al Directivei EIM
        Evaluarea impactului asupra mediului va identifica, descrie şi analiza, într-o manieră adecvată, pentru fiecare caz în parte, impactul direct şi indirect al unui proiect asupra următorilor factori:
    a) populaţia şi sănătatea publică;
    b) biodiversitate, acordându-se o atenţie specială habitatelor şi speciilor protejate în conformitate cu Directiva 92/43/EEC şi Directiva 2009/147/CE;
    c) subsol, sol, apă, aer şi clima;
    d) bunuri materiale, patrimoniu cultural şi peisaj:
    e) interacţiunea dintre factorii menţionaţi la punctele a) - d)

    Directiva EIM prevede ca RIM să conţină următoarele aspecte:
    Articolul 5(1) al Directivei EIM
    ● O descriere a proiectului: prezentarea generală a Proiectului, cuprinzând descrierea locaţiei acestuia, caracteristicile construcţiei şi etapele de funcţionare ale Proiectului, cât şi o estimare a reziduurilor, emisiilor şi deşeurilor care se aşteaptă a fi generate în timpul etapelor de construcţie şi funcţionare (Articolul 5(1)(a) şi Anexa IV punctul 1);
        ● Alternativa zero: descrierea stării existente a mediului şi a evoluţiei acestuia fără implementarea Proiectului. Aceste informaţii vor sta la baza întocmirii raportului EIM, iar Statele Membre vor avea grijă ca informaţiile pentru Alternativa 0, deţinute de autorităţi, să fie disponibile pentru Dezvoltator (Anexa IV.3);
        ● Componentele de mediu afectate: descrierea factorilor de mediu afectaţi de Proiect, punându-se accent pe schimbarea climatică, biodiversitate, resurse naturale şi accidente şi dezastre (Articolul 3, Anexa IV punctele 4 şi 8);
        ● Impactul asupra mediului: descrierea impactului potenţial al proiectului (Articolul 5(1)(b), Anexa IV punctul 5);
    ● Evaluarea alternativelor: Alternativele proiectului vor trebui descrise şi comparate, prezentând motivele principale pentru alegerea opţiunii selectate (Articolul 5(1)(d) şi Anexa IV punctul 2);
        ● Măsuri de reducere sau compensare, se vor lua în considerare caracteristici sau măsuri pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi compensarea impactului negativ ( Articolul 5(1)(c) şi Anexa IV.7);
        ● Monitorizarea: Măsurile de monitorizare propuse vor fi incluse în RIM. Monitorizarea va fi efectuată în timpul etapelor de construcţie şi de operare a proiectului ( Anexa IV.7);
        ● Rezumat fără caracter tehnic, adică un rezumat al conţinutului RIM, uşor, accesibil, întocmit fără a folosi limbaj tehnic, astfel încât să fie uşor de înţeles de către orice persoană fără pregătire în domeniul mediului sau care nu cunoaşte proiectul (Articolul 5(1)(e) şi Anexa IV.9).

        Este esenţial ca RIM să conţină informaţii clare, concise, să utilizeze metode de evaluare standardizate şi validate ştiinţific, astfel încât să se asigure că efectele potenţiale au fost corect evaluate şi bine comunicate sau prezentate.

    2.2.2. Procedura EIM
        EIM reprezintă un proces de anticipare a efectelor unui proiect asupra mediului. În Directiva EIM, acesta este definit după cum urmează:
    Articolul 1(2)g al Directivei ETM
    g) "evaluarea impactului asupra mediului" înseamnă un proces constând din:
    i) întocmirea unui raport privind impactul asupra mediului, de către titular, aşa cum este prevăzut în Articolul 5(1) şi (2);
    ii) realizarea consultărilor, aşa cum este prevăzut în Articolul 6 şi, unde este relevant, în Articolul 7;
    iii) examinarea de către autoritatea competentă a informaţiilor din RIM şi a oricăror informaţii suplimentare prezentate de către titular, unde a fost necesar, în conformitate cu Articolul 5(3), precum şi orice informaţii relevante primite în timpul consultărilor menţionate de Articolul 6 şi 7;
    iv) concluzia motivată a autorităţii competente în ceea ce priveşte impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, luând în considerare rezultatele examinării menţionate la punctul (iii) şi, unde este necesar, examinările suplimentare proprii; şi
    v) integrarea concluziei fundamentate a autorităţii competente în deciziile menţionate de Articolul 8a.


        Conform Directivei EIM, procesul de evaluare a impactului asupra mediului poate conţine (deşi nu toate etapele sunt obligatorii pentru toate proiectele) următoarele etape:
        ● Etapa de încadrare: etapa în cadrul căreia se stabileşte necesitatea EIM pentru un anumit proiect;
        ● Definirea domeniului evaluării: în cadrul căreia sunt identificate principalele impacturi ce vor fi analizate sau alte aspecte importante ale evaluării;
        ● Analiza alternativelor: în cadrul căreia se analizează alternativele şi se selectează cea optimă din punct de vedere al mediului;
        ● Analiza impactului: identificarea şi predicţia tipurilor de impact asociate unui proiect;
        ● Reducerea impactului şi managementul impactului;
        ● Evaluarea semnificaţiei impactului, dacă impactul nu poate fi eliminat prin măsurile propuse;
        ● Elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM);
        ● Analiza calităţii RIM;
        ● Luarea deciziei: aprobarea sau respingerea propunerii de proiect;
        ● Monitorizarea efectelor asociate implementării proiectului şi analiza eficacităţii măsurilor de prevenire/reducere/eliminare a impactului,

 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1. Etape cheie în elaborarea RIM

    2.2.3. Aplicabilitatea art. 4 alin. 7 din Directiva Cadru Apa în cadrul procedurii de evaluare a impactului pentru proiectele vizate de prezentul ghid
    Directiva - cadru privind apa stabileşte un cadru pentru protecţia şi gestionarea durabilă a apelor interioare de suprafaţă (râuri şi lacuri), a apelor de tranziţie (estuare), a apelor de coastă şi a apelor subterane. Scopul său este acela de a asigura o "stare bună" a tuturor corpurilor de apă până în 2015 (cu excepţia corpurilor de apă puternic modificate şi a celor artificiale, în cazul cărora obiectivul constă în atingerea unui potenţial ecologic bun). (Ghid privind cerinţele pentru producţia de energie hidroelectrică în contextul legislaţiei UE privind natura, 2018).
        Excepţiile de la aceste obiective sunt definite în articolul 4 al DCA, unde se subliniază condiţiile în care starea sau potenţialul bun poate fi atins treptat sau nu poate fi obţinut, ori în care poate fi permisă deteriorarea stării, inclusiv condiţiile în care un proiect care poate avea impact asupra apei poate fi aprobat. Astfel, în RIM trebuie prezentate criteriile de proiectare şi toate măsurile implementate în dezvoltarea proiectului pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpului de apă afectat. Dacă proiectul poate afecta negativ semnificativ corpurile de apă, acesta poate fi supus unei proceduri de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, procedură care se va aplica concomitent şi integrat cu procedura EIM. Dacă se va stabili necesitatea elaborării unui Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă, acesta va fi înaintat AC odată cu RIM. Detalii privind aplicabilitatea articolului 4.7 din DCA şi interferenţele procedurale cu procedura EIM se găsesc în Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa III. Pentru că proiectele care pregătesc instalaţii de producere a energiei hidroelectrice se amenajează pe cursuri de apă şi prin urmare pot afecta modul de îndeplinire a obiectivelor impuse prin DCA, acest aspect va fi tratat cu deosebită atenţie în cadrul procedurii RIM. Proiectele pot fi aprobate în condiţiile în care studiile efectuate (SFJCA şi RIM) vor pune în evidenţă că au fost parcurşi toţi paşii practici/posibili pentru a diminua impactul advers asupra calităţii corpului de apă afectat, respectiv au fost adoptate măsuri de diminuare sau compensare a impactului.
        Principalele întrebări la care trebuie să se răspundă pentru a se lua decizia privind aplicabilitatea prevederilor articolului 4 alin. (7) din Directiva 2000/60/CE (Directiva Cadru Apă) la proiectele privind realizarea de instalaţii pentru producerea energiei hidroelectrice prevăzute în anexa nr. II, pct. 3 lit. h) din Directiva EIA sunt prezentate în cele ce urmează:
        ● Aduce noul proiect noi modificări asupra caracteristicilor fizice a corpului de apă de suprafaţă sau schimbării la nivelul apelor subterane care duc la neatingerea stării bune a apelor subterane, stării ecologice bune sau unde este relevant, unui potenţial ecologic bun sau nereuşita în prevenirea deteriorării stării corpului de apă de suprafaţă sau apa subterană?
        ● Sunt toţi paşii practicabili făcuţi pentru prevenirea impactului negativ asupra stării corpului de apă?
        ● Pot obiectivele benefice deservite de acele modificări sau schimbări ale corpului de apă să fie îndeplinite prin alte mijloace, fezabile tehnic, fără a implica costuri disproporţionate, astfel încât să reprezinte o opţiune de mediu semnificativ mai bună?
        ● Există motive care prevalează interesului public şi/sau, sunt beneficiile pentru mediu şi societate rezultate din îndeplinirea obiectivelor Directivei cadru Apa mai puţin importante decât beneficiile noilor modificări sau schimbări aduse sănătăţii publice, menţinerii siguranţei publice sau dezvoltării durabile?
        ● Proiectul exclude sau compromite definitiv îndeplinirea obiectivelor Directivei cadru Apă în alte corpuri de apă din cadrul aceluiaşi bazin hidrografic?
        ● Este proiectul conform cu implementarea altor legi de mediu ale Comunităţii?

        În acest sens, este relevantă decizia CJUE C-346/14 în care Comisia Europeană acuza Austria că nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce-i revin potrivit articolului 4 din Directiva Cadru Apă prin aprobarea construcţiei unei centrale hidroelectrice pe râul Schwarze Suim. Concluziile curţii sunt următoarele:
        ● "Avantajele regionale şi transregionale ale proiectului contestat pentru mediu, pentru climat şi pentru economie, care au fost scoase în evidenţă într-un mod convingător într-un raport, se opun efectului negativ al acestui proiect (care este mai curând slab în comparaţie cu alte efecte negative posibile) asupra stărilor menţionate la articolul 30 bis din DCA. Dat fiind că prin [respectivul] proiect o energie nepoluantă poate fi pusă la dispoziţie într-o cantitate importantă, autoritatea decidentă trebuie să identifice în această măsură un interes public important pentru dezvoltarea energiei durabile.
        ● După ce a evaluat comparativ prezentele circumstanţe ale cauzei cu privire la care trebuie să se decidă, autoritatea ajunge la concluzia potrivit căreia interesele publice privind construirea centralei hidroelectrice Schwarze Suim sunt net superioare atingerilor constatate aduse obiectivelor de mediu enumerate la articolul 30 şi următoarele, precum şi la articolele 104 şi 104 bis din DCA"
        ● În continuare, planul de management al bazinului hidrografic din 2009 a integrat, conform articolului 4 alineatul (7) litera (b) din Directiva 2000/60, o analiză a beneficiilor preconizate ale proiectului contestat, şi anume o producţie de energie hidroelectrică reprezentând 2 la mie din producţia regională şi 0,4 la mie din producţia naţională.
        ● Astfel, contrar celor susţinute de Comisie, guvernatorul din Stiria a analizat proiectul contestat în ansamblul său, inclusiv impactul direct şi indirect al acestuia asupra obiectivelor DCA şi a evaluat comparativ avantajele acestui proiect şi efectele negative ale acestuia asupra stării corpului de apă de suprafaţă al râului Schwarze Suim. În particular, în cadrul acestei analize, el a ţinut seama de faptul că acest râu prezenta o calitate ecologică foarte importantă, dar a considerat că, având în vedere diferitele avantaje preconizate ale proiectului menţionat, interesul public aferent acestuia era net superior atingerilor aduse obiectivului de nedeteriorare urmărit de această directivă. Prin urmare, acesta nu s-a limitat să invoce într-un mod abstract interesul public major pe care îl prezintă producerea de energie regenerabilă, ci s-a întemeiat pe o analiză ştiinţifică detaliată şi specifică acestui proiect, înainte de a concluziona că erau îndeplinite condiţiile unei derogări de la interdicţia deteriorării.
        ● Rezultă din cele de mai sus că guvernatorul din Stiria, care s-a pronunţat pe baza unui studiu al institutului care era de natură să îi furnizeze informaţii pertinente privind consecinţele proiectului contestat, a ţinut seama de ansamblul condiţiilor prevăzute la articolul 4 alineatul (7) din DCA şi a considerat în mod întemeiat că acestea erau îndeplinite.
        ● Rezultă din tot ceea ce precedă că acţiunea Comisiei trebuie respinsă ca neîntemeiată.


    2.2.4. Legislaţia în domeniul EIM la nivel european şi naţional relevantă pentru domeniul ghidului
        În cadrul RIM, elaboratorii vor prezenta legislaţia relevantă care a stat la baza întocmirii acestuia. Fără a fi exhaustivă, în tabelul 1 este prezentată o listă cu legislaţia în domeniul EIM şi în domeniul vizat de prezentul ghid, valabilă la momentul publicării acestuia.
        Tabel 1. Legislaţie europeană şi naţională relevantă

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Legislaţie │Legislaţie naţională │
│europeană │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. Legea 292/2018 │
│ │privind evaluarea │
│ │impactului anumitor │
│ │proiecte publice şi │
│Directiva EIM │private asupra │
│2011/92/EU, │mediului │
│modificată │2. OM 863/2002 │
│prinDirectiva │privind aprobarea │
│2014/52/EU │ghidurilor │
│ │metodologice │
│ │aplicabile etapelor │
│ │procedurii-cadru de │
│ │evaluare a impactului│
│ │asupra mediului │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. HG 1076/2004 │
│ │privind stabilirea │
│Directiva SEA │procedurii de │
│2001/42/EC │realizare a evaluării│
│ │de mediu pentru │
│ │planuri şi programe │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. OUG 57/2007 │
│ │privind regimul │
│ │ariilor naturale │
│ │protejate, │
│ │conservarea │
│ │habitatelor naturale,│
│ │a florei şi faunei │
│ │sălbatice, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare │
│ │2. OM 1964/2007 │
│ │privind instituirea │
│ │regimului de arie │
│ │naturală protejată a │
│ │siturilor de │
│ │importanţă │
│ │comunitară, ca parte │
│ │integrantă a reţelei │
│ │ecologice europene │
│Directiva │Natura 2000 în │
│Habitate 92/43/ │România, modificat │
│EEC │prim OM 2387/2011 │
│ │3. OM 46/2016 privind│
│ │instituirea regimului│
│ │de arie naturală │
│ │protejată şi │
│ │declararea siturilor │
│ │de importanţă │
│ │comunitară ca parte │
│ │integrantă a reţelei │
│ │ecologice europene │
│ │Natura 2000 în │
│ │România │
│ │4. OM 19/2010 pentru │
│ │aprobarea Ghidului │
│ │metodologic privind │
│ │evaluarea adecvată a │
│ │efectelor potenţiale │
│ │ale planurilor sau │
│ │proiectelor asupra │
│ │ariilor naturale │
│ │protejate de interes │
│ │comunitar │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. HG 1284/2007 │
│ │privind declararea │
│ │ariilor de protecţie │
│ │specială │
│ │avifaunistică ca │
│ │parte integrantă a │
│ │reţelei ecologice │
│ │europene Natura 2000 │
│ │în România, │
│ │modificată prin │
│Directiva Păsări│HG 971/2011 │
│2009/147/CE │2. HG 663/2016 │
│ │privind instituirea │
│ │regimului de arie │
│ │naturală protejată şi│
│ │declararea ariilor de│
│ │protecţie specială │
│ │avifaunistică ca │
│ │parte integrantă a │
│ │reţelei ecologice │
│ │europene Natura 2000 │
│ │în România │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. Legea apelor nr. │
│Directiva Cadru │107/1996, cu │
│Apă 2000/60/EC │modificările şi │
│ │completările │
│ │ulterioare │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. Legea nr. 211/2011│
│Directiva │privind regimul │
│privind │deşeurilor, cu │
│deşeurile 98/ │modificările şi │
│2008/CE │completările │
│ │ulterioare │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │1. HG 846/2010 pentru│
│Directiva │aprobarea Strategiei │
│privind │naţionale de │
│inundaţiile 2007│management al │
│/60/CE │riscului la inundaţii│
│ │pe termen mediu şi │
│ │lung │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Directiva │1. Legea nr. 220/2008│
│privind │pentru stabilirea │
│promovarea │sistemului de │
│electricităţii │promovare a │
│produse din │producerii energiei │
│surse de energie│din surse │
│regenerabile pe │regenerabile de │
│piaţa internă a │energie, cu │
│electricităţii │modificările şi │
│2011/77/CE │completările │
│ │ulterioare │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Legea 197/2018 (Legea│
│ │Muntelui) │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │HG 1069/2007 privind │
│ │aprobarea Strategiei │
│ │energetice a României│
│ │pentru perioada │
│ │2007-2020 - Guvernul │
│ │României │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Legea nr. 466/2001 │
│ │pentru aprobarea │
│ │Ordonanţei de urgenţă│
│ │a Guvernului nr. 244/│
│ │2000 privind │
│ │siguranţa barajelor │
└────────────────┴─────────────────────┘



    2.2.5. Proiecte supuse EIM
    Evaluarea impactului asupra mediului se aplică pentru toate proiectele care pot avea impact negativ semnificativ asupra mediului. Acestea sunt prevăzute în anexele Directivei EIM, dar şi în anexele Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Proiectele incluse pe anexa 1 sunt implicit susceptibile de a genera impact semnificativ asupra mediului, prin urmare pentru aceste tipuri de proiecte, este obligatorie aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
        Proiectele incluse pe anexa 2, pot avea impact semnificativ asupra mediului în funcţie de caracteristicile amplasamentului şi vecinătăţi, de existenţa altor proiecte în zonă care ar putea contribui la sporirea impactului etc., prin urmare autoritatea de mediu analizează caz cu caz aceste proiecte şi decide necesitatea parcurgerii procedurii.
    Cât priveşte proiectele de Instalaţii pentru producerea energiei hidroelectrice, acestea se regăsesc în anexele Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi anume:
        ● Anexa 2, punctul 3, litera h: instalaţii pentru producerea energiei hidroelectrice.


    2.2.6. Participanţi la procesul EIM
        În România, principalii actori implicaţi în procesul de evaluare a impactului asupra mediului sunt titularul proiectului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului, consultanţi în domeniul protecţiei mediului/elaboratorii RIM, alte autorităţi interesate, publicul interesat. în cele ce urmează, este descris succint rolul fiecărei dintre aceste categorii.
        ● Titularul proiectului - persoană fizică sau juridică care a iniţiat proiectul şi care solicită obţinerea Acordului de Mediu:
        ● Autorităţile competente în domeniul protecţiei mediului sunt reprezentate de agenţiile pentru protecţia mediului la nivel local sau naţional, în funcţie de dimensiunea şi anvergura proiectului, care sunt responsabile cu derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
    ● Consultanţi în domeniul protecţiei mediului/elaboratorii RIM - consultanţii în domeniul protecţiei mediului pot participa la elaborarea RIM. Elaboratorii RIM sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului pentru elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului. La momentul elaborării ghidului, lista acestora poate fi consultată la adresa http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/30_august%20_%202018_REGISTRUL_NATIONAL_.pdf. Lista persoanelor înscrise în registru se actualizează periodic, astfel încât se recomandă consultarea acesteia la momentul la care se demarează elaborarea unui RIM, pe pagina de web a Ministerului Mediului. De asemenea, se vor urmări şi modificările legislative care vizează procedura de atestare a experţilor competenţi pentru elaborarea RIM:
        ● Alte autorităţi interesate - în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului sunt implicate şi alte autorităţi care ar putea fi interesate de impactul de mediu asociat proiectelor sau care ar putea emite puncte de vedere care ar putea îmbunătăţi procesul de evaluare. Acestea diferă în funcţie de domeniul proiectului, însă sunt câteva autorităţi care sunt implicate în general în aproape toate procedurile de evaluare a impactului, fiind invitate să participe la şedinţele tehnice organizate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului sau la dezbaterea publică organizată de titular. Printre acestea se numără, fără ca lista să fie exhaustivă, instituţia prefectului, consiliile judeţene, garda naţională de mediu, administraţiile bazinale de apă, direcţiile de sănătate publică, autorităţi silvice (de reglementare - direcţiile silvice sau de control - garda forestieră).
        ● Publicul interesat - este reprezentat de orice persoane fizice sau juridice, inclusiv organizaţii non-guvernamentale în domeniul protecţiei mediului, care ar putea fi interesate de impactul pe care un proiect ar putea să îl genereze asupra mediului. Publicul interesat poate interveni în procedura de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea unor puncte de vedere întemeiate cu privire la deciziile emise de autorităţile de mediu, în perioadele prevăzute de lege în acest sens.
        ● Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate - instituţie publică în subordinea Ministerului Mediului a cărei misiune este administrarea unitară şi eficientă a ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Este parte activă în procedurile de obţinere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acesteia.
        ● Administratori de arii naturale protejate - persoane juridice care administrează ariile naturale protejate pentru care este nevoie de structură de administrare, pe baza unui contract de administrare semnat cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Este parte activă în procedurile de obţinere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acestora.




    3. DESCRIEREA MEDIULUI EXISTENT (DESCRIEREA CONDIŢIILOR INIŢIALE)
        În cadrul Anexei IV, punctul 3 al Directivei EIM se precizează că RIM va include şi "o descriere a stării existente a mediului (condiţiile iniţiale) şi a evoluţiei acestuia fără implementarea proiectului, în măsura în care schimbările naturale ale acestuia pot fi evaluate printr-un efort rezonabil şi în condiţiile disponibilităţii unor informaţii ştiinţifice şi de mediu.
        Este important de reţinut faptul că Directiva EIM impune includerea ambelor aspecte, şi anume:
     ● descrierea stării existente a mediului (vezi subcapitolul 3.1 şi 3.2)
     ● prezentarea evoluţiei mediului în cazul în care proiectul nu ar fi implementat (aşa-numita alternativă zero (a se vedea capitolul 4.4).

    3.1. Descrierea amplasamentului (descrierea condiţiilor iniţiale)
        Prin amplasamentul unui proiect se înţelege o suprafaţă de teren bine delimitată pe care se va implementa un proiect, cu toate componentele sale. În cazul domeniului analizat în prezentul ghid, trebuie analizat amplasamentul tuturor componentele proiectului, respectiv suprafaţa pe care urmează să se amenajeze captarea, aducţiunea, centrala, reţeaua electrică.
        Pentru o localizare exactă a componentelor proiectului vor fi prezentate coordonatele Stereo 70 ale tuturor componentelor proiectului. în cazul în care localizarea nu este de tip punct, ci poligon sau linie, se vor reda coordonatele punctelor extreme (în cazul poligonului coordonatele colţurilor, iar în cazul liniilor coordonatele punctelor extreme). O localizare precisă se poate efectua şi pe baza unor fişiere GIS (shapefile) sau CAD (dwg).
        În prezentarea amplasamentului se vor exprima trăsături şi se vor lua în considerare atât repere ale mediului natural, cât şi ale mediului construit, cu scopul identificării cât mai precise pe hărţi şi în teren a acestor suprafeţe. De asemenea, vor fi vizate şi împrejurimile acestora, susceptibile a influenţa şi a fi influenţate de construcţia şi activităţile din cadrul proiectului, menţionându-se cu precădere elementele cu mare relevanţă în determinarea caracterului semnificativ al impactului asupra mediului (caracterul senzitiv al componentelor mediului, statutul reglementat al unora din elementele învecinate - caracterul rar, statutul de protecţie, valorile sociale atribuite - resurse necesare subzistenţei, locuri sacre, locuri de agrement -).
    Este necesar ca în cadrul acestui paragraf să fie prezentate, într-un mod complementar, atât informaţii grafice, cât şi text explicativ. Informaţiile grafice vor include cel puţin o hartă a amplasamentului, însă vor putea fi adăugate şi alte hărţi cu scopul detalierii amplasamentului, acolo unde este cazul (în situaţiile în care amplasamentul este foarte extins ori dacă este fragmentat), precum şi fotografii (pentru a ilustra poziţia amplasamentului în raport cu împrejurimile, spre exemplu imagini luate de pe amplasament în toate punctele cardinale principale sau imagini de pe amplasament către vecinătăţile cu cea mai mare importanţă sub aspectul evaluării de impact - locuinţe din apropiere, emisari pentru viitoarele descărcări de ape uzate, terenuri desemnate arii naturale protejate în vecinătate etc.; în egală măsură, fotografii luate din diferite puncte strategice - de unde poate fi cuprins vizual întregul amplasament, de unde poate fi observată poziţia sa faţă de receptori sensibili etc. - cu amplasamentul sunt utile şi, în consecinţă, e recomandabil să fie introduse).
        Cu privire la conţinutul şi formatul materialelor cartografice din acest paragraf, dar şi din restul studiului, în general, facem câteva precizări:
        ● Ar trebui să fie lizibile, adică să poată fi distinse uşor toate elementele conţinute;
        ● Ar trebui să fie sugestive, adică să scoată în evidenţă tocmai componentele teritoriale relevante pentru o identificare facilă a poziţiei obiectivului - spre exemplu, reţeaua hidrografică, şosele şi căi ferate, intravilanele localităţilor, suprafeţele cu pădure, limite de unităţi administrativ teritoriale -, precum şi amplasarea relativă în raport cu componentele cele mai importante sub aspectul evaluării impactului - aşezările umane, arii naturale protejate, alte proiecte din vecinătate, eventuale perimetre de protecţie hidrogeologică etc,-;
        ● Ar trebui să cuprindă pe lângă conţinutul propriu-zis şi elementele complementare, anume titlul, orientarea, scara şi legenda; simbolizarea orientării hărţii cu ajutorul unei săgeţi reticulare - cu o varietate de opţiuni estetice - este absolut necesară în cazurile în care nu se respectă convenţia orientării imaginii cu nordul în partea de sus a paginii/planşei;
        ● Simbolurile folosite în reprezentare şi trecute la legendă ar trebui să fie cele convenţionale pentru hărţile generale, în situaţiile în care există o astfel de standardizare (de exemplu linii albastre continue pentru cursuri de apă permanente, linii albastre întrerupte pentru cursuri de apă temporare, triunghiuri negre pentru marcarea vârfurilor etc.); în multe cazuri specifice în care o astfel de standardizare nu există, simbolurile alese ar trebui să fie cât mai sugestive pentru elementul reprezentat; în toate cazurile însă, poziţia şi dimensiunea simbolurilor pe hartă trebuie atent alese, astfel încât să nu acopere alte elemente importante de conţinut, dar să poată fi citite;
        ● Pe cât posibil, elementele hărţii de fundal (elementele generale, ce constituie cadrul spaţial pentru amplasarea aspectelor particulare, pe care dorim să le evidenţiem) ar trebui să fie cât mai actuale, cât mai conforme cu stadiul prezent al evoluţiei mediului natural şi construit (hărţi topografice, imagini satelitare, aerofotograme etc.).

        În cazul strict al proiectelor vizate de prezentul ghid, descrierea generală a amplasamentului amenajării hidroenergetice propuse va conţine şi descrierea corpului de apă pe care va fi amplasată, după caz, a captării, a traseului conductelor, a uzinei/centralei, cu referire la hărţi/diagrame pe care zona studiată trebuie să fie clar identificată. Se recomandă ca hărţile utilizate să fie la scara necesară astfel încât să se poată marca elementele de interes din zona studiată, atât cele ale mediului fizic, cât şi cele ale mediului construit, inclusiv referitoare la alte bunuri materiale şi de patrimoniu cultural. De exemplu se vor marca, dacă este cazul, aşezările umane (sate, comune) traversate de traseul conductei respectiv, numărul de organizări de şantier propus de titularul proiectului, descrierea celor mai bune locaţii identificate pentru amplasarea organizării/ organizărilor de şantier, descrierea locaţiilor unde amplasarea acestora nu este posibilă cât precizarea justificărilor respective.
        Este necesară de asemenea evidenţierea relaţiei teritoriale cu ariile naturale protejate.

    3.2. Analiza sensibilităţii amplasamentului
        Prezentarea trăsăturilor amplasamentului şi ale împrejurimilor acestuia, cu scopul analizării sensibilităţii componentelor mediului faţă de potenţiale impacturi ce derivă din amenajarea şi activităţile asociate proiectului, reprezintă o parte importantă a evaluării de impact, având în vedere că prezintă stadiul la care se va face permanent raportarea în evaluare.
        Cu alte cuvinte, se prezintă referinţa de care se va ţine cont în evaluare, denumită sugestiv alternativa 0. Pe de altă parte, în logica procedurii integrate a evaluării de mediu, prezentarea atentă a trăsăturilor componentelor naturale şi antropice din perimetrul analizat pentru un proiect poate scoate în evidenţă efecte asupra condiţiilor de mediu locale ca urmare a derulării altor proiecte în vecinătate, contribuind aşadar la o analiză generală a efectelor asupra mediului într-un teritoriu, ceea ce depăşeşte strict evaluarea orientată pe proiect. Astfel pot fi puse într-o lumină mai clară impacturile cumulative, atât în cazul unor proiecte similare (alte proiecte pentru instalaţii de producere a energiei hidroenergetice, captare de apă în alte scopuri etc.), cât şi în cazul unor proiecte diferite, dar care interferează teritorial (spre exemplu, derularea simultană a unui proiect de infrastructură rutieră şi a altora de exploatare şi sortare a agregatelor minerale).
        Sensul general al informaţiilor din cadrul acestui paragraf este de-a ajuta într-o cât mai mare măsură în procesul ulterior de estimare a efectelor asupra mediului şi în special a eventualelor efecte semnificative asupra mediului, fiind aşadar necesară evidenţierea celor mai relevante aspecte ale componentelor mediului în raport cu proiectul care urmează a fi analizat. Nu este, cu alte cuvinte, deloc relevantă doar o prezentare generală a arealului, a fiecărei componente a mediului natural şi construit, nu sunt relevante date generale specifice unor unităţi teritoriale vaste, din care şi perimetrul analizat face parte (prezentarea întregului curs de apă sau a întregii unităţi geografice în care acesta este amplasat, e.g. prezentarea întregului cadru natural şi construit al Munţilor Maramureşului, în situaţia în care trebuie analizată o amenajare hidroenergetică situată pe râul Ruscova).
        Pentru proiectele din actualul ghid, e prioritar a se face menţiuni cu privire la componentele Relief, Soluri şi Geologie:
        ● Trăsăturile morfometrice ale amplasamentului (panta, expoziţia versanţilor, gradul de fragmentare); în măsura în care situaţia o permite - suprafeţe mari şi relief variat realizarea de hărţi tematice în acest scop;
        ● Suprafeţe afectate de eroziune în suprafaţă şi în adâncime; suprafeţe afectate de alunecări de teren; tasări ale solurilor;
        ● Tipul şi profilul versanţilor care delimitează cursul de apă pe care se va amenaja proiectul.


    Componenta Hidrică (reţea de suprafaţa şi ape subterane)
        Pornind de la amprenta propusă a proiectului, se va analiza bazinul hidrografic în care acesta este situat, se vor face observaţii cu privire la parametri ai scurgerii pe amplasament (direcţia scurgerii, dacă este concentrată sau în suprafaţă), se va amplasa perimetrul pe o hartă a reţelei hidrografice în raport cu cumpenele de ape pentru a distinge ce curs/cursuri de apă drenează aceasta suprafaţa. În continuare, se va analiza cursul de apă pe care se va amenaja proiectul, făcându-se observaţii cu privire la debitul său, în detaliu, inclusiv debitul multianual, la caracteristicile cursului (amenajat, neamenajat, îndiguit, cu apărări de mal etc.), la eventuale deversări de ape uzate sau ape meteorice în apropierea amplasamentului, în amonte şi în aval de acesta. Se vor documenta şi eventuale captări de apă din subteran sau din surse de suprafaţă, de pe perimetru sau din vecinătatea acestuia, vor fi delimitate perimetre de protecţie hidrogeologică, dacă există. Orice alte utilizări ale apei din corpul de apă vizat de proiect, atât amonte de captare, dar cu precădere în aval de aceasta. La fel, orice surse de poluare a apei, atât la nivelul corpului de apă de suprafaţă, cât şi la nivelul freaticului, trebuie menţionate. Se vor prezenta datele din studiul hidrologic, acest studiu fiind obligatoriu în cazul unor astfel de proiecte. De asemenea, dacă avizul de gospodărire a apelor a fost emis la momentul elaborării RIM, se vor prezenta şi informaţii relevante din cadrul acestuia.
        Forajele hidrogeologice disponibile, în cazul în care există, va trebui să fie folosite pentru a exprima, cel puţin descriptiv, distribuţia freaticului în limitele amplasamentului (nivelul apelor freatice de mică adâncime şi direcţia de curgere a acestora). De asemenea, o analiză a modului de acoperire a terenurilor în raport cu scurgerea de pe versant este utilă, pentru a distinge vulnerabilităţi diferite faţă de eroziunea fluviatilă, dacă este cazul.
        În raport cu proiectul propus, se va/vor analiza în mod deosebit locul/locurile prin care se propune deversarea apelor pluviale de pe amplasamentul centralei hidroelectrice.

    Calitatea aerului
    În cadrul acestui paragraf vor fi făcute observaţii cu privire la calitatea generală a aerului în zona amplasamentului (prezenţa unor surse de poluare a aerului în vecinătate, existenţa sau lipsa unor curenţi atmosferici - e.g. curenţi de vale - etc.), acordându-se o atenţie deosebită poluanţilor specifici activităţilor de şantier (pulberi în suspensie şi sedimentabile), dar şi celor din transporturi (CO_2, NO_X, SO_2).

    Zgomot şi vibraţii
        Situaţia iniţială privind zgomotele şi vibraţiile în perimetrul amplasamentului va fi exprimată prin prezentarea surselor de zgomot şi vibraţii din vecinătate, dar şi prin identificarea receptorilor sensibili la acest tip de impact. Astfel, vor fi făcute aprecieri cu privire la distanţele până la cele mai apropiate locuinţe sau până la obiectivele de utilitate publică aflate în apropiere (şcoli, centre de vârstnici, spaţii de agrement etc.) ori până la alte obiective economice, publice sau private. De asemenea, vor fi făcute aprecieri şi cu privire la relaţia de vecinătate cu spaţii naturale cu potenţial caracter sensibil: păduri care ar putea găzdui animale sensibile la zgomote, locuri de adăpat pentru animale, etc.

    Clima
        Se vor prezenta parametri climatici care au o anumită relevanţă pentru acest tip de activitate, precum direcţia dominantă şi intensitatea vântului pe direcţii, precipitaţii, prin raportare la datele provenite de la staţiile meteo din vecinătate. Suplimentar, se vor face aprecieri cu privire la condiţiile locale de microclimat.

    Flora şi fauna (componentele biotice)
        ● Analiza modului de acoperire a terenurilor şi realizarea unei hărţi a modului de acoperire a terenurilor (e.g. după modelul Corine Land Cover, ) pentru a ilustra situaţia de ansamblu privind tipurile de vegetaţie dominantă; situaţia de moment poate fi completată şi cu o analiză istorică, prin compararea imaginilor satelitare din ultimele 2-3 decade;
        ● Descrierea vegetaţiei de pe amplasament (captare, aducţiune, centrala propriu-zisă) şi din împrejurimi: precizarea claselor de habitate - stâncării, ape dulci continentale, mlaştini, păduri de conifere, plantaţii de arbori, terenuri arabile etc. a stării de conservare a acestora, a principalelor presiuni la care sunt supuse; menţionarea prezenţei habitatelor listate în anexa 1 a Directivei Habitate; evidenţierea speciilor rare, endemice, reprezentative pentru un anumit tip de habitat, a celor listate în anexa 2 a Directivei Habitate (a se vedea exemplul din caseta 2). Pentru că un astfel de proiect are un amplasament liniar (de-a lungul cursului de apă, în cazul aducţiunii), se recomandă a se descrie vegetaţia pe o rază de circa 50 m de o parte şi de alta a amplasamentului aducţiunii. Trebuie acordată o atenţie deosebită distribuţiei aninişurilor în amplasament pentru a se putea evalua în mod corect amplitudinea şi magnitudinea impactului asupra acestora şi analiza alternativelor.
        ● În mod similar, o descriere a faunei prezente în perimetrul viitorului proiect şi în împrejurimile acestuia, menţionarea caracterului rar, endemic sau reprezentativ al speciilor, listarea lor în anexa 2 a Directivei Habitate (a se vedea exemplul din caseta 3); Se va pune accent pe speciile de peşti, de nevertebrate acvatice, de amfibieni, vidră şi alte specii care sunt legate de ecosistemul acvatic în care se va implementa proiectul.
        ● Estimarea arealului ocupat de fiecare specie, a dimensiunii populaţiei sale, în funcţie de cerinţele specifice ale fiecărei specii, dependenţa de un anumit habitat;
        ● Identificarea unor locuri sau areale cu semnificaţii deosebite pentru faună, precum locuri de hrănire, de adăpare, de reproducere, marcare, locuri de cuibărit, areale umede folosite în pasaj de specii migratoare de păsări, coridoare ecologice etc.;
        ● Menţionarea ariilor naturale protejate desemnate în vecinătatea amplasamentului, precizându-se datele lor de identificare (categoria, suprafaţa, motivele desemnării, administrarea etc.); în cazul siturilor Natura 2000 se recomandă şi ataşarea Formularului standard Natura 2000; pentru ariile protejate de interes judeţean se va urmări delimitarea cât mai exactă a suprafeţei acestora, pe baza indiciilor disponibile (parcele cadastrale, descrieri de la momentul desemnării prin Decizii ale CJ, repere din teren ş.a.m.d.); toate ariile protejate trebuie amplasate pe o hartă care va avea ca fundal imagini satelitare recente sau modul de acoperire a terenurilor.

    Caseta 1. Exemplu de descriere a habitatelor de pe un amplasament al unui proiect de producere a energiei hidroelectrice
        Analiza vegetaţiei din zona de implementare a proiectului, s-a realizat atât pentru zona de implementare a proiectului (captare, stabilizare maluri, amplasare conducte, construcţie hidrocentrală), cât şi pentru o zonă tampon de 50 m în stânga şi 50 m în dreapta traseului conductelor şi a construcţiilor. Acesta zonă este figurată pe harta cu contur rosu.
        Astfel dintre habitatele identificate în bazinetul râului pe care se va implementa proiectul prezente în zona de implementare a proiectului şi în zona tampon sunt:
    - 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane - Tufărişuri dacice de cătina mica (Myricaria germanica);
    – 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofite de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin - Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekîa speciosa şi Petasites hybridus;
    – 9110 Păduri tip Luzulo - Fagetum;
    – 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion).
    – Vegetaţie ruderală.

        Aceste habitate sunt descrise în cele ce urmează din punctul de vedere al compoziţiei floristice, funcţiilor şi stării de conservare.

    Caseta 2. Exemplu de descriere a faunei de pe un amplasament
        Sectorul pe care este proiectată preluarea de debite se afla la 740 m altitudine, în pădurea de adâncimea medie a apei este de 40 cm (adâncimea maximă - 60 cm), substratul este format din bolovani, stânci şi pietriş. Cursul râului prezintă despletiri ale albiei.
        Comunităţile de macronevertebrate bentonice din cele două sectoare de râu analizate prezintă o structura caracteristica râurilor montane. Sunt prezente, cu abundenţe mari, specii reofile şi oxifile sensibile la impactul antropic, ceea ce indica o stare ecologică apropiată de cea naturală a râului.
        Prezenţa indivizilor aparţinând speciilor Cottus poecilopus, Phoxinus phoxinus şi Barbatula barbatula, relevă un sector de râu care nu este într-un regim ecologic natural 100%, în sectorul de trecere dintre subzona inferioară a păstrăvului şi acea a lipanului şi a mrenei de munte (conform zonării ihtiologice a României - Bănărescu, 1964). Absenţa indivizilor de păstrăv indigen în acest sector poate fi explicată prin impactul direct asupra râului a exploatărilor forestiere din amonte (posibilă şi datorită influenţei unui regim modificat al suspensilor din apa râului).
        Lăţimea medie a albiei minore a râului în zona proiectată pentru restituire de debite este la o altitudine de 620, de 7 m (lăţimea maximă 8 m), la debite normale adâncimea medie a apei este de 30 cm (adâncimea maximă - 60 cm). Substratul este format din bolovani, stânci şi pietriş, în zonele lenitice pietrele sunt acoperite cu un strat subţire de mâl; unele pietre sunt acoperite cu muşchi.
        Comunităţile de macronevertebrate bentonice din cele două sectoare de râu analizate prezintă o structură caracteristică râurilor montane. Sunt prezente, cu abundenţe mari, specii reofile şi oxifile sensibile la impactul antropic, ceea ce indica o stare ecologică naturală a râului.
        Prezenţa indivizilor aparţinând speciilor Salmo trutta fario, Cottus poecilopus şi Phoxinus phoxinus, în staţia de prelevare Ss, releva un sector de râu în regim natural, cu o stare ecologică bună, în subzona inferioară a păstrăvului.

    Peisajul
    Este destul de dificil de realizat o prezentare obiectivă a peisajului dintr-un anumit areal, totuşi se recomandă a se ţine cont de câteva informaţii, precum: a. încadrarea peisagistică a perimetrului (dacă perimetrul face parte dintr-o singură unitate de peisaj sau conţine părţi din mai multe unităţi - e.g. ..... ne aflăm pe o păşune de n hectare, dintre care proiectul vizează doar 10%.... ori ..... perimetrul este împărţit între pădure, stâncărie şi păşune.....), b. morfologia locală - versant, terase, luncă, culme de deal, terasare antropică, teren accidentat, eroziune în adâncime etc. -, c. vizibilitatea perimetrului din diverse puncte relevante din localităţi învecinate, din puncte de belvedere de pe trasee turistice, de pe şosele sau căi ferate etc.

    Fiinţe umane
        ● Profilul economic al localităţii/lor din vecinătate, oportunităţi de angajare, nivelul de pregătire profesională a locuitorilor, structura ocupaţională a populaţiei, migraţiile pentru muncă - zilnice, sezoniere, pe perioade mai lungi;
        ● Profilul social al comunităţilor locale - structura demografică a populaţiei, nivelul de educaţie, gradul de încadrare în muncă, servicii disponibile la nivel local ş.a.m.d.;
        ● Investigaţii sociologice cu privire la atitudinea comunităţii locale faţă de un astfel de proiect, investigaţii referitoare la poziţia oamenilor faţă de raportul dezvoltare economică - protecţie a naturii;
        ● Identificarea intereselor faţă de corpul de pe care se va implementa proiectul (utilizări ale apei etc.): discuţii cu proprietarii de terenuri, discuţii cu autorităţile locale, discuţii cu liderii de opinie ai comunităţii;
        ● Identificarea unor valori sociale atribuite perimetrului aflat în analiză sau vecinătăţilor sale potenţial afectate de implementarea proiectului (direct, indirect, vizual): locuri sacre, locuri asociate unor legende locale, locuri cu specific recreaţional, resurse locale de subzistenţă - izvoare, plante medicinale etc.

    Bunuri materiale şi patrimoniu cultural
        ● Realizarea unei hărţi privind modul de utilizare a terenurilor, pe care se vor indica intravilane de localităţi, construcţii rezidenţiale izolate, folosinţe agricole, industriale, silvice, de agrement ş.a.m.d.;
        ● Orice alte utilizări ale terenurilor din vecinătate, care ar putea fi relevante în evaluare, trebuie menţionate: prezenţa unor marcaje turistice, alte captări ale apei, zone de recreere în apropiere etc.;
        ● Precizarea elementelor de infrastructură tehnico-edilitară situate pe amplasament ori în vecinătate, precum şi amplasarea poziţiei sau traiectoriei lor pe hartă: linii electrice, magistrale de gaz metan, conducte de apă, reţele de canalizare, staţii de transformare, captări de apă, staţii de tratare sau de epurare a apelor uzate, staţii de tratare a apelor industriale etc.;
        ● Existenţa unor obiective socio-culturale - monumente istorice, situri arheologice, monumente arhitectonice, cimitire etc. - amplasate pe perimetru, în apropierea sa ori a drumurilor de acces pe perimetru; în cazul în care acestea există, trebuie documentate şi amplasate pe o hartă, pe care trebuie indicate şi punctele de acces către fiecare; fotografii cu fiecare astfel de sit, pentru o mai bună identificare, sunt de asemenea recomandate;
        ● Menţionarea oricăror alte bunuri materiale observate pe amplasament ori în vecinătatea acestuia.


    4. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A PRINCIPALELOR ALTERNATIVE
    4.1. Informaţii privind structura industriei de profil la nivel european şi naţional
        Hidroenergia joacă un rol cheie în implementarea Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi contribuie la atingerea ţintelor EU pentru perioada 2020 - 2030. Ca toate activităţile economice bazate pe utilizarea corpurilor de apă, industria hidroenergetică trebuie să se conformeze prevederilor legislaţiei de mediu europene care au ca scop protecţia şi restaurarea stării bune de conservare a râurilor şi lacurilor din Europa. Aceste prevederi sunt parte a Directivei Cadru Apă, a Directivei privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, a Directivelor Păsări şi Habitate şi a Directivelor EIM şi SEA.
        Conform Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, în anul 2015, structura naţională a producţiei de energie electrică a fost următoarea: 28% cărbune (în principal lignit), 27% hidro, 18% nuclear, 13% gaz natural, 11% eolian, 2% fotovoltaic şi 1% biomasă. În perioada ianuarie - octombrie 2016, structura producţiei a fost: 29% hidro, 25% cărbune, 18% nuclear, 15% gaz natural, 10% eolian, 2% fotovoltaic şi 1% biomasă.
        Hidroenergia constituie principalul tip de SRE. Centralele hidroelectrice au un randament ridicat, iar energia stocată în lacuri de acumulare este disponibilă aproape instantaneu, ceea ce le conferă un rol de bază pe piaţa de echilibrare. Cum o mare parte din centralele hidroelectrice au fost construite în perioada 1960-1990, sunt necesare investiţii în creşterea eficienţei. Compania Hidroelectrica are în curs de realizare, până în 2020, investiţii totale de peste 800 mil ∈ care includ finalizarea a circa 200 MW capacităţi noi, precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente.
        Strategia prevede, până în 2030, o creştere uşoară a capacităţii hidroenergetice, prin finalizarea proiectelor noi în curs de desfăşurare. Rolul esenţial jucat de hidroenergie pe piaţa de echilibrare va trebui întărit prin realizarea la timp a lucrărilor de mentenanţă şi retehnologizare.
        Potenţialul hidroenergetic este însă deja utilizat în bună măsură, deşi există posibilitatea de a continua amenajarea hidroenergetică a cursurilor principale de apă, cu respectarea bunelor practici de protecţie a biodiversităţii şi ecosistemelor.
        Strategia prevede o creştere uşoară a capacităţii hidroenergetice, prin finalizarea proiectelor în curs de desfăşurare. Rolul esenţial jucat de hidroenergie pe piaţa de echilibrare va trebui întărit prin realizarea la timp a lucrărilor de mentenanţă şi retehnologizare. Capacităţile hidroelectrice pot asigura servicii tehnologice de sistem (STS), cu variaţii ale producţiei instantanee de până la 4500 MW în 24 de ore.

    4.2. Descrierea celor mai bune practici disponibile
        Producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, respectiv prevenirea intensificării efectului de seră, sunt aspecte extrem de importante în contextul energetic şi climatic actual. În acelaşi timp, producerea de energie din surse regenerabile trebuie să nu conducă la degradarea corpurilor de apă sau a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Aceste deziderate ar putea fi îndeplinite integrat printr-o abordare unitară şi printr-o planificare strategică.
        Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea a publicat în anul 2013 o serie de recomandări care să atenueze conflictele între producerea energiei hidroelectrice pe de o parte şi starea corpurilor de apă sau protecţia speciilor şi habitatelor, pe de altă parte. Acestea sunt redate în cele ce urmează (Ghid privind cerinţele pentru producţia de energie hidroelectrică în contextul legislaţiei UE privind natura, 2018):
        ● Proiectele de amenajări hidroenergetice trebuie să respecte principiile sustenabilităţii, ţinând seama de factorii de mediu, sociali şi economici într-un mod cât mai echilibrat.
        ● Producerea de energie din surse regenerabile, precum energia hidroelectrică, ar trebui să facă parte dintr-o abordare holistică a politicilor energetice (un plan energetic naţional care să includă planuri de acţiune privind energia din surse regenerabile). Potenţialul neexploatat al surselor regenerabile, economiile de energie şi creşterea eficienţei energetice reprezintă aspecte importante, de care această abordare ar trebui să ţină cont.
        ● Pentru a asigura sustenabilitatea amenajărilor hidroenergetice şi pentru a echilibra diferitele interese publice, strategiile naţionale/regionale privind energia hidroelectrică ar trebui să fie elaborate pe baza acestor principii directoare la nivel de bazin hidrografic. Aceste strategii ar trebui să ia în considerare utilizarea multifuncţională a infrastructurii hidroenergetice (controlul inundaţiilor, alimentarea cu apă etc.) şi efectele sale asupra mediului (inclusiv pe cele cumulate).
        ● Evaluarea intereselor publice la nivel naţional/regional trebuie făcută într-un mod transparent, structurat şi reproductibil, bazat pe criterii şi informaţii relevante, implicând participarea publicului într-o fază incipientă a procesului decizional.
        ● În general, producţia de energie din surse regenerabile nu este considerată a fi de interes public major în sine. Un proiect hidroelectric nu este în mod automat de interes public major doar pentru că va genera energie din surse regenerabile. Fiecare caz trebuie evaluat pe baza propriilor caracteristici, în conformitate cu legislaţia naţională.
        ● Implicarea cetăţenilor şi a grupurilor de cetăţeni, a părţilor interesate şi a ONG-urilor ale căror interese sunt afectate de un proiect hidroenergetic este esenţială pentru optimizarea proceselor de planificare şi pentru ajungerea la o înţelegere comună şi la acceptarea punerii în practică a noilor proiecte hidroenergetice.
        ● Amenajările hidroenergetice trebuie să ţină seama de efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor acvatice şi asupra resurselor de apă (rezilienţa habitatelor din zonele de râu, debitul şi modificările sezoniere ale acestuia).
        ● Ar trebui promovată modernizarea tehnică a hidrocentralelor existente, în vederea creşterii producţiei de energie a acestora. Aceste tipuri de îmbunătăţiri sunt cele mai ecologice modalităţi de atingere a obiectivelor (de mediu pe exemplu, pe cele ale DCA).
        ● Modernizarea tehnică a hidrocentralelor existente ar trebui să fie corelată cu criteriile ecologice legate de protejarea şi îmbunătăţirea stării apelor. Strategiile şi instrumentele naţionale în domeniul energetic ar trebui să utilizeze stimulente sau etichete ecologice pentru a promova şi a susţine financiar modernizarea tehnică.
        ● Combinarea modernizării tehnice cu reabilitarea ecologică a instalaţiilor hidroelectrice existente reprezintă o soluţie avantajoasă atât din punctul de vedere al producerii de energie, cât şi din cel al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu.
        ● Pentru construirea de noi centrale hidroelectrice se recomandă o abordare bazată pe planificare strategică (asociată planului de acţiune privind energia din surse regenerabile şi planului de management al bazinelor hidrografice). Această abordare ar trebui să se bazeze pe o evaluare pe două niveluri (fiecare cuprinzând liste de criterii recomandate), şi anume evaluarea naţională/regională, urmată de evaluarea specifică proiectului. Abordarea este în conformitate cu principiul prevenirii şi al precauţiei şi cu principiul "poluatorul plăteşte".
        ● Într-o primă etapă se identifică sectoarele fluviale în care amenajările hidroenergetice sunt interzise de legislaţia/acordurile naţionale/regionale (zonele de excludere). Într-o a doua etapă sunt evaluate toate celelalte sectoare, utilizându-se o matrice de evaluare şi o schema de clasificare.
        ● Evaluarea naţională/regională este un instrument care ajută administraţiile să direcţioneze noile hidrocentrale către zonele în care se preconizează că efectele asupra mediului vor fi minime. Acest lucru poate fi realizat prin integrarea cerinţelor privind producţia de energie hidroelectrică şi a necesităţilor ecosistemului şi prin sprijinirea luării deciziilor pe baza unor criterii clare şi transparente, care să includă aspecte legate de gestionarea energiei, precum şi de mediu şi peisaj. Acolo unde este cazul, trebuie luate în considerare şi aspectele transfrontaliere sau specifice întregului bazin al Dunării.
        ● Evaluarea naţională/regională este benefică atât pentru sectorul mediului şi al apelor, cât şi pentru sectorul hidroenergetic, deoarece sporeşte previzibilitatea procesului de luare a deciziilor şi măreşte transparenţa în cazurile în care este probabil să se emită autorizaţii pentru noi proiecte.
        ● Dacă evaluarea la nivel naţional/regional are mai degrabă caracter general, evaluarea specifică proiectului clasifică sectoarele fluviale în funcţie de adecvarea lor pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic şi oferă o evaluare mai detaliată şi mai aprofundată a beneficiilor şi a efectelor proiectului concret. Acest lucru contribuie la stabilirea adecvării sau a neadecvării unui proiect la caracteristicile unui amplasament specific. Evaluarea specifică proiectului se realizează ca răspuns la o cerere de emitere a unei autorizaţii pentru o centrală hidroelectrică nouă şi, prin urmare, depinde de modul specific în care a fost conceput proiectul.
        ● Politicile actuale şi noile evoluţii în materie de politici, în special punerea în aplicare a legislaţiei UE şi a Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, ar trebui reflectate în mod corespunzător.
        ● Pentru a sprijini sectorul hidroenergetic în cel mai sustenabil mod posibil, sistemele de stimulente pentru noile proiecte hidroenergetice ar trebui să ţină seama de rezultatele abordării bazate pe planificare strategică şi de măsurile adecvate de atenuare.
        ● Pentru a minimiza efectele negative ale instalaţiilor hidroelectrice asupra ecosistemelor acvatice, trebuie stabilite măsuri de atenuare. Dacă legislaţia naţională prevede dispoziţii în acest sens, se pot compensa pierderile de producţie de energie hidroelectrică generate de aplicarea măsurilor de atenuare la hidrocentralele existente.
        ● Asigurarea migraţiei peştilor şi a debitelor ecologice reprezintă măsuri prioritare pentru menţinerea şi îmbunătăţirea stării ecologice a apelor.
        ● Alte măsuri de atenuare, cum ar fi îmbunătăţirea gestionării sedimentelor, minimizarea efectelor negative ale fluctuaţiilor artificiale ale nivelului apei (debitele pulsatorii), menţinerea stării apelor subterane sau refacerea habitatelor de anumite tipuri şi a zonelor riverane, sunt aspecte importante pentru ecologia râurilor şi a zonelor umede care depind direct de ecosistemele acvatice. Aceste măsuri ar trebui, prin urmare, să fie luate în considerare de la conceperea proiectului, ţinându-se seama de raportul cost-eficacitate şi de siguranţa aprovizionării cu energie electrică.
        În ciuda eforturilor de a integra considerentele de mediu în amenajarea cursurilor de apă pentru a obţine hidroenergie, Europa se confruntă în continuare cu mari probleme legate de amenajările existente. Din raţiuni energetice şi economice, funcţionarea acestora trebuie să continue, astfel încât se caută soluţii pentru prevenirea/reducerea impactului acestora asupra apei şi mai ales asupra ecosistemelor acvatice şi ripariene. În continuare se prezintă câteva exemple de bune practici în acest sens, sintetizate din Ghidul privind cerinţele pentru producţia de energie hidroelectrică în contextul legislaţiei UE privind natura.

        ● Barajul Kembs din Alsacia, Franţa, aproape de graniţa cu Germania şi Elveţia, fiind de interes pentru toate cele trei ţări. Complexul are în funcţiune 4 hidrocentrale, este amenajat pe Rin, canalizând apa către Grand Canal d'Alsace, şi întinzându-se pe o lungime de circa 50 de km. Pentru a diminua impactul asupra ecosistemului acvatic, s-au luat o serie de măsuri care au contribuit semnificativ la îmbunătăţirea calităţii mediului, Printre aceste măsuri se numără:
    - Crearea unui coridor între Grand Canal d'Alsace şi o zona umedă Petite Camargue Alsacienne, care are regim de protecţie, asigurând astfel debitul ecologic necesar funcţionării acesteia;
    – Construcţia a două noi pasaje pentru peşti;
    – Execuţia unor lucrări de eroziune controlată, respectiv amenajarea unor paturi de pietriş mobil care va permite instalarea de vegetaţie şi va facilita depunerea icrelor de către speciile dc peşti;
    – Amenajarea unui braţ mort al Rinului, respectiv renaturalizarea acestuia pe o lungime de 8 km;
    – Conversia unor terenuri cultivate cu o suprafaţă de circa 100 de ha în zonă umedă, cum era originar.

        ● Revitalizarea ecologică a cursului Rinului Superior. Pe Rinul superior (care traversează Elveţia şi Germania) sunt amenajate 11 hidrocentrale, respectiv o serie de diguri, praguri. Aceste amenajări perturbă dinamica naturală, afectează transportul de sedimente, eroziunea naturală. Pentru a reduce impactul major asupra ecosistemului acvatic, s-a elaborat un plan de acţiune cu măsuri de renaturalizare a cursului de apă şi de îmbunătăţire a transportului de sedimente. Acest plan este în momentul de faţă în discuţii privind fezabilitatea.
        ● Construirea unor scări de peşti pe râul Inn, Germania, aferente celor 4 hidrocentrale existente aici. Pe lângă aceste scări de peşti, au fost de asemenea amenajate zone de depunere a icrelor, habitate pentru puiet, 7 zone de sedimentare etc. Deşi au avut la studii ştiinţifice şi consultări, eficacitatea acestor măsuri va fi monitorizată pe o perioadă de 10 ani.
        Cele mai bune tehnici disponibile pentru a se asigura că impactul amenajărilor hidroenergetice asupra cursurilor de apă nu este semnificativ trebuie fundamentat foarte bine din punct de vedere ştiinţific. Deşi nu face referire directă la o amenajare hidroenergetică, există o hotărâre a CUEJ cu privire la eficienţa scărilor de peşti, respectiv Hotărârea 142/2016. Speţa vizează o centrală de cărbune din Hamburg, pentru a cărei răcire se prelevează o cantitate mare de apă din fluviul Elba, fapt care afectează speciile de peşti şi alte specii acvatice, fiind o rută de migrare pentru anumite specii de peşti care figurează în anexa II la Directiva habitate. Acordul de mediu pentru centrală a fost obţinut în anul 2008 şi a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarea a arătat că dacă se construieşte o scară de peşti (a doua existentă în zonă), impactul nu va fi semnificativ. Curtea a constatat că atâta vreme cât evaluarea de impact nu oferea argumente definitive privind eficacitatea scării, ci doar preciza ca se estimează că efectele negative vor fi atenuate, dar că acest lucru va fi pus în evidenţă cu certitudine doar în urma unei monitorizări post implementare, evaluarea nu a fost în măsură să garanteze lipsa oricărei îndoieli rezonabile cu privire la faptul că centrala respectivă nu va avea efecte negative asupra integrităţii reţelei Natura 2000.



    4.3. Descrierea proiectului
        Hidrocentrala este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică.
        Un proiect de producere a energiei electrice utilizând, energia hidraulică cuprinde în cele mai multe cazuri patru componente principale:
        ● captarea apei prin intermediul unor prize, stăvilare sau baraje;
        ● transportul apei prin intermediul unei conducte de aducţiune;
        ● transformarea energiei hidraulice în energie mecanică şi ulterior electrică prin intermediul echipamentelor existente în cadrul unei centrale electrice;
        ● transferul energiei electrice către Sistemul Energetic Naţional.

    Cel mai frecvent utilizate instalaţii hidroelectrice sunt următoarele (Ghid privind cerinţele pentru producţia de energie hidroelectrică în contextul legislaţiei UE privind natura, 2018):
        ● Centralele hidroelectrice amplasate pe firul apei. În sistemele hidroelectrice amplasate pe firul apei, producţia de energie electrică este determinată de debitul existent şi de diferenţa de nivel de pe cursul unui râu. Acest tip de instalaţie foloseşte debitul natural al cursului de apă pentru a produce energie electrică. Nu există nicio intenţie de a acumula apă şi de a o folosi ulterior. Acesta este tipul cel mai obişnuit pentru hidrocentralele mici, dar poate fi întâlnit şi la cele mari.
        ● Centralele hidroelectrice cu acumulare, pe firul apei: un rezervor de acumulare oferă posibilitatea de a stoca apa în perioadele cu cerere scăzută, pentru a o elibera în perioadele de vârf. Prin urmare, capacitatea de producţie depinde într-o măsură mai mică de disponibilitatea debitului apei. Astfel de rezervoare pot asigura o acumulare zilnică, sezonieră sau anuală, permiţând astfel satisfacerea cererii de energie electrică în perioadele de vârf şi facilitând integrarea în sistemul energetic a energiei produse din surse regenerabile variabile, de exemplu din energia eoliană.
    ● Centralele hidroelectrice cu lac de acumulare. Tradiţionala centrală hidroelectrică cu lac de acumulare are un rezervor de dimensiuni suficient de mari pentru a permite acumularea apei atât în timpul anotimpurilor ploioase, cât şi a celor secetoase. Apa se acumulează în spatele barajului şi este disponibilă oricând este necesar. O astfel de centrală poate fi utilizată eficient pe tot parcursul anului, fie ca centrală de bază, fie ca centrală de vârf, în funcţie dc necesităţi,
        ● Centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompare. Acestea se bazează pe rezervoare amplasate la diferite altitudini, care fac posibilă producerea unei cantităţi suplimentare de energie electrică în timpul perioadelor cu cerere foarte ridicată. Apa este pompată în rezervorul superior în perioadele cu cerere scăzută şi este eliberată prin turbine în rezervorul inferior atunci când cererea este ridicată. Centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompare nu sunt excluse din Directiva privind energia din surse regenerabile, însă nu sunt luate în considerare în statisticile privind energiile din surse regenerabile.

        Descrierea proiectului în cadrul RIM va conţine cel puţin următoarele informaţii:
        Descrierea caracteristicilor generale ale proiectului:
        ● încadrarea în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, corelarea funcţională sub aspect hidrotehnic cu alte lucrări;
        ● Clasa de importanţă a lucrării;
        ● Valorificarea potenţialului hidroenergetic, debit minim în albie, debit asigurat pentru celelalte folosinţe din aval, debit de servitute, debit ecologic, necesarul de apă pentru realizarea proiectului, cu referire la debitele zilnice, orare, anuale;
        ● Descrierea succintă a obiectivelor componente ale amenajării, putere instalată în MW, număr şi tip turbine, captări, inclusiv lucrările dc barare, bazine compensatoare, aducţiuni, centrală, echipamente, regim de exploatare, eventuale măsuri şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
        ● Profile transversale şi longitudinale.

        Descrierea etapelor proiectului:
        Investigaţii premergătoare fazei de construcţie (ex, analize de sol, studii topografice, geotehnice, hidrologice)
        Lucrările de pregătire a amplasamentului se vor referi la fiecare dintre cele de mai jos, după caz:
        ● Îndepărtarea vegetaţiei de pe terenul existent: suprafeţele împădurite afectate; dacă este cazul, suprafeţele împădurite incluse în situri Natura 2000 vor fi menţionate separat; se va menţiona de asemenea pierderea anumitor specii indigene sau pierderile de diversitate genetică, dacă este cazul; se vor preciza măsurile de compensare a suprafeţelor scoase din fondul forestier (suprafeţe reîmpădurite, localizarea acestora);
        ● Îndepărtarea stratului vegetal, excavaţii pentru atingerea cotei de fundare şi pregătirea terenului pentru construcţie.

        Descrierea organizării (organizărilor) de şantier trebuie să cuprindă următoarele, după caz:
        ● Amplasamentul/amplasamentele organizării de şantier/organizărilor de şantier;
        ● Suprafeţe de teren ocupate temporar pe perioada construcţiei şi descrierea acestora;
        ● Amenajările necesare organizării de şantier (îngrădire, locuri special amenajate pentru depozitarea materiilor prime şi a deşeurilor, barăci etc.)
        ● Modalităţi de alimentare cu apă (menajeră şi tehnologică, dacă este cazul);
        ● Instalaţii pentru tratarea şi/sau îndepărtarea efluenţilor lichizi.


        Descrierea etapei de construcţie:
        ● Durata lucrărilor de construcţie;
        ● Suprafeţe de teren ocupate definitiv;
        ● Etapizarea lucrărilor de construcţie (dacă este cazul);
        ● Estimarea personalului care va fi implicat în lucrările de construcţie;
        ● Descrierea lucrărilor civile necesare construcţiei captării, aducţiunii, centralei, reţelei electrice, inclusiv lucrările de protecţie a malurilor sau de regularizare a albiei, dacă este cazul;
        ● Echipamente şi tehnologii utilizate la construcţie,
        ● Materii prime şi resurse naturale şi energetice necesare la construcţie (tip, cantitate, periculozitate, mod de depozitare);
        ● Descrierea elementelor constructive ale proiectului (captare: prag deversor; stavile; câmp de spălare; front de captare; bazin deznisipator; scări de peşti; culee; apărări de mal; sistem de măsurare debit uzinat şi debit tranzitat prin scara de peşti, alte elemente importante care variază de la caz la caz; aducţiune: lungime, diametru, tip conducte, alte elemente importante care variază de la caz la caz; centrala: suprafaţă, înălţime, canal de fugă, turbine, generatoare, echipamente auxiliare etc.; liniile electrice: lungime, modul de transmisie al energiei (aerian, subteran), post de transformare, record, alte elemente importante care variază de la caz la caz. Se va avea în vedere ca în cadrul RIM să fie prezentate toate componentele proiectului, inclusiv transportul energiei către Sistemul Energetic Naţional.

        Descrierea etapei de funcţionare:
        ● Se va descrie fluxul tehnologic în perioada funcţionării;
        ● Se vor descrie instalaţiile principale ale proiectului.

        Descrierea etapei de dezafectare
        ● Se va menţiona durata estimată de viaţă a proiectului;
        ● Se vor preciza elementele proiectului care se vor dezafecta şi se va face un inventar al acestora;
        ● Se vor descrie principalele operaţii care vor fi efectuate în cazul dezafectării obiectivului.



    4.4. Analiza alternativelor
        În cadrul acestui capitol sunt prezentate modul de selectare, descriere şi evaluare a alternativelor rezonabile ale proiectului, aşa cum prevede Directiva EIM. În contextul procesului EIM, alternativele sunt modalităţi diferite de a realiza proiectul pentru a îndeplini obiectivul convenit.
        Alternativele pot lua diverse forme şi pot varia de la ajustări minore la proiect, la o regândire completă a proiectului.
        Conform prevederilor articolului 5, alineat 1 al Directivei, respectiv ale anexei IV, punctul 2, a acesteia, titularul proiectului trebuie să includă în RIM;
        ● descrierea alternativelor studiate;
        ● indicarea principalelor motive pentru selectarea opţiunii alese în ceea ce priveşte impactul asupra mediului.

        Vor fi luate în analiză doar alternativele relevante pentru proiectul propus şi fezabile din punct de vedere tehnic.
        O alternativă poate fi considerată nefezabilă dacă:
        ● Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei tehnologii impuse pot împiedica considerarea acesteia ca fiind o opţiune viabilă sau lipsa dezvoltării tehnologice poate împiedica luarea în considerare a anumitor opţiuni;
        ● Există obstacole bugetare: sunt necesare resurse adecvate pentru a implementa alternativele de proiect;
        ● Există obstacole din partea părţilor interesate: părţile interesate care se opun unei alternative de proiect pot face o anumită opţiune neatractivă;
        ● Există obstacole juridice sau de reglementare: pot exista instrumente de reglementare care limitează/interzic dezvoltarea unei anumite alternative.

        Anexa IV la directivă oferă câteva exemple de tipuri de alternative care trebuie luate în considerare şi care includ:
        ● Proiectare/tehnologie (tip de captare, tip de turbine, număr de turbine, capacitate instalată, debite de apă utilizate etc.);
        ● Locaţie (se va face în mod obligatoriu referire la poziţia elementelor componente ale proiectului faţă de receptorii sensibili);
        ● Dimensiune;
        ● Scară.

        Numărul alternativelor nu este impus, acesta este practic nelimitat, totuşi practica generală poate să dicteze câte alternative trebuie luate în considerare. Se recomandă analiza unui număr minim de 3 alternative, dintre care una trebuie să fie Alternativa 0 sau "Nicio acţiune", respectiv descrierea a ce s-ar întâmpla dacă proiectul nu s-ar implementa şi justificarea necesităţii implementării acestuia.
        Celelalte alternative identificate vor fi:
        ● descrise pe scurt;
        ● comparate în ceea ce priveşte impactul lor asupra mediului;
        ● justificarea alternativei selectate punându-se accent pe impactul acesteia asupra mediului.



    5. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE/COMPENSARE
    5.1. Criterii pentru evaluarea impactului semnificativ asupra mediului
        În cadrul etapei de încadrare, se decide dacă pentru un proiect trebuie să se elaboreze RIM şi implicit să se obţină Acord de Mediu. AC decide dacă este nevoie de elaborarea unei EIM. La sfârşitul acestei etape, va fi emisă o decizie de încadrare, care va fi făcută publică.
        AC ia decizia etapei de încadrare, în baza următoarelor informaţii:
    1. Memoriu de prezentare şi analiza proiectului în baza criteriilor din Anexa 3;
    2. Încadrarea în art. 48 sau 54 din Legea Apelor nr. 107/1996; Necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă;
    3. Încadrarea în art. 28 din OUG 57/2005; Necesitatea efectuării evaluării adecvate;
    4. Punctele de vedere justificate (în scris ale membrilor CAT)

        În cazul proiectelor vizate de prezentul ghid, deoarece acestea au relevanţă majoră asupra factorului de mediu Apă, titularul trebuie să furnizeze în memoriul de prezentare şi informaţii din Planul de management bazinal aferent:
        ● Localizarea proiectului: bazinul hidrografic; cursul de apă: denumire şi codul cadastral; corpul de apă (de suprafaţă şi/sau subteran): denumire şi cod;
        ● Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafaţă; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimică a corpului de apă;
        ● Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.

        În general, în etapa de încadrare, semnificaţia impactului se determină calitativ, fără detalii de ordin cantitativ. Este necesară doar stabilirea semnificaţiei generale a impactului unui proiect, pentru a decide dacă se supune sau nu evaluării impactului asupra mediului. Mai jos se prezintă o serie de întrebări simple pentru stabilirea semnificaţiei impactului:
        ● Va fi o schimbare majoră a condiţiilor de mediu?
        ● Noile caracteristici vor fi disproporţionate faţă de caracteristicile mediului existent?
        ● Impactul va fi neobişnuit în zonă sau deosebit de complex?
        ● Impactul se va extinde pe o arie largă?
        ● Va exista un potenţial de impact transfrontalier?
        ● Vor fi afectaţi mulţi oameni?
        ● Vor fi afectaţi mulţi receptori de alte tipuri (faună şi floră, întreprinderi, facilităţi)?
        ● Vor fi afectate caracteristicile sau resursele valoroase sau limitate?
        ● Există riscul ca standardele de mediu să fie încălcate?
        ● Există riscul ca siturile, zonele, caracteristicile protejate să fie afectate?
        ● Există o probabilitate mare de apariţie a efectului?
        ● Impactul se va manifesta pentru o perioadă lungă de timp?
        ● Efectul va fi permanent, mai degrabă decât temporar?
        ● Impactul va fi continuu sau intermitent?
        ● Dacă impactul este intermitent, acesta va fi frecvent sau rar?
        ● Impactul va fi ireversibil?
        ● Va fi dificil să se evite, reducă, repare sau să se compenseze efectul?

        Dacă se răspunde afirmativ la una dintre întrebările de mai sus, există posibilitatea ca semnificaţia impactului să fie mare sau medie şi, implicit, proiectul să fie supus evaluării impactului asupra mediului.
        Criteriile principale utilizate pentru stabilirea categoriilor de impact potenţial sunt:
    a) Dimensiunea: proiecte de dimensiuni mari, mai mari decât proiectele obişnuite de acelaşi tip;
    b) Locaţia: proiecte propuse care sunt situate în sau aproape de zonele sensibile din punct de vedere ecologic sau al altor componente de mediu senzitive (arii naturale protejate, rezervaţii de interes ştiinţific deosebit sau situri de importanţa arheologică, culturală sau istorică); de asemenea proiectele propuse în locaţii în care caracteristicile dezvoltării propuse ar putea avea efecte semnificative asupra populaţiei;
    c) Efecte: proiecte care induc efecte negative cu intensitate sau complexitate ridicată, inclusiv cele care dau naştere unor efecte grave asupra oamenilor sau componentei biotice, cele care ameninţa utilizarea actuală sau potenţială a unei zone afectate şi cele care produc o încărcare suplimentară care nu poate fi susţinută de capacitatea de suport a mediului.

    a) Criterii legate de dimensiunea proiectului
        Când proiectul de producere a hidroenergiei se cumulează cu alte proiecte, ar putea să apară efecte cumulative cu privire la:
        ● utilizarea resurselor naturale, în special a apei;
        ● daune aduse zonelor învecinate, mai ales populaţiei şi ecosistemelor.

        Stabilirea dacă un proiect în sine poate fi considerat "mare" sau "major", poate fi realizată doar printr-o examinare de la caz la caz şi/sau analizarea unor aspecte precum:
    - criterii legale cantitative şi calitative, valori privind creşterea producţiei, creşterea emisiilor sau consumul de materii prime sau energie;
    – praguri impuse de legislaţia naţională pentru proiecte care necesită o EIM; criterii furnizate de organisme/instituţii internaţionale, naţionale şi regionale care să fie folosite ca bază pentru identificarea pragurilor de încadrare a proiectelor în funcţie de dimensiunea acestora.

        În cazul proiectelor de producere a energiei hidroelectrice, sunt considerate centrale hidroelectrice de mică putere, centralele cu o putere mai mică sau egală cu 10 MW.

    b) Criteriile legate de locaţie/amplasament
        În cadrul acestei categorii de criterii, se va acorda o atenţie deosebită senzitivităţii componentelor de mediu din zona proiectului.
        Se va acorda o atenţie sporită cursurilor de apă pe care se vor implementa proiectele de producere a energiei hidroelectrice, precum şi habitatelor acvatice şi ripariene, respectiv speciilor legate de acestea. De asemenea, se vor lua în calcul în analiza locaţiei şi comunităţile umane situate aval de amplasamentul proiectului şi ale căror folosinţe de apă ar putea fi afectate odată cu implementarea proiectului. Se va ţine cont de faptul că râurile mici pot fi afectate mult mai puternic de astfel de proiecte decât râurile mari, orice modificare a dinamicii naturale a acestora putând conduce la o afectare gravă a mediului în zonele de implementare ale proiectelor.

    c) Criterii legate de efectele asupra mediului
        Următoarele criterii sunt cele mai frecvent folosite în metodologii pentru a determina semnificaţia efectelor:
    - magnitudinea efectului;
    – întinderea spaţială a efectului;
    – durata efectului;
    – frecvenţa efectului;
    – probabilitatea de apariţie;
    – reversibilitatea efectului;
    – importanţa ecologică şi socială,
    – impactul asupra sănătăţii populaţiei;
    – sustenabilitatea.

        Caracterizarea lor ar putea utiliza criteriile de evaluare exemplificate în Tabelul 1.
        Alte criterii suplimentare ar putea fi:
    - contribuţia proiectului la impactul cumulativ;
    – cantitatea şi calitatea fiecărei resurse sau valori ecologice care ar putea fi afectată, inclusiv unicitatea şi senzitivitatea acestora;
    – importanţa pentru stat şi societate a fiecărei resurse ecologice care ar putea fi afectată.


        Tabel 2. Exemplu de criterii generale pentru stabilirea efectelor adverse

┌────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│Caracteristicile│Scara efectelor si parametrii │
│efectelor/ ├─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│criterii │Scăzut/minor │mediu │Ridicat/ │
│ │ │ │semnificativ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Magnitudinea efectului - mărimea sau gradul de impact în │
│comparaţie cu condiţiile sau pragurile iniţiale şi alţi │
│parametrii de măsurare aplicabili (de exemplu, standarde, │
│ghiduri, obiective). │
│Magnitudinea indică nivelul impactului într-o zonă, de la │
│impact minor până la distrugere totală. Un impact de │
│intensitate scăzută pe o suprafaţă mare ar putea fi mai rău │
│decât un impact de intensitate mare într-o zonă mică, în │
│funcţie de anumite elemente. │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efectul │Efectele │ │
│ │modifică │conduc la │Efectele conduc│
│ │minor │depăşirea │la depăşirea │
│ │condiţiile │valorilor de │valorilor de │
│ │iniţiale; │referinţă, │referinţă şi la│
│ │totuşi, este │dar are un │impact ridicat │
│ │mai mic decât│efect limitat│asupra │
│ │valorile de │asupra │componentelor │
│ │referinţă │componentelor│importante ale │
│ │prevăzute în │importante │mediului │
│ │legislaţie │ale mediului │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Întinderea spaţială (geografică) a efectului │
│Zona în care impactul va avea loc şi va fi măsurabil, de la │
│metri pătraţi la kilometri pătraţi │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efect limitat│ │Efect la nivel │
│ │la │Efect la │regional/ │
│ │amplasamentul│nivel local. │naţional/ │
│ │proiectului. │ │transnaţional │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Durata/sincronizarea - perioada de timp în care impactul va │
│persista. │
│Evenimentele pe termen scurt pot crea impact semnificativ │
│dacă ele au loc frecvent. Ele pot coincide cu perioade │
│sensibile în mediul receptor, precum ciclurile de │
│reproducere la specii. │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efectul este │Efectul este │ │
│ │limitat la │limitat la │ │
│ │evenimente pe│faza de │Efectul se │
│ │termen scurt │operare şi │extinde dincolo│
│ │(de exemplu, │întreţinere │de faza de │
│ │faza de │şi/sau faza │scoatere din │
│ │pregătire a │de scoatere │funcţiune. │
│ │şantierului │din │ │
│ │sau faza de │funcţiune. │ │
│ │construcţie).│ │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Frecvenţa (sau probabilitatea) - rata de recurenţă a │
│impactului (sau condiţiile care produc impactul) │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Condiţiile │ │
│ │ │sau │Condiţiile sau │
│ │Condiţiile │fenomenele │fenomenele care│
│ │sau │care produc │produc efectul │
│ │fenomenele │efectul pot │pot avea loc │
│ │care produc │avea loc o │des şi la │
│ │efectul au │dată sau de │intervale │
│ │loc rar. │mai multe ori│regulate şi │
│ │ │în timpul │frecvente. │
│ │ │existenţei │ │
│ │ │proiectului. │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Reversibilitatea - gradul în care impactul poate fi atenuat │
│(măsurat de obicei prin necesar pentru ca mediul să revină │
│la starea naturală). │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Efectul │ │
│ │ │persistă un │ │
│ │Efectul este │anumit timp │ │
│ │reversibil │după ce sursa│ │
│ │(de exemplu, │/factorul de │ │
│ │încetează de │stres este │ │
│ │îndată ce │îndepărtat │Efectul nu este│
│ │sursa/ │(ă), dar în │reversibil. │
│ │factorul de │final │ │
│ │stres este │încetează (de│ │
│ │îndepărtat │exemplu, este│ │
│ │(ă)). │reversibil pe│ │
│ │ │toată durata │ │
│ │ │proiectului).│ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Importanţa ecologică – importanţa factorului afectat pentru │
│păstrarea integrităţii şi funcţiilor ecosistemului. │
│Calitatea mediului receptor este în general identificată │
│prin declararea zonelor de conservare, identificarea │
│speciilor protejate şi alte trăsături naturale valoroase │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │ │Componentele │
│ │ │ │biotice sunt │
│ │ │Componentele │mai puţin │
│ │Componentele │biotice sunt │comune şi cu │
│ │biotice sunt │mai puţin │abundenţă │
│ │comune şi │comune şi cu │limitată pe │
│ │abundente la │abundenţă │teritorii mai │
│ │nivel local. │limitată în │extinse/ │
│ │ │regiune. │inclusiv în │
│ │ │ │context │
│ │ │ │transfrontieră.│
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Valoarea pentru societate - valoarea atributului sau │
│trăsăturilor mediului pentru societate │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Componentele │ │
│ │ │valoroase ale│Componentele │
│ │Componentele │mediului │valoroase ale │
│ │valoroase ale│joacă un rol │mediului joacă │
│ │mediului │important, │un rol │
│ │joacă un rol │dar indirect,│important, şi │
│ │limitat şi │în menţinerea│direct în în │
│ │indirect în │nivelului │menţinerea │
│ │menţinerea │economic, │nivelului │
│ │nivelului │structurii │economic, │
│ │economic, │sociale, │structurii │
│ │structurii │stabilităţii │sociale, │
│ │sociale, │comunităţii │stabilităţii │
│ │stabilităţii │şi │comunităţii şi │
│ │comunităţii │caracterului │caracterului │
│ │şi │comunităţilor│comunităţilor │
│ │caracterului │locale, │locale, stării │
│ │comunităţilor│stării de │de sănătate şi │
│ │locale. │sănătate şi │bunăstării │
│ │ │bunăstării │populaţiei │
│ │ │populaţiei │locale. │
│ │ │locale. │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Impactul asupra sănătăţii umane fizice - gradul în care │
│unele aspecte ale sănătăţii umane pot fi afectate │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efectul │Efectele │ │
│ │modifică │conduc la │ │
│ │minor │depăşirea │Efectele conduc│
│ │condiţiile │valorilor de │la depăşirea │
│ │iniţiale; │referinţă, │valorilor de │
│ │totuşi, este │dar are un │referinţă şi la│
│ │mai mic decât│efect limitat│impact ridicat │
│ │valorile de │asupra │asupra │
│ │referinţă │sănătăţii │sănătăţii umane│
│ │prevăzute în │umane │ │
│ │legislaţie │ │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Sustenabilitatea - gradul în care impactul ar putea conduce │
│la compromiterea abilităţii generaţiilor următoare de a-şi │
│satisface nevoile │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Efectul va │ │
│ │ │conduce la │Efectul va │
│ │Efectul nu │diminuarea │conduce în timp│
│ │afectează │unor resurse │scurt la │
│ │existenţa │pe toată │epuizarea │
│ │componentelor│durata │resursei şi va │
│ │valoroase ale│proiectului. │compromite deci│
│ │mediului sau │Componentele │satisfacerea │
│ │utilizarea │valoroase ale│nevoilor │
│ │acestora ca │mediului vor │generaţiei │
│ │resurse. │fi │viitoare cu │
│ │ │disponibile │privire la acea│
│ │ │în │resursă. │
│ │ │continuare. │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Senzitivitatea amplasamentului - sensibilitatea mediului │
│receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv │
│capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care │
│Proiectele le pot aduce │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Un receptor │ │ │
│ │care nu este │ │ │
│ │important │Un receptor │ │
│ │pentru │care este │ │
│ │funcţionarea │este │ │
│ │sistemului │important │ │
│ │din care face│pentru │Un receptor │
│ │parte, sau │funcţionarea │care este de │
│ │care este │sistemului │importanţă │
│ │important dar│din care face│majoră pentru │
│ │rezistent la │parte. Poate │funcţionarea │
│ │schimbări (în│fi mai puţin │sistemului din │
│ │contextul │rezistent la │care face │
│ │proiectului │schimbări dar│parte, care nu │
│ │propus) şi │poate fi │este rezistent │
│ │îşi va reveni│readus la │la schimbări şi│
│ │rapid pe cale│starea │care nu poate │
│ │naturală la │iniţială prin│fi readus la │
│ │starea │acţiuni │starea │
│ │dinaintea │specifice, │iniţială. │
│ │impactului │sau se poate │ │
│ │odată ce │reface pe │ │
│ │activitatea │cale naturală│ │
│ │generatoare │în timp. │ │
│ │de impact se │ │ │
│ │opreşte. │ │ │
└────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┘



    5.2. Evaluarea impactului asupra mediului
        Articolul 3 al Directivei EIM prevede ca RIM să identifice, să descrie şi să evalueze efectele semnificative asupra mediului generate de un proiect. Conceptul de "semnificativ" trebuie înţeles în funcţie de cât de inacceptabil este considerat impactul unui proiect în contextul social şi de mediu, respectiv raportat la pragurile impuse prin legislaţie. Semnificaţia unui efect se stabileşte în baza unei opinii documentate în ceea ce priveşte schimbările declanşate de proiectul în cauză. Alte două elemente sunt extrem de importante în evaluarea impactului unui proiect asupra mediului:
        ● Delimitarea zonei în care se manifestă impactul proiectului. Este important de subliniat că zona în care se manifestă impactul unui proiect nu se reduce la suprafaţa amplasamentului, vor fi delimitate zonele în care proiectul poate genera impact direct sau indirect, indiferent de distanţa la care sunt acestea situate faţă de componentele proiectului, argumentând pentru fiecare caz în parte această delimitare. În cazul proiectelor hidroenergetice, efectele se pot repercuta în aval pe distanţe foarte mari, în funcţie de dimensiunea cursului de apă;
        ● Impactul cumulativ. Coexistenţa impacturilor poate creşte sau reduce impactul combinat. Impacturile care sunt considerate nesemnificative atunci când sunt evaluate individual, pot deveni semnificative atunci când sunt combinate cu alte impacturi. În cazul proiectelor de producere a energiei hidroelectrice, vor fi identificate toate proiectele care au efecte asupra cursului de apă vizat de proiect, atât în amonte, cât şi în aval, alte proiecte similare, proiecte care implică alte folosinţe de apă, lucrări de regularizare sau de atenuare a efectelor inundaţiilor, drumuri care interferează cu cursul de apă etc.

        În cadrul articolului 3 al Directivei sunt menţionaţi factorii de mediu pentru care trebuie efectuată evaluarea efectelor, respectiv: sol, subsol, apă, aer, climă, biodiversitate, populaţia şi sănătatea publică, bunuri materiale, patrimoniu cultural, peisaj. Această listă de aspecte de mediu a fost extinsă prin amendamentele la Directiva EIM din 2014, adăugând în special următorii factori: schimbările climatice - atât atenuarea, cât şi adaptarea; riscurile de accidente majore şi dezastre; utilizarea resurselor naturale. De asemenea, noua directivă insistă asupra evaluării impactului asupra biodiversităţii, căreia elaboratorii RIM trebuie să îi acorde o atenţie sporită.
        Evaluarea impactului se va face pentru fiecare factor de mediu/aspect de mediu menţionat anterior şi va cuprinde:
        ● Identificarea formelor de impact pe care proiectul le generează asupra factorului/aspectului de mediu;
     ● Evaluarea impactului (pe baza criteriilor menţionate la subcapitolul 5.1) şi încadrarea acestuia pe categorii în funcţie de tipul acestuia (direct/indirect/cumulativ), magnitudine, durată, reversibilitate, arie de manifestare, frecvenţă şi probabilitate de apariţie;
        ● Măsuri de prevenire/reducere a impactului asupra mediului;
        ● Concluzii privind impactul rezidual, după aplicarea măsurilor de prevenire/reducere a impactului.

        În cadrul etapei de definire a domeniului evaluării, se identifică efectele potenţial semnificative, care urmează a fi evaluate în detaliu în RIM şi se stabileşte gradul de detaliu al informaţiilor care trebuie furnizate în cadrul acestuia. Titularul furnizează AC o propunere privind aspectele relevante pentru protecţia mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului (RIM), studiul de evaluare adecvată (EA) şi studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA). AC analizează propunerile şi emite un îndrumar către titular. În cele ce urmează sunt oferite câteva detalii utile în etapa de definire a domeniului evaluării pentru proiectele care pregătesc instalaţii de producere a energiei hidroelectrice.
        Efectele pe care le poate avea o instalaţie hidroelectrică asupra mediului sunt complexe şi pot apărea în orice etapă de viaţă a proiectului (construcţie, funcţionare, dezafectare). Acestea depind însă de multe aspecte care ţin de dimensiunea proiectului, de măsurile de reducere adoptate, dar şi de senzitivitatea cursului de apă, dacă e natural sau afectat de alte amenajări, de tipul de relief din zona proiectului, de regimul de protecţie a zonei, de receptorii sensibili etc. Prin urmare, impactul nu poate fi generalizat, ci va fi analizat caz cu caz, luând în calcul toate aceste aspecte. Ca o precizare generală, aplicabilă tuturor proiectelor de acest gen, se poate afirma că factorii de mediu cei mai afectaţi de astfel de proiecte sunt Apa şi Biodiversitatea. Principalele efecte asupra acestor două componente ale mediului sunt enumerate în cele ce urmează. Aceste tipuri de efecte vor fi abordate în detaliu în cadrul RIM.
        ● Modificări morfologice ale canalului de curgere şi ale habitatelor ripariene. Se vor menţiona toate elementele care ar putea conduce la modificarea dinamicii naturale a canalului de scurgere, cum ar fi pragurile, barajele, apărările de mal, pragurile de fund etc, şi se va estima impactul acestora asupra ecosistemului acvatic afectat de proiect. De asemenea, în cazul în care implementarea proiectului hidroenergetic presupune scoatere din circuitul forestier/defrişare, vor fi prezentate toate detaliile (suprafaţă, masa lemnoasă, impact asupra ecosistemului, împăduriri în compensare, riscuri geomorfologice sau hidrice asociate etc.).
        ● Obstacole în calea migraţiei peştilor;
        ● Modificarea dinamicii naturale a transportului sedimentelor;
        ● Modificări ale regimului de scurgere, în special a debitului;
        ● Modificări ale ciclurilor naturale de viitură;
        ● Modificări ale parametrilor fizici şi chimici ai apei;
        ● Rănirea sau uciderea speciilor de faună care ajung accidental în centrală;
        ● Perturbări ale speciilor, alterarea comportamentului natural al acestora;
        ● Efecte asupra speciilor şi habitatelor ripariene, induse de modificarea regimului hidric (habitate ripariene, specii de amfibieni şi reptile, specii de păsări acvatice etc.).

        Un accent deosebit se va acorda efectelor cumulate, mai ales în cazul râurilor mici, foarte fragile.
        În elaborarea RIM se va ţine cont, după caz, de:
        ● studiul privind impactul asupra corpurilor de apă, dacă necesitatea efectuării acestuia a fost stabilită în cadrul procedurii de obţinere a Avizului de Gospodărire a Apelor;
        ● studiul de evaluare adecvată, dacă necesitatea efectuării acestuia a fost stabilită în cadrul etapei de încadrare a proiectului.

        În cazul în care s-a stabilit necesitatea efectuării studiului de impact asupra corpurilor de apă şi a studiului de evaluare adecvată, acestea se vor înainta către AC odată cu RIM.

    Evaluarea impactului din perspectiva schimbărilor climatice
        Abordarea schimbărilor climatice în cadrul procesului EIM trebuie făcută ţinând cont de următoarele recomandări:
        ● Identificarea elementelor cheie în ceea ce priveşte relaţia proiectului cu schimbările climatice, atât prin prisma reducerii emisiilor de GHG, cât şi a adaptării;
        ● Determinarea efectelor potenţial semnificative ale proiectului prin prisma emisiilor de GES;
        ● Prezentarea clară a alternativelor analizate în cadrul EIM cu privire la impactul proiectului asupra schimbărilor climatice;
        ● Prezentarea clară a impactului schimbărilor climatice asupra proiectului şi identificarea măsurilor de adaptare adecvate;
        ● Prezentarea modului în care efectele proiectului asupra schimbărilor climatice vor fi monitorizate.

        În evaluarea efectelor proiectului asupra schimbărilor climatice prin emisia de GES, se vor avea în vedere deci:
        ● Creşterile directe de GES ca urmare a implementării proiectului;
        ● Creşterile indirecte de GES ca urmare a consumului energetic sau transporturilor asociate proiectului;
        ● Creşterile indirecte de GES asociate managementului deşeurilor în cadrul proiectului.

        În cazul proiectelor care pot avea un impact semnificativ asupra creşterii cantităţii de GES în atmosferă, este nevoie de calcularea emisiilor de GES asociate proiectului. Banca Europeană de Investiţii a dezvoltat o metodologie de calcul a amprentei de carbon pentru proiectele pe care acesta le finanţează. Metodologia BEI are două obiective: 1) să calculeze emisiile totale de GES asociate proiectelor şi 2) să evalueze variaţiile în emisia de GES comparativ cu nişte valori de referinţă, considerate valori relative de emisie.
        Metodologia BEI este disponibilă la următorul link:
        http://www.eib.org/en/about/documents/footprint-methodologies.htm

        În cazul proiectelor hidroenergetice, calcularea emisiilor de GES se impune doar în cazul proiectelor de dimensiuni mari, la scară regională/naţională.

    Evaluarea impactului proiectului asupra siturilor de interes comunitar
        Deşi biodiversitatea se numără printre factorii de mediu pentru care trebuie evaluat în mod obligatoriu impactul proiectelor în cadrul procedurii EIM, în cazul în care proiectele pot avea impact asupra siturilor Natura 2000, respectiv asupra unor specii şi habitate de interes comunitar, acestea vor fi evaluate corespunzător.
        Instalaţiile hidroelectrice existente sau propuse a fi amplasate în cadrul sau în apropierea unor situri Natura 2000 sau care au efecte negative asupra unor astfel de situri trebuie să fie întotdeauna conforme cu dispoziţiile articolului 6 alineatul (2) din Directiva Habitate. Articolul 6 alineatul (2) al acesteia impune obligaţia asigurării faptului că situl nu se deteriorează comparativ cu starea sa la momentul primei desemnări ca sit Natura 2000. Aceasta înseamnă că titularul trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pe care le-ar putea lua în mod rezonabil pentru a se asigura că habitatele nu sunt deteriorate şi/sau că speciile nu sunt perturbate în mod semnificativ.
        Prin urmare, titularul are obligaţia:
        ● să investigheze ameninţările şi presiunile cauzate de prezenţa instalaţiilor hidroelectrice asupra speciilor şi tipurilor de habitate pentru care a fost desemnat situl;
        ● să ia măsurile de remediere necesare în cazul în care aceste presiuni existente produc un declin sau o degradare a speciilor vizate şi a habitatelor prezente în sit.

        În evaluarea impactului asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar, se vor avea în vedere următoarele recomandări:
        ● se vor prezenta obligatoriu metodele utilizate în cadrul elaborării studiului de evaluare adecvată, respectiv dacă s-au bazat pe cercetare de teren (când au fost efectuate campaniile de teren, ce categorii de specialişti au făcut parte din echipă, metodele de cercetare în teren, metodele de analiză a datelor etc.) şi/sau analiză bibliografică (cu menţionarea clară a surselor);
        ● în cazul în care există plan de management aprobat pentru situl de interes comunitar potenţial afectat de proiect, se vor analiza informaţiile privind distribuţia habitatelor şi speciilor existente în cadrul acestora;
        ● în cazul în care nivelul de detaliu al informaţiilor privind distribuţia speciilor şi habitatelor nu permit o evaluare corespunzătoare a impactului sau în cazul în care nu există plan de management, se vor efectua cercetări în teren în vederea identificării habitatelor şi speciilor potenţial afectate de proiect;
        ● numărul şi tipul specialiştilor implicaţi în cercetările de teren va fi stabilit în funcţie de prezenţa potenţială a habitatelor şi speciilor în zona proiectului, care se poate face fie pe baza analizei formularului standard al sitului, pe baza analizei unor surse bibliografice sau pe baza unor analize preliminare în teren; categoriile de organisme cel mai afectate de astfel de proiecte sunt speciile de nevertebrate acvatice, peşti, amfibieni, păsări (în special păsările care cuibăresc în zonele ripariene), mamiferele legate de ecosistemele acvatice (vidra, castorul) şi habitatele ripariene. Prin urmare din echipa de elaborare a studiilor de evaluare adecvată pentru astfel de proiecte ar trebui să facă în mod obligatoriu parte un specialist ihtiolog, un specialist în nevertebrate acvatice, un specialist în floră/habitate, 1 specialist ornitolog, 1 specialist în mamifere şi un specialist în amfibieni.
        ● Pentru a avea o bază de comparaţie pentru monitorizarea în timpul fazei de operarea a turbinei, se vor analiza şi grupele de organisme care sunt indicatoare ale calităţii apei şi a căror monitorizare va fi o obligaţie impusă de Administraţia Naţională "Apele Române" şi unităţile aflate în subordinea acesteia. Astfel se va realiza un studiu iniţial al fitobentosului, zoobentosului, macronevertebratelor bentonice, al macrofitelor. Pentru fiecare grup se va analiza compoziţia taxonomică şi densitatea/unitate de suprafaţă sau volum iar la cerere şi unii indici speciali. Analiza acestor grupe se va realiza în lunile cu temperatura apei ridicată, evitându-se lunile de iarnă, primăvară timpurie şi toamnă târzie.
        ● Perioada de cercetare în teren va ţine cont de perioadele ecologice ale habitatelor şi speciilor vizate de proiect (vezi tabelul 3). Pentru ca datele obţinute să aibă o acurateţe cât mai ridicată, este ideal ca cercetarea să se efectueze pe toată durata perioadei favorabile, cu o frecvenţă mai mare a deplasărilor în teren în perioada optimă. În cazul în care acest lucru nu este posibil, perioada de cercetare în teren se poate diminua, dar aceasta trebuie să se suprapună peste perioada optimă.

        Tabel 3. Perioadele recomandate de realizare a studiilor de teren în elaborarea stadiului de evaluare adecvată (a se vedea imaginea asociată)

        ● Durata cercetărilor în teren depinde de informaţiile existente (cele din planul de management, dacă există, bibliografie etc.), de valoarea obiectivelor de conservare a siturilor potenţial afectate, de dimensiunea proiectului. În cazul proiectelor de producere a energiei hidroelectrice, aceasta poate varia între câteva luni şi 1 an. În cazuri excepţionale (cum ar fi cele în care există impact cumulativ, în care cursul de apă afectat este fragil sau în care situl adăposteşte specii şi habitate extrem de valoroase sau prioritare), studiile de teren se pot desfăşură şi pe perioade mai lungi de 1 an;
        ● Modul de prezentare a informaţiilor din teren va fi clar şi concis, se recomandă utilizarea de hărţi (distribuţia speciilor şi habitatelor vizate în raport cu elementele componente ale proiectului) şi fotografii;
        ● Conceptul de "proximitate" sau "vecinătate" va fi interpretat individual, de la caz la caz, neputându-se face generalizări în această privinţă. Dacă în cazul habitatelor, se poate stabili mai clar aria care ar putea fi afectată de implementarea proiectului (circa 50 m în stânga şi în dreapta cursului de apă pentru fiecare componentă a proiectului, inclusiv aducţiunea), în cazul speciilor această delimitare este imposibil de precizat în mod generalizat. Astfel, conceptul de proximitate va fi stabilit în fiecare caz în parte ţinând cont de categoriile de organisme potenţial afectate, de mărimea habitatului specific acestora (de exemplu un proiect de producere a energiei hidroelectrice vor afecta speciile de amfibieni şi habitatele doar din zona de implementare a proiectului, în timp ce speciile de peşti şi de nevertebrate acvatice ar putea fi afectate pe distanţe foarte mari aval de proiect). De asemenea, trebuie menţionat că din aceleaşi considerente, un proiect de producere a energiei hidroelectrice poate avea impact semnificativ asupra obiectivelor de conservare a unui sit de interes comunitar chiar dacă acesta se află în afara acestuia, dar amonte pe cursul de apă;
        ● Conform precizărilor CJUE (cauza 142/2016), concluziile studiului de evaluare adecvată trebuie să garanteze lipsa oricărei îndoieli rezonabile cu privire la faptul că un proiect nu va avea efecte negative asupra integrităţii sitului, respectiv în momentul adoptării deciziei de aprobare a realizării proiectului nu trebuie să se menţină nicio îndoială rezonabilă din punct de vedere ştiinţific în raport cu lipsa efectelor negative asupra integrităţii sitului. Prin urmare, studiile de evaluare adecvată vor emite concluzii certe şi care să garanteze la momentul efectuării sale lipsa unui impact negativ semnificativ asupra speciilor şi habitatelor. O atenţie sporită din acest punct de vedere se va acorda scărilor de peşti canalelor de derivaţie pentru peşti, a căror eficienţă este în general dovedită în perioada implementării proiectului, ca urmare a activităţilor de monitorizare. Astfel de măsuri de reducere nu pot fi deci acceptate dacă eficienţa acestora nu este dovedită în mod clar la momentul efectuării studiilor (prezentare unor rezultate de monitorizare în cazul unor proiecte ce pot fi considerate similare cu proiectul supus avizării, studii ştiinţifico publicate etc.).

    5.3. Măsuri de reducere/prevenire/compensare a impactului
        Măsurile care se pot adopta pentru a preveni sau reduce efectele asupra mediului pentru amenajările hidroelectrice existente sau propuse se încadrează în general în 4 categorii:
        ● păstrarea/refacerea continuităţii râului şi a migraţiei peştilor, de exemplu prin înlăturarea structurilor vechi sau învechite sau prin construirea de pasaje pentru peşti a căror eficienţă a fost dovedită în cazul altor proiecte sau în cadrul unor studii ştiinţifice publicate;
        ● reducerea mortalităţii peştilor, prin instalarea de grătare la prizele de admisie şi prin montarea unor turbine special adaptate
        ● stabilirea debitului ecologic ţinând cont de nevoile componentei biotice;
        ● păstrarea unei dinamici a sedimentelor care să îmbunătăţească structura şi funcţionarea habitatelor de apă dulce.

        De asemenea, se pot introduce o gamă largă de măsuri care să ducă în mod activ la restaurarea, reconectarea sau refacerea habitatelor riverane naturale valoroase şi a habitatelor în care trăiesc specii rare şi periclitate, pentru a se aduce o contribuţie pozitivă netă la îmbunătăţirea stării ecologice a râului, în conformitate cu obiectivele DCA şi ale directivelor privind natura. Tipul de măsură ales va depinde în mare parte de starea ecologică a corpului de apă în cauză, de tipul instalaţiei hidroelectrice, de alte presiuni şi ameninţări, precum şi de costul global şi de potenţialul general de îmbunătăţire a randamentului şi a capacităţii de producţie a instalaţiei hidroelectrice. După punerea în aplicare a măsurilor ar trebui să se instituie sisteme de monitorizare care să asigure obţinerea efectului dorit şi, dacă acest lucru nu se întâmplă, să se ia măsuri de remediere a eventualelor deficienţe.
        Alte măsuri de prevenire/reducere a impactului sunt:
        ● asigurarea continuităţii cursului de apă pentru a nu întrerupe migraţia peştilor în aval şi amonte (rampe, scări de peşti, pasaje, canale de derivaţie, grătare pentru peşti, turbine care să nu provoace mortalităţi etc.);
        ● evitarea unor variaţii bruşte de debit (echilibrarea rezervoarelor de compensare, relocarea canalului de fugă etc.);
        ● evitarea modificării parametrilor fizici şi chimici ai apei (prize flexibile, prize multiple, gestionarea corespunzătoare a rezervoarelor, management eficient al sedimentelor etc.);
    ● gestiunea corespunzătoare a habitatelor ripariene, amenajarea unor golfuri/zone umede/braţe moarte, crearea unor insule plutitoare artificiale etc,).


    5.4. Managementul deşeurilor
        În cadrul RIM, se vor identifica şi descrie, pe etape ale proiectului (construcţie, funcţionare şi dezafectare) următoarele aspecte legate de managementul deşeurilor:
        ● Categorii de deşeuri generate;
        ● Codul deşeurilor;
        ● Cantitate estimată;
        ● Mod de gestionare (Stocare/Eliminare/Valorificare);
        ● Periculozitate.

        Se recomandă prezentarea acestor informaţii sub formă tabelară (vezi figura 2).

┌────────────┬──────────┬─────────┬──────────┬────────────┬──────────────┐
│ │Codurile │ │ │ │ │
│Sursele de │deşeurilor│Denumirea│Mod de │Modalităţile│ │
│deşeuri │conform │deşeului │depozitare│propuse de │Periculozitate│
│(etapele │Listei │generat │temporară │gestionare │ │
│proiectului)│Europene a│ │ │ │ │
│ │Deşeurilor│ │ │ │ │
└────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴────────────┴──────────────┘

    Figura 2. Mod de prezentare în cadrul RIM a informaţiilor privind deşeurile

    5.5. Monitorizarea impactului asupra mediului
    Directiva EIM prevede că în procedura EIM, AC trebuie să se asigure că există măsuri de monitorizare adecvate atât în etapa de construcţie, cât şi în cea de funcţionare a proiectelor. Aceste măsuri trebuie propuse în RIM şi preluate în Acordul de Mediu. Descrierea măsurilor de monitorizare este legată de descrierea măsurilor propuse pentru diminuarea efectelor negative semnificative asupra mediului şi ar trebui să fie direct legată de asigurarea faptului că aceste măsuri sunt realizate cu succes.
    Directiva EIM nu specifică modul de efectuare a monitorizării, cine ar trebui să o facă sau cum ar trebui analizate şi utilizate rezultatele monitorizării. Mai jos sunt câteva aspecte ce trebuie luate în considerare la elaborarea măsurilor de monitorizare din RIM:
    • Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite implementarea corectă - parametrii, frecvenţa, metodele, responsabilităţile şi resursele necesare aplicării acestora;
    • În măsura în care este posibil, măsurile de monitorizare ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte adverse neprevăzute generate de proiect;
    • Rezultatele monitorizării ar trebui să fie puse la dispoziţia autorităţilor competente şi a publicului.

    Programul de monitorizare va fi elaborat individual pentru perioada de construcţie şi de funcţionare:
    ● În perioada de construcţie, pentru proiectele de producere a energiei hidroelectrice se recomandă monitorizarea managementului deşeurilor (cu informaţii similare celor prezentate în capitolul destinat deşeurilor din cadrul RIM), a apei (parametrii fizici, chimici) şi a biodiversităţii (speciile acvatice şi ripariene). Se vor prezenta parametrii de monitorizare, frecvenţa, punctele de monitorizare, modul de colectare a datelor, persoane responsabile.
        ● În etapa de funcţionare, pentru proiectele de producere a energiei hidroelectrice se recomandă monitorizarea apei (debite prelevate, parametrii fizici şi chimici ai apei), biodiversităţii (habitatele şi speciile acvatice şi ripariene), managementul deşeurilor. în mod similar monitorizării din perioada de construcţie, şi pentru etapa de funcţionare, RIM va oferi informaţii privind parametrii de monitorizare, frecvenţa, punctele de monitorizare, modul de colectare a datelor, persoane responsabile.



    6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
        Directiva EIM prevede că RIM trebuie să conţină un rezumat fără caracter tehnic al proiectului. Acest rezumat trebuie să fie uşor identificabil în cadrul RIM, putând fi inclus la începutul sau la finalul acestuia (de obicei la final), să fie exprimat într-un limbaj accesibil publicului larg, pentru a permite acestuia o înţelegere adecvată a aspectelor cheie privind proiectul propus. Bunele practici în domeniu relevă că rezumatul fără caracter tehnic are de obicei câteva pagini (între câteva pagini şi câteva zeci, în funcţie de amploarea şi anvergura proiectului) şi conţine:
        ● O prezentare concisă a proiectului, fără a folosi limbaj tehnic sau ştiinţific;
        ● O prezentare concisă a condiţiilor iniţiale;
        ● O prezentare concisă a formelor de impact asupra mediului, a metodologiei de evaluare şi a măsurilor de reducere/prevenire a impactului;
        ● O prezentare concisă a concluziilor RIM.


    7. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
        Următoarele aspecte sunt important de reţinut în cazul elaborării RIM pentru proiecte de instalaţii pentru producerea energiei hidroelectrice:
        ● În cadrul prezentării condiţiilor iniţiale (descrierea amplasamentului, descrierea senzitivităţii amplasamentului), se va pune accent pe prezentarea componentelor de mediu Apă, Biodiversitate şi Populaţie asupra cărora astfel de proiecte pot genera impactul cel mai ridicat;
        ● Se va analiza interferenţa cu procedura de obţinere a Avizului de Gospodărire a Apelor, respectiv dacă autoritatea competentă în domeniul managementului apelor va decide necesitatea elaborării stadiului de impact asupra corpurilor de apă, acesta va însoţi RIM, iar analiza impactului asupra apei din cadrul acestuia, respectiv capitolul de monitorizare, va lua în considerare concluziile acestui studiu;
        ● În cazul în care un proiect de producere a energiei hidroelectrice poate afecta semnificativ un sit de interes comunitar, RIM va fi însoţit şi de studiul de evaluare adecvată, iar analiza impactului asupra biodiversităţii din cadrul acestuia, respectiv capitolul de monitorizare, va lua în considerare concluziile acestui studiu;
        ● Impactul asupra biodiversităţii din cadrul RIM nu se va raporta doar la speciile şi habitatele de interes comunitar, chiar dacă acesta este situat în interiorul sau în vecinătatea unui sit de interes comunitar;
        ● Concluziile RIM sau EA, respectiv măsurile de reducere a impactului propuse, mai ales în cazul în care pol fi afectate semnificativ habitate şi specii de interes comunitar, vor fi exprimate clar şi concis astfel încât să garanteze la momentul avizării proiectului lipsa impactului negativ semnificativ;
        ● În cazul în care un proiect de producere a energiei hidroelectrice interferează cu un sit Natura 2000 sau cu o altă categorie de arie naturală protejată, conceptul "de proximitate" sau "vecinătate" va fi interpretat individual, de la caz la caz, neputându-se face generalizări în această privinţă. Dacă în cazul habitatelor, se poate stabili mai clar aria care ar putea fi afectată de implementarea unui astfel de proiect (circa 50 m în stânga şi în dreapta cursului de apă, pentru toate componentele proiectului, inclusiv în cazul aducţiunii), în cazul speciilor, această delimitare este imposibil de precizat în mod generalizat. Astfel, conceptul de proximitate va fi stabilit în fiecare caz în parte ţinând cont de categoriile de organisme potenţial afectate, de mărimea habitatului specific acestora (de exemplu un proiect de producere a energiei hidroelectrice vor afecta speciile de amfibieni şi habitatele doar din zona de implementare a proiectului, în timp ce speciile de peşti şi de nevertebrate acvatice ar putea fi afectate pe distanţe foarte mari aval de proiect);
        ● O atenţie sporită se va acorda în astfel de proiecte noţiunii de "impact cumulativ", datorită faptului că apa este o componentă foarte dinamică, vehiculând materie şi energie pe distanţe foarte lungi şi stimulând astfel şi transmiterea în aval a impacturilor generate de proiecte. În cazul proiectelor de producere a energiei hidroelectrice, vor fi identificate toate proiectele care au efecte asupra cursului de apă vizat de proiect, atât în amonte, cât şi în aval, alte proiecte similare, proiecte care implică alte folosinţe de apă, lucrări de regularizare sau de atenuare a efectelor inundaţiilor, drumuri care interferează cu cursul de apă etc.



    BIBLIOGRAFIE (SURSE DE INFORMAŢII)
        ● Anton. I., Turbine hidraulice, Editura Facla, Timişoara, 1979;
        ● Comisia europeană (2011) Hydropower Generation in the context of the EU WFD, disponibil la
    https://www.google.com/search?ei=0B0OXMiaOcXbwALbu6WQBw&q=Hydropower+Generation+in+the+context+of+the+EU+WFD+&oq=Hydropower+Generation+in+the+context+of+the+EU+WFD+&gs_1=psy-ab.3...392747.392747..393820...0.0..0.615.615.5-1......0....1j2..gws-wiz.......0i71.bQ0WD0x1k78

        ● Comisia europeana (2013) Streamlining environmental assessment procedures for energy infrastructure Projects of Common Interest (PCIs), disponibil la http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/PCI_guidance.pdf
        ● Comisia europeană, Energy infrastructure - Energy infrastructure priorities for 2020 and beyond, disponibil la ec.europa.eu/energy/infrastructure/strategy/2020_en.htm
        ● Comisia europeana, Ghid privind cerinţele pentru producţia de energie hidroelectrică în contextul legislaţiei UE privind natura, disponibil la http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/hydro_final_june_2018_ro.pdf
        ● Ghid de bune practici în vederea planificării şi implementării investiţiilor din sectorul microhidrocentrale, disponibil la linkul https://milvus.ro/wp-content/uploads/2017/07/Ghid_de_bune_practici_MHC.pdf
    ● Common Guidelines for the use of small hydropower in the Alpine Region, disponibil la linkul http://www.alpconv.org/it/organization/conference/XI/Documents/AC11_B8_2_Guidelines_SHP_en_annexes2.pdf?AspxAutoDetectCookieSupport=1
    ● Guiding Document for Sustainable Hydropower in the Danube Basin disponibil la linkul https://www.icpdr.org/main/sites/default/files/nodes/documents/icpdr_hydropower_final.pdf
        ● Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, G., Grigore, F. (2004), Evaluarea impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura ASE

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016