Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 GHID din 20 februarie 2020 privind Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă, inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 20 februarie 2020  privind Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă, inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie    Twitter Facebook
Cautare document

 GHID din 20 februarie 2020 privind Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă, inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 211 bis din 16 martie 2020
──────────
        Aprobat prin ORDINUL nr. 269 din 20 februarie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 211 din 16 martie 2020.
──────────

     CUPRINS
    1. INTRODUCERE
    2. CONTEXT
    2.1. Definiţii şi termeni
    2.2. Aspecte generale privind EIM
    2.2.1. Ce este RIM
    2.2.2. Procedura EIA
    2.2.3. Aplicabilitatea art. 4 alin. 7 din Directiva Cadru Apa în cadrul procedurii de evaluare a impactului pentru proiectele vizate de prezentul ghid

    2.3. Legislaţia în domeniul EIM la nivel european şi naţional relevantă pentru domeniul ghidului
    2.4. Proiecte supuse EIM
    2.5. Participanţi la procesul EIM

    3. DESCRIEREA CONDIŢIILOR INIŢIALE DE MEDIU
    3.4. Descrierea amplasamentului (Prezentarea amplasamentului)
    3.5. Analiza sensibilităţii amplasamentului (raportul spaţial cu receptori sensibili, existenţa altor activităţi, factori de risc geografic etc.)

    4. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A PRINCIPALELOR ALTERNATIVE
    4.1. Informaţii privind structura industriei de profil la nivel european şi naţional
    4.2. Descrierea celor mai bune practici disponibile
    4.3. Descrierea proiectului
    4.4. Analiza alternativelor
    4.4.1. Alternative privind capacitatea de producţie
    4.4.2. Alternative de amplasare a unor părţi componente ale proiectului
    4.4.3. Alternative privind procesele tehnologice folosite
    4.4.4. Alte aspecte tratate ca alternative


    5. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE
    5.1. Criterii pentru evaluarea impactului asupra mediului
    5.2. Evaluarea impactului asupra mediului
    5.3. Măsuri de reducere/prevenire/compensare a impactului
    5.4. Managementul deşeurilor
    5.5. Monitorizarea impactului asupra mediului

    6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
    7. ASPECTE PRACTICE PRIVIND ELABORAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
        BIBLIOGRAFIE
        ABREVIERI

┌──────┬───────────────────────────────┐
│AC │Autoritate competentă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│BAT │Cele mai bune tehnici │
│ │disponibile │
├──────┼───────────────────────────────┤
│BREF │Documente de Referinţă BAT │
├──────┼───────────────────────────────┤
│EA │Evaluare adecvată │
├──────┼───────────────────────────────┤
│EIM │Evaluarea impactului asupra │
│ │mediului │
├──────┼───────────────────────────────┤
│GES │Gaz cu efect de seră │
├──────┼───────────────────────────────┤
│H.G. │Hotărâre de guvern │
├──────┼───────────────────────────────┤
│IED │Directiva privind emisiile │
│ │industriale │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Prevenirea şi controlul │
│IPPC │integrat al poluării │
│ │(Integrated Polution Prevention│
│ │and Control) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│OM │Ordin de ministru │
├──────┼───────────────────────────────┤
│O.U.G.│Ordonanţă de urgenţă a │
│ │guvernului │
├──────┼───────────────────────────────┤
│RIM │Raport privind impactul asupra │
│ │mediului │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SEICA │Studiu de evaluare a impactului│
│ │asupra corpurilor de apă │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │Evaluare strategică de mediu │
│SEA │(evaluare de mediu pentru │
│ │planuri şi programe) │
└──────┴───────────────────────────────┘


    1. INTRODUCERE
        Prezentul ghid se adresează în primul rând personalului autorităţilor de mediu din România implicaţi în analiza Rapoartelor privind Impactul asupra Mediului pentru proiecte de Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie şi elaboratorilor RIM şi are următoarele obiective:
    a) Să îmbunătăţească conţinutul RIM pentru Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie;
    b) Să sprijine autorităţile de mediu pe parcursul etapei de încadrare pentru proiectele de Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie pentru care evaluarea impactului asupra mediului nu este obligatorie;
    c) Să sprijine autorităţile de mediu implicate în analiza RIM pentru Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie, facilitând procesul de analiză a calităţii acestuia;
    d) Să ofere informaţii care să faciliteze o mai bună participare a tuturor actorilor (autorităţi interesate, titulari, organizaţii non-guvernamentale, opinia publică etc.) la derularea procedurii EIM.

        Prezentul ghid abordează aspectele cele mai importante, respectiv cele care pot ridica dificultăţi în elaborarea şi analiza calităţii RIM, cu scopul prevenirii apariţiei acestora. Ghidul nu tratează exhaustiv modul de întocmire a RIM pentru Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie, prin urmare acesta va fi utilizat în completarea altor ghiduri EIM deja aprobate în România, precum şi a legislaţiei care creează cadrul pentru evaluarea impactului asupra mediului în cazul acestor tipuri de proiecte.

    2. CONTEXT
    2.1. Definiţii şi termeni
        În cele ce urmează sunt prezentaţi şi definiţi o serie de termeni care vor facilita o mai bună înţelegere a informaţiilor prezentate în ghid.
    – Acord de mediu -actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
    – Arie naturală protejată - zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită (OUG 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare);
    – Autoritate competentă pentru protecţia mediului - autoritatea care emite aprobarea de dezvoltare, sau, după caz, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului organizate la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi Administraţia Naţională "Apele Române" şi unităţile aflate în subordinea acesteia (Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
    – Autoritate competentă în domeniul gospodăririi apelor - autoritatea (autorităţile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 şi modificările şi completările ulterioare (Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    – Avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor - acte ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic execuţia lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele şi funcţionarea sau exploatarea acestor lucrări, precum şi funcţionarea şi exploatarea celor existente şi reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul apelor (Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    – Cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său (OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare):
    a) tehnicile se referă deopotrivă la tehnologia utilizată şi modul în care instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, exploatată, precum şi la scoaterea din funcţiune a acesteia şi remedierea amplasamentului, potrivit legislaţiei în vigoare;
    b) disponibile se referă la acele cerinţe care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel naţional, cu condiţia ca aceste tehnici să fie accesibile operatorului;
    c) cele mai bune - se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în ansamblu a unui nivel ridicat de protecţie a mediului în întregul său;

    – deşeu inert - deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în niciun fel fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Cantitatea totală de levigat şi conţinutul de poluanţi al deşeului, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apelor de suprafaţă şi/sau subterane (HG nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive);
    – Experţi - sunt persoane fizice şi juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, rapoartele prevăzute la alin. (1) din legea nr. 292/2018 şi care sunt atestaţi de către comisia de atestare, care funcţionează în cadrul asociaţiei profesionale din domeniul protecţiei mediului, recunoscută la nivel naţional (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
    – Evaluarea impactului asupra mediului - un proces care constă în (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului):
    1. pregătirea raportului privind impactul asupra mediului de către titularul proiectului, astfel cum se prevede la art. 10 şi 11 din Legea nr. 292/2018;
    2. desfăşurarea consultărilor, astfel cum se prevede la art. 6,15 şi 16 şi, după caz, la art. 17 din Legea 292/2018;
    3. examinarea de către autoritatea competentă a informaţiilor prezentate în raportul privind impactul asupra mediului şi a oricăror informaţii suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului în conformitate cu art. 12 din legea 292/2018 şi a oricăror informaţii relevante obţinute în urma consultărilor prevăzute la pct. 2 din legea 292/2018;
    4. prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ţinând seama de rezultatele examinării prevăzute la pct. 3 din legea 292/2018 şi, după caz, de propria examinare suplimentară;
    5. includerea concluziei motivate a autorităţii competente în oricare dintre deciziile prevăzute la art. 18 alin. (8) şi (9) din legea 292/2018;

    – Evaluarea de impact asupra corpurilor de apă este un proces care constă în: elaborarea studiului de evaluare a impactului proiectului asupra corpurilor de apă; desfăşurarea consultărilor cu publicul, conform prevederilor legale privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; examinarea de către Administraţia Naţională "Apele Române" şi/sau unităţile aflate în subordine a informaţiilor prezentate în studiu, a oricăror informaţii suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului şi a oricăror informaţii relevante obţinute în urma consultărilor cu publicul; decizia privind emiterea/respingerea motivată a avizului de gospodărire a apelor, ţinând seama de rezultatele examinării sus-menţionate şi, după caz, de propria examinare suplimentară (Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare);
    – Haldă - amenajare tehnică pentru depozitarea deşeurilor solide la suprafaţă (HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive);
    – Iaz de decantare - configuraţie naturală sau amenajare tehnică pentru depozitarea deşeurilor cu granulaţie fină, în principal steril de procesare, împreună cu cantităţi variabile de apă liberă, rezultate din tratarea resurselor minerale şi din limpezirea şi recircularea apei de proces (HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive);
    – Impact asupra mediului - orice modificare a mediului, fie ea pozitivă sau negativă, în totalitate sau parţial legată de activităţile, produsele sau serviciile unei organizaţii, totalitatea efectelor; sau: efect direct sau indirect al unei activităţi umane care produce o schimbare a sensului de evoluţie a stării de calitate a ecosistemelor, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiile socio-economice (Rojanschi şi colab., 2004);
    – Impact semnificativ asupra mediului - efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea şi caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri şi programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu (Rojanschi şi colab., 2004);
    – Industrii extractive - toate întreprinderile şi instalaţiile angajate în extracţia de suprafaţă sau subterană a resurselor minerale în scop comercial, inclusiv extracţia prin foraje ori pentru tratarea materialului extras (HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive);
    – Poluant - orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale (OUG 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare);
    – Permis de exploatare - actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantităţi determinate de roci utile, turbă şi aur aluvionar, în condiţiile art. 28 şi 30 din legea minelor (Legea Minelor nr. 85/2003);
    – Poluare - introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al unei activităţi desfăşurate de om, de substanţe, vibraţii, energie termică şi/sau zgomot în aer, apă sau sol, putând provoca astfel prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime OUG 195/2005;
    – Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări (OM 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului);
    – Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări (OM 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului);
    – Proiect - executarea lucrărilor de construcţii sau a altor instalaţii ori lucrări, precum şi alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cel care implică exploatarea resurselor minerale (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
    – Raport privind impactul asupra mediului - documentul care conţine informaţiile furnizate de titularul proiectului, potrivit prevederilor art. 11 şi 13 alin. (2) şi (3) din legea 292/2018 (Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului);
    – Resursă minerală sau mineral - Resursele minerale care fac obiectul prezentei legi (85/2003) sunt: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, nămolurile şi turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale naturale (gazoase şi plate), apele minerale terapeutice, precum şi produsul rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare.depozit natural existent în scoarţa terestră, format din compuşi organici sau anorganici, cum ar fi combustibilii energetici, minereurile metalifere, mineralele industriale şi de construcţii, cu excepţia apei (HG 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive);
    – Sit de importanţă comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţetei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii; OUG nr. 57/2007

    2.2. Aspecte generale privind EIM
    2.2.1. Ce este RIM
        Raportul privind impactul asupra mediului reprezintă documentul principal pe care se aşează procedura EIM. Aşa cum s-a specificat în capitolul Introducere, scopul prezentului ghid este acela de a stabili care sunt informaţiile ce trebuie incluse în RIM, precum şi metodele ce pot fi utilizate la întocmirea acestuia. Totuşi, pentru că elaborarea RIM este parte a procedurii EIM, este important ca cei ce pregătesc rapoartele să cunoască întreaga procedură, astfel încât toţi cei implicaţi să ştie care este scopul raportului, de unde provin informaţiile pe care RIM le conţine şi care sunt motivele pentru care anumite informaţii trebuie incluse în acesta. Prin urmare, în cele ce urmează, se vor oferi câteva informaţii succinte privind procedura EIM, insistându-se asupra locului şi rolului RIM în cadrul acesteia.
        Ca parte componentă a EIM, titularul proiectului trebuie să întocmească un raport (RIM) care să cuprindă informaţiile necesare autorităţii competente pentru a lua o decizie cu privire la aprobarea/respingerea solicitării. RIM trebuie elaborat într-o fază a proiectului care să permită schimbări ale acestuia care să conducă la prevenirea sau reducerea impactului acestuia asupra mediului.

    Articolul 3(1) al Directivei EIM
        Evaluarea impactului asupra mediului va identifica, descrie şi analiza, într-o manieră adecvată, pentru fiecare caz în parte, impactul direct şi indirect al unui proiect asupra următorilor factori:
    - populaţia şi sănătatea publică;
    (b) biodiversitate, acordându-se o atenţie specială habitatelor şi speciilor protejate în conformitate cu Directiva 92/43/EEC şi Directiva 2009/147/CE;
    (c) subsol, sol, apă, aer şi climă;
    (d) bunuri materiale, patrimoniu cultural şi peisaj;
    (e) interacţiunea dintre factorii menţionaţi la punctele a) - d)

        Directiva EIM prevede ca RIM să conţină următoarele aspecte:
    Articolul 5(1) al Directivei EIM
        ● O descriere a proiectului: prezentarea generală a Proiectului, cuprinzând descrierea locaţiei acestuia, caracteristicile construcţiei şi etapele de funcţionare ale Proiectului, cât şi o estimare a reziduurilor, emisiilor şi deşeurilor care se aşteaptă a fi generate în timpul etapelor de construcţie şi funcţionare (Articolul 5(1)(a) şi Anexa IV punctul 1);
        ● Alternativa zero: descrierea stării existente a mediului şi a evoluţiei acestuia fără implementarea Proiectului. Aceste informaţii vor sta la baza întocmirii raportului EIM, iar Statele Membre vor avea grijă ca informaţiile pentru Alternativa 0, deţinute de autorităţi, să fie disponibile pentru Dezvoltator {Anexa IV,3);
        ● Componentele de mediu afectate: descrierea factorilor de mediu afectaţi de Proiect, punându-se accent pe schimbarea climatică, biodiversitate, resurse naturale şi accidente şi dezastre (Articolul 3, Anexa IV punctele 4 şi 8);
        ● Impactul asupra mediului: descrierea impactului potenţial al proiectului (Articolul 5 (1)(b), Anexa IV punctul 5);
        ● Evaluarea alternativelor: Alternativele proiectului vor trebui descrise şi comparate, prezentând motivele principale pentru alegerea opţiunii selectate (Articolul 5(1)(d) şi Anexa IV punctul 2);
        ● Măsuri de reducere sau compensare, se vor lua în considerare caracteristici sau măsuri pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi compensarea impactului negativ (Articolul 5(1)(c) şi Anexa IV.7);
        ● Monitorizarea: Măsurile de monitorizare propuse vor fi incluse în RIM. Monitorizarea va fi efectuată în timpul etapelor de construcţie şi de operare a proiectului (Anexa IV.7);
        ●Rezumat fără caracter tehnic, adică un rezumat al
        Este esenţial ca RIM să conţină informaţii clare, concise, să utilizeze metode de evaluare standardizate şi validate ştiinţific, astfel încât să se asigure că efectele potenţiale au fost corect evaluate şi bine comunicate sau prezentate.


    2.2.2. Procedura EIA
        EIM reprezintă un proces de anticipare a efectelor unui proiect asupra mediului. În Directiva EIM, acesta este definit dună cum urmează:
    Articolul 1(2)g al Directivei EIM
    (g) "evaluarea impactului asupra mediului" înseamnă un proces constând din:
    (i) întocmirea unui raport privind impactul asupra mediului, de către titular, aşa cum este prevăzut în Articolul 5(1) şi (2);
    (ii) realizarea consultărilor, aşa cum este prevăzut în Articolul 6 şi, unde este relevant, în Articolul 7;
    (iii) examinarea de către autoritatea competentă a informaţiilor din RIM şi a oricăror informaţii suplimentare prezentate de către titular, unde a fost necesar, în conformitate cu Articolul 5(3), precum şi orice informaţii relevante primite în timpul consultărilor menţionate de Articolul 6 şi 7;
    (iv) concluzia motivată a autorităţii competente în ceea ce priveşte impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, luând în considerare rezultatele examinării menţionate la punctul (iii) şi, unde este necesar, examinările suplimentare proprii; şi


        Conform Directivei EIM, procesul de evaluare a impactului asupra mediului poate conţine (deşi nu toate etapele sunt obligatorii pentru toate proiectele) următoarele etape:
        ● Etapa de încadrare: etapa în cadrul căreia se stabileşte necesitatea EIM pentru un anumit proiect;
        ● Definirea domeniului evaluării: în cadrul căreia sunt identificate principalele impacturi ce vor fi analizate sau alte aspecte importante ale evaluării;
        ● Analiza alternativelor: în cadrul căreia se analizează alternativele şi se selectează cea optimă din punct de vedere al mediului;
        ● Analiza impactului: identificarea şi predicţia tipurilor de impact asociate unui proiect;
        ● Reducerea impactului şi managementul impactului;
        ● Evaluarea semnificaţiei impactului, dacă impactul nu poate fi eliminat prin măsurile propuse;
        ● Elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM)
        ● Analiza calităţii RIM;
        ● Luarea deciziei: aprobarea sau respingerea propunerii de proiect;
        ● Monitorizarea efectelor asociate implementării proiectului şi analiza eficacităţii măsurilor de prevenire/reducere/eliminare a impactului.

 (a se vedea imaginea asociată)
        Figura 1. Etape cheie în elaborarea RIM

    2.2.3. Aplicabilitatea art. 4 alin. 7 din Directiva Cadru Apa în cadrul procedurii de evaluare a impactului pentru proiectele vizate de prezentul ghid
        Directiva-cadru privind apa stabileşte un cadru pentru protecţia şi gestionarea durabilă a apelor interioare de suprafaţă (râuri şi lacuri), a apelor de tranziţie (estuare), a apelor de coastă şi a apelor subterane. Scopul său este acela de a asigura o "stare bună" a tuturor corpurilor de apă până în 2015 (cu excepţia corpurilor de apă puternic modificate şi a celor artificiale, în cazul cărora obiectivul constă în atingerea unui potenţial ecologic bun). (Ghid privind cerinţele pentru producţia de energie hidroelectrică în contextul legislaţiei UE privind natura, 2018)
        Excepţiile de la aceste obiective sunt definite în articolul 4 al DCA, unde se subliniază condiţiile în care starea sau potenţialul bun poate fi atins treptat sau nu poate fi obţinut, ori în care poate fi permisă deteriorarea stării, inclusiv condiţiile în care un proiect care poate avea impact asupra apei poate fi aprobat. Astfel, în RIM trebuie prezentate criteriile de proiectare şi toate măsurile implementate în dezvoltarea proiectului pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpului de apă afectat. Dacă proiectul poate afecta negativ semnificativ corpurile de apă, acesta poate fi supus unei proceduri de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, procedură care se va aplica concomitent şi integrat cu procedura EIM. Dacă se va stabili necesitatea elaborării unui Studiu de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă, acesta va fi înaintat AC odată cu RIM. Detalii privind aplicabilitatea articolului 4.7 din DCA şi interferenţele procedurale cu procedura EIM se găsesc în Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa III. Pentru că anumite proiecte vizate de prezentul ghid pot afecta modul de îndeplinire a obiectivelor impuse prin DCA, acest aspect va fi tratat cu deosebită atenţie în cadrul procedurii RIM. Proiectele pot fi aprobate în condiţiile în care studiile efectuate (SEICA şi RIM) vor pune în evidenţă că au fost parcurşi toţi paşii practici/posibili pentru a diminua impactul advers asupra calităţii corpului de apă afectat, respectiv au fost adoptate măsuri de diminuare sau compensare a impactului.


    2.3. Legislaţia în domeniul EIM la nivel european şi naţional relevantă pentru domeniul ghidului
        În cadrul RIM, elaboratorii vor prezenta legislaţia relevantă care a stat la baza întocmirii acestuia. Fără a fi exhaustivă, în tabelul 1 este prezentată o listă cu legislaţia în domeniul EIM şi în domeniul vizat de prezentul ghid, valabilă la momentul publicării acestuia.
        Tabel 1. Legislaţie europeană şi naţională relevantă

┌────────────┬─────────────────────────┐
│Legislaţie │Legislaţie naţională │
│europeană │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. Legea 292/2018 privind│
│ │evaluarea impactului │
│Directiva │anumitor proiecte publice│
│EIA 2011/92/│şi private asupra │
│EU, │mediului │
│modificată │2. Ordinul nr. 863/2002 │
│prin │privind aprobarea │
│Directiva │ghidurilor metodologice │
│2014/52/EU │aplicabile etapelor │
│ │procedurii-cadru de │
│ │evaluare a impactului │
│ │asupra mediului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. H.G. 1076/2004 privind│
│Directiva │stabilirea procedurii de │
│SEA 2001/42/│realizare a evaluării de │
│EC │mediu pentru planuri şi │
│ │programe │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. O.U.G. 57/2007 privind│
│ │regimul ariilor naturale │
│ │protejate, conservarea │
│ │habitatelor naturale, a │
│ │florei şi faunei │
│ │sălbatice, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare │
│ │2. OM 1964/2007 privind │
│ │instituirea regimului de │
│ │arie naturală protejată a│
│ │siturilor de importanţă │
│ │comunitară, ca parte │
│ │integrantă a reţelei │
│ │ecologice europene Natura│
│ │2000 în România, │
│ │modificat prim OM 2387/ │
│Directiva │2011 │
│Habitate 92/│3. OM 46/2016 privind │
│43/EEC │instituirea regimului de │
│ │arie naturală protejată │
│ │şi declararea siturilor │
│ │de importanţă comunitară │
│ │ca parte integrantă a │
│ │reţelei ecologice │
│ │europene Natura 2000 în │
│ │România │
│ │4. OM 19/2010 pentru │
│ │aprobarea Ghidului │
│ │metodologic privind │
│ │evaluarea adecvată a │
│ │efectelor potenţiale ale │
│ │planurilor sau │
│ │proiectelor asupra │
│ │ariilor naturale │
│ │protejate de interes │
│ │comunitar │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. H.G. 1284/2007 privind│
│ │declararea ariilor de │
│ │protecţie specială │
│ │avifaunistică ca parte │
│ │integrantă a reţelei │
│ │ecologice europene Natura│
│ │2000 în România, cu │
│Directiva │modificările şi │
│Păsări 2009/│completările ulterioare │
│147/CE │2. H.G. 663/2016 privind │
│ │instituirea regimului de │
│ │arie naturală protejată │
│ │şi declararea ariilor de │
│ │protecţie specială │
│ │avifaunistică ca parte │
│ │integrantă a reţelei │
│ │ecologice europene Natura│
│ │2000 în România │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Directiva │1. Legea apelor nr. 107/ │
│Cadru Apă │1996, cu modificările şi │
│2000/60/EC │completările ulterioare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │1. Legea nr. 211/2011 │
│ │(republicata in Monitorul│
│ │Oficial, Partea I nr. 220│
│Directiva │din 28 martie 2014 si │
│privind │modificările aduse prin: │
│deşeurile 98│O.U.G. 68/2016; O.U.G. 74│
│/2008/CE │/2018; L 203/2018) │
│ │privind regimul │
│ │deşeurilor, cu │
│ │modificările şi │
│ │completările ulterioare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Directiva │1. O.U.G. 68/2007 privind│
│2004/35/CE │răspunderea de mediu, cu │
│privind │modificările şi │
│răspunderea │completările ulterioare │
│de mediu │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Directiva │1. Legea nr. 278/2013 │
│2010/75/UE │privind emisiile │
│privind │industriale, cu │
│emisiile │modificările şi │
│industriale │completările ulterioare │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Directiva │ │
│2006/21/CE │ │
│privind │1. H.G. 856/2008 privind │
│gestionarea │gestionarea deşeurilor │
│deseurilor │din industriile │
│din │extractive │
│industriile │ │
│extractive │ │
└────────────┴─────────────────────────┘

        Legislaţie specifică pentru proiectele din domeniul carierelor şi exploataţiilor miniere de suprafaţă
        ● OM 202/2881/2348 din 4 decembrie 2013 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite în planul de refacere a mediului, în planul de gestionare a deşeurilor extractive şi în proiectul tehnic de refacere a mediului, precum şi modul de operare cu garanţia financiară pentru refacerea mediului afectat de activităţile miniere.
        ● OM 125 din 15 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor tehnice privind eliberarea permiselor de exploatare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRM nr. 94/2009.
        ● OM 142 din 20 septembrie 2010 pentru modificarea Instrucţiunilor tehnice privind eliberarea permiselor de exploatare, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRM nr. 94/2009.
        ● OM 15 din 15 ianuarie 2010 privind modificarea şi completarea Metodologiei de atestare a competenţei tehnice a persoanelor juridice care întocmesc documentaţii şi/sau execută lucrări de cercetare geologică, lucrări de exploatare a petrolului şi a resurselor minerale şi de expertizare, precum şi a persoanelor fizice care întocmesc documentaţii şi/sau execută lucrări de cercetare geologică şi de expertizare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 122/2006.
        ● OM 47 din 14 martie 2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind elaborarea şi avizarea programelor anuale de exploatare.
        ● OM 197 din 13 noiembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind executarea lucrărilor de cadastru de specialitate în domeniul extractiv minier
        ● HG Nr. 1208 din 14 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003
        ● Legea minelor nr. 85/2003 cu modificările şi completările ulterioare
        ● OM 187 din 5 noiembrie 2002 pentru aprobarea Criteriilor privind conţinutul documentaţiilor pentru metodele de exploatare cadru în mine şi cariere/balastiere
        ● OM 116 din 17/18 septembrie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor tehnice pentru închiderea minelor/carierelor


    2.4. Proiecte supuse EIM
        Evaluarea impactului asupra mediului se aplică pentru toate proiectele care pot avea impact negativ semnificativ asupra mediului. Acestea sunt prevăzute în anexele Directivei EIA, dar şi în anexele legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectele incluse pe anexa 1 au o probabilitate ridicată de a genera impact semnificativ asupra mediului, prin urmare pentru aceste tipuri de proiecte, este obligatorie aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectele incluse pe anexa 2 pot avea impact semnificativ asupra mediului în funcţie de natura proiectului caracteristicile amplasamentului şi vecinătăţi, de existenţa altor proiecte în zonă care ar putea genera un impact cumulat semnificativ etc., prin urmare autoritatea de mediu analizează caz cu caz aceste proiecte şi decide necesitatea parcurgerii procedurii.
        Cât priveşte proiectele de Cariere, exploataţii miniere de suprafaţă inclusiv instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţie, acestea se regăsesc în anexele Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi anume:
    - Anexa 1, punctul 19: Cariere şi exploataţii miniere de suprafaţă, când suprafaţa amplasamentului depăşeşte 25 hectare sau, pentru extragerea turbei, când suprafaţa amplasamentului depăşeşte 150 hectare;
    – Anexa 2, punctul 2, litera a: Cariere, exploatări miniere de suprafaţă şi de extracţie a turbei, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 1.
    – Anexa 2, punctul 2, litera e: Instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţia cărbunelui petrolului, gazelor naturale şi minereurilor, precum şi a şisturilor bituminoase.


    2.5. Participanţi la procesul EIM
        În România, principalii actori implicaţi în procesul de evaluare a impactului asupra mediului sunt titularul proiectului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului, consultanţi în domeniul protecţiei mediului/elaboratorii RlM, alte autorităţi interesate, publicul interesat. În cele ce urmează, este descris succint rolul fiecărei dintre aceste categorii.
        Titularul proiectului - persoană fizică sau juridică care a iniţiat proiectul şi care solicită obţinerea Acordului de Mediu;
        Autorităţile competente în domeniul protecţiei mediului - sunt reprezentate de agenţiile pentru protecţia mediului la nivel local sau naţional, în funcţie de dimensiunea şi anvergura proiectului, care sunt responsabile cu derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
        Consultanţi în domeniul protecţiei mediului/elaboratorii RIM - consultanţii în domeniul protecţiei mediului pot participa la elaborarea RIM. Elaboratorii RIM sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului pentru elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului. La momentul elaborării ghidului, lista acestora poate fi consultată la adresa http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/30_august%20_%202018_REGISTRUL NAŢIONAL_.pdf. Lista persoanelor înscrise în registru se actualizează periodic, astfel încât se recomandă consultarea acesteia la momentul la care se demarează elaborarea unui RIM, pe pagina de web a Ministerului Mediului.
        Alte autorităţi interesate - în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului sunt implicate şi alte autorităţi care ar putea fi interesate de impactul de mediu asociat proiectelor sau care ar putea emite puncte de vedere care ar putea îmbunătăţi procesul de evaluare. Acestea diferă în funcţie de domeniul proiectului, însă în general sunt câteva autorităţi care sunt implicate în general în aproape toate procedurile de evaluare a impactului, fiind invitate să participe la şedinţele tehnice organizate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului sau la dezbaterea publică organizată de titular. Printre acestea se numără, fără ca lista să fie exhaustivă, instituţia prefectului, consiliile judeţene, garda naţională de mediu, administraţiile bazinale de apă, direcţiile de sănătate publică, autorităţi silvice (de reglementare - direcţiile silvice sau de control - garda forestieră).
        Publicul interesat este reprezentat de orice persoane fizice sau juridice, inclusiv organizaţii non-guvernamentale în domeniul protecţiei mediului, care ar putea fi interesate de impactul pe care un proiect ar putea să îl genereze asupra mediului. Publicul interesat poate interveni în procedura de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea unor puncte de vedere întemeiate cu privire la deciziile emise de autorităţile de mediu, în perioadele prevăzute de lege în acest sens. De asemenea, publicul interesat poate participa şi la dezbaterea publică se organizează în cadrul procedurii.
        Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - organ de specialitate al administraţiei publice centrale care gestionează resursele minerale, ca proprietate publică a statului.
        Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate instituţie publică în subordinea Ministerului Mediului a cărei misiune este administrarea unitară şi eficientă a ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Este parte activă în procedurile de obţinere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acesteia.
        Administratori de arii naturale protejate-persoane juridice care administrează ariile naturale protejate pentru care este nevoie de structură de administrarea pe baza unui contract de administrare semnat cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Este parte activă în procedurile de obţinere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acestora.


    3. DESCRIEREA CONDIŢIILOR INIŢIALE DE MEDIU
    3.4. Descrierea amplasamentului (Prezentarea amplasamentului)
        Prin amplasamentul unui proiect se înţelege o suprafaţă de teren bine delimitată pe care se va implementa un proiect, cu toate componentele sale. În cazul domeniului analizat în prezentul ghid, sunt luate în considerare atât componentele principale ale proiectului (suprafaţa pe care urmează să se amenajeze cariera, suprafaţa pe care o va ocupa uzina de preparare etc.), cât şi suprafeţele asociate (sectoarele de drum de acces la aceste obiective, de legătură între ele, parcările, platformele de alimentare cu carburant, construcţiile anexe etc.). Suprafeţele ocupate de acestea pot fi continue sau nu, adică fragmentate, caz în care sunt unite prin infrastructura de transport (drumuri, conducte sub sau supraterane etc.).
        Pentru o localizare exactă a componentelor proiectului vor fi prezentate coordonatele Stereo 70 ale tuturor componentelor proiectului. În cazul în care localizarea nu este de tip punct, ci poligon sau linie, se vor reda coordonatele punctelor extreme (în cazul poligonului coordonatele colţurilor, iar în cazul liniilor coordonatele punctelor extreme). O localizare precisă se poate efectua şi pc baza unor fişiere GIS (shapefile) sau CAD (dwg).
        În prezentarea amplasamentului, se vor lua în considerare atât repere ale mediului natural, cât şi ale mediului construit, cu scopul identificării cât mai precise pe hărţi şi în teren a acestor suprafeţe. De asemenea, vor fi vizate şi împrejurimile acestora, susceptibile a influenţa şi a fi influenţate de construcţia şi activităţile din cadrul proiectului, menţionându-se cu precădere elementele cu mare relevanţă în determinarea caracterului semnificativ al impactului asupra mediului (caracterul senzitiv al componentelor mediului, statutul reglementat al unora din elementele învecinate - caracterul rar, statutul de protecţie -, valorile sociale atribuite - resurse necesare subzistenţei, locuri sacre, locuri de agrement -).
        Este necesar ca în cadrul acestui paragraf să fie prezentate, într-un mod complementar, atât informaţii grafice, cât şi text explicativ. Informaţiile grafice vor include cel puţin o hartă a amplasamentului, însă vor putea fi adăugate şi alte hărţi cu scopul detalierii amplasamentului, acolo unde este cazul (în situaţiile în care amplasamentul este foarte extins ori dacă este fragmentat), precum şi fotografii (pentru a ilustra poziţia amplasamentului în raport cu împrejurimile, spre exemplu imagini luate de pe amplasament în toate punctele cardinale principale sau imagini de pe amplasament către vecinătăţile cu cea mai mare importanţă sub aspectul evaluării de impact - locuinţe din apropiere, emisari pentru viitoarele descărcări de ape uzate, terenuri desemnate arii naturale protejate în vecinătate etc. În egală măsură, fotografii luate din diferite puncte strategice de unde poate fi vizual întregul amplasament, de unde poate fi observată poziţia sa faţă de receptori sensibili etc. - cu amplasamentul sunt utile şi, în consecinţă, e recomandabil să fie introduse).
        Cu privire la conţinutul şi formatul materialelor cartografice din acest paragraf, dar şi din restul studiului, în general, facem câteva precizări:
        ● Ar trebui să fie lizibile, adică să poată fi distinse uşor toate elementele conţinute;
        ● Ar trebui să fie sugestive, adică să scoată în evidenţă tocmai componentele teritoriale relevante pentru o identificare facilă a poziţiei obiectivului - spre exemplu, reţeaua hidrografică, şosele şi căi ferate, intravilanele localităţilor, suprafeţele cu pădure, limite de UAT-uri -, precum şi amplasarea relativă în raport cu componentele cele mai importante sub aspectul evaluării impactului - aşezările umane, arii naturale protejate, alte proiecte din vecinătate, eventuale perimetre de protecţie hidrogeologică etc.
        ● Ar trebui să cuprindă pe lângă conţinutul propriu-zis şi elementele complementare, anume titlul, orientarea, scara şi legenda; simbolizarea orientării hărţii cu ajutorul unei săgeţi reticulare - cu o varietate de opţiuni estetice - este absolut necesară în cazurile în care nu se respectă convenţia orientării imaginii cu nordul în partea de sus a paginii/planşei;
        ● Simbolurile folosite în reprezentare şi trecute la legendă ar trebui să fie cele convenţionale pentru hărţile generale, în situaţiile în care există o astfel de standardizare (de exemplu linii albastre continue pentru cursuri de apă permanente, linii albastre întrerupte pentru cursuri de apă temporare, triunghiuri negre pentru marcarea vârfurilor etc ); în multe cazuri specifice în care o astfel de standardizare nu există, simbolurile alese ar trebui să fie cât mai sugestive pentru elementul reprezentat; în toate cazurile însă, poziţia şi dimensiunea simbolurilor pe hartă trebuie atent alese, astfel încât să nu acopere alte elemente importante de conţinut, dar să poată fi citite;
        ● Pe cât posibil, elementele hărţii de fundal (elementele generale, ce constituie cadru spaţial pentru amplasarea aspectelor particulare, pe care dorim să le evidenţiem) ar trebui să fie cât mai actuale, cât mai conforme cu stadiul prezent al evoluţiei mediului natural şi construit (hărţi topografice, imagini satelitare, aerofotograme etc.).

        Caseta 1. Exemplu de prezentare a amplasamentului unei cariere

┌──────────────────────────────────────┐
│Terenul propus pentru exploatare este │
│situat sub aspect administrativ în │
│extravilanul localităţii X, localitate│
│situată la cca. 35 km SV de municipiul│
│Y şi la cca. 35 km vest de municipiul │
│Z. Accesul la carieră se va face de pe│
│un drum de exploatare cu o lungime │
│aproximativă de 760 m, care se │
│desprinde din DJ.... înspre vest │
│înainte cu circa 570 m de intersecţia │
│acestuia cu DJ......(vezi foto). │
│Perimetrul reprezintă o extindere a │
│unei cariere deja existente pe acest │
│amplasament şi care este localizată în│
│versantul stâng al Văii, paralel cu │
│aceasta şi cu drumul judeţean .... │
│(vezi foto). │
│Sub aspect geografic, obiectivul este │
│amplasat în extremitatea vestică a │
│unităţii ....... la contactul acesteia│
│cu unitatea.......(figura). Terenul │
│vizat are o suprafaţă de 2 ha. │
│folosinţa sa actuală fiind aceea de │
│pădure (conform Certificatului de │
│Urbanism nr. ........ şi avizului │
│Primăriei X nr. ....... │
│Vecinătăţile amplasamentului sunt │
│reprezentate de următoarele folosinţe:│
│-nord - păşune şi pădure, suprafaţa │
│acoperită cu pădure fiind proprietatea│
│titularului acestui proiect; │
│-est - păşune, proprietate │
│particulară, respectiv o livadă de │
│pomi fructiferi; │
│-sud - cariera existentă deja, │
│delimitată la rândul său către sud şi │
│sud-vest de DJ.....şi Valea Z. │
│-vest - pădure (NV), respectiv cariera│
│existentă deja. │
│Amplasamentul analizat are o formă │
│neregulată, alungită pe direcţie NV - │
│SE, conturul său fiind determinat de │
│marginea de NE a carierei existente │
│(pe o lungime de cca. 230 m), precum │
│şi de liziera pădurii (pe o lungime de│
│cca. 225 m), cele două linii frânte │
│fiind închise înspre NV şi SE de linii│
│drepte (de 145, respectiv 97 m │
│lungime). │
└──────────────────────────────────────┘



    3.5. Analiza sensibilităţii amplasamentului (raportul spaţial cu receptori sensibili, existenţa altor activităţi, factori de risc geografic etc.)
        Prezentarea trăsăturilor amplasamentului şi ale împrejurimilor acestuia, cu scopul analizării sensibilităţii componentelor mediului faţă de potenţiale impacturi ce derivă din amenajarea şi activităţile rezultate în urma implementării proiectului, reprezintă o parte importantă a evaluării de mediu, având în vedere că prezintă stadiul la care se va face permanent raportarea în evaluare.
        Cu alte cuvinte, se prezintă referinţa de care se va ţine cont în evaluare, denumită sugestiv alternativa 0. Pe de altă parte, în logica procedurii integrate a evaluării de mediu, prezentarea atentă a trăsăturilor componentelor naturale şi antropice din perimetrul analizat pentru un proiect poate scoate în evidenţă efecte asupra condiţiilor de mediu locale ca urmare a derulării altor proiecte în vecinătate, contribuind aşadar la o analiză generală a efectelor asupra mediului într-un teritoriu, ceea ce depăşeşte strict evaluarea orientată pe proiect. Astfel pot fi puse într-o lumină mai clară impacturile cumulative, atât în cazul unor proiecte similare (noi cariere ori balastiere care extind un perimetru de exploatare deja finalizat, cariere sau balastiere învecinate, care însă au proprietari diferiţi şi sunt evaluate, în consecinţă, ca proiecte diferite), cât şi în cazul unor proiecte diferite, dar care interferează teritorial (spre exemplu, derularea simultană a unui proiect de infrastructură rutieră şi a altora de exploatare şi sortare a agregatelor minerale).
    Sensul general al informaţiilor din cadrul acestui paragraf este de-a ajuta într-o cât mai mare măsură în procesul ulterior de estimare a efectelor asupra mediului şi în special a eventualelor efecte semnificative asupra mediului, fiind aşadar necesară evidenţierea celor mai relevante aspecte ale componentelor mediului în raport cu proiectul care urmează a fi analizat. Nu este, cu alte cuvinte, deloc relevantă doar o prezentare generală a arealului, a fiecărei componente a mediului natural şi construit, nu sunt relevante date generale specifice unor unităţi teritoriale vaste, din care şi perimetrul analizat face parte (prezentarea unei întregi unităţi montane în care o carieră se doreşte a fi amplasată, e.g. prezentarea întregului cadru natural şi construit al Apusenilor sau chiar al Munţilor Trascău, în situaţia în care trebuie analizat doar un amplasament de câteva hectare de pe un versant al unui a fluent al râului Arieş).
        Pentru proiectele din actualul ghid, e prioritar a se face menţiuni cu privire la următoarele aspecte: Componentele Soluri şi Geologie
        ● Structura geologică a substratului şi tipurile de materiale care se intenţionează a fi exploatate (rocă de construcţii - dacite, andezite ş.a.m.d. minereuri utile, agregate minerale, hidrocarburi etc.);
        ● Foraje geologice şi hidrogeologice realizate în perimetrul de exploatare şi în împrejurimi, pentru calculul rezervei de substanţă minerală utilă şi pentru determinarea distribuţiei nivelului freatic pe amplasament; dacă este posibil, prezentarea unor coloane stratigrafice şi a unor secţiuni hidrogeologice;
        ● Alte exploatări de substanţe minerale utile ori, după caz, hidrocarburi, în vecinătatea perimetrului analizat; amplasamentul acestora trebuie precizat şi pe hartă, alături de indicarea sa în text;
        ● Trăsăturile morfometrice ale amplasamentului (panta, expoziţia versanţilor, gradul de fragmentare); în măsura în care situaţia o permite - suprafeţe mari şi relief variat realizarea de hărţi tematice în acest scop;
        ● Suprafeţe afectate de eroziune în suprafaţă şi în adâncime; suprafeţe afectate de alunecări de teren; tasări ale solurilor;
        ● Tipul şi profilul solurilor care acoperă suprafeţele pe care urmează să se implementeze proiectul de exploatare minieră sau instalaţiile industriale de suprafaţă; în situaţiile unor suprafeţe extinse, cu o distribuţie diversă a tipurilor de sol, prezentarea unei hărţi a solurilor;
        ● Eventuale depozite clandestine de deşeuri aflate pe amplasament; prezentarea poziţiei acestora şi a compoziţiei materialelor depozitate, amplasarea lor pe o hartă;
        ● Forme de contaminare a terenurilor, evidenţiate atât prin observaţii de suprafaţă, cât şi prin analizarea profilelor de sol şi a forajelor geologice şi hidrogeologice; corelarea acestora cu surse susceptibile de poluare din împrejurimi; menţionarea cazurilor în care poate fi vorba de poluare istorică, fără identificarea sursei.

        Componenta Hidrică (reţea de suprafaţă şi ape subterane)
        Pornind de la amprenta propusă a proiectului, se va analiza bazinul hidrografic în care acesta este situat, se vor face observaţii cu privire la parametri ai scurgerii pe amplasament (direcţia scurgerii, dacă este concentrată sau în suprafaţă), se va amplasa perimetrul pe o hartă a reţelei hidrografice în raport cu cumpenele de ape pentru a distinge ce curs/cursuri de apă drenează această suprafaţă, în continuare, se va analiza emisarul (sau emisarii, în cazul unor suprafeţe mai extinse, drenate de mai multe cursuri de apă), făcându-se observaţii cu privire la debitul său, la caracteristicile cursului (amenajat, neamenajat, îndiguit cu apărări de mal etc.), la eventuale deversări de ape uzate sau ape meteorice în apropierea amplasamentului, în amonte şi în aval de acesta. Se vor documenta şi eventuale captări de apă din subteran sau din surse de suprafaţă, de pe perimetru sau din vecinătatea acestuia, vor fi delimitate perimetre de protecţie hidrogeologică, dacă există. Orice alte utilizări ale apei din emisarii amplasamentului, în vecinătatea acestuia, dar cu precădere în aval de acesta, vor fi menţionate. La fel, orice surse de poluare a apei, atât la nivelul emisarilor, cât şi la nivelul freaticului, trebuie menţionate, precizându-se specificul fiecăreia în acest caz atenţia se va îndrepta către sectorul din amonte de amplasament şi din perimetrul acestuia.
        Forajele hidrogeologice disponibile, în cazul în care există, va trebui să fie folosite pentru a exprima, cel puţin descriptiv, distribuţia freaticului în limitele amplasamentului (nivelul apelor freatice de mică adâncime şi direcţia de curgere a acestora). De asemenea, o analiză a modului de acoperire a terenurilor în raport cu scurgerea de pe versant este utilă, pentru a distinge vulnerabilităţi diferite faţă de eroziunea fluviatilă, dacă este cazul.
        În raport cu proiectul propus, se va/vor analiza în mod deosebit locul/locurile prin care se propune deversarea apelor meteorice de pe amplasament în emisar/emisari.

        Calitatea aerului
        În cadrul acestui paragraf vor fi făcute observaţii cu privire la calitatea generală a aerului în zona amplasamentului (prezenţa unor surse de poluare a aerului în vecinătate, existenţa sau lipsa unor curenţi atmosferici - e.g. curenţi de vale - etc.), acordându-se o atenţie deosebită poluanţilor specifici activităţilor de extracţie minieră (pulberi în suspensie şi sedimentabile), dar şi celor din transporturi [CO(2), NO(x), SO(2)].

        Zgomot şi vibraţii
        Condiţiile iniţiale privind zgomotele şi vibraţiile în perimetrul amplasamentului va fi exprimată prin prezentarea surselor de zgomot şi vibraţii din vecinătate (alte activităţi de exploatare, în special în cazurile în care proiectul vizează o extindere a unor perimetre anterioare de exploatare, activităţi industriale sau agricole pe terenurile din jur, transporturi etc.), dar şi prin identificarea receptorilor sensibili la acest tip de impact. Astfel, vor fi făcute aprecieri cu privire la distanţele până la cele mai apropiate locuinţe sau până la obiectivele de utilitate publică aflate în apropiere (şcoli, centre de vârstnici, spaţii de agrement etc.) ori până la alte obiective economice, publice sau private. De asemenea, vor fi făcute aprecieri şi cu privire la relaţia de vecinătate cu spaţii naturale cu potenţial caracter sensibil: păduri care ar putea găzdui animale sensibile la zgomote, cursuri de apă ce ar putea fi folosite ca locuri de adăpat etc.

        Clima
        Se vor prezenta parametri climatici care au o anumită relevanţă pentru acest tip de activitate, precum direcţia dominantă şi intensitatea vântului pe direcţii, perioadele cu ceaţă, insolaţia, prin raportare la datele provenite de la staţiile meteo din vecinătate. Suplimentar, se vor face aprecieri cu privire la condiţiile locale de microclimat (prezenţa unor păduri, a unor terenuri dezvelite de vegetaţie, a unor cursuri de apă, existenţa unor lacuri de acumulare în apropiere etc.).

        Flora şi fauna (componentele biotice)
        ● Analiza modului de acoperire a terenurilor şi realizarea unei hărţi a modului de acoperire a terenurilor (e.g. după modelul Corine Land Cover,) pentru a ilustra situaţia de ansamblu privind tipurile de vegetaţie dominantă; situaţia de moment poate fi completată şi cu o analiză istorică, prin compararea imaginilor satelitare din ultimele 2-3 decade;
        ● Descrierea vegetaţiei de pe amplasament şi din împrejurimi: precizarea claselor de habitate - stâncării, ape dulci continentale, mlaştini, păduri de conifere, plantaţii de arbori, terenuri arabile etc. a gradului de conservare a stării acestora, a principalelor presiuni la care sunt supuse; menţionarea prezenţei habitatelor listate în anexa 1 a Directivei Habitate; evidenţierea speciilor rare, endemice, reprezentative pentru un anumit tip de habitat, a celor listate în anexa 2 a Directivei Habitate (a se vedea exemplul din caseta 2);
        ● În mod similar, o descriere a faunei prezente în perimetrul viitorului proiect şi în împrejurimile acestuia, menţionarea caracterului rar, endemic sau reprezentativ al speciilor, listarea lor în anexa 2 a Directivei Habitate (a se vedea exemplul din caseta 3);
        ● Estimarea arealului ocupat de fiecare specie, a dimensiunii populaţiei sale, în funcţie de cerinţele specifice ale fiecărei specii, dependenţa de un anumit habitat;
        ● Identificarea unor locuri sau areale cu semnificaţii deosebite pentru faună, precum locuri de hrănire, de adăpare, de reproducere, locuri de cuibărit, areale umede folosite în pasaj de specii migratoare de păsări, coridoare ecologice etc.;
        ● Menţionarea ariilor naturale protejate desemnate în vecinătatea amplasamentului, precizându-se datele lor de identificare (categoria, suprafaţa, motivele desemnării, administrarea etc.); în cazul siturilor Natura 2000 se recomandă şi ataşarea Formularului standard Natura 2000; pentru ariile protejate de interes judeţean se va urmări delimitarea cât mai exactă a suprafeţei acestora, pe baza indiciilor disponibile (parcele cadastrale, descrieri de la momentul desemnării prin Decizii ale CJ, repere din teren ş.a.m.d.); toate ariile protejate trebuie amplasate pe o hartă care va avea ca fundal imagini satelitare recente sau modul de acoperire a terenurilor.

        Caseta 2. Exemplu de descriere a vegetaţiei de pe un amplasament

┌──────────────────────────────────────┐
│...peisajul iniţial, originar, al │
│acestui versant abrupt calcaros cu │
│expoziţie estică, având unele │
│înclinări est-sud-estice era alcătuit │
│dintr-o pădure de fag masivă de tip │
│central - european neutrofilă │
│(habitatul 9130) având pe pantele cu │
│orientare semiînsorită amintite poieni│
│cu pajişti primare mezoxerofile │
│bazifile de tip stepic panonic │
│(habitatul 6240*) şi mici " insule" de│
│vegetaţie forestieră termonemorală │
│submediteraneană de cerete cu foarte │
│puţin gorun (habitatul 91 M0). Deşi │
│substratul este calcaros iar pantele │
│abrupte, stâncării şi grohotişuri │
│calcaroase nu s-au diferenţiat prin │
│eroziune pe acest sector de versant, │
│cu excepţia unui mic turn calcaros în │
│partea central - nordică (un mic │
│sector unde se amestecă habitatele │
│8210 şi 8120). │
│Intervenţia umană, destul de puternică│
│odată cu a doua jumătate a secolului │
│XX a dus la colonizarea acestei văi şi│
│la apariţia unei mici cariere de │
│calcar. Principala intervenţie în │
│sectorul analizat este realizarea │
│drumului de exploatare ce se desprinde│
│spre sud din DJ, trasat la 3 - 10 m │
│deasupra talvegului văii. Acesta a dus│
│la deformarea totală a bazei │
│versantului, crearea unui taluz │
│artificial sub drum în care se combină│
│vegetaţia ruderală şi cea a │
│habitatelor de stâncării şi │
│grohotişuri 8210 şi 8120. │
│De asemenea, se remarcă faptul că în │
│lungul albiei lipsesc habitatele de │
│pădure ripariană 91E0* cu arin negru │
│şi specii de salcie ca şi cele de │
│vegetaţie ierbacee înaltă de râuri de │
│munte - habitatul 6430. Acestea nu │
│puteau să dispară decât ca urmare a │
│intervenţiei umane brutale în albie şi│
│deasupra acesteia pentru construirea │
│drumului de exploatare, pe parcursul │
│secolului XX. │
└──────────────────────────────────────┘


        Peisajul
        Este destul de dificil de realizat o prezentare obiectivă a peisajului dintr-un anumit areal, totuşi se recomandă a se ţine cont de câteva informaţii, precum: a. încadrarea peisagistică a perimetrului (dacă perimetrul face parte dintr-o singură unitate de peisaj sau conţine părţi din mai multe unităţi
    - e.g. ..... ne aflăm pe o păşune de n hectare, dintre care proiectul vizează doar 10%.... ori..... perimetru/ este împărţit între pădure, stâncărie şi păşune.....), b. morfologia locală - versant, terase, luncă, culme de deal, terasare antropică, teren accidentat, eroziune în adâncime etc. având în vedere că această categorie de proiecte determină importante modificări morfologice, c. vizibilitatea perimetrului din diverse puncte relevante - din localităţi învecinate, din puncte de belvedere de pe trasee turistice, de pe şosele sau căi ferate etc.

        Opţional, pentru proiecte de o mai mare anvergură, pot fi folosiţi în evaluare şi indicatori de metrică a peisajului, precum numărul de unităţi peisagistice, numărul de parcele din fiecare categorie de peisaj, lungimea limitelor dintre unităţi, densitatea limitelor.

        Caseta 3. Exemplu de descriere a faunei de pe un amplasament

┌──────────────────────────────────────┐
│Dintre speciile de vertebrate, în │
│cadrul campaniei de teren au fost │
│observate doar păsări: Buteo buteo, │
│Passer domesticus, Pica pica, Corvus │
│frugilegus. Aceste specii au prezenţă │
│certă în areal. │
│În funcţie de caracteristicile │
│habitatelor din zonă, unele specii de │
│vertebrate, chiar dacă nu au fost │
│observate, au o prezenţă posibilă în │
│zonă: │
│Reptile: Natrix natrix, Lacerta │
│agilis. │
│Păsări: Ciconia ciconia, Phasianus │
│colchicus, şi Carduelis carduelis. │
│Mamifere: Erinaceus concolor, Vulpes │
│vulpes, Mus sp., Rattus sp. │
│Biodiversitatea foarte scăzută în │
│cadrul amplasamentului este datorată │
│faptului că aria vizată este │
│reprezentată de terenuri agricole, iar│
│zona din jur este antropizată, impact │
│antropic ce influenţează puternic │
│zona. │
│Impactul antropic este ridicat din │
│cauza prezenţei în apropiere a altor │
│balastiere, a unei staţii de sortare a│
│agregatelor minerale şi a drumurilor │
│care traversează zona. │
└──────────────────────────────────────┘


        Fiinţe umane
        ● Profilul economic al localităţii/lor din vecinătate, oportunităţi de angajare, nivelul de pregătire profesională a locuitorilor, structura ocupaţională a populaţiei, migraţiile pentru muncă - zilnice, sezoniere, pe perioade mai lungi;
        ● Profilul social al comunităţilor locale - structura demografică a populaţiei, nivelul de educaţie, gradul de încadrare în muncă, servicii disponibile la nivel local ş.a.m.d.;
        ● Investigaţii sociologice cu privire la atitudinea comunităţii locale faţă de un astfel de proiect, investigaţii referitoare la poziţia oamenilor faţă de raportul dezvoltare economică-protecţie a naturii;
        ● identificarea intereselor faţă de terenurile din vecinătatea perimetrului vizat în vederea implementării proiectului: discuţii cu proprietarii de terenuri, discuţii cu autorităţile locale, discuţii cu liderii de opinie ai comunităţii;
        ● Identificarea unor valori sociale atribuite perimetrului aflat în analiză sau vecinătăţilor sale potenţial afectate de implementarea proiectului (direct, indirect, vizual): locuri sacre, locuri asociate unor legende locale, locuri cu specific recreaţional, resurse locale de subzistenţă - izvoare, plante medicinale etc.

        Bunuri materiale şi patrimoniu cultural
        Realizarea unei hărţi privind modul de utilizare a terenurilor, pe care se vor indica intravilane de localităţi, construcţii rezidenţial e izolate, folosinţe agricole, industriale, silvice, de agrement ş.a.m.d.;
        Orice alte utilizări ale terenurilor din vecinătate, care ar putea fi relevante în evaluare, trebuie menţionate: prezenţa unor rampe de deşeuri amenajate sau clandestine, terenuri contaminate, prezenţa unor marcaje turistice, poziţia stânelor, locuri de lansare cu parapanta, trasee de plimbare a câinilor etc.;
        Precizarea elementelor de infrastructură tehnico-edilitară situate pe amplasament ori în vecinătate, precum şi amplasarea poziţiei sau traiectoriei lor pe hartă: linii electrice, magistrale de gaz metan, conducte de apă, reţele de canalizare, staţii de transformare, staţii de tratare sau de epurare a apelor uzate, staţii de tratare a apelor industriale etc.;
        Existenţa unor obiective socio-culturale - monumente istorice, situri arheologice, monumente arhitectonice, cimitire etc. - amplasate pe perimetru, în apropierea sa ori a drumurilor de acces pe perimetru; în cazul în care acestea există, trebuie documentate şi amplasate pe o hartă, pe care trebuie indicate şi punctele de acces către fiecare; fotografii cu fiecare astfel de sit, pentru o mai bună identificare, sunt de asemenea recomandate;
        Menţionarea oricăror altor bunuri materiale observate pe amplasament ori în vecinătatea acestuia.



    4. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A PRINCIPALELOR ALTERNATIVE
    4.1. Informaţii privind structura industriei de profil la nivel european şi naţional
        Din punct de vedere economic, sectorul extractiv generează o contribuţie substanţială la economia UE.
        Statisticile Eurostat pun în evidenţă această contribuţie pentru industria extractivă:
        ● Circa 20000 de companii de profil;
        ● Circa 600000 de angajaţi;
        ● O valoare adăugată de 86 miliarde de euro;
        ● O cifră de afaceri de peste 230 de miliarde de euro.

        În cadrul industriei extractive, o analiză sectorială pune în evidenţă că industria extractive a materialelor de construcţie reprezintă între 76 şi 81% din total, extracţia combustibililor fosili circa 17-22% şi extracţia minereurilor auro-argentifere circa 2-4%.
        Între 2007 şi 2013, investiţiile în industria extractive în UE au crescut de mai mult de patru ori, de la 18 la 78 de miliarde de Euro. Această creştere a fost cu 60% mai mare decât creşterea investiţiilor de acest gen la nivel mondial.
        În ceea ce priveşte numărul de cariere, în UE erau înregistrate în 2012 un număr de 26449 de cariere. România se situa pe locul 10, cu un număr de 1225 de cariere.
        Industria minieră, de-a lungul existenţei sale a afectat semnificativ mediul, motiv pentru care se pune problema refacerii acestuia, folosirea în diverse scopuri a deşeurilor miniere şi redarea în circuitul economic a terenurilor degradate. Actuala legislaţie de mediu impune norme stricte pentru gestionarea deşeurilor solide, lichide şi gazoase, rezultate în urma activităţilor industriale atât în Europa, cât şi în întreaga lume. Activitatea de exploatare a resurselor minerale naturale (explorare, exploatare şi prelucrare metalurgică) interacţionează negativ cu mediul. Întreaga activitate minieră produce, din cauza specificului său, multiple şi variate efecte negative asupra mediului, exemplificate prin:
        ● modificări ale reliefului, manifestate prin degradarea peisajului şi strămutări ale gospodăriilor şi obiectivelor industriale din zonele de exploatare;
        ● ocuparea unor mari suprafeţe de teren pentru activitatea de exploatare, haldare, depozitare a substanţelor minerale utile, instalaţii industriale, căi de acces etc., suprafeţe ce devin astfel total inutilizabile în alte scopuri, pentru o perioadă lungă de timp;
        ● degradarea terenului, prin deplasări pe verticală şi orizontală ale suprafeţei şi alunecarea haldelor şi iazurilor de decantare, cu provocarea unor grave accidente;
        ● impurificarea apelor curgătoare de la suprafaţă şi a apelor freatice;
        ● dezechilibrul hidrodinamic al apelor subterane;
        ● influenţe negative asupra atmosferei, florei şi faunei din zonă;
        ● poluarea chimică a solului, care poate afecta pentru mulţi ani proprietăţile fertile ale acestuia;
        ● zgomot, vibraţii şi radiaţii răspândite în mediul înconjurător, cu o puternică acţiune nefavorabilă.

        În privinţa tehnologiilor folosite în activităţile miniere, soluţiile de acces la resurse trebuie abordate prin îmbunătăţirea eficienţei pe tot parcursul ciclului de viaţă al resurselor minerale începând cu explorarea, dezvoltarea, exploatarea şi prepararea/recuperarea acestora. Este necesar să se continue dezvoltarea de noi tehnologii de procesare pentru o mai bună extracţie şi utilizare a mineralelor şi metalelor. Pe de altă parte, este important să se continue dezvoltarea de noi tehnologii de recuperare a resurselor secundare şi deşeurilor industriale, reducând astfel pierderea acestor resurse pentru economia şi dezvoltarea durabilă a societăţii noastre.
        Pentru eficientizarea activităţii miniere este necesară dezvoltarea de:
        ● noi tehnologii pentru exploatarea şi prelucrarea resurselor minerale, înlocuirea tehnologiilor pirometalurgice consumatoare de energie cu metode mai puţin intensive, noi tehnologii în hidrometalurgie;
        ● noi procese tehnologice de tratare a materialelor polimetalice, atât în scopul îmbunătăţirii eficienţei metodelor deja existente de recuperare a subproduselor cu conţinut metalic, cât şi pentru dezvoltarea de noi metode de recuperare a metalelor care în prezent nu se pot recupera;
        ● metode inovative pentru valorificarea deşeurilor, prin dezvoltarea unui sistem durabil de reciclare a deşeurilor metalurgice şi efluenţilor, pentru a creşte producţia de metale de bază, prin lansarea de tehnologii de prelucrare pentru materii prime slab calitative, cozi de flotaţie, deşeuri;
        ● noi metode pentru utilizarea completă a resurselor de la tratarea materialelor secundare şi a deşeurilor din metalurgia neferoasă, prin dezvoltarea unor tehnologii combinate extrem de eficiente de recuperare a metalelor din deşeuri polimetalice şi deşeuri constituite din mai multe materiale; - noi programe pentru controlul proceselor prin intermediul sistemelor inteligente


    4.2. Descrierea celor mai bune practici disponibile
        Aşa cum este menţionat în partea introductivă a capitolului 5 al documentului BREF, aprobat în Ianuarie 2009, tehnologiile aplicate pe un amplasament minier vor fi considerate BAT dacă;
        ● aplică principiile generale stabilite în secţiunea 4.1 a documentului BREF.
        ● aplică o abordare pe întregul ciclu de viaţă al unui proiect, aşa cum este descris în secţiunea 4.2

        Abordarea pe întreg ciclul de viaţă acoperă toate fazele de evoluţie a unui amplasament minier, incluzând:
        Faza de proiectare (secţiunea 4.2.1.)
        ● Condiţiile iniţiale de mediu 4.2,1.1)
        ● Caracterizarea fizico-chimică a sterilelor de procesare şi a rocii sterile (secţiunea 4.2.1.2) Studii şi planuri pentru instalaţiile( halde, iazuri de decantare) de deşeuri extractive (secţiunea 4.2.1.3.), care acoperă următoarele aspecte:
        ● documentaţia pentru selecţia amplasamentului
        ● evaluarea impactului asupra mediului
        ● evaluarea riscului
        ● planul de pregătire în caz de urgenţă
        ● planul de depozitare
        ● bilanţul apei şi planul de management şi
        ● planul de închidere şi reabilitare

        Proiectarea instalaţiilor( halde, iazuri de decantare) de deşeuri extractive şi de structuri asociate (secţiunea 4.2.1.4.)
        ● control şi monitorizare (secţiunea 2.5.5.2)

        Faza de construcţie (secţiunea 4.2.2.)
        Faza operaţională (secţiunea 4.2.3), cu elementele:
        ● manuale OSM (secţiunea 4.2.3.1.)
        ● auditarea (secţiunea 4.2.3.2.)

        Faza de închidere şi faza de monitorizare post închidere (secţiunea 4.2.4.), cu elementele:
        ● obiective de închidere pe termen lung (secţiunea 2.5.5.3)
        ● Probleme specifice închiderii (secţiunea 4.2.4.2.) pentru
    () halde
    () iazuri, incluzând: iazuri/zone inundate; iazuri secate; instalaţii de management al apelor;



        În plus, alte cerinţe BAT presupun:
        ● reducerea consumului de reactivi (secţiunea 4.3.2)
        ● prevenirea eroziunii apei (secţiunea 4.3.3)
        ● prevenirea producerii de praf (secţiunea 4.3.4)
        ● realizarea unui bilanţ al apei (secţiunea 43.7.) şi folosirea rezultatelor pentru dezvoltarea unui plan de management al apei (secţiunea 4.2.1.3.)
        ● managementul scurgerilor de suprafaţă/apelor pluviale (secţiunea 4.3.9)
        ● monitorizarea apei freatice în jurul iazurilor sau a haldelor de steril (secţiunea 4.3.12).



     Managementul ape acide de mină (ARD-acid rock drainage - ape acide de mină)
        Caracterizarea fizico-chimică a sterilelor de procesare şi a rocii sterile (secţiunea 4.2.1.2, în coroborare cu anexa 4) include determinarea potenţialului de formare de ape acide a sterilelor de procesare şi/sau rocii sterile rezultate din exploatare.
        Dacă există potenţialul formării de ape acide, este BAT să se prevină mai întâi generarea de ARD (secţiunea 4,3,1,2,), şi dacă generarea de ARD nu poate fi prevenită, trebuie să se controleze impactul ARD (secţiunea 4.3.1.3.) sau să se aplice variante de tratare (secţiunea 4.3.1.4.). Adesea este folosită o combinaţie (secţiunea 4.3.1.6.).
        Toate opţiunile de prevenire, control şi tratare pot fi aplicate atât în cazul instalaţiilor existente cât şi în cazul celor noi. Totuşi, cel mai bun rezultat de închidere va fi obţinut când sunt dezvoltate planuri de închidere a amplasamentului chiar de la început, din faza de proiectare (abordare pe ciclul de viaţă al minei).
        Aplicabilitatea acestor opţiuni depinde în principal de condiţiile prezente pe amplasament.
        Factori ca: bilanţul apei, existenţa unui sistem de închidere/acoperire, nivelul pânzei freatice influenţează opţiunea aplicată la un anumit amplasament. Secţiunea 4,3.1.5 oferă un instrument pentru a decide care este cea mai potrivită opţiune în cazul închiderii unui amplasament.

     Managementul exfiltraţiilor (Secţiunea 2.5.14)
        Locaţia pentru instalaţia de management a sterilelor de procesare şi a haldelor de rocă sterilă este de preferat să fie aleasă în aşa fel încât să nu fie necesar un sistem suplimentar de impermeabilizare (liner), Totuşi, dacă acest lucru nu este posibil iar exfitraţiile sunt contaminate şi/sau debitul exfiltraţiilor este mare, atunci este necesară prevenirea, reducerea (secţiunea 2.5.10,1) sau controlarea (secţiunea 2.5.10.2) infiltraţiei. Adesea este aplicată o combinaţie a acestor măsuri.

     Ape uzate - BAT presupune:
        ● recircularea/refolosirea apei în procesul tehnologic (vezi secţiunea 2.5.11.1)
        ● amestecarea apelor de procesare cu alţi efluenţi care conţin metale dizolvate (vezi secţiunea 2.5.11.3)
        ● instalarea unor bazine de sedimentare pentru controlul eroziunii (vezi secţiunea 2.5.15.4.1)
        ● tratarea/epurarea (mecanică, fizico-chimică) a apelor uzate înainte de descărcare efluentului în emisar (secţiunea 2.5.15.4)
        Secţiunile din capitolul 3 referitoare la nivelul de emisii şi consum, oferă exemple de nivele care au fost atinse. Nu a putut fi făcută o corelare între tehnicile aplicate şi datele existente despre emisii, deoarece aceste sunt determinate de condiţiile geo-miniere ale zăcămintelor care de obicei dictează tehnologia de exploatare şi recuperare a substanţelor minerale şi implicit performatele de mediu ale proceselor de tratare şi neutralizare ale emisiilor din procesul tehnologic. De aceea, în acest document nu este posibil să se formuleze concluzii legate de BAT asociate cu nivele de emisii.
        Următoarele tehnici sunt BAT pentru tratarea efluenţilor cu caracter acid (secţiunea 2.5.15.5):
        ● Tratarea activă:
    () adăugarea de var (carbonat de calciu), var hidratat sau var stins;
    () adăugarea de sodă caustică pentru ARD cu un conţinut ridicat de mangan.

        ● Tratarea pasivă:
    ()o mlaştini/lagune;
    () canale deschise de carbonat de calciu/ drenuri cu piatră de var;


        Sistemele de tratare pasivă reprezintă o soluţie pe termen lung după închiderea amplasamentului, dar doar când sunt folosite ca o etapă de atenuare/ neutralizare, combinată cu alte măsuri (preventive).

     Proiectarea barajului iazului de decantare
        Pe lângă măsurile descrise în secţiunea 4.1 şi secţiunea 4.2, în timpul fazei de proiectare (4.2.1.) a iazului de decantare, BAT este:
        ● să se includă în criteriile de proiectare viitura maxim probabilă (generată de o precipitaţie maxim probabilă) o dată în 100 de ani la dimensionarea capacităţii de stocare/deversare în caz de urgenţă pentru un iaz cu risc redus/mic.
        ● să se includă în criteriile de proiectare viitura maxim probabilă (generată de o precipitaţie maxim probabilă) o dată în 5000 - 10.000 de ani la dimensionarea capacităţii de stocare/deversare în caz de urgenţă a unui iaz de decantare cu risc major/ridicat.


     Construcţia barajului
        Pe lângă măsurile descrise în 4.1 şi secţiunea 4.2, pe parcursul fazei de construcţie (secţiunea 4.2.2) a iazului de decantare, BAT este:
        ● decopertarea solului vegetal de sub amprenta sistemului iazului de decantare, vegetaţia şi solurile humuoase (secţiunea 4.4.3)
        ● alegerea unui material pentru construcţia barajului care este potrivit pentru acest scop şi care nu îşi va pierde din calităţi din cauza condiţiilor operaţionale şi climatice (secţiunea 4.4.4).


     Înălţarea barajului
        Pe lângă măsurile din secţiunea 4.1 şi secţiunea 4.2, pe parcursul fazei de construcţie şi a celei operaţionale (secţiunile 4.2.2 şi 4.2.3) a iazului de decantare, BAT este:
        ● să se evalueze riscul unei presiuni prea mari a fluidelor în pori şi să se monitorizeze presiunea fluidelor din pori înainte şi în timpul fiecărei creşteri. Evaluarea ar trebui făcută de un expert independent.
        ● să se folosească baraje de tip convenţional (secţiunea 4.4.6.1) în următoarele condiţii, când:
    - sterilele nu sunt potrivite pentru construcţia de baraje
    – barajul este necesar pentru acumularea de apă
    – instalaţia de gestionare a sterilelor este într-o locaţie depărtată şi inaccesibilă
    – este necesară păstrarea apei produse de steril pe o perioadă lungă de timp pentru descompunerea elementului toxic (de ex. cianură)
    – afluxul natural în baraj este mare sau pentru controlul lui sunt necesare variaţii mari sau acumulare de apă

        ● să se folosească metoda în amonte (secţiunea 4.4.6.2), în următoarele condiţii, când riscul seismic este foarte scăzut;
        ● este folosit roca streila pentru construcţia barajului: la cel puţin 40 - 60 % material cu granulaţie între 0.075 şi 4 mm pentru tot sterilul (nu se aplică pentru sterilul de procesare)
        ● să se folosească metoda în aval pentru construcţie (secţiunea 2.6.6.3), în următoarele condiţii, când sunt disponibile cantităţi suficiente de material de construcţie (de ex. steril de procesare sau rocă sterile)
        ● să se folosească metoda centrală de construcţie (secţiunea 4.4.6.4.), în următoarele construcţii, când riscul seismic este scăzut.


     Exploatarea iazului de decantare
        Pe lângă măsurile descrise în secţiunea 4.1 şi secţiunea 4.2, pe parcursul fazei operaţionale (secţiune 4.2.3.) a unui bazin de steril, BAT este:
        ● să se monitorizeze stabilitatea, după cum va fi explicat în continuare;
        ● să fie prevăzute variante de golire a bazinului în cazul apariţiei unor probleme;
        ● să fie prevăzute alte instalaţii de descărcare, posibil într-un alt baraj;
        ● să fie prevăzute instalaţii secundare de decantare (de ex. în caz de inundaţie, secţiunea 4.4.9) şi/sau barje cu pompe pregătite în caz de urgenţe, dacă nivelul apei libere din iaz atinge înălţimea de gardă minimă prestabilită (Section 4.4.8.);
        ● să se măsoare mişcările de teren cu instrumente adecvate (inclinometre) pentru adâncime şi să se cunoască condiţiile de presiune a fluidelor din pori;
        ● să se realizeze un drenaj corespunzător (secţiunea 2.6.10);
        ● să se păstreze documentări referitoare la proiectare şi construcţie şi orice actualizări/modificări în proiectare/construcţie;
        ● să se respecte manualul de siguranţă a barajului aşa cum este descris în secţiunea 4.2.3.1 în combinaţie cu auditările independente menţionate în secţiunea 4.2.3.2;
        ● să se ofere o pregătire corespunzătoare pentru personal.

        Înlăturarea apei limpezite din iaz (secţiunea 2.6.7.1)
        BAT este: să se folosească un canal deversor pentru iazuri de vale


     Operarea haldelor de rocă sterilă şi a iazurilor de decantare
        Pe lângă măsurile descrise în secţiunea 4.1. şi secţiunea 4.2, pe durata fazei operaţionale (secţiunea 4.2.3) a oricărei instalaţii de gestionare a sterilelor şi sedimente miniere, BAT este:
        ● să se realizeze devierea apelor pluviale pe conturul amplasamentului (secţiunea 4.4.1)
        ● să se rezolve problemele de management/depozitare a sterilelor de procesare şi a rocii sterile prin depozitare în cariere (secţiunea 4.4.1). În astfel de situaţii, stabilitatea pantelor/taluzului sau stabilitatea barajului nu mai este o problemă
        ● să se aplice un factor de stabilitate de cel puţin 1,3 la toate haldele şi barajele pe durata fazei operaţionale (secţiunea 4.4.13.1)
        ● să se realizeze o restaurare progresivă/reabilitare a vegetaţiei (secţiunea 4.3.6).


     Monitorizarea stabilităţii
        BAT este:
        ● să se monitorizeze bazinul/barajul de steril (secţiunea 4.4.14.2):
    () nivelul apei
    () calitatea şi cantitatea infiltraţiei prin baraj (şi secţiunea 4.4,12)
    () poziţia suprafeţei freatice
    () presiunea interstiţială
    () mişcarea crestei barajului şi a sterilelor
    () seismicitatea, pentru a asigura barajului stabilitate şi straturi de susţinere (şi secţiunea 4.4.14.4)
    () presiunea interstiţială dinamică şi lichifierea
    () mecanica solului
    () proceduri de plasare a sterilelor

        ● să se monitorizeze halda (secţiunea 4.4.14.2):
    () geometria treptelor/ a pantei
    () drenaj sub-tip
    () presiunea interstiţială

        ● de asemenea, să se realizeze:
        în cazul bazinului/barajului iazului de decantare:
    () inspecţii vizuale (secţiunea 4.4.14.3)
    () inspecţii anuale (secţiunea 4,4.14,3)
    () auditări independente (secţiunea 4.2.3.2. şi secţiunea 4.4.14.3)
    () evaluări de siguranţă ale barajelor existente (SEED) (secţiunea 4.4.14.3)

        în cazul haldei:
        ● inspecţii vizuale (secţiunea 4.4.14.3)
        ● inspecţii geotehnice (secţiunea 4.4.14.3)
        ● auditări independente geotehnice (secţiunea 4.4.14.3).




     Reducerea riscului de accidente
        BAT este:
        ● să se realizeze o planificare în caz de urgenţă (secţiunea 4.6.1)
        ● să se evalueze şi să se urmărească incidentele (secţiunea 4.6.2)
        ● să se monitorizeze conductele (secţiunea 4.6.3).


     Reducerea amprentei
        BAT este:
        ● dacă e posibil, să se prevină şi/sau reducă generarea de rocă sterilă/sterile de procesare (secţiunea 4.1.)
        ● Rambleierea spaţiului exploatat cu sterile de procesare (secţiunea 4.5.1), în următoarele condiţii, când:
    () rambleierea se face în timpul exploataţii (secţiunea 4.4.1.1)
    () costul suplimentar pentru rambleiere este cel puţin compensat de gradul mare de recuperare al substanţei utile
    () în exploatarea carierelor deschise, dacă sterilele de procesare pot fi deshidratate/asecate uşor (prin evaporare, filtrare şi drenaj) şi prin aceasta se poate evita construcţia unui iaz de decantare sau se poate reduce suprafaţa unui iaz existent (secţiunile 4.5.1.2, 4.5.1.3, 4.5.1.4, 4.4.1)
    () este disponibil rambleu din carierele din apropiere (secţiunea 4.5.1.5)

        ● rambleierea cavităţilor mari din minele subterane (secţiunea 4.5.1.6). Cavităţile umplute cu steril de procesare vor necesita drenaj (secţiunea 4.5.1.9). Este posibil de asemenea să se adauge şi lianţi pentru a mări stabilitatea (secţiunea 4.5.1.8)
        ● rambleierea cu rocă sterilă, în următoarele condiţii (secţiunea 4.5.2), când:
    () poate fi rambleiat spaţiul exploatat în subteran.
    () există în apropiere una sau mai multe cariere deja exploatate (transfer mining-transportul rocii sterile pentru rambleierea spaţiului exploatat)
    () exploatarea în carieră este realizată în aşa fel încât este posibilă rambleierea spaţiului exploatat fără a fi perturbată operaţia de exploatare;

        ● să se investigheze utilizări posibile ale sterilelor şi sedimentelor miniere (secţiunea 2.7.3),


     Închiderea şi monitorizarea post închidere
        Pe lângă măsurile descrise în secţiunea 4.1 şi secţiunea 4.2, în timpul fazei de închidere şi a fazei de post-închidere (secţiunea 4.2.4) a oricărui iaz de decantare sau haldă de rocă sterilă, BAT este:
        ● să se realizeze planuri de închidere şi post-închidere în timpul fazei de planificare a operaţiunilor, inclusiv o estimare a costurilor, care vor fi apoi actualizate periodic {secţiunea 4.2.4). Totuşi, cerinţele pentru reabilitare se dezvoltă pe durata de operare a unei instalaţii de deşeuri şi pot fi luate în considerare în detaliu doar în faza de închidere a unui TMF
        ● să se aplice un factor de siguranţă de cel puţin 1,3 pentru pantele finale ale taluzelor (haldelor şi barajelor) după închidere (secţiunea 4.2.4. şi 4.4.13.1), cu toate că există păreri diferite referitoare la inundarea carierelor cu apă (vezi capitolul 7).

        Pentru faza de închidere şi întreţinere ulterioară a iazurilor de decantare, BAT este să se construiască barajele în aşa fel încât ele să aibă stabilitate pe termen lung, în cazul în care pentru închidere este aleasă soluţia cu acoperire cu apă. (Secţiunea 4.2.4.2).

     Leşierea aurului folosind cianura
        Pe lângă măsurile generale din Secţiunea 5.2, pentru toate minele unde se foloseşte leşierea aurului folosind cianura, BAT este să se întreprindă următoarele:
        ● reducerea utilizării de cianură, aplicând:
    - strategii operaţionale pentru minimizarea adăugării de cianură (Secţiunea 4.3.2.2);
    – controlul automat al cianurii (Secţiunea 4.3.2.2.1);
    – dacă este aplicabilă, tratarea prealabilă cu peroxid (Secţiunea 4.3.6.2.2):

        ● distrugerea cianurilor libere rămase înainte de descărcarea în bazin (Secţiunea 4.3.11.8). Tabel 4.13 prezintă exemple de nivele de CN atinse la câteva staţii din Europa
        ● aplicarea următoarelor măsuri de siguranţă (Secţiunea 4.4.15):
    - se va dimensiona circuitul de distrugere a cianurii cu o capacitate dublă faţă de necesitatea reală;
    – se va instala un sistem de rezervă pentru adăugarea de calcar;
    – se vor prevedea instalaţii generatoare de curent electric de rezervă.



    4.3. Descrierea proiectului
        Lucrările miniere sunt definite în primul rând de tipul şi metoda de exploatare (de exemplu exploatare roci dure, exploatarea cărbunelui, exploatarea soluţiilor, exploatări marine, exploatări subterane, exploatări la zi). Lucrările exploatării rocilor dure convenţionale combina extracţia rocii utile şi sterilului de exploatare la scară mare, valorificarea care implica concasarea şi măcinarea minereului, concentrarea substanţelor minerale utile şi depozitarea sterilului precum şi instalaţiile de tratare. Prelucrarea metalurgică implică modificări geochimice pentru rafinarea metalelor şi de regulă, se efectuează în altă locaţie în afara exploatării miniere. Prelucrarea în metalurgie este considerată un sector separat al industriei şi este discutată în Instrucţiunile EHS corespunzătoare Topitoriilor şi Rafinăriilor.
        Obiectivul global al unei exploatări miniere consta din extracţia minereului cu conţinut valorificabil şi efectuarea unei procesări preliminare (de exemplu valorificare) în acelaşi timp având de gestionat volume mult mai mari de sterile (de exemplu roci sterile, sterile de la procesare, apa reziduală, deşeuri din proces şi periculoase) într-un mod prin care să se asigure protecţia mediului, sănătatea ocupaţională şi securitatea muncii având în vedere o gamă largă de condiţii prezente şi viitoare şi termene. Lucrările miniere sunt clasificate, în general în patru categorii principale, în funcţie de marfa obţinută; metale preţioase, metale de bază, energie şi minerale industriale.
        Componentele principale ale unei exploatări tipice include:
        ● Cariere de exploatare şi/sau lucrări subterane;
        ● Zona pentru stocarea sterilului de la exploatare şi instalaţii pentru sterilele de la procesare;
        ● Depozite de roci şi de minereu;
        ● Uzina şi instalaţiile de procesare (ex. morile);
        ● Infrastructura aferentă gospodăririi apelor (ex. lazuri de tratare, araje, canale, conducte pentru hidrotransport);
        ● Alte lucrări de infrastructură (drumuri, alimentare cu energie)

        Lucrările miniere sunt amplasate invariabil pe sau alături de zăcământ pentru a reduce la minimum costurile de operare şi costurile procesării preliminare precum şi potenţialul perturbării nejustificate a terenului. Locaţiile în care se află exploatările miniere sunt diverse, incluzând virtual, toate zonele bio-elimatiee (ex. temperata, tropice, poli, deşert, zone de coasta, suprafaţă şi subteran). Produsele procesate sunt transportate pentru prelucrare în continuare sau pentru vânzare în funcţie de cum dictează consideraţiile logistice şi economice folosindu-se în acest sens, o combinaţie de mijloace de transport constând din basculante, barje, transport feroviar, şi conducte pentru slam, printer alte metode. Exploatările la zi (suprafaţa) acoperă suprafeţe ce variază între 100 şi 1.000 de ha, care le pot depăşi chiar 5.000 ha pentru lucrările la scară foarte mare.

     Explorarea
        Activităţile de explorare avansează cel mai probabil prin creşterea nivelelor de activitate desfăşurată în teren, şi anume explorarea preliminară, detaliată şi avansată. Studiile de explorare preliminară necesită investigaţii în teren implicând perturbarea terenului pentru construcţia drumurilor de acces, foraje şi galerii de explorare în subteran.

     Dezvoltare, Construcţie, Operare, Închiderea şi Reabilitarea Amplasamentului
        Planificarea proactivă prevăzută de strategia minieră trebuie realizată astfel încât obiectivul să fie reducerea riscurilor privind mediul înconjurător. Aceasta poate merge de la aspecte majore care stabilesc planul exploatării ca de exemplu carierele şi selecţionarea strategiei pentru manipularea materialelor până la amplasarea haldelor de sol şi material de descoperta în amonte de sterilele de procesare şi alte surse potenţiale de praf.

     Descrierea proiectului în perioada de pre-construcţie
        ● Perioada de pre-construcţie a proiectelor de explotare a resurselor minerale cuprinde următoarele:
        ● Activităţi continue de explorare pentru conturarea zăcământului;
        ● Documentarea condiţiilor iniţiale de mediu pe amplasament, identificarea efectelor negative asupra mediului generate de activităţile existente pe amplasament sau în proximitatea acestuia( de ex. lucrări miniere vechi şi alte activităţi aferente acestora);
        ● Obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare pentru exploatare;
        ● Activităţi de proiectare generală şi ulterior obţinerii acordurilor şi avizelor necesare se demarează proiectarea tehnică de detaliu;
        ● Achiziţionarea de proprietăţi şi contracte de concesionare a terenurilor necesare pentru dezvoltarea proiectului;
        ● Activităţi de relocare şi strămutare (inclusiv construcţie de locuinţe, construcţii comerciale, municipale şi infrastructură);
        ● Actualizarea planurilor de urbanism şi amenajarea teriotriului pentru a încorpora proiectul propus.


     Etapa de construcţie
        Majoritatea proiectelor de exploatare a resurselor minerale selectează pe baza unor licitaţii un antreprenor general care este o companie specializată în proiectare, achiziţii şi gestionarea construcţiilor (numită în "Contractor EPCM"- engineering, procurement, construntion şi project management), pentru activitatea de dezvoltare şi construcţie a proiectului.
        Perioada medie pentru construcţia acestui gen de proiecte este de aproximativ 2 - 3 ani. Activităţile vor începe cu organizarea de şantier, construcţiile administrative şi mobilizarea principalilor contractori. În această perioadă vor fi necesare locuinţe temporare pentru muncitori. Pe durata construcţiei, activităţile principale ale proiectului vor fi următoarele:
        ● Construcţia infrastructurii de strămutare (dupa caz-locuinţe, spaţii comerciale şi administrative);
        ● Strămutarea şi relocarea locuitorilor din zonele afectate de dezvoltarea proiectului;
        ● Amenajarea amplasamentelor miniere (decopertarea şi depozitarea solului vegetal, precum şi a subsolului, până la o adâncime de cca 1 - 1,5 m);
        ● Deschiderea şi exploatarea carierelor pentru materialele de construcţie (pentru drumuri, producţie de betoane etc.)
        ● Racordarea la reţelele de utilităţi în principal energie, după caz mai pot fi şi reţele de gaz, alimentare cu apă mai rar reţele existente de canalizare;
        ● Construcţia aducţiunii pentru de alimentare cu apă industrială;
        ● Construcţia infrastructurii: drumul de acces pe amplasament şi a drumurilor industriale;
        ● Construcţia Uzinei de Procesare;
        ● Construcţia şi amenajarea facilităţilor pentru depozitarea sterilului rezultat din exploatare şi procesarea substanţelor minerale (halde de rocă sterilă, iazuri de decantare-barajul iniţial sau alte structuri de retenţie);
        ● Amenajarea organizării de şantier şi după caz a locuinţelor temporare necesare pentru muncitorii din construcţii;
        ● Construcţia celorlalte structuri şi canale de gospodărire şi reţinere a apei.

        În faza de construcţie vor fi implicate activităţi semnificative de creare a unei serii de structuri şi instalaţii permanente. La sfârşitul fazei de construcţie, proiectul va fi pus în funcţiune şi predat operatorului minier (titularului de licenţă).

     Etapa de operare
     Descrierea proiectului în faza de exploatare/operare
        Activităţile de exploatare propuse pot dura de în funcţie de mărimea zăcământului de la câţiva ani până la câţiva zeci de ani. Acestea vor consta în activităţi convenţionale de exploatare în carieră deschisă cu tehnici de derocare care implică executarea unor foraje şi încărcarea acestora cu un amestec exploziv (ANFO sau emulsii), detonarea (puşcarea) găurilor forate, încărcare cu excavatoare de mare capacitate şi transportul de rocilor cu basculante 1 a uzinei de procesare sau la halda de rocă sterilă în cazul rocilor care nu conţin substanţe minerale utile.
        Lucrările exploatare pot fi derulate în una sau mai multe cariere în cadrul aceleiaşi exploatări, care va alimenta cu minereu staţia de prelucrare de pe amplasament. Exploatarea carierelor poate începe simultan sau se poate face secvenţial pe durata de viaţă a exploatării în funcţie de planul de dezvoltare şi capacitate uzinei de procesare.
        Sistemele pentru prepararea şi prelucrarea minereului cuprind următoarele elemente principale:
        ● Concasare şi haldare: Minereul este sfărâmat cu ajutorul unui concasor giratoriu şi apoi depozitat în halde;
        ● Măcinare umedă: Minereul depozitat în stiva de minereu este măcinat în continuare în stare umedă;
        ● Flotare, Leşiere cu ajutorul unor reactivi sau leşiere biologică- bioleaching: Se adaugă reactivi la soluţia de apă şi minereu care apoi este trecută printr-o serie de bazine, în care soluţia este agitată, în aceste bazine substanţele minerale se separă de restul soluţiei.
        ● Electroliza: substanţele minerale se extrag prin-un proces clasic de electroliză (trecerea unui curent electric prin soluţie) care separă aurul şi argintul la un electrod de carbonul de la celălalt electrod, în funcţie de polarizare.
        ● Metalurgie: substanţele minerale sunt topite şi apoi turnate în lingouri printr-un procedeu metalurgic.
        ● Neutralizarea reactivilor utilizaţi în proces. Extragerea substanţelor minerale se realizează în prezenţa unei soluţii concentrate de reactivi. Datorită concentraţiilor mari de reactivi această apă poate fi periculoasă dacă ajunge în mediu. De aceea, după extragerea substanţelor minerale, apa industrială se reciclează, iar şlamul îngroşat se va trata/neutraliza într-o instalaţie de neutralizare, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului.
        ● Depozitarea sterilului de procesare: Sterilul este trimis printr-un sistem de hidrotransport şi depozitat în spatele unui baraj în iazul de decantare.
        ● Recircularea apei: Apa din iazul de decantare va fi recirculată în Uzina de Procesare şi refolosită în procesul tehnologic. Scopul este de a compensa debitul necesar de apă în proces şi de a minimiza utilizarea apei curate, doar la prepararea reactivilor.

        Operarea debutează cu pornirea uzinei de procesare. Durata de operare a exploatării depinde de cantitatea de minereu disponibilă în zăcământ. Pe măsură ce avansează exploatarea rezultă rocile sterile din activitatea de exploatare şi sterilele din uzina de procesare, fiecare categorie de deşeuri extractive din exploatare sau procesare se depozitează în condiţii de siguranţă în instalaţii/depozite de deşeuri extractive (halde, iazuri de decantare) pe toată durata de viaţă a proiectului.
        Pe parcursul lucrărilor de exploatare, este posibil să se descopere rezerve suplimentare de minereu şi acest lucru are ca rezultat modificări dinamice în ce priveşte strategia globală a exploatării miniere. Închiderea temporară sau neprevăzută poate fi necesară pe parcursul desfăşurării activităţilor (de exemplu condiţii economice nefavorabile, dezastre naturale, conflicte de muncă), timp în care este necesară efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a se asigura că nu exista niciun risc pentru sănătatea oamenilor, securitatea lucrărilor şi mediu.
        În faza de operare, exploatarea evoluează atât fizic cât şi geochimic şi apare necesitatea potenţială de a efectua studii suplimentare de evaluare şi management a impactului asupra mediului înconjurător, social şi asupra sănătăţii. Este posibilă apariţia unor condiţii deranjante (de exemplu deversări accidentale de apa din iazul de sterile, ruperea barajului) şi pentru astfel de evenimente, va fi necesară evaluarea şi managementul impactului.

     Închiderea şi reabilitarea
     Descrierea operaţiunilor de închidere a proiectului
        În conformitate cu reglementările europene, internaţionale şi în acord cu concepţia celor mai bune tehnici disponibile, prin refacerea mediului se înţelege "tratarea terenurilor afectate de intalaţii/facilităţi de depozitare a deşeurilor extractive astfel încât terenurile să fie refăcute într-o manieră satisfăcătoare, în special din punct, de vedere al calităţii solului, habitatelor de faună şi floră sălbatică, hidrosistemelor naturale, factorilor peisagistici şi utilităţii terenurilor respective".
        Aceasta înseamnă că Planul de management pentru închiderea activităţilor miniere şi refacerea mediului ar trebui să ia în considerare scenariile privind folosinţele ulterioare ale terenurilor şi să definească alternativele tehnice care să permită atingerea acestui statut. Această abordare trebuie să ţină seama de asemenea de condiţiile tehnice, sociale şi economice ale proiectului minier.
        Principalul scop al procesului de închidere şi reabilitare este de a stabili din timp categoriile de impact potenţial de mediu, economic şi social, asociate cu dezafectarea minei (împreună cu responsabilităţile financiare şi legale aferente). În plus, se va urmări minimizarea acestor categorii de impact prin acţiunile care se vor întreprinde pe durata fazelor de proiectare, construcţie şi operare ale Proiectului. Aceste acţiuni vor sprijini reducerea eforturilor din faza de post-închidere şi costurile generale necesitate de închidere la terminarea exploatării. Un alt obiectiv important este acela de a proiecta activităţile de închidere într-o manieră care să minimizeze necesitatea exercitării extensive a controlului şi a activităţilor de întreţinere, de către titularul Proiectului sau de către oricare altă entitate care îşi va asuma responsabilitatea pentru refacerea pe termen lung a mediului în zona exploatării minei, în conformitate cu prevederile stabilite şi remise de comun acord.
        Pe baza acestor repere, obiectivele Planului de management pentru închiderea activităţilor miniere şi refacerea mediului sunt după cum urmează:
        ● informarea, în condiţii de transparenţă, a publicului, autorităţilor şi a tuturor părţilor implicate, în legătură cu faza de închidere şi post-închidere, precum şi a măsurilor prevăzute pentru asigurarea unei folosinţe corespunzătoare a terenurilor şi a minimizării impactului asupra mediului (împreună cu măsurile care vor fi luate pe durata suspendării temporare a activităţilor miniere);
        ● acordarea de sprijin în asigurarea protecţiei sănătăţii şi siguranţei publice în perioada de închidere şi post-închidere a activităţilor miniere şi amenajărilor asociate;
        ● asigurarea închiderii progresive a activităţilor înainte de oprirea producţiei;
        ● reducerea sau eliminarea impactului pe termen-lung asupra mediului;
        ● refacerea terenurilor perturbate şi aducerea lor în stare productivă, cât mai devreme cu putinţă;
        ● minimizarea, în măsura posibilităţilor, a sterilizării resurselor minerale rămase neexploatate;

        Planul de management pentru închiderea activităţilor miniere şi refacerea mediului are în vedere activităţile de închidere asociate următoarelor cinci aspecte:
        ● pregătirea şi planificarea închiderii încă din timpul fazei de operare;
        ● măsurile de refacere a mediului în timpul închiderii;
        ● măsurile de refacere a mediului pe durata suspendării temporare a exploatării;
        ● măsurile de refacere a mediului pe durata perioadelor de inactivitate;
        ● activităţi în perioada de post-închidere.

        Obiectivele stabilite pentru refacerea mediului trebuie să aibă în vedere cerinţele reglementare, aspecte specifice ale amplasamentului, politicile şi cele mai bune practici din industria de profil, incluzând următoarele:
        ● protecţia sănătăţii şi bunăstării publice;
        ● stabilirea de comun acord a obiectivelor privind folosinţa terenurilor în faza de post-închidere;
        ● stabilizarea geotehnică a amenajărilor asociate exploatării miniere;
        ● refacerea factorilor peisagistici în vederea minimizării transportului de sedimente, a eroziunii şi a degradării potenţiale a mediului;
        ● protecţia calitativă şi cantitativă a resurselor de apă;
        ● protecţia calităţii aerului.

        Aceste obiective pot fi atinse prin asigurarea îndrumarelor şi standardelor tehnice utilizate în planificarea minieră şi în proiectarea etapei de închidere.
        Planul de management pentru închiderea activităţilor miniere şi refacerea mediului va fi revizuit şi actualizat periodic, în funcţie de necesităţi, pe baza experienţei operaţionale şi evaluării rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuate în acest domeniu. Planul va fi de asemenea revizuit şi actualizat ca parte a procesului de analiză managerială, fiind de aşteptat ca legislaţia de mediu, practicile de refacere a mediului, activităţile miniere şi interesele părţilor implicate în Proiect, să sufere anumite modificări în timp. De asemenea, sunt posibile modificări a numeroase alte aspecte prevăzute de Legea minelor din România şi care vor fi avute în vedere în fazele târzii ale Proiectului. Toate acestea vor asigura că Planul ţine seama de stadiul curent al planificării miniere şi al legislaţiei, şi că utilizează cele mai adecvate practici de închidere şi refacere a mediului, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene. Cele mai bune tehnici disponibile şi aplicabile, vor urmări îndeaproape evoluţiile tehnice, putând suferi astfel modificări, după cum se prevede în mod explicit în Directiva IED.
        De regulă, în ultimii cinci ani de desfăşurare a operaţiunilor previzionate, se elaborează un plan final de închidere definitivă al cărei obiectiv este acela de a lăsa în urmă o zonă ecologizată (în măsura în care este posibil), o zonă stabilă din punct de vedere fizic şi chimic redând-o astfel în circuit. Un punct esenţial al planului de închidere îl constituie angajamentul asumat pentru reabilitarea progresivă a zonei miniere, folosind personalul şi echipamentul avut la dispoziţie, reducând la minimum potenţialul de contaminare şi diminuând costurile aferente închiderii sau nevoia unei garanţii financiare complexă sau dimensionabilă. Lucrările de reabilitare continuă vor cuprinde următoarele;
        ● Demolarea clădirilor şi infrastructurii fizice;
        ● Închiderea carierelor;
        ● Stabilizarea şi prevenirea accesului public în lucrările subterane şi puţuri;
        ● Refacerea taluzelor;
        ● Asigurarea drenării apei din amplasamentul minei şi din depozitele de sterile pentru a nu constitui un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul înconjurător.


     Monitorizarea post-închidere
        Avem doua nivele de bază în care se încadrează extinderea lucrărilor de întreţinere după închiderea exploatării şi a activităţii de procesare:
        Monitorizarea activă: Necesită funcţionarea continuă, mentenanţă şi monitorizare pentru a se asigura existent unui risc minim (acceptabil) pentru sănătatea publică şi mediu.
        Monitorizarea pasivă: Este necesară monitorizarea ocazională şi întreţinerea periodică pentru a se asigura că riscul pentru sănătatea publică şi mediu este minim (acceptabil).
        Un al treilea nivel de întreţinere, conceptul "dispariţiei" indică faptul că nu este nevoie de nicio monitorizare sau întreţinere suplimentară. Cu toate acestea, sunt foarte rare cazurile când o întreagă zonă de exploatare minieră poate fi lăsată aplicând Soluţia "dispariţiei".

     Prezentarea principalelor metode de exploatare aplicabile zăcămintelor de resurse minerale
     Exploatarea în Carieră
        Zăcămintele mari, aflate în apropierea suprafeţei, prin lucrări de excavare, formează o carieră. Minereul şi materialele ce nu conţin minereu (solul vegetal, descoperta şi rocile) sunt excavate folosindu-se echipament pentru mineritul la suprafaţă, în general basculante şi excavatoare. Dimensiunile şi mărimea fiecărei cariere sunt unice şi depind de conţinutul în minereu şi de geometrie, de structurile geologice, de duritatea rocilor şi topografie. Taluzele carierelor sunt de regula proiectate în sistem de taluze abrupte cu înălţimi de până la 30 m înălţime între treptele orizontale. Înălţimea fiecărui taluz individual depinde în principal, de dimensiunea echipamentului de excavare, structurile geologice şi rezistenţa rocilor.
        Multe cariere sunt excavate sub nivelul pânzei freatice provocând modificări ale traseului apei freatice pe parcursul operaţiunilor şi în unele situaţii, şi în timpul perioadei de post închidere a exploatării. Reţelele de drenare a suprafeţei pot fi şi ele perturbate. Deseori, exploatarea subterană se dezvoltă sub cariera şi pot exista conexiuni cu lucrările miniere din subteran. În mod obişnuit, carierele sunt umplute parţial cu apa de la suprafaţă şi apa freatică în urma finalizării operaţiunilor de exploatare

     Alte Tipuri şi Metode de Exploatare - Exploatarea Mineralelor Industriale
        Termenul de "Minerale Industriale" este deseori utilizat pentru a face trimitere la minerale nemetalifere, necombustibile, ca de exemplu piatra (calcarul, granitul, ardezie; piatra concasată şi spartă; nisip şi pietriş; argile, ceramice, şi minerale refractare (de exemplu caolin, bentonita, ardezie); şi substanţe chimice şi fertilizatori (de exemplu potasiu şi fosfaţi). Această varietate largă de material se poate exploata folosind o diversitate de tehnici. Exploatarea cu solubilizare şi exploatarea folosind solubilizarea în situ este denumită uneori, lesiere în situ datorită caracteristicii comune a dizolvării şi colectării mineralelor cu valori (de exemplu sarea, potasiul, sulful, urnaiul, cuprul şi aurul) sub formă de soluţie. Exploatarea în soluţie pune accentul pe dizolvarea sărurilor prin injectarea apei în zăcământ şi crearea unei caverne de saramură în suprafaţa presurizată care se întoarce la suprafaţă. Lesierea în situ implică adaosul de diverşi reactivi în apă şi o reţea de puţuri pentru injectarea soluţiei în zăcământul de minerale din subteran pentru a realiza dizolvarea, urmată de pompare pentru recuperarea mineralelor dizolvate (soluţia pregnantă) printr-o reţea de puţuri/foraje de colectare.
        Tabel 2. Intrări şi ieşiri în proces

┌───────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┐
│Intrări/ │ │ │
│ieşiri din │Etapa de dezvoltare a Proiectului │ │
│proces │ │ │
├───────────┼─────────┬───────────┬──────────┬───────────┬────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │Inchidere │Monitorizare│ │
│Intrări │Explorare│Constructie│Exploatare│si │post │Indicatori │
│ │ │ │ │reabilitare│inchidere │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Energie │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │
│electrică │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Apa │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │
│industrială│ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Carburanţi │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Reactivi │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Oxigen │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│CO2 │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Materilale │ │ │ │ │ │ │
│de │ │ │ │ │ │ │
│construcţii│ │ │ │ │ │ │
│(agregate, │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │ │
│nisip, │ │ │ │ │ │ │
│pietriş, │ │ │ │ │ │ │
│ciment, │ │ │ │ │ │ │
│var, etc.) │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Materii │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │ │
│prime │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Consumabile│ │ │ │ │ │ │
│(bile de │ │ │ │ │ │ │
│moară, │ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │ │
│piese │ │ │ │ │ │ │
│componente,│ │ │ │ │ │ │
│etc.) │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │PM (10) │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │TPS │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Emisii de │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │NOX │
│poluanţi ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│atmosferici│\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │SOX │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │CO │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │CO2 │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Săruri │
│ │ │ │ │ │ │totale │
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │dizolvate │
│ │ │ │ │ │ │(reziduu │
│ │ │ │ │ │ │fix) │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Materii │
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │totale în │
│ │ │ │ │ │ │suspensie │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Ioni de │
│ │ │ │ │ │ │metale sau │
│ │ │ │ │ │ │compusi sub │
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │forma de │
│ │ │ │ │ │ │hidroxizi ai│
│Emisii în │ │ │ │ │ │metalelor │
│ape │ │ │ │ │ │precipitate │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │CBO5 │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │CCO-Cr │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Azotaţi │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Azotiţi │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Fosfor total│
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Substanţe │
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │extractibile│
│ │ │ │ │ │ │în solvenţi │
│ │ │ │ │ │ │organici │
├───────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │ │ │ │Namol de │
│ │ │ │ │ │ │foraj │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │\'b7 │\'b7 │ │ │Roci sterile│
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │\'b7 │\'b7 │ │ │Material de │
│ │ │ │ │ │ │descopertă │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │ │Sol vegetal │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Nămol de la │
│ │ │ │ │ │ │staţia de │
│ │ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │epurare a │
│ │ │ │ │ │ │apelor uzate│
│ │ │ │ │ │ │industriale/│
│ │ │ │ │ │ │menajere │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Deşeuri │
│ │ │\'b7 │ │\'b7 │ │mixte │
│ │ │ │ │ │ │provenite de│
│ │ │ │ │ │ │la demolări │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Fier vechi │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │\'b7 │ │\'b7 │ │Deşeuri de │
│ │ │ │ │ │ │azbest │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Reziduuri de│
│ │ │ │ │ │ │vopsea │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│Deşeuri │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Sol │
│generate │ │ │ │ │ │contaminat │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Containere │
│ │ │ │ │ │ │goale │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Uleiuri │
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │hidraulice │
│ │ │ │ │ │ │uzate │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Uleiuri de │
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │lubrifiere │
│ │ │ │ │ │ │uzate │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Vaseline │
│ │ │ │ │ │ │uzate │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Filtre de │
│ │ │ │ │ │ │ulei uzate │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Reziduuri de│
│ │ │ │ │ │ │solvenţi │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │Anvelope │
│ │ │ │ │ │ │uzate │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Baterii cu │
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │plumb şi │
│ │ │ │ │ │ │acizi │
│ ├─────────┼───────────┼──────────┼───────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Vehicule │
│ │\'b7 │\'b7 │\'b7 │\'b7 │ │scoase din │
│ │ │ │ │ │ │uz │
└───────────┴─────────┴───────────┴──────────┴───────────┴────────────┴────────────┘


┌──────────────────────────────────────────────┐
│Descrierea proiectului în cadrul RIM va │
│conţine cel puţin următoarele informaţii │
├───┬─────────────────┬────────┬───────────────┤
│Nr.│Caracteristicile │Resurse │Gaze naturale │
│ │proiectelor │minerale│si hidrocarburi│
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Caracteristicile │ │ │
│ │proiectelor │ │ │
│ │trebuie │ │ │
│ │examinate, în │ │ │
│ │special, în ceea │ │ │
│ │ce priveşte: │ │ │
│ │\'b7 dimensiunea şi │ │ │
│ │concepţia │ │ │
│ │întregului │ │ │
│ │proiect; │ │ │
│ │\'b7 cumularea cu │ │ │
│ │alte proiecte │ │ │
│ │existente şi/sau │ │ │
│ │aprobate; │ │ │
│ │\'b7 utilizarea │ │ │
│ │resurselor │ │ │
│ │naturale, în │ │ │
│ │special a │ │ │
│ │solului, a │ │ │
│ │terenurilor, a │ │ │
│1 │apei şi a │X │X │
│ │biodiversităţii; │ │ │
│ │\'b7 cantitatea şi │ │ │
│ │tipurile de │ │ │
│ │deşeuri generate/│ │ │
│ │gestionate; │ │ │
│ │\'b7 poluarea şi │ │ │
│ │alte efecte │ │ │
│ │negative; │ │ │
│ │\'b7 riscurile de │ │ │
│ │accidente majore │ │ │
│ │şi/sau dezastre │ │ │
│ │relevante pentru │ │ │
│ │proiectul în │ │ │
│ │cauză, inclusiv │ │ │
│ │cele cauzate de │ │ │
│ │schimbările │ │ │
│ │climatice, │ │ │
│ │conform │ │ │
│ │informaţiilor │ │ │
│ │ştiinţifice; │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │\'b7 riscurile │ │ │
│ │pentru sănătatea │ │ │
│ │umană - de │ │ │
│ │exemplu, din │ │ │
│ │cauza │ │ │
│ │contaminării apei│ │ │
│ │sau a poluării │ │ │
│ │atmosferice. │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Amplasarea │Resurse │Gaze naturale │
│ │proiectelor │minerale│si hidrocarburi│
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Sensibilitatea │ │ │
│ │ecologică a │ │ │
│ │zonelor │ │ │
│ │geografice │ │ │
│ │susceptibile de a│ │ │
│ │fi afectate de │ │ │
│ │proiecte trebuie │ │ │
│ │luată în │ │ │
│ │considerare, în │ │ │
│ │special în ceea │ │ │
│ │ce priveşte: │ │ │
│ │\'b7 utilizarea │ │ │
│ │actuală şi │ │ │
│ │aprobată a │ │ │
│ │terenurilor; │ │ │
│ │\'b7 bogăţia, │ │ │
│ │disponibilitatea,│ │ │
│ │calitatea şi │ │ │
│ │capacitatea de │ │ │
│ │regenerare │ │ │
│ │relative ale │ │ │
│ │resurselor │ │ │
│ │naturale, │ │ │
│ │inclusiv solul, │ │ │
│ │terenurile, apa │ │ │
│ │şi │ │ │
│ │biodiversitatea, │ │ │
│ │din zonă şi din │ │ │
│ │subteranul │ │ │
│ │acesteia; │ │ │
│ │\'b7 capacitatea de │ │ │
│ │absorbţie a │ │ │
│ │mediului natural,│ │ │
│ │acordându-se o │ │ │
│ │atenţie specială │ │ │
│ │următoarelor │ │ │
│ │zone: │ │ │
│ │() zone umede, │ │ │
│ │zone riverane, │ │ │
│ │guri ale │ │ │
│ │râurilor; │ │ │
│ │() zone costiere │ │ │
│ │şi mediul marin; │ │ │
│ │() zonele montane│ │ │
│ │şi forestiere; │ │ │
│ │() arii naturale │ │ │
│ │protejate de │ │ │
│ │interes naţional,│ │ │
│ │comunitar, │ │ │
│ │internaţional; │ │ │
│ │\'b7 zone protejate │ │ │
│ │conform │ │ │
│ │legislaţiei în │ │ │
│ │vigoare: situri │ │ │
│ │Natura 2000 │ │ │
│ │desemnate în │ │ │
│ │conformitate cu │ │ │
│2 │legislaţia │X │X │
│ │privind regimul │ │ │
│ │ariilor naturale │ │ │
│ │protejate, │ │ │
│ │conservarea │ │ │
│ │habitatelor │ │ │
│ │naturale, a │ │ │
│ │florei şi faunei │ │ │
│ │sălbatice; zonele│ │ │
│ │prevăzute de │ │ │
│ │legislaţia │ │ │
│ │privind aprobarea│ │ │
│ │Planului de │ │ │
│ │amenajare a │ │ │
│ │teritoriului │ │ │
│ │naţional - │ │ │
│ │Secţiunea a III-a│ │ │
│ │- zone protejate,│ │ │
│ │zonele de │ │ │
│ │protecţie │ │ │
│ │instituite │ │ │
│ │conform │ │ │
│ │prevederilor │ │ │
│ │legislaţiei din │ │ │
│ │domeniul apelor, │ │ │
│ │precum şi a celei│ │ │
│ │privind │ │ │
│ │caracterul şi │ │ │
│ │mărimea zonelor │ │ │
│ │de protecţie │ │ │
│ │sanitară şi │ │ │
│ │hidrogeologică; │ │ │
│ │\'b7 zonele în care │ │ │
│ │au existat deja │ │ │
│ │cazuri de │ │ │
│ │nerespectare a │ │ │
│ │standardelor de │ │ │
│ │calitate a │ │ │
│ │mediului │ │ │
│ │prevăzute de │ │ │
│ │legislaţia │ │ │
│ │naţională şi la │ │ │
│ │nivelul Uniunii │ │ │
│ │Europene şi │ │ │
│ │relevante pentru │ │ │
│ │proiect sau în │ │ │
│ │care se consideră│ │ │
│ │că există astfel │ │ │
│ │de cazuri; │ │ │
│ │\'b7 zonele cu o │ │ │
│ │densitate mare a │ │ │
│ │populaţiei; │ │ │
│ │\'b7 peisaje şi │ │ │
│ │situri importante│ │ │
│ │din punct de │ │ │
│ │vedere istoric, │ │ │
│ │cultural sau │ │ │
│ │arheologic. │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Descrierea │Resurse │Gaze naturale │
│ │etapelor │minerale│si hidrocarburi│
│ │proiectului │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Investigaţii │ │ │
│ │premergătoare │ │ │
│ │fazei de │ │ │
│ │construcţie (ex. │ │ │
│ │analize de sol, │ │ │
│ │studii │ │ │
│ │topografice, │ │ │
│ │geotehnice, │ │ │
│ │hidrologice) │ │ │
│ │Lucrările de │ │ │
│ │pregătire a │ │ │
│ │amplasamentului │ │ │
│ │se vor referi la │ │ │
│ │fiecare dintre │ │ │
│ │cele de mai jos, │ │ │
│ │după caz: │ │ │
│ │\'b7 Îndepărtarea │ │ │
│ │vegetaţiei de pe │ │ │
│ │terenul existent:│ │ │
│ │suprafeţele │ │ │
│ │împădurite │ │ │
│ │afectate; dacă │ │ │
│ │este cazul, │ │ │
│ │suprafeţele │ │ │
│ │împădurite │ │ │
│ │incluse în situri│ │ │
│ │Natura 2000 vor │ │ │
│ │fi menţionate │ │ │
│3 │separat; se va │X │X │
│ │menţiona de │ │ │
│ │asemenea │ │ │
│ │pierderea │ │ │
│ │anumitor specii │ │ │
│ │indigene sau │ │ │
│ │pierderile de │ │ │
│ │diversitate │ │ │
│ │genetică, dacă │ │ │
│ │este cazul; se │ │ │
│ │vor preciza │ │ │
│ │măsurile de │ │ │
│ │compensare a │ │ │
│ │suprafeţelor │ │ │
│ │scoase din fondul│ │ │
│ │forestier │ │ │
│ │(suprafeţe │ │ │
│ │reîmpădurite, │ │ │
│ │localizarea │ │ │
│ │acestora) │ │ │
│ │\'b7 Îndepărtarea │ │ │
│ │stratului │ │ │
│ │vegetal, │ │ │
│ │excavatii pentru │ │ │
│ │atingerea cotei │ │ │
│ │de fundare si │ │ │
│ │pregătirea │ │ │
│ │terenului pentru │ │ │
│ │constructie; │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Descrierea │ │ │
│ │organizării │ │ │
│ │(organizărilor) │ │ │
│ │de santier │ │ │
│ │trebuie să │ │ │
│ │cuprindă │ │ │
│ │următoarele, după│ │ │
│ │caz: │ │ │
│ │\'b7 Amplasamentul/ │ │ │
│ │amplasamentele │ │ │
│ │organizării de │ │ │
│ │şantier/ │ │ │
│ │organizărilor de │ │ │
│ │şantier; │ │În cazul │
│ │\'b7 Suprafaţe de │ │exploatarilor │
│ │teren ocupate │ │de hidrocarburi│
│ │temporar pe │ │si gaze │
│ │perioada │ │naturale │
│ │construcţiei şi │ │amprenta │
│ │descrierea │ │organizarii de │
│ │acestora; │ │santier se │
│4 │\'b7 Amenajările │X │limiteaza la │
│ │necesare │ │amenjarea │
│ │organizării de │ │accesului, a │
│ │şantier │ │platformelor de│
│ │(îngrădire, │ │foraj si │
│ │locuri special │ │locatiei │
│ │amenajate pentru │ │statiilor de │
│ │depozitarea │ │pompare │
│ │materiilor prime │ │ │
│ │şi a deşeurilor, │ │ │
│ │barăci etc.) │ │ │
│ │\'b7 Modalităţi de │ │ │
│ │alimentare cu apă│ │ │
│ │(menajeră şi │ │ │
│ │tehnologică, dacă│ │ │
│ │este cazul); │ │ │
│ │\'b7 Instalaţii │ │ │
│ │pentru tratarea │ │ │
│ │şi/sau │ │ │
│ │îndepărtarea │ │ │
│ │efluenţilor │ │ │
│ │lichizi. │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Descrierea etapei│ │ │
│ │de construcţie: │ │ │
│ │\'b7 Durata │ │ │
│ │lucrărilor de │ │ │
│ │construcţie; │ │ │
│ │\'b7 Suprafeţe de │ │ │
│ │teren ocupate │ │ │
│ │definitiv; │ │ │
│ │\'b7 Etapizarea │ │ │
│ │lucrărilor de │ │ │
│ │construcţie (dacă│ │ │
│ │este cazul); │ │ │
│ │\'b7 Estimarea │ │ │
│ │personalului care│ │ │
│ │va fi implicat în│ │ │
│ │lucrările de │ │ │
│ │construcţie; │ │În cazul │
│ │\'b7 Descrierea │ │exploatarilor │
│ │lucrărilor civile│ │de hidrocarburi│
│ │necesare │ │si gaze │
│ │construcţiei │ │naturale │
│ │captării, │ │amprenta zonei │
│ │aducţiunii, │ │industrial este│
│5 │centralei, │X │mult mai │
│ │reţelei │ │redusa, │
│ │electrice, │ │interceptia │
│ │inclusiv │ │zacamantului se│
│ │lucrările de │ │face prin │
│ │protecţie a │ │intermediul │
│ │malurilor sau de │ │unor foraje de │
│ │regularizare a │ │mare adancime │
│ │albiei, dacă este│ │ │
│ │cazul; │ │ │
│ │\'b7 Echipamente şi │ │ │
│ │tehnologii │ │ │
│ │utilizate la │ │ │
│ │construcţie; │ │ │
│ │\'b7 Materii prime │ │ │
│ │şi resurse │ │ │
│ │naturale şi │ │ │
│ │energetice │ │ │
│ │necesare la │ │ │
│ │construcţie (tip,│ │ │
│ │cantitate, │ │ │
│ │periculozitate, │ │ │
│ │mod de │ │ │
│ │depozitare); │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Descrierea │ │ │
│ │elementelor │ │ │
│ │constructive ale │ │ │
│ │proiectului: │ │ │
│ │\'b7 Exploatarea │ │ │
│ │resurselor │ │ │
│ │minerale │ │ │
│ │\'b7 Procesare/ │ │ │
│ │preparere si │ │ │
│ │recuperarea │ │ │
│ │subtantei │ │ │
│ │minerale utile. │ │ │
│ │\'b7 Principalele │ │În cazul │
│ │fluxuri de │ │hidrocarburilor│
│ │deseuri si modul │ │procesarea se │
│ │de gestionare ale│ │face in │
│ │acestora │ │rafinarii │
│ │\'b7 Activitati │ │amplasate in │
│ │conexe:transport │ │locatii │
│6 │si aprovizionare │X │deiferite de │
│ │cu materii prime │ │zona de │
│ │si reactivi, │ │extactie, care │
│ │livrarea │ │de obicei fac │
│ │produsului finit │ │obiectul altor │
│ │etc. │ │proceduri de │
│ │\'b7 Alternativele │ │reglementare │
│ │analizate pentru │ │ │
│ │locatia │ │ │
│ │obectivelor │ │ │
│ │proiectului, │ │ │
│ │fluxul │ │ │
│ │tehnologic, │ │ │
│ │siteme de │ │ │
│ │retinere si │ │ │
│ │tartare a │ │ │
│ │emisilor (apa, │ │ │
│ │aer, sol, etc), │ │ │
│ │gestiunea │ │ │
│ │deseurilor. │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Descrierea etapei│ │ │
│ │de funcţionare: │ │ │
│ │\'b7 Se va descrie │ │ │
│ │fluxul tehnologic│ │ │
│7 │în perioada │X │X │
│ │funcţionării; │ │ │
│ │\'b7 Se vor descrie │ │ │
│ │instalaţiile │ │ │
│ │principale ale │ │ │
│ │proiectului. │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Descrierea etapei│ │ │
│ │de dezafectare: │ │ │
│ │\'b7 Se va menţiona │ │ │
│ │durata estimată │ │ │
│ │de viaţă a │ │ │
│ │proiectului; │ │ │
│ │\'b7 Se vor preciza │ │În cazul │
│ │elementele │ │exploatarilor │
│ │proiectului care │ │de hidrocarburi│
│ │se vor dezafecta │ │si gaze │
│ │şi se va face un │ │naturale se │
│ │inventar al │ │limiteaza la │
│ │acestora; │ │inchiderea si │
│8 │\'b7 Se vor descrie │X │reabilitarea │
│ │principalele │ │drumurilor de │
│ │operaţii care vor│ │acces, a │
│ │fi efectuate în │ │platformelor de│
│ │cazul │ │foraj si │
│ │dezafectării │ │locatiei │
│ │obiectivului. │ │statiilor de │
│ │\'b7 Se vor descrie │ │pompare │
│ │durata │ │ │
│ │monitorizarii │ │ │
│ │post inchidere si│ │ │
│ │principalele │ │ │
│ │operaţii care vor│ │ │
│ │fi efectuate. │ │ │
├───┼─────────────────┼────────┼───────────────┤
│ │Tipurile şi │ │ │
│ │caracteristicile │ │ │
│ │impactului │ │ │
│ │potenţial │ │ │
│ │Efectele │ │ │
│ │semnificative pe │ │ │
│ │care le pot avea │ │ │
│ │proiectele asupra│ │ │
│ │mediului trebuie │ │ │
│ │analizate în │ │ │
│ │raport cu │ │ │
│ │criteriile │ │ │
│ │stabilite, având │ │ │
│ │în vedere │ │ │
│ │impactul │ │ │
│ │proiectului │ │ │
│ │asupra factorilor│ │ │
│ │de mediu şi │ │ │
│ │ţinând seama de: │ │ │
│ │\'b7 importanţa şi │ │ │
│ │extinderea │ │ │
│ │spaţială a │ │ │
│ │impactului - de │ │ │
│ │exemplu, zona │ │ │
│ │geografică şi │ │ │
│ │dimensiunea │ │ │
│ │populaţiei care │ │ │
│9 │poate fi │X │X │
│ │afectată; │ │ │
│ │\'b7 natura │ │ │
│ │impactului; \'b7 │ │ │
│ │natura │ │ │
│ │transfrontalieră │ │ │
│ │a impactului; │ │ │
│ │\'b7 intensitatea şi│ │ │
│ │complexitatea │ │ │
│ │impactului; │ │ │
│ │\'b7 probabilitatea │ │ │
│ │impactului; │ │ │
│ │\'b7 debutul, │ │ │
│ │durata, frecvenţa│ │ │
│ │şi │ │ │
│ │reversibilitatea │ │ │
│ │preconizate ale │ │ │
│ │impactului; │ │ │
│ │\'b7 cumularea │ │ │
│ │impactului cu │ │ │
│ │impactul altor │ │ │
│ │proiecte │ │ │
│ │existente şi/sau │ │ │
│ │aprobate; │ │ │
│ │\'b7 posibilitatea │ │ │
│ │de reducere │ │ │
│ │efectivă a │ │ │
│ │impactului. │ │ │
└───┴─────────────────┴────────┴───────────────┘


    4.4. Analiza alternativelor
        Identificarea şi luarea în considerare a alternativelor poate oferi o oportunitate concretă de a adapta proiectarea proiectului în vederea minimizării impactului asupra mediului şi, astfel, pentru a minimiza efectele semnificative ale proiectului asupra mediului, în plus, identificarea şi analizarea adecvată a alternativelor de la început poate reduce întârzierile inutile în procesul EIM, adoptarea deciziei EIM sau implementarea proiectului, în termeni simpli, dezvoltatorul trebuie să ofere:
        ● descriere a alternativelor rezonabile studiate; şi
        ● Indicarea principalelor motive pentru selectarea opţiunii alese în ceea ce priveşte impactul asupra mediului.

        Numărul alternativelor la un proiect propus este, teoretic, nelimitat, având în vedere că legislaţia nu specifică câte alternative trebuie luate în considerare. Legislaţia naţională sau practica generală pot totuşi să dicteze câte alternative trebuie luate în considerare. Numărul de alternative care trebuie evaluate trebuie să fie luat în considerare împreună cu tipul de alternative, adică "alternative rezonabile" la care se face referire în directivă. "Alternativele rezonabile" trebuie să fie relevante pentru proiectul propus şi caracteristicile sale specifice, iar resursele ar trebui să fie utilizate numai pentru a evalua aceste alternative. În plus, selecţia alternativelor este limitată din punct de vedere al fezabilităţii. Pe de o parte, o alternativă nu ar trebui exclusă pur şi simplu pentru că ar provoca neplăceri sau costuri dezvoltatorului. În acelaşi timp, dacă o alternativă este foarte costisitoare sau dificilă din punct de vedere tehnic sau legal, ar fi nerezonabil să considerăm că este o alternativă fezabilă.
        Tipuri de alternative care trebuie luate în considerare şi care includ:
        ● proiectare;
        ● tehnologie;
        ● locaţie;
        ● dimensiune;
        ● scară.

        Această listă serveşte ca sursă de inspiraţie pentru o multitudine de alte alternative. Acestea se referă în mare măsură la categoriile de mai sus. Unele astfel de alternative sunt enumerate mai jos:
        ● natura proiectului;
        ● termenele pentru construcţie sau durata de viaţă a Proiectului;
        ● procesul prin care Proiectul este construit;
        ● echipamentele folosite fie pentru construirea, fie pentru derularea Proiectului;
        ● aspectul amplasamentului (de exemplu locaţia clădirilor, eliminarea deşeurilor, drumurile de acces);
        ● condiţiile de funcţionare (de exemplu programul de lucru, calendarul emisiilor);
        ● aspectul fizic şi proiectarea clădirilor, inclusiv materialele care urmează a fi utilizate;
        ● mijloace de acces, inclusiv modul principal de transport care va fi utilizat pentru a avea acces la Proiect.

        O alternativă poate fi considerată nerezonabilă/nefezabilă dacă:
        ● Există obstacole tehnologice: costurile ridicate ale unei tehnologii impuse pot împiedica considerarea acesteia ca fiind o opţiune viabilă sau lipsa dezvoltării tehnologice poate împiedica luarea în considerare a anumitor opţiuni;
        ● Există obstacole bugetare: sunt necesare resurse adecvate pentru a implementa alternativele de proiect;
        ● Există obstacole din partea părţilor interesate: părţile interesate care se opun unei alternative de proiect pot face o anumită opţiune neatractivă;
        ● Există obstacole juridice sau de reglementare: pot exista instrumente de reglementare care limitează / interzic dezvoltarea unei anumite alternative.

        Alternativele trebuie înţelese ca fiind moduri fezabile în care titularul proiectului ar putea atinge scopul pentru care realizează proiectul, ca de exemplu un alt mod de acţiune, alegerea unui alt amplasament sau modificarea proiectului. Aceasta înseamnă că la acest capitol nu trebuie introduse informaţii de ordin general, reprezentând posibilităţi teoretice de derulare a respectivului proiect, dar care nu se aplică situaţiei de faţă, doar din nevoia de a acoperi acest punct foarte important în etapa de definire a domeniului evaluării.
        Luarea în considerare a alternativelor ar trebui să se facă de către titularul proiectului încă din fazele studiilor de prefezabilitate şi de fezabilitate, astfel încât această procedură să şi producă efecte eficiente. În principiu, acestea se referă la selectarea amplasamentului şi la proiectare, adică la trăsăturile şi soluţiile constructive posibile pentru implementarea proiectului. Pe lângă sensul general al prezentării alternativelor, anume minimizarea impactului potenţial al acestor categorii de proiecte asupra mediului natural şi socio-economic, o atenţie aparte trebuie acordată integrării acestora în cerinţele articolului 6 al Directivei Habitate 92/43/EEC, acolo unde este cazul. Cu alte cuvinte, alternativele trebuie gândite (şi) pentru a se evita efectele negative asupra integrităţii unor situri Natura 2000, dacă acestea există în aria de impact a proiectului. Dealtfel, prezentarea unor soluţii alternative este o condiţie pentru a se putea decide necesitatea stabilirii unor măsuri compensatorii, în situaţiile în care soluţiile alternative nu sunt fezabile ori niciuna din acestea nu elimină posibilitatea producerii unor efecte negative asupra ariei/ariilor protejate de interes comunitar {alineatul (4) al articolului 6 al directivei).
        În cadrul raportului la studiul de evaluare a impactului, alternativele ar trebui prezentate în aceeaşi manieră cu proiectul în sine - a se vedea capitolul de descriere a proiectului urmărindu-se aceeaşi structură şi acelaşi nivel de detaliu, ferindu-ne însă de informaţiile redundante. Aceasta înseamnă că doar aspectele din proiect pentru care au fost luate în considerare alternative vor fi menţionate, elementele nemodificate nemaifiind reluate. Spre exemplu, vor fi menţionate doar alternative privind accesul pe amplasament, alternative privind organizarea de şantier, alternative privind poziţia haldei/haldelor de steril, a haldei cu material decopertat, alternative în amenajarea frontului de exploatare, alternative în racordarea la utilităţi etc, în acest sens, autoritatea competentă privind protecţia mediului să stabilească în etapa de încadrare gradul de detaliu necesar în analizarea variantelor de proiectare şi de amplasare, precum şi nevoia de estimare a impactului aferent implementării acestor alternative.
        În plus, este obligatorie analizarea variantei de renunţare la proiect ("alternativa 0"), aceasta focalizându-se pe evidenţierea impactului cumulativ pe care îl produc/l-ar putea produce alte proiecte din vecinătate, implementate sau aflate în stadii diferite de evaluare. În consecinţă, importanţa "alternativei 0" rezidă în procesul de evaluare cumulativă a impactului, dar şi pentru a evidenţia contribuţia proiectului la impactul socio-economic şi de mediu dintr-un teritoriu, ceea ce este mai degrabă specific evaluărilor strategice de mediu.
        După prezentarea alternativelor, este nevoie să fie explicate motivele pe baza cărora a fost aleasă varianta finală, propusă spre implementare, ţinând cont în principal de efectele asupra mediului. Motivele ar trebui exprimate în urma derulării unei analize comparative, componentă cu componentă, folosirea unei matrici fiind relevantă în acest sens.
        Dat fiind specificul activităţilor vizate de prezentul ghid, abordarea alternativelor se va face pe mai multe direcţii, după cum urmează:
        ● Alternative privind capacitatea de producţie (dimensionarea producţiei în funcţie de caracteristicile zăcământului, de capacitatea instalaţiilor, necesarul de echipamente, forţa de muncă etc. - se vor aborda variante de exploatare cu durată mai mică şi mai mare decât cea propusă prin proiect)
        ● Alternative de amplasare a unor părţi componente ale proiectului (e.g. Amplasarea uzinei de preparare, amplasarea instalaţiilor de deşeuri extractive - iazurile de decantare, depozite de steril uscat etc. amplasarea sterilului de extracţie - haldele de steril -)
        ● Alternative privind procesele tehnologice folosite (tehnologii de extracţie a minereului, tehnologii de prelucrare a substanţelor minerale utile, tehnologii pentru epurarea apelor de mină)
        ● Alternative privind rutele de acces pe amplasament
        ● Alternative în ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi tehnologii de gospodărire a apelor uzate, alimentarea cu energie
        ● Alternative privind cazarea forţei de muncă
        ● Alternative privind furnizarea rocilor de construcţie
        ● Alternative de închidere şi reabilitare a amplasamentului

    4.4.1. Alternative privind capacitatea de producţie
        Ca o apreciere de ordin general, capacitatea de producţie mai redusă determină prelungirea duratei de existenţă a exploatării, reducerea costurilor iniţiale ale echipamentelor de extracţie şi prelucrare, scăderea necesarului de materiale, reducerea numărului de personal necesar, sau scăderea volumului de apă mediu zilnic necesar, în timp ce o capacitate de producţie mai mare atrage după sine reducerea duratei de existenţă a exploatării, creşterea costurilor iniţiale ale echipamentelor de extracţie şi prelucrare, creşterea necesarului de materiale, creşterea numărului de personal necesar sau creşterea volumului de apă mediu zilnic necesar.
        Durata de viaţă a exploatării va avea repercusiuni în estimarea impactului uman asupra mediului, pentru unele componente neproducând modificări ori ducând la modificări minore (e.g. impactul asupra solului ar fi acelaşi pentru toate alternativele, câtă vreme capacitatea de producţie nu influenţează gradul de ocupare a terenului), în timp ce pentru altele diferenţele privind estimarea impactului sunt evidente (e.g. calitatea aerului va avea de suferit de pe urma unui nivel mai scăzut al emisiilor, distribuite însă pe o durată mai mare, ori de pe urma unui nivel mai ridicat de emisii, concentrate însă pe o perioadă mai scurtă de timp; cu privire la impactul socio-economic o diferenţă majoră derivă din numărul de locuri de muncă create raportat la durata acestora).

    4.4.2. Alternative de amplasare a unor părţi componente ale proiectului
        Având în vedere dependenţa acestei categorii de proiecte de prezenţa resurselor minerale, nu este practic viabil să se analizeze alternative privind amplasamentul proiectului, neputându-se lua aşadar în considerare poziţii alternative ale acestuia. Totuşi, poate fi pusă în discuţie anvergura teritorială a proiectului, adică suprafaţa ocupată pentru a exploata în totalitate sau doar parţial, mai mult sau mai puţin, un anumit zăcământ. Se va motiva, în consecinţă, dimensionarea proiectului, sub aspectul viabilităţii sale economice, prezentându-se şi scenarii de subdimensionare a acestuia.
        Mult mai realist şi cu implicaţii semnificative este să fie analizate alternative privind amplasarea unor părţi componente ale proiectului. Astfel, pentru amplasarea elementelor conexe carierei/carierelor sau minei/minelor - prin aceasta înţelegându-se perimetrele pentru prepararea minereurilor, pentru depozitarea sterilului şi a materialelor decopertate, pentru depozitarea deşeurilor extractive se vor analiza comparativ soluţiile propuse prin prisma implicaţiilor semnificative pe care le-ar putea avea, fiecare în parte, asupra mediului natural şi a celui construit. Astfel, pentru amplasarea uzinei de preparare vor fi luate în considerare poziţionări diferite, în centrul sau la periferia amplasamentului exploatării, având în vedere criterii precum minimizarea distanţelor de transport din cariere, transportul gravitaţional al sterilului de prelucrare tratat în iazul de decantare, vizibilitatea acesteia, distanţa faţă de comunităţile umane din apropiere, dar şi faţă de eventuale arii naturale valoroase etc.
        Pentru amplasarea instalaţiilor de deşeuri extractive variantele sunt dictate de soluţiile tehnologice disponibile pentru gestionarea acestor deşeuri (iazuri de decantare de vale, de şes sau de coastă, depozite de sterile deshidratate - steril îngroşat cu aditivi, steril uscat), în funcţie de acestea fiind aplicate criterii privind analiza comparativă a amplasamentelor, precum: impactul de mediu, impactul asupra comunităţii, posibilităţile de construcţie, costurile investiţiei, costurile de operare, complexitatea/uşurinţa în exploatare. În cadrul Raportului privind IM vor fi analizate detaliat impacturile probabile asupra componentelor mediului, de asemenea într-o manieră comparativă (e.g. riscurile constructive, ţinând cont de caracteristicile substratului, accesibilitatea, lungimea conductei de transport a sterilului şi traiectoria acesteia, suprafaţa ocupată de iaz, utilităţile din aval, nevoia de strămutare a populaţiei, tipurile de habitate ce vor fi eliminate prin apariţia iazului etc.).
        Pentru sterilul de extracţie, în funcţie de caracteristicile acestuia, alternativele vizează utilizarea sa pentru construcţii, depozitarea sa în halde special amenajate ori folosirea sa ca material de umplutură pentru cariere (a se vedea exemplul din caseta 4).
        Caseta 4. Opţiuni de eliminare a sterilului de extracţie (a se vedea imaginea asociată)


    4.4.3. Alternative privind procesele tehnologice folosite
        Pentru analizarea comparativă a tehnologiilor de extracţie vor fi luate în considerare doar variantele fezabile sub aspect tehnic, acestea trebuind dealtfel să fie exprimate încă din faza studiului de prefezabilitate, în funcţie de condiţiile zăcământului, condiţiile de suprafaţă -caracteristicile reliefului - şi ale vecinătăţilor, în cazul acestor activităţi opţiunile vizează, în principiu, exploatarea în subteran (cu variante tehnologice) sau în suprafaţă, în cariere. La fel, vor fi prezentate variantele fezabile sub aspect tehnic pentru prelucrarea minereurilor sau, după caz, a altor resurse nemetalifere ori de hidrocarburi (exemplu de prezentare a unor alternative de epurare a apelor de mină din industria extractivă a minereurilor auro-argentifere în caseta 5).
        Caseta 5. Alternative pentru prelucrarea minereurilor (a se vedea imaginea asociată)


    4.4.4. Alte aspecte tratate ca alternative
        Vor fi analizate variante privind accesul pe amplasament luându-se în considerare aspecte precum lungimea drumului, dificultatea terenului, numărul de proprietăţi afectate, probabilitatea de interferenţă cu lucrările miniere, nivelul de defrişare necesar pe traseul drumului, necesitatea mutării drumului în fazele ulterioare ale exploatării ş.a.m.d.
        Pentru alimentarea cu apă, se vor lua în considerare opţiuni precum racordul la conducte de alimentare cu apă existente, captări de apă din râuri, captare din rezervoare existente etc., pentru alimentarea cu energie pot fi luate în considerare variante de racordare la reţea sau de producere a energiei pe amplasament, folosindu-se centrală electrică proprie.
        Pentru faza de închidere şi reabilitare a amplasamentului principalele alternative vizează închiderea carierelor (umplere completă şi acoperire cu un strat de sol, umplere parţială şi acoperire cu un strat de sol, inundare şi crearea unui lac de carieră etc.), închiderea iazurilor de decantare (remediere uscată prin deshidratare parţială sau remediere umedă, cu menţinerea unei oglinzi de apă la suprafaţa sa, relocare într-un loc mai sigur etc.), închiderea haldelor de steril (stabilizarea în situ, cu sau fără separarea rocilor pe categorii, relocarea într-un alt loc mai sigur etc.).



    5. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. MĂSURI DE PREVENIRE / REDUCERE / COMPENSARE
    5.1. Criterii pentru evaluarea impactului asupra mediului
        Criteriile principale utilizate pentru stabilirea categoriilor de impact potenţial sunt:
    (a) Dimensiunea: proiecte de dimensiuni mari, mai mari decât proiectele obişnuite de acelaşi tip;
    (b) Locaţia: proiecte propuse care sunt situate în sau aproape de zonele sensibile din punct de vedere ecologic sau al altor componente de mediu senzitive (arii naturale protejate, rezervaţii de interes ştiinţific deosebit sau situri de importanţă arheologică, culturală sau istorică): de asemenea, proiectele propuse în locaţii în care caracteristicile dezvoltării propuse ar putea avea efecte semnificative asupra populaţiei;
    (c) Efecte: proiecte care induc efecte negative cu intensitate sau complexitate ridicată, inclusiv cele care dau naştere unor efecte grave asupra oamenilor sau componentei biotice, cele care ameninţă utilizarea actuală sau potenţială a unei zone afectate şi cele care produc o încărcare suplimentară care nu poate fi susţinută de capacitatea de suport a mediului.

    a) Criterii legate de dimensiunea proiectului
    Când proiectul de producere a hidroenergiei se cumulează cu alte proiecte, ar putea să apară efecte cumulative cu privire la:
        ● utilizarea resurselor naturale, în special a apei;
        ● daune aduse zonelor învecinate, mai ales populaţiei şi ecosistemelor.

        Stabilirea dacă un proiect în sine poate fi considerat "mare" sau "major", poate fi realizată doar printr-o examinare de la caz la caz şi/sau analizarea unor aspecte precum:
    - criterii legale cantitative şi calitative, valori privind creşterea producţiei, creşterea emisiilor sau consumul de materii prime sau energie;
    – praguri impuse de legislaţia naţională pentru proiecte care necesită o EIM;
    – criterii furnizate de organisme/instituţii internaţionale, naţionale şi regionale care să fie folosite ca bază pentru identificarea pragurilor de încadrare a proiectelor în funcţie de dimensiunea acestora.

        În cazul proiectelor de producere a energiei hidroelectrice, sunt considerate centrale hidroelectrice de mică putere, centralele cu o putere mai mică sau egală cu 10 MW.

    b) Criteriile legate de locaţie/amplasament
        În cadrul acestei categorii de criterii, se va acorda o atenţie deosebită senzitivităţii componentelor de mediu din zona proiectului.
        Se va acorda o atenţie sporită cursurilor de apă pe care se vor implementa proiectele de producere a energiei hidroelectrice, precum şi habitatelor acvatice şi ripariene, respectiv speciilor legate de acestea. De asemenea, se vor lua în calcul în analiza locaţiei şi comunităţile umane situate aval de amplasamentul proiectului şi ale căror folosinţe de apă ar putea fi afectate odată cu implementarea proiectului. Se va ţine cont de faptul că râurile mici pot fi afectate mult mai puternic de astfel de proiecte decât râurile mari, orice modificare a dinamicii naturale a acestora putând conduce la o afectare gravă a mediului în zonele de implementare ale proiectelor.

    c) Criterii legate de efectele asupra mediului
        Următoarele criterii sunt cele mai frecvent folosite în metodologii pentru a determina semnificaţia efectelor:
    - magnitudinea efectului;
    – întinderea spaţială a efectului;
    – durata efectului;
    – frecvenţa efectului;
    – probabilitatea de apariţie;
    – reversibilitatea efectului;
    – importanţa ecologică şi socială;
    – impactul asupra sănătăţii populaţiei;
    – sustenabilitatea.

        Caracterizarea lor ar putea utiliza criteriile de evaluare exemplificate în Tabelul 1.
        Alte criterii suplimentare ar putea fi:
    - contribuţia proiectului la impactul cumulativ;
    – cantitatea şi calitatea fiecărei resurse sau valori ecologice care ar putea fi afectată, inclusiv unicitatea şi senzitivitatea acestora;
    – importanţa pentru stat şi societate a fiecărei resurse sau valori ecologice care ar putea fi afectată.

        Tabel 3. Exemplu de criterii generale pentru stabilirea semnificaţiei efectelor adverse

┌────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│Caracteristicile│Scara efectelor si parametrii │
│efectelor/ ├─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│criterii │Scăzut/minor │mediu │Ridicat/ │
│ │ │ │semnificativ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Magnitudinea efectului - mărimea sau gradul de impact în │
│comparaţie cu condiţiile sau pragurile iniţiale şi alţi │
│parametrii de măsurare aplicabili (de exemplu, standarde, │
│ghiduri, obiective). │
│Magnitudinea indică nivelul impactului într-o zonă, de la │
│impact minor până la distrugere totală. │
│Un impact de intensitate scăzută pe o suprafaţă mare ar │
│putea fi mai rău decât un impact de intensitate mare într-o │
│zonă mică, în funcţie de anumite elemente. │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efectul │Efectele │ │
│ │modifică │conduc la │Efectele conduc│
│ │minor │depăşirea │la depăşirea │
│ │condiţiile │valorilor de │valorilor de │
│ │iniţiale; │referinţă, │referinţă şi la│
│ │totuşi, este │dar are un │impact ridicat │
│ │mai mic decât│efect limitat│asupra │
│ │valorile de │asupra │componentelor │
│ │referinţă │componentelor│importante ale │
│ │prevăzute în │importante │mediului │
│ │legislaţie │ale mediului │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Întinderea spaţială (geografică) a efectului Zona în care │
│impactul va avea loc şi va fi măsurabil, de la metri pătraţi│
│la kilometri pătraţi │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efect limitat│ │Efect la nivel │
│ │la │Efect la │regional/ │
│ │amplasamentul│nivel local. │naţional/ │
│ │proiectului. │ │transnaţional │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Durata/sincronizarea - perioada de timp în care impactul va │
│persista. │
│Evenimentele pe termen scurt pot crea impact semnificativ │
│dacă ele au loc frecvent. Ele pot coincide cu perioade │
│sensibile în mediul receptor, precum ciclurile de │
│reproducere la specii. │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efectul este │Efectul este │ │
│ │limitat la │limitat la │ │
│ │evenimente pe│faza de │Efectul se │
│ │termen scurt │operare şi │extinde dincolo│
│ │(de exemplu, │întreţinere │de faza de │
│ │faza de │şi/sau faza │scoatere din │
│ │pregătire a │de scoatere │funcţiune. │
│ │şantierului │din │ │
│ │sau faza de │funcţiune. │ │
│ │construcţie).│ │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Frecvenţa (sau probabilitatea) - rata de recurenţă a │
│impactului (sau condiţiile care produc impactul) │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Condiţiile │ │
│ │ │sau │Condiţiile sau │
│ │Condiţiile │fenomenele │fenomenele care│
│ │sau │care produc │produc efectul │
│ │fenomenele │efectul pot │pot avea loc │
│ │care produc │avea loc o │des şi la │
│ │efectul au │dată sau de │intervale │
│ │loc rar. │mai multe ori│regulate şi │
│ │ │în timpul │frecvente. │
│ │ │existenţei │ │
│ │ │proiectului. │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Reversibilitatea - gradul în care impactul poate fi atenuat │
│(măsurat de obicei prin necesar pentru ca mediul să revină │
│la starea naturală). │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Efectul │ │
│ │ │persistă un │ │
│ │Efectul este │anumit timp │ │
│ │reversibil │după ce sursa│ │
│ │(de exemplu, │/factorul de │ │
│ │încetează de │stres este │ │
│ │îndată ce │îndepărtat │Efectul nu este│
│ │sursa/ │(ă), dar în │reversibil. │
│ │factorul de │final │ │
│ │stres este │încetează (de│ │
│ │îndepărtat │exemplu, este│ │
│ │(ă)). │reversibil pe│ │
│ │ │toată durata │ │
│ │ │proiectului).│ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Importanţa ecologică - importanţa factorului afectat pentru │
│păstrarea integrităţii şi funcţiilor ecosistemului. │
│Calitatea mediului receptor este în general identificată │
│prin declararea zonelor de conservare, identificarea │
│speciilor protejate şi alte trăsături naturale valoroase │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │ │Componentele │
│ │ │ │biotice sunt │
│ │ │Componentele │mai puţin │
│ │Componentele │biotice sunt │comune şi cu │
│ │biotice sunt │mai puţin │abundenţă │
│ │comune şi │comune şi cu │limitată pe │
│ │abundente la │abundenţă │teritorii mai │
│ │nivel local. │limitată în │extinse/ │
│ │ │regiune. │inclusiv în │
│ │ │ │context │
│ │ │ │transfrontieră.│
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Valoarea pentru societate - valoarea atributului sau │
│trăsăturilor mediului pentru societate │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Componentele │ │
│ │ │valoroase ale│Componentele │
│ │Componentele │mediului │valoroase ale │
│ │valoroase ale│joacă un rol │mediului joacă │
│ │mediului │important, │un rol │
│ │joacă un rol │dar indirect,│important, şi │
│ │limitat şi │în menţinerea│direct în în │
│ │indirect în │nivelului │menţinerea │
│ │menţinerea │economic, │nivelului │
│ │nivelului │structurii │economic, │
│ │economic, │sociale, │structurii │
│ │structurii │stabilităţii │sociale, │
│ │sociale, │comunităţii │stabilităţii │
│ │stabilităţii │şi │comunităţii şi │
│ │comunităţii │caracterului │caracterului │
│ │şi │comunităţilor│comunităţilor │
│ │caracterului │locale, │locale, stării │
│ │comunităţilor│stării de │de sănătate şi │
│ │locale. │sănătate şi │bunăstării │
│ │ │bunăstării │populaţiei │
│ │ │populaţiei │locale. │
│ │ │locale. │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Impactul asupra sănătăţii umane fizice - gradul în care │
│unele aspecte ale sănătăţii umane pot fi afectate │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Efectul │Efectele │ │
│ │modifică │conduc la │ │
│ │minor │depăşirea │Efectele conduc│
│ │condiţiile │valorilor de │la depăşirea │
│ │iniţiale; │referinţă, │valorilor de │
│ │totuşi, este │dar are un │referinţă şi la│
│ │mai mic decât│efect limitat│impact ridicat │
│ │valorile de │asupra │asupra │
│ │referinţă │sănătăţii │sănătăţii umane│
│ │prevăzute în │umane │ │
│ │legislaţie │ │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Sustenabilitatea - gradul în care impactul ar putea conduce │
│la compromiterea abilităţii generaţiilor următoare de a-şi │
│satisface nevoile │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Efectul va │ │
│ │ │conduce la │Efectul va │
│ │Efectul nu │diminuarea │conduce în timp│
│ │afectează │unor resurse │scurt la │
│ │existenţa │pe toată │epuizarea │
│ │componentelor│durata │resursei şi va │
│ │valoroase ale│proiectului. │compromite deci│
│ │mediului sau │Componentele │satisfacerea │
│ │utilizarea │valoroase ale│nevoilor │
│ │acestora ca │mediului vor │generaţiei │
│ │resurse. │fi │viitoare cu │
│ │ │disponibile │privire la acea│
│ │ │în │resursă. │
│ │ │continuare. │ │
├────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┤
│Senzitivitatea amplasamentului - sensibilitatea mediului │
│receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv │
│capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care │
│Proiectele le pot aduce │
├────────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Un receptor │ │ │
│ │care nu este │ │ │
│ │important │Un receptor │ │
│ │pentru │care este │ │
│ │funcţionarea │este │ │
│ │sistemului │important │ │
│ │din care face│pentru │Un receptor │
│ │parte, sau │funcţionarea │care este de │
│ │care este │sistemului │importanţă │
│ │important dar│din care face│majoră pentru │
│ │rezistent la │parte. Poate │funcţionarea │
│ │schimbări (în│fi mai puţin │sistemului din │
│ │contextul │rezistent la │care face │
│ │proiectului │schimbări dar│parte, care nu │
│ │propus) şi │poate fi │este rezistent │
│ │îşi va reveni│readus la │la schimbări şi│
│ │rapid pe cale│starea │care nu poate │
│ │naturală la │iniţială prin│fi readus la │
│ │starea │acţiuni │starea │
│ │dinaintea │specifice, │iniţială. │
│ │impactului │sau se poate │ │
│ │odată ce │reface pe │ │
│ │activitatea │cale naturală│ │
│ │generatoare │în timp. │ │
│ │de impact se │ │ │
│ │opreşte. │ │ │
└────────────────┴─────────────┴─────────────┴───────────────┘




    5.2. Evaluarea impactului asupra mediului
    Directiva 2011/92/UE, aşa cum a fost modificată prin Directiva 2014/52/UE prevede ca - Evaluarea impactului asupra mediului va identifica, descrie şi analiza, într-o manieră adecvată, pentru fiecare caz în parte, impactul direct şi indirect al unui proiect asupra următorilor factori de mediu:
        ● (a) populaţia şi sănătatea populaţiei;
        ● (b) biodiversitate, acordându-se o atenţie specială habitatelor şi speciilor protejate în conformitate cu Directiva 92/43/EEC şi Directiva 2009/147/CE;
        ● (c) sol, apă, aer şi climă;
        ● (d) bunuri materiale, patrimoniu cultural şi peisaj;
        ● (e) interacţiunea dintre factorii menţionaţi la punctele a) - d).

        Înţelegând tot mai bine interacţiunea dintre Proiecte şi mediu, s-a procedat la extinderea cerinţelor privind impactul asupra factorilor de mediu, abordând o detaliere mai aprofundată, cât şi alte acţiuni întreprinse prin prisma acestor elaborări. Aceste elemente sunt:
        ● Schimbările climatice - minimizare şi adaptare;
        ● Riscurile de accidente majore şi dezastre;
        ● Biodiversitatea;
        ● Utilizarea resurselor naturale.

        Prin urmare, Dezvoltatorilor/Titularilor li se solicită, în mod expres, să analizeze o sferă mai amplă de impact asupra acestor elemente, oriunde este cazul
        Impact asociat Schimbărilor climatice
        Anexa IV a Directivei EIM include, în două prevederi, menţionarea directă la schimbările climatice. Se pune accent pe două aspecte diferite aferente schimbării climatice:
    - Minimizarea schimbărilor climatice: are în vedere impactul pe care-l va avea Proiectul din punct de vedere al schimbărilor climatice, mai ales prin emisiile de gaze cu efect de seră;
    – Adaptarea la schimbările climatice: are în vedere vulnerabilitatea Proiectului în faţa viitoarelor schimbări climatice, şi capacitatea acestuia de adaptare la impactul incert al schimbărilor climatice.

        În 2013, Comisia Europeană a emis un ghid privind integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în raportul de Evaluare a impactului asupra mediului.
        Minimizarea schimbărilor climatice: Impactul proiectului asupra schimbărilor climatice
        Majoritatea Proiectelor vor contribui la volumul emisiilor de gaze cu efect de seră, prin comparaţie cu condiţiile iniţiale pe amplasament, prin activităţile de construcţie, de operare şi indirecte/conexe care apar în legătură cu Proiectul. RIM va include o evaluare a emisiilor de gaze cu efect de seră, directe şi indirecte, acolo unde acestea generează un impact semnificativ:
    - emisiile de gaze cu efect de seră directe generate în timpul etapelor de construire şi operare a Proiectului, pe durata de viaţă a acestuia (cum ar fi: din arderea combustibililor fosili pe amplasament sau din consumul de energie)
    – emisiile de gaze cu efect de seră generate în urma altor activităţi desfăşurate în legătură cu Proiectul (impact indirect), cum ar fi:
        ● Infrastructura pentru transport: emisii de carbon sporite sau generate de consumul de energie pentru operarea Proiectului3;
        ● Dezvoltare comercială: emisiile de carbon generate de traseurile consumatorilor către zona comercială unde este localizat Proiectul.


        Evaluarea va lua în considerare obiectivele de reducere a gazelor de seră de la nivel naţional, regional şi local, unde acestea există. RIM poate analiza şi măsura în care Proiectele contribuie la aceste obiective, prin reducerea şi identificarea oportunităţilor de-a reduce emisiile cu ajutorul unor măsuri alternative.
        Adaptarea la schimbările climatice: vulnerabilitatea Proiectului în ceea ce priveşte schimbările climatice
        Directiva prevede că Evaluările impactului asupra mediului vor avea în vedere impactul pe care pot să-l aibă schimbările climatice asupra Proiectului - şi măsura în care Proiectul se va putea adapta posibilelor schimbări pe parcursul funcţionării acestuia. Această problematică, poate fi deosebit de dificilă deoarece
        ● impune celor care realizează evaluarea să ia în considerare impactul asupra mediului (în acest caz, a schimbărilor climatice) asupra Proiectului, şi nu vice-versa; şi
        ● de multe ori implică un nivel semnificativ de incertitudine, dat fiind faptul că impactul existent al schimbărilor climatice, mai ales la nivel local, este dificil de previzionat. De aceea, analiza EIM va lua în considerare tendinţe şi evaluări de risc.

        Impactul potenţial asociat riscurilor de accidente majore şi dezastre
        Directiva utilizează termenii "accidente majore" şi "dezastre", care sunt legaţi de noţiunea de efecte semnificative accentul se pune pe riscuri semnificative şi / sau pe riscuri care ar putea produce efecte semnificative asupra mediului.
        Se desprind două considerente principale, şi anume:
    - Potenţialul proiectului de a cauza accidente şi/sau dezastre. În acest caz, directiva menţionează în mod explicit consideraţii privind sănătatea umană, patrimoniul cultural şi mediul.
    – Vulnerabilitatea proiectului la posibile dezastre/accidente în acest caz, cerinţa acoperă atât dezastre naturale (de exemplu, cutremure), cât şi dezastre provocate de om (de exemplu, riscuri tehnologice) care ar putea împiedica în mod semnificativ activităţile şi obiectivele proiectului şi care ar putea avea efecte adverse.

        Includerea evaluării riscurilor de dezastre/accidente în EIM ar trebui să abordeze aspecte cum ar fi:
        ● Ce probleme ar putea apărea în dezvoltarea unui proiect?
        ● Ce consecinţe negative pot apărea asupra sănătăţii umane şi asupra mediului?
        ● Ce amploare ar putea avea consecinţele negative?
        ● Cât de probabile sunt aceste consecinţe?
        ● Care este stadiul de pregătire în caz de accident/dezastru?
        ● Există un plan pentru situaţii de urgenţă?

        O evaluare integrată a vulnerabilităţii la riscurile şi pericolele dezastrelor vizează să evalueze dacă proiectul este într-adevăr vulnerabil la astfel de evenimente şi, dacă da, să ofere recomandări pentru evitarea/minimizarea acestor riscuri.
        După identificarea şi evaluarea riscurilor majore naturale şi a celor provocate de om, ar trebui luate măsuri de control şi de gestionare a impactului lor semnificativ, de ex. pentru a asigura respectarea standardelor minime de prevenire existente, a cerinţelor de siguranţă, a codurilor clădirilor, a planificării îmbunătăţite a utilizării terenurilor etc. Acestea ar putea fi integrate într-un plan coerent de gestionare a riscurilor, care include, de asemenea, măsuri suficiente de pregătire şi planificare de urgenţă pentru a asigura un răspuns eficient la dezastre sau la riscurile de accidente.

     Impactul potenţial asupra biodiversităţii
        Referirea la evaluarea impactului asupra "biodiversităţii" a fost adăugată la directivă în amendamentele din 2014, care, anterior, se referea doar la "faună şi floră". Acest lucru este important: fauna şi flora luate în mod individual se referă la viaţa animalelor şi a plantelor într-o anumită zonă sau timp, implică o perspectivă oarecum individuală, în timp ce biodiversitatea se referă la interacţiunile şi varietatea şi variabilitatea în cadrul speciilor, între specii şi între ecosisteme; acesta este, prin urmare, un concept mult mai larg decât simpla examinare a impactului individual asupra faunei şi florei.

     Integrarea consideraţiilor privind biodiversitatea în EIM
        O serie de aspecte de bază trebuie abordate de dezvoltatori în legătură cu preocupările legate de biodiversitate. Acestea includ, de exemplu, degradarea serviciilor ecosistemice, pierderea şi degradarea habitatelor, pierderea diversităţii speciilor şi pierderea diversităţii genetice.

     Comisia Europeană a emis recomandări privind integrarea biodiversităţii în EIM, în 2013
        ● Evaluarea planurilor şi a proiectelor care afectează în mod semnificativ siturile Natura 2000, Orientări metodologice privind dispoziţiile Articolului 6, alineatele (3) şi (4) din Directiva 92/43/CEE privind habitatele.
        ● Comisia de Evaluare a Impactului asupra Mediului din Olanda şi CBD-Ramsar-CMS, Liniile directoare voluntare privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător incluzând biodiversitatea.
        ● Slootweg, Roci; Kolhoff, Arend, Abordare generică de integrare a considerentelor privind biodiversitatea în cadrul etapelor de încadrare şi de definire a domeniului de evaluare din cadrul EIM.
        ● Institutul Acreditat de Ecologie şi Managementul Mediului, Orientări privind evaluarea impactului ecologic în Marea Britanie şi Irlanda, pentru ape terestre, apă dulce şi apele costiere, ianuarie 2016.
        În cazurile în care proiectele pot avea efecte semnificative asupra unui sit protejat în temeiul directivelor privind habitatele şi păsările, evaluarea efectelor proiectelor asupra biodiversităţii va fi efectuată ca parte a unei evaluări adecvate în conformitate cu Articolul 6, alineatul {3) din Directiva Habitate. Modificările din 2014 ale Directivei EIM impun ca această evaluare să fie efectuată în coordonare cu EIM, în conformitate cu procedurile specificate în orientările Comisiei Europene privind raţionalizarea evaluărilor de mediu, în conformitate cu Articolul 2, alineatul (3) din Directiva EIM. Este important de reţinut faptul că EIM trebuie să evalueze impactul asupra biodiversităţii chiar şi în cazurile în care anumite proiecte nu au impact asupra sitului Natura 2000.

     Impactul asociat utilizării resurselor naturale (riscuri de epuizare, considerente privind utilizarea resurselor)
        Anexa IV (1) şi (5) solicită dezvoltatorului să evalueze utilizarea resurselor naturale şi impactul proiectului în urma utilizării / epuizării acestora. În acest context, directiva impune ca evaluarea să ia în considerare, pe cât posibil, sustenabilitatea resurselor, în special utilizarea terenurilor, solul, apa şi biodiversitatea, precum şi energia.
        În acest sens, evaluările ar trebui să se concentreze, de asemenea, asupra eficienţei utilizării resurselor; poate un proiect să facă mai mult cu mai puţin, din punct de vedere al consumului de energie, aportului de apă, utilizării terenurilor şi a solului etc.?

     Integrarea utilizării resurselor naturale în EIM
        Metodologiile pentru evaluarea utilizării şi eficienţei resurselor sunt destul de recente, iar în prezent sunt disponibile doar câteva documente care furnizează detalii despre acestea. Acestea sunt enumerate în caseta de mai jos şi fac parte din lista furnizată în conformitate cu anexa la prezentul document privind alte orientări şi instrumente relevante.
        Metodologii privind evaluarea utilizării resurselor naturale
    - Comisia Europeană. 2012. Cadrul pentru indicatori ai ciclului de viaţă: elaborarea unor indicatori de monitorizare la nivel macro pe baza ciclului de viaţă, pentru resurse, produse şi deşeuri pentru UE 27, Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, Institutul pentru Mediu şi Sustenabilitate.
    – Evaluarea indicatorilor şi obiectivelor privind eficienţa resurselor. Raport final, Comisia Europeană, DG Mediu, 19 iunie 2012.
    – Evidenţa terenurilor şi a ecosistemului (LEAC), Centrul Tematic European pentru Mediul Terestru, Manual metodologic al LEAC, iulie 2005.

        Directiva EIM stipulează că, atunci când este vorba despre evaluarea efectelor (sau a impactului) asupra mediului, trebuie luate în considerare efectele "semnificative". Conceptul de "semnificativ" este în funcţie de cât de inacceptabil este considerat impactul unui proiect în contextul social şi de mediu. Semnificaţia unui efect se stabileşte în baza unei opinii informate, experte despre ceea ce este important, de dorit sau acceptabil în ceea ce priveşte schimbările declanşate de proiectul în cauză. Acest lucru limitează evaluarea la acele efecte care ar putea avea un impact semnificativ sau important asupra mediului pentru a merita costurile de evaluare, de revizuire şi de luare a deciziilor.

     Importanţa efectelor în contextul pregătirii RIM
        Este posibil să fie necesar ca cei care pregătesc RIM să stabilească importanţa efectelor proiectului asupra mediului. Aceasta s-ar putea datora faptului că etapa de definire nu a fost întreprinsă mai devreme în procesul EIM, sau că, pe parcursul elaborării RIM, apar efecte şi/sau date suplimentare.
        În aceste cazuri, evaluarea importanţei ar trebui să se bazeze pe criterii clare şi lipsite de ambiguitate.
        ● Criteriile de importanţă iau în considerare atât caracteristicile impactului, cât şi valorile asociate cu aspectele de mediu afectate;
        ● Importanţa este întotdeauna contextuală şi trebuie să fie elaborate criterii personalizate pentru fiecare proiect şi caracteristicile acestuia.

        Efectele semnificative să fie descrise într-o manieră adecvată în RIM (Articolul 3 din Directivă), astfel încât să permită, în cele din urmă, luarea deciziilor. Din acest motiv, determinările cu privire la importanţa efectelor trebuie să fie justificate: este important ca evaluatorii să stabilească o metodologie transparentă care să explice modul în care abordează evaluarea şi apoi să aplice în mod demonstrabil această metodologie în evaluarea lor. Metodologia ar trebui să explice modul în care evaluatorul consideră dacă va apărea un anumit efect semnificativ sau nu, permiţând altora să vadă importanţa legată de diferiţi factori şi să înţeleagă raţiunea evaluării.
    În acelaşi timp, aceste determinări nu ar trebui să fie prerogativa exclusivă a "experţilor" sau a "specialiştilor": importanţa ar trebui definită într-un mod care să reflecte ceea ce este preţuit în mediu de către autorităţile de reglementare şi de părţile interesate publice şi private. O abordare comună utilizată în EIM este aplicarea unei analize multicriteriale. Criteriile comune utilizate pentru a evalua amploarea includ magnitudinea efectului prezis şi sensibilitatea mediului receptor:
        ● Magnitudinea are în vedere caracteristicile schimbării (perioada, scara, mărimea şi durata impactului) care ar putea afecta receptorul ţintă ca urmare a proiectului propus;
        ● Sensibilitatea este înţeleasă ca fiind sensibilitatea mediului receptor la schimbare, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care proiectele le pot aduce.


     Efectul cumulat
        Este important ca efectele să nu se ia în considerare separat, ci împreună; adică cumulativ. Datele colectate în această etapă pot într-adevăr să demonstreze că impacturile analizate devin semnificative atunci când sunt cumulate sau împreună cu alte efecte. Efectele cumulative sunt modificările aduse mediului cauzate de o acţiune în combinaţie cu alte acţiuni. Ele pot apărea ca urmare a:
        ● interacţiunii dintre toate proiectele diferite din aceeaşi zonă;
        ● interacţiunii dintre diferitele categorii de impact asociate unui singur proiect (deşi nu este cerut în mod expres de Directiva EIM, acest lucru a fost clarificat de CJUE).

        Coexistenţa mai multor categorii de impact poate creşte sau reduce impactul cumulat. Acele categorii de impact care sunt considerate nesemnificative, atunci când sunt evaluate individual, pot deveni semnificative atunci când sunt cumulate cu altele. Caseta de mai jos oferă clarificări cu privire la aceste aspecte, în lumina jurisprudenţei CJUE.
        Interacţiunea dintre diferite proiecte din aceeaşi zonă:
    - Neluând în considerare efectul cumulativ al proiectelor înseamnă, în practică, că toate proiectele de un anumit tip pot scăpa de obligaţia de a efectua o evaluare atunci când, împreună, pot avea efecte semnificative asupra mediului în sensul Articolului 2, alineatul 1) din Directivă.CJEU, C-392/06, Comisia v Irlanda.
    – O autoritate naţională trebuie să examineze impactul potenţial al unui proiect în comun cu alte proiecte. Mai mult, în cazul în care nu se precizează nimic, această obligaţie nu se limitează numai la proiectele de acelaşi tip. CJEU, C-531-13, Marktgemeinde Strabwalchen şi alţii.

        Interacţiunea dintre diferitele impacturi ale unui singur proiect:
    - Curtea a indicat, atât pentru proiectele rutiere (CJEU, C-142/07, Ecologistas en Accion-CODA), cât şi pentru proiectele transfrontaliere (CJEU, C-205/08, Umweltanwalt von Karnten), că întreg proiectul ar trebui luat în considerare: împărţirea în cincisprezece subproiecte a unui proiect rutier sau existenţa unei frontiere care împarte un proiect de linie electrică în două secţiuni nu înseamnă că proiectul este sub pragul stabilit de Directivă (M.Clement,DroitEuropeendel'Environmement,Jurisprudencecommentee,3emeedition201 6, p. 147-148).


     Concentrarea atenţiei pe impactul-cheie
        Este de multe ori dificil pentru persoanele care efectuează evaluarea impactului asupra mediului să decidă care efect este semnificativ. Gradul de semnificaţie poate fi definit în funcţie de importanţa pe care efectul respectiv o poate avea în luarea deciziei de eliberare a acordului de mediu. Pentru a decide dacă un impact poate fi considerat ca semnificativ, trebuie avute în vedere următoarele criterii:
        ● Natura efectului - impactul este deosebit de complex sau este unul neobişnuit în zona respectivă
        ● Mărimea sau importanţa efectului - cât de mult se va schimba situaţia existentă
        ● Extinderea geografică a efectului - pe ce zonă se va resimţi efectul
        ● Există posibilitatea unui impact transfrontieră
        ● Câţi oameni sau câţi alţi receptori vor fi afectaţi
        ● Vor fi afectate resurse ori alte caracteristici valoroase sau rare ale mediului
        ● Există riscul de depăşire a standardelor de mediu
        ● Există riscul să fie afectate arii sau zone protejate
        ● Care este probabilitatea de apariţie a impactului
        ● Impactul va fi pe termen scurt, mediu sau lung
        ● Impactul va fi permanent sau temporar
        ● Impactul se va manifesta continuu sau intermitent
        ● Pentru un impact intermitent care va fi frecvenţa de manifestare
        ● Impactul va fi ireversibil
        ● Impactul poate fi remediat sau compensat
        ● Titularul de proiect este de acord să introducă în propunerea de proiect măsurile necesare pentru a evita, reduce sau compensa impactul advers semnificativ

        Aprecierea efectelor trebuie să se bazeze pe criterii obiective şi, pe cât posibil, cuantificabile. O modalitate obişnuită de efectuare a acesteia este prin intermediul indicatorilor cheie precum pierderea sau degradarea habitatelor, afectarea populaţiilor speciilor, modificarea funcţiilor ecologice cheie ctc.

     Exemplu de factori/parametri care pot fi utilizaţi la aprecierea efectelor asupra habitatelor/speciilor de interes comunitar care au justificat desemnarea sitului (bazat pe Melki 2007)
        ● Volumul total al habitatului afectat şi procentul în raport cu suprafaţa totală estimată a habitatului în cadrul sitului Natura 2000.
        ● Numărul estimat al indivizilor afectaţi şi procentul populaţiei speciilor prezente în cadrul sitului.
        ● Tendinţele estimate privind habitatele şi populaţia speciilor în zona afectată şi în cadrul sitului.
        ● Raritatea şi tendinţele globale ale habitatelor şi speciilor afectate.
        ● Existenţa unui program de restaurare a habitatului sau speciilor care ar putea fi afectate de proiect.
        ● Reversibilitatea efectului sau recuperării potenţiale a elementelor deteriorate din surse existente în interiorul sau în exteriorul sitului.
        ● Distribuţia habitatelor sau speciilor în cauză în cadrul sitului Natura 2000 (continuă, împrăştiată, dispersată etc.)
        ● Efecte asupra funcţionării ecologice globale a sitului Natura 2000.
        Tabel 4. Exemple de măsuri posibile sugerate pentru evitarea sau reducerea la minimum a efectelor potenţiale asupra biodiversităţii produse de operaţiunile de exploatare (Adaptat după Rio Tinto / Institutul EarthWatch. 2006)

┌───────────────┬────────────┬────────────┐
│Categoria/sursa│Măsuri de │Măsuri de │
│de impact │evitare │minimizare │
├───────────────┴────────────┴────────────┤
│Efecte directe (care se pot atribui │
│direct acţiunilor proiectului) │
├───────────────┬────────────┬────────────┤
│Pierderea │ │Luarea de │
│habitatului din│ │măsuri │
│operaţiuni de │ │pentru a │
│extracţie şi │ │reduce la │
│infrastructura │Evitarea │minimum │
│de sprijin (de │zonelor │amprentele │
│exemplu căi de │importante │(de exemplu │
│acces, clădiri,│ │evitarea │
│alimentare cu │ │exploatării │
│energie) │ │miniere de │
│ │ │suprafaţă). │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Degradarea │Conceperea │ │
│hidrologică a │proiectului │Conceperea │
│habitatelor (de│astfel încât│unui sistem │
│exemplu din │să se evite │sensibil de │
│drenarea │nevoia de a │drenare │
│sitului sau │drena situl │ │
│acumulări) │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│ │Utilizarea │Vegetaţie la│
│Mortalitatea │unor │înălţimea │
│plantelor în │mecanisme │plantelor │
│urma depunerii │care │care să │
│prafului │colectează │intercepteze│
│ │praful │praful │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Mortalitatea │Evitarea │Evitarea │
│animalelor în │utilizării │mortalităţii│
│urma │anumitor │indivizilor │
│operaţiunilor │mecanisme/ │din speciile│
│ │operaţiuni │protejate │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Migrare ca │ │ │
│urmare a │Evitarea │Utilizarea │
│tulburărilor │utilizării │unor │
│(de exemplu │luminilor pe│mecanisme │
│zgomot, │timp de │eficiente, │
│vibraţii şi │noapte │silenţioase │
│lumini) │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Mortalitatea │ │Utilizarea │
│faunei râurilor│Evitarea │de proceduri│
│din cauza │utilizării │pentru a │
│efluenţilor │substanţelor│înlătura │
│toxici din │chimice │riscul de │
│scurgerile din │toxice │scurgeri │
│cadrul sitului │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Pierderea │ │ │
│macrofitelor │ │ │
│râului în │Utilizarea │Utilizarea │
│anumite zone │de capcane │vegetaţiei │
│din cauza │pentru a │pentru a │
│turbidităţii │intercepta │stabiliza │
│crescutecauzate│sedimentele │terenul │
│de scurgerile │ │lucrat │
│de nămol în │ │ │
│cadrul sitului │ │ │
├───────────────┴────────────┴────────────┤
│Efecte indirecte (care provin din alte │
│efecte care se pot atribui direct │
│acţiunilor proiectului) │
├───────────────┬────────────┬────────────┤
│Pierderea │ │Utilizarea │
│faunei râului │Utilizarea │vegetaţiei │
│ca urmare a │de capcane │pentru a │
│mortalităţii │pentru a │stabiliza │
│macrofitelor │intercepta │terenul │
│(din cauza │sedimentele │lucrat │
│turbidităţii) │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Pierderea │ │ │
│prădătorilor ca│ │ │
│urmare a │ │Acţiuni de │
│resurselor │A se vedea │gestionare │
│reduse de pradă│măsurile de │pentru a │
│(de exemplu din│tulburare de│spori │
│cauza │mai sus │resursele de│
│degradării sau │ │pradă │
│tulburării │ │ │
│habitatului) │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Reducerea │ │ │
│vegetaţiei din │ │ │
│cauza numărului│ │ │
│crescut de │ │ │
│erbivore ca │ │ │
│urmare a │A se vedea │A se vedea │
│reducerii │măsurile de │măsurile de │
│numărului │tulburare │tulburare │
│prădătorilor │ │ │
│(de exemplu din│ │ │
│cauza emigrării│ │ │
│prădătorilor │ │ │
│sensibili) │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Pierderea │ │ │
│speciilor de │ │Utilizarea │
│animale din │Evitarea │căilor de │
│anumite zone ca│zonelor │acces │
│urmare a │sensibile │existente │
│fragmentării │ │ │
│habitatelor │ │ │
├───────────────┼────────────┼────────────┤
│Reducerea │ │ │
│viabilităţii │ │Măsuri de │
│populaţiilor │ │gestionare │
│mici de specii │Evitarea │pentru a │
│din cauza │zonelor │spori │
│imigrării │sensibile │viabilitatea│
│reduse caurmare│ │populaţiilor│
│a fragmentării │ │ │
│habitatelor │ │ │
├───────────────┴────────────┴────────────┤
│Efecte cumulate (efecte care survin în │
│combinaţie cu alte proiecte) │
├───────────────┬────────────┬────────────┤
│Pierderea │ │ │
│speciilor care │ │ │
│necesită │ │ │
│teritorii mari │A se vedea │A se vedea │
│(de exemplu │măsurile │măsurile │
│prădători de │privind │privind │
│prim rang)ca │pierderea şi│pierderea şi│
│urmare a │fragmentarea│fragmentarea│
│efectelor │habitatelor │habitatelor │
│combinate ale │ │ │
│pierderii şi │ │ │
│fragmentării │ │ │
│habitatelor │ │ │
└───────────────┴────────────┴────────────┘


        Tabel 5. Efecte potenţiale asupra biodiversităţii din activităţi extractive

┌────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Efecte potenţiale asupra habitatelor şi speciilor │
├────────────────┼────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┬─────────────┤
│ │Pierderea, │Perturbarea│Pierderea │Modificări │Colonizarea│ │
│ │deteriorarea│şi/sau │speciilor, │ale │sitului de │Modificarea │
│Etape/Activităţi│sau │dislocarea │indivizilor │componenţei│către │şi degradarea│
│ │fragmentarea│speciilor │sau │speciilor │specii noi,│ecosistemelor│
│ │habitatului │sensibile │populaţiilor│(flora şi │străine şi │acvatice │
│ │ │ │rare sau pe │ │invadatoare│ │
├────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴───────────┼─────────────┤
│Explorare │ │
├────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┼─────────────┤
│Defrişări* │X │X │X │X │X │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Execuţia de │ │ │ │ │ │ │
│foraje şi │X │X │X │ │ │X │
│şanţuri │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Construcţia de │ │ │ │ │ │ │
│drumuri │X │X │X │X │X │X │
│industriale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Trafic/ │ │ │ │ │ │ │
│Circulaţia │ │X │ │ │X │ │
│persoanelor şi │ │ │ │ │ │ │
│vehiculelor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴───────────┼─────────────┤
│Pregătirea sitului/Extracţie minerală │ │
├────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┼─────────────┤
│Înlăturarea/ │ │ │ │ │ │ │
│stocarea │X │X │X │X │X │ │
│stratului de sol│ │ │ │ │ │ │
│şi vegetaţie │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │ │
│(linii de │ │ │ │ │ │ │
│energie, şosele,│X │X │X │X │X │X │
│clădiri, │ │ │ │ │ │ │
│concasoare,benzi│ │ │ │ │ │ │
│transportatoare)│ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Explozii pentru │ │ │ │ │ │ │
│derocare │ │X │ │ │ │ │
│minereurilor/ │ │ │ │ │ │ │
│rocilor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Extracţia şi │ │ │ │ │ │ │
│depozitarea │X │X │X │X │ │X │
│minereurilor/ │ │ │ │ │ │ │
│rocilor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Tratarea apei în│ │ │ │ │ │ │
│mină şi la │ │ │ │ │ │X │
│suprafaţă* │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Scurgerea apelor│ │ │ │ │ │ │
│de suprafaţă şi │ │ │ │ │ │X │
│subterane │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Scăderea │ │ │ │ │ │ │
│nivelului pânzei│X │X │X │X │ │X │
│freatice │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Crearea haldelor│X │X │X │X │ │X │
│de roca sterila │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Transportul de │ │X │ │ │X │ │
│materiale │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴───────────┼─────────────┤
│Procesare │ │
├────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┼─────────────┤
│Concasare/ │ │X │ │ │ │X │
│macinare │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Lesierea │ │ │ │ │ │ │
│chimică, │ │ │ │ │ │ │
│concentrarea sau│ │X │ │ │ │X │
│prelucrarea │ │ │ │ │ │ │
│minereurilor* │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Folosirea şi │ │ │ │ │ │ │
│stocarea │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │ │ │ │X │
│chimice │ │ │ │ │ │ │
│industriale* │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Halde,iazuri │ │ │ │ │ │ │
│miniere sau │X │X │ │X │ │X │
│bataluri pentru │ │ │ │ │ │ │
│namol de foraj │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴───────────┼─────────────┤
│Închiderea sitului │ │
├────────────────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────┬───────────┼─────────────┤
│Reconturarea │ │ │ │ │ │ │
│treptelor si │ │ │ │ │ │ │
│taluzelor/ │ │ │ │ │ │ │
│fronturilor de │ │X │ │X │X │ │
│carieră şi a │ │ │ │ │ │ │
│haldelor de roca│ │ │ │ │ │ │
│sterila │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Acoperirea │ │ │ │ │ │ │
│haldelor/ │ │ │ │ │ │ │
│instalatiilor de│X │ │ │X │X │X │
│deşeuri │ │ │ │ │ │ │
│extactive │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Îngrădirea │ │ │ │ │ │ │
│zonelor │X │X │ │X │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Dezafectarea │ │ │ │ │ │ │
│drumurilor/ │ │X │ │ │X │ │
│demontarea │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Reînsămânţarea/ │ │ │ │ │ │ │
│revegetarea │ │ │ │X │X │ │
│zonelor │ │ │ │ │ │ │
│perturbate │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼───────────┼─────────────┤
│Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │
│factorilor de │ │ │ │ │ │ │
│mediu şi │ │ │ │ │ │X │
│tratarea apelor │ │ │ │ │ │ │
│evacuate de pe │ │ │ │ │ │ │
│pe amplasament │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴───────────┴─────────────┘


        NOTA: Nu se aşteaptă ca activităţile marcate cu * să fie legate de mineralele de construcţie. Tabelul nu presupune că efectele vor surveni în toate circumstanţele şi că vor fi permanente. Numeroase aspecte depind de circumstanţele specifice din fiecare caz în parte şi de disponibilitatea măsurilor corective în vederea reducerii acestora.
        Bazat pe: Miranda et al. 2003. Mining and Critical Ecosystems (Exploataţiile miniere şi ecosistemele esenţiale). Institutul internaţional de resurse. ICMM 2006. Good Practice Guidance for Mining and Biodiversity (Orientări de bune practici pentru exploataţii miniere şi biodiversitate). Rio Tinto/Institutul EarthWatch 2006. A Review of Biodiversity Conservation Performante (Trecere în revistă a evoluţiei conservării biodiversităţii). De asemenea, au fost furnizate informaţii de către UEPG privind efectele posibile ale activităţilor extractive ale mineralelor de construcţie.
        Problemele potenţiale legate de mediul înconjurător asociate activităţilor miniere pot include managementul următoarelor:
        ● managementul şi calitatea apei
        ● deşeurile
        ● substanţe/materiale periculoase
        ● utilizarea terenurilor şi managementul biodiversităţii
        ● calitatea aerului
        ● zgomotul şi vibraţiile
        ● utilizarea energiei
        ● peisajul/impactul vizual


     Managementul şi Calitatea apei
        Managementul şi calitatea apelor în şi în jurul amplasamentelor exploatărilor miniere poate ridica o problema semnificativă. Contaminarea potenţială a surselor de apă este posibil să apară în faza timpurie a ciclului exploatării în faza de explorare şi mulţi factori inclusiv impactele indirecte (de exemplu populaţia în migraţie) poate să aibă ca rezultat impact negativ în ce priveşte calitatea apei. Reducerea disponibilităţii de apa de suprafaţă şi apa freatică este şi aceasta o preocupare la nivel local şi pentru comunităţile din vecinătatea amplasamentelor miniere, în special în regiunile aride sau în regiunile cu potenţial agricol ridicat. Activităţile miniere trebuie astfel să cuprindă o monitorizare şi un management adecvat al apelor, pe lângă tratarea debitelor de efluenţi inclusiv a apelor pluviale ce spală amplasamentul exploatării miniere.

     Managementul apelor
        Exploatările miniere pot folosi cantităţi mari de apă în special în uzinele de procesare şi pentru desfăşurarea activităţilor asociate, dar şi pentru înlăturarea prafului printre altele. Apa se pierde prin evaporaţie în produsul final, dar, de regulă, cele mai mari pierderi se înregistrează în debitele de sterile. Toate minele trebuie să se concentreze asupra gestionării adecvate a bilanţului de apă. Minele care se confruntă cu un bilanţ de apă pozitiv cum ar fi zonele cu volum de precipitaţii ridicat şi evaporaţie scăzută sau în zone în care în perioada de iarnă apar căderi semnificative de zăpadă şi perioade lungi de timp cu temperaturi negative se confruntă cu un bilanţ de apă pozitiv care necesită o gestionare corectă.
        Practicile recomandate pentru managementul apelor cuprind:
        ● Stabilirea bilanţului de apă (inclusiv evenimentele climaterice probabile) în exploatare şi circuitul din uzina de procesare şi folosirea acestuia pentru proiectarea infrastructurii:
        ● Dezvoltarea unui Plan Sustenabil de Management al Alimentării cu Apă pentru a reduce la minimum impactul asupra sistemelor naturale prin gestionarea utilizării apelor evitând epuizarea acviferului şi reducând la minimum impactul asupra utilizatorilor de apă;
        ● Reducerea la minimum a cantităţii de apă de adaos/completare;
        ● Se va lua în calcul refolosirea, reciclarea şi tratarea apei de proces acolo unde acest lucru este fezabil (de exemplu returnarea supernatantului din sterile în uzina de procesare);
        ● Se va lua în considerare impactul potenţial asupra bilanţului de apă înainte de a demara orice activităţi de secare;
        ● Consultarea cu părţile interesate (de exemplu autorităţi de reglementare, societatea civilă şi comunităţile potenţial afectate) pentru a înţelege orice cerinţe conflictuale privind folosirea apelor şi dependenta comunităţilor de resursele de apă şi/sau condiţiile de conservare care există în zonă


     Calitatea apei
        Practicile recomandate pentru gestionarea impactului asupra calităţii apei cuprind:
        ● Calitatea şi cantitatea de efluenţi de la exploatare evacuate în mediu, inclusiv apele pluviale, scurgerile de la platforma de lesiere, efluenţii din proces şi scurgerile de la lucrările miniere generale trebuie gestionate şi tratate pentru a se încadra în valorile prevăzute de legislaţia aplicabilă.
        ● În plus, evacuările în apele de suprafaţă nu trebuie sad ca la concentraţii ale contaminanţilor ce depăşesc criteriile pentru calitatea apei în plan local în afara zonei de amestec stabilită pe bază ştiinţifice. Folosirea corpului de apă receptor şi capacitatea de asimilare inclusive impactul altor surse de evacuare în apa receptoare trebuie luate în considerare în privinţa încărcării acceptabile cu contaminanţi şi a unei calităţi acceptabile a evacuării de efluenţi.
        ● Trebuie instalate şi întreţinute separatoare de ulei şi grăsimi sau jompuri la staţiile de realimentare ateliere, depozite de carburanţi şi zonele cu contaminanţi, iar seturile pentru scurgeri accidentale trebuie să fie prevăzute în planul pentru situaţii de urgenţă;
        ● Calitatea apei în sistemele de depozitare deschise (ex. Zonele cu levigat, bazinele pentru soluţii şi iazurile de sterile) trebuie să aibă la bază rezultatele unei evaluări a riscurilor specifice din amplasament cu măsuri adecvate puse în practică pentru diminuarea riscului sau pentru a respecta valorile pentru efluenţi prevăzute de instrucţiuni în Secţiunea 2.0
        ● Apele uzate trebuie gestionate prin refolosire sau dirijarea spre fosa septică sau staţie de tratare.


     Apele pluviale
        Problemele principale asociate gospodăririi apelor pluviale cuprind separarea apelor curate de apa contaminată reducând la minim şiroirile pe amplasament evitându-se erodarea suprafeţelor de teren expuse, evitându-se colmatarea sistemelor de drenaj şi reducerea la minimum a expunerii zonelor contaminate la contactul cu apele pluviale.
        Strategiile recomandate pentru ape pluviale în etapa de explorare, cuprind:
        ● Reducerea expunerii materialelor generatoare de sediment la vânt sau apa (de exemplu plasarea adecvată a depozitelor de sol şi roci):
        ● Devierea cursurilor din zonele neperturbate aflate în jurul zonei perturbate inclusiv zonele nivelate însămânţate sau plantate. Drenajul de acest fel trebuie tratat pentru eliminarea sedimentelor;
        ● Reducerea sau împiedicarea transportului de sediment în afara amplasamentului (de exemplu folosirea iazurilor de decantare, împrejmuirea aluviunilor);
        ● Drenurile, rigolele pentru ape pluviale şi canalele pentru cursuri de apă trebuie protejate împotriva eroziunii printr-o combinaţie de dimensiuni potrivite, cu tehnici de limitare a taluzelor şi folosirea unor căptuşeli şi pereee. Instalaţiile temporare pentru drenaj trebuie proiectate, construite şi întreţinute pentru perioade de revenire de cel puţin 1 la 25 de ani 124 ore în timp ce instalaţiile permanente de drenaj trebuie proiectate pentru interval de revenire de 1 la 100 de ani /24 ore. Condiţiile prevăzute în proiect pentru structurile temporare aferente drenajului trebuie definitivate pe baza unei evaluări a riscurilor luând în calcul durata de viaţă a structurilor pentru deviere precum şi intervalul de revenire aferent oricărei structuri în care se direcţionează drenarea..

        În etapa construcţie şi dezvoltare, strategiile recomandate pentru gospodărirea apelor pluviale cuprind:
        ● Stabilirea zonelor cu aluviuni;
        ● Implementarea la timp a unei combinaţii adecvate de tehnici de stabilire a conturului, lucrări terasiere, reducerea/diminuarea la minim a taluzelor, limitarea vitezei de curgere a cursurilor şi instalaţii adecvate pentru drenare în scopul diminuării eroziunii atât în zonele active cât şi în cele inactive;
        ● Drumurile de acces şi de transport trebuie să aibă gradienţi sau tratarea suprafeţei pentru a limita eroziunea şi trebuie prevăzute sisteme de drenuri pentru drumuri;
        ● Instalaţiile trebuie proiectate pentru sarcina totală hidraulică inclusiv contribuţiile din zonele de captare şi zonele neexploatate din amonte;
        ● Instalaţiile de decantare pentru ape pluviale trebuie proiectate şi menţinute conform bunelor practici inginereşti acceptate în plan internaţional, inclusiv prevederi pentru captarea materialelor solide şi a materialelor plutitoare. Instalaţiile pentru controlul sedimentelor trebuie proiectate şi acţionate pentru o evacuare de Solide Totale Suspendate (TSS) de 50 mg /l şi pentru alţi parametri aplicabili şi valori aplicabile din instrucţiunile din Secţiunea 2.0 luând în considerare condiţiile generale şi oportunităţile pentru îmbunătăţirea globală a calităţii corpului de apă receptor. Calitatea apei evacuate trebuie să fie compatibilă cu utilizarea corpului de apă receptor.

        În etapa de exploatare, strategiile de management recomandate cuprind:
        ● Nivelarea finală a zonelor perturbate, inclusiv pregătirea materialului de descoperta înainte de aplicarea straturilor finale cu mediu de creştere trebuie să fie de-a lungul conturului atât timp cât se realizează în manieră sigură şi practică;
        ● Revegetarea zonelor deranjate inclusiv însămânţarea trebuie efectuate imediat după aplicarea mediului de creştere pentru a evita erodarea.

        Generarea Apelor Acide (ARD-acid rock drainage) se referă la formarea apelor acide de mină care apare atunci când rocile cu potenţial de acid (PAG) (rocile mineralele cu sulfuri generatoare de ape acide aflate în exces faţă de rocile minerale cu potenţial de neutralizare a acizilor în principal, carbonaţi, oxidează într-un mediu ce conţine oxigen şi apă). Condiţiile acide au tendinţa de a dizolva şi elibera metalele din matricea lor (fenomen cunoscut drept metal leaching -lesierea/solubilizarea metalelor sau "ML") care pot fi apoi mobilizate şi antrenate în corpurile de apă de suprafaţă şi apa subterană. ARD şi ML trebuie prevenite şi controlate conform descrierii din documentul BREF sau ghidurile de bune practici elaborate de JTC, ICMM, etc. Managementul PAG-ului, ARD-ului şi metal leaching - lesierea/solubilizarea metalelor ML-ului trebuie să se extindă pe întreg ciclul de viaţă al proiectului de la proiectare (vezi ghidul ICMM - design for closure) până la monitorizarea post-închidere pentru a se menţine calitatea efluenţilor la nivelele solicitate pentru protejarea mediului.
        Aspectele asociate ARD şi ML sunt valabile pentru rocile sterile, sterilele de procesare şi orice suprafaţă cu roci expusă cum ar fi rambleierea zonelor exploatate taluzele şi treptele haldelor sau carierelor.

     Deşeuri
        Exploatările miniere generează mari cantităţi de deşeuri. Construcţiile precum haldele de steril, iazurile de decantare/barajele şi instalaţiile de reţinere trebuie planificate, proiectate şi operate astfel încât riscurile geotehnice şi impactul asupra mediului să fie evaluate şi gestionate în mod adecvat, pe toată durata de viaţă a exploatării miniere.
        Activităţile miniere care generează cele mai semnificative deşeuri vor apărea în fazele operaţionale care necesită deplasarea unor cantităţi mari de material de descopertă şi generarea de roci sterile şi sterile de procesare. Alte tipuri de deşeuri solide, în funcţie de tipul de exploatare folosit, pot include deşeuri de la platforma de lesiere, deşeuri de la atelierele mecanice, deşeuri industriale asociate activităţilor menajere şi în afara procesării precum şi uleiuri reziduale, substanţe chimice şi alte deşeuri potenţial periculoase.

     Haldele de Roci Sterile
        În funcţie de raportul de descoperta (în exploatările în carieră) este necesar de multe ori, să fie transportate cantităţi mari de material e descoperta sau roci sterile pentru scoate la vedere mineralul ce trebuie exploatat. Materialul de descoperta şi sterilul se depune deseori, pe haldele construite. Managementul aferent acestor halde pe durata de viaţă a exploatării este important pentru a proteja sănătatea, securitatea şi mediul.
        Recomandări pentru managementul haldelor de sterile cuprinde:
        ● Haldele trebuie concepute cu terasa adecvată în specificaţii pentru înălţime ţinând cont de natura materialului şi de caracteristicile geotehnice ale rocii aferente amplasamentului pentru a diminua la minimum eroziunea şi riscurile privind stabilitatea;
        ● Managementul rocii sterile (deşeurilor de exploatare) potenţial generatoare de ape acide (PAG) trebuie efectuat aşa cum este prezentat în instrucţiunile de mai jos;
        ● Trebuie ţinut cont de modificarea potenţial a proprietăţilor geotehnice în halde din cauza alterării biologice catalizate. Aceasta poate reduce semnificativ solurile depuse în haldă din punct de vedere al granulometriei şi mineralogiei având ca rezultat proporţii ridicate de fracţie argiloasă şi o stabilitate redusă până la eşec hidrotehnic. Aceste modificări ale proprietăţilor geotehnice (de remarcat coeziunea, unghiul intern de frecare) se aplică în mod special instalaţiilor care nu sunt scoase din funcţiune cu un sistem corespunzător de acoperire care ar putea preveni precipitarea de la percolare în corpul haldei. Proiectul unei noi instalaţii trebuie să ofere pentru un asemenea grad de deteriorare geotehnică, factori mai mari de securitate. Evaluarea stabilităţii /securităţii instalaţiilor existente trebuie să ţină cont de aceste potenţiale modificări.


     Sterile de procesare
        Strategiile privind managementul sterilelor de procesare variază conform constrângerilor existente în amplasament şi naturii/tipului de sterile de procesare. Impactul potenţial asupra mediului poate face trimitere la contaminarea apei subterane (freatice) şi a apelor de suprafaţă din cauza generării de roci acide (ARD) şi a lesierii metalelor (ML) ce conţin scurgeri/levigat, sedimentării reţelelor de drenaj, generării de praf şi creării unor potenţiale pericole geotehnice asociate variantei de management selectată. Strategiile privind managementul sterilelor de procesare ar trebui să ţină cont de modul în care sterilele pot fi manipulate şi depozitate în timpul funcţionarii, în plus pe lângă stocarea lor după scoaterea din funcţiune. Strategiile ar trebui să ia în considerare topografia existent în amplasament, receptorii din aval şi natura fizică a sterilelor (de exemplu volumul proiectat, distribuţia granulometrică, densitatea, conţinutul de apă şi altele).
        Strategiile recomandate pentru managementul sterilelor de procesare cuprinde:
        ● Proiectarea, operarea şi întreţinerea structurilor conform specificaţiilor ICOLD şi ANCOLD, sau a altor standard recunoscute în plan internaţional având la bază strategia de evaluare a riscurilor. O analiza independentă corespunzătoare ar trebui efectuată în fazele de proiectare şi constructive monitorizând permanent atât structura fizică cât şi calitatea apei în timpul funcţionării şi scoaterii din funcţiune;
        ● Acolo unde structurile sunt amplasate în zonele în care nu exista riscul unor încărcări seismice semnificative, analiza independentă va trebui să cuprindă o verificare luând în calcul valoarea maximă a unui cutremur pentru proiectare şi stabilitatea construcţiei (structurii) pentru a se asigura ca proiectul este astfel realizat încât în cazul unui cutremur nu vor exista eliberări necontrolate de sterile;
        ● Proiectul instalaţiilor pentru depozitarea sterilelor de procesare trebuie să ţină cont de riscurile/pericolele specific asociate stabilităţii geotehnice sau incapacităţii hidraulice şi riscurile asociate activelor economice din aval, ecosistemelor şi sănătăţii oamenilor şi securităţii. Aspectele de mediu trebuie astfel să ţină seama de situaţiile de urgenţă şi planificarea şi măsurile de reţinere/diminuare în cazul unor degajări catastrofice de sterile de procesare sau ape cu supernatanţi;
        ● Orice drenuri, canale de deviere şi canale pentru preluarea debitelor pentru devierea apelor din zona de captare înconjurătoare cât mai departe de construcţiile aferente sterilelor de procesare vor fi realizate luând în calcul standardele intervalelor de recurenta a evenimentelor de inundaţii prevăzute în aceasta Secţiune la un alt punct;
        ● Managementul exiltraţiilor şi analiza stabilităţii trebuie să fie un aspect esenţial în proiectarea şi funcţionarea instalaţiilor pentru depozitarea sterilelor de procesare. Este posibil să fie necesar un piezometru specific având la bază un sistem de monitorizare pentru nivelele apei provenind din exfiltraţii în peretele structurii şi în aval de acesta, lucru care ar trebuie asigurat pe toată durata de viaţă;
        ● Atenţie acordată instalaţiilor pentru sterile de procesare cu evacuare zero şi finalizarea unui bilanţ de ape complet şi a unei evaluări a riscurilor pentru circuitul de procesare incluzând bazinele de stocare şi iazurile de decantare.
        ● Luarea în considerare a utilizării unor căptuşeli sintetice sau naturale pentru diminuarea riscurilor;
        ● Proiectul trebuie să ţină cont de evenimente cu probabilitate de inundaţii maxime şi de înalţimea de gardă necesară pentru a le reţine în deplină siguranţă (în funcţie de riscurile specific în amplasament) de-a lungul duratei de viaţă planificate a iazului de sterile inclusiv faza de scoatere din funcţiune;
        ● Acolo unde există un risc potenţial de lichefiere, incluzând şi riscurile asociate comportamentului în caz de seism, specificaţia din proiect trebuie să ia în considerare cutremurul maxim pentru proiectare
        ● Depunere pe uscat într-un sistem care poate izola materialul cu levigat generator de acizi de oxidare sau apa de percolare, cum ar fi un iaz cu baraj şi asanarea ulterioară şi acoperirea. Alternativele privind depozitarea pe uscat trebuie proiectate construite şi operate conform standardelor de securitate geotehnice recunoscute la nivel internaţional;
        ● Îngroşarea sau formarea de pasta pentru rambleierea lucrărilor subterane pe parcursul avansării exploatării subterane.
        ● Depozitarea sterilelor ripariene (exemplu râuri, lacuri şi lagune) sau a sterilelor marine de mică adâncime nu este considerată o bună practică în industrie la nivel internaţional. Pin extenso, dragarea riperiană care necesită depozitarea sterilelor riperiene nu este nici ea considerată o practică bună în industrie, la nivel internaţional.
        ● Depunerea sterilelor la adâncime (DSTP) poate fi considerată o alternativă numai în lipsa unei alternative viabile terestre, prietenoasă pentru mediu şi pentru societate având la bază un studiu independent de evaluare a mediului. Dacă, şi atunci când se ia în considerare DSTP, această opţiune trebuie să aibă la bază un studiu de fezabilitate detaliat şi o evaluare a impactului social şi asupra mediului a tuturor alternativelor de management al sterilelor şi numai în cazul în care evaluarea impactului demonstrează că evacuarea nu este susceptibilă de efecte semnificative negative asupra resurselor marine şi costiere sau asupra comunităţilor locale.


     Caracterizarea geotehnică a rocilor sterile
        Operaţiunile miniere ar trebui să pregătească şi să implementeze metodele de caracterizare geotehnică a minereului şi sterilului pentru o direcţionare adecvată a materialelor potenţial generatoare de acizi (PAG) şi pentru programe de management pentru ARD care să includă:
        ● Efectuarea unor teste cuprinzătoare de lesiere accelerate de la faza de fezabilitate, pentru evaluarea potenţialului ARD în toate formaţiunile prevăzute a fi perturbate sau expuse altminteri de exploatare în conformitate cu metodologiile recunoscute la nivel internaţional;
        ● Efectuarea unor teste cuprinzătoare de ARD/lesierea metalelor ML/cartarea pe baza diminuării dimensiunii blocului pe măsură ce formaţiunile sunt transferate din planuri pe termen lung la planuri pe termen mediu şi scurt;
    ● Implementarea acţiunilor preventive pentru ARD şi ML include:
    () Limitarea expunerii materialelor PAG prin realizarea de faze de dezvoltare, constructive împreună cu acoperirea şi/sau segregarea debitelor pentru tratare;
    () Implementarea tehnicilor de management al apelor cum ar fi devierea cursurilor de apă curate şi segregarea cursurilor "murdare" din materialele PAG pentru tratare ulterioară; nivelarea grămezilor de material PAG pentru a evita infiltrarea şi formarea de ochiuri de apă; îndepărtarea promptă a apei din carieră pentru a reduce la minimum formarea de acizi

        ● Plasarea controlată a materialelor PAG (inclusiv sterile de carieră) pentru a oferi permanent condiţii de evitare a contactului cu oxigenul şi inclusiv, cu apă:
    () Scufundarea şi/sau inundarea materialelor PAG plasând materialele PAG într-un mediu anoxic (fără oxigen), de regulă sub un înveliş de apă;
    () Izolarea materialelor PAG deasupra pânzei de apă cu înveliş impermeabil pentru a limita infiltraţiile şi expunerea la aer. Învelişurile sunt, de regulă, mai puţin problematice în zonele aride unde precipitaţiile sunt restrânse şi trebuie să fie adecvată climatului şi vegetaţiei locale (dacă există)
    () Amestecarea materialelor PAG cu material alkaline non - PAG poate fi ea folosită pentru neutralizarea generării de acid, după caz. Amestecul trebuie să aibă la bază o caracterizare completă a fiecărui material care intră în amestec, raportul de material alkaline la material generatoare de acizi, istoricul situaţiilor în care operaţiunea a eşuat, şi necesitatea unor tete cinetice şi statice pe termen lung.



     Deşeuri nepericuloase
        Practicile recomandate pentru managementul deşeurilor industrial aferente gospodăriilor şi care nu provin din procesare include următoarele:
        ● Deşeurile solide nepericuloase trebuie gestionate conform recomandărilor prezentate în legislaţia aplicabilă.
        ● Deşeurile solide nepericuloase trebuie colectate pentru reciclare sau depozitare într-un depozit conform autorizat.
        ● Depozitele de deşeuri externe trebuie auditate de mină pentru a se asigura practicile corespunzătoare pentru managementul deşeurilor. Atunci când nu este disponibilă o astfel de facilitate la o distanţă rezonabilă, mina va trebui să înfiinţeze şi să opereze propriul său depozit de deşeuri având toate autorizaţiile de reglementare necesare şi studii argumentate ştiinţific care să poată demonstra că depunerea deşeurilor nepericuloase nu va influenţa sănătatea populaţiei şi nici mediul;
        ● Deşeurile solide nepericuloase nu trebuie depozitate împreună cu rocile sterile sau cu descoperta cu excepţia unor circumstanţe excepţionale care să fie bine şi complet documentate în studiile de evaluare a impactului asupra mediului şi a impactului social din cadrul proiectului


     Deşeuri periculoase
        Practicile recomandate pentru managementul deşeurilor periculoase cuprinde:
        ● Deşeurile periculoase, inclusiv uleiurile reziduale, substanţele chimice, materialele de ambalaje epuizate şi containerele trebuie gestionate conform legislaţiei aplicabile;
        ● Deşeurile periculoase trebuie manipulate de personal specializat (conform autorizaţiilor de reglementare) din instalaţiile de management al deşeurilor periculoase proiectate şi funcţionând în acest scop. Când acest gen de servicii nu este disponibil la o distanţă rezonabilă, faţă de mină, mina va înfiinţa şi va opera propria sa instalaţie pentru deşeuri de acest gen obţinând toate autorizaţiile şi avizele necesare;
        ● Arderea uleiurilor uzate este preferabil să se facă în termocentrale, aceste uleiuri constituind un supliment de combustibil de ardere şi acţiunea se va desfăşura în conformitate cu toate prevederile aplicabile emisiilor în cazul surselor de ardere.


     Substanţe chimice şi Materiale periculoase
        Materialele periculoase vor fi manipulate, depozitate şi transportate astfel încât să se evite scurgerile, sau alte tipuri de degajare accidental în soluri, apa de suprafaţă, şi resurse de apă freatică. Pentru a reduce la minimum riscul asociat scurgerilor accidentale din rezervoare de stocare şi conducte (exemplu conductele pentru sterile de procesare) masurile de diminuare a riscurilor cuprind:
        ● Asigurarea unei zone de retentive secundară pentru a restrânge deplasarea în corpurile de apă receptoare (ex. jompuri, zone de păstrare, căptuşeli impermeabile) de exemplu:
    - Construcţia magistralei de conducte cu pereţi dubli sau sectoare cu pereţi îngroşaţi în punctele critice (ex. La intersectarea unor debite mari)
    – Instalarea unor supape de închidere pentru a reduce la minimum volumul de scurgeri şi pentru a izola curgerea în locaţiile critice.


        Instrucţiuni detaliate pentru managementul deşeurilor periculoase inclusiv prevenirea scurgerilor şi planificarea controalelor pentru manipularea, stocarea şi transportul unor astfel de material precum combustibilii şi substanţele chimice, sunt date în legislaţia aplicabilă.

     Cianura
        Folosirea cianurii trebuie să fie în consonanţă cu principiile şi standardele de practică din Codul Internaţional pentru Managementul Cianurii. Codul privind Cianură cuprinde principiu şi standard aplicabile în mai multe cazuri în care se foloseşte cianura şi inclusiv privind achiziţionarea acesteia (sursa), transportul, manipularea/depozitarea, folosirea, scoaterea din funcţiune a instalaţiilor, securitatea muncii, răspunsul în situaţii de urgenţă, cursuri de pregătire, consultare publică, şi dezvăluiri. Codul este un program voluntar pentru industrie elaborate în urma dialogului cu mai multe părţi interesate sub auspiciile Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu şi administrat de Institutul Internaţional pentru Managementul Cianurii.

     Utilizarea terenurilor şi biodiversitatea
        Modificarea habitatelor reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări potenţiale la adresa biodiversităţii asociate cu mineritul. Modificarea habitatului poate să apară în orice stadiu al ciclului minier, cu cel mai mare potenţial de modificare temporară sau permanentă a habitatelor terestre şi acvatice apărând în timpul activităţilor de construcţie şi de exploatare. În plus, activităţile de explorare necesită deseori dezvoltarea căilor de acces, a coridoarelor de transport şi a campusurilor temporare pentru cazarea muncitorilor, ceea ce poate conduce la diferite grade de curăţare a terenurilor şi de migraţie a populaţiei.
        În funcţie de tipul activităţilor de exploatare minieră, de dezvoltare şi de construcţie, este adesea necesară curăţarea terenului pentru exploatarea minieră, precum şi pentru uzina de procesare, iazurile de decantare, haldele de steril şi minereu, şi infrastructuri cum ar fi clădiri, drumuri, campusuri de construcţii, amplasamente ale localităţii miniere, structuri de gestionare a apei, centrale electrice, linii de transmisie şi coridoare de acces la amplasamentul minier.
        Protecţia şi conservarea biodiversităţii este esenţială pentru o dezvoltare durabilă. Integrarea necesităţilor de conservare şi a priorităţilor de dezvoltare într-un mod care să răspundă necesităţilor de utilizare a terenurilor din comunităţile locale este adesea o problemă esenţială pentru proiectele miniere.
        Strategiile recomandate includ luarea în considerare a următoarelor aspecte:
        ● Dacă oricare habitate naturale critice vor fi afectate în mod negativ, sau periclitate critic, sau dacă speciile pe cale de dispariţie se vor diminua;
        ● Dacă este posibil ca proiectul să aibă impact asupra zonelor protejate;
        ● Potenţialul proiectelor de compensare a impactului advers asupra biodiversităţii (de exemplu, gestionarea proactivă a zonelor alternative cu o biodiversitate ridicată în cazurile în care s-au produs pierderi pe situl principal din cauza dezvoltării miniere) sau alte măsuri de atenuare;

    Dacă proiectul sau infrastructura asociată acestuia va încuraja migraţia, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra biodiversităţii şi a comunităţilor locale:
        ● Examinarea parteneriatelor cu organizaţii ştiinţifice acreditate la nivel internaţional pentru a realiza, de exemplu, evaluări ale biodiversităţii, a efectua monitorizarea permanentă şi a gestiona programele de biodiversitate;
        ● Consultarea cu principalele părţi interesate (de exemplu, guvernul, societatea civilă şi comunităţile potenţial afectate) pentru a întelege orice cerinţe contradictorii privind utilizarea terenurilor şi dependenţa comunităţilor de resursele naturale şi/sau cerinţele de conservare care pot exista în zonă.


     Habitatele terestre
        Alterarea temporară şi permanentă a habitatelor terestre ar trebui redusă la minimum în măsura în care este posibil şi să fie în concordanţă cu cerinţa de a proteja şi de a conserva un habitat critic.
        Strategiile de management recomandate includ:
        ● Amplasarea căilor de acces şi a facilităţilor în locaţii care evită impactul asupra habitatului terestru critic şi planificarea activităţilor de explorare şi construcţie pentru evitarea perioadelor sensibile ale anului;
        ● Minimizarea perturbării vegetaţiei şi a solurilor;
        ● Punerea în aplicare a măsurilor de atenuare corespunzătoare tipului de habitat şi a impactului potenţial, inclusiv, de exemplu, restaurarea după exploatare (care poate include inventarele iniţiale, evaluările şi eventuala salvare a speciilor), compensarea pierderilor sau compensarea utilizatorilor direcţi;
        ● Evitarea sau minimizarea creării de bariere în calea mişcării faunei sălbatice sau a ameninţărilor la adresa speciilor migratoare (cum ar fi păsările) şi oferirea de rute alternative de migrare atunci când crearea barierelor nu poate fi evitată;
        ● Planificarea şi evitarea zonelor sensibile şi punerea în aplicare a zonelor tampon; Informaţii suplimentare privind strategiile de conservare a biodiversităţii pot fi găsite în "Integrarea activităţilor miniere şi conservarea biodiversităţii - studii de caz din întreaga lume" (IUCN şi ICMM, 2004) şi "Ghidul bunelor practici pentru minerit şi biodiversitate" (ICMM 2006).
        ● Efectuarea unor activităţi care să minimizeze riscul de alunecări de teren, de curgeri de detritus sau noroi şi de destabilizare a bancurilor sau plajelor aluviale;
        ● Trebuie luate în considerare măsurile de conservare a solului (de exemplu, segregarea, plasarea şi depozitarea adecvată a solurilor curăţate şi a materialului de supraîncărcare pentru remedierea site-ul existent), factori cheie cum ar fi plasarea, amplasarea, proiectarea, durata, acoperirea, reutilizarea şi manipularea unică;
        ● În cazul în care stratul superior de sol vegetal este pre-curăţat, acesta trebuie depozitat pentru activităţi viitoare de reabilitare. Managementul stratului superior de sol trebuie să includă menţinerea integrităţii solului în pregătire pentru utilizare ulterioară. Spaţiile de depozitare trebuie protejate temporar sau vegetalizate pentru a preveni eroziunea;
        ● Conservarea calităţii şi a compoziţiei mediului de vegetaţie pentru utilizare (de exemplu, pentru acoperire) pe durata reabilitării site-ului şi activităţii de închidere a minei;
        ● Asigurarea faptului că mediul de vegetaţie este suficient pentru a susţine speciile indigene de plante adecvate pentru climatul local şi în concordanţă cu utilizarea viitoare a terenurilor, propusă. Grosimea totală a mediului de vegetaţie ar trebui să fie în concordanţă cu zonele înconjurătoare neperturbate şi utilizarea viitoare a terenurilor;
        ● Gestionarea creşterii vegetaţiei de-a lungul drumurilor de acces şi a instalaţiilor permanente supraterane. Îndepărtarea speciile de plante invazive şi replantarea speciile indigene. Controlul vegetaţiei ar trebui să utilizeze măsuri de control al vegetaţiei biologice, mecanice şi termice şi să evite cât mai mult posibil utilizarea erbicidelor chimice.

        Dacă se demonstrează că utilizarea erbicidelor este necesară pentru a controla creşterea vegetaţiei de-a lungul drumurilor de acces sau la instalaţiile miniere, atunci personalul trebuie să fie instruit în utilizarea lor. Erbicidele care ar trebui evitate includ cele enumerate în Clasificarea pesticidelor în Clasele de risc 1a şi 1b, aprobată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Clasificarea pesticidelor în Clasa de risc II aprobată de OMS (în cazul în care ţara gazdă a proiectului nu dispune de restricţii privind distribuţia şi utilizarea acestor substanţe chimice sau dacă acestea sunt susceptibile de a fi accesibile personalului fără instruire adecvată, echipamente şi instalaţii pentru manipularea, depozitarea, folosirea şi eliminarea acestor produse în mod corespunzător); şi Anexele A şi B din Convenţia de la Stockholm, cu excepţia condiţiilor enunţate în convenţie.

     Habitatele acvatice
        Habitatele acvatice pot fi modificate prin schimbări ale regimurilor apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, care generează presiuni sporite asupra comunităţilor de peşti şi fauna sălbatică. Operaţiunile de terasare pot mobiliza sedimentele care pot intra în cursurile de apă şi pot afecta calitatea şi cantitatea apei.
        Strategiile de management recomandate includ următoarele:
    Minimizarea creării şi extinderii noilor coridoare de acces:
        ● Dezafectarea şi replantarea căilor de acces ale exploatării şi instalarea de bariere pentru limitarea accesului;
        ● Menţinerea, în măsura posibilului, a traiectoriilor naturale de drenare şi refacerea lor în cazul în care sunt perturbate;
        ● Menţinerea ariei bazinului hidrografic egală sau comparabilă cu condiţiile de pre-dezvoltare;
        ● Protejarea stabilităţii canalului cursului de apă prin limitarea perturbaţiilor în curs şi a malurilor, care angajează pierderi convenabile în zonele riverane;
        ● Atenuarea scurgerilor de suprafaţă de la evenimentele de precipitaţii intense, utilizând infrastructura de înmagazinare şi gestionare a apei (de exemplu, iazuri de depozitare, jompuri, rigole, deviaţii pentru apa curată).
        ● Proiectarea podurilor şi podeţelor temporare şi permanente pentru a gestiona fluxurile de vârf în funcţie de riscul potenţial asociat;
        ● Construcţia, întreţinerea şi refacerea trecerilor cursurilor de apă, care să fie stabile, sigure pentru utilizarea prevăzută şi care să minimizeze eroziunea, pierderea în masă şi degradarea patului canalului sau lacului.


     Calitatea aerului
        Gestionarea calităţii aerului înconjurător la amplasamentele miniere este importantă în toate etapele ciclului minelor. Emisiile în aer pot apărea în timpul fiecărei etape a ciclului minier, deşi, în special, în timpul explorării, dezvoltării, construcţiilor şi activităţii operaţionale. Principalele surse includ praful ocazional din explozii, suprafeţele expuse, cum ar fi iazurile de decantare, haldele de minereu, haldele de steril, drumurile de transport şi infrastructura şi, într-o mai mică măsură, gazele provenite din arderea combustibililor în echipamentele staţionare şi mobile.

     Praful-emisiile de pulberi-TSP
        Emisiile ocazionale de praf de pe suprafeţele uscate ale iazurilor de decantare, haldelor de steril, depozitelor de minereu şi altor zone expuse ar trebui să fie reduse la minimum. Strategiile recomandate de gestionare a prafului includ:
        ● Tehnici de suprimare a prafului (de exemplu, stropirea, utilizarea suprafeţelor artificiale, utilizarea aditivilor de aglomerare) pentru drumuri şi zone de lucru, optimizarea modelelor de trafic şi reducerea vitezei de deplasare;
        ● Solurile expuse şi alte suprafeţe erodabile ar trebui să fie replantate sau acoperite cu promptitudine;
        ● Zonele noi ar trebui curăţite şi deschise doar atunci când este absolut necesar;
        ● Suprafeţele trebuie să fie replantate sau pregătite în alt mod pentru prevenirea formării prafului atunci când sunt inactive;
        ● Depozitarea materialelor prăfoase trebuie să fie închisă sau operată cu măsuri eficiente de suprimare a prafului;
        ● Încărcarea, transferul şi descărcarea materialelor ar trebui să aibă loc la o înălţime minimă de cădere, să fie protejate împotriva vântului şi să se ia în considerare utilizarea sistemelor de suprimare a prafului;
        ● Sistemele transportoare pentru materiale cu praf trebuie acoperite şi echipate cu dispozitive pentru curăţarea benzilor la retur.


     Emisiile de noxe
        Principalele surse de emisii de noxe provin din combustia combustibililor din instalaţiile de producere a energiei electrice, emisiile mobile, emisiile de metan şi din operaţiile de uscare, prăjire şi metalurgie. Strategiile de reducere şi control al emisiilor, recomandate pentru activităţile staţionare de producere a aburului şi a energiei electrice din surse cu o capacitate egală sau mai mică de 50 MW (MWth) şi din surse mobile, sunt tratate în legislaţia aplicabilă.

     Procese Metalurgice
        Există câteva aspecte care sunt specifice pentru prăjirea şi metalurgia metalelor preţioase. Mulţi producători de metale preţioase separă prin topire metalul la faţa locului înainte de expedierea la rafinăriile din afară. De obicei, aurul şi argintul sunt produse în cuptoare mici de topire care produc emisii limitate, dar au potenţialul de a genera emisii de mercur din anumite minereuri. Testarea trebuie efectuată înainte de topire pentru a determina dacă este necesară o retorta de mercur pentru colectarea mercurului. Operaţiile care folosesc prăjirea concentratelor sunt adesea asociate cu niveluri ridicate de mercur, arsen şi alte metale, precum şi cu emisii de SO(2).
        Strategiile de management recomandate includ:
        Operaţiunile la temperatură controlată (în general, prăjitoarele de temperatură înaltă cauzează mai multe probleme de control al contaminanţilor);
        Includerea unui sistem adecvat de purificare a gazelor pentru metalurgia metalelor din grupa platinei (PGM/MGP) este similar cu cel al metalurgiei nichelului şi aluminiului. Trebuie avut grijă să se evite formarea carbonilului de nichel şi a cromului VI în timpul procesului de topire. În cazul practicării drenajului de metan (aerisire), trebuie avută în vedere utilizarea benefică a gazului.


     Zgomotul şi vibraţiile
        Sursele de emisii de zgomot asociate exploatărilor miniere pot include zgomotul provenit de la motoarele vehiculelor, încărcarea şi descărcarea rocilor în autobasculante, jgheaburi, generarea de energie electrică şi alte surse legate de activităţile de construcţii şi minerit. Exemple suplimentare de surse de zgomot includ lopătarea, spargerea, forarea, puşcarea, transportul (inclusiv coridoarele pentru transportul feroviar, rutier şi benzile transportoare), concasarea, măcinare şi stocarea. O bună practică în prevenirea şi controlul surselor de zgomot ar trebui stabilită pe baza utilizării terenului predominant şi a proximităţii receptorilor de zgomot, cum ar fi comunităţile sau zonele de folosinţă comunitară.
        Strategiile de management recomandate includ:
        ● Nivelurile de zgomot la cel mai apropiat receptor sensibil trebuie să respecte liniile directoare privind zgomotul din legislaţia aplicabilă;
        ● Dacă este necesar, emisiile de zgomot ar trebui să fie reduse la minimum şi controlate prin aplicarea unor tehnici care pot include:
    - Implementarea incintei şi a placării instalaţiilor de prelucrare;
    – Instalarea unor bariere de sunet adecvate şi/sau izolatoare de zgomot, cu incinte şi perdele la sau în apropierea echipamentului sursă (de exemplu, concasoare, mori şi ciururi);
    – Instalarea de bariere naturale în limitele facilitaţilor miniere, cum ar fi perdelele de vegetaţie sau bermele de sol;
    – Optimizarea rutelor interne de trafic, în special pentru a minimiza necesităţile de întoarcere a vehiculului (reducerea zgomotului din alarma de mers înapoi/marşarier) şi pentru a maximiza distanţele faţă de receptorii sensibili apropiaţi.


        Cele mai semnificative vibraţii sunt de obicei asociate cu activităţile de puşcare; cu toate acestea vibraţiile pot fi, de asemenea, generate de mai multe tipuri de echipamente. Minele ar trebui să reducă la minimum sursele semnificative de vibraţii, cum ar fi prin proiectarea adecvată a fundaţiilor de concasor.
        Pentru emisiile legate de puşcare - (de exemplu vibraţii, unde de şoc, suprapresiuni, sau fragmentele de rocă aruncate şi împrăştiate în timpul exploziei), se recomandă următoarele practici de management:
    Spargerea mecanică ar trebui să fie utilizată, în cazul în care este posibil, pentru a evita sau reduce la minimum utilizarea de explozivi:
        ● Utilizarea unor planuri de puşcare specifice, proceduri de încărcare şi rate de puşcare corecte, detonatoare cu întârziere/micro-întârziere sau electronice, şi teste specifice de puşcare în situ (folosirea iniţierii în gaura de puşcare cu detonatoare cu întârziere scurtă) îmbunătăţeşte fragmentarea şi reduce vibraţiile la sol;
        ● Elaborarea planului de puşcare, inclusiv o schiţă a suprafeţei de puşcare pentru a evita supraîncărcarea, măsurarea devierii găurilor de forare şi recalcularea puşcării ulterioare;
        ● Implementarea controlului vibraţiilor la sol şi a suprapresiunii cu ajutorul unor reţele de foraj adecvate;
        ● Proiectarea adecvată a fundaţiilor concasoarelor primare şi a altor surse semnificative de vibraţii.



     Utilizarea energiei
        Printre cele mai importante activităţi consumatoare de energie în minerit sunt transporturile, activităţile de explorare, foraj, excavare, extracţie, mărunţire, zdrobire, măcinare, pompare, şi procesele de ventilaţie.
        Măsurile recomandate de conservare a energiei includ următoarele:
        ● Utilizarea tehnologiilor non-invazive, cum ar fi teledetecţia şi tehnologii bazate pe sol, pentru a minimiza săpăturile de explorare şi forarea;
        ● Dimensionarea corectă a motoarelor şi pompelor utilizate la excavare, în mişcarea, zdrobirea şi în procesul de manipulare a minereului, precum şi utilizarea unităţii de viteză reglabilă (ASD) în aplicaţii cu cerinţe de încărcare foarte variabile.


     Peisajul/Impactul vizual
        Operaţiunile miniere şi, în special, activităţile miniere de suprafaţă pot avea ca rezultat efecte vizuale negative asupra resurselor asociate altor utilizări ale peisajului, cum ar fi recreerea sau turismul.
        Potenţialii contribuabili la impactul vizual includ zidurile/pereţii înalţi, eroziunea, apa decolorată, drumurile de transport, haldele de steril, iazurile de tulbureală, instalaţiile şi structurile miniere abandonate, haldele de gunoi şi deşeuri, carierele şi defrişările. Operaţiunile miniere ar trebui să prevină şi să minimizeze impactul vizual negativ prin consultarea comunităţilor locale cu privire la potenţialul utilizării terenurilor după închidere, care să includă evaluarea impactului vizual în procesul de reabilitare a minelor. Terenurile reabilitate ar trebui, în măsura posibilului, să se conformeze aspectelor vizuale ale peisajului înconjurător. Proiectarea şi procedurile de reabilitare ar trebui să ţină seama de apropierea de punctele de observaţie publice şi de impactul vizual în contextul distanţei de vizualizare. Măsurile de atenuare pot include plasarea strategică a materialelor de ecranare, inclusiv copacii, şi utilizarea speciilor de plante corespunzătoare în faza de reabilitare, precum şi modificarea amplasamentelor instalaţiilor auxiliare şi a drumurilor de acces.

     Substanţele periculoase
        Zonele de lucru trebuie să fie prevăzute cu sisteme adecvate de ventilaţie şi de aspirare a prafului/fumului pentru a se asigura că nivelurile de expunere prin inhalare pentru potenţiale substanţe corozive, oxidante, reactive sau silicioase sunt menţinute şi gestionate la niveluri sigure. În plus, în zonele în care există posibilitatea contaminării chimice a lucrătorilor, necesitându-se tratament rapid, trebuie prevăzute sisteme de spălare a ochilor şi de duş de urgenţă. Iar pentru toate materialele periculoase deţinute la faţa locului, trebuie să existe fişele cu date privind securitatea materialelor (Materials Safety Data Sheets MSDS).

     Utilizarea explozivilor
        Activităţile de puşcare care pot avea ca rezultat impactul asupra siguranţei sunt în mod obişnuit legate de explozia accidentală şi coordonarea şi comunicarea slabă a activităţilor de puşcare.
        Practicile de gestionare a explozivilor recomandate includ:
        Utilizarea, manipularea şi transportul explozivilor în conformitate cu reglementările locale şi/sau naţionale privind siguranţa explozivilor:
        ● Desemnarea unor artificieri certificaţi sau pirotehnişti pentru a efectua puşcările;
        ● Gestionarea activă a activităţilor de puşcare în ceea ce priveşte încărcarea, amorsarea şi aprinderea explozivilor, forarea în apropierea explozivilor, puşcările ratate şi înlăturarea materiilor explozive provenite din rateuri sau din resturi neexplodate;
        ● Adoptarea unor programe consecvente de puşcare, reducând modificările în timpul puşcării;
        ● Dispozitivele de avertizare specifice (de exemplu semnale sonore - sirena, lumini intermitente) şi procedurile ar trebui să fie puse în aplicare înainte de fiecare activitate de puşcare pentru a alerta toţi lucrătorii şi terţii din zonele înconjurătoare (de exemplu, populaţia rezidentă). Procedurile de avertizare trebuie să includă şi limitarea traficului de-a lungul drumurilor şi căilor ferate locale;
        ● Ar trebui să se desfăşoare o instruire specifică a personalului cu privire la manipularea explozivilor şi la gestionarea siguranţei;
        ● Procedurile de autorizare a puşcării ar trebui să fie puse în aplicare pentru întreg personalul implicat în detonări (manipularea, transportul, depozitarea, încărcarea, detonarea şi distrugerea explozivilor neutilizaţi sau în exces);
        ● Locaţiile de puşcare ar trebui verificate post-puşcare de către personal calificat pentru identificarea rateurilor şi materiilor explozive neexplodate, înainte de reluarea activităţii;
        ● Pentru toate activităţile legate de explozivi (manipularea, transportul, depozitarea, încărcarea, detonarea şi distrugerea explozivilor neutilizaţi sau a surplusurilor) trebuie să se pună în aplicare proceduri specifice de audit, în conformitate cu codurile de incendiu şi siguranţă relevante, recunoscute la nivel naţional şi internaţional;
        ● Transportul, depozitarea şi utilizarea explozivilor la faţa locului trebuie controlate de către personal de securitate calificat.



     Pericolele fizice
        Pericolele fizice în activităţile miniere pot include: ameninţarea de alunecări de teren, de căderi de roci, de slăbire a suprafeţelor sau de prăbuşire a terenurilor în mediile miniere supra sau subterane; pericolele legate de transport (de exemplu, camioane, căi de transport suspendate şi căi ferate), pericolele legate de înălţime, cădere şi utilizarea echipamentelor fixe şi mobile, a dispozitivelor de ridicare şi arborare şi a maşinilor în mişcare.
        Strategiile recomandate de prevenire şi control includ:
     Siguranţa geotehnică
        ● Planificarea, proiectarea şi operarea tuturor structurilor, cum ar fi carierele, haldele de steril, iazurile de decantare, barajele şi excavaţiile subterane, astfel încât riscurile geotehnice să fie gestionate corespunzător pe tot parcursul ciclului minelor. Niveluri suplimentare de siguranţă ar trebui aplicate în zonele seismice active şi cele potenţial expuse unor fenomene climatice extreme. Trebuie efectuată o monitorizare sistematică şi o revizuire periodică a datelor privind stabilitatea geotehnică. Stabilitatea pe termen lung a lucrărilor închise ar trebui abordată în mod adecvat atât pentru exploatările miniere de suprafaţă, cât şi pentru cele subterane;
        ● Pentru haldele de steril, rambleuri şi baraje, factorii statici de siguranţă ar trebui stabiliţi pe baza nivelului de pericol pentru faza operaţională a unei instalaţii şi la închidere;
        ● Trebuie luată în considerare posibila schimbare a proprietăţilor geotehnice în halde din cauza dezagregării catalitice chimice sau biologice. Proiectarea de noi facilităţi trebuie să prevadă factori superiori de siguranţă în eventualitatea unei astfel de deteriorări a proprietăţilor geotehnice. Evaluările privind stabilitatea/siguranţa instalaţiilor existente ar trebui să ia în considerare aceste eventuale schimbări;
        ● Trebuie să se efectueze o evaluare corectă a siguranţei zonei de lucru pentru căderile de roci şi/sau alunecările de teren. O atenţie deosebită trebuie acordată după ploi abundente, evenimente seismice şi după activităţi de puşcare. Riscurile ar trebui să fie reduse la minimum prin proiectarea adecvată a treptelor şi unghiului carierei, proiectarea modelului de puşcare, scalarea rocii, bermele de protecţie şi minimizarea traficului.
        ● Evaluarea topografiei naturale din jurul amplasamentului minier, precum şi infrastructura exploatării miniere, cum ar fi taluzarile. aliniamentele rutiere, ar trebui incluse în analizele de stabilitate geotehnică. Mai ales în zonele climatice tropicale sau zonele seismice cu soluri profund dezagregate şi precipitaţii mari, riscurile geotehnice naturale pot exista chiar înainte de începerea activităţilor miniere. Aceste condiţii pot fi deosebit de periculoase pentru aşezări/locuinţe aflate în apropierea activităţilor miniere. În special pentru subteran, dar şi pentru caracteristicile de suprafaţă, măsurătorile topografice moderne 3D de deformare şi software-ul specific de prelucrare şi evaluare aferentă ar trebui să fie metoda standard pentru monitorizarea stabilităţii.

     Siguranţa iazurilor de decantare
        Barajele, îndiguirile pentru decantare umedă, şi alte facilităţi majore de izolare/stopare a rezidurilor umede reprezintă un risc potenţial, în funcţie de locaţia lor, în ceea ce priveşte aşezările umane şi alte resurse comunitare. Considerentele privind sănătatea, siguranţa şi mediul, în legătură cu iazurile de decantare sunt relatate mai sus, în acest document.

     Barajele de stocare a apei
        Barajele de stocare a apei pot crea şi modifica modelul existent al site-urilor de reproducere vectorială. În zonele în care malaria este comună, linia malului barajului de stocare a apei poate crea un loc de reproducere a ţânţarilor, din cauza prezenţei unui ţărm larg, de mică adâncime, cu vegetaţie. În plus, barajele de stocare a apei pot crea, de asemenea, un nou sit de reproducere pentru melcii care găzduiesc schistosomioză, o boală parazitară importantă care este frecventă în multe zone tropicale.

     Tasarea terenurilor
        Tasarea terenurilor poate să apară ca urmare a activităţilor de exploatare subterană sau cu soluţii saline. Tasarea poate lăsa terenurile predispuse la inundaţii şi poate deteriora calitatea acestora în cazul în care lasă terenurile agricole improprii pentru utilizarea ulterioară.
        Pentru a minimiza şi/sau a controla schimbările în teren din cauza tasării, măsurile de management recomandate includ următoarele:
        ● Dezvoltarea minei cu luarea în considerare a amplasamentului/dimensiunii corpului de minereu, a straturilor care se suprapun şi a adâncimilor necesare pentru extracţie (de exemplu, în general există un potenţial mai redus de tasare asociat cu adâncimea mai mare de extracţie);
        ● Monitorizarea mărimii şi formei cavernelor exploatate utilizând dispozitive de monitorizare şi tehnici de operare bune (de exemplu, presiunile soluţiei şi ratele de pompare în timp, volumele de curgere, temperaturile şi greutăţile specifice);
        ● Puţuri de umplere, înălţări, deschideri de straturi, galerii de acces şi derivaţii deschise la suprafaţa cu beton armat sau cu alt material pentru a preveni sau reduce tasarea în zonele cu risc ridicat;
        ● Zonele de tasare ar trebui gestionate pentru a asigura o drenare adecvată şi pentru a se restabili utilizarea anterioară a terenului sau alte utilizări acceptabile pentru comunitate. Drumurile din aceste zone ar trebui să fie semnalizate corespunzător.



     Pregătire şi reacţie în caz de urgenţă
        Măsurile de pregătire şi de reacţie în situaţii de urgenţă ar trebui să fie proporţionale cu potenţialul de situaţii de urgenţă, reflectând măsurile descrise în legislaţia aplicabilă. Un plan de intervenţie în situaţii de urgenţă ar trebui pregătit în conformitate cu orientările UNEP APPEL pentru minerit: "Procesul de conştientizare şi pregătire pentru situaţii de urgenţă la nivel local".

     Aspecte sociale
     Sănătatea şi siguranţa comunităţilor
        Problemele comunitare privind sănătatea şi siguranţa care pot fi asociate cu activităţile miniere includ, siguranţa transportului de-a lungul coridoarelor de acces, transportul şi manipularea mărfurilor periculoase, impactul asupra calităţii şi cantităţii apei, dezvoltarea inadecvată a unor noi spaţii de reproducere vectorială şi potenţialul de transmitere a bolilor transmisibile, de exemplu, infecţii respiratorii şi cu transmitere sexuală care rezultă din afluxul de forţă de muncă asupra proiectului. În plus, pot exista efecte semnificative la nivelul gospodăriilor şi al comunităţii asupra factorilor sociali determinanţi ai sănătăţii, de exemplu, droguri, alcool, violenţă sexuală şi alte efecte psiho-sociale, asociate cu afluxul rapid de forţă de muncă în timpul fazelor de construcţie şi operaţionale. Afluxul rapid de forţă de muncă şi al membrilor familiilor extinse asociate poate însemna, de asemenea, o sarcină suplimentară pentru instituţiile şi resursele sanitare comunitare existente. Datorită impactului lor economic generos şi pozitiv, dezvoltările miniere mari pot duce la schimbări rapide în ceea ce priveşte modelul comunităţilor locale, dintr-un model de boli infecţioase, de exemplu, malarie, infecţii respiratorii şi gastrointestinale, la un model de boli netransmisibile, de exemplu hipertensiune, diabet, obezitate şi tulburări cardiovasculare. Infrastructura medicală în multe ţări în curs de dezvoltare este adesea slab echipată sau cu o slabă experienţă în tratarea bolilor netransmisibile.

     Boli infecţioase
        Natura proiectelor miniere (de exemplu localizarea în zone îndepărtate cu lanţuri lungi de distribuţie a materialelor/produselor) necesită intervenţii proactive şi susţinute pentru a reduce la minim incidenţa şi transmiterea bolilor transmisibile cauzate de afluxul de lucrători migranţi, membrii familiilor extinse asociate şi alţi prestatori de servicii în zonă. Activităţile de transport pe distanţe lungi pot favoriza răspândirea bolilor, în special a infecţiilor cu transmitere sexuală. La amplasamentul minier, bunele practici din industria internaţională pentru gestionarea deşeurilor solide, drenajul apelor de suprafaţă şi gestionarea apelor reziduale sanitare sunt de obicei eficiente în reducerea bolilor transmisibile prin vectori şi apă.
        Organizarea de şantier şi facilităţile de cazare, birouri sau alte spaţii cu rol administrativ, facilităţile şi serviciile de catering trebuie proiectate şi întreţinute în conformitate cu standardele acceptate la nivel internaţional. Spaţiile de locuit ale muncitorilor proiectate şi întreţinute pentru a preveni supraaglomerarea pot reduce transmiterea bolilor respiratorii transmisibile care se pot transfera în comunităţile locale. Facilităţile şi serviciile de catering care sunt proiectate, întreţinute şi operate în conformitate cu standardele HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point/Punct de control critic al analizei riscurilor), acceptate la nivel internaţional, reduc potenţialul de transmitere a bolilor legate de alimente dinspre proiect către comunitate.
        În multe părţi ale lumii, ameninţarea majoră pentru viabilitatea operaţiunii miniere şi a sănătăţii comunităţilor locale sunt potenţialele efecte negative asupra principalilor factori sociali determinanţi ai sănătăţii (adică droguri, alcool, infecţii cu transmitere sexuală şi violenţă sexuală).

     Închiderea minelor şi etapa de post-închidere
        Activităţile de închidere şi post-închidere ar trebui luate în considerare cât mai devreme posibil în fazele de planificare şi proiectare.
        Investitorii minieri trebuie să pregătească un "Plan de reabilitare şi de închidere a minelor" (Mine Reclamation and Closure Plan/MRCP), sub formă de proiect, înainte de începerea producţiei, identificând în mod clar sursele de finanţare sustenabile alocate pentru punerea în aplicare a planului.
        Pentru exploatările miniere de scurtă durată, un plan de reabilitare şi de închidere a minelor complet detaliat (cu finanţare garantată) aşa cum este descris mai jos, trebuie pregătit înainte de începerea operaţiunilor.
        Un plan de închidere a minelor care încorporează atât reabilitarea fizică, cât şi considerentele socio-economice ar trebui să constituie o parte integrantă a ciclului de viaţă al proiectului şi ar trebui conceput astfel încât:
        ● Sănătatea şi siguranţa publică viitoare să nu fie compromise;
        ● Utilizarea ulterioară a site-ului să fie benefică şi durabilă pentru comunităţile afectate pe termen lung;
        ● Impacturile socio-economice negative să fie minimizate, iar beneficiile socio-economice să fie maximizate.

        "Planul de reabilitare şi de închidere a minelor" (MRCP) ar trebui să abordeze folosirea viitoare a terenurilor (aceasta ar trebui determinată printr-un proces multiparticipant care include agenţiile de reglementare, comunităţile locale, utilizatorii tradiţionali ai terenurilor, administratorii adiacenţi, societatea civilă şi alte părţi afectate), să fie aprobat anterior, de autorităţile naţionale competente, şi să fie rezultatul consultării şi a dialogului cu comunităţile locale şi reprezentanţii lor guvernamentali. Planul de închidere trebuie actualizat şi perfecţionat în mod regulat pentru a reflecta schimbările în dezvoltarea exploatării miniere şi în planificarea operaţională, precum şi condiţiile şi circumstanţele sociale şi de mediu. Documentele privind lucrările miniere ar trebui, de asemenea, să fie menţinute ca parte a planului de post-închidere. Planurile de închidere şi post-închidere ar trebui să includă administrarea ulterioară adecvată şi monitorizarea continuă a site-ului, emisiile poluante şi impactul potenţial aferent. Durata monitorizării post-închidere ar trebui definită pe baza riscului; totuşi, condiţiile locaţiei necesită de obicei o perioada minimă de cinci ani după închidere sau mai mult.
        Momentul de finalizare al "Planul de reabilitare şi de închidere a minelor" (MRCP) este specific site-ului şi depinde de numeroşi factori, cum ar fi durata de viaţă a exploatării miniere, cu toate acestea, trebuie prevăzută o anumită formă de restaurare progresivă, pentru toate site-urile, în timpul operaţiunilor. În timp cc planurile pot fi modificate, după caz, în etapele de construcţie şi operaţionale, planurile ar trebui să includă situaţii neprevăzute pentru suspendarea temporară a activităţilor şi închiderea definitivă anticipată şi să îndeplinească următoarele obiective pentru fezabilitatea financiară şi integritatea fizică/chimică/ecologică.

     Fezabilitatea financiară
        Costurile asociate activităţilor de închidere a minelor şi post-închidere, inclusiv îngrijirea post-închidere, ar trebui incluse în analizele de fezabilitate a afacerilor în etapele de planificare şi proiectare. Consideraţiile minime ar trebui să includă disponibilitatea tuturor fondurilor necesare, prin instrumente financiare adecvate, pentru a acoperi costul închiderii în orice etapă a exploataţii miniere, inclusiv prevederea de închidere anticipată sau temporară. Finanţarea ar trebui realizată fie prin sistemul de acumulare a numerarului, fie printr-o garanţie financiară. Cele două sisteme acceptabile de acumulare a numerarului prin conturile escrow finanţate integral (inclusiv aranjamente administrate de guvern) sau prin fondurile de scufundare (sinking funds). O formă acceptabilă de garanţie financiară trebuie furnizată de o instituţie financiară cu reputaţie. Cerinţele de închidere a minelor ar trebui revizuite anual, iar aranjamentele de finanţare a închiderii ajustate pentru a reflecta orice modificare.

     Integritatea fizică
        Toate structurile (de exemplu, îndiguirile pentru decantare) ar trebui să rămână stabile astfel încât să nu impună un pericol pentru sănătatea şi siguranţa publică ca urmare a unei defecţiuni fizice sau a unei deteriorări fizice.
        Structurile de steril de decantare ar trebui să fie dezafectate astfel încât acumularea de apă pe suprafaţă să fie redusă la minimum şi ca orice apă de pe suprafaţa structurii să poată curge prin drenuri sau pasaje/canale de scurgere pentru surplusul de apă de la baraj, iar acestea să poată găzdui evenimentul maxim probabil de inundaţii. Canalele deversoare de scurgere şi rigolele de deviere trebuie să fie întreţinute în continuare, după cum este necesar, după închidere, deoarece acestea pot deveni cu uşurinţă sufocate după evenimente de furtună. Structurile nu trebuie să se erodeze sau să se deplaseze de pe locaţia planificată în cazul unor evenimente extreme sau al forţelor perturbatoare permanente. Ar trebui acordată atenţie rambleierii lucrărilor miniere. Pericole fizice, cum ar fi drumurile nepăzite, puţurile şi alte deschideri nesigure ar trebui să fie blocate efectiv şi permanent pentru orice acces public până în momentul în care site-ul poate fi convertit pentru o nouă utilizare benefică a terenului, pe baza condiţiilor modificate de pe site, precum şi pentru utilizări alternative pentru comunităţile locale sau alte ramuri industriale pentru drumuri, clădiri şi alte structuri. În cazul în care există riscul producerii de metan provenit din arbori deschişi şi alte lucrări, ar trebui luate în considerare sisteme de ventilare pasive. În cazul în care există riscul producerii de metan provenit din puţuri deschise şi alte lucrări, ar trebui luate în considerare sistemele pasive de ventilare.

     Integritatea chimică
        Apele de suprafaţă şi subterane ar trebui protejate împotriva efectelor adverse asupra mediului rezultate din activităţile miniere şi de prelucrare. Percolarea substanţelor chimice în mediul înconjurător ar trebui prevenită, astfel încât să se evite punerea în pericol a sănătăţii publice sau a siguranţei, sau să depăşească obiectivele privind calitatea apei în sistemele de ape de suprafaţă din aval sau subterane.
        Integritatea ecologică a habitatului
        În timp ce integritatea ecologică a habitatului este determinată parţial de factorii de mai sus (de exemplu, probleme fizice cum ar fi stabilitatea unghiului de pantă) şi problemele chimice (de exemplu, cum ar fi contaminanţii metalici), aceasta este, de asemenea, abordată cu atenţie, luând în considerare înlocuirea habitatului care este benefică pentru o utilizare ecologică viitoare. "Planul de reabilitare şi de închidere a minelor" (MRCP) ar trebui să conţină măsuri cuprinzătoare pentru reabilitarea concomitentă pe durata de exploatare a minei, conform unui plan aprobat de autorităţile de mediu şi minere şi cu implicarea administraţiilor locale şi a comunităţilor.

     Monitorizarea mediului
        Programele de monitorizare a mediului pentru acest sector ar trebui puse în aplicare pentru a aborda toate activităţile care au fost identificate ca având potenţiale efecte semnificative asupra mediului, în timpul operaţiilor normale şi a condiţiilor deranjante. Activităţile de monitorizare a mediului ar trebui să se bazeze pe indicatori direcţi sau indirecţi ai emisiilor, efluenţilor şi utilizării resurselor aplicabile proiectului respectiv. În unele proiecte extractive, monitorizarea ar trebui să se extindă pentru o perioadă minimă de trei ani de la închidere sau mai lungă, dacă condiţiile site-ului justifică acest lucru. Frecvenţa de monitorizare trebuie să fie suficientă pentru a furniza date reprezentative pentru parametrul monitorizat. Monitorizarea trebuie efectuată de persoane instruite, care să urmeze procedurile de monitorizare şi înregistrare şi să utilizeze echipamente corect calibrate şi întreţinute. Datele de monitorizare trebuie analizate şi revizuite la intervale regulate şi comparate cu standardele de operare, astfel încât să se poată lua toate măsurile corective necesare.
        Tabel 6. Impactul potenţial asupra factorilor de mediu generat de activităţile extractive

┌────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Impact potenţial asupra factorilor de mediu │
├────────────────┼────────────┬────────────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │Pierderea, │ │ │ │În etapa de│ │ │
│ │deteriorarea│Modificări │ │ │inchidere │ │ │
│ │sau │ale │Emisii │Emisii de│si │Emisii in ape│Impact │
│ │fragmentarea│peisalui, │de noxe,│substante│reabilitare│de surprafata│socio-economic,│
│Etape/Activităţi│Habitatului,│morforlogiei│COV,TSP,│poluante │pot fi │- modificarea│asociat cu │
│ │Perturbarea │si │PM10 si │pe sol si│introduse │şi degradarea│posibille │
│ │şi/sau │topografiei │PM2,5 │in apele │din │ecosistemelor│stamutari/ │
│ │dislocarea │terenului │ │subterane│greseala │acvatice │relocari │
│ │speciilor │ │ │ │specii noi,│ │ │
│ │sensibile │ │ │ │invazive │ │ │
├────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴─────────┴───────────┴─────────────┼───────────────┤
│Explorare │ │
├────────────────┬────────────┬────────────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────────┼───────────────┤
│Defrişări* │X │X │X │X │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Execuţia de │ │ │ │ │ │ │ │
│foraje şi │X │X │X │X │ │X │ │
│şanţuri │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Construcţia de │ │ │ │ │ │ │ │
│drumuri │X │X │X │X │ │X │ │
│industriale │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Trafic/ │ │ │ │ │ │ │ │
│Circulaţia │X │X │X │X │ │X │ │
│persoanelor şi │ │ │ │ │ │ │ │
│vehiculelor │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Deseuri - namol/│ │ │ │ │ │X │ │
│fluide de foraj │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴─────────┴───────────┴─────────────┼───────────────┤
│Pregătirea amplasamnetului/Exploatarea resursei │ │
├────────────────┬────────────┬────────────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────────┼───────────────┤
│Înlăturarea/ │ │ │ │ │ │ │ │
│stocarea │X │X │X │X │ │X │X │
│stratului de sol│ │ │ │ │ │ │ │
│şi vegetaţie │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │
│(linii de │ │ │ │ │ │ │ │
│energie, şosele,│X │X │X │X │ │X │X │
│clădiri, │ │ │ │ │ │ │ │
│concasoare, │ │ │ │ │ │ │ │
│benzi de │ │ │ │ │ │ │ │
│transport) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Explozii pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│derocarea │ │X │X │X │ │X │X │
│minereurilor/ │ │ │ │ │ │ │ │
│rocilor │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Extracţia şi │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitarea │X │X │X │X │ │X │X │
│minereurilor/ │ │ │ │ │ │ │ │
│rocilor │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Tratarea apelor │ │ │ │ │ │ │ │
│uzate │ │ │ │X │ │X │ │
│industriale │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Scurgerea apelor│ │ │ │ │ │ │ │
│de suprafaţă şi │ │ │ │X │ │X │ │
│subterane │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Scăderea │ │ │ │ │ │ │ │
│nivelului pânzei│X │X │X │X │ │X │X │
│freatice │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Crearea haldelor│ │ │ │ │ │ │ │
│de roca sterila │ │ │ │ │ │ │ │
│sau alte │X │X │X │X │ │X │X │
│instalatii │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru deseuri │ │ │ │ │ │ │ │
│extractive │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Transportul de │ │ │ │ │ │ │ │
│materiale si │ │ │ │ │ │ │ │
│substantei │ │ │ │ │ │ │ │
│minerale extrase│X │X │X │X │ │X │X │
│(prin conducte │ │ │ │ │ │ │ │
│in cazul gzelor │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale si │ │ │ │ │ │ │ │
│hidrocarburilor)│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴─────────┴───────────┴─────────────┼───────────────┤
│Procesare │ │
├────────────────┬────────────┬────────────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────────┼───────────────┤
│Lesierea │ │ │ │ │ │ │ │
│chimică, │ │ │ │ │ │ │ │
│concentrarea sau│ │ │X │X │ │X │ │
│prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │
│minereurilor* │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Folosirea şi │ │ │ │ │ │ │ │
│stocarea │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │X │X │ │X │ │
│chimice │ │ │ │ │ │ │ │
│industriale* │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Formarea de │ │ │ │ │ │ │ │
│halde, iazuri │ │ │ │ │ │ │ │
│miniere sau │X │X │X │X │ │X │ │
│bataluri pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│namol de foraj │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴─────────┴───────────┴─────────────┼───────────────┤
│Închiderea sitului │ │
├────────────────┬────────────┬────────────┬────────┬─────────┬───────────┬─────────────┼───────────────┤
│Reconturarea │ │ │ │ │ │ │ │
│treptelor si │ │ │ │ │ │ │ │
│taluzelor/ │ │ │ │ │ │ │ │
│fronturilor de │ │X │X │X │X │X │ │
│carieră şi a │ │ │ │ │ │ │ │
│haldelor de roca│ │ │ │ │ │ │ │
│sterila │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Acoperirea │ │ │ │ │ │ │ │
│haldelor/ │ │ │ │ │ │ │ │
│instalatiilor de│ │X │X │X │X │X │ │
│deşeuri │ │ │ │ │ │ │ │
│extactive │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Îngrădirea │ │ │ │ │ │ │ │
│zonelor │X │ │ │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Dezafectarea │ │ │ │ │ │ │ │
│drumurilor/ │ │X │X │X │X │X │ │
│demontarea │ │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Reînsămânţarea/ │ │ │ │ │ │ │ │
│revegetarea │ │ │ │X │X │ │ │
│zonelor │ │ │ │ │ │ │ │
│perturbate │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼────────────┼────────────┼────────┼─────────┼───────────┼─────────────┼───────────────┤
│Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │
│factorilor de │ │ │ │ │ │ │ │
│mediu şi │ │ │ │ │ │X │ │
│tratarea apelor │ │ │ │ │ │ │ │
│evacuate de pe │ │ │ │ │ │ │ │
│pe amplasament │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴────────────┴────────────┴────────┴─────────┴───────────┴─────────────┴───────────────┘



    5.3. Măsuri de reducere/prevenire/compensare a impactului
        Măsurile avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, remedierea oricăror efecte adverse semnificative, identificate asupra mediului sunt descrise în tabelul de mai jos. Aceste măsuri sunt denumite în mod obişnuit "măsuri de diminuare", cu excepţia ultimei acţiuni, remedierea, care poate fi considerată o măsură de compensare.
        Atunci când se analizează alternativele, astfel de măsuri de diminuare ar putea influenţa modul în care sunt evaluate alternativele. De exemplu, o alternativă ar putea fi considerată nefezabilă până când un dezvoltator introduce o măsură de diminuare sau compensare care reduce impactul respectivei alternative. În plus, prin luarea în considerare a măsurilor de diminuare atunci când se analizează toate alternativele, chiar şi alternativele fezabile pot beneficia de o proiectare mai ecologică a proiectului, asigurând în cele din urmă un nivel ridicat de protecţie a mediului.
        Tabel 7. Măsuri de prevenire/reducere a impactului

┌──────────────────────────────────────┐
│Tipuri de măsuri de diminuare │
├─────────┬────────────────────────────┤
│Tipul │Cum funcţionează │
│măsurii │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Evitarea impactului prin: │
│ │Schimbarea mijloacelor sau a│
│ │tehnicilor care nu fac │
│ │obiectul unor proiecte sau │
│ │componente ce ar putea avea │
│Măsuri de│efecte negative. │
│prevenire│Schimbarea sitului, evitând │
│ │zone sensibile la mediul │
│ │înconjurător. │
│ │Punerea în aplicare a unor │
│ │măsuri de prevenţie pentru a│
│ │opri producerea efectelor │
│ │adverse. │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Minimizarea impactului prin:│
│ │Reducerea la scară sau │
│ │relocarea proiectului. │
│ │Reproiectarea elementelor │
│ │proiectului. │
│ │Utilizarea unei tehnologii │
│Măsuri de│diferite. │
│reducere │Luarea de măsuri │
│ │suplimentare pentru │
│ │reducerea impactului fie la │
│ │sursă, fie la receptor (cum │
│ │ar fi barierele de zgomot, │
│ │tratarea gazelor reziduale, │
│ │tipul suprafeţei drumului). │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Se remediează sau se │
│ │compensează efectele │
│ │negative reziduale ce nu pot│
│ │fi evitate sau reduse într-o│
│Măsuri de│anumită zonă cu îmbunătăţiri│
│remediere│în altă parte, prin: │
│ │Remedierea/reabilitarea/ │
│ │restaurarea sitului. │
│ │Relocare. │
│ │Compensaţii băneşti. │
└─────────┴────────────────────────────┘


        Măsurile de diminuare şi compensare sunt evaluate pe baza eficienţei acestora în reducerea potenţialelor efecte negative asupra mediului. În unele cazuri, legislaţia existentă (de exemplu IED - a se vedea anexa la prezentul document orientativ privind alte orientări şi instrumente relevante) se referă la utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum se prevede în documentele de referinţă, pentru a se asigura că operatorii utilizează tehnologia cea mai eficientă şi cea mai justificată din punct de vedere economic pentru a proteja mediul. Din această perspectivă, cele mai bune tehnici disponibile pot oferi un loc de pornire foarte fiabil dezvoltatorilor pentru a identifica abordările şi tehnologiile de gestionare a riscurilor, care pot fi, la rândul lor, sugerate ca măsuri de diminuare într-un raport EIM. RIM trebuie să descrie în mod clar impactul negativ al fiecărei activităţi şi măsurile propuse pentru a evita, diminua sau compensa impactul atunci când este implementat proiectul. De asemenea, ar trebui să descrie eficacitatea acestor măsuri, fiabilitatea şi certitudinea acestora, precum şi angajamentul de a asigura punerea lor în practică şi monitorizarea rezultatelor.
        Observaţii:
        ● Măsurile de diminuare şi compensare ar trebui avute în vedere la evaluarea alternativelor, atât în vederea consolidării fezabilităţii proiectelor, cât şi a îmbunătăţirii proiectării proiectului.
        ● Atât măsurile de diminuare, cât şi măsurile de compensare pot fi costisitoare şi pot influenţa alegerea alternativelor.
        ● Măsurile de diminuare şi compensare se pot aplica atât fazelor de construcţie, cât şi etapelor operaţionale ale proiectului.
        ● Descrierea măsurilor de diminuare şi compensare pentru efectele negative semnificative trebuie inclusă în decizia de acordare a aprobării de dezvoltare a unui proiect.


     Gestionarea calităţii aerului în perioada de dezafectare/închidere
        Activităţile specifice fazei de închidere/reabilitare şi care sunt sau pot fi legate de surse de poluare a aerului sunt reprezentate mai ales de manevrarea pământului, agregatelor şi rocilor.
        Cele mai importante lucrări ce vor reprezenta surse de poluanţi atmosferici sunt:
        ● Stabilizarea haldelor de steril prin refacerea pantelor;
        ● Acoperirea haldelor de steril, a iazului de decantare, barajelor şi fostelor zone operaţionale cu sol fertil. Această activitate presupune operaţiuni de umplere (transport, descărcare, nivelare şi compactare).
        ● Principalul poluant este reprezentat de praf şi în subsidiar de poluanţii conţinuţi în emisii de eşapament generate de echipamentele mobile şi vehiculele de transport.

        În marea majoritate, sursele de poluare a aerului specific fazei de închidere/reabilitare sunt nedirijate, deschise, la nivelul solului, de suprafaţă sau lineare, care prin natura lor nu permit captarea mecanică a poluanţilor cu echipamente de epurare.
        Măsurile de reducere a poluării ce vor fi implementate trebuie să fie măsuri operaţionale, specifice fiecărei categorii de surse.

    5.4. Managementul deşeurilor
        Deşeurile rezultate din activităţile de extracţie (cum ar fi deşeurile din extracţia şi procesarea resurselor minerale) reprezintă o categorie de deşeuri pentru care la nivelul UE s-au adoptat măsuri specifice de gestionare. Acestea includ materialele care trebuie îndepărtate pentru a avea acces la resursa minerală, cum ar fi stratul de sol vegetal, stratul de copertă şi rocile sterile, cât şi sterilele care rămân după ce au fost extrase mineralele din minereu.
        Unele din aceste deşeuri sunt inerte şi, prin urmare, foarte posibil să nu reprezinte o ameninţare de poluare semnificativă a mediului. Cu toate acestea, alte fracţiuni, mai ales cele generate de industria minieră a metalelor neferoase, pot conţine cantităţi mari de substanţe periculoase, cum ar fi metalele grele. Prin extracţia şi succesiunea de procesare a mineralelor, metalele şi compuşii de metale tind să devină - din punct de vedere chimic mai disponibili, fapt ce poate rezulta în generarea de ape acide sau alcaline. Sterilele, în cele mai multe cazuri, sunt depozitate pe halde sau în iazuri mari, unde sunt reţinute cu ajutorul barajelor.
        Astfel, deşeurile din industriile extractive trebuie să fie gestionate în mod corespunzător pentru a asigura, în special, stabilitatea pe termen lung a instalaţiilor de depozitare şi pentru a preveni sau minimiza orice poluare a apei şi solului posibilă din scurgerile acide sau alcaline şi leşierea metalelor grele.
        Gestionarea deşeurilor care vor rezulta din activităţile de extracţie şi de procesare a minereurilor se va face în conformitate cu legislaţia europeană privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă (Directiva 2006/21/CE sau Directiva deşeurilor miniere), transpusă în reglementări naţionale prin H.G. 856/2008, precum şi cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru gestionarea sterilelor de procesare şi a rocilor sterile provenite din activităţile miniere (Documentul BREF: Gestionarea sterilelor şi a rocilor sterile din activităţile miniere, ianuarie 2009). Celelalte categorii de deşeuri vor fi gestionate în conformitate cu legislaţia naţională relevantă.
        Deşeurile din construcţii şi demolări vor fi generate în faza de pre-construcţie/construcţie când vor fi demolate instalaţiile industriale şi locuinţele din perimetrul proiectului, ca şi în faza de închidere când majoritatea instalaţiilor scoase din uz vor fi demontate şi dezafectate, în caz că activităţile de demolare vor genera deşeuri periculoase - precum uleiuri, vopsea sau solvenţi - acestea vor fi colectate separat şi gestionate împreună cu alte deşeuri periculoase generate pe amplasament (acest tip de deşeuri vor fi transportate şi depozitate în depozite de deşeuri periculoase conforme).
        Deşeurile nepericuloase care nu pot fi reutilizate vor consta mai ales din pietriş de fundaţie, beton, cărămidă, tencuieli. Depozitarea permanentă a acestor deşeuri trebuie să se facă cu respectarea protecţiei mediului şi a sănătăţii umane şi se poate realiza prin amenajarea şi exploatarea unui depozit de deşeuri de construcţii şi demolări pe amplasament.
        Pentru fiecare proiect, ar trebui elaborat un Plan de management al deşeurilor, întocmit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 856 din 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi a Ordinului 2.042/2.934/180 din 2010 prin care se aprobă Normativul de conţinut al planului de gestionare a deşeurilor din industriile extractive.
        Politica naţională în sectorul gestionării deşeurilor din industriile extractive se bazează pe principiul dezvoltării durabile, autorităţile competente asigurându-se că planurile de gestionare a deşeurilor din industriile extractive elaborate de operatori au în vedere:
        ● minimizarea cantităţilor de deşeuri generate,
        ● recuperarea şi valorificarea deşeurilor,
        ● tratarea deşeurilor, şi
        ● depozitarea deşeurilor, în conformitate cu principiul dezvoltării durabile.

        Prevenirea sau reducerea generării de deşeuri şi a efectelor nocive ale acesteia se va face avându-se în vedere în special:
        ● gestionarea deşeurilor din faza de proiectare şi în alegerea metodei utilizate pentru extracţia şi tratarea minereului;
        ● modificările pe care deşeurile extractive le pot suferi ca urmare a extinderii suprafeţei de depozitare şi expunerii acestora la condiţiile de depozitare la suprafaţă;
        ● reamplasarea deşeurilor extractive în golurile de excavare după extracţia minereului, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic şi cu respectarea deplină a cerinţelor de mediu, în conformitate cu standardele de mediu în vigoare la nivel comunitar;
        ● punerea la loc a stratului de sol vegetal după închiderea instalaţiei pentru deşeuri sau, dacă acest lucru nu este fezabil din punct de vedere practic, reutilizarea stratului de sol în altă parte;
        ● utilizarea unor substanţe mai puţin periculoase pentru tratarea resurselor minerale;
        ● încurajarea valorificării deşeurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau recuperarea acestora, acolo unde această activitate este viabilă din punctul de vedere al mediului, în conformitate cu standardele de mediu în vigoare la nivel comunitar;
        ● asigurarea eliminării în siguranţă a deşeurilor extractive pe termen scurt şi lung, ţinându-se cont în mod special, încă din faza de proiectare, de gestionarea în timpul exploatării şi în perioada postînchidere a instalaţiei pentru deşeuri şi prin alegerea unui proiect care:
        ● necesită condiţii minime de monitorizare, control şi management al instalaţiei, pentru deşeuri în etapa postînchidere sau, în final, nu necesită astfel de condiţii;
        ● previne sau cel puţin minimizează orice efect negativ pe termen lung cauzat, de exemplu, de migrarea poluanţilor atmosferici sau acvatici care provin din instalaţiile pentru deşeuri; şi
        ● asigură, pe termen lung, stabilitatea geotehnică a oricăror baraje sau halde care sunt construite deasupra nivelului preexistent al terenului.

        Planul de gestionare a deşeurilor trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:
    a) clasificarea propusă pentru instalaţia pentru deşeuri în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 3 a H.G. 856/2008, acolo unde este cazul:
        ● în cazul în care se impune o instalaţie de categoria A pentru deşeuri, operatorul elaborează un document care demonstrează că o politică de prevenire a accidentelor majore, un sistem de management de securitate pentru aplicarea acesteia şi un plan de urgenţă intern sunt puse în aplicare în conformitate cu art. 15 şi 16;
        ● în cazul în care operatorul consideră că nu este necesară o instalaţie de categoria A pentru deşeuri, acesta furnizează informaţii suficiente pentru a justifica acest lucru, inclusiv identificarea unor posibile riscuri de accidente;

    b) caracterizarea deşeului în conformitate cu anexa nr. 2 şi o declaraţie privind cantitatea totală estimată de deşeuri extractive generată în faza de exploatare;
    c) o descriere a procesului care generează astfel de deşeuri şi a oricărei tratări ulterioare la care acestea sunt supuse;
    d) o descriere a modului în care depozitarea unor astfel de deşeuri poate afecta sănătatea populaţiei şi mediul şi măsurile preventive care trebuie luate pentru minimizarea impactului asupra mediului în timpul exploatării şi în etapa postînchidere a instalaţiei, inclusiv aspectele la care se face referire la art. 35 alin. (1) lit. a), b), d) şi e);
    e) procedurile de monitorizare şi control propuse în conformitate cu prevederile art. 32 şi 33, după caz, şi ale art. 35 alin. (1) lit. c);
    f) planul propus pentru închidere, inclusiv reabilitarea, procedurile postînchidere şi de monitorizare, conform prevederilor art. 38-43;
    g) măsurile pentru prevenirea deteriorării calităţii apelor, potrivit Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru prevenirea sau minimizarea gradului de deteriorare a aerului şi solului, conform art. 44-49;
    h) o evaluare a stării terenului ce poate fi afectat de instalaţia pentru deşeuri,

        În tabelul de mai jos sunt clasificate fluxurile de deşeuri din industria extractivă şi a instalaţiilor pentru deşeuri în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională.
        Tabel 8. Exemplu de clasificarea deşeurilor şi de clasificarea instalaţiilor de deşeuri

┌───────────┬─────────────┬────────────┬───────────────┬───────┬─────────────┐
│Flux de │ │Clasificarea│Instalaţie │Durata │ │
│deşeuri de │Tip de deşeu │deşeurilor │gestionare │de │Clasificare │
│extracţie │ │conform H.G.│deşeuri │stocare│instalaţie │
│ │ │nr. 856/2002│ │în ani │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────┼───────┼─────────────┤
│ │deşeuri cu │ │ │ │ │
│ │conţinut de │ │ │ │ │
│ │substanţe │ │ │ │ │
│ │periculoase │ │Sistemul │Fără │ │
│Sterile de │de la │010407* │iazului de │limită │Instalaţie │
│procesare │procesarea │ │decantare │de timp│categoria A │
│ │fizică şi │ │ │ │ │
│ │chimică a │ │ │ │ │
│ │minereurilor │ │ │ │ │
│ │nemetalifere │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────┼───────┼─────────────┤
│Roci │ │ │ │ │ │
│sterile │deşeuri de la│ │Cariere umplute│ │Depozit │
│(potenţial │excavarea │ │cu roci sterile│ │deşeuri │
│generatoare│minereurilor │010102 │Depozite de │> 1 an │noninerte, │
│de ape │ne- │ │roci sterile │ │nepericuloase│
│acide de │metalifere │ │ │ │ │
│mină) │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────┼───────┼─────────────┤
│ │deşeuri │ │În timpul fazei│ │ │
│ │nespecificate│ │de exploatare │ │ │
│ │de la │ │şi închidere │Fără │Instalaţie │
│ │staţiile de │ │preliminară: │limită │categoria A │
│ │epurare a │ │iazul de │de timp│ │
│Nămoluri de│apelor │ │decantare │ │ │
│epurare a │reziduale - │ │ │ │ │
│apelor │nămoluri │190814 ├───────────────┼───────┼─────────────┤
│acide │provenite din│ │În timpul fazei│ │ │
│ │alte procedee│ │de închidere şi│ │- nu este │
│ │de epurare a │ │post- │ │considerată │
│ │apelor │ │închidere:Lacul│> 1 an │instalaţie de│
│ │reziduale │ │de carieră │ │deşeuri │
│ │industriale │ │Cetate │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┼───────────────┼───────┼─────────────┤
│Soluri │deşeuri de la│ │Stive de sol │ │Depozit │
│vegetale şi│excavarea │ │vegetal şi sol │ │deşeuri │
│soluri de │minereurilor │010102 │de decopertă, │> 3 ani│inerte (stive│
│decopertă │ne- │ │nepoluate │ │de sol │
│nepoluate │metalifere │ │ │ │vegetal) │
└───────────┴─────────────┴────────────┴───────────────┴───────┴─────────────┘


        În cadrul RIM, se va include o caracterizare a deşeurilor rezultate, făcându-se apel la criteriile de încadrare a acestora în deşeuri inerte sau periculoase.

    5.5. Monitorizarea impactului asupra mediului
        Programele de monitorizare a mediului pentru acest sector ar trebui puse în aplicare pentru a aborda toate activităţile care au fost identificate ca având potenţiale efecte semnificative asupra mediului, în timpul operaţiilor normale şi a condiţiilor deranjante. Activităţile de monitorizare a mediului ar trebui să se bazeze pe indicatori direcţi sau indirecţi ai emisiilor, efluenţilor şi utilizării resurselor aplicabile proiectului respectiv. În unele proiecte, monitorizarea ar trebui să se extindă pe o perioadă minimă de trei ani de la închidere sau mai lungă, dacă condiţiile proiectului sau ale amplasamentului justifică acest lucru. Frecvenţa de monitorizare trebuie să fie suficientă pentru a furniza date reprezentative pentru parametrul monitorizat. Monitorizarea trebuie efectuată de persoane instruite, care să urmeze procedurile de monitorizare şi înregistrare şi să utilizeze echipamente corect calibrate şi întreţinute. Datele de monitorizare trebuie analizate şi revizuite la intervale regulate şi comparate cu standardele de operare, astfel încât să se poată lua toate măsurile corective necesare.
        ● Măsurile de monitorizare pentru proiectele cu efecte negative semnificative trebuie să fie incluse în decizia de acordare a acordului de mediu a unui proiect şi ca atare, trebuie incluse, în general, în raportul EIM. Măsurile de monitorizare pot fi legate de alte cerinţe legale, cum ar fi cele care decurg din Directiva IED, DCA sau Directiva Habitate. Trebuie să se ţină seama de evitarea suprapunerii măsurilor de monitorizare în acest sens. Cerinţele privind măsurile de monitorizare au fost adăugate la Directiva EIM ca parte a amendamentelor din 2014 (Articolul 8a şi Anexa IV).
        ● În general, măsurile de monitorizare pot contribui la asigurarea faptului că proiectele îndeplinesc toate cerinţele legale de mediu existente şi că impacturile sunt conforme cu proiecţiile Raportului EIM. De asemenea, acestea ar trebui să asigure faptul că orice măsuri de diminuare sau compensare pentru efectele semnificative preconizate se efectuează conform planificării.
        ● Măsurile de monitorizare pot oferi, de asemenea, o imagine asupra calităţii procedurii EIM realizate şi pot genera învăţăminte şi bune practici pentru viitoarele EIM.
        ● Practicienii(evaluatorii de mediu) ar trebui să verifice mai întâi care sunt măsurile de monitorizare impuse de alte legislaţii. Dacă acestea nu sunt suficiente sau adecvate pentru monitorizarea impactului de mediu preconizat sau a măsurilor de diminuare propuse, pot fi propuse măsuri suplimentare în cadrul raportului EIM. Măsurile de monitorizare trebuie întotdeauna să fie proporţionale cu natura impactului asupra mediului în ceea ce priveşte timpul, costurile şi alte resurse implicate.
        ● Măsurile de monitorizare trebuie să fie specifice şi detaliate pentru a se asigura implementarea acestora, inclusiv definirea rolurilor, responsabilităţilor şi resurselor. În unele cazuri, se pot face economii prin monitorizarea în comun a unor proiecte similare. Măsurile trebuie, de asemenea, să poată identifica şi efecte neprevăzute importante.

     Cerinţe legislative pentru monitorizarea din cadrul EIM
        Măsurile de monitorizare pot fi elaborate direct pentru Proiectul în cauză sau pot apărea din alte cerinţe - legislaţia UE sau naţională care reglementează funcţionarea unui proiect, cerinţele de finanţare sau alte surse. Este important - şi o cerinţă a directivei - să nu existe o dublare sau o inconsistenţă a efortului de monitorizare. Pentru a evita suprapunerea, dacă măsurile de monitorizare provin din alte legislaţii ale UE sau naţionale, atunci acest lucru ar trebui să se reflecte în Raportul EIM, pentru a informa autoritatea competentă. În acest caz, autoritatea competentă poate decide să utilizeze aceste măsuri existente (Articolul 8a, alineatul (4), al treilea paragraf).
        Într-adevăr, Evaluarea Impactului din 2012 pentru revizuirea Directivei EIM a estimat că 50% din proiectele elaborate în fiecare an vor intra sub incidenţa altor legislaţii UE care necesită monitorizare, şi astfel, monitorizarea va fi efectuată indiferent de cerinţele EIM.
        Amendamentele aduse Directivei din 2014 au consolidat cerinţele de monitorizare atât în Raportul EIM, cât şi în aprobarea de dezvoltare. În caseta de mai jos este prezentat un rezumat.
        ● Monitorizarea efectelor adverse semnificative asupra mediului şi/sau măsurile luate pentru a le diminua sunt acum necesare (atunci când este cazul) la emiterea aprobării de dezvoltare.
        ● Dispoziţiile de monitorizare pot fi impuse de legislaţia UE şi, prin urmare, monitorizarea efectuată în temeiul Directivei EIM nu ar trebui să ducă la o suplimentare a dispoziţiilor.
        ● Dispoziţiile de monitorizare trebuie examinate, după caz, în timpul pregătirii Raportului EIM şi trebuie induse în Raportul FIM.
        Directivele SEA, IED şi DCA, toate impun o monitorizare ex-post (a rezultatelor şi nu a prognozelor), iar Directiva privind habitatele recomandă monitorizarea, după o evaluare adecvată, ca fiind o bună practică.
        O mai mare atenţie ar trebui acordată acestor directive, precum şi documentelor orientative aferente, la nivel UE sau naţional, nu doar ca mijloc de evitare a dublării cerinţelor, în cazul în care un proiect intră sub incidenţa mai multor directive, ci şi ca punct de referinţă pe baza căruia să se elaboreze orientări privind monitorizarea EIM ex-post. În termeni mai practici, monitorizarea nu trebuie să se suprapună cu monitorizarea efectuată în cadrul altor evaluări; prin urmare, practicienii ar trebui să se familiarizeze cu alte astfel de dispoziţii.
        Comisia Europeană a avut deja oportunitatea de a publica un document orientativ privind eficientizarea evaluărilor de mediu, inclusiv monitorizarea, Informaţiile din acest document sunt relevante, o selecţie a acestora fiind prezentată în caseta de mai jos.
        Tabel 9. Cerinţe de monitorizare prevăzute de alte legi UE în domeniul mediului
 (a se vedea imaginea asociată)
        Luând în considerare cerinţele legislative enunţate în această secţiune, măsurile de monitorizare ar putea:
        ● Să asigure faptul că efectele semnificative identificate se dezvoltă aşa cum a fost prevăzut;
        ● Să asigure faptul că se implementează măsurile de diminuare şi compensare a efectelor adverse semnificative;
        ● Identifice efectele adverse semnificative neprevăzute.

        Tipurile şi numărul parametrilor de mediu monitorizaţi şi frecvenţa de monitorizare sunt în strânsă legătură cu caracteristicile proiectului şi trebuie să fie proporţionale cu parametrii relevanţi ai proiectului.
        Directiva prevede câteva sugestii cu privire la acestea în Articolul 8a, alineatul (4): "natura, localizarea şi dimensiunea proiectului şi importanţa efectelor sale asupra mediului". În esenţă, acest lucru înseamnă că timpul, efortul şi costurile prezentate în măsurile de monitorizare ar trebui să fie justificate de importanţa impactului asupra mediului, precum şi de complexitatea măsurilor de diminuare şi de compensare recomandate în raportul EIM pentru evitarea, reducerea sau compensarea efectelor.
        Tabel 10. Recomandări de monitorizare

┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Cerinte de monitorizare ale factorilor de mediu │
│ ├──────────────┬────────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────────┬───────────────┤
│ │ │Modificări │Aer- │ │ │ │ │
│ │ │ale │Emisii │Emisii de│ │Emisii in ape│Impact │
│Etape/Activităţi│ │morforlogiei│de noxe,│substante│Zgomot │de surprafata│socio-economic,│
│ │Biodiversitate│si │COV,TSP,│poluante │si │- modificarea│asociat cu │
│ │ │topografiei │PM10 si │pe sol si│vibratii│şi degradarea│posibille │
│ │ │terenului, │PM2,5 │in apele │ │ecosistemelor│stamutari/ │
│ │ │stabilitate │metale, │subterane│ │acvatice │relocari │
│ │ │ │etc. │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┴────────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────────┼───────────────┤
│Explorare │ │ │
├────────────────┼──────────────┬────────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────────┼───────────────┤
│Defrişări* │X │X │X │X │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Execuţia de │ │ │ │ │ │ │ │
│foraje şi │X │X │X │X │X │X │ │
│şanţuri │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Construcţia de │ │ │ │ │ │ │ │
│drumuri │X │X │X │X │X │X │ │
│industriale │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Trafic/ │ │ │ │ │ │ │ │
│Circulaţia │X │X │X │X │X │X │ │
│persoanelor şi │ │ │ │ │ │ │ │
│vehiculelor │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Deseuri - namol/│ │X │X │X │ │X │ │
│fluide de foraj │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┴────────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────────┼───────────────┤
│Pregătirea │ │ │
│amplasamentului/│ │ │
│Exploatarea │ │ │
│resurselor │ │ │
│minerale sau a │ │ │
│zacamintelor de │ │ │
│gaze naturale si│ │ │
│hidrocarburi │ │ │
├────────────────┼──────────────┬────────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────────┼───────────────┤
│Înlăturarea/ │ │ │ │ │ │ │ │
│stocarea │X │X │X │X │X │X │X │
│stratului de sol│ │ │ │ │ │ │ │
│şi vegetaţie │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Dezvoltarea │ │ │ │ │ │ │ │
│infrastructurii │ │ │ │ │ │ │ │
│(linii de │ │ │ │ │ │ │ │
│energie, şosele,│X │X │X │X │X │X │X │
│clădiri, │ │ │ │ │ │ │ │
│concasoare, │ │ │ │ │ │ │ │
│benzi de │ │ │ │ │ │ │ │
│transport) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Extracţia şi │ │ │ │ │ │ │ │
│depozitarea │X │X │X │X │X │X │X │
│minereurilor/ │ │ │ │ │ │ │ │
│rocilor │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Tratarea apelor │ │ │ │ │ │ │ │
│uzate │ │ │ │X │ │X │ │
│industriale │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Scurgerea apelor│ │ │ │ │ │ │ │
│de suprafaţă şi │ │ │ │X │ │X │ │
│subterane │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Scăderea │ │ │ │ │ │ │ │
│nivelului pânzei│X │X │X │X │ │X │X │
│freatice │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Crearea haldelor│ │ │ │ │ │ │ │
│de roca sterila │ │ │ │ │ │ │ │
│sau alte │X │X │X │X │X │X │X │
│instalatii │ │ │ │ │ │ │ │
│pentru deseuri │ │ │ │ │ │ │ │
│extractive │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Transportul de │ │ │ │ │ │ │ │
│materiale si │ │ │ │ │ │ │ │
│substantei │ │ │ │ │ │ │ │
│minerale extrase│X │X │X │X │X │X │X │
│(prin conducte │ │ │ │ │ │ │ │
│in cazul gzelor │ │ │ │ │ │ │ │
│naturale si │ │ │ │ │ │ │ │
│hidrocarburilor)│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┴────────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────────┼───────────────┤
│Procesare │ │ │
├────────────────┼──────────────┬────────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────────┼───────────────┤
│Lesierea │ │ │ │ │ │ │ │
│chimică, │ │ │ │ │ │ │ │
│concentrarea sau│ │ │X │X │ │X │ │
│prelucrarea │ │ │ │ │ │ │ │
│minereurilor* │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Folosirea şi │ │ │ │ │ │ │ │
│stocarea │ │ │ │ │ │ │ │
│produselor │ │ │X │X │ │X │ │
│chimice │ │ │ │ │ │ │ │
│industriale* │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Formarea de │ │ │ │ │ │ │ │
│halde, iazuri │ │ │ │ │ │ │ │
│miniere sau │X │X │X │X │X │X │ │
│bataluri pentru │ │ │ │ │ │ │ │
│namol de foraj │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┴────────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────────┼───────────────┤
│Închiderea │ │ │
│sitului │ │ │
├────────────────┼──────────────┬────────────┬────────┬─────────┬────────┬─────────────┼───────────────┤
│Reconturarea │ │ │ │ │ │ │ │
│treptelor si │ │ │ │ │ │ │ │
│taluzelor/ │ │ │ │ │ │ │ │
│fronturilor de │X │X │X │X │X │X │ │
│carieră şi a │ │ │ │ │ │ │ │
│haldelor de roca│ │ │ │ │ │ │ │
│sterila │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Acoperirea │ │ │ │ │ │ │ │
│haldelor/ │ │ │ │ │ │ │ │
│instalatiilor de│X │X │X │X │X │X │ │
│deşeuri │ │ │ │ │ │ │ │
│extactive │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Îngrădirea │ │ │ │ │ │ │ │
│zonelor │X │ │ │ │ │ │ │
│periculoase │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Dezafectarea │ │ │ │ │ │ │ │
│drumurilor/ │X │X │X │X │X │X │ │
│demontarea │ │ │ │ │ │ │ │
│clădirilor │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Reînsămânţarea/ │ │ │ │ │ │ │ │
│revegetarea │X │ │X │X │X │X │ │
│zonelor │ │ │ │ │ │ │ │
│perturbate │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────────┼──────────────┼────────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────────┤
│Monitorizarea │ │ │ │ │ │ │ │
│factorilor de │ │ │ │ │ │ │ │
│mediu şi │ │ │ │ │ │ │ │
│tratarea apelor │X │X │ │X │ │X │X │
│evacuate de pe │ │ │ │ │ │ │ │
│pe amplasament │ │ │ │ │ │ │ │
│in perioada │ │ │ │ │ │ │ │
│post- inchidere │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────────┴──────────────┴────────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────────┴───────────────┘


        Cerinţele de monitorizare pot ajuta la asigurarea faptului că:
        ● Impactul negativ semnificativ asociat activităţilor de construcţie şi exploatare a proiectelor nu depăşeşte impactul estimat/cuantificat în RIM şi că măsurile luate pentru compensarea acestuia se realizează conform planificării;
        Directiva EIM nu specifică modul de efectuare a monitorizării, cine ar trebui să o facă sau cum ar trebui analizate şi utilizate rezultatele monitorizării. Mai jos sunt câteva sugestii mai practice pe care dezvoltatorii şi practicienii le pot lua în considerare la proiectarea măsurilor de monitorizare ca parte a RIM.

        ● Măsurile de monitorizare trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite implementarea corectă - parametrii, frecvenţa, metodele, responsabilităţile şi resursele trebuie identificate în avans.
        ● Autorităţile care emit acordul de mediu trebuie să se asigure că rezultatele monitorizării vor fi evaluate de autorităţile relevante, denumind această autoritate, dacă este relevant.
        ● Consultarea cu autorităţile şi comunităţile în timpul etapei de definire a domeniului de evaluare ar ajuta la identificarea problemelor care necesită monitorizare. Acest lucru poate crea, de asemenea, încredere şi parteneriate care pot deveni valoroase în momentul colectării datelor pentru monitorizare.
        ● În măsura în care este rezonabil, măsurile de monitorizare ar trebui să aibă capacitatea de a identifica orice efecte adverse neprevăzute, ceea ce înseamnă că ar trebui să ia în considerare situaţia mediului afectat, precum şi efectele specifice (de exemplu emisiile, utilizarea resurselor) generate de proiect.
        ● Măsurile de monitorizare pentru proiectele cu efecte negative semnificative trebuie să fie incluse în decizia de emitere a acordului de mediu pentru proiect şi, ca atare, trebuie incluse, în general, în RIM. Măsurile de monitorizare pot fi legate de alte cerinţe legale, cum ar fi cele care decurg din Directiva IED, Directiva Cadru Apa sau Directiva Habitate. Trebuie să se ţină seama de evitarea suprapunerii măsurilor de monitorizare în acest sens. Cerinţele privind măsurile de monitorizare au fost adăugate la Directiva EIM ca parte a amendamentelor din 2014 (Articolul 8a şi Anexa IV).
        ● În general, măsurile de monitorizare pot contribui la asigurarea faptului că proiectele îndeplinesc toate cerinţele legale de mediu existente şi că impacturile sunt conforme cu proiecţiile RIM. De asemenea, acestea ar trebui să asigure faptul că orice măsuri de diminuare sau compensare pentru efectele semnificative preconizate se efectuează conform planificării.
        ● Măsurile de monitorizare pot oferi, de asemenea, o imagine asupra calităţii procedurii EIM realizate şi pot genera învăţăminte şi bune practici pentru viitoarele EIM.
        ● Practicienii ar trebui să verifice mai întâi care sunt măsurile de monitorizare impuse de alte legislaţii. Dacă acestea nu sunt suficiente sau adecvate pentru monitorizarea impactului de mediu preconizat sau a măsurilor de diminuare propuse, pot fi propuse măsuri suplimentare în cadrul RIM. Măsurile de monitorizare trebuie întotdeauna să fie proporţionale cu natura impactului asupra mediului în ceea ce priveşte timpul, costurile şi alte resurse implicate.
        ● Măsurile de monitorizare trebuie să fie specifice şi detaliate pentru a se asigura implementarea acestora, inclusiv definirea rolurilor, responsabilităţilor şi resurselor. În unele cazuri, se pot face economii prin monitorizarea în comun a unor proiecte similare. Măsurile trebuie, de asemenea, să poată identifica şi efecte neprevăzute importante.



    6. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
        Acolo unde se impune realizarea evaluării impactului asupra mediului, dezvoltatorul va pregăti şi depune ca parte a raportului de evaluare a impactului asupra mediului un rezumat fără caracter tehnic, adică un rezumat al conţinutului RIM, uşor, accesibil, întocmit fără a folosi limbajul tehnic, astfel încât să fie uşor de înţeles de orice persoană fără specialitate pe mediu sau care nu cunoaşte proiectul (Articolul 5(1 )(e) şi Anexa IV.9);
        Criterii de evaluare a unui rezumat fără caracter tehnic (non-tehnic):
        ● este uşor identificabil şi este accesibil în cadrul RIM;
        ● oferă o prezentare concisă, dar cuprinzătoare a Proiectului, mediului, efectelor Proiectului asupra Mediului, Măsurile de Diminuare propuse şi amenajările propuse pentru efectuarea monitorizării;
        ● subliniază orice incertitudini semnificative privind Proiectul şi efectele sale asupra mediului;
        ● explică procesul de Autorizare a Dezvoltării privind Proiectul şi rolul EIM în acest proces;
        ● furnizează o imagine de ansamblu asupra metodei de evaluare;
        ● este scris într-un limbaj non-tehnic evitând termenii tehnici, datele detaliate şi discuţiile ştiinţifice;
        ● este pe înţelesul oricărui nespecialist din rândul publicului.

        Acest rezumat este astfel suficient de cuprinzător întrucât trebuie să includă prezentarea Proiectului, efectele semnificative, Măsurile de Diminuare, Măsurile de Monitorizare, Condiţiile Iniţiale şi Alternativele rezonabile precum şi metodele folosite pentru evaluare, inclusiv explicaţii privind obstacolele întâlnite pe parcursul analizei. Acest fapt arată că Rezumatul Non-tehnic ar trebui să aibă mai mult de câteva pagini. Totuşi, trebuie reţinut că este vorba doar de un rezumat şi este necesar să fie concis şi să fie suficient de angajant pentru a permite părţilor interesate şi publicului să dobândească o înţelegere adecvată a aspectelor cheie în cauză şi calea de urmat în continuare. În funcţie de Proiect şi de gradul de complexitate al aspectelor legate de mediu, un Rezumat non-tehnic cu 10-30 pagini este, în general, considerat o bună practică.
        Mai mult, termenul "non-tehnic" arată că acest rezumat nu trebuie să cuprindă limbaj tehnic trebuie să fie pe înţelesul cuiva care nu are cunoştinţe despre mediu sau o cunoaştere aprofundată a Proiectului şi trebuie să fie uşor identificabil în cadrul RIM - trebuie să fie ori la început ori la sfârşitul documentului.
        Autorii RIM se pot gândi şi la furnizarea unui context despre metodologia realizării EIM, subliniind orice incertitudini semnificative privind rezultatele. De asemenea, ar putea fi utilă descrierea procesului de Autorizare a Dezvoltării pentru Proiect precum şi rolul EIM în cadrul acestui proces pentru a ajuta membrii publicului să înţeleagă contextul EIM.
        ● descriere a proiectului: prezentarea generală a Proiectului, cuprinzând descrierea locaţiei acestuia, caracteristicile construcţiei şi etapele de funcţionare ale Proiectului, cât şi o estimare a reziduurilor, emisiilor şi deşeurilor care se aşteaptă a fi generate în timpul etapelor de construcţie şi funcţionare (Articolul 5(l)(a) şi Anexa IV punctul 1);
        ● Să cuprindă o descriere şi o comparaţie completă a Alternativelor studiate; Alternativa zero: descrierea stării existente a mediului şi a evoluţiei acestuia fără implementarea Proiectului. Aceste informaţii vor sta la baza întocmirii RIM, iar Statele Membre vor avea grijă ca informaţiile pentru Alternativa 0, deţinute de autorităţi, să fie disponibile pentru Dezvoltator (Anexa IV.3);
        ● Acoperă fiecare factor de mediu într-un mod care este proporţional cu importanţa sa. Componentele de mediu afectate: descrierea factorilor de mediu afectaţi de Proiect, punându-se accent pe schimbările climatice, biodiversitate, resurse naturale şi accidente şi dezastre (Articolul 3, Anexa IV punctele 4 şi 8).
        ● Impactul asupra mediului: acest capitol abordează noţiunea de "impact semnificativ" şi importanţa impactului cumulativ (Articolul 5(1 )(b), Anexa IV punctul 5);
        ● Măsuri de minimizare sau compensare, se vor lua în considerare caracteristici sau măsuri pentru evitarea, prevenirea sau reducerea şi compensarea impactului negativ (Articolul 5(1)(c) şi Anexa IV.7);
        ● Monitorizarea: Măsurile de monitorizare propuse vor fi incluse în RIM, acolo unde s-a identificat un impact negativ semnificativ. Monitorizarea va fi efectuată în timpul etapelor de construcţie şi operare a proiectului (Anexa IV.7);
        ● structură clară cu o secvenţă logică care descrie de exemplu, condiţiile iniţiale existente, impactul estimat (natura, extinderea şi magnitudinea), obiectul măsurilor de diminuare/compensare propuse, importanţa impactului inevitabile/rezidual pentru fiecare factor de mediu în parte;
        ● Să poată fi citit ca document simplu cu posibilitatea de verificare încrucişată(cross-reference);
        ● Să fie concis, cuprinzător şi obiectiv;
        ● Să fie scris într-o manieră obiectivă fără tendenţiozitate;
        ● Să folosească eficient diagrame, ilustraţii, fotografii şi alte grafice care să vină în sprijinul textului;
        ● Să folosească o terminologie în consens cu glosarul;
        ● Să facă trimitere la toate sursele de informaţii folosite;
        ● Să ofere explicaţii clare privind aspectele complexe;
        ● Cuprinde o bună descriere a metodei folosite pentru studiile aferente fiecărui factor de mediu;
        ● Oferă dovezi privind consultările elective (dacă o parte din consultări au avut deja loc);
        ● Furnizează baza pentru consultări eficiente ce vor urma;
        ● Se angajează să reducă impactul (prin program) şi să monitorizeze mediul;
        ● Să cuprindă acolo unde este relevant, o lista de referinţe detaliind sursele folosite pentru descrierea şi evaluările incluse în raport.

     Recomandări pentru conţinutul cadru al rezumatului non tehnic
        Un rezumat, fără date tehnice, al tuturor informaţiilor furnizate în raport, care să cuprindă cel puţin:
        ● informaţii despre titularul proiectului: numele şi adresa companiei titularului, numele, telefonul şi faxul persoanei de contact;
        ● informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: numele şi adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul şi faxul persoanei de contact;
        ● denumirea proiectului;
        ● descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere);
        ● durata etapei de funcţionare;
        ● informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei;
        ● informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice;
        ● informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă unde prin tipul poluării se înţelege: zgomot, radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizantă, poluare biologică (microorganisme, viruşi);
        ● alte tipuri de poluare fizică sau biologică;
        ● descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele;
        ● localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect;
        ● pentru fiecare alternativă: informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară etc.;
        ● informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului;
        ● informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă.
        ● descrierea activităţii, evitându-se utilizarea termenilor tehnici, a explicaţiilor ştiinţifice etc.;
        ● metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului şi, dacă există, incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului;
        ● impactul prognozat asupra mediului;
        ● identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul;
        ● măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu;
        ● concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului;
        ● prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact;
        ● enumerarea, după caz, a altor avize, acorduri obţinute;


    7. ASPECTE PRACTICE PRIVIND ELABORAREA ŞI ANALIZA CALITĂŢII RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
        Articolul 3(1) al Directivei EIM impune ca efectele semnificative să fie identificate, evaluate şi prezentate într-o "manieră adecvată". Articolul 5(1) stabileşte forma- informaţiile trebuie să fie prezentate într-un RIM care să permită părţilor interesate şi autorităţilor să îşi formeze opinii şi să ia decizii privind proiectul propus. Chiar dacă nu există cerinţe formale privind formatul şi prezentarea Raportului, se recomandă totuşi ca RIM să stabilească în mod clar, consideraţiile metodologice şi raţionamentul aflat în spatele identificării şi evaluării efectelor semnificative astfel încât ceilalţi să poată înţelege ponderea aferentă diferiţilor factori şi să perceapă raţionamentul evaluării.

     Definirea "expertizei suficiente" (Autorităţile competente)
        Articolul 5(3) din Directiva EIM prevede că Autorităţile Competente au acces la expertiza necesară pentru a evalua cu exactitate un RIM. Considerentul 33 din Directiva EIM arată că: "Este necesară suficientă expertiza în domeniul relevant al Proiectului vizat în scopul examinării sale de către autorităţile competente pentru a se asigura că informaţiile furnizate de Dezvoltator sunt complete şi au o înaltă calitate". Este necesar ca Autoritatea Competenta să verifice structura şi logica RIM, precum şi calitatea globală a datelor, raţionamentelor şi concluziilor prezentate. Autorităţile Competente pot avea competenţă internă sau pot accesa această competenţă, prin canale externe. Mai multe State Membre se asigură că toate autorităţile au acces la suficientă expertiză pentru a analiza Rapoartele EIM prin înfiinţarea unor instituţii pentru a servi acestui scop. Acestea diferă din punct de vedere al componenţei, dimensiunii precum şi al legăturii cu autorităţile.
        În unele State Membre, acestea pot fi considerate independente. În Olanda, este numită o Comisie de către Minister al cărei rol exclusiv este acela de a păstra o listă cu aproximativ 300 de experţi, care apoi sunt responsabili cu furnizarea unor opinii despre EIM. În Franţa, organismul de analiză este constituit din nouă specialişti în evaluare, care provin direct din cadrul Ministerului Mediului, precum şi şase experţi competenţi externi.
        Alte State Membre au optat pentru un mecanism mai aproape de cel al platformei inter-instituţionale (care poate include şi membrii societăţii civile). De exemplu, în Cipru, zece membri formează Comitetul EIM incluzând reprezentanţi ai diferitelor ministere, camera inginerilor, federaţia organizaţiilor de mediu şi doi experţi calificaţi.

     Competenţa expertizei şi controlul calităţii RIM
        Directiva impune ca RIM să fie pregătit de experţi competenţi:
        ● Acolo unde, în prealabil, Dezvoltatorii nu au fost obligaţi formal să folosească experţi competenţi pentru a pregăti Rapoartele EIM, acum li se cere să se asigure că Rapoartele EIM sunt pregătite de astfel de experţi;
        ● Multe State Membre au adoptat sisteme pentru a se asigura că RIM este pregătit de experţi competenţi şi Dezvoltatorii sunt obligaţi să se conformeze acestor cerinţe atunci când aleg experţii. Acestea cuprind sisteme de acreditare şi liste cu experţi sau instituţii precalificate.

        Directiva impune ca Autorităţile Competente să aibă suficientă calificare pentru analizarea RIM:
        ● Mai multe State membre au deja sisteme funcţionale, inclusiv înfiinţarea unui organism independent pentru analiză. Funcţiile acestor organisme variază între Statele Membre, iar Dezvoltatorii şi Autorităţile Competente trebuie să analizeze prevederile naţionale.
        ● Autorităţile Competente trebuie să angajeze astfel experţi externi în cazul în care nu dispun de experţi în plan intern, indiferent dacă există sau nu un organism formal de analiză.
        ● Pot fi solicitate informaţii suplimentare de către Autoritatea Competentă atât timp cât informaţiile sunt direct relevante pentru a ajunge la o Concluzie Motivată.
        Articolele privind luarea deciziei asigură că este dată o justificare clară a motivelor şi condiţiilor asociate deciziei de a acorda (sau respinge) emiterea acordului de mediu şi că cerinţele privind mediul ce decurg din decizia EIM nu sunt marginalizate atunci când se ia decizia de a autoriza Dezvoltarea. Astfel, scopul urmărit este acela de a se asigura că procesul EIM a oferit informaţii în luarea deciziei şi că se poate garanta un nivel înalt al protecţiei mediului odată ce Proiectul e implementat şi funcţional.

        ● După evaluarea efectelor asupra mediului prin realizarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului urmează etapa de analiză a modului în care au fost tratate problemele cerute în etapa de definire a domeniului.

        Cerinţele privind etapa de analiză sunt conţinute în Legea 292/2018, care prevede că analiza calităţii raportului la studiul de evaluare se face de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului împreună cu autorităţile din colectivul de analiză tehnică (CAT), luându-se decizia de acceptare sau de refacere a raportului şi de emitere/respingere motivată a acordului de mediu.
    "Autoritatea publică pentru protecţia mediului, împreună cu autorităţile participante în comisia de analiză tehnică, analizează calitatea raportului privind impactul asupra mediului şi decide acceptarea sau refacerea acestuia."
        Etapa de analiză se realizează respectându-se procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, prevăzută în Legea 292/2018, şi pe baza indicaţiilor din prezentul ghid metodologic.

     Aspecte practice ale realizării analizei RIM
        Toate instrumentele elaborate până în prezent în alte ţări pentru realizarea etapei de analiză folosesc o formă sau alta de liste de control.
        ● Lista poate fi folosită în două scopuri:
        ■ pentru a evalua calitatea raportului la studiul de evaluare, în scopul luării deciziei de eliberare a acordului de mediu; în acest caz utilizatorul listei de control va aprecia dacă raportul la studiul de evaluare este adecvat sau neadecvat. Dacă raportul este neadecvat, lista de control va indica utilizatorului care sunt informaţiile suplimentare care mai trebuie cerute;
        ■ pentru a identifica necesitatea îmbunătăţirii procesului de evaluare a impactului asupra mediului; de exemplu, se poate analiza care dintre informaţiile solicitate în mod legal şi furnizate de titularii diferitelor proiecte sunt de regulă de cea mai proastă calitate, necesitând astfel viitoare cercetări, ori se poate analiza calitatea în general sau evoluţia în timp a calităţii studiilor de evaluare elaborate pentru diferite tipuri de proiecte.

        ● Raportul la un studiu de evaluare trebuie să aibă următoarele calităţi pentru a fi considerat bun:
        ■ să conţină o descriere clară a proceselor urmărite;
        ■ să prezinte o structură clară şi o secvenţă logică a informaţiilor, de exemplu: impactul potenţial, condiţiile existente, impactul prognozat (tip, extindere, mărime), posibilităţile de diminuare, mărimea şi importanţa impactului rezidual;
        ■ să conţină trimiteri bibliografice la sursele de informaţii folosite;
        ■ să fie concis, cuprinzător şi obiectiv;
        ■ să fie imparţial;
        ■ să includă o descriere completă a proiectului propus;
        ■ să folosească diagrame, ilustraţii, fotografii şi alte materiale grafice;
        ■ să folosească o terminologie consecventă;
        ■ să prezinte un glosar al termenilor folosiţi;
        ■ să acopere în mod corespunzător aspectele complexe;
        ■ să conţină o descriere adecvată a metodelor folosite pentru studierea fiecărui aspect de mediu;
        ■ să acopere fiecare aspect de mediu în mod proporţional cu importanţa sa;
        ■ să demonstreze consultarea corespunzătoare a tuturor factorilor interesaţi;
        ■ să includă luarea în considerare a variantelor la proiect;
        ■ să prezinte programul de măsuri pentru limitarea efectelor şi pe cel de monitoring;
        ■ să conţină un rezumat fără caracter tehnic;
        ■ să evidenţieze modul în care se respectă cerinţele altor reglementări.

        ● Lista de control pentru etapa de analiză, constituie un suport pentru analiza gradului de conformitate a raportului la studiul de evaluare cu cerinţele exprimate în îndrumar şi cu ceea ce este acceptat ca fiind o practică bună în procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Atunci când se spune despre un raport la studiul de evaluare că este adecvat se are în vedere cât de complet şi de potrivit este acest studiu din punct de vedere al procesului de decizie.
        ● Utilizatorul listei de control va analiza dacă raportul la studiul de evaluare îndeplineşte două obiective:
        ● furnizează decidenţilor toate informaţiile necesare pentru luarea deciziei de emitere sau respingere a acordului de mediu;
        ● permite comunicarea eficientă cu factorii consultaţi şi cu publicul larg, astfel încât aceştia să poată face comentarii într-un mod folositor cu privire la proiect şi la efectele sale asupra mediului.
        ● Este important să se arate că lista de control pentru etapa de analiză nu constituie o verificare din punct de vedere tehnic sau ştiinţific a concluziilor raportului la studiul de evaluare, lucru ce nu poate fi făcut decât de experţi.

        Lista este organizată în 8 secţiuni:
        ● Descrierea proiectului
        ● Alternativele considerate
        ● Descrierea factorilor de mediu posibil afectaţi de proiect
        ● Descrierea posibilelor efecte semnificative ale proiectului, inclusiv a celor transfrontieră
        ● Descrierea măsurilor de reducere a efectelor
        ● Rezumat fără caracter tehnic
        ● Calitatea prezentării
        ● Apreciere generală a raportului la studiul de evaluare

        În cadrul fiecărei secţiuni există un număr de întrebări, unele dintre ele fiind însoţite de observaţii care vin în sprijinul utilizatorului.
        După o citire rapidă şi de ansamblu a raportului la studiul de evaluare pentru a se vedea cum este organizat şi ce conţine. Se parcurge lista de control pentru a se decide dacă întrebările sunt relevante pentru proiectul respectiv. Dacă întrebările sunt relevante, se scrie "DA" în coloana 2.
        Pentru fiecare întrebare identificată ca fiind relevantă se analizează în detaliu raportul la studiul de evaluare şi se hotărăşte dacă informaţiile specifice la care se referă întrebarea se regăsesc în raport într-un mod care să fie suficient pentru decident. După caz, se completează coloana 3 cu "adecvat" sau "neadecvat".
        Pentru a face această apreciere utilizatorul listei de control va avea în vedere următoarele aspecte: dacă există unele omisiuni şi, în caz afirmativ, dacă omisiunile sunt vitale pentru procesul de decizie.
        Următorii factori pot fi luaţi în considerare atunci când se apreciază acest lucru:
        ● mărimea şi complexitatea proiectului şi sensibilitatea mediului receptor;
        ● dacă problemele de mediu ridicate de proiect sunt de importanţă majoră;
        ● părerea publicului şi a consultanţilor, precum şi existenţa unor controverse.

        Dacă răspunsul la întrebarea din lista de control, în coloana 3, este "neadecvat" se vor nota în coloana 4 natura informaţiilor care se cer suplimentar şi, eventual, sugestii despre sursa şi modul de obţinere a acestor informaţii.
        La sfârşitul fiecărei secţiuni a listei de control utilizatorul poate completa lista cu anumite tipuri de informaţii neincluse iniţial, în cazul în care consideră că acestea sunt relevante pentru anumite caracteristici ale proiectului.

     BIBLIOGRAFIE
        Guidance on Screening (Directive 2011/92/EU as amended by 2014/52/EU)
        http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/EIA_guidance_Screening_final.pdf
        Guidance on Scoping (Directive 2011/92/EU as amended by 2014/52/EU)
        http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/EIA_guidance_Scoping_final.pdf
        Guidance on the Application of the Environmental Impact Assessment Procedure for Large-scale Transboundary Projects
        http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/Transboundry%20EIA%20Guide.pdf
        Guidance on Integrating Climate Change and Biodiversity into Environmental Impact Assessment
        http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/ETA%20Guidance.pdf
        Interpretation of definitions of project categories of annex I and II of the EIA Directive
        http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/cover_2015_en.pdf
        Guidance note on the application of Directive 85/337/EEC to projects related to the exploration and exploitation of unconventional hydrocarbon
        http://ec.europa.eu/environment/eia/pdf/Annexe%202.pdf.pdf
        The BREF for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities (MTWR) was developed following the Communication from the European Commission COM(2000) 664 on the "Safe Operation of Mining Activities" and is not a part of the information exchange under the IED/IPPC Directive.
        http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/BREF/mmr_adopted_0109.pdf
        June 2016 draft
        http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/waste/documents/MWEI_BREF_Draft.pdf
        The BREF for Hydrocarbons exploration and extraction is developed following the Communications from the European Commission on European energy security strategy (COM(2014) 330 final) and on the exploration and production of Hydrocarbons (such as shale gas) using high volume hydraulic fracturing in the EU (COM(2014) 23 final/2). The HC BREF is not a part of the information exchange under the IED/IPPC Directive.
        http://ec.europa.eu/environment/integration/energy/he_brefe_en.htm
        Exemptions under Article 4(7) of the Water Framework Directive Common Implementation Strategy Workshop 13-14 December 2016, Brussels https://circabc.europa.eu/sd/a/d453b9ae-e001-461c-80cc-a056d308295e/Key%20Issue%20Paper%204.7%20-%20Final.pdf
        Workshop "new experience" in implementation of article 4.7 of the water framework directive (wfd) in the danube region Monday, 23rd July 2018
        https://www.danubewaterquality.eu/news/workshop-new-experience-in-implementation-of-article-47-or-the-water-framework-directive-wfd-in-the-danube-region
        Exemptions to the environmental objectives under the water framework directive allowed for new modifications or new sustainable human development activities (WFD article 4.7)
        https ://cireabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/thematic_documents/integrated_management/environmental obiectives/WFD%20Article%204-7%20-%20fina1%20version%20for%20Circa.pdf
        Wylfa Newydd Project 8.27 Water Framework Directive Information to Support Article 4(7) Derogation
        https://infrastructure.planninginspectorate.gov.uk/wp-content/ipc/uploads/projects/EN0l0007/EN010007-001755-8.27%20Water%20Framework%20Directive%20Information%20rRev%201.O).pdf
        13.Ghiduri şi recomandări elaboarate de ICMM - Consiliul Internaţional pentru Minerit şi Metale Închidere şi reabilitare
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/mine-closure/planning-for-integrated-mining-closure
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/mine-closure/land-rehabilitation
        Biodiversitate
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/biodiversity/partnerships-for-biodiversity
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/biodiversity/managing-biodiversity
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/biodiversity/mining-and-protected-areas
        Schimbări Climatice
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/climate-change/climate-change-adaptation
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/climate-change/climate-change-policy-design
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/climate-change/reducing-greenhouse-gas-emissions
        Managementul Apei
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/water/water-management
        https://www.icmm.com/guide-to-catchment-based-water-management
        https://www.icmm.com/water-stewardship-framework
        Managementul substanţelor chimice
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/managing-metals-sustainably/chemicals-management
        Managementul sterilelor de procesare
        https://www.icmm.com/en-gb/environment/tailings
        Minerit şi Dezvoltare Durabilă
        https:/ www.icmm.com/en-gb/environment
        https://www.icmm.com/en-gb/metals-and-minerals/making-a-positive-contribution/sdgs
        Ghiduri şi recomandări elaboarate de IFC - Environmental, Health and Safety Guidelines for Mining
        https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/1f4dc28048855af4879cd76a6515bb18%/Final%2B-%2BMining.pdf?MOD=AJPERES&id=1323153264157
        http://www.euromines.org/publications/ifc-pf6-biodiversity-conservation-and-sustainable-management-living-natural-resource
        http://www-euroinines.org/system/files/publications/oveperformance-standards-and-sustainable-management-living-natural-resources.pdf
        Ghiduri şi recomandări elaboarate de Euromines
        http://www-euromines.org/publications/biodiversity/industry-guidance
        http://www.euromines.org/publications/natura-20Q0-a-guide-to-the-guide
        A Cross-Sector Guide for Implementing the Mitigation Hierarchy
        http://www.euromines.org/publications/a-cross-sector-guide-for-implementing-the-mitigation-hierarchy
        Guidance Document: Non-energy mineral extraction and Natura 2000
        http://www.euromines.org/publications/guidance-document-non-energy-mineral-extraction-and-natura-2000
        Exploration and Mining in Finland's Protected Areas, the Sami Homeland and the Reindeer Herding Area
        http://www.euromines.org/system/files/publications/finland.pdf
        Mineral resources in life cycle impact assessment-defining the path forward
        http://www.euromines.org/publications/mineral-resources-in-lifce-cycle-impact-assessment-defining-the-path-forward
        http://www.euromines.org/system/mes/publications/art.63-64-guidance.pdf
        http://www.euromines.org/publications/strict-protection-certain-species-article-12
        http://www.euromines.org/system/files/publications/article-6-guidance.pdf
        Evaluation Study to support the Fitness Check of the Birds and Habitats Directives
        http://www.euromines.org/publications/evaluation-study-to-support-the-fitness-check-of-the-birds-and-habitats-directives

    ANEXA I

    la Ghid cariere
        Studii de caz selectate/exemple de bună practică
        Studiile de caz incluse în prezenta anexă au fost selectate datorită relevanţei pentru reţeaua Natura 2000 şi speciile protejate în temeiul Directivelor Păsări şi Habitate sau deoarece reprezintă exemple de bună practică în activităţile IEME care ţin cont de conservarea biodiversităţii.
        Exemplele sintetice prezentate mai jos vizează următoarele aspecte: contribuţia pozitivă la biodiversitate (1), planificarea minerală (2), măsuri de atenuare (3), reabilitare (4), activităţi extractive în zone marine (5), monitorizare şi indicatori (6) şi cooperare cu autorităţile competente şi părţile interesate (7).
        Exemplele urmăresc să ilustreze unele dintre aspectele discutate în prezentul ghid. Conţinutul prezentei anexe nu reflectă în mod necesar opiniile Comisiei Europene.
    1. Exemple de efecte pozitive şi contribuţia IENE la biodiversitate Planuri de acţiune pentru biodiversitate industrială (IBAP)
        Tip de exploatare: Mai multe cariere
        Ţări: Regatul Unit, Germania
        Descriere:
        Unele IENE realizează planuri de acţiune pentru biodiversitate industrială (IBAP) în cadrul siturilor de extracţie pentru a asigura că biodiversitatea este integrată în activităţile fiecărui sit. Planurile identifică principalele habitate şi specii naturale prezente în cadrul siturilor de extracţie şi adiacente acestora şi elaborează o serie de recomandări eficiente din punct de vedere al costului prin care habitatele şi speciile respective pot fi conservate şi, după caz, consolidate. Precum în cazul planurilor de acţiune naţionale şi regionale pentru biodiversitate, planurile de acţiune pentru biodiversitate industrială se bazează pe examinarea florei şi faunei din situl respectiv şi stabilesc un program clar de implementare, monitorizare şi raportare a activităţilor legate de conservarea biodiversităţii. IBAP recomandă proiecte de conservare care completează programele naţionale şi regionale ori de câte ori este posibil.
        Unele întreprinderi intenţionează să desfăşoare planuri specifice de acţiune pentru biodiversitate (BAP) în toate carierele active. De exemplu Tarmac din Regatul Unit a elaborat planuri individuale pentru 120 din siturile sale ca parte a angajamentului de a asigura că biodiversitatea este integrată în activităţile fiecărei cariere.
        Un alt exemplu este Heidelberg Cement (Germania), care a emis orientări pentru promovarea biodiversităţii în toate siturile lor de extracţie minerală din Europa şi a început elaborarea unor planuri de gestionare a biodiversităţii (BMP) pentru toate siturile de extracţie legate de zonele NATURA 2000, ceea ce ar presupune elaborarea a peste 150 de BMP.
        Referinţe:
        http://www.angloamerican.co.uk/aa/development/performance/cs/cs2008/tarmac/
        http://www.heidelbergcement.com/NR/rdonlyres/C670433C-321E-4DB9-B72F-D0C0E9FF26FF/0/UK_biodiversity_and_geodiversity_action_plans.pdf
        http ://www.initiative-nachhaltigkeit.de/downloads/Poster_Pilot_Schelklingen_en.pdf

        Buha mare în carierele din Germania
        Tip de exploatare: cariere din piatră
        Ţară: Germania
        Habitate/specii ţintă: Bubo bubo
        SIC/APS: NU
        Descriere:
        Buha mare (Bubo bubo) este cea mai mare bufniţă din Europa şi este inclusă în anexa 1 la Directiva Păsări. Buha mare îşi face cuibul în păduri montane stâncoase şi pe versanţi şi stânci inaccesibile, însă în Germania majoritatea acestor păsări se întâlnesc în prezent în cariere din piatră, care le oferă bune posibilităţi de a-şi face cuibul. Acest fapt a determinat o întreprindere germană de extracţie şi o organizaţie de conservare a naturii să elaboreze o orientare privind buna practică pentru conservarea speciei buha mare în cariere, care cuprinde următoarele recomandări:
    - În carierele în care stânca este exploatată cu ajutorul concasoarelor hidraulice şi nu prin explozie, astfel de structuri sunt mai puţin întâlnite. Operatorii carierelor pot contribui în acest caz prin crearea de zone artificiale de creştere.
    – Este chiar posibilă ajutarea speciei buha mare pe parcursul exploatării în stâncă.

        Operatorii carierelor pot înlătura materialul astfel încât să creeze nişe de până la 2 metri adâncime în loc să lase feţe plane. Cu cât sunt disponibile mai multe spaţii de creştere, cu atât este mai uşor pentru o buhă mare să accepte pierderea unui spaţiu de creştere cauzată de avansarea exploataţiei.
        Buha mare se întoarce periodic la cuib. În zonele care au fost recunoscute ca zone de creştere, dacă este posibil, ar trebui evitate activităţile de exploatare. Carierele sau grămezile de deşeuri de steril, acolo unde activitatea s-a finalizat, pot fi marcate ca zone de evitat pentru a proteja cuiburile. Oamenii ar trebui să evite zonele respective pentru a nu perturba păsările.
        Caracteristicile biologice ale speciei buha mare care trebuie luate în considerare la adoptarea măsurilor/practicilor de conservare:
        ● Perioada de reproducere pentru buha mare este între jumătatea lui ianuarie şi sfârşitul lui martie.
        ● Perioada de eclozare de patru săptămâni începe în aprilie.
        ● Părinţii îşi îngrijesc puii între mai şi iulie.
        ● Puii îşi părăsesc părinţii între august şi septembrie.
        ● Aceste perioade pot varia în funcţie de regiune şi vreme.
        ● După ce au ales un cuib, numeroase păsări se întorc periodic la acesta.

        Referinţe: Bundesverband Baustoffe - Steine und Erden e.V., Berlin, NABU, Naturschutzbund Deutschland, Bonn. 2007. Betreiber von Steinbruchen sichern den Lebensraum von Uhus
        http://www.gips.de/organisat/bvgips/publik/uhu-flyer/Gips_FlyerUhu_BBS_LDIN6S.pdf

        Cariere: o oportunitate pentru biodiversitate
        Tip de exploatare: cariere din stâncă
        Ţară: Franţa
        Habitate/specii ţintă: Corvus corax, Buba buba, Bufo calamira, Charadrim dubius, Tachybaptus ruficollis, Hottonia palustris etc.
        SIC/APS: N.A.
        Descriere:
        În octombrie 2008, UNICEM (Union Naţionale des Industries de Carrieres et Materiaux de construction) a publicat rezultatele unui studiu extensiv privind biodiversitatea în carierele din roca dură din Franţa. Conform datelor colectate de oamenii de ştiinţă, carierele reprezintă o adevărată oportunitate pentru biodiversitate. Aceste situri adăpostesc aproximativ 50% din păsările, reptilele, amfibienii şi lăcustele de pe teritoriul francez. Studiul a fost efectuat la solicitarea UNICEM, sub conducerea unui comitet ştiinţific prezidat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală (Museum Naţional d'Histoire Naturelle MNHN). S-au efectuat studii ecologice în 35 de cariere masive din piatră; jumătate dintre acestea fiind în prezent situri active de extracţie. O sinteză a principalelor rezultate este prezentată mai jos:
        ● Faună: 362 de specii identificate în carierele examinate, dintre care 164 sunt enumerate ca fiind de valoare semnificativă pentru patrimoniul natural* în Franţa. Printre acestea se numără:
    - 121 de specii de păsări (şi anume 45% din speciile de păsări prezente în Franţa). De exemplu corbul comun (Corvus corax) şi buha mare (Bubo bubo).
    – 19 specii de reptile (şi anume 51% din speciile de reptile prezente în Franţa)
    – 16 specii de amfibieni (şi anume 50% din aceste specii prezente în Franţa). De exemplu broaştele Bufo calamita (Bufo calamita).
    – 81 de specii de cosaşi şi lăcuste (41% din speciile de cosaşi şi lăcuste prezente în Franţa continentală)

        ● Flora: 1.096 de specii au fost identificate în carierele examinate, din care 96 sunt enumerate ca fiind de valoare semnificativă pentru patrimoniul natural* în Franţa.


        Anterior acestui studiu, în 1995 a fost lansat un studiu ecologic, sub coordonarea ştiinţifică a MNHN şi a Centrului naţional de cercetare ştiinţifică {Centre Naţional de la Recherche Scientifique - CNRS), pentru a realiza un inventar al zonelor umede care provin din exploatarea carierelor. Sondajul s-a desfăşurat în 17 cariere aluvionare în bazinele celor 6 râuri din Franţa. În continuare este prezentată o sinteză a principalelor rezultate privind speciile animale şi vegetale întâlnite:
    - 132 de specii de păsări de reproducţie (echivalentul a 48% din speciile de păsări de reproducţie din Franţa), din care 28 de specii de păsări de reproducţie sunt considerate rare sau foarte rare. De exemplu, prundăraşul gulerat mic (Charadrius dubim) şi corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis).
    – 17 specii de reptile (45% din speciile de reptile întâlnite în Franţa), din care 5 specii sunt pe cale de dispariţie.
    – 16 specii de amfibieni (52% din speciile de amfibieni prezente în Franţa), din care 5 specii sunt pe cale de dispariţie.
    – 52 de specii de libelule (45% din speciile de libelule prezente în Franţa).
    – 26 specii protejate de plante, de exemplu violeta de apă (Hottonia palustris).

        * În Franţa, această categorie de protecţie justifică desemnarea zonelor care prezintă mari capacităţi biologice şi un stadiu corespunzător de conservare drept zone naturale de interes ecologic animal şi vegetal (Zones Naturelles d'Interet Ecologique Faunistique et Floristique - ZNIEFF).
        Referinţe: UNICEM 2008. Les carrieres, une opportunite pour la biodiversite. Dossier de presse.
        http://www.3dterritoires.org/UNICEM/dossier_presse/UNICEM_communique.pdf
        UNICEM 2008. Les carrieres, une opportunite pour la biodiversite. Fiche #3 : La Biodiversite dans les carrieres de roches massives. Disponibil la:
        http://www.3dterritoires.org/UNICEM/dossier_presse/03-UNICEM _biodiversite_dans_carrireres_roches_massives.pdf
        UNICEM 2008. Les carrieres, une opportunite pour la biodiversite. Fiche #2 : La Biodiversite dans les carrieres de roches meubles. Disponibil la:
        http://www.3dterritoires.org/UNICEM/dossier_presse/02-UNICEM biodiversite_dans_carrieres_roches_meubles.pdf
        APS desemnată într-o carieră
        Tip de exploatare: Extracţie de pietriş în râul Vah
        Ţara: Slovacia
        Habitate/specii ţinta: Sterna hirundo, Ixobrychus minutus şi Porzama porzana
        SIC/APS: APS Dubnicke strkovisko (SKCHVU006)
        Descriere:
        APS Dubnicke strkovisko (SKCHVU006) este situată într-o zonă în care s-a efectuat excavarea industrială a pietrişului în râul Vah. Datorită excavării incomplete (fiind lăsate mici insule), s-a creat un sit natural. Odată cu finalizarea activităţii extractive, s-a înregistrat o succesiune naturală rapidă care a condus la crearea unei zone de înaltă calitate pentru păsările sălbatice. În Slovacia, acest sit (ca. 60 ha) este unul dintre primele trei habitate de creştere ale Stema hirundo, o specie inclusă în Directiva Păsări, şi care depinde de gestionarea periodică a succesiunii naturale, efectuată. În acest caz, atât de stat, cât şi de organizaţii non-guvernamentale. În cadrul sitului se găsesc alte şase specii de păsări care şi-au făcut cuib, inclusiv Ixobrychus minutus şi Porzana porzana. Vechea carieră este utilizată, de asemenea, pentru speciile migratoare şi pentru iernare. Situl îşi păstrează caracterul ecologic în pofida faptului că face parte dintr-o zonă autorizată de exploatare şi este situat într-o zonă puternic modificată antropic, în apropierea unui oraş şi a unei autostrăzi.

        Referinţe: Ministerul mediului, Slovacia, 2008
        A se vedea de asemenea:
        Ziua europeană a mineralelor 2009 - studii de caz privind biodiversitatea
        În 2009, Ziua europeană a mineralelor a fost organizată de sectorul european al mineralelor şi organizaţiile conexe, acordând o atenţie deosebită biodiversităţii. Situl web creat de IMA Europe oferă numeroase studii de caz şi exemple relevante de conservare a biodiversităţii în siturile de extracţie minerală.

        Studii de caz UEPG privind biodiversitatea
        Baza de date cu studii de caz privind biodiversitatea este un site web creat de UEPG care oferă exemple de reabilitare şi gestionare a habitatelor, gestionare a speciilor (floră, păsări, amfibieni, insecte, crustacee şi lilieci), evaluare ecologică, cooperarea părţilor interesate şi contribuţia pentru comunitate.

        Studii de caz EuroGypsum privind biodiversitatea
        Industria europeană a gipsului prezintă în acest document activităţile desfăşurate pentru conservarea biodiversităţii în unele situri de extracţie din mai multe ţări: Austria, Germania, Italia, România, Spania, Regatul Unit şi Franţa.

        Referinţe: http://www.eurogypsum.org/Bioweb.pdf.pdf
        Studii de caz Euromines privind biodiversitatea
        Asociaţia europeană a industriilor extractive şi a industriei minereurilor metalice şi mineralelor industriale este membru asociat al Consiliului Internaţional pentru Minerit şi Metale. Ambele organizaţii au elaborat orientări, cu exemple relevante, privind gestionarea biodiversităţii.


    2. Planificarea exploatării resurselor minerale. Bune practici implementate de Statele membre UE
     Tabel.1. Studii de caz/Listă de bune practici

┌────┬──────────────────┬────────────────┐
│Nr. │ │Bune practici │
│Crt.│Studiu de caz │selectate din │
│ │ │studiul de caz │
├────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │Planurile de │
│ │ │dezvoltare │
│ │ │locală sau │
│ │ │regională │
│ │ │trebuie să │
│ │ │indice clar │
│ │ │locaţia │
│ │ │siturilor │
│ │ │desemnate de │
│ │ │importanţă │
│ │ │pentru │
│ │ │biodiversitate │
│ │ │şi │
│ │ │geodiversitate, │
│ │Declaraţia privind│făcând │
│ │politica în │distincţii clare│
│ │domeniul │între ierarhia │
│ │exploatării │siturilor │
│ │mineralelor în │desemnate la │
│ │Regatul Unit, │nivel │
│ │disponibilă la │internaţional, │
│1. │adresa http:// │naţional, │
│ │www.communities. │regional şi │
│ │gov.uk/ │local │
│ │publications/plan │Planurile de │
│ │ningandbuilding/ │dezvoltare │
│ │minerals │locală sau │
│ │policystatement5 │regională │
│ │ │trebuie să │
│ │ │identifice orice│
│ │ │zone sau situri │
│ │ │pentru │
│ │ │restaurarea sau │
│ │ │crearea de noi │
│ │ │habitate │
│ │ │prioritare care │
│ │ │contribuie la │
│ │ │ţintele │
│ │ │regionale şi │
│ │ │sprijină │
│ │ │restaurarea prin│
│ │ │politici │
│ │ │corespunzătoare │
├────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │Clasificarea │
│ │ │depozitelor de │
│ │ │resurse │
│ │ │minerale, astfel│
│ │ │încât │
│ │ │potenţialii │
│ │ │investitori în │
│ │ │acest domeniu, │
│ │ │dar şi │
│ │ │autorităţile │
│ │ │publice │
│ │ │interesate, │
│ │ │astfel: │
│ │ │Depozite care nu│
│ │ │pot fi │
│ │ │exploatate din │
│ │ │cauza unor │
│ │ │constrângeri │
│ │ │severe: rezerve │
│ │Scema │naturale, zone │
│ │departamentală a │de protecţie │
│ │carierelor, │pentru │
│ │Franţa, │colectarea apei │
│ │disponibilă la │etc. │
│2. │adresa http:// │Depozite care │
│ │www.ineris.fr/aida│pot fi │
│ │/ ?q=consult_doc/ │exploatate, însă│
│ │consulta tion/ │sunt supuse unor│
│ │2.250.190.28.8.753│constrângeri mai│
│ │ │puţin severe: │
│ │ │zone naturale │
│ │ │sensibile, │
│ │ │Natura 2000 etc.│
│ │ │Carierele pot fi│
│ │ │permise cu │
│ │ │condiţia │
│ │ │adoptării unor │
│ │ │măsuri adecvate │
│ │ │în ceea ce │
│ │ │priveşte │
│ │ │constrângerile │
│ │ │existente. │
│ │ │Depozite care nu│
│ │ │au constrângeri │
│ │ │speciale şi pot │
│ │ │fi exploatate în│
│ │ │conformitate cu │
│ │ │reglementările │
│ │ │existente. │
├────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │Pe lângă alte │
│ │ │măsuri şi │
│ │Politica în │obiective ce │
│ │domeniul │vizează strict │
│ │exploatării │domeniul │
│ │resurselor │politica în │
│ │minerale în │domeniul minier │
│ │Slovacia, │din Slovacia │
│3. │disponibilă la │prevede şi: │
│ │adresa http:// │analiză a │
│ │www.rokovania.sk/ │suprapunerii │
│ │appl/material.nsf/│tuturor zonelor │
│ │0/B080 │protejate │
│ │67F0A780A79BC1256E│(inclusiv │
│ │9F00340B6D?OpenDoc│siturile Natura │
│ │ume nt │2000) şi a │
│ │ │depozitelor de │
│ │ │materii prime │
├────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │Planul privind │
│ │ │exploatarea │
│ │ │resurselor │
│ │ │minerale din │
│ │ │Austria prevede │
│ │ │printre altele │
│ │ │şi: │
│ │ │identificarea │
│ │ │depozitelor de │
│ │ │resurse minerale│
│ │ │importante │
│ │ │pentru ţară şi │
│ │ │analiza acestora│
│ │ │din punct de │
│ │ │vedere a │
│ │ │conflictelor în │
│ │ │utilizarea │
│ │ │terenurilor. │
│ │ │Rezultatul │
│ │ │acestei analize │
│ │ │s-a materializat│
│ │ │în elaborarea │
│ │ │unor hărţi │
│ │ │privind: │
│ │ │Calitate. Se │
│ │ │prevăd 5 clase │
│ │ │în funcţie de │
│ │ │litologie; prima│
│ │ │clasă (1) │
│ │ │corespunde cu │
│ │ │depozitele de │
│ │ │nisip şi pietriş│
│ │ │de cea mai bună │
│ │ │calitate, iar │
│ │ │ultima (5), cu │
│ │ │cele de cea mai │
│ │Planificarea în │slabă calitate. │
│ │domeniul │Cantitate. Sunt │
│ │exploatării │avute în vedere │
│ │resurselor │date privind │
│ │minerale în │dimensiunea │
│ │Austria, sursă de │depozitelor │
│4. │consultare: Weber │minerale │
│ │L. (prezentare) │(suprafaţă, │
│ │2008. Ministerul │grosime) şi sunt│
│ │economiei şi │descrise 5 clase│
│ │muncii, Viena. │în ceea ce │
│ │SEIE Bruxelles, 25│priveşte │
│ │iunie 2008. │productivitatea.│
│ │ │Potenţial │
│ │ │geologic. Se │
│ │ │obţine din │
│ │ │combinaţia celor│
│ │ │doi factori │
│ │ │anteriori cu 5 │
│ │ │clase stabilite │
│ │ │în funcţie de │
│ │ │acest potenţial.│
│ │ │Importanţă │
│ │ │regională. În │
│ │ │funcţie de │
│ │ │numărul │
│ │ │actualelor │
│ │ │situri miniere, │
│ │ │se stabilesc 5 │
│ │ │clase de │
│ │ │importanţă. │
│ │ │Caracter │
│ │ │adecvat. Drept │
│ │ │rezultat final │
│ │ │al acestui prim │
│ │ │proces, se │
│ │ │calculează o │
│ │ │hartă a │
│ │ │compatibilităţii│
│ │ │pentru nisip şi │
│ │ │pietriş din │
│ │ │combinaţia între│
│ │ │potenţialul │
│ │ │geologic şi │
│ │ │importanţa │
│ │ │regională. Din │
│ │ │nou, se descriu │
│ │ │5 clase │
│ │ │diferite. │
└────┴──────────────────┴────────────────┘

        În urma analizei studiilor de caz, următoarele aspecte de bună practică ar putea fi aplicate şi în ţara noastră:
        Abordarea integrată a considerentelor economice şi de mediu în ceea ce priveşte exploatarea resurselor minerale din faza elaborării strategiilor în domeniul exploatării resurselor minerale. O analiză a depozitelor minerale exploatabile în raport cu constrângerile de mediu ar trebui să fie inclusă în această strategie (cum ar fi de exemplu suprapunerea depozitelor cu zone importante din punct de vedere ecologic);
        Planurile de dezvoltare regională şi locală ar trebui să dea pentru zonele lor de interes informaţiile din strategiile/planurile ierarhic superioare şi eventual să ofere mai multe detalii privind constrângerile de ordin ecologic şi de mediu în ceea ce priveşte depozitele de resurse minerale existente în teritoriul pentru care acestea sunt elaborate;
        Stabilirea unor clase de prioritate în exploatarea depozitelor de resurse minerale, în care să se ţină cont nu doar de disponibilitatea şi uşurinţa în exploatare a resursei, cât şi de constrângerile de mediu;

     Tabel.2. Analiza comparativă a studiilor de caz. Aspecte principale abordate

┌────┬──────────────────────┬──────────┬────────────┬───────────┬────────────┬─────────┐
│ │ │ │ │Funcţiuni │ │ │
│ │ │Aspecte │ │conflictual│ │ │
│ │ │ecologice │ │e între │ │Elaborare│
│ │ │şi │Planificarea│exploatare │Clasificarea│a unor │
│Nr. │Studiu de caz │suprapuner│în domeniul │a │depozitelor │hărţi cu │
│Crt.│ │ea cu │resurselor │resurselor │de resurse │caracter │
│ │ │ariile │minerale │şi alte │minerale │strategic│
│ │ │protejate │ │utilităţi │ │ │
│ │ │ │ │ale │ │ │
│ │ │ │ │terenurilor│ │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│ │Declaraţia privind │ │ │ │ │ │
│ │politica în domeniul │ │ │ │ │ │
│ │exploatării │ │ │ │ │ │
│ │mineralelor în Regatul│ │ │ │ │ │
│ │Unit, disponibilă la │ │ │ │ │ │
│1. │adresa http:// │x │x │ │ │ │
│ │www.communities.gov.uk│ │ │ │ │ │
│ │/publications/plannin │ │ │ │ │ │
│ │gandbuilding/ │ │ │ │ │ │
│ │mineralspolic │ │ │ │ │ │
│ │ystatement5 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│ │Schema departamentală │ │ │ │ │ │
│ │a carierelor, Franţa, │ │ │ │ │ │
│ │disponibilă la adresa │ │ │ │ │ │
│2. │http://www.ineris.fr/ │x │x │x │x │x │
│ │aida/?q=consult_doc/ │ │ │ │ │ │
│ │consultation/ │ │ │ │ │ │
│ │2.250.190.28.8.753 │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│ │Politica în domeniul │ │ │ │ │ │
│ │exploatării resurselor│ │ │ │ │ │
│ │minerale în Slovacia, │ │ │ │ │ │
│ │disponibilă la adresa │ │ │ │ │ │
│3. │http:// │x │x │ │ │ │
│ │www.rokovania.sk/a ppl│ │ │ │ │ │
│ │/material.nsf/0/B08067│ │ │ │ │ │
│ │F0A780A79BC1256E9F00 │ │ │ │ │ │
│ │340B6D?OpenDocume nt │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┼─────────┤
│ │Planificarea în │ │ │ │ │ │
│ │domeniul exploatării │ │ │ │ │ │
│ │resurselor minerale în│ │ │ │ │ │
│ │Austria, sursă de │ │ │ │ │ │
│4. │consultare: Weber L. │x │x │x │x │x │
│ │(prezentare) 2008. │ │ │ │ │ │
│ │Ministerul economiei │ │ │ │ │ │
│ │şi muncii, Viena. SEIE│ │ │ │ │ │
│ │Bruxelles, 25 iunie │ │ │ │ │ │
│ │2008. │ │ │ │ │ │
└────┴──────────────────────┴──────────┴────────────┴───────────┴────────────┴─────────┘

        Studiile de caz analizate în vederea selectării unor exemple de bună practică aplicabile la nivelul ţării noastre au pus în evidenţă că cea mai frecventă şi mai intensă preocupare a ţărilor europene în domeniul exploatării resurselor minerale o constituie suprapunerea acestora cu arii naturale protejate, în toate cele patru ţări analizate, aceasta fiind preocuparea majoră
        Planificarea resurselor minerale în Franţa are mai degrabă un caracter strategic, cu scopul de a oferi un cadru optim pentru planurile/strategiile ierarhic inferioare, cele la nivel regional sau local
        Exploatarea resurselor minerale în Slovacia are drept scop exploatarea durabilă a resurselor minerale, unul dintre obiectivele prioritare ale acesteia fiind, reducerea la minimum a excavării materiilor prime în zone protejate. Analiza conflictelor prin re-evaluarea resurselor de materii prime în zone protejate. Delimitarea limitelor excavării la suprafaţă: aplicarea acesteia în planificarea teritoriului pentru a coincide cu necesităţile regionale şi o utilizare pe termen lung a resurselor, în Austria, politica în domeniul exploatării resurselor minerale are un vădit caracter practic, deoarece conţine o hartă care conţine informaţii privind caracterul adecvat real al teritoriului privind zonele care trebuie protejate la planificarea utilizării terenurilor, dar şi clasificarea depozitelor în funcţie de o serie de criterii economice, practice şi de mediu.

     Concluzii. Îndrumări şi linii directoare
        Următoarele concluzii au rezultat în urma analizei cazurilor de bună practică:
        ● Domeniul exploatării resurselor minerale este un domeniu economic prioritar pentru toate ţările analizate;
    - În toate ţările analizate, planificarea exploatării resurselor minerale a integrat criteriile de mediu de la nivelul strategiilor naţionale. În acest fel, se respectă principiile europene în domeniul evaluării strategice de mediu. Se asigură în acest mod o integrare efectivă a considerentelor de mediu în întocmirea planurilor de exploatare a resurselor minerale. De asemenea, se oferă din timp semnale de avertizare cu privire la opţiunile de dezvoltare care nu asigură o dezvoltare durabilă, înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când încă există alternative majore, începând de la nivelul strategiilor naţionale şi până la nivelul localităţilor urbane sau al comunelor. Ca atare, acest mod de abordare facilitează o mai bună luare în considerare a criteriilor de mediu în formularea strategiilor/planurilor care creează cadrul pentru proiectele specifice.

        ● Interferenţa depozitelor minerale cu arii naturale protejate, în special cu cele din reţeaua ecologică Natura 2000, reprezintă o preocupare majoră la nivelul tuturor ţărilor analizate. Depistarea timpurie a conflictelor de acest gen este benefică atât din punct de vedere ecologic, dar şi economic, putându-se lua decizii înainte de a investi în anumite direcţii (prospectare, achiziţionare de teren, elaborare de studii etc.), acest lucru fiind extrem de util pentru potenţialii dezvoltatori în acest domeniu.


    3. Atenuare
        Conceperea proiectului pentru protejarea siturilor Natura 2000
        Tip de exploatare: extracţie de nisip din silice pură
        Ţara: Germania
        Habitate/specii ţintă: NU
        SIC/APS: În apropierea zonelor Natura 2000 (DE 4549-301 "Rohatschgebiet zwischen Guteborn and Hohenbocka" şi DE 4549-303 "Peickwitzer Teiche").
        Descriere:
        S-a planificat extinderea unui sit minier pentru nisip din silice miră (iaz minier) în Brandenburg, care ar necesita reducerea nivelu lui apei subterane pentru a obţine acces la o parte a depozitului mineral de deasupra pânzelor freatice a iazului minier şi pentru a extrage partea rămasă a mineralelor de sub suprafaţa apei cu ajutorul unei drage. Prin urmare, nivelul apei subterane ar fi scăzut, de asemenea, în zonele din apropiere, ceea ce ar fi avut un efect negativ asupra a două zone umede din apropiere desemnate ca situri Natura 2000.
        Pentru a evita un astfel de impact, draga a fost modificată astfel încât să permită întreprinderii să desfăşoare proiectul minier fără o extracţie minerală deasupra pânzelor freatice şi, prin urmare, fără a reduce nivelul apei subterane. Astfel, a fost evitat impactul negativ asupra nivelului apei subterane în zonele învecinate şi asupra biotopurilor din zonele umede.
        În plus, întreprinderea a rambleiat canalele de drenare care au fost construite anterior în unul dintre biotopurile din zonele umede pentru a usca terenul din motive agricole. Rambleul a oprit drenarea, constituind, prin urmare, o măsură favorabilă biotopului din zona umedă şi dezvoltării ulterioare a acestuia.

        Referinţe: Studiu de caz furnizat de Quarzwerke GmbH.
        Gerling, H. & Puetter, T. 2004. Praktische Erfahrungen mit der FFH-Vertraglichkeitsprufung.Kies+Sand, 1/2004.

     Măsuri de atenuare pentru veveriţele zburătoare
        Tip de exploatare: mină de aur
        Ţară: Finlanda
        Habitate/specii ţintă: veveriţa zburătoare (Pteromys volans)
        SIC/APS: NU
        Descriere:
        O mina de aur din sud-vestul Finlandei a fost proiectată şi permisă pe o zonă de 45 de hectare, care cuprinde atât exploatare la zi, cât şi subterană. În afară de evaluarea impactului asupra mediului, s-a efectuat un studiu detaliat al valorilor naturale ale zonei. Au fost examinate păsările şi plantele şi s-au realizat studii separate privind veveriţa zburătoare, care este cel mai important mamifer din zonă şi reprezintă o specie protejată în temeiul Directivei Habitate. Conform studiului, existau trei teritorii ale acestei specii în zona de exploatare în care trăiesc probabil 1- 3 masculi şi trei femele de reproducţie. În zonă nu erau numeroşi copaci disponibili în care veveriţele să îşi facă cuibul. Fiecare dintre cele trei teritorii a fost studiat în detaliu, ţinând cont şi de posibilele legături dintre acestea şi alte zone ale veveriţelor zburătoare din afara sitului de exploatare. Cel mai apropiat sit Natura era situat la 5 km nord-est de exploataţie.

        Iniţiatorul şi-a completat proiectul privind protejarea veveriţei zburătoare după ce s-a consultat cu autorităţile regionale în domeniul mediului. În conformitate cu concluziile studiului, conservarea veveriţei zburătoare era posibilă dacă nu se efectuau tăieri rase extensive, iar legăturile cu pădurea din nord-vest erau păstrate. Etapa de lucru a exploatării la zi urma să dureze aproximativ 3-4 luni. Zona de exploatare la suprafaţă era delimitată pentru a nu se extinde către rutele de tranziţie dintre teritoriile veveriţei zburătoare. Această specie se deplasează noaptea, când nu se desfăşoară multe activităţi în zona de exploatare la zi.
        Autorizaţia condiţionată de protecţia veveriţei zburătoare a inclus următoarele reguli:
        ● Marginea exploatării la suprafaţă se poate extinde la maximum 40 m distanţă de cel mai apropiat copac în care îşi are cuibul o veveriţă. Între copac şi exploatare pădurea nu trebuie să conţină buşteni, cu excepţia zonei de 5 metri între marginea exploataţiei şi pădure, unde se poate permite tăierea arborilor din motive de siguranţă a exploataţiei. Astfel, ar fi menţinută o zonă de pădure de 40 m lăţime între copacul în care veveriţa îşi are cuibul în teritoriul 1 şi marginea exploatării la suprafaţă.
        ● Copacii pentru reproducere şi hrană de pe teritoriile veveriţei zburătoare din zonă nu trebuie distruşi şi trebuie păstraţi suficienţi copaci pentru adăpost în jurul copacilor din teritoriu în care îşi au cuibul. Nu se vor tăia copacii de pe traiectoria veveriţei zburătoare din cadrul zonei de exploatare.
        ● Accesul la mina subterană trebuie situat în afara teritoriilor pentru ca, la construirea tunelului, vechii copaci (plopi tremurători sau molizi), care sunt copaci de reproducere şi de odihnă pentru specie, să nu fie tăiaţi.

        Referinţe: Studiu de caz furnizat de Euromines (Polar Mining Oy, Vammala, Finlanda)
        O carieră de porfir* într-o zonă protejată: Les Grands Caous din Saint-Raphael
        Tip de exploatare: Cariera de porfir
        Ţară: Franţa
        Habitate/specii ţintă: pădure mediteraneană (măslini, stejari de plută, pini etc.)
        SIC/APS: NU (în apropierea sitului natural Esterel Oriental)
        Descriere:
        Cariera Grands Caous este situată pe dealurile sitului natural Esterel Oriental, care conţine un depozit de înaltă calitate de porfir albastru, unic în regiune, cu caracteristici geotehnice excepţionale. Cariera este situată la graniţa vestică a sitului. Mediul natural este bogat şi fragil, cu stejari de plută, iarbă neagră şi pini. Actuala excavare nu este foarte vizibilă deoarece este săpata în teren.
        Pentru a reduce la minimum efectele, operatorul a limitat zona de extracţie. Profilul coamelor nu este afectat, iar extracţia subterană reduce la minimum impactul, care este limitat la imediata vecinătate. Ca parte a procesului de autorizare s-a efectuat o examinare a peisajului, care a contribuit la definirea reabilitării finale şi la vizualizarea diferitelor etape prin modele la scară şi imagini computerizate. Au fost prevăzute condiţii stricte pentru reabilitarea sitului. De asemenea, există un plan de gestionare a apei care permite restaurarea malurilor râului şi colonizarea acestor zone cu vegetaţie spontană.
        * Porfirul este o varietate de rocă vulcanică alcătuită din cristale macrogramdare, precum feldspatul sau cuarţul, dispersate într-o matrice feldspatică cu granule fine sau o masă fundamentală.
        Referinţă: DIREN/DRIRE PACA. 2006. Guide de bonnes pratiques. Aide a la prise en compte du paysage et du milieu naturel dans les etudes d'impact de carrieres en Provence-Alpes-Cote d'Azur. Tome 2.
        Bune practici ecologice în cariera La Falconera, Catalonia
        Tip de exploatare: carieră de calcar
        Ţară: Spania
        Habitate/specii ţintă: NU
        SIC/APS: zona naturală protejată Macizo de Garraf, în apropiere de SIC Serres del Litoral Central.
        Descriere:
        La Falconera este o carieră de calcar din zona naturală protejată Macizo de Garraf, în provincia Barcelona, care de asemenea este situată în apropierea SIC Serres del Litoral Central. Valoarea de conservare a zonei i-a determinat pe operatori să ţină cont de toate măsurile şi bunele practici necesare care urmăresc atenuarea sau reducerea la minimum a efectelor negative potenţiale precum zgomotul, vibraţiile, praful, particulele, deşeurile etc.
        Măsurile de atenuare au cuprins, de asemenea, delimitarea şi crearea de zone neexploatate în care s-au descoperit valori naturale semnificative şi stabilirea de perimetre de protecţie, inclusiv ariile împădurite din apropierea zonelor de mare valoare ecologică, care au rămas intacte. Cariera a primit premiul pentru bune practici ecologice în Spania în 2007.
        Referinţe: Los aridos y el desarrollo sostenible. Premios ANEFA 2007. FdA - Federacion de Aridos (Federaţia spaniolă a agregatelor). Informaţii disponibile la: http://www.medioambienteyaridos.org/pdfs/Premios07.pdf

    4. Reabilitarea
        Programul "Natura după minerale" (Nature After Minerals)
        Prin parteneriatul dintre RSPB şi Natural England, programul urmăreşte să sprijine şi să faciliteze recrearea de habitate în cadrul siturilor minerale în conformitate cu planul de acţiune pentru biodiversitate. Se oferă consultanţă privind crearea şi gestionarea diferitor tipuri de habitate. În baza de date a programului sunt incluse o serie de studii de caz de restaurare desfăşurate în Anglia. Căutarea se poate efectua în funcţie de studiu de caz, operator, minerale (argilă şi marnă, cărbune, calcar, nisip, pietriş) sau tipul de habitat.
        În continuare, sunt prezentate două studii de caz privind siturile şi speciile Natura 2000:
        The Cliffe Pools (Kent, Anglia)
        Tip de exploatare: Carieră de extracţie de argilă
        Ţară: Regatul Unit
        Habitate/specii ţintă: Lagune saline (echivalente cu habitatul 1150 *Lagune de coastă din Directiva Habitate)
        SIC/APS: Estuarul Tamisei: sit de interes ştiinţific special (SSSI), arie de protecţie specială (APS), Ramsar şi zonă sensibilă la nivel ecologic (ESA)
        Descriere:
        Cliffe Pools sunt situate pe malul sudic al Estuarului Tamisei, iar zona este desemnată drept sit de interes ştiinţific special (SSSI), arie de protecţie specială (APS), Ramsar şi zonă sensibilă la nivel ecologic (ESA). Situl a fost achiziţionat ca rezervă de către RSPB în octombrie 2001. Cele 237 de hectare susţin o serie de habitate printre care se numără lagune saline, iazuri sălcii, păşuni, mlaştină sărată, terenuri noroioase şi arbuşti.
        Argila pentru industria cimentului a fost extrasă în cadrul sitului până în 1972, lăsând în urmă o serie de puţuri de exploatare care s-au revărsat pentru a forma iazuri. Începând cu anii '60, situl a fost utilizat de Westminster Dredging Ltd pentru eliminarea autorizată a depozitelor de dragare ale râului prin rambleierea iazurilor. În anii '80, au început discuţii între English Nature, RSPB, Blue Circle Industries Pic (foştii deţinători ai sitului) şi Westminster Dredging Ltd (operatorii eliminării dragării). Acestea s-au finalizat printr-un acord privind modificarea planurilor iniţiale de rambleiere a iazurilor rămase în avantajul conservării naturii. Activitatea timpurie de dragare a rambleiat 60 ha din puţurile de argilă din partea de nord-vest a sitului cu un amestec de nisip, pietriş şi dragaje de aluviuni, pe care s-a dezvoltat un mozaic bogat de mlaştini sărate superioare, păşuni şi arbuşti de păducel/mure. Puţurile adiacente zonei de nord-est au primit, de asemenea, dragaje, însă nu au fost rambleiate în întregime, ceea ce a condus la crearea unei serii de iazuri sălcii de 27 ha alimentate cu apă pluvială. La sud, eliminarea permanentă a dragajelor în lagunele saline face parte din planul de restaurare convenit pe o perioadă dc 40 de ani între RSPB şi Westminster Dredging PLC.

        Cele 111 ha de lagune saline şi 27 ha de iazuri sălcii înguste au fost create prin extracţia de argilă pentru industria cimentului. Situl este renumit pentru păsările limicole, stoluri masive deplasându-se din Estuarul Tamisei înspre iazuri cu ocazia mareelor înalte de iarnă, o gamă variată de păsări migratoare toamna şi primăvara şi specii de reproducţie de cioc-întors, fluierar, nagâţ şi prundăraş gulerat. Restaurarea s-a realizat în special prin:
        ● Eliminarea direcţionată a dragajelor pentru a rambleia lagunele saline existente; pentru a le reduce adâncimea cu scopul de a extinde habitatul de alimentare pentru păsările de apă; şi pentru a crea insule dc adăpostire.
        ● Crearea de margini înguste prin reconfigurarea marginilor actualelor lagune adânci pentru a oferi margini deschise şi acoperite cu vegetaţie.
        ● Crearea de insule suplimentare prin izolarea şi reconfigurarea pasarelelor existente şi, dacă este posibil, excavarea zonelor din iazurile sălcii din extrema nordică.

        Dungeness (Kent, Anglia)
        Tip de exploatare: Carieră de nisip şi pietriş
        Ţară: Regatul Unit
        Habitate/specii ţintă: Habitat 1220 Vegetaţie perenă pe ţărmurile stâncoase şi 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare, ambele enumerate la anexa 1 din Directiva Habitate. Triturus cristatus şi Hirudo medicinalis.
        SIC/APS: Dungeness peninsular; sit de interes ştiinţific special (SSSI), arie de protecţie specială (APS) şi arie specială de conservare (ASC) pentru habitate şi specii rare
        Descriere
        Dungeness-ul peninsular este cea mai mare structură de prundiş din Regatul Unit, mari părţi din aceasta prezentând mai multe desemnări importante legate de conservarea naturii, inclusiv sit de interes ştiinţific special (SSSI), arie de protecţie specială (APS) pentru păsări şi arie specială de conservare (ASC) pentru habitate şi specii rare. Dungeness este unul dintre cele patru situri din Regatul Unit cu vegetaţia anuală rară la limita mareei - o comunitate foarte specializată de plante - din care există sub 100 ha în total. De asemenea, aceasta are cele mai diverse şi extinse comunităţi stabile de maluri perene de prundiş acoperit cu vegetaţie din Europa.
        Zone mari rămân intacte, în pofida daunelor anterioare considerabile datorate în principal extracţiei de pietriş. Mici corpuri naturale de apă din cadrul prundişului susţin ţinuturile mlăştinoase şi comunităţile de plante în circuit deschis, fiind considerate unice în Regatul Unit. Acestea sunt importante pentru habitate de tip mlaştini turboase de tranziţie (habitat 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare, menţionat în anexa 1 la Directiva Habitate), marele triton cu creastă (Triturus cristatus, menţionat în Directiva Habitate,) şi lipitori (Uirudo medicinalis, de asemenea menţionate în Directiva Habitate,). Arbustul de salcie s-a infiltrat în aceste zone, care sunt însă acum în curs de restaurare.
        În restaurări sunt incluse mozaicuri de habitate, inclusiv lacuri cu apă dulce cu insule şi alte caracteristici aferente zonelor umede. În cazul în care este necesară înlăturarea solului şi stratului superior pentru a obţine acces la pietriş, această activitate este inclusă în proiectare. Prundişul de coastă acoperit cu vegetaţie este extrem de rar şi fragil, fiind prezent în foarte puţine locuri. La Dungeness se testează tehnici de reparare a daunelor istorice asupra prundişului acoperit cu vegetaţie. Acesta este un proces foarte lent, care presupune un ecosistem foarte puţin înţeles, fără nicio garanţie a succesului. Cu toate acestea, rezultatele testelor pot fi utile pentru cei care intenţionează să creeze prundiş de coastă acoperit cu vegetaţie în alte situri. Principalele măsuri adoptate au fost:
        ● Gazonarea şi însămânţarea de grozamă. Acesta este un colonizator timpuriu al prundişului, iar foioasele care se dezvoltă contribuie la stabilirea altor specii, inclusiv licheni. Au fost plantate seminţe în nisip la distanţe de aproximativ 1 m. După 4 ani, rata de supravieţuire era de 6%, unele plante fiind destul de substanţiale. Comunităţile de licheni au început să se stabilească printre plantele mai vechi.
        ● Împrăştierea seminţelor de măcriş (eşuată)
        ● Aplicarea de seminţe de opăţel în prundiş, consolidate cu compost fără turbă. Plantele s-au stabilit cu succes.
        ● Translocarea salviei şi ierbii false de ovăz în prundiş pe parcursul iernii - o parte a vegetaţiei s-a stabilit, dar nu pe o arie extinsă.
        ● Plantarea de plante de grozamă - grozama se stabileşte în condiţii de umiditate persistente după plantare.
        ● Crearea de păşuni pentru nevertebrate. La Dengewest South, pietrişul a fost extras de sub soluri pastorale, iar restaurarea s-a efectuat în păşunile bogate în nectar pentru nevertebrate, mai ales albine.

        Începând cu anii '60, întreprinderea care desfăşoară activitatea (în prezent Hanson Aggregates) s-a consultat cu RSPB şi Natural England (fosta English Nature) cu privire la toate planurile de restaurare de la Dungeness. Tehnicile şi rezultatele restaurării pentru biodiversitate s-au îmbunătăţit constant în timp.
        Referinţe: www.afterminerals.com

     Planificarea strategică pentru reabilitarea carierelor
        Tip de exploatare: Cariere
        Ţară: Franţa
        Descriere:
        Schemele departamentale pentru cariere cuprind în general orientări pentru restaurarea unităţilor de peisaj. Un proiect promovat de Direcţia regională pentru industrie şi energie din Ile-de-France a analizat rezultatele obţinute de planificarea strategică pentru recuperarea unui număr de situri din zona La Bassee (SPA FR1112002) şi a elaborat o metodologie pentru această activitate. Experienţa grupurilor de reflecţie în luarea de decizii privind reabilitarea siturilor urmând o abordare coerentă cu privire la mai multe zone de exploatare pare un exemplu bun.
        Într-adevăr, reglementările franceze nu definesc modalităţile de funcţionare (componenţă, rol, durată etc.) pentru instanţele de consultare necesare. Aceasta i-a determinat pe iniţiatorii de proiecte în contexte sensibile la nivel ecologic să creeze în mod spontan "grupuri de reflecţie" neoficiale (numite "cellules de reflexion") sponsorizate de operatori, autorităţile competente etc. Un astfel dc grup de lucru analizează viitorul unui sit de extracţie, extinzând analiza la o unitate spaţială coerentă pentru a include toate aspectele teritoriale.

     Reabilitarea unei cariere de pietriş prin crearea de habitate riverane
        Tip de exploatare; Carieră dc pietriş
        Ţară: Austria
        Habitate/specii ţintă: habitate riverane şi o serie de specii din lista roşie
        SIC/APS: NU
        Descriere:
        O carieră din Steyregg Danube furnizează nisip şi pietriş sectorului construcţiei din Austria Superioară începând cu 1962 şi ar trebui să fie activă până în 2025. Proiectul de extracţie a pietrişului creează, după extracţie, mari straturi acvifere, similare siajului vechiului litoral al Dunării care este încă indicat pe hărţile istorice. Integrarea habitatelor nou create este iniţiată prin aplicarea solului şi noroiului de la un siaj încă existent pe malurile noilor iazuri. Mari părţi ale zonei sunt lăsate pe seama succesiunii naturale. Scopul reabilitării este de a restabili, proteja sau extinde populaţiile a peste 20 de specii de plante de pe lista roşie, parţial ameninţate, 7 specii de amfibieni de pe lista roşie, 3 specii de reptile de pe lista roşie, 20 de specii parţial ameninţate de libelule şi o serie de păsări ameninţate.

        În afară de numeroasele specii de pe lista roşie, 2 specii de plante (Nymphoides peltata, Hydrocharis morsus-ranae), care au cunoscut populaţii numai în provincia Austria Superioară, sunt în prezent întâlnite în zonele reabilitate. De asemenea, în ceea ce priveşte fauna de amfibieni, rezultatele sunt notabile, de exemplu Bufa viridis se găseşte din nou în noile iazuri, la peste 25 de ani după ultima înregistrare a acestei specii în aşa-numita zonă "Steyregger Au". De asemenea, mulţi amfibieni sunt reprezentaţi prin populaţii mari. În ceea ce priveşte păsările, există mai multe specii ameninţate, care profită în mare măsură de activităţile de exploatare şi de strategiile de reabilitare (de exemplu Luscinia svecica, Riparia riparia, Actitis hypoleucos, Charadrius dubius). De asemenea, Castor fiber - un animal european ameninţat - trăieşte într-o populaţie în apropierea zonei de extracţie de agregate. Acest proiect de extracţie de agregate nu constituie numai o contribuţie importantă la nivel economic pentru extracţia de materii prime din Austria Superioară, ci şi un important proiect naţional de protejare a numeroase specii ameninţate.
        Referinţă:
        http://www.uepg.eu/uploads/documents/biodiversity/biodiversity%20_case_study_austria_2.pdf


     Restaurarea unei cariere de nisip şi pietriş din Madrid
        Tip de exploatare: Carieră de nisip şi pietriş
        Ţara: Spania
        Habitate/specii ţintă: NU
        SIC/APS: în cadrul unui parc natural (Parque Regional del Sureste) şi în apropierea unei APS şi SIC
        Descriere:
        Într-o carieră situată în câmpia fertilă a râului Jarama, într-o rezervă naturală şi în apropierea unei APS şi SIC. s-a realizat un proiect de reabilitare, ţinând cont de obiectivele de conservare a planului de gestionare emis pentru zona naturală.

        Reabilitarea s-a desfăşurat şi s-a realizat prin:
    - recuperarea habitatelor naturale şi îmbunătăţirea zonelor degradate din cadrul râului şi malurilor;
    – restaurarea habitatelor din lagune care au rezultat în urma exploatării;
    – utilizarea speciilor autohtone ameninţate pentru însămânţare şi plantare.

        Zona reabilitată a fost donată autorităţilor regionale şi în prezent este considerată zonă naturală de mare valoare ecologică.
        Referinţe: Studiu de caz furnizat de FdA - Federacion de Aridos, (Federaţia agregatelor din Spania)

     Reabilitarea carierelor din Phokis şi Milos
        Exploatare: Extracţia de perlit şi bentonit din regiunea Milos; extracţia de bauxită din regiunea Phokis.
        Ţară: Grecia
        Habitate/specii ţintă: NU
        SIC/APS: NU
        Descriere:
        Carierele sunt situate în Insula Milos şi în Grecia Centrală, în regiunea Phokis. Evaluarea impactului asupra mediului (EIA) a exploataţiilor a fost utilizată pentru proiectarea activităţilor exploataţiei şi la planificarea reabilitării.

        Activitatea de restaurare pe etape se desfăşoară în aceleaşi timp cu exploatarea şi cuprinde cinci etape, fiecare bazându-se pe reuşita etapei anterioare:
    1. Gestionarea peisajului exploataţiei şi a depozitelor de deşeuri. în prima etapă a restaurării, peisajul sitului de exploataţie şi a zonei învecinate sunt reabilitate pentru a obţine o bună integrare în zonă. Deşeurile produse pe parcursul exploatării sunt utilizate pentru a umple exploataţiile epuizate oriunde este posibil.
    2. Acoperirea cu un strat superior: depozitarea solului fertil. Situl este acoperit cu un strat superior care fie a fost depozitat, fie a fost adus din situri de depozitare de deşeuri din apropiere.
    3. Însămânţare: se depun eforturi pentru a reproduce vegetaţia locală.
    4. Plantarea de arbori şi arbuşti. Crearea de pepiniere în Phokis (1980) şi Milos (1995), în care se propagă plante indigene.
    5. Îngrădire, stropire şi întreţinere generală. Îngrădirea şi supravegherea constantă a zonelor restaurate sunt unicele moduri de a le apăra împotriva oilor şi caprelor. În ceea ce priveşte lipsa ploilor, soluţia este stropirea - cel puţin până când plantele cresc la dimensiuni satisfăcătoare.
        Referinţe: Bringing nature back to the mine (Aducerea naturii înapoi în exploataţie) (broşură).
        Silver & Baryte Ores Mining Co. S.A.
        Michalis Stefanakis şi Ms Vini Filippi (S&B Industrial Minerals S.A.). Prezentare cu ocazia Convenţiei privind diversitatea biologică SBSTTA, Paris 2-6 iulie, 2007

     Reabilitarea carierelor din apropierea siturilor Natura 2000
        Exploatare: Carieră
        Ţară: Belgia
        Habitate/specii ţintă: broasca Bufo calamita, broasca-moaşă, vânturel, şoim călător şi o specie de libelulă
        SIC/APS: Între două situri Natura 2000
        Descriere:
        Cariera este situată între două situri Natura 2000 de mare interes biologic. Zona adăposteşte o varietate bogată de specii vegetale şi animale dintre care multe nu sunt foarte răspândite, fiind chiar extrem de rare în regiunea Valonia. Reabilitarea care a avut loc într-o carieră a urmărit crearea de zone similare cu cele din siturile învecinate Natura 2000.

        Măsurile au cuprins recuperarea parţială a reliefului iniţial şi a pajiştilor de interes existente anterior, precum şi crearea de maluri naturale ale iazului excavat pentru a oferi habitate adecvate pentru mai multe specii care depind de mediul acvatic, inclusiv libelule, amfibieni, păsări acvatice, gândaci scufundători etc.).
        Un studiu ecologic a fost efectuat şi în 2006 pentru a evidenţia cele mai interesante specii şi peisaje deja prezente şi pentru a asigura conservarea acestora. În numeroasele smârcuri temporare s-a găsit o populaţie importantă de broaşte Bufa calamita, precum şi o populaţie mică a speciei broasca- moaşă. Aceste două reprezintă unele dintre cele mai ameninţate specii de amfibieni din ţară. Vânturelul deja îşi face cuib în cadrul sitului, iar şoimul călător a fost, de asemenea, văzut. Zonele umede restaurate adăpostesc deja o libelulă care se află pe lista roşie din Belgia. Se are în vedere un nou studiu al faunei, florei şi peisajelor pentru a ameliora rezultatele şi pentru a studia evoluţia biotopilor din cadrul exploataţiei.
        La finalul exploataţiei, cariera va reveni în domeniul public, pentru a deveni o zonă de interes ecologic şi peisagistic. Datorită situaţiei geografice particulare, între două perimetre Natura 2000, cariera va reprezenta un element cheie în reţeaua ecologică locală.
    Referinţă: studii de caz în domeniul biodiversităţii UEPG
        http://www.uepg.eu/uploads/documents/biodiversity/biodiversity_case_study_belgium_7.pdf

     Proiect forestier
        Exploatare: caolin
        Ţară: Regatul Unit
        Habitate/specii ţintă: Stejar montan şi frasin forestier (identificat ca habitat ameninţat în Regatul Unit).
        SIC/APS: NU
        Descriere:
        Proiectul forestier este un proiect de restaurare ulterior exploatării. Acesta urmăreşte restaurarea peisajului zonei de caolin din Cornwall, fiind o continuare a proiectului Heathland. Între 1997 şi 2004, au fost restaurate 750 de hectare de iarbă neagră depresionară - un alt habitat ameninţat- în cadrul fostelor situri de exploatare. Împreună, cele două proiecte constituie cea mai mare iniţiativă de acest tip din Europa. Pentru a restaura siturile, speciile care ne-indigene sau plantate comercial vor fi înlăturate şi se vor reintroduce stejari, frasini şi alţi arbori indigeni cu lemn de esenţă tare.
        Referinţe: studiu de caz furnizat de IMA_Europe
        http://www.naturalengland.org.uk/regions/south_west/ourwork/chinaclaywoodlandproiect.aspx

    6. Monitorizare şi indicatori
        Elaborarea indicatorilor pentru gestionarea integrată a materiilor prime şi conservării naturii în industria cimentului din Germania (Proiect pilot în fabrica de ciment Schelklingen)
        Tip de exploatare: Fabrică de ciment
        Ţară: Germania
        Descriere:
        Un proiect pilot în cadrul fabricii de ciment Schelklingen a oferit soluţii cu o bază ştiinţifică pentru optimizarea în continuare a echilibrului dintre extracţia de materii prime şi conservarea naturii. Extracţia de materii prime pentru producţia de ciment reprezintă o intervenţie substanţială în natură şi peisaj. Cu toate acestea, chiar şi atunci când funcţionează, carierele îşi pot asuma, de asemenea, o funcţie importantă în protejarea naturii şi a speciilor: prin condiţiile specifice ale sitului, acestea oferă de multe ori un habitat pentru specii rare şi ameninţate de animale şi plante care există într-un număr foarte redus în peisajele cultivate. Scopul proiectului pilot a constat în elaborarea de indicatori care să facă posibilă măsurarea diversităţii speciilor şi habitatelor din cariere.

        Au fost elaboraţi şi testaţi indicatori calitativi şi cantitativi de biodiversitate pentru a facilita măsurarea, printre altele, a efectelor măsurilor de conservare a naturii înaintea, în timpul şi în urma exploatării. Ulterior, indicatorii au fost integraţi într-un plan de acţiune pentru biodiversitate şi un plan de acţiune pentru specii; acestea integrează analiza deficitelor, cercetarea, monitorizarea şi planificarea sancţiunilor - inclusiv estimări ale costurilor -susţinând astfel posibilităţile şi obiectivele instrumentelor existente de planificare şi în special conţinutul ecologic al acestora.
        Pe parcursul proiectului, au fost elaboraţi diferiţi indicatori pentru floră, faună şi tipurile de habitat care au fost adaptate pentru a coincide cu condiţiile specifice şi cu potenţialul zonelor de exploatare, pentru a respecta deopotrivă atât cerinţele funcţionării carierei, cât şi cele ale conservării naturii. Indicatorii de biodiversitate au fost testaţi pe parcursul proiectului într-o carieră de ciment din Schelklingen, în sudul Germaniei, precum şi diferite proceduri de monitorizare a diversităţii speciilor şi habitatelor.
        Rezultatele obţinute au fost utilizate ca bază pentru elaborarea de planuri de acţiune pentru biodiversitate care au cuprins măsurile specifice de menţinere şi promovare a diversităţii speciilor. Rezultatele proiectului au fost discutate în cadrul unui atelier reunind experţi de la întreprinderi şi federaţii din diferite industrii de minerale nemetalice şi în cadrul unui dialog cu părţile interesate, inclusiv autorităţi şi ONG-uri.
        Referinţe: Trankle, U., Rademacher, M., Friedel, G., Lockener, R., Basten, M. & Schmid, V. 2008. Sustainability indicators for integrated management of raw material and nature conservation - pilot project in the Schelklingen cement plant (Indicatori de durabilitate pentru gestionarea materiilor prime şi a conservării naturii - proiect pilot la fabrica de ciment Schelklingen). Cement International: 4/2008 (vol. 6) pp 68-75.
        Informaţii (în limba germană) disponibile la: http://www.initiative-nachhaltigkeit.de/

     Efecte de monitorizare a carierelor din cadrul APS din Catalonia sau din apropierea acestora
        Tip de exploatare: Extracţie de agregate
        Ţară: Spania
        Habitate/specii ţintă: Falco naumanni, Tetrax tetrax, Burhinus oedicnemus, Melanocorhypha calandra, Miliaria calandra, Alauda arvensis, Galerida theklae, Galerida cristata
        SIC/APS: Mai multe APS din câmpiile Lerida
        Descriere:
        În 2004, s-a semnat un acord între Asociaţia regională de agregate (Gremi d'Arids de Catalunya) şi Departamentul de mediu al guvernului regional catalan, cu scopul evaluării eficienţei măsurilor de atenuare convenite pentru păsările de stepă din zonele din cadrul APS sau din apropierea acestora în care se desfăşoară extracţia de agregate. Deşi nu s-a prevăzut niciun impact semnificativ asupra APS, deoarece cele mai importante zone pentru păsările de stepă nu au fost afectate de activităţile extractive, s-au stabilit unele măsuri suplimentare de atenuare pentru a preveni orice risc potenţial de pierdere a habitatului. Măsurile de atenuare au cuprins crearea unor pârloage noi în cadrul terenului cultivat anterior şi gestionarea ulterioară a acestora drept habitat adecvat pentru păsările de stepă, şi anume prin păşunat, cosit şi însămânţare.

        Monitorizarea efectuată de experţi ştiinţifici renumiţi a indicat că nu s-a înregistrat o reducere a vechilor populaţii ale speciilor din zonă, iar noile pârloage gestionate pentru păsările de stepă erau utilizate eficient de speciile ţintă; s-a obţinut chiar o anumită creştere a prezenţei speciilor în zonele respective. De exemplu, utilizarea de noi pârloage de către spârcaci a fost foarte ridicată. Deşi reprezintă numai 5% din APS Balaguer (l 358 ha), pârloagele adăposteau aproximativ 15-20% din masculii observaţi în perioada de reproducere şi din femelele cu pui care figurează în cadrul APS.
        Referinţă: Studiu de caz furnizat de FdA - Federacion de Aridos, (Federaţia spaniolă a agregatelor). 2008.

    7. Cooperarea cu autorităţile competente şi părţile interesate
        Exemple de bună cooperare în Regatul Unit
        Tip de exploatare: diferite tipuri de activităţi extractive
        Ţară: Regatul Unit
        Descriere:
        În general, există o bună cooperare între industriile miniere şi organizaţiile de conservare a naturii. Aproximativ 700 de situri de interes ştiinţific special (SISS) importante la nivel naţional şi mult mai multe situri de conservare a naturii importante la nivel local sunt asociate cu exploatarea şi, prin restaurarea carierelor, s-au creat zone mari de habitate importante.
        În ultimii 10 ani, Forumul de minerale şi conservare a naturii, un parteneriat între industria mineralelor şi English Nature {în prezent Natural England), agenţia guvernamentală responsabilă de apărarea conservării naturii, a jucat un rol esenţial în reunirea industriei şi a organismelor de conservare a naturii pentru a dezvolta, împărtăşi şi disemina bune practici.
        Mai recent, parteneriatul "Natura după minerale" dintre Natural England şi RSPB a continuat să lucreze cu industria mineralelor pentru a crea mai multe habitate prioritare în cadrul siturilor minerale. De exemplu, în prezent există un acord între Natural England şi o întreprindere de extracţia turbei pentru a restaura habitatul de turbărie în relief din zona de câmpie din cadrul unei ASC în mlaştinile din Thorne şi Hatfield din South Yorkshire şi în Wedholme Flow din Cumbria.
        Referinţe:
        http://www.mineralsandnature.org.uk/
        http://www.afterminerals.com/

    "Cellules de reflexion"
        Tip de exploatare: Extracţie de agregate
        Ţară: Franţa
        SIC/APS: APS La Bassee
        Descriere:
        "Cellules de reflexion" sunt grupuri voluntare formate de autorităţile competente, industriile extractive şi părţile interesate locale pentru a discuta privind dezvoltarea activităţilor extractive într-o zonă coerentă legată de un depozit de minerale (de exemplu 500-2000 ha în APS La Bassee, Île de France).

        Scopul este organizarea exploatării raţionale de materiale şi discutarea strategiei pentru reabilitarea siturilor. Aceste grupuri sunt un element intermediar nou de luare a deciziilor, între Schema departamentală a carierelor şi permisiunea individuală de exploatare. În ultimii 12 ani, s-au creat o serie de astfel de grupuri în regiunea Île-de-France, unde există depozite importante în curs de exploatare, unele dintre acestea fiind incluse în reţeaua Natura 2000 (de exemplu La Bassee, APS, 27643 ha).
        Referinţă: DRIRE Ile-de-France. 2006. Etude sur l'amenagement global des carrieres a l'echelle du gisement. Raport elaborat de Ecosphere.

     Cooperarea dintre IRENE şi autorităţile regionale de mediu din Catalonia
        Tip de exploatare: Extracţie de agregate
        Ţară: Spania
        Descriere:
        În regiune există o bună comunicare şi cooperare între iniţiatorii de proiecte şi autoritatea regională competentă pentru aprobarea proiectului, care încearcă să simplifice procedurile şi să identifice soluţii corespunzătoare pentru fiecare caz în parte.

        O serie de iniţiative comune au fost adoptate în comun de autoritatea regională şi o asociaţie a întreprinderilor de extracţie de agregate (Gremi d'Arids), cu implicarea unor instituţii ştiinţifice, pentru a promova şi dezvolta bune practici în activităţile extractive din Catalonia. Au fost publicate un ghid de bune practici şi un manual privind tehnicile de restaurare pentru zonele utilizate pentru activităţi extractive din regiune.
        De asemenea, s-au încheiat acorduri între autorităţile regionale şi operatori pentru a defini măsuri corespunzătoare de atenuare şi pentru a ameliora condiţiile naturale în zone în care se desfăşoară activităţi extractive. De exemplu, prin astfel de acorduri s-au implementat acţiuni de consolidare a habitatelor pentru păsările de stepă ameninţate, într-o APS în care se exploatează în prezent depozite importante de pietriş, cu măsuri speciale pentru a evita şi atenua efectele negative.
        Referinţe: Studiu de caz furnizat de FdA - Federacion de Aridos (Federaţia spaniolă a agregatelor), 2008.
        Ghid de bune practici (în limba catalană) disponibil la: http://www.gremiarids.com/pdf/GBP.pdf

     Cooperarea dintre o asociaţie de conservare a naturii şi un operator de carieră în Belgia
        Exploatare: Carieră de calcar
        Ţară: Belgia
        Habitate/specii ţintă: Pajişti uscate
        SIC/APS: Devant-Bouvignes
        Descriere:
        Cariera, de 150 de hectare, este situată în oraşul Dinant, în Leffe (sudul Belgiei), iar scopul acesteia este producerea de calcar. Aceasta se află în apropierea unei rezerve naturale (Devant-Bouvignes), catalogată drept sit Natura 2000 începând cu 2005. Zona este bogată în pajişti uscate situate pe calcar, cu o mare diversitate de plante şi insecte.

        Operatorul a însărcinat o asociaţie de protecţie a naturii (Natagora) cu gestionarea unei zone de 35 de hectare situată între zona rezervei naturale şi carieră. Expertiza acestora a permis realizarea unui proiect de restaurare şi gestionare a pajiştilor uscate, care a cuprins reintroducerea oilor în zonă. Proiectul a fost finanţat, de asemenea, din fondul european "LIFE-Nature" (proiectul LIFE02 NAT/B/008593 Restaurarea şi gestionarea durabilă a pajiştilor uscate din Meuse superior).
        Referinţă: Mertens, D. (prezentare) 2007. UEPG partnership with IUCN for Countdown 2010. Conferinţa la nivel înalt privind activităţi comerciale şi biodiversitate, noiembrie 2007. Lisabona.
        A se vedea şi:
        http://www.mineralsday.eu/fileadmin/Downloads/Biodiversity_Case_Studies/Holcim_Granulats_Belgiq_ue_sheep_reintroduction_pdf

     Cooperarea dintre Ministerul mediului şi Asociaţia materiilor prime ceramice din Germania
        Exploatare: argilă
        Ţară: Germania
        Habitate/specii ţintă: Buhaiul de baltă cu burta galbenă şi tritonul cu creastă
        Descriere:
        În mai 2009, Asociaţia materiilor prime ceramice din Germania (Bundesverband Keramische Rohstoffe e.V. - BKR) şi Ministerul mediului, agriculturii şi silviculturii din Renania-Palatinat (Ministerium fur Umwelt, Forsten und Verbraucherschutz in Rheinland-Pfalz) au semnat un acord pentru a proteja speciile Natura 2000.

        Acordul recunoaşte că siturile de extracţie a materiilor prime ceramice sunt de interes deosebit pentru conservarea naţională şi europeană, deoarece din extracţia argilei pot rezulta habitate adecvate pentru speciile ameninţate:
        Amfibienii precum buhaiul de balta cu burta galbenă şi broasca Bufo calamita beneficiază în special de solurile argiloase cu puţină vegetaţie şi de apele argiloase mici şi plate pe parcursul extracţiei active.
        Alţi amfibieni precum broasca de copac etc. preferă ape mai acoperite în etapele inactive cu o activitate redusă temporar şi după finalizarea activităţilor de extracţie.
        Speciile de păsări precum buha mare găsesc incubatoare bune în pereţii stâncoşi structuraţi.
        Acordul urmăreşte să protejeze buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) şi tritonul cu creastă (Triturus cristatus). Acesta se aplică siturilor de extracţie (siturile permise) şi siturilor pentru care sunt planificate activităţi de extracţie (viitoare situri de extracţie), situate în interiorul şi exteriorul siturilor desemnate Natura 2000.
        În zonele de extracţie din cadrul zonelor Natura 2000, acordul susţine evaluarea Natura 2000. Extracţia în cadrul acestor situri este concepută şi realizată ţinând cont de menţinerea şi dezvoltarea speciilor ţintă.
        În orice caz, se vor organiza informări reciproce timpurii privind proiectele şi noile fapte şi perspective, precum şi căutarea comună de soluţii în caz de conflicte între agenţiile responsabile de conservarea naturii şi întreprinderi.
        Referinţă: Studiu de caz furnizat de IMA Europe.




    ANEXA II

    la Ghid cariere
        Hotărâri ale Curţii Europene de Justiţie privind cauze în domeniul naturii şi biodiversităţii
        În continuare sunt prezentate câteva extrase din cauze juridice ale Curţii Europene de Justiţie privind articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva Habitate care sunt menţionate în documentul de orientare şi pot fi utile pentru a înţelege dispoziţiile Directivelor Habitate şi Păsări.
        Informaţii detaliate privind cauzele juridice până în anul 2006 se pot găsi, de asemenea, în broşura "Cauze în domeniul naturii şi biodiversităţii. Hotărâri ale Curţii Europene de Justiţie" (Nature and Biodiversity Cases. Ruling of the European Court of Justice), publicată de Comisia Europeană în 2006 şi disponibilă la: http://ec.europa.eu/environment/nature/info/pubs/docs/others/ecj_rulings_en.pdf.
        Cauza C-6/04. Comisia Comunităţilor Europene/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru- Directiva 92/43/CEE- Conservarea habitatelor naturale- faună şi floră sălbatică.
                                  Rezumatul hotărârii
        [...]
    3. Mediu - Conservarea habitatelor naturale de faună şi floră sălbatică - Directiva 92/43 - Arii speciale de conservare - Obligaţiile statelor membre - Evaluarea implicaţiilor unui proiect pentru sit - Intrarea în vigoare a obligaţiei de a efectua o evaluare [Directiva 92/43 a Consiliului, articolul 6 alineatul (3)].
        Articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică supune îndeplinirea cerinţei evaluării adecvate a efectelor unui plan sau ale unui proiect care nu este legat direct sau necesar gestionării unui sit ca arie specială de conservare condiţiei existenţei unei probabilităţi sau a unui risc ca planul sau proiectul respectiv să afecteze în mod semnificativ situl în cauză. Luând în considerare în special principiul precauţiei, un asemenea risc există atât timp cât nu se poate exclude, pe baza unor elemente obiective, că respectivul plan sau proiect afectează situl în cauză în mod semnificativ (a se vedea punctul 54).
                              Hotărâre (extrase relevante)
        [...]
    52. Conform Comisiei, deşi planurile de utilizare a terenurilor nu autorizează ca atare proiectele şi permisiunea de planificare pentru proiecte trebuie obţinută în mod obişnuit, acestea au o mare influenţă asupra deciziilor privind proiectele. Prin urmare, planurile de utilizare a terenurilor trebuie să fie supuse, de asemenea, unei evaluări corespunzătoare a implicaţiilor pentru situl în cauză.
        [...]
    54. În ceea ce priveşte aceste cerinţe, Curtea a susţinut deja că articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate supune îndeplinirea cerinţei evaluării adecvate a efectelor unui plan sau ale unui proiect condiţiei existenţei unei probabilităţi sau a unui risc ca planul sau proiectul respectiv să afecteze în mod semnificativ situl în cauză. Luând în considerare în special principiul precauţiei, un asemenea risc există atât timp cât nu se poate exclude, pe baza unor elemente obiective, că respectivul plan sau proiect afectează situl în cauză în mod semnificativ (a se vedea, în această privinţă, cauza C- 127/02 Waddenvereniging şi Vogelbeschermingsvereniging [2004] Rec. I-7405, punctele 43 şi 44).
        [...]
    56. Astfel, din cele menţionate anterior, ca urmare a nesupunerii planurilor de utilizare a terenurilor unei evaluări corespunzătoare a implicaţiilor ASC, rezultă că articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva Habitate nu a fost transpus suficient de clar şi precis în legislaţia Regatului Unit şi, prin urmare, trebuie să se constate temeinicia acţiunii introduse de Comisie în această privinţă.
        [...]
    117. După cum a observat pe bună dreptate Avocatul general la punctele 132 şi 133 din avizul său, părţile sunt de acord că Regatul Unit exercită drepturi suverane în zona sa economică exclusivă şi pe platforma continentală şi că Directiva Habitate este, în această măsură, aplicabilă dincolo de apele teritoriale ale statelor membre. Rezultă că directiva trebuie pusă în aplicare în respectiva zona economică exclusivă.
        [...]
        Hotărârea completă este disponibilă la:
        http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:62004J0006:EN:HTML

        Cauza C-98/03. Comisia Comunităţilor Europene/Republica Federală Germania. Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru - Directiva 92/43/CEE- Conservarea habitatelor naturale- Faună şi floră sălbatică - Evaluarea implicaţiilor anumitor proiecte asupra unui sit protejat - Protecţia speciilor.
                              Hotărâre (extrase relevante)
        [...]
    31. Comisia acuză că Republica Federală Germania nu a transpus în totalitate articolul 6 alineatele (3) şi (4) din directivă în legislaţia naţională, întrucât definiţia termenului "proiect" de la articolul 10 alineatul (1) punctul (11) literele (b) şi (c) din BNatSchG 2002, care se aplică proiectelor întreprinse în afara ASC, este prea restrictivă şi exclude obligaţia de a efectua evaluări ale implicaţiilor anumitor acţiuni şi activităţi care pot fi dăunătoare pentru siturile protejate.
    32. În ceea ce priveşte proiectele în sensul articolului 10 alineatul (1) punctul (11) litera (b) din BNatSchG 2002, Comisia susţine că, întrucât cuprind numai acţiuni care afectează natura şi mediul rural, în sensul articolului 18, anumite proiecte care pot avea un efect semnificativ asupra siturilor protejate nu sunt supuse unei evaluări prealabile a implicaţiilor pentru sit în conformitate cu articolul 6 alineatele (3) şi (4) din directivă. Articolul 18 alineatul (1) se referă numai la modificările formei sau utilizării zonelor de suprafaţă, însă nu ţine cont de alte activităţi sau măsuri care nu vizează zona de suprafaţă a unui sit protejat sau cele care nu produc nicio modificare, chiar dacă pot avea un efect semnificativ asupra unui astfel de sit. De fapt, termenul "proiect", în sensul articolului 10 alineatul (1) punctul (11) litera (b) din BNatSchG 2002, care se referă la acţiuni care se desfăşoară în afara ASC, are un înţeles mai restrâns decât la articolul 10 alineatul (1) punctul (11) litera (a), care vizează proiecte realizate în cadrul unei ASC. În definiţia măsurilor care urmează să fie supuse unei evaluări a implicaţiilor, directiva nu face distincţia între măsuri adoptate în exteriorul sau în interiorul unui sit protejat.
        Hotărârea completă este disponibilă la:
        http://curia.europa.eu/jurisp/cgi-bin/gettext.pl?where=&lang=en&num=79939889C19030098&doc=T&ouvert=T&seance=ARRET

        Cauza C-117/03. Societa Italiana Dragaggi SpA şi alţii/Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti and Regione Autonoma del Friuli Venezia Giulia. Cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare introdusă de Consiglio di Stato - Directiva 92/43/CEE - Conservarea habitatelor naturale - Faună şi floră sălbatică - Listă naţională a siturilor eligibile pentru a fi identificate drept situri de importanţă comunitară- Măsuri de conservare.
                                  Rezumatul hotărârii
        Mediu - Conservarea habitatelor naturale de faună şi floră sălbatică - Directiva 92/43 -
        Arii speciale de conservare Situri, incluse în listele naţionale, eligibile pentru a fi identificate drept situri de importanţă comunitară- Măsuri de protecţie- Inaplicabilitatea măsurilor prevăzute la articolul 6 alineatele (2), (3) şi (4) - Obligaţia statelor membre de a-şi proteja
    interesele ecologice [Directiva 92/43 a Consiliului, articolul 4 alineatul (5) şi articolul 6 alineatele (2),(3) şi(4)].
        În conformitate cu o interpretare corespunzătoare a articolului 4 alineatul (5) din Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, măsurile de protecţie prevăzute la articolul 6 alineatele (2), (3) şi (4) din directivă sunt obligatorii numai în ceea ce priveşte siturile care, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) al treilea paragraf din directivă, se află pe lista de situri selectate ca situri de importanţă comunitară adoptată de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 din directivă. În consecinţă, aceste măsuri nu se aplică siturilor incluse în listele naţionale transmise Comisiei în temeiul articolului 4 alineatul (1) din directivă.
        Cu toate acestea, în temeiul directivei respective, statele membre au obligaţia, în ceea ce priveşte cele din urmă situri, care sunt eligibile pentru a fi identificate drept situri de importanţă comunitară, în special privind cele care adăpostesc tipuri de habitate prioritare sau specii prioritare, să ia măsuri de protecţie corespunzătoare, din punct de vedere al obiectivului de conservare al directivei, în scopul protejării interesului ecologic relevant pe care îl presupun aceste situri la nivel naţional (a se vedea punctele 21-22, 25, 28-39, dispozitiv).
        Hotărârea completă este disponibilă la:
        http://curia.europa.eu/jurisp/egi-bin/form.pl?lang=en&Submit=Submit&docrequire=alldocs&numaff=c-117/03

        Cauza C-127/02. Landelijke Vereniging tot Behoud van de Waddenzee şi Nederlandse Vereniging tot Bescherming von Vogels/Staatssecretaris van Landbouw, Natuurbeheer en Visserij. Cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare introdusă de Raad van State. Directiva 92.43/CEE- Conservarea habitatelor naturale de faună şi floră sălbatică- Conceptul de "plan" sau "proiect"- Evaluarea implicaţiilor anumitor planuri sau proiecte asupra unui sit protejat.
                                  Rezumatul hotărârii
        [...]
    3. Mediu - Conservarea habitatelor naturale de faună şi floră sălbatică - Directiva 92/43 -Autorizarea unui plan sau proiect în cadrul sitului protejat - Condiţii - Evaluarea corespunzătoare a implicaţiilor acestuia - Identificarea aspectelor care pot afecta obiectivele de conservare a sitului. [Directiva 92/43 a Consiliului, articolul 6 alineatul (3) prima teză]
        Prima teză a articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică trebuie interpretată astfel: Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru gestionarea sitului protejat trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potenţiale asupra sitului, în funcţie de obiectivele de conservare a acestuia din urmă dacă nu se poate exclude, pe baza unor elemente obiective, în special în lumina caracteristicilor şi condiţiilor ecologice ale sitului, că respectivul plan sau proiect afectează situl în cauză în mod semnificativ, per se sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte. O astfel de evaluare a implicaţiilor presupune că, înainte de aprobarea planului sau proiectului, trebuie identificate, făcând apel la cele mai relevante cunoştinţe ştiinţifice în materie, toate aspectele planului sau ale proiectului care ar putea, per se sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, să afecteze obiectivele de conservare a sitului respectiv.
        Autorităţile naţionale competente, ţinând cont de evaluarea corespunzătoare a implicaţiilor planului sau proiectului asupra sitului respectiv şi în lumina obiectivelor de conservare a sitului, autorizează planul sau proiectul în cauză numai după ce constată că acesta este lipsit de efecte negative asupra integrităţii sitului menţionat. Aceasta se întâmplă în cazul în care nu persista nicio îndoială rezonabilă din punct de vedere ştiinţific cu privire la asemenea efecte (a se vedea punctele 45, 49, 61, dispozitiv 3-4).

    4. Mediu - Conservarea habitatelor naturale de faună şi floră sălbatică - Directiva 92/43 Netranspunere - Stabilirea, de către instanţa naţională, a legalităţii unei autorizaţii pentru un plan sau proiect în cadrul sitului protejat - Admisibilitate. [Directiva 92/43 a Consiliului, articolul 6 alineatul (3)]
        În cazul în care unei instanţe naţionale i se solicită să constate legalitatea unei autorizaţii pentru un plan sau proiect în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, aceasta poate stabili dacă au fost respectate limitele privind competenţele autorităţilor naţionale competente stabilite de dispoziţia respectivă, chiar dacă nu a fost transpusă în ordinea juridică a statului membru în cauză, în pofida expirării termenului prevăzut în acest scop. Eficienţa Directivei 92/43 ar fi subminată dacă, într-o astfel de situaţie, persoanele nu s-ar putea baza pe aceasta înaintea instanţelor naţionale şi dacă acestea din urmă nu ar putea să ţină cont de directivă (a se vedea punctele 66, 70, dispozitivul 5).

                                        Hotărâre
        [...]
    36. Autorizaţia unui plan sau proiectului acordată în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate presupune în mod necesar că se consideră că este improbabil ca acesta să afecteze negativ integritatea sitului în cauză şi, prin urmare, este improbabil să conducă la o deteriorare sau la perturbări semnificative în sensul articolului 6 alineatul (2).
    43. Astfel, reiese că prima teză din articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate supune cerinţa unei evaluări corespunzătoare a implicaţiilor unui plan sau proiect condiţiei să existe o probabilitate sau un risc ca acesta să aibă efecte semnificative asupra sitului în cauză.
    44. În special în lumina principiului precauţiei, care este una dintre bazele nivelului înalt de protecţie urmărit de politica comunitară privind mediul, în conformitate cu articolul CE 174 alineatul (2) primul paragraf, în raport cu care trebuie interpretată Directiva Habitate, un astfel de risc există dacă nu se poate exclude, pe baza unor elemente obiective, că respectivul plan sau proiect va afecta situl în cauză în mod semnificativ (a se vedea, prin analogie, printre altele, cauza C-180/96 Regatul Unit/Comisia [1998] Rec. 1-2265, punctele 50, 105 şi 107). O astfel de interpretare a condiţiei la care este supusă evaluarea implicaţiilor unui plan sau proiect pentru un sit specific, care presupune că în caz de îndoială privind lipsa efectelor semnificative trebuie efectuată o astfel de evaluare, facilitează asigurarea eficientă că nu sunt autorizate planurile sau proiectele care afectează negativ integritatea sitului în cauză, contribuind astfel la atingerea, în conformitate cu al treilea considerent din preambulul la Directiva Habitate şi cu articolul 2 alineatul (1), obiectivului principal, şi anume asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice.
    45. Având în vedere cele menţionate anterior, răspunsul la întrebarea 3 litera (a) trebuie să fie că prima teză din articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate trebuie interpretată astfel: orice plan sau proiect care nu este legat direct sau necesar gestionării unui sit urmează să fie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potenţiale asupra sitului, în funcţie de obiectivele de conservare a acestuia dacă nu se poate exclude, pe baza unor elemente obiective, că respectivul plan sau proiect va afecta situl în cauză în mod semnificativ, per se sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte.
        [...]
    48. În caz contrar, dacă un astfel de plan sau proiect poate submina obiectivele de conservare a sitului în cauză, trebuie să fie considerat în mod necesar ca putând avea un efect semnificativ asupra sitului. După cum susţine, în esenţă, Comisia, la evaluarea efectelor potenţiale ale unui plan sau proiect, semnificaţia acestora trebuie stabilită având în vedere, printre altele, caracteristicile şi condiţiile ecologice specifice ale sitului afectat de planul sau proiectul respectiv.
    49. Prin urmare, răspunsul la întrebarea 3 litera (b) trebuie să fie că, în conformitate cu prima teză din articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate, în cazul în care un plan sau proiect care nu este legat direct sau necesar gestionării unui sit poate submina obiectivele de conservare a sitului în cauză, trebuie să fie considerat în mod necesar ca putând avea un efect semnificativ asupra sitului. Evaluarea riscului trebuie efectuată având în vedere, printre altele, caracteristicile şi condiţiile ecologice specifice ale sitului afectat de planul sau proiectul respectiv.
        [...]
    54. Prin urmare, evaluarea presupune că toate aspectele planului sau proiectului care pot, per se sau în combinaţie cu alte planuri sau proiecte, să afecteze obiectivele de conservare trebuie identificate având în vedere cele mai relevante cunoştinţe ştiinţifice în domeniu. Astfel cum reiese în mod clar din articolele 3 şi 4 din Directiva Habitate, în special articolul 4 alineatul (4), aceste obiective se pot stabili, printre altele, pe baza importanţei siturilor pentru menţinerea sau restaurarea la un stadiu corespunzător de conservare a unui tip de habitat natural din anexa I la directiva respectivă sau a unei specii din anexa II la aceasta şi pentru coerenţa reţelei Natura 2000, precum şi a ameninţării de degradare sau distrugere la care sunt expuse acestea.
        [...]
    57. Atunci când rămân îndoieli privind lipsa efectelor negative asupra integrităţii sitului legat de planul sau proiectul avut în vedere, autoritatea competentă va trebui să refuze autorizaţia.
    58. În această privinţă, este clar că criteriul autorizării prevăzut în cea de-a doua teză a articolului 6 alineatul (3) din Directiva Habitate integrează principiul precauţiei (a se vedea cauza C-157/96 Naţional Farmers' Union şi alţii [1998] Rcc. I-2211, punctul 63) şi facilitează efectiv prevenirea efectelor negative asupra integrităţii siturilor protejate ca urmare a planurilor sau proiectelor avute în vedere. Un criteriu de autorizare mai puţin stringent decât cel în cauză nu ar putea să asigure la fel de eficient atingerea obiectivului de protejare a sitului pe care îl urmăreşte dispoziţia respectivă.
    59. Prin urmare, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate, autorităţile naţionale competente, ţinând cont de concluziile evaluării corespunzătoare a implicaţiilor pescuitului mecanic de scoici cu cochilii tari pentru situl în cauză, în lumina obiectivelor de conservare a sitului, urmează să autorizeze activitatea numai dacă s-au asigurat că aceasta nu va afecta negativ integritatea sitului respectiv. Acesta este cazul în care nu rămâne nicio îndoială ştiinţifică rezonabilă privind lipsa acestor efecte (a se vedea, prin analogie, cauza C-236/01 Monsanto Agricoltura Italia şi alţii [2003] Rec. I- 0000, punctele 106 şi 113).
        Hotărârea completă este disponibilă la:
        http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri-CELEX:62002J0127:EN:HTML

        Cauza C-201/02. Regina la cererea formulată de Delena Wells împotriva Secretarului de stat pentru transport, administraţie locală şi regiuni. Cerere având ca obiect pronunţarea unei hotărâri preliminare formulată de High Court of Justice of England and Wales, Queen's Bench Division (Administrative Court) - "Directiva 85/337/CEE- Evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului - Măsură naţională care aprobă operaţiunile de exploatare fără efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului - Efect direct al directivelor - Situaţie triangulară".
                                  Rezumatul hotărârii
    1. Mediu - Evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului - Directiva 85/337- Obligaţia autorităţilor competente de a efectua o evaluare înainte de emiterea aprobării - înţelesul aprobării în sensul articolului 1 alineatul (2) - Decizie care prevede noi condiţii pentru ca un proiect să reia operaţiunile de exploatare - Inclus [Directiva 85/337 a Consiliului, articolul 1 alineatul (2), articolul 2 alineatul (1) şi articolul 4 alineatul (2)].
        Articolul 2 alineatul (1) din Directiva 85/337 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului - care prevede că statele membre urmează să adopte toate măsurile necesare pentru a se asigura că, înainte de emiterea aprobării, proiectele care pot avea efecte importante asupra mediului sunt supuse unei evaluări a acestor efecte - coroborat cu articolul 4 alineatul (2) din directivă, urmează să fie interpretat astfel: în contextul aplicării dispoziţiilor precum secţiunea 22 din Legea privind planificarea şi compensarea 1991 şi anexa 2 la aceasta, care prevăd un set special de norme pentru vechile autorizaţii de exploatare, deciziile adoptate de autorităţile competente, al căror efect este să permită reluarea operaţiunilor de exploatare, conţin, în ansamblu, o autorizaţie în sensul articolului l alineatul (2) din directivă, astfel încât autorităţile competente sunt obligate, după caz, să efectueze o evaluare a impactului asupra mediului.
        Într-o procedură de aprobare formată din mai multe etape, evaluarea respectivă trebuie, în principiu, să fie efectuată cât mai rapid pentru a identifica şi evalua toate efectele pe care le-ar putea avea proiectul asupra mediului (a se vedea punctele 42, 53, dispozitivul 1).
        [...]
                                        Hotărâre
        [...]
    20. În 1947, a fost acordată o veche autorizaţie de exploatare pentru Conygar Quarry printr-un ordin intermediar de autorizare în temeiul Ordinului din 1946 privind amenajarea urbană şi naţională (autorizaţie generală intermediară).
    21. [...] în iunie 1991 operaţiunile au fost reluate pentru o perioadă scurtă.
    22. Situl este recunoscut ca fiind extrem de sensibil din punct de vedere ecologic. Zona în care este situată cariera sau adiacentă acesteia este supusă mai multor desemnări de importanţă pentru conservarea naturii şi a mediului.
    23. La începutul lui 1991, proprietarii Conygar Quarry au solicitat MPA competente înregistrarea vechii autorizaţii de exploatare în temeiul Legii din 1991 privind planificarea şi compensarea.
        [...]
    26. După ce MPA, prin decizia din 22 decembrie 1994, a impus condiţii mai stringente decât cele depuse de proprietarii Conygar Quarry, cei din urmă şi-au exercitat dreptul de apel la Secretarul de stat.
    27. Prin decizia din 25 iunie 1997 (denumită în continuare, împreună cu decizia din 22 decembrie 1994, decizia de stabilire a noilor condiţii), Secretarul de stat a impus 54 de condiţii de planificare, urmând ca unele aspecte să fie hotărâte de MPA competentă.
    28. Aspectele respective au fost aprobate de MPA competentă prin decizia din 8 iulie 1999 (denumită în continuare decizia de aprobare a aspectelor rezervate de noile condiţii}.
    29. Nici Secretarul de stat şi nici MPA competentă nu au examinat dacă a fost necesară efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul Directivei 85/337. Nu s-a avut în vedere niciodată o declaraţie ecologică oficială.
        [...]
    50. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Directiva 85/337, evaluarea impactului asupra mediului trebuie efectuată înainte de emiterea aprobării.
    51. În conformitate cu primul considerent din preambulul la directivă, autoritatea competentă urmează să ia în considerare efectele asupra mediului ale proiectului în cauză cât mai devreme posibil în procesul decizional.
    52. În consecinţă, acolo unde legislaţia naţională prevede că procedura de aprobare urmează să se desfăşoare în mai multe etape, una care presupune o decizie principală, iar cealaltă presupunând o decizie de punere în aplicare care nu se poate extinde dincolo de parametrii stabiliţi de decizia principală, efectele pe care le-ar putea avea proiectul asupra mediului trebuie identificate şi evaluate la momentul procedurii legate de decizia principală. Evaluarea trebuie efectuată în decursul procedurii respective numai dacă efectele în cauză nu pot fi identificate până la momentul procedurii privind decizia de punere în aplicare.
    53. Prin urmare, răspunsul la primele două întrebări trebuie să fie că articolul 2 alineatul (1) din Directiva 85/337, coroborat cu articolul 4 alineatul (2), urmează să fie interpretat astfel: în contextul aplicării dispoziţiilor precum secţiunea 22 din Legea privind planificarea şi compensarea 1991 şi anexa 2 la aceasta, deciziile adoptate de autorităţile competente, al căror efect este să permită reluarea operaţiunilor de exploatare, conţin, în ansamblu, o autorizaţie în sensul articolului 1 alineatul (2) din directivă, astfel încât autorităţile competente sunt obligate, după caz, să efectueze o evaluare a efectelor asupra mediului ale operaţiunilor respective.
        Într-o procedură de aprobare formată din mai multe etape, evaluarea trebuie, în principiu, să fie efectuată cât mai rapid pentru a identifica şi evalua toate efectele pe care le-ar putea avea proiectul asupra mediului.
        [...]
        Hotărârea completă este disponibilă la:
        http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:620022J0201:EN:HTML

        Cauza C-226/08: Stadt Papenburg împotriva Bundesrepublik Deutschland. Directiva 92/43/CEE - Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică - articolul 2 alineatul (3), articolul 4 alineatul (2) şt articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului modificată de Directiva 2006/105/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2006 (JO 2006 L 363, p. 368).
                                        Hotărâre
        [...]
        Acţiunea principală şi întrebările preliminare
    10. Stadt Papenburg este un oraş portuar din landul Saxonia Inferioară aflat pe malurile fluviului Ems şi care găzduieşte un şantier naval.
    11. De fiecare dată când o navă cu pescaj de 7,3 metri urmează să navigheze între şantierul naval şi Marea Nordului, este necesară creşterea adâncimii Emsului prin "dragări necesare". Printr-o decizie din 31 mai 1994 a Wasser- und Schifffahrtsdirektion Nordwest (Direcţia Apelor şi a Navigaţiei Nord-Vest), Stadt Papenburg, Landkreis Emsland şi Wasser- und Schiffiahrtsamt Emden (Oficiul Apelor şi al Navigaţiei Emden) au fost autorizate să efectueze lucrări de dragare a fluviului, atunci când acest lucru se dovedeşte necesar. Decizia respectivă este definitivă şi implică, conform dreptului german, faptul că "dragările necesare" ulterioare sunt considerate autorizate.
        [...]
    15. Potrivit Stadt Papenburg, planurile şi investiţiile acestuia, precum şi dezvoltarea sa economică în calitate de oraş portuar în care se găseşte un şantier naval depind de posibilitatea pe care oraşul o oferă navelor de dimensiuni mari de a continua navigaţia pe Ems. Stadt Papenburg îşi manifestă temerea că, în cazul înscrierii Unter-und AuBenems pe lista SIC, dragările necesare vor fi supuse în viitor, în mod individual, evaluării prevăzute la articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva Habitate.[...]
        Cu privire la întrebările preliminare [...]
        Cu privire la a cincea întrebare
    35. Prin intermediul celei de a cincea întrebări, instanţa de trimitere întreabă, în esenţă, dacă lucrările de întreţinere continue efectuate la canalul navigabil al estuarului vizat prin acţiunea principală, care nu sunt direct legate de gestionarea sitului sau necesare pentru aceasta şi care au fost deja autorizate în temeiul dreptului naţional anterior expirării termenului de transpunere a Directivei Habitate trebuie să facă obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra sitului respectiv, în măsura în care pot afecta în mod semnificativ situl vizat, în conformitate cu articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva Habitate, în cazul în care lucrările continuă ulterior includerii pe lista SIC a sitului pe care l-ar putea afecta, în temeiul articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf.
        [...]
    39. Or, o activitate care constă în lucrări de dragare a unui canal navigabil poate fi inclusă în sfera noţiunii "proiect" în sensul articolului 1 alineatul (2) a doua liniuţă din Directiva 85/337, care menţionează "alte intervenţii în mediul natural sau asupra peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale".
    40. Prin urmare, se poate considera că o astfel de activitate face parte din sfera noţiunii "proiect", care apare la articolul 6 alineatul (3) din Directiva Habitate.
    41. În continuare, faptul că activitatea menţionată a fost autorizată definitiv în temeiul dreptului naţional anterior expirării termenului de transpunere a Directivei Habitate nu constituie, prin el însuşi, un obstacol în raport cu considerarea acestei activităţi, în cadrul fiecărei intervenţii pe canalul navigabil, drept un proiect distinct în sensul Directivei Habitate.
        [...]
    47. În cele din urmă, trebuie arătat că, dacă, având în vedere în special recurenţa, natura sau condiţiile de executare a lucrărilor de întreţinere din cauza principală, se poate considera că acestea constituie o operaţiune unică, în special atunci când au drept obiectiv menţinerea unei anumite adâncimi a canalului navigabil prin dragări periodice şi necesare în acest scop, aceste lucrări de întreţinere pot fi considerate un singur proiect în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva Habitate.
    50. Ţinând seama de cele de mai sus, trebuie să se răspundă la a cincea întrebare că articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva Habitate trebuie interpretat în sensul că lucrările de întreţinere continue efectuate la canalul navigabil al estuarelor, care nu sunt legate de gestiunea sitului sau necesare pentru aceasta şi care au fost deja autorizate în temeiul dreptului naţional, anterior expirării termenului de transpunere a Directivei Habitate, trebuie să facă obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra sitului respectiv, în măsura în care pot afecta în mod semnificativ situl vizat, în conformitate cu dispoziţiile menţionate în cazul în care aceste lucrări continuă ulterior includerii pe lista SIC a sitului, în temeiul articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf din directiva respectivă.
    51. Dacă, având în vedere în special recurenţa, natura sau condiţiile de executare a lucrărilor menţionate, se poate considera că acestea constituie o operaţiune unică, în special atunci când au drept obiectiv menţinerea unei anumite adâncimi a canalului navigabil prin dragări periodice şi necesare în acest scop, lucrările de întreţinere pot fi considerate un singur proiect, în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva Habitate.
        [...]
        Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară: [...]
    2. Articolul 6 alineatele (3) şi (4) din Directiva 92/43, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/105, trebuie interpretat în sensul că lucrările de întreţinere continue efectuate la canalul navigabil al estuarelor, care nu sunt legate de gestionarea sitului sau necesare pentru aceasta şi care au fost deja autorizate în temeiul dreptului naţional, anterior expirării termenului de transpunere a Directivei 92/43, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/105, trebuie să facă obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra sitului respectiv, în măsura în care pot afecta în mod semnificativ situl vizat, în conformitate cu dispoziţiile menţionate, în cazul în care lucrările continuă ulterior includerii sitului pe lista siturilor de importanţă comunitară, în temeiul articolului 4 alineatul (2) al treilea paragraf din directiva respectivă.
        Dacă, având în vedere în special recurenţa, natura sau condiţiile de executare a lucrărilor menţionate, se poate considera că acestea constituie o operaţiune unică, în special atunci când au drept obiectiv menţinerea unei anumite adâncimi a canalului navigabil prin dragări periodice şi necesare în acest scop, lucrările de întreţinere pot fi considerate un singur proiect, în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/105.
        Hotărârea completă este disponibilă la:
        http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:62008J0226:EN:HTML

        Cauza C-239/04: Comisia Comunităţilor Europene/Republica portugheză. Neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru - Directiva 92/4S/CEE - Conservarea habitatelor naturale de faună şi floră sălbatică - Articolul 6 alineatul (4) - Aria de protecţie specială Castro Verde - Absenţa soluţiilor alternative.