Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 2 septembrie 2009  de diagnostic şi tratament al cancerului de col uterin    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 GHID din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament al cancerului de col uterin

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 608 bis din 3 septembrie 2009
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 1.059 din 2 septembrie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009.
──────────
    RESPONSABIL: Prof. Dr. Rodica Anghel, Presedinte Comisia de Oncologie a Ministerului Sănătăţii
    Grupul de lucru pentru elaborarea acestui ghid a fost alcătuit din: Prof. Dr. Viorica Nagy[1,2], Conf. Dr. Alin Rancea[1,2], Dr. Ovidiu Coza[1,2], Dr. Gabriel Kacso[1,2], Dr. Brandusa Aldea, Dr. Alexandru Eniu (UMF "Iuliu Hatieganu" Cluj-Napoca, Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj-Napoca)
    Revizia a fost realizata de doi experti: Prof. Dr. Rodica Anghel - medic oncolog medical şi radioterapeut, Conf. Dr. Lucian Miron - medic oncolog medical
    1. INTRODUCERE
    Pe plan mondial cancerul de col uterin ocupa locul doi (după cancerul mamar) în cadrul tumorilor maligne la femei, reprezentând 6% din totalul cancerelor la femei. Introducerea în SUA şi tarile din vestul Europei a programului de screening, constand în examenul clinic şi citologia cervicala, a determinat reducerea considerabila a morbiditatii şi mortalitatii prin cancer de col uterin. Continua însă sa reprezinte una din principalele cauze de deces prin cancer la femei în tarile din America Latina, Africa, India şi estul Europei.
    În România cancerul de col uterin reprezinta 15% din totalul tumorilor maligne, fiind pe primul loc în cadrul cancerelor genitale feminine (aprox. 67% din cancerele sferei genitale) şi a doua cauza de deces prin cancer la femei.
    Studii epidemiologice au demonstrat, ca incidenţa cancerului de col uterin este semnificativ mai crescuta la femeile cu status socio-economic scăzut, cu debut precoce a vietii sexuale, promiscuitate sexuala, sarcini, nasteri multiple şi la fumatoare.
    Principalul factor etiologic al cancerului de col uterin şi al precursorilor săi este virusul Papilloma uman (HPV). HPV, detectat prin tehnologie moleculara, este prezent în aprox. 90% a cancerelor invazive ale colului uterin şi a leziunilor sale precursoare. Pe baza diferentelor structurale ADN sunt descrise peste 70 tipuri virale. Tipurile 6, 11, 42, 43, 44 au un risc oncogen scăzut şi sunt asociate cu condyloma acuminatum şi unele cazuri de LGSIL, dar foarte rar cu cancerul invaziv. Tipurile 16, 18, 31, 45, 56, au un risc oncogen crescut şi sunt obisnuit detectate în HGSIL şi cancerul invaziv. Tipurile 33, 35, 39, 51, 52, au un risc oncogen intermediar şi sunt asociate cu HGSIL, dar neobisnuit cu cancerul invaziv.
    Infectia HPV este contactata la debutul vietii sexuale. Aproximativ 80 % din femei vor face o infectie HPV tranzitorie fără a dezvolta o displazie (CIN) şi vor elimina virusul. La aproximativ 20 % din femeile infectate vor apare leziuni displazice (CIN). Marea majoritate a acestor femei vor epura virusul şi leziunile CIN vor regresa. Pentru a putea progresa către o leziune neoplazica infectia HPV trebuie să aibă un caracter persistent.
    Originea carcinomului spinocelular al colului uterin în majoritatea cazurilor este la nivelul jonctiunii scuamo-cilindrice. Evoluţia naturala este de lunga durata, 10-15 ani, de la displazia usoara spre carcinomul în situ şi apoi carcinomul invaziv. Tumora poate invada fundurile de sac vaginale şi vaginul, corpul uterin, tesuturile paracervicale şi parametriale, iar în fazele avansate vezica urinara şi rectul. Extinderea limfatica poate interesa limfaticele paracervicale şi parametriale, ganglionii iliaci externi, obturatori, hipogastrici, iliaci comuni şi paraaortici.
    Localizarea cea mai frecventa a metastazelor hematogene este plamanul, ficatul şi scheletul.
    Incidenţa metastazelor la distanta creşte cu stadiul: de la 3% în stadiul IA la 75% în stadiul IV A.
    Prognosticul cancerului de col uterin este strans corelat cu extinderea bolii în momentul stabilirii diagnosticului. Principalii factori de prognostic sunt: stadiul şi volumul tumorii, invazia ganglionara pelvina şi para-aortica, tipul histologic şi gradul de malignitate, invazia vasculara şi limfatica. Alti factori prognostici sunt: vârsta, valoarea preterapeutică a hemoglobinei şi comorbiditatile.
    Cancerul de col uterin are în general un prognostic bun, supravietuirea la 5 ani fiind de 100% în stadiul 0,91% în stadiul I, 83 % în stadiul II A, 66% în stadiul II B, 45% în III A, 36% în III B şi 10-14% în stadiul IV. Din acest motiv obiectivul principal al tratamentului cancerului de col uterin este curativ (asigurarea controlului loco-regional), cu excepţia stadiului IV, în care tratamentul este paleativ.
    Intrucat cancerul colului uterin are o lunga perioada de evolutie sub forma unor leziuni precursoare, depistarea şi tratarea leziunilor precursoare reprezinta o măsura extrem de eficienta de prevenire a cancerului de col invaziv.

    2. CRITERII DE DIAGNOSTIC ŞI STADIALIZARE BILANT PRETERAPEUTIC
    2.1. DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR PREINVAZIVE
    Depistarea precoce, în faza preinvazivă a leziunilor colului uterin şi tratarea adecvata contribuie la reducerea prevalentei cancerului invaziv şi scaderea mortalitatii.
    2.1.1. Screening
    Se recomanda efectuarea examenului citologic de la vârsta de 18 ani până la 65 ani. După 3 examinari citologice consecutive anuale normale, examinarile citologice se recomanda a fi efectuate la interval de 2-3 ani. După vârsta de 65 ani, dacă mai multe examinari consecutive anuale sunt normale, screeningul poate fi intrerupt.

    2.1.2. Examenul citologic
    Exista mai multe sisteme de clasificare a citologiei cervicale.

┌───────────────┬───────────────┬───────────┐
│Sistemul │Sistemul │Sistemul │
│Bethesda(TBS)* │Displazie/CIN │Papanicolau│
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│Negativ pentru │ │ │
│leziuni │ │Clasa I-II │
│intraepiteliale│ │ │
│sau malignitate│ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│Anomalii │ │ │
│celulare │ │ │
│epiteliale │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│Celule │ │ │
│scuamoase │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ASC │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ASC-US │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Displazie │ │
│ASC-H │moderată sau │ │
│ │severă (CIN I, │ │
│ │CIN II) │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Displazie │ │
│LGSIL │uşoară (CIN I │Clasa III │
│ │şi Atipia │ │
│ │condilomatoasă)│ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │Displazie │ │
│ │moderată (CIN │Clasa III │
│ │II) │ │
│HGSIL ├───────────────┼───────────┤
│ │Displazie │ │
│ │severă (CIN │Clasa IV │
│ │III) │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│Carcinom │Carcinom │Clasa V │
│scuamos invaziv│scuamos invaziv│ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│Celule │ │ │
│glandulare │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│AGC │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────┤
│Adenocarcinom │Adenocarcinom │Clasa V │
└───────────────┴───────────────┴───────────┘

        * New Bethesda 2001 Classification System
        * Legenda:
          ASC: Atypical Scuamous Cells (celule scuamoase atipice)
          ASC-US: Atypical Scuamous Cells of Undetermined Significance (celule
                  scuamoase atipice cu semnificaţie nedeterminata)
          ASC-H : High grade lesions must be excluded (leziunile de grad ridicat
                  trebuie excluse)
          LGSIL : Low Grade Scuamous Intraepithelial Lesion (leziune spinocelulara
                  intraepitelială de grad redus)
          HGSIL : High Grade Scuamous Intraepithelial Lesion (leziune spinocelulara
                  intraepitelială de grad ridicat)
          AGC : Atypical Glandular Cells (celule glandulare atipice)


    Comentarii la Sistemul Bethesda, 2001.
    1. Formularea "Negativ pentru leziuni intraepiteliale sau malignitate" a inlocuit vechile formulari: "în limite normale" şi "modificari celulare benigne". Descrierea citologica trebuie să specifice prezenta sau absenta anomaliilor celulare epiteliale, originea lor (scuamoasa sau glandulara), precum şi prezenta unor microorganisme ce sugereaza un potenţial infectios (Trichomonas, Candida, Actinomyces).
    2. Categoria ASC (Atypical Scuamous Cells) a fost divizata în două categorii: una cu semnificaţie necunoscuta (ASC-US) şi alta în care leziunile de grad înalt trebuie excluse (ASC-H). Valoarea predictiva pozitiva a ASC-H este mult mai mare decat a ASC-US, 24-40 % din ASC-H fiind de fapt CIN III şi CIN II.
    3. Formularea AGUS a fost inlocuita cu AGC.

    Standard
    Sistemul Bethesda (TBS) şi Papanicolau.

    Optiuni
    Sistemul de clasificare Papanicolau a citologiei cervicale a fost inlocuit de sistemul Bethesda, introdus în 1988. La ora actuala acest sistem nu este inca unanim folosit de către citologi şi ginecologi, dar are o larga acceptabilitate şi o progresiva extindere.
    Sistemul CIN/ Displazie.
    Pacientelor cu citologie anormala, fără leziune macroscopica cervicala li se recomanda examinare colposcopica şi biopsie. Dacă examenul colposcopic nu evidentiaza modificari patologice sau dacă nu se vizualizeaza întreaga jonctiune scuamo-cilindrică - pacientelor cu citologie anormala li se efectueaza un chiuretaj endocervical. Dacă nici chiuretajul endocervical nu evidentiaza o leziune care să explice citologia anormala, se recurge la o conizatie, care are acuratete superioara chiuretajului.

    2.1.3. Colposcopia şi biopsia
    Colposcopia poate evalua în mod adecvat exocervixul şi portiunea endocervicală adiacenta zonei de tranzitie scuamo-cilindrice. Biopsia ghidata colposcopic şi chiuretajul endocervical ofera un diagnostic sigur la majoritatea pacientelor.
    La unele paciente colposcopia nu este suficienta. Se considera inadecvata, dacă:
    1. zona de tranzitie nu se vizualizeaza complet
    2. leziunea vizibila se extinde în canalul endocervical
    3. chiuretajul endocervical evidentiaza fragmente de displazie
    4. exista discordanta între diversele metode de diagnostic.

    În toate aceste cazuri se indica conizatia.

    2.1.4. Conizaţia
    Conizaţia este indicată în urmatoarele situaţii:
    4. Citologia exfoliativă evidentiaza o leziune displazica persistenta (LG-SIL, ASC-US, ASC-H), dar colposcopia nu poate evidentia întreaga leziune sau jonctiunea scuamo-cilindrică.
    5. În orice leziune de tip HG-SIL, ASC-H;
    6. Biopsia ghidata evidentiaza carcinom în situ sau microinvaziv
    7. Discordanta între chiuretajul endocervical, citologie şi colposcopie;
    8. Citologic se suspecteaza adenocarcinom în situ

    Conizaţia poate constitui în acelasi timp un act diagnostic şi terapeutic pentru pacientele cu HSIL şi carcinom în situ.


    2.2. DIAGNOSTICUL CARCINOMULUI INVAZIV
    2.2.1. Examenul clinic
    Examenul ginecologic consta din inspecţia şi palparea organelor pelvine, incluzând ca etape obligatorii examenul cu valvele, tuseul vaginal şi rectal

    2.2.2. Biopsia diagnostica
    Standard
    Orice leziune macroscopica de la nivelul colului trebuie biopsiată pentru confirmarea histologica a diagnosticului. Se biopsiaza fiecare zona suspecta a colului şi vaginului.

    Optiuni
    Deoarece posibilitatea extensiei craniale a tumorii modifica planul terapeutic - se poate recomanda chiuretajul biopsic de la nivelul canalului endocervical şi a endometrului.


    2.3. BILANTUL PRETERAPEUTIC IN CANCERUL INVAZIV AL COLULUI UTERIN
    2.3.1. Examenul clinic
    Standard
    Examenul clinic, constand din examenul vaginal şi rectal - este recomandat a fi efectuat de către doi examinatori. Pacientele candidate pentru radioterapie sunt examinate de către un ginecolog şi un radioterapeut.

    Optiuni
    Având în vedere avantajul examinarii clinice de către mai mulţi examinatori şi a beneficiului adus de relaxarea musculaturii, se recomanda efectuarea examinarii sub anestezie generală.

    2.3.2. Examinari complementare
    Standard
    cistoscopie - în stadiile II B, III şi IV A

    Optiuni
    ● cistoscopie - în stadiile IB şi IIA cu tumora voluminoasa
    ● rectoscopie: - în prezenta simptomatologiei rectale
    ● în stadiul IV A

    2.3.3. Examinari de laborator
    Standard
    ● hemoleucograma
    ● uree, creatinina serica
    ● glicemie
    ● probe hepatice
    ● examen sumar de urina

    Optional:
    ● - în tumorile epidermoide: markerul tumoral SCC

    2.3.4. Examinari imagistice
    Standard
    ● radiografie pulmonara
    ● urografie i.v. - pentru evidentierea modificarilor renale: staza, hidronefroza, rinichi nefunctional

    Optiuni
    ● Tomografie computerizata (CT) cu substanţa de contrast i.v. - evidentiaza modificările aparatului urinar (poate inlocui urografia), precum şi ganglionii pelvini (are o specificitate de 97% şi sensibilitate de 25%) şi lombo-aortici (sensibilitate de 75% şi specificitate de 91%).
    ● Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), ecografia abdominala sau intravaginala şi limfografia, nu sunt investigatii recomandate de rutina în evaluarea preterapeutică a cancerului invaziv al colului uterin, însă pot fi folosite optional. IRM este considerat superior tomografiei computerizate în evaluarea extensiei tumorale şi comparabil cu aceasta în ce priveste aprecierea interesarii ganglionare.
    ● CT de torace se indica în cazul prezentei metastazelor pulmonare.
    ● Aprecierea chirurgicala a invaziei ganglionilor pelvini şi lombo-aortici este optionala, iar utilizarea PET este inca în studiu.


    2.4. STADIALIZARE
    Standard
    2.4.1. Clasificarea FIGO
    St 0: Carcinom în situ, carcinom intraepitelial.
    St I: Carcinom localizat strict la nivelul colului
    St IA: carcinom de col preclinic, diagnosticat numai prin examen microscopic
    St.IA1: invazie stromala ≤ 3 mm în profunzime şi ≤ 7 mm în suprafaţa
    St IA2: invazie stromala > 3 mm , dar nu > 5 mm în profunzime, şi ≤ 7 mm în suprafaţa
    St IB: leziune evidenta clinic, localizata la nivelul colului sau leziune preclinica mai mare decat St IA
    St IB1: leziune cu dimensiune ≤ 4 cm
    St IB2: leziune cu dimensiune > 4 cm
    St II: carcinom extins în afara colului, dar nu până la peretele pelvin. Tumora invadează vaginul, dar nu până la 1/3 inferioara
    St IIA: fără invazie parametrială evidenta, invazia celor 2/3 superioare ale vaginului.
    St IIB: invazie parametrială, dar nu până la peretele pelvin
    St III: tumora se extinde până la peretele pelvin sau invadează 1/3 inferioara a vaginului. Se includ toate cazurile cu hidronefroza sau rinichi nefunctional.
    St IIIA: invazia 1/3 inferioare a vaginului, fără extensie la peretele pelvin
    St IIIB: extensie până la peretele pelvin sau hidronefroza sau rinichi nefunctional
    St IV: tumora extinsa în afara pelvisului sau invadează mucoasa vezicala sau rectala. Edemul bulos al vezicii urinare nu se include în St IV.
    St IVA: invazia organelor invecinate (biopsie pozitiva de la nivelul vezicii sau rectului)
    St IVB: propagare la organe la distanta


    Optiuni
    2.4.2. Stadializarea FIGO modificata de MDAnderson Cancer Center (MDACC)
    Un sistem de stadializare similar cu FIGO este cel introdus de Universitatea din Texas - MDAnderson Cancer Center, care are avantajul definirii cu mai mare precizie a invaziei parametriale. Aceasta stadializare are importanţa în primul rand pentru radioterapeuţi, în stabilirea cu mai mare precizie a tehnicii de iradiere, având totodata şi valoare prognostica.
    Permite evaluarea mai precisa a extinderii bolii, respectiv a invaziei parametriale în St II (1/3 mediala sau 2/3 mediale) şi infiltratia uni- sau bilaterala a parametrului în St III.

    Stadiu II
    IIA: tumora infiltreaza cele 2/3 superioare ale vaginului sau portiunea mediala a parametrului
    IIB: tumora infiltreaza parametrul mai mult decat jumatatea distantei până la peretele pelvin sau carcinom endocervical (col "în butoias" ≥ 6 cm)

    Stadiu III
    IIIA: tumora infiltreaza un parametru până la peretele pelvin sau treimea inferioara a vaginului
    IIIB: infiltrarea ambelor parametre până la peretele pelvin sau a unui parametru până la perete şi a treimii inferioare a vaginului
    Pentru stadiile I şi IV clasificarea se suprapune cu stadializarea FIGO.

    2.4.3. Stadializarea TNM
    Stadializarea TNM este mai puţin utilizata, din cauza dificultatii stabilirii categoriei N prin examinarile paraclinice neinvazive.
    Tumora primara (T)
    Tis: Carcinom în situ; carcinom intraepitelial
    T1: Carcinom limitat strict la nivelul colului
    T1a: Carcinom microinvaziv (invazie stromala incipienta)
    T1a1: invazie stromala ≤ 3 mm în profunzime şi ≤ 7 mm în suprafaţa
    T1a2: invazie stromala > 3 mm, dar nu > 5 mm în profunzime şi ≤ 7 mm în suprafaţa

    T1b: Toate celelalte cazuri T1; cancerul ocult se noteaza "occ"
    T2: Carcinom extins în afara colului, dar nu până la peretele pelvin
    T2a: Fără invazie parametrială
    T2b: Invazie parametrială

    T3: Tumora extinsa până la peretele pelvin. La tuseul rectal nu exista spatiu liber între tumora şi peretele pelvin. Tumora invadează 1/3 inferioara a vaginului. Se includ toate cazurile cu hidronefroza sau rinichi nefunctional, cu excepţia celor cunoscute a avea alta cauza
    T3a: Fără extensie la peretele pelvin
    T3b: Extensie la peretele pelvin sau hidronefroza sau rinichi nefunctional

    T4: Tumora extinsa inafara pelvisului sau invazia mucoasei vezicale sau rectale. Edemul bulos nu se considera T4.
    T4a: Invazia organelor vecine


    Ganglioni limfatici (N)
    Nx: Ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi
    N0: Fără invazia ganglionilor regionali
    N1: Invazia ganglionilor limfatici regionali
    Ganglionii limfatici regionali includ: grupele ganglionare paracervical, parametrial, iliac extern, obturator, hipogastric, iliac comun şi, presacrat.

    Metastaze la distanta (M)
    M0: fără metastaze la distanta
    M1: Metastaze la distanta prezente.

    Adenopatia lombo-aortica are semnificaţie de metastaza.
    Precizări
    În aceste sisteme de stadializare se includ toate tipurile histologice. Când exista o incertitudine în stadializare, bolnava se include în stadiul mai puţin avansat.
    Sistemele de stadializare clinice se bazeaza pe evaluarea clinica (inspecţie, palpare), colposcopie, biopsie, conizatie, chiuretaj endocervical, histeroscopie, cistoscopie, rectoscopie şi examinari radiologice (evaluare toracica, renala, scheletica). Limfografia, arteriografia, tomografia computerizata, rezonanta magnetica şi examinarea laparascopica sau laparatomia nu sunt utilizate pentru stabilirea stadiului clinic.
    Invazia vezicala sau rectala trebuie confirmata biopsic. Edemul bulos la nivelul vezicii urinare şi ingrosarea mucoasei rectale nu sunt criterii definitorii pentru stadializare. Pacientele cu hidronefroza sau rinichi nefunctional, determinat de extinderea tumorii se includ în stadiul III B, indiferent de constatarile de la nivelul pelvisului.


    2.4.4. Evaluarea chirurgicala a extinderii regionale
    Nu se utilizeaza de rutina, decat în cadrul unor trialuri clinice.
    Categoriile pT, pN, pM corespund categoriilor T, N, M.
    Clasificarea TNM a tumorilor maligne specifică pentru pN0 necesitatea examinarii a minimum 10 ganglioni limfatici pelvini extirpaţi cu ocazia limfadenectomiei pelvine. Tot aici sunt precizate categoriile N1:
    N1a: metastaze în 1-2 ganglioni limfatici situaţi sub artera iliaca comuna
    N1b: metastaze în 3 sau mai mulţi ganglioni situaţi sub artera iliaca comuna
    N1c: metastaze în oricare ganglion limfatic situat de-a lungul arterei iliace comune



    2.5. CLASIFICARE HISTOLOGICA
    Carcinomul scuamos (spinocelular) invaziv
    Reprezinta 80-90% din cancerele de col uterin.

    Standard
    Sistemul cel mai frecvent utilizat imparte carcinomul scuamos în:
    ● keratinizant cu celule mari
    ● nekeratinizant cu celule mari
    ● cu celule mici


    Optiuni
    Carcinomul scuamos poate fi clasificat:
    ● bine diferentiat
    ● moderat diferentiat
    ● slab diferentiat


    Adenocarcinomul invaziv
    Reprezinta aproximativ 15-20 % din totalul cancerelor invazive ale colului uterin. Poate prezenta urmatoarele forme histopatologice:
    ● adenocarcinom pur
    ● carcinom adenoscuamos (mixt: adenocarcinom+carcinom spinocelular)
    ● endometrioid
    ● cu celule clare
    ● adenocarcinom mucinos
    ● adenocarcinom seros



    3. INDICATII TERAPEUTICE STANDARD ŞI ALTERNATIVE
    3.1. CARCINOMUL IN SITU (CARCINOMUL INTRAEPITHELIAL, CIN III):
    STADIUL 0
    Inaintea începerii tratamentului este obligatoriu examenul histologic al piesei obtinute prin biopsia dirijata colposcopic sau al piesei de conizatie pentru a exclude o leziune invaziva.

    Standard
    Tratamentul recomandat este reprezentat de conizatie, realizata cu acul diatermic, ansa diatermica sau cu bisturiul clasic. Verificarea histopatologica a marginilor fragmentului excizat este obligatorie. Dacă acestea sunt negative, interventia are un caracter curativ. Dacă acestea sunt pozitive, se poate recurge la doua atitudini: fie o noua reexcizie cu examen histopatologic, când pacienta doreste conservarea fertilitatii sau refuza histerectomia, fie o histerectomie totala simpla, cu sau fără conservarea anexelor. Histerectomia poate fi efectuata pe cale abdominala sau vaginala, în functie de experienta operatorului sau anatomia locala a pacientei.

    Stadiul IA
    Stadiul IA1
    Standard
    1. Histerectomia totala este tratamentul de electie pentru marea majoritate a pacientelor. Anexele vor fi conservate la femeile în premenopauza, exceptand situaţii de patologie anexiala asociata sau cele în care pacientele nu doresc pastrarea anexelor.
    2. În cazul prezentei invaziei vasculo-limfatice creşte riscul metastazelor ganglionare (3 %) şi impune limfadenectomia pelvina (clasica sau laparoscopica). În cazul pacientelor cu interesare a ganglionilor pelvini tratamentul standard consta în asocierea radio-chimioterapiei concomitente.

    Optiuni
    1. Conizaţia poate reprezenta o optiune rezonabila pentru femeile care doresc pastrarea fertilitatii. Pentru această categorie de paciente, conizatia este posibila dacă marginile de rezectie ale piesei operatorii sunt negative şi dacă nu exista invazie vasculo-limfatica.
    2. Brahiterapia intracavitara este indicată în cazul pacientelor inoperabile din motive medicale.

    Stadiul IA2
    Standard
    1. Histerectomia radicala cu limfadenectomie pelvina (HRLP) este tratamentul de electie, având în vedere riscul metastazelor ganglionare > 5%. În cadrul histerectomiei radicale rezectia trebuie să cuprindă 1/2 interna a parametrelor (clasa Piver II).
    La femeile în premenopauza anexele pot fi conservate, cu condiţia ca ele să fie normale. Pentru a evita iradierea lor, în cazul în care examenul histopatologic postoperator ar indica aceasta terapie, se recomanda transpozitia lor la nivelul santurilor parietocolice şi marcarea lor cu clipuri radioopace.

    2. În cazul invaziei ganglionare pelvine se indica radio-chimioterapie concomitenta.

    Optiuni
    1. În cazul pacientelor tinere se poate opta pentru conizatie sau trahelotomie.
    2. Histero-colpectomie largita cu limfadenectomie pelvina (HCL). - în cazul invaziei tumorale între 3-5 mm (riscul metastazelor ganglionare este > 10%)
    3. Brahiterapie intracavitara - în caz de contraindicatie chirurgicala din motive medicale, dacă nu exista invazia spatiului limfatic.

    Stadiul I B
    Stadiul IB1
    Standard
    1. Histerectomie radicala cu limfadenectomie pelvina fără iradiere preoperatorie. Iradiere pelvina postoperatorie (46 Gy/23 fr) asociata cu chimioterapie bazata pe cisplatin în caz de ganglioni pelvini pozitivi, margini chirurgicale pozitive, parametre invadate.
    2. Radioterapie: iradiere externa pe pelvis asociata cu 2 sau mai multe aplicaţii de brahiterapie intracavitara.
    3. Tratament asociat radio-chirurgical: brahiterapie 60 Gy (doza echivalenta) în punctul A, urmata la 6-8 saptamani de interventie chirurgicala. Iradiere pelvina postoperatorie asociata cu chimioterapie bazata pe cisplatin în caz de ganglioni pelvini pozitivi, margini chirurgicale pozitive, parametre invadate, emboli limfatici prezenţi.
    4. Radioterapie ca prima etapa terapeutica pentru pacientele cu adenocarcinom de dimensiuni peste 3 cm.
    5. Iradierea ganglionilor paraaortici - dacă la interventia chirurgicala se evidentiaza ganglioni paraaortici pozitivi (extirpabili sau nu) şi tumora pelvina este controlabila. Postoperator se indica radioterapie "extended-field" (iradiere pelvina şi paraaortica) asociata cu chimioterapie bazata pe cisplatin.

    Optiuni
    Iradierea profilactica a ganglionilor paraaortici (44-45 Gy/ 22-25 fr) în cazul:
    tumorii cervicale ≥ 4 cm
    în prezenta ganglionilor pelvini pozitivi în piesa de HRLP.


    Stadiul IB2
    Standard
    1. Radioterapie: iradiere externa pe pelvis (45-46 Gy) + concomitent cu chimioterapie bazata pe cisplatin, asociata cu 2 sau mai multe aplicaţii de brahiterapie intracavitara (10 Gy). Reevaluare la doza de 46+10 Gy, în vederea deciderii conduitei în continuare: radioterapie exclusiva sau interventie chirurgicala. (histerectomie radicala cu limfadenectomie pelvina.).
    2. Iradierea ganglionilor paraaortici concomitent cu chimioterapie, dacă la interventia chirurgicala se evidentiaza ganglioni paraaortici pozitivi (extirpabili sau nu).

    Optiuni
    Iradiere paraaortica profilactica şi chimioterapie bazata pe cisplatin: la bolnavele operate, dacă examenul histologic al piesei operatorii evidentiaza ganglioni pelvini pozitivi.

    Stadiul II A
    1. Radioterapie: iradiere externa pe pelvis concomitent cu chimioterapie bazata pe cisplatin asociata cu 2 sau mai multe aplicaţii de brahiterapie intracavitara, cu reevaluare la doza de 46+10 Gy, în vederea deciderii conduitei în continuare: radioterapie exclusiva sau interventie chirurgicala. (histerectomie radicala cu limfadenectomie pelvina.) (idem St IB2 standard).
    2. Iradierea ganglionilor paraaortici concomitent cu chimioterapie, dacă la interventia chirurgicala se evidentiaza ganglioni paraaortici pozitivi (extirpabili sau nu) şi tumora pelvina este controlabila.

    Optiuni
    1. Iradiere paraaortica profilactica (DT= 44 - 45 Gy) şi chimioterapie bazata pe cisplatin: la bolnavele operate, dacă examenul histologic al piesei operatorii evidentiaza ganglioni pelvini pozitivi.
    2. Radioterapie "extended-field" (iradiere pelvina şi paraaortica) asociata cu chimioterapie bazata pe cisplatin - dacă bilantul preterapeutic evidentiaza ganglioni paraaortici mariti de volum.

    Stadiul II B
    Standard
    1. Conduita standard în stadiul IIB este radioterapia. Radioterapie: iradiere externa pe pelvis concomitent cu chimioterapie bazata pe cisplatin asociata cu 2 sau mai multe aplicaţii de brahiterapie intracavitara Chirurgia (HRLP) va fi utilizata numai în cazuri bine selectionate, evaluate după radioterapie.
    2. Radioterapie: externa: DT=54-56 Gy/pelvis, tehnica "box" + supraimpresiune pe volumul tumoral central prin brahiterapie intracavitara (până la DT=85 Gy în punctul A) + chimioterapie concomitenta (cu cisplatin)

    Optiuni
    1. Supraimpresiune pe volumul tumoral central: prin iradiere externa tehnica "pendulara" (DT=10-14 Gy).
    2. Iradiere paraaortica profilactica + chimioterapie bazata pe cisplatin: la bolnavele operate, dacă examenul histologic al piesei operatorii evidentiaza ≥ 3 ganglioni pelvini pozitivi.
    3. Iradierea ganglionilor paraaortici (44-50 Gy) mariti (>1 cm) la examenul computer tomografic: tehnica "extended-field" asociat cu chimioterapie cu cisplatin - dacă exista sansa obtinerii controlului tumorii primare prin radio-chimioterapie

    Stadiul III
    Standard
    Radioterapie: externa (DT=60 Gy/pelvis, tehnica "box") + supraimpresiune pe volumul tumoral central (brahiterapie intracavitara până la DT=85 Gy în punctul A) + Chimioterapie concomitenta (bazata pe cisplatin)

    Optiuni
    1. Supraimpresiune pe volumul tumoral central: prin iradiere externa tehnica "pendulara" (DT=10-14 Gy).
    2. Reevaluare la doza de iradiere de 44-46 Gy/ pelvis + supraimpresiune pe tumora centrala (10-14 Gy): în cazul raspunsului favorabil la nivelul parametrelor (= operabilitate) dar cu relicvat tumoral central care nu poate fi controlat cu radioterapie exclusiva - interventie chirurgicala cu intentie de radicalitate (HCL cu biopsie ganglionara para-aortica) după un interval de 4-6 saptamani. Dacă se confirma histologic invazia ganglionilor para-aortici: postoperator iradierea ganglionilor para-aortici + chimioterapie.
    3. Iradierea ganglionilor paraaortici (44 - 50 Gy) mariti (> 1 cm) la examenul computer tomografic: tehnica "extended-field" asociat cu chimioterapie bazata pe cisplatin - dacă exista sansa obtinerii controlului tumorii primare prin radio-chimioterapie

    Stadiul IV
    Stadiul IV A
    Standard
    Radioterapie + chimioterapie bazata pe cisplatin.

    Stadiul IV B
    Standard
    Radioterapie paliativa - pentru tumora primara sau metastaze la distanta (osoase, cerebrale, etc).
    Chimioterapie
    Optiuni pentru chimioterapie (de preferat în cadrul unor trialuri clinice)
    ● Taxol/Cisplatin (rata de răspuns RR:46%)
    ● Cisplatin/Gemcitabina (RR: 41%)
    ● Topotecan/Cisplatin (RR: 30-40%)
    ● Ifosfamida ( RR: 15%-30%)
    ● Irinotecan (RR 21% la paciente tratate anterior cu chimioterapie)
    ● Cisplatin (RR: 15%-25%)
    ● Taxol (RR: 17%)


    3.2. CANCERUL COLULUI UTERIN RESTANT
    Stadializarea şi indicatiile terapeutice sunt identice cu cele ale cancerului de col uterin pe uter intact.

    3.3. CANCERUL DE COL UTERIN ASOCIAT SARCINII
    Indicatia terapeutica depinde de stadiul bolii şi de vârsta sarcinii, precum şi dorinţa pacientei.
    Cancerul în situ diagnosticat histologic, prin biopsie, în timpul sarcinii, poate fi urmarit până la termen, iar după nastere se poate aplica terapia definitivă.

    Trimestrul I de sarcina
    St I şi IIA:
    1. Chirurgie: Histerectomie radicala cu limfadenectomie pelvina
    2. Radioterapie externa pelvis, tehnica "box"+ brahiterapie. Are caracter adjuvant şi se aplică doar în cazurile cu invazie ganglionara sau parametrială ( a se vedea terapia stadiilor I şi II A)

    St IIB-III:
    1. Evacuarea fatului (se recomanda folosirea prostaglandinelor în acest scop).
    2. Radioterapie (RTE + intracavitara) + chimioterapie


    Trimestrul II de sarcina
    Maturitatea fetala este atinsa între 32-34 saptamani, fatul putandu-se adapta, de obicei, fără probleme la viaţa extrauterina. Decizia depinde foarte mult de dorinţa mamei şi este obligatorie obtinerea consimtamantului informat al acesteia.
    Dacă se opteaza pentru intreruperea cursului sarcinii, aceasta se va face cu prostaglandine administrate intravaginal. După evacuarea fetala, tratamentul se va face în functie de stadiul bolii.
    Dacă se opteaza pentru supravietuirea fatului, se va efectua operatia cezariana între 32-34 saptamani, iar terapia va fi adaptata stadiului bolii.

    Trimestrul III de sarcina
    Se practica operatia cezariana începând cu 32-34 saptamani, iar tratamentul se adapteaza stadiului bolii.
    Pentru stadiile IB-IIA, histerectomia radicala se va efectua în continuarea operaţiei cezariene. Se practica operatia cezariana începând cu 32-34 saptamani, iar tratamentul se adapteaza stadiului bolii.
    Pentru stadiile IB-IIA, histerectomia radicala se va efectua în continuarea operaţiei cezariene.
    Nasterea naturala nu este contraindicata în stadiile operabile, exceptand tumorile exofitice care pot determina hemoragii importante postpartum. Prognosticul nu este influentat de calea de nastere ci de stadiul bolii.
    În stadiile IIB-IIIB se prefera operatia cezariana urmata de terapia obisnuita acestor stadii .
    Morbiditatea legata de chirurgia radicala practicata în timpul sarcinii este similara celei constatate la pacientele negravide. Supravietuirea la distanta este identica cu cea a pacientelor negravide.

    3.4. CANCERUL DE COL DESCOPERIT ACCIDENTAL DUPA HISTERECTOMIA TOTALA SIMPLA
    De cele mai multe ori diagnosticul nu este suspectat preoperator, iar alteori histerectomia simpla se efectueaza pentru o leziune în situ, dar examenul patologic descopera o leziune invaziva.
    Dacă examenul histopatologic definitiv arata doar un carcinom în stadiul 0 sau IA1, nu este necesară o terapie adjuvantă.
    În cazul unei leziuni invazive se indica radioterapie externa + chimioterapie concomitenta ± brahiterapie

    3.5. CANCER DE COL UTERIN RECIDIVAT SAU METASTAZAT
    Nu exista un tratament standard, opţiunea depinde de localizarea recidivei şi de tratamentul anterior.
    Recidiva pelvina:
    după brahiterapie sau chirurgie: radioterapie externa + chimioterapie.
    după radioterapie externa ± brahiterapie: chirurgie, dacă este posibil tehnic.

    Metastaze la distanta
    ● chimioterapie - optional
    ● iradiere antialgica

    Optiuni pentru chimioterapia paliativa:
    ● Taxol/Cisplatin (rata de remisie RR:46%)
    ● Cisplatin/Gemcitabina (RR: 41%)
    ● Topotecan/Cisplatin (RR: 25-30%)
    ● Ifosfamida (RR: 15%-30%)
    ● Irinotecan (RR 21% la paciente tratate anterior cu chimioterapie)
    ● Cisplatin (RR: 15%-25%)
    ● Taxol (RR: 17%)



    4. EVALUAREA RĂSPUNSULUI TERAPEUTIC
    Primul control: la 2 luni de la terminarea radioterapiei sau chirurgiei, când se apreciaza situaţia locala:
    ● remisie completa (RC) respectiv ToNoMo
    ● remisie parţială (RP) cu specificarea statusului actual în raport cu situaţia initiala
    ● boala stationara (ST) sau în evolutie (EV) cu specificarea statusului actual în raport cu situaţia initiala


    5. URMARIRE POST-TERAPEUTICA
    Periodicitate:
    ● în primul an post-terapeutic: la 3 luni interval
    ● în al doilea an: la 6 luni interval
    ● după doi ani: o dată pe an

    Anamneza: durere pelvina şi/sau sciatica, edem al membrelor inferioare, hemoragie, slabire în greutate, tulburari mictionale, constipatie, greturi, varsaturi (subocluzie, insuficienta renala)
    Examen ginecologic: - cu valvele, tuseu vaginal şi rectal.
    Examen citologic vaginal: în cazul unei leziuni la nivelul vaginului
    Ecografie sau CT abdominala: în prezenta simptomatologiei pentru recidiva tumorala, hidronefroza. Optional: IRM abdomino-pelvin.
    Radiografie toracica: o dată/an
    Examinari de laborator: hemo-leucograma, uree, creatinina serica: la cazurile simptomatice.
    Optional: marker tumoral SCC.


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016