Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 2 august 2011  de practica medicala pentru specialitatea neonatologie - Urmarirea nou-nascutului cu risc pentru sechele neurologice si de dezvoltare (Anexa nr. 13)*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

GHID din 2 august 2011 de practica medicala pentru specialitatea neonatologie - Urmarirea nou-nascutului cu risc pentru sechele neurologice si de dezvoltare (Anexa nr. 13)*)

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 586 bis din 18 august 2011
---------
    *) Aprobat de Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 1.232 din 2 august 2011 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 din 18 august 2011.




Ministerul Sãnãtãţii Publice Colegiul Medicilor Asociaţia de Neonatologie
   Comisia Consultativã de din România din România
 Pediatrie şi Neonatologie


                COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE
                            Ghidul 13/Revizia 1
                                 3.12.2010




    Publicat de Asociaţia de Neonatologie din România
    Editor: Maria Livia Ognean
    (c) Asociaţia de Neonatologie din România, 2011

    Grupul de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor încurajeazã schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.
    Orice parte din acest ghid poate fi copiatã, reprodusã sau distribuitã, fãrã permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: (a) ghidul sau fragmentul sã nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale, (b) persoanele sau instituţiile care doresc sã copieze, reproducã sau distribuie ghidul sau fragmente din acestea, sã informeze Asociaţia de Neonatologie din România şi (c) Asociaţia de Neonatologie din România sã fie menţionatã ca sursã a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.

    Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sãnãtãţii Publice prin Ordinul nr. ........ din ............... şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. ..... din .......................... şi de Asociaţia de Neonatologie din România în data de ..........

    Precizãri
    Ghidurile clinice pentru Neonatologie sunt elaborate cu scopul de a ajuta personalul medical sã ia decizii privind îngrijirea nou-nãscuţilor. Acestea prezintã recomandãri de bunã practicã medicalã clinicã bazate pe dovezi publicate (literatura de specialitate) recomandate a fi luate în considerare de cãtre medicii neonatologi şi pediatri şi de alte specialitãţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea tuturor nou-nãscuţilor.
    Deşi ghidurile reprezintã o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţioneazã sã înlocuiascã raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicalã este un proces integrativ care trebuie sã ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientului sau, în cazul nou-nãscutului, a pãrinţilor, precum şi resursele, caracteristicile specifice şi limitãrile instituţiilor medicale. Se aşteaptã ca fiecare practician care aplicã recomandãrile în scop diagnostic, terapeutic sau pentru urmãrire, sau în scopul efectuãrii unei proceduri clinice particulare sã utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al nou-nãscutului în funcţie de particularitãţile acestuia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.
    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţiile conţinute în ghid sã fie corecte, redate cu acurateţe şi susţinute de dovezi. Date fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, autorii nu pot şi nu garanteazã cã informaţia conţinutã în ghid este în totalitate corectã şi completã. Recomandãrile din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la tema propusã şi abordãrile terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, recomandãrile se bazeazã pe consensul experţilor din cadrul specialitãţii. Totuşi, acestea nu reprezintã în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectã în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.
    Ghidurile clinice, spre deosebire de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru o singurã modalitate de diagnostic, management, tratament sau urmãrire a unui caz sau ca o modalitate definitivã de îngrijire a nou-nãscutului. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare în funcţie de circumstanţele individuale şi opţiunea pãrinţilor nou-nãscutului, precum şi de resursele şi limitãrile specifice ale instituţiei sau tipului de practicã medicalã. Acolo unde recomandãrile acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificãrilor trebuie justificate detaliat.
    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declinã responsabilitatea legalã pentru orice inacurateţe, informaţie perceputã eronat, pentru eficacitatea clinicã sau succesul oricãrui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate ca urmare a utilizãrii sau aplicãrii lor. De asemenea, ele nu îşi asumã responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie sã verifice literatura de specialitate prin intermediul surselor independente şi sã confirme cã informaţia conţinutã în recomandãri, în special dozele medicamentelor, este corectã.
    Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mãrcii sau al producãtorului, nu constituie sau implicã o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţã de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizatã în scop publicitar sau în scopul promovãrii unui produs.
    Opiniile susţinute în aceastã publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintã în mod necesar opiniile Fundaţiei Cred.

    Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuã. Cea mai recentã versiune a acestui ghid poate fi accesatã prin internet la adresa ................

    Tipãrit la ...........
    ISSN ................


    Grupul de Coordonare a elaborãrii ghidurilor
    Comisia Consultativã de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sãnãtãţii Publice
    Prof. Dumitru Orãşeanu
    Comisia de Obstetricã şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România
    Prof. Dr. Vlad I. Tica
    Asociaţia de Neonatologie din România
    Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu

    Preşedinte - Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu
    Co-preşedinte - Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin
    Secretar - Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea
    Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului

    Coordonatori:
    Prof. Univ. Dr. Gabriela Zaharie
    Dr. Adrian Ioan Toma
    Scriitor:
    Dr. Eugen Mâţu
    Membri:
    Dr. Ileana Vãtavu
    Dr. Constanţa Nãscutzi
    Dr. Maria Livia Ognean
    Dr. Ioana Roşca
    Dr. Beata Acs

    Mulţumiri

    Mulţumiri experţilor care au evaluat ghidul:
    Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin
    Prof. Univ. Dr. Constantin Ilie
    Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea
    Conf. Univ. Dr. Valeria Filip

    Mulţumim Dr. Maria Livia Ognean pentru coordonarea şi integrarea activitãţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie.

    Mulţumim Fundaţiei Cred pentru suportul tehnic acordat pentru buna desfãşurare a activitãţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie şi organizarea întâlnirilor de consens.


    Abrevieri

    TINN - terapie intensivã neonatalã
    VLBW - very low birth weight (prematuri cu greutate foarte micã la naştere)
    VG - vârstã de gestaţie
    Vcr - vârstã cronologicã
    VPM - vârstã postmenstrualã
    VC - vârstã corectatã
    SGA - small for gestational age (nou-nãscut mic pentru vârsta de gestaţie)
    AGA - appropiate for gestational age (nou-nãscut cu greutate corespunzãtoare vârstei)
    LGA - large for gestational age (nou-nãscut mare pentru vârsta de gestaţie)
    EHIP - encefalopatie hipoxic-ischemicã perinatalã
    LPV - leucomalacie periventricularã
    BPC - boalã pulmonarã cronicã
    EUN - enterocolitã ulcero-necroticã
    ROP - retinopatia prematurului
    DQ - coeficient de dezvoltare
    IQ (QI) - coeficient de inteligenţã
    SDR - sindrom de detresã respiratorie
    CPAP - continuous positive airway pressure (presiune pozitivã continuã în cãile aeriene)
    MDI - Mental Developmental Index (coeficient de dezvoltare mentalã)
    AOAE - otoemisii acustice automate
    AABR - potenţiale evocate auditive automate
    GMFCS - Gross Motor Function Classification System (sistemul de clasificare a funcţionalitãţii motorii grosiere)
    BINS - Bayley Infant Developmental Screener (testul screening de evaluare a dezvoltãrii copilului Bayley)


    1. Introducere
    O parte din nou-nãscuţii pacienţi ai secţiilor de terapie intensivã neonatalã (TINN) prezintã, datoritã imaturitãţii sau anumitor boli, riscul apariţiei unor sechele neurologice. Pentru aceastã categorie de copii este necesarã urmãrirea periodicã în cadrul unui program special care permite depistarea precoce a tulburãrilor neurologice şi de dezvoltare [1].
    Pentru a obţine maxim posibil de recuperare în cazul acestor pacienţi, diagnosticul de afectare neurologicã trebuie pus cât mai precoce prin utilizarea unor teste screening sau a unui examen eficient din punct de vedere al costului, cu specificitate şi valoare predictivã cunoscute, care sã identifice dintr-o populaţie indivizii cu risc de a dezvolta o anumitã afecţiune [2].
    Numãrul nou-nãscuţilor cu risc externaţi din secţia de TINN înregistreazã o continuã creştere datoritã îmbunãtãţirii tehnicilor de terapie intensivã şi acumulãrii de experienţã în domeniu [3]. În aceste condiţii se fac eforturi, pe plan naţional şi internaţional, pentru elaborarea unui standard de urmãrire (followup) a nou-nãscuţilor cu risc externaţi din secţia de neonatologie [4].
    Un program de follow-up oferã posibilitatea de a standardiza practica în domeniu, furnizeazã date cu privire la consecinţele morbiditãţilor şi tratamentelor şi permite compararea diferitelor unitãţi sau intervenţii.
    Urmãrirea pe termen lung a pacienţilor externaţi din secţia de TINN este necesarã în cadrul studiilor multicentrice [4]. De asemenea, poate atrage atenţia asupra morbiditãţilor pe termen lung asociate cu patologia perinatalã. Ca urmare a aplicãrii acestor programe s-a constatat cã intervenţiile efectuate în cadrul îngrijirii acestui tip de nou-nãscuţi pot avea consecinţe pe termen lung [4] şi cã anumite intervenţii pentru care a fost observat un beneficiu pe termen scurt au consecinţe nefavorabile pe termen lung ca de exemplu: administrarea postnatalã de steroizi [5,6] şi oxigenoterapia [7,8] la prematuri.
    Un program standardizat de urmãrire a nou-nãscuţilor cu risc permite, de asemenea, compararea datelor diferitelor centre, evidenţierea posibilitãţilor de îmbunãtãţire a calitãţii actului medical prin adoptarea practicilor sigure şi eficiente pe termen lung [9-13].
    Ghidul de urmãrire a nou-nãscutului cu risc este conceput la nivel naţional. Acesta precizeazã standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz clinic concret care trebuie respectate de practicieni indiferent de nivelul unitãţii sanitare în care activeazã.
    Ghidurile clinice pentru neonatologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tãrie a afirmaţiilor şi grade de recomandare. În schimb, protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate.

    2. Scop
    Scopul ghidului de faţã este de a standardiza la nivel naţional metodologia de urmãrire a nou-nãscutului cu risc externat din secţia de TINN.
    Ghidul se adreseazã medicilor neonatologi şi pediatri implicaţi în urmãrirea nou-nãscutului cu risc, de asemenea medicilor neurologi pediatri, medicilor cu specialiatea recuperare medicalã şi medicilor de familie. Informaţiile prezentate în acest ghid se doresc utile, de asemenea, pentru specialitãţile conexe implicate în urmãrirea acestei categorii de pacienţi: specialişti în psihiatrie pediatricã, psihologi, kinetoterapeuţi, logopezi, medici specialişti în oftalmologie şi audiologie. Informaţiile prezentate în ghid se adreseazã, de asemenea, personalului aflat în procesul de instruire în specialitãţile de mai sus.
    Prezentul ghid este elaborat pentru îndeplinirea urmãtoarelor deziderate:
    - creşterea calitãţii asistenţei medicale (acte şi proceduri medicale profilactice)
    - aducerea în actualitate a unei probleme cu impact asupra sãnãtãţii nou-nãscuţilor, sugarilor şi copiilor mici
    - aplicarea evidenţelor în practica medicalã; diseminarea unor noutãţi ştiinţifice legate de aceastã temã
    - integrarea unor servicii prevenţie şi monitorizare
    - reducerea variaţiilor în practica medicalã (cele care nu sunt necesare)
    - ghidul constituie un instrument de consens între clinicienii de diferite specialitãţi implicaţi
    - ghidul protejeazã clinicianul din punctul de vedere a malpraxisului
    - ghidul asigurã continuitate între serviciile oferite de medici şi asistente
    - ghidul permite structurarea documentaţiei medicale
    - ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii
    - permite armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţionale
    Se prevede ca acest ghid sã fie adoptat pe plan local şi regional.

    3. Metodologia de elaborare

    3.1. Etapele procesului de elaborare
    Ca urmare a solicitãrii Ministerului Sãnãtãţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru neonatologie, Asociaţia de Neonatologie din România a organizat în 28 martie 2009 la Bucureşti o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru neonatologie.
    A fost prezentat contextul general în care se desfãşoarã procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentatã metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, un plan de lucru şi au fost agreate responsabilitãţile pentru fiecare instituţie implicatã. A fost aprobatã lista de subiecte a ghidurilor clinice pentru neonatologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE).
    În data de 26 septembrie 2009, în cadrul Conferinţei Naţionale de Neonatologie din România a avut loc o sesiune în cadrul cãreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.
    Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând scriitorul/scriitorii şi o echipã de redactare, precum şi un numãr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost ales un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.
    Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi privind metodologia redactãrii ghidurilor, dupã care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.
    Pe parcursul citirii ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate neonatologie, cãruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţatã în clar pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilitãţii actului medical.
    Dupã verificarea din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea a 2-a a ghidului, versiune care a fost trimisã pentru evaluarea externã la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat, dupã caz, comentariile şi propunerile de modificare fãcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea a 3-a a ghidului. Aceastã versiune a fost prezentatã şi supusã discuţiei detaliate, punct cu punct, în cadrul unor Întâlniri de Consens care au avut loc la Bran în perioada 23-25 iulie 2010 şi la Bucureşti în data de 3-5 decembrie 2010, cu sprijinul Fundaţiei Cred. Participanţii la Întâlnirile de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbãtute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradãrii recomandãrilor şi formulãrii.
    Evaluarea finala a ghidului a fost efectuatã utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de cãtre Comisia Consultativã de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sãnãtãţii Publice, Comisia de Pediatrie şi Neonatologie (?) a Colegiul Medicilor din România şi Asociaţia de Neonatologie din România.
    Ghidul a fost aprobat de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice prin Ordinul nr. .............

    3.2. Principii
    Ghidul clinic pentru "Urmãrirea nou-nãscutului cu risc de sechele neurologice şi de dezvoltare" a fost conceput cu respectarea principilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru neonatologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborãrii ghidurilor clinice pentru Neonatologie şi de Asociaţia de Neonatologie din România.
    Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a cãutat şi selecţionat, în scopul elaborãrii recomandãrilor şi argumentãrilor aferente, cele mai importante şi mai actuale dovezi ştiinţifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohortã, studii retrospective şi analitice, cãrţi, monografii). În acest scop au fost folosite pentru cãutarea informaţiilor urmãtoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului.
    Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazatã pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizatã o explicaţie bazatã pe nivelul dovezilor şi a fost precizatã puterea ştiinţificã (acolo unde existã date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizatã alãturat tãria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.

    3.3. Data reviziei
    Acest ghid clinic va fi revizuit în 2013 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modificã recomandãrile fãcute.

    4. Structurã
    Acest ghid de neonatologie este structurat în subcapitole:
    - definiţii şi evaluare
    - conduitã
    - monitorizare
    - aspecte administrative
    - bibliografie
    - anexe.

    5. Definiţii şi evaluare
    5.1 Definiţii.

    5.1.1. Categorii de nou-nãscuţi



Standard Nou-nãscutul cu risc de sechele neurologice şi de dezvoltare este nou-nãscutul
               care prezintã, datoritã imaturitãţii sau a anumitor afecţiuni manifestate în
               perioada neonatalã, riscul apariţiei unor sechele neurologice şi de dezvoltare
               (anexa 3). E
Standard Nou-nãscutul cu risc crescut este nou-nãscutul care prezintã în perioada
               neonatalã o patologie severã, ameninţãtoare de viaţã şi frecvent cu apariţia
               ulterioarã a unor sechele neurologice şi de dezvoltare severe la supravieţuitori
               (anexa 4). E
Standard Vârsta gestaţionalã (VG) se defineşte ca perioada de timp scursã de la prima zi
               a ultimului ciclu menstrual normal pânã la data naşterii [14,15]. C
Standard Vârsta cronologicã (VCr) a unui nou-nãscut este reprezentatã de vârsta în zile
               scursã de la naştere [14]. C
Standard Vârsta postmenstrualã (VPM) a unui nou-nãscut (copil) este definitã ca perioada
               de timp scursã de la prima zi a ultimului ciclu menstrual şi naştere (vârsta de
               gestaţie) plus perioada de timp scursã de la naştere (vârsta cronolologicã) [14]. C
Standard Vârsta corectatã (VC) reprezintã vârsta copilului calculatã de la data probabilã a
               naşterii [14]. C
Standard Vârsta postconcepţionalã reprezintã intervalul de timp scurs între data
               concepţiei şi data naşterii. E
Standard Nou-nãscutul prematur este nou-nãscutul cu VG mai micã de 37 de sãptãmâni
               (259 sau mai puţine zile de sarcinã) [14-17]. C
Standard Nou-nãscutul la termen (sau matur) este nou-nãscutul cu VG cuprinsã între 37
               şi 41 de sãptãmâni şi 6 zile (260 pânã la 294 de zile de sarcinã) [14-17]. C
Standard Nou-nãscutul post-termen (postmatur) este nou-nãscutul cu VG mai mare de 42
               de sãptãmâni (mai mare de 294 de zile de sarcinã) [14-17]. C
Standard Nou-nãscutul cu greutate la naştere (GN) micã pentru VG (small for gestational
               age - SGA) este nou-nãscutul a cãrui GN se aflã sub percentila 10 pentru VG [16,17]. C
Standard Nou-nãscutul cu greutatea la naştere adecvatã (sau corespunzãtoare) pentru
               VG (appropriate for gestational age - AGA) este nou-nãscutul a cãrui GN este
               cuprinsã între percentilele 10 şi 90 pentru VG [16,17]. C
Standard Nou-nãscutul cu greutatea mare la naştere pentru VG (large for gestational age
               - LGA) este nou-nãscutul a cãrui GN se aflã peste percentila 90 pentru VG [16,17]. C



    5.1.2. Patologie neonatalã sau cu origine în perioada neonatalã



Standard Encefalopatia neonatalã hipoxic-ischemicã (EHIP) este un sindrom clinic
               constând în alterarea funcţiilor neurologice la un copil la termen sau aproape de
               termen în decursul primei sãptãmâni de viaţã, manifestatã prin dificultãţi în
               iniţierea şi menţinerea respiraţiei, deprimare a tonusului şi reflexelor, alterarea
               stãrii de conştienţã şi deseori convulsii, la care se poate afirma o etiologie
               hipoxic-ischemicã perinatalã [18,19]. C
Standard Hemoragia intraventricularã este hemoragia cu punct de plecare la nivelul
               matricei germinative cu sau fãrã extindere la nivelul sistemului ventricular, cea
               mai frecventã varietate de hemoragie cerebralã neonatalã, caracteristicã
               prematurului [20,21]. (clasificarea - anexa 5) C
Standard Leucomalacia periventricularã (LPV) este o leziune de tip ischemic a substanţei
               albe periventriculare caracterizatã de prezenţa unor leziuni necrotice evidente
               adesea sub formã de chisturi mici la examinarea histopatologicã sau
               imagisticã [22]. (clasificarea LPV - anexa 6). C
Standard Accidentul ischemic perinatal reprezintã întreruperea focalã a fluxului sangvin
               cerebral secundar unei ischemii, tromboze sau embolii arteriale sau venoase
               cerebrale apãrut în perioada cuprinsã între sãptãmâna 20-a vieţii fetale şi a 28-a
               zi de viaţã postnatal, confirmatã imagistic sau anatomopatologic [23]. C
Standard Hematomul subdural reprezintã extravazarea de sânge în spaţiul subdural [24]. C
Standard Hemoragia subarahnoidianã reprezintã extravazarea de sânge în spaţiul
               subarahnoidian [24]. C
Standard Meningita este o boalã infecţioasã caracterizatã prin inflamaţia meningelui [25]. C
Standard Hidrocefalia reprezintã acumularea în exces a lichidul cefalorahidian la nivelul
               spaţiilor lichidiene cerebrale [26]. C
Standard Convulsiile reprezintã descãrcãri electrice paroxistice excesive şi sincrone
               neuronale datorate depolarizãrii neuronilor sistemului nervos central [27,28]. C
Standard Boala pulmonarã cronicã (BPC) (descrisã anterior ca şi displazie
               bronhopulmonarã) reprezintã nevoia suplimentarã de oxigen peste 28 de zile la
               un copil fost prematur cu VG sub 32 de sãptãmâni care este evaluat la 36 de
               sãptãmâni postmenstrual sau la 28 de zile postnatal dar înainte de 56 de zile de
               viaţã [29]. C
Standard Enterocolitã ulcero-necroticã (EUN) este o severã afecţiune gastrointestinalã
               perinatalã caracterizatã de ischemie intestinalã parţialã sau totalã localizatã mai
               ales la nivelul ileonului terminal, afectând mai ales prematurii [30]. C
Standard Retinopatia prematurului (ROP) este o afecţiune severã vascularã proliferativã
               retinianã [31]. C



    5.1.3. Patologie neurologicã



Standard Paralizia cerebralã este o tulburare neurologicã neprogresivã al cãrei diagnostic
               se pune cel mai devreme la vârsta de 2 ani, caracterizatã prin anomalii ale
               tonusului muscular, obosealã muscularã, mişcãri involuntare, ataxie sau o
               combinaţie a celor de mai sus, apãrutã ca urmare a acţiunii factorilor patogeni
               asupra unui creier în curs de dezvoltare [32,33]. C
Standard Retardul mental reprezintã o dizabilitate caracterizatã prin limitãri semnificative
               atât ale funcţiei intelectuale cât şi ale comportamentului adaptativ [34]. C
Standard Spectrul de boli autist reprezintã un continuu de boli asociate de tip cognitiv şi
               neurocomportamental care prezintã urmãtoarele aspecte definitorii de bazã:
               deficit de socializare, de comunicare verbalã şi non-verbalã şi modele repetitive
               şi restrictive de comportament [35]. C
Standard Epilepsia este definitã prin apariţia a douã sau mai multe convulsii neprovocate
               (în absenţa altei boli, a febrei, traumatismelor sau intoxicaţiilor) [36]. C
Standard Coeficientul de dezvoltare reprezintã expresia numericã a vârstei de dezvoltare
               a unui copil şi se obţine prin împãrţirea vârstei de dezvoltare obţinutã dupã
               aplicarea testului de dezvoltare la vârsta cronologicã a copilului şi înmulţirea
               rezultatului cu 100 (prescurtare QD sau DQ) [37]. C
Standard Coeficientul de inteligenţã (QI sau IQ) reprezintã o mãsurã a inteligenţei şi se
               obţine prin împãrţirea vârstei mentale la vârsta cronologicã şi înmulţirea cu
               100 [37]. C



    5.2. Evaluare
    5.2.1 Categorii de nou-nãscuţi cu risc
    5.2.1.1. Nou-nãscuţi cu risc major



Standard Medicul neonatolog trebuie sã includã în programul de follow-up urmãtoarele
               categorii de nou-nãscuţi: B
               - nou-nãscuţi cu GN mai micã de 1000 g şi/sau VG mai micã de 28 de sãptãmâni
               - nou-nãscuţi la termen sau aproape de termen cu EHIP, formã moderatã sau severã
               - nou-nãscuţi cu bilirubinã sericã mai mare de 20 mg/dl sau care au necesitat
               exsangvinotransfuzie.
Argumentare Aceste categorii de nou-nãscuţi prezintã un risc crescut de apariţie a sechelelor
               neurologice, neuro-senzoriale şi de dezvoltare (anexa 7) [8,12,18,38-52].
Standard Medicul neonatolog trebuie sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii
               care au prezentat în perioada neonatalã patologie neurologicã: B
               - meningitã
               - hemoragii cerebrale
               - LPV
               - hidrocefalie
               - convulsii
               - infarct cerebral.
Argumentare Afectarea neurologicã de etiologie ischemicã [24,39,49-55], hemoragicã [24,54-60],
               infecţioasã [25,61-64] sau de tipul descãrcãrilor paroxistice (convulsii) [65-74] se
               asociazã frecvent cu apariţia ulterioarã de tulburãri motorii, cognitive,
               comportamentale şi senzoriale (anexa 7). III
Standard În cazul nou-nãscutului cu convulsii neonatale medicul trebuie sã aplice
               prevederile din ghidul de diagnostic şi management a convulsiilor neonatale. E
Standard Medicul neonatolog trebuie sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii
               prematuri cu VG mai mare de 28 de sãptãmâni şi GN mai mare de 1000 g dacã B
               aceştia au prezentat în cursul internãrii urmãtoarele patologii:
               - sindrom de detresã respiratorie (SDR) necesitând suport respirator
               - EUN
               - BPC
               - crize de apnee şi bradicardie.
Argumentare Prematurii ventilaţi mecanic prezintã forme severe de SDR comparativ cu nou-
               nãscuţii care nu au avut nevoie de ventilaţie, având risc crescut de sechele
               neurologice şi de dezvoltare [47,75,76] (anexa 7). BPC şi EUN constituie factori de
               risc pentru probleme neurologice pe termen îndelungat [46]. III
Standard Medicul neonatolog trebuie sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii cu
               sepsis. B
Argumentare Sepsis-ul neonatal este asociat cu un risc crescut de morbiditãţi neurologice
               severe [77-80] (anexa 7). III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii la
               termen ventilaţi mecanic în perioada neonatalã. B
Argumentare Ventilaţia mecanicã este necesarã în formele grave ale unor afecţiuni neonatale,
               pulmonare sau de altã naturã [38,80]. Ventilaţia asistatã constituie ea însãşi un
               factor asociat cu riscul de sechele neurologice, neuro-comportamentale şi
               senzoriale (anexa 7) [47,52,81]. III
Standard Medicul neonatolog trebuie sã îndrume nou-nãscuţii cu urmãtoarele diagnostice
               spre clinicile de specialitate pentru precizare de diagnostic, tratament şi E
               monitorizare (dispensarizare):
               - sindroame cromozomiale şi genetice diagnosticate sau suspectate
               - malformaţii cerebrale
               - boli neuro-musculare
               - malformaţii complexe cardiace, pulmonare, abdominale, genitale şi ale membrelor.
Argumentare Deşi aceste categorii de nou-nãscuţi au risc crescut de sechele neurologice şi
               de dezvoltare [82], îngrijirea lor nu este de competenţa centrelor de neonatologie.
               Riscul de sechele neurologice este clar asociat cu aceste patologii şi
               tratamentul şi recuperarea trebuie începute imediat. IV
Standard Medicul trebuie sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii cu GN sub 3
               deviaţii standard faţã de VG, indiferent dacã sunt nãscuţi la termen sau prematuri. B
Argumentare Nou-nãscuţii mici pentru VG au o prevalenţã mai mare a complicaţiilor
               neurologice cronice comparativ cu nou-nãscuţii cu greutate adecvatã pentru VG
               de VG similare (anexa 7) [75,81-84]. III



    5.2.1.2. Alte categorii de nou-nãscuţi cu risc



Opţiune Medicul neonatolog poate sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii mici B
               pentru VG la termen şi prematuri.
Argumentare Nou-nãscuţii mici pentru VG au o prevalenţã mai mare a complicaţiilor
               neurologice cronice comparativ cu nou-nãscuţii cu greutate adecvatã pentru VG
               de VG similare (anexa 7) [75,81-84]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul neonatolog sã includã în programul de follow-up nou-nãscuţii
               din sarcini multiple cu mai mult de 2 feţi. B
Argumentare Tripleţii prezintã scoruri Bayley MDI (Mental Developmental Index) semnificativ
               mai scãzute ca gemenii sau nou-nãscuţii unici la 6, 12 şi 24 de luni şi au o
               integrare socialã mai scãzutã la 24 de luni comparativ cu gemenii şi feţii unici [85]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã includã în programul de follow-up prematurii
               proveniţi din sarcini gemelare. B
Argumentare Gemenii au risc de deficit ponderal [86,87], paralizie cerebralã [88,89], retard
               mental [88-90] şi întârziere a limbajului [91] faţã de nou-nãscuţii unici de aceeaşi
               VG (anexa 7). III
Opţiune Medicul poate include în programul de follow-up nou-nãscuţii proveniţi din
               mame care prezintã abuz de droguri sau/şi de alcool. B
Argumentare În cazul copiilor din mame consumatoare de heroinã pot apare sechele pe
               termen mediu şi lung [92-97]. În cazul mamelor consumatoare de alcool se descrie
               apariţia sindromului de alcoolism fetal şi sechele neurologice şi
               comportamentale pe termen lung (anexa 7) [93,98,99]. III
Opţiune Medicul poate include în programul de follow-up nou-nãscuţii la care examenul
               neurologic la externare este anormal. C
Argumentare Examenul neurologic efectuat la externarea din maternitate poate identifica un
               grup de nou-nãscuţi fãrã patologie aparentã dar cu anomalii ale funcţiilor
               neurologice care pot evolua ulterior spre anomalii neurologice şi de
               dezvoltare [100]. IV
Opţiune Medicul poate include în programul de follow-up nou-nãscuţii care fac parte din
               studii clinice sau observaţionale. C
Argumentare Calitatea studiilor clinice sau observaţionale creşte cu cât pacientul este mai
               bine investigat şi dacã urmãrirea cazului este efectuatã pe termen mai lung. În
               general, studiile care au ca subiecţi nou-nãscuţii au o componentã de follow-up
               de cel puţin pânã la 2 ani [101]. IV



    5.2.2. Durata programului de urmãrire a nou-nãscutului cu risc



Standard Medicul trebuie sã urmãreascã pacientul inclus în programul de follow-up pânã
               la 2 ani VC. C
Argumentare Semnele neurologice şi neuro-comportamentale evolueazã pe parcursul primilor
               2 ani de viaţã. Se considerã cã nici unul din semnele neurologice majore
               prezente la aceastã datã nu va dispare ulterior [102]. Se considerã cã urmãrirea
               nou-nãscutului cu risc pânã la 2 ani este apanajul neonatologului [103,104]. IV
Recomandare Se recomandã ca la finele perioadei de urmãrire a nou-nãscutului cu risc
               medicul sã îndrume copilul spre centrele specializate care pot asigura terapia şi
               monitorizarea acestora în funcţie de tipul de risc sau patologie. C
Argumentare Existã deficienţe care nu se manifestã pânã la vârsta şcolarã deoarece funcţiile
               superioare (memorie, atenţie, limbaj, funcţii cognitive) nu intrã în acţiune pânã în
               anumite momente [1,102]. Acest program de urmãrire este de cele mai multe ori
               apanajul specialiştilor în pediatria dezvoltãrii [105]. IV



    5.2.3. Calendarul vizitelor (anexa 8)



Standard Medicul trebuie sã programeze prima vizitã a pacientului în programul de folow-up
               la externarea din maternitate în cazul nou-nãscutului la termen şi la 40 de
               sãptãmâni VC în cazul nou-nãscutului prematur. C
Argumentare Evaluarea la externarea din maternitate deceleazã anomaliile prezente iniţial şi
               reprezintã o bazã pentru examinãrile viitoare. Evaluarea prematurului la 40 de
               sãptãmâni VC permite aplicarea unui standard pentru toţi prematurii şi
               evaluarea întârzierilor, maturarea neurologicã a prematurului fiind concordantã
               cu VC [5,102]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul sã trimitã fiecare pacient din grupul nou-nãscuţilor cu
               risc la o evaluare la clinica/serviciul/medicul specialist de neurologie pediatricã
               în decursul primelor 3 luni de dupã externarea din maternitate. C
Argumentare Existã forme severe ale sechelelor neurologice la pacienţii externaţi din secţiile
               de TINN la care recuperarea trebuie iniţiatã imediat. De asemenea, în cazul
               leziunilor unilaterale existã forme fruste în care intervenţia extrem de precoce ar
               putea asigura o recuperare aproape completã [100,102,106,107]. Competenţa cu
               privire la decizia de includere în programul de intervenţie precoce sau
               continuarea programului de follow-up aparţine medicului neurolog pediatru. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze a doua vizitã a pacientului în programul de
               follow-up a nou-nãscuţilor cu risc la 2 luni vârstã postnatalã la cei nãscuţi la
               termen şi VC la prematuri. C
Argumentare În formele grave ale anomaliilor neurologice şi de dezvoltare primele semne
               apar la vârstã micã, fiind necesarã intervenţia precoce [100,102,106]. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze a treia vizitã a pacientului în programul de
               follow-up la 6 luni vârstã postnatalã la cei nãscuţi la termen şi VC la prematuri. C
Argumentare Depistarea precoce a unor anomalii neuro-comportamentale permite includerea
               pacientului într-un program de intervenţie timpurie [4,100,102]. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze a patra vizitã a pacientului în programul de
               follow-up la 12 luni vârstã postnatalã la cei nãscuţi la termen şi VC la prematuri. C
Argumentare La vârsta de 12 luni poate fi evaluat neuro-comportamental şi pot fi evaluate
               procese cognitive şi forme primitive de limbaj. De asemenea, la aceastã vârstã
               scade influenţa factorilor de mediu asupra performanţelor copilului [4,102]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul sã programeze o vizitã intermediarã a pacientului la
               vârsta de 18 luni postnatalã la cei nãscuţi la termen şi VC la prematuri. C
Argumentare Vizita intermediarã poate detecta anumite anomalii în curs de constituire
               permiţând o intervenţie timpurie [4,102]. IV
Standard Medicul trebuie sã programeze a cincea vizitã a pacientului în programul de
               follow-up la 24 luni vârstã postnatalã la cei nãscuţi maturi şi VC la prematuri. B
Argumentare La vârsta de 18-24 de luni factorii de mediu încep sã exercite o influenţã mai
               mare asupra rezultatelor testelor. Abilitãţile motorii şi cele cognitive sunt clar
               separate, se dezvoltã capacitãţile de limbaj şi gândire şi se poate efectua o
               predicţie adecvatã a dezvoltãrii la vârsta şcolarã [108-110]. Este momentul în care
               se pot evalua cu certitudine funcţiile motorie şi cognitivã, când sunt constituite
               principalele sindroame majore şi minore [4,102]. Anomaliile constatate la aceastã
               vârstã nu mai pot fi considerate tranzitorii [102]. Pentru a compara testele standard
               este necesarã examinarea la VC [111,112]. III



    5.2.4. Urmãrire oftamologicã (anexa 9)



Standard Medicul neonatolog trebuie sã solicite consult oftalmologic pentru toţi nou-
               nãscuţii prematuri cu VG mai micã sau egalã cu 34 de sãptãmâni sau GN mai
               micã de 2000 de grame la 4 sãptãmâni de viaţã dar nu înainte de 31 de
               sãptãmâni vârstã corectatã (anexa 8). B
Argumentare Prematurii cu VG mai micã de 34 de sãptãmâni au risc de a prezenta ROP.
               ROP este cauzã principalã de cecitate la copil [108,109]. Incidenţa bolii este în
               creştere în ţãrile cu dezvoltare medie şi este invers proporţionalã cu VG şi GN la
               prematuri. Criteriile de screening ţin cont de recomandãrile internaţionale [31] dar
               se adapteazã condiţiilor specifice fiecãrei ţãri [113-117]. III
Standard Medicul neonatolog trebuie sã solicite consult oftalmologic la prematurii cu VG
               mai mare de 34 de sãptãmâni sau GN mai mare de 2000 g dacã aceştia prezintã
               factori de risc perinatali (anexa 10). B
Argumentare Factorii menţionaţi în anexa 8 constituie factori de risc pentru ROP şi existã
               riscul apariţiei de forme severe chiar şi la prematuri cu VG mai mari de 34 de
               sãptãmâni [113-117]. III
Standard Medicul trebuie sã trimitã la consult oftalmologic prematurii menţionaţi în cele 2
               standarde precedente conform indicaţiilor medicului oftalmolog. C
Argumentare Alte consecinţe ale prematuritãţii (strabism, ambliopie, tulburãri de refracţie)
               alãturi de consecinţele pe termen lung ale retinopatiei pot fi identificate prin
               examinare oftalmologicã repetatã [118-120]. IV



    5.2.5. Urmãrire audiologicã (anexa 11)



Recomandare Se recomandã ca medicul din centrul de grad III sã realizeze testarea
               audiologicã a tuturor nou-nãscuţilor la externarea din maternitate. B
Argumentare Hipoacuzia congenitalã este o problemã importantã de sãnãtate publicã având o
               frecvenţã de 1-3/1000 nou-nãscuţi sãnãtoşi şi de 10-20/1000 nou-nãscuţi care
               prezintã factori de risc pentru hipoacuzie. Nedepistarea hipoacuziei în timp util
               duce la întârziere în dezvoltarea abilitãţilor receptive şi expresive de
               comunicare [121,122]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã indice testarea auzului folosind otoemisiunile
               acustice automate (AOAE) ca prima metodã de testare în cazul nou-nãscuţilor
               care nu prezintã factori de risc pentru hipoacuzie. B
Argumentare AOAE este o metodã simplã, sigurã, rapidã, cu un rezultat uşor de interpretat
               care poate fi efectuatã de o persoanã instruitã [121-125]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã indice folosirea potenţialele evocate auditive
               automate (AABR) pentru testarea audiologicã a nou-nãscuţilor cu risc (anexa
               12) [126-153]. B
Argumentare Nou-nãscuţii din TINN prezintã factori de risc pentru hipoacuzie neurosenzorialã
               şi neuropatie auditivã [122]. Neuropatia auditivã nu poate fi detectatã cu ajutorul
               AOAE şi necesitã testare prin metoda AABR [125]. III



    6. Monitorizare



Standard Pentru monitorizarea creşterii medicul trebuie sã noteze la fiecare vizitã
               urmãtorii parametri: C
               - greutatea
               - talia
               - perimetrul cranian.
Argumentare Perimetrul cranian este principalul indicator al creşterii cerebrale la nou-
               nãscut [100,102,106]. Interpretarea sa se face raportat la ceilalţi indicatori ai
               creşterii. Urmãrirea curbei ponderale şi a taliei ajutã la depistarea anomaliilor
               asociate [100,106]. IV
Standard Medicul trebuie sã evalueze fiecare din parametrii mai sus menţionaţi pe curbele
               de creştere corespunzãtoare. B
Argumentare Interpretarea evoluţiei parametrilor antropometrici (greutate, talie, perimetru
               cranian) se face în funcţie de curbele specifice pentru diferite etape de vârstã şi
               ţinând cont de VC la foştii prematuri [100,106,154]. III
Recomandare Se recomandã ca pentru evaluarea creşterii medicul sã utilizeze urmãtoarele
               curbe: B
               - la naştere: curbele Lubchenco (anexa 13)
               - dupã naştere, pentru prematuri: curbe de creştere specifice pentru prematuri
               (anexa 14)
               - dupã naştere, pentru nou-nãscuţi la termen: curbe de creştere specifice în
               funcţie de tipul de alimentaţie.
Argumentare Interpretarea evoluţiei parametrilor antropometrici (greutate, talie, perimetru
               cranian) se face în funcţie de curbele specifice pentru diferite etape de vârstã şi
               greutãţi la naştere [100,106,154]. Creşterea nou-nãscuţilor prematuri este diferitã
               de a nou-nãscuţilor la termen în primii doi ani de viaţã [154]. Creşterea diferã şi
               în funcţie de tipul de alimentaţie (ghidul de alimentaţie a nou-nãscutului la termen
               sãnãtos). III
Standard Medicul trebuie sã efectueze la fiecare vizitã un examen clinic complet al nou-
               nãscutului. B
Argumentare Examenul clinic al copilului poate decela prezenţa unei patologii asociate,
               neobservatã de pãrinţi sau de medicul de familie [1].
Standard Medicul trebuie sã efectueze la fiecare vizitã de follow-up un examen neurologic
               complet al copilului. B
Argumentare Examenul neurologic (efectuat la vârsta adecvatã) poate identifica copiii cu
               anomalii uşoare, moderate sau severe. Este important ca examenele sã fie
               seriate deoarece în cazul copiilor cu anomalii uşoare sau tranzitorii se constatã
               în timp o ameliorare, spre deosebire de copiii cu anomalii cu debut precoce şi
               severe la care ameliorarea este puţin probabilã şi prognosticul neurologic este
               nefavorabil [4,155]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã foloseascã pentru examenul neurologic la prima
               vizitã (externarea din maternitate sau 40 sãptãmâni VC) examenul neurologic al
               nou-nãscutului dupã Amiel Tison (anexa 15). C
Argumentare Examenul neurologic al nou-nãscutului dupã Amiel Tison cuprinde proceduri
               standardizate de evaluare a maturitãţii şi stãrii neurologice a nou-nãscutului,
               permite clasificarea nou-nãscuţilor în grupe cu risc şi ghidarea urmãririi şi
               intervenţiilor ulterioare [100,102,106].
Recomandare Se recomandã ca medicul sã foloseascã pentru examinarea neurologicã a
               sugarilor şi copiilor mici (pânã la 2 ani) examenul neurologic Amiel-Tison pentru
               copilul cu vârsta 0-6 ani (anexa 16). C
Argumentare Examenul neurologic al copilului inclus în programul de follow-up este o parte
               integrantã a evaluãrii dar nu este încã standardizat [4]. Examenul Amiel-Tison
               este conceput unitar putând fi administrat copiilor de la vârsta de nou-nãscut
               pânã la 6 ani. Permite clasificarea copiilor în funcţie de patologie şi de
               severitatea anomaliilor [102]. IV
Standard Medicul trebuie sã evalueze copilul la fiecare vizitã din programul de follow-up
               cu un test (sau baterie de teste) standardizat care sã investigheze dezvoltarea
               motorie, cognitivã şi comportamentalã. B
Argumentare Apariţia unor disfuncţii cu prevalenţã mare şi severitate redusã (deficit al QI,
               deficite de învãţare, deficit de atenţie şi hiperreactivitate, deficite
               neuropsihologice şi probleme comportamentale) la pacienţii cu risc au subliniat
               necesitatea investigãrii detaliate a dezvoltãrii cognitive [4]. III
Recomandare Se recomandã ca medicul sã foloseascã testul Bayley Infant
               Neurodevelopmental Screener (BINS) pentru investigarea funcţiilor motorii,
               cognitive şi comportamentale la copiii sub 2 ani. C
Argumentare Bayley Infant Neurodevelopmental Screener este un test care evalueazã
               dezvoltarea copilului din punct de vedere al funcţiilor neurologice de bazã,
               funcţiilor receptive şi expresive şi a proceselor cognitive. Acest test a fost
               validat, este uşor de efectuat şi nu necesitã o calificare specialã [155,156].
Optiune Medicul poate folosi pentru investigarea funcţiilor motorii, cognitive şi
               comportamentale la copiii sub 2 ani testul Screener Bayley III în cazul în care a
               fost instruit în acest sens şi dispune de materialul necesar. C
Argumentare Testul Screener Bayley III este, ca şi BINS, un test de screening care evalueazã
               riscul de anomalii neurocomportamentale. Nu necesitã o pregãtire sau
               competenţe speciale pentru efectuare [157].
Optiune Medicul poate folosi testul Bayley III pentru investigarea funcţiilor motorii,
               cognitive şi comportamentale la pacienţii din programul de follow-up pânã la
               vârsta de 2 ani în cazul în care a fost instruit în acest sens şi dispune de
               materialul necesar. C
Argumentare Testul Bayley III este un test standardizat care se adreseazã copiilor între 4 şi
               42 de luni şi cuprinde item-uri din 4 domenii ale dezvoltãrii: cognitiv, limbaj
               (receptiv şi expresiv), motor (fin şi grosier) şi afectiv [158]. Testul determinã
               scoruri specifice pentru fiecare arie, scoruri care permit încadrarea în grupe de
               risc [159]. Validitatea a fost testatã pe loturi mari [158]. IV
Opţiune Medicul poate efectua evaluarea funcţiilor motorii, cognitive şi comportamentale
               a copilului inclus în programul de urmãrire a nou-nãscutului cu risc cu orice alt
               test standardizat (de exemplu Vojta, Bobath, etc). B
Argumentare Apariţia unor disfuncţii cu prevalenţã mare şi severitate redusã (deficit al QI,
               deficite de învãţare, deficit de atenţie şi hiperreactivitate, deficite
               neuropsihologice şi probleme comportamentale) la pacienţii cu risc au subliniat
               necesitatea investigãrii detaliate a dezvoltãrii cognitive [4]. şi alte teste
               standardizate s-au dovedit utile pentru evaluarea capacitãţilor motorii, cognitive
               şi comportamentale ale sugarului şi copilului mic în luarea deciziei de intervenţie
               precoce [159-166]. III
Recomandare În cazul pacienţilor cu deficite vizuale sau auditive se recomandã ca medicul sã
               efectueze teste specifice care sã permitã evaluarea capacitãţilor cognitive în
               aceastã situaţie specialã. C
Argumentare Copiii cu deficienţe vizuale sunt extrem de greu de examinat din punct de
               vedere cognitiv şi comportamental, deoarece majoritatea testelor uzuale sunt de
               tip senzorio-motor [4,158]. La copiii cu deficienţe auditive nu pot fi evaluate
               abilitãţile ce ţin de limbaj şi nu pot fi calculate scoruri corecte [2,15]. La
               copiii cu deficienţe motorii nu pot fi evaluate capacitãţile cognitive la care
               existã o componentã motorie [4,158]. IV
Recomandare În cazul pacienţilor cu deficite vizuale sau auditive la care nu s-au putut evalua
               capacitãţile cognitive cu ajutorul testelor specifice din cauza deficitelor
               senzoriale se recomandã ca medicul sã specifice concret acest lucru. C
Argumentare Copiii cu deficienţe vizuale sunt extrem de greu de examinat din punct de
               vedere cognitiv şi comportamental, deoarece majoritatea testelor uzuale sunt de
               tip senzorio-motor [4,158]. La copiii cu deficienţe auditive nu pot fi evaluate
               abilitãţile ce ţin de limbaj şi nu pot fi calculate scoruri corecte [2,158]. La
               copiii cu deficienţe motorii nu pot fi evaluate capacitãţile cognitive la care
               existã o componentã motorie [4,158]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul sã efectueze sau sã indice efectuarea unei ecografii
               transfontanelare la pacienţii din programul de urmãrire pentru nou-nãscuţii cu
               risc la prima vizitã din program (40 sãptãmâni vârstã corectatã) la anumite
               categorii de nou-nãscuţi (prezentate în anexa 17). C
Argumentare Aceste categorii de pacienţi prezintã riscul apariţiei unor leziuni sau risc de
               evoluţie a leziunilor deja existente [167-171]. Imaginile obţinute la ecografie ar
               putea modifica conduita terapeuticã. Toate acestea pot influenţa evoluţia şi
               prognosticul pacienţilor. IV



    7. Conduitã
    7.1. Metodologia de examinare şi conduita



Standard Medicul trebuie sã cunoascã tehnica de examinare neurologicã Amiel Tison a
               nou-nãscutului şi a copilului între 0 şi 2 ani precum şi modul de notare şi
               interpretare a rezultatelor. C
Argumentare Examenul neurologic cuprinde o serie de teste, are o anumitã tehnicã de
               execuţie, iar pe baza acestora se realizeazã un scor. Tehnica corectã de
               examinare permite acordarea de punctaje şi scoruri corecte. Pe baza scorurilor
               copiii sunt încadraţi în anumite grupe de risc [100,102,106]. Efectuarea incorectã
               a examenului duce la scoruri eronate şi la o încadrare neconformã cu realitatea. IV
Standard Medicul trebuie sã cunoascã tehnica de administrare a testului neuro-comportamental
               folosit (BINS, Bayley III Screener, Bayley III, etc.) precum şi
               modul de calculare şi interpretare a rezultatelor. C
Argumentare Testele cuprind o serie de item-uri cu o anumitã tehnicã de execuţie, pe baza
               cãrora se realizeazã un scor. Tehnica corectã de examinare permite acordarea
               de punctaje şi scoruri corecte. Pe baza scorurilor copiii sunt încadrati în anumite
               grupe de risc [156-158]. Efectuarea incorectã a examenului duce la scoruri eronate
               şi la o încadrare neconformã cu realitatea a pacienţilor. IV
Standard Medicul trebuie sã evalueze copilul cu item-urile testului corespunzãtoare vârstei
               corectate a copilului. C
Argumentare Fiecare etapã de vârstã are repere specifice de dezvoltare iar testul este
               conceput cu item-uri specifice pentru fiecare etapã [156-158]. IV
Standard Dupã efectuarea testului standardizat de evaluare neurologicã medicul trebuie
               sã calculeze scorul total obţinut şi sã încadreze copilul în una din grupele cu
               risc: scãzut, mediu sau crescut, în funcţie de punctajul obţinut. C
Argumentare Scorurile permit încadrarea pacienţilor în anumite grupe în funcţie de riscul de a
               dezvolta anomalii neurologice ulterioare [156-158]. IV
Standard Medicul trebuie sã îndrume pacientul evaluat cu ajutorul testelor standardizate
               în cadrul programului de urmãrire a nou-nãscului cu risc spre medicul neurolog
               în funcţie de scor conform îndrumãrilor din anexa 18. C
Argumentare Scorurile permit încadrarea pacienţilor în anumite grupe în funcţie de riscul de a
               dezvolta anomalii neurologice ulterioare şi permite intervenţia precoce [156-158]. IV
Standard Medicul trebuie sã trimitã cãtre neurologie pediatricã nou-nãscuţii cu examen
               neurologic anormal. C
Argumentare Este de competenţa medicului neurolog pediatru sã decidã dacã este vorba
               despre modificãri patologice sau doar devieri temporare de la normal [102]. IV
Standard Medicul trebuie sã defineascã drept nou-nãscuţi cu examen neurologic anormal
               acei nou-nãscuţi care la examenul neurologic Amiel-Tison al nou-nãscutului se
               încadreazã în grupul "prezenţa de semne neurologice în grad variabil". C
Argumentare Examenul neurologic al nou-nãscutului Amiel-Tison cuprinde la final o fişã de
               sintezã. Aceasta se bazeazã pe scorurile realizate de nou-nãscut [100]. IV
Standard Medicul trebuie sã trimitã cãtre neurologie pediatricã pacienţii care prezintã
               anomalii ale examenului neurologic notate cu 1 sau 2 în grila de examen
               neurologic Amiel-Tison pentru copilul de la 0 la 6 ani.
Argumentare Scorurile 1 sau 2 la diferite item-uri ale examenului au semnificaţia de anomalii
               moderate respectiv severe [102,106]. Este de competenţa medicului neurolog
               pediatru sã decidã dacã este vorba despre modificãri patologice sau doar
               devieri temporare de la normal. IV
Recomandare În cazul nou-nãscutului cu risc se recomandã ca medicul sã indice consult
               psihologic al familiei nou-nãscutului cu risc. E
Argumentare Nou-nãscutul cu risc, mai ales cel cu risc crescut, pentru apariţia de anomalii
               neurologice şi de dezvoltare pune deseori în dificultate relaţionarea la nivel
               familial, intervenţia psihologului fiind deseori necesarã pentru sprijinirea
               pãrinţilor şi buna funcţionalitate a familiei. E



    8. Aspecte administrative



Standard Fiecare unitate neonatalã regionalã trebuie sã organizeze în structura sa un
               cabinet de urmãrire a nou-nãscutului cu risc dupã externarea din maternitate. E
Argumentare Aceasta este o responsabilitate prevãzutã în lege. De asemenea, la acest nivel
               ar trebui sã primeascã, conform legii, îngrijiri, nou-nãscuţii din grupele cu risc
               menţionate mai sus [172,173]. IV
Recomandare Se recomandã ca unitãţile neonatale de nivel III sã organizeze în structura lor
               un cabinet de urmãrire a nou-nãscutului cu risc dupã externarea din maternitate. E
Standard Medicul de la centrele de nivel II care îngrijeşte pacienţi care îndeplinesc
               criteriile de includere în programul de urmãrire pentru nou-nãscuţi cu risc (a se
               vedea anexele 3 şi 4) trebuie sã trimitã aceşti pacienţi pentru dispensarizare în
               continuare. C
Argumentare Unele categorii de pacienţi care trebuie urmãrite în programul de follow-up pot fi
               îngrijite şi în centre de nivel II [172]. Urmãrirea în cadrul programelor pentru nou-
               nãscuţi cu risc nu se face însã la centre de nivel II, ea fiind un atribut al
               centrelor de nivel III sau a centrelor de neurologie pediatricã [103-105]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul de la centrul de nivel II sã trimitã pacientul care
               îndeplineşte criteriile de urmãrire într-un program pentru nou-nãscuţi cu risc
               cãtre serviciul de neurologie pediatricã. C
Argumentare Medicul de neurologie pediatricã are competenţe complete în a evalua nou-
               nãscutul cu risc şi în a decide conduita ulterioarã [103-105]. IV
Opţiune Medicul de la centrul de nivel II poate trimite pacientul care îndeplineşte criteriile
               de urmãrire într-un program pentru nou-nãscuţi cu risc cãtre un centru de nivel
               III care are un serviciu organizat de urmãrire a nou-nãscutului cu risc. C
Argumentare Centrele de nivel III au atribuţia de a organiza programe de urmãrire a nou-
               nãscuţilor cu risc [172]. Urmãrirea pacientului cu risc pânã la 2 ani este apanajul
               neonatologului [103,104]. IV
Standard Medicul şef al secţiei de nou-nãscuţi de la nivelul centrului care organizeazã
               serviciul de follow-up trebuie sã numeascã un medic coordonator al programului
               de urmãrire a nou-nãscuţilor cu risc. E
Standard Medicul curant trebuie sã evalueze înainte de externare fiecare nou-nãscut
               pentru a detecta prezenţa criteriilor de încadrare în grupul de nou-nãscuţi cu
               risc. E
Standard Medicul curant al copilului trebuie sã informeze familia nou-nãscutului cu risc
               înainte de externare cu privire la existenţa unui program de urmãrire a nou-
               nãscuţilor cu risc şi al rolului acestuia. E
Argumentare Aceasta asigurã o bunã aderenţã la program. De asemenea, este în concordanţã cu
               legislaţia în domeniu care prevede informarea completã a pacientului şi explicaţii
               cu privire la opţiunile diagnostice şi terapeutice [173,174]. IV
Standard Medicul curant trebuie sã menţioneze în biletul de externare al pacientului, ca şi
               în scrisoarea cãtre medicul de familie, includerea pacientului în programul de
               urmãrire a nou-nãscuţilor cu risc, consimţãmântul pãrintelui/pãrinţilor, data
               primei vizite şi un numãr de telefon de contact (pentru situaţiile în care pãrinţii
               doresc amânarea primului consult). C
Argumentare Menţionarea acestor date asigurã o bunã aderenţã la program. De asemenea,
               standardul este în concordanţã cu legislaţia în domeniu [173,174]. IV
Standard În cazul refuzului familiei de a se integra în programul de follow-up, refuzul va
               fi consemnat în scris de cãtre pãrinţi în foaia de observaţie a nou-nãscutului. E

Standard În cazul în care pacientul nu se prezintã la vizitã şi nu solicitã telefonic
               modificarea datei programãrii medicul trebuie sã considere pacientul ieşit din
               programul de follow-up. E
Argumentare Este puţin probabil ca un pacient sã se prezinte la programul de follow-up dupã
               absenţa de la vizitã şi în lipsa contactului telefonic [4]. IV
Standard Medicul coordonator al programului de urmãrire a nou-nãscuţilor cu risc trebuie
               sã asigure prin protocoale scrise colaborarea programului cu urmãtoarele servicii: E
               - clinicã/serviciu/cabinet de neurologie pediatricã
               - clinicã/cabinet de psihiatrie pediatricã
               - clinicã/cabinet de oftalmologie specializat în oftalmologie pediatricã
               - clinicã/cabinet de audiologie cu competenţã pentru pacienţi pediatrici
               - cabinet de psihologie pediatricã
               - clinicã de recuperare.
Argumentare Aceste specialitãţi sunt acelea care investigheazã şi trateazã patologia posibilã
               la pacienţii externaţi din secţia de TINN. IV
Recomandare Se recomandã ca la externare, medicul curant sã completeze fişa de înscriere a
               pacientului în programul de follow-up. E
Standard Fiecare centru care organizeazã serviciul de urmãrire a nou-nãscutului cu risc
               trebuie sã conceapã o fişã special destinatã acestui program. E
Standard La fiecare vizitã, medicul trebuie sã completeze fişa de vizitã respectivã. E
Standard La fiecare vizitã, medicul trebuie sã înmâneze pacientului o fişã/bilet, care sã
               cuprindã urmãtoarele: C
               - examinãrile efectuate
               - rezultatele examinãrilor
               - interpretarea acestora
               - indicaţia altor consulturi
               - data urmãtoarei vizite.
Argumentare Acest standard este în concordanţã cu legea nr. 95/2006 care prevede ca pacientul
               are dreptul la informare completã cu privire la diagnostic şi tratament [173], ca şi
               cu codul deontologic al Colegiului Medicilor [174]. IV
Standard În cazul în care sunt necesare consulturi suplimentare sau trimiterea cãtre
               specialist medicul trebuie sã informeze pacientul/pãrinţii despre acest fapt şi sã
               explice necesitatea acestora. C
Argumentare Acest standard este în concordanţã cu legea nr. 95/2006 care prevede ca pacientul
               are dreptul la informare completã cu privire la diagnostic şi tratament [173], ca şi
               cu codul deontologic al Colegiului Medicilor [174]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul coordonator al programului de urmãrire a nou-
               nãscuţilor cu risc sã realizeze periodic informãri ale colegilor cu privire la
               evoluţia pacienţilor şi la apariţia eventualelor sechele. B
Argumentare Una din funcţiile programului de follow-up este aceea de evaluare a rezultatelor
               secţiei de TINN şi de ghidare a atitudinii terapeutice şi a deciziilor bazat pe
               dovezi. Datele furnizate de program constituie un feed-back pentru
               unitate [1,86,108,159] care pot determina renunţarea la anumite practici sau
               adoptarea de practici corecte (a se vedea introducerea). III
Opţiune Medicii şefi de secţie sau medicii coordonatori ai programelor de follow-up pot
               compara între ele datele diferitelor secţii ca atare sau în cadrul unui registru
               naţional. B
Argumentare Funcţia de evaluare a rezultatelor se referã atât la compararea activitãţii secţiei
               în perioade de timp diferite cât şi la compararea activitãţii secţiilor
               diferite [1,4,102,106]. III



    9. Bibliografie

    1. Bennet FC: Developmental outcome. In: Avery GB, Fletcher MA, MacDonalld MG: Neonatology - Patophisiology and management of the newborn, Lippincott Williams & Wilkins Philadelphia 1999, 1479-1500
    2. Enãchescu D, Marcu M Gr: Sãnãtate publicã şi management sanitar. Ed All Bucureşti 1995;
    3. Toma AI: Sechele neurologice şi neuro-comportamentale observate la urmãrirea prematurilor cu greutate foarte micã la naştere. Revista Romana de Pediatrie 2003; 52(1): 118-129
    4. National Institute of Child Health and Human Development, National Institute of Neurologic Disorders and Stroke, and the Centers for Disease Control and Prevention: Follow-up Care of High-Risk Infants. Pediatrics 2004; 114: 1377-1397
    5. Barrington KJ: The adverse neuro-developmental effects of postnatal steroids in the preterm infant: a systematic review of RCTs. BMC Pediatr 2001; 1 :1
    6. Thebaud B, Lacaze-Masmonteil T, Watterberg K: Postnatal glucocorticoids in very preterm infants: "the good, the bad, and the ugly"? Pediatrics 2001; 107: 413-415
    7. Kinsey VE, Arnold HJ, Kalina RE et al: PaO2 levels and retrolental fibroplasia: a report of the cooperative study. Pediatrics 1977; 60: 655-668
    8. Msall ME, Phelps DL, DiGaudio KM et al: Severity of neonatal retinopathy of prematurity is predictive of neurodevelopmental functional outcome at age 5.5 years. Pediatrics 2000; 106: 998-1005
    9. Avery ME, Tooley WH, Keller JB et al: Is chronic lung disease in low birth weight infants preventable? A survey of eight centers. Pediatrics 1987; 79: 26-30
    10. Horbar JD, Rogowski J, Plsek PE et al: Collaborative quality improvement for neonatal intensive care. Pediatrics 2001; 107: 14-22
    11. Richardson DK, Shah BL, Frantz ID 3rd, Bednarek F, Rubin LP, McCormick MC: Perinatal risk and severity of illness in newborns at 6 neonatal intensive care units. Am J Public Health 1999; 89: 511-516
    12. Vohr BR, Wright LL, Dusick AM et al: Center differences and outcomes of extremely low birth weight infants. Pediatrics 2004; 113: 781-789
    13. Bivoleanu A, Muscalu M, Stamatin M: Neurodevelopmental outcome in VLBW neonates, Medimond SRL, K911C0679, Istambul, 2008; http://www.monduzzi.com/proceedings/moreinfo/20080911.htm; accesat mai 2010
    14. American Academy of Pediatrics and The American College of Obstetricians and Gynecologists: Guidelines for Perinatal Care. 5th Ed Elk Grove Village and Washington DC, AAP and ACOG 2002; 199-201, 378-379
    15. American Academy of Pediatrics, Committee on Fetus and Newborn: Age Terminology During the Perinatal Period. Policy Statement. Organizational Principles to Guide and Define the Child Health Care System and/or Improve the Health of All Children. Pediatrics 2004; 114(5): 1362-1364
    16. Lubchenco LO, Hansman C, Boye E: Intrauterine growth in length and head circumference as estimated from live births at gestational ages from 26 to 42 weeks. Pediatrics 1966: 37: 403-408
    17. Fletcher MA: Physical assessment and classification. In: MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK Avery's Neonatology: Patophysiology and Management of the Newborn. Lippincott Williams and Wilkins Philadelphia 2005; 327-350
    18. MacLennan A, The International Cerebral Palsy Task Force: A template for defining a causal relation between acute intrapartum events and cerebral palsy: international consensus statement. BMJ 1993; 319, 1054-1059
    19. Low JA: Intrapartum fetal asphyxia: definition, diagnosis and classification. Am J Obstet Gynecol 1997; 176: 957-959
    20. Volpe JJ: Intracranial Hemorrhage: Germinal Matrix-Intraventricular Hemorrhage in the Premature Infant. In: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 517-588
    21. Papile LA, Burnstein J, Burnstein R et al: Incidence and evolution of subependymal and intraventricular hemorrhage: a study of infants with birth weights less than 1,500 gm. J Pediatr 1978; 92: 529-534
    22. De Vries LS et al: The spectrum of leukomalacia using cranial ultrasound. Behav Brain Res 1992; 49: 1-6
    23. Raju TNK, Nelson KB, Ferriero D, Lynch JK: Ischemic Perinatal Stroke: Summary of a Workshop Sponsored by the National Institute of Child Health and Human Development and the National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Pediatrics 2007; 120: 609-616
    24. Volpe JJ: Intracranial Hemorrhage: Subdural, Primary Subarachnoid, Cerebellar, Intraventricular (Term Infant) and Miscelaneous. In: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 483-516
    25. Volpe JJ: Bacterial and Fungal Intracranial Infections. In: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 916-956
    26. McCullough DC, Balzer Martin LA: Current prognosis in overt neonatal hydrocephalus. J Neurosurg 1982; 57: 378-383
    27. Evans DJ, Levene M, Tsakmakis M: Anticonvulsivants for preventing mortality and morbidity in full term newborns with perinatal asphyxia. Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue 3. Art.No.: CD001240.DOI: 10.1002/14651858.CD001240.pub2.
    28. Levy ML, Masri LS, McComb JG: Outcome for preterm infants with germinal matrix hemorrhage and progressive hydrocephalus. Neurosurgery 1997; 41: 1111-1117
    29. American Academy of Pediatrics: Red Book Online: Respiratory Syncytial Virus. Section 3. Summaries of Infectious Diseases 2006; 1: 560
    30. Hartamn GE, Boyajian MJ, Choi SS, Eichelberger MR, Newman KD, Powell DM: Surgical care of conditions presenting in the newborn. In MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK: Avery's Neonatology Pathophysiology and Management of the Newborn. 6th Ed Lippincott Williams & Wilkins 2005; 1121
    31. American Academy of Pediatrics, American Association for Pediatric Ophthalmology and Strabismus, American Academy of Ophthalmology: Screening examination of premature infants for retinopathy of prematurity. Pediatrics 2006; 117(2): 572-576
    32. SCPE: Definition of CP. Dev Med and Child Neurol 2000; 42: 816-824
    33. Swaiman KF, Wu Y: Cerebral Palsy. In: Swaiman KF, Ashwal S, Ferreiro DM: Pediatric Neurology. Principles and Practice, Mosby Philadelphia 2006; 491-504
    34. Luckasson R, Borthwick-Duffy S, Buntinx WHE, Coulter DL, Craig EM, Reeve A et al AAMR: Mental retardation: Definition, classification and systems of support. Washington DC. American Association of Mental retardation, 2002; http://www.aamr.org; accesat mai 2010
    35. American Psychiatric Association: Diagnostic and statistical manual of mental disorders. 4th Ed Washington DC American Psychiatric Association, 2004; http://www.minddisorders.com/Del-Fi/Diagnostic-and-Statistical-Manual-of-Mental-Disorders.html; accesat mai 2010
    36. Camfield P, Camfield C: Pediatric Epilepsy: An overview. In: Swaiman KF, Ashwal S, Ferreiro DM - Pediatric Neurology. Principles and Practice. Mosby Philadelphia 2006; 981-988
    37. Merriam-Webster's Medical Dictionary, Merriam-Webster Inc 2007; http://www.merriamwebster.com/info/copyright.htm; accesat mai 2010
    38. Lee KG: Identifying the High-risk Newborn and Evaluating Gestational Age, Prematurity, Postmaturity, Largefor-Gestational-Age, and Small-for-Gestational-Age Infants. In Cloherty JP, Eichenwald EC, Stark AR: Manual of Neonatal Care. 5th Ed Lippincott Williams & Wilkins 2008; 483-528
    39. Perlman JM: Neurobehavioral deficits in premature graduates of intensive care - potential medical and neonatal environmental risk factors. Pediatrics 2001; 108: 1339-1348
    40. Perlman JM: White matter injury in the preterm infant: an important determination of abnormal neurodevelopment outcome. Early Hum Dev 1998; 53: 99-120
    41. Hack M, Fanaroff AA: Outcomes of children of extremely low birthweight and gestational age in the 1990's. Early Hum Dev 1999; 53: 193-218
    42. Botting N, Powls A, Cooke RW, Marlow N: Attention deficit hyperactivity disorders and other psychiatric outcomes in very low birthweight children at 12 years. J Child Psychol Psychiatry 1997; 38: 931-941
    43. Stjernqvist K, Svenningsen NW: Ten-year follow-up of children born before 29 gestational weeks: health, cognitive development, behaviour and school achievement. Acta Paediatr 1999; 88: 557-562
    44. Cooke RW, Abernethy LJ: Cranial magnetic resonance imaging and school performance in very low birth weight infants in adolescence. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 1999; 81: F116-F121
    45. Stewart AL, Rifkin L, Amess PN et al: Brain structure and neurocognitive and behavioural function in adolescents who were born very preterm. Lancet 1999; 353: 1653-1657
    46. Stevenson DK, Wright LL, Lemons JA et al: Very low birth weight outcomes of the National Institute of Child Health and Human Development Neonatal Research Network, January 1993 through December 1994. Am J Obstet Gynecol 1998; 179: 1632-1639
    47. Vohr BR, Wright LL, Dusick AM et al: Neurodevelopmental and functional outcomes of extremely low birth weight infants in the National Institute of Child Health and Human Development Neonatal Research Network, 1993-1994. Pediatrics 2000; 105: 1216-1226
    48. Ip S, Chung M, Kulig J, O'Brien R, Sege R, Glicken SM et al, The Subcommittee on Hyperbilirubinemia: Hyperbilirubinemia An Evidence-Based Review of Important Issues Concerning Neonatal Hyperbilirubinemia. Pediatrics 2004; 114: e130-e153
    49. Volpe JJ: Bilirubin and brain injury. In: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 619-651
    50. Ozmert E, Erdem G, Topcu M et al: Long-term follow-up of indirect hyperbilirubinemia in full-term Turkish infants. Acta Paediatr 1996; 85: 1440-1444
    51. Vannuci RC, Perlman JM: Interventions for perinatal hypoxic-ischemic encephalopathy. Pediatrics 1997; 100: 1004-1014
    52. Finer NN, Robertson CM, Richards RT et al: Hypoxic-ischemic encephalopathy in term neonates: perinatal factors and outcome. J Pediatr 1981; 98: 112-117
    53. Cooke RW, Abernethy LJ: Cranial magnetic resonance imaging and school performance in very low birth weight infants in adolescence. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 1999; 81: F116.F121
    54. Volpe JJ: Hypoxic-Ischemic Encephalopathy: Clinical Aspects. In: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 400-480
    55. Ment LR, Vohr B, Allan W et al: The etiology and outcome of cerebral ventriculomegaly at term in very low birth weight preterm infants. Pediatrics 1999; 104: 243-248
    56. Huang CC, Shen EY: Tentorial subdural hemorrhage in term newborns. Ultrasonographic diagnosis and clinical correlates. Pediatr Neurol 1991; 7: 171-177
    57. Hayashi T, Hashimoto T, Fukuda S, Ohshima Y et al: Neonatal subdural hematoma secondary to birth injury. Clinical analysis of 48 survivors. Child Nerv Syst 1987; 3: 23-29
    58. Tanaka Y, Sakamoto K , Kobayashi S, Kobayashi N et al: Biphasic ventricular dilation following posterior fossa subdural hematoma in the full term neonate. J Neurosurg 1988; 68: 211-216
    59. Hanigan WC, Powell FC, Miller TC: Symptomatic intracranial hemorrhage in full term infants. Childs Nerv Syst 1995; 11: 698-707
    60. Perrin Rj, Rutka JT, Drake JM, Meltzer et al: Management and outcomes of posterior fossa subdural hematomas in the neonates,. Neurosurgery 1997; 40: 1190-1199
    61. Holt DE, Halket S, de Louvois J, Harvey D: Neonatal Meningitis in England and Wales. 10 years on. Arch Dis Child Fetal and Neonatal Ed 2001; 84: F85-F89
    62. Stevens JP, Eames M, Kent A, Halket S et al: Long term outcome of neonatal meningitis. Arch Dis Child 2003; 88: 179-184
    63. Klinger G, Chin Cn, Beyenne J, Perlman M: Predicting the outcome of neonatal bacterial meningitis, Pediatrics 2000; 106: 477-482
    64. De Louvois J, Halket S, Harvey D: Neonatal meningitis in England and Wales. Sequelae at 5 years of age. Eur J Pediatr 2005; 164: 730-734
    65. Bergman I, Painter MJ, Hirsch RP, Crumrine PK et al: Outcome in neonates with convulsions treated in an intensive care unit. Ann Neurol 1983; 14: 642-647
    66. Legido CA, Clancy RR, Berman PH: Neurologic outcome after electroencephalographically proven neonatal seziures. Pediatrics 1991; 88: 593-596
    67. Watanabe K , Hara K, Miyazaki S, Hakamada S et al: Apneic seizures in the newborn. Am J Dis Child 1982; 136: 980-984
    68. Andre M, Matisse N, Vert P, Debruille C: Neonatal seizures. Recent aspects. Neuropediatrics 1988; 19: 201-207
    69. Watkins A, Szymonowicz W, Jin X, Yu VV: Significance of seizures in low birthweight infants. Dem Med Child Neurol 1988; 30: 162-169
    70. Tekgul H, Gauvreau K, Soul J, Murphy L et al: The current etiologic profile and neurodevelopmental outcome of seizures in the newborn infants. Pediatrics 2006; 117: 1270-1280
    71. Volpe JJ: Neonatal seizures. In: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 203-244
    72. Garcias da Silva LF, Nunes ML, Da Costa JC: Risk factors for developing epilepsy after neonatal seizures. Pediatr Neurol 2004; 30: 271-277
    73. Sarnat HB, Sarnat MS: Neonatal encephalopathy following fetal distress: a clinical and electroencephalograpic study. Arch Neurol 1976; 33: 696-705
    74. Ronnen GM, Buckley D, Penney S, Streiner Dl: Long term prognosis in children with neonatal seizures. A population-based study. Neurology 2007; 69: 1816-1822
    75. Alec MC: Development outcome and follow up of the SGA infant. Semin Perinat 1994; 8: 123
    76. Toma AI: Sechele neurologice şi neuro-comportamentale observate la urmãrirea prematurilor cu greutate foarte micã la naştere. Revista Românã de Pediatrie 2002; 52(1): 118-129
    77. Schulzke SM, Deshpande GC, Patole SK: Neurodevelopmental Outcomes of Very Low-Birth-Weight Infants With Necrotizing Enterocolitis. A Systematic Review of Observational Studies. Arch Pediatr Adolesc Med 2007; 161: 583-590
    78. Klinger G, Levy I, Sirota L, Boyko V, Lerner-Geva L, Reichman B: Outcome of Early-Onset Sepsis in a National Cohort of Very Low Birth Weight Infants. Pediatrics 2010; 125:e736-e740
    79. Alfven G, Bergqvist G, Bolme P et al: Long term follow up of neonatal septicemia. Acta Paediatr Scand 1978; 67: 765-770
    80. Glass P: The Vulnerable Neonatale and the Neonatal Intensive Care Environment. In Avery GB, Fletcher MA, MacDonald MG: Neonatology - Patophisiology and management of the newborn. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia 1999; 91-108
    81. Commery JO, Fitzhardinge PM: Handicap in the preterm small-for-gestational-age infant. J Pediatr 1979; 94: 779-796
    82. Allen MC: Developmental outcome and follow up of the small for gestational age infant. Semin Perinatol1984; 8: 123-156
    83. Hangbergh B: Epidemiological and preventive aspects of cerebral palsy and severe mental retardation inSweden. Eur J Pediatr 1979; 138: 71-78
    84. Westwood M, Kramer MS, Munz D et al: Growth and development of full-term nonasphyxiated small-forgestational-age newborns: follow up through adolescence. Pediatrics 1983; 71: 376-382
    85. Feldman R, Eidelman AI: Does a Triplet Birth Pose a Special Risk for Infant Development? Assessing Cognitive Development in Relation to Intrauterine Growth and Mother-Infant Interaction Across the First 2 Years; Pediatrics 2005; 115(2): 443-452
    86. Silva PA, Grosado B: The growth and development of twins compared to singletons at ages 9 and 11. Austr Pediatr J 1985; 21: 265-267
    87. Morley R, Cole TJ, Powell R et al: Growth and development in premature twins. Arch Dis Child 1989; 64: 1042-1045
    88. Durkin MV, Kaveggia EG, Pendleton E et al: Analysis of etiologic factors in cerebral palsy with severe mental retardation. I. Analysis of gestational, parturitional and neonatal data. Eur J Pediatr 1976; 123: 67-81.
    89. Peterson B, Nelson KB, Watson I et al: Twins, triplets and cerebral palsy in births in Western Australia in the 1980s. BMJ 1993; 307: 1239-1243
    90. Kragt H, Husjes HJ, Touwen BC: Neurobiological morbidity in newborn twins. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1985; 19: 75-79
    91. Record BC, McKeown T, Edwards JH: An invetigation of the difference in measured inteligence between twins and single births. Am Hum Genet 1970; 34: 11-20
    92. Wilson GS, Desmond MM, Verinaud WM: Early development of infants of heroin-addicted mothers. Am J Dis Child 1973; 126: 457-462
    93. Volpe JJ: Teratogenic Effects of Drugs and Passive Addiction. In: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 1009-1054
    94. Wilson GS, McCreary R, Krean J, Baxter JC: The development of preschool children of heroin-addicted mothers. A controlled study. Pediatrics 1979; 63: 135-141
    95. Kaltenbach KA, Finnegan LP: Prenatal narcotic exposure. Perinatal and developmental effects. Neurotoxicology 1989; 10: 597-604
    96. Van Baar A, de Graaf BMT: Cognitive development of preschool-age of infants of drug-dependent mothers. Dev Med Child Neurol 1995; 36: 1063-1075
    97. Ornory A, Segal J, Bar-Hamburger R, Greenbaum C: Developmental outcome of school-age children born to mothers with heroin dependency. Importance of enviromental factors. Dev Med Child Neurol 2001; 43: 668-675
    98. Jones KL, Smith DW, Streissguth AP, Myrianthopoulos NC: Outocome in offspring of chronic alcoholic women. Lancet 1974; 1: 1076-1078
    99. Clarren SK, Alword EC Jr, Sumi SM, Streissguth AP: Brain malformations related to prenatal exposure to ethanol. J Pediatr 1978; 92: 64-67
    100. Amiel Tison Cl: Neurologie perinatale. Ed Masson Paris 2002;
    101. Machin D, Campbell MJ: Design of studies for medical research, Ed John Wiley & Sons Ltd Chichester England 2005;
    102. Gosselin J, Amiel-Tison Cl: Evaluation neurologique de la naissance a 6 ans, Ed Masson Paris 2007;
    103. Dorling JS, Field DJ: Follow up of infants following discharge from the neonatal unit. Structure and process. Early Hum Dev 2006; 82: 151-156
    104. Msall ME: Neurodevelopmental surveillance in the first 2 years after extremely preterm birth: Evidence, challanges and guideliness. Early Hum Dev 2006; 82: 157-166
    105. Salt A, Redshaw M: Neurodevelopmental follow up after preterm birth: follow up after 2 years. Early Hum Dev 2006; 82: 185-197
    106. Amiel Tison Cl: L'infirmite motrice d'origine cerebrale. Deuxieme edition Ed Masson Paris 2004;
    107. Rosenbaum PL, Walter SD, Hanna SE, Palisano RJ, Russell DJ, Raina P et al: Prognosis for gross motor function in cerebral palsy. JAMA 2002; 288: 1357-1363
    108. Weisglas-Kuperus N, Baerts W, Smrkovsky M, Sauer PJ: Effects of biological and social factors on the cognitive development of very low birth weight children. Pediatrics 1993; 92: 658-665
    109. Dezoete JA, MacArthur BA, Tuck B: Prediction of Bayley and Stanford-Binet scores with a group of very low birthweight children. Child Care Health Dev 2003; 29: 367-372
    110. Lee H, Barratt MS: Cognitive development of preterm low birth weight children at 5 to 8 years old. J Dev Behav Pediatr 1993; 14: 242-249
    111. Blasco PA: Preterm birth: to correct or not to correct. Dev Med Child Neurol 1989; 31: 816-821
    112. Lems W, Hopkins B, Samson JF: Mental and motor development in preterm infants: the issue of corrected age. Early Hum Dev 1993; 34: 113-123
    113. Basmak H, Niyaz l, Sahin A, Erol N, Gursoy HH: Retinopathy of prematurity: Screening guidelines need to be reevaluated for developing countries. Eur J Ophthalmol 2010; 20(4): 752-755
    114. Azad R, Chandra P, Patwardhan SD, Gupta A: Importance of the "Third Criterion" for retinopathy of prematurity screening in developing countries. J Pediatr Ophthalmol and Strabismus 2009; 46(6): 332-334
    115. Jalali S, Matalia J, Hussain A, Anand R: Modification of screening criteria for retinopathy of prematurity in India and other middle - income countries. Am J Ophthalmol 2006; 141(5): 966-968
    116. An International Committee for the Classification of Retinopathy of Prematurity: The International classification of Retinopathy of Prematurity revisited. Arch. Ophthalmol 2005; 123: 991-999
    117. Vatavu I, Nascutzy C, Ciomartan T, Brezan F, Anca I, Stoicescu S: Retinopatia de prematuritate - rezultatele screeningului pe un lot de 1783 prematuri în perioada septembrie 2002 - 31 decembrie 2007, Oftalmologia 2010; LIV: 110-118
    118. Kocur I, Resnikoff S: Visual impairment and blindness in Europe and their prevention. Br J Ophthalmol 2002; 86: 716-722
    119. Gilbert C et al: Retinopathy of prematurity in Middle Income Countries. Lancet 1997; 350: 12
    120. Taylor D, Hoyt CS: Pediatric Ophthalmology and strabismus, 3rd Ed Elsevier Limited 2005;
    121. Task Force on Newborn and Infant Hearing: Newborn and infant hearing loss: Detection and intervention. Pediatrics 2007; 103(2): 527-530
    122. Joint Committee on Infant Hearing Year 2007: Position Statement. Pediatrics 2007: 120(4): 898-921
    123. White KR, Maxon AR: Universal screening for infant hearing impairment: Simple, beneficial, and presently justified. International J of Pediatric Otorhinolaryngology 1995; 32: 201-211
    124. American Academy of Pediatrics, Committee on Practice and Ambulatory Medicine: Recommendations for preventive pediatric health care. Pediatrics 2000; 105: 645-646
    125. Joint Committee on Infant Hearing; American Academy of Audiology, American Academy of Pediatrics, American Speech-Language-Hearing Association, Directors of Speech and Hearing Programs in State Health and Welfare Agencies: Year 2000 position statement: principles and guidelines for early hearing detection and intervention programs. Pediatrics 2000; 106: 798-817
    126. Eiserman WS, Shisler L, Foust T: Hearing screening in early childcare settings. The ASHA Leader Online 2008; http://www.britannica.com/bps/additionalcontent/18/35142453/Hearing-Screening-in-Early-Childcare-Settings; accesat mai 2010
    127. Hyde ML, Davidson MJ, Alberti PW: Auditory test strategy. In: Jacobson JT, Northern JL: Diagnostic Audiology.TX: Pro-Ed Austin 1991; 295-322
    128. Grandori F, Sergi P, Pastorino G, Uloziene I, Calori G, Ravazzani P et al: A multicentric trial for the comparison of two methods of TEOAE recording in newborn hearing screening. International J of Audiology 2002; 41: 267-270
    129. Glattke TJ: Otoacoustic emissions in 2002: some perspectives, Seminars in Hearing 2002; 32: 123-129
    130. Yoshinaga-Itano C: Levels of evidence: universal newborn hearing screening (UNHS) and early hearing detection and intervention systems (EHDI). J Commun Disord 2004; 37: 451-465
    131. Norton SJ, Gorga MP, Widen JE et al: Identification of neonatal hearing impairment: evaluation of transient evoked otoacoustic emission, distortion product otoacoustic emission, and auditory brain stem response test performance. Ear Hear 2000; 21: 508-552
    132. D'Agostino JA, Austin L: Auditory neuropathy: a potentially under-recognized neonatal intensive care unit sequela. Adv Neonatal Care 2004; 4: 344-353
    133. Sutton G, Gravel J, Hood L et al: Assessment and Management of Auditory Neuropathy/Auditory Dyssynchrony., UK Newborn Hearing Screening 2005; 1-3
    134. Task Force on Newborn and Infant Hearing; Newborn and infant hearing loss: Detection and intervention. Pediatrics 2007; 103(2): 527-530
    135. Morzaria S, Westerberg BD, Kozak FK: Evidence-based algorithm for the evaluation of a child with bilateral sensorineural hearing loss. J Otolaryngol 2005; 34: 297-303
    136. Roizen NJ: Etiology of hearing loss in children: nongenetic causes. Pediatr Clin North Am 1999; 46: 49-64
    137. Cone-Wesson B, Vohr BR, Sininger YS et al: Identification of neonatal hearing impairment: infants with hearing loss. Ear Hear 2000; 21: 488-507
    138. Morton CC, Nance WE: Newborn hearing screening: a silent revolution. N Engl J Med 2006; 354: 2151-2164
    139. Fligor BJ, Neault MW, Mullen CH, Feldman HA, Jones DT: Factors associated with sensorineural hearing loss among survivors of extracorporeal membrane oxygenation therapy. Pediatrics 2005; 115: 1519-1528
    140. Roizen NJ: Nongenetic causes of hearing loss. Ment Retard Dev Disabil Res Rev 2003; 9: 120-127
    141. Stevenson DK, Wong RJ, Vreman HJ et al, NICHD Conference on Kernicterus: Research on Prevention of Bilirubin-Induced Brain Injury and Kernicterus: Bench-to-Bedside-Diagnostic Methods and Prevention and Treatment Strategies. Journal of Perinatology 2004; 24(8): 521-525
    142. Sabatino G, Verrotti A, Ramenghi LA et al: Newborns with hyperbilirubinemia: usefulness of brain stem auditory response evaluation. Neurophysiologie Clinique 1996; 26: 363-368
    143. Konrad-Martin D, Helt WJ et al: Otoxoxicity: Early Detection and Monitoring. The ASHA Leader 2005; (1): 11-14
    144. Rybak LP, Whitworth CA: Ototoxicity: therapeutic opportunities. Drug Discovery Today 2005; 10: 1313-1321
    145. Rivera LB, Boppana SB, Fowler KB, Britt WJ, Stagno S, Pass RF: Predictors of hearing loss in children with symptomatic congenital cytomegalovirus infection. Pediatrics 2002; 110: 762-767
    146. Ross K, Fowler G, Ashrith S, Stagno P et al: Hearing loss in children with congenital cytomegalovirus infection. The Journal of Pediatrics 2006; 148(3): 332-336
    147. Reddy MVV, Bindu HL, Reddy PP, Ran UP: Role of intrauterine Rubella infection in the causation of congenital deafness. Indian J of Human Genetics 2006; 12(3): 140-143
    148. Madden C, Wiley S, Schleiss M et al: Audiometric, clinical and educational outcomes in a pediatric symptomatic congenital cytomegalovirus (CMV) population with sensorineural hearing loss. Int J Pediatr Otorhinolaryngol 2005; 69: 1191-1198
    149. Arnold SR, Ford-Jones EL: Congenital syphilis: A guide to diagnosis and management. Paediatrics and Child Health 2000; 5(8): 463-469
    150. Oysu C, Baserer N, Tinaz M: Audiometric manifestations of Waardenburg's syndrome. Ear Nose Throat Journal 2000; 79(9): 704-709
    151. Kanowitz SJ, Shapiro WH, Golfinos JG et al: Auditory brainstem implantation in patients with neurofibromatosis type 2. Laryngoscope 2004; 114(12): 2135-2146
    152. Gorlin RJ: Hereditary Hearing Loss and its Syndromes, New York Oxford University Press 1995;
    153. Heath PT, Nik Yusoff NK, Baker CJ: Neonatal meningitis. Arch of Dis in Child Fetal and Neonatal Ed 2003; 88(3): 173-178
    154. Fenton TM: A new growth chart for preterm babies. Babson and Benda's growth charts updated with recent data and a new format. BMC Pediatrics 2003; 3: 13
    155. Palisano RJ: Validity of goal attainment scaling in infants with motor delays. Phys Ther 1993; 73: 651-658; discussion 658-660
    156. Aylward GP: Bayley Infant Neurodevelopental Screener. Psychological Corporation Harcourt Brace Co San Antonio 1995;
    157. Bayley N: Bayley Scales of Infant and Toddler Development, Screening Test, Manual. Hartcourt Assessment Inc San Antonio Texas SUA 2006;
    158. Bayley N: Bayley Scales of Infant and Toddler Development. 3rd Ed Technical Manual. Hartcourt Assessment Inc San Antonio Texas SUA 2006;
    159. Zafeiriou DI, Tsikoulas IG, Kremenopoulos GM, Kontopoulos EE: Using postural reactions as a screening test to identify high-risk infants for cerebral palsy: a prospective study. Brain and Development 1998; 20(5): 307-311
    160. Han TR, Bang MS, Lim JY, Yoon BH, Kim IW: Risk Factors of Cerebral Palsy in Preterm Infants. Am J of Physical Med & Rehab 2002; 81(4): 297-303
    161. Velikovic Perat M: Treatment of children withcerebral palsy. Asia-Pacific Childhood Disability Update 2005; 49-51
    162. Vojta V: The movement disorders in infant - early diagnosis and early therapy. Hippokrates Verlag GmbH Stuttgart 2000
    163. Bobath K: A neurophysical basis for the treatment of cerebral palsy. Mac Keith Press London 1991; 30-98
    164. Zafeiriou DI: Primitive reflexes and postural reactions in the neurodevelopmental examination. Pediatr Neurol 2004; 31: 1-8
    165. Deljewska-Starykow A, Sliwinski Z, Rozylo W: Evaluating the Motor Development of Infants using Vojta's Method, with Particular Attention to Risk Factors, in Clinical Material from a Rehabilitation Center for Children with Cerebral Palsy. Phizjoterapia Polska 2002; 2(3): 216-228
    166. Hospers CH: Early intervention in infants at high risk for developmental motor disorders. CH Blauw-Hospers 2010 http://dissertations.ub.rug.nl/FILES/faculties/medicine/2010/c.h.blauw.hospers/thesis.pdf; accesat noiembrie 2010
    167. Van Wezel-Meijler G: Neonatal Cranial Ultrasonography. Springer Berlin 2007;
    168. Rennie JM, Hagmann CF, Robertson NJ: Neonatal cerebral investigation. Cambridge University Press 2009;
    169. De Vries L et al: The spectrum of leukomalacia using cranial ultrasound. Behav Brain Res 1992; 49: 1-6.
    170. Van Wezel-Meijler G et al: Magnetic resonance imaging of the brain in premature infants during the neonatal period. Normal phenomena and reflection of mild ultrasound abnormalities. Neuropediatrics 1998; 29: 89-96
    171. Hochberg Z, Bereket A, Davenport M et al: Consensus Development for the supplimentation of Vitamin D in Childhood and Adolescence, In Hochberg Z (ed): Vitamin D and Rickets. Endocr Dev Basel Karger 2003; 6: 259-281
    172. Ordinul Ministrului Sãnãtãţii şi Familiei nr. 910 privind criteriile de ierarhizare a secţiilor de spital de specialitate obstetricã, ginecologie şi neonatologie, Monitorul Oficial, 18.11.2002
    173. Legea 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Monitorul Oficial 372/28 aprilie 2006;
    174. Colegiul Medicilor - Codul Deontologic. 30.08.2008; http://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf
    175. Van Wezel-Meijler G et al: Magnetic resonance imaging of the brain in premature infants during the neonatal period. Normal phenomena and reflection of mild ultrasound abnormalities, Neuropediatrics 1998; 29: 89-96
    176. Majnemer A, Riley P, Shevell M, Birnbaum R, Greenstone H, Coates AL: Severe bronchopulmonary dysplasia increases risk for later neurological and motor sequelae in preterm survivors. Dev Med Child Neurol 2000; 42: 53-60
    177. Miller SP, Latal B, Clark H et al: Clinical signs predict 30 month outcome after neonatal encephalopathy. Am J Obstet Gynecol 2004; 190: 93-99
    178. American Academy of Pediatrics: Nutritional needs of low-birth-weight infants. Pediatrics 1985; 75: 976-986
    179. American Academy of Pediatrics, Committee on Nutrition (AAP-CON): Pediatric Nutrition Handbook. 5th Ed Elk Grove Village American Academy of Pediatrics 2004;
    180. Bondurant Utz JA: Practical guide to assessing infants and preschoolers with special needs. Merril Prentice Hall Upper Saddle River NJ SUA 2002;
    181. Borys P: Model of the newborn's physical development. Acta Physica Polonica B 2010; 41(5): 1105-1110
    182. Bremer HJ, Brooke OG, Orzalesi M, Putet G, Raiha NCR, Senterre J et al, The European Society of Pediatric Gastroenterology and Nutrition: Committtee oon Nutrition of the Preterm Infant (ESPGAN -CON) - Nutrition and feeding of preterm infants. Blackwell 1987; Acta Paediatr Scand 1987; suppl 336
    183. Canadian Pediatric Society: Nutrient needs and feeding of premature infants. Can Med Assoc J 1995; 152: 1765-1785
    184. Cooke R, Hollis B, Conner C, Watson D, Werkman S, Chesney R: Vitamin D and mineral metabolism in the very low birth weight infant receiving 400 IU of vitamin D. J Pediatr 1990; 116: 423-428
    185. Copeland ME, Kimmel JR: Evaluation and management of infants and young children with developmental disabilities. Ed Paul H Brokes Baltimore SUA 1989;
    186. Dewey DG, Crawford SG, Creighton DE, Sauve RS: Long-term neuropsychologicaloutcomes in very low birth weight children free of sensorineural impairments. J Clin Exp Neuropsychol 1999; 21: 851-865
    187. Drillien C: Abnormal neurologic signs in the first year of life in low-birth weight infants: possible prognostic significance. Dev Med Child Neurol 1997; 14: 575-584
    188. European Society of Paediatric Gastroenterology and Nutrition: Nutrition and feeding of preterm infants. Acta Paediatr Scand Suppl 1987; 336: 1-14
    189. Hatzopoulos S, Prosser S, Mazzoli M et al: Clinical Applicability of Transient Evoked Otoacoustic Emissions: Identification and Classification of Hearing Loss. Audiology & Neuro-Otology 2004; 3: 402-418
    190. International Classification of diseases and health related problems: 10th Revision. World Health Organization Geneva 1992; 115
    191. Koo WW, Krug-Wispe S, Neylan M, Succop P, Oestreich AE, Tsang RC: Effect of three levels of vitamin D intake in preterm infants receiving high mineral-containing milk. J Pediatr Gastroenterol 1995; ; 21(2): 182-189
    192. Palisano E, Rosenbaum P, Walter S, Russel D, Wood E, Galuppi P: Delvelopment and reliability of a system to classify gross motor function in children with cerebral palsy. Dev Med Child Neurol 1997; 39: 214-223
    193. Ross G: Use of the Bayley scales to characterize abilities in premature infants, Child Develop 1985; 56: 835-842
    194. Sattler I: Assessent of children: Cognitive applications. 4th Ed San Diego SUA 2001;
    195. Short EJ, Klein NK, Lewis BA, Fulton S, Eisengart S, Kercsmar C et al: Cognitive and Academic Consequences of Bronchopulmonary Dysplasia and Very Low Birth Weight: 8-Year-Old Outcomes. Pediatrics 2003; 112: e359-e366
    196. Toma AI, Cârstoveanu C, Stefãnescu F: Screening-ul audiologic al nou-nãscutului cu ajutorul ALGO 1E Newborn Hearing Screener. Revista Romana de Pediatrie 2003; 52(1): 130-133
    197. Tsang RC, Uauy R, Koletzko B et al: Nutritional needs of the premature infants. Scientific basis and practical guidelines, 3rd Ed Baltimore Lippincott Williams and Wilkins 2005;
    198. Wood E, Rosenbaum P: The gross motor function classification system for cerebral palsy: a study of reliability and stability over time. Dev Med Child Neurol 2000; 42: 292-296
    199. Shackelford J: State and jurisdictional eligibility definitions for infants and toddlers with disabilities under IDEA (NECTAC Notes No. 14). Chapel Hill, NC The University of North Carolina, FPG Child Development Institute, National Early Childhood Technical Assistance Center. 2004
    200. Ministerul Sãnãtãţii. Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti: Curriculum de Pregãtire în Specialitatea: Neonatologie, Pediatrie, Neurologie Pediatricã, Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, Bucureşti, 2009.

    10. Anexe

    Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirile de Consens
    Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor
    Anexa 3. Categorii de nou-nãscuţi cu risc
    Anexa 4. Categorii de nou-nãscuţi cu risc major
    Anexa 5. Clasificarea ecograficã hemoragiei intra-periventriculare la nou-nãscutul prematur
    Anexa 6. Clasificarea ecograficã a leucomalaciei periventriculare
    Anexa 7. Prognosticul neurologic în funcţie de patologie
    Anexa 8. Calendarul programului de urmãrire a nou-nãscutului cu risc
    Anexa 9. Clasificarea retinopatiei prematurului
    Anexa 10. Categorii de nou-nãscuţi cu risc la care se recomandã screening-ul oftalmologic
    Anexa 11. Metodologia de screening audiologic
    Anexa 12. Factori de risc asociaţi cu hipoacuzie congenitalã sau precoce instalatã
    Anexa 13. Curbe de creştere intrauterinã
    Anexa 14. Curbe de creştere pentru prematuri
    Anexa 15. Examenul neurologic al nou-nãscutului Amiel Tison
    Anexa 16. Examenul neurologic al copilului 0-2 ani - Amiel Tison şi Gosselin
    Anexa 17. Indicaţii de ecografie transfontanelarã la 40 de sãptãmâni vârstã corectatã
    Anexa 18. Metodologie de interpretare a testelor neuro-comportamentale
    Anexa 19. Item-uri ale testului Bayley la care rãspunsul anormal ghideazã spre o anumitã patologie
    Anexa 20. Criteriile de acreditare ale centrului de urmãrire pentru nou-nãscuţii cu risc

    10.1. Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirile de Consens

    Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Bran, 23-25 iulie 2010
    Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu - IOMC Polizu, Bucureşti
    Prof. Dr. Maria Stamatin - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Prof. Dr. Gabriela Zaharie - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie I, Cluj Napoca
    Prof. Dr. Constantin Ilie - Maternitatea Bega, Timişoara
    Conf. Dr. Manuela Cucerea - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Conf. Dr. Valeria Filip - Spitalul Clinic Judeţean Oradea
    Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga - Clinica de Obstetricã Ginecologie II, Cluj Napoca
    Dr. Gabriela Olariu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Doina Broscãuncianu - IOMC Polizu, Bucureşti
    Dr. Bianca Chirea - Spitalul Clinic Judeţean Oradea
    Dr. Adrian Toma - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Adrian Crãciun - Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti
    Dr. Mihaela Ţunescu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Eugen Mâţu - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Maria Livia Ognean - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu
    Dr. Marta Simon - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Dr. Andreea Avasiloaiei - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Laura Suciu - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş

    Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Bucureşti, 3-5 decembrie 2010
    Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu - IOMC Polizu, Bucureşti
    Prof. Dr. Maria Stamatin - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Prof. Dr. Gabriela Zaharie - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie I, Cluj Napoca
    Prof. Dr. Constantin Ilie - Maternitatea Bega, Timişoara
    Conf. Dr. Manuela Cucerea - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Conf. Dr. Valeria Filip - Spitalul Clinic Judeţean Oradea
    Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga - Clinica de Obstetricã Ginecologie II, Cluj Napoca
    Dr. Gabriela Olariu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Adrian Toma - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Adrian Crãciun - Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti
    Dr. Mihaela Ţunescu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Anca Bivoleanu - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Eugen Mâţu - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Maria Livia Ognean - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu
    Dr. Andreea Avasiloaiei - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Ecaterina Olariu - Spital Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu
    Dr. Leonard Nãstase - IOMC Polizu, Bucureşti
    Dr. Emanuel Ciochinã - IOMC Polizu, Bucureşti
    Dr. Oana Boantã - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu

    10.2. Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

    Tabel 1. Clasificarea tãriei aplicate gradelor de recomandare



┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standard │Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea │
│ │cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recomandare │Recomandãrile prezintã un grad scãzut de flexibilitate, nu au forţa standardelor, iar │
│ │atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi │
│ │documentat. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Opţiune │Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul cã │
│ │mai multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi cã diferiţi medici pot lua decizii │
│ │diferite. Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesitã justificare. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare



┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad A │Necesitã cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de │
│ │calitate publicate pe tema acestei recomandãri (nivele de dovezi Ia sau Ib). │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad B │Necesitã existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate │
│ │pe tema acestei recomandãri (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad C │Necesitã dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din │
│ │experienţa clinicã a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de │
│ │dovezi IV). Indicã lipsa unor studii clinice de bunã calitate aplicabile direct acestei │
│ │recomandãri. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad E │Recomandãri de bunã practicã bazate pe experienţa clinicã a grupului tehnic de │
│ │elaborare a acestui ghid. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi



┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivel Ia │Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel Ib │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIa │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fãrã randomizare, bine conceput│
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIb │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de │
│ │la mai multe centre sau echipe de cercetare. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel III │Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IV │Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţã clinicã a unor experţi │
│ │recunoscuţi ca autoritate în domeniu. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.3. Anexa 3. Categorii de nou-nãscuţi cu risc



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nou-nãscuţi cu GN mai micã de 1000 g şi/sau VG mai micã de 28 de sãptãmâni │
│Nou-nãscuţi cu VG mai mare de 28 de sãptãmâni şi GN mai mare de 1000 g dacã aceştia au │
│prezentat în cursul internãrii urmãtoarele patologii: │
│ - sindrom de detresã respiratorie (SDR) necesitând ventilaţie mecanicã sau CPAP │
│ - enterocolitã ulceronecroticã (EUN) │
│ - boalã cronicã pulmonarã (BPC) │
│Nou-nãscuţi cu crize de apnee şi bradicardie │
│Nou-nãscuţi cu EHIP formã moderatã sau severã │
│Nou-nãscuţi cu bilirubinemie mai mare de 20 mg/dl │
│Nou-nãscuţi la care a fost necesarã exangvinotransfuzia │
│Nou-nãscuţi cu patologie a sistemului nervos │
│ - meningitã │
│ - hemoragii cerebrale │
│ - hematom subdural │
│ - hemoragie intra-periventricularã a nou-nãscutului prematur │
│ - hemoragie subarahnoidianã │
│ - leucomalacie periventricularã (LPV) │
│ - hidrocefalie │
│ - convulsii │
│ - infarct cerebral │
│Nou-nãscuţi cu sepsis neonatal │
│Nou-nãscuţi ventilaţi mecanic indiferent de VG │
│Nou-nãscuţi mici pentru VG, nãscuţi la termen şi prematuri │
│Nou-nãscuţi din sarcini multiple cu mai mult de doi feţi, nãscuţi la termen şi prematuri │
│Nou-nãscuţi prematuri din sarcini gemelare │
│Nou-nãscuţi din mame consumatoare de droguri │
│Nou-nãscuţi din mame consumatoare de alcool │
│Nou-nãscuţi la care examenul neurologic la externare este anormal │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.4. Anexa 4. Categorii de nou-nãscuţi cu risc major



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nou-nãscuţi cu GN de 1000 g şi/sau VG mai micã de 28 de sãptãmâni │
│Nou-nãscuţi cu VG mai mare de 28 de sãptãmâni şi GN mai mare de 1000 g dacã aceştia au │
│prezentat în cursul internãrii urmãtoarele patologii: │
│ - sindrom de detresã respiratorie (SDR) necesitând ventilaţie mecanicã sau CPAP │
│ - enterocolitã ulceronecroticã (EUN) │
│ - boalã cronicã pulmonarã (BPC) │
│Nou-nãscuţi cu crize de apnee şi bradicardie │
│Nou-nãscuţi cu encefalopatie ischemicã perinatalã formã moderatã sau severã │
│Nou-nãscuţi cu bilirubinemie mai mare de 20 mg/dl │
│Nou-nãscuţi la care a fost necesarã exangvinotransfuzia │
│Nou-nãscuţi cu patologie a sistemului nervos │
│ - meningitã │
│ - hemoragii cerebrale │
│ - hematom subdural │
│ - hemoragie intra-periventricularã a nou-nãscutului prematur │
│ - hemoragie subarahnoidianã │
│ - leucomalacie periventricularã (LPV) │
│ - hidrocefalie │
│ - convulsii │
│ - infarct cerebral │
│Nou-nãscuţi cu sepsis neonatal │
│Nou-nãscuţi prematuri ventilaţi mecanic │
│Nou-nãscuţi mici pentru VG, nãscuţi la termen şi prematuri, cu GN sub 3 deviaţii standard │
│faţã de GN corespunzãtoare VG │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.5. Anexa 5. Clasificarea ecograficã hemoragiei intra-periventriculare la nou-nãscutul prematur

    Clasificarea Papile [21]



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad 1. Hemoragie la nivelul matricii germinale │
│Grad 2. Extensie în ventriculul lateral, fãrã dilatare │
│Grad 3. Extensia în ventriculul lateral cu distensia sau dilatarea ventriculilor laterali │
│Grad 4. Interesare parenchimatoasã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Clasificarea Volpe [20]



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad 1: Hemoragie la nivelul matricei germinale fãrã hemoragie intraventricularã sau cu │
│ hemoragie ventricularã minimã (mai puţin de 10% din aria ventricularã pe secţiune │
│ parasagitalã │
│Grad 2: Hemoragie intraventricularã: 10-50% din aria ventricularã pe secţiune parasagitalã│
│Grad 3: Hemoragie intraventricularã: mai mult de 50% din aria ventricularã pe secţiune │
│ parasagitalã; de obicei apare dilataţie a ventriculului lateral │
│ Se codificã separat: ecodensitate periventricularã concomitentã (localizare şi │
│ extindere) numitã ecodensitate intra-parenchimatoasã, infarct hemoragic │
│ periventricular parenchimatos sau infarct venos. │
│Se codificã separat: dilataţia ventricularã post-hemoragicã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.6. Anexa 6. Clasificarea ecograficã a leucomalaciei periventriculare [22,175]

    Clasificarea fomelor chistice de LPV



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Gradul 1: Ecodensitãţi periventriculare tranzitorii care persistã pentru mai mult de │
│ 7 zile │
│Gradul 2: Ecodensitãţi tranzitorii periventriculare care evolueazã spre chisturi mici, │
│ localizate în zona frontoparietalã │
│Gradul 3: Ecodensitãţi periventriculare care evolueazã spre chisturi extensive │
│ periventriculare │
│Gradul 4: Densitãţi care se extind în substaţa albã profundã şi care evolueazã spre │
│ leziuni chistice extinse. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Clasificarea ecograficã a hiperecogenitãţilor din substanţa albã



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad 0: Ecogenitate normalã a substaţei albe periventriculare (ecogenitatea substanţei │
│ albe periventriculare este mai micã decât a plexului coroid) │
│Grad 1: Ecogenitate moderat crescutã la nivelul substanţei albe periventriculare, regiunea│
│ afectatã având ecogenitate aproape egalã sau egalã cu a plexului coroid │
│Grad 2: Ecogenitate mult crescutã, regiunea sau ariile afectate fiind evident mai │
│ hiperecogene decât plexul coroid │
│Se codificã separat: omogen versus neomogen │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.7. Anexa 7. Prognosticul neurologic în funcţie de patologie



┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categorie │ Pronostic neurologic/neurocomportamental/neurosenzorial │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│GN < 1000 g şi/sau VG │Paralizie cerebralã, probleme cognitive şi comportamentale [39-47]│
│< 28 sãptãmâni │Afectarea funcţiei vizuale, auditive [8,39,49] │
│ │Rezultate şcolare slabe [8,39,49] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│EHIP formã moderatã │25% prezintã deficite ale funcţiilor motorii şi cognitive [51,52] │
│sau severã │Deficite motorii: paralizie cerebralã de tip spastic sau │
│ │diskinetic [18] │
│ │Deficite cognitive: retard mintal, probleme de învãţare, de limbaj│
│ │şi de integrare socialã [38] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Bilirubina ≥ 20 mg/dl /│Mortalitate 30%, morbiditate 70% [48] │
│exanguinotransfuzie / │Tetrada simptomaticã: semne extrapiramidale (atetozã), anomalii │
│icter nuclear │vizuale, anomalii auditive (surditate neurosenzorialã), displazie │
│ │dentarã [49] │
├───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Patologie interesând sistemul nervos central │
├───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Meningitã │40% din supravieţuitori au sechele moderate (retard mental minim │
│ │sau mediu, surditate neurosenzorialã unilateralã, hidrocefalie │
│ │opritã în evoluţie, monoparezã spasticã) │
│ │10% au sechele severe (convulsii greu de controlat, cecitate │
│ │corticalã, tetraparezã spasticã, retard mental sever, microcefalie│
│ │severã, hidrocefalie) [25,61-64] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie subduralã │- lacerãri ale tentoriului sau ale coasei creierului: │
│ │deces 100% [24] │
│ │- hematoame moderate de fosã posterioarã: 80-88% din cazuri au │
│ │prognostic bun sau doar sechele minore; 7-13 % au risc de sechele │
│ │majore [54-60] │
│ │- hematoame subdurale ale convexitãţii cerebrale: în general, au │
│ │pronostic bun [59,60] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie │ │
│subarahnoidianã │- pronostic bun; foarte rar poate apare hidrocefalia [24] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie intra- │- 40% din cazuri prezintã deficite neurologice majore │
│periventricularã │- 50% din cazuri dezvoltã hidrocefalie │
│apãrutã la nou- │- pacienţi normali la follow-up: 55% din cazuri [24] │
│nãscutul la termen │ │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hemoragie intra- │- leziunile severe au drept consecinţe deficite neuro- │
│periventricularã la │developmentale pe termen lung [53,54] │
│prematur │- incidenţa sechelelor neurologice (paralizie cerebralã, retard │
│ │mental sau ambele) în funcţie de gradul hemoragiei este │
│ │urmãtoarea: gradul I - 15%, gradul II - 25%, gradul III - 50%, │
│ │gradul III iar dupã infarct hemoragic periventricular - 75% [20] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Leucomalacia │- LPV chisticã: deficite motorii şi cognitive (diplegie spasticã │
│periventricularã │asociatã în formele severe cu retard mental) [54] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hidrocefalie congeni- │- 46% sunt normali la follow-up, 16% au QI între 65 şi 80 şi 24% │
│talã │au QI sub 65 [26] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hidrocefalie │- hemoragie intra-periventricularã grad III Papile: deficitul │
│posthemoragicã │motor apare în 54% din cazuri iar coeficientul de dezvoltare este │
│ │anormal în 8% din cazuri │
│ │- hemoragie grad IV Papile: deficitul motor apare în 100% din │
│ │cazuri iar coeficientul de dezvoltare este anormal la 78% din │
│ │pacienţi [28] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Convulsii │- incidenţa sechelelor neurologice (retard mental, deficit motor │
│ │şi convulsii): 25-35% │
│ │- convulsiile recurente: incidenţã de 10-20% [65-73] │
│ │- riscul de sechele depinde şi de etiologia convulsiilor: 100% în │
│ │cazul pacienţilor cu malformaţii congenitale, 90% în cazul celor │
│ │cu hemoragie intra-periventricularã, 50% în EHIP, meningitã, │
│ │hipoglicemie, hipocalcemie şi 10% în cazul pacienţilor cu │
│ │hemoragie subarahnoidianã [65-73] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nou-nãscuţi la termen │ │
│şi prematuri ventilaţi │- risc crescut de sechele neurologice şi neurocomportamentale │
│mecanic │[47,75,76] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│BPC │- incidenţã crescutã a anomaliilor neurologice de tipul paraliziei│
│ │cerebrale, microcefaliei, semnelor neurologice anormale şi anoma- │
│ │liilor comportamentale (71% faţã de 19% în cazul pacienţilor cu │
│ │aceeaşi greutate şi VG dar fãrã BPC) [176] │
│ │- 20% au un QI mai mic de 70 [177] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│EUN │- paralizie cerebralã, afectare cognitivã, deficit vizual │
│ │- supravieţuitorii EUN stadiu II sau mai mult au risc de afectare │
│ │neurologicã în special dacã au necesitat intervenţie chirurgicalã │
│ │(OR 1,82; CI 95% 1,47-1,97) [77] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Crizele de apnee │- LPV difuzã, paralizie cerebralã [58,59] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sepsis │- risc de sechele neurologice 22% [63] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nou-nãscuţi mici pentru│- risc de paralizie cerebralã de 15% pentru prematurii SGA [48] │
│VG (la termen sau │comparativ cu prematurii AGA de aceeaşi VG │
│prematuri) │- risc de paralizie cerebralã de 15 ori mai mare la nou-nãscuţii │
│ │la termen SGA comparativ cu cei AGA [83] │
│ │- QI sub media populaţiei [84], rezultate şcolare mai slabe şi │
│ │realizãri profesionale mai slabe comparativ cu copiii AGA de │
│ │aceeaşi VG [75] │
│ │- dificultãţi de memorie şi învãţare mai frecvente cu pânã la 20% │
│ │comparativ cu copiii nãscuţi cu greutate normalã pentru VG [75] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sarcini multiple - 3 │- tripleţii realizeazã scoruri Bayley MDI semnificativ mai scãzute│
│sau mai mulţi feţi │decât gemenii sau feţii unici la 6, 12 şi 24 de luni │
│ │- prezintã o integrare socialã mai scãzutã (deficitarã) la 24 de │
│ │luni comparativ cu gemenii şi feţii unici [85] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Sarcini gemelare - │- risc de: deficit ponderal [86,87], paralizie cerebralã [88,89], │
│prematuri │retard mental [88,90], întârziere a limbajului [9] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nou-nãscuţi din mame │- sindromul subacut de sevraj [92,93] care apare la 80% din nou- │
│consumatoare de heroinã│nãscuţii cu sindrom de sevraj în perioada de nou-nãscut, cu semne │
│ │similare cu cele ale sindromului acut de sevraj, care dispar │
│ │între 3 şi 6 luni │
│ │- sechele pe termen lung: în cursul primilor 2 ani de viaţã şi în │
│ │perioada şcolarã dezvoltarea neurologicã şi cognitivã sunt în │
│ │limite normale, deşi scorurile realizate de aceastã categorie de │
│ │copii sunt mai mici decât a celor din loturile de control [94-97] │
├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nou-nãscuţi din mame │- sindromul de alcoolism fetal caracterizat de deficit de creş- │
│consumatoare de alcool │tere, anomalii faciale caracteristice şi anomalii neurologice [93]│
│ │- pe termen lung: microcefalie, dezvoltare neurologicã întârziatã │
│ │la 90% din pacienţi, QI mediu între 65 şi 85 şi QI 55 în formele │
│ │severe [93,98,99] │
└───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.8. Anexa 8. Calendarul programului de urmãrire a nou-nãscutului cu risc



┌────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────┬───────────────┐
│Vârsta │Examen clinic /neurologic │Test neuro- │ │
│ │ │comportamental │Alte teste │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│40 sãptãmâni │Examen neurologic Amiel- │ │Evaluare │
│vârstã corectatã│Tison pentru nou-nãscut │ │oftalmologicã │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│2 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │ │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│6 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │Evaluare │
│ │ │Bayley III screening test │oftalmologicã │
│ │ │Test Bayley III │ │
│ │ │alt test standardizat │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│12 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │
│ │ │Bayley III screening test │ │
│ │ │Test Bayley III │ │
│ │ │alt test standardizat │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│18 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │
│ │ │Bayley III screening test │ │
│ │ │Test Bayley III │ │
│ │ │Alt test standardizat │ │
├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤
│24 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │
│ │ │Bayley III screening test │ │
│ │ │Test Bayley III │ │
│ │ │alt test standardizat │ │
└────────────────┴──────────────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────┘



    Notã: La fiecare examinare se vor mãsura: greutatea, talia şi perimetrul cranian Indicii antropometrici de mai sus se vor aprecia în funcţie de curbele de creştere din anexa 13
    *) Se recomandã folosirea testului BINS ca test de screening. În clinicile unde existã expertizã în acest sens, se recomandã folosirea testului Bayley III sau a screener-ului Bayley III sau a altui test standardizat Pot fi necesare examene suplimentare în funcţie de patologie sau de rezultatele la testele de screening neuro-comportamental (re-examinãri la o lunã de la testul la vârsta standard, în cazul în care testul este echivoc - a se vedea în ghid şi anexe)


    10.9. Anexa 9. Clasificarea retinopatiei prematurului [116]



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Retinopatia prematurului se defineşte prin 3 parametri: localizare, extindere şi stadiu │
│evolutiv │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Localizare: au fost descrise 3 zone concentrice centrate pe discul optic. │
│- zona I: un cerc al cãrui razã se întinde de la centrul discului optic la dublul │
│distanţei de la centrul discului optic - la centrul maculei │
│- zona II: aria retinianã care se întinde centrifug de la limita zonei I la ora serrata │
│nazal (la ora 3 în ochiul drept, ora 9 în ochiul stâng), cercul ajungând temporal aproape │
│de ecuatorul anatomic │
│- zona III: aria retinianã semilunarã anterioarã zonei II │
│Convenţional, zona II şi III se exclud reciproc. ROP trebuie localizatã în zona II pânã │
│când vascularizaţia retinianã nazalã atinge ora serrata. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Extinderea ROP: este specificatã în corelaţie cu orele de pe cadranul ceasului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Stadiul evolutiv al ROP │
│Stadiul 0: este cea mai uşoarã formã a retinopatiei şi e reprezentatã de vascularizaţia │
│ retinianã imaturã; nu existã o linie de demarcaţie clarã între retina │
│ vascularizatã şi cea nevascularizatã │
│Stadiul 1: existã o linie de demarcaţie finã, subţire, între regiunile vascularã şi │
│ nevascularã; linia nu are înãlţime şi grosime vizibile │
│Stadiul 2: apare o creastã groasã care separã retina vascularã de cea avascularã │
│Stadiul 3: apare proliferarea fibrovascularã extraretinianã (neovascularizaţia) care poate│
│ avea mai multe localizãri: │
│ a) continuã cu marginea posterioarã a crestei, determinând un aspect neregulat │
│ al crestei │
│ b) în vitros, perpendicular pe planul retinian │
│ c) imediat posterior de creastã, nefiind totdeauna legatã de ea │
│Stadiul 4: dezlipire parţialã de retinã; se subîmparte în: │
│ - stadiul 4 A - dezlipire de retinã parţialã extrafovealã │
│ - stadiul 4 B - dezlipire de retinã parţialã cu interesarea maculei │
│Stadiul 5: sezlipire totalã de retinã, în formã de pâlnie │
│ - stadiul 5 A - pâlnie deschisã │
│ - stadiul 5 B - pâlnie închisã │
│Notã: Boala plus (+) se defineşte ca o creştere a dilatãrii venoase şi a tortuozitãţii │
│arteriale a vaselor retiniene din polul posterior, la care se pot adãuga: dilatarea │
│vascularã irianã, dilatare pupilarã redusã (rigiditate pupilarã) şi înceţoşare vitreanã │
│atunci când severitatea bolii se amplificã. Semnul + este adãugat la stadiul bolii când se│
│constatã apariţia unuia sau mai multor semne de agresivitate. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.10. Anexa 10. Categorii de nou-nãscuţi cu risc la care se recomandã screening-ul oftalmologic [31,113-118]



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nou-nãscuţi cu VG < 34 sãptãmâni sau GN < 2000 g │
│Nou-nãscuţi cu VG > 34 de sãptãmâni sau GN > 2000 g dacã acesta prezintã factori de risc │
│perinatali: │
│ - hipoxie la naştere │
│ - SDR neonatal pentru care au primit oxigenoterapie cu FiO(2) > 40% │
│ - ventilaţie mecanicã │
│ - hemoragie intraventricularã │
│ - hiperbilirubinemie sau icter prelungit │
│ - sepsis neonatal │
│ - anemie │
│ - enterocolitã necrozantã │
│ - şoc neonatal pentru care a primit tratament cu dopaminã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.11. Anexa 11. Metodologia de screening audiologic


--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Imaginea reprezentând metodologia de screening audiologic se gãseşte în Monitorul oficial al României, Partea I, Nr. 586 bis din 18 august 2011, la pagina 496 (a se vedea imaginea asociatã).


    10.12. Anexa 12. Factori de risc asociaţi cu hipoacuzie congenitalã sau precoce instalatã (dupã JCIH 2007 [121])



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. Gradul de preocupare al pãrintelui/îngrijitorului în legãturã cu întârzierea în │
│ dezvoltarea vorbirii sau a limbajului [122] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2. Istoric familial de hipoacuzie congenitalã [122,123] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3. Îngrijire în terapie intensivã neonatalã mai mult de 5 zile sau oricare din urmãtoa- │
│ rele, indiferent de durata internãrii: oxigenare extracorporealã transmembranarã │
│ (ECMO), ventilaţie mecanicã, administrare de medicamente ototoxice (gentamicinã, │
│ tobramicinã sau diuretice de ansã - furosemid) sau hiperbilirubinemie necesitând │
│ exsanguinotransfuzie [122-126,178] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4. Infecţii intrauterine, în special toxoplasmozã, rubeolã, citomegalovirozã, infecţie │
│ cu virusul herpetic (sindromul TORCH) şi lues [122-126,178] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5. Anomalii craniofaciale, ale urechii şi ale osului temporal [141] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6. Semne fizice (de exemplu anomalii de pigmentare ale pãrului) asociate unor sindroame │
│ care includ şi hipoacuzie neurosensorialã sau de conducere (sindrom Waardenburg, boalã│
│ Hirschprung) [141] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7. Sindroame genetice asociate cu hipoacuzie congenitalã sau precoce instalatã, de │
│ exemplu neurofibromatoza, sindroamele Usher, Waardenburg, Alport, Pendred, Jervell, │
│ Lange-Nielson [121-124] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8. Boli neurodegenerative (sindromul Hunter), neuropatiile senzoriale şi motorii (ataxie │
│ Friedreich sau sindromul Charcot-Marie-Tooth) [141] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9. Infecţii postnatale asociate hipoacuziei neurosenzoriale - meningite bacteriene sau │
│ virale (herpes, varicelã), confirmate prin culturi pozitive [122,123] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10. Traumatism cranian, în special fracturile bazei craniului sau ale osului temporal │
│ [122,123] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11. Chimioterapie [122] │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.13. Anexa 13. Curbe de creştere intrauterinã [16]

    Greutatea la naştere în funcţie de vârsta de gestaţie

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Imaginile se gãsesc în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 bis din 18 august 2011, la paginile 497-498 (a se vedea imaginile asociate).


    10.14. Anexa 14. Curbe de creştere pentru prematuri [154]


--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Imaginea se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 bis din 18 august 2011, la pagina 499 (a se vedea imaginea asociatã).


    Notã: Dupã vârsta corectatã de 50 de sãptãmâni, greutatea, talia şi perimetrul prematurilor vor fi estimate, în funcţie de vârsta corectatã, pe graficele de creştere ale copiilor nãscuţi la termen, în funcţie de tipul de alimentaţie (ghidul de alimentaţie a nou-nãscutului la termen sãnãtos)


    10.15. Anexa 15. Examenul neurologic al nou-nãscutului Amiel Tison [100] *)


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│NUME ŞI PRENUME____________________________________ DATA NAŞTERII __/__/_____ │
│NUMELE MAMEI ______________________________________ VG___________ sãptãmâni │
│NUMĂR FO __________________________________________ SEX M / F │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│EXAMENE SUCCESIVE │
├───────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┤
│NUMERE ATRIBUITE │ 1 │ 2 │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│DATA EXAMINĂRII │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│ZIUA DE VIAŢĂ │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│GREUTATE (g) │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│TALIE (cm) │ │ │
├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤
│PERIMETRU CRANIAN (cm) │ │ │
├───────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┤
│PARAMETRII DE CREŞTERE LA NAŞTERE (PERCENTILE/DEVIAŢII STANDARD) │
├───────────────────────────┬──────────────────────┬─────┬─────────────────────┤
│GREUTATE │ │ G │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┼─────────────────────┤
│TALIE │ │ cm │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┼─────────────────────┤
│PC │ │ cm │ │
├───────────────────────────┴──────────────────────┴─────┴─────────────────────┤
│CONSECINŢELE MECANICE ALE NAŞTERII │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──┤
│BOSA SERSANGUINĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│CEFALHEMATOM │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│DEFORMĂRI MARCATE ALE CRANIULUI │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│ECHIMOZĂ FACIALĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│MARCA A FORCEPSULUI ALTA DECĂT CEA OBIŞNUITĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│PARALIZIE FACIALĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│PARALIZIE A PLEXULUI BRAHIAL │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│HEMATOM AL SCM │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│FRACTURĂ DE CLAVICULĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│ALTELE │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┤
│DEFORMĂRI LEGATE DE POSTURĂ (FETALE SAU POSTNATALE) │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──┤
│CRANIU │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│GÂT │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│AXA CORPORALĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│MEMBRE SUPERIOARE │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│MEMBRE INFERIOARE │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤
│DESCRIERE DETALIATĂ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┤
│PARAMETRII DE CREŞTERE AI PĂRINŢILOR │
├───────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────┤
│ │ MAMA │ TATA │ │
├───────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤ │
│PC │ │ │ │
├───────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤ │
│TALIE │ │ │ │
└───────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┘

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│EXAMEN CRANIAN │
├──────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────┬─────────────┤
│ │ │ 1 │ 2 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│PC │ ±2DS │ 0 │ 0 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ >2DS │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ <2DS │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│FA │NORMALĂ │ 0 │ 0 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ÎN TENSIUNE │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│SUTURI SCUAMOASE │MARGINI ALĂTURATE │ 0 │ 0 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │DEHISCENTE │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ÎNCĂLECATE │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│SUTURI SCUAMOASE │MARGINI ALĂTURATE │ 0 │ 0 │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │DEHISCENTE │ X │ X │
├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤
│ │ÎNCĂLECATE │ X │ X │
└──────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘



    Funcţie neurosenzorialã şi activitate motorie spontanã în cursul examinãrii


┌──────────────────────────────────┬──────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│FIXARE ŞI URMĂRIRE VIZUALĂ ├──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤
│ │ │ 1 │ │ │ │ 2 │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Uşor de obţinut, de 4 ori │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Dificil de obţinut, discontinuu │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Absenta │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│SEMNE OCULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Absente │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Prezente │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│RĂSPUNS LA VOCE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Uşor de obţinut │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Dificil de obţinut │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Absente │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│INTERACŢIUNE SOCIALĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Uşoarã, spontanã │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Sãracã, dificil de obţinut │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Absentã │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│PLÂNS │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Tonalitate normalã, uşor de calmat│ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┴───┼───┬───┴───┼───┼────────────┤
│Tonalitate anormalã, monoton │ 1 │ - │ 1 │ │ │ - │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┬───┼───┴───┬───┼───┼────────────┤
│Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│EXCITABILITATE │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Uşor de calmat, somn normal │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Plâns excesiv, somn insuficient │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Tremurãturi, clonii │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┴───┴───┴───────┴───┴───┴────────────┤
│CONVULSII │ │
├──────────────────────────────────┼──────┬───┬───┬───────┬───┬───┬────────────┤
│Absente │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Prezente (una sau douã) │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Repetate mai mult de 30 min │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│Altele (detaliere) │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤
│ACTIVITATE MOTORIE SPONTANĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Variatã, armonicã │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Sãracã, stereotipã │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Absentã mult diminuatã │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│Asimetricã(partea afectatã) │ │ D │ S │ │ │ D │ S │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤
│ABDUCŢIA SPONTANĂ A POLICELUI │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤
│Police activ │ O │ │ │ O │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Police inactiv │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤
│Police fixat in adducţie │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │
├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤
│Police asimetric (partea afectatã)│ │ D │ S │ │ │ D │ S │ │
└──────────────────────────────────┴──────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────────────┘

┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐
│TONUS MUSCULAR PASIV │ 1 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│ │ │ D │ S │ │ D │ S │
├────────────────────┬────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│MEMBRE SUPERIOARE │Retracţie in flexie │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Viu, reproductibil │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Lent, epuizabil │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Absent │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Semnul fularului │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Cotul nu atinge linia medianã │ │ │ │ │ │ │
│ │Cotul depaşeşte uşor linia │ │ │ │ │ │ │
│ │Nici o rezistenţã │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│MEMBRE INFERIOARE │Retracţie in flexie │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Viu, reproductibil │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Lent, epuizabil │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Absent │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Unghiul popliteu (a nu se codifica in prezentaţie │
│ │pelvianã) │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │70-90° │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │100-120° │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │130° sau mai mult │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┼────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│COMPARAŢIE DREAPTA- │Asimetrie │
│STÂNGA ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Absentã sau neclasificabilã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Partea dreaptã mai relaxatã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Partea stângã mai relaxatã │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────┴────────────────────────────────┼───┴───┴───┼───┴───┴───┤
│ │ 1 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤
│ │ │ D │ S │ │ D │ S │
├────────────────────┬────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│AXA CORPORALĂ │Încurbare ventralã (flexie) │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Moderatã, uşor de obţinut │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Absentã sau minimã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Nelimitatã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Încurbare dorsalã (extensie) │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Absentã/moderatã │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Opistotonus (excesivã) │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤
│ │Comparaţie încurbãri │
│ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤
│ │Flexia mai mare sau egalã cu │ │ │ │ │ │ │
│ │extensia │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Flexia mai micã decât extensia │ │ │ │ │ │ │
│ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤
│ │Flexia şi extensia nelimitate │ │ │ │ │ │ │
└────────────────────┴────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘



    Activitate motorie axialã (tonus activ)


┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┬───┐
│ │ 1 │ 2 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┴───┤
│REDRESARE GLOBALĂ (MEMBRE INFERIOARE ŞI TRUNCHI) │
├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤
│Prezentã, completã sau nu │ O │ │ O │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Excesivã (spre posterior) │ 1 │ │ 1 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Absentã │ 2 │ │ 2 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┤
│TIRE ASSIS/REFLEX DE TRACŢIUNE FAZA 1-ATÂRNARE A CAPULUI │
│ (MUŞCHII FLEXORI AI GÂTULUI, CAPUL SPRE ÎNAINTE) │
├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤
│Uşor, în axã │ O │ │ O │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Contracţie muscularã fara trecere │ 1 │ │ 1 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Fãrã rãspuns │ 2 │ │ 2 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┤
│RETOUR (MUŞCHII EXTENSORI AI GÂTULUI, CAPUL SPRE SPATE) │
├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤
│Facil, in axã │ 0 │ │ 0 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Rãspuns brusc. excesiv │ 1 │ │ 1 │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤
│Fãrã rãspuns │ 2 │ │ 2 │ │
└────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┘



    Reflexe primare, arhaice


┌──────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ │ 1 │ 2 │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤
│REFLEXUL DE SUPT │Mişcãri ritmice, eficiente │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Mişcãri reduse, ineficiente │ 1 │ │ 1 │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Fãrã mişcãri de sucţiune │ 2 │ │ 2 │ │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┬───┼───┼─────┬───┼───┤
│REFLEX DE │Flexia puternicã a degetelor │ 0 │ │ │ 0 │ │ │
│"GRASPING" AL ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│DEGETELOR │Flexie uşoarã, de scurtã duratã│ 1 │ │ │ 1 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Asimetric (specificã partea) │ │ D │ S │ │ D │ S │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┴───┼───┼─────┴───┼───┤
│MERSUL AUTOMAT │Câţiva paşi, uşor de obţinut │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Dificil de obţinut sau absent │ │ │ │ │
│ │(fãrã semnificaţie, izolat) │ X │ │ X │ │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┬───┼───┼─────┬───┼───┤
│REFLEX MORO │Brusc, cu deschiderea mâinilor │ 0 │ │ │ 0 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Incomplet │ 1 │ │ │ 1 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │
│ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤
│ │Asimetric (specificã partea) │ │ D │ S │ │ D │ S │
├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┴───┼───┼─────┴───┼───┤
│REFLEX TONIC │Absent │ X │ │ X │ │
│ASIMETRIC AL CEFEI├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Prezent │ X │ │ X │ │
└──────────────────┴───────────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘

┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ PALAT ŞI LIMBĂ │ 1 │ 2 │
├───────────────────────────────┬──────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤
│BOLTA PALATINĂ OGIVALĂ │Absentã │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Prezentã │ 2 │ │ 2 │ │
├───────────────────────────────┼──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│FASCICULAŢII ALE LIMBII │Absentã │ 0 │ │ 0 │ │
│(periferice, în repaus) ├──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Prezentã │ 2 │ │ 2 │ │
└───────────────────────────────┴──────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘



    Toleranţa la manipularea în timpul examinãrii


┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ 1 │ 2 │
├──────────────┬───────────────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤
│STABILITATE │Excelentã │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├───────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Instabilitate moderatã tranzitorie │ 1 │ │ 1 │ │
│ ├───────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Instabilitate severã │ 2 │ │ 2 │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘



    Autonomie alimentarã


┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │ 1 │ 2 │
├───────────────────────┬──────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤
│NOU NĂSCUT LA TERMEN │Imediatã, uşoarã │ 0 │ │ 0 │ │
│ ├──────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Incompletã │ 1 │ │ 1 │ │
│ ├──────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤
│ │Absentã pânã în ziua a 7-a│ 2 │ │ 2 │ │
└───────────────────────┴──────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘



    Interferenţe de ordin medical în ziua examinãrii


┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┬───┐
│NOU-NĂSCUT LA TERMEN ÎN │VENTILAŢIE MECANICĂ │ │
│CURSUL PRIMEI SĂPTĂMÂNI ├───────────────────────────────────────────────┼───┤
│ │ANTICONVULSIVANTE │ │
│ ├───────────────────────────────────────────────┼───┤
│ │FOTOTERAPIE │ │
│ ├───────────────────────────────────────────────┼───┤
│ │ALTELE │ │
└──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┴───┘



    Circumstanţe nefavorabile în cursul examinãrii


┌──────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │POSTALĂPTARE │ │
│ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤
│CIRCUMSTANŢE │ÎNFOMETAT │ │
│ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ZGOMOT EXCESIV SAU │ │
│ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │AGITAŢIE │ │
│ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │ALTELE (CONCIS) │ │
└──────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────┘



    Date ale investigaţiilor suplimentare


┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│Data efectuãrii │Rezultat │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│CT/RMN │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│LCR │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│EXAMEN RETINIAN │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│EEG │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│ALTELE │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────┤
│ │ │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘



    Sinteza clinicã stabilitã pe unul sau mai multe examene efectuate in cursul primei sãptãmâni de viaţã


┌─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ABSENŢA SEMNELOR NEUROLOGICE │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│PREZENŢA SEMNELOR NEUROLOGICE IN GRAD VARIABIL │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│GRAD MINOR FĂRĂ DEPRESIE A SNC │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Hiperexcitabilitate │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Anomalii variate ale tonusului pasiv: │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬────────────┤
│ normalizate în ziua 3 │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤
│ normalizate în ziua 7 │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┴────────────┤
│GRAD MODERAT CU DEPRESIA SNC │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Letargie, fixare-urmãrire vizualã mediocre │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Hipoactivitate │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Hipotonie pasivã a membrelor │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Insuficientã de flectare a gâtului │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Reflexe primare mediocre sau absente │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Convulsii (una/douã) │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬────────────┤
│ normalizate în ziua 7 │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴────────────┤
│GRAD SEVER CU DEPRESIA PROFUNDĂ A SNC ŞI CONVULSII REPETATE DURÂND MAI │
│MULT DE 30 MIN │
├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│Durata stãrii de rãu convulsiv zile │ zile │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Durata tulburãrii severe de conştienţã │ zile │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Durata ventilaţiei mecanice │ zile │
├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Durata absenţei autonomiei alimentare │ zile │
├─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│SEMNE EVOCATOARE ALE UNEI PATOLOGIE PRENATALE (PREZENTE LA NAŞTERE) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┤
│Police inactiv (fixat sau nu) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Palat ogival │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Suturi încãlecate (cu sau fãrã microcefalie) │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┤
│REZULTATE CARE NU PERMIT CONCLUZIA │
├────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┤
│Motivate de circumstanţe nefavorabile în timpul │ │
│examinãrii │ │
├────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤
│CONCLUZII PROVIZORII ASUPRA CAUZEI PROBABILE A PATOLOGIEI NEUROLOGICE │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┤
│Malformaţii cerebrale │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Patologie geneticã │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Encefalopatie hipoxic-ischemicã │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ - prenatal │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ - intrapartum │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ - postnatal │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Leziuni ale substanţei albe │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│lnfarctul unui teritoriu arterial │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Patologie infecţioasã │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Altele │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘



    NB: Cum se realizeazã sinteza datelor: Pentru nou-nãscutul la termen: în absenţa oricãrei anomalii la primul examen (ziua 1 sau ziua 2) sinteza se bazeazã pe acest singur examen; în prezenţa anomaliilor la primul examen sinteza se bazeazã pe examinãri repetate în cursul primei sãptãmâni de viaţã;
    Se codificã: 0 indicã un rezultat tipic în limitele normalului
                 1 indicã un rezultat moderat anormal
                 2 indicã un rezultat clar patologic
                 X permite culegerea de date atunci când caracterul normal sau anormal al unei observaţii nu poate fi definit cu certitudine


    10.16. Anexa 16. Examenul neurologic al copilului 0-2 ani - Amiel Tison şi Gosselin [102]

    EVALUARE NEUROLOGICĂ DE LA 0 LA 2 ANI - DUPĂ AMIEL-TISON SI GOSSELIN

    Nume şi prenume_________________________ Data naşterii________________
    Numele mamei____________________________ Vârsta de gestaţie-__________
    Numãrul fişei__________________Sex______



┌──────────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┐
│ Examen │Data examenului │ Vârsta │Vârsta │ │
│ │ │ │corectatã │ Comentarii │
├──────────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┴─────────────────────┤
│1-9 luni │
├─────┬────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┤
│ I │ 1-3 luni │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ II │ 4-6 luni │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ III │ 7-9 luni │ │ │ │ │
├─────┴────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┴─────────────────────┤
│10-24 luni │
├─────┬────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┤
│ IV │ 10-12 luni │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ V │ 13-18 luni │ │ │ │ │
├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤
│ VI │ 20-24 luni │ │ │ │ │
├─────┴────────────┴─────────────┬──┴─────────┴──────────┴─┬───────────────────┤
│Antecedente │ Mama │ Tatãl │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Data naşterii │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Perimetrul cranian │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Studii │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤
│Ocupaţie │ │ │
├───────────────────┬───────────┬┴───────┬────────┬────────┼───────────────────┤
│Creştere │dimensiune │ ± 2 DS │ > 2 DS │ < 2 DS │Discordanţa │
│ │ │ │ │ │PC/lungime │
├───────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴───────────────────┤
│1-9 luni │
├────────┬──────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬──────┤
│ I │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ II │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ III │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴──────┤
│10-24 luni │
├────────┬──────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬──────┤
│ IV │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ V │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ VI │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │
│ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │
│ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤
│ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │
├────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴──────┤
│Creşterea perimetrului cranian de la 0 la 2 ani (examenele I - VI) │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┤
│Regulatã │ 0 │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Deficitarã fãrã recuperare │ X │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Deficitarã cu recuperare │ X │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│Excesivã │ X │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘

┌──────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Probleme de sãnãtate │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficit sever de refracţie şi/sau │ │ │ │ │ │ │
│retinopatie │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficit auditiv de transmisie │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Boalã pulmonarã cronicã │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Boli digestive cronice │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Deficit de creştere │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Malformaţii │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Altele. Precizaţi: │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────┴─────┼────┬┴───┬─┴──┬──┴─┬───┴┬────┤
│Examen cranian │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │
├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Şunt ventriculo-peritoneal │
├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prezent │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Fontanela anterioarã │
├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┘
│Deschisã │ 0 │ 0 │ X │ X │ X │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Închisã │ 2 │ 2 │ x │ x │ x │
├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┐
│Încãlecare a suturilor (burelet) │
├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Temporo-parietalã (scuamoasã) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Metopicã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Coronalã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Sagitalã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Occipitalã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Forma craniului │
├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Normalã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Anormalã (precizaţi) │ x │ x │ x │ x │ x │ X │
├─────────────────────────────────────────────┬──┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┴┬───┘
│Examen neurosenzorial │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Funcţie auditivã │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Normalã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Deficit moderat │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Deficit sever │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Funcţie vizualã şi semne oculare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Fixare, urmãrire vizualã │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Urmãreşte cu uşurinţã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Urmãrire discontinuã şi dificilã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Fixare absentã │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Nistagmus │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Mişcãri ale globilor oculari │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Coordonate │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Eratice │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Strabism │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Semnul apusului de soare │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Prezent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Teste diagnostice │
│Auditive │
│Vizuale │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Observaţii şi date de anamnezã │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Convulsii │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Convulsii focale şi/sau bine controlate │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Crize prelungite şi repetate │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Convulsii febrile │ x │ x │ x │ x │ x │ x │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Nivel de activitate şi atenţie │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Normal pentru vârstã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Deficit moderat │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Deficit sever │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┤
│Hiperexcitabilitate │
├─────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┤
│Absenţa semnelor │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┐
│Compatibile cu o viaţã normalã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┤
│incontrolabilã │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
└─────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┘





┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Calendar motor (se scrie în clar vârsta de achiziţie) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Controlul capului Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrut înainte de 4 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut în cursul celei de-a cincea sau şasea luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut dupã 6 luni sau absent dupã 6 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Statul în şezut Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrut înainte de 9 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut în cursul celei de-a noua sau zecea luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut dupã 12 luni sau absent dupã 12 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Mers independent Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrut înainte de 18 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut între 18-24 luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut dupã 24 luni sau absent dupã 24 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Lãsarea unui cub într-un recipient (prin imitare) Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrut înainte de 10 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut între 11 şi 14 luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrut dupã 14 luni sau absent dupã 14 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Prinderea unei granule (pensã police-index subterminalã │
│sau terminalã) Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrutã înainte de 12 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrutã între 13 şi 15 luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrutã dupã 15 luni sau absentã dupã 15 luni │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Turn din 3 cuburi (imitare) Luni │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Apãrutã înainte de 21 luni │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrutã între 22 şi 24 luni │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Apãrutã dupã 2 ani sau absentã dupã 2 ani │ 2 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┤
│Inele secante (prin imitare începând de la 5 ani) Ani │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┤
│Reuşitã imediatã │ 0 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Rãspuns ezitant │ 1 │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Eşec │ 2 │
├────────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────┴─────────┤
│Tonus muscular │Examen 1 (1-3 luni)│ Examen 2 (4-6 luni)│Examen 3 (7-9 luni) │
│ ├──────┬──────┬─────┼──────┬─────────┬───┼──────┬─────────┬───┤
│ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │
│ │pozi- │norma │ cod │pozi- │ norma │cod│pozi- │ norma │cod│
│ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │
├────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Membre superioare │
├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│Eşarfa │D │ │ 1 │ 0 │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ 3 │ 2 │ │ 3 │ 0 │ │ 3 │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │
│ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │S │ │ 1 │ 0 │ │ 1 │ 1 │ │ 1 │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │ │ 2 │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ 3 │ 2 │ │ 3 │ 0 │ │ 3 │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │
├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Membre inferioare │
├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│Aductori │S+D │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 100° │ 0 │
│ │ │ │ ≥40° │ 0 │ │ ≥ 70° │ 0 │ │ 80°-90° │ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≤30° │ 1 │ │ ≤ 60° │ 1 │ │ ≤ 80 ° │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ AR* │ 2 │
├───────────┼────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│Popliteu │D │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≥ 80°│ 0 │ │ ≥ 80° │ 0 │ │ 80°-100°│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≤ 70°│ 1 │ │ ≤ 90° │ 1 │ │ ≤ 80° │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │
│ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │S │ │ │ │ │ │ │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≥ 80°│ 0 │ │ ≥ 80° │ 0 │ │ 80°-100°│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ ≤ 70°│ 1 │ │ ≤ 90° │ 1 │ │ ≤ 80° │ 2 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │ AR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │ │ NR* │ 2 │
├────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Dorsiflexia piciorului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lent │
├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│ │D │ │████████████│ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │ 90°-100°│ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │
│ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │S │ │████████████│ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │ 90°-100°│ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │
├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Rapid │
├───────────┬────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│ │D │ │████████████│ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │Str.fazic│ 1 │ │Str.fazic│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │Str.tonic│ 2 │ │Str.tonic│ 2 │
│ ├────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │S │ │████████████│ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │Str.fazic│ 1 │ │Str.fazic│ 1 │
│ │ ├──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│ │ │ │████████████│ │Str.tonic│ 2 │ │Str.tonic│ 2 │
├───────────┴────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┤
│Comparare a hemicorpului drept sau stâng, chiar în limitele zonei normale │
├────────────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬─────────┬───┬──────┬─────────┬───┤
│Comparabilã │ │ │ 0 │ │ │ 0 │ │ │ 0 │
├────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│Dreapta mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tonicã │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │
├────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼─────────┼───┼──────┼─────────┼───┤
│Stãnga mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tonicã │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │
└────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴─────────┴───┘


    NR - nu opune rezistenţã



┌───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┐
│Tonus muscular pasiv │ I (1-3 luni) │ II (4-6 luni) │ III (7-9 luni) │
│(continuare) │ │ │ │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Axa corporalã │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Extensie dorsalã │ │ │ │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absentã sau minimã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Moderatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Majorã (opistotonus) │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Flexie ventralã │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Moderatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absentã sau minimã │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Nelimitatã (pãpuşã de cârpã) 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Comparare a curburilor │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Flexia < extensia │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Flexia > extensia │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Flexie şi extensie excesive│ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Activitãţi motorii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Faţã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Expresie facialã │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Variatã, simetricã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Insuficientã │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Gângurit │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Absent │ X │ X │ X │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Prezent │ X │ X │ X │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Paralizie facialã │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Absentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Prezentã parte │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Mişcãri anormale ale gurii/limbii │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Prezente de precizat │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Membre │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Motricitate voluntarã (cantitativ şi calitativ) │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Armonioasa şi variatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Insuficientã, dizarmonicã │ │ │ │
│stereotipã │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Cvasiabsentã şi/sau foarte │ │ │ │
│dizarmonicã │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Mişcãri ale degetelor │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│ │ D S │ D S │ D S │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Mişcãri ale degetelor │ │ │ │
│prezente │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Pumn închis în mod constant│ 1 1 │ 2 2 │ 2 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Police inactiv │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Reflexe şi reacţii posturale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reflexe primare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Supt │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Insuficient │ 1 │ 1 │ 1 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent sau totalmente │ │ │ │
│ineficient │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Moro │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ 0 │ X │ 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent │ 2* │ X │ 0 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Agãţare │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ 0 │ X │ 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent │ 2* │ X │ 0 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Mers automat │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ 0 │ X │ 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent │ 2* │ X │ 0 │
├───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┤
│Reflex tonic asimetric al cefei │
├───────────────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┤
│Prezent │ X │ X │ 2 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Absent │ X │ X │ 0 │
├───────────────────────────┼────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│Asimetrie D-S - se indicã │ │ │ │
│partea deficitarã │ │ │ │
└───────────────────────────┴────────────────┴────────────────┴────────────────┘



    *) Aceste item-uri sunt codificate cu 2 în cazul prezenţei şi a altor semne de depresie a SNC



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Reacţii de protecţie │
├──────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│Împingere lateralã din şezut │ D │ S │ D │ S │ D │ S │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Prezentã │███████████████████████████████│ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Incompletã-absentã │███████████████████████████████│ X │ X │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Paraşutã anterioarã │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Prezentã │███████████████████████████████│ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Absentã │███████████████████████████████│ X │ X │
├──────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┤
│Reflexe osteotendinoase │
├──────────────────────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┤
│Reflex rotulian │ D │ S │ D │ S │ D │ S │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Normal │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Extrem de viu, clonii │ X │ X │ X │ X │ X │ X │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│Difuz │ X │ X │ X │ X │ X │ X │
├──────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│absent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
└──────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

┌──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
│Anomalii neuromotorii calitative │ I │ II │ III │
│şi deformãri secundare │ (1-3 luni) │ (4-6 luni) │ (7-9 luni) │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Candelabru (D + S) │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezent şi fixat │ X │ X │ X │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Menţinerea capului spre posterior de axul corpului │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Menton spre anterior, capul spre │ │ │ │
│posterior │ X │ X │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Control al capului - prezenţa oboselii │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezenţa oboselii │ X │ X │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Stat în şezut │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │█████████████████████████│ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Eşec (cade) spre anterior (hipotonie │█████████████████████████│ │
│globalã) │█████████████████████████│ X │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Eşec (cade) spre posterior (hipertonie│█████████████████████████│ │
│a extensorilor) │█████████████████████████│ 1 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Staţiune bipedã (în picioare) │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Prezentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Absentã │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Deformare de membre inferioare │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa deformãrii │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Poziţie în foarfece │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Mişcãri involuntare │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Rezistenţã la manipulare lentã │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Mobilizare uşoarã │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Impresie de ţeavã de plumb │ 2 │ 2 │ 2 │
├──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Distonie │
├──────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├──────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezentã │ 2 │ 2 │ 2 │
└──────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘





┌─────────────┬─────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────┐
│Tonus │Examen IV(10-12 luni)│Examen V(13-18 luni)│Examen VI(18-24 luni)│
│muscular ├──────┬────────┬─────┼──────┬─────────┬───┼──────┬────────┬─────┤
│ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │unghi/│ │ │
│ │pozi- │ norma │ cod │pozi- │ norma │cod│pozi- │ norma │ cod │
│ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │ ţie │ │ │
├─────────────┴──────┴────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴──────┴────────┴─────┤
│Membre superioare │
├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│Eşarfa │D │ │ 2 sau 3 │ 0 │ │2 sau 3 │ 0 │ │ 2 sau 3 │2 sau│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │
│ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │
│ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ X │ │ NR* │ X │ │ NR* │ 2 │
│ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │S │ │ 2 sau 3 │ 0 │ │2 sau 3 │ 0 │ │ 2 sau 3 │2 sau│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 3 │
│ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │ │ 1 │ 2 │
│ │ │ ├─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ X │ │ NR* │ X │ │ NR* │ 2 │
├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤
│Membre inferioare │
├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│Aductori │S +│ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │D ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 80°-100°│ 1 │ │80°-100° │ 1 │ │ 80°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≤ 70° │ 2 │ │ ≤ 70° │ 2 │ │ ≤ 70° │ 2 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │
├─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│Popliţeu │D │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-110° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │
│ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │S │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │ │ ≥ 110° │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 90°-110°│ 1 │ │90°-110° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │ │ ≤ 80° │ 2 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │ │ NR* │ x │
├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤
│Dorsiflexia piciorului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lent │
├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│ │D │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-100° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │
│ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │S │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │ │ ≤ 80° │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ 90°-100°│ 1 │ │90°-100° │ 1 │ │ 90°-100°│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │ │ ≥ 110° │ 2 │
├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤
│Rapid │
├─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│ │D │ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │
│ ├───┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │S │ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │ │identicã │ 0 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │ │Str fazic│ 1 │
│ │ ├─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│ │ │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │ │Str tonic│ 2 │
├─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┤
│Comparare a hemicorpului drept sau stâng, chiar în limitele zonei normale │
├─────────────┬─────┬─────────┬─────┬──────┬─────────┬───┬─────┬─────────┬─────┤
│Comparabilã │ │ │ 0 │ │ │ 0 │ │ │ 0 │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│Dreapta mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tonicã │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │
├─────────────┼─────┼─────────┼─────┼──────┼─────────┼───┼─────┼─────────┼─────┤
│Stãnga mai │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tonicã │ │ │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ 1 │
└─────────────┴─────┴─────────┴─────┴──────┴─────────┴───┴─────┴─────────┴─────┘



    NR - nu opune rezistenţã



┌─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│Tonus muscular pasiv │ Examen IV │ Examen V │ Examen VI │
│(continuare) │ (10-12 luni) │ (13-18 luni) │ (18-24 luni) │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Axa corporalã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Extensie dorsalã │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absentã sau minimã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Moderatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Majorã (opistotonus) │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Flexie ventralã │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Moderatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Absentã sau minimã │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Nelimitatã (pãpuşã de cârpã) │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Comparare a curburilor │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Flexia > extensia │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Flexia < extensia │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Flexie şi extensie excesive │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Activitãţi motorii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Faţã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Expresie facialã │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Variatã, simetricã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Insuficientã │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Gângurit │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absent │ X │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Prezent │ X │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Paralizie facialã │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Prezentã (pe ce parte) │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Mişcãri anormale ale gurii/limbii │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Membre │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Motricitate voluntarã (cantitativ şi calitativ) │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Armonioasa şi variatã │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Insuficientã, dizarmonicã │ │ │ │
│stereotipã │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Cvasiabsentã şi/sau foarte │ │ │ │
│dizarmonicã │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Mişcãri ale degetelor D D D S D S │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Mişcãri ale degetelor prezente │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Pumn închis în mod constant │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Police inactiv │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │
├─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┤
│Reflexe şi reacţii posturale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reflexe primare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reflex tonic asimetric al cefei D S D S D S │
├─────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│Absent │ 0 0 │ 0 0 │ 0 0 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Prezent │ 2 2 │ 2 2 │ 2 2 │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Asimetrie D-S (se indicã partea │ │ │ │
│deficitarã) │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘



    *) Aceste item-uri sunt codificate cu 2 în cazul prezenţei şi a altor semne de depresie a SNC



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Reacţii de protecţie │
├────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Împingere lateralã din şezut │ D │ S │ D │ S │ D │ S │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Prezentã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Incompletã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Absentã │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Paraşutã anterioarã │ │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Prezentã │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Incompletã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Absentã │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┤
│Reflexe osteotendinoase │
├────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│Reflex rotulian │ D │ S │ D │ S │ D │ S │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Normal │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Extrem de viu, clonii │ X │ X │ X │ X │ X │ X │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Difuz │ X │ X │ X │ X │ X │ X │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Absent │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
└────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘

┌───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┐
│Anomalii neuromotorii calitative şi │ Examen IV │ Examen V │ Examen VI │
│deformãri secundare │(10-12 luni)│(13-18 luni)│(18-24 luni)│
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Candelabru (D + S) │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absent │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezent şi fixat │ X │ X │ X │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Menţinerea capului spre posterior de axul corpului │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Menton spre anterior, capul spre │ │ │ │
│posterior │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Control al capului - prezenţa oboselii │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezenţa oboselii │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Stat în şezut imposibil │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Eşec (cade) spre anterior (hipotonie │ │ │ │
│globalã) │ 1 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Eşec (cade) spre posterior (hipertonie │ │ │ │
│a extensorilor) │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Stat in şezut - prezenţa oboselii │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa anomaliei │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezenţa oboselii │ X │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Staţiune bipedã (în picioare) │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Prezentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Absentã │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Deformare de membre inferioare │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absenţa deformãrii │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Poziţie în foarfece │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Mişcãri involuntare │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absente │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezente (de precizat) │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Rezistenţã la manipulare lentã │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Mobilizare uşoarã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Impresie de ţeavã de plumb │ 2 │ 2 │ 2 │
├───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┤
│Distonie │
├───────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┤
│Absentã │ 0 │ 0 │ 0 │
├───────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┤
│Prezentã │ 2 │ 2 │ 2 │
└───────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┘





    Fişã de sintezã
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Categorie neuromotorie │
├────────────────────────────────────────┬─────────────────────┬───┬───┬───┬───┤
│Spectru de semne neuromotorii/ cranine │ │ │ │ │ │
│la 2 ani │Evoluţie funcţionalã │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤
│PC incapacitantã │An │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │
│ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤
│PC minorã │Achiziţie a mersului │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤
│Triadã simptomaticã │Scor GMFCS │ │ │ │ │
│ ├─────────────────────┼───┼───┼───┼───┤
│Semne izolate │Scor MACS │███████│ │ │
│Nici un semn │ │███████│ │ │
├────────────────────────────────────────┴─────────────────────┴───┴───┴───┴───┤
│PC incapacitantã (fãrã mers independent la 2 ani) dupã varietate: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Topograficã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Simptomaticã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Alte funcţii cerebrale - categorizare bazatã pe evaluãrile complementare │
│(definitã dupã standardele de teste utilizate) │
├─────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────┤
│ │ Limite │ │
│ │ normale │ Deficienţã │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┬────────┬────────┤
│ │ │ Uşoarã │Moderatã│ Severã │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Funcţie intelectualã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Funcţie vizualã de origine centralã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Funcţie auditivã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Comunicare │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│Comportament/atenţie │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────┼─────────┴────────┼────────┴────────┤
│Prezenţa epilepsiei │Controlatã │Severã │
├─────────────────────────────────────────┴──────────────────┴─────────────────┤
│Altã patologie decât cea neurologicã (descriere) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Creştere somaticã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Funcţie respiratorie │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Funcţie digestivã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Retinã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Altele │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Condiţii socio-familiale │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Favorabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nefavorabile │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Total nefavorabile │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.17. Anexa 17. Indicaţii de ecografie transfontanelarã la 40 de sãptãmâni vârstã corectatã



┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Categorie │ Risc │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- nou-nãscuţi prematuri cu VG mai micã de 32 │- semne tardive ale unor leziuni cerebrale│
│de sãptãmâni şi/sau GN mai micã de 1500 g │(dilataţie ventricularã ex vacuo şi/sau │
│ │dilataţie a fisurii interemisferice) │
│ │- posibilitatea de evoluţie a leziunilor │
│ │de hemoragie cerebralã şi leucomalacie │
│ │[167-171] │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- ecodensitãţi periventriculare prezente la │- posibil LPV [167,169] │
│externare │ │
│- ecodensitãţi anormale periventriculare │ │
│neomogene prezente la una din examinãrile │ │
│anterioare │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- alte leziuni ale parenchimului cerebral (de │- pot evolua în perioada neonatalã spre │
│exemplu infarct hemoragic parenchimatos │leziuni de infarct extinse, leziuni │
│periventricular, infarct arterial, leziuni la │porencefalice, leziuni care influenţeazã │
│nivelul ganglionilor bazali, abcese cerebrale, │decizia terapeuticã [168,170] │
│leziune hipoxic-ischemicã cerebralã extinsã) │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│- hemoragie intra-periventricularã stadiu III │- pot evolua cãtre hidrocefalie şi/sau │
│Volpe sau/şi infarct hemoragic periventricular │distrugeri ale substaţei cerebrale │
│şi/sau dilataţie ventricularã post-hemoragicã │[167,168,171] │
│care necesitã tratament │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘



    10.18. Anexa 18. Metodologie de interpretare a testelor neuro-comportamentale [156-158]

    Testul BINS

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea Testului BINS se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 bis din 18 august 2011 la pagina 514 (a se vedea imaginea asociatã).


    Test Screener Bayley III

--------------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea Testului Screener Bayley III se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 bis din 18 august 2011 la paginile 514-515 (a se vedea imaginea asociatã).


    *) Medicul trebuie sã defineascã întârzierea în dezvoltare cu ajutorul testului Bayley astfel:
    - 25% întârziere în dezvoltare într-o anumitã arie a comportamentului faţã de media populaţiei de aceeaşi vârstã sau
    - o abatere (deviere) de 1,5 deviaţii standard faţã de populaţie în douã sau mai multe arii testate sau o abatere (deviere) de 2 deviaţii standard într-o singurã arie testatã.
    Ariile testate sunt reprezentate de: comportament, limbaj receptiv şi expresiv, motilitate finã şi motilitate grosierã.


    10.19. Anexa 19. Item-uri ale testului Bayley la care rãspunsul anormal ghideazã spre o anumitã patologie [158]


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Comportamente sociale atipice - se trimite cãtre neuropsihiatrie infantilã - │
│risc de boli din spectrul autismului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Interacţiune socialã şi comunicare: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Contact vizual neadecvat sau absenţa contactului vizual, nu menţine atenţia: │
│- scala cognitivã - item 6 - recunoaşte pãrintele │
│- scala de comunicare receptivã - item 1 - priveşte persoana pe moment │
│Pare dezinteresat de materiale sau obiecte: în particular de orice item care │
│necesitã atenţie cãtre anumite obiecte sau cartea de stimuli: │
│- scala comunicare receptivã - item 8 - se joacã în mod susţinut cu obiectele │
│Nu se implicã în rutina socialã: │
│- scala comunicare receptivã item 13, participã la joacã cu alţii │
│Nu executã item-uri care implicã reacţii la anumite persoane, diferenţierea │
│obiectelor de persoane, reprezentarea sinelui: │
│- scala cognitivã - item 65 - jocul reprezentaţional │
│- scala comunicare receptivã - item 15 - identificã obiectele - unul corect │
│- scala comunicare expresivã - item 39 - rãspunde la întrebãri legate de CE │
│şi UNDE │
│Nu are comportament de captare a atenţiei: │
│- scala comunicare expresivã - item 7 - solicitã/capteazã atenţia │
│Nu executã item-uri sau serii care presupun comuncare gestualã sau verbalã: │
│- comunicare expresivã - item 2 - zâmbet social │
│- comunicare expresivã - item 21 - combinã cuvinte cu gesturi │
│Duce adultul mai degrabã de mânã pentru a exprima dorinţe decât sã foloseascã │
│gesturi sau cuvinte: │
│- comunicare expresivã - item 9 - foloseşte gesturi │
│Prozodie ritmatã, cadenţatã, respiraţie anormalã în timpul frazelor: │
│- comunicare expresivã - item 29 - foloseşte propoziţii din mai multe cuvinte.│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Comportamente repetitive: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Persevereazã în întoarcerea paginilor unei cãrţi, pare sã se uite la poze: │
│- scala motorie finã - item 27 - întoarce paginile cãrţii │
│Persevereazã în aceeaşi activitate: │
│- scala cognitivã, item 18 - îşi inspecteazã mâna │
│- scala motorie finã - item 47 - foşneşte hârtia │
│- scala motorie grosierã - item 53 - merge într-o parte fãrã susţinere │
│Acţiuni motorii repetitive: │
│- pot fi observate în orice situaţie care implicã acţiuni motorii │
│- scala cognitivã - item 23 - se joacã cu sfoara │
│- scala cognitivã - item 24 - loveşte în joacã obiecte │
│- scala cognitivã - item 39 - împinge maşina │
│- scala motorie finã - item 43 - seria de imitare a liniei - circular │
│- scala motorie finã - item 62 - loveşte cu degetul │
│- scala motorie grosierã - item 59 - sare cca. 10 cm │
│Interacţioneazã cu jucãriile dar nu urmeazã instrucţiunile: │
│- scala cognitivã - imitã o acţiune cu 2 componente │
│- scala comunicare receptivã - item 14 - rãspunde la solicitare la rutinele │
│sociale │
│- scala motorie finã - turn de cuburi - turn de 2 cuburi │
│Stereotipii ale atenţiei, perseverenţã oculomotorie: │
│- scala cognitivã - item 10 - mutã atenţia │
│- scala cognitivã - item 41 - suspendã inelul │
│- scala motorie finã - item 7 - ochii urmãresc inelul (circular) │
│- scala motorie finã - item 9 - ochii urmãresc mingea │
│- scala motorie grosierã - item 65 - imitã posturi │
│Merge pe vârfuri la vârsta pre-şcolarã: │
│- scala motorie grosierã - item 29 - realizeazã mişcãri de mers │
│- scala motorie grosierã - item 42 - merge singur │
│- scala motorie grosierã - item 63 - merge cu spatele │
│- scala motorie grosierã - item 67 - coboarã scãrile cu câte un picior │
│alternativ pe scarã │
│Mersul pe vârfuri spontan trebuie diferenţiat de mersul pe vârfuri solicitat │
│(item 62, scala motorie grosierã) │
│Reacţie la stimuli senzoriali │
│Se arcuieşte, evitând contactul fizic când este ridicat: │
│- scala cognitivã - item 1 - se calmeazã când este ridicat │
│Reacţie scãzutã sau hipereacţie la stimuli sonori: │
│- comunicare receptivã - item 4 - reacţioneazã la sunetele din mediu. │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Deficit motor - trimitere la neurologie pediatricã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tonus muscular │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mãinile nu sunt strânse la vârsta de nou-nãscut ceea ce indicã un tonus │
│muscular scãzut: │
│- scala motorie finã - item 1 - mâinile sunt strânse în pumn │
│Mâinile sunt în continuare strânse mai târziu de 3-5 luni de viaţã ceea ce │
│indicã un tonus muscular crescut: │
│- scala motorie finã - item 1 - mâinile sunt strânse în pumn │
│- scala motorie finã - item 10 - ţine mâinile deschise │
│Mişcãri excesive sau minime: │
│- scala motorie grosierã - item 1 - îndoaie picioarele în joacã │
│- scala motorie grosierã - item 2 - îndoaie braţele în joacã │
│Extensie excesivã a gâtului sau absenţa flexiei gâtului. Pare rigid: │
│- scala motorie grosierã - item 3 - seria: controleazã capul când este ridicat│
│în picioare, ridicã capul │
│Extensie completã sau absenţa flexiei minime: │
│- scala motorie grosierã - item 4 - seria: controleazã capul când este ridicat│
│în picioare: 3 secunde │
│Nu face grasp sau graspul este executat cu forţã excesivã: │
│- scala motorie finã - item 9 - reţine inelul │
│Mişcãri sacadate, copilul pare rigid: │
│- scala cognitivã - item 20 - trage de sfoarã în mod conştient │
│- scala motorie finã, item 63 - pune 20 de biluţe în cutie │
│- scala motorie grosierã - item 43 - merge singur cu coordonare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mişcãri ale mâinii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nu foloseşte degetul mare sau degetul mare rãmâne în palmã în flexie (în │
│special copii mai mari) │
│- scala motorie finã - item 23 - ridicã cana de toartã │
│- scala motorie finã - item 28 - serie grasp: grasp palmar │
│Plaseazã întotdeauna palmele în jos în cazul mişcãrilor active ale mâinii: │
│- scala motorie finã - item 9 - roteazã pumnul │
│Extensie a celorlalte degete în mod eronat: │
│- scala motorie finã - item 29 - extinde izolat degetul arãtãtor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Posturã şi poziţionare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Capul nu este pe linia medianã, capul e deplasat într-o parte: │
│- scala motorie grosierã - item 11 - ţine capul sus când este deplasat │
│O jumãtate de corp este mobilizatã mai mult ca cealaltã: │
│- scala motorie finã - item 16 - se întoarce pe o parte din şezut │
│- scala motorie grosierã - item 30 - se târãşte pe burtã │
│Îşi atinge mâinile între ele dar nu pe linia medianã: │
│- scala motorie finã - item 23 - aduce lingura sau cuburile pe linia medianã │
│Poziţii anormale ale membrelor şi corpului; pot fi observate la orice reacţie │
│posturalã: │
│- scala motorie grosierã - item 20 - se întoarce de pe spate pe pãrţi │
│- scala motorie grosierã - item 41 - seria stat în picioare: stã singur în │
│picioare │
│Foloseşte o bazã foarte largã de susţinere, manipuleazã obiectele folosind │
│masa ca suport: │
│- scala motorie finã - item 21 - transferã cubul │
│- scala motorie grosierã - item 27 - stã în şezut cu susţinere şi manipuleazã │
│obiectul │
│Dominanţã extremã a unei mâini înainte de 36 de luni: │
│- scala motorie finã - item 13 - seria cuburi - atinge cubul │
│- scala motorie finã - item 46 - imitã mişcãrile mâinii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mişcãri voluntare şi coordonare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Foloseşte forţa excesivã la mişcãri, strânge obiectele când le apucã: │
│- scala cognitivã - item 24 - loveşte în joacã │
│- scala motorie finã - item 19 - transferã inelul │
│Eliberare din mânã sau aliniere deficitara a obiectelor: │
│- scala motorie finã - item 31 - seria turn de cuburi: turn de 2 cuburi │
│- scala motorie finã - item 38 - seria turn de cuburi: turn de 6 cuburi │
│Copilul sare mai degrabã decât se rostogoleşte: │
│- scala motorie grosierã - item 14 - se roteşte de pe o parte pe spate │
│- scala motorie grosierã - item 20 - se roteşte de pe spate pe o parte │
│Se mişcã în faţã aruncându-şi întâi mâinile şi apoi picioarele şi nu prin │
│alternarea mâinilor şi picioarelor (ca în mod normal): │
│- scala motorie grosierã - item 34 - seria - mers în patru labe │
│Nu realizeazã în timp optim item-urile pentru care existã o limitã de timp: │
│- scala cognitivã - item 56 - puzzle roz - complet │
│- scala congitivã - item 82 - asambleazã obiectul - câine │
│- scala motorie finã - item 10 - plaseazã 10 biluţe în sticlã (60 secunde) │
│Aratã puţine mişcãri sau este refractar în a se mişca; mişcarea pare sã fie │
│un efort; este mereu obosit: │
│- scala motorie grosierã - item 5 - întoarce capul pe o parte │
│- scala motorie grosierã - tem 29 - mişcãri de pãşire │
│- scala motorie grosierã - item 34 - mers în patru labe │
│Bazã largã de susţinere la mers; stabilitate posturalã slabã: │
│- scala motorie grosierã - item 43 - seria mers - merge cu coordonare │
│Control motor anormal, dificultãţi de a menţine o anumitã posturã: │
│- scala motorie grosierã - item 60 - seria balans pe un picior: 2 secunde │
│- scala motorie grosierã - item 71 - merge pe toatã talpa │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dificultãţi vizuale - trimitere cãtre oftalmologie şi neurologie pediatricã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Copilul aratã puţin interes sau este complet dezinteresat în legãturã cu │
│stimulii vizuali: │
│- scalã cognitivã - item 6 - recunoaşte pãrintele │
│- scala comunicare receptivã - item 8 - se joacã cu obiectele în mod susţinut │
│Copilul nu urmãreşte obiectele: │
│- scala cognitivã - item 39 - împinge maşinuţa │
│- scala motorie finã - item 9 - ochii urmãresc mingea care se rostogoleşte │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dificultãţi de auz - trimitere cãtre audiolog │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Copilul reacţioneazã slab sau supra-reacţionazã la sunete: │
│- comunicare receptivã - item 4 - reacţioneazã la sunetele din mediu │
│Copilul nu vocalizeazã sau nu scoate sunete: │
│- communicare expresivã - item 1 - sunete din gât, nediferenţiate │
│Copilul nu prezintã inflexiuni în voce: │
│- comunicare expresivã - item 12 - gângureşte expresiv │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dificultãţi de atenţie - trimitere cãtre psihiatrie pediatricã │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Copilul cu vârstã mai mare de 18 luni acţioneazã înainte ca examinatorul sã │
│termine enunţul sau sã anunţe ce are de fãcut: │
│- scala motorie grosierã - item 70 - se balanseazã singur pe piciorul stâng │
│timp de 8 secunde │
│- scala motorie finã - item 45 - 3 cuburi pe sfoarã │
│- scala motorie grosierã - item 46 - imitã mişcãrile mâinii │
│Copilul nu poate susţine atenţia mai mult de câteva secunde la item-uri care │
│necesitã implicare pe timp lung: │
│- scala cognitivã - item 54 - seria cuburi - turn de 9 cuburi │
│- scala motorie finã - item 43 - pune 3 cuburi pe sfoarã │
│- scala motorie finã - item 59 - traseazã un desen │
│Copilul este incapabil sã inhibe rãspunsuri sau comportamente: │
│- scala cognitivã - item 48 - seria joc relaţional - el însuşi │
│- scala motorie finã - item 33 - plaseazã 10 biluţe în sticlã în 60 de secunde│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    10.20. Anexa 20. Criteriile de acreditare ale centrului de urmãrire pentru nou-nãscuţii cu risc


┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│A. Centru │regional sau centru de nivel III │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│B. Spaţiu │spaţiu special dedicat (cabinet de urmãrire) │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│C. Dotare │- standard pentru un cabinet de pediatrie │
│ │- kit pentru testul comportamental utilizat │
│ │- computer, linie telefonicã │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│D/ Personal │- medic coordonator al programului (poate fi unul din │
│ │medicii secţiei) │
│ │- 2 persoane care sã fie antrenate în utilizarea examenu- │
│ │lui neurologic şi testelor comportamentale folosite │
│ │- asistentã │
│ │- opţional (dar de dorit): psiholog, kinetoterapeut │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│E/ Relaţii cu alte │- medici colaboratori pentru secţia de terapie intensivã │
│specialitãţi │neonatalã şi/sau screening │
│ │- medic oftalmolog │
│ │- personal antrenat pentru screening-ul audiologic │
│ │- protocoale de colaborare cu alte clinici: │
│ │- clinicã/serviciu/cabinet de neurologie pediatricã │
│ │- clinicã/cabinet de psihiatrie pediatricã │
│ │- clinicã/cabinet de oftalmologie specializat în │
│ │oftalmologie pediatricã │
│ │- clinicã/cabinet de audiologie cu competenţã pentru │
│ │pediatrie │
│ │- cabinet de psihologie pediatricã │
│ │- clinicã de recuperare medicalã │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘



                                -----------



Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016