Manual de inventariere
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 2 august 2011  de practica medicala pentru specialitatea neonatologie - Spalarea mainilor (Anexa nr. 12)*)    EMITENT:       MINISTERUL SANATATII     PUBLICAT ÎN:   MONITORUL OFICIAL nr. 586 bis din 18 august 2011    Twitter Facebook

GHID din 2 august 2011 de practica medicala pentru specialitatea neonatologie - Spalarea mainilor (Anexa nr. 12)*)

EMITENT: MINISTERUL SANATATII
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 586 bis din 18 august 2011


---------
Corect intocmite si cu clauze formulate in avantajul dvs.! Usor de completat, usor de printat!

117 Modele de cereri si actiuni in justitie in conformitate cu noul Cod civil!

>> Detalii Click Aici

    *) Aprobat de Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 1.232 din 2 august 2011 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 din 18 august 2011.




Ministerul Sãnãtãţii Publice Colegiul Medicilor Asociaţia de Neonatologie
   Comisia Consultativã de din România din România
 Pediatrie şi Neonatologie


                COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE
                             Ghidul 12/Revizia 1
                                  25.07.2010



    Publicat de Asociaţia de Neonatologie din România
    Editor: Maria Livia Ognean
    (c) Asociaţia de Neonatologie din România, 2011

    Grupul de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor încurajeazã schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.
    Orice parte din acest ghid poate fi copiatã, reprodusã sau distribuitã, fãrã permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: (a) ghidul sau fragmentul sã nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale, (b) persoanele sau instituţiile care doresc sã copieze, reproducã sau distribuie ghidul sau fragmente din acestea, sã informeze Asociaţia de Neonatologie din România şi (c) Asociaţia de Neonatologie din România sã fie menţionatã ca sursã a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.

    Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sãnãtãţii Publice prin Ordinul nr. ........ din ............... şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. ..... din .......................... şi de Asociaţia de Neonatologie din România în data de ..........

    Precizãri
    Ghidurile clinice pentru Neonatologie sunt elaborate cu scopul de a ajuta personalul medical sã ia decizii privind îngrijirea nou-nãscuţilor. Acestea prezintã recomandãri de bunã practicã medicalã clinicã bazate pe dovezi publicate (literatura de specialitate) recomandate a fi luate în considerare de cãtre medicii neonatologi şi pediatri şi de alte specialitãţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea tuturor nou-nãscuţilor.
    Deşi ghidurile reprezintã o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţioneazã sã înlocuiascã raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicalã este un proces integrativ care trebuie sã ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientului sau, în cazul nou-nãscutului, a pãrinţilor, precum şi resursele, caracteristicile specifice şi limitãrile instituţiilor medicale. Se aşteaptã ca fiecare practician care aplicã recomandãrile în scop diagnostic, terapeutic sau pentru urmãrire, sau în scopul efectuãrii unei proceduri clinice particulare sã utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al nou-nãscutului în funcţie de particularitãţile acestuia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.
    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţiile conţinute în ghid sã fie corecte, redate cu acurateţe şi susţinute de dovezi. Date fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, autorii nu pot şi nu garanteazã cã informaţia conţinutã în ghid este în totalitate corectã şi completã. Recomandãrile din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la tema propusã şi abordãrile terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, recomandãrile se bazeazã pe consensul experţilor din cadrul specialitãţii. Totuşi, acestea nu reprezintã în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectã în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.
    Ghidurile clinice, spre deosebire de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru o singurã modalitate de diagnostic, management, tratament sau urmãrire a unui caz sau ca o modalitate definitivã de îngrijire a nou-nãscutului. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare în funcţie de circumstanţele individuale şi opţiunea pãrinţilor nou-nãscutului, precum şi de resursele şi limitãrile specifice ale instituţiei sau tipului de practicã medicalã. Acolo unde recomandãrile acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificãrilor trebuie justificate detaliat.
    Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declinã responsabilitatea legalã pentru orice inacurateţe, informaţie perceputã eronat, pentru eficacitatea clinicã sau succesul oricãrui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate ca urmare a utilizãrii sau aplicãrii lor. De asemenea, ele nu îşi asumã responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie sã verifice literatura de specialitate prin intermediul surselor independente şi sã confirme cã informaţia conţinutã în recomandãri, în special dozele medicamentelor, este corectã.
    Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mãrcii sau al producãtorului, nu constituie sau implicã o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţã de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizatã în scop publicitar sau în scopul promovãrii unui produs.
    Opiniile susţinute în aceastã publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintã în mod necesar opiniile Fundaţiei Cred.

    Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuã. Cea mai recentã versiune a acestui ghid poate fi accesatã prin internet la adresa ................

    Tipãrit la ...........
    ISSN ................


    Grupul de Coordonare a elaborãrii ghidurilor
    Comisia Consultativã de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sãnãtãţii Publice
    Prof. Dumitru Orãşeanu
    Comisia de Obstetricã şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România
    Prof. Dr. Vlad I. Tica
    Asociaţia de Neonatologie din România
    Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu

    Preşedinte - Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu
    Co-preşedinte - Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin
    Secretar - Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea

    Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului
    Coordonatori:
    Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu
    Scriitor:
    Dr. Doina Broscãuncianu
    Membri:
    Dr. Mihaela Demetrian
    Dr. Carmen Voicilã

    Mulţumiri
    Mulţumiri experţilor care au evaluat ghidul:
    Prof. Dr. Maria Stamatin
    Conf. Dr. Manuela Cucerea
    Dr. Adrian Sorin Crãciun

    Mulţumim Dr. Maria Livia Ognean pentru coordonarea şi integrarea activitãţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie.

    Multumim Fundaţiei Cred pentru suportul tehnic acordat pentru buna desfãşurare a activitãţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie şi organizarea întâlnirilor de consens.


    1. Introducere
    Infecţia nozocomialã este o problemã prioritarã globalã prin morbiditate şi mortalitate crescute [1,2], durata de spitalizare prelungitã [3] şi costuri ridicate.
    Infecţia neonatalã rãmâne o preocupare constantã în ciuda progreselor înregistrate prin apariţia de tehnologii şi proceduri complexe, necesare pentru salvarea şi îngrijirea unor pacienţi proveniţi din sarcini cu sau fãrã risc crescut. Ameliorarea suprevieţuirii nou-nãscuţilor, în mod special a prematurilor, depinde de aplicarea cu stricteţe a unor strategii de profilaxie a infecţiilor, în special a celor nozocomiale (intraspitaliceşti). Incidenţa acestora în secţiile de nou-nãscuţi, deşi marcatã de incertitudinea diferenţierii de infecţia cu transmitere materno-fetalã, este citatã a varia între 2,7% [4] şi 5-10% pentru spitalele neuniversitare, 10-20% pentru cele universitare şi 10-30% pentru unitãţile de terapie intensivã din spitale universitare în care se efectueazã proceduri de diagnostic, tratament şi monitorizare complexe, invazive [5].
    Igiena mâinilor (spãlare/dezinfecţie) este cel mai important instrument de control al infecţiilor nosocomiale având în vedere faptul demonstrat cã multe din infecţiile nosocomiale sunt determinate de germeni vehiculaţi prin portaj manual [6].
    Îngrijirea medicalã nu poate fi disociatã de igiena mâinilor, aceasta fiind un bun indicator de calitate şi de siguranţã.
    Acest ghid a fost conceput la nivel naţional şi urmãreşte implementarea unor strategii standardizate şi eficiente pentru aplicarea practicilor corecte de igienã a mâinilor în scopul profilaxiei infecţiilor nozocomiale.
    Acest ghid precizeazã standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat ale unui caz clinic concret care trebuie respectat de practicieni indiferent de nivelul unitãţii sanitare în care activeazã.
    Ghidurile clinice pentru neonatologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tãrie a afirmaţiilor şi grade de recomandare. În schimb, protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate.

    2. Scop
    Scopul ghidului este creşterea calitãţii actului medical prin diminuarea morbiditãţii şi a mortalitãţii neonatale secundare infecţiilor nozocomiale, scãderea duratei de spitalizare şi a costurilor spitalizãrii, reducerea riscului de rãspândire a agenţilor infecţioşi cãtre alţi nou-nãscuţi sau alte persoane receptive (gravide, lãuze, personal medical).
    Obiectivele ghidului sunt:
    - standardizarea practicii clinice privind igiena mâinilor
    - promovarea punerii în practicã a unei igieni a mâinilor adaptatã la orice nivel de asistenţã medicalã
    - furnizarea caracteristicilor esenţiale pentru echipamentul posturilor de spãlare a mâinilor (material, produse, apã)
    - elaborarea criteriilor de alegere a uneia din tehnicile de igienã a mâinilor
    - elaborarea criteriilor de alegere a celui mai adecvat agent pentru igiena mâinilor în termeni de eficacitate şi toleranţã cutanatã
    - îmbunãtãţirea organizãrii îngrijirilor/strategii de respectare a igienei mâinilor.
    Ghidul se adreseazã tuturor celor care intrã în contact sau sunt implicaţi în îngrijirea nou-nãscuţilor: medici neonatologi, pediatri, obstetricieni, chirurgi pediatri, medici de familie, asistente medicale, moaşe, pãrinţi.
    Prezentul ghid işi propune îndeplinirea urmãtoarelor deziderate:
    - reducerea variaţiilor în practica medicalã (cele care nu sunt necesare)
    - aplicarea evidenţelor în practica medicalã; diseminarea unor noutãţi ştiinţifice
    - integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)
    - creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical
    - realizarea unui instrument de consens între clinicieni
    - protejarea practicianului din punctul de vedere al malpraxisului
    - asigurarea continuitãţii între serviciile oferite de medici şi de asistente
    - structurarea documentaţiei medicale
    - oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii
    - armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate.
    Se prevede ca acest ghid sã fie adoptat pe plan local şi regional.

    3. Metodologia de elaborare
    3.1. Etapele procesului de elaborare
    Ca urmare a solicitãrii Ministerului Sãnãtãţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru neonatologie, Asociaţia de Neonatologie din România a organizat în 28 martie 2009 la Bucureşti o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru neonatologie.
    A fost prezentat contextul general în care se desfãşoarã procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost de asemenea prezentatã metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilitãţile pentru fiecare instituţie implicatã. A fost aprobatã lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru neonatologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE) pentru fiecare ghid.
    În data de 26 septembrie 2009, în cadrul Conferinţei Naţionale de Neonatologie din România a avut loc o sesiune în cadrul cãreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor.
    Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipã de redactare, precum şi un numãr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost ales/desemnat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.
    Scriitorii ghidurilor au fost contactaţi şi instruiţi asupra metodologiei redactãrii ghidurilor, dupã care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.
    Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate neonatologie, cãruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţatã în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilitãţii actului medical.
    Dupã verificarea primei versiuni din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatarea ei a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisã pentru evaluarea externã la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat, dupã caz, comentariile şi propunerile de modificare fãcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea 3 a ghidului.
    Aceastã versiune a fost prezentatã şi supusã discuţiei detaliate, punct cu punct, în cadrul unei Întâlniri de Consens care a avut loc la Bran în perioada 23-25 iulie 2010, cu sprijinul Fundaţiei Cred. Participanţii la Întâlnirea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbãtute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradãrii recomandãrilor şi formulãrii.
    Evaluarea finala a ghidului a fost efectuatã utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de cãtre Comisia Consultativã de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sãnãtãţii Publice, Comisia de Pediatrie şi Neonatologie (?) a Colegiul Medicilor din România şi Asociaţia de Neonatologie din România.
    Ghidul a fost aprobat de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice prin Ordinul nr. ..................

    3.2. Principii
    Ghidul clinic "Spãlarea mâinilor" a fost conceput cu respectarea principilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru neonatologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborãrii ghidurilor clinice pentru Neonatologie şi de Asociaţia de Neonatologie din România.
    Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a cãutat şi selecţionat, în scopul elaborãrii recomandãrilor şi argumentãrilor aferente, cele mai importante şi mai actuale dovezi ştiinţifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohortã, studii retrospective şi analitice, cãrţi, monografii). În acest scop au fost folosite pentru cãutarea informaţiilor urmãtoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului.
    Fiecare recomandare s-a încercat a fi (este) bazatã pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizatã o explicaţie bazatã pe nivelul dovezilor şi a fost precizatã puterea ştiinţificã (acolo unde existã date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizatã alãturat tãria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.

    3.3. Data reviziei
    Acest ghid clinic va fi revizuit în 2013 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modificã recomandãrile fãcute.

    4. Structura
    Acest ghid clinic este structurat în:
    - definiţii şi evaluare (aprecierea riscului şi diagnostic)
    - conduitã preventivã
    - conduitã terapeuticã
    - monitorizare
    - aspecte administrative
    - bibliografie
    - anexe.

    5. Definiţii şi evaluare (aprecierea riscului şi diagnostic)

    5.1. Definiţii

    5.1.1. Definiţii legate de flora microbianã normalã a pielii



Standard Bariera cutanatã este tegumentul care înveleşte corpul uman reprezentând o barierã
               naturalã mecanicã, chimicã şi biologicã care se opune pãtrunderii substanţelor
               exogene şi a microorganismelor [7,8]. C
Standard Microorganismele (microbii) sunt organisme de dimensiuni microscopice reprezentate
               de bacterii, virusuri, fungi, protozoare, sporii bacteriilor şi ai fungilor [9]. C
Standard Micobacteriile sunt bacterii care, datoritã structurii speciale a peretelui celular,
               sunt mai rezistente la acţiunea dezinfectantelor (Mycobacterium tuberculosis,
               M. Bovis, M. Avium, M. Terrae) [9]. C
Standard Sporii sunt celule metabolic inactive, cu un conţinut scãzut de apã, alcãtuite din
               citoplasmã, nucleu, perete celular impermeabil şi înveliş protector, ceea ce le
               conferã rezistenţã mare în condiţii de uscãciune şi la acţiunea dezinfectantelor,
               reprezentând forme microbiene de rezistenţã în mediu nefavorabil (Bacillus,
               Clostridium) [9,10]. C
Standard Virusurile sunt microorganisme patogene inframicrobiene (sub 0,2 microni) care pot fi
               capsulate (cu înveliş lipoproteic suplimentar) şi necapsulate [9,10]. C
Standard Flora cutanatã este reprezentatã de microorganisme care colonizeazã pielea umana
               (anexa 3) [7-12]. C
Standard Flora cutanatã rezidentã este reprezentatã de microorganisme care colonizeazã
               permanent straturile superficiale sau profunde ale pielii [7-12,13]. C
Standard Flora cutanatã tranzitorie este reprezentatã de microorganisme care colonizeazã
               staturile superficiale ale pielii fiind, în mare mãsurã, îndepãrtate prin spãlarea de
               rutinã a mâinilor [7-10,13]. C
Standard Fiziologia normalã a pielii include totalitatea funcţiilor pielii: protecţie (prin
               keratogenezã şi melanogenezã cu rol in fotoprotecţie), secreţie (prin glande sebacee
               şi sudoripare), barierã semipermeabilã la mediu (prin care se opune pierderilor de
               apã/electroliţi), pilogenezã, nutriţie, echilibru metabolic, suport (pentru sistemul
               vascular, nervi periferici, anexe, epiderm), depozit (sânge, apã, electroliţi),
               protecţie mecanicã, elasticitate, termoreglare, exterocepţie (tactilã, termicã,
               dureroasã) [14]. C



    5.1.2. Definiţii legate de transmiterea germenilor patogeni prin intermediul mâinilor



Standard Mâinile vizibil murdare sau pãtate sunt mâini care aratã vizibil murdare sau vizibil
               contaminate cu material proteic, sânge sau cu alte fluide ale corpului (materii
               fecale, urinã, etc.) [7,13,15]. C
Standard Contaminarea este un contact actual cu microorganisme patogene (capabile sã
               producã infecţii) [9]. C
Standard Colonizarea este prezenţa şi multiplicarea microorganismelor pe suprafaţa
               tegumentelor şi în interiorul cavitãţilor naturale ale organismului uman (conjunctive,
               faringe, nas, cordon ombilical, tract gastrointestinal şi genital) fãrã inducerea de
               modificãri din partea acestuia [16,17]. C
Standard Infecţia este pãtrunderea şi multiplicarea microorganismelor în interiorul organismului
               gazdei receptive cu reacţie localã şi/sau generalã din partea acestuia [16]. C
Standard Aseptic sau steril înseamnã absenţa microbilor [18]. C
Standard Transmiterea manu-portatã este modalitatea de transmitere a microbilor prin
               intermediul mâinilor prin contact direct (între pacienţi, între pacienţi şi
               îngrijitori) sau indirect (prin intermediul dispozitivelor, aparatelor sau
               materialelor medicale contaminate) [19-21]. C



    5.1.3. Definiţii legate de igiena mâinilor



Standard Igiena mâinilor este un termen general care se aplicã oricãrei acţiuni de curãţare
               şi/sau dezinfecţie a mâinilor (realizatã prin spãlare şi/sau frecare) cu apã şi
               sãpun/produs cu actiune ţintitã pe microorganisme ale florei cutanate, în scopul
               prevenirii transmiterii microorganismelor [7,13,15,19,21,22]. C
Standard Curãţarea este îndepãrtarea murdãriei (materie organicã/anorganicã) de pe suprafeţe
               (inclusiv piele) sau obiecte, prin procedee mecanice sau manuale, utilizând agenţi
               fizici şi/sau chimici în scopul folosirii lor în siguranţã sau pentru trecerea la o
               alta etapã de decontaminare [7,9,13,15,19]. C
Standard Decontaminarea este îndepãrtarea unora sau a tuturor microorganismelor de pe
               suprafeţe sau obiecte, utilizând agenţi fizici sau chimici, astfel încât acestea sã
               nu mai poatã reprezenta o sursã de infecţie sau de transmitere a ei şi sã poatã fi
               folosite în siguranţã [7,9,15]. C
Standard Produsul de curãţare este un preparat chimic care îndepãrteazã murdãria (materie
               organicã şi/sau anorganicã) de pe suprafeţe sau obiecte şi care nu are activitate
               împotriva microorganismelor [9]. C
Standard Detergentul este un produs pentru curãţare care nu are acţiune antimicrobianã
               [7,9,15,19]. C
Standard Sãpunul simplu este un detergent care nu conţine agent antimicrobian sau conţine o
               concentraţie foarte micã de agent antimicrobian [7,15]. C
Standard Antisepsia este un ansamblu de mãsuri antiseptice (de combatere a dezvoltãrii
               microbilor) [18]. C
Standard Dezinfecţia este distrugerea microorganismelor patogene sau nepatogene de pe
               suprafeţe, inclusiv de pe tegumente prin utilizarea de agenţi fizici şi/sau chimici
               [7,9]. C
Standard Dezinfecţia mâinilor este un termen care se referã la spãlare (igienicã şi/sau
               chirurgicalã) şi frecare (igienicã şi/sau chirurgicalã) a mâinilor prin folosirea
               unui produs antiseptic cu acţiune directã asupra florei cutanate, pentru a preveni
               transmiterea acesteia [9,13]. C
Standard Dezinfectantul este un produs chimic care are proprietatea de a elimina
               microorganismele din mediu (de pe suprafaţa obiectelor şi a tegumentelor) fie prin
               inactivarea sau distrugerea lor (efect biocid) fie prin inhibarea creşterii lor
               [7,9,15,19]. C
Standard Agentul antiseptic este o substanţã antimicrobianã care reduce flora microbianã prin
               inactivarea microorganismelor sau prin inhibarea creşterii lor în ţesuturile vii
               (notã: termenul este folosit in special pentru produse aplicate local, pe ţesuturile
               vii - tegumente, mucoase) [7,9,15,19]. C
Standard Antisepticul este un produs care previne sau împiedicã multiplicarea şi activitatea
               microorganismelor [7-10,15,18,19,22-23]. C
Standard Sãpunul antiseptic este un sãpun (detergent) care conţine un agent antiseptic într-o
               concentraţie suficientã pentru a inactiva microorganismele şi/sau a suprima creşterea
               lor, putând, de asemenea, sã disloce microorganismele tranzitorii de pe tegumente
               pentru a facilita îndepãrtarea lor ulterioarã cu apã [7-10,15,18,19]. C
Standard Agentul antiseptic fãrã apã este un agent antiseptic (lichid, gel sau spumã) care nu
               necesitã folosirea apei exogene [7-10,15,18,19]. C
Standard Produsul hidroalcoolic este un produs antiseptic care conţine alcool (lichid, gel sau
               spumã) destinat aplicãrii pe mâini pentru a inactiva microorganisme şi/sau a suprima
               temporar creşterea lor [7-10,15,18,19]. C
Standard Şervetul antiseptic pentru mâini este o bucatã de hârtie sau ţesãturã pre-umezitã cu
               agent antiseptic, folositã pentru ştergerea mâinilor în scopul inactivãrii sau
               înlãturãrii contaminãrii microbiene [7,15,19,24,25]. C
Standard Timpul de contact (de acţiune) este perioada de timp în care produsul antiseptic este
               în contact direct cu ţesuturile vii [7-10,15,19]. C
Standard Activitatea persistentã a unui antiseptic este activitatea antimicrobianã prelungitã
               sau extinsã care previne sau inhibã proliferarea sau supravieţuirea microorganismelor
               dupã aplicarea produsului [7-10,15,19,22,23,26]. C
Standard Evaluarea eficacitãţii agenţilor antiseptici pentru igiena mâinilor reprezintã studiul
               in vivo al agenţilor folosiţi pentru igiena mâinilor efectuat prin diverse metode de
               testare a eficacitãţii produsului şi exprimat prin reducerea procentualã (%) sau
               logaritmicã (log) a încãrcãturii bacteriene [7,9,15,19,23]. C
Standard Îngrijirea pielii reprezintã o sumã de acţiuni de reducere a riscului de leziuni şi
               iritaţii ale pielii [7,15,19]. C



    5.1.4. Definiţii legate de infecţii asociate îngrijirilor medicale



Standard Infecţia nozocomialã (sau infecţia asociatã îngrijirilor medicale) este o infecţie
               care nu era nici prezentã şi nici în incubaţie la internarea pacientului în spital şi
               care apare dupã 48 ore de spitalizare [7,10,13-17,19,22,23,27-31]. C



    5.1.5. Definiţii legate de tehnicile de igienã a mâinilor



Standard Spãlarea (simplã) a mâinilor este o procedurã prin care se eliminã murdãria şi se
               reduce flora tranzitorie prin acţiune mecanicã utilizând apã şi sãpun simplu
               [7-10,13,15-17,19,22,32-39]. C
Standard Dezinfecţia igienicã a mâinilor prin spãlare (spãlare igienicã/antisepticã/
               decontaminare) este o procedurã de reducere a florei tranzitorii prin spãlarea
               mâinilor cu apã şi sãpun sau alte produse ce conţin un agent antiseptic [7-10,13,
               15-17,19,22-23,26-27,32-46]. C
Standard Dezinfecţia igienicã a mâinilor prin frecare (frecarea antisepticã, tratamentul
               igienic prin frecare) este o procedurã de aplicare a unui produs antiseptic pe toatã
               suprafaţa mâinilor urmatã de frecarea acestora pentru eliminarea şi/sau distrugerea
               florei tranzitorii [7-10,13,15-17,19,22-23,27,32,33,47-50]. C
Standard Dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor prin spãlare (spãlarea chirurgicalã) este
               procedura de spãlare antisepticã a mâinilor executatã pentru eliminarea florei
               tranzitorii şi reducerea florei rezidente a mâinii (de exemplu pre-operator)
               [7-10,13,15,19,16,22,32,33,51]. C
Standard Dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor prin frecare (frecarea chirurgicalã, tratamentul
               chirurgical prin frecare) este procedura de frecare a mâinilor dupã aplicarea unui
               produs antiseptic, efectuatã preoperator pentru eliminarea şi/sau distrugerea florei
               tranzitorii şi reducerea florei rezidente [7-10,13,15,19,16,22,32,33,51]. C



    5.2. Evaluare



Standard Toate persoanele implicate în îngrijirea medicalã (personal medical, pacienţi,
               aparţinãtori ai pacienţilor/pãrinţi - în special mame, vizitatori) trebuie sã
               respecte, indiferent de status-ul lor infecţios, cunoscut sau necunoscut, regulile
               (indicaţii, tehnici) de igienã a mâinilor [7,15,19,31-33]. C
Argumentare Igiena mâinilor face parte din precauţiile universale (standard) utilizate pentru
               reducerea riscului de transmitere a microorganismelor care pot determina apariţia
               colonizãrii şi/sau a infectãrii la nivel individual sau la nivel de colectivitate
               (epidemii) [7-10,13,15,19]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã identifice situaţiile cu risc infecţios şi sã aplice
               tehnicile de igienã a mâinilor adecvate riscului infecţios [7-10,13,15,19]. C
Argumentare Igiena mâinilor este un indicator de siguranţã şi de calitate a îngrijirilor
               medicale [7-10,13,15,19,28-33,52-54]. IV
Argumentare Existã o bunã corelaţie între practicile de igienã a mâinilor şi incidenţa
               infecţiilor nozocomiale [7-10,13,15,19,28-33,52-54]. IV
Argumentare Evaluarea costurilor promovãrii igienei corecte a mâinilor şi a beneficiilor acesteia
               (viaţa salvatã, cãştig de ani de viaţã/ani de viaţã de calitate, reducerea costurilor
               de spitalizare şi a celor asociate cu litigii şi compensaţii) justificã importanţa
               acordatã igienei mâinilor [19]. IV



    6. Conduitã preventivã
    6.1. Pregãtire individualã pentru igiena mâinilor



Recomandare Se recomandã ca întregul personal medical (medici, asistente medicale, îngrijitoare
               de curãţenie, asistenţi de radiologie etc.) sã poarte echipament de spital (nu haine
               de stradã) în secţiile de neonatologie [7,13,15,19,30,31,53]. C
Argumentare Hainele (bluze, halate) de spital protejeazã personalul medical de contaminarea cu
               materiale cu potenţial infecţios şi, în acelaşi timp, protejeazã pacientul de
               contaminarea cu microorganisme de pe hainele personalului medical. Dacã hainele
               de spital nu sunt folosite în mod adecvat, ele pot creşte morbiditatea şi costurile
               necesare îngrijirii medicale în mod nejustificat [7,13,15,19,30,31,53]. IV
Argumentare Riscul de transmitere al infecţiilor prin intermediul hainelor este mic dar existã
               (2/10000) [53]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã poarte haine (bluze, halate) cu mâneci
               scurte [7,13,15,19,30,31,53]. C
Argumentare Mânecile, manşetele şi buzunarele sunt cele mai contaminate pãrţi ale
               hainelor [7,15,19,30]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã aibã unghiile tãiate scurt (0,5 cm lungime) naturale,
               fãrã lac [7,13,15,17,19,55-57]. B
Argumentare Zonele subunghiale ale mâinilor poartã o mare concentraţie de bacterii, cel mai
               frecvent stafilococi coagulazo-negativi (CONS) dar şi germeni gram-negativi
               (inclusiv Pseudomonas spp.) şi Corynebacterium. Lacul de unghii aplicat recent nu
               creşte numãrul bacteriilor periunghial dar lacul de unghii ciobit creşte numãrul de IIa
               microorganisme la nivelul unghiilor [7,15,19,58]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã nu poarte unghii artificiale când este în contact direct
               cu pacienţi cu risc (terapie intensivã sau sala de operaţii) [7,13,15,17,19,56,59,60]. A
Argumentare Unghiile artificiale pot contribui la transmiterea de germeni gram-negativi iar IIa
               numãrul de germeni este mai mare pe unghiile artificiale decât pe marginile III
               unghiilor naturale [7,13,15,17,19,55,59,60]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã nu poarte bijuterii pe mâini şi antebraţe
               [7,13,15,19,61-63]. B
Argumentare Orice bijuterie rãmâne un suport potenţial de germeni. Pielea de sub inele este mai
               colonizatã decât zonele de piele fãrã inele [30]. Purtarea de inele este factor de
               risc substanţial pentru portaj de bacili gram-negativi şi Staphylococcus aureus iar IIb
               concentraţia acestora este corelatã cu numãrul de inele [15,19,61-63]. IV



    6.2. Cunoaşterea indicaţiilor tehnicilor de igienã a mâinilor



Standard Întregul personal medical trebuie sã cunoascã situaţiile în care trebuie efectuatã
               igiena mâinilor precum şi indicaţiile fiecãrei tehnici în parte (anexa 4)
               [7-10,13,15,17,19,31-33,53,64]. B
Argumentare Controlul infecţiilor nozocomiale este legat de acţiunea asupra circulaţiei IIa
               germenilor în spital, circulaţie posibilã cu ocazia efectuãrii oricãrui act de III
               îngrijire medicalã [7-10,13,15,17,19,31,34-35,65,66,67-76]. IV



    6.3. Alegerea tehnicii pentru igiena mâinilor



Standard Personalul medical trebuie sã aleagã tehnica potrivitã de igienã a mâinilor în
               funcţie de actul medical sau de îngrijire care urmeazã a fi efectuat (anexa 5)
               [7-10,13,15,17,19,31-33,53]. C
Argumentare Riscurile (mic, mediu, înalt) de transmitere a microorganismelor şi de producere a
               infecţiei diferã în funcţie de tipul de îngrijire acordatã pacientului [7,9,15,17]. IV



    7. Conduitã terapeuticã

    7.1. Indicaţii pentru spãlarea şi dezinfecţia mâinilor



Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun la intrarea în
               serviciu [7-9,13,15,17,19,32,33]. B
Argumentare Flora cutanatã este specificã fiecãrei persoane în parte şi poate fi transmisã IIb
               pacienţilor care, în funcţie de receptivitate şi de tipul de îngrijiri medicale la III
               care sunt supuşi, pot dezvolta infecţii nozocomiale [7,9,13,15,17,19,69,77,78]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun dacã mâinile sunt
               vizibil murdare sau pãtate [7,9,13,15,17,19,32,33-35,65]. B
Argumentare Sãpunul acţioneazã asupra florei microbiene tranzitorii prin îndepãrtarea sau/şi IIb
               distrugerea microorganismelor [7,9,13,15,17,19,32,67]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun de fiecare datã
               dupã folosirea toaletei (WC) [7,9,13,15,17,19,32]. A
Argumentare Majoritatea microorganismelor care determinã enterocolite sunt transmise pe cale Ia
               fecal-oralã [15,19,34-42,64,65,77-81]. Ib
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun înainte de a mânca,
               dupã folosirea batistei şi dupã revenirea la lucru din camera de repaus
               [7,9,13,15,17,19]. B
Argumentare Personalul medical se poate contamina şi poate pune pacienţii în pericol prin IIb
               nerespectarea igienei mâinilor [7,15,19,33,35,82,83]. III
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun simplu dacã este
               suspectatã sau doveditã expunerea la germeni potenţial patogeni formatori de
               spori, inclusiv în focare de Clostridium difficile [7,15,17,19,42]. B
Argumentare Acţiunea fizicã de spãlare şi clãtire a mâinilor în asemenea circumstanţe este
               recomandatã pentru cã alcoolul, chlorhexidina, iodoforii şi alţi agenţi antiseptici IIa
               au o proastã activitate împotriva sporilor [7,15,17,19,42,46]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
               înainte şi dupã contactul direct cu fiecare pacient
               [7,9,13,15,17,19,32,33,65,77,81,84-87]. B
Argumentare Dezinfecţia mâinilor cu un produs antiseptic reduce incidenţa infecţiilor şi IIa
               mortalitatea prin infecţii [7,13,15,17,19,31,32,65,70,75-77,79-83,86,88,89]. III
Standard Medicul şi asistenta trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile înainte de manipularea unui
               dispozitiv invaziv (inclusiv cel necesar ventilaţiei mecanice) pentru îngrijirea
               pacientului, indiferent dacã poartã sau nu mãnuşi [7,9,13,15,19,32,90-96]. A
Argumentare Mâinile contaminate pot fi sursã de colonizare şi infecţie [7,9,13,15,19,32,90-96]. IIa
                                                                                                       IV
Argumentare Pneumonia asociatã ventilaţiei mecanice este o infecţie nozocomialã comunã şi
               letalã în secţiile de terapie intensivã [13,15,17,19,28,29,52,96]. IV
Standard Medicul şi asistenta trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin
               frecare înainte de a-şi pune mãnuşi sterile pentru a insera un cateter central
               intravascular [7,9,13,15,17,19,32,52,53,92,93]. B
Argumentare Infecţiile sangvine asociate cu prezenţa cateterului vascular central sunt
               determinate frecvent de migrarea microorganismelor (bacterii şi fungi în special
               stafilococ, enterococ, candida) de pe pielea personalului medical sau a pacientului
               în circulaţia sangvinã. Pentru prevenirea acestor infecţii, înainte de inserarea unui
               cateter central este necesarã precauţie maximã în folosirea barierelor
               antimicrobiene: halat/bluzã, mascã, calotã, mãnuşi sterile dar şi igiena corectã a IIb
               mâinilor [7,13,15,17,19,52,92,93]. IV
Argumentare Existenţa posibilitãţii perforãrii manuşilor în timpul procedurilor argumenteazã
               necesitatea eliminãrii de duratã a microorganismelor din flora tranzitorie şi IIb
               rezidentã de la nivelul mâinilor [7,13,15,17,19,32,97,98]. IV
Standard Medicul şi asistenta trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
               înainte de inserţia cateterului urinar, vascular periferic sau a altor dispozitive
               invazive care nu necesitã procedurã chirurgicalã [7,9,13,15,17,19,32,95]. B
Argumentare Transmiterea microorganismelor din flora tranzitorie a mâinilor are loc rapid şi IIa
               masiv în cazul procedurilor invazive în spaţii sterile [13,17,19,90,92]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
               dupã contactul cu un pacient cu tegumente intacte (evaluare puls, tensiune
               etc.) [7,9,13,15,19,32,33,67,68,84]. B
Argumentare Personalul medical îşi poate contamina mâinile prin contactul cu pielea IIa
               pacientului [7,99,100]. IV
Argumentare Un pacient care nu este infectat nu înseamnã cã nu are microbi care pot fi transmişi
               la o altã persoanã şi la personalul medical (fenomen "iceberg") [7,15,17,52]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
               dupã contact cu fluide sau excreţii ale corpului, mucoase, tegumente lezate,
               pansarea rãnilor/leziunilor chiar dacã mâinile nu sunt vizibil murdare/pãtate de
               sânge [7-9,13,15,17,19,22,32,33,53,86]. B
Argumentare Mâinile personalului medical se pot contamina cu microbi aflaţi în secreţiile sau pe
               tegumentele pacienţilor. Numãrul de colonii microbiene de la nivelul mâinilor creşte IIa
               cu durata îngrijirilor medicale şi multe din microorganismele care contamineazã III
               mâinile sunt rezistente la antibiotice [7,15,19,49,65]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
               dacã îşi mutã mâinile de la un loc contaminat al corpului la un alt loc curat în
               timpul îngrijirii aceluiaşi pacient [7,9,15,17,19,32,52,101]. C
Argumentare Pielea intactã este colonizatã diferit: zona perinealã şi inghinalã sunt cele mai
               colonizate comparativ cu alte zone ale corpului [7,15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
               dupã contact cu obiecte (inclusiv echipament medical) din imediata vecinãtate a
               pacientului [7,15,19,67,68,102]. B
Argumentare Flora tranzitorie a personalului medical este deseori achiziţionatã prin contact cu
               pacientul sau cu suprafeţe contaminate din mediul apropiat pacientului. Aceastã III
               florã este frecvent asociatã cu infecţiile nozocomiale [7,15,17,19,68,102]. IV
Argumentare Personalul medical care a avut contact cu suprafeţe contaminate cu secreţii ale
               pacienţilor infectaţi cu virus sinciţial respirator poate avea mâinile contaminate
               cu acest virus [96]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
               de fiecare datã dupã scoaterea mãnuşilor sterile sau nesterile
               [7-9,13,15,17,19,32,98,103-105]. B
Argumentare Existã riscul ca mãnuşile sã nu ofere protecţie totalã împotriva microorganismelor
               (de exemplu virusuri) dacã au defecte, uneori microscopice, iar pudra care rãmâne
               pe mâini dupã înlãturarea mãnuşilor poate fi iritantã pentru piele
               [7,15,19,98,103-105]. III
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
               sau sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun înainte de manipularea medicaţiei şi
               pregãtirea sau administrarea alimentaţiei [7,15,19,40,79]. C
Argumentare Majoritatea infecţiilor digestive sunt determinate de contaminarea alimentelor şi/sau
               a apei [7,15,40,106]. IV
Argumentare Medicamentele de uz parenteral pot fi contaminate cu microorganisme din flora
               mâinilor personalului medical care le manevreazã în timpul preparãrii sau
               administrãrii incorecte [13,15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã realizeze de rutinã dezinfecţia mâinilor prin spãlare
               cu apã şi sãpun antimicrobian/antiseptic [7,9,13,15,17,19,32,33,43-45,65,107,108]. C
Argumentare Sãpunul simplu este bun pentru reducerea numãrului de bacterii, sãpunul
               antimicrobian/antiseptic este mai eficace decât sãpunul simplu iar produsele
               antiseptice pe baza de alcool (hidroalcoolice) sunt cele mai eficace [7,10,15]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã realizeze de rutinã dezinfecţia mâinilor prin
               frecarea mâinilor cu produse antiseptice pe baza de alcool (hidroalcoolice) [7-
               10,13,15,17,19,32,33,47-50,65,109-114]. C
Argumentare Folosirea produselor pe bazã de alcool (hidroalcoolice) este mai eficace decât
               metoda tradiţionalã de spãlare a mâinilor cu apã şi sãpun. Aceste produse au
               spectru de acţiune mai larg (bactericid - în afarã de spori, virucid de 100 ori mai
               puternic), acţiune mai rapidã, utilizare simplã, sunt lipsite de toxicitate, au
               toleranţã cutanatã bunã, potenţial alergizant scãzut, miros agreabil şi nu coloreazã
               pielea [7,15,17,19]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã nu foloseascã concomitent sãpun şi produs pentru
               frecare pe bazã de alcool [7,9,15,19,32,80,115-118]. B
Argumentare Riscul de dermatitã este crescut [115-118]. III
Argumentare Alcoolii (alcool etilic sau etanol, alcool izopropilic sau isopropanol) utilizaţi
               frecvent în compoziţia produselor antiseptice pentru igiena mâinilor sunt
               incompatibili cu sãpunul [9]. IV
Opţiune Personalul medical poate sã utilizeze şervetul (prosopul) impregnat cu produs
               antimicrobian ca o alternativã la spãlarea mâinilor cu apã şi sãpun simplu
               (nonantimicrobian) [15,24,25]. B
Argumentare Serveţele impregnate cu alcool conţin alcool puţin şi de aceea eficienţa lor este
               comparatã cu spãlarea cu apã şi sãpun simplu [77]. Şervetul antiseptic nu este un
               înlocuitor pentru dezinfecţia mâinilor prin frecare cu produs hidroalcoolic şi nici III
               pentru dezinfecţia cu sãpun antimicrobian [15,24,25]. IV



    7.2. Aplicarea tehnicilor de igienã a mâinilor (anexa 6)

    7.2.1.Spãlarea simplã a mâinilor



Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru spãlarea corectã a
               mâinilor cu apã şi sãpun simplu: sã îşi ude mâinile cu apã (curentã, potabilã,
               curgãtoare şi, de preferinţã, cãlduţã), sã aplice o cantitate de sãpun suficientã
               pentru a acoperi şi a spãla întreaga suprafaţã a mâinilor, sã îşi clãteascã mâinile
               cu apã, sã îşi usuce bine mâinile cu prosop de unicã folosinţã şi, la final, sã
               închidã robinetul cu ajutorul prosopului folosit [7-10,13,15,17,19,32,33,53,101]. B
Argumentare Temperaturile înalte ale apei folosite la igiena mâinilor (~40°C) sunt asociate cu
               iritaţii ale tegumentelor [15]. IV
Argumentare Închiderea robinetului cu prosopul folosit pentru uscarea mâinilor şi utilizarea unui III
               prosop de unicã folosinţã previn recontaminarea mâinilor dupã spãlare [7,15,19,119]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã foloseascã sãpun lichid pentru igiena
               mâinilor [7-10,13,15,19,32,42]. B
Argumentare Sãpunul solid prezintã rsic crescut de contaminare şi, de aceea, dacã este folosit
               se recomandã sã fie folosit numai sub formã de bucãţi mici, pentru a se usca III
               rapid [7,15,17,19,102,120-123]. IV
Opţional Personalul medical poate sã foloseascã pentru dezinfecţia igienicã prin spãlare,
               sãpun sub formã de soluţie spumoasã [7,15]. C
Argumentare Acesta poate avea acţiune antimicrobianã prin constituenţi, pH sau prin adaosul de
               principii active bactericide sau bacteriostatice, evitând astfel contaminarea
               secundarã a soluţiei [7,15]. IV



    7.2.2. Dezinfecţia igienicã a mâinilor (prin spãlare şi prin frecare)



Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru dezinfecţia igienicã
               (antisepticã/decontaminare) a mâinilor prin spãlare: sã îşi ude mâinile cu apã
               (curentã, potabilã, curgãtoare şi, de preferinţã, cãlduţã), sã aplice pe mâini o
               cantitate (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta produsului) de
               produs antiseptic indicat pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor (sãpun lichid/soluţie
               antisepticã) recomandat pentru uz sanitar şi testat conform standardului EN 1499,
               apoi sã îşi spele întreaga suprafaţã a mâinilor, sã îşi clãteascã mâinile cu apã, sã şi
               le usuce bine cu prosop de unicã folosinţã, nesteril şi, la final, sã închidã robinetul
               cu ajutorul prosopului folosit [7,9,13,15,17,19,32,33,43-45,52,65,67]. C
Argumentare Respectarea tehnicii corecte de dezinfecţie prin spãlare a mâinilor este garanţia
               eficienţei procedurii [7,9,15,19,32]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru dezinfecţia igienicã a
               mâinilor prin frecare (frecare antisepticã): sã îşi aplice în cãuşul palmelor o dozã
               (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta produsului, aproximativ 3-
               5 ml) de produs indicat pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor prin frecare (produs
               antiseptic pe baza de alcool/soluţie sau gel hidroalcoolic) recomandat pentru uz
               sanitar şi testat conform EN 1500, apoi sã îşi frece mâinile conform procedeului
               standard care include 6 etape obligatorii (fiecare etapã repetându-se de 5 ori
               înainte de a se trece la etapa urmãtoare) pânã la impregnarea produsului în
               piele/uscarea completã a mâinilor [7,9,13,15,19,23,32,110]. B
Argumentare Eficacitatea produselor pe baza de alcool (hidroalcoolice) pentru igiena mâinilor
               depinde de mai mulţi factori: tipul şi concentraţia alcoolului, timpul de contact,
               volumul de alcool folosit, aplicarea pe mâini ude sau uscate (umezeala scade III
               eficienţa), corectitudinea metodei de utilizare [7,9,15,19,32,101,124,125]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã îşi aplice produse pe bazã de alcool
               (hidroalcoolice) la începutul unei activitãţi şi sã îşi reînnoiascã aplicarea fãrã
               sãpunire anterioarã în aceleaşi condiţii sau complementar unei spãlari
               prealabile [7,15,19]. C
Argumentare Unii producãtori considerã cã dupã un anumit timp mâinile devin lipicioase şi
               necesitã o spãlare cu apã şi sãpun [19]. IV



    7.2.3. Dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor (prin spãlare şi prin frecare)



Standard Personalul medical trebuie sã îşi scoatã ceasul, inelele, brãţãrile, unghiile
               artificiale înainte de a se pregãti pentru efectuarea oricãrui gest/act chirurgical
               [7-10,13,15,17,19,59,60,126]. B
Argumentare Reducerea florei rezidente de pe mâinile echipei chirurgicale pentru durata
               intervenţiei scade riscul bacterian în câmpul chirurgical realizat, dacã mãnuşile se III
               înţeapã sau se rup accidental pe durata intervenţiei [7,15,19,98,103-105]. IV
Standard Înainte de a intra în sala de operaţie/intervenţie, personalul medical trebuie sã îşi
               spele mâinile cu apã şi sãpun simplu dacã sunt murdare sau pãtate [15]. C
Argumentare Spãlarea simplã a mâinilor eliminã riscul de contaminare cu spori bacterieni [15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru dezinfecţia
               chirurgicalã a mâinilor prin spãlare (spãlare chirurgicalã): sã îşi ude mâinile cu
               apã sterilã, sã aplice o cantitate (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe
               eticheta produsului) de produs indicat pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor
               (sãpun lichid/soluţie antisepticã) recomandat pentru uz sanitar şi testat (conform EN
               12791), sã îşi spele mâinile, pumnii, antebraţele pânã la coate, sã îşi cureţe
               unghiile cu perie de unghii dacã sunt vizibil murdare, apoi sã îşi clãteascã abundent
               mâinile, dupã care sã repete spãlarea cu produs antiseptic mai ales la nivelul
               mâinilor, sã îşi clãteasca mâinile şi sã le usuce prin ştergere cu prosop
               steril [7,9,13,15,19,32,111,112,127-130]. A
Argumentare Sãpunul şi peria de unghii îndepãrteazã microorganismele florei tranzitorii [7,15,19]. IV
Argumentare Nici peria, nici buretele nu sunt absolut necesare pentru reducerea numãrului Ib
               bacteriilor de pe mâinile personalului la nivele acceptabile dacã se folosesc IIa
               produse pe bazã de alcool (hidroalcoolice) [7,15,111-113,127]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã nu foloseascã perii pentru pregãtirea
               chirurgicalã a mâinilor [15]. Dacã sunt necesare, periile de unghii trebuie sã fie
               sterile, de unicã utilizare (nu se reutilizeazã nici dupã autoclavare) [15]. C
Argumentare Periile pot produce leziuni cutanate, crescând astfel riscul de contaminare [7,15]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical care foloseşte suporţi (perii, bureţi) impregnaţi
               cu antiseptice sã respecte durata necesarã eficacitãţii acestor produse
               [7,15,19,131,132]. A
Argumentare Nu exista studii actuale publicate a cãror metodologie sã permitã demonstrarea
               superioritãţii sau egalitãţii eficacitãţii periilor sau bureţilor impregnaţi cu
               antiseptice spumoase faţã de spãlatul igienic sau chirurgical clasic. Respectarea Ib
               duratei de folosire a periilor şi bureţilor recomandatã de producãtor asigurã IIa
               eficacitatea maximã a procedurilor de curãţare [7,15,19,111-113]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru dezinfecţia
               chirurgicalã a mâinilor prin frecare: sã îşi aplice succesiv în cãuşul fiecãrei
               palme cate o dozã (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta
               produsului, aproximativ 5 ml) de produs indicat pentru frecarea chirurgicalã a
               mâinilor (produs antiseptic pe baza de alcool - soluţie sau gel hidroalcoolic)
               recomandat pentru uz sanitar şi testat (conform EN 12791) apoi sã îşi frece mâinile,
               pumnii, antebraţele pânã la coate, dupã care, cu o a treia dozã de produs sã îşi
               frece mâinile conform procedeului standard cu cele 6 etape obligatorii [9,15]. C
Argumentare Produsele care conţin alcool reduc numãrul de bacterii de pe tegumente imediat
               dupã frecare mai eficient decât alte produse [15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã foloseascã pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor
               orice sãpun lichid sau produs antiseptic pentru spãlare sau un produs antiseptic pe
               bazã de alcool (hidroalcoolic) pentru frecarea mâinilor înainte de a-şi pune
               mãnuşile sterile [7,9,13,15,17,19,32,111-114,129,133,134]. B
Argumentare Înmulţirea microbilor prezenţi pe piele este acceleratã sub mãnuşi iar riscul de
               accidente soldate cu perforarea mãnuşilor în timpul intervenţiei pune în pericol III
               asepsia actului chirurgical [7,15,19,98]. IV
Recomandare Se recomandã ca în lipsa apei sterile personalul medical sã foloseascã pentru
               dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor un produs antiseptic pe bazã de alcool
               (hidroalcoolic) pentru frecarea mainilor [7,9,13,15,17,19,32,111-114,128,129,133-135]. C
Argumentare Frecarea mâinilor cu produse antiseptice pe bazã de alcool (hidroalcoolice) este
               mai eficace decât spãlarea mâinilor cu produs antiseptic şi apã nesterilã [7,15,135]. IV
Standard Pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor prin spãlare sau prin frecare personalul
               medical trebuie sã foloseascã produsul antiseptic respectând durata de timp
               recomandatã de producãtorul acestuia pentru efectuarea procedurii (de obicei
               aproximativ 3-5 minute) [7,9,13,15,19,51,129,131,132]. A
Argumentare Frecarea pe o durata îndelungatã (de exemplu 10 minute) nu creşte eficacitatea Ia
               procedurii [7,15,51,129,131,132]. IIa
Standard Pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor prin spãlare sau prin frecare personalul
               medical trebuie sã pãstreze poziţia ridicatã a mâinilor faţã de antebraţe şi coate
               pe toatã durata procedurii [7,13,15,19]. C
Argumentare Aceastã poziţie evitã recontaminarea mâinilor prin apa şi sãpunul care se scurg de
               pe coate [7,13,15]. IV
Standard Pentru frecarea chirurgicalã a mâinilor personalul medical trebuie sã aplice un
               produs pe bazã de alcool (hidroalcoolic) numai pe mâinile uscate [7,13,15,19,136]. B
Argumentare Uscarea mâinilor este necesarã înainte şi dupã aplicarea produsului pe bazã de
               alcool (hidroalcoolic) înainte de punerea mãnuşilor [7,13,15]. Pielea uscatã are o IIa
               încãrcãturã bacterianã mai micã faţã de pielea umedã [7,15,136]. IV
Standard Dupã aplicarea produsului pe baza de alcool (hidroalcoolic) personalul medical
               trebuie sã îşi usuce mâinile şi antebraţele înainte de a-şi pune mãnuşile sterile
               [7,9,15,115,116]. A
Argumentare Pielea uscatã are o încãrcãturã bacterianã mai micã faţã de pielea umedã [7]. Sub
               mãnuşile chirurgicale are loc multiplicarea rapidã a bacteriilor dacã mâinile sunt
               spãlate cu sãpun simplu [137]. Ib
Optiune Personalul medical poate utiliza pentru dezinfecţia mâinilor prin frecare produse pe
               bazã de alcool (hidroalcoolice) sub formã de soluţie [125]. B
Argumentare Soluţia, având vâscozitate micã, este mai eficientã decât gelul sau spuma [125]. III



    7.3. Menţinerea igienei mâinilor



Standard Dupã spãlarea/dezinfecţia mâinilor, personalul medical trebuie sã evite sã atingã
               cu mâinile altceva decât pacientul (mai ales cel nou-nãscut) sau obiectele
               destinate îngrijirii/tratãrii acestuia [33] iar în situaţia în care au fost atinse
               alte suprafeţe/obiecte personalul medical trebuie sã repete procedura de igienã a
               mâinilor înainte de contactul direct sau indirect cu pacientul [13,33]. C
Argumentare Toate obiectele (monitorul, ventilatorul, exteriorul incubatorului, dosarul medical,
               pixul, propriul pãr sau faţa şi mai ales telefonul) sunt considerate "murdare"/
               contaminate cu microorganisme potenţial patogene [33]. IV



    7.4. Utilizarea mãnuşilor



Standard Personalul medical trebuie sã nu foloseascã mãnuşile ca înlocuitor al igienei
               mâinilor [7,8,15,19,60,103-105]. C
Argumentare Purtarea mãnuşilor este eficientã pentru prevenirea contaminãrii mâinilor [7,15,19,22].
               Existã tendinţa ca personalul care poartã mãnuşi sã îşi spele mai rar mâinile [7,15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã poarte mãnuşi când intrã în contact cu sânge, fluide
               ale corpului, secreţii, excreţii sau cu alte materiale potenţial infectate, mucoase şi
               piele lezatã [7,9,13,15,17,19,32,98]. B
Argumentare Utilizarea mãnuşilor a dus la prevenirea transmiterii patogenilor de la pacienţi la IIa
               personalul medical [86,97,99]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã utilizeze mãnuşi în diverse situaţii în
               funcţie de riscul de contaminare/infecţie (anexa 7) [7,9,13,15,19,32,86]. B
Argumentare Mãnuşile sunt fabricate din latex de cauciuc natural sau din materiale sintetice
               nonlatex (vinil, nitril, neopren; mãnuşile de vinil au defecte mai frecvent ca cele III
               de latex) şi pot fi sterile sau nesterile [7,13,15,19,98]. IV
Argumentare Purtarea mãnuşilor reduce riscul de dobândire a infecţiilor de cãtre personalul
               medical de la pacienţi, previne transmiterea florei personalului medical la pacienţi IIa
               şi reduce contaminarea mâinilor personalului medical cu flora care poate fi transmisã III
               de la un pacient la altul [7,15,86,98,99,103-105]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îndepãrteze mãnuşile dupã îngrijirea fiecãrui
               pacient [7,15,86,98,99,103-105]. B
Argumentare Mãnuşile folosite se contamineazã cu microorganisme care pot fi transmise la alt III
               pacient [7,15,99,103-106]. IV
Recomandare Se recomandã ca întregul personal medical sã schimbe mãnuşile în timpul îngrijirii
               unui pacient dacã este necesarã mutarea mâinii dintr-un loc contaminat într-un alt
               loc curat [7,13,15,19]. B
Argumentare Mãnuşile folosite se contamineazã cu microorganisme care pot fi transmise dintr-un
               loc contaminat spre altul curat [103-105]. III
Standard Personalul medical trebuie sã nu foloseascã mãnuşi spãlate sau refolosite [97]. B
Argumentare Mãnuşile gãurite, cele spãlate şi refolosite nu oferã protecţie [97,98]. III
Standard Dupã îndepãrtarea mãnuşilor personalul medical trebuie sã îşi spele sau sã îşi
               dezinfecteze mâinile [7,8,13,15,17,19]. B
Argumentare Alcoolii din produsele pentru frecarea mâinilor folosiţi dupã îndepãrtarea mãnuşilor
               pudrate interacţioneazã cu pudra rezidualã de pe mâinile personalului medical şi III
               poate produce senzaţii neplãcute şi iritaţii cutanate [7,15,115,116]. IV



    8. Monitorizare



Standard Medicul şef al unitãţii şi asistenta şefã trebuie sã monitorizeze prin observarea
               directã aderenţa personalului medical şi non-medical al secţiei la regulile de
               igienã a mâinilor [7,15]. C
Argumentare Observarea directã este singura metodã prin care se pot detecta oportunitãţile de
               efectuare a igienei mâinilor şi se pot evalua practicile (numãr, timp, calitate) de
               igienã a mâinilor deşi are ca dezavantaj major faptul cã necesitã efort calificat şi
               mult timp [15]. IV
Standard Medicul şef al unitãţii şi asistenta şefã trebuie sã nu utilizeze monitorizarea
               indirectã pentru evaluarea aderenţei la regulile de igienã a mâinilor [15]. C
Argumentare Monitorizarea indirectã a aderenţei la igiena mâinilor (consumul de produse pentru
               igiena mâinilor, ca de exemplu sãpunul lichid/antisepticele sau prosoapele de hârtie
               pentru estimarea numãrul de acţiuni de igienizare a mâinilor) nu au impact asupra
               igienei mâinilor [15]. Metodele bazate pe consumul de produse nu pot determina dacã
               igiena mâinilor este efectuatã la momentul potrivit şi nici dacã tehnica este
               corectã [15]. IV



    9. Aspecte administrative

    9.1. Factori care influenţeazã igiena mâinilor (anexa 8)



Standard Medicul şef şi/sau epidemiologul unitãţii trebuie sã asigure instruirea personalului
               medical nou angajat în secţiile de neonatologie privind indicaţiile şi tehnicile
               corecte de realizare a igienei mâinilor [7,15,19,31]. C
Argumentare Medicul şef de compartiment/serviciu sau medicul epidemiolog responsabil pentru
               supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale rãspunde de instruirea specificã a
               personalului medical [31]. IV
Standard Asistenta şefã şi/sau epidemiologul unitãţii trebuie sã identifice factorii care
               împieteazã aderenţa la igiena corectã a mâinilor şi sã rezolve deficienţele
               constatate [31,53]. C
Argumentare Asistenta şefã a unitãţii rãspunde de aplicarea precauţiunilor universale împotriva
               infecţiilor, rãspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine şi de
               respectarea regulilor de tehnicã asepticã de cãtre acesta. Medicul şef de
               compartiment/serviciu şi/sau medicul epidemiolog responsabil pentru
               supravegherea şi controlul infecţiilor nozocomiale monitorizeazã tehnicile aseptice,
               inclusiv spãlarea pe mâini [31]. IV
Argumentare Medicul şef de compartiment/serviciu şi/sau medicul epidemiolog responsabil
               pentru supravegherea şi controlul infecţiilor nozocomiale coordoneazã elaborarea şi
               actualizarea anualã a protocolului de prevenire a infecţiilor nozocomiale care
               cuprinde: legislaţia în vigoare, definiţiile de caz pentru infecţiile nozocomiale,
               protocoalele de proceduri, manopere şi tehnici de îngrijire, precauţii de izolare,
               standarde aseptice şi antiseptice, norme de sterilizare şi menţinere a sterilitãţii,
               norme de dezinfecţie şi curãţenie, metode şi manopere specifice, norme de igienã
               spitaliceascã, de cazare şi alimentaţie etc. [31]. IV



    9.2. Resurse materiale necesare igienei mâinilor (anexele 9,10,11 şi 12)



Standard Unitatea sanitarã trebuie sã asigure echipament de calitate pentru igiena mâinilor
               (chiuvetã, distributor de sãpun lichid, sistem pentru uscarea mâinilor, colector de
               deşeuri), apã curentã, precum şi consumabilele necesare (mai ales produse pentru
               spãlare/dezinfecţie (sãpun/antiseptice) pentru toate sectoarele din
               spital [7,13,15,119,127,128,135,136,138]. C
Argumentare Igiena mâinilor (spãlare/dezinfecţie) este cel mai important instrument de control al
               infecţiilor nosocomiale având în vedere faptul demonstrat cã multe din infecţiile
               nozocomiale sunt determinate de germeni vehiculaţi prin intermediul mâinilor [6,7-
               10,15,17,19]. IV
Argumentare Comitetul director al unitãţii sanitare, managerul, directorul de îngrijiri, directorul
               financiar contabil, medicul şef de secţie şi asistenta şefã rãspund pentru
               planificarea şi solicitarea aprovizionãrii tehnico-materiale necesare activitãţilor
               pentru supravegherea şi controlul infecţiilor nozocomiale, inclusiv pentru situaţii de
               urgenţã [31]. IV
Recomandare Unitatea sanitarã trebuie sã asigure echipamentele necesare igienei mâinilor în
               funcţie de riscul infecţios al activitãţilor desfãşurate în diverse locuri/ sectoare
               ale spitalului [7,15]. C
Argumentare Riscul înalt infectios este conferit de posibilitatea crescutã de contaminare sau de
               apãrarea imunitarã diminuatã (de exemplu secţiile de terapie intensivã neonatalã,
               prematuri, nou-nascuţi) [17,32,52]. IV



    9.3. Selectarea produsului antiseptic



Standard Unitatea sanitarã trebuie sã achiziţioneze produse eficace şi cu potenţial iritant
               scãzut (toleranţã cutanatã bunã, miros plãcut) pentru dezinfecţia mâinilor
               [7,15,19,139]. B
Argumentare Preparatele cu miros puternic pot fi prost tolerate de cei cu alergii respiratorii
               iar produsele care au potenţial iritativ cutanat crescut scad aderenţa personalului IIa
               la regulile de spãlare şi igienã a mâinilor [7,15,19,139]. IV
Standard Unitãţile sanitare trebuie sã selecteze şi sã achiziţioneze sãpun şi/sau produse
               antiseptice pe bazã de alcool (hidroalcoolice) pentru frecarea mâinilor dupã
               solicitarea de informaţii de la producãtor privind orice interacţiune cunoscutã cu
               produsele folosite pentru curãţarea mâinilor sau îngrijirea pielii şi cu tipurile de
               mãnuşi folosite în spital [7,9,15,32]. B
Argumentare Respectarea indicaţiilor producãtorului la utilizarea produselor antiseptice pentru
               igiena mâinilor asigurã o eficacitate maximã a acestora, previne apariţia de
               incidente, accidente legate de interacţiuni cu alte produse şi evitã afectarea pielii III
               personalului medical [7,15,140]. IV
Standard Unitãţile sanitare trebuie sã selecteze şi sã achiziţioneze produsele antiseptice
               pentru igiena mâinilor în funcţie de durata de aplicare, volumul unei doze
               recomandate, intervalul între aplicaţii, numãrul de aplicaţii în timp, prezenţa
               documentaţiei referitoare la respectarea normelor europene din partea
               producatorului [7,9,15,22,32]. C
Argumentare Verificarea tuturor informaţiilor legate de produsele antiseptice pentru igiena
               mâinilor (inclusiv respectarea normelor europene în vigoare) conferã siguranţã
               procedurilor la care acestea sunt folosite [7,9,15,32]. IV
Recomandare Se recomandã ca înainte de a lua decizia de cumpãrare a produselor antiseptice
               pentru igiena mâinilor, unitãţile sanitare sã evalueze sistemele de distribuire ale
               acestor produse pentru a asigura furnizarea lor adecvatã [7,9,15,19,138]. B
Argumentare Modalitatea corectã de distribuire asigurã cantitatea optimã de agent antiseptic III
               pentru eficacitate maximã [7,9,15,138]. IV
Recomandare Se recomandã ca unitãţile sanitare neonatale sã utilizeze soluţii antiseptice
               distribuite în flacoane mici şi cu pompã dozatoare încorporata în flacon (verificând
               în prealabil dacã doza distribuitã celei dozei eficace definitã de producãtor)
               [7,9,15,138]. B
Argumentare Un volum mic, de 0,2-0,5 ml, de soluţie antisepticã nu este mai eficace decât
               spãlarea cu sãpun simplu şi apã iar 1 ml de soluţie este mai puţin eficient decât III
               3 ml [7,15,19,45]. IV
Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate sanitarã sã asigure plasarea flacoanelor cu produs
               antiseptic în locuri strategice, unde dezinfecţia mâinilor este indispensabilã:
               patul/incubatorul pacientului, chiuvete, ambulanţã, etc. [15,90]. C
Argumentare Plasarea produselor antiseptice la distanţã de locurile strategice este un factor de
               risc pentru proasta aderenţã la practicile de igienã a mâinilor [15]. IV
Standard Medicii, asistentele şi îngrijitoarele de curãţenie trebuie sã noteze data începerii
               flaconului de antiseptic pe flacon şi sã limiteze folosirea acestuia în funcţie de
               condiţiile de utilizare şi de diminuarea titrului alcoolic prin evaporare [7,15,19,32]. C
Argumentare Contaminarea în cursul manipulãrilor nu permite respectarea ansamblului criteriilor
               de eficacitate (doza eliberatã conform cu recomandãrile producãtorului, absenţa
               refluxului în sistemul de distribuţie, absenţa contaminãrii flaconului şi a sistemului
               de distribuţie) [15]. IV
Standard Asistenta şefã trebuie sã se asigure cã antisepticele sunt pãstrate în flacoanele
               originale [31]. C
Argumentare Legislaţia în vigoare interzice atât transvazarea antisepticelor în alte flacoane cât
               şi recondiţionarea flaconului original, din cauza riscului de contaminare şi pentru a
               nu se pierde informaţiile de pe eticheta produsului [9,15,31]. IV
Standard Unitãţile sanitare trebuie sã achiziţioneze produse antiseptice ce conţin alcool în
               concentraţie de 60-95% [7,10,15,19]. C
Argumentare Soluţiile alcoolice cu concentraţia recomandatã sunt cele mai eficace; concentraţiile
               mai mari sunt mai puţin potente, explicaţia fiind proprietatea alcoolului de a
               denatura proteinele (acestea nu pot fi denaturate uşor în absenţa apei) [7,10,15,23]. IV
Standard Fiecare unitate sanitarã trebuie sã se asigure cã produsele pe bazã de alcool
               (hidroalcoolice) sunt pãstrate departe de temperaturi înalte sau de flãcãri, în acord
               cu recomandãrile pentru paza contra incendiilor [7,15,19]. C
Argumentare Alcoolul este inflamabil. Punctul de aprindere al produsului alcoolic pentru frecarea
               mâinilor este de aproximativ 21-24°C şi depinde de tipul şi de concentraţia sa.
               Aplicarea alcoolului pe mâinile ude creşte riscul de aprindere la contactul cu
               metalele [7,15,19]. IV
Standard Unitatea sanitarã trebuie sã achiziţioneze sãpun simplu sub formã de sãpun
               lichid [7,9,15,32]. B
Argumentare Sãpunul solid nu este recomandat pentru cã prin manipulare se poate contamina cu
               microorganisme patogene şi poate induce contaminarea mâinilor personalului cu III
               bacili gram-negativi [7,9,15,17,19,32,120-123]. IV
Standard Unitatea sanitarã trebuie sã instruiascã personalul medical sã nu adauge sãpun în
               dispozitivul de furnizare (distribuţie) parţial golit [7,9,15,19,32]. C
Argumentare Adãugarea de sãpun într-un flacon/recipient parţial golit poate conduce la
               contaminarea bacterianã a sãpunului [7,15,31]. IV



    9.4. Reducerea efectelor adverse ale antisepticelor - îngrijirea pielii



Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate sanitarã sã instruiascã personalul medical pentru
               diminuarea riscului de apariţie a dermatitei iritante de contact cu produsele
               antiseptice [115-118]. B
Argumentare Folosirea frecventã (de 2 ori/zi) a loţiunilor şi cremelor care conţin hidratanţi şi
               grãsimi/uleiuri care cresc hidratarea pielii poate preveni şi trata dermatitele IIa
               iritante de contact determinate de produsele folosite pentru igiena mâinilor III
               [15,139,141]. IV
Recomandare Se recomandã ca unitãţile sanitare sã achiziţioneze pentru frecarea mâinilor
               produse pe bazã de alcool (hidroalcoolice) care conţin emoliente [15,139,141]. B
Argumentare Emolientele protejeazã pielea de uscãciune şi scad riscul de dermatitã, crescând IIa
               complianţa personalului la practicile pentru igiena mâinilor [7,15,115-118,139,141]. III
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã nu îşi spele mainile dupã fiecare aplicare
               de soluţie pe bazã de alcool (hidroalcoolicã) [7,15]. B
Argumentare Spãlarea mâinilor dupã aplicarea soluţiilor antiseptice pe bazã de alcool creşte IIa
               riscul de dermatitã [7,15,19,115-118,139,141]. III



    9.5. Îmbunãtãţirea promovãrii igienei mâinilor (anexa 13)



Standard Unitãţile sanitare trebuie sã se asigure cã activitatea de prevenire a infecţiilor
               nozocomiale face parte din obligaţiile profesionale ale personalului medical şi este
               înscrisã în fişa postului fiecãrui salariat [7,15,31]. B
Argumentare Comportamentul igienic al personalului medical include portul echipamentului şi IIa
               mai ales igiena mâinilor şi face parte din mãsurile de prevenire a infecţiilor III
               nozocomiale [7-10,13,15,17,19,31,34-35,53,65,66,67-76]. IV
Standard Fiecare unitate spitaliceascã trebuie sã considere igiena mâinilor ca prioritate în
               cadrul prevenirii infecţiilor nozocomiale şi sã asigure suportul financiar, educaţia
               personalului medical, organizarea muncii şi facilitarea accesului permanent la
               resursele materiale necesare igienei mâinilor [7,15,17,19,22,31,32,109]. C
Argumentare Materialele în cantitate suficientã şi menţinute mereu funcţionale cresc aderenţa la
               aplicarea practicilor recomandate pentru igiena mâinilor [7,15,31,32,53]. IV
Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate spitaliceascã sã asigure personal calificat suficient
               la nivelul secţiilor de neonatologie şi mai ales la nivelul celor de terapie intensivã
               neonatalã [15,31]. B
Argumentare Incidenţa infecţiilor nozocomiale se coreleazã cu numãrul de pacienţi raportat la
               numãrul personalului medical (în neonatologie infecţiile cu stafilococ sunt de 16 ori
               mai frecvente dacã existã o asistentã la 7 copii şi de 7 ori mai rare dacã existã o
               asistentã la 3 copii) [100]. IIa
Argumentare Media numãrului de indicaţii de spãlare a mâinilor variazã în funcţie de specificul
               secţiei: asistentele din serviciul de pediatrie au 8 indicaţii/orã iar cele din IIa
               terapie intensivã 20 indicaţii/orã [89,100]. III
Standard Fiecare secţie de Neonatologie trebuie sã asigure instruirea personalului privind
               importanţa, tehnicile corecte şi indicaţiile fiecãrei metode de efectuare a igienei
               mâinilor ca parte principalã a planului de mãsuri de prevenire a infecţiilor
               nosocomiale [31]. C
Standard Fiecare unitate spitaliceascã trebuie sã aibã un protocol clar de colaborare pentru
               controlul infecţiilor nosocomiale cu Serviciul de Supraveghere, Prevenire şi Control
               al Infecţiilor Nosocomiale (SPCIN) [31]. C
Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate sã aibã un protocol clar pentru igiena mâinilor
               personalului pentru fiecare tip de activitate medicalã şi de îngrijire în parte,
               conceput pe baza recomandãrilor prezentului ghid [31]. C



    10. Bibliografie
    1. Garcia-Martin M, Lardelli-Claret P, Jimenez-Moleon JJ, Bueno-Cavanillas A, Luna-del-Castillo JD, Galvez-Vargas R: Proportion of hospital deaths potentially attributable to nosocomial infections. Infect Control Hosp Epidemiol 2001; 22: 708-714
    2. Vergnano S, Sharland M, Kazembe P, Mwansambo C, Heath PT: Neonatal sepsis: an international perspective. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 2005; 90: F220-F224
    3. Piednoir E, Bessaci K, Bureau-Chalot F, Sabouraud P, Brodard V, Andreoletti L, Bajolet O: Economic impact of healthcare-associated rotavirus infection in a paediatric hospital. J Hosp Infect 2003; 55: 190-195
    4. Franconal C, Bouillie J, Huraux-Rendu C: Pediatrie en maternite. Flammarion 1999; 474: 550-558
    5. Jenson HB, Baltimore RS : Pediatric infections diseases. Principales and practice 2002; 1221
    6. Larson E: Skin hygiene and infection prevention: more of the same or different approaches? Clin Infect Dis 1999; 29: 1287-1294
    7. Hygiene des mains: Guide de bonnes pratiques C.CLIN Paris-Nord. 2001; 3eme Ed; http://www.ccr.jussieu.fr/cclin; www.sfmu.org/documents/consensus/cclin_mains.pdf; accesat iunie 2010
    8. Steering Committee on Infection Control Guidelines: Hand Washing, Cleaning, Disinfection and Sterilization in Health Care. Canada Communicable Disease Report. December 1998; volume 24S8
    9. Popa MI, Beldescu N, Ciubancan L, Ghita MC, Baicus A, Savastre SM: Prevenirea infecţiilor nozocomiale - antiseptice şi dezinfectante chimice cu utilizare în unitãţi sanitare. Proiectul Ministerului Sãntãţii A 15 H-21 "Întãrirea implementarii precauţiilor universale şi dezvoltarea intervenţiei post-expunere" 2005; 44-54
    10. Kampf G, Kramer A: Epidemiologic Background of Hand Hygiene and Evaluation of the Most Important Agents for Scrubs and Rubs. Clinical Microbiology Reviews 2004; 17(4): 863-893
    11. Fleurette J: Les flores microbiennes commensales de la peau et des muqueuses antisepsie et desinfection. Ed Eska 1995;
    12. Price PB: Bacteriology of normal skin: a new quantitative test applied to a study of the bacterial flora and the disinfectant action of mechanical cleansing. J Infect Dis 1938; 63: 301-318
    13. Gaitatzes CG, Rais-Bahrami K: Aseptic preparation in Mhairi G. Mac Donald, Jayashree Ramasethu. Atlas of procedures in neonatology. 4th Ed Lippincott Williams&Wilkins 2007; 21-27
    14. Coltoiu Al: Anatomia si fiziologia pielii. În Coltoiu Al: Tratat de dermatovenerologie Ed Medicala 1986; 21-112
    15. World Health Organization: Guidelines on Hand Hygiene in Health Care - First Global Patient Safety Challenge Clean Care is Safer Care. World Health Organization 2009;
    16. Dragan M: Boli infectioase. Ed Didacticã şi Pedagogicã R.A. 1998; 16
    17. Heath JA, Zerr DM: Infections acquired in the nursery: epidemiology and control, In Remington JS, Klein J, Wilson CW, Baker CJ: Infectious diseases of the fetus and newborn infant. 6th Ed Elsevier Saunders 2006; 16, 1180,1191-1192
    18. Maftei I, Maftei-Golopentia IM: Asepsie, antisepsie, sterilizare. Ed Cerma 2001; 8
    19. Boyce JM, Pittet D: Guideline for Hand Hygiene in Health-Care Settings Recommendations of the Health-care Infection Control Practices Advisory Committee and the HICPAC/SHEA/APIC/IDSA Hand Hygiene Task Force. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) Recomandations and Reports 2002; 51(RR-16)
    20. Gould D: The significance of hand-drying in the prevention of infection. Nurs Times 1994; 90: 33-35
    21. Harbarth S, Sudre P, Dharan S, Cadenas M, Pittet D: Outbreak of Enterobacter cloacae related to understaffing, overcrowding, and poor hygiene practices. Infect Control Hosp Epidemiol 1999; 20: 598-603
    22. Pittet D et al: Considerations for a WHO European strategy on healthcare-associated infection, surveillance, and control. Lancet Infectious Diseases 2005; 5: 242-250
    23. European Committee for Standardization. Chemical disinfectants and antiseptics - hygienic handrub- test method and requirements (phase2/step2) [European standard EN 1500]. Brussels, Belgium: Central Secretariat 1997;
    24. Jones MV, Rowe GB, Jackson B, Pritchard NJ: The use of alcoholic paper wipes for routine hand cleasing: results of trials in two hospitals. J Hosp Infect 1986; 8: 268-274
    25. Butz AM, Laughon BE, Gullette DL, Larson EL: Alcohol-impregnated wipes as an alternative in hand hygiene. Am J Infect Control 1990; 18: 70-76
    26. Manivannan G, Brady MJ, Cahalan PT et al: Immediate, persistent and residual antimicrobial efficiency of Surfacine(tm) hand sanitizer. Infection Control Hosp Epidemiol 2000; 21: 105
    27. Kampf G, Jarosch R, Ruden H: Effectiveness of alcoholic hand disinfectants against methicillin resistant Staphylococcus aureus. Chirug 1997; 68: 264-268
    28. Gras Le Guen C, Laugier J: Infections bacteriennes nosocomiales neonatales. In Laugier J, Roze J-C, Simeoni U, Saliba E: Soins aux nouveau- nes avant, pendant et apres la naissance. 2e Ed Elsevier-Masson 2006; 412
    29. Polin RA, Spitzer AR: Neonatal sepsis. In Polin RA, Spitzer AR: Fetal and neonatal secrets. Mosby-Elselvier 2007; 298
    30. Saloojee H, Steenhoff A: The health professional's role in preventing nosocomial infections. Postgrad Med J 2001; 77: 16-19
    31. Ministerul Sãnãtãţii Publice: Ordin nr. 916/2006 din 27/07/2006, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 759 din 06/09/2006, privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale în unitãţile sanitare
    32. Ministerul Sãnãtãţii: Ordin Nr. 261 din 6 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curãţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unitãţile sanitare
    33. Cartwright D, Davies M: Infection control - hand hygiene. In Cartwright D, Davies M: Poket notes on neonatology. 2nd Ed Churchill Livingstone Elsevier 2008; 1-3
    34. Committee on Infectious Diseases: Infection Prevention and Control in Pediatric Ambulatory Settings Pediatrics 2007; 120: 650-665
    35. Rigbe S, Astier MA, Giotom H, Albin S, Mutungi A: Promotion of handwashing as a measure of quality of care and prevention of hospital-acquired infections in Eritrea: the Keren study. African Health Sciences 2005; 5(1)
    36. Shahid NS et al: Hand washing with soap reduces diarrhoea and spread of bacterial pathogens in a Bangladesh village. J of Diarrhoeal Diseases Research 1996; 14: 85-89
    37. Luby SP et al: Effect of intensive handwashing promotion on childhood diarrhea in high-risk communities in Pakistan: a randomized controlled trial. JAMA 2004; 291: 2547-2554
    38. Drusin LM et al: Nosocomial hepatitis A infection in a paediatric intensive care unit. Arch of Dis in Child 1987; 62: 690-695
    39. Ejemot R et al: Hand washing for preventing diarrhoea. Cochrane Database of Systematic Reviews, 2008; Issue 1. Art. No.: CD004265. DOI: 10.1002/14651858.CD004265.pub2
    40. Larson EL, Morton HE: Alcohols. In: Block SS: Disinfection, sterilization and preservation, 4th Ed Philadelphia PA, Lea & Febiger 1991; 191-203
    41. Denton GW: Chlorhexidine. In: Block SS: Disinfection, sterilization and preservation, 4th Ed Philadelphia PA, Lea & Febiger 1991; 274-289
    42. Bettin K et al: Effectiveness of liquid soap vs chlorhexidine gluconate for the removal of Clostridium difficile from bare hands and gloved hands. Infect Contr and Hosp Epidemiol 1994; 15: 697-702
    43. Maki DG: The use of antiseptics for handwashing by medical personnel. J Chemother 1989; 1(suppl 1): 3-11
    44. Doebbeling BN, Stanley GL, Sheetz CT et al: Comparative efficacy of alternative hand-washing agents in reducing nosocomial infections in intensive care units. N Engl J Med 1992; 327: 88-93
    45. Bischoff WE, Reynolds TM, Sessler CN, Edmond MB, Wenzel RP: Handwashing Compliance by Health Care Workers. The Impact of Introducing an Accessible, Alcohol-Based Hand Antiseptic. Arch Intern Med 2000; 160: 1017-1021
    46. Russell AD: Chemical sporicidal and sporostatic agents (Chapter 22). In: Block SS: Disinfection, sterilization and preservation. 4th Ed Philadelphia PA, Lea and Febiger 1991;
    47. Larson EL, Eke PI, Laughon BE: Efficacy of alcohol-based hand rinses under frequent-use conditions. Antimicrob Agents Chemother 1986; 30: 542-544
    48. Widmer AF: Replace hand washing with use of a waterless alcohol hand rub? Clin Infect Dis 2000; 31: 136-143
    49. Bischoff WE, Reynolds TM, Sessler CN, Edmond MB, Wenzel RP: Handwashing compliance by health care workers. The impact of introducing an accessible, alcohol-based hand antiseptic. Arch Intern Med 2000; 160: 1017-1021
    50. Boyce JM: Scientific basis for handwashing with alcohol and other waterless antiseptic agents. In: Rutala WA: Disinfection, sterilization and antisepsis: principles and practices in healthcare facilities. Washington DC: Association for Professionals in Infection Control and Epidemiology, Inc. 2001;
    51. Hubner NO et al: Effect of a 1 min hand wash on the bactericidal efficacy of consecutive surgical hand disinfection with standard alcohols and on skin hydration. International J of Hygiene and Environmental Health 2006; 209: 285-291
    52. Aujard Y, Farnoux C: Infections. In Gold F, Aujard Y, Dehan M, Jarreau P-H, Lejeune L, Moriette G, Voyer M: Soins intensifs et reanimation du nouveau-ne. 2e Ed Masson 2006; 217
    53. Nachman SA: Infection control and specific bacterial, viral, fungal and protozoan infections of the fetus and neonate. In Spitzer AR: Intensive care of the fetus & neonate. 2nd Ed Elsevier Mosby 2005; 1084
    54. Edwards MS: Postnatal bacterial infections. In Fanaroff AA, Martin RJ: Neonatal-Perinatal medicine. Diseases of the fetus and infant. Vol 2, 8th Ed Mosby Elsevier 2006; 828-829
    55. Moolenaar RL, Crutcher M, San Joaquin VH et al: A prolonged outbreak of Pseudomonas aeruginosa in a neonatal intensive care unit: did staff fingernails play a role in disease transmission? Infect Control Hosp Epidemiol 2000; 21: 80-85
    56. Wynd CA, Samstag DE, Lapp AM: Bacterial carriage on the fingernails of OR nurses. AORNJ 1994; 60: 796-805
    57. Huang Y, Oie S, Kamiya A: Comparative effectiveness of hand-cleasing agents for removing methicillin-resistant Staphylococcus aureus from experimentally contamined fingertips. Am J Infect Control 1994; 22: 224-227
    58. Baumgardner CA, Maragos CS, Larson EL: Effects of nail polish on microbial growth of fingernails: dipelling sacred cows. AORNJ 1993; 58: 84-88
    59. McNeil SA et al: Effect of hand cleansing with antimicrobial soap or alcohol-based gel on microbial colonization of artificial fingernails worn by health care workers. Clin Infect Dis 2001; 32: 367-372
    60. Hedderwick SA, McNeil SA, Kauffman CA: Pathogenic organisms associated with artificial fingernails worn by healthcare workers. Infect Contr and Hosp Epidemiol 2000; 21: 505-509
    61. Al-Allak A, Sarasin S, Key S, Morris-Stiff G: Wedding rings are not a significant source of bacterial contamination following surgical scrubbing. Ann R Coll Surg Engl 2008; 90: 133-135
    62. Jacobson G, Thiele JE, McCune JH, Farrell LD: Handwashing: ringwearing and number of microorganisms. Nurs Res 1985; 34: 186-188
    63. Hayes RA, Trick WE, Vernon MO et al: Ring use as a risk factor (RF) for hand colonization in a surgical intensive care unit (SICU) Conference on Antimicrobial Agents and Chemotherapy. Washington, DC: American Socity for Microbiolgy, 2001;
    64. Larson E: A causal link between handwashing and risk of infection? Examination of the evidence. Infect Control Hosp Epidemiol 1988; 9: 28-36
    65. Trampuz A, Widmer AF: Hand Hygiene: A Frequently Missed Lifesaving Opportunity During Patient Care. Mayo Clin Proc 2004; 79: 109-116
    66. Beggs CB, Shepherd SJ, Kerr KG: Increasing the frequency of hand washing by healthcare workers does not lead to commensurate reductions in staphylococcal infection in a hospital ward. BMC Infect Dis 2008, 8:114
    67. Ojajarvi J: Effectiveness of hand washing and disinfection methods in removing transient bacteria after patient nursing. J Hyg (Lond) 1980; 85: 193-203
    68. Boyce JM, Potter-Bynoe G, Chenevert C, King T: Environmental contamination due to methicillin-resistant Staphylococcus aureus: possible infection control implications. Infect Contr Hosp Epidemiol 1997; 18: 622-627
    69. Pessoa-Silva CL et al: Dynamics of bacterial hand contamination during routine neonatal care. Infect Contr and Hosp Epidemiol 2004; 25: 192-197
    70. Beltrami EM et al: Transmission of HIV and hepatitis C virus from a nursing home patient to a health care worker. Am J of Infect Control 2003; 31: 168-175
    71. Delahanty KM, Myers FE: I.V. infection control. Nursing 2009; 24-30
    72. Mackintosh CA, Hoffman PN: An extended model for transfer of micro-organisms via the hands: differences between organisms and the effect of alcohol disinfection. J Hyg (Lond) 1984; 92: 345-355
    73. Crivaro V, Di Popolo A, Caprio A, Lambiase A, Di Resta M, Borriello T et al: Pseudomonas aeruginosa in a neonatal intensive care unit: molecular epidemiology and infection control measures. BMC Infect Dis 2009; 9:70
    74. Nogueras M, Marinsalta N, Roussell M, Notario R: Importance of hand germ contamination in health-care workers as possible carriers of nosocomial infections. Rev Inst Med Trop S Paulo 2001; 43 (3): 149-152
    75. Pittet D, Simon A, Hugonnet S, Pessoa-Silva CL, Sauvan L, Perneger-Hand TV: Hygiene among Physicians: Performance, Beliefs, and Perceptions. Annals of Internal Medicine 2004; 141: 1-8, I-38
    76. Qushmaq IA, Heels-Ansdell D, Cook DJ, Loeb MB, Meade MO: Hand hygiene in the intensive care unit:prospective observations of clinical practice. Pol Arch Med Wewn 2008; 118(10): 543-547
    77. Douglas Houghton: HAI prevention: The power is in your hands HAI prevention; http://www.nursingcenter.com/NMGOJO; accesat iunie 2010
    78. Asare A, Enweronu-Laryea CC, Newman MJ: Hand hygiene practices in a neonatal intensive care unit in Ghana. J Infect Dev Ctries 2009; 3(5): 352-356
    79. Maluf Lopes JM, Andrade Goulart EM, Ferreira Starling CE: Pediatric Mortality Due to Nosocomial Infection: A Critical Approach. The Brazilian J of Infect Dis 2007; 11(5): 515-519
    80. Ejemot RJ, Ehiri JE, Meremikwu MM, Critchley JA: Hand washing for preventing Diarrhoea - International J of Epidemiol 2008; 37:470-473
    81. Carter JM: Importance of Hand-Washing. J of the National Medical Assoc 2002; 94(4): 2-12
    82. Drusin LM, Sohmer M, Groshen SL, Spiritos MD, Senterfit LB, Christenson WN: Nosocomial hepatitis A infection in a paediatric intensive care unit. Arch Dis Child 1987; 62: 690-695
    83. Doebbeling BN, Li N, Wenzel RP: An outbreak of hepatitis A among health care workers: risk factors for transmission. Am J Public Health 1993; 83: 1679-1684
    84. Casewell M, Phillips I: Hands as route of transmission for Klebsiella species. Br Med J 1977; 2: 1315-1317
    85. Das A et al: Is hand washing safe? J of Hosp Infection 2008, 69: 303-304
    86. CDC: Recommendations for prevention of HIV transmission in health-care settings. MMWR 1987; 36(suppl 2S): 3S-18S
    87. Weeks A: Why I don't wash my hands between each patient contact. Br Med J 1999; 319: 518
    88. Lankford MG, Zembower TR, Trick WE, Hacek DM, Noskin GA, Peterson LR: Influence of Role Models and Hospital Design on Hand Hygiene of Health Care Workers. Emerging Infect Dis 2003; 9(2);
    89. Ojajarvi J, Makela P, Rantasalo I: Faillure of hand disinfection with frecvent hand washing: a need for prolonged field studies. J Hyg (Lond) 1977; 79: 107-119
    90. Babazono A, Katajima H, Nishimaki S, Nakamura T, Shiga S, Hayakawa M et al: Risk Factors for Nosocomial Infection in the Neonatal Intensive Care Unit by the Japanese Nosocomial Infection Surveillance. Acta Med Okayama 2008; 62(4): 262-268
    91. Hirschmann H et al: The influence of hand hygiene prior to insertion of peripheral venous catheters on the frequency of complications. J of Hosp Infection 2001; 49: 199-203
    92. Eggimann P, Harbarth S, Constantin MN, Touveneau S, Chevrolet JC, Pittet D: Impact of a prevention strategy targeted at vascular-access care on incidence of infections acquired in intensive care. Lancet 2000; 355: 1864-1868
    93. Bull DA, Neumayer LA, Hunter GC et al: Improved sterile technique diminishes the incidence of positive line cultures in cardiovascular patients. J Surg Res 1992; 52: 106-110
    94. Ehrenkranz NJ, Alfonso BC: Failure of bland soap handwash to prevent hand transfer of patient bacteria to urethral catheters. Infect Control Hosp Epidemiol 1991; 12: 654-662
    95. Hirschmann H, Fux L, Podusel J et al: The influence of hand hygiene prior to insertion of peripheral venous catheters on the frequency of complications. J Hosp Infect 2001; 49: 199-203
    96. Cason CL, Tyner T, Saunders S, Broome L: Nurses' Implementation of Guidelines for Ventilator-Associated. Pneumonia From the Centers for Disease Control and Prevention. Am J of Crit Care 2007; 16(1): 28-37
    97. Hagos B et al: The microbial and physical quality of recycled gloves. East African Medical J 1997; 74: 224-226
    98. Korniewicz DM, Laughon BE, Butz A, Larson E: Integrity of vinyl and latex procedures gloves. Nurs Res 1989; 38: 144-146
    99. Hayden MK et al: Risk of hand or glove contamination after contact with patients colonized with vancomycin-resistant enterococcus or the colonized patients' environment. Infect Contr and Hosp Epidemiol 2008; 29:149-154
    100. Haley RW, Bregman DA: The role of understaffing and overcrowding in recurrent outbreaks of staphylococcal infection in a neonatal special-care unit. J Infect Dis 1982; 145: 875-885
    101. Patrick DR, Findon G, Miller TE: Residual moisture determines the level of touch-contact-associated bacterial transfer following hand washing. Epidemiology and Infection 1997; 119: 319-325
    102. Griffith CJ et al: Environmental surface cleanliness and the potential for contamination during handwashing. Am J of Infect Control 2003; 31: 93-96
    103. Olsen RJ, Lynch P, Coyle MB, Cummings J, Bokete T, Stamm WE: Examination gloves as barriers to hand contamination in clinical practice. JAMA 1993; 270: 350-353
    104. Tenorio AR, Badri SM, Sahgal NB, et al. Effectiveness of gloves in the prevention of hand carriage of vancomycin-resistant Enterococcus species by health care workers after patient care. Clin Infect Dis 2001; 32: 826-829
    105. Doebbeling BN, Pfaller MA, Houston AK, Wenzel RP: Removal of nosocomial pathogens from the contaminated glove. Ann Intern Med 1988; 109: 394-398
    106. Lafeber HN, Westerbeek EAM, van den Berg A, Fetter WPF, van Elburg RM: Nutritional Factors Influencing Infections in Preterm Infants. The J of Nutrition 2006; 1813-1817S.
    107. Larson EL, Aiello AE, Bastyr J et al: Assessment of two hand hygiene regimens for intensive care unit personnel. Crit Care Med 2001; 29: 944-551
    108. Kampf G, Hţfer M, Wendt C: Efficacy of hand disinfectants against vancomycin-resistant enterococci in vitro. J Hosp Infect 1999; 42: 143-150
    109. Pittet D, Hugonnet S, Harbarth S, Mourouga P, Sauvan V, Touveneau S: Effectiveness of a hospital-wide programme to improve compliance with hand hygiene. Lancet 2000; 356: 1307-1312
    110. Widmer AF et al: Introducing alcohol-based hand rub for hand hygiene: the critical need for training. Infect Contr and Hosp Epidemiol 2007; 28: 50-54
    111. Hobson DW et al: Development and evaluation of a new alcohol-based surgical hand scrub formulation with persistent antimicrobial characteristics and brushless application. Am J of Infect Control 1998; 26: 507-512
    112. Loeb MB et al: A randomized trial of surgical scrubbing with a brush compared to antiseptic soap alone. Am J of Infect Control 1997; 25: 11-15
    113. Gupta C et al: Comparison of two alcohol-based surgical scrub solutions with an iodine-based scrub brush for presurgical antiseptic effectiveness in a community hospital. J of Hosp Infection 2007; 65: 65-71
    114. Mulberry G et al: Evaluation of a waterless, scrubless chlorhexidine gluconate/ethanol surgical scrub for antimicrobial efficacy. Am J of Infect Control 2001; 29: 377-382
    115. Kampf G, Lţffler H: Prevention of irritant contact dermatitis amoing health care workers by using evidence-based hand hygiene practices: a review. Industrial Health 2007; 45: 645-652
    116. Kampf G, Loffler H: Dermatological aspects of a successful introduction and continuation of alcohol-based hand rubs for hygienic hand disinfection. J of Hospital Infection 2003; 55: 1-7
    117. Perry AD, Trafeli JP: Hand Dermatitis: Review of Etiology, Diagnosis, and Treatment. JABFM 2009; 22(3): 325-330
    118. Boyce JM, Kelliher S, Vallande N: Skin irritation and dryness associated with two hand- hygiene regiments: soapand-water handwashing versus hand antisepsis with an alcoholic hand gel. Infect Control Hosp Epidemiol 2000; 21: 442-448
    119. Blanc DS et al: Faucets as a reservoir of endemic Pseudomonas aeruginosa colonization /infections in intensive care units. Intensive Care Med 2004; 30: 1964-1968
    120. Heinze JE, Yackovich F: Washing with contaminated bar soap is unlikely to transfer bacteria. Epidemiol and Infection 1988; 101: 135-142
    121. Hegde PP, Andrade AT, Bhat K: Microbial contamination of "in use" bar soap in dental clinics. Indian J of Dental Res 2006; 17: 70-73
    122. Rabier V et al: Hand washing soap as a source of neonatal Serratia marcescens outbreak. Acta Paediatrica 2008; 97: 1381-1385
    123. Sartor C, Jacomo V, Duvivier C, Tissot-Dupont H, Sambuc R, Drancourt M: Nosocomial Serratia marcescens infections associated with extrinsec contamination of a liquid nonmedicated soap. Infect Control Hosp Epidemiol 2002; 21: 196-199
    124. Larson EL et al: Quantity of soap as a variable in handwashing. Infect Control 1987; 8: 371-375
    125. Kramer A, Rudolph P, Kampf G, Pittet D: Limited efficacy of alcohol-based hand gels. Lancet 2002; 359: 1489-1490
    126. Pottinger J, Burns S, Manske C: Bacterial carriage by artificial versus natural nails. Am J of Infect Control 1989; 17: 340-344
    127. Furukawa KTT, Suzuki H, Norose Y: Are sterile water and brushes necessary for handwashing before surgery in Japan? J of Nippon Medical School 2005; 72: 149-154
    128. Jehle K, Jarrett N, Matthews S: Clean and green: saving water in the operating theatre. Annals of the Royal College of Surgeons of England 2008; 90: 22-24
    129. Tanner J, Swarbrook S, Stuart J: Surgical hand antisepsis to reduce surgical site infection. Cochrane Database of Systematic Reviews 2008; Issue 1. Art. No.: CD004288. DOI: 10.1002/14651858.CD004288.pub2
    130. Schweiger GS, Wilson J, Ann R: Lavate vestras manus. Handwashing Liaison Group-The Royal College of Surgeons of England 2000; 82: 133-136
    131. Hingst V, Juditzki I, Heeg P: Evaluation of the efficacy of surgical hand disinfection following a reduced application time of 3 instead of 5 minutes. J of Hosp Infection 1992; 20: 79-86
    132. O'Shaughnessy M, O'Maley VP, Corbett G: Optimum duration of surgical scrub-time. Brit J of Surg 1991; 78: 685-686
    133. Price PB: New studies in surgical bacteriology and surgical technic. JAMA 1938; 111: 1993-1996
    134. Macdonald DJM, McKillop ECA, Trotter S, Gray AJR: Study of hand-washing in the orthopaedic. Ann R Coll Surg Engl 2006; 88: 289-291
    135. Squier C, Yu VL, Stout JE: Waterborne nosocomial infections. Curr Infect Dis Reports 2000; 2: 490-496
    136. Ansari SA et al: Comparison of cloth, paper, and warm air drying in eliminating viruses and bacteria from washed hands. Am J of Infect Control 1991; 19: 243-249
    137. Rotter ML, Kampf G, Suchomel M, Kundi M: Population kinetics of the skin flora on gloved hands following surgical hand disinfection with 3 propanol-based hand rubs: a prospective, randomized, double-blind trial. Infect Contr and Hosp Epidemiol 2007; 28: 346-350
    138. Kohan C, Ligi C, Dumigan DG, Boyce JM: The importance of evaluating product dispensers when selecting alcohol-based handrubs. Am J Infect Control 2002 (in press)
    139. Kampf G, Ennen J: Regular use of a hand cream can attenuate skin dryness and roughness caused by frequent hand washing. BMC Dermatology 2006; 6:1
    140. Archibald LK, Corl A, Shah B et al: Serratia marcescens outbreak associated with extrinsic contamination of 1% chlorxylenol soap. Infect Control Hosp Epidemiol 1997; 18: 704
    141. Berndt U, Wigger-Alberti W, Gabard B, Elsner P: Efficacy of a barrier cream and its vehicle as protective measures against occupational irritant contact dermatitis. Contact Dermatitis 2000; 42: 77-80
    142. Centre de Coordonation de la Lutte contre les Infections associees aux Soins (CLIN( Paris Nord: Recommandations de bonnes pratiques d'utilisation des antiseptiques et des desinfectants en milieu hospitalier. Paris, France 2000; http://umvf.cochin.univ-paris5.fr/article.php3?id_article=338; accesat iunie 2010
    143. Pittet D, Widmer A: Hygiene des mains: nouvelles recommandations. Swiss-NOSO - Infections nosocomiales et hygiene hospitaliere: aspects actuels. Bulletin de decembre 2001; 8(4);
    144. Larson E: Handwashing and skin physiologic and bacteriologic aspects. Infect Control 1985; 6: 14-23
    145. Publication de Comite technique Regional de l'environnement hospitalier (COTEREHOS): L'eau dans les etablissements de sante Mars 1995;
    146. Pittet D: Improving compliance with hand hygiene in hospitals. Infect Control Hosp Epidemiol 2000; 21: 381-386
    147. Asembergiene J, Gurskis V, Kevalas R, Valinteliene R: Nosocomial infections in the pediatric intensive care units in Lithuania. Medicina (Kaunas) 2009; 45(1): 29-36
    148. Bâle W, Francioli Lausanne P: Lavage des mains avec un savon desinfectant ou desinfection des mains par friction alcoolique? Myth et realites. Swiss-Nos Infections nosocomiales et hygiene hospitaliere: aspects act. 1995; 2(4)
    149. Taylor LJ: An evaluation of handwashing techniques. Nursing Times 1978; 74: 54-55


    11. Anexe
    Anexa 1. Lista participanţilor la intalnirea de consens
    Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor
    Anexa 3. Flora cutanatã
    Anexa 4. Indicaţii ale tehnicilor de igienã a mâinilor
    Anexa 5. Alegerea tehnicii de igienã a mâinilor - algoritm
    Anexa 6. Tehnici de igienã a mâinilor
    Anexa 7. Utilizarea mãnuşilor
    Anexa 8. Factori care influenţeaza aderenţa la practicile de igienã a mâinilor
    Anexa 9. Echipament necesar igienei mâinilor
    Anexa 10. Apa
    Anexa 11. Produse folosite pentru igiena mâinilor
    Anexa 12. Echipament şi consumabile în funcţie de tehnica de igienã a mâinilor
    Anexa 13. Metode pentru îmbunãtãţirea promovãrii igienei mâinilor

    Anexa 1. Lista participanţilor la Întâlnirea de consens de la Bran, 23-25 iulie 2010
    Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu - IOMC Polizu, Bucureşti
    Prof. Dr. Maria Stamatin - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Prof. Dr. Gabriela Zaharie - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie I, Cluj Napoca
    Prof. Dr. Constantin Ilie - Maternitatea Bega, Timişoara
    Conf. Dr. Manuela Cucerea - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Conf. Dr. Valeria Filip - Spitalul Clinic Judeţean Oradea
    Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga - Clinica de Obstetricã Ginecologie II, Cluj Napoca
    Dr. Gabriela Olariu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Doina Broscãuncianu - IOMC Polizu, Bucureşti
    Dr. Bianca Chirea - Spitalul Clinic Judeţean Oradea
    Dr. Adrian Toma - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Adrian Crãciun - Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti
    Dr. Mihaela Ţunescu - Spitalul de Obstetricã-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara
    Dr. Eugen Mâţu - Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti
    Dr. Maria Livia Ognean - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu
    Dr. Marta Simon - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş
    Dr. Andreea Avasiloaiei - Maternitatea Cuza Vodã Iaşi
    Dr. Laura Suciu - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã, Tg. Mureş

    Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

    Tabel 1. Clasificarea tãriei aplicate gradelor de recomandare



┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standard │Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea │
│ │cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recomandare│Recomandãrile prezintã un grad scãzut de flexibilitate, nu au forţa standardelor, iar │
│ │atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi documentat.│
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Opţiune │Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul cã mai │
│ │multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi cã diferiţi medici pot lua decizii diferite. │
│ │Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesitã justificare. │
└───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare



┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad A │Necesitã cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de │
│ │calitate publicate pe tema acestei recomandãri (nivele de dovezi Ia sau Ib). │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad B │Necesitã existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe │
│ │tema acestei recomandãri (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad C │Necesitã dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din │
│ │experienţa clinicã a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de │
│ │dovezi IV). Indicã lipsa unor studii clinice de bunã calitate aplicabile direct acestei │
│ │recomandãri. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad E │Recomandãri de bunã practicã bazate pe experienţa clinicã a grupului tehnic de elaborare a │
│ │acestui ghid. │
└───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi



┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivel Ia │Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel Ib │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIa │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fãrã randomizare, bine conceput. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIb │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de la │
│ │mai multe centre sau echipe de cercetare. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel III │Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IV │Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţã clinicã a unor experţi recunoscuţi│
│ │ca autoritate în domeniu. │
└───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    Anexa 3. Tabel 1. Flora cutanatã [7,142,143]



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Microorganisme prezente permanent pe stratul superficial (cornos) │ │
│ REZIDENTĂ al pielii │ TRANZITORIE │
│ Previne colonizarea cu alte microorganisme potenţial patogene │ │
│ Antisepticele au o acţiune mai limitatã pe flora rezidentã decât │ │
│ pe flora tranzitorie │ │
├───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┬─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Gen │Gen │ │ │ │
│Staphylococcus │Corynebacterium │Gen │Alte │Flora de contaminare │
│ │Prezent pe tot tegumentul│Propionibacterium │microorganisme │recentã │
├─────────────┬───────────┬─────────┼────────────┬────────────┼──────────┬────────────┼─────────┬───────────┼────────────────────────────┤
│specie │localizare │densitate│specie │localizare │specie │localizare │gen │note │Poate fi eliminatã prin │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │igienã corectã │
├─────────────┼───────────┼─────────┼────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────────────────────┤
│S.epidermidis│Toate │ │C.lipophiles│Abundent la │P. acnes │Apare la │Microco- │Specii: │Definiţie: Microorganisme ce│
│ │zonele, │ │ │nivelul: │ │pubertate la│ccus │M. luteus │contamineazã recent pielea │
│ │mai ales: │ │ │- nãrilor │ │nivelul: │ │M. varians │şi care provin: │
│ │-faţa, nãri│ Zone │ │- perineului│ │- zonelor │ │ │- din tubul digestiv propriu│
│ │-axile │ umede: │ │- spaţiilor │ │bogate în │ │ │- de la pacienţi colonizaţi │
├─────────────┼───────────┤10^3-10^6│ │interdigi- │ │acizi graşi ├─────────┼───────────┤sau infectaţi │
│S.haemoli- │Zone umede:│UFC*/cmý │ │tale │ │liberi (pie-│Strepto- │Grup A │- din mediu sau de pe │
│ticus │-braţe, │ │ │ │ │lea capului,│coccus │Grup C │materiale contaminate │
│ │-coapse │ │ │ │ │aripi nazale│ │Grup G │ │
│ │-spaţii in-│ │ │ │ │faţã) │ │ │ │
│ │terdigitale│ │ │ │ │- mucoaselor│ │ │La pacienţi spitalizaţi │
├─────────────┼───────────┤ Zone │ │ │ │- canalului ├─────────┼───────────┤reflectã ecosistemul │
│S. hominis │- axile │uscate: │ │ │ │foliculului │Brevi- │Spaţii │microbian spitalicesc │
│ │- inghinal │10-10^3 │ │ │ │sebaceu (la │bacterium│interdi- │ │
│ │- perineu │UFC/cmý │ │ │ │suprafaţã) │ │gitale │ │
├─────────────┼───────────┤ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────────────────────┤
│S. aureus │19-40% din │ │C. jeikeium │- 18% pe │P. granu- │ │Bacili │Gen │Alcãtuire: │
│ │populaţie │ │ │mâinile │losum │ │Gram │Acineto- │- Enterobacterii │
│ │la nivelul:│ │ │personalului│ │ │negativi │bacter │- Pseudomonas spp(din mediu)│
│ │- nãrilor │ │ │medical │ │ │ │(A.jonsoni,│- Streptococcus grup A │
│ │- axilelor │ │ │- 11-36% la │ │ │ │A. lwoffi) │- Enterococcus spp. │
│ │- inghinal │ │ │sãnãtoşi │ │ │ │prezent │- Staphylococcus aureus │
│ │ │ │ │- 13-79% la │ │ │ │mai ales la│- Candida albicans │
│ │ │ │ │bolnavi │ │ │ │pacienţi cu│(imunodeprimaţi, DZ) │
│ │ │ │ │- 40-82% │ │ │ │patologie │- Spori de Bacillus spp. şi │
│ │ │ │ │la imuno- │ │ │ │renalã │Clostridium spp. │
│ │ │ │ │deprimaţi │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────┼─────────┼────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────────────────────┤
│S.epidermidis│Specii │4-7 │C. │Portaj în │P. │ │Malasse- │Micelii şi │ │
│S. haemoli- │principale │log(10)/ │urealyticum │mediu de │avidum │ │zia │levuri în │În mediu spitalicesc mânile │
│ticus │la nivelul │cmý │ │spital │ │ │furtur │zone │pot fi contaminate cu: │
│S. hominis │mâinilor │ ├────────────┼────────────┤ │ │ │cutanate │- Klebsiella spp. │
│S. simulans │ │ │C. jeikeium │Specii │ │ │ │lipidice. │- Enterobacter spp. │
│ │ │ │C. │principale │ │ │ │Apare la │ │
│ │ │ │urealyticum │nivelul │ │ │ │pubertate │ │
│ │ │ │ │mâinilor │ │ │ │ca şi P. │ │
├─────────────┼───────────┼─────────┼────────────┼────────────┤ │ │ │acnes ├────────────────────────────┤
│S. haemoli- │Predominã │ │C.lipophiles│Predominã │ │ │ │ │Aceste microorganisme nu se │
│ticus + │în spaţiile│ │C. │în spaţiile │ │ │ │ │pot multiplica şi nu pot │
│Coryne- │inter- │ │urealyticum │inter- │ │ │ │ │supravieţi pe piele din │
│bacterium │digitale │ │C. minutissi│digitale │ │ │ │ │cauza efectului protector al│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │florei rezidente şi/sau a │
│ │ │ │mum + S. │ │ │ │ │ │unui mediu uscat şi rece │
│ │ │ │haemoliticus│ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───────────┴─────────┴────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴─────────┴───────────┴────────────────────────────┘



    Anexa 3. Tabel 2. Ecologia microbianã a pielii. Caracteristicile zonelor cutanate [142,144]



┌───────────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Zona │ Localizare │ Densitatea florei │ Alcãtuirea │
│ │ │ microbiene cutanate│ florei cutanate │
├───────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Zone lipidice: │Cap, trunchi │ 10^6-10^7 UFC/cmý │Flora este constituitã mai │
│bogate în glande sebacee │ │ │ales din microorganisme │
│ │ │ │anaerobe, în special │
│ │ │ │Propionibacterium acnes │
├───────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Zone umede: │Axile, perineu, pliuri │ │ │
│bogate în glande sudoripare│interdigitale, palme │ 10^5-10^8 UFC/cmý │ │
├───────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Zone uscate: │Dosul mâinilor, faţa │ 10^3-10^4 UFC/cmý │90% din florã este reprezen- │
│sãrace în glande sebacee │externã a membrelor │ │tatã de coci Gram pozitivi. │
│şi sudoripare │ │ │Exceptie fac zonele de la │
│ │ │ │nivelul inelelor sau a unui │
│ │ │ │pansament ocluziv unde existã│
│ │ │ │bacili Gram negativi │
└───────────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────────────┘



    Anexa 3. Tabel 3. Estimarea cantitativã a florei cutanate a mâinilor şi antebraţelor [142]



┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Localizare │ Densitate bacterianã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mâini │4-7 log10/cmý │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Antebraţe şi plica cotului │1,2-5,6 log(10)/cmý din care 2,1 log(10)/cmý corynebacterii │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Foliculi pilosebacei │3,5-5,6 log(10)/cmý stafilococi si 5 log(10)/cmý propionibacterium spp. │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Anexa 4. Indicaţiile tehnicilor de igienã a mâinilor [7,9,13,15,17,142]



┌──────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────┬────────┬────────┬─────────┐
│Nivel de risc │ │Spãlare│ Dezin- │ Dezin- │ Dezin- │
│ infecţios │ Indicaţii │simplã │ fecţie │ fecţie │ fecţie │
│ │ │ │igienicã│chirur- │igienicã │
│ │ │ │ prin │gicalã │şi chi- │
│ │ │ │spãlare │ prin │rurgicalã│
│ │ │ │(spãlare│spãlare │ prin │
│ │ │ │igienicã│(spãlare│ frecare │
├──────────────┤ │ │ anti- │chirur- │(frecare │
│ │ │ │septicã │gicalã) │ anti- │
│ Obiectiv │ │ │deconta-│ │ septicã │
│ │ │ │minare) │ │ şi chi- │
│ │ │ │ │ │ rurgi │
│ │ │ │ │ │ calã) │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│Nivel minim │La sosirea în serviciu, plecarea din locul de munca │ + │ +/- │ │ - │
│- eliminã ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│murdãria │Gesturi contaminante de viaţa obişnuitã (înainte şi │ │ │ │ │
│- reduce flora│dupã masã, dupã folosirea toaletei, batistei, mãştii│ │ │ │ │
│tranzitorie │faciale sau a altui obiect murdar sau posibil │ │ │ │ │
│ │contaminat, dupã trecerea mâinii prin pãr) │ + │ +/- │ │ - │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Murdãrie vizibilã (biologicã, chimicã, mineralã, │ │ │ │ │
│ │medicamentoasã) │ + │ + │ + │ - │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Pudrã pe mâini │ + │ + │ + │ - │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Mâini umede │ + │ + │ + │ - │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Surse de apã îndepartate sau absente (ambulanţa) │ + / -│ + / - │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Urgenţe (apnee de prematuritate) │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Examinarea pacientului (înainte şi dupã) │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Orice procedurã cu scop diagnostic sau terapeutic │ │ │ │ │
│ │(înainte şi dupã) │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Dupã scoaterea mãnuşilor │ + │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Îngrijiri non-invazive sau de confort (înainte şi │ │ │ │ │
│ │dupã) │ + │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Între 2 secvenţe de îngrijire la acelaşi pacient │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Între 2 pacienţi fãrã risc particular │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Înainte şi dupã scoaterea mãnuşilor (sterile sau │ │ │ │ │
│ │nesterile) │ + │ + │ │ + │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│Nivel │Proceduri invazive: cateter i.v. periferic, │ │ │ │ │
│intermediar │injecţie, sondã (înainte şi dupã) │ │ + │ │ + │
│-eliminã flora├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│tranzitorie │Înainte de manipularea dispozitivelor i.v., a │ │ │ │ │
│ │tuburilor de dren, a sondelor │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Îngrijirea plãgilor sau tehnici aseptice - │ │ │ │ │
│ │pansament (înainte şi dupã) │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Toaleta nou-nãscutului (bont ombilical, regiune │ │ │ │ │
│ │ocularã), termometrizare │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Succesiuni de gesturi cu risc de contaminare la │ │ │ │ │
│ │acelaşi pacient │ │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Îngrijiri la pacienţi izolaţi septic sau pentru │ │ │ │ │
│ │protejare (înainte şi dupã) │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Manipulare probel biologice, cadavre, deşeuri (dupã │ │ │ │ │
│ │scoaterea mãnuşilor) │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Contact accidental cu sânge, lichide biologice │ │ + │ │ ++ │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│Nivel inalt │Înainte de orice act chirurgical, obstetrical sau │ │ │ │ │
│-eliminã flora│radiologie intervenţionalã │ │ │ + │ + │
│tranzitorie şi├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│- reduce flora│Înaintea oricãrui act invaziv care necesitã asepsie │ │ │ │ │
│rezidentã │de tip chirurgical: instalarea de dispozitive │ │ │ │ │
│ │medicale (cateter central, dren pleural/abdominal, │ │ │ │ │
│ │puncţie lombarã) │ │ │ + │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Punct de apã absent sau neadaptat spãlãrii │ │ │ │ │
│ │chirurgicale │ │ │ + / - │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Între 2 intervenţii chirurgicale de scurtã duratã │ │ │ │ │
│ │care fac parte din aceeaşi clasã de contaminare │ │ │ │ │
│ │"curatã" │ │ │ + │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Între 2 timpi operatori în cursul aceleiaşi │ │ │ │ │
│ │intervenţii, în timpul schimbãrii mãnuşilor │ │ │ + │ + │
└──────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘



    Anexa 5. Alegerea tehnicii de igienã a mâinilor - algoritm [7,142]


                                ┌─────────────┐
                                │ │
                                │ Procedura │
                                │ │
                                └──────┬──────┘
                                       │
                                       │
                  ┌────────────────────┴────────────────────┐
             ┌────┴──────┐ ┌─────┴──────┐
             │ │ │ │
             │ NON │ │ │
             │ INVAZIV │ │ INVAZIV │
             │ │ │ │
             └─────┬─────┘ └─────┬──────┘
                   │ │
                   │ │
           ┌───────┴───────┐ ┌────────┴───────────┐
      ┌────┴─────┐ ┌─────┴──────┐ ┌────┴──────┐ ┌─────┴──────┐
      │ │ │ │ │ │ │ │
      │ Urgenţã │ │ Risc │ │ Risc │ │ │
      │ │ │ particular │ │ particular│ │ Urgenţã │
      │ │ │ │ │ │ │ │
      └─────┬────┘ └────┬───────┘ └─────┬─────┘ └───────────┬┘
            │ │ │ │
   ┌────┐ │ ┌────┐ │ ┌────┐ ┌────┐ │ ┌────┐ ┌────┐ │
   │ DA │ │ │ NU │ │ │ DA │ │ NU │ │ │ DA │ │ DA │ │
   └────┘ │ └────┘ │ └────┘ └────┘ │ └────┘ └────┘ │
            │ │ │ │
            │ │ │ │
┌─────────┐ │ ┌─────────┐ │ ┌─────────┐ ┌─────────┐ │ ┌─────────┐ ┌─────────┐ │
│ │ │ │ │ │ │ SPĂLARE │ │ SPĂLARE │ │ │ SPĂLARE │ │ │ │
│ FRECARE │ │ │ FRECARE│ │ │ simplã │ │ simplã │ │ │ chirur- │ │ FRECARE │ │
│ hidro- ├─┘ │ hidro- ├─┴─┤ SPĂLARE │ │ ├─┴─┤ gicalã │ │ hidro- ├─┘
│alcoolicã│ │alcoolicã│ │igienicã/│ │ │ │ │ │alcoolicã│
│ │ │ │ │ anti- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ septicã │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ FRECARE │ │ FRECARE │ │ FRECARE │ │ │
│ │ │ │ │ hidro- │ │ hidro- │ │ chirur- │ │ │
│ │ │ │ │alcoolicã│ │alcoolicã│ │ gicalã │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┘ └─────────┘ └─────────┘ └─────────┘ └─────────┘ └─────────┘



    # Gest invaziv: gest efectuat traversând suprafaţa corpului (prin efracţie cutanatã, fiind deci o procedurã chirurgicalã) sau printr-un orificiu natural al corpului (sondaj urinar, endoscopie)
    # Risc particular: definit prin prezenţa unor caracteristici ale pacientului sau ale contextului ce ţin de mediu: pacient imunodeprimat sau sub tratament imunosupresor sau bolnav infectat ori colonizat şi context de mediu referitor la sursã/punctul de apã, arhitecturã particularã, prestarea îngrijirilor în situaţii particulare.


   ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
   │ Dezinfecţie chirurgicalã a mâinilor prin frecare = 1 spãlare simplã + 2 frecãri │
   │ cu produs pe bazã de alcool (hidroalcoolic) │
   └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘




    Anexa 6. Tehnici de igienã a mâinilor [7,9,13,15,17,19,32]

    Tabel 1. Spãlarea simplã



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- dezgoliţi mâinile şi antebraţele pânã la coate │
│- udaţi cu apã potabilã/de la reţea mâinile şi pumnii (antebraţele pânã la coate în secţiile de │
│nou-nãscuţi) │
│- aplicaţi o dozã de sãpun simplu (non-antimicrobian) lichid │
│- spãlaţi fiecare mânã (spaţii interdigitale, periunghiale, pulpa degetelor, pumnul) ~15 secunde │
│- clãtiţi abundent sub jet de apã │
│- ştergeţi mâinile prin tamponare cu prosop de unicã folosinţã, nesteril │
│- închideţi robinetul (dacã nu este automat) cu prosopul utilizat ( 30-60 sec. ) │
│- aruncaţi prosopul în pubelã, fãrã a o atinge cu mâna │
│Recomandare: mãnuşile nu exclud spãlarea simplã a mâinilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 2. Dezinfecţie igienicã prin spãlare (spãlare antisepticã/decontaminare)



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- udaţi cu apã potabilã/de la reţea, mâinile şi pumnii │
│- luaţi o dozã (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta produsului) de produs indicat│
│pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor (sãpun sau soluţie antisepticã) recomandat pentru uz sanitar şi │
│testat conform standardului EN 1499 │
│- spãlaţi fiecare mânã (spaţii interdigitale, periunghiale, pulpa degetelor şi pumnul) ~30 secunde │
│- clãtiţi abundent sub jet de apã, de la zonele distale spre cele proximale, mâna fiind orientatã cu │
│vârfurile degetelor în sus pentru a evita orice contaminare din mediu │
│- uscaţi prin tamponare cu prosop de unicã folosinţã, nesteril │
│- închideţi robinetul (daca nu este automat) cu prosopul utilizat ( 1 - 2 min. ) │
│- aruncaţi prosopul în pubelã, fãrã a o atinge cu mâna │
│Recomandare: spãlarea antisepticã trebuie facutã chiar înante de realizarea îngrijirii utilizând │
│punctul de apã cel mai apropiat │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 3. Dezinfecţie chirurgicalã prin spãlare (spãlare chirurgicalã)



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- puneţi boneta pe cap şi masca astfel încât sã acopere complet nasul şi gura │
│- pregãtiţi, la nevoie, pilã/perie de unghii şi/sau suport/burete impregnat cu antiseptic, toate │
│sterile, de unicã utilizare │
│- spãlare în 3 timpi: │
│1. - udaţi cu apã sterilã mâinile, pumnii şi antebraţele pânã la coate │
│ - aplicaţi o (primã) dozã de ~3-5 ml (conform informaţiilor producãtorului) de produs indicat pentru│
│ dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor (sãpun/soluţie antisepticã) recomandat pentru uz sanitar şi │
│ testat conform EN 12791 │
│ - spãlaţi mâinile şi antebraţele, de la vârfurile degetelor pânã la coate timp de ~ 2 minute (câte │
│ 1 minut de fiecare parte: dreaptã şi stângã) │
│ - menţineţi mâinile în sus (deasupra nivelului coatelor) în timpul întregii proceduri │
│ - clãtiţi abundent sub jet de apã mâinile, pumnii, antebraţele, coatele │
│2. - luaţi încã o dozã (a doua) de produs antiseptic (dacã peria nu este impregnatã cu produs │
│ antiseptic) sau înlocuiţi-o cu burete impregnat cu produs antiseptic │
│ - periaţi unghiile (dacã este nevoie) timp de ~1 minut (30 secunde/mânã) cu riscul lezãrii pielii │
│ - clãtiţi abundent sub jet de apã mâinile, pumnii, antebraţele, coatele aproximativ 1 minut │
│3. - luaţi încã o dozã (a treia) de produs antiseptic │
│ - spãlaţi mâinile, pumnii şi antebraţele timp de ~ 3 minute, insistând asupra mâinilor (1 minut/mânã│
│ şi 30 secunde/antebraţ) │
│ - clãtiţi abundent sub jet de apã mâinile, pumnii şi antebraţele │
│ - uscaţi prin tamponament cu prosop steril de unicã folosinţã, câte unul pentru fiecare parte │
│ ( dreapta şi stânga) mergând de la mâini cãtre coate │
│ - aruncaţi prosopul în pubelã, fãrã a o atinge cu mâna ( ~5-6 min. ) │
│ - menţineţi mâinile în sus pe toatã durata procedurii. │
│ - mentineţi aceastã poziţie în timpul îmbrãcãrii halatului steril │
│Recomandare: dupã ~2 ore poate fi necesarã reînnoirea dezinfecţiei mâinilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 4. Dezinfecţie igienicã prin frecare (tratamentul igienic al mâinilor prin frecare/frecare antisepticã)



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- mâinile trebuie sã fie curate (fãrã murdãrie şi fãrã pudrã de la mãnuşi) şi uscate │
│- aplicaţi în cãuşul palmelor o dozã (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta │
│produsului) ~3-5 ml. de produs indicat pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor prin frecare (produs │
│antiseptic pe bazã de alcool - soluţie sau gel hidroalcoolic) recomandat pentru uz sanitar şi testat │
│conform EN 1500 │
│- frecaţi viguros mâinile (suprafaţa palmarã, dorsalã, spaţiile interdigitale, vârfurile degetelor, │
│unghiile, falangele) conform procedeului standard de frecare a mâinilor care include 6 etape │
│obligatorii │
│- se repetã frecarea pânã la impregnarea produsului în piele/uscarea mâinilor ( ~30 sec. ) │
│Repetaţi procedura pentru fiecare etapã de 5 ori înainte de a trece la etapa urmãtoare │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 5. Dezinfecţie chirurgicalã prin frecare (tratament chirurgical al mâinilor prin frecare/frecare chirurgicalã)



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Varianta 1 │
│- spãlaţi cu apã potabilã/de reţea şi sãpun simplu mâinile şi antebraţele pânã la coate (spãlare │
│simplã) │
│- periaţi unghiile 1 minut (30 secunde/mânã) dacã este nevoie │
│- clãtiţi abundent sub jet de apã mâinile, pumnii, antebraţele, coatele ( ~3-5 min. ) │
│- uscaţi complet mâinile prin ştergere cu prosop de unicã folosinţã │
│- aplicaţi o dozã (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta produsului) de ~3-5 ml │
│produs dezinfectant indicat pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor recomandat pentru uz sanitar şi │
│testat conform EN 12791 │
│- frecaţi mâinile, antebraţele şi coatele cu produs dezinfectant pânã la uscarea pielii │
│- frecaţi mâinile şi antebraţele pânã la coate cu produs dezinfectant pânã la uscarea pielii │
│Varianta 2 (pentru intervenţii de scurtã duratã, recomandatã în Franţa, Germania, Austria) │
│- frecaţi mâinile, antebraţele şi coatele cu produs dezinfectant pânã la uscarea pielii │
│- frecaţi mâinile şi antebraţele pânã la coate cu produs dezinfectant pânã la uscarea pielii │
│Frecarea mâinilor se face conform procedeului standard care include 6 etape obligatorii, pânã la │
│impregnare totalã cu produs dezinfectant şi uscarea completã a mâinilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 6. Procedeul standard pentru spãlarea şi frecarea mâinilor



┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Etape obligatorii prevãzute de procedeul standardizat pentru frecarea mâinilor │
│Etapa 1: palmã pe palmã │
│Etapa 2: palma mâinii drepte pe dosul mâinii stangi şi palma mâinii stângi pe dosul mâinii drepte │
│Etapa 3: palmã pe palmã cu degetele intercalate (pentru dezinfecţia spaţiilor interdigitale) │
│Etapa 4: dosul degetelor îndoite pe palma opusã (strângerea şi frecarea degetelor unei mâini în palma │
│ celeilalte mâini) │
│Etapa 5: frecare prin rotaţie a policelui drept cu palma stângã/policele stâng cu palma dreaptã │
│Etapa 6: frecare prin rotaţie cu mişcãri înainte şi înapoi cu degetele împreunate ale mâinii drepte │
│ aplicate în podul palmei stângi şi invers │
│ │
│ │
│ *) │
│ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



--------------
    NOTĂ(CTCE)
    *) Imaginea se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 bis din 18 august 2011, la pagina 453 în tabel (a se vedea imaginea asociatã).


    Anexa 7. Utilizarea mãnuşilor [13,15]

    Tabel 1. Indicaţii ale utilizãrii mãnuşilor



┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Mãnuşi sterile │Mãnuşi nesterile (de examinare/medicale) │ Fãrã mãnuşi │
│ │ │(excepţie în caz de precauţii de contact) │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Orice procedurã: │Posibilitatea contactului cu sânge/fluide │Absenţa posibilitãţii expunerii la sânge, │
│- chirurgicalã │ale corpului (secreţii, excreţii) şi cu │fluide ale corpului sau la mediu │
│- obstetricalã (naştere vaginalã) │obiecte visibil murdãrite de acestea │contaminat │
│- radiologicã invazivã │Contact direct cu pacientul │Contact direct cu pacientul │
│- acces vascular central │- sânge │- mãsurarea: - tensiunii arteriale │
│- prepararea nutriţiei parenterale │- mucoase │- pulsului │
│- prepararea medicaţiei pentru │- piele lezatã (neintactã) │- temperaturii │
│chimioterapie │- prezenţa posibilã sau certã a │- efectuarea de injecţii subcutane, │
│- la nou-nãscuţi în caz de: │ microorganismelor patogene │ intramusculare │
│ ● intubaţie trahealã │- epidemii │- spãlarea şi îmbrãcarea pacientului │
│ ● cateter vascular central │- urgenţe │- transportul pacientului │
│ (ombilical arterial/venos, │- efectuarea de injecţii intravenoase │- îngrijirea ochilor, urechilor (fãrã │
│ epicutaneo-cav) şi periferic │- întreruperea liniei intravenoase │ secreţii) │
│ ● exsangvinotransfuzie │- sângerare/recoltare de sânge │- manipularea oricãrei linii vasculare în │
│ ● cateter uretral │- examinare pelvicã şi vaginalã │ absenţa sângerãrii │
│ ● puncţie pleuralã │- aspirarea fãrã sistem închis a sondei │ │
│ ● puncţie pericardicã │ endotraheale │ │
│ ● puncţie abdominalã │- sonda gastricã/duodenalã │ │
│ ● puncţie lombarã │Contact indirect cu pacientul │ │
│ │- golirea de recipiente cu secreţii/ │Contact indirect cu pacientul │
│ │ excreţii │- utilizarea telefonului │
│ │- manipularea şi curãţarea instrumentelor │- scrisul în dosarul pacientului │
│ │- manevrare de deşeuri (biologice, │- administrarea oralã de medicamente │
│ │ menajere) │- distribuirea/colectarea tãvilor cu │
│ │- curãţarea scurgerilor de fluide │ alimente │
├────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤- ridicarea şi înlocuirea lenjeriei │
│Mãnuşile medicale trebuie: │ pentru pat │
│ ● pãstrate în pachetul/cutia originalã pânã la folosire │- plasarea echipamentului de ventilaţie │
│ ● sã fie disponibile la punctul de îngrijire a pacientului │ non-invazivã (tub de oxigen) │
│ ● sã fie folosite numai dacã sunt integre │- mutarea mobilierului pacientului │
│Utilizarea mãnuşilor nu modificã şi nu înlocuieşte indicaţiile pentru igiena │ │
│mâinilor cu apã şi sãpun sau frecarea mâinilor cu produs pe bazã de alcool │ │
│Dupã îndepãrtarea mãnuşilor, mâinile trebuie spãlate/frecate cu apã şi sãpun/ │ │
│antiseptice │ │
│ - dacã nu sunt folosite corect, mãnuşile sunt un risc pentru transmiterea │ │
│ microorganismelor şi producerea infecţiei │ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘



    Tabel 2. Utilizarea mãnuşilor nesterile şi sterile



┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Procedura / │ │ │
│ Mãnuşi │ Punerea mãnuşilor │ Scoaterea mãnuşilor │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Mãnuşi │Înainte de utilizarea mãnuşilor nesterile efectuaţi │1. Prindeti o manusa de la nivelul incheieturii │
│nesterile │igiena mâinilor prin frecare cu produs de frecare pe │ pentru a o scoate fara a atinge pielea antebra- │
│ │bazã de alcool sau prin spãlare cu apã şi sãpun │ tului si indepartati-o de pe mana astfel incat │
│ │1. Scoateţi o mãnuşã din cutia originalã │ manusa sa se intoarca pe dos │
│ │2. Atingeţi numai suprafaţa corespunzãtoare încheie- │2. Tineti manusa scoasa in mana inmanusata si │
│ │ turii mâinii (marginea manşetei) │ introduceti prin alunecare degetele mainii fara │
│ │3. Puneţi prima mãnuşã │ manusa in interior, intre manusa si incheietura.│
│ │4. Luaţi a doua mãnuşã cu mâna goalã şi atingeţi numai │3. Aruncati manusile scoase │
│ │ suprafaţa orespunzãtoare încheieturii mâinii │ │
│ │5. Pentru a evita atingerea pielii antebraţului cu mâna│ │
│ │ înmãnuşatã, întoarceţi suprafaţa externã a mãnuşii │ │
│ │ ce urmeazã a fi îmbrãcatã pe degetele îndoite ale │Dupa scaoterea manusilor efectuati igiena mainilor │
│ │ mâinii înmãnuşate astfel încât sã permitã punerea │prin frecare cu produs de frecare pe baza de alcool│
│ │ mãnuşii în a doua mânã │sau prin spalare cu apa si sapun │
│ │6. Mâinile înmãnuşate nu trebuie sã atingã nimic │ │
│ │ altceva decât ce este definit prin indicaţii şi │ │
│ │ condiţii de utilizare a mãnuşilor │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Mãnuşi │Scopul acestei tehnici este sã asigure maximum de │1. Îndepãrtaţi prima mãnuşã prin alunecare înapoi │
│sterile │asepsie pentru pacient şi sã protejeze personalul │ cu degetele mâinii opuse prin rularea ei pe dos │
│ │medical de fluidele corpului pacientului. Pentru │ cãtre articulaţia a doua a degetelor (nu se │
│ │aceasta, pielea personalului medical va rãmâne în │ elimina complet) │
│ │contact exclusiv cu suprafaţa internã a mãnuşii şi nu │2. Îndepãrtaţi cealaltã mãnuşã prin întoarcerea │
│ │va avea contact cu nici o altã suprafaţã. Orice eroare │ marginii exterioare pe degetele mâinii parţial │
│ │în aceastã tehnicã conduce la compromiterea asepsiei │ înmãnuşate │
│ │necesitând schimbarea mãnuşilor │3. Îndepãrtaţi mãnuşa prin întoarcerea pe dos în │
│ │1. Înaintea unei proceduri aseptice, efectuaţi igiena │ intregime pentru a se asigura cã pielea este │
│ │ mâinii prin frecarea sau spãlarea mâinilor │ întotdeauna şi exclusiv în contact cu suprafaţa │
│ │2. Verificaţi integritatea ambalajului; deschideţi │ interioarã a mãnuşii │
│ │ primul ambalaj nesteril pentru a expune al doilea │4. Aruncaţi mãnuşile │
│ │ ambalaj steril dar fãrã a-l atinge │5. Efectuaţi igiena mâinilor dupã îndepãrtare │
│ │3. Puneţi al doilea ambalaj steril pe o suprafaţã │ conform recomandãrilor │
│ │ curatã, uscatã fãrã a o atinge şi deschideţi │ │
│ │ ambalajul │ │
│ │4. Folosiţi degetul mare şi indexul mâinii pentru a │ │
│ │ prinde marginea îndoitã a manşetei mãnuşii │ │
│ │5. Introduceţi cealaltã mânã în mãnuşã, prin alunecare,│ │
│ │ dintr-o singurã mişcare, pãstrând manşeta îndoitã/ ├───────────────────────────────────────────────────┤
│ │ pliatã la nivelul încheieturii mâinii │Intervenţii chirurgicale - particularitãţi de │
│ │6. Ridicaţi a doua mãnuşã prin alunecarea degetelor │utilizare a mãnuşilor │
│ │ mâinii înmãnuşate sub manşeta mãnuşii ├───────────────────────────────────────────────────┤
│ │7. Introduceţi prin alunecare, dintr-o singurã mişcare,│Punerea mãnuşilor sterile pentru intervenţie │
│ │ a doua mãnuşã în mâna fãrã mãnuşã, evitând orice │chirurgicalã include aceleaşi secvenţe cu excepţia │
│ │ contact al mâinii înmãnuşate cu o altã suprafaţã │faptului cã: │
│ │ (contactul cu alte suprafeţe constituie compromi- │- este precedatã de pregãtirea chirurgicalã a │
│ │ terea asepsiei şi necesitã schimbarea mãnuşilor) │ mâinilor │
│ │8. Dacã este necesar, dupã punerea mãnuşilor, aranjaţi │- punerea mãnuşilor se efectueazã dupã îmbrãcarea │
│ │ degetele şi spaţiile interdigitale pânã ce mãnuşile │ halatului chirurgical steril │
│ │ sunt bine potrivite │- deschiderea primului ambalaj (non-steril) este │
│ │9. Desfaceţi manşeta primei mâini înmãnuşate, prin │ efectuatã de un asistent │
│ │ alunecare delicatã a degetelor celeilalte mâini în │- al doilea ambalaj (steril) este plasat pe o │
│ │ interiorul îndoiturii, fiind siguri cã evitaţi orice│ suprafaţã sterilã alta decât cea utilizatã │
│ │ contact cu o suprafaţã, alta decât exteriorul │ pentru intervenţie │
│ │ suprafeţei mãnuşii (compromiterea asepsiei necesitã │- mãnuşile ar trebui sã acopere încheieturile │
│ │ schimbarea mãnuşilor) │ halatului steril │
│ │10. Mâinile cu mãnuşi trebuie sã atingã exclusiv │ │
│ │ dispozitive sterile sau zone ale corpului pacien- │ │
│ │ tului dezinfectate în prealabil │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘



    Anexa 8. Factori ce influenţeazã negativ aderenţa la practici de igienã a mâinilor [15,19,53,143]


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Factori de risc pentru proasta aderenţã la practicile de igienã a mâinilor │
│ (nerespectarea recomandãrilor) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Medic, mai degrabã decât asistentã │
│Sex masculin │
│Unitate de terapie intensivã │
│Program de lucru în zilele din timpul sãptãmânii, comparativ cu zilele din │
│weekend │
│Purtarea de mãnuşi, halat │
│Chiuvetã automatã │
│Activitãţi cu înalt risc de transmitere a infecţiei │
│Numãr mare de oportunitãţi pentru igiena mâinii/orã în îngrijiriea pacientului│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Factori de auto-raportare (motive invocate) pentru proasta aderenţã la │
│ igiena mâinilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Produse pentru igiena mâinilor care produc iritaţie şi uscãciune a │
│tegumentelor mâinilor │
│Chiuvete localizate prost sau inexistente │
│Lipsa de produse pentru igiena mâinilor (sãpun/antiseptice, prosop pentru │
│ştergerea mâinilor) │
│Timp insuficient din cauza suprasolicitãrii ("prea ocupat") │
│Personal puţin/muncã multã │
│Prioritatea acordatã procedurii necesare pacientului ("pacientul trebuie sã │
│aibã prioritate") faţã de respectarea regulilor de igienã) │
│Risc scãzut de achiziţie a infecţiei de la pacient (pacient neizolat) │
│Întreruperea activitãţii de îngrijire a pacientului/contactul indirect cu │
│pacientul (echipament etc.) │
│Purtarea de mãnuşi conferã convingerea cã este inutilã nevoia de igienã a │
│mâinii │
│Igiena mâinilor nu este importantã la pacientul în tratament cu antibiotice │
│Durata prea mare pentru efectuarea igienei mâinilor │
│Lipsa de educaţie, experienţa, cunoştinţe din ghiduri/protocoale referitoare │
│la igiena mâinilor │
│Uitarea sau lipsa de preocupare pentru igiena mâinilor │
│Nu existã modele - colegi sau superiori - care respectã igiena mâinilor │
│Scepticism privind valoarea igienei mâinilor │
│Nu agreazã recomandãrile pentru igiena mâinilor │
│Lipsa de informaţie ştiinţificã depre impactul definitiv al igienei mâinilor │
│asupra ratei infecţiilor asociate îngrijirilor sãnãtãţii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Bariere percepute suplimentar în efectuarea adecvatã a igienei mâinilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lipsa de participare activã în promovarea igienei mâinilor la nivel individual│
│şi instituţional │
│Lipsa de rol al modelului care respectã igiena mâinilor │
│Lipsa de sancţiuni administrative sau de recompense │
│Lipsa încurajãrii responsabilitãţii personale pentru efectuarea igienei │
│mâinilor │
│Lipsa de climat instituţional de siguranţã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Anexa 9. Echipament necesar igienei mâinilor [7]

    Tabel 1. Necesarul de echipament pentru postul de spãlare a mâinilor şi întreţinerea lui



┌───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐
│ Echipament │ │ ferm │ │
│ Recomandãri │ │recomandat │recomandat │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Chiuveta │- loc de îngrijire a pacientului │ x │ │
│ │- camera (salonul) pacientului │ x │ │
│ │- zone utilitare: stocaj dispozitive │ │ │
│ │medicale curate, zona de tratare a │ │ x │
│ │materialului contaminat │ x │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Robinete la chiuvetã (în sectorul │- comandã cu picior, cot, genunchi │ │ x │
│de îngrijire a pacientului) │- anti-stropire (împroşcare) │ │ x │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Apã curentã │- rece │ x │ │
│ │- caldã │ │ x │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Distribuitor de produs pentru │- fixare muralã │ │ x │
│igiena mâinilor │- recipient de unicã folosinţã (cu pompa │ │ │
│ │dozatoare) │ x │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Produs pentru igienã (sãpun/ │ │ │ │
│antiseptic) │- distribuţie de dozã unitarã │ x │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Pubela │- fara capac │ │ x │
│ │- sac de deşeuri de utilizare unicã la │ │ │
│ │fiecare punct de spãlare │ x │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Întreţinere │- echipament curãţat (protocol/ritm) │ │ x │
└───────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘



    Tabel 2. Chiuveta



┌──────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Chiuveta │Recomandãri │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Elementele │Vas - mãrime şi profunzime suficientã pentru a evita stropirea cu apã în timpul spãlãrii│
│necesare │ - fixarea muralã, fãrã sprijin la sol, pentru a facilita întreţinerea solului │
│ │ - structurã netedã, lucioasã, fãrã zone de stagnare a apei (posibilã sursã de │
│ │ proliferare microbianã) │
│ │Robinete - fãrã comandã manualã (comandã cu cot, genunchi, picior) │
│ │Sifon - eventual demontabil, care poate fi dezinfectat prin imersie, chiar sterilizat │
│ │în unitãţi cu risc infecţios crescut │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Materiale │Materialele rezistente la produse dezinfectante obişnuit utilizate în mediu spitalicesc │
│recomandate │(ceramicã, oţel inoxidabil de calitate, rãşini de înaltã densitate) pentru a se evita │
│ │colonizarea lor cu microorganisme din mediul spitalicesc şi sã permitã detartrajul, a │
│ │cãrui frecvenţã este direct legatã de duritatea apei │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Instalare si │Sistemul instalat trebuie sã rãspundã la principii ergonomice: │
│intretinere: │- lãrgimea vasului sã permita o spãlare uşoarã a mâinilor şi antebraţelor │
│ │- înãlţimea fixãrii chiuvetei trebuie sã ţinã cont de munca în picioare (în mediu │
│ │domestic înãlţimea recomandatã este de 90 cm iar pentru spãlare chirurgicalã a mâinilor │
│ │se recomandã o înãlţime de 1,1 m) │
└──────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 3. Distribuitorul de sãpun/produs antiseptic



┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Distribuitor de sãpun/produs antiseptic │ Recomandãri │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Distribuitorul │- sã suporte decontaminãri obişnuite şi sã nu existe riscul de│
│ - permite instalarea recipientului/ │coroziune legat de produsul distribuit (în unele unitãţi poate│
│ rezervei şi furnizarea sãpunului │fi necesarã autoclavarea distribuitorului) │
│ lichid/produsului antiseptic │- sã fie rezistent la şocuri (materiale noi derivate din │
│ │rãşini sau plastic pot conveni ca estetica şi cost) │
│Existã 2 tipuri principale de prezentare│- sã nu existe contact între produs şi sistemul de deschidere │
│1. distribuitor acoperit format din: │şi/sau închidere a scurgerii produsului │
│ - placã muralã care permite fixarea │- conţinutul distribuitorului sã se scurga prin gravitaţie │
│ suportului │- sistemul de comandã al distribuitorului trebuie sã fie │
│ - capotã muralã ce protejeazã │adaptat la sectorul vizat: │
│ recipientul │1. sectoare cu risc înalt - sisteme de comandã cu cotul sau │
│ - dispozitivul de distribuţie a │ antebraţul │
│ produsului │2. bloc operator - sisteme ce evitã orice contact cu aparatul,│
│ -comandã cu cotul ce permite scurgerea│ prin comanda cu genunchiul/piciorul sau prin detecţia │
│2. distribuitor deschis format din: │ prezenţei mâinilor (chiuveta tip jgheab/albie) │
│ - suport tip coş │ Comanda prin detecţia prezenţei mâinilor necesitã o │
│ - comandã cu cotul │ alimentare electricã corespunzatoare regulilor aplicabile │
│ │ aparatelor electrice instalate în apropierea unui punct de │
│ │ apã (etanşeitate, izolare, igienã) │
│ │3. sectoare spitaliceşti obişnuite - sisteme acţionate cu │
│ │ cotul sau antebraţul │
│ │4. servicii generale - sisteme cu tijã acţionatã cu cotul, │
│ │antebraţul sau mâna │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recipient/flacon/cartuş │- materiale utilizate pentru rezervor: poletilen de înaltã │
│Sunt disponibile 3 sisteme de │densitate, polipropilen │
│aprovizionare: │- recipientele disponibile sunt, în mod obişnuit, de 2 capa- │
│1. flacon cu reîncãrcare prin sistem de │citãţi: 0,5 l şi 1 l şi pot fi utilizate în acelaşi aparat │
│ pompã sau valvã cu presiune continuã │- alegerea capacitãţii se face în funcţie de: activitate, │
│2. rezervor │numãr de persoane, frecvenţa spãlãrii mâinilor, riscul de │
│3. sistem mixt prin flacon cu rezervor │contaminare a produsului şi tipul de sector: │
│ tampon │- în sectoare spitaliceşti obişnuite şi în cele cu înalt risc │
│ │se preferã sistemul prin cartuş suplu sau semirigid cu dop │
│Reziduurile pe fundul distribuitorului │inviolabil garantând nedeschiderea înainte de utilizare │
│- interzise ! │- în servicii generale - sistem cu rezervor sau sistem mixt şi│
│ │cu capacitate mare (numãr mare de utilizatori, ca de exemplu │
│ │în toaletã, vestiar) │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 4. Calitatea distribuitoarelor de prosoape



┌────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Distribuitor │ Avantaje │ Inconveniente │
├────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Prosop │- distribuţie unitarã │- distribuţie unitarã aleatorie din cauza unei │
│pliat/îndoit şi │- fãrã contaminare la │ mari diversitãţi a formelor de prosoape în │
│îmbinat │ reîncarcare │ raport cu distribuitoarele │
│ │ │- moduri de pliaj non îmbinat │
│ │ │- reper vizual inadecvat │
│ │ │- restricţie de deschidere, prin cheie │
├────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Rulou │- predecupaj unitar │- fãrã distribuţie unitarã efectivã din cauza │
│ │ teoretic │ predecupajului ineficace │
│ │ │- manual (este prevãzut, de obicei, cu buton │
│ │ │ de apãsare, manivelã) │
│ │ │- fragilitatea sistemului │
├────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Depanare │- accesibilitate uşoarã │- decupaj unitar dificil │
│centralã │ de reîncãrcare │- risc de supraconsum │
│ │- format non-limitat │- risc de leziuni cutanate cu clemele de │
│ │ │ decupare │
└────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 5. Sisteme de ştergere/uscare a mâinilor în mediul spitalicesc



┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Sisteme de ştergere/uscare │ Recomandãri │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prosop de unicã folosinţã │Un prosop de bunã calitate trebuie sã fie: │
│ │- suplu, pentru a lua forma anatomicã a mâinii şi degetelor │
│ │- absorbant, permiţând ştergere prin tamponament │
│ │- rezistent în stare uscatã şi umedã pentru a nu se deşira în │
│ │ timpul ştergerii │
│ │- nepluşat (pufos) pentru a nu permite depozitare de fibre în │
│ │ timpul utilizãrii │
│ │Modele disponibile de distribuitoare: │
│ │- distribuitoare pentru prosoape pliate; sunt fabricate din │
│ │ metal, inox, plastic şi au diferite capacitãţi de stocare │
│ │ în funcţie de tipul hârtiei folosite şi de dimensiunea │
│ │ prosopului │
│ │- distribuitoare pentru prosoape în formã de rulou; existã 3 │
│ │ sisteme: fãrã mecanism, cu mecanism semi-automat, cu │
│ │ mecanism automat (permite detaşarea prosopului fãrã contact │
│ │ manual) │
│ │- distribuitoare prin bobina cu derulare centralã: bobine de │
│ │ 200- 300 m furnizeazã 400-800 prosoape din vatã de celulozã │
│ │ sau panzã suplã; distribuţia se face prin partea inferioarã,│
│ │ printr-un manşon dantelat din material plastic care permite │
│ │ ruperea hârtiei │
│ │Consumabile: hârtie şi vatã de celulozã, fabricate din fibre │
│ │celulozice noi sau reciclate │
│ │Înalţimea la care se plaseazã distribuitoarele este diferitã │
│ │în funcţie de tip: cele cu derulare centralã la 1,1-1,15 m │
│ │între sol şi ieşirea hârtiei, celelalte la 1,2-1,4 m (din │
│ │motive de ergonomie şi economie) │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prosoape textile │Prosopul textil trebuie sã fie absorbant, suplu, fãrã pluş, │
│Pot fi utilizate numai: │rezistent, sã poatã fi spãlat/albit │
│- în afara sectoarelor cu │- prosopul textil pentru folosinţã colectivã este interzis, │
│ risc infecţios │cãci poate fi sursã de infecţii │
│- în afara unitãţilor de │- în mediu spitalicesc un prosop trebuie folosit doar o │
│ îngrijire sau a unitã- │singurã datã pentru a se evita transmiterea de micro-organisme│
│ ţilor medico- tehnice │eliminate dupã ştergere, urmãtorilor utilizatori │
│ │Distribuitoarele de prosoape textile dispun de mecanism de │
│ │distribuţie automatã sau mecanicã │
│ │- furnizeazã dupã fiecare utilizare un prosop curat din bobina│
│ │ de prosoape │
│ │- existã risc de contaminare când cele 2 pãrţi (curatã şi │
│ │ murdarã) ale bobinei nu sunt separate şi când fiecare │
│ │ utilizator trebuie sã tragã de partea murdarã pentru a │
│ │ obţine una curatã │
│ │- aparatele distribuitoare trebuie sã aibã anumite │
│ │ caracteristici tehnice: │
│ │- 2 depozite distincte: unul pentru bobina curatã şi altul │
│ │ pentru cea utilizatã │
│ │- mecanism de rulare a bobinei utilizate │
│ │- sistem rapid de furnizare a unui nou prosop de lungime │
│ │ suficientã (prin buton presor sau automat) │
│ │Trebuie sã se evite recontaminarea prosoapelor în spãlãtorie │
│ │sau în timpul transportului pânã la instalarea în │
│ │distribuitoare │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Uscare cu aer cald │Aerul cald este furnizat de aparate electrice care suflã aer │
│- nu este adaptat servi- │cald un timp determinat (~ 30 secunde) şi: │
│ ciilor clinice, medico- │- usucã mâinile lent, un ciclu de uscare nefiind suficient │
│ tehnice │ pentru uscarea mâinilor │
│- nu poate fi folosit decât│- poate determina leziuni cutanate/iritaţii │
│ în localuri administra- │- nu este utilizabil de personal care trebuie sã se spele pe │
│ tive sau care primesc │ mâini frecvent │
│ public │- la nivelul mediului, sistemul genereazã turbulenţe puternice│
│ │ care pun particulele de praf în suspensie în atmosferã şi │
│ │ genereazã producţie de picãturi de condensare ceea ce │
│ │ induce un risc de diseminare a germenilor prin aerosolizare │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Notã: Colectorul de prosoape folosite/deşeuri trebuie sã fie instalat în apropierea postului de spãlare a mâinilor; talia şi volumul acestuia trebuie sã fie adaptate la importanţa activitãţii şi consumului mediu zilnic estimat iar comanda de deschidere a recipientului trebuie sã nu fie manualã.

    Anexa 10. Apa [7,15,19]

    Tabel 1. Apa - calitãţi necesare în utilizarea pentru igiena mâinilor



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- Apa folositã în instituţii sanitare trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi (fizice, │
│chimice, bacteriologice); în Europa calitatea apei potabile în clãdirile publice este │
│reglementatã de European Council's Directive "Water for Human Consumption" (Regulation │
│1882/2003/EC) │
│- Apa de robinet/curentã/de reţea din instituţiile sanitare poate fi sursã de infecţii │
│nozocomiale pentru cã se poate contaminta cu microorganisme: │
│ - de origine fecalã (salmonella, enterovirus) provenite din reţeaua publicã │
│ - cu germeni care se dezvoltã în circuitele de apã caldã (legionella) │
│ - cu germeni din mediul spitalicesc care colonizeazã reţeaua de apã (Pseudomonas │
│ aeruginosa) │
│- Riscul de infecţie prin apa contaminatã în interiorul reţelei de distribuţie din spital │
│impune efectuarea de controale periodice ale calitãţii apei (cel puţin de 3-4 ori/an) │
│- Apa necesarã igienei mâinilor (spãlare simplã, antisepticã şi chirurgicalã) trebuie sã │
│aibã calitate bacteriologicã de nivel 1 (apã curatã): │
│ - apa cloratã cu 0,1 mg/l │
│ - dupã 24 ore de culturã la 37°C şi 72 ore la 22°C sã existe ≤ 10ý UFC/100 ml de │
│ bacterii aerobe şi facultativ anaerobe şi sã nu existe Pseudomonas aeruginosa în │
│ 100 ml apã │
│ - respectarea acestor criterii bacteriologice se face prin: filtrare şi dezinfectie │
│ (filtru sau microfiltru terminal, detartraj periodic al punctelor de apã şi o │
│ curãţare dezinfectantã zilnicã a robinetelor); dezinfectantele care pot fi folosite: │
│ clor, ozon, raze ultraviolete │
│- Apa stocatã în containere trebuie evitatã (este predispusã la contaminare). Containerele│
│pentru stocare trebuie golite, spãlate, dezinfectate şi uscate cât se poate de frecvent │
│- Temperatura apei trebuie sã ţinã cont de toleranţa pielii şi de nivelul de confort (la │
│40°C existã risc de iritaţie cutanatã) │
│- Mâinile ude pot sã achiziţioneze şi sã disemineze mai uşor microorganismele (de aceea │
│uscarea mâinilor este parte integatã în spãlarea de rutinã a mâinilor) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 2. Apa - clasificare în funcţie de controlul bacteriologic [142,145]



┌───────────────────────────────┬────────────┬──────────┬──────────────────────────────────┐
│ Nivel de calitate │ Numãr de │ Pseudo- │ │
│ │ bacterii │ monas │ │
│ │ dupã: 24 h │aeruginosa│ Remarci şi utilizare │
│ │ la 37°C şi │ │ │
│ │72 h la 22°C│ │ │
├───────────────┬───────────────┼────────────┼──────────┼──────────────────────────────────┤
│Apa │Nivel I │≤ 10ý/100 ml│ 0 │Apa de reţea cloratã cu 0,1 mg/l │
│controlatã │Apa curatã │UFC*) │ │Utilizare: │
│bacteriologic │ │ │ │- îngrijiri curente │
│ │ │ │ │- spãlare chirurgicalã a mâinilor │
│ │ │ │ │- clãtirea coloscopului, │
│ │ │ │ │ gastroscopului │
│ ├───────────────┼────────────┼──────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Nivel II │≤ 10/100 ml │ 0 │Apa obţinutã dupã filtrare cu │
│ │Apa │UFC │ │filtru de porozitate de 0,22 æ - │
│ │ultracuratã │ │ │plasat pe robinetul de la reţeaua │
│ │ │ │ │de apã, filtrul permite reţinerea │
│ │ │ │ │tuturor microorganismelor de talie│
│ │ │ │ │mare (bacterii, ciuperci, levuri │
│ │ │ │ │şi paraziţi) dar viruşii de talie │
│ │ │ │ │inferioarã nu sunt reţinuţi. │
│ │ │ │ │Utilizare: │
│ │ │ │ │- în sectoare de îngrijiri │
│ │ │ │ │protejate (unitãţi de grefe şi de │
│ │ │ │ │arsuri) │
│ │ │ │ │- clãtirea bronhoscopului │
├───────────────┴───────────────┼────────────┼──────────┼──────────────────────────────────┤
│ Nivel III │0/100 ml │ 0 │Apa produsã industrial │
│ Apa sterilã │UFC │ │Utilizare: │
│ │ │ │- clãtire dupã dezinfecţia unor │
│ │ │ │materiale care nu suportã altã │
│ │ │ │metodã de sterilizare │
│ │ │ │(celioscop, artroscop) │
│ │ │ │- preparare aerosoli │
│ │ │ │- umidificatoare de oxigen │
└───────────────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────────────────────────────┘



----------
    *) UFC = unitãţi formatoare de colonii


    Anexa 11. Produse folosite pentru igiena mâinilor (sãpun, antiseptice) [15,19,32,142]

    Tabel 1. Produse folosite în funcţie de tehnica de igienã a mâinilor [142]



┌───────────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Tehnica / │Spãlare simplã │ Dezinfecţie igienicã a mâinilor │
│de igienã / │ a mâinilor ├───────────────────┬──────────────────────┤
│a mâinilor / Produs │ │ Prin spãlare │ Prin frecare │
│ / recomandat ├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ │ Sãpun simplu │ Sãpun antiseptic │Antiseptic pe bazã de │
│ │ │ │alcool (hidroalcoolic)│
├───────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Eliminã flora tranzitorie │ 90% │ 99,9% │ 99,999% │
├───────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Eliminã flora rezidentã │Nici o acţiune │ 50% │ 99% │
├───────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Eliminã murdãria │ + │ + │ - │
└───────────────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘



    Atenţie: Dezinfecţia se aplicã numai dupã curãţare !

    Tabel 2. Produse antiseptice utilizate pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor [32]



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Produse biocide care se încadreazã în grupa principalã I, tip de produs 1 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezinfecţia igienicã a mâinilor prin spãlare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Produsul trebuie sã fie recomandat pentru uz sanitar şi trebuie sã fie testat conform │
│standardului EN 1499, care trebuie sã conţinã indicaţii despre: │
│- necesitatea umectãrii prealabile a mâinilor │
│- volumul de produs utilizat │
│- timpul de spãlare │
│- frecvenţa aplicãrii produsului │
│- instrucţiunile speciale pentru utilizarea apei │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezinfecţia igienicã a mâinilor prin frecare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Produsul trebuie sã fie recomandat pentru uz sanitar şi trebuie sã fie testat conform │
│standardului EN 1500, care trebuie sã conţinã indicaţii despre: │
│- volumul de produs utilizat │
│- timpul de frecare │
│- frecvenţa aplicãrii produsului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Pentru aplicarea produsului trebuie utilizat un dispenser în bunã stare de igienã şi │
│funcţionare │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 3. Criterii de utilizare şi pãstrare corectã a produselor antiseptice [32]



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. un produs antiseptic se utilizeazã numai în scopul pentru care a fost autorizat/ │
│ inregistrat; │
│2. se respectã întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului; │
│3. se respecta întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în autorizaţia/ │
│ înregistrarea produsului; │
│4. pe flacon se noteazã data deschiderii şi data limitã pânã la care produsul poate fi │
│ utilizat; │
│5. la fiecare utilizare flaconul trebuie deschis şi închis corect; │
│6. flaconul se manipuleazã cu atenţie; este interzisã atingerea gurii flaconului pentru a │
│ nu se contamina; │
│7. este interzisã transvazarea în alt flacon; │
│8. este interzisã recondiţionarea flaconului; │
│9. este interzisã completarea unui flacon pe jumãtate golit în alt flacon; │
│10. este interzisã amestecarea şi utilizarea succesivã a douã produse antiseptice diferite│
│11. se recomandã alegerea produselor antiseptice care se utilizeazã ca atare şi nu │
│ necesitã diluţie; │
│12. sunt de preferat produsele condiţionate în flacoane cu cantitate micã; │
│13. dupã aplicare, antisepticul nu se îndepãrteaza prin clãtire deoarece se pierde efectul│
│ remanent; excepţie fac cele utilizate în neonatologie, pediatrie şi pentru irigarea │
│ cavitãţilor, la care clãtirea este necesarã dupã fiecare aplicare; │
│14. se acordã o atenţie deosebitã compoziţiei produsului pentru utilizarea antisepticului │
│ la nou-nãscuţi; │
│15. se pãstreazã numai în flacoanele originale pentru a evita contaminarea lor şi pentru │
│ a nu se pierde informaţiile de pe eticheta flaconului; │
│16. flacoanele trebuie pãstrate la adãpost de luminã şi departe de surse de cãldurã. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 4. Activitatea antimicrobianã a antisepticelor folosite în igiena mâinilor [15]



┌────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ Antiseptic │Bacterii │Bacterii │Viruşi │Viruşi │Myco- │ │ │
│ │Gram │Gram │încap- │necap- │bacterii │ Fungi │ Spori │
│ │pozitive │negative │sulaţi │sulaţi │ │ │ │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Alcool │ +++ │ +++ │ +++ │ ++ │ +++ │ +++ │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Chloroxylenol │ +++ │ + │ + │ ± │ + │ + │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Chlorhexidine │ +++ │ ++ │ ++ │ + │ + │ + │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Hexachlorophene^a │ +++ │ + │ ? │ ? │ + │ + │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Iodophori │ +++ │ +++ │ ++ │ ++ │ ++ │ ++ │ ±^b │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Triclosan^d │ +++ │ ++ │ ? │ ? │ ± │ ±^e │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Compuşi cuaternari │ │ │ │ │ │ │ │
│de amoniuc │ ++ │ + │ + │ ? │ ± │ ± │ - │
└────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘



    Acţiune: +++ (bunã); ++ (moderatã); + (slabã); ± (variabilã); - (fãrã acţiune)
    *) Activitatea variazã cu concentraţia: a bacteriostatic; b în concentraţii folosite în antiseptice, iodophorii nu distrug sporii; c bacteriostatic, fungistatic, microbicid la concentraţii înalte; d mai ales bacteriostatic; e activitate împotriva Candida spp., dar activitate redusã împotriva filamentelor de fungi.

    Tabel 5. Sumar al proprietãţilor antisepticelor utilizate pentru igiena mâinilor [15]



┌──────────────────┬────────────┬───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│ Antiseptice │Concentraţie│ Viteza de │ Activitate │ │
│ │tipicã în % │ acţiune │ rezidualã │ Utilizare │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Alcooli │ 60-70 % │ rapid │ Nu │ FM │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Chloroxylenol │ 0.5-4 % │ lent │ Contradictorie │ SM │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Chlorhexidine │ 0.5-4% │ intermediar │ Da │ FM,SM │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Hexachlorophene^a │ 3% │ lent │ Da │ SM, dar │
│ │ │ │ │ nerecomandat │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Iodophori │ 0.5-10 %) │ intermediar │ Contradictorie │ SM │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Triclosan^d │ 0.1-2% │ intermediar │ Da │ SM; rareori │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Compusi quaternari│ │ lent │ Nu │ FM, SM; rareori; │
│de amoniu^c │ │ │ │ +alcooli │
└──────────────────┴────────────┴───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘



    FM: frecarea mâinilor; SM: spãlarea mâinilor
    *) Activitatea variazã cu concentraţia: a bacteriostatic; b în concentraţii folosite în antiseptice, iodophorii nu distrug sporii; c bacteriostatic, fungistatic, microbicid la concentraţii înalte; d mai ales bacteriostatic; e activitate împotriva Candida spp., dar activitate redusã împotriva filamentelor de fungi.

    Tabel 6. Antiseptice pe bazã de alcool (hidroalcoolice) pentru igiena mâinilor [15,19]



┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Conţin alcooli: etanol (alcool etilic), isopropanol, n-propanol, │
│ - concentraţiile sunt exprimate în: │
│ - procent de volum (= ml/100 ml, prescurtare % v/v sau vol/vol) - afectat de │
│ temperaturã şi alte variabile │
│ - procent de greutate (= g/100 g, prescurtare % m/m sau w/w) - nu este afectat de │
│ temperaturã etc. │
│ - procent de greutate/volum (= g/100 ml, prescurtare % m/v) │
│Conţin alcooli combinaţi cu alte antiseptice (ex.clorhexidin) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 7. Agenţi antiseptici de viitor [26]



┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Argint, în produse pentru germeni rezistenţi la antibiotice, ca de exemplu enterococ │
│ rezistent la vancomicina (VRE) sau stafilococ meticilino-rezistent (MRSA) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Anexa 12. Echipament şi consumabile dupã tipul de igienã a mâinilor [7,9,15]



┌──────────────────┬────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Spãlare │ Simplã │ Igienicã/antisepticã │ Chirurgicalã │
├──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ │- chiuveta │- chiuveta │- chiuveta │
│ ( Echipament │ │ │- robinet comandat │
│ consumabile ) │ │ │ non-manual │
│ │ │ │ │
│ │- apã de reţea, │- apã de reţea, în jet│- apã sterilã │
│ │ în jet │ │ │
│ │ │ │ │
│ │- sãpun lichid în │- sãpun lichid │- sãpun lichid antiseptic/│
│ │ distribuitor şi │ antiseptic/soluţie │ soluţie spumoasã anti- │
│ │ recipient de unicã│ spumoasã antisepti- │ septicã*3) în distribui-│
│ │ folosinţã │ cã *1) în distribui-│ tor şi recipient (cu │
│ │ │ tor şi recipient (cu│ dozator) de unicã │
│ │ │ dozator) de unicã │ folosinţã │
│ │ │ folosinţã │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ +/- pila/perie pentru │
│ │ │ │ unghii, sterilã, de │
│ │ │ │ unicã folosire │
│ │ │ │ +/- suport impregnat cu │
│ │ │ │ antiseptic │
│ │ │ │ │
│ │- prosop de unicã │- prosop de unicã │- prosop steril │
│ │ folosinţã, în │ folosinţã, în │ │
│ │ distribuitor │ distribuitor │ │
│ │ │ │ │
│ │- sac de deşeuri/ │- sac de deşeuri/ │- sac de deşeuri/pubelã │
│ │ pubelã comandatã │ pubelã comandatã │ comandatã non-manual │
│ │ non-manual │ non-manual │- mãnuşi sterile de unicã │
│ │ │ │ folosinţã │
├──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ Frecare │ │ Antisepticã │ Chirurgicalã*) │
├──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │- chiuveta**) │- chiuveta │
│ ! Numai pentru │ │ │- apã de reţea, în jet │
│ mâini curate │ │ │- sãpun lichid în dis- │
│ (fãrã murdãrie, │ │ │ tribuitor şi recipient │
│ pudrã de mãnuşi) │ ( Echipament │ │ de unicã folosinţã │
│ │ consumabile ) │ │- prosop de unicã folo- │
│ │ │ │ sinţã, nesteril, în dis-│
│ │ │ │ tribuitor şi recipient │
│ │ │ │ unitar │
│ │ │ │ │
│ │ │ │- sac de deşeuri │
│ │ │ │ │
│ │ │- produs antiseptic pe│- produs antiseptic pe │
│ │ │ bazã de alcool/ │ bazã de alcool, soluţie │
│ │ │ soluţie sau gel │ sau gel hidroalcoolic*3)│
│ │ │ hidroalcoolic*2) în │ în distribuitor şi │
│ │ │ distribuitor şi │ recipient (cu dozator) │
│ │ │ recipient (cu doza- │ de unicã folosinţã │
│ │ │ tor) de unicã │ │
│ │ │ folosire │- mãnuşi sterile, de unicã│
│ │ │ │ folosinţã │
└──────────────────┴────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────────┘



---------
    *) Frecarea chirurgicalã a mâinilor este constituitã dintr-un spãlat simplu cu sãpun, asociat cu douã frecãri igienice ale mâinilor cu un produs pe bazã de alcool (hidroalcoolic)
    **) Chiuveta corect echipatã trebuie pastratã aproape de pacient pentru ca orice murdãrie biologicã vizibilã trebuie eliminatã cu apã şi sãpun
    *1) Produs recomandat pentru uz sanitar şi testat conform normei europene EN 1499/1997;
    *2) Produs recomandat pentru uz sanitar şi testat conform normei europene EN 1500/1997;
    *3) Produs recomandat pentru uz sanitar şi testat conform normei europene EN 12791/2005; SR EN - norme europene adoptate ca standarde româneşti: SR EN 1499/2000, SR EN 1500/2000


    Anexa 13. Metode pentru îmbunãtãţirea promovãrii igienei mâinii [15,19]

    Tabel 1. Promovarea igienei mâinilor: educatie (E) - motivaţie (M) - schimbare de sistem (S) [15,19]



┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Strategie │ Instrument pentru │
│ │ schimbare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│- Educaţie │ E (M, S) │
│- Observare de rutinã şi feedback │ S (E, M) │
│- Tehnicã de control prin igiena posibilã, uşoarã, convenabilã │ │
│când sunt disponibile produse pe bazã de alcool pentru frecarea │ S │
│mâinilor │ │
│- Educaţia pacientului │ S (M) │
│- Memento (aducere aminte) la locul de muncã prin postere etc. │ S │
│- Sancţiuni administrative şi recompensare │ S │
│- Schimbarea agentului antiseptic folosit pentru igiena mâinilor │ S (E) │
│- Promovarea/facilitarea îngrijirii pielii mâinilor personalului │ │
│medical │ S (E) │
│- Obţinerea participãrii active la nivel individual şi instituţional│ E, M, S │
│- Îmbunãtãţirea climatului de siguranţã │ S (M) │
│- Sporirea autoeficacitãţii individuale şi instituţionale │ S (E, M) │
│- Evitarea: supraaglomerãrii, lipsei de personal, volumului de muncã│ │
│excesiv │ S │
│- Combinarea mai multor strategii de mai sus │ E, M, S │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘



    Tabel 2. Elemente de programe educaţionale şi motivaţionale la personalul medical [15,19,146]



┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Justificare pentru igiena mâinilor: │
│- riscuri potenţiale de transmitere a microorganismelor la pacienţi │
│- riscuri potenţiale de colonizare sau infecţie a personalului medical prin │
│microorganisme dobândite de la pacient │
│- morbiditate, mortalitate şi costuri asociate cu infecţiile asociate cu îngrijiri │
│medicale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii pentru igiena mâinilor: │
│- contact cu pacient cu piele intactã (evaluarea pulsului, mãsurarea tensiunii arteriale)│
│- contact cu suprafeţele de mediu din imediata vecinãtate a pacientului │
│- dupã scoaterea mãnuşilor │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tehnici pentru igiena mâinilor: │
│- soluţii pentru igiena mâinilor │
│- durata procedurii de igienã a mâinilor │
│- selecţia agenţilor pentru igiena mâinilor: │
│- alcoolii pentru frecarea mâinilor sunt cei mai eficace agenţi pentru reducerea │
│numãrului de bacterii de pe mâinile personalului │
│- sãpunurile antiseptice sunt mai eficace decât cele simple non-antimicrobiene │
│- sãpunul şi apa sunt recomandate pentru mâini vizibil murdare, pãtate │
│- alcoolii pentru frecarea mâinilor sunt recomandaţi de rutinã pentru toate indicaţiile │
│clinice (excepţie fiind mâinile vizibil murdare) şi ca una din opţiuni pentru igiena │
│chirurgicalã a mâinii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Metode pentru menţinerea sãnãtãţii pielii mâinii: │
│- loţiuni şi creme care previn sau reduc uscãciunea şi iritaţiile/dermatita iritantã de │
│contact │
│- folosirea de loţiuni şi creme acceptabile │
│- programe recomandate pentru aplicarea de loţiuni şi creme │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Aşteptãri de la manageri de îngrijiri ale pacientului: │
│- rolul modelului demonstrând aderenţa la practicile de igienã a mâinilor, recomandate │
│- declaraţii scrise privind valoarea, suportul şi aderenţa la practicile recomandate │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii pentru folosirea mãnuşilor şi pentru limitarea folosirii lor: │
│- contaminarea mâinilor poate avea loc ca rezultat al unor gãuri mici, nedetectate în │
│mãnuşi │
│- contaminarea poate avea loc în timpul îndepãrtãrii mãnuşilor │
│- purtarea mãnuşilor nu înlocuieşte nevoia de efectuare a igienei mâinilor │
│- eşec în îndepãrtarea mãnuşilor dupã îngrijirea pacientului, poate conduce la │
│transmiterea microorganismelor de la un pacient la altul │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    Tabel 3. Strategie multimodalã de promovare a igienei mâinilor dupã OMS [15]



┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│1. Sistem in schimbare │"5 momente importante pentru igiena mânilor │
│- frecarea mânilor cu produse alcoolice │mele" │
│- flacoane cu produse alcoolice plasate: │ │
│la punctul de îngrijire al pacientului, │1. Înainte de a atinge un pacient │
│în fiecare salon │ │
│- acces continuu la aprovizionare sigurã │2. Înainte de procedura curatã/asepticã │
│cu apã şi prosoape │ │
│- o chiuveta la cel puţin 10 paturi │3. Dupã riscul de expunere la fluidele │
│- sãpun şi prosoape curate disponibile │ corpului │
│la fiecare chiuveta │ │
│ │4. Dupã atingerea unui pacient │
│2. Educaţie, instruire │ │
│ │5. Dupã atingerea mediului din jurul │
│3. Observare şi feedback │ pacientului │
│ │ │
│4. Aducere aminte │ IGIENA MÂINILOR: │
│- postere în orice │ SPĂLARE, DEZINFECŢIE │
│ - salon │ │
│ - zone pentru personalul medical │ │
│ - ambulator │ ÎNAINTE DUPĂ │
│ │ │
│5. Climat instituţional de siguranţã │ ┌───────────────────┐│
│ │┌────────────────────────┐│3. Atingerea ││
│ ││1. Atingerea pacientului││ pacientului ││
│ ││2. Procedura curatã/ ││4. Risc de expunere││
│ ││ asepticã ││ la fluidele ││
│ │└────────────────────────┘│ corpului paci- ││
│ │ │ entului ││
│ │ │5. Atingerea mediu-││
│ │ │ lui din jurul ││
│ │ │ pacientului ││
│ │ └───────────────────┘│
│ │ *) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



--------------
    NOTĂ(CTCE)
    *) Imaginea se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 bis din 18 august 2011, la pagina 466 în tabel (a se vedea imaginea asociatã).

                                    -------



Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ghid Operational, Ministerul Sanatatii, GHID din 2 august 2011

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Juridic
Recupereaza creantele fara proces
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5