--------- *) Aprobat de Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 1.232 din 2 august 2011 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 din 18 august 2011.
Ministerul Sãnãtãţii Publice Colegiul Medicilor Asociaţia de Neonatologie
Comisia Consultativã de din România din România
Pediatrie şi Neonatologie
COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE
Ghidul 12/Revizia 1
25.07.2010
Standard Bariera cutanatã este tegumentul care înveleşte corpul uman reprezentând o barierã
naturalã mecanicã, chimicã şi biologicã care se opune pãtrunderii substanţelor
exogene şi a microorganismelor [7,8]. C
Standard Microorganismele (microbii) sunt organisme de dimensiuni microscopice reprezentate
de bacterii, virusuri, fungi, protozoare, sporii bacteriilor şi ai fungilor [9]. C
Standard Micobacteriile sunt bacterii care, datoritã structurii speciale a peretelui celular,
sunt mai rezistente la acţiunea dezinfectantelor (Mycobacterium tuberculosis,
M. Bovis, M. Avium, M. Terrae) [9]. C
Standard Sporii sunt celule metabolic inactive, cu un conţinut scãzut de apã, alcãtuite din
citoplasmã, nucleu, perete celular impermeabil şi înveliş protector, ceea ce le
conferã rezistenţã mare în condiţii de uscãciune şi la acţiunea dezinfectantelor,
reprezentând forme microbiene de rezistenţã în mediu nefavorabil (Bacillus,
Clostridium) [9,10]. C
Standard Virusurile sunt microorganisme patogene inframicrobiene (sub 0,2 microni) care pot fi
capsulate (cu înveliş lipoproteic suplimentar) şi necapsulate [9,10]. C
Standard Flora cutanatã este reprezentatã de microorganisme care colonizeazã pielea umana
(anexa 3) [7-12]. C
Standard Flora cutanatã rezidentã este reprezentatã de microorganisme care colonizeazã
permanent straturile superficiale sau profunde ale pielii [7-12,13]. C
Standard Flora cutanatã tranzitorie este reprezentatã de microorganisme care colonizeazã
staturile superficiale ale pielii fiind, în mare mãsurã, îndepãrtate prin spãlarea de
rutinã a mâinilor [7-10,13]. C
Standard Fiziologia normalã a pielii include totalitatea funcţiilor pielii: protecţie (prin
keratogenezã şi melanogenezã cu rol in fotoprotecţie), secreţie (prin glande sebacee
şi sudoripare), barierã semipermeabilã la mediu (prin care se opune pierderilor de
apã/electroliţi), pilogenezã, nutriţie, echilibru metabolic, suport (pentru sistemul
vascular, nervi periferici, anexe, epiderm), depozit (sânge, apã, electroliţi),
protecţie mecanicã, elasticitate, termoreglare, exterocepţie (tactilã, termicã,
dureroasã) [14]. C
Standard Mâinile vizibil murdare sau pãtate sunt mâini care aratã vizibil murdare sau vizibil
contaminate cu material proteic, sânge sau cu alte fluide ale corpului (materii
fecale, urinã, etc.) [7,13,15]. C
Standard Contaminarea este un contact actual cu microorganisme patogene (capabile sã
producã infecţii) [9]. C
Standard Colonizarea este prezenţa şi multiplicarea microorganismelor pe suprafaţa
tegumentelor şi în interiorul cavitãţilor naturale ale organismului uman (conjunctive,
faringe, nas, cordon ombilical, tract gastrointestinal şi genital) fãrã inducerea de
modificãri din partea acestuia [16,17]. C
Standard Infecţia este pãtrunderea şi multiplicarea microorganismelor în interiorul organismului
gazdei receptive cu reacţie localã şi/sau generalã din partea acestuia [16]. C
Standard Aseptic sau steril înseamnã absenţa microbilor [18]. C
Standard Transmiterea manu-portatã este modalitatea de transmitere a microbilor prin
intermediul mâinilor prin contact direct (între pacienţi, între pacienţi şi
îngrijitori) sau indirect (prin intermediul dispozitivelor, aparatelor sau
materialelor medicale contaminate) [19-21]. C
Standard Igiena mâinilor este un termen general care se aplicã oricãrei acţiuni de curãţare
şi/sau dezinfecţie a mâinilor (realizatã prin spãlare şi/sau frecare) cu apã şi
sãpun/produs cu actiune ţintitã pe microorganisme ale florei cutanate, în scopul
prevenirii transmiterii microorganismelor [7,13,15,19,21,22]. C
Standard Curãţarea este îndepãrtarea murdãriei (materie organicã/anorganicã) de pe suprafeţe
(inclusiv piele) sau obiecte, prin procedee mecanice sau manuale, utilizând agenţi
fizici şi/sau chimici în scopul folosirii lor în siguranţã sau pentru trecerea la o
alta etapã de decontaminare [7,9,13,15,19]. C
Standard Decontaminarea este îndepãrtarea unora sau a tuturor microorganismelor de pe
suprafeţe sau obiecte, utilizând agenţi fizici sau chimici, astfel încât acestea sã
nu mai poatã reprezenta o sursã de infecţie sau de transmitere a ei şi sã poatã fi
folosite în siguranţã [7,9,15]. C
Standard Produsul de curãţare este un preparat chimic care îndepãrteazã murdãria (materie
organicã şi/sau anorganicã) de pe suprafeţe sau obiecte şi care nu are activitate
împotriva microorganismelor [9]. C
Standard Detergentul este un produs pentru curãţare care nu are acţiune antimicrobianã
[7,9,15,19]. C
Standard Sãpunul simplu este un detergent care nu conţine agent antimicrobian sau conţine o
concentraţie foarte micã de agent antimicrobian [7,15]. C
Standard Antisepsia este un ansamblu de mãsuri antiseptice (de combatere a dezvoltãrii
microbilor) [18]. C
Standard Dezinfecţia este distrugerea microorganismelor patogene sau nepatogene de pe
suprafeţe, inclusiv de pe tegumente prin utilizarea de agenţi fizici şi/sau chimici
[7,9]. C
Standard Dezinfecţia mâinilor este un termen care se referã la spãlare (igienicã şi/sau
chirurgicalã) şi frecare (igienicã şi/sau chirurgicalã) a mâinilor prin folosirea
unui produs antiseptic cu acţiune directã asupra florei cutanate, pentru a preveni
transmiterea acesteia [9,13]. C
Standard Dezinfectantul este un produs chimic care are proprietatea de a elimina
microorganismele din mediu (de pe suprafaţa obiectelor şi a tegumentelor) fie prin
inactivarea sau distrugerea lor (efect biocid) fie prin inhibarea creşterii lor
[7,9,15,19]. C
Standard Agentul antiseptic este o substanţã antimicrobianã care reduce flora microbianã prin
inactivarea microorganismelor sau prin inhibarea creşterii lor în ţesuturile vii
(notã: termenul este folosit in special pentru produse aplicate local, pe ţesuturile
vii - tegumente, mucoase) [7,9,15,19]. C
Standard Antisepticul este un produs care previne sau împiedicã multiplicarea şi activitatea
microorganismelor [7-10,15,18,19,22-23]. C
Standard Sãpunul antiseptic este un sãpun (detergent) care conţine un agent antiseptic într-o
concentraţie suficientã pentru a inactiva microorganismele şi/sau a suprima creşterea
lor, putând, de asemenea, sã disloce microorganismele tranzitorii de pe tegumente
pentru a facilita îndepãrtarea lor ulterioarã cu apã [7-10,15,18,19]. C
Standard Agentul antiseptic fãrã apã este un agent antiseptic (lichid, gel sau spumã) care nu
necesitã folosirea apei exogene [7-10,15,18,19]. C
Standard Produsul hidroalcoolic este un produs antiseptic care conţine alcool (lichid, gel sau
spumã) destinat aplicãrii pe mâini pentru a inactiva microorganisme şi/sau a suprima
temporar creşterea lor [7-10,15,18,19]. C
Standard Şervetul antiseptic pentru mâini este o bucatã de hârtie sau ţesãturã pre-umezitã cu
agent antiseptic, folositã pentru ştergerea mâinilor în scopul inactivãrii sau
înlãturãrii contaminãrii microbiene [7,15,19,24,25]. C
Standard Timpul de contact (de acţiune) este perioada de timp în care produsul antiseptic este
în contact direct cu ţesuturile vii [7-10,15,19]. C
Standard Activitatea persistentã a unui antiseptic este activitatea antimicrobianã prelungitã
sau extinsã care previne sau inhibã proliferarea sau supravieţuirea microorganismelor
dupã aplicarea produsului [7-10,15,19,22,23,26]. C
Standard Evaluarea eficacitãţii agenţilor antiseptici pentru igiena mâinilor reprezintã studiul
in vivo al agenţilor folosiţi pentru igiena mâinilor efectuat prin diverse metode de
testare a eficacitãţii produsului şi exprimat prin reducerea procentualã (%) sau
logaritmicã (log) a încãrcãturii bacteriene [7,9,15,19,23]. C
Standard Îngrijirea pielii reprezintã o sumã de acţiuni de reducere a riscului de leziuni şi
iritaţii ale pielii [7,15,19]. C
Standard Infecţia nozocomialã (sau infecţia asociatã îngrijirilor medicale) este o infecţie
care nu era nici prezentã şi nici în incubaţie la internarea pacientului în spital şi
care apare dupã 48 ore de spitalizare [7,10,13-17,19,22,23,27-31]. C
Standard Spãlarea (simplã) a mâinilor este o procedurã prin care se eliminã murdãria şi se
reduce flora tranzitorie prin acţiune mecanicã utilizând apã şi sãpun simplu
[7-10,13,15-17,19,22,32-39]. C
Standard Dezinfecţia igienicã a mâinilor prin spãlare (spãlare igienicã/antisepticã/
decontaminare) este o procedurã de reducere a florei tranzitorii prin spãlarea
mâinilor cu apã şi sãpun sau alte produse ce conţin un agent antiseptic [7-10,13,
15-17,19,22-23,26-27,32-46]. C
Standard Dezinfecţia igienicã a mâinilor prin frecare (frecarea antisepticã, tratamentul
igienic prin frecare) este o procedurã de aplicare a unui produs antiseptic pe toatã
suprafaţa mâinilor urmatã de frecarea acestora pentru eliminarea şi/sau distrugerea
florei tranzitorii [7-10,13,15-17,19,22-23,27,32,33,47-50]. C
Standard Dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor prin spãlare (spãlarea chirurgicalã) este
procedura de spãlare antisepticã a mâinilor executatã pentru eliminarea florei
tranzitorii şi reducerea florei rezidente a mâinii (de exemplu pre-operator)
[7-10,13,15,19,16,22,32,33,51]. C
Standard Dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor prin frecare (frecarea chirurgicalã, tratamentul
chirurgical prin frecare) este procedura de frecare a mâinilor dupã aplicarea unui
produs antiseptic, efectuatã preoperator pentru eliminarea şi/sau distrugerea florei
tranzitorii şi reducerea florei rezidente [7-10,13,15,19,16,22,32,33,51]. C
Standard Toate persoanele implicate în îngrijirea medicalã (personal medical, pacienţi,
aparţinãtori ai pacienţilor/pãrinţi - în special mame, vizitatori) trebuie sã
respecte, indiferent de status-ul lor infecţios, cunoscut sau necunoscut, regulile
(indicaţii, tehnici) de igienã a mâinilor [7,15,19,31-33]. C
Argumentare Igiena mâinilor face parte din precauţiile universale (standard) utilizate pentru
reducerea riscului de transmitere a microorganismelor care pot determina apariţia
colonizãrii şi/sau a infectãrii la nivel individual sau la nivel de colectivitate
(epidemii) [7-10,13,15,19]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã identifice situaţiile cu risc infecţios şi sã aplice
tehnicile de igienã a mâinilor adecvate riscului infecţios [7-10,13,15,19]. C
Argumentare Igiena mâinilor este un indicator de siguranţã şi de calitate a îngrijirilor
medicale [7-10,13,15,19,28-33,52-54]. IV
Argumentare Existã o bunã corelaţie între practicile de igienã a mâinilor şi incidenţa
infecţiilor nozocomiale [7-10,13,15,19,28-33,52-54]. IV
Argumentare Evaluarea costurilor promovãrii igienei corecte a mâinilor şi a beneficiilor acesteia
(viaţa salvatã, cãştig de ani de viaţã/ani de viaţã de calitate, reducerea costurilor
de spitalizare şi a celor asociate cu litigii şi compensaţii) justificã importanţa
acordatã igienei mâinilor [19]. IV
Recomandare Se recomandã ca întregul personal medical (medici, asistente medicale, îngrijitoare
de curãţenie, asistenţi de radiologie etc.) sã poarte echipament de spital (nu haine
de stradã) în secţiile de neonatologie [7,13,15,19,30,31,53]. C
Argumentare Hainele (bluze, halate) de spital protejeazã personalul medical de contaminarea cu
materiale cu potenţial infecţios şi, în acelaşi timp, protejeazã pacientul de
contaminarea cu microorganisme de pe hainele personalului medical. Dacã hainele
de spital nu sunt folosite în mod adecvat, ele pot creşte morbiditatea şi costurile
necesare îngrijirii medicale în mod nejustificat [7,13,15,19,30,31,53]. IV
Argumentare Riscul de transmitere al infecţiilor prin intermediul hainelor este mic dar existã
(2/10000) [53]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã poarte haine (bluze, halate) cu mâneci
scurte [7,13,15,19,30,31,53]. C
Argumentare Mânecile, manşetele şi buzunarele sunt cele mai contaminate pãrţi ale
hainelor [7,15,19,30]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã aibã unghiile tãiate scurt (0,5 cm lungime) naturale,
fãrã lac [7,13,15,17,19,55-57]. B
Argumentare Zonele subunghiale ale mâinilor poartã o mare concentraţie de bacterii, cel mai
frecvent stafilococi coagulazo-negativi (CONS) dar şi germeni gram-negativi
(inclusiv Pseudomonas spp.) şi Corynebacterium. Lacul de unghii aplicat recent nu
creşte numãrul bacteriilor periunghial dar lacul de unghii ciobit creşte numãrul de IIa
microorganisme la nivelul unghiilor [7,15,19,58]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã nu poarte unghii artificiale când este în contact direct
cu pacienţi cu risc (terapie intensivã sau sala de operaţii) [7,13,15,17,19,56,59,60]. A
Argumentare Unghiile artificiale pot contribui la transmiterea de germeni gram-negativi iar IIa
numãrul de germeni este mai mare pe unghiile artificiale decât pe marginile III
unghiilor naturale [7,13,15,17,19,55,59,60]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã nu poarte bijuterii pe mâini şi antebraţe
[7,13,15,19,61-63]. B
Argumentare Orice bijuterie rãmâne un suport potenţial de germeni. Pielea de sub inele este mai
colonizatã decât zonele de piele fãrã inele [30]. Purtarea de inele este factor de
risc substanţial pentru portaj de bacili gram-negativi şi Staphylococcus aureus iar IIb
concentraţia acestora este corelatã cu numãrul de inele [15,19,61-63]. IV
Standard Întregul personal medical trebuie sã cunoascã situaţiile în care trebuie efectuatã
igiena mâinilor precum şi indicaţiile fiecãrei tehnici în parte (anexa 4)
[7-10,13,15,17,19,31-33,53,64]. B
Argumentare Controlul infecţiilor nozocomiale este legat de acţiunea asupra circulaţiei IIa
germenilor în spital, circulaţie posibilã cu ocazia efectuãrii oricãrui act de III
îngrijire medicalã [7-10,13,15,17,19,31,34-35,65,66,67-76]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã aleagã tehnica potrivitã de igienã a mâinilor în
funcţie de actul medical sau de îngrijire care urmeazã a fi efectuat (anexa 5)
[7-10,13,15,17,19,31-33,53]. C
Argumentare Riscurile (mic, mediu, înalt) de transmitere a microorganismelor şi de producere a
infecţiei diferã în funcţie de tipul de îngrijire acordatã pacientului [7,9,15,17]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun la intrarea în
serviciu [7-9,13,15,17,19,32,33]. B
Argumentare Flora cutanatã este specificã fiecãrei persoane în parte şi poate fi transmisã IIb
pacienţilor care, în funcţie de receptivitate şi de tipul de îngrijiri medicale la III
care sunt supuşi, pot dezvolta infecţii nozocomiale [7,9,13,15,17,19,69,77,78]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun dacã mâinile sunt
vizibil murdare sau pãtate [7,9,13,15,17,19,32,33-35,65]. B
Argumentare Sãpunul acţioneazã asupra florei microbiene tranzitorii prin îndepãrtarea sau/şi IIb
distrugerea microorganismelor [7,9,13,15,17,19,32,67]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun de fiecare datã
dupã folosirea toaletei (WC) [7,9,13,15,17,19,32]. A
Argumentare Majoritatea microorganismelor care determinã enterocolite sunt transmise pe cale Ia
fecal-oralã [15,19,34-42,64,65,77-81]. Ib
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun înainte de a mânca,
dupã folosirea batistei şi dupã revenirea la lucru din camera de repaus
[7,9,13,15,17,19]. B
Argumentare Personalul medical se poate contamina şi poate pune pacienţii în pericol prin IIb
nerespectarea igienei mâinilor [7,15,19,33,35,82,83]. III
Standard Personalul medical trebuie sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun simplu dacã este
suspectatã sau doveditã expunerea la germeni potenţial patogeni formatori de
spori, inclusiv în focare de Clostridium difficile [7,15,17,19,42]. B
Argumentare Acţiunea fizicã de spãlare şi clãtire a mâinilor în asemenea circumstanţe este
recomandatã pentru cã alcoolul, chlorhexidina, iodoforii şi alţi agenţi antiseptici IIa
au o proastã activitate împotriva sporilor [7,15,17,19,42,46]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
înainte şi dupã contactul direct cu fiecare pacient
[7,9,13,15,17,19,32,33,65,77,81,84-87]. B
Argumentare Dezinfecţia mâinilor cu un produs antiseptic reduce incidenţa infecţiilor şi IIa
mortalitatea prin infecţii [7,13,15,17,19,31,32,65,70,75-77,79-83,86,88,89]. III
Standard Medicul şi asistenta trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile înainte de manipularea unui
dispozitiv invaziv (inclusiv cel necesar ventilaţiei mecanice) pentru îngrijirea
pacientului, indiferent dacã poartã sau nu mãnuşi [7,9,13,15,19,32,90-96]. A
Argumentare Mâinile contaminate pot fi sursã de colonizare şi infecţie [7,9,13,15,19,32,90-96]. IIa
IV
Argumentare Pneumonia asociatã ventilaţiei mecanice este o infecţie nozocomialã comunã şi
letalã în secţiile de terapie intensivã [13,15,17,19,28,29,52,96]. IV
Standard Medicul şi asistenta trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin
frecare înainte de a-şi pune mãnuşi sterile pentru a insera un cateter central
intravascular [7,9,13,15,17,19,32,52,53,92,93]. B
Argumentare Infecţiile sangvine asociate cu prezenţa cateterului vascular central sunt
determinate frecvent de migrarea microorganismelor (bacterii şi fungi în special
stafilococ, enterococ, candida) de pe pielea personalului medical sau a pacientului
în circulaţia sangvinã. Pentru prevenirea acestor infecţii, înainte de inserarea unui
cateter central este necesarã precauţie maximã în folosirea barierelor
antimicrobiene: halat/bluzã, mascã, calotã, mãnuşi sterile dar şi igiena corectã a IIb
mâinilor [7,13,15,17,19,52,92,93]. IV
Argumentare Existenţa posibilitãţii perforãrii manuşilor în timpul procedurilor argumenteazã
necesitatea eliminãrii de duratã a microorganismelor din flora tranzitorie şi IIb
rezidentã de la nivelul mâinilor [7,13,15,17,19,32,97,98]. IV
Standard Medicul şi asistenta trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
înainte de inserţia cateterului urinar, vascular periferic sau a altor dispozitive
invazive care nu necesitã procedurã chirurgicalã [7,9,13,15,17,19,32,95]. B
Argumentare Transmiterea microorganismelor din flora tranzitorie a mâinilor are loc rapid şi IIa
masiv în cazul procedurilor invazive în spaţii sterile [13,17,19,90,92]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
dupã contactul cu un pacient cu tegumente intacte (evaluare puls, tensiune
etc.) [7,9,13,15,19,32,33,67,68,84]. B
Argumentare Personalul medical îşi poate contamina mâinile prin contactul cu pielea IIa
pacientului [7,99,100]. IV
Argumentare Un pacient care nu este infectat nu înseamnã cã nu are microbi care pot fi transmişi
la o altã persoanã şi la personalul medical (fenomen "iceberg") [7,15,17,52]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
dupã contact cu fluide sau excreţii ale corpului, mucoase, tegumente lezate,
pansarea rãnilor/leziunilor chiar dacã mâinile nu sunt vizibil murdare/pãtate de
sânge [7-9,13,15,17,19,22,32,33,53,86]. B
Argumentare Mâinile personalului medical se pot contamina cu microbi aflaţi în secreţiile sau pe
tegumentele pacienţilor. Numãrul de colonii microbiene de la nivelul mâinilor creşte IIa
cu durata îngrijirilor medicale şi multe din microorganismele care contamineazã III
mâinile sunt rezistente la antibiotice [7,15,19,49,65]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
dacã îşi mutã mâinile de la un loc contaminat al corpului la un alt loc curat în
timpul îngrijirii aceluiaşi pacient [7,9,15,17,19,32,52,101]. C
Argumentare Pielea intactã este colonizatã diferit: zona perinealã şi inghinalã sunt cele mai
colonizate comparativ cu alte zone ale corpului [7,15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
dupã contact cu obiecte (inclusiv echipament medical) din imediata vecinãtate a
pacientului [7,15,19,67,68,102]. B
Argumentare Flora tranzitorie a personalului medical este deseori achiziţionatã prin contact cu
pacientul sau cu suprafeţe contaminate din mediul apropiat pacientului. Aceastã III
florã este frecvent asociatã cu infecţiile nozocomiale [7,15,17,19,68,102]. IV
Argumentare Personalul medical care a avut contact cu suprafeţe contaminate cu secreţii ale
pacienţilor infectaţi cu virus sinciţial respirator poate avea mâinile contaminate
cu acest virus [96]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
de fiecare datã dupã scoaterea mãnuşilor sterile sau nesterile
[7-9,13,15,17,19,32,98,103-105]. B
Argumentare Existã riscul ca mãnuşile sã nu ofere protecţie totalã împotriva microorganismelor
(de exemplu virusuri) dacã au defecte, uneori microscopice, iar pudra care rãmâne
pe mâini dupã înlãturarea mãnuşilor poate fi iritantã pentru piele
[7,15,19,98,103-105]. III
Standard Personalul medical trebuie sã îşi dezinfecteze mâinile prin spãlare sau prin frecare
sau sã îşi spele mâinile cu apã şi sãpun înainte de manipularea medicaţiei şi
pregãtirea sau administrarea alimentaţiei [7,15,19,40,79]. C
Argumentare Majoritatea infecţiilor digestive sunt determinate de contaminarea alimentelor şi/sau
a apei [7,15,40,106]. IV
Argumentare Medicamentele de uz parenteral pot fi contaminate cu microorganisme din flora
mâinilor personalului medical care le manevreazã în timpul preparãrii sau
administrãrii incorecte [13,15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã realizeze de rutinã dezinfecţia mâinilor prin spãlare
cu apã şi sãpun antimicrobian/antiseptic [7,9,13,15,17,19,32,33,43-45,65,107,108]. C
Argumentare Sãpunul simplu este bun pentru reducerea numãrului de bacterii, sãpunul
antimicrobian/antiseptic este mai eficace decât sãpunul simplu iar produsele
antiseptice pe baza de alcool (hidroalcoolice) sunt cele mai eficace [7,10,15]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã realizeze de rutinã dezinfecţia mâinilor prin
frecarea mâinilor cu produse antiseptice pe baza de alcool (hidroalcoolice) [7-
10,13,15,17,19,32,33,47-50,65,109-114]. C
Argumentare Folosirea produselor pe bazã de alcool (hidroalcoolice) este mai eficace decât
metoda tradiţionalã de spãlare a mâinilor cu apã şi sãpun. Aceste produse au
spectru de acţiune mai larg (bactericid - în afarã de spori, virucid de 100 ori mai
puternic), acţiune mai rapidã, utilizare simplã, sunt lipsite de toxicitate, au
toleranţã cutanatã bunã, potenţial alergizant scãzut, miros agreabil şi nu coloreazã
pielea [7,15,17,19]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã nu foloseascã concomitent sãpun şi produs pentru
frecare pe bazã de alcool [7,9,15,19,32,80,115-118]. B
Argumentare Riscul de dermatitã este crescut [115-118]. III
Argumentare Alcoolii (alcool etilic sau etanol, alcool izopropilic sau isopropanol) utilizaţi
frecvent în compoziţia produselor antiseptice pentru igiena mâinilor sunt
incompatibili cu sãpunul [9]. IV
Opţiune Personalul medical poate sã utilizeze şervetul (prosopul) impregnat cu produs
antimicrobian ca o alternativã la spãlarea mâinilor cu apã şi sãpun simplu
(nonantimicrobian) [15,24,25]. B
Argumentare Serveţele impregnate cu alcool conţin alcool puţin şi de aceea eficienţa lor este
comparatã cu spãlarea cu apã şi sãpun simplu [77]. Şervetul antiseptic nu este un
înlocuitor pentru dezinfecţia mâinilor prin frecare cu produs hidroalcoolic şi nici III
pentru dezinfecţia cu sãpun antimicrobian [15,24,25]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru spãlarea corectã a
mâinilor cu apã şi sãpun simplu: sã îşi ude mâinile cu apã (curentã, potabilã,
curgãtoare şi, de preferinţã, cãlduţã), sã aplice o cantitate de sãpun suficientã
pentru a acoperi şi a spãla întreaga suprafaţã a mâinilor, sã îşi clãteascã mâinile
cu apã, sã îşi usuce bine mâinile cu prosop de unicã folosinţã şi, la final, sã
închidã robinetul cu ajutorul prosopului folosit [7-10,13,15,17,19,32,33,53,101]. B
Argumentare Temperaturile înalte ale apei folosite la igiena mâinilor (~40°C) sunt asociate cu
iritaţii ale tegumentelor [15]. IV
Argumentare Închiderea robinetului cu prosopul folosit pentru uscarea mâinilor şi utilizarea unui III
prosop de unicã folosinţã previn recontaminarea mâinilor dupã spãlare [7,15,19,119]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã foloseascã sãpun lichid pentru igiena
mâinilor [7-10,13,15,19,32,42]. B
Argumentare Sãpunul solid prezintã rsic crescut de contaminare şi, de aceea, dacã este folosit
se recomandã sã fie folosit numai sub formã de bucãţi mici, pentru a se usca III
rapid [7,15,17,19,102,120-123]. IV
Opţional Personalul medical poate sã foloseascã pentru dezinfecţia igienicã prin spãlare,
sãpun sub formã de soluţie spumoasã [7,15]. C
Argumentare Acesta poate avea acţiune antimicrobianã prin constituenţi, pH sau prin adaosul de
principii active bactericide sau bacteriostatice, evitând astfel contaminarea
secundarã a soluţiei [7,15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru dezinfecţia igienicã
(antisepticã/decontaminare) a mâinilor prin spãlare: sã îşi ude mâinile cu apã
(curentã, potabilã, curgãtoare şi, de preferinţã, cãlduţã), sã aplice pe mâini o
cantitate (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta produsului) de
produs antiseptic indicat pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor (sãpun lichid/soluţie
antisepticã) recomandat pentru uz sanitar şi testat conform standardului EN 1499,
apoi sã îşi spele întreaga suprafaţã a mâinilor, sã îşi clãteascã mâinile cu apã, sã şi
le usuce bine cu prosop de unicã folosinţã, nesteril şi, la final, sã închidã robinetul
cu ajutorul prosopului folosit [7,9,13,15,17,19,32,33,43-45,52,65,67]. C
Argumentare Respectarea tehnicii corecte de dezinfecţie prin spãlare a mâinilor este garanţia
eficienţei procedurii [7,9,15,19,32]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru dezinfecţia igienicã a
mâinilor prin frecare (frecare antisepticã): sã îşi aplice în cãuşul palmelor o dozã
(conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta produsului, aproximativ 3-
5 ml) de produs indicat pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor prin frecare (produs
antiseptic pe baza de alcool/soluţie sau gel hidroalcoolic) recomandat pentru uz
sanitar şi testat conform EN 1500, apoi sã îşi frece mâinile conform procedeului
standard care include 6 etape obligatorii (fiecare etapã repetându-se de 5 ori
înainte de a se trece la etapa urmãtoare) pânã la impregnarea produsului în
piele/uscarea completã a mâinilor [7,9,13,15,19,23,32,110]. B
Argumentare Eficacitatea produselor pe baza de alcool (hidroalcoolice) pentru igiena mâinilor
depinde de mai mulţi factori: tipul şi concentraţia alcoolului, timpul de contact,
volumul de alcool folosit, aplicarea pe mâini ude sau uscate (umezeala scade III
eficienţa), corectitudinea metodei de utilizare [7,9,15,19,32,101,124,125]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã îşi aplice produse pe bazã de alcool
(hidroalcoolice) la începutul unei activitãţi şi sã îşi reînnoiascã aplicarea fãrã
sãpunire anterioarã în aceleaşi condiţii sau complementar unei spãlari
prealabile [7,15,19]. C
Argumentare Unii producãtori considerã cã dupã un anumit timp mâinile devin lipicioase şi
necesitã o spãlare cu apã şi sãpun [19]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îşi scoatã ceasul, inelele, brãţãrile, unghiile
artificiale înainte de a se pregãti pentru efectuarea oricãrui gest/act chirurgical
[7-10,13,15,17,19,59,60,126]. B
Argumentare Reducerea florei rezidente de pe mâinile echipei chirurgicale pentru durata
intervenţiei scade riscul bacterian în câmpul chirurgical realizat, dacã mãnuşile se III
înţeapã sau se rup accidental pe durata intervenţiei [7,15,19,98,103-105]. IV
Standard Înainte de a intra în sala de operaţie/intervenţie, personalul medical trebuie sã îşi
spele mâinile cu apã şi sãpun simplu dacã sunt murdare sau pãtate [15]. C
Argumentare Spãlarea simplã a mâinilor eliminã riscul de contaminare cu spori bacterieni [15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru dezinfecţia
chirurgicalã a mâinilor prin spãlare (spãlare chirurgicalã): sã îşi ude mâinile cu
apã sterilã, sã aplice o cantitate (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe
eticheta produsului) de produs indicat pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor
(sãpun lichid/soluţie antisepticã) recomandat pentru uz sanitar şi testat (conform EN
12791), sã îşi spele mâinile, pumnii, antebraţele pânã la coate, sã îşi cureţe
unghiile cu perie de unghii dacã sunt vizibil murdare, apoi sã îşi clãteascã abundent
mâinile, dupã care sã repete spãlarea cu produs antiseptic mai ales la nivelul
mâinilor, sã îşi clãteasca mâinile şi sã le usuce prin ştergere cu prosop
steril [7,9,13,15,19,32,111,112,127-130]. A
Argumentare Sãpunul şi peria de unghii îndepãrteazã microorganismele florei tranzitorii [7,15,19]. IV
Argumentare Nici peria, nici buretele nu sunt absolut necesare pentru reducerea numãrului Ib
bacteriilor de pe mâinile personalului la nivele acceptabile dacã se folosesc IIa
produse pe bazã de alcool (hidroalcoolice) [7,15,111-113,127]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã nu foloseascã perii pentru pregãtirea
chirurgicalã a mâinilor [15]. Dacã sunt necesare, periile de unghii trebuie sã fie
sterile, de unicã utilizare (nu se reutilizeazã nici dupã autoclavare) [15]. C
Argumentare Periile pot produce leziuni cutanate, crescând astfel riscul de contaminare [7,15]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical care foloseşte suporţi (perii, bureţi) impregnaţi
cu antiseptice sã respecte durata necesarã eficacitãţii acestor produse
[7,15,19,131,132]. A
Argumentare Nu exista studii actuale publicate a cãror metodologie sã permitã demonstrarea
superioritãţii sau egalitãţii eficacitãţii periilor sau bureţilor impregnaţi cu
antiseptice spumoase faţã de spãlatul igienic sau chirurgical clasic. Respectarea Ib
duratei de folosire a periilor şi bureţilor recomandatã de producãtor asigurã IIa
eficacitatea maximã a procedurilor de curãţare [7,15,19,111-113]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã efectueze urmãtorii paşi pentru dezinfecţia
chirurgicalã a mâinilor prin frecare: sã îşi aplice succesiv în cãuşul fiecãrei
palme cate o dozã (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta
produsului, aproximativ 5 ml) de produs indicat pentru frecarea chirurgicalã a
mâinilor (produs antiseptic pe baza de alcool - soluţie sau gel hidroalcoolic)
recomandat pentru uz sanitar şi testat (conform EN 12791) apoi sã îşi frece mâinile,
pumnii, antebraţele pânã la coate, dupã care, cu o a treia dozã de produs sã îşi
frece mâinile conform procedeului standard cu cele 6 etape obligatorii [9,15]. C
Argumentare Produsele care conţin alcool reduc numãrul de bacterii de pe tegumente imediat
dupã frecare mai eficient decât alte produse [15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã foloseascã pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor
orice sãpun lichid sau produs antiseptic pentru spãlare sau un produs antiseptic pe
bazã de alcool (hidroalcoolic) pentru frecarea mâinilor înainte de a-şi pune
mãnuşile sterile [7,9,13,15,17,19,32,111-114,129,133,134]. B
Argumentare Înmulţirea microbilor prezenţi pe piele este acceleratã sub mãnuşi iar riscul de
accidente soldate cu perforarea mãnuşilor în timpul intervenţiei pune în pericol III
asepsia actului chirurgical [7,15,19,98]. IV
Recomandare Se recomandã ca în lipsa apei sterile personalul medical sã foloseascã pentru
dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor un produs antiseptic pe bazã de alcool
(hidroalcoolic) pentru frecarea mainilor [7,9,13,15,17,19,32,111-114,128,129,133-135]. C
Argumentare Frecarea mâinilor cu produse antiseptice pe bazã de alcool (hidroalcoolice) este
mai eficace decât spãlarea mâinilor cu produs antiseptic şi apã nesterilã [7,15,135]. IV
Standard Pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor prin spãlare sau prin frecare personalul
medical trebuie sã foloseascã produsul antiseptic respectând durata de timp
recomandatã de producãtorul acestuia pentru efectuarea procedurii (de obicei
aproximativ 3-5 minute) [7,9,13,15,19,51,129,131,132]. A
Argumentare Frecarea pe o durata îndelungatã (de exemplu 10 minute) nu creşte eficacitatea Ia
procedurii [7,15,51,129,131,132]. IIa
Standard Pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor prin spãlare sau prin frecare personalul
medical trebuie sã pãstreze poziţia ridicatã a mâinilor faţã de antebraţe şi coate
pe toatã durata procedurii [7,13,15,19]. C
Argumentare Aceastã poziţie evitã recontaminarea mâinilor prin apa şi sãpunul care se scurg de
pe coate [7,13,15]. IV
Standard Pentru frecarea chirurgicalã a mâinilor personalul medical trebuie sã aplice un
produs pe bazã de alcool (hidroalcoolic) numai pe mâinile uscate [7,13,15,19,136]. B
Argumentare Uscarea mâinilor este necesarã înainte şi dupã aplicarea produsului pe bazã de
alcool (hidroalcoolic) înainte de punerea mãnuşilor [7,13,15]. Pielea uscatã are o IIa
încãrcãturã bacterianã mai micã faţã de pielea umedã [7,15,136]. IV
Standard Dupã aplicarea produsului pe baza de alcool (hidroalcoolic) personalul medical
trebuie sã îşi usuce mâinile şi antebraţele înainte de a-şi pune mãnuşile sterile
[7,9,15,115,116]. A
Argumentare Pielea uscatã are o încãrcãturã bacterianã mai micã faţã de pielea umedã [7]. Sub
mãnuşile chirurgicale are loc multiplicarea rapidã a bacteriilor dacã mâinile sunt
spãlate cu sãpun simplu [137]. Ib
Optiune Personalul medical poate utiliza pentru dezinfecţia mâinilor prin frecare produse pe
bazã de alcool (hidroalcoolice) sub formã de soluţie [125]. B
Argumentare Soluţia, având vâscozitate micã, este mai eficientã decât gelul sau spuma [125]. III
Standard Dupã spãlarea/dezinfecţia mâinilor, personalul medical trebuie sã evite sã atingã
cu mâinile altceva decât pacientul (mai ales cel nou-nãscut) sau obiectele
destinate îngrijirii/tratãrii acestuia [33] iar în situaţia în care au fost atinse
alte suprafeţe/obiecte personalul medical trebuie sã repete procedura de igienã a
mâinilor înainte de contactul direct sau indirect cu pacientul [13,33]. C
Argumentare Toate obiectele (monitorul, ventilatorul, exteriorul incubatorului, dosarul medical,
pixul, propriul pãr sau faţa şi mai ales telefonul) sunt considerate "murdare"/
contaminate cu microorganisme potenţial patogene [33]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã nu foloseascã mãnuşile ca înlocuitor al igienei
mâinilor [7,8,15,19,60,103-105]. C
Argumentare Purtarea mãnuşilor este eficientã pentru prevenirea contaminãrii mâinilor [7,15,19,22].
Existã tendinţa ca personalul care poartã mãnuşi sã îşi spele mai rar mâinile [7,15]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã poarte mãnuşi când intrã în contact cu sânge, fluide
ale corpului, secreţii, excreţii sau cu alte materiale potenţial infectate, mucoase şi
piele lezatã [7,9,13,15,17,19,32,98]. B
Argumentare Utilizarea mãnuşilor a dus la prevenirea transmiterii patogenilor de la pacienţi la IIa
personalul medical [86,97,99]. IV
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã utilizeze mãnuşi în diverse situaţii în
funcţie de riscul de contaminare/infecţie (anexa 7) [7,9,13,15,19,32,86]. B
Argumentare Mãnuşile sunt fabricate din latex de cauciuc natural sau din materiale sintetice
nonlatex (vinil, nitril, neopren; mãnuşile de vinil au defecte mai frecvent ca cele III
de latex) şi pot fi sterile sau nesterile [7,13,15,19,98]. IV
Argumentare Purtarea mãnuşilor reduce riscul de dobândire a infecţiilor de cãtre personalul
medical de la pacienţi, previne transmiterea florei personalului medical la pacienţi IIa
şi reduce contaminarea mâinilor personalului medical cu flora care poate fi transmisã III
de la un pacient la altul [7,15,86,98,99,103-105]. IV
Standard Personalul medical trebuie sã îndepãrteze mãnuşile dupã îngrijirea fiecãrui
pacient [7,15,86,98,99,103-105]. B
Argumentare Mãnuşile folosite se contamineazã cu microorganisme care pot fi transmise la alt III
pacient [7,15,99,103-106]. IV
Recomandare Se recomandã ca întregul personal medical sã schimbe mãnuşile în timpul îngrijirii
unui pacient dacã este necesarã mutarea mâinii dintr-un loc contaminat într-un alt
loc curat [7,13,15,19]. B
Argumentare Mãnuşile folosite se contamineazã cu microorganisme care pot fi transmise dintr-un
loc contaminat spre altul curat [103-105]. III
Standard Personalul medical trebuie sã nu foloseascã mãnuşi spãlate sau refolosite [97]. B
Argumentare Mãnuşile gãurite, cele spãlate şi refolosite nu oferã protecţie [97,98]. III
Standard Dupã îndepãrtarea mãnuşilor personalul medical trebuie sã îşi spele sau sã îşi
dezinfecteze mâinile [7,8,13,15,17,19]. B
Argumentare Alcoolii din produsele pentru frecarea mâinilor folosiţi dupã îndepãrtarea mãnuşilor
pudrate interacţioneazã cu pudra rezidualã de pe mâinile personalului medical şi III
poate produce senzaţii neplãcute şi iritaţii cutanate [7,15,115,116]. IV
Standard Medicul şef al unitãţii şi asistenta şefã trebuie sã monitorizeze prin observarea
directã aderenţa personalului medical şi non-medical al secţiei la regulile de
igienã a mâinilor [7,15]. C
Argumentare Observarea directã este singura metodã prin care se pot detecta oportunitãţile de
efectuare a igienei mâinilor şi se pot evalua practicile (numãr, timp, calitate) de
igienã a mâinilor deşi are ca dezavantaj major faptul cã necesitã efort calificat şi
mult timp [15]. IV
Standard Medicul şef al unitãţii şi asistenta şefã trebuie sã nu utilizeze monitorizarea
indirectã pentru evaluarea aderenţei la regulile de igienã a mâinilor [15]. C
Argumentare Monitorizarea indirectã a aderenţei la igiena mâinilor (consumul de produse pentru
igiena mâinilor, ca de exemplu sãpunul lichid/antisepticele sau prosoapele de hârtie
pentru estimarea numãrul de acţiuni de igienizare a mâinilor) nu au impact asupra
igienei mâinilor [15]. Metodele bazate pe consumul de produse nu pot determina dacã
igiena mâinilor este efectuatã la momentul potrivit şi nici dacã tehnica este
corectã [15]. IV
Standard Medicul şef şi/sau epidemiologul unitãţii trebuie sã asigure instruirea personalului
medical nou angajat în secţiile de neonatologie privind indicaţiile şi tehnicile
corecte de realizare a igienei mâinilor [7,15,19,31]. C
Argumentare Medicul şef de compartiment/serviciu sau medicul epidemiolog responsabil pentru
supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale rãspunde de instruirea specificã a
personalului medical [31]. IV
Standard Asistenta şefã şi/sau epidemiologul unitãţii trebuie sã identifice factorii care
împieteazã aderenţa la igiena corectã a mâinilor şi sã rezolve deficienţele
constatate [31,53]. C
Argumentare Asistenta şefã a unitãţii rãspunde de aplicarea precauţiunilor universale împotriva
infecţiilor, rãspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine şi de
respectarea regulilor de tehnicã asepticã de cãtre acesta. Medicul şef de
compartiment/serviciu şi/sau medicul epidemiolog responsabil pentru
supravegherea şi controlul infecţiilor nozocomiale monitorizeazã tehnicile aseptice,
inclusiv spãlarea pe mâini [31]. IV
Argumentare Medicul şef de compartiment/serviciu şi/sau medicul epidemiolog responsabil
pentru supravegherea şi controlul infecţiilor nozocomiale coordoneazã elaborarea şi
actualizarea anualã a protocolului de prevenire a infecţiilor nozocomiale care
cuprinde: legislaţia în vigoare, definiţiile de caz pentru infecţiile nozocomiale,
protocoalele de proceduri, manopere şi tehnici de îngrijire, precauţii de izolare,
standarde aseptice şi antiseptice, norme de sterilizare şi menţinere a sterilitãţii,
norme de dezinfecţie şi curãţenie, metode şi manopere specifice, norme de igienã
spitaliceascã, de cazare şi alimentaţie etc. [31]. IV
Standard Unitatea sanitarã trebuie sã asigure echipament de calitate pentru igiena mâinilor
(chiuvetã, distributor de sãpun lichid, sistem pentru uscarea mâinilor, colector de
deşeuri), apã curentã, precum şi consumabilele necesare (mai ales produse pentru
spãlare/dezinfecţie (sãpun/antiseptice) pentru toate sectoarele din
spital [7,13,15,119,127,128,135,136,138]. C
Argumentare Igiena mâinilor (spãlare/dezinfecţie) este cel mai important instrument de control al
infecţiilor nosocomiale având în vedere faptul demonstrat cã multe din infecţiile
nozocomiale sunt determinate de germeni vehiculaţi prin intermediul mâinilor [6,7-
10,15,17,19]. IV
Argumentare Comitetul director al unitãţii sanitare, managerul, directorul de îngrijiri, directorul
financiar contabil, medicul şef de secţie şi asistenta şefã rãspund pentru
planificarea şi solicitarea aprovizionãrii tehnico-materiale necesare activitãţilor
pentru supravegherea şi controlul infecţiilor nozocomiale, inclusiv pentru situaţii de
urgenţã [31]. IV
Recomandare Unitatea sanitarã trebuie sã asigure echipamentele necesare igienei mâinilor în
funcţie de riscul infecţios al activitãţilor desfãşurate în diverse locuri/ sectoare
ale spitalului [7,15]. C
Argumentare Riscul înalt infectios este conferit de posibilitatea crescutã de contaminare sau de
apãrarea imunitarã diminuatã (de exemplu secţiile de terapie intensivã neonatalã,
prematuri, nou-nascuţi) [17,32,52]. IV
Standard Unitatea sanitarã trebuie sã achiziţioneze produse eficace şi cu potenţial iritant
scãzut (toleranţã cutanatã bunã, miros plãcut) pentru dezinfecţia mâinilor
[7,15,19,139]. B
Argumentare Preparatele cu miros puternic pot fi prost tolerate de cei cu alergii respiratorii
iar produsele care au potenţial iritativ cutanat crescut scad aderenţa personalului IIa
la regulile de spãlare şi igienã a mâinilor [7,15,19,139]. IV
Standard Unitãţile sanitare trebuie sã selecteze şi sã achiziţioneze sãpun şi/sau produse
antiseptice pe bazã de alcool (hidroalcoolice) pentru frecarea mâinilor dupã
solicitarea de informaţii de la producãtor privind orice interacţiune cunoscutã cu
produsele folosite pentru curãţarea mâinilor sau îngrijirea pielii şi cu tipurile de
mãnuşi folosite în spital [7,9,15,32]. B
Argumentare Respectarea indicaţiilor producãtorului la utilizarea produselor antiseptice pentru
igiena mâinilor asigurã o eficacitate maximã a acestora, previne apariţia de
incidente, accidente legate de interacţiuni cu alte produse şi evitã afectarea pielii III
personalului medical [7,15,140]. IV
Standard Unitãţile sanitare trebuie sã selecteze şi sã achiziţioneze produsele antiseptice
pentru igiena mâinilor în funcţie de durata de aplicare, volumul unei doze
recomandate, intervalul între aplicaţii, numãrul de aplicaţii în timp, prezenţa
documentaţiei referitoare la respectarea normelor europene din partea
producatorului [7,9,15,22,32]. C
Argumentare Verificarea tuturor informaţiilor legate de produsele antiseptice pentru igiena
mâinilor (inclusiv respectarea normelor europene în vigoare) conferã siguranţã
procedurilor la care acestea sunt folosite [7,9,15,32]. IV
Recomandare Se recomandã ca înainte de a lua decizia de cumpãrare a produselor antiseptice
pentru igiena mâinilor, unitãţile sanitare sã evalueze sistemele de distribuire ale
acestor produse pentru a asigura furnizarea lor adecvatã [7,9,15,19,138]. B
Argumentare Modalitatea corectã de distribuire asigurã cantitatea optimã de agent antiseptic III
pentru eficacitate maximã [7,9,15,138]. IV
Recomandare Se recomandã ca unitãţile sanitare neonatale sã utilizeze soluţii antiseptice
distribuite în flacoane mici şi cu pompã dozatoare încorporata în flacon (verificând
în prealabil dacã doza distribuitã celei dozei eficace definitã de producãtor)
[7,9,15,138]. B
Argumentare Un volum mic, de 0,2-0,5 ml, de soluţie antisepticã nu este mai eficace decât
spãlarea cu sãpun simplu şi apã iar 1 ml de soluţie este mai puţin eficient decât III
3 ml [7,15,19,45]. IV
Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate sanitarã sã asigure plasarea flacoanelor cu produs
antiseptic în locuri strategice, unde dezinfecţia mâinilor este indispensabilã:
patul/incubatorul pacientului, chiuvete, ambulanţã, etc. [15,90]. C
Argumentare Plasarea produselor antiseptice la distanţã de locurile strategice este un factor de
risc pentru proasta aderenţã la practicile de igienã a mâinilor [15]. IV
Standard Medicii, asistentele şi îngrijitoarele de curãţenie trebuie sã noteze data începerii
flaconului de antiseptic pe flacon şi sã limiteze folosirea acestuia în funcţie de
condiţiile de utilizare şi de diminuarea titrului alcoolic prin evaporare [7,15,19,32]. C
Argumentare Contaminarea în cursul manipulãrilor nu permite respectarea ansamblului criteriilor
de eficacitate (doza eliberatã conform cu recomandãrile producãtorului, absenţa
refluxului în sistemul de distribuţie, absenţa contaminãrii flaconului şi a sistemului
de distribuţie) [15]. IV
Standard Asistenta şefã trebuie sã se asigure cã antisepticele sunt pãstrate în flacoanele
originale [31]. C
Argumentare Legislaţia în vigoare interzice atât transvazarea antisepticelor în alte flacoane cât
şi recondiţionarea flaconului original, din cauza riscului de contaminare şi pentru a
nu se pierde informaţiile de pe eticheta produsului [9,15,31]. IV
Standard Unitãţile sanitare trebuie sã achiziţioneze produse antiseptice ce conţin alcool în
concentraţie de 60-95% [7,10,15,19]. C
Argumentare Soluţiile alcoolice cu concentraţia recomandatã sunt cele mai eficace; concentraţiile
mai mari sunt mai puţin potente, explicaţia fiind proprietatea alcoolului de a
denatura proteinele (acestea nu pot fi denaturate uşor în absenţa apei) [7,10,15,23]. IV
Standard Fiecare unitate sanitarã trebuie sã se asigure cã produsele pe bazã de alcool
(hidroalcoolice) sunt pãstrate departe de temperaturi înalte sau de flãcãri, în acord
cu recomandãrile pentru paza contra incendiilor [7,15,19]. C
Argumentare Alcoolul este inflamabil. Punctul de aprindere al produsului alcoolic pentru frecarea
mâinilor este de aproximativ 21-24°C şi depinde de tipul şi de concentraţia sa.
Aplicarea alcoolului pe mâinile ude creşte riscul de aprindere la contactul cu
metalele [7,15,19]. IV
Standard Unitatea sanitarã trebuie sã achiziţioneze sãpun simplu sub formã de sãpun
lichid [7,9,15,32]. B
Argumentare Sãpunul solid nu este recomandat pentru cã prin manipulare se poate contamina cu
microorganisme patogene şi poate induce contaminarea mâinilor personalului cu III
bacili gram-negativi [7,9,15,17,19,32,120-123]. IV
Standard Unitatea sanitarã trebuie sã instruiascã personalul medical sã nu adauge sãpun în
dispozitivul de furnizare (distribuţie) parţial golit [7,9,15,19,32]. C
Argumentare Adãugarea de sãpun într-un flacon/recipient parţial golit poate conduce la
contaminarea bacterianã a sãpunului [7,15,31]. IV
Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate sanitarã sã instruiascã personalul medical pentru
diminuarea riscului de apariţie a dermatitei iritante de contact cu produsele
antiseptice [115-118]. B
Argumentare Folosirea frecventã (de 2 ori/zi) a loţiunilor şi cremelor care conţin hidratanţi şi
grãsimi/uleiuri care cresc hidratarea pielii poate preveni şi trata dermatitele IIa
iritante de contact determinate de produsele folosite pentru igiena mâinilor III
[15,139,141]. IV
Recomandare Se recomandã ca unitãţile sanitare sã achiziţioneze pentru frecarea mâinilor
produse pe bazã de alcool (hidroalcoolice) care conţin emoliente [15,139,141]. B
Argumentare Emolientele protejeazã pielea de uscãciune şi scad riscul de dermatitã, crescând IIa
complianţa personalului la practicile pentru igiena mâinilor [7,15,115-118,139,141]. III
Recomandare Se recomandã ca personalul medical sã nu îşi spele mainile dupã fiecare aplicare
de soluţie pe bazã de alcool (hidroalcoolicã) [7,15]. B
Argumentare Spãlarea mâinilor dupã aplicarea soluţiilor antiseptice pe bazã de alcool creşte IIa
riscul de dermatitã [7,15,19,115-118,139,141]. III
Standard Unitãţile sanitare trebuie sã se asigure cã activitatea de prevenire a infecţiilor
nozocomiale face parte din obligaţiile profesionale ale personalului medical şi este
înscrisã în fişa postului fiecãrui salariat [7,15,31]. B
Argumentare Comportamentul igienic al personalului medical include portul echipamentului şi IIa
mai ales igiena mâinilor şi face parte din mãsurile de prevenire a infecţiilor III
nozocomiale [7-10,13,15,17,19,31,34-35,53,65,66,67-76]. IV
Standard Fiecare unitate spitaliceascã trebuie sã considere igiena mâinilor ca prioritate în
cadrul prevenirii infecţiilor nozocomiale şi sã asigure suportul financiar, educaţia
personalului medical, organizarea muncii şi facilitarea accesului permanent la
resursele materiale necesare igienei mâinilor [7,15,17,19,22,31,32,109]. C
Argumentare Materialele în cantitate suficientã şi menţinute mereu funcţionale cresc aderenţa la
aplicarea practicilor recomandate pentru igiena mâinilor [7,15,31,32,53]. IV
Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate spitaliceascã sã asigure personal calificat suficient
la nivelul secţiilor de neonatologie şi mai ales la nivelul celor de terapie intensivã
neonatalã [15,31]. B
Argumentare Incidenţa infecţiilor nozocomiale se coreleazã cu numãrul de pacienţi raportat la
numãrul personalului medical (în neonatologie infecţiile cu stafilococ sunt de 16 ori
mai frecvente dacã existã o asistentã la 7 copii şi de 7 ori mai rare dacã existã o
asistentã la 3 copii) [100]. IIa
Argumentare Media numãrului de indicaţii de spãlare a mâinilor variazã în funcţie de specificul
secţiei: asistentele din serviciul de pediatrie au 8 indicaţii/orã iar cele din IIa
terapie intensivã 20 indicaţii/orã [89,100]. III
Standard Fiecare secţie de Neonatologie trebuie sã asigure instruirea personalului privind
importanţa, tehnicile corecte şi indicaţiile fiecãrei metode de efectuare a igienei
mâinilor ca parte principalã a planului de mãsuri de prevenire a infecţiilor
nosocomiale [31]. C
Standard Fiecare unitate spitaliceascã trebuie sã aibã un protocol clar de colaborare pentru
controlul infecţiilor nosocomiale cu Serviciul de Supraveghere, Prevenire şi Control
al Infecţiilor Nosocomiale (SPCIN) [31]. C
Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate sã aibã un protocol clar pentru igiena mâinilor
personalului pentru fiecare tip de activitate medicalã şi de îngrijire în parte,
conceput pe baza recomandãrilor prezentului ghid [31]. C
┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standard │Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea │
│ │cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recomandare│Recomandãrile prezintã un grad scãzut de flexibilitate, nu au forţa standardelor, iar │
│ │atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi documentat.│
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Opţiune │Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul cã mai │
│ │multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi cã diferiţi medici pot lua decizii diferite. │
│ │Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesitã justificare. │
└───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Grad A │Necesitã cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de │
│ │calitate publicate pe tema acestei recomandãri (nivele de dovezi Ia sau Ib). │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad B │Necesitã existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe │
│ │tema acestei recomandãri (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad C │Necesitã dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din │
│ │experienţa clinicã a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de │
│ │dovezi IV). Indicã lipsa unor studii clinice de bunã calitate aplicabile direct acestei │
│ │recomandãri. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Grad E │Recomandãri de bunã practicã bazate pe experienţa clinicã a grupului tehnic de elaborare a │
│ │acestui ghid. │
└───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nivel Ia │Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel Ib │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIa │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fãrã randomizare, bine conceput. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IIb │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de la │
│ │mai multe centre sau echipe de cercetare. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel III │Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute. │
├───────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Nivel IV │Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţã clinicã a unor experţi recunoscuţi│
│ │ca autoritate în domeniu. │
└───────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Microorganisme prezente permanent pe stratul superficial (cornos) │ │
│ REZIDENTĂ al pielii │ TRANZITORIE │
│ Previne colonizarea cu alte microorganisme potenţial patogene │ │
│ Antisepticele au o acţiune mai limitatã pe flora rezidentã decât │ │
│ pe flora tranzitorie │ │
├───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┬─────────────────────┼────────────────────────────┤
│Gen │Gen │ │ │ │
│Staphylococcus │Corynebacterium │Gen │Alte │Flora de contaminare │
│ │Prezent pe tot tegumentul│Propionibacterium │microorganisme │recentã │
├─────────────┬───────────┬─────────┼────────────┬────────────┼──────────┬────────────┼─────────┬───────────┼────────────────────────────┤
│specie │localizare │densitate│specie │localizare │specie │localizare │gen │note │Poate fi eliminatã prin │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │igienã corectã │
├─────────────┼───────────┼─────────┼────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────────────────────┤
│S.epidermidis│Toate │ │C.lipophiles│Abundent la │P. acnes │Apare la │Microco- │Specii: │Definiţie: Microorganisme ce│
│ │zonele, │ │ │nivelul: │ │pubertate la│ccus │M. luteus │contamineazã recent pielea │
│ │mai ales: │ │ │- nãrilor │ │nivelul: │ │M. varians │şi care provin: │
│ │-faţa, nãri│ Zone │ │- perineului│ │- zonelor │ │ │- din tubul digestiv propriu│
│ │-axile │ umede: │ │- spaţiilor │ │bogate în │ │ │- de la pacienţi colonizaţi │
├─────────────┼───────────┤10^3-10^6│ │interdigi- │ │acizi graşi ├─────────┼───────────┤sau infectaţi │
│S.haemoli- │Zone umede:│UFC*/cmý │ │tale │ │liberi (pie-│Strepto- │Grup A │- din mediu sau de pe │
│ticus │-braţe, │ │ │ │ │lea capului,│coccus │Grup C │materiale contaminate │
│ │-coapse │ │ │ │ │aripi nazale│ │Grup G │ │
│ │-spaţii in-│ │ │ │ │faţã) │ │ │ │
│ │terdigitale│ │ │ │ │- mucoaselor│ │ │La pacienţi spitalizaţi │
├─────────────┼───────────┤ Zone │ │ │ │- canalului ├─────────┼───────────┤reflectã ecosistemul │
│S. hominis │- axile │uscate: │ │ │ │foliculului │Brevi- │Spaţii │microbian spitalicesc │
│ │- inghinal │10-10^3 │ │ │ │sebaceu (la │bacterium│interdi- │ │
│ │- perineu │UFC/cmý │ │ │ │suprafaţã) │ │gitale │ │
├─────────────┼───────────┤ ├────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────────────────────┤
│S. aureus │19-40% din │ │C. jeikeium │- 18% pe │P. granu- │ │Bacili │Gen │Alcãtuire: │
│ │populaţie │ │ │mâinile │losum │ │Gram │Acineto- │- Enterobacterii │
│ │la nivelul:│ │ │personalului│ │ │negativi │bacter │- Pseudomonas spp(din mediu)│
│ │- nãrilor │ │ │medical │ │ │ │(A.jonsoni,│- Streptococcus grup A │
│ │- axilelor │ │ │- 11-36% la │ │ │ │A. lwoffi) │- Enterococcus spp. │
│ │- inghinal │ │ │sãnãtoşi │ │ │ │prezent │- Staphylococcus aureus │
│ │ │ │ │- 13-79% la │ │ │ │mai ales la│- Candida albicans │
│ │ │ │ │bolnavi │ │ │ │pacienţi cu│(imunodeprimaţi, DZ) │
│ │ │ │ │- 40-82% │ │ │ │patologie │- Spori de Bacillus spp. şi │
│ │ │ │ │la imuno- │ │ │ │renalã │Clostridium spp. │
│ │ │ │ │deprimaţi │ │ │ │ │ │
├─────────────┼───────────┼─────────┼────────────┼────────────┼──────────┼────────────┼─────────┼───────────┼────────────────────────────┤
│S.epidermidis│Specii │4-7 │C. │Portaj în │P. │ │Malasse- │Micelii şi │ │
│S. haemoli- │principale │log(10)/ │urealyticum │mediu de │avidum │ │zia │levuri în │În mediu spitalicesc mânile │
│ticus │la nivelul │cmý │ │spital │ │ │furtur │zone │pot fi contaminate cu: │
│S. hominis │mâinilor │ ├────────────┼────────────┤ │ │ │cutanate │- Klebsiella spp. │
│S. simulans │ │ │C. jeikeium │Specii │ │ │ │lipidice. │- Enterobacter spp. │
│ │ │ │C. │principale │ │ │ │Apare la │ │
│ │ │ │urealyticum │nivelul │ │ │ │pubertate │ │
│ │ │ │ │mâinilor │ │ │ │ca şi P. │ │
├─────────────┼───────────┼─────────┼────────────┼────────────┤ │ │ │acnes ├────────────────────────────┤
│S. haemoli- │Predominã │ │C.lipophiles│Predominã │ │ │ │ │Aceste microorganisme nu se │
│ticus + │în spaţiile│ │C. │în spaţiile │ │ │ │ │pot multiplica şi nu pot │
│Coryne- │inter- │ │urealyticum │inter- │ │ │ │ │supravieţi pe piele din │
│bacterium │digitale │ │C. minutissi│digitale │ │ │ │ │cauza efectului protector al│
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │florei rezidente şi/sau a │
│ │ │ │mum + S. │ │ │ │ │ │unui mediu uscat şi rece │
│ │ │ │haemoliticus│ │ │ │ │ │ │
└─────────────┴───────────┴─────────┴────────────┴────────────┴──────────┴────────────┴─────────┴───────────┴────────────────────────────┘
┌───────────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Zona │ Localizare │ Densitatea florei │ Alcãtuirea │
│ │ │ microbiene cutanate│ florei cutanate │
├───────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Zone lipidice: │Cap, trunchi │ 10^6-10^7 UFC/cmý │Flora este constituitã mai │
│bogate în glande sebacee │ │ │ales din microorganisme │
│ │ │ │anaerobe, în special │
│ │ │ │Propionibacterium acnes │
├───────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Zone umede: │Axile, perineu, pliuri │ │ │
│bogate în glande sudoripare│interdigitale, palme │ 10^5-10^8 UFC/cmý │ │
├───────────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Zone uscate: │Dosul mâinilor, faţa │ 10^3-10^4 UFC/cmý │90% din florã este reprezen- │
│sãrace în glande sebacee │externã a membrelor │ │tatã de coci Gram pozitivi. │
│şi sudoripare │ │ │Exceptie fac zonele de la │
│ │ │ │nivelul inelelor sau a unui │
│ │ │ │pansament ocluziv unde existã│
│ │ │ │bacili Gram negativi │
└───────────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────────────────┘
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Localizare │ Densitate bacterianã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mâini │4-7 log10/cmý │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Antebraţe şi plica cotului │1,2-5,6 log(10)/cmý din care 2,1 log(10)/cmý corynebacterii │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Foliculi pilosebacei │3,5-5,6 log(10)/cmý stafilococi si 5 log(10)/cmý propionibacterium spp. │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────┬────────────────────────────────────────────────────┬───────┬────────┬────────┬─────────┐
│Nivel de risc │ │Spãlare│ Dezin- │ Dezin- │ Dezin- │
│ infecţios │ Indicaţii │simplã │ fecţie │ fecţie │ fecţie │
│ │ │ │igienicã│chirur- │igienicã │
│ │ │ │ prin │gicalã │şi chi- │
│ │ │ │spãlare │ prin │rurgicalã│
│ │ │ │(spãlare│spãlare │ prin │
│ │ │ │igienicã│(spãlare│ frecare │
├──────────────┤ │ │ anti- │chirur- │(frecare │
│ │ │ │septicã │gicalã) │ anti- │
│ Obiectiv │ │ │deconta-│ │ septicã │
│ │ │ │minare) │ │ şi chi- │
│ │ │ │ │ │ rurgi │
│ │ │ │ │ │ calã) │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│Nivel minim │La sosirea în serviciu, plecarea din locul de munca │ + │ +/- │ │ - │
│- eliminã ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│murdãria │Gesturi contaminante de viaţa obişnuitã (înainte şi │ │ │ │ │
│- reduce flora│dupã masã, dupã folosirea toaletei, batistei, mãştii│ │ │ │ │
│tranzitorie │faciale sau a altui obiect murdar sau posibil │ │ │ │ │
│ │contaminat, dupã trecerea mâinii prin pãr) │ + │ +/- │ │ - │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Murdãrie vizibilã (biologicã, chimicã, mineralã, │ │ │ │ │
│ │medicamentoasã) │ + │ + │ + │ - │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Pudrã pe mâini │ + │ + │ + │ - │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Mâini umede │ + │ + │ + │ - │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Surse de apã îndepartate sau absente (ambulanţa) │ + / -│ + / - │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Urgenţe (apnee de prematuritate) │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Examinarea pacientului (înainte şi dupã) │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Orice procedurã cu scop diagnostic sau terapeutic │ │ │ │ │
│ │(înainte şi dupã) │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Dupã scoaterea mãnuşilor │ + │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Îngrijiri non-invazive sau de confort (înainte şi │ │ │ │ │
│ │dupã) │ + │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Între 2 secvenţe de îngrijire la acelaşi pacient │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Între 2 pacienţi fãrã risc particular │ + │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Înainte şi dupã scoaterea mãnuşilor (sterile sau │ │ │ │ │
│ │nesterile) │ + │ + │ │ + │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│Nivel │Proceduri invazive: cateter i.v. periferic, │ │ │ │ │
│intermediar │injecţie, sondã (înainte şi dupã) │ │ + │ │ + │
│-eliminã flora├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│tranzitorie │Înainte de manipularea dispozitivelor i.v., a │ │ │ │ │
│ │tuburilor de dren, a sondelor │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Îngrijirea plãgilor sau tehnici aseptice - │ │ │ │ │
│ │pansament (înainte şi dupã) │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Toaleta nou-nãscutului (bont ombilical, regiune │ │ │ │ │
│ │ocularã), termometrizare │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Succesiuni de gesturi cu risc de contaminare la │ │ │ │ │
│ │acelaşi pacient │ │ + │ │ ++ │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Îngrijiri la pacienţi izolaţi septic sau pentru │ │ │ │ │
│ │protejare (înainte şi dupã) │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Manipulare probel biologice, cadavre, deşeuri (dupã │ │ │ │ │
│ │scoaterea mãnuşilor) │ │ + │ │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Contact accidental cu sânge, lichide biologice │ │ + │ │ ++ │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│Nivel inalt │Înainte de orice act chirurgical, obstetrical sau │ │ │ │ │
│-eliminã flora│radiologie intervenţionalã │ │ │ + │ + │
│tranzitorie şi├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│- reduce flora│Înaintea oricãrui act invaziv care necesitã asepsie │ │ │ │ │
│rezidentã │de tip chirurgical: instalarea de dispozitive │ │ │ │ │
│ │medicale (cateter central, dren pleural/abdominal, │ │ │ │ │
│ │puncţie lombarã) │ │ │ + │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Punct de apã absent sau neadaptat spãlãrii │ │ │ │ │
│ │chirurgicale │ │ │ + / - │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Între 2 intervenţii chirurgicale de scurtã duratã │ │ │ │ │
│ │care fac parte din aceeaşi clasã de contaminare │ │ │ │ │
│ │"curatã" │ │ │ + │ + │
│ ├────────────────────────────────────────────────────┼───────┼────────┼────────┼─────────┤
│ │Între 2 timpi operatori în cursul aceleiaşi │ │ │ │ │
│ │intervenţii, în timpul schimbãrii mãnuşilor │ │ │ + │ + │
└──────────────┴────────────────────────────────────────────────────┴───────┴────────┴────────┴─────────┘
┌─────────────┐
│ │
│ Procedura │
│ │
└──────┬──────┘
│
│
┌────────────────────┴────────────────────┐
┌────┴──────┐ ┌─────┴──────┐
│ │ │ │
│ NON │ │ │
│ INVAZIV │ │ INVAZIV │
│ │ │ │
└─────┬─────┘ └─────┬──────┘
│ │
│ │
┌───────┴───────┐ ┌────────┴───────────┐
┌────┴─────┐ ┌─────┴──────┐ ┌────┴──────┐ ┌─────┴──────┐
│ │ │ │ │ │ │ │
│ Urgenţã │ │ Risc │ │ Risc │ │ │
│ │ │ particular │ │ particular│ │ Urgenţã │
│ │ │ │ │ │ │ │
└─────┬────┘ └────┬───────┘ └─────┬─────┘ └───────────┬┘
│ │ │ │
┌────┐ │ ┌────┐ │ ┌────┐ ┌────┐ │ ┌────┐ ┌────┐ │
│ DA │ │ │ NU │ │ │ DA │ │ NU │ │ │ DA │ │ DA │ │
└────┘ │ └────┘ │ └────┘ └────┘ │ └────┘ └────┘ │
│ │ │ │
│ │ │ │
┌─────────┐ │ ┌─────────┐ │ ┌─────────┐ ┌─────────┐ │ ┌─────────┐ ┌─────────┐ │
│ │ │ │ │ │ │ SPĂLARE │ │ SPĂLARE │ │ │ SPĂLARE │ │ │ │
│ FRECARE │ │ │ FRECARE│ │ │ simplã │ │ simplã │ │ │ chirur- │ │ FRECARE │ │
│ hidro- ├─┘ │ hidro- ├─┴─┤ SPĂLARE │ │ ├─┴─┤ gicalã │ │ hidro- ├─┘
│alcoolicã│ │alcoolicã│ │igienicã/│ │ │ │ │ │alcoolicã│
│ │ │ │ │ anti- │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ septicã │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ FRECARE │ │ FRECARE │ │ FRECARE │ │ │
│ │ │ │ │ hidro- │ │ hidro- │ │ chirur- │ │ │
│ │ │ │ │alcoolicã│ │alcoolicã│ │ gicalã │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┘ └─────────┘ └─────────┘ └─────────┘ └─────────┘ └─────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Dezinfecţie chirurgicalã a mâinilor prin frecare = 1 spãlare simplã + 2 frecãri │
│ cu produs pe bazã de alcool (hidroalcoolic) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- dezgoliţi mâinile şi antebraţele pânã la coate │
│- udaţi cu apã potabilã/de la reţea mâinile şi pumnii (antebraţele pânã la coate în secţiile de │
│nou-nãscuţi) │
│- aplicaţi o dozã de sãpun simplu (non-antimicrobian) lichid │
│- spãlaţi fiecare mânã (spaţii interdigitale, periunghiale, pulpa degetelor, pumnul) ~15 secunde │
│- clãtiţi abundent sub jet de apã │
│- ştergeţi mâinile prin tamponare cu prosop de unicã folosinţã, nesteril │
│- închideţi robinetul (dacã nu este automat) cu prosopul utilizat ( 30-60 sec. ) │
│- aruncaţi prosopul în pubelã, fãrã a o atinge cu mâna │
│Recomandare: mãnuşile nu exclud spãlarea simplã a mâinilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- udaţi cu apã potabilã/de la reţea, mâinile şi pumnii │
│- luaţi o dozã (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta produsului) de produs indicat│
│pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor (sãpun sau soluţie antisepticã) recomandat pentru uz sanitar şi │
│testat conform standardului EN 1499 │
│- spãlaţi fiecare mânã (spaţii interdigitale, periunghiale, pulpa degetelor şi pumnul) ~30 secunde │
│- clãtiţi abundent sub jet de apã, de la zonele distale spre cele proximale, mâna fiind orientatã cu │
│vârfurile degetelor în sus pentru a evita orice contaminare din mediu │
│- uscaţi prin tamponare cu prosop de unicã folosinţã, nesteril │
│- închideţi robinetul (daca nu este automat) cu prosopul utilizat ( 1 - 2 min. ) │
│- aruncaţi prosopul în pubelã, fãrã a o atinge cu mâna │
│Recomandare: spãlarea antisepticã trebuie facutã chiar înante de realizarea îngrijirii utilizând │
│punctul de apã cel mai apropiat │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- puneţi boneta pe cap şi masca astfel încât sã acopere complet nasul şi gura │
│- pregãtiţi, la nevoie, pilã/perie de unghii şi/sau suport/burete impregnat cu antiseptic, toate │
│sterile, de unicã utilizare │
│- spãlare în 3 timpi: │
│1. - udaţi cu apã sterilã mâinile, pumnii şi antebraţele pânã la coate │
│ - aplicaţi o (primã) dozã de ~3-5 ml (conform informaţiilor producãtorului) de produs indicat pentru│
│ dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor (sãpun/soluţie antisepticã) recomandat pentru uz sanitar şi │
│ testat conform EN 12791 │
│ - spãlaţi mâinile şi antebraţele, de la vârfurile degetelor pânã la coate timp de ~ 2 minute (câte │
│ 1 minut de fiecare parte: dreaptã şi stângã) │
│ - menţineţi mâinile în sus (deasupra nivelului coatelor) în timpul întregii proceduri │
│ - clãtiţi abundent sub jet de apã mâinile, pumnii, antebraţele, coatele │
│2. - luaţi încã o dozã (a doua) de produs antiseptic (dacã peria nu este impregnatã cu produs │
│ antiseptic) sau înlocuiţi-o cu burete impregnat cu produs antiseptic │
│ - periaţi unghiile (dacã este nevoie) timp de ~1 minut (30 secunde/mânã) cu riscul lezãrii pielii │
│ - clãtiţi abundent sub jet de apã mâinile, pumnii, antebraţele, coatele aproximativ 1 minut │
│3. - luaţi încã o dozã (a treia) de produs antiseptic │
│ - spãlaţi mâinile, pumnii şi antebraţele timp de ~ 3 minute, insistând asupra mâinilor (1 minut/mânã│
│ şi 30 secunde/antebraţ) │
│ - clãtiţi abundent sub jet de apã mâinile, pumnii şi antebraţele │
│ - uscaţi prin tamponament cu prosop steril de unicã folosinţã, câte unul pentru fiecare parte │
│ ( dreapta şi stânga) mergând de la mâini cãtre coate │
│ - aruncaţi prosopul în pubelã, fãrã a o atinge cu mâna ( ~5-6 min. ) │
│ - menţineţi mâinile în sus pe toatã durata procedurii. │
│ - mentineţi aceastã poziţie în timpul îmbrãcãrii halatului steril │
│Recomandare: dupã ~2 ore poate fi necesarã reînnoirea dezinfecţiei mâinilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- mâinile trebuie sã fie curate (fãrã murdãrie şi fãrã pudrã de la mãnuşi) şi uscate │
│- aplicaţi în cãuşul palmelor o dozã (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta │
│produsului) ~3-5 ml. de produs indicat pentru dezinfecţia igienicã a mâinilor prin frecare (produs │
│antiseptic pe bazã de alcool - soluţie sau gel hidroalcoolic) recomandat pentru uz sanitar şi testat │
│conform EN 1500 │
│- frecaţi viguros mâinile (suprafaţa palmarã, dorsalã, spaţiile interdigitale, vârfurile degetelor, │
│unghiile, falangele) conform procedeului standard de frecare a mâinilor care include 6 etape │
│obligatorii │
│- se repetã frecarea pânã la impregnarea produsului în piele/uscarea mâinilor ( ~30 sec. ) │
│Repetaţi procedura pentru fiecare etapã de 5 ori înainte de a trece la etapa urmãtoare │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Varianta 1 │
│- spãlaţi cu apã potabilã/de reţea şi sãpun simplu mâinile şi antebraţele pânã la coate (spãlare │
│simplã) │
│- periaţi unghiile 1 minut (30 secunde/mânã) dacã este nevoie │
│- clãtiţi abundent sub jet de apã mâinile, pumnii, antebraţele, coatele ( ~3-5 min. ) │
│- uscaţi complet mâinile prin ştergere cu prosop de unicã folosinţã │
│- aplicaţi o dozã (conform informaţiilor furnizate de producãtor pe eticheta produsului) de ~3-5 ml │
│produs dezinfectant indicat pentru dezinfecţia chirurgicalã a mâinilor recomandat pentru uz sanitar şi │
│testat conform EN 12791 │
│- frecaţi mâinile, antebraţele şi coatele cu produs dezinfectant pânã la uscarea pielii │
│- frecaţi mâinile şi antebraţele pânã la coate cu produs dezinfectant pânã la uscarea pielii │
│Varianta 2 (pentru intervenţii de scurtã duratã, recomandatã în Franţa, Germania, Austria) │
│- frecaţi mâinile, antebraţele şi coatele cu produs dezinfectant pânã la uscarea pielii │
│- frecaţi mâinile şi antebraţele pânã la coate cu produs dezinfectant pânã la uscarea pielii │
│Frecarea mâinilor se face conform procedeului standard care include 6 etape obligatorii, pânã la │
│impregnare totalã cu produs dezinfectant şi uscarea completã a mâinilor │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Etape obligatorii prevãzute de procedeul standardizat pentru frecarea mâinilor │
│Etapa 1: palmã pe palmã │
│Etapa 2: palma mâinii drepte pe dosul mâinii stangi şi palma mâinii stângi pe dosul mâinii drepte │
│Etapa 3: palmã pe palmã cu degetele intercalate (pentru dezinfecţia spaţiilor interdigitale) │
│Etapa 4: dosul degetelor îndoite pe palma opusã (strângerea şi frecarea degetelor unei mâini în palma │
│ celeilalte mâini) │
│Etapa 5: frecare prin rotaţie a policelui drept cu palma stângã/policele stâng cu palma dreaptã │
│Etapa 6: frecare prin rotaţie cu mişcãri înainte şi înapoi cu degetele împreunate ale mâinii drepte │
│ aplicate în podul palmei stângi şi invers │
│ │
│ │
│ *) │
│ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Mãnuşi sterile │Mãnuşi nesterile (de examinare/medicale) │ Fãrã mãnuşi │
│ │ │(excepţie în caz de precauţii de contact) │
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Orice procedurã: │Posibilitatea contactului cu sânge/fluide │Absenţa posibilitãţii expunerii la sânge, │
│- chirurgicalã │ale corpului (secreţii, excreţii) şi cu │fluide ale corpului sau la mediu │
│- obstetricalã (naştere vaginalã) │obiecte visibil murdãrite de acestea │contaminat │
│- radiologicã invazivã │Contact direct cu pacientul │Contact direct cu pacientul │
│- acces vascular central │- sânge │- mãsurarea: - tensiunii arteriale │
│- prepararea nutriţiei parenterale │- mucoase │- pulsului │
│- prepararea medicaţiei pentru │- piele lezatã (neintactã) │- temperaturii │
│chimioterapie │- prezenţa posibilã sau certã a │- efectuarea de injecţii subcutane, │
│- la nou-nãscuţi în caz de: │ microorganismelor patogene │ intramusculare │
│ ● intubaţie trahealã │- epidemii │- spãlarea şi îmbrãcarea pacientului │
│ ● cateter vascular central │- urgenţe │- transportul pacientului │
│ (ombilical arterial/venos, │- efectuarea de injecţii intravenoase │- îngrijirea ochilor, urechilor (fãrã │
│ epicutaneo-cav) şi periferic │- întreruperea liniei intravenoase │ secreţii) │
│ ● exsangvinotransfuzie │- sângerare/recoltare de sânge │- manipularea oricãrei linii vasculare în │
│ ● cateter uretral │- examinare pelvicã şi vaginalã │ absenţa sângerãrii │
│ ● puncţie pleuralã │- aspirarea fãrã sistem închis a sondei │ │
│ ● puncţie pericardicã │ endotraheale │ │
│ ● puncţie abdominalã │- sonda gastricã/duodenalã │ │
│ ● puncţie lombarã │Contact indirect cu pacientul │ │
│ │- golirea de recipiente cu secreţii/ │Contact indirect cu pacientul │
│ │ excreţii │- utilizarea telefonului │
│ │- manipularea şi curãţarea instrumentelor │- scrisul în dosarul pacientului │
│ │- manevrare de deşeuri (biologice, │- administrarea oralã de medicamente │
│ │ menajere) │- distribuirea/colectarea tãvilor cu │
│ │- curãţarea scurgerilor de fluide │ alimente │
├────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤- ridicarea şi înlocuirea lenjeriei │
│Mãnuşile medicale trebuie: │ pentru pat │
│ ● pãstrate în pachetul/cutia originalã pânã la folosire │- plasarea echipamentului de ventilaţie │
│ ● sã fie disponibile la punctul de îngrijire a pacientului │ non-invazivã (tub de oxigen) │
│ ● sã fie folosite numai dacã sunt integre │- mutarea mobilierului pacientului │
│Utilizarea mãnuşilor nu modificã şi nu înlocuieşte indicaţiile pentru igiena │ │
│mâinilor cu apã şi sãpun sau frecarea mâinilor cu produs pe bazã de alcool │ │
│Dupã îndepãrtarea mãnuşilor, mâinile trebuie spãlate/frecate cu apã şi sãpun/ │ │
│antiseptice │ │
│ - dacã nu sunt folosite corect, mãnuşile sunt un risc pentru transmiterea │ │
│ microorganismelor şi producerea infecţiei │ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Procedura / │ │ │
│ Mãnuşi │ Punerea mãnuşilor │ Scoaterea mãnuşilor │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Mãnuşi │Înainte de utilizarea mãnuşilor nesterile efectuaţi │1. Prindeti o manusa de la nivelul incheieturii │
│nesterile │igiena mâinilor prin frecare cu produs de frecare pe │ pentru a o scoate fara a atinge pielea antebra- │
│ │bazã de alcool sau prin spãlare cu apã şi sãpun │ tului si indepartati-o de pe mana astfel incat │
│ │1. Scoateţi o mãnuşã din cutia originalã │ manusa sa se intoarca pe dos │
│ │2. Atingeţi numai suprafaţa corespunzãtoare încheie- │2. Tineti manusa scoasa in mana inmanusata si │
│ │ turii mâinii (marginea manşetei) │ introduceti prin alunecare degetele mainii fara │
│ │3. Puneţi prima mãnuşã │ manusa in interior, intre manusa si incheietura.│
│ │4. Luaţi a doua mãnuşã cu mâna goalã şi atingeţi numai │3. Aruncati manusile scoase │
│ │ suprafaţa orespunzãtoare încheieturii mâinii │ │
│ │5. Pentru a evita atingerea pielii antebraţului cu mâna│ │
│ │ înmãnuşatã, întoarceţi suprafaţa externã a mãnuşii │ │
│ │ ce urmeazã a fi îmbrãcatã pe degetele îndoite ale │Dupa scaoterea manusilor efectuati igiena mainilor │
│ │ mâinii înmãnuşate astfel încât sã permitã punerea │prin frecare cu produs de frecare pe baza de alcool│
│ │ mãnuşii în a doua mânã │sau prin spalare cu apa si sapun │
│ │6. Mâinile înmãnuşate nu trebuie sã atingã nimic │ │
│ │ altceva decât ce este definit prin indicaţii şi │ │
│ │ condiţii de utilizare a mãnuşilor │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│Mãnuşi │Scopul acestei tehnici este sã asigure maximum de │1. Îndepãrtaţi prima mãnuşã prin alunecare înapoi │
│sterile │asepsie pentru pacient şi sã protejeze personalul │ cu degetele mâinii opuse prin rularea ei pe dos │
│ │medical de fluidele corpului pacientului. Pentru │ cãtre articulaţia a doua a degetelor (nu se │
│ │aceasta, pielea personalului medical va rãmâne în │ elimina complet) │
│ │contact exclusiv cu suprafaţa internã a mãnuşii şi nu │2. Îndepãrtaţi cealaltã mãnuşã prin întoarcerea │
│ │va avea contact cu nici o altã suprafaţã. Orice eroare │ marginii exterioare pe degetele mâinii parţial │
│ │în aceastã tehnicã conduce la compromiterea asepsiei │ înmãnuşate │
│ │necesitând schimbarea mãnuşilor │3. Îndepãrtaţi mãnuşa prin întoarcerea pe dos în │
│ │1. Înaintea unei proceduri aseptice, efectuaţi igiena │ intregime pentru a se asigura cã pielea este │
│ │ mâinii prin frecarea sau spãlarea mâinilor │ întotdeauna şi exclusiv în contact cu suprafaţa │
│ │2. Verificaţi integritatea ambalajului; deschideţi │ interioarã a mãnuşii │
│ │ primul ambalaj nesteril pentru a expune al doilea │4. Aruncaţi mãnuşile │
│ │ ambalaj steril dar fãrã a-l atinge │5. Efectuaţi igiena mâinilor dupã îndepãrtare │
│ │3. Puneţi al doilea ambalaj steril pe o suprafaţã │ conform recomandãrilor │
│ │ curatã, uscatã fãrã a o atinge şi deschideţi │ │
│ │ ambalajul │ │
│ │4. Folosiţi degetul mare şi indexul mâinii pentru a │ │
│ │ prinde marginea îndoitã a manşetei mãnuşii │ │
│ │5. Introduceţi cealaltã mânã în mãnuşã, prin alunecare,│ │
│ │ dintr-o singurã mişcare, pãstrând manşeta îndoitã/ ├───────────────────────────────────────────────────┤
│ │ pliatã la nivelul încheieturii mâinii │Intervenţii chirurgicale - particularitãţi de │
│ │6. Ridicaţi a doua mãnuşã prin alunecarea degetelor │utilizare a mãnuşilor │
│ │ mâinii înmãnuşate sub manşeta mãnuşii ├───────────────────────────────────────────────────┤
│ │7. Introduceţi prin alunecare, dintr-o singurã mişcare,│Punerea mãnuşilor sterile pentru intervenţie │
│ │ a doua mãnuşã în mâna fãrã mãnuşã, evitând orice │chirurgicalã include aceleaşi secvenţe cu excepţia │
│ │ contact al mâinii înmãnuşate cu o altã suprafaţã │faptului cã: │
│ │ (contactul cu alte suprafeţe constituie compromi- │- este precedatã de pregãtirea chirurgicalã a │
│ │ terea asepsiei şi necesitã schimbarea mãnuşilor) │ mâinilor │
│ │8. Dacã este necesar, dupã punerea mãnuşilor, aranjaţi │- punerea mãnuşilor se efectueazã dupã îmbrãcarea │
│ │ degetele şi spaţiile interdigitale pânã ce mãnuşile │ halatului chirurgical steril │
│ │ sunt bine potrivite │- deschiderea primului ambalaj (non-steril) este │
│ │9. Desfaceţi manşeta primei mâini înmãnuşate, prin │ efectuatã de un asistent │
│ │ alunecare delicatã a degetelor celeilalte mâini în │- al doilea ambalaj (steril) este plasat pe o │
│ │ interiorul îndoiturii, fiind siguri cã evitaţi orice│ suprafaţã sterilã alta decât cea utilizatã │
│ │ contact cu o suprafaţã, alta decât exteriorul │ pentru intervenţie │
│ │ suprafeţei mãnuşii (compromiterea asepsiei necesitã │- mãnuşile ar trebui sã acopere încheieturile │
│ │ schimbarea mãnuşilor) │ halatului steril │
│ │10. Mâinile cu mãnuşi trebuie sã atingã exclusiv │ │
│ │ dispozitive sterile sau zone ale corpului pacien- │ │
│ │ tului dezinfectate în prealabil │ │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Factori de risc pentru proasta aderenţã la practicile de igienã a mâinilor │
│ (nerespectarea recomandãrilor) │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Medic, mai degrabã decât asistentã │
│Sex masculin │
│Unitate de terapie intensivã │
│Program de lucru în zilele din timpul sãptãmânii, comparativ cu zilele din │
│weekend │
│Purtarea de mãnuşi, halat │
│Chiuvetã automatã │
│Activitãţi cu înalt risc de transmitere a infecţiei │
│Numãr mare de oportunitãţi pentru igiena mâinii/orã în îngrijiriea pacientului│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Factori de auto-raportare (motive invocate) pentru proasta aderenţã la │
│ igiena mâinilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Produse pentru igiena mâinilor care produc iritaţie şi uscãciune a │
│tegumentelor mâinilor │
│Chiuvete localizate prost sau inexistente │
│Lipsa de produse pentru igiena mâinilor (sãpun/antiseptice, prosop pentru │
│ştergerea mâinilor) │
│Timp insuficient din cauza suprasolicitãrii ("prea ocupat") │
│Personal puţin/muncã multã │
│Prioritatea acordatã procedurii necesare pacientului ("pacientul trebuie sã │
│aibã prioritate") faţã de respectarea regulilor de igienã) │
│Risc scãzut de achiziţie a infecţiei de la pacient (pacient neizolat) │
│Întreruperea activitãţii de îngrijire a pacientului/contactul indirect cu │
│pacientul (echipament etc.) │
│Purtarea de mãnuşi conferã convingerea cã este inutilã nevoia de igienã a │
│mâinii │
│Igiena mâinilor nu este importantã la pacientul în tratament cu antibiotice │
│Durata prea mare pentru efectuarea igienei mâinilor │
│Lipsa de educaţie, experienţa, cunoştinţe din ghiduri/protocoale referitoare │
│la igiena mâinilor │
│Uitarea sau lipsa de preocupare pentru igiena mâinilor │
│Nu existã modele - colegi sau superiori - care respectã igiena mâinilor │
│Scepticism privind valoarea igienei mâinilor │
│Nu agreazã recomandãrile pentru igiena mâinilor │
│Lipsa de informaţie ştiinţificã depre impactul definitiv al igienei mâinilor │
│asupra ratei infecţiilor asociate îngrijirilor sãnãtãţii │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Bariere percepute suplimentar în efectuarea adecvatã a igienei mâinilor │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lipsa de participare activã în promovarea igienei mâinilor la nivel individual│
│şi instituţional │
│Lipsa de rol al modelului care respectã igiena mâinilor │
│Lipsa de sancţiuni administrative sau de recompense │
│Lipsa încurajãrii responsabilitãţii personale pentru efectuarea igienei │
│mâinilor │
│Lipsa de climat instituţional de siguranţã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐
│ Echipament │ │ ferm │ │
│ Recomandãri │ │recomandat │recomandat │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Chiuveta │- loc de îngrijire a pacientului │ x │ │
│ │- camera (salonul) pacientului │ x │ │
│ │- zone utilitare: stocaj dispozitive │ │ │
│ │medicale curate, zona de tratare a │ │ x │
│ │materialului contaminat │ x │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Robinete la chiuvetã (în sectorul │- comandã cu picior, cot, genunchi │ │ x │
│de îngrijire a pacientului) │- anti-stropire (împroşcare) │ │ x │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Apã curentã │- rece │ x │ │
│ │- caldã │ │ x │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Distribuitor de produs pentru │- fixare muralã │ │ x │
│igiena mâinilor │- recipient de unicã folosinţã (cu pompa │ │ │
│ │dozatoare) │ x │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Produs pentru igienã (sãpun/ │ │ │ │
│antiseptic) │- distribuţie de dozã unitarã │ x │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Pubela │- fara capac │ │ x │
│ │- sac de deşeuri de utilizare unicã la │ │ │
│ │fiecare punct de spãlare │ x │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Întreţinere │- echipament curãţat (protocol/ritm) │ │ x │
└───────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘
┌──────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Chiuveta │Recomandãri │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Elementele │Vas - mãrime şi profunzime suficientã pentru a evita stropirea cu apã în timpul spãlãrii│
│necesare │ - fixarea muralã, fãrã sprijin la sol, pentru a facilita întreţinerea solului │
│ │ - structurã netedã, lucioasã, fãrã zone de stagnare a apei (posibilã sursã de │
│ │ proliferare microbianã) │
│ │Robinete - fãrã comandã manualã (comandã cu cot, genunchi, picior) │
│ │Sifon - eventual demontabil, care poate fi dezinfectat prin imersie, chiar sterilizat │
│ │în unitãţi cu risc infecţios crescut │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Materiale │Materialele rezistente la produse dezinfectante obişnuit utilizate în mediu spitalicesc │
│recomandate │(ceramicã, oţel inoxidabil de calitate, rãşini de înaltã densitate) pentru a se evita │
│ │colonizarea lor cu microorganisme din mediul spitalicesc şi sã permitã detartrajul, a │
│ │cãrui frecvenţã este direct legatã de duritatea apei │
├──────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Instalare si │Sistemul instalat trebuie sã rãspundã la principii ergonomice: │
│intretinere: │- lãrgimea vasului sã permita o spãlare uşoarã a mâinilor şi antebraţelor │
│ │- înãlţimea fixãrii chiuvetei trebuie sã ţinã cont de munca în picioare (în mediu │
│ │domestic înãlţimea recomandatã este de 90 cm iar pentru spãlare chirurgicalã a mâinilor │
│ │se recomandã o înãlţime de 1,1 m) │
└──────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Distribuitor de sãpun/produs antiseptic │ Recomandãri │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Distribuitorul │- sã suporte decontaminãri obişnuite şi sã nu existe riscul de│
│ - permite instalarea recipientului/ │coroziune legat de produsul distribuit (în unele unitãţi poate│
│ rezervei şi furnizarea sãpunului │fi necesarã autoclavarea distribuitorului) │
│ lichid/produsului antiseptic │- sã fie rezistent la şocuri (materiale noi derivate din │
│ │rãşini sau plastic pot conveni ca estetica şi cost) │
│Existã 2 tipuri principale de prezentare│- sã nu existe contact între produs şi sistemul de deschidere │
│1. distribuitor acoperit format din: │şi/sau închidere a scurgerii produsului │
│ - placã muralã care permite fixarea │- conţinutul distribuitorului sã se scurga prin gravitaţie │
│ suportului │- sistemul de comandã al distribuitorului trebuie sã fie │
│ - capotã muralã ce protejeazã │adaptat la sectorul vizat: │
│ recipientul │1. sectoare cu risc înalt - sisteme de comandã cu cotul sau │
│ - dispozitivul de distribuţie a │ antebraţul │
│ produsului │2. bloc operator - sisteme ce evitã orice contact cu aparatul,│
│ -comandã cu cotul ce permite scurgerea│ prin comanda cu genunchiul/piciorul sau prin detecţia │
│2. distribuitor deschis format din: │ prezenţei mâinilor (chiuveta tip jgheab/albie) │
│ - suport tip coş │ Comanda prin detecţia prezenţei mâinilor necesitã o │
│ - comandã cu cotul │ alimentare electricã corespunzatoare regulilor aplicabile │
│ │ aparatelor electrice instalate în apropierea unui punct de │
│ │ apã (etanşeitate, izolare, igienã) │
│ │3. sectoare spitaliceşti obişnuite - sisteme acţionate cu │
│ │ cotul sau antebraţul │
│ │4. servicii generale - sisteme cu tijã acţionatã cu cotul, │
│ │antebraţul sau mâna │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recipient/flacon/cartuş │- materiale utilizate pentru rezervor: poletilen de înaltã │
│Sunt disponibile 3 sisteme de │densitate, polipropilen │
│aprovizionare: │- recipientele disponibile sunt, în mod obişnuit, de 2 capa- │
│1. flacon cu reîncãrcare prin sistem de │citãţi: 0,5 l şi 1 l şi pot fi utilizate în acelaşi aparat │
│ pompã sau valvã cu presiune continuã │- alegerea capacitãţii se face în funcţie de: activitate, │
│2. rezervor │numãr de persoane, frecvenţa spãlãrii mâinilor, riscul de │
│3. sistem mixt prin flacon cu rezervor │contaminare a produsului şi tipul de sector: │
│ tampon │- în sectoare spitaliceşti obişnuite şi în cele cu înalt risc │
│ │se preferã sistemul prin cartuş suplu sau semirigid cu dop │
│Reziduurile pe fundul distribuitorului │inviolabil garantând nedeschiderea înainte de utilizare │
│- interzise ! │- în servicii generale - sistem cu rezervor sau sistem mixt şi│
│ │cu capacitate mare (numãr mare de utilizatori, ca de exemplu │
│ │în toaletã, vestiar) │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Distribuitor │ Avantaje │ Inconveniente │
├────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Prosop │- distribuţie unitarã │- distribuţie unitarã aleatorie din cauza unei │
│pliat/îndoit şi │- fãrã contaminare la │ mari diversitãţi a formelor de prosoape în │
│îmbinat │ reîncarcare │ raport cu distribuitoarele │
│ │ │- moduri de pliaj non îmbinat │
│ │ │- reper vizual inadecvat │
│ │ │- restricţie de deschidere, prin cheie │
├────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Rulou │- predecupaj unitar │- fãrã distribuţie unitarã efectivã din cauza │
│ │ teoretic │ predecupajului ineficace │
│ │ │- manual (este prevãzut, de obicei, cu buton │
│ │ │ de apãsare, manivelã) │
│ │ │- fragilitatea sistemului │
├────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Depanare │- accesibilitate uşoarã │- decupaj unitar dificil │
│centralã │ de reîncãrcare │- risc de supraconsum │
│ │- format non-limitat │- risc de leziuni cutanate cu clemele de │
│ │ │ decupare │
└────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Sisteme de ştergere/uscare │ Recomandãri │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prosop de unicã folosinţã │Un prosop de bunã calitate trebuie sã fie: │
│ │- suplu, pentru a lua forma anatomicã a mâinii şi degetelor │
│ │- absorbant, permiţând ştergere prin tamponament │
│ │- rezistent în stare uscatã şi umedã pentru a nu se deşira în │
│ │ timpul ştergerii │
│ │- nepluşat (pufos) pentru a nu permite depozitare de fibre în │
│ │ timpul utilizãrii │
│ │Modele disponibile de distribuitoare: │
│ │- distribuitoare pentru prosoape pliate; sunt fabricate din │
│ │ metal, inox, plastic şi au diferite capacitãţi de stocare │
│ │ în funcţie de tipul hârtiei folosite şi de dimensiunea │
│ │ prosopului │
│ │- distribuitoare pentru prosoape în formã de rulou; existã 3 │
│ │ sisteme: fãrã mecanism, cu mecanism semi-automat, cu │
│ │ mecanism automat (permite detaşarea prosopului fãrã contact │
│ │ manual) │
│ │- distribuitoare prin bobina cu derulare centralã: bobine de │
│ │ 200- 300 m furnizeazã 400-800 prosoape din vatã de celulozã │
│ │ sau panzã suplã; distribuţia se face prin partea inferioarã,│
│ │ printr-un manşon dantelat din material plastic care permite │
│ │ ruperea hârtiei │
│ │Consumabile: hârtie şi vatã de celulozã, fabricate din fibre │
│ │celulozice noi sau reciclate │
│ │Înalţimea la care se plaseazã distribuitoarele este diferitã │
│ │în funcţie de tip: cele cu derulare centralã la 1,1-1,15 m │
│ │între sol şi ieşirea hârtiei, celelalte la 1,2-1,4 m (din │
│ │motive de ergonomie şi economie) │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Prosoape textile │Prosopul textil trebuie sã fie absorbant, suplu, fãrã pluş, │
│Pot fi utilizate numai: │rezistent, sã poatã fi spãlat/albit │
│- în afara sectoarelor cu │- prosopul textil pentru folosinţã colectivã este interzis, │
│ risc infecţios │cãci poate fi sursã de infecţii │
│- în afara unitãţilor de │- în mediu spitalicesc un prosop trebuie folosit doar o │
│ îngrijire sau a unitã- │singurã datã pentru a se evita transmiterea de micro-organisme│
│ ţilor medico- tehnice │eliminate dupã ştergere, urmãtorilor utilizatori │
│ │Distribuitoarele de prosoape textile dispun de mecanism de │
│ │distribuţie automatã sau mecanicã │
│ │- furnizeazã dupã fiecare utilizare un prosop curat din bobina│
│ │ de prosoape │
│ │- existã risc de contaminare când cele 2 pãrţi (curatã şi │
│ │ murdarã) ale bobinei nu sunt separate şi când fiecare │
│ │ utilizator trebuie sã tragã de partea murdarã pentru a │
│ │ obţine una curatã │
│ │- aparatele distribuitoare trebuie sã aibã anumite │
│ │ caracteristici tehnice: │
│ │- 2 depozite distincte: unul pentru bobina curatã şi altul │
│ │ pentru cea utilizatã │
│ │- mecanism de rulare a bobinei utilizate │
│ │- sistem rapid de furnizare a unui nou prosop de lungime │
│ │ suficientã (prin buton presor sau automat) │
│ │Trebuie sã se evite recontaminarea prosoapelor în spãlãtorie │
│ │sau în timpul transportului pânã la instalarea în │
│ │distribuitoare │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Uscare cu aer cald │Aerul cald este furnizat de aparate electrice care suflã aer │
│- nu este adaptat servi- │cald un timp determinat (~ 30 secunde) şi: │
│ ciilor clinice, medico- │- usucã mâinile lent, un ciclu de uscare nefiind suficient │
│ tehnice │ pentru uscarea mâinilor │
│- nu poate fi folosit decât│- poate determina leziuni cutanate/iritaţii │
│ în localuri administra- │- nu este utilizabil de personal care trebuie sã se spele pe │
│ tive sau care primesc │ mâini frecvent │
│ public │- la nivelul mediului, sistemul genereazã turbulenţe puternice│
│ │ care pun particulele de praf în suspensie în atmosferã şi │
│ │ genereazã producţie de picãturi de condensare ceea ce │
│ │ induce un risc de diseminare a germenilor prin aerosolizare │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│- Apa folositã în instituţii sanitare trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi (fizice, │
│chimice, bacteriologice); în Europa calitatea apei potabile în clãdirile publice este │
│reglementatã de European Council's Directive "Water for Human Consumption" (Regulation │
│1882/2003/EC) │
│- Apa de robinet/curentã/de reţea din instituţiile sanitare poate fi sursã de infecţii │
│nozocomiale pentru cã se poate contaminta cu microorganisme: │
│ - de origine fecalã (salmonella, enterovirus) provenite din reţeaua publicã │
│ - cu germeni care se dezvoltã în circuitele de apã caldã (legionella) │
│ - cu germeni din mediul spitalicesc care colonizeazã reţeaua de apã (Pseudomonas │
│ aeruginosa) │
│- Riscul de infecţie prin apa contaminatã în interiorul reţelei de distribuţie din spital │
│impune efectuarea de controale periodice ale calitãţii apei (cel puţin de 3-4 ori/an) │
│- Apa necesarã igienei mâinilor (spãlare simplã, antisepticã şi chirurgicalã) trebuie sã │
│aibã calitate bacteriologicã de nivel 1 (apã curatã): │
│ - apa cloratã cu 0,1 mg/l │
│ - dupã 24 ore de culturã la 37°C şi 72 ore la 22°C sã existe ≤ 10ý UFC/100 ml de │
│ bacterii aerobe şi facultativ anaerobe şi sã nu existe Pseudomonas aeruginosa în │
│ 100 ml apã │
│ - respectarea acestor criterii bacteriologice se face prin: filtrare şi dezinfectie │
│ (filtru sau microfiltru terminal, detartraj periodic al punctelor de apã şi o │
│ curãţare dezinfectantã zilnicã a robinetelor); dezinfectantele care pot fi folosite: │
│ clor, ozon, raze ultraviolete │
│- Apa stocatã în containere trebuie evitatã (este predispusã la contaminare). Containerele│
│pentru stocare trebuie golite, spãlate, dezinfectate şi uscate cât se poate de frecvent │
│- Temperatura apei trebuie sã ţinã cont de toleranţa pielii şi de nivelul de confort (la │
│40°C existã risc de iritaţie cutanatã) │
│- Mâinile ude pot sã achiziţioneze şi sã disemineze mai uşor microorganismele (de aceea │
│uscarea mâinilor este parte integatã în spãlarea de rutinã a mâinilor) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────┬────────────┬──────────┬──────────────────────────────────┐
│ Nivel de calitate │ Numãr de │ Pseudo- │ │
│ │ bacterii │ monas │ │
│ │ dupã: 24 h │aeruginosa│ Remarci şi utilizare │
│ │ la 37°C şi │ │ │
│ │72 h la 22°C│ │ │
├───────────────┬───────────────┼────────────┼──────────┼──────────────────────────────────┤
│Apa │Nivel I │≤ 10ý/100 ml│ 0 │Apa de reţea cloratã cu 0,1 mg/l │
│controlatã │Apa curatã │UFC*) │ │Utilizare: │
│bacteriologic │ │ │ │- îngrijiri curente │
│ │ │ │ │- spãlare chirurgicalã a mâinilor │
│ │ │ │ │- clãtirea coloscopului, │
│ │ │ │ │ gastroscopului │
│ ├───────────────┼────────────┼──────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Nivel II │≤ 10/100 ml │ 0 │Apa obţinutã dupã filtrare cu │
│ │Apa │UFC │ │filtru de porozitate de 0,22 æ - │
│ │ultracuratã │ │ │plasat pe robinetul de la reţeaua │
│ │ │ │ │de apã, filtrul permite reţinerea │
│ │ │ │ │tuturor microorganismelor de talie│
│ │ │ │ │mare (bacterii, ciuperci, levuri │
│ │ │ │ │şi paraziţi) dar viruşii de talie │
│ │ │ │ │inferioarã nu sunt reţinuţi. │
│ │ │ │ │Utilizare: │
│ │ │ │ │- în sectoare de îngrijiri │
│ │ │ │ │protejate (unitãţi de grefe şi de │
│ │ │ │ │arsuri) │
│ │ │ │ │- clãtirea bronhoscopului │
├───────────────┴───────────────┼────────────┼──────────┼──────────────────────────────────┤
│ Nivel III │0/100 ml │ 0 │Apa produsã industrial │
│ Apa sterilã │UFC │ │Utilizare: │
│ │ │ │- clãtire dupã dezinfecţia unor │
│ │ │ │materiale care nu suportã altã │
│ │ │ │metodã de sterilizare │
│ │ │ │(celioscop, artroscop) │
│ │ │ │- preparare aerosoli │
│ │ │ │- umidificatoare de oxigen │
└───────────────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Tehnica / │Spãlare simplã │ Dezinfecţie igienicã a mâinilor │
│de igienã / │ a mâinilor ├───────────────────┬──────────────────────┤
│a mâinilor / Produs │ │ Prin spãlare │ Prin frecare │
│ / recomandat ├───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ │ Sãpun simplu │ Sãpun antiseptic │Antiseptic pe bazã de │
│ │ │ │alcool (hidroalcoolic)│
├───────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Eliminã flora tranzitorie │ 90% │ 99,9% │ 99,999% │
├───────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Eliminã flora rezidentã │Nici o acţiune │ 50% │ 99% │
├───────────────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Eliminã murdãria │ + │ + │ - │
└───────────────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Produse biocide care se încadreazã în grupa principalã I, tip de produs 1 │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezinfecţia igienicã a mâinilor prin spãlare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Produsul trebuie sã fie recomandat pentru uz sanitar şi trebuie sã fie testat conform │
│standardului EN 1499, care trebuie sã conţinã indicaţii despre: │
│- necesitatea umectãrii prealabile a mâinilor │
│- volumul de produs utilizat │
│- timpul de spãlare │
│- frecvenţa aplicãrii produsului │
│- instrucţiunile speciale pentru utilizarea apei │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dezinfecţia igienicã a mâinilor prin frecare │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Produsul trebuie sã fie recomandat pentru uz sanitar şi trebuie sã fie testat conform │
│standardului EN 1500, care trebuie sã conţinã indicaţii despre: │
│- volumul de produs utilizat │
│- timpul de frecare │
│- frecvenţa aplicãrii produsului │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Pentru aplicarea produsului trebuie utilizat un dispenser în bunã stare de igienã şi │
│funcţionare │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. un produs antiseptic se utilizeazã numai în scopul pentru care a fost autorizat/ │
│ inregistrat; │
│2. se respectã întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului; │
│3. se respecta întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în autorizaţia/ │
│ înregistrarea produsului; │
│4. pe flacon se noteazã data deschiderii şi data limitã pânã la care produsul poate fi │
│ utilizat; │
│5. la fiecare utilizare flaconul trebuie deschis şi închis corect; │
│6. flaconul se manipuleazã cu atenţie; este interzisã atingerea gurii flaconului pentru a │
│ nu se contamina; │
│7. este interzisã transvazarea în alt flacon; │
│8. este interzisã recondiţionarea flaconului; │
│9. este interzisã completarea unui flacon pe jumãtate golit în alt flacon; │
│10. este interzisã amestecarea şi utilizarea succesivã a douã produse antiseptice diferite│
│11. se recomandã alegerea produselor antiseptice care se utilizeazã ca atare şi nu │
│ necesitã diluţie; │
│12. sunt de preferat produsele condiţionate în flacoane cu cantitate micã; │
│13. dupã aplicare, antisepticul nu se îndepãrteaza prin clãtire deoarece se pierde efectul│
│ remanent; excepţie fac cele utilizate în neonatologie, pediatrie şi pentru irigarea │
│ cavitãţilor, la care clãtirea este necesarã dupã fiecare aplicare; │
│14. se acordã o atenţie deosebitã compoziţiei produsului pentru utilizarea antisepticului │
│ la nou-nãscuţi; │
│15. se pãstreazã numai în flacoanele originale pentru a evita contaminarea lor şi pentru │
│ a nu se pierde informaţiile de pe eticheta flaconului; │
│16. flacoanele trebuie pãstrate la adãpost de luminã şi departe de surse de cãldurã. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ Antiseptic │Bacterii │Bacterii │Viruşi │Viruşi │Myco- │ │ │
│ │Gram │Gram │încap- │necap- │bacterii │ Fungi │ Spori │
│ │pozitive │negative │sulaţi │sulaţi │ │ │ │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Alcool │ +++ │ +++ │ +++ │ ++ │ +++ │ +++ │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Chloroxylenol │ +++ │ + │ + │ ± │ + │ + │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Chlorhexidine │ +++ │ ++ │ ++ │ + │ + │ + │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Hexachlorophene^a │ +++ │ + │ ? │ ? │ + │ + │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Iodophori │ +++ │ +++ │ ++ │ ++ │ ++ │ ++ │ ±^b │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Triclosan^d │ +++ │ ++ │ ? │ ? │ ± │ ±^e │ - │
├────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Compuşi cuaternari │ │ │ │ │ │ │ │
│de amoniuc │ ++ │ + │ + │ ? │ ± │ ± │ - │
└────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
┌──────────────────┬────────────┬───────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│ Antiseptice │Concentraţie│ Viteza de │ Activitate │ │
│ │tipicã în % │ acţiune │ rezidualã │ Utilizare │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Alcooli │ 60-70 % │ rapid │ Nu │ FM │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Chloroxylenol │ 0.5-4 % │ lent │ Contradictorie │ SM │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Chlorhexidine │ 0.5-4% │ intermediar │ Da │ FM,SM │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Hexachlorophene^a │ 3% │ lent │ Da │ SM, dar │
│ │ │ │ │ nerecomandat │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Iodophori │ 0.5-10 %) │ intermediar │ Contradictorie │ SM │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Triclosan^d │ 0.1-2% │ intermediar │ Da │ SM; rareori │
├──────────────────┼────────────┼───────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Compusi quaternari│ │ lent │ Nu │ FM, SM; rareori; │
│de amoniu^c │ │ │ │ +alcooli │
└──────────────────┴────────────┴───────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Conţin alcooli: etanol (alcool etilic), isopropanol, n-propanol, │
│ - concentraţiile sunt exprimate în: │
│ - procent de volum (= ml/100 ml, prescurtare % v/v sau vol/vol) - afectat de │
│ temperaturã şi alte variabile │
│ - procent de greutate (= g/100 g, prescurtare % m/m sau w/w) - nu este afectat de │
│ temperaturã etc. │
│ - procent de greutate/volum (= g/100 ml, prescurtare % m/v) │
│Conţin alcooli combinaţi cu alte antiseptice (ex.clorhexidin) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Argint, în produse pentru germeni rezistenţi la antibiotice, ca de exemplu enterococ │
│ rezistent la vancomicina (VRE) sau stafilococ meticilino-rezistent (MRSA) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────┬────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Spãlare │ Simplã │ Igienicã/antisepticã │ Chirurgicalã │
├──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ │- chiuveta │- chiuveta │- chiuveta │
│ ( Echipament │ │ │- robinet comandat │
│ consumabile ) │ │ │ non-manual │
│ │ │ │ │
│ │- apã de reţea, │- apã de reţea, în jet│- apã sterilã │
│ │ în jet │ │ │
│ │ │ │ │
│ │- sãpun lichid în │- sãpun lichid │- sãpun lichid antiseptic/│
│ │ distribuitor şi │ antiseptic/soluţie │ soluţie spumoasã anti- │
│ │ recipient de unicã│ spumoasã antisepti- │ septicã*3) în distribui-│
│ │ folosinţã │ cã *1) în distribui-│ tor şi recipient (cu │
│ │ │ tor şi recipient (cu│ dozator) de unicã │
│ │ │ dozator) de unicã │ folosinţã │
│ │ │ folosinţã │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ +/- pila/perie pentru │
│ │ │ │ unghii, sterilã, de │
│ │ │ │ unicã folosire │
│ │ │ │ +/- suport impregnat cu │
│ │ │ │ antiseptic │
│ │ │ │ │
│ │- prosop de unicã │- prosop de unicã │- prosop steril │
│ │ folosinţã, în │ folosinţã, în │ │
│ │ distribuitor │ distribuitor │ │
│ │ │ │ │
│ │- sac de deşeuri/ │- sac de deşeuri/ │- sac de deşeuri/pubelã │
│ │ pubelã comandatã │ pubelã comandatã │ comandatã non-manual │
│ │ non-manual │ non-manual │- mãnuşi sterile de unicã │
│ │ │ │ folosinţã │
├──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ Frecare │ │ Antisepticã │ Chirurgicalã*) │
├──────────────────┼────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ │ │- chiuveta**) │- chiuveta │
│ ! Numai pentru │ │ │- apã de reţea, în jet │
│ mâini curate │ │ │- sãpun lichid în dis- │
│ (fãrã murdãrie, │ │ │ tribuitor şi recipient │
│ pudrã de mãnuşi) │ ( Echipament │ │ de unicã folosinţã │
│ │ consumabile ) │ │- prosop de unicã folo- │
│ │ │ │ sinţã, nesteril, în dis-│
│ │ │ │ tribuitor şi recipient │
│ │ │ │ unitar │
│ │ │ │ │
│ │ │ │- sac de deşeuri │
│ │ │ │ │
│ │ │- produs antiseptic pe│- produs antiseptic pe │
│ │ │ bazã de alcool/ │ bazã de alcool, soluţie │
│ │ │ soluţie sau gel │ sau gel hidroalcoolic*3)│
│ │ │ hidroalcoolic*2) în │ în distribuitor şi │
│ │ │ distribuitor şi │ recipient (cu dozator) │
│ │ │ recipient (cu doza- │ de unicã folosinţã │
│ │ │ tor) de unicã │ │
│ │ │ folosire │- mãnuşi sterile, de unicã│
│ │ │ │ folosinţã │
└──────────────────┴────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────┐
│ Strategie │ Instrument pentru │
│ │ schimbare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────┤
│- Educaţie │ E (M, S) │
│- Observare de rutinã şi feedback │ S (E, M) │
│- Tehnicã de control prin igiena posibilã, uşoarã, convenabilã │ │
│când sunt disponibile produse pe bazã de alcool pentru frecarea │ S │
│mâinilor │ │
│- Educaţia pacientului │ S (M) │
│- Memento (aducere aminte) la locul de muncã prin postere etc. │ S │
│- Sancţiuni administrative şi recompensare │ S │
│- Schimbarea agentului antiseptic folosit pentru igiena mâinilor │ S (E) │
│- Promovarea/facilitarea îngrijirii pielii mâinilor personalului │ │
│medical │ S (E) │
│- Obţinerea participãrii active la nivel individual şi instituţional│ E, M, S │
│- Îmbunãtãţirea climatului de siguranţã │ S (M) │
│- Sporirea autoeficacitãţii individuale şi instituţionale │ S (E, M) │
│- Evitarea: supraaglomerãrii, lipsei de personal, volumului de muncã│ │
│excesiv │ S │
│- Combinarea mai multor strategii de mai sus │ E, M, S │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Justificare pentru igiena mâinilor: │
│- riscuri potenţiale de transmitere a microorganismelor la pacienţi │
│- riscuri potenţiale de colonizare sau infecţie a personalului medical prin │
│microorganisme dobândite de la pacient │
│- morbiditate, mortalitate şi costuri asociate cu infecţiile asociate cu îngrijiri │
│medicale │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii pentru igiena mâinilor: │
│- contact cu pacient cu piele intactã (evaluarea pulsului, mãsurarea tensiunii arteriale)│
│- contact cu suprafeţele de mediu din imediata vecinãtate a pacientului │
│- dupã scoaterea mãnuşilor │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tehnici pentru igiena mâinilor: │
│- soluţii pentru igiena mâinilor │
│- durata procedurii de igienã a mâinilor │
│- selecţia agenţilor pentru igiena mâinilor: │
│- alcoolii pentru frecarea mâinilor sunt cei mai eficace agenţi pentru reducerea │
│numãrului de bacterii de pe mâinile personalului │
│- sãpunurile antiseptice sunt mai eficace decât cele simple non-antimicrobiene │
│- sãpunul şi apa sunt recomandate pentru mâini vizibil murdare, pãtate │
│- alcoolii pentru frecarea mâinilor sunt recomandaţi de rutinã pentru toate indicaţiile │
│clinice (excepţie fiind mâinile vizibil murdare) şi ca una din opţiuni pentru igiena │
│chirurgicalã a mâinii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Metode pentru menţinerea sãnãtãţii pielii mâinii: │
│- loţiuni şi creme care previn sau reduc uscãciunea şi iritaţiile/dermatita iritantã de │
│contact │
│- folosirea de loţiuni şi creme acceptabile │
│- programe recomandate pentru aplicarea de loţiuni şi creme │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Aşteptãri de la manageri de îngrijiri ale pacientului: │
│- rolul modelului demonstrând aderenţa la practicile de igienã a mâinilor, recomandate │
│- declaraţii scrise privind valoarea, suportul şi aderenţa la practicile recomandate │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii pentru folosirea mãnuşilor şi pentru limitarea folosirii lor: │
│- contaminarea mâinilor poate avea loc ca rezultat al unor gãuri mici, nedetectate în │
│mãnuşi │
│- contaminarea poate avea loc în timpul îndepãrtãrii mãnuşilor │
│- purtarea mãnuşilor nu înlocuieşte nevoia de efectuare a igienei mâinilor │
│- eşec în îndepãrtarea mãnuşilor dupã îngrijirea pacientului, poate conduce la │
│transmiterea microorganismelor de la un pacient la altul │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│1. Sistem in schimbare │"5 momente importante pentru igiena mânilor │
│- frecarea mânilor cu produse alcoolice │mele" │
│- flacoane cu produse alcoolice plasate: │ │
│la punctul de îngrijire al pacientului, │1. Înainte de a atinge un pacient │
│în fiecare salon │ │
│- acces continuu la aprovizionare sigurã │2. Înainte de procedura curatã/asepticã │
│cu apã şi prosoape │ │
│- o chiuveta la cel puţin 10 paturi │3. Dupã riscul de expunere la fluidele │
│- sãpun şi prosoape curate disponibile │ corpului │
│la fiecare chiuveta │ │
│ │4. Dupã atingerea unui pacient │
│2. Educaţie, instruire │ │
│ │5. Dupã atingerea mediului din jurul │
│3. Observare şi feedback │ pacientului │
│ │ │
│4. Aducere aminte │ IGIENA MÂINILOR: │
│- postere în orice │ SPĂLARE, DEZINFECŢIE │
│ - salon │ │
│ - zone pentru personalul medical │ │
│ - ambulator │ ÎNAINTE DUPĂ │
│ │ │
│5. Climat instituţional de siguranţã │ ┌───────────────────┐│
│ │┌────────────────────────┐│3. Atingerea ││
│ ││1. Atingerea pacientului││ pacientului ││
│ ││2. Procedura curatã/ ││4. Risc de expunere││
│ ││ asepticã ││ la fluidele ││
│ │└────────────────────────┘│ corpului paci- ││
│ │ │ entului ││
│ │ │5. Atingerea mediu-││
│ │ │ lui din jurul ││
│ │ │ pacientului ││
│ │ └───────────────────┘│
│ │ *) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
