---------- *) Aprobat de Ordinul nr. 1.232 din 2 august 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 18 august 2011.
Ministerul Sãnãtãţii Publice Colegiul Medicilor Asociaţia de
Comisia Consultativã de din România Neonatologie din România
Pediatrie şi Neonatologie
5.1. Definiţii
Standard Transportul optim neonatal reprezintã transportul în E
timp util al nou-nãscutului bolnav de la un spital de
rang inferior la unul de rang superior, cu facilitãţi
medicale necesare îngrijirii acestuia.
Standard Nou-nãscutul bolnav critic este acel nou-nãscut care C
prezintã patologie ameninţãtoare de viaţã, patologie ce
necesitã instituirea constantã, intensivã şi multidis-
ciplinarã a mãsurilor de evaluare şi tratament în
vederea stabilizãrii, tratãrii şi prevenirii
complicaţiilor [20-23].
Standard Reţeaua regionalã reprezintã structura teritorialã C
organizatã pe trei niveluri de competenţã a unitãţilor
de specialitate care acordã cea mai potrivitã îngrijire
nou-nãscutului [24].
Standard Reţeaua cuprinde un Centru Regional de nivel III care C
acordã îngrijiri cazurilor celor mai dificile, precum
şi mai multe unitãţi de nivel II, I şi 0 (anexa 3)
[2,24-27].
Standard Reţeaua regionalã reprezintã acea reţea de transport, C
organizatã într-o zonã geograficã definitã, în care se
înregistreazã anual un numãr de aproximativ 15.000 -
20.000 de naşteri (câteva judeţe în jurul unui Centru
regional de nivel III) şi în care se poate organiza un
sistem de transport al nou-nãscutului cu durata
transportului de aproximativ 2 ore (de la unitatea din
care se preia pânã la Centrul regional) [1,24-26].
Standard Hipoglicemia neonatalã este scãderea nivelului glicemiei C
sub 40 mg/dl (sub 2,5 mmol/l) [28-38].
Standard Hiperglicemia neonatalã este creşterea nivelului C
glicemiei peste 150 mg/dl (8,3 mmol/l) [38-40].
Standard Echilibrul acido-bazic înseamnã starea de neutralitate C
a unui ţesut sau organ şi este caracterizat de pH [41-54].
Standard Analiza gazelor sangvine este o metodã de evaluare a E
echilibrului acido-bazic care permite aprecierea
funcţionalitãţii sistemelor tampon respiratorii şi
renale (anexa 4) [51-54].
Standard Acidoza metabolicã se defineşte prin scãderea pH-ului C
sub 7,3 şi a deficitului de baze sub - 5 mEq/l şi se
însoţeşte de acumularea de acizi secundarã metaboli-
zãrii anaerobe a glucozei [51-55].
Standard Alcaloza metabolicã se defineşte prin creşterea pH-ului C
peste 7,40 şi a excesului de baze peste + 5 mEq/l
[51-55].
Standard Acidoza respiratorie se defineşte prin creşterea C
anormalã a pCO(2) peste 55 mmHg (în funcţie de vârsta
de gestaţie - VG) şi scãderea pH-ului sub 7,30 [51-55]
Standard Alcaloza respiratorie se defineşte prin scãderea C
anormalã a pCO(2) sub 25 mmHg şi creşterea pH-ului peste
7,40 [51-55].
Standard Termoreglarea este procesul prin care se menţine o C
temperaturã constantã a organismului [56,57].
Standard Echilibrul termic reprezintã starea de egalitate dintre C
producţia şi pierderea de cãldurã [58,59].
Standard Mediul termic neutru este mediul în care se menţine C
temperatura normalã a corpului cu un consum minim de
oxigen [60-62].
Standard Hipotermia uşoarã este definitã de o temperaturã C
centralã cuprinsã între 36-36,4°C [59,61].
Standard Hipotermia moderatã este definitã de o temperaturã C
centralã cuprinsã între 34-36,3°C [59,61].
Standard Hipotermia severã este definitã de o temperaturã C
centralã scãzutã sub 33,9°C [59,61].
Standard Detresa respiratorie neonatalã reprezintã orice dificul- C
tate respiratorie întâlnitã sub vârsta de 28 zile
postnatal şi care se exprimã clinic prin asocierea
tahipnee, cianozã şi semne de efort respirator
(anexa 5) [63].
Standard Bradipneea este frecvenţa respiratorie sub 30 respi- C
raţii/minut [63].
Standard Tahipneea este frecvenţa respiratorie mai mare de 60 C
respiraţii/minut [63].
Standard Geamãtul este respiraţie cu glota parţial închisã [63]. C
Standard Bãtãile aripioarelor nazale sunt un mecanism de C
compensare respiratorie a rezistenţei crescute a cãilor
aeriene superioare [63].
Standard Stridorul este un sunet caracteristic, audibil în C
inspir, determinat de diminuarea lumenului cãilor
aeriene superioare [64].
Standard Hipoxia este scãderea concentraţiei tisulare de oxigen C
[65-68].
Standard Hipoxemia este scãderea concentraţiei sangvine arteriale C
de oxigen [65-68].
Standard Insuficienţa respiratorie rapid progresivã este C
creşterea rapidã a necesarului de oxigen asociatã cu
accentuarea detresei respiratorii şi deteriorarea
gazelor sangvine [69].
Standard Bradicardia este scãderea frecvenţei cardiace (FC) < C
100 bãtãi/minut [63].
Standard Tahicardia este creşterea FC > 180 bãtãi/minut în repaus C
[63].
Standard Şocul neonatal este o stare de disfuncţie circulatorie C
complexã secundarã perfuziei şi oxigenãrii inadecvate,
cu aport tisular insuficient de oxigen şi substanţe
nutritive [70].
Standard Şocul hipovolemic este disfuncţia circulatorie acutã C
secundarã scãderii volumului circulator [70].
Standard Şocul cardiogen este insuficienţa cardiocirculatorie C
acutã secundarã disfuncţiei severe a miocardului [70].
Standard Şocul septic sau distributiv este disfuncţia circula- C
torie acutã secundarã unei infecţii severe [70].
Standard Nou-nãscutul stabil respirator şi hemodinamic este acel C
nou-nãscut care are ventilaţie eficientã (spontanã sau
protezatã), FC şi tensiune arterialã (TA) în limite
normale (fiziologic sau sub tratament) [64].
Standard Nou-nãscutul cu prognostic vital depãşit este nou- E
nãscutul care prezintã stare generalã extrem de gravã
(comã grad III sau IV), insuficienţã cardiocirculatorie
şi respiratorie severe (anexa 5).
Standard Coma este o stare de inconştienţã profundã caracterizatã C
de reacţii motorii diminuate sau absente la stimulare,
stare aparentã de somn şi imposibilitatea trezirii [71]
(anexa 6).
Standard Securizarea transportului reprezintã totalitatea mãsu- C
rilor luate pentru ca transportul neonatal sã decurgã
în bune condiţii (anexa 7) [26].
Standard Spital (unitate sanitarã) solicitant (trimiţãtor) este C
oricare unitate sanitarã cu paturi al cãrei personal
medical decide transferul unui pacient spre o altã
unitate sanitarã în vederea asigurãrii unor îngrijiri
medicale cu grad mai înalt de complexitate decât cele
care sunt asigurate în acea unitate din cauza lipsei
de competenţe şi/sau dotare necesare [72].
Standard Spital (unitate sanitarã) solicitat (primitor) este C
orice spital regional, judeţean sau clinicã universitarã
care poate asigura îngrijirile complexe şi competente
unui pacient transferat pentru o anumitã patologie [72].
5.2. Evaluare pre-transport
Recomandare Se recomandã ca medicul care solicitã transportul sã B
încadreze solicitarea pe grade de urgenţã (în funcţie de
prioritãţi) [73-83].
Argumentare Încadrarea corectã a urgenţei medicale duce la reducerea IIa
morbiditãţii şi mortalitãţii neonatale [84].
Standard Medicul solicitant trebuie sã includã în evaluarea C
pre-transport a nou-nãscutului:
- istoricul perinatal şi al naşterii
- examenul clinic la naştere
- metodele de resuscitare folosite
- rezultatul explorãrilor paraclinice efectuate de
spitalul solicitant [1,26].
Argumentare Evaluarea completã pre-transport economiseşte timpul Iv
echipei de transport [85-88].
Standard Medicul solicitant trebuie sã evalueze starea nou- C
nãscutului permanent pânã la sosirea echipei de
transport [89-90].
Argumentare Practic, niciodatã în timpul transportului starea IV
pacienţilor nu se amelioreazã [91-94].
Standard La sosirea la spitalul solicitant, echipa de transport C
trebuie sã evalueze starea clinicã, investigaţiile
anamnestice, paraclinice, tratamentele şi informaţiile
oferite de monitorizarea nou-nãscutului bolnav [26].
Argumentare Evaluarea stãrii nou-nãscutului la sosirea echipei de IV
transport poate oferi informaţii în plus, necesare
îngrijirilor acordate pe durata transportului [93-94].
Standard Echipa de transport trebuie sã evalueze la sosirea la C
spitalul solicitant semnele vitale ale nou-nãscutului
care trebuie transferat şi sã le consemneze în fişa de
transport [93-94].
Argumentare Fişa de transport este un document medico-legal IV
[1,72,93,94].
5.3. Decizia de transport
5.3.1. Categorii de nou-nãscuţi care necesitã transport
Standard Medicul curant trebuie sã decidã transferul neonatal C
conform principiilor regionalizãrii şi ierarhizãrii
unitãţilor sanitare (anexa 3) [1,72].
Argumentare Eficienţa deciziei de transfer creşte calitatea actului IV
medical [72,91-94].
Standard În conformitate cu ierarhizarea unitãţilor sanitare, B
pe baza competenţelor de îngrijire a nou-nãscutului,
dupã evaluarea clinicã, medicul solicitant trebuie sã
indice transferul spre unitãţi de rang superior pentru
categoriile de nou-nãscuţi enumerate în anexa 3 [72,92].
Argumentare Unitãţile de nivel III au competenţe, personal calificat III
şi pot asigura diagnosticul şi tratamentul acestor
nou-nãscuţi [95-102].
Standard Medicul trebuie sã nu solicite transportul neonatal B
pentru urmãtoarele categoriile de nou-nãscuţi [103-111]:
- malformaţii congenitale evident incompatibile cu viaţa
- trisomie 13 confirmatã antenatal
- trisomie 18 confirmatã antenatal
- malformaţii congenitale multiple şi complexe fãrã
soluţie terapeuticã
- vârstã de gestaţie extrem de micã (vezi ghidul
Reanimarea neonatalã)
- nou-nãscutul care dupã 10 de minute de resuscitare
completã şi corectã prezintã asistolie şi absenţa
mişcãrilor respiratorii (vezi ghidul Reanimarea
neonatalã).
Argumentare Categoriile de nou-nãscuţi menţionate anterior au şanse III,
foarte reduse de supravieţuire, chiar în condiţiile unei IV
asistenţe medicale intensive [112-130].
5.3.2. Luarea deciziei privind transportul
Standard Comisia de Specialitate a Ministerului Sãnãtãţii stabi- E
leşte categoriile de nou-nãscuţi care pot necesita
transfer de la unitãţi de rang inferior spre centre
specializate (anexa 3).
Argumentare Solicitarea transferului neonatal este justificatã doar E
în situaţia în care necesitãţile nou-nãscuţilor depãşesc
competenţele spitalului solicitant.
Standard Transferul nou-nãscutului cu risc trebuie efectuat B
întotdeauna în funcţie de gravitatea cazului cãtre
unitatea de nivel superior cea mai apropiatã sau cea mai
accesibilã în condiţiile meteorologice date, indiferent
de apartenenţa acestor unitãţi la o regiune sau alta
[1,131-135].
Argumentare Morbiditatea şi mortalitatea neonatalã diminuã semnifi- III
cativ în condiţiile unei asistenţe tehnico-medicale de
performanţã [136-139].
6.1. Stabilizarea pre-transport - consideraţii generale
Standard Pânã la sosirea echipei de transport, medicul solicitant C
trebuie sã completeze foaia de observaţie şi biletul de
trimitere cu datele anamnestice (anamneza maternã,
a sarcinii şi a naşterii), manevrele de resuscitare
efectuate, terapia iniţiatã şi datele obţinute din
monitorizarea parametrilor vitali ai nou-nãscutului [1,2].
Argumentare Evaluarea corectã şi completã a cazului necesitã IV
cunoaşterea istoricului medical al pacientului [1,2,26].
Standard Medicul solicitant trebuie sã iniţieze stabilizarea B
nou-nãscutului pânã la venirea echipei de transport
[1,2,5,26,89,140].
Argumentare Iniţierea precoce a mãsurilor de echilibrare pre- III,
transport diminuã semnificativ mortalitatea şi IV
morbiditatea nou-nãscuţilor transferaţi [51,68,87-88,97,
140-143].
Recomandare Se recomandã ca medicul de la spitalul solicitant sã ia C
mãsurile adecvate pentru pãstrarea integritãţii bontului
ombilical în cazul în care nu a efectuat cateterizarea
venei ombilicale [26,89].
Argumentare Abordul vascular ombilical poate fi util în primele ore IV
şi zile de viaţã pentru administrarea de urgenţã a
medicaţiei şi prelevarea de sânge pentru investigaţii
[15,44,140].
Argumentare Cateterizarea ombilicalã prezervã tegumentele [144]. IV
Standard Medicul de la spitalul solicitant trebuie sã asigure C
nou-nãscutului pregãtit pentru transport o linie venoasã
(venã perifericã sau vena ombilicalã) [26,89,140,106,
145,146].
Argumentare Pe durata transportului nou-nãscutul poate necesita IV
administrarea de medicaţie şi echilibrare hidroelectro-
liticã şi metabolicã [147].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã asigure plasarea C
a cel puţin douã cãi venoase nou-nãscuţilor care vor fi
transportaţi [146].
Argumentare Unele medicamente infuzate intravenos necesitã cale IV
separatã de administrare. Condiţiile speciale de transport
pot compromite abordul venos, ceea ce impune existenta
unei linii venoase de rezervã [93,147,148].
Standard Medicul solicitant trebuie sã efectueze stabilizarea B
pre-transport a nou-nãscutului astfel încât sã fie
asigurate şi menţinute urmãtoarele:
- echilibrul termic
- echilibrul respirator
- echilibrul cardio-vascular
- echilibrul metabolic şi
- echilibrul hidroelectrolitic [21,23,72,140].
Argumentare Transportul unui nou-nãscut instabil poate înrãutãţi III,
prognosticul vital al acestuia [5,9,74,82,88,94,149-151]. IV
6.2. Stabilizarea volemicã
Recomandare În primele 24 de ore de viaţã se recomandã ca medicul A
solicitant sã prescrie perfuzie cu soluţie de glucozã
10% cu un volum de 60-80 ml/kgc/24 ore [29,152-155].
Argumentare Necesarul de lichide al unui nou-nãscut în primele 24 Ia,
de ore este de 60-80 ml/kg [156-158]. III
Recomandare Se recomandã ca în cazul prematurilor, medicul A
solicitant sã stabileascã volumul şi concentraţia
soluţiei glucozate de perfuzat în funcţie de VG,
vârsta postnatalã, greutatea la naştere (GN) şi
patologie [157,159,160].
Argumentare Nou-nãscutul prematur este predispus la dezechilibre Ib,
metabolice; de asemenea, necesarul de lichide creşte IV
odatã cu scãderea VG [157,161-163].
6.3. Stabilizarea glicemicã
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã monitorizeze A
pre-transport glicemia nou-nãscutului [20,26,41,72,74,
89,140].
Argumentare Hipoglicemia neonatalã poate afecta funcţia cerebralã Ib,
şi miocardicã (anexa 8) [166-169]. III
Standard În cazul depistãrii hipoglicemiei, medicul solicitant B
trebuie sã adopte urmãtoarea conduitã:
- administreazã un bolus de 2 ml/kgc glucozã 10%
intravenos
- continuã perfuzia cu 80 ml/kgc/zi [20,26,89,140,153,
154].
Argumentare Bolusul de 2 ml/kgc glucozã 10% este echivalent cu III,
200 mg/kgc sau 3,3 mg/kgc/minut iar perfuzia de IV
80 ml/kgc/zi furnizeazã glucozã cu un ritm de
5,5 mg/kgc/minut, similar cu ritmul de producţie
hepaticã a glucozei la nou-nãscuţii la termen [168-170].
Recomandare Dupã iniţierea manevrelor de corectare a hipoglicemiei B
se recomandã ca medicul solicitant sã monitorizeze
glicemia la 30 de minute pânã la obţinerea valorilor
normale [39,40,93].
Argumentare La nou-nãscutul transportat poate apãrea frecvent III,
hiperglicemie sau hipoglicemie [9,37,171]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã indice continuarea C
perfuziei chiar şi în cazul în care glicemia este
normalã [21,26,30].
Argumentare În lipsa alimentaţiei enterale, nou-nãscutul necesitã IV
un aport glucidic permanent pentru menţinerea glicemiei
normale [37,172].
Recomandare În cazul în care glicemia este scãzutã se recomandã ca B
medicul solicitant sã repete bolusul de glucozã [153,173].
Argumentare La nou-nãscutul cu risc aflat în suferinţã de lungã IIa,
duratã valorile glicemiei se corecteazã într-o perioadã IV
mai lungã de timp [174-176].
Opţiune În cazul în care este necesarã repetarea bolusului de A
glucozã medicul solicitant poate creşte concentraţia
glucozei la 12,5% la un volum maxim perfuzat de
100 ml/kgc/24h [30,153].
Argumentare Volumul de lichide care poate fi administrat unui Ia,
nou-nãscut este limitat de VG şi patologie [157,161-163]. IV
Recomandare Dacã hipoglicemia persistã în ciuda urmãrii mãsurilor C
indicate mai sus se recomandã ca medicul solicitant sã
instaleze un cateter venos ombilical (în cazul în care
acesta nu a fost instalat deja) [15,21,26,140].
Argumentare Linia venoasã perifericã nu permite infuzarea de glucozã IV
cu concentraţii mai mari de 12,5% [30,32,42,177].
Recomandare În cazul în care, dupã aplicarea mãsurilor descrise mai C
sus, glicemia este normalã se recomandã ca medicul
solicitant sã efectueze determinãri repetate ale
glicemiei, la 2 ore, pânã la transfer [20,21,26].
Argumentare Administrarea bolus-urilor de glucozã neurmate de infuzia IV
de glucozã şi/sau oprirea infuziei de glucozã pot genera
hipoglicemie de rebound [30,173,176].
Recomandare Se recomandã ca în cazul în care, dupã aplicarea mãsurilor C
descrise mai sus, glicemia este scãzutã medicul solicitant
sã aplice protocolul de tratament al hipoglicemiei
refractare [2,15,21,26,178].
Argumentare Terapia hipoglicemiei refractare impune o strategie IV
terapeuticã standardizatã (anexa 9) [178-180].
Standard Medicul solicitant trebuie sã indice suspendarea C
alimentaţiei enterale anterior transportului, plasarea
şi fixarea unei sonde orogastrice pentru evacuarea
conţinutului gastric [21,23,26,140].
Argumentare Condiţiile ambientale asociate transportului (zgomot, IV
vibraţii, diferenţe de altitudine şi presiune atmosfericã,
viteza deplasãrii) pot stimula refluxul gastroesofagian
cu risc de vãrsãturã şi aspiraţie pulmonarã consecutive
[6,181].
6.4. Stabilizarea acido-bazicã
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã evalueze gazele C
sangvine la toţi nou-nãscuţii care vor fi transportaţi
[21,26,44,182].
Argumentare Evaluarea funcţiilor vitale implicã şi evaluarea gazelor III
sangvine [44,49,51].
Standard În cazul depistãrii acidozei medicul solicitant trebuie A
sã identifice tipul acesteia [2,20,21,26].
Argumentare Conduita terapeuticã diferã în funcţie de tipul de Ib
acidozã [184-187].
Recomandare În cazul acidozei metabolice se recomandã ca medicul C
solicitant sã indice administrarea lentã de soluţie de
bicarbonat de sodiu semimolar (4,2%) în dozã calculatã
dupã formula [29,46,60,183]:
(greutatea în kg) X (deficitul de baze) X (0,3) =
mEq bicarbonat de sodiu.
Argumentare Bicarbonatul de sodiu corecteazã acidoza metabolicã IV
[51,53,182].
Argumentare Administrarea rapidã de bicarbonat de sodiu (sub 5 III
minute) poate avea drept consecinţã apariţia hemoragiei
intraventriculare [51,189].
Standard Medicul solicitant trebuie sã administreze bicarbonat C
de sodiu doar în situaţiile în care s-a asigurat o
ventilaţie pulmonarã eficientã [63,65,66,70,72].
Argumentare Bioxidul de carbon rezultat din metabolizarea bicarbo- III
natului de sodiu se eliminã pe cale respiratorie [188].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã re-evalueze gazele C
sangvine dupã administrarea de bicarbonat de sodiu
[29,42,63,65,66,66].
Argumentare Evaluarea gazelor sangvine este necesarã pentru III
stabilirea gradului de corecţie al acidozei metabolice
[188,189].
6.5. Stabilizarea termicã
Standard Medicul solicitant trebuie sã monitorizeze temperatura A
corporalã a nou-nãscutului pentru care solicitã transfer
[58,60-62,72].
Argumentare Nou-nãscutul cu patologie poate fi instabil termic, cu Ia
risc de hipotermie/hipertermie [190].
Standard Medicul solicitant trebuie sã asigure nou-nãscutului C
condiţii de confort termic (anexa 10) [58,60-62,72].
Argumentare Punctul de echilibru termic este diferit în funcţie de IV
VG şi GN (anexa 10) [61,154,191].
Argumentare Hipotermia creşte consumul de oxigen şi glicogen prin IV
metabolizarea grãsimii brune ceea ce determinã acidozã
lacticã şi hipoxie [26,58-61,192].
Argumentare Hipertermia amplificã rata metabolicã şi consumul de IV
oxigen şi glucozã [26,58-61,192].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã asigure echilibrul C
termic al nou-nãscutului prin plasarea acestuia pe o masã
radiantã (incubator deschis) cu servocontrol astfel încât
sã fie menţinutã o temperaturã cutanatã de 36,5-37°C
[154,192-194].
Argumentare Temperatura cutanatã normalã a nou-nãscutului este de IV
36,5-37°C [154,195].
Recomandare Pentru unitãţile în care îngrijirea nou-nãscutului pe A
radiant termic cu servocontrol nu este posibilã se
recomandã ca medicul solicitant sã plaseze nou-nãscutul
sub o sursã radiantã [26,59,61,72].
Argumentare Radiantul termic neadecvat sau fãrã servocontrol pot Ib,
determina hipotermie sau hipertermie [193,194,196]. IV
Opţiune Medicul solicitant poate plasa nou-nãscutul care urmeazã C
a fi transferat într-un incubator cu servocontrol [58-60].
Argumentare Dacã nou-nãscutul care urmeazã a fi transferat nu IV
necesitã manevre complexe de stabilizare care impun
plasarea pe o masa radiantã, echilibrul termic este
mai facil de menţinut dacã se utilizeazã un echipament
cu servocontrol [197].
Opţiune Medicul solicitant poate indica plasarea nou-nãscutului C
care va fi transferat într-un incubator fãrã servocontrol,
setând temperatura aerului în funcţie de GN, VG şi
vârsta postnatalã [197].
Argumentare Punctul de echilibru termic este diferit în funcţie de IV
VG, GN şi vârsta postnatalã [61,154,191].
Standard Medicul solicitant trebuie sã indice monitorizarea C
temperaturii corporale a nou-nãscutului indiferent de
modul de menţinere a acesteia la nou-nãscutul care
urmeazã a fi transferat [21,22,26,59,72,85].
Argumentare Nou-nãscutul cu patologie poate fi instabil termic, cu IV
risc de hipotermie/hipertermie [190,192].
Argumentare În situaţii de dezechilibru termic temperatura cutanatã Ia
nu se coreleazã cu temperatura centralã a nou-
nãscutului [198].
Recomandare În cazul detectãrii hipotermiei se recomandã ca medicul B
solicitant sã procedeze astfel:
- sã plaseze nou-nãscutul în incubator
- sã seteze temperatura incubatorului cu 1,5°C peste
temperatura copilului
- sã creascã în trepte temperatura incubatorului pe
mãsurã ce temperatura centralã a copilului creşte,
astfel încât sã se menţinã o diferenţã de 1-1,5°C între
temperatura nou-nãscutului şi cea setatã
[20,21,26,59,72].
Argumentare Încãlzirea rapidã a nou-nãscutului hipotermic cu mai III
mult de 1,5°C/orã poate produce vasodilataţie bruscã
cu hipotensiune consecutivã [198-200].
Opţiune Medicul solicitant poate plasa nou-nãscutul cu B
hipotermie şi pe o masã radiantã (incubator deschis)
cu servocontrol, urmând aceeaşi secvenţã de încãlzire
în trepte [198,199].
Argumentare Încãlzirea rapidã a nou-nãscutului hipotermic cu mai III
mult de 1,5°C/orã poate produce vasodilataţie bruscã
cu hipotensiune consecutivã [200].
Recomandare În timpul încãlzirii nou-nãscutului hipotermic se C
recomandã ca medicul şi asistenta de la spitalul
solicitant sã monitorizeze permanent: temperatura
centralã, FC, frecvenţa respiraţiei (FR) şi saturaţia
în oxigen a hemoglobinei [21,26,72].
Argumentare Hipotermia se însoţeşte de modificãri ale parametrilor IV
vitali (anexa 11) [58,59].
Standard 3 Medicul şi asistenta de la spitalul solicitant trebuie C
sã ia mãsuri suplimentare pentru limitarea pierderilor
de cãldurã ca parte din pregãtirea nou-nãscutului
pentru transport [21,26,140].
Argumentare Extremitãţile nou nãscutului şi în special cea cefalicã IV
reprezintã cãile principale de pierdere a cãldurii,
mai ales la prematur [140].
Recomandare Pentru limitarea pierderilor de cãldurã la nou-nãscut C
se recomandã ca medicul şi asistenta sã utilizeze:
cãciuliţã, botoşei, scutece calde, folie de plastic,
pãturi [140].
Argumentare Extremitãţile nou-nãscutului şi în special cea cefalicã IV
reprezintã cãile principale de pierdere a cãldurii, mai
ales la prematur [140].
Opţiune Medicul sau asistenta din echipa de transport pot utiliza, B
pentru menţinerea echilibrului termic, o folie specialã
termoizolantã [190].
Argumentare Nou-nãscuţii cu greutate foarte micã prezintã pierderi IIa,
masive de cãldurã care necesitã mãsuri suplimentare de III
menţinere a unei temperaturi normale [205,206].
6.6. Stabilizarea respiratorie
Standard Medicul solicitant trebuie sã evalueze şi sã monito- C
rizeze statusul respirator al nou-nãscutului care
urmeazã a fi transferat [21,26,64,72,86,89].
Argumentare Funcţia respiratorie este o funcţie vitalã [63,65]. IV
Standard În cazul prezenţei detresei respiratorii medicul B
solicitant trebuie sã administreze oxigen suplimentar.
Argumentare Creşterea concentraţiei de oxigen poate îmbunãtãţi IIa
oxigenarea tisularã [203,204].
Recomandare În situaţia în care este necesarã administrarea de B
oxigen se recomandã ca medicul şi asistenta de la
spitalul solicitant sã monitorizeze: FR, FC,
coloraţia, saturaţia în oxigen a hemoglobinei,
presiunea parţialã arterialã a oxigenului (analiza
gazelor sangvine) şi concentraţia de oxigen
administratã [20,21,26,87].
Argumentare Evaluarea acestor parametri este necesarã pentru IIa,
stabilirea conduitei terapeutice ulterioare [203-205]. IIb
Recomandare În cazul nou-nãscutului cu detresã respiratorie se C
recomandã ca medicul solicitant de la unitãţile de
nivel 0 şi Ia sã asigure urmãtoarele:
- administrarea de oxigen (flux liber, sub cort cefalic,
ventilaţie cu presiune pozitivã - VPP - pe mascã)
- sã solicite transferul de urgenţã spre nivelul
superior conform competenţelor stabilite de MS [72].
Argumentare Unitãţile de nivel 0 şi Ia nu au competenţe privind IV
asistenţa nou-nãscutului cu detresã respiratorie
(anexa 3) [206].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant de la unitãţile de A
nivel Ib şi II sã ventileze nou-nãscutul cu detresã
respiratorie în sistem CPAP sau ventilaţie asistatã
imediat dupã naştere pânã la sosirea echipei de
transport [72].
Argumentare Suportul ventilator CPAP aplicat imediat dupã naştere Ib,
îmbunãtãţeşte complianţa pulmonarã şi reduce efortul III
respirator [207-210].
Argumentare Unitãţile de nivel II au competenţa de a asigura III,
ventilaţie de scurtã duratã (anexa 3) [72,206]. IV
Standard Medicul din echipa de transport neonatal specializat B
(UTN) sau medicul solicitant de la unitãţile de nivel
Ib şi II trebuie sã intubeze nou-nãscutul în una din
urmãtoarele situaţii:
- cianozã generalizatã care nu se corecteazã la creşterea
concentraţiei de oxigen
- sindrom funcţional respirator sever
- apnee
- bradicardie
- status convulsiv [63-65].
Argumentare În aceste situaţii alte mãsuri de stabilizare IIb
respiratorii sunt ineficiente şi pot agrava starea
nou-nãscutului [205].
Recomandare Se recomandã ca medicul din echipa de transport neonatal C
specializat sau cel din spitalul solicitant de nivel Ib
şi II sã intubeze nou-nãscuţii cu VG sub 30 de sãptãmâni
cu patologie respiratorie [206,211].
Argumentare Condiţiile specifice transportului asociate imaturitãţii IV
funcţiei respiratorii unui nou-nãscut cu VG sub 30 de
sãptãmâni pot agrava prognosticul acestuia [212].
Recomandare Se recomandã ca medicul care a efectuat intubaţia sã B
indice sedarea nou-nãscuţilor intubaţi şi ventilaţi
(anexa 22) [213].
Argumentare Nou-nãscuţii sedaţi prezintã un risc mai mic de IV
barotraumã [66-68].
Argumentare Riscul de detubare accidentalã în timpul transportului III,
este mult mai mic dacã nou-nãscutul este sedat IV
[21,26,89,93].
Standard Medicul care a efectuat intubaţia trebuie sã stabileascã B
parametrii iniţiali de ventilaţie în funcţie de starea
clinicã, patologie şi investigaţiile paraclinice
(anexa 12) [29,63,65-67,140].
Argumentare Stabilirea parametrilor de ventilaţie are rolul de a IIb
asigura ventilaţie şi oxigenare adecvate, cu traumã
pulmonarã minimã [214].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã monitorizeze B
oxigenarea pe toatã perioada administrãrii de oxigen
[19-21,26,29,63,65-67,74,89,140,206].
Argumentare Oxigenul este un medicament ce poate avea şi efecte IIb
adverse asupra nou-nãscutului [215-217].
Standard Medicul care asigurã ventilaţia asistatã trebuie sã C
evalueze şi sã monitorizeze pe durata ventilaţiei
mecanice urmãtorii parametrii clinici:
- coloraţia tegumentelor
- expansiunea toracicã
- zgomotele respiratorii [29,63,65-67,140,218].
Argumentare Coloraţia tegumentelor este un indicator al oxigenãrii III
tisulare [214].
Argumentare Expansiunea toracicã şi auscultaţia pulmonarã sunt III,
indicatori ai eficienţei ventilaţiei [63,65,153,219]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul care asigurã ventilaţia sã B
monitorizeze permanent saturaţia hemoglobinei în oxigen
(prin pulsoximetrie), FC şi TA [19-21,26,29,63,65-67,
74,89,140,206].
Argumentare Saturaţia hemoglobinei în oxigen, FC şi TA reprezintã III
parametrii esenţiali de evaluare cardio-respiratorie
[220-222].
Recomandare Se recomandã ca medicul care asigurã ventilaţia B
mecanicã sã ajusteze parametrii ventilatorului astfel
încât sã asigure o saturaţie a hemoglobinei în oxigen
peste 90% la nou-nãscutul la termen [19,20,21,26,29,63,
65-67,74,89,140,206].
Argumentare O saturaţie a hemoglobinei peste 90% se coreleazã cu III
o oxigenare tisularã satisfãcãtoare [223].
Recomandare Se recomandã ca medicul care asigurã ventilaţia mecanicã B
sã ajusteze parametrii ventilatorului astfel încât sã
asigure o saturaţie a hemoglobinei în oxigen între 85 şi
92% la prematur [214-215].
Argumentare Menţinerea saturaţiei hemoglobinei în oxigen între IIb
limitele recomandate permite minimalizarea toxicitãţii
oxigenoterapiei [215-217].
Recomandare Se recomandã ca medicul care asigurã ventilaţia mecanicã C
sã evalueze gazele sangvine arteriale pentru stabilirea
şi ajustarea parametrilor de ventilaţie [19-21,26,29,63,
65-67,74,89,140,206].
Argumentare Analiza gazelor sangvine (AGS) arteriale este cea mai IV
fidelã metodã de evaluare a oxigenãrii [51,63,65,153].
Opţiune Dacã nu este posibilã obţinerea unei probe de sânge B
arterial pentru AGS, medicul care asigurã ventilaţia
mecanicã poate utiliza sânge capilar arterializat
(prin puncţionarea cãlcâiului încãlzit 5 minute la 40°C)
[26,140].
Argumentare PH-ul şi pCO(2) din sângele capilar se coreleazã bine cu III
valorile arteriale [223].
Recomandare Se recomandã ca medicul care asigurã ventilaţia mecanicã B
sã utilizeze pe perioade scurte analiza gazelor sangvine
capilare [63,65].
Argumentare PO(2) din sângele capilar se coreleazã slab cu pO(2) III
din sângele arterial [223].
Opţiune Opţional, pe perioadã scurtã de timp, medicul care B
asigurã ventilaţia mecanicã poate sã evalueze oxigenarea
prin mãsurarea transcutanatã a pO(2).
Argumentare Existã o corelare slabã a valorilor pO(2) mãsurate III
transcutanat cu cele obţinute din sângele arterial.
În plus, analiza transcutanatã a gazelor sangvine
implicã un risc de arsurã tegumentarã [205,223,224].
Recomandare În cazul deteriorãrii bruşte a pacientului ventilat, se C
recomandã ca medicul care asigurã ventilaţia mecanicã
sã parcurgã urmãtorii paşi:
- verificã integritatea sistemului de tuburi şi conexi-
unile la sursa de gaze şi la sonda de intubaţie şi
remediazã eventualele defecte
- verificã funcţionalitatea ventilatorului
- auscultã toracele pentru identificarea unor posibile
deplasãri sau obstrucţii ale sondei de intubaţie
[19-21,26,29,63,65-67,78,89,140,206].
Argumentare În cazul deteriorãrii bruşte a stãrii generale a unui IV
nou-nãscut ventilat mecanic trebuie excluse întâi cauzele
legate de eventualele defecţiuni tehnice ale sistemului
de ventilaţie [21,24,206].
Argumentare Obstrucţia sondei endotraheale este o cauzã frecventã de IV
deteriorare bruscã a stãrii generale a nou-nãscutului
intubat [140].
Argument Sonda endotrahealã poate fi uneori dificil de fixat şi IV
se poate deplasa, cu intubarea selectivã a unei bronhii
sau extubare [26,63,65,153,225].
Standard În cazul în care toate cele de mai sus sunt normale, B
medicul care asigurã ventilaţia mecanicã trebuie sã
evalueze nou-nãscutul pentru suspiciunea de pneumotorax
[19-21,26,29,63,65-67,74,89,140,206].
Argumentare Ventilaţia mecanicã este un factor de risc important III
pentru apariţia pneumotoracelui [226].
Recomandare Se recomandã ca medicul care asigurã ventilaţia mecanicã C
sã evalueze suspiciunea de pneumotorax prin una din
urmãtoarele metode:
- auscultaţie: murmurul vezicular scãzut sau absent pe
partea afectatã
- transiluminare toracicã pozitivã pentru pneumotorax
- radiografie toracicã [19-21,26,29,63,65-67,74,89,
140,306].
Argumentare Diagnosticul de pneumotorax se stabileşte clinic şi IV
se confirmã radiologic [227].
Opţiune În cazul deteriorãrii severe a stãrii generale a nou- C
nãscutului şi suspiciune de pneumotorax, medicul care
asigurã ventilaţia mecanicã poate opta pentru evacuarea
în regim de urgenţã a epanşamentului pleural fãrã
confirmare radiologicã [227].
Argumentare Evacuarea de urgenţã a unui pneumotorax poate fi o IV
manevrã salvatoare de viaţã [227].
Standard Medicul care asigurã ventilaţia mecanicã trebuie sã C
evacueze pneumotoraxul înainte de a pleca în transport
[19-21,26,29,63,65-67,74,89,140,206].
Argumentare Din cauza mişcãrilor ambulanţei şi din cauza creşterii IV
presiunii atmosferice la altitudine mare, pneumotoraxul
se poate extinde [225].
Standard Medicul şi asistenta care asigurã ventilaţia trebuie B
sã procedeze la evacuarea pneumotoracelui folosind
procedura descrisã în anexa 13 [19-21,26,29,63,65-
67,74,89,140,206].
Argumentare Respectarea unei proceduri standard reduce riscul III
eşecului terapeutic şi de apariţie a complicaţiilor
[228-229].
6.7. Stabilizarea cardio-circulatorie
Standard Medicul solicitant trebuie sã evalueze nou-nãscutul C
pentru a determina prezenţa semnelor de şoc
[19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare Starea de şoc circulator scade aportul de oxigen IV
şi substanţe nutritive cãtre ţesuturi [29,46,140,154].
Standard Medicul solicitant trebuie sã urmãreascã datele C
anamnestice care pot orienta diagnosticul spre şoc
[19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare Starea de şoc circulator scade aportul de oxigen şi IV
substanţe nutritive cãtre ţesuturi [29,46,140,154].
Standard Medicul solicitant trebuie sã evalueze pulsurile C
periferice la toate cele patru extremitãţi
[19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare Modificãrile pulsului pot oferi informaţii importante IV
pentru diagnosticul clinic de şoc [46,140].
Standard Medicul solicitant trebuie sã evalueze perfuzia C
perifericã urmãrind:
- coloraţia tegumentelor
- timpul de recolorare capilarã (TRC)
- temperatura cutanatã [19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare În cazul şocului tegumentele pot fi palide, cianotice, IV
reci, marmorate şi TRC este prelungit [46,154,230].
Standard Medicul solicitant trebuie sã evalueze stetacustic cordul C
nou-nãscutului [19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare Hipoxia, hipoxemia şi acidoza prezente în şoc sunt IV
factori care pot deprima funcţia cardiacã [46,154,230].
Argumentare Bradicardia asociatã cu şocul sever reprezintã un semn IV
prevestitor pentru instalarea stopului cardiorespirator
[46,154,230].
Argumentare Tahicardia poate fi un semn de debit cardiac scãzut IV
şi/sau insuficienţã cardiacã congestivã [230].
Argumentare Tulburãrile de ritm pot determina scãderea debitului IV
cardiac [46,154,230].
Argumentare Prezenţa unor sufluri cardiace poate fi sugestivã pentru IV
unele malformaţii cardiace [231].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã evalueze TA C
a nou-nãscutului pentru care solicitã transfer neonatal
[19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare Hipotensiunea arterialã este un semn tardiv al alterãrii IV
statusului cardio-circulator [153].
Recomandare În cazul suspiciunii de şoc se recomandã ca medicul C
solicitant sã indice monitorizarea electrocardiograficã
(EKG) [19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare Traseul EKG poate identifica tulburãri de ritm şi IV
conducere asociate şocului [230].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã efectueze AGS C
la nou-nãscutul cu suspiciune de şoc.
Argumentare Dezechilibrele gazelor sangvine pot orienta medicul IV
pentru terapia şocului [19-21,26,29,74,89,140,206].
Opţional Medicul solicitant poate efectua teste de laborator C
pentru identificarea eventualelor dezechilibre metabolice,
electrolitice, de coagulare, teste funcţionale hepatice
şi renale, hemoleucograma şi culturi centrale la nou-
nãscutul cu suspiciune de şoc [19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare Etiologia şocului este complexã şi tratamentul include IV
corecţia tuturor dezechilibrelor existente (anexa 14)
[230].
Standard În cazul diagnosticãrii şocului circulator medicul C
solicitant trebuie sã instituie tratament de urgenţã
pentru corectarea acestuia (anexa 14) [19-21,26,29,74,
89,140,206].
Argumentare Şocul circulator neonatal este o situaţie ameninţãtoare IV
de viaţã. Întârzierea manevrelor terapeutice poate duce
la deteriorarea stãrii generale a nou-nãscutului, chiar
deces [46,153,154].
Recomandare În cazul în care şocul cardiogen este determinat de C
o malformaţie cardiacã congenitalã (MCC) cu flux
pulmonar sau sistemic dependent de canalul arterial
patent, se recomandã ca medicul din echipa UTN sau medicul
solicitant de la unitãţile de nivel III sã prescrie
administrarea de prostaglandinã E (PGE) [19-21,26,29,74,
89,140,206].
Argumentare Administrarea de PGE menţine canalul arterial deschis. IV
Doar medicii din unitãţile de nivel III şi din echipele
UTN au competenţa de a prescrie şi administra PGE
(anexa 15) [232].
Standard Medicul solicitant şi/sau din echipa de transport trebuie C
sã monitorizeze efectele tratamentului şocului pe baza
urmãtorilor parametri:
- coloraţia tegumentelor
- TRC
- pulsul
- FC
- FR
- temperatura [232].
Argumentare Corectarea parametrilor menţionaţi indicã eficienţa IV
terapiei [19-21,26,29,74,89,140,206].
Standard Medicul şi asistenta din echipa UTN trebuie sã monito- C
rizeze TA a nou-nãscutului şocat pe durata terapiei şi
transportului [231].
Argumentare Mãsurarea TA este cea mai rapidã metodã de evaluare IV
obiectivã a status-ului hemodinamic [19-21,26,29,74,89,
140,206].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã iniţieze A
administrarea a douã antibiotice (Ampicilinã sau
Penicilinã şi Gentamicinã) intravenos înaintea
transportului unui nou-nãscut [19-21,26,29,74,89,140,206].
Argumentare Incidenţa septicemiei neonatale este ridicatã în rândul III
nou-nãscuţilor transportaţi [233].
Argumentare Asupra pacienţilor care necesitã transfer se efectueazã III
multiple manevre cu potenţial septic [234,235].
Argumentare Asocierea Penicilinã şi Gentamicinã este la fel de Ia
eficientã ca şi asocierea Ampicilinã şi Gentamicinã
pentru profilaxia şi terapia empiricã a majoritãţii
infecţiilor materno-fetale [236].
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant sã indice recoltarea C
unei hemoleucograme cu formulã leucocitarã şi a unei
hemoculturi la toţi nou-nãscuţii transportaţi [19-21,26,
29,74,89,140,206].
Argumentare Nou-nãscutul cu sepsis prezintã semne şi simptome IV
nespecifice, fiind necesarã confirmarea paraclinicã
(anexa 16) [231].
7.1. Monitorizare în timpul transportului
Standard Pe parcursul transportului echipa de transport trebuie
sã monitorizeze continuu temperatura nou-nãscutului
[21,26,89,140,154]. B
Argumentare Hipotermia şi hipertermia cresc morbiditatea şi III,
mortalitatea neonatalã [26,58-61,192]. IV
Standard Pe parcursul transportului echipa de transport trebuie
sã monitorizeze continuu saturaţia hemoglobinei în oxigen
şi coloraţia tegumentelor [21,26,89,140,154]. B
Argumentare Saturaţia hemoglobinei în oxigen şi coloraţia tegu-
mentelor sunt parametrii esenţiali în aprecierea stãrii
clinice şi a eficienţei respiraţiei [220,222]. III
Standard Echipa de transport trebuie sã documenteze toate
episoadele de degradare clinicã apãrute în cursul
transportului precum şi metodele de intervenţie
folosite [237]. C
Argumentare Fişa de transport este un document medico-legal
[93,94]. IV
Recomandare La nou-nãscutul intubat se recomandã ca echipa de
transport sã ia în considerare cele 3 cauze majore
de degradare clinicã ce pot apãrea în cursul
transportului:
- detubarea accidentalã
- obstrucţia sondei endotraheale
- apariţia unui pneumotorax [63,65,153]. C
Argumentare În cursul transportului, din cauza condiţiilor
speciale, starea nou-nãscutului intubat se poate
deteriora brusc, cele trei cauze menţionate mai
sus fiind cele mai frecvente [21,26,89]. IV
Recomandare Se recomandã ca pentru evaluarea nou-nãscutului în
cursul transportului echipa de transport sã nu se
bazeze exclusiv pe dispozitivele de monitorizare
[97,237]. C
Argumentare În cursul transportului, din cauza condiţiilor speciale,
dispozitivele medicale se pot deregla [93,94]. IV
Recomandare Se recomandã ca în cazul apariţiei unor dificultãţi
tehnice echipa de transport sã monitorizeze clinic
pacientul [21,26,89,91,92]. A
Argumentare Monitorizarea clinicã este o metodã eficientã de
evaluare a stãrii nou-nãscutului [238,239]. Ib
Standard Pe parcursul transportului echipa de transport trebuie
sã monitorizeze nou-nãscutul cu risc de hipoglicemie
(anexa 8) [20,26,41,72,74,89,140]. B
Argumentare Hipoglicemia neonatalã poate afecta funcţia cerebralã
şi miocardicã [167-169]. III
7.2. Conduitã în timpul transportului
Standard Spitalul solicitant trebuie sã decidã, în urma
consultãrii cu spitalul solicitat, tipul de transport
neonatal în funcţie de patologia nou-nãscutului care
urmeazã sã fie transferat [1,72]. C
Argumentare Nou-nãscuţii care trebuie transportaţi pot necesita
dispozitive medicale speciale pentru susţinerea
funcţiilor vitale [237]. IV
Recomandare Se recomandã ca spitalul solicitant sã transfere
nou-nãscutul în incubator funcţional, dotat cu sisteme
corespunzãtoare de fixare sigurã a nou-nãscutului
în incubator [89]. C
Argumentare Nou-nãscuţii care trebuie transportaţi necesitã dispo-
zitive medicale speciale şi sigure pentru susţinerea
funcţiilor vitale şi menţinerea neutralitãţii termice
[240,241]. IV
Recomandare Dupã ce nou-nãscutul a fost stabilizat, se recomandã
ca echipa de transport sã efectueze transferul în
incubatorul de transport în urmãtoarele condiţii:
- parametrii fiziologici sunt satisfãcãtori
- toate liniile de acces şi tuburile sunt securizate
- aparatele de monitorizare sunt securizate [74,76,240]. B
Argumentare Echipamentele nesecurizate pot constitui un pericol
pentru siguranţa nou-nãscutului [241]. III
Recomandare Se recomandã echipa de transport sã deconecteze toate
dispozitivele de monitorizare, cu excepţia
pulsoximetrului înainte de a muta nou-nãscutul în
incubatorul de transport [21,26,89]. B
Argumentare În cursul manevrei de mutare starea nou-nãscutului
se poate deteriora. Pulsoximetria permite monitorizarea
continuã a nou-nãscutului în timpul mutãrii [85,93]. III
Recomandare Se recomandã ca echipa de transport sã se asigure cã
seringa/seringile cu perfuzia/perfuziile nou-nãscutului
sunt montate şi asigurate înainte de a transfera copilul
în incubatorul de transport [242]. C
Argumentare Echipa de transport trebuie sã lucreze cât mai eficient
şi sã asigure continuitatea terapiei [242,243]. IV
Standard Echipa de transport trebuie sã efectueze mutarea
nou-nãscutului în incubatorul de transport [89,243]. C
Argumentare Mutarea nou-nãscutului trebuie sã fie o manevrã sigurã
şi rapidã [26,89]. IV
Standard Dupã mutarea nou-nãscutului intubat în incubatorul de
transport echipa de transport va efectua în urmãtoarea
succesiune de manevre:
- conectarea la aparatul de ventilaţie
- conectarea la pulsoximetrul unitãţii de transport
- verificarea concordanţei ventilaţie-saturaţie
- poziţionarea nou-nãscutului astfel încât sã existe
o bunã vizualizare şi acces la toracele, ventilaţia,
liniile de abord şi nou-nãscut
- securizarea copilul cu ajutorul centurilor din dotare
- iniţierea foii de monitorizare [89]. C
Argumentare Se asigurã astfel funcţiile vitale şi monitorizarea
acestora şi ulterior securizarea nou-nãscutului [89]. IV
Standard Pentru menţinerea echilibrului termic, echipa de
transport va asigura limitarea pierderilor de cãldurã
folosind mãsuri suplimentare la nevoie [58,59,61,62,72]. C
Argumentare Hipotermia şi hipertermia cresc morbiditatea şi
mortalitatea neonatalã [58,59]. IV
Recomandare Se recomandã ca pentru menţinerea echilibrului termic,
pentru prematurii foarte mici, echipa de transport sã
utilizeze şi folie protectoare [190]. C
Argumentare Hipotermia creşte morbiditatea şi mortalitatea
neonatalã [58,59]. IV
Opţiune În funcţie de condiţiile meteorologice echipa de
transport poate folosi pãturi suplimentare [140,244]. C
Argumentare Menţinerea temperaturii normale trebuie sa fie o
prioritate indiferent dacã nou-nãscutul este sãnãtos
sau bolnav [72,140]. IV
Recomandare Se recomandã ca în caz de hipotermie echipa de
transport sã creascã temperatura incubatorului pe
mãsurã ce temperatura corporalã a copilului creşte,
cu menţinerea unei diferenţe de 1-1,5°C între
temperatura corporalã şi cea a incubatorului
[20,21,26,59,72]. B
Argumentare Încãlzirea rapidã a nou-nãscutului hipotermic cu mai
mult de 1,5°C/orã poate produce vasodilataţie bruscã
cu hipotensiune consecutivã [199-200]. IIa
Standard Pe durata transferului, echipa de transport trebuie
sã nu alimenteze per os nou-nãscutul [21,26,89,140]. C
Argumentare Nou-nãscutul transportat prezintã risc de aspiraţie
a conţinutului gastric [21,26,89,140]. IV
Standard Echipa de transport trebuie sã se asigure cã linia/
liniile de abord venos sunt funcţionale pe tot parcursul
transportului [21,26,89,140]. C
Argumentare Accidental, pe durata transportului liniile venoase
se pot compromite, cu complicaţii secundare [94]. IV
Standard Echipa de transport trebuie sã opreascã ambulanţa
ori de câte ori trebuie efectuatã o manevrã
terapeuticã urgentã [21,26,72,89,140]. C
Argumentare Vibraţiile din timpul mersului ambulanţei afecteazã
precizia manevrelor terapeutice [148,151]. IV
Standard În momentul apariţiei unei situaţii de urgenţã,
o persoanã din echipa de transport trebuie sã informeze
telefonic spitalul solicitat despre aceasta [72]. B
Argumentare Echipa de transport se poate consulta cu medicul de la
spitalul solicitat asupra atitudinii terapeutice de
urmat când apar incidente pe parcursul transportului
[243]. IV
Argumentare Prin anunţarea spitalului solicitat se reduce timpul
de intervenţie prin pregãtirea echipamentelor necesare
la nivelul spitalului solicitat [243]. IV
7.3. Categorii speciale de nou-nãscuţi care necesitã
transport - nou-nãscuţi cu patologie chirurgicalã
Standard În cazul nou-nãscuţilor cu atrezie esofagianã şi/sau
fistulã esotrahealã, suspicionatã sau diagnosticatã
echipa de transport trebuie sã urmeze urmãtorii paşi:
- inserţia oralã a unei sonde de 10 Fr cu capãtul liber
ataşat unei seringi de 20 cc
- aspiraţie intermitentã pe sondã la cel puţin 10
minute, chiar dacã aparent copilul nu prezintã secreţii
[245]. C
Argumentare Acumularea în exces a fluidelor poate conduce la
aspirarea pulmonarã a secreţiilor [65]. IV
Recomandare În cazul nou-nãscuţilor cu atrezie esofagianã şi/sau
fistulã esotrahealã suspicionatã sau diagnosticatã se
recomandã medicul solicitant sã urgenteze transferul
[245]. C
Argumentare Transferul acestor nou-nãscuţi trebuie efectuat de
urgenţã în vederea stabilirii diagnosticului şi
efectuãrii intervenţiei chirurgicale [89]. IV
Standard În cazul nou-nãscuţilor cu atrezie esofagianã şi/sau
fistulã esotrahealã suspicionatã sau diagnosticatã
echipa de transport trebuie sã poziţioneze copilului
în decubit lateral, cu capul ridicat la aproximativ
15 grade [245]. A
Argumentare Poziţionarea în decubit lateral şi cu capul ridicat
la 15 grade scade riscul de pneumonie de aspiraţie [89]. IV
Standard În cazul nou-nãscuţilor cu defecte de perete abdominal
(omfalocel, gastroschizis, extrofie vezicalã, etc.)
echipa de transport trebuie sã:
- plaseze o sondã oro-gastricã 10 Fr conectatã la
o seringã de 20 cc
- aspire intermitent la fiecare 10 minute conţinutul
gastric
- acopere defectul abdominal cu comprese moi, sterile,
calde, îmbibate în ser fiziologic (NaCl 0,9%)
- poziţioneze nou-nãscutul în decubit lateral [245]. C
Argumentare Aspirarea intermitentã a conţinutului gastric evitã
apariţia distensiei anselor intestinale. Compresele
umede, sterile şi calde evitã deshidratarea şi conta-
minarea organelor eviscerate. Poziţionarea în decubit
lateral previne întinderea sau torsionarea mezenterului
[152,153,154]. IV
Opţiune Echipa de transport poate folosi pentru protejarea
organelor eviscerate o învelitoare de plastic specialã. C
Argumentare Folosirea învelitorii speciale de plastic previne
contaminarea organelor eviscerate [89]. IV
Standard În cazul nou-nãscuţilor cu hernie diafragmaticã,
suspicionatã sau diagnosticatã, medicul din echipa de
transport trebuie sã plaseze o sondã orogastricã, sã
intubeze şi sã ventileze nou-nãscutul (dacã nu a fost
intubat în prealabil) [245]. C
Argumentare Aspirarea intermitentã a conţinutului gastric evitã
apariţia distensiei anselor intestinale [152,153,154].
Hernia diafragmaticã suspicionatã sau confirmatã este
o indicaţie de intubaţie [63,65]. IV
Recomandare Se recomandã ca echipa de transport sã poziţioneze
nou-nãscutul cu hernie diafragmaticã, suspicionatã sau
diagnosticatã, în decubit lateral de partea afectatã
[21,26,89]. C
Argumentare Aceastã manevrã favorizeazã expansiunea toracicã de
partea neafectatã [63,153]. IV
Recomandare În cazul nou-nãscuţilor cu mielomeningocel, se recomandã
ca medicul sã:
- acopere defectul cu comprese moi, sterile, îmbibate
în ser fiziologic (NaCl 0,9%)
- poziţioneze nou-nãscutul în decubit lateral [245]. C
Argumentare Aceste manevre permit protejarea defectului împotriva
contaminãrii şi lezãrii [245]. IV
7.4. Modalitãţi de transport
7.4.1. Consideraţii generale
Standard În funcţie de distanţa dintre spitalul solicitat şi
cel solicitant şi în funcţie de patologia nou-nãscutului
medicul solicitant împreunã cu echipa de transport
trebuie sã decidã modalitatea de transport - terestru
sau aerian [72]. C
Argumentare Severitatea patologiei neonatale şi distanţa la care
trebuie transportat nou-nãscutul sunt decisive pentru
alegerea celei mai eficiente modalitãţi de transport
[94]. IV
7.4.2. Transportul terestru
Recomandare Se recomandã ca în cazul în care drumul pânã la
spitalul solicitant este mai mic sau egal cu douã ore
sau 150 km medicul solicitant şi echipa de transport sã
opteze pentru transportul cu ambulanţa pe şosea [72]. C
Argumentare Transportul terestru implicã cost şi riscuri mai
reduse [4-6]. IV
Recomandare Se recomandã echipa de transport sã se asigure cã
ambulanţa adapteazã viteza de deplasare în funcţie de
calitatea şoselei, menţinând viteza la limita evitãrii
oricãrui pericol [72]. B
Argumentare Viteza mare poate pune în pericol atât starea nou-
nãscutului cât şi viaţa acestuia şi a echipei de
transport [246-248]. IIb
7.4.3. Transportul aerian
Recomandare Se recomandã ca medicul solicitant şi echipa de transport
sã opteze pentru transportul aerian:
- în cazul în care este necesar transportul nou-
nãscutului pe o distanţã mai mare de 150 km
- dacã se estimeazã o duratã de transport mai mare de
2 ore
- dacã starea nou-nãscutului este criticã şi nu permite
transportul terestru
- în situaţii extrem în care nu este posibil transportul
terestru (calamitãţi naturale, incendii, etc.) [72,249]. C
Argumentare Prelungirea timpului de transfer duce la agravarea
stãrii nou-nãscutului sau la apariţia de complicaţii
[94,249]. IV
Standard Echipa de transport trebuie sã nu efectueze transportul
aerian dacã nou-nãscutul:
- este în stop cardiac
- se aflã în stare terminalã
- este stabil şi poate fi transportat cu alt mijloc
medicalizat, factorul timp nefiind de importanţã
majorã [72]. C
Argumentare Situaţiile menţionate nu justificã transportul
aerian [94]. IV
8.1. Aspecte administrative generale
Recomandare Se recomandã ca fiecare unitate spitaliceascã în care
au loc naşteri sã aibã un protocol de transport neonatal
elaborat pe baza prezentului ghid. E
Argumentare Protocoalele medicale cresc calitatea actului medical. E
Standard Echipa de transport şi medicul-şef al secţiei primitoare
din spitalului solicitat (sau medicul de gardã din secţia
primitoare) trebuie sã decidã oportunitatea transferului
cazurilor de nou-nãscuţi cu prognostic vital depãşit. E
Argumentare Nou-nãscutul cu prognostic vital depãşit are risc crescut
de deces pe parcursul transportului. E
Standard Medicul care efectueazã transportul neonatal trebuie sã
înregistreze decesul survenit pe durata transferului,
decesul urmând a fi declarat de cãtre unitatea de
transport (ambulanţã, SMURD, UTN) sau spitalul solicitat. E
Standard Echipa de transport trebuie sã direcţioneze la Serviciul
de Medicinã Legalã nou-nãscutul care a decedat subit
în timpul transferului. E
8.1.1. Consimţãmântul informat
Standard Medicul solicitant trebuie sã efectueze demersuri pentru
transfer numai dupã obţinerea acordului prealabil al
familiei nou-nãscutului [72,89]. C
Argumentare Familia are dreptul sã refuze transferul copilului lor
şi rãspunde juridic şi legal de starea de sãnãtate
a nou-nãscutului [72]. IV
Standard Medicul solicitant trebuie sã informeze familia despre
starea copilului, riscurile şi beneficiile transferului
şi riscurile ce decurg din transport [72,89]. C
Argumentare Familia are dreptul sã fie informatã în privinţa stãrii
de sãnãtate a nou-nãscutului şi sã accepte/refuze
transferul în cunoştinţã de cauzã [72]. IV
Standard Medicul solicitant trebuie sã permitã familiei sã
viziteze copilul în perioada prealabilã transferului
[21,26,94,140]. C
Argumentare Familia are dreptul sã vadã nou-nãscutul înainte de
transport [140]. IV
Standard La sosirea echipei de transport, un reprezentant al
acesteia trebuie sã informeze familia privind modali-
tatea de transport şi de contact cu spitalul solicitat
şi trebuie sã rãspundã la întrebãrile pãrinţilor
[21,26,94]. C
Argumentare Familia are dreptul la informaţii complete privind
modul de îngrijire, transport şi tratament al
nou-nãscutului [21,26,94]. IV
Standard Pentru transport la spitalul solicitat şi procedurile
efectuate pe timpul transportului medicul din echipa
de transport trebuie sã solicite consimţãmântul
informat [72]. C
Argumentare Este necesarã obţinerea consimţãmântului informat
pentru transport şi procedurile efectuate în timpul
transportului [21,26,94]. IV
8.1.2. Echipa de transport
Standard Echipa de transport UTN trebuie sã fie formatã dintr-un
medic specialist în neonatologie/medicinã de urgenţã
şi o asistentã instruitã în reanimarea şi stabilizarea
neonatalã [250,251]. C
Argument Transportul nou-nãscutului necesitã competenţã şi
experienţã [252]. IV
Standard Echipa de transport UTN trebuie sã comunice permanent
cu spitalul solicitat [252]. C
Argumentare Este necesar ca echipa sã informeze centrul cu privire
la momentul probabil al sosirii şi la îngrijirile
necesare dupã sosire [252,253]. IV
Recomandare Se recomandã ca echipa de transport sã porneascã în
cursã la maxim 30 de minute de la solicitare [253,254]. B
Argumentare Transportul neonatal este o urgenţã [255,256]. III
Standard La intrarea în turã, echipa de transport trebuie sã:
- pregãteascã întregul echipament, medicaţia şi mate-
rialele necesare pentru stabilizarea şi transferul
nou-nãscuţilor
- verifice starea de funcţionare a unitãţii de transport
neonatal
- se asigure cã existã suficient oxigen pentru o duratã
dublã a transportului faţã de cea estimatã
- verifice sistemele de siguranţã ale unitãţii de
transport neonatal [21,26,94]. C
Argumentare Echipa de transport trebuie sã limiteze întârzierile
previzibile la solicitare [94]. IV
Standard Echipa de transport trebuie sã înlocuiascã, dupã fiecare
transport, materialele consumate, inclusiv gazele
medicale când se golesc buteliile [21,26,89]. C
Argumentare Echipamentul complet este necesar pentru siguranţa
actului medical [21,26,89]. IV
Recomandare Se recomandã ca în timpul transportului echipa de
transport sã foloseascã, ori de câte ori este posibil,
surse externe de curent pentru a pãstra bateriile
echipamentului [94]. C
Argumentare Pe drum pot interveni evenimente neprevãzute care pot
prelungi durata transportului [21,26,89]. IV
Standard Echipa de transport trebuie sã se asigure cã trusa de
medicamente pentru transport conţine medicamentele şi
soluţiile necesare reanimãrii şi stabilizãrii neonatale
(anexa 17) [258]. C
Argumentare Medicamentele şi soluţiile enumerate mai sus sunt
necesare echilibrãrii nou-nãscutului pentru transport
[258]. IV
Standard Echipa de transport trebuie sã efectueze decontaminarea
primarã şi secundarã a unitãţii de transport şi a echi-
pamentului dupã fiecare transport neonatal. B
Argumentare Nou-nãscutul transportat este supus oricum, prin natura
invazivã a îngrijilor acordate, unui risc crescut de
infecţie [234,235]. III
8.1.3. Avizul de transport
Standard În lipsa familiei transportul şi procedurile se vor
efectua şi fãrã acordul pãrinţilor dar cu avizul
medicului din spitalul în care se aflã pacientul [72]. C
Argumentare Nu sunt justificate întârzieri care pot pune în pericol
viaţa nou-nãscutului [5]. IV
8.1.4. Documentele necesare transportului
Standard Spitalul solicitant trebuie sã punã la dispoziţia echipei
de transport urmãtoarele documente medicale:
- foaia de observaţie a bolnavului în original (în
funcţie de condiţiile locale, se poate face o copie
care sã fie anexatã la biletul de transfer)
- bilet de transfer cât mai detaliat care sã conţinã:
date despre pãrinţi, antecedente materne, evoluţia
sarcinii actuale, evoluţia travaliului şi naşterii,
starea copilului la naştere, mãsurile de reanimare şi
reechilibrare, totalitatea investigaţiilor şi
terapiilor efectuate [72]. C
Argumentare Foaia de observaţie şi biletul de transfer completat
corect şi complet sunt necesare echipei de transport
şi unitãţii solicitate pentru instituirea tratamentului
corect [140]. IV
Recomandare În cazul în care anumite investigaţii se aflã în lucru
la momentul efectuãrii transferului se recomandã ca
medicul solicitant sã le comunice spitalului solicitat
pe mãsurã ce acestea devin disponibile. E
Standard Medicul din echipa de transport trebuie sã completeze
fişa transportului a pacientului critic şi fişa de
transport neonatal (anexa 18 şi 19) [72]. C
Argumentare Fişele de transport sunt documente medico-legale [72].
Nou-nãscutul prezintã particularitãţi fiziologice şi
patologice care impun monitorizarea specificã a acestuia
utilizând fişa specialã de transport neonatal. IV
Standard Medicul din echipa de transport care preia nou-nãscutul
trebuie sã verifice corespondenţa dintre numele nou-
nãscutului din foaia de observaţie şi cel de pe brãţara
de identificare plasatã la naştere [21]. C
Argumentare Identificarea nou-nãscutului prin codul numeric personal
se poate efectua doar dupã întocmirea certificatului
de naştere [21]. IV
8.2. Aspecte administrative instituţionale
8.2.1. Spitalul solicitant
Standard În cazul unui diagnostic care necesitã un potenţial
transfer, spitalul solicitant trebuie sã anunţe echipa
de transport şi spitalul solicitat în cel mai scurt
timp posibil [72]. B
Argumentare Intervenţia promptã şi corectã poate reduce morbiditatea
şi mortalitatea neonatalã [254,259]. III
Standard Medicul solicitant trebuie sã ia legãtura cu spitalul
solicitat şi echipa de transport în vederea transferului
dupã obţinerea consimţãmântului pãrinţilor nou-nãscutului
pentru transfer [89]. C
Argumentare Pãrinţii sunt reprezentanţi legali ai copilului [72]. IV
Recomandare Se recomandã ca fiecare centru de nivel 0, I şi II sã-şi
stabileascã propriul protocol de comunicare şi colaborare
cu centrul de nivel III la care este arondat [72]. C
Argumentare Protocoalele medicale şi administrative cresc calitatea
actului medical [260]. IV
Recomandare Se recomandã ca în momentul naşterii unui copil care
va necesita transport, medicul solicitant sã obţinã
acordul de transfer la spitalul solicitat telefonic
de la medicul şef al secţiei respective. C
Argumentare Medicul şef al secţiei solicitate este cel mai în mãsurã
sã ia decizii privind transferul neonatal [72]. IV
Standard Spitalul solicitant trebuie sã trimitã pe fax sau pe
e-mail spitalului solicitat fişa medicalã a pacientului
critic concomitent cu solicitarea telefonicã de transfer
[72]. C
Argumentare Foaia de observaţie şi biletul de transfer completat
corect şi complet sunt necesare unitãţii solicitate
pentru instituirea tratamentului corect [140]. IV
Recomandare Se recomandã ca medicul din spitalul solicitant sã facã
demersuri pentru a afla grupa sangvinã a mamei şi sã
o consemneze în foaia de observaţie a nou-nãscutului
[21,26,89]. C
Argumentare Anumite patologii neonatale necesitã cunoaşterea
grupului şi Rh-ului sangvin al mamei [154]. IV
Standard Medicul solicitant trebuie sã informeze telefonic
spitalul solicitat ori de câte ori se constatã modi-
ficãri în evoluţia nou-nãscutului [89]. C
Argumentare Spitalul solicitat trebuie sã fie pregãtit pentru
asigurarea intervenţiei terapeutice prompte [21,26,89]. IV
Recomandare Se recomandã ca spitalul solicitant sã solicite
transferul nou-nãscuţilor cu maladii congenitale
cardiace sau cu altã patologie chirurgicalã în unitãţile
specializate în diagnosticul şi tratamentul acestor
afecţiuni [72]. C
Argumentare Îngrijirile speciale necesitã personal si echipament
special [10]. IV
Recomandare Se recomandã ca spitalul solicitant sã efectueze
demersurile pentru transferul nou-nãscuţilor cu probleme
prin intermediul serviciului de ambulanţã judeţean sau
al altor servicii de ambulanţã autorizate în acest sens
dacã nu existã UTN la nivelul III solicitat [72]. C
Argumentare Serviciile judeţene de ambulanţã au competenţele
necesare transportului neonatal [72]. IV
Standard Medicul solicitant trebuie sã solicite transportul
prin intermediul serviciului de ambulanţã judeţean sau
cu ajutorul altor servicii de ambulanţã autorizate în
acest sens în cazul transferurilor intrajudeţene dacã
nu existã UTN local [72]. C
Argumentare Solicitarea altor tipuri de transport neonatal în
aceste situaţii duce la întârzieri nejustificate
[10,18]. IV
Standard Spitalele solicitante trebuie sã se adreseze pentru
transfer cu prioritate spitalelor de nivel superior
la care sunt arondate [72]. C
Argumentare Regionalizarea serviciilor medicale neonatale permite
şi evitarea supraaglomerãrii centrelor de nivel III
[72]. IV
8.2.2. Spitalul solicitat
Standard Spitalul solicitat care poate asigura nivelul de
îngrijire medicalã necesar trebuie sã nu refuze
nejustificat transferul neonatal [72]. C
Argumentare Îngrijirile speciale necesitã personal şi echipament
special [261]. IV
Standard În cazul în care spitalul solicitat refuzã transferul
din lipsã de locuri, acesta trebuie sã gãseascã un alt
spital de acelaşi nivel în care sã fie transferat
nou-nãscutul [72]. C
Argumentare Nou-nãscutul are dreptul la asistenţã medicalã
corespunzãtoare [262]. IV
Recomandare Se recomandã ca spitalul solicitat sã refuze transferul
în urmãtoarele situaţii:
- nou-nãscut cu prognostic vital rezervat
- solicitare de transfer tardivã (dupã 12-24 de ore
de la diagnosticul pentru care este necesar transferul)
- serviciu supraaglomerat cu imposibilitatea asigurãrii
unei terapii adecvate
- cazuri de nou-nãscuţi proveniţi din secţii de pediatrie
şi chirurgie pediatricã. C
Argumentare Nou-nãscutul cu afecţiuni severe, care necesitã reanimare
peste 10 minute, fãrã respiraţii spontane, cu bradicardie
extremã, cu risc de deces iminent are prognostic vital
rezervat şi transferul acestor cazuri nu este justificat
din punct de vedere terapeutic, etic şi al resurselor III,
materiale şi umane consumate [112-130]. IV
Argumentare În condiţiile unei terapii intensive neonatale
supraaglomerate nu poate fi asiguratã calitatea şi
siguranţa actului medical, atât viaţa pacientului
transferat cât şi a pacienţilor internaţi putând fi
periclitatã [261]. IV
Argumentare Internarea în terapia intensivã neonatalã a nou-
nãscuţilor proveniţi din secţiile de pediatrie şi
chirurgie pediatricã reprezintã un pericol epidemio-
logic major pentru pacienţii din terapia intensivã
neonatalã şi este neconformã legislaţiei în vigoare [1]. IV
Standard Unitatea spitaliceascã de care aparţine UTN trebuie sã
se asigure cã ambulanţa de transport neonatal este de
tip C (anexa 20) [1,72]. C
Argumentare O ambulanţã cu alte caracteristici decât cele menţionate
în anexa 19 nu este conformã cu transportul nou-
nãscutului [281]. IV
Standard Unitatea spitaliceascã de care aparţine UTN trebuie sã
se asigure cã unitatea de transport neonatalã îndeplineşte
criteriile necesare transportului neonatal (anexa 21) [1]. C
Argumentare Dotarea corespunzãtoare asigurã eficienţa manevrelor
terapeutice [258,281]. IV
Tabel 1. Clasificarea tãriei aplicate gradelor de recomandare
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standard │Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie │
│ │urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepţiile fiind rare şi │
│ │greu de justificat. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Recomandare │Recomandãrile prezintã un grad scãzut de flexibilitate, nu au │
│ │forţa standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru│
│ │trebuie justificat raţional, logic şi documentat. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Opţiune │Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei │
│ │conduite, indicând faptul cã mai multe tipuri de intervenţii sunt│
│ │posibile şi cã diferiţi medici pot lua decizii diferite. │
│ │Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesitã │
│ │justificare. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Grad A │Necesitã cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte │
│ │a unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei │
│ │recomandãri (nivele de dovezi Ia sau Ib). │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Grad B │Necesitã existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu │
│ │randomizate, publicate pe tema acestei recomandãri (nivele de │
│ │dovezi IIa, IIb sau III). │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Grad C │Necesitã dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor │
│ │comitete de experţi sau din experienţa clinicã a unor experţi │
│ │recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). │
│ │Indicã lipsa unor studii clinice de bunã calitate aplicabile │
│ │direct acestei recomandãri. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Grad E │Recomandãri de bunã practicã bazate pe experienţa clinicã a │
│ │grupului tehnic de elaborare a acestui ghid. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Nivel Ia │Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi │
│ │controlate. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Nivel Ib │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, │
│ │bine conceput. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Nivel IIa │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fãrã │
│ │randomizare, bine conceput. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Nivel IIb │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine │
│ │conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de │
│ │cercetare. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Nivel III │Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Nivel IV │Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţã clinicã │
│ │a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 1. Ierarhizarea unitãţilor sanitare neonatalã pe baza competenţelor
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Tipul │Competenţã pentru asistenţa medicalã neonatalã │
│unitãţii │ │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Unitãţile de│Asistã doar naşterea fiziologicã sau urgenţele obstetricale numai│
│nivel 0 │atunci când gravida e nedeplasabilã din motive medicale sau │
│ │legate de condiţiile meteorologice │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Unitãţile de│- asistenţa medicalã a nou-nãscutului la termen (37-41 sãptãmâni │
│nivel I │gestaţionale împlinite), nãscut din sarcinã şi naştere fiziolo- │
│ │gicã. Îngrijirea nou-nãscuţilor se recomandã sã se facã în sistem│
│ │rooming-in │
│ │- asistenţa medicalã a nou-nãscutului mic pentru VG şi cu VG mai │
│ │mare sau egalã de 37 sãptãmâni, dar fãrã factori de risc │
│ │- acordarea ajutorului în caz de urgenţã şi stabilizarea parame- │
│ │trilor vitali │
│ │- solicitarea Serviciului de ambulanţã judeţean (sau utilizarea │
│ │ambulanţei proprii, în caz cã unitatea dispune de ea) care │
│ │asigurã transportul la nivel II al nou-nãscuţilor cu patologie │
│ │perinatalã ce pot fi asistaţi la acest nivel │
│ │- solicitarea UTN de la Centrul regional de nivelul III care │
│ │asigurã, de regulã, transportul nou-nãscuţilor cu probleme severe│
│ │ale stãrii de sãnãtate la unitatea de nivelul III │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Unitãţile de│ │
│nivel II │ │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Unitãţile de│- asigurã aceleaşi îngrijiri ca şi cele de nivel I şi în plus: │
│nivel IIa │● îngrijirea nou-nãscuţilor normali şi subponderali cu factori de│
│ │ risc │
│ │● îngrijirea prematurilor pentru recuperare nutriţionalã │
│ │● terapie intensivã neonatalã pentru: │
│ │ - prematuri peste 1500 g sau peste 32 de sãptãmâni împlinite│
│ │ maturaţi respirator sau cu detresã tranzitorie care │
│ │ necesitã cel mult O(2) sub cort, sau ventilaţie în sistem │
│ │ CPAP │
│ │ - alimentaţie parenteralã totalã │
│ │ - stabilizare termicã │
│ │ - tratamentul icterului prematurului │
│ │ - corecţia hipoglicemiei │
│ │● nou-nãscuţi (la termen sau aproape la termen) cu patologie: │
│ │ - hipoxie la naştere │
│ │ - icter neonatal care necesitã exsanguinotransfuzie │
│ │ - convulsii │
│ │● nou-nãscuţi (cu VG peste 32 sãptãmâni sau la termen) cu │
│ │ infecţii sau cu risc de infecţie │
│ │ - infecţii congenitale │
│ │ - infecţii materno-fetale │
│ │● îngrijiri post-terapie intensivã neonatalã pentru: │
│ │ - prematuri alimentaţi enteral sau parţial parenteral │
│ │ - prematuri cu instabilitate termicã │
│ │ - prematuri cu crize de apnee │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Unitãţile de│Competenţe în plus pentru nivelul IIb: │
│nivel IIb │- îngrijirea nou-nãscuţilor care necesitã: │
│ │ - ventilaţie mecanicã pe perioadã limitatã (1-3 zile) │
│ │ - alimentaţie parenteralã parţialã │
│ │ - corecţia hipoglicemiei, hipocalcemiei │
│ │ - alimentaţie parenteralã totalã │
│ │ - stabilizare termicã │
│ │ - terapia icterului prematurului │
│ │ - tratamentul hipoglicemiei │
│ │- îngrijirea nou-nãscuţilor cu patologie: │
│ │ - nou-nãscut cu hipoxie la naştere │
│ │ - nou-nãscut cu icter neonatal (hiperbilirubinemie) care │
│ │ necesitã exsanguinotransfuzie │
│ │ - nou-nãscut cu convulsii │
│ │ - nou-nãscuţi cu infecţii sau cu risc de infecţii │
│ │ - infecţii congenitale │
│ │ - infecţii materno-fetale │
│ │- îngrijiri post-terapie intensivã neonatalã: │
│ │ - prematuri alimentaţi enteral sau parţial parenteral │
│ │ - prematuri cu instabilitate termicã │
│ │ - prematuri cu crize de apnee │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Competenţe │Îngrijirea nou-nãscuţilor în maternitatea proprie, precum şi │
│pentru │nou-nãscuţii cu risc major nãscuţi în unitãţile de nivel II şi I │
│nivelul III │din regiune şi transferaţi în unitatea de nivel III de cãtre │
│ │Unitatea de transport neonatal din structura sa. │
│ │Competenţele unitãţilor de nivel III sunt aceleaşi ca la nivelul │
│ │II, plus │
│ │● diagnosticul şi tratamentul nou-nãscuţilor cu probleme severe │
│ │de sãnãtate │
│ │● terapie intensivã pentru: │
│ │ - prematuri sub 1500 g şi sub 32 sãptãmâni: prematuri cu │
│ │ detresã respiratorie care necesitã ventilaţie mecanicã sau│
│ │ în sistem CPAP de lungã duratã, hipoxie gravã + hemoragie │
│ │ ventricularã, cu convulsii, hidrocefalie, alimentaţie │
│ │ parenteralã totalã │
│ │ - nou-nãscut patologic: detrese respiratorii la nou-nãscut │
│ │ care necesitã ventilaţie, sindrom de aspiraţie, │
│ │ persistenţa circulaţiei fetale, pneumotorax, hipoxie gravã│
│ │ care necesitã ventilaţie, convulsii, boala hemoliticã │
│ │ gravã care necesitã exangvinotransfuzie/ventilaţie; │
│ │ malformaţii cardiace, digestive, pulmonare pentru investi-│
│ │ gaţii suplimentare şi stabilizarea preoperatorie; boli │
│ │ metabolice, sindroame genetice care pun în pericol │
│ │ funcţiile vitale │
│ │ - nou-nãscut cu infecţii sau cu risc de infecţii: infecţii │
│ │ congenitale şi materno-fetale sau septicemii care necesitã│
│ │ susţinerea funcţiilor vitale o perioadã lungã de timp, │
│ │ bronhodisplazie, pneumonii grave, sindrom TORCH, infecţie │
│ │ HIV, spina bifida aperta │
│ │● post-terapie intensivã │
│ │ - prematuri peste 1500g: prematuri alimentaţi enteral sau │
│ │ parţial parenteral, prematuri cu instabilitate termicã, │
│ │ prematuri cu crize de apnee │
│ │ - transportul nou-nãscuţilor din unitãţile de nivel I şi II │
│ │ cãtre Centrul regional de nivel III, dotate cu UTN. │
│ │● coordonarea generalã a activitãţii sistemului regionalizat. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 2. Criterii de transfer şi categorii de nou-nãscuţi care necesitã
transfer:
┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│a) Criterii │- status neurologic alterat sau în curs de alterare │
│fiziologice/│- copiii necesitând intubaţia endotrahealã şi/sau protezare │
│fiziopato- │ventilatorie (în cazul în care aceasta depãşeşte competenţa │
│logice: │centrului respectiv) │
│ │- disritmii grave │
│ │- insuficienţã cardiacã │
│ │- şoc care nu rãspunde corespunzãtor la tratamentul instituit │
│ │- copiii care necesitã medicamente vasoactive │
│ │- insuficienţã hepaticã │
│ │- insuficienţã renalã acutã sau cronicã, necesitând dializã │
│ │imediatã │
│ │- insuficienţã respiratorie: │
│ │ a. sindrom de detresã respiratorie şi complicaţii │
│ │ b. aspiraţie de meconiu şi complicaţii │
│ │ c. pneumonie congenitalã │
│ │ d. alte cauze de detresã respiratorie necesitând ventilaţie │
│ │ mecanicã │
│ │ e. detresã respiratorie care nu rãspunde la tratamentul │
│ │ efectuat, asociatã cu una din urmãtoarele condiţii: │
│ │ cianozã, retracţii musculare, apnee, stridor, respiraţii │
│ │ patologice - gaspuri, respiraţie acidoticã. │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│b) Alte │- tulburãri electrolitice severe │
│criterii │- tulburãri metabolice severe │
│ │- deshidratare severã │
│ │- infecţii cu pericol vital potenţial, inclusiv sepsis │
│ │- nou-nãscuţi a cãror stare generalã necesitã mãsuri de terapie │
│ │intensivã │
│ │- orice copil pentru care medicul curant considerã cã existã │
│ │un beneficiu posibil în cazul transferului de urgenţã la un │
│ │centru specializat în terapie intensivã │
├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│c) Alte │- greutate sub 1500g, VG sub 32 de sãptãmâni (cel mai recomandat │
│categorii de│este transferul mamei înainte de naştere) │
│nou-nãscuţi │- probleme respiratorii: │
│care vor fi │ - sindromul de detresã respiratorie accentuatã │
│transferaţi │ - crize de apnee │
│ │- probleme cardio-vasculare: │
│ │ - cianozã generalizatã, suflu cardiac, suspiciune de │
│ │ cardiopatie congenitalã, insuficienţã cardiacã, şoc cardiogen│
│ │- probleme neurologice: │
│ │ - encefalopatie hipoxic-ischemicã perinatalã gravã şi severã │
│ │ - convulsii │
│ │- probleme digestive: │
│ │ - vãrsãturi persistente, abdomen meteorizat, scaun sanguino- │
│ │ lent, lipsa emisiunii scaunului dupã 48 de ore │
│ │- probleme urogenitale: │
│ │ - copilul care nu urineazã dupã 24 ore de la naştere │
│ │- probleme hematologice: │
│ │ - anemie severã │
│ │ - icter apãrut în primele 24 de ore │
│ │- probleme metabolice: │
│ │ - hipoglicemie şi hipocalcemie persistente, pentru investi- │
│ │ gaţii suplimentare │
│ │- anomalii congenitale care necesitã investigaţii suplimentare │
│ │sau intervenţie chirurgicalã de urgenţã │
│ │- orice nou-nãscut cu stare gravã fãrã etiologie precizatã. │
└────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────┬──────────────────┬──────────────┬──────────────┬─────────────┐
│ Parametru │ Arterial/Venos │ Limita │ Limita │ Unitate │
│ │ │ inferioarã │ superioarã │ de mãsurã │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ pH │ Arterial │ 7,30-7,35 │ 7,44-7,45 │ │
│ ├──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ Venos │ 7,31 │ 7,41 │ │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ [H+] │ Arterial │ 36 │ 44 │ mmol/l │
│ │ ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 3,6 │ 4,4 │ ng/dl │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ Exces baze │ Arterial şi venos│ -3 │ +3 │ mEq/l │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ pO(2) │ Arterial │ 10-11 │ 13-14 │ kPa │
│ │ ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 75-83 │ 100-105 │mmHg sau torr│
│ ├──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ Venos │ 4,0 │ 5,3 │ kPa │
│ │ ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 30 │ 40 │mmHg sau torr│
├─────────────┼──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ pCO(2) │ Arterial │ 4,4-4,7 │ 5,9-6,0 │ kPa │
│ │ ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 33-35 │ 44-45 │mmHg sau torr│
│ │ ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 23 │ 30 │ mmol/l │
│ │ ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 100 │ 132 │ mg/dl │
│ ├──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ Venos │ 5,5 │ 6,8 │ kPa │
│ │ ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 41 │ 51 │mmHg sau torr│
├─────────────┼──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ Bicarbonat │ Arterial şi │ 18 │ 23 │ mmol/l │
│ [HCO(3)^-] │ venos ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 110 │ 140 │ mg/dl │
├─────────────┼──────────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ Bicarbonat │ Arterial şi │ 21-22 │ 27-28 │ mmol/l sau │
│ standard │ venos │ │ │ mEq/l │
│ │ ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │ │ 134 │ 170 │ mg/dl │
└─────────────┴──────────────────┴──────────────┴──────────────┴─────────────┘
Tabel 1. Scorul Silverman
┌──────┬────────────┬──────────┬────────────────────┬───────────┬──────────────┐
│ Scor │ Tiraj │ Bombare │ Balans toraco- │ Geamãt │ Bãtãi ale │
│ │intercostal │ toracicã │ abdominal │ expirator │ aripioarelor │
│ │ │ │ │ │ nasului │
├──────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼───────────┼──────────────┤
│ 0 │ absent │ absentã │mişcãri respiratorii│ absent │ absente │
│ │ │ │ sincrone │ │ │
├──────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼───────────┼──────────────┤
│ 1 │ vizibil │ discretã │mişcãri inspiratorii│audibil cu │ discrete │
│ │ │ │ sincrone │stetoscopul│ │
├──────┼────────────┼──────────┼────────────────────┼───────────┼──────────────┤
│ 2 │ marcat │ Important│ mişcãri abdominale │net audibil│ marcate │
│ │ │ │ retracţii toracice │ │ │
└──────┴────────────┴──────────┴────────────────────┴───────────┴──────────────┘
Tabel 2. Gradele de severitate ale detresei respiratorii neonatale
┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Grad de severitate │ Semne clinice/gaze sangvine │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Detresã respiratorie uşoarã │ 1. polipnee fãrã nevoie de oxigen suplimentar │
│ │ 2. fãrã semen clinice sau cu minime de detresã│
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Detresã respiratorie moderatã │ 1. cianozã în aer atmosferic │
│ │ 2. semne de detresã respiratorie │
│ │ 3. gaze sangvine modificate │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Detresã respiratorie severã │ 1. cianozã centralã │
│ │ 2. efort respirator considerabil │
│ │ 3. gaze sangvine modificate │
└──────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
Tabel 3. Etiologia detresei respiratorii neonatale
┌──────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│Cauze │Clinic │Radiografia │Altele │
│ │ │pulmonarã │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│1. Imperforaţia │- cianozã care se │nerelevantã │- radiografie de │
│ (atrezia) │amelioreazã în │ │choane │
│ choanalã │plâns │ │- tomodensitometrie│
│ │- imposibilitatea │ │ │
│ │trecerii sondei │ │ │
│ │naso-faringiene │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│2. Obstacole │- stridor │nerelevantã │- examen ORL │
│ laringiene şi │- cianozã │ │- fibroscopie │
│ traheale │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│3. Detresa │- prematuritate │- hipoaeraţie │- monitorizarea │
│ respiratorie │- diabet matern │ pulmonarã │gazelor sanguine │
│ idiopaticã │- gemelaritate │- bronhogramã │ │
│ (prin deficit │- sex masculin │ aerianã │ │
│ de surfactant) │- asfixie │ │ │
│ │ perinatalã │ │ │
│ │- geamãt expirator │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│4. Aspiraţie │- suferinţã fetalã │- hiperaeraţie │ │
│ de meconiu │- lichid amniotic │ pulmonarã │ │
│ │ meconial │- zone de atelec- │ │
│ │ │ tazie şi emfizem │ │
│ │ │- microopacitãţi │ │
│ │ │ diseminate │ │
│ │ │- epanşamente │ │
│ │ │ gazoase │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│5. Tahipneea │- nou-nãscut la │- normalã │ │
│ tranzitorie │ termen │- desen hilar │ │
│ neonatalã │- nou-nãscut mic │ accentuat │ │
│ │ pentru VG │- focare de emfizem│ │
│ │- nou-nãscut extras│ şi/sau atelec- │ │
│ │ prin operaţie │ tazie (rar) │ │
│ │ cezarianã │ │ │
│ │- suferinţã fetalã │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│6. Pneumonie │- context de │- aspect de │- bilanţ bacterio- │
│ congenitalã │ infecţie maternã │membranã hialinã, │ logic la mamã şi │
│ │ │dar cu hiperaeraţie│ copil │
│ │ │pulmonarã │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│7. Malformaţia │ │- hiperclaritate │- diagnostic │
│ adenomatoasã │ │ chisticã în │ecografic antenatal│
│ pulmonarã │ │ mijlocul unei arii│- CT toracic │
│ congenitalã │ │ de hiperaeraţie │ │
│ │ │- cupole diafrag- │ │
│ │ │ matice normale │ │
│ │ │- aeraţie digestivã│ │
│ │ │ normalã │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│8. Limfangiectazie│- limfangiectazie │- aspect │- CT toracic │
│ pulmonarã │ cutanatã posibilã│ reticulonodular │- citologia lichi- │
│ │- cardiopatie │ difuz │ dului pulmonar │
│ │ asociatã │- epanşament │- ecocardiografie │
│ │- sindrom Noonan │ lichidian asociat│ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│9. Agenezie/ │- oligohidramnios │- hipoplazie │- ecografie renalã │
│ hipoplazie │- sindrom Potter │ toracicã │ sistematic │
│ pulmonarã │ │- epanşamente │ │
│ │ │ gazoase asociate │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│10. Pneumotorax │- asimetrie şi │- hiperclaritate │ │
│ │ bombare toracicã │ pulmonarã │ │
│ │- transiluminare │- retracţii │ │
│ │ pozitivã │ pulmonare │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│11. Hemoragie │- nou-nãscut mic │- hipoaeraţie │ │
│ pulmonarã │ pentru VG │ pulmonarã │ │
│ │- administrare de │ │ │
│ │ surfactant │ │ │
│ │- boala hemoragicã │ │ │
│ │ a nou-nãscutului │ │ │
│ │- hemoragie masivã │ │ │
│ │ sau minorã │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│12. HTPP │- prematur │ │- testul la │
│ │- nou-nãscut mic │ │ hiperoxie │
│ │ pentru VG │ │ │
│ │- hernie diafrag- │ │ │
│ │ maticã masivã │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│13. Malformaţii │- cianozã rebelã la│- hipervasculari- │- diagnostic eco- │
│ congenitale │ oxigenoterapie │ zaţie pulmonarã │ grafic antenatal │
│ de cord │- sufluri cardiace │- hipovasculari- │- ecocardiografie │
│ cianogene - │- detresã respira- │ zaţie pulmonarã │ postnatal │
│ transpoziţia │ torie fãrã │ │ │
│ de vase mari │ cianozã │ │ │
│ │- detresã respira- │ │ │
│ │ torie cu insufi- │ │ │
│ │ cienţã cardiacã │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│14. Afecţiuni │- suferinţã fetalã │- neconcludent │- puncţie lombarã │
│ neuromusculare│ cronicã/acutã │ │- ecografie │
│ - edem cerebral │- traumatism obste-│ │ transfontanelarã │
│ - hemoragie │ trical chimic sau│ │- CT cranian/ │
│ intracranianã │ mecanic │ │ toracic │
│ - sindrom │ │ │- RMI cranian sau │
│ hipoxic-ischemic│- tulburãri de │- ascensionarea │ toracic, medular │
│ - afecţiuni │ tonus │ cupolei │ │
│ musculare │- convulsii │ diafragmatice │ │
│ - afecţiuni │- comã │ în cazul lezãrii │ │
│ medulare │ │ frenicului │ │
│ - leziuni ale │ │ │ │
│ nervului frenic │ │ │ │
│ - malformaţii │ │ │ │
│ ale SNC │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│15. Afecţiuni │- abdomen escavat │- deplasarea │- diagnostic │
│ chirurgicale │cu deplasarea │mediastinului cu │ecografic antenatal│
│a. hernia │zgomotelor cordului│niveluri hidroae- │ │
│ diafragmaticã │ │rice toracice │ │
│ │ │ │ │
│b. atrezia de │- polihidramnios │- aerare digestivã │ │
│ esofag │- secreţii │prezentã în fistulã│ │
│ │abundente în │traheo-bronşicã │ │
│ │cavitatea bucalã │inferioarã │ │
│ │- imposibilitatea │- posibile semne de│ │
│ │introducerii │inhalaţie bronşicã │ │
│ │sondei în stomac │- aerare digestivã │ │
│ │ │absentã (fãrã │ │
│ │ │fistulã) │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│16. Afecţiuni │- prematur │- neconcludent │- determinãri │
│ metabolice: │- nou-nãscut mic │ │ biochimice │
│ ● hipoglicemie│ pentru VG │ │- modificãri EKG │
│ ● hipocalcemie│- postmatur │ │- determinãri ale │
│ ● acidozã │ │ │ echilibrului │
│ ● hiponatremie│ │ │ acido-bazic │
│ ● hipomagne- │ │ │ │
│ ziemie │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│17. Afecţiuni │- prematur │- neconcludent │- determinãri │
│ hematologice: │- suferinţã fetalã │ │ hematologice │
│ ● anemia │- nou-nãscut din │ │ │
│ ● poliglobulia│ mamã diabeticã │ │ │
│ ● şoc │ │ │ │
├──────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│18. Droguri admi- │- eficacitatea │ │ │
│ nistrate mamei│ naloxonei │ │ │
│ - anestezice │ │ │ │
│ morfinice │ │ │ │
└──────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴───────────────────┘
Tabel 1. Etiologia comei la nou-nãscut şi sugar [71,267-269]
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Tipul patologiei│ Afecţiuni │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Traumatisme │Traumatisme la naştere │
│ │Leziuni, laceraţii, contuzii, traumatisme cerebrale, necrozã │
│ │hemoragicã cerebralã traumaticã, │
│ │Traumatisme cerebrale închise/repetate │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Hipoxie │Hipoxie/anoxie (fetalã/neonatalã), encefalopatie hipoxicã │
│ │Asfixia la naştere, evenimente hipoxice │
│ │Sindromul de aspiraţie meconialã │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Infecţii │Encefalite, meningoencefalite, encefalopatii secundare │
│ │infecţiei │
│ │Sepsis neonatal │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Neoplazii │Meduloblastom, tumori sau leziuni ale fosei posterioare, │
│ │gliom pontin │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Boli imune │Hidrops fetal, incompatibilitate materno-fetalã │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Boli metabolice │Citrulinemie, aciduria argininsuccinicã, acidemia │
│congenitale │izovalericã, propionicã şi metilmalonicã, glicinemia │
│ │ketoticã, acumularea de alfametilacetoacetat, boli ereditare │
│ │ale enzimelor implicate în metabolismul aminoacizilor, │
│ │beta-alaninemia, deficit de carbamoil fosfat sintetazã, │
│ │deficit de N-acetil glutamat sintetazã, intoleranţa ereditarã│
│ │la fructozã, aciduria şi acidemia glutaricã, intoleranţa la │
│ │lizinã, boala urnilor cu miros de sirop de arţar, deficitul │
│ │de ornitin transcarbamilazã, boli metabolice ale ciclului │
│ │ureei │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Afecţiuni │Nou-nãscut din mamã diabeticã, hipoglicemia neonatalã │
│biochimice │Hipoglicemia │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Defecte │Hidrocefalie obstructivã │
│structurale │Malformaţii vasculare ale fosei posterioare │
│congenitale │Sindromul de cord stâng hipoplazic │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Anomalii │Hematom cerebral │
│vasculare │Hemoragie cerebralã, hemoragie subarahnoidianã │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Afectare │Şoc, colaps circulator, coagulare intravascularã diseminatã │
│pluriorganicã │Edem cerebral │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Droguri │Efecte adverse ale medicaţiei administrate mamei │
│ │Sedative, tranchilizante │
│ │Toxicitatea salicilaţilor │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Intoxicaţii │Alcool, monoxid de carbon, insecticide, pesticide, plumb, │
│ │arsenic, botulism │
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 2. Scorul Glasgow modificat pentru evaluarea comei la nou-nãscuţi şi
sugari [264-266]
┌────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┬────┐
│Aria evaluatã │Rãspuns la nou-nãscut şi sugar │Scor│
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────┤
│Deschiderea │Deschidere spontanã │ 4 │
│ochilor │Deschidere ca rãspuns la stimulare verbalã │ 3 │
│ │Deschidere doar ca rãspuns la durere │ 2 │
│ │Nici un rãspuns │ 1 │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────┤
│Rãspuns verbal │Gângureşte, emite sunete │ 5 │
│ │Plâns iritabil │ 4 │
│ │Plânge ca rãspuns la durere │ 3 │
│ │Geme ca rãspuns la durere │ 2 │
│ │Nici un rãspuns │ 1 │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┼────┤
│Rãspuns motor# │Se mişcã spontan şi cu scop │ 6 │
│ │Retragere la atingere │ 5 │
│ │Retragere ca rãspuns la durere │ 4 │
│ │Rãspunde la durere cu posturã de decorticare │ 3 │
│ │(flexie anormalã) │ │
│ │Rãspunde la durere cu posturã de decerebrare │ 2 │
│ │(extensie anormalã) │ │
│ │Nici un rãspuns │ 1 │
└────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┴────┘
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Organizatoric │Respectarea protocolului de transport │
│ │Echipament adecvat │
│ │Echipã de transport pregãtitã, asiguratã │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Siguranţa │Nou-nãscutul va fi securizat cu ajutorul centurilor speciale │
│pasagerilor │cu care este prevãzut incubatorul de transport │
│ │Întregul personal din ambulanţã va purta centuri de siguranţã│
│ │în cursul tranportului │
│ │Incubatorul de transport va fi securizat cu cablurile din │
│ │dotare │
│ │Echipamentul de monitorizare va fi securizat cu dispozitivele│
│ │din dotare │
│ │Ambulanţa va respecta viteza, la limita evitãrii oricãrui │
│ │pericol │
├────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Siguranţa │Reevaluarea stãrii clinice şi a documentaţiei înainte de │
│nou-nãscutului │pornire │
│ │Monitorizare continuã în cursul transportului │
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 1. Categorii de nou-nãscuţi cu risc de hipoglicemie (dupã Stamatin M,
Ghid de diagnostic şi tratament al hipoglicemiei neonatale. 2005)
┌────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nou-nãscuţi │Nou-nãscutul prematur │
│cu risc │Nou-nãscutul mic pentru VG │
│ │Nou-nãscutul din sarcina gemelarã (mai ales cel mai mic │
│ │dintre gemeni) │
│ │Nou-nãscutul postmatur │
│ │Nou-nãscutul mare pentru VG │
│ │Nou-nãscutul din mamã diabeticã │
│ │Sindromul Beckwith Wiedeman │
│ │Nou-nãscutul cu hipotermie │
│ │Nou-nãscutul cu boala hemoliticã prin incompatibilitate Rh │
│ │Nou-nãscutul cu detresã respiratorie │
│ │Nou-nãscutul cu sepsis │
│ │Nou-nãscutul cu policitemie │
│ │Nou-nãscutul supus unui stress major │
│ │Întârzierea alimentaţiei enterale │
├────────────────┤ │
│Cauze │Asfixia perinatalã │
│intrapartum │Toxemia gravidicã │
│ │Terapia tocoliticã │
│ │Perfuzii cu glucozã administrate mamei în timpul travaliului │
│ │şi naşterii │
├────────────────┤ │
│Medicaţie │Beta-simpaticomometice │
│maternã în │Beta-blocante │
│sarcinã şi │Clorpropamid │
│travaliu │Salicilaţi │
│ │Diuretice benzotiazide │
│ │Antidepresive triciclice în al treilea trimestru de sarcinã │
└────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabel 2. Semne şi simptome de hipoglicemie
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Semnele şi simptomele hipoglicemiei neonatale sunt nespecifice: │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ a. tremurãturi, jitteriness, iritabilitate │
│ b. convulsii, comã │
│ c. letargie, apatie, hipotonie │
│ d. supt slab, vãrsãturi │
│ e. apnee │
│ f. plâns slab sau ascuţit │
│ g. cianozã │
│ h. asimptomatic │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
În hipoglicemia refractarã pot utiliza, alãturi de perfuzia de glucozã:
┌───────────────┬─────────────────┬─────────────┬──────────────────────────────┐
│Medicament │Dozã │Administrare │Precauţii │
├───────────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┤
│Hemisuccinat de│10 mg/kgc/24 ore,│i.v. │anterior se recolteazã probe │
│hidrocortizon │divizat în douã │ │de sânge pentru determinarea │
│ │prize la 12 ore │ │insulinemiei şi a cortizo- │
│ │ │ │lemiei │
├───────────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┤
│Glucagon │0,1-0,2 mg/kgc │i.m., i.v. în│ │
│ │ │perfuzie │ │
├───────────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┤
│Diazoxid │doza de atac: │i.v. │- efect direct de inhibiţie a │
│ │10 mg/kgc în trei│ │secreţiei de insulinã │
│ │prize la 8 ore │ │- poate produce hipertensiune │
│ │doza maximã: │ │ │
│ │25 mg/kgc/zi │ │ │
├───────────────┼─────────────────┼─────────────┼──────────────────────────────┤
│Somatostatina, │doza de atac: │s.c. sau i.v.│ │
│octreotide │2-10 mcg/kgc/zi │continuu │ │
│ │divizatã în │ │ │
│ │3,4 prize │ │ │
│ │doza maximã: │ │ │
│ │40 mcg/kgc/zi │ │ │
└───────────────┴─────────────────┴─────────────┴──────────────────────────────┘
În situaţia în care cauza hipoglicemiei se dovedeşte a fi hiperinsulinismul
şi terapia medicamentoasã eşueazã, se recomandã pancreatectomia.
┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Vârsta şi greutatea Temperatura │
│ 0-6 ore De pornire Limite │
│ °C °C │
│< 1200 grame 35,0 34,0 - 35,4 │
│1201-1500 grame 34,1 33,9 - 34,4 │
│1501-2500 grame 33,4 32,8 - 33,8 │
│> 2500 grame, > 36 sãptãmâni VG 32,9 32,0 - 33,8 │
│6-12 ore │
│< 1200 grame 35,0 34,0 - 35,4 │
│1201-1500 grame 34,0 33,5 - 34,4 │
│1501-2500 grame 33,1 32,2 - 33,8 │
│> 2500 grame, > 36 sãptãmâni VG 32,8 31,4 - 33,8 │
│12-24 ore │
│< 1200 grame 34,0 34,0 - 35,4 │
│1201-1500 grame 33,8 33,3 - 34,3 │
│1501-2500 grame 32,8 31,8 - 33,8 │
│> 2500 grame, > 36 sãptãmâni VG 32,4 31,0 - 33,7 │
│24-36 ore │
│< 1200 grame 34,0 34,0 - 35,0 │
│1201-1500 grame 33,6 33,1 - 34,2 │
│1501-2500 grame 32,6 31,6 - 33,6 │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────┐
│ Boalã alveolarã │Boalã de cãi respiratorii │Boalã cu plãmân normal│
│ (sindrom de detresã │ (sindrom de aspiraţie │ (apnee) │
│respiratorie, pneumonie) │ meconialã) │ │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┤
│PIP mare 25 cm H2O │PIP mare 23 cm H2O │PIP mic 12 cm H2O │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┤
│PEEP mare 4-5 cm H2O │PEEP mic 2-3 cm H2O │PEEP mic 2-3 cm H2O │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┤
│TI lung 0,5 sec. │TI scurt 0,4 sec. │TI scurt 0,3 sec. │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┤
│TE scurt │TE lung │TE lung │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┤
│FR redusã, 40-60 │FR mare │FR micã, 30-35 │
│respiraţii/minut │ │respiraţii/minut │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────────────────┤
│FiO2 egal cu cel anterior │FiO2 egal cu cel anterior │FiO2 21 % │
│ventilaţiei mecanice │ventilaţiei mecanice │ │
└──────────────────────────┴──────────────────────────┴──────────────────────┘
┌──────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Tulburãri termoreglare│Hipotermie în sepsis bacterian │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Hipertermie în infecţii virale │
├──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Tulburãri neurologice │Letargie │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Iritabilitate │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Modificãri de tonus │
├──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Tegumente │Perfuzie perifericã deficitarã │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Cianozã, paloare, marmorare │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Peteşii │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Rash │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Scleredem │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Icter │
├──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Tulburãri de │Intoleranţã digestivã │
│alimentaţie enteralã ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Vãrsãturi, diaree │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Distensie abdominalã, uneori anselor intestinale│
│ │vizibile prin peretele abdominal │
├──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Cardiopulmonar │Tahipnee, apnee │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Sindrom funcţional respirator │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Tahicardie │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Hipotensiune tardivã │
├──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Metabolic │Hipo-, hiperglicemie │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Acidozã metabolicã │
├──────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│Infecţii focale │Celulitã │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Impetigo │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Abcese │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Omfalitã │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Conjunctivitã │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Otitã medie │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Meningitã │
│ ├────────────────────────────────────────────────┤
│ │Osteomielitã │
└──────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Spitalul Clinic________________ │ FISA TRANSPORT │
│ - Centrul regional de Terapie Intensivã Neonatalã - │ │
└─────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
A. ANTECEDENTE PERINATALE
┌───────────────────────────────────────────────────────────┐
│SPITAL T │*) Se completeaza de catre Spitalul T
│ │Legenda:
│ │Sp T - Spitalul care transfera nou-nascutul
├─────────────────────────────────────────────┬─────────────┤RCR = Resuscitare cardiorespiratorie
│ORAS │DATA │Sp P - Spitalul care primeste nou-nascutul
│ │ │M&B = Ventilatie pe masca cu balon
│ │ │VG = Varsta de gestatie
│ │ │IOT&B = Ventilatie pe sonda ET
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────┤GN = Greutate la nastere
│NUME NOU-NASCUT │SEX │MCE = Masaj cardiac extern
│ │[]M []F │GA = Greutate actuala
│ │ │RM = Ruptura de membrane
│ │ │RG = Reziduu gastric
│ │ │LA = Lichid amniotic
├─────────────────────────────────────────────┼────────┬────┴─────────────────────────┬─────────────────┐
│NUME MAMA │VARSTA │NUME TATA │STATUS MARITAL │
│ │ │ │[] CASATORIT │
├─────────────────────────────────────────────┼────────┴────┬─────────────────────────┤[] NECASATORIT │
│ADRESA MAMEI │ORAS │NR TELEF │[] VADUV │
│ │ │ │[] DESPARTIT │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────────┴─────────────────┬───────┴─────────────────┤
│SPITAL T │DOCTOR SP T │NR TELEF │
│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────┤
│SPITAL P │DOCTOR SP P │NR TELEF │
│ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┴─────────────────────────┤
│ DATELE NOU - NASCUTULUI │
├───────────────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────┬───────────────┤
│DATA NASTERII │ │ APGAR │G.N. │V.G. │ G.A. │VARSTA │
│ │ORA___ ├─────┬─────┤ │ │ │ │
│ │ AM ┌─┐│1 MIN│5 MIN│ │ │ │ │
│ │ PM └─┘│ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────────────┼─────┴─────┴┬────────────┴─┬───────────┴──┬──────────┴──┬────────────┤
│ RCR │ OXIGEN │ MOD DE ADM.│ VITAMINA K │VACCINARE │ DECLARAT │ BOTEZAT │
│ [] [] [] [] []DA []NU │ │ []DA []NU │ []AHB []BCG │ []DA []NU │[]DA []NU │
│O(2) M&B IOT │ │ FiO(2) │ │ │ │ │
│LIBER &B │ │ % │ │ │ │ │
│MCE │ │ │ │ │ │ │
├───────────────┬───┴───────┬─────┴────────┬───┴──────────────┴┬─────────────┴─────────────┴────────────┤
│ SCAUN │VARSAT │STAZA GASTRICA│ R.G. │VENTILATIE ASISTATA │
│ []DA []NU │ [] DA [] │ []DA []NU │ │ DA[] NU[] │
│ │ NU │ │ ml │ │
├───────────────┼───────────┴──────────────┴───────────────────┤ │
│ ALIMENTATIE │ TIP/FRECVENTA │ ┌─────────────┬────────────┤
│ []DA []NU │ │MOD │ PIP │ PEEP/CDP │
│ │ │ │ │ │
├───────────────┴──────────────────────────────────────────────┤ ├─────────────┼────────────┤
│ PROBLEME │ │ FIO(2) │ RATE │
│ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┤ PARAMETRII ├─────────────┼────────────┤
│ │ │ I:E │ Ti │
│ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴────────────┤
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ MEDICATIE/ORA ULTIMEI ADMINISTRARI │
│ │
│ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ ANTECEDENTE MATERNE │
├─────────────────┬───────────────┬───────────┬──────────────┬───────────────┬─────────────┬────────────┤
│ CONTROALE │ VG │ GESTA │ PARA │ AVORTURI │ RBW │ GR │
│ PRENATALE │ │ │ │ │ │ │
│ │ SAPT │ │ │ │ │ RH │
│ []DA []NU │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────┴───────────────┴───────────┼─────────────┬┴───────────────┴─────────────┴────────────┤
│ COMPLICATII IN SARCINA │ DURATA │ []SPONTAN []INDUS │
│ │ TRAVALIU │ │
│ │ │ │
│ │ ORE │ │
├───────────────────────────┬───────────┬─────┴─────────────┴───────────────────────────────────────────┤
│ RM │ DATA │ LA │
│[]INTACTE []SPONTAN []INDUS│ │ │
│ │ ORA │ [] NORMAL []MECONIAL []ALTELE/SPECIF │
├───────────────────────────┴───────────┴─────┬──────────────┬──────────────────────────────────────────┤
│MEDICATIE IN TIMPUL TRAVALIULUI/NASTERII │ ANESTEZIE │ SPECIFICATII │
│ │ []DA []NU │ []GENERALA TIP ..... │
│ │ │ []PERIDURALA []SPINALA []PERINEALA │
├─────────────────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────────────────────────────────┤
│COMPLICATII IN TRAVALIU/NASTERE │
│ │
├────────────────────────┬─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┤
│TIPUL NASTERII │ PREZENTATIE │ DR. OG │
│ │ │ │
└────────────────────────┴─────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────┘
B. DATE PRIVIND TRANSPORTUL
┌─────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ SPITAL P │ SPITAL T │Dg.
│ │ │TRANSFER
│ PERS │ PERS │
│ │ │
├─────────────────────────┴─────────┬───────────────────┼───────────────────────────────────────────────┐
│ TIMPI DE REACTIE │ ORA │ INTARZIERI IN MOBILIZARE │
│ │ │ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ Ora anuntului │ │ ┌─┐ Fara ┌─┐ Meteo ┌─┐ Comunicatii│
├───────────────────────────────────┼───────────────────┤ └─┘ └─┘ └─┘ │
│ Ora plecarii spre Sp T │ │ ┌─┐ Personal ┌─┐ Echipament ┌─┐ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────┤ ├─┤ ├─┤ ├─┤ altele │
│ Ora sosirii la Sp T │ │ └─┘ Ambulanta └─┘ Trafic └─┘ │
├───────────────────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ Ora plecarii spre Sp P │ │ SPECIFICATI MOTIVELE: │
├───────────────────────────────────┼───────────────────┤ │
│ Ora sosirii la Sp P │ │ │
├───────────────────────────────────┴───────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ EXAMEN CLINIC │ Dg. PREZUMTIV │
│ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ MASURI DE STABILIZARE │ STAREA NN LA PLECARE │
│ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│ SEMNE VITALE │ MEDICATIE │
├───┬─────────┬──┬──┬────┬───┬───────┬─────┬─────┬──────┼───┬──────────────────┬────────┬───────────────┤
│ORA│Temp I/AX│AV│FR│SA │TA │CULOARE│TONUS│REAC-│GLICE-│ O │ MEDICATIE │ DOZA │CALE ADM │
│ │ │ │ │T │ │TRC │ │TIVI-│MIE │ R │ │ │IV/IM/IT/IR │
│ │ │ │ │O(2)│ │ │ │TATE │ │ A │ │ │ │
├───┼─────────┼──┼──┼────┼───┼───────┼─────┼─────┼──────┼───┼──────────────────┼────────┼───────────────┤
├───┼─────────┼──┼──┼────┼───┼───────┼─────┼─────┼──────┼───┼──────────────────┼────────┼───────────────┤
├───┼─────────┼──┼──┼────┼───┼───────┼─────┼─────┼──────┼───┼──────────────────┼────────┼───────────────┤
├───┼─────────┼──┼──┼────┼───┼───────┼─────┼─────┼──────┼───┼──────────────────┼────────┼───────────────┤
├───┼─────────┼──┼──┼────┼───┼───────┼─────┼─────┼──────┼───┼──────────────────┼────────┼───────────────┤
├───┼─────────┼──┼──┼────┼───┼───────┼─────┼─────┼──────┼───┼──────────────────┼────────┼───────────────┤
├───┼─────────┼──┼──┼────┼───┼───────┼─────┼─────┼──────┼───┼──────────────────┼────────┼───────────────┤
├───┴─────────┴──┴──┴────┴───┴───────┴─────┴─────┴──────┴───┼──────────────────┴────────┴───────────────┤
│ GAZE SANGVINE │ PARAMETRII VENTILATORI │
├─────────┬─────────┬─────┬─────┬───────┬──────────┬────────┼────────┬─────┬──────────┬───────┬────┬────┤
│ ORA │Sg.A/V/C │ pH │PO(2)│PCO(2) │ BE │ HCO(3) │ FIO(2) │ PIP │ PEEP/CPAP│ Rata │ Ti │I:E │
├─────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼──────────┼───────┼────┼────┤
├─────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼──────────┼───────┼────┼────┤
├─────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼──────────┼───────┼────┼────┤
├─────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼──────────┼───────┼────┼────┤
├─────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼──────────┼───────┼────┼────┤
├─────────┼─────────┼─────┼─────┼───────┼──────────┼────────┼────────┼─────┼──────────┼───────┼────┼────┤
├─────────┴─────────┴─────┴─────┴─────┬─┴──────────┴────────┴────────┴─────┴──────────┴───────┴────┴────┤
│ DATE PSIHO-SOCIALE │ PROCEDURI IN TRANSPORT │
├────┬───┬────────────────────────────┼───────┬───┬────────────┬────────┬───────┬───────────────────────┤
│ Da │Nu │ │ │ N │ │ │ │ │
│ │ │ │ Da │ u │ │ Da │Nu │ │
├────┼───┼────────────────────────────┼───────┼───┼────────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│ │ │ DISCUTIE CU MAMA │ │ │ PEV │ │ │ CULTURI │
├────┼───┼────────────────────────────┼───────┼───┼────────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│ │ │ MAMA A VAZUT NN │ │ │ UAC/UVC │ │ │ HLG/BIOCHIMIE │
├────┼───┼────────────────────────────┼───────┼───┼────────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│ │ │ MAMA A ATINS NN │ │ │ IOT │ │ │ PL │
│ ├───────┼───┼────────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│ ACORD: Sunt de acord cu transferul │ │ │ IPPV │ │ │ MCE │
│ si cu toate procedurile la care va ├───────┼───┼────────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│ fi supus copilul, cunoscand riscu- │ │ │ ASPIR. │ │ │ VENTILATIE │
│ rile pe care le implica acestea. │ │ │ TRAHEALA │ │ │ MASCA CU BALON │
│ ├───────┼───┼────────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│ Nume/Prenume.................... │ │ │ CPAP │ │ │ │
│ Semnatura............... │ │ │ (MASCA/ETT)│ │ │ RX C-P/ABD │
│ ├───────┼───┼────────────┼────────┼───────┼───────────────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ASPIRARE PTX│ │ │ AB │
├─────────────────────────────────────┴───────┴───┴────────────┴────────┴───────┴───────────────────────┤
│ Evolutia in timpul transferului │
│ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Starea NN la sosire in spital P │
│ │
├───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┬────────┤
│ ECHIPA DE TRANSPORT/PERS. │ DR. TRANSPORT/Parafa │ ORA │
│ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┴────────┘
┌──────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Clasa de │Analgezice │
│medicamente │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Morfina │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │analgezie şi sedare │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│0,05-0,2 mg/kgc/dozã i.v. în cel puţin 15 minute, i.m. sau s.c.│
│administrare │Se repetã la nevoie (de obicei la 4 ore). Infuzie continuã: │
│ │dozã de încãrcare 100-150 mcg/kgc/h în prima orã, apoi 10-20 │
│ │mcg/kgc/h │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Precauţii │Se monitorizeazã atent statusul respirator şi hemodinamic şi │
│ │eliminarea de urinã. │
│ │Se observã apariţia distensiei abdominale şi prezenţa/absenţa │
│ │zgomotelor intestinale. Naloxona trebuie sã fie întotdeauna │
│ │disponibilã când se administreazã morfinã. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Efecte adverse│Poate determina depresie respiratorie marcatã, hipotensiune, │
│ │bradicardie, hipertonie tranzitorie, ileus, întârzierea golirii│
│ │stomacului, retenţie de urinã. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Fentanyl │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │analgezie, sedare şi anestezie │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│0,5-4 mcg/kgc/dozã, i.v. lent. Se repetã la nevoie (de obicei │
│administrare │la 2-4 ore). │
│ │Infuzie continuã: 1-5 mcg/kgc/h. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Precauţii │Se observã apariţia distensiei abdominale, prezenţa/absenţa │
│ │zgomotelor intestinale şi rigiditatea muscularã (a peretelui │
│ │toracic, asociatã uneori cu laringospasm, reversibilã la admi- │
│ │nistrarea de naloxonã). │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Efecte adverse│Poate determina retenţie urinarã în cazul perfuziei continue. │
│ │Poate determina sindrom de sevraj în cazul pacienţilor cu │
│ │infuzie continuã mai mult de 5 zile. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Midazolam │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │sedativ, hipnotic, tratamentul convulsiilor refractare, │
│ │inducţie anestezicã │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│Sedare: │
│administrare │i.v./i.m. 0,05-0,15 mg/kgc în 5 minute; se poate repeta la │
│ │2-4 ore │
│ │i.v. continuu 0,01-0,06mg/kgc/orã │
│ │intranazal 0,2-0,3 mg/kgc/dozã │
│ │sublingual 0,2 mg/kgc/dozã │
│ │Anticonvulsivant: │
│ │i.v. dozã de atac 0,15 mg/kgc, dozã de întreţinere de │
│ │0,06-0,4 mg/kgc/orã │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Precauţii │Se monitorizeazã atent statusul respirator şi tensiunea │
│ │arterialã, precum şi funcţia hepaticã │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Efecte adverse│Depresia centrului respirator cu stop respirator, hipotensiune │
│ │severã, mioclonii în special la prematuri. Arsuri la adminis- │
│ │trarea intranazalã. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clasa de │Medicamente vasoactive │
│medicamente │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Dopamina │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Tratamentul hipotensiunii │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│2-20 mcg/kgc/minut, infuzie continuã i.v. │
│administrare │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Precauţii │Se monitorizeazã continuu alura ventricularã şi tensiunea │
│ │sangvinã, frecvent eliminarea de urinã şi perfuzia perifericã. │
│ │Se menţine sub observaţie locul de abord venos pentru obser- │
│ │varea infiltrãrii. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Efecte adverse│Poate determina tahicardie şi aritmii. Poate creşte presiunea │
│ │arterialã pulmonarã şi supresie reversibilã a secreţiei de │
│ │prolactinã şi tirotropinã. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Dobutamina │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Tratamentul hipotensiunii şi hipoperfuziei, mai ales cele │
│ │asociate cu disfuncţia miocardicã. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│2-25 mcg/kgc/minut, infuzie continuã i.v. │
│administrare │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Precauţii │Se monitorizeazã continuu alura ventricularã şi tensiunea │
│ │arterialã invaziv. Se ţin sub observaţie locurile de abord │
│ │venos pentru semne de extravazare. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Efecte adverse│Poate cauza hipotensiune, dacã pacientul este hipovolemic. │
│ │Se recomandã încãrcare volemicã înainte de începerea terapiei. │
│ │Poate determina tahicardie la doze mari. Poate determina │
│ │aritmii, hipotensiune, vasodilataţie perifericã. Creşte │
│ │necesarul de oxigen al miocardului. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Epinefrina (adrenalina) │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Folositã în colapsul cardio-vascular acut şi pe termen scurt în│
│ │tratamentul hipotensiunii sistemice. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│0,01-0,03 mg/kgc (0,1-0,3 ml/kgc soluţie cu concentraţia │
│administrare │1:10000), bolus i.v. │
│ │Infuzie continuã: se începe cu 0,1 mcg/kgc/min şi se ajusteazã │
│ │în funcţie de rãspunsul dorit pânã la maximum 1 mcg/kgc/min. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Efecte adverse│În comparaţie cu dopamina, dozele folosite pentru efecte │
│ │hemodinamice similare pot cauza hiperglicemie, tahicardie, │
│ │hiperlactacidemie.Dozele mari se pot asocia cu ischemie a │
│ │patului vascular renal. Bolusurile sunt asociate cu hiperten- │
│ │siune severã şi hemoragie intracranianã. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clasa de │Anticonvulsivante │
│medicamente │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Fenobarbital │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Administrare │i.v., i.m., p.o., intrarectal │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã │Dozã de încãrcare: 20 mg/kgc i.v., lent în 10-15 minute; │
│ │convulsii refractare - pânã la 40 mg/kgc. Dozã de întreţinere: │
│ │3-4 mg/kgc/zi, începând dupã 12-24 ore de la doza de încãrcare.│
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Menţiuni │În monoterapie, fenobarbitalul suprimã convulsiile în 43-85% │
│ │din cazuri. Deseori este nevoie de adãugarea unui al doilea │
│ │anticonvulsivant. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clasa de │Antiaritmice │
│medicamente │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Atropinã │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Tratamentul bradicardiei sinusale severe, mai ales de cauzã │
│ │parasimpaticã. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│0,01-0,03 mg/kgc/dozã, i.v., i.m. Doza poate fi repetatã la │
│administrare │fiecare 10-15 minute pânã la obţinerea efectului dorit, pânã │
│ │la o dozã maximã de 0.04 mg/kgc │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reacţii │Aritmii cardiace, în principal în primele 2 minute de la │
│adverse │administrare (de obicei disociere A-V, mai frecventã la doze │
│ │mici decât la doze mari), febrã, distensie abdominalã, reflux │
│ │gastro-esofagian, midriazã, cicloplegie. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Adenozina │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Tratamentul în urgenţã al tahicardiei supraventriculare │
│ │paroxistice susţinute │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│Dozã de iniţiere: 50 mcg/kgc bolus i.v. rapid (1-2 secunde). │
│administrare │Doza se poate creşte cu câte 50 mcg/kgc la fiecare 2 minute, │
│ │pânã la o dozã maximã de 250 mcg/kgc. │
│ │Se spalã vena imediat cu un bolus de ser fiziologic. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Observaţie │Recurenţa tahicardiei supraventriculare s-a observat la │
│ │aproximativ 30% din pacienţii trataţi. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clasa de │Antibiotice │
│medicamente │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Ampicilina │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Antibiotic cu spectru larg, util mai ales împotriva infecţiei │
│ │cu streptococ grup B, Listeria monocytogenes şi anumite tulpini│
│ │susceptibile de Escherichia coli. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│Dozã: 25-50 mg/kgc/dozã i.v. lent sau i.m. │
│administrare │Interval de administrare: │
│ │┌─────────────────────┬─────────────────┬────────┐ │
│ ││Vârsta postmenstrualã│Vârstã postnatalã│Interval│ │
│ ││ (sãptãmâni) │ (zile) │ (ore) │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┤ │
│ ││ ≤ 29 │ 0-28 │ 12 │ │
│ ││ │ > 28 │ 8 │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┤ │
│ ││ 30-36 │ 0-14 │ 12 │ │
│ ││ │ > 14 │ 8 │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┤ │
│ ││ 37-44 │ 0-7 │ 12 │ │
│ ││ │ > 7 │ 8 │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┤ │
│ ││ ≥ 45 │ Toate │ 6 │ │
├──────────────┼┴─────────────────────┴─────────────────┴────────┴─────────────┤
│Reacţii │Excitant SNC la doze mari/convulsii la doze mari │
│adverse │Reacţii de hipersensibilitate (rash maculo-papular, febrã) │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Gentamicina │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Tratamentul infecţiilor cu bacili Gram-negativi (Pseudomonas, │
│ │Klebsiella, E. coli). │
├──────────────┼┬─────────────────────┬─────────────────┬────────┬────────┬────┤
│Dozã şi mod de││Vârsta postmenstrualã│Vârstã postnatalã│ Dozã │Interval│ │
│administrare ││ (sãptãmâni) │ (zile) │(mg/kgc)│ (ore) │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┼────────┤ │
│ ││ ≤ 29*) │ 0-7 │ 5 │ 48 │ │
│ ││ │ 8-28 │ 4 │ 36 │ │
│ ││ │ > 28 │ 4 │ 24 │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┼────────┤ │
│ ││ 30-34 │ 0-7 │ 4,5 │ 36 │ │
│ ││ │ > 7 │ 4 │ 24 │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┼────────┤ │
│ ││ ≥ 35 │ toate │ 4 │ 24 │ │
│ │├─────────────────────┴─────────────────┴────────┴────────┤ │
│ ││*)sau asfixie, persistenţa canalului arterial, tratament │ │
│ ││cu indometacin │ │
│ │└─────────────────────────────────────────────────────────┘ │
│ │Se administreazã în perfuzie endovenoasã în 30 de minute │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reacţii │Neurotoxicitate, ototoxicitate, nefrotoxicitate; disfuncţie │
│adverse │renalã tubular tranzitorie şi reversibilã; blocadã neuromuscu- │
│ │larã. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Penicilina G │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Tratamentul infecţiilor determinate de gonococi, streptococi, │
│ │sifilis congenital │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│Meningita: 75.000-100.000 U/kgc/dozã i.m./i.v. în 30 minute │
│administrare │Bacteriemie: 25.000-50.000 U/kgc/dozã i.m. sau i.v. în 15 │
│ │minute │
│ │Infecţie cu Streptococ de grup B: 200.000-400.000U/kgc/zi i.v.,│
│ │i.m. în 30 minute │
│ │Sifilis congenital: 50.000U/kgc/dozã i.v. în 15 minute, la 12 │
│ │ore în primele 7 zile de viaţã şi apoi la 8 ore │
│ │┌─────────────────────┬─────────────────┬────────┐ │
│ ││Vârsta postmenstrualã│Vârstã postnatalã│Interval│ │
│ ││ (sãptãmâni) │ (zile) │ (ore) │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┤ │
│ ││ ≤ 29 │ 0-28 │ 12 │ │
│ ││ │ > 28 │ 8 │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┤ │
│ ││ 30-36 │ 0-14 │ 12 │ │
│ ││ │ > 14 │ 8 │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┤ │
│ ││ 37-44 │ 0-7 │ 12 │ │
│ ││ │ >7 │ 8 │ │
│ │├─────────────────────┼─────────────────┼────────┤ │
│ ││ > 45 │ - │ 6 │ │
├──────────────┼┴─────────────────────┴─────────────────┴────────┴─────────────┤
│Reacţii │Stop cardiac la doze mari administrate rapid; toxicitate SNC; │
│adverse │depresie medularã cu granulopenie - rar. │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clasa de │Prostaglandinã │
│medicamente │ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Numele │Prostin(r)/Prostaglandina E1 │
│medicamentului│ │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Indicaţii │Menţinerea canalului arterial în cazul nou-nãscuţilor cu MCC │
│ │ducto-dependente │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dozã şi mod de│0,01-0,1 mcg/kgc/min, infuzie continuã i.v.; poate fi adminis- │
│administrare │tratã, de asemenea, printr-un cateter arterial ombilical │
│ │poziţionat în vecinãtatea canalului arterial │
├──────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reacţii │Se vor monitoriza atent statusul respirator şi cardio-vascular.│
│adverse │Apneea este un efect advers obişnuit, la fel şi hipotensiunea, │
│ │hipertermia, leucocitoza, bradicardia. │
└──────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────┐
│ SPITALUL SOLICITANT │
└─────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ evaluare pre-transport: istoric perinatal şi al naşterii, examen clinic, │
│ metode de resuscitare folosite, rezultatele investigaţiilor efectuate │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ asigurarea unei linii venoase (minim) şi │
│ prezervarea bontului ombilical (dacã vena nu a fost cateterizatã) │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────┐ ┌──────────────────────────────────────────────┐
┌─────────>│ volemicã │ │perfuzie cu glucozã 10% în funcţie de VG, GN, │
│ └─────────────┘ │ vârsta postnatalã şi patologie │
│ └──────────────────────────────────────────────┘
│
│ ┌─────────────┐ ┌──────────────────────────────────────────────┐
│ ┌─────>│ glicemicã │ │monitorizarea glicemiei │
│ │ └─────────────┘ │tratamentul hipoglicemiei (dacã existã): │
│ │ │2 ml glucozã 10% │
│ │ │ bolus urmat de perfuzie cu glucozã 10% - │
│ │ │80 ml/kgc/zi │
│ │ │perfuzie glucozatã (glucozã 10%) şi în absenţa│
│ │ │hipoglicemiei │
│ │ └──────────────────────────────────────────────┘
│ │
│ │ ┌────────────┐ ┌──────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ acido- │ │identificarea dezechilibrelor acido-bazice şi │
│ │ ┌──>│ bazicã │ │a tipului acestora (metabolice/respiratorii) │
│ │ │ │ (AGS) │ │terapia acidozei metabolice dovedite prin AGS │
│ │ │ └────────────┘ │cu NaHCO(3) │
┌─┴───┴───┴─┐ └──────────────────────────────────────────────┘
│stabilizare│
└─┬───┬───┬─┘
│ │ │ ┌────────────┐ ┌──────────────────────────────────────────────┐
│ │ └──>│ termicã │ │monitorizarea temperaturii, confort termic │
│ │ └────────────┘ │funcţie de VG şi GN tratamentul hipotermiei │
│ │ │precauţii în plus la prematur │
│ │ └──────────────────────────────────────────────┘
│ │
│ │ ┌────────────┐ ┌──────────────────────────────────────────────┐
│ └──────>│respiratorie│ │evaluare şi monitorizare: FR, FC, coloraţie, │
│ └────────────┘ │saturaţia perifericã a oxigenului, paO(2), │
│ │FiO(2) │
│ │administrarea oxigenului (flux liber, cort, │
│ │VPP manualã, CPAP, VPP pe sonda de intubaţie) │
│ │funcţie de patologie, nevoia de oxigen şi │
│ │competenţe (anexa 3) │
│ └──────────────────────────────────────────────┘
│
│ ┌────────────┐ ┌──────────────────────────────────────────────┐
│ │ cardio- │ │evaluarea semnelor de şoc │
└──────────>│circulatorie│ │evaluare: puls, coloraţie, TRC, temperaturã │
└────────────┘ │cutanatã, AV, TA, EKG şi a investigaţiilor │
│efectuate (pentru a stabili etiologia) │
│iniţierea terapiei şocului │
└──────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ iniţierea antibioterapiei pentru terapia/profilaxia sepsis-ului neonatal: │
│ Ampicilinã/Penicilinã │
│ plus aminoglicozid │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────┐
│ ECHIPA DE TRANSPORT │
│la sosire la spitalul solicitant│
└────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ evaluare: starea clinicã, anamneza, investigaţii şi rezultatele │
│ monitorizãrii, terapii administrate şi semne vitale (şi consemnare) │
└──────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┘
v
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ verificã şi ia mãsuri de echilibrare a statusului: │
└──────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┘
v
┌──────────────────────────┐ ┌───────────┐ ┌──────────────────────┐
│ IOT în caz de cianozã │ │ volemic │ │ evaluarea şi terapia │
│ generalizatã care │ ├───────────┤ ┌───>│ şocului │
│ nu rãspunde la creşterea │ │ glicemic │ │ └──────────────────────┘
│FiO(2), sindrom funcţional│ ├───────────┤ │ ┌──────────────────────┐
│ respirator sever, apnee, │ │acido-bazic│ │ │ PgE în malformaţii │
│ bradicardie, status │<──┐ ├───────────┤ │ │ cardiace congenitale │
│ convulsiv │ │ │ termic │ │ │ ducto-dependente şi │
└──────────────────────────┘ │ ├───────────┤ │ │ monitorizarea: │
┌──────────────────────────┐ ├──┤respirator │ ├───>│ coloraţiei, TRC, │
│ evacuarea pneumotoraxului│<──┘ │ │ │ │ pulsului, FC, FR şi │
│ (dacã existã) │ ┌──┴───────────┴─┴┐ │ a temperaturii │
└──────────────────────────┘ │cardio-circulator│ │ monitorizarea TA │
└─────────────────┘ └──────────────────────┘
┌────────────────────────────────┐
│ ECHIPA DE TRANSPORT │
│ pe durata transportului │
└────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ monitorizeazã: temperatura, saturaţia perifericã a oxigenului, coloraţia, │
│ glicemia asigurã siguranţa pacientului: echipament corespunzãtor │
│ şi funcţional │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ foloseşte mãsuri suplimentare de evitare a pierderilor de cãldurã │
│ în funcţie de VG şi context │
│ (folie, pãturi) │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ nu alimenteazã nou-nãscutul per os (risc de aspiraţie) │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ documenteazã episoadele de degradare clinicã şi terapiile necesare │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ opreşte ambulanţa dacã sunt necesare manevre terapeutice de urgenţã │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ se consultã telefonic cu spitalul solicitat în situaţii deosebite │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────┐
│ SITUAŢII PARTICULARE │
└────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────┐ ┌────────────────────────────────────────┐
│atrezie esofagianã cu sau│ │- sondã per os şi aspirarea secreţiilor │
│fãrã fistulã esotrahealã ├───────>│la minim 10 minute cu seringa │
└─────────────────────────┘ │- poziţionare în decubit lateral, cu │
│capul la 15 grade │
└────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────┐ ┌────────────────────────────────────────┐
│ defecte congenitale de │ │- sondã orogastricã şi aspirarea │
│ perete abdominal ├───────>│secreţiilor la 10 minute cu seringa │
└─────────────────────────┘ │- poziţionare în decubit lateral │
│- acoperirea defectului cu comprese │
│sterile, calde, moi, îmbibate în ser │
│fiziologic sau folie specialã de plastic│
└────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────┐ ┌────────────────────────────────────────┐
│ hernie diafragmaticã │ │- intubaţie şi ventilaţie pe sonda │
│ suspicionatã sau ├───────>│endotrahealã │
│ diagnosticatã │ │- sondã orogastricã pentru decompresiune│
└─────────────────────────┘ │- poziţionare în decubit lateral pe │
│partea afectatã │
└────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────┐ ┌────────────────────────────────────────┐
│ mielomeningocel ├───────>│- acoperirea defectului cu comprese │
└─────────────────────────┘ │sterile, calde, moi, îmbibate în ser │
│fiziologic │
│- poziţionare în decubit lateral │
└────────────────────────────────────────┘
