Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
GHID din 18 decembrie 2025 privind aplicarea consecventă a factorilor declanşatori ai utilizării măsurilor de intervenţie timpurie [art. 18 alin. (8) din Regulamentul privind redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale]
EMITENT: Autoritatea de Supraveghere Financiară PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 4 din 8 ianuarie 2026
──────────
Conţinut de NORMA nr. 25 din 18 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 8 ianuarie 2026.
──────────
I. Domeniu de aplicare
Cui i se aplică?
1. Prezentul ghid se aplică autorităţilor competente desemnate în temeiul art. 22 din EMIR care supervizează CPCurile autorizate în temeiul art. 14 din EMIR.
Ce se aplică?
2. Prezentul ghid se referă la proceduri şi metodologii comune pentru procesul de supraveghere şi evaluare în temeiul art. 21 din EMIR. Prezentul ghid nu introduce alte cerinţe pentru CPC-uri pe lângă cele specificate în EMIR sau în standardele tehnice relevante.
Când se aplică?
3. Prezentul ghid se aplică după două luni de la data publicării pe site-ul ESMA în limbile oficiale ale Uniunii Europene.
II. Referinţe legislative, abrevieri şi definiţii
Referinţe legislative
CCPRRR - Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2015/2.365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE) 2017/113^1
^1 JO L 22, 22.1.2021, p. 1-102.
EMIR - Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii^2
^2 JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind cerinţele de capital pentru contrapărţile centrale^3
^3 JO L 52, 23.2.2013, p. 37.
Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind cerinţele pentru contrapărţile centrale^4
^4 JO L 52, 23.2.2013, p. 41.
Regulamentul ESMA - Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei^5
^5 JO L 331, 15.12.2010, p. 84.
Abrevieri
BAU - statu-quo („business-as-usual“)
CE - Comisia Europeană
CERS - Comitetul european pentru risc sistemic
CPC - contraparte centrală
ESMA - Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe
SEE - Spaţiul Economic European
SESF - Sistemul european de supraveghere financiară
UE - Uniunea Europeană
Definiţii
4. Dacă nu se specifică altfel, termenii utilizaţi în prezentul ghid au acelaşi înţeles ca în CCPRRR, EMIR şi regulamentele delegate (UE) nr. 152/2013 şi nr. 153/2013.
III. Scop
5. Prezentul ghid are la bază art. 18 alin. (8) din CCPRRR şi este emis în conformitate cu art. 16 din Regulamentul ESMA.
6. Obiectivele prezentului ghid sunt de a stabili practici consecvente, eficiente şi eficace de supraveghere în cadrul SESF şi de a garanta aplicarea comună, uniformă şi consecventă a art. 18 alin. (1) din EMIR.
7. În special, prezentul ghid urmăreşte să ofere autorităţilor competente orientări cu privire la situaţiile în care ar trebui să aibă în vedere aplicarea măsurilor de intervenţie timpurie pentru CPC-uri. În mod specific, ghidul oferă indicatori pentru aplicarea factorilor declanşatori care determină luarea în considerare a aplicării măsurilor de intervenţie timpurie.
IV. Obligaţii de conformare şi de raportare
Statutul ghidului
8. Prezentul ghid se emite în temeiul art. 16 din Regulamentul ESMA şi se adresează autorităţilor competente. În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autorităţile competente trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta ghidul.
9. Ghidul prezintă punctul de vedere al ESMA privind practicile corespunzătoare de supraveghere în cadrul SESF sau privind modul în care dreptul Uniunii Europene trebuie aplicat într-un anumit domeniu. Prin urmare, ESMA se aşteaptă ca toate autorităţile competente cărora li se adresează ghidul să se conformeze acestuia. Autorităţile competente cărora li se aplică ghidul trebuie să se conformeze prin integrarea acestuia în practicile lor de supraveghere, după caz (de exemplu, prin modificarea cadrului legislativ sau a procedurilor lor de supraveghere).
Cerinţe de raportare
10. În temeiul art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autorităţile competente trebuie să informeze ESMA dacă (i) se conformează, (ii) nu se conformează, dar intenţionează să se conformeze sau (iii) nu se conformează şi nu intenţionează să se conformeze prezentului ghid. În caz de neconformare, autorităţile competente trebuie să prezinte motivele neconformării în decurs de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE.
11. Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Modelul se completează şi se transmite la ESMA. Notificările trebuie transmise de persoane care au autoritatea corespunzătoare de a raporta conformitatea în numele autorităţilor lor competente.
V. Ghid privind aplicarea consecventă a factorilor declanşatori ai utilizării măsurilor de intervenţie timpurie
Orice deteriorare sau anomalii semnificative identificate prin monitorizarea indicatorilor trebuie luate în considerare cu promptitudine pentru efectuarea de anchete suplimentare. Mai precis, autorităţile competente trebuie să stabilească cauza acestora, să evalueze importanţa impactului potenţial asupra CPC-ului şi să documenteze cauza şi rezultatul evaluării. În cazul în care indicatorii prudenţiali ai unui CPC se deteriorează în mod semnificativ, autorităţile competente trebuie să decidă dacă să aplice măsuri de intervenţie timpurie.
Autorităţile competente trebuie să decidă, în fiecare caz aparte şi în termenul disponibil, dacă să aplice o măsură de intervenţie timpurie pe baza unei evaluări cuprinzătoare a elementelor obiective calitative şi cantitative, luând în considerare toate circumstanţele şi informaţiile disponibile la momentul respectiv şi în măsura în care acestea sunt relevante pentru CPC, sau dacă se justifică o evaluare limitată din cauza constrângerilor de timp. Prin urmare, în funcţie de importanţa deteriorării sau a anomaliilor indicatorilor, de cauzele acestora şi de importanţa impactului prudenţial potenţial asupra CPC-ului, autorităţile competente pot decide, din motive legate de timp, să aplice măsuri de intervenţie timpurie imediat după determinarea cauzei şi a impactului global al anomaliei.
În cazul în care s-a identificat un factor declanşator (în funcţie de indicatori), care a dus astfel la evaluarea posibilei utilizări a măsurilor de intervenţie timpurie, rezultatele acestor anchete şi deciziile privind posibila aplicare a măsurilor de intervenţie timpurie (inclusiv motivele pentru care nu s-a luat o măsură) trebuie documentate în mod clar de către autorităţile competente, în conformitate cu procedurile generale de supraveghere.
Ar fi util ca anchetele şi evaluările efectuate de o autoritate competentă în conformitate cu prezentul ghid să fie menţionate în revizuirea anuală a CPC-ului.
Orientările 1 şi 2 urmăresc să stabilească procedurile de aplicare a orientărilor 3-9.
Orientarea 1: Procedura
În cazul în care a survenit unul dintre factorii declanşatori enumeraţi la art. 18 alin. (1) din CCPRRR şi în cazul în care autoritatea competentă, care aplică prezentul ghid, consideră că o astfel de situaţie ar putea implica o evaluare, în temeiul prezentului articol, a aplicării oricăreia dintre măsurile de intervenţie timpurie, autoritatea competentă trebuie:
a) să ancheteze în continuare situaţia;
b) să evalueze gravitatea situaţiei, analizând dacă situaţia reprezintă un risc semnificativ pentru CPC, dacă poate afecta viabilitatea generală a CPC-ului sau dacă poate fi dăunătoare pentru stabilitatea financiară generală; şi
c) să ia în considerare următoarele aspecte când decide dacă să aplice o măsură de intervenţie timpurie:
(i) urgenţa situaţiei;
(ii) amploarea evenimentului;
(iii) viabilitatea generală a CPC-ului; şi
(iv) dacă situaţia ar putea aduce prejudicii stabilităţii financiare din Uniune sau dintr-un stat membru.
Această evaluare are loc înainte sau în acelaşi timp cu îndeplinirea de către autoritatea competentă a cerinţelor prevăzute la art. 18 alin. (3)-(7) din CCPRRR, cum ar fi consultarea colegiului de supraveghere.
Orientarea 2: Evaluarea stabilităţii financiare în Uniune sau într-un stat membru
Când evaluează dacă un CPC va reprezenta un risc pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia dintre statele sale membre, astfel cum se menţionează în orientările 5 şi 6, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare (i) natura şi complexitatea, (ii) dimensiunea şi cota de piaţă, (iii) concentrarea şi (iv) interoperabilitatea şi interconectarea CPC-ului pentru a evalua dacă situaţia detectată la CPC generează preocupări la adresa stabilităţii financiare, şi anume amploarea sistemică a situaţiei de la CPC.
În evaluarea sa, autoritatea competentă poate lua în considerare următorii parametri:
a) În ceea ce priveşte natura şi complexitatea CPC-ului, (i) ţările în care CPC-ul prestează sau intenţionează să presteze servicii de compensare; (ii) măsura în care CPC-ul prestează şi alte servicii în plus faţă de serviciile de compensare; (iii) tipul de instrumente financiare compensate sau care urmează să fie compensate de către CPC; (iv) dacă instrumentele financiare compensate sau care urmează să fie compensate de către CPC fac obiectul obligaţiei de compensare în temeiul art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.
b) În ceea ce priveşte dimensiunea şi cota de piaţă a CPCului în cadrul UE sau chiar în cadrul economiei fiecărui stat membru, autorităţile competente trebuie să ia în considerare: (i) pentru fiecare monedă din UE, volumele compensate de CPC pe clase de active, atât în valoare absolută, cât şi relativă (faţă de volumele de instrumente în moneda respectivă compensate în toate CPC-urile); (ii) valoarea maximă a marjelor colectate de CPC; (iii) cea mai mare obligaţie de plată estimată pentru o singură zi, în total, care ar fi cauzată de neîndeplinirea obligaţiilor de plată de către unul sau doi dintre cei mai mari membri compensatori unici (şi afiliaţii lor) în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile; şi (iv) valoarea totală a resurselor financiare lichide puse la dispoziţia CPC-ului de către entităţile stabilite în UE sau care fac parte dintr-un grup care face obiectul unei supravegheri consolidate în UE.
c) În ceea ce priveşte concentrarea, concentrarea semnificativă a unui CPC în raport cu sistemul financiar al UE sau cu oricare dintre statele sale membre poate fi măsurată prin:
(i) expunerile absolute şi relative (poziţiile deschise ale operaţiunilor cu instrumente financiare, ale operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare şi ale instrumentelor financiare derivate tranzacţionate la bursă, precum şi valoarea nominală restantă a tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate extrabursiere) suportate de membrii compensatori din UE ai CPC-ului şi suportate de membrii compensatori din fiecare stat membru;
(ii) nivelurile absolute şi relative ale marjelor, ale fondurilor de garantare şi ale activelor lichide furnizate de membrii compensatori din UE ai CPCului şi furnizate de membrii compensatori din fiecare stat membru.
d) În cazul în care indicatorii relevă o interoperabilitate sau interconectare solidă între CPC şi alt CPC sau alte infrastructuri ale pieţei financiare (IPF-uri) din cadrul sistemului financiar din unul sau mai multe state membre, autorităţile competente trebuie să analizeze dacă evenimentul care a declanşat evaluarea aplicării măsurilor de intervenţie timpurie prezintă un risc (sau este susceptibil să prezinte un risc) pentru stabilitatea financiară în cadrul UE sau în unul dintre statele sale membre.
Orientarea 3: Factori declanşatori ai cerinţelor de capital
Primul factor declanşator al cerinţelor de capital este încălcarea de către CPC a cerinţei prevăzute la art. 16 din EMIR şi la art. 1-5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor de capital este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţa prevăzută la art. 16 din EMIR şi la art. 1-5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013.
Indicatorii pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator sunt, de exemplu, oricare dintre următoarele situaţii:
a) în cazul în care o pierdere realizată, estimată sau previzionată reduce nivelul de capital al CPC-ului sub pragul de notificare menţionat la art. 1 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013 şi este probabil ca cerinţele de capital să fie încălcate cu timpul;
b) în cazul în care o pierdere realizată, estimată sau previzionată duce sau este probabil să ducă la o deteriorare semnificativă a capitalului CPC-ului, fără a încălca pragul de notificare şi care rezultă:
(i) dintr-o pierdere treptată a capitalului pe parcursul unei perioade, când se consideră că este foarte probabil ca motivul deteriorării să reducă în continuare capitalul CPC-ului într-un ritm semnificativ şi, deci, cu timpul, CPC-ul este susceptibil să încalce pragul de notificare; sau
(ii) dintr-o pierdere semnificativă bruscă sau preconizată, când, în viitorul apropiat, CPC-ul este susceptibil să încalce pragul de notificare.
Orientarea 4: Factori declanşatori ai cerinţelor prudenţiale
a. Administrarea expunerilor
Primul factor declanşator al cerinţelor prudenţiale este încălcarea de către CPC a cerinţei prevăzute la art. 40 din EMIR de a-şi măsura şi evalua lichiditatea şi expunerile de credit faţă de fiecare membru compensator.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor prudenţiale este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţa prevăzută la art. 40 din EMIR de a-şi măsura şi evalua lichiditatea şi expunerile de credit faţă de fiecare membru compensator.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare bruscă şi semnificativă sau o deteriorare continuă a măsurătorilor şi evaluărilor efectuate de CPC, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) oricare dintre următoarele:
(i) dificultăţi în reconsolidarea tranzacţiilor membrilor compensatori;
(ii) probleme în confirmarea poziţiilor şi/sau decontarea tranzacţiilor;
(iii) stabilirea unor surse de preţuri valide, dificultăţi în reconcilierea preţurilor sau nedetalierea preţurilor ori detectarea tot mai frecventă de preţuri caduce;
(iv) creşterea în amploare sau în frecvenţă a incidentelor operaţionale care împiedică calcularea sau colectarea cerinţelor de garantare
şi când oricare dintre deteriorările detectate mai sus se repetă sau se intensifică şi există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să încalce cerinţele de administrare a expunerilor.
b. Cerinţe de marjă
Primul factor declanşator al cerinţelor de marjă este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 41 din EMIR sau la art. 24-28 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor de marjă este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţa prevăzută la art. 41 din EMIR sau la art. 24-28 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare bruscă şi semnificativă sau o deteriorare continuă a gestionării marjelor sale şi, în special, a apelurilor sale în marjă, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) oricare dintre următoarele:
(i) când există probleme repetate constatate prin rezultatele testărilor ex post (back testing);
(ii) când există deficienţe semnificative în gestionarea marjelor, ceea ce are drept rezultat că marjele globale pot fi inadecvate în cazul în care CPC-ul trebuie să lichideze un portofoliu.
c. Fondul de garantare şi alte resurse financiare
Primul factor declanşator al cerinţelor privind fondul de garantare şi alte resurse financiare este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 42 din EMIR sau la art. 29-31 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 sau a cerinţelor prevăzute la art. 43 din EMIR, la art. 41 din EMIR sau la art. 2428 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor privind fondul de garantare şi alte resurse financiare este probabilitatea ca CPCul să încalce în viitorul apropiat cerinţele prevăzute la art. 42 din EMIR sau la art. 29-31 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 sau cerinţele prevăzute la art. 43 din EMIR, la art. 41 din EMIR sau la art. 24-28 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, când fondul de garantare şi/sau alte resurse sunt considerate foarte inadecvate. Acest lucru poate fi evidenţiat de rezultatul testelor de rezistenţă internă a CPC-ului, şi anume capacitatea sa de a rezista, în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile, la situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a membrului compensator faţă de care are cea mai mare expunere sau la situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a celui de-al doilea şi al treilea membru compensator în ordinea mărimii expunerii, şi nu există probabilitatea ca motivul acestui rezultat să fie corectat de CPC în termenele stabilite.
d. Controlul riscului de lichiditate
Primul factor declanşator al cerinţelor de control al riscului de lichiditate este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 44 din EMIR sau la art. 32-34 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor de control al riscului de lichiditate este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţele prevăzute la art. 44 din EMIR sau la art. 3234 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, când poziţia lichidităţii a CPC-ului se deteriorează într-o perioadă scurtă şi se consideră că este foarte probabil ca motivul acestei deteriorări să reducă în continuare lichiditatea disponibilă a CPC-ului cu o valoare şi o viteză semnificativă. Printre cauzele acestei situaţii se pot număra retragerea unor acorduri sau prestatori de servicii, neîndeplinirea cerinţelor mai mari de lichiditate prin dispoziţii privind creşterea lichidităţii sau deteriorarea calităţii garanţiilor.
e. Ordinea utilizării resurselor în situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată
Primul factor declanşator al cerinţelor privind ordinea utilizării resurselor în situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 45 din EMIR sau la art. 35 şi 36 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor privind ordinea utilizării resurselor în situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţele prevăzute la art. 45 din EMIR sau la art. 35 şi 36 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013. Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, când există probleme precum un risc juridic care afectează caracterul executoriu al ordinii utilizării resurselor.
f. Cerinţe în materie de garanţii
Primul factor declanşator al cerinţelor în materie de garanţii este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 46 din EMIR sau la art. 37-42 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor în materie de garanţii este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţele prevăzute la art. 46 din EMIR sau la art. 37-42 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a gestionării cerinţelor sale în materie de garanţii, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) situaţia în care CPC-ul şi-a gestionat în mod necorespunzător în mai multe rânduri cerinţele în materie de garanţii sau aplică marje de ajustare inadecvate, potenţial evidenţiate de testările ex post ale CPC-ului în raport cu mişcările pieţei, iar oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică şi, în timp, există un risc evident ca CPC-ul să încalce cerinţele în materie de garanţii sau de proceduri în situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată.
g. Politica de investiţii
Primul factor declanşator al cerinţelor privind politica de investiţii este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 47 din EMIR sau la art. 43-46 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor privind politica de investiţii este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţele prevăzute la art. 47 din EMIR sau la art. 4346 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, oricare dintre următoarele situaţii:
(i) CPC-ul prezintă o deteriorare continuă în legătură cu investiţiile şi gestionarea cerinţelor privind politica de investiţii, în cazul în care, în timp, există un risc evident ca CPC-ul să încalce cerinţele privind politica de investiţii sau ca poziţia de capital să îi fie afectată, fapt evidenţiat de:
1. aplicarea insuficientă a proceselor de investiţii;
2. deficienţe în procesele de decizie şi de monitorizare referitoare la investiţiile CPC-ului;
3. înregistrarea eronată a tranzacţiilor de investiţii;
4. monitorizarea ineficientă a acordurilor sau a calităţii creditului contrapărţilor sale financiare sau a prestatorilor de servicii financiare;
5. preocupări cu privire la posibilitatea de lichidare a investiţiilor cu efect negativ minim asupra preţurilor
şi în cazul în care oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică;
(ii) CPC-ul înregistrează pierderi de investiţii în mod regulat sau rapid, iar acumularea de pierderi este susceptibilă să pună în dificultate poziţia de capital a CPC-ului.
h. Proceduri aplicabile în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată
Primul factor declanşator al cerinţelor privind procedurile aplicabile în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 48 din EMIR.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor privind procedurile aplicabile în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţele prevăzute la art. 48 din EMIR.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a gestionării procedurilor aplicabile în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) oricare dintre următoarele situaţii:
(i) CPC-ul nu întreprinde în mod repetat acţiuni pentru a-şi îmbunătăţi procedurile aplicabile în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată ca urmare a identificării de deficienţe ale acestor proceduri;
(ii) abordarea adoptată de CPC pentru a asigura caracterul executoriu al procedurilor aplicabile în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată prezintă deficienţe sau nu funcţionează;
(iii) eforturile CPC-ului de a evalua transferul de poziţii nu sunt detaliate;
(iv) şi în cazul în care oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică şi există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să încalce cerinţele privind procedurile aplicabile în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată.
i. Examinarea modelelor, teste de rezistenţă şi testări ex post
Primul factor declanşator al cerinţelor privind examinarea modelelor, teste de rezistenţă şi testări ex post este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 49 din EMIR sau la art. 47-61 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor privind examinarea modelelor, teste de rezistenţă şi testări ex post este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţele prevăzute la art. 49 din EMIR sau la art. 47-61 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a gestionării examinării modelelor, testelor de rezistenţă şi testărilor ex post, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) oricare dintre următoarele situaţii:
(i) există semne că frecvenţa examinării şi a aplicării testelor de rezistenţă/testărilor ex post este în scădere;
(ii) s-au identificat preocupări în legătură cu independenţa examinărilor;
(iii) datele utilizate în testele de rezistenţă nu sunt verificate din punct de vedere calitativ, sunt vagi, interpretabile şi, prin urmare, duc la rezultate mai puţin detaliate sau precise
şi în cazul în care oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică şi există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să încalce cerinţele privind examinarea modelelor, teste de rezistenţă şi testări ex post.
j. Decontarea
Primul factor declanşator al cerinţelor de decontare este încălcarea de către CPC a cerinţelor prevăzute la art. 50-50d din EMIR.
Al doilea factor declanşator al cerinţelor de decontare este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerinţele prevăzute la art. 50-50d din EMIR.
Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanşator este, de exemplu, oricare dintre următoarele situaţii:
(i) CPC-ul nu îşi îndeplineşte sau există un risc evident ca CPC-ul să nu îşi îndeplinească obligaţiile de decontare în oricare dintre monedele relevante la scadenţă, iar aceste deficienţe detectate nu sunt remediate într-o anumită perioadă, sunt semnificative, se repetă sau se intensifică şi există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să îşi încalce obligaţia care îi revine în temeiul EMIR;
(ii) CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a gestionării pasivelor de decontare ale CPC-ului, de exemplu, în cazul în care CPC-ul nu explorează în mod continuu posibilitatea de a utiliza banii băncii centrale sau măsurile luate de CPC pentru limitarea strictă a riscului decontării fondurilor băneşti sunt mai puţin eficiente şi oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică şi există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să încalce cerinţele privind procedurile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată.
Orientarea 5: Factorul declanşator legat de preocupările identificate privind respectarea EMIR
Indicatorii pentru factorul declanşator privind respectarea EMIR sunt enumeraţi mai jos şi trebuie monitorizaţi de autorităţile competente. Dacă se atinge un indicator, autoritatea competentă trebuie să evalueze şi să decidă posibila aplicare a măsurilor de intervenţie timpurie.
Indicatorii pentru identificarea factorului declanşator privind respectarea EMIR sunt, de exemplu, oricare dintre următoarele situaţii:
(i) o preocupare identificată este semnificativă şi rămâne nerezolvată, se repetă sau se intensifică;
(ii) există semne clare că CPC-ul este susceptibil să nu efectueze corecţii semnificative ale constatărilor, astfel cum a solicitat autoritatea competentă în legătură cu cerinţele EMIR relevante;
(iii) există semne clare că:
1. CPC-ul nu va efectua sau există un risc semnificativ ca CPC-ul să nu efectueze, la scadenţă, plăţi semnificative;
2. CPC-ul nu va respecta sau există un risc semnificativ ca CPC-ul să nu respecte acordul de bază sau să nu îndeplinească obligaţii semnificative la scadenţă;
3. CPC-ul efectuează plăţile cu întârziere mare
– şi oricare dintre aceste deficienţe detectate nu este remediată într-o anumită perioadă, este semnificativă, se repetă sau se intensifică
– şi, cu timpul,
1. există un risc evident ca CPC-ul să reprezinte un risc pentru stabilitatea financiară a UE sau a unuia dintre statele sale membre; sau
2. există un risc evident ca preocuparea identificată să afecteze sau să fie susceptibilă să afecteze capacitatea CPC-ului de a-şi presta serviciile de compensare în UE sau în unul dintre statele sale membre.
O preocupare identificată înseamnă orice descoperire importantă de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, încălcări, cvasiîncălcări sau deficienţe în aplicarea EMIR sau a altor norme aplicabile, precum şi alte erori de gestiune identificate sau alte descoperiri îngrijorătoare în ceea ce priveşte respectarea permanentă de către CPC a cerinţelor EMIR, în cazul în care descoperirea nu este acoperită de orientările 3 şi 4.
Orientarea 6: Factorul declanşator legat de impactul unui CPC asupra altor entităţi cu riscuri pentru stabilitatea financiară
Indicatorii pentru factorul declanşator legat de impactul unui CPC asupra altor entităţi cu riscuri pentru stabilitatea financiară sunt enumeraţi mai jos şi trebuie monitorizaţi de autorităţile competente şi, dacă se atinge vreunul, să fie evaluaţi de autoritatea competentă pentru a decide aplicarea măsurilor de intervenţie timpurie.
Un indicator pentru identificarea factorului declanşator legat de impactul unui CPC asupra altor entităţi cu riscuri pentru stabilitatea financiară este, de exemplu, oricare dintre următoarele situaţii:
a) marjele şi politicile de garantare ale CPC-ului pot duce la o prociclicitate evidentă şi la crearea de probleme de lichiditate la membrii compensatori (inclusiv clienţi şi clienţi indirecţi);
b) s-a produs sau este probabil să se producă un incident operaţional al CPC-ului care ar putea afecta în mod semnificativ (i) serviciile altor IPF-uri sau (ii) alte entităţi, precum bursele sau platformele de corelare;
c) cantitatea de active lichide pe care CPC-ul este în măsură să o revendice în scenariul „business as usual“ sau într-un scenariu de neîndeplinire a obligaţiilor de plată este susceptibilă să reprezinte o ameninţare la adresa stabilităţii unei contrapărţi care trebuie să furnizeze aceste active CPC-ului;
d) CPC-ul impune sau este susceptibil să impună membrilor compensatori un cost sau o cerinţă care pune în pericol accesul la compensare al acestor membri ai serviciilor afectate
şi dacă problema identificată rămâne nerezolvată, se repetă sau se intensifică şi există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să prezinte un risc la adresa stabilităţii financiare a UE sau a unuia dintre statele sale membre.
Orientarea 7: Factorul declanşator privind viabilitatea operaţională a unui CPC
Indicatorii pentru factorul declanşator privind viabilitatea operaţională a unui CPC sunt enumeraţi mai jos şi trebuie monitorizaţi de autorităţile competente. Dacă se atinge un indicator, autoritatea competentă trebuie să evalueze şi să decidă posibila aplicare a măsurilor de intervenţie timpurie.
Un indicator pentru identificarea factorului declanşator privind viabilitatea operaţională a unui CPC este când autoritatea competentă identifică elemente care indică o situaţie de criză emergentă la CPC care ar putea afecta operaţiunile CPC-ului, precum deficienţe operaţionale sau organizaţionale, riscuri sau constrângeri care vor afecta sau sunt susceptibile să afecteze viabilitatea operaţională a CPC-ului şi, în special, capacitatea sa de a presta servicii de compensare.
Când evaluează prezenţa oricăror deficienţe, riscuri sau constrângeri operaţionale sau organizaţionale, autoritatea competentă ia în considerare cel puţin următoarele situaţii:
a) pierderea de personal esenţial, precum personalul de gestionare a riscurilor sau alţi membri ai personalului implicaţi în gestionarea tranzacţiilor, a garanţiilor sau a strategiei de lichidare a unui membru aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată;
b) prezenţa unui eveniment/incident major de risc operaţional de pierdere sau a unui incident major legat de reputaţie, de exemplu deficienţe informatice, fraudă, atacuri cibernetice şi calamităţi naturale, în cazul în care CPC-ul nu este în măsură sau este susceptibil să nu fie în măsură să se redreseze de pe urma acestuia sau să-l abordeze la timp;
c) intrarea în dificultate a unei entităţi terţe critice împiedică CPC-urile să îşi îndeplinească integral sau parţial obligaţiile faţă de participanţi, de exemplu decontarea tranzacţiilor şi plata apelurilor în marjă;
d) incapacitatea unui CPC de a aborda în timp util constrângerile operaţionale majore, inclusiv în cazul în care planurile de continuitate a activităţii se dovedesc a nu fi adecvate pentru restabilirea operaţiunilor CPC-ului;
e) evenimentele operaţionale la CPC sunt foarte frecvente şi ample, inclusiv în cazul în care CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a evaluării riscurilor şi deficienţe în sistemele sale informatice sau problemele informatice identificate rămân nerezolvate;
f) există o frecvenţă sau o amploare sporită a constrângerilor operaţionale la nivelul entităţilor interconectate precum (i) CPCuri interoperabile, (ii) IPF-uri sau (iii) prestatori de servicii (pe care CPC-ul se bazează pentru a-şi asigura funcţiile critice, precum serviciile informatice în cloud);
g) există evenimente la nivel de întreprindere care sunt susceptibile să afecteze soliditatea CPC-ului.
Orientarea 8: Factorul declanşator privind viabilitatea financiară a CPC-ului
Indicatorul pentru factorul declanşator privind viabilitatea financiară a unui CPC este descris mai jos şi trebuie monitorizat de autorităţile competente. Dacă se atinge indicatorul, autoritatea competentă trebuie să evalueze şi să decidă posibila aplicare a măsurilor de intervenţie timpurie.
Indicatorul pentru identificarea factorului declanşator privind viabilitatea financiară a unui CPC este când autorităţile competente identifică elemente care indică o situaţie de criză emergentă la CPC care va afecta sau este probabil să afecteze viabilitatea financiară a CPC-ului şi care ar putea pune în pericol operaţiunile CPC-ului şi, în special, capacitatea sa de a presta servicii de compensare.
La evaluarea acestui indicator, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare cel puţin următoarele situaţii:
a) CPC-ul se confruntă cu acţiuni în justiţie din partea membrilor compensatori sau a părţilor interesate externe sau există un litigiu în curs sau preconizat, iar suma expusă riscului sau suma de decontare cunoscută sau necunoscută poate pune în pericol viabilitatea financiară sau soliditatea CPC-ului;
b) sancţiuni de reglementare emise sau anticipate, în care suma expusă riscului poate pune în pericol viabilitatea financiară sau soliditatea CPC-ului sau CPC-ul primeşte observaţii semnificative din partea auditorilor externi;
c) creşterea costurilor şi/sau reducerea veniturilor, ceea ce duce la îndoieli cu privire la viabilitatea CPC-ului ca întreprindere în activitate;
d) calitatea de membru a CPC-ului suferă schimbări negative semnificative, precum deteriorarea bonităţii membrilor compensatori, iar aceste schimbări pot pune în pericol viabilitatea financiară sau soliditatea CPC-ului;
e) CPC-ul se confruntă cu o pierdere a membrilor compensatori sau a încrederii în capacitatea sa de a gestiona riscurile, din punct de vedere operaţional şi/sau financiar, ceea ce ar putea să-l pună în situaţia de a nu-şi mai putea desfăşura activităţile comerciale şi să pună în pericol soliditatea financiară a CPC-ului. Acest lucru poate fi evidenţiat de:
(i) scăderea tranzacţiilor prezentate pentru compensare sau
(ii) intenţia membrilor compensatori de a-şi rezilia contractele cu CPC-ul (înştiinţare de reziliere).
Orientarea 9: Factorul declanşator al crizei emergente
Indicatorul pentru factorul declanşator al crizei emergente din cauza efectelor externe este descris mai jos şi trebuie monitorizat de autorităţile competente. Dacă se atinge indicatorul, autoritatea competentă trebuie să evalueze şi să decidă posibila aplicare a măsurilor de intervenţie timpurie.
Indicatorul pentru identificarea factorului declanşator al unei crize emergente este, de exemplu, când autorităţile competente identifică o situaţie de criză emergentă în afara CPC-ului care ar putea afecta în mod semnificativ operaţiunile CPC-ului şi, în special, capacitatea sa de a presta servicii de compensare.
La evaluarea acestui indicator, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare cel puţin următoarele situaţii:
a) un număr semnificativ de cazuri de neîndeplinire a obligaţiilor de plată într-un anumit sector;
b) probleme semnificative în funcţionarea unei pieţe sau a unui segment de piaţă.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
![Trimite prin Yahoo Messenger pagina: GHID din 18 decembrie 2025 privind aplicarea consecventă a factorilor declanşatori ai utilizării măsurilor de intervenţie timpurie [art. 18 alin. (8) din Regulamentul privind redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale]](http://www.monitoruljuridic.ro/_images/ico_yahoo.png)
