Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
GHID din 18 decembrie 2025 privind aplicarea circumstanţelor în care se consideră că o contraparte centrală este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate [art. 22 alin. (6) din Regulamentul privind redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale]
EMITENT: Autoritatea de Supraveghere Financiară PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 4 din 8 ianuarie 2026
──────────
Conţinut de NORMA nr. 25 din 18 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 8 ianuarie 2026.
──────────
I. Domeniul de aplicare a ghidului
Cui i se aplică?
Prezentul ghid se va aplica autorităţilor competente, astfel cum sunt definite la art. 22 din EMIR, şi autorităţilor de rezoluţie, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 3 din Regulamentul privind redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale, atunci când stabilesc dacă o contraparte centrală este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibilă de a intra în dificultate.
Ce se aplică?
Orientările 1-7 se aplică în legătură cu art. 22 alin. (3) din Regulamentul privind redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale. Orientările 8 şi 9 se aplică în legătură cu art. 22 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul privind redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale.
Când se aplică?
Prezentul ghid se aplică după două luni de la data publicării pe site-ul ESMA în limbile oficiale ale Uniunii Europene.
II. Referinţe legislative şi abrevieri
În sensul prezentului ghid, sintagma „autorităţi relevante“ va fi utilizată în locul sintagmei „autoritatea competentă şi/sau autoritatea de rezoluţie“.
Referinţe legislative
Directiva 2014/59/UE - Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului
EMIR - Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii^1
^1 JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
Ghidul ABE privind intrarea în dificultate sau susceptibilitatea intrării în dificultate - Ghidul privind interpretarea diferitelor circumstanţe în care o instituţie este considerată a fi în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate conform articolului 32 alineatul (6) din Directiva 2014/59/UE
Regulamentul privind redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale (CCPRRR) - Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2015/2.365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE) 2017/1.132^2
^2 JO L 331, 15.12.2010, p. 84.
Regulamentul ESMA - Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei^3
^3 JO L 22, 22.1.2021, p. 1-102.
STR 153/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind completarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte standarde tehnice de reglementare privind cerinţele pentru contrapărţile centrale^4
^4 JO L 52, 23.2.2013, p. 41.
SESF - Sistemul european de supraveghere financiară
UE - Uniunea Europeană
III. Scop
1. Prezentul ghid se bazează pe art. 22 alin. (6) din CCPRRR, cu excepţia orientărilor 8 şi 9, care se bazează pe art. 16 alin. (1) din Regulamentul ESMA. Obiectivul prezentului ghid este de a promova convergenţa practicilor de supraveghere şi de rezoluţie în ceea ce priveşte aplicarea circumstanţelor în care se consideră că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate.
2. Prezentul ghid clarifică diferitele circumstanţe în care se consideră că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, una dintre cele trei condiţii cumulative prevăzute la art. 22 alin. (1) din CCPRRR pentru declanşarea unei măsuri de rezoluţie. În special, acesta urmăreşte să promoveze convergenţa practicilor de supraveghere şi de rezoluţie în ceea ce priveşte modul şi momentul declanşării procedurii de rezoluţie referitor la circumstanţele în care se consideră că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate. În acest sens, prezentul ghid enumeră o serie de elemente obiective care să fundamenteze stabilirea faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate în conformitate cu circumstanţele prevăzute la art. 22 alin. (3) din CCPRRR.
3. Având în vedere necesitatea de a oferi orientări privind consultarea şi schimbul de informaţii dintre autoritatea competentă şi autoritatea de rezoluţie în scopul stabilirii faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, domeniul de aplicare a ghidului final este extins dincolo de domeniul de aplicare prevăzut la art. 22 alin. (6) din CCPRRR. Astfel, ESMA a decis să emită orientările 8 şi 9 în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Regulamentul ESMA, în temeiul căruia ESMA poate emite ghiduri în scopul stabilirii de practici consecvente, eficiente şi eficace în materie de supraveghere în cadrul SESF şi al garantării aplicării comune, uniforme şi coerente a dreptului Uniunii Europene.
IV. Obligaţii de conformare şi de raportare
Statutul ghidului
4. În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autorităţile competente şi autorităţile de rezoluţie trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta prezentul ghid.
5. Autorităţile competente şi autorităţile de rezoluţie cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să se conformeze prin includerea sa în cadrele lor juridice şi/sau de supraveghere şi de rezoluţie naţionale, după caz.
Cerinţe de raportare
6. În termen de două luni de la data publicării ghidului pe siteul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, autorităţile competente şi autorităţile de rezoluţie cărora li se aplică prezentul ghid trebuie să informeze ESMA dacă: (i) respectă; (ii) nu respectă, dar intenţionează să respecte; sau (iii) nu respectă şi nu intenţionează să respecte ghidul.
7. În caz de neconformitate, autorităţile competente şi autorităţile de rezoluţie trebuie, de asemenea, să informeze ESMA, în termen de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE, cu privire la motivele de neconformare cu ghidul.
8. Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Modelul se completează şi se transmite la ESMA.
V. Orientări
Orientările 1-2 oferă consideraţii generale care trebuie să se aplice în procesul de stabilire a faptului că un CPC este considerat a fi în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, astfel cum se descrie în orientările 3-7.
Orientarea 3 oferă indicaţii privind aplicarea art. 22 alin. (3) lit. (c) din CCPRRR pentru a stabili dacă un CPC nu este în măsură sau este probabil să nu fie în măsură să îşi restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a măsurilor sale de redresare.
Orientările 4 şi 5 oferă indicaţii privind aplicarea art. 22 alin. (3) lit. (a) şi (d) din CCPRRR. Acestea se referă însă la diferite tipuri de resurse financiare ale CPC-ului. Orientarea 4 enumeră elementele obiective care trebuie evaluate în ceea ce priveşte stocul de resurse financiare disponibile la nivelul CPCului. Orientarea 5 se axează pe fluxurile previzionate de resurse lichide care vor avea un impact asupra profilului de risc de lichiditate al CPC-ului şi asupra nivelului resurselor lichide aflate la dispoziţia CPC-ului.
Orientarea 6 oferă indicaţii cu privire la aplicarea art. 22 alin. (3) lit. (b) din CCPRRR pentru a stabili dacă un CPC nu este în măsură sau este probabil să nu fie în măsură să asigure o funcţie critică.
Orientarea 7 oferă indicaţii cu privire la aplicarea art. 22 alin. (3) lit. (a) din CCPRRR pentru a stabili dacă CPC-ul încalcă sau este probabil să încalce cerinţele sale de autorizare într-un mod care ar justifica retragerea autorizaţiei sale în temeiul art. 20 din EMIR.
Pentru a facilita promptitudinea fluxului de informaţii în scopul stabilirii faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, autoritatea competentă şi autoritatea de rezoluţie trebuie să îşi acorde reciproc asistenţă prin aplicarea orientărilor 8 şi 9.
Prin urmare, orientările 8 şi 9 clarifică furnizarea de informaţii şi schimbul de informaţii între autoritatea competentă şi autoritatea de rezoluţie în procesul de stabilire a faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate.
Orientarea 1 Elemente obiective pentru stabilirea faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate
Orientarea 1 oferă indicaţii generale cu privire la consideraţiile care trebuie evaluate de autoritatea relevantă în procesul de stabilire a faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate în temeiul orientărilor 3-7.
Orientarea 1
În scopul stabilirii faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, în conformitate cu circumstanţele prevăzute la art. 22 alin. (3) lit. (a)-(e) din CCPRRR, autorităţile relevante trebuie să evalueze elementele obiective disponibile referitoare la fiecare dintre următoarele domenii, a căror aplicare este clarificată în continuare în prezentul ghid:
a) capacitatea CPC-ului de a-şi restabili viabilitatea prin punerea în aplicare a instrumentelor de redresare ale CPC-ului;
b) resursele financiare prefinanţate şi angajate de care dispune în continuare CPC-ul;
c) resursele lichide şi mecanismele de lichiditate de care dispune în continuare CPC-ul;
d) capacitatea operaţională a CPC-ului; şi
e) alte cerinţe pentru continuarea autorizării.
Orientarea 2 Analiză cuprinzătoare
Orientarea 2 oferă indicaţii cu privire la consideraţiile generale care trebuie evaluate de autoritatea relevantă în procesul de stabilire a faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate în temeiul orientărilor 3-7.
Orientarea 2
Autorităţile relevante trebuie să decidă dacă CPC-ul este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate pe baza unei evaluări cuprinzătoare a elementelor obiective atât calitative, cât şi cantitative enumerate în prezentul ghid, ţinând seama de toate circumstanţele şi informaţiile disponibile la momentul respectiv şi în măsura în care acestea sunt relevante pentru CPC.
Stabilirea faptului că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate trebuie să rămână la decizia experţilor şi nu să decurgă automat din vreunul dintre elementele obiective individuale.
În plus, setul de elemente obiective enumerate în prezentul ghid nu împiedică autorităţile relevante să ţină cont de alte consideraţii care indică faptul că un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate.
Printre circumstanţele tipice care pot duce la intrarea în dificultate a CPC-ului se numără:
a) incapacitatea CPC-ului de a gestiona situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a unuia sau mai multor membri compensatori (şi anume situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată);
b) incapacitatea CPC-ului de a aborda o situaţie care nu presupune neîndeplinirea obligaţiilor de plată, ceea ce duce la pierderi imposibil de gestionat pentru CPC. O gamă largă de evenimente ar putea duce la pierderi care nu sunt datorate neîndeplinirii obligaţiilor de plată (şi anume situaţii care nu presupun neîndeplinirea obligaţiilor de plată), cum ar fi cele legate de:
(i) intrarea în dificultate a uneia sau mai multor contrapărţi noncompensatoare sau pierderea accesului la una sau mai multe contrapărţi noncompensatoare, cum ar fi furnizorii de lichidităţi, băncile sau platformele de decontare, custozii, agenţii de investiţii, băncile de concentrare sau furnizorii de servicii;
(ii) riscul de custodie;
(iii) riscul de decontare;
(iv) riscul de investiţie;
(v) evenimente de risc operaţional (de exemplu, defecţiuni ale sistemelor informatice, fraudă, atacuri cibernetice, erori în apelurile în marjă, înregistrarea contabilă eronată a unei tranzacţii investiţionale);
(vi) riscul juridic.
Orientarea 3 privind disponibilitatea şi caracterul adecvat al măsurilor de redresare ale CPC-ului - determinare în temeiul art. 22 alin. (3) lit. (c) din CCPRRR
Orientarea 3
Când stabilesc dacă CPC-ul nu este în măsură sau este probabil să nu fie în măsură să îşi restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a măsurilor sale de redresare, autorităţile relevante trebuie să îşi bazeze determinarea pe elemente obiective, printre care:
a) măsurile de redresare care au fost aplicate de CPC şi succesul acestora în ceea ce priveşte apropierea CPC-ului de un portofoliu corelat, restabilirea poziţiei sale financiare, abordarea sau alocarea pierderilor sau acoperirea deficitelor de lichiditate;
b) măsurile de redresare aflate în continuare la dispoziţia CPC-ului şi capacitatea CPC-ului de a le exercita, inclusiv competenţele juridice şi capacitatea operaţională a CPC-ului de a face acest lucru;
c) disponibilitatea facilităţilor de credit oferite de o bancă centrală;
d) capacitatea părţilor interesate care sunt obligate să suporte pierderi, ţinând seama de toate aspectele următoare:
(i) să suporte costuri sau să contribuie la acoperirea deficitelor de lichiditate atunci când este pus în aplicare planul de redresare;
(ii) să participe în continuare la redresarea CPC-ului în conformitate cu obligaţiile lor contractuale şi
(iii) riscurile potenţiale la adresa stabilităţii financiare legate de incapacitatea potenţială a acestor părţi interesate de a suporta pierderile şi costurile, în măsura în care informaţiile sunt disponibile.
Având în vedere că această evaluare va fi efectuată într-o situaţie de criză a pieţei, într-un termen-limită şi pe baza informaţiilor disponibile la momentul respectiv, este important ca autoritatea competentă şi autoritatea de rezoluţie să evalueze în prealabil aceste aspecte, în special prin identificarea părţilor interesate care sunt obligate să suporte pierderi şi să identifice praguri sau alţi indicatori, cum ar fi ratele de capital şi situaţia lichidităţii, care pot fi aplicaţi rapid pentru a evalua capacitatea de contribuţie a acestor părţi interesate.
Orientarea 4 Resurse financiare prefinanţate şi angajate aflate la dispoziţia CPC-ului - determinare în temeiul art. 22 alin. (3) lit. (a) şi (d) din CCPRRR
Orientarea 4
Când stabilesc dacă un CPC nu este în măsură sau este probabil să nu fie în măsură să îşi plătească datoriile sau alte pasive la scadenţă, autorităţile relevante trebuie să evalueze resursele financiare prefinanţate şi angajate aflate la dispoziţia CPC-ului şi să îşi bazeze evaluarea pe elemente obiective, şi anume:
a) cuantumul resurselor financiare atât prefinanţate, cât şi angajate separat, aflate la dispoziţia CPC-ului pentru a lua măsuri de redresare în fiecare caz, în măsura în care acestea îndeplinesc cerinţele în materie de resurse financiare impuse CPC-ului în conformitate cu art. 43 din EMIR şi astfel cum se precizează la art. 35 din STR 153/2013;
b) dacă CPC-ul are capacitatea de a converti între clase de active utilizate drept garanţie, după caz, pentru a-şi îndeplini obligaţiile aferente sau pentru a calcula valoarea garanţiilor pe care le deţine;
c) dacă un conflict sau un litigiu major la care CPC-ul este parte ar putea afecta poziţia financiară a CPC-ului, împiedicând capacitatea sa de a-şi plăti datoriile şi alte pasive şi de a-şi îndeplini funcţiile critice;
d) în ceea ce priveşte resursele financiare angajate, capacitatea părţilor care convin să furnizeze resurse financiare angajate (cum ar fi membrii compensatori, societatea-mamă, acţionarii sau furnizorii de lichidităţi) de a transfera efectiv sumele angajate către CPC în intervalul de timp necesar, în conformitate cu condiţiile convenite de părţile respective;
e) în ceea ce priveşte resursele sale financiare prefinanţate (contribuţiile proprii ale CPC-ului şi/sau contribuţiile membrilor săi compensatori), capacitatea CPC-ului de a le reconstitui întrun interval de timp rezonabil până la un nivel care să poată asigura continuitatea funcţiilor critice şi de a respecta cerinţele de reglementare;
f) în cazul în care circumstanţele predominante ale CPC-ului implică o situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată, indicatori conform cărora CPC-ul ar putea reveni la un portofoliu corelat numai prin acţiuni care ar necesita resurse suplimentare faţă de resursele sale financiare prefinanţate şi angajate disponibile;
g) în cazul în care circumstanţele predominante ale CPC-ului implică o situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi/sau o situaţie care nu presupune neîndeplinirea obligaţiilor de plată, caracterul suficient al resurselor prefinanţate şi angajate pentru a acoperi pierderile realizate şi preconizate şi, dacă este necesar, pentru a recapitaliza CPC-ul; şi
h) în cazul în care circumstanţele predominante ale CPC-ului implică o situaţie care nu presupune neîndeplinirea obligaţiilor de plată, caracterul suficient al capitalului său, precum şi disponibilitatea şi capacitatea părţilor angajate de a absorbi pierderile realizate şi preconizate sau de a recapitaliza CPC-ul în urma evenimentului generator de pierderi.
Elementele obiective care trebuie evaluate în ceea ce priveşte resursele financiare prefinanţate şi angajate vor depinde de conţinutul planului de redresare, care poate varia de la un CPC la altul.
Orientarea 5 Resurse lichide şi mecanisme de lichiditate aflate la dispoziţia CPC-ului - determinare în temeiul art. 22 alin. (3) lit. (a) şi (d) din CCPRRR
Orientarea 5
Autorităţile relevante trebuie să stabilească, în conformitate cu normele de funcţionare ale CPC-ului şi ţinând seama de condiţiile de piaţă relevante, dacă este probabil ca CPC-ul să îşi îndeplinească obligaţiile în toate monedele relevante la scadenţă şi/sau să poată recurge la instrumentele sale obişnuite de lichiditate.
Această evaluare trebuie să se bazeze pe elemente obiective, inclusiv, printre altele, evoluţiile negative semnificative care afectează profilul de risc de lichiditate disponibil şi resursele lichide ale CPC-ului, precum şi respectarea de către CPC a cerinţelor minime de lichiditate prevăzute la art. 44 din EMIR, astfel cum se specifică mai detaliat la art. 32 din STR 153/2013.
Autorităţile relevante trebuie să îşi bazeze evaluarea pe următoarele elemente obiective, după caz:
a) intrările contractuale previzionate care rezultă din plăţile datorate CPC-ului, atât în legătură cu poziţiile compensate, cât şi cu alte activităţi comerciale;
b) ieşirile previzionate rezultate din plăţile datorate de CPC, inclusiv retragerile de garanţii şi obligaţiile de decontare;
c) resursele lichide de care dispune CPC-ul şi capacitatea sa de a converti între clase de active şi monede, după caz, pentru a-şi îndeplini obligaţiile;
d) liniile de lichiditate sau alte mecanisme aflate la dispoziţia CPC-ului şi certitudinea acestor mecanisme în condiţiile de piaţă şi economice predominante.
Instrumentele de lichiditate care trebuie avute în vedere ar putea include, de exemplu, acorduri de schimb valutar şi acces deplin pe piaţă (şi anume capacitatea de a cumpăra şi/sau de a vinde imediat titluri de valoare sau de a utiliza operaţiuni repo şi reverse repo).
Orientarea 6 privind capacitatea operaţională a unui CPC - determinare în temeiul art. 22 alin. (3) lit. (b) din CCPRRR
Orientarea 6
Autorităţile relevante trebuie să stabilească dacă CPC-ul nu este în măsură sau este probabil să nu fie în măsură să asigure o funcţie critică, evaluând circumstanţele şi evenimentele care ar putea avea un impact negativ asupra capacităţii operaţionale a CPC-ului de a continua să asigure funcţii critice, fără a încălca dispoziţiile privind resursele financiare şi mecanismele de lichiditate.
Autoritatea relevantă trebuie să îşi bazeze această evaluare pe elemente obiective, inclusiv, printre altele:
a) incapacitatea CPC-ului de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de membrii săi compensatori, inclusiv de a solicita, a primi sau a restitui garanţii şi/sau de a lua măsuri de redresare, din cauza unor constrângeri operaţionale semnificative şi persistente;
b) incapacitatea CPC-ului de a se redresa în urma unui eveniment operaţional (de exemplu, un atac cibernetic) sau de a aborda în timp util constrângeri operaţionale majore;
c) o scădere semnificativă a numărului de tranzacţii prezentate pentru compensare sau o reducere semnificativă a numărului de membri compensatori ca urmare a pierderii încrederii în CPC, inclusiv în capacitatea CPC-ului de a gestiona riscurile, din punct de vedere operaţional şi/sau financiar, iar această scădere a numărului de tranzacţii compensate sau reducere a numărului de membri compensatori ameninţă viabilitatea CPC-ului;
d) intenţia dovedită a furnizorilor de lichiditate de a reduce cuantumul resurselor lichide ale CPC-ului, ceea ce ar ameninţa viabilitatea operaţională a CPC-ului; şi
e) incapacitatea CPC-ului de a aborda în timp util constrângerile operaţionale majore, inclusiv în cazul în care planurile de continuitate a activităţii se dovedesc neadecvate pentru restabilirea operaţiunilor CPC-ului.
În contextul îndeplinirii obligaţiilor sale faţă de participanţii săi, inclusiv solicitarea, primirea sau restituirea garanţiilor, constrângerile operaţionale ale CPC-ului pot apărea ca urmare a intrării în dificultate a sistemelor, a intrării în criză sau a pierderii accesului la bănci de decontare, a unui atac cibernetic
sau a unui eveniment care înseamnă că CPC-ul nu dispune de personal operaţional disponibil sau suficient de experimentat, iar un eveniment care ar putea avea un impact negativ asupra capacităţii operaţionale a CPC-ului de a continua să asigure funcţii critice poate crea, de asemenea, un risc pentru stabilitatea financiară.
Orientarea 7 privind determinarea cu privire la alte cerinţe pentru continuarea autorizării - determinare în temeiul art. 22 alin. (3) lit. (a) din CCPRRR
Orientarea 7
Pentru a stabili dacă o încălcare sau o încălcare probabilă ar justifica retragerea autorizaţiei unui CPC în temeiul art. 20 din EMIR, autorităţile relevante trebuie să ia în considerare probabilitatea ca CPC-ul să îşi continue activitatea după aplicarea instrumentelor de redresare şi să evalueze dacă CPCul ar putea îndeplini cerinţele pentru continuarea autorizării postredresare, precum şi dacă fiabilitatea şi capacitatea CPCului de a furniza servicii de compensare au fost grav afectate.
Autorităţile relevante trebuie să îşi bazeze evaluarea pe elemente obiective, inclusiv, printre altele:
a) dacă CPC-ul are capacitatea de a continua să furnizeze servicii de compensare într-un mod care să nu reprezinte un risc semnificativ pentru sistemul financiar, inclusiv o evaluare a concentrării din cauza componenţei participanţilor compensatori;
b) dacă CPC-ul are capacitatea de a efectua modificări, integral sau parţial, pentru a se asigura că CPC-ul nu mai încalcă cerinţa care a dus la încălcare sau evită materializarea unei încălcări probabile, cum ar fi deficienţe semnificative ale cadrului de gestionare a riscurilor sau ale cadrului de reglementare a CPC-ului, care au dus la punerea în aplicare a planului de redresare;
c) dacă deficienţele semnificative în ceea ce priveşte controalele interne şi alte domenii-cheie ale mecanismelor de guvernanţă ar afecta capacitatea CPC-ului de a funcţiona în mod conform, transparent şi eficace.
Această evaluare pentru a stabili dacă CPC-ul îndeplineşte în continuare cerinţele pentru continuarea autorizării trebuie efectuată în coroborare cu elementele prospective legate de resursele financiare, mecanismele de lichiditate şi capacitatea operaţională.
În ceea ce priveşte orientarea 7(a), concentrarea semnificativă a participanţilor compensatori ai unui CPC ca urmare a componenţei membrilor compensatori şi a clienţilor poate fi măsurată, de exemplu, prin numărul de membri compensatori sau numărul de conturi de compensare pentru clienţi, nivelurile expunerilor membrilor compensatori, marja iniţială sau contribuţiile la fondul de garantare.
În ceea ce priveşte orientarea 7(b), deficienţele semnificative ale cadrului de gestionare a riscurilor şi/sau ale cadrului de reglementare a CPC-ului se pot referi la marjele, simulările de criză, garanţiile, gestionarea situaţiilor de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi/sau politicile şi procedurile de asigurare a continuităţii activităţii ale CPC-ului.
În ceea ce priveşte orientarea 7(c), aceste deficienţe la nivelul controalelor interne şi al altor domenii-cheie ale sistemului de guvernanţă al CPC-ului pot fi evidenţiate prin:
a) fraudă, cum ar fi înregistrări eronate semnificative în situaţiile financiare efectuate de personalul şi/sau conducerea CPC-ului;
b) neluarea în considerare de către personal şi/sau conducere în ceea ce priveşte activităţile economice şi/sau cadrul de gestionare a riscurilor ale CPC-ului, inclusiv neraportarea şi neluarea de măsuri cu privire la punctele slabe, deficienţele sau problemele semnificative;
c) deprecierea reputaţională majoră care rezultă din nerespectarea criteriilor „de competenţă şi onorabilitate“ pentru persoanele care deţin funcţii-cheie în cadrul CPC-ului; şi
d) deprecierea reputaţională majoră care apare ca urmare a lipsei de transparenţă în desfăşurarea activităţii şi a operaţiunilor sau a divulgării incomplete/inexacte de informaţii.
Orientarea 8 Informaţiile furnizate de autoritatea competentă
În conformitate cu art. 22 alin. (2) din CCPRRR, „în sensul alin. (1) lit. (a) pct. (ii), autoritatea competentă furnizează autorităţii de rezoluţie, din proprie iniţiativă şi fără întârziere, orice informaţii care pot indica faptul că CPC-ul este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate. De asemenea, autoritatea competentă furnizează la cerere orice alte informaţii necesare autorităţii de rezoluţie pentru a-şi efectua evaluarea.
Pentru a permite autorităţilor de rezoluţie să stabilească dacă un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, autorităţile competente trebuie să furnizeze autorităţilor de rezoluţie toate informaţiile necesare. În acest sens, orientarea 8 clarifică tipul de informaţii care trebuie furnizate autorităţii de rezoluţie de către autoritatea competentă.
Orientarea 8
Pentru a stabili dacă CPC-ul este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, autoritatea competentă trebuie să furnizeze autorităţii de rezoluţie rezultatele analizei şi evaluării efectuate în temeiul art. 21 din EMIR.
În mod specific, autoritatea competentă trebuie să notifice autoritatea de rezoluţie şi să-i comunice următoarele informaţii cu privire la CPC-ul în cauză:
a) un rezumat al rezultatelor analizei şi evaluării efectuate în temeiul art. 21 din EMIR;
b) setul complet de indicatori utilizaţi în analiza şi evaluarea periodică a indicatorilor-cheie ai CPC-ului;
c) toate detaliile privind măsurile de supraveghere şi măsurile de intervenţie timpurie aplicate [în conformitate cu art. 18 alin. (1) din CCPRRR], precum şi descrierea respectării acestora de către CPC; şi
d) detalii privind opţiunile de redresare aplicate de CPC, dacă este cazul.
În plus, după identificarea prezenţei elementelor obiective enumerate în orientările 3-7 din ghid, pentru a stabili dacă CPCul este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate, autoritatea de rezoluţie poate solicita autorităţii competente să explice dacă şi în ce mod analiza şi evaluarea CPC-ului ţin cont de aceste circumstanţe.
Orientarea 9 Informaţiile furnizate de autoritatea de rezoluţie
Orientarea 9 clarifică tipul de informaţii pe care autorităţile de rezoluţie trebuie să le furnizeze autorităţilor competente pentru a stabili în timp util dacă un CPC este în curs de a intra în dificultate sau este susceptibil de a intra în dificultate.
Orientarea 9
Autoritatea de rezoluţie trebuie să furnizeze, în scris, autorităţii competente constatările sale şi motivele care stau la baza identificării oricăruia dintre elementele obiective enumerate în orientările 3-7 din prezentul ghid.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: