────────── Aprobat prin ORDINUL nr. 409 din 16 februarie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 20 februarie 2026.────────── CUPRINS CAP. I Introducere, cadru legislativ, scop, obiective CAP. II Evaluarea sistemului de aprovizionare cu apa 1. Scop 2. Metoda A. Evaluarea sistemului de captare B. Evaluarea sistemului de tratare C. Evaluarea sistemelor de pompare şi transport a apei destinate consumului uman D. Evaluarea rezervorului de înmagazinare apei destinate consumului uman E. Evaluarea sistemului de distribuţie a apei destinate consumului uman F. Evaluarea sistemelor de aprovizionare cu apă de mici dimensiuni G. Evaluarea calităţii apei destinate consumului uman (parametrii de calitate) CAP. III Neconformităţi cu risc semnificativ asupra sănătăţii CAP. IV Evaluarea planului de siguranţă a apei CAP. V Bibliografie CAP. I Introducere Prezentul Ghid este construit având la bază informaţiile cuprinse în a patra ediţie a Ghidului pentru Calitatea Apei elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World Health Organization Guidelines for Drinking Water Quality, Volume 1, WHO 2004, ediţia revizuită în anul 2022), denumit în continuare Ghidul OMS, Manualul privind Planul de Siguranţă a Apei al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, denumit în continuare Manualul PSA şi în legislaţia primară şi secundară în vigoare din România privind apa destinată consumului uman. Ghidul are în vedere o posibilă evaluare exhaustivă a sistemului de aprovizionare cu apă expertizat, luând în considerare: aprecierea calităţii apei brute/surselor controlul regimului de protecţie sanitară, controlul tehnico- sanitar, controlul regimului de exploatare şi de întreţinere, controlul de laborator şi pune la dispoziţie instrumente pentru identificarea neconformităţilor semnificative, adică acele neconformităţi cu risc asupra sănătăţii consumatorului. Considerente generale Dreptul la apă potabilă este un drept universal consfinţit prin Rezoluţia Adunării Generale a ONU din 2010. Ghidul conţine recomandări generale şi informaţii consultative cu privire la supravegherea, monitorizarea, evaluarea şi inspecţia sanitară a calităţii apei destinate consumului uman din sistemele de aprovizionare cu apă, cu referire la parametrii de calitate care trebuie analizaţi: parametri microbiologici, parametri chimici şi parametri indicatori. Cadru legislativ La nivel european: Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind Calitatea apei destinate consumului uman (reformare) La nivel naţional: ● Ordonanţa Guvernului nr. 7 privind Calitatea apei destinate consumului uman, publicată în Monitorul Oficial în 18 ianuarie 2023; ● Legea nr. 96/2024 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman; ● Hotărârea Guvernului nr. 971/2023 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile, publicată în Monitorul Oficial în 17 octombrie 2023; ● Legea nr. 301/2015 privind stabilirea cerinţelor de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa potabilă; ● Ordinul ministrului sănătăţii/ministrului mediului, apelor şi pădurilor/ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr.2.721//2.551//2.727/2022 privind aprobarea cadrului general pentru planurile de siguranţă a apei, precum şi pentru stabilirea responsabilităţilor autorităţilor competente şi ale furnizorilor de apă privind întocmirea, evaluarea şi avizarea planurilor de siguranţă a apei, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1056/01.11.2022; ● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, pentru aprobarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 100/2002, pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 275/2012 pentru aprobarea procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piaţă a produselor, materialelor, substanţelor chimice/amestecurilor şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului apelor şi pădurilor nr. 3.414/2.669/2023 privind stabilirea punctelor relevante ale lanţului de aprovizionare cu apă şi a cerinţelor de monitorizare pentru substanţele incluse pe lista de supraveghere prevăzută la art. 13 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, precum şi pentru parametrii microcistină LR, uraniu şi PFAS total şi/sau suma PFAS; ● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009, privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, construcţie, amenajare şi reglementare sanitară a funcţionării obiectivelor şi a activităţilor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; ● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 764/2005, pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile cu modificările şi completările ulterioare - procedura; ● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1757/2025 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea activităţii de inspecţie sanitară de stat; ● Ordinul ministrului sănătăţii nr. 6161/2024 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti; ● Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică; ● Hotărârea Guvernului nr. 857/2011, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu modificările şi completările ulterioare. ● Ordinul ministrului dezvoltării lucrărilor publice şi administraţiei nr. 15/2023 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor, indicativ NP 133-2022, volumul I - Sisteme de alimentare cu apă" Obiectiv general - crearea unui instrument suport pentru realizarea evaluării , supravegherii şi inspecţiei sanitare a sistemelor centralizate de aprovizionare cu apă din România, în vederea aprecierii riscului pentru sănătatea umană. Obiective specifice: a. evaluarea şi supravegherea sistemelor de aprovizionare cu apa în vederea eliberării autorizaţiei sanitare de funcţionare/vizei anuale; b. evaluarea şi inspecţia sistemelor de aprovizionare cu apa; c. evaluarea planurilor de siguranţă a sistemelor de aprovizionare cu apa; CAP. II Evaluarea sistemului de aprovizionare cu apă Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă este alcătuit din: - captarea apei brute, din surse de suprafaţă, din surse subterane sau surse mixte şi sistemul de aducţiune; – tratarea apei brute; – înmagazinarea apei potabile; – distribuţia apei potabile 1. Scop Evaluarea sistemelor de aprovizionare cu apă este necesară pentru: - Autorizarea sanitară de funcţionare; – Acordarea vizei anuale – Emiterea unei noi autorizaţii sanitare de funcţionare în cazul modificărilor de structură în segmentul de captare, de aducţiune, de tratare sau de distribuţie a sistemului de apă autorizat sau după implementarea unor măsuri de remediere în cazul neacordării vizei anuale; – Emiterea autorizaţiei sanitare de funcţionare cu program de conformare, pentru o perioadă de maxim 11 luni, în situaţia în care, la evaluarea sistemului de aprovizionare se constată neconformităţi care nu reprezintă risc asupra sănătăţii sau emiterea avizului temporar de funcţionare în cazul în care neconformităţile nu ţin de calitatea apei distribuită; Pentru un sistem de aprovizionare cu apă, dosarul pentru autorizare sanitară trebuie să conţină documentele prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi documente specifice, după cum sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 971/2023, Anexa 2. 2. Metodă Evaluarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă cuprinde: A. Verificarea conformităţii cu cerinţele legislative a dosarului depus de operatorul de apă, respectiv cele prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009 cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 971/2023, Hotărârea Guvernului nr. 930/2005,cu modificările şi completările ulterioare. B. Evaluarea Sanitară a componentelor sistemului de aprovizionare cu apă. A. Evaluarea sistemului de captare Evaluarea sanitară a sursei de apă se realizează conform Fişei de evaluare din Anexa 1, Secţiunea 2 din Hotărârea Guvernului nr. 971/2023. În procesul de evaluare sunt importante următoarele informaţii: - instituirea perimetrelor de protecţie sanitară în conformitate cu prevederile Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică; – variaţia sezonieră a calităţii apei brute - identificarea deversărilor de-a lungul sursei până la captare, natura terenului, în cazul apelor de suprafaţă; – perioadele cu dezvoltare masivă a algelor, în cazul lacurilor; – amplasarea puţurilor/drenurilor în zone nepoluate agricol sau industrial, protejate împotriva şiroirilor, inundaţiilor sau bătlirii apei (pantă de scurgere), în cazul surselor de profunzime; A.1. Sistemul de captare din surse de suprafaţă A.1.1. Tabel rezumativ
┌─────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│SURSA DE │PERICOLUL │RISCUL ASOCIAT │
│PERICOL │ │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Poluare │ │
│ │microbiologică - │ │
│ │germeni patogeni │Nr. mare de E │
│(1) Aşezări │de provenienţă │coli, E coci, │
│umane - │umană (E.coli); │Bacterii │
│evacuări de │Poluare chimică -│coliforme la │
│apă uzată │compuşi chimici │sursă; │
│menajeră, │(azotaţi, │Nitraţi, nitriţi │
│deversări din│azotiţi); HPA în │în concentraţie │
│fose septice │cazul în care se │mare în apa brută│
│ │desfăşoară │ │
│ │activităţi de │ │
│ │agrement │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Poluare │ │
│ │microbiologică - │Nr. mare de E │
│ │germeni patogeni │coli, E coci, │
│ │de provenienţă │Bacterii │
│ │animală (E.coli) │coliforme la │
│ │Poluarea chimică │sursă; │
│ │- compuşi chimici│Nitraţi, nitriţi │
│ │din surse │în concentraţie │
│ │agricole: │mare în apa │
│(2) │fertilizatori, │brută; │
│Agricultură │gunoi de grajd │ │
│intensivă şi │(Nitraţi) │ │
│silvicultură ├─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Valori peste │
│ │Poluare chimică –│Concentraţia │
│ │compuşi chimici │Maximă Admisibilă│
│ │(Pesticide); │(CMA) pentru │
│ │Hidrocarburi │pesticide total, │
│ │policiclice │pesticide │
│ │aromatice (HPA) │individual │
│ │ │(identificate), │
│ │ │HPA │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │posibile │ │
│ │infiltrări/ │ │
│ │scurgeri de ape │ │
│ │uzate provenite │ │
│(3) │de la ferme de │Nr. mare de E │
│Amplasamente │animale, │coli, E coci, │
│poluate (ape │tăbăcării, care │Bacterii │
│uzate de la │generează │coliforme la │
│ferme de │contaminări │sursă; │
│animale, - │micro-biologice │Nitraţi, nitriţi │
│tăbăcării) │(E. coli) şi │în concentraţie │
│ │chimice (în │mare în apa brută│
│ │funcţie de natura│ │
│ │amplasamentului),│ │
│ │în pricipal │ │
│ │nitraţi; │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Poluare chimică │ │
│ │–substanţele │ │
│ │chimice posibil a│ │
│(4) Substanţe│fi prezente în │Valori peste CMA │
│minerale │apele de │pentru │
│naturale/ │suprafaţă: arsen,│substanţele │
│contaminanţi │bor, fluor, │susceptibil a fi │
│geotermali │litiu, alţi │prezente în sursa│
│ │compuşi chimici, │de suprafaţă │
│ │în funcţie de │ │
│ │natura geologică │ │
│ │a zonei; │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Posibile evacuări│ │
│ │şi/sau scurgeri │ │
│ │accidentale de │Valori peste CMA │
│ │apă uzată, cu │a substanţelor │
│ │conţinut de │deversate sau │
│ │substanţe chimice│apariţia de │
│(5) Industrie│organice sau │poluanţi noi, │
│ │anorganice. │neincluşi în │
│ │Nerespectarea │Anexa 1 a OG nr. │
│ │condiţiilor │7/2023 │
│ │impuse în │ │
│ │autorizaţile de │ │
│ │evacuare. │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Posibile │ │
│ │accidente rutiere│Valori peste CMA │
│(6) │care pot genera │a parametrilor │
│Transporturi/│contaminări cu │chimici sau │
│drumuri │substanţe │poluanţi noi, │
│circulate în │chimice, uleiuri │neincluşi în │
│proximitatea │minerale, │Anexa 1 a OG nr. │
│captării │hidrocarburi │7/2023 │
│ │policiclice │ │
│ │aromatice │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Posibile │ │
│ │deversări │ │
│(7) Depozite │accidentale şi/ │ │
│de deşeuri şi│sau scurgeri │ │
│/sau │provenite din │Valori peste CMA │
│utilizarea │depozitarea unor │a parametrilor │
│unor │deşeuri şi/sau │chimici sau │
│substanţe │utilizarea unor │poluanţi noi, │
│periculoase │substanţe │neincluşi în │
│şi/sau │periculoase │Anexa 1 a OG nr. │
│eliminarea │(metale grele) şi│7/2023 │
│sau │/sau deversarea │ │
│deversarea │deşeurilor în │ │
│unor deşeuri │sursa de apă │ │
│ │captată pentru │ │
│ │consum uman; │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │prezenţa │ │
│ │toxinelor în apa │ │
│ │de suprafaţă; │ │
│ │imprimarea unui │Valori peste CMA │
│ │gust şi/sau a │pt. Microcistina │
│(8) │unui miros │LR, │
│Cianobacterii│specific în apele│modificare de │
│– înflorire │din lacuri; │gust, miros, │
│algală │tendinţă la │culoare, │
│ │recurenţă în │inacceptabilitate│
│ │corpurile de apă │pentru consumator│
│ │(lacuri, lacuri │ │
│ │de acumulare, │ │
│ │rezervoare, râuri│ │
│ │cu curgere lentă)│ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Posibilă │ │
│ │contaminare │Turbiditate, │
│(9) │microbiologică şi│oxidabilitate │
│Precipitaţii │/sau chimică │crescute, E coli,│
│abundente, │datorită │enterococi, │
│viituri │animalelor │bacterii │
│inundaţii │înecate, │coliforme în │
│recente │antrenării de ape│număr mare, apă │
│ │reziduale, │nepotabilă │
│ │deşeuri, │ │
│ │contaminanţi │ │
├─────────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │Concentrarea │ │
│ │poluanţilor │Creşterea │
│(10) Secetă │(germeni │concentraţiilor │
│prelungită/ │patogeni, │pentru parametrii│
│deficit de │nitraţi, nitriţi,│de calitate, │
│apă │amoniu etc); │furnizarea apei │
│ │Debit scazut sau │cu intermitenţe. │
│ │absent la staţia │ │
│ │de tratare │ │
└─────────────┴─────────────────┴─────────────────┘
Calitatea apei din râuri este variabilă sezonier şi în funcţie de evenimentele meteorologice. Calitatea apei din lacuri este variabilă sezonier şi în funcţie de stratificarea termică a lacului. Elementele cu rol indicator dominante, specifice calităţii apelor de suprafaţă: turbiditatea, oxidabilitatea (încărcarea organică), cloruri, sulfaţi, sodiu, bor, pesticide, duritate, E. coli, bacterii coliforme. În plus, pentru lacuri, este semnificativ consumul de oxigen şi microcistina LR. A.1.2. Ce se urmăreşte în activitatea de autorizare: - identificarea şi evidenţierea sursei/surselor de pericol şi pericolelor asociate; – analizele pentru parametrii posibil a fi prezenţi în concentraţii apropiate de, sau care depăşesc valoarea stabilită în OG nr. 7/2023, sau influenţaţi de prezenţa şi specificul pericolului identificat. În cazul fenomenelor de înflorire algală (alge albastre) trebuie verificată concentraţia de Cupru care poate creşte dacă se folosesc algicide pe bază de sulfat de cupru. NOTA: în toate situaţiile menţionate, responsabil este furnizorul de apă destinată consumului uman. Acesta trebuie să aibă elaborat un Plan de măsuri preventive şi acţiuni corective, parte a Planului de Siguranţă a Apei, care să cuprindă, în funcţie de pericolele posibile adiacente sursei de apa de suprafaţă cel puţin următoarele: identificarea pericolelor; acţiuni de monitorizare; identificarea masurilor imediate care se iau în caz de evenimente/accidente/posibile contaminări; existenta sursei alternative de apă; masuri de avertizare/informare imediata a consumatorilor. A.2. Sistemul de captare din surse de profunzime Calitatea apelor subterane este în general constantă, cu valori ridicate ale mineralizării şi concentraţii reduse ale încărcării organice. Elementele chimice dominante, specifice apelor subterane sunt: Fier, Mangan, Amoniu, Nitraţi (azotaţi), Nitriţi (azotiţi), Sodiu, Cloruri, Duritate, Bor, metale grele: Pb, Cadmiu, Uraniu. A.2.1. Tabel rezumativ
┌───────────────────┬───────────────┬───────────────┐
│SURSA DE PERICOL │PERICOLUL │RISCUL ASOCIAT │
├───────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Poluarea │ │
│ │microbiologică │ │
│ │- germeni │ │
│ │patogeni de │ │
│ │provenienţă │ │
│ │umană (fose │ │
│ │septice): E. │ │
│ │coli; germeni │ │
│ │patogeni de │ │
│ │provenienţă │ │
│ │animală (ferme)│ │
│ │Poluare cu │ │
│ │nitraţi şi/sau │ │
│ │nitriţi; │ │
│ │Poluarea │ │
│ │chimică – │ │
│ │- deversări │ │
│ │accidentale şi/│ │
│ │sau scurgeri │ │
│Contaminarea │provenite din │ │
│acviferului │depozitarea │ │
│- aşezări umane: │unor deşeuri şi│ │
│evacuări de apă │/sau utilizarea│ │
│uzată menajeră, │unor substanţe │ │
│deversări şi │periculoase │ │
│infiltraţii din │(metale grele) │ │
│fose septice, din │şi/sau │ │
│grajduri, ape │infiltrarea │ │
│meteorice, fântâni │levigatului de │ │
│abandonate sau │la deşeuri în │ │
│scoase din uz; │sursa de apă │ │
│- agricultură │destinată │Depăşirea │
│intensivă şi │consumului uman│valorilor │
│silvicultură, │- posibile │admise pentru: │
│utilizarea │contaminări cu │nitraţi/ │
│îngrăşămintelor, │Nitraţi/ │pesticide/HPA, │
│- amplasamente │Pesticide/ │metale etc în │
│contaminate (ape │Hidrocarburi │apa destinată │
│uzate de la ferme │policiclice │consumului uman│
│de animale, │aromatice │ │
│tăbăcării), │substanţe │ │
│industrie │chimice │ │
│petrolieră şi alte │provenite din │ │
│industrii, depozite│situri │ │
│de deşeuri şi/sau │contaminate; │ │
│utilizarea unor │- evacuarea şi/│ │
│substanţe │sau scurgerea │ │
│periculoase şi/sau │accidentală de │ │
│eliminarea unor │apă uzată, cu │ │
│deşeuri, │conţinut de │ │
│transporturi/ │substanţe │ │
│drumuri │chimice │ │
│ │organice sau │ │
│ │anorganice. │ │
│ │- Nerespectarea│ │
│ │condiţiilor │ │
│ │impuse în │ │
│ │autorizaţiile │ │
│ │de evacuare. │ │
│ │- posibile │ │
│ │accidente │ │
│ │rutiere care │ │
│ │generează │ │
│ │contaminări cu │ │
│ │substanţe │ │
│ │chimice, │ │
│ │uleiuri │ │
│ │minerale, │ │
│ │hidrocarburi │ │
│ │policiclice │ │
│ │aromatice │ │
├───────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│Sursa nu dispune de│ │ │
│cantitate de apă │ │ │
│suficientă pentru │ │ │
│satisfacerea │ │ │
│nevoilor │Poluarea │ │
│consumatorilor │microbiologică │ │
│(Supradimensionarea│(germeni │Nivelul de risc│
│reţelei de │patogeni); │creşte │
│distribuţie in │Poluare chimică│proporţional cu│
│raport cu debitul │- pătrund în │scăderea │
│sursei/extinderea │apă datorită │debitului de │
│reţelei de │presiunii │apă. │
│distribuţie │scăzute │ │
│neadaptată cu │ │ │
│debitul sursei mai │ │ │
│ales în perioadele │ │ │
│lipsite de │ │ │
│precipitaţii) │ │ │
├───────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Contaminarea │Depăşirea │
│ │forajului │valorilor │
│Ploi abundente, │Poluare │admise pentru │
│viituri, inundaţii │microbiologică │parametrii │
│ │Poluare chimică│microbiologici │
│ │ │şi/sau, chimici│
├───────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Debit scăzut; │ │
│ │posibilă │ │
│ │contaminare │Depăşirea │
│ │microbiologică,│valorilor │
│Secetă prelungită, │concentrarea │admise pentru │
│deficit de apă │fierului, │parametrii │
│ │manganului, │microbiologici,│
│ │nitraţilor, │chimici sau │
│ │altor elemente │indicatori │
│ │prezente in │ │
│ │sol, după caz; │ │
└───────────────────┴───────────────┴───────────────┘
NOTĂ: în toate cazurile responsabil este furnizorul apei potabile. Acesta trebuie să aibă elaborat un Plan complet de măsuri preventive şi acţiuni corective, parte a PSA, care să cuprindă, în funcţie de pericolele posibile adiacente sursei de apă de suprafaţă cel puţin următoarele: identificarea pericolelor; acţiuni de monitorizare; identificarea măsurilor imediate care se iau în caz de evenimente/accidente/posibile contaminări; măsuri de avertizare/informare imediată a consumatorilor; alternative de asigurare a aprovizionării cu apă a consumatorilor până la remedierea cauzelor. B. Evaluarea sistemului de tratare Evaluarea sanitară a staţiei de tratare se realizează conform Fişei de evaluare nr. 1 din Anexa 1 Secţiunea 2 a Hotărârii Guvernului nr. 971/2023. În procesul de evaluare sunt importante următoarele categorii de informaţii: - informaţii referitoare la calitatea apei brute şi variabilitatea acesteia. Pentru selectarea schemei, proceselor şi tehnologiilor adecvate de tratare la sistemele noi de aprovizionare cu apă, trebuie să existe un studiu de calitate a apei la sursă care are rolul de a identifica parametrii de calitate dominanţi ai apei brute şi un studiu de tratabilitate care stabileşte tipurile de reactivi şi dozele necesare, timpii de contact, parametrii tehnologici necesari. Astfel, se poate identifica dacă procesul de tratare folosit este cel adecvat şi dacă volumul de apă tratat este cel adecvat în sensul de a permite aprovizionarea cu apă potabilă în cantitate suficientă a consumatorilor, inclusiv în perioadele lipsite de precipitaţii; – periodic se culeg informaţii care să reflecte performanţa staţiei existente pentru a evalua necesitatea modificării treptelor de tratare sau dacă se impune retehnologizarea anumitor elemente. – buletine de analiză a apei potabile la ieşirea din staţia de tratare care să confirme corectarea parametrilor apei brute şi caracterul de potabilitate al apei furnizate; – programul lucrărilor de întreţinere; – certificatul de înregistrare la Ministerul Sănătăţii/copie al laboratorului care efectuează monitorizarea operaţională, în termen de valabilitate; – conformarea cu prevederile articolului 24 al Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu modificările şi prevederile ulterioare. Rolul staţiei de tratare a apei este acela de a corecta calitatea apei brute până la atingerea valorilor parametrilor monitorizaţi în conformitate cu cerinţele prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, astfel încât să nu existe riscuri şi să nu fie afectată sănătatea consumatorului. Schema generală, simplificată, a unei staţii de tratare a apei destinate consumului uman cuprinde următoarele procese, fără a fi limitată la acestea: 1) deznisiparea: proces care permite sedimentarea particulelor sedimentabile, aflate în suspensie în apa brută; 2) coagularea-flocularea: proces care duce la sedimentarea particulelor coloidale prezente în apa brută; 3) decantarea: proces care realizează limpezirea apei prin eliminarea particulelor coloidale; 4) filtrarea; 5) oxidarea şi dezinfecţia cu următoarele etape: a) preoxidarea care realizează: - oxidarea Fe, Mn, amoniului, – controlul dezvoltării algelor, – îmbunătăţirea eficienţei coagulării, – oxidarea materiilor organice, – reducerea gustului şi mirosului; b) post-oxidarea care are rolul de a elimina materiile organice care nu au putut fi reţinute prin procesele anterioare; se realizează prin tratare cu ozon şi adsorbţie pe cărbune activ. c) dezinfecţie finală. Este obligatorie îndepărtarea totală a bacteriilor şi altor micro-organisme din apă; 6) ajustarea pH-ului apei: cu ajutorul unor substanţe chimice, în scopul eliminării caracterului coroziv al apei. Schemele de tratare a apei destinate consumului uman se pot particulariza şi pot cuprinde anumite etape specifice suplimentare, necesare pentru îndepărtarea anumitor substanţe aflate în exces în apa brută: - îndepărtarea fierului (Fe) şi/sau manganului (Mn): în procesele de deferizare şi demanganizare se utilizează o schemă de aerare-oxidare menţionată la pct. 5 a) şi o schemă de reţinere prin filtrare rapidă, gravitaţională, pe strat de nisip sau pe medii granulare; se mai poate intercala şi o treaptă de pre-tratarea apei brute în rezervoare de sedimentare/decantare care va reduce numărul de micro-organisme din apă şi turbiditatea precum şi absorbţia în sediment a substanţelor chimice); – scăderea durităţii apei: în procesele de scădere a durităţii apei se adoptă fie scheme cu schimbători de ioni, fie scheme cu reactivi chimici (var stins şi/sau sodă), în funcţie de tipul durităţii (temporară - dată de bicarbonaţii de Ca şi Mg sau permanentă, conferită de cloruri, sulfaţi, azotaţi); – dezinfecţia prin utilizarea radiaţiei ultraviolete: trebuie să fie un procedeu complementar sau suplimentar de dezinfecţie, alături de cel care foloseşte produse biocide; este eficientă împotriva bacteriilor, virusurilor şi protozoarelor, inclusiv Giardia şi Cryptosporidium care sunt rezistente la clor, cu condiţia ca apa să fie pretratată pentru a asigura limpezimea (turbiditate < 1NTU). Trebuie asigurate curăţarea periodică a lămpilor, intensitatea radiaţiei (200-280 nm, optim 254 nm), înlocuirea lămpilor conform specificaţiilor. Staţia de tratare a apei destinate consumului uman este deservită de anumite facilităţi pentru întreţinerea proprie, prin: 1) staţia de reactivi chimici (stochează, şi prepară reactivii necesari procesului de tratare - coagulanţi, floculanţi, agenţi dezinfectanţi); 2) sisteme de spălare filtre rapide (alcătuite din staţii de pompe şi de suflante); 3) laboratorul (utilizat pentru determinarea experimentală a dozelor de reactivi pentru procesul- de tratare, dozarea reactivilor); 4) alte facilităţi (sistemele de recuperare a apei de la spălare filtre şi a nămolului din decantoare). Evaluarea riscului pentru sănătatea umană
┌───────────────┬────────────────────┬────────────┐
│SURSA DE │PERICOLUL │RISCUL │
│PERICOL │ │ASOCIAT │
├───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │(a) risc poluare │ │
│ │microbiologica - │ │
│ │germeni patogeni de │ │
│ │provenienţă umană │ │
│ │(E. coli); │ │
│ │(b) risc poluare │ │
│ │chimica – prin │ │
│ │conţinut de │ │
│ │substanţe chimice │ │
│ │organice sau │ │
│ │anorganice rezultate│ │
│ │din procesul de │ │
│ │tratare, care ajung,│ │
│ │odată cu apa în │ │
│ │sistemul de │ │
│ │distribuţie: │ │
│ │trihalometani şi │ │
│ │alţi produşi │Nivelul de │
│(1) Staţia de │secundari ai │risc va │
│tratare nu │dezinfecţiei;;, │creşte │
│poate produce │cloraţi şi bromaţi │proporţional│
│apă de calitate│(în cazul utilizării│cu scăderea │
│corespunzătoare│de hipoclorit, │calităţii │
│/ procesul de │ozon); cloriţi şi │apei │
│tratare a apei │cloraţi (rezultaţi │produse; │
│destinate │în procesul de │Concentraţii│
│consumului uman│tratare cu dioxid de│care │
│nu se │clor); │depăşesc CMA│
│desfăşoară │Nnitrozodimetilamină│ale │
│optim în │(procesul de tratare│substanţelor│
│diferitele │cu poliamidă, │chimice │
│etape │cloramină); ; │organice sau│
│ │aluminiu rezidual şi│anorganice │
│ │monomerul acrilamidă│ │
│ │din adjuvantul de │ │
│ │coagulare (procesul │ │
│ │de coagulare); │ │
│ │refluxul apei │ │
│ │utilizate la │ │
│ │spălarea filtrelor –│ │
│ │contaminare │ │
│ │microbiologică │ │
│ │(procesul de │ │
│ │filtrare) │ │
│ │c) risc de │ │
│ │persistenţă în apa │ │
│ │tratată a │ │
│ │substanţelor chimice│ │
│ │si/sau germenilor │ │
│ │prezenţi în apa │ │
│ │brută │ │
├───────────────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Scăderea presiunii │ │
│ │apei poate │ │
│ │determina: │ │
│ │(a) poluarea │ │
│ │microbiologică, prin│Nivelul de │
│ │germenii patogeni de│risc va │
│ │provenienţă umană │creşte odată│
│(2) Staţia de │(E. coli); │cu scăderea │
│tratare nu │(b) poluarea chimică│debitului de│
│poate produce │– prin conţinut de │apă) │
│cantitate │substanţe chimice │concentraţii│
│suficientă apă │organice sau │care │
│de calitate │anorganice (exemplu,│depăşesc CMA│
│corespunzătoare│nitraţi , nitriţi, │ale │
│ │pesticide, │substanţelor│
│ │hidrocarburi │chimice │
│ │policiclice │organice sau│
│ │aromatice - HPA) │anorganice. │
│ │provenite din apa │ │
│ │brută, care nu sunt │ │
│ │eliminate prin │ │
│ │procesul de tratare │ │
└───────────────┴────────────────────┴────────────┘
(1) Staţia de tratare nu poate produce apă de calitate corespunzătoare/ procesul de tratare a apei destinate consumului uman nu se desfăşoară optim în diferitele etape. Nivel de risc: mare - foarte mare (nivelul de risc va creşte odată cu scăderea debitului de apă) Cauze posibile: proiectarea necorespunzătoare a staţiei; defectarea unei instalaţii componente a staţiei; întreţinerea inadecvată; exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor; sisteme neadecvate de asigurare a calităţii; etichetarea neadecvată a substanţelor depozitate şi/sau lipsa de supraveghere la livrarea substanţelor; lipsa stocului de substanţe chimice utilizate în procesele de tratare a apei; practici neigienice; eveniment sau fenomen la sursă având ca rezultat incapacitatea staţiei de a trata apa brută; afectarea staţiei prin incendiu; măsuri de siguranţă neadecvate pentru prevenirea actelor de vandalism. Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli în apa brută şi enterococi intestinali; orice parametrii chimici supuşi reducerii concentraţiei prin tratare; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: turbiditate, culoare, fier şi mangan, oxidabilitate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); înregistrările lucrărilor de întreţinere - pentru a identifica secţiunile şi procesele care ar trebui monitorizate; funcţionarea în parametrii normali a fiecărui proces din filiera de tratare; sănătatea şi activităţile personalului, recipientele cu substanţe - pentru stabilirea etichetării corecte şi clare, condiţiile de depozitare a substanţelor şi practicile de manevrare de către personal a substanţelor; certificatele de calitate de la producător - pentru toate substanţele utilizate pentru tratarea apei, avizul INSP pentru substanţele folosite în contact cu apa (copie). (2) Staţia de tratare nu poate produce cantitate suficientă apă de calitate corespunzătoare Cauze: proiectarea necorespunzătoare a staţiei de tratare; scăderea debitelor de apă din secţiunea de captare (secetă prelungită, deficit de apă), defectarea structurii unei instalaţii componente a staţiei de tratare; întreţinerea inadecvată care poate determina o defecţiune mecanică a staţiei de tratare; monitorizarea neadecvată a proceselor; distrugerea unei părţi din staţie prin incendiu chimic sau explozie; întreruperea curentului electric; calamităţi naturale; măsuri de siguranţă neadecvate pentru prevenirea actelor de vandalism. Ce se verifică? Parametrii microbiologici - E. coli şi enterococii intestinali; parametrii chimici; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: suspensii, turbiditate, culoare, fier şi mangan, oxidabilitate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); restricţionarea consumului de apă; aspectul vizual, zgomotul, vibraţiile - altele decât cele normale;. NOTA: în toate cazurile responsabil este furnizorul apei destinate consumului uman. Acesta trebuie să aibă elaborat un Plan complet de măsuri preventive şi acţiuni corective, parte a Planului de siguranţă a apei, care să cuprindă, după caz următoarele capitole: identificarea proceselor adecvate de tratare a apei şi a performanţei staţiei existente, existenta unui program operaţional de monitorizare permanentă a calităţii apei la ieşire din staţia de tratare, elaborarea unui plan alternativ de aprovizionare a populaţiei cu apă potabilă; stabilirea parametrilor de operare optimă a staţiei de tratare - se măsoară turbiditatea cu frecvenţa prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, Anexa 2, Cap. I, pct. 3 şi pH-ului apei; se monitorizează doza de coagulant utilizată (toate pentru optimizarea coagulării); dacă se utilizează adjuvanţi ai coagulării (ex. poliacrilamidă) este necesar controlul monomerului rezidual liber. Criterii de alegere a schemei de tratare Selectarea proceselor de tratare a apei destinată consumului uman trebuie adaptată calităţii apei brute şi variabilităţii acesteia, precum şi modificărilor din legislaţia privind calitatea apei potabile care vizează parametrii monitorizaţi şi valorile acestora. Calitatea apei tratate pentru a deveni apă destinată consumului uman trebuie să îndeplinească prevederile din legislaţia în vigoare pentru parametrii microbiologici (valori stabilite în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 Anexa nr. 1, Tabel A şi A1), parametrii chimici (Anexa nr. 1, Tabel B) şi parametrii indicatori (Anexa nr. 1, Tabel C); Acestor parametrii, li se mai adaugă şi parametrii incluşi în lista de supraveghere potrivit Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei din 19.01.2022 de stabilire a unei Liste de supraveghere a substanţelor şi compuşilor, care reprezintă un motiv de preocupare legat de apa destinată consumului uman, incluse în Anexa 1, Tabel E din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023. În anumite situaţii, chiar dacă parametrii monitorizaţi în scopul evaluării calităţii apei tratate se încadrează în standardele de calitate, pot apărea probleme privind indicatorii organoleptici (gust, miros, culoare), asociaţi deseori cu modificări ale turbidităţii. În aceste situaţii, operatorul sistemului de alimentare cu apă trebuie să corecteze calitatea apei tratate care urmează a fi distribuită consumatorului . 1. Îndepărtarea contaminanţilor reprezintă principalul scop al tratării surselor de apă brută, în special apele de suprafaţă. (a) reducerea turbidităţii: Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 prevede la parametrii indicatori (Anexa nr. 1, Tabel C) că turbiditatea trebuie să fie "acceptabilă pentru consumatori şi fără modificări anormale" şi stabileşte (Anexa nr. 2, Tabel A) o valoare de referinţă de 0,3 UNT în 95% dintre probe şi niciuna care să depăşească 1.0 UNT turbiditate a apei filtrate, pentru a controla la intervale regulate eficacitatea îndepărtării fizice prin procesele de filtrare. Monitorizarea frecventă a turbidităţii impune o optimizare permanentă a proceselor de coagulare-floculare şi de decantare. (b) reţinerea substanţelor organice: oxidabilitate, carbon organic total (TOC): Trebuie acordată o atenţie deosebită alegerii proceselor de tratare, fiind recomandate pentru reducerea TOC: procese de post-oxidare cu ozon, filtrarea pe cărbune activ granular, respectiv utilizarea coagulării avansate (scăderea pH-ului la valori de 5.5 - 6.5). Este important ca TOC să nu depăşească valoarea de 2 mg/l. Aplicarea clorului pe o apă care conţine substanţe organice (concentraţie TOC>2 mg/l) poate să conducă la formarea subproduşilor de dezinfecţie organo- cloruraţi (trihalometani, acizi haloacetici). Dozele de clor şi procesul de oxidare în sine vor fi selectate cu prevederea de măsuri de reducere a potenţialului de formare a subprodusilor de reacţie, analizând mai întâi prezenţa precursorilor în apă brută şi rezultatele testelor experimentale realizate în cadrul studiilor privind tratarea. De asemenea, TOC/oxidabilitatea, alături de turbiditate şi pH sunt indicatori necesari pentru stabilirea dozei optime de coagulant. (c) îndepărtarea microorganismelor: creşterea rezistenţei diferitelor specii de microorganisme la efectele diferiţilor agenţi oxidanţi duce la necesitatea utilizării unui sistem multi-barieră, care să cuprindă trepte succesive de oxidare-dezinfecţie împreună cu procesele de decantare, filtrare rapidă pe strat de nisip şi filtrare pe cărbune activ granular, pentru îndepărtarea microoganismelor sau a filtrării pe membrane, care permite obţinerea unei eficienţe ridicate în reţinerea micro-organismelor. Filtrarea pe membrane, deşi are un cost ridicat, este adecvată pentru zonele mai izolate, unde debitul apei tratate este mic şi personalul de operare şi supraveghere nu poate fi asigurat continuu. (d) îndepărtarea pesticidelor: sedimentarea în treptele I şi II privind reţinerea pesticidelor este scăzută, în jurul valorii de 20% pentru majoritatea compuşilor, având eficienţă redusă; procesele post-oxidare cu ozon şi filtrarea pe cărbune activ granular sunt eficiente în îndepărtarea pesticidelor (până la 90%), dar depind de tipul compusului şi de vârsta cărbunelui; procesele de filtrare pe membrane sunt şi ele eficiente în reţinerea pesticidelor. (e) cloroform şi alţi trihalometani: compuşii precursori de formare ai trihalometanilor (THM) apar în principal ca subproduşi ai dezinfecţiei, rezultaţi din reacţia clorului cu diferite substanţe organice (acizi humici şi acizi fulvici) şi sunt prezenţi în apele de suprafaţă, ca şi materii organice naturale; utilizarea clorului pentru dezinfecţia apei este obligatorie şi este necesară îndepărtarea precursorilor de formare ai trihalometanilor (THM) înaintea procesului de dezinfecţie finală; dacă apar THM şi alţi produşi secundari ai dezinfecţiei se întrerupe etapa de pre-clorinare, se optimizează etapa de coagulare şi se monitorizează precursorii. Scorul de probabilitate pentru THM este 1-5 (raportat la matricea de evaluare a riscurilor). În etapa dezinfecţiei, se măsoară dozele de dezinfectant şi se verifică concentraţia clorului rezidual liber (atât la ieşirea din staţia de tratare a apei, cât şi la capătul reţelei de distribuţie). (f) amoniu: Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 prevede la parametrii indicatori (Anexa nr. 1, Tabel C) pentru amoniu o valoare admisă de 0,5 µg/l; este prezent, în principal, în apele subterane, atingând uneori concentraţii mult mai mari (de 5 - până la 10 ori) faţă de valoarea prevăzută la Anexa 1. Ozonizarea nu are nici un efect asupra amoniului. Oxidarea, în prezenţa clorului este uşor aplicabilă, dar poate duce la formarea de THM dacă în apa brută sunt prezente materii organice naturale. (g) culoarea apei: Ordonanţa de Guvern nr 7/2023 prevede la parametrii indicatori (Anexa nr. 1, Tabel C) pentru culoare "acceptabilă pentru consumatori şi fără modificări anormale" şi este un parametru indicator organoleptic, care nu limitează strict consumul apei respective, dar care, în anumite situaţii indică prezenţa materiilor organice naturale; reducerea culorii se realizează, în principal, prin procese de coagulare-floculare. 2. Compararea calităţii apei din diferitele surse disponibile: necesară alimentarea cu apă din sursă cât mai sigură şi, uneori, eforturi suplimentare pentru tratarea apei (sunt de preferat sursele de apă subterane de mare adâncime sau, dacă aprovizionarea se realizează din surse de suprafaţă este indicat să se realizeze şi unul/mai multe foraje). 3. Siguranţa proceselor de tratare a apei brute: sunt utilizate procesele de tratare a apei. 4. Condiţiile improprii dintr-o staţie de tratare a apei existentă: reprezintă acele situaţii în care uzinele de apă existente nu mai corespund din punct de vedere al proceselor de tratare, fiind necesară reabilitarea acestora (reabilitarea poate fi dificilă sau realizabilă cu costuri de investiţii/de exploatare ridicate, depinzând de tipurile de procese existente şi de procesele care trebuie implementate). 5. Procesele cu flexibilitate ridicată dintr-o uzină de apă: reprezintă o parte dintre procesele care se adresează modificărilor de calitate a apei brute (procesele de coagulare-floculare a apei, procesele de decantare a apei, procesele de filtrare a apei), astfel încât o staţie de tratare a apei să poată produce apă cu o calitate constantă, indiferent de calitatea apei brute. 6. Capacitatea operatorului staţiei de tratare a apei de a se alinia în mod permanent la modificările din standarde şi/sau ale calităţii apei brute: producătorii de apă au frecvent dificultăţi în determinarea şi îndepărtarea poluanţilor specifici. Din acest motiv evaluarea riscurilor din bazinul hidrografic şi a celor de la punctul/punctele de captare este un demers indispensabil. 7. Costurile de investiţie şi de operare dintr-o staţie de tratare a apei: sunt importante contribuind la alegerea proceselor de tratare; 8. Compatibilitatea cu mediul înconjurător: deversarea apelor rezultate de la spălarea filtrelor şi a nămolurilor din decantoare este o problemă care poate duce la afectarea mediului în lipsa măsurilor de protecţie necesare. 9. Calitatea apei produse într-o uzină de apă: întrucât calitatea apei se poate modifica în anumite situaţii în reţeaua de distribuţie, sunt importante stabilitatea chimică şi biologică a apei tratate (prevenirea coroziunii sau depunerii de cruste compatibilitatea calităţii apei când există surse diferite); minimizarea posibilităţii de formare a subproduşilor de dezinfecţie. 10. Dimensionarea proceselor de tratare a apei destinate consumului uman este importantă; furnizorul de apă ar trebui să ia în considerare la alegerea filierei de tratare situaţia actuală şi previziunile regimului hidric corelat cu schimbările climatice: (a) unele procese de tratare a apei sunt aplicabile atât la debite mari, cât şi la debite mici: coagularea-flocularea cu reactivi chimici a apei; decantarea apei; filtrarea pe strat de nisip a apei (pentru finalizarea procesului de limpezire); (b) unele procese de tratare a apei sunt aplicabile la debite mici (datorită complexităţii lor şi/sau costurilor de operare foarte ridicate): ex. filtrarea pe membrane. C. Evaluarea sistemelor de pompare şi transport a apei destinate consumului uman Staţiile de pompare sunt utilizate în numeroase secţiuni ale sistemelor de alimentare cu apă: (a) captarea apei pentru preluarea apei din sursă; (b) transportul apei unde configuraţia terenului necesită aceasta; (c) componentele filierei tehnologice ale staţiilor de tratare: golire nămol din decantoare; spălare filtre; (d) asigurarea presiunii în reţelele de distribuţie a apei destinate consumului uman. Identificarea şi evaluarea riscurilor staţiilor de pompare pentru sănătatea umană
┌─────────────┬───────────────┬───────────┐
│Sursa de │Pericolul │Riscul │
│pericol │ │asociat │
├─────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │(a) poluare │ │
│ │microbiologica │ │
│ │- germeni │ │
│ │patogeni de │ │
│ │provenienţă │ │
│ │umană (E. │ │
│(1) │coli); │ │
│Defectarea │(b) poluare │ │
│pompei şi │chimica - prin │ │
│schimbări ale│conţinut de │ │
│presiunii │substanţe │ │
│ │chimice │ │
│ │organice sau │Risc de │
│ │anorganice. │boli │
│ │(c) │asociate │
│ │întreruperea │apei, │
│ │alimentării cu │riscuri │
│ │apă │asociate │
├─────────────┼───────────────┤deficitului│
│(2) │ │de apă │
│Defectarea │Tratare │(condiţii │
│pompelor care│ineficientă a │de igienă │
│dozează │calităţii apei │precare) │
│substanţele │potabile, │ │
│chimice în │parametri │ │
│procesul de │neconformi │ │
│tratare │ │ │
├─────────────┼───────────────┤ │
│ │(a) │ │
│(3) Avarierea│întreruperea │ │
│conductelor │alimentării cu │ │
│datorită │apă │ │
│fluctuaţiilor│(b) contaminare│ │
│de presiune │microbiologică,│ │
│ │chimică a apei │ │
└─────────────┴───────────────┴───────────┘
1) Defectarea pompei şi schimbări ale presiunii Riscuri posibile: aspirare de contaminanţi în apă cu poluare microbiologică (germeni patogeni) şi/sau poluare chimică - cu risc important asupra sănătăţii umane Cauze: defectarea pompei; aspiraţie a contaminanţilor din apă prin refulare, întreruperi în alimentarea cu energie electrică sau alte avarii care pot duce la nefuncţionarea pompei şi întreruperea alimentării sau scăderea presiunii apei distribuite Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli şi enterococi intestinali; orice parametrii chimici suspicionaţi a suferi creşteri ale concentraţiei; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: clor rezidual, turbiditate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023); debitele apei din sistemul de pompare; presiunea apei din sistemul de pompare; nivelul apei din bazine; registrul de întreţinere al sistemului de pompare/pompelor. NOTA : în toate cazurile responsabil este furnizorul apei destinate consumului uman. Acesta trebuie să aibă elaborat un plan de întreţinere a sistemului de pompare, verificări regulate şi lucrări de întreţinere şi o evidenţă a acestora, un plan privind măsurile adecvate de siguranţă a instalaţiilor în caz de avarie, inclusiv de verificări sistematice ale sursei de energie, racordurilor şi echipamentelor electrice;. D. Evaluarea rezervorului de înmagazinare a apei potabile Rezervoarele de înmagazinare pot fi: - Subterane; – Parţial îngropate; – Supraterane; – Castele de apă. Volumul total al rezervorului/rezervoarelor trebuie să asigure în caz de avarie în amonte de rezervor, consumul zilnic al cerinţei de apă pentru minim 12 ore (în concordanţă cu Normele de proiectare şi art. 25 alin. (5) din Ordinul ministrului sănătăţii 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare), la care se adaugă rezerva intangibilă de incendiu şi cerinţa de compensare. Spălarea şi dezinfectarea construcţiilor de înmagazinare apă potabilă se realizează minim odată pe an, după cum urmează: a) suprafaţa interioară a cuvelor se curăţă manual sub jet de apă, apoi cuvele, camera vanelor şi conductele se spală cu apă potabilă; b) cuvele şi conductele se umplu şi se menţin pline cu apă potabilă cu un conţinut de minimum 20 g clor activ/m3 timp de 24 h, după care sunt golite. Apa evacuată se neutralizează; c) după golire, cuvele şi conductele se reumplu numai cu apă potabilă şi se efectuează analize bacteriologice. Ciclul umplere - probe - golire se repetă până când, la trei probe consecutive se obţin la analizele bacteriologice rezultate corespunzătoare (NP 133/2022). Evaluarea rezervoarelor de înmagazinare presupune: - verificarea registrului de întreţinere şi igienizare (spălare, dezinfecţie) a rezervoarelor – verificarea testărilor de rutină (buletine de analiză) pentru rezervoarele care înmagazinează apă potabilă – Inspectarea integrităţii rezervorului şi a zonelor de protecţie (pot indica pierderi de apă). Evaluarea riscului pentru sănătatea umană privind rezervorul de înmagazinare
┌───────────────┬───────────────┬──────────────────┐
│Sursa de │Pericolul │Riscul asociat │
│pericol │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────────┤
│(1) Apă │ │ │
│insuficientă în│ │ │
│rezervorul de │presiune │ │
│înmagazinare în│scăzuta în │ │
│comparaţie cu │sistemul de │ │
│nevoia │alimentare cu │ │
│- cantitate │apă care poate │ │
│insuficientă de│permite: │ │
│apă brută, │(a) Contaminare│ │
│capacitate │microbiologică-│ │
│insuficientă de│germeni │ │
│tratare, │patogeni de │ │
│capacitate │provenienţă │Risc de boli │
│inadecvată de │umană (E. │asociate apei, │
│stocare a apei,│coli); │riscuri asociate │
│imposibilitate │(b) Contaminare│deficitului de apă│
│de transmitere │chimică - │(condiţii precare │
│a apei de la │conţinut de │de igienă) │
│sursă la staţie│substanţe │ │
│sau de la │chimice │ │
│staţie la │organice şi/sau│ │
│bazinele de │anorganice. │ │
│stocare │(c) restricţii │ │
│(inclusiv │în consum sau │ │
│datorită │întreruperi în │ │
│întreruperilor │alimentarea cu │ │
│în alimentarea │apă a │ │
│cu energie), │populaţiei. │ │
│scurgeri din │ │ │
│sistemul de │ │ │
│înmagazinare │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────────┤
│(2) │ │ │
│Contaminarea │ │ │
│din exterior a │ │ │
│apei din │ │ │
│rezervorul de │ │ │
│înmagazinare │ │ │
│- scurgeri de │ │ │
│pe acoperiş, │ │ │
│scurgeri/ │ │ │
│coroziune la │ │ │
│materialele de │ │ │
│construcţie, │ │ │
│pătrunderea │ │ │
│apei subterane │ │ │
│contaminate (în│ │ │
│rezervoarele │(a) contaminare│ │
│îngropate), │microbiologica-│ │
│contaminare │germeni │ │
│chimică │patogeni de │ │
│datorită │provenienţă │ │
│dozajului │umană (E. │Risc de boli │
│incorect de │coli); │asociate apei │
│substanţe, │(b) contaminare│ │
│circulaţie │chimică - │ │
│inversă prin │arsen, cupru, │ │
│sistemele de │crom, fier, │ │
│scurgeri, │clor, aluminiu.│ │
│accesul │ │ │
│persoanelor │ │ │
│pentru │ │ │
│prelevare de │ │ │
│probe, │ │ │
│întreţinere │ │ │
│fără echipament│ │ │
│de protecţie │ │ │
│adecvat, │ │ │
│accesul │ │ │
│păsărilor/ │ │ │
│animalelor, │ │ │
│accesul │ │ │
│neautorizat/ │ │ │
│vandalism │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────────┤
│(3) Scăderea │ │ │
│timpului de │ │ │
│contact cu │ │ │
│clorul │Contaminare │Risc de boli │
│- bazin de │microbiologică │infecţioase, │
│stocare prea │ │asociate apei │
│mic, │ │ │
│scurtcircuitare│ │ │
│hidraulică │ │ │
├───────────────┼───────────────┼──────────────────┤
│ │(a) contaminare│ │
│ │microbiologică │ │
│(4) Acumularea │- germeni │ │
│sau resuspensia│patogeni de │Inacceptabilitatea│
│sedimentelor în│provenienţă │apei la │
│rezervorul de │umană (E. │consumator, risc │
│înmagazinare │coli); (b) │de boli asociate │
│- acumulare şi │contaminare │apei (nivel scăzut│
│eliberare de │chimică - │de risc) │
│sediment /mâzgă│mangan, │ │
│ │subproduşi ai │ │
│ │dezinfecţiei. │ │
└───────────────┴───────────────┴──────────────────┘
(1) Apă insuficientă în rezervorul de înmagazinare în comparaţie cu nevoia Cauze: cantitate insuficientă de apă brută, capacitate insuficientă de tratare a apei sau producţie limitată de nefuncţionarea uneia sau mai multor trepte, capacitate inadecvată de stocare a apei, imposibilitate de transmitere a apei de la sursă la staţie sau de la staţie la bazinele de stocare (inclusiv datorită lipsei de energie), scurgeri din rezervor Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli şi bacterii coliforme la intrarea şi ieşirea din rezervorul de înmagazinare,; orice parametrii chimici suspectaţi a contamina apa; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: clor rezidual, turbiditate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); efectuarea lucrărilor de întreţinere şi verificare, (2) Contaminarea din exterior a apei din rezervorul de înmagazinare Cauze: a se vedea sursa de pericol din tabel; Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli şi bacterii coliforme la intrarea şi ieşirea din rezervorul de înmagazinare ; orice parametrii chimici probabili a fi contaminat apa; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: clor rezidual liber, turbiditate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); consumul de reactivi chimici; tipul substanţei dozate; rapoartele anuale de verificare (exemplu, al acoperişului); efectuarea verificărilor regulate a rezervoarelor; înregistrarea intervenţiilor de curăţare şi verificări ale funcţionării rezervoarelor de înmagazinare; verificări pe amplasament cu verificarea măsurilor de securitate. (3) Scăderea timpului de contact cu clorul Cauze: bazin de stocare prea mic, scurt-circuitare hidraulică Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli, bacterii coliforme, clor rezidual liber (minim 0,5 mg/l); (4) Acumularea sau resuspensia sedimentelor în rezervorul de înmagazinare Cauze: acumulare şi eliberare de sediment / mâzgă Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli orice parametrii chimici; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: clor rezidual liber, turbiditate, pH, mangan (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); verificarea operaţiunilor de curăţare şi funcţionare a rezervoarelor de înmagazinare. NOTA: în toate cazurile responsabil este furnizorul apei destinate consumului uman. Acesta trebuie să aibă elaborat un Plan de întreţinere preventivă a sistemului de înmagazinare a apei destinate consumului uman; un Program de întreţinere planificată, verificări regulate şi lucrări de întreţinere a sistemului de înmagazinare; un Plan privind măsurile de rezervă adecvate de siguranţă şi flexibilitate a instalaţiilor avariate; un Plan de monitorizare a proceselor din cadrul sistemului de înmagazinare a apei. E. Evaluarea sistemului de distribuţie a apei destinate consumului uman Reţeaua publică de distribuţie a apei destinate consumului uman reprezintă un ansamblul de conducte, construcţii, accesorii, armături, staţii de pompare prin care se asigură distribuţia apei la branşamentul consumatorilor, la debitul şi la presiunile stabilite pentru siguranţa sistemului; Organizaţia Mondială a Sănătăţii impune buna funcţionare a reţelei de distribuţie, de care depinde asigurarea calităţii apei la robinetul consumatorului. Sistemele de distribuţie sunt complexe şi trebuie să îndeplinească mai multe condiţii pentru buna funcţionare, principală fiind siguranţa şi continuitatea în distribuţia apei, fără risc asupra sănătăţii populaţiei deservite. Configuraţia obişnuită a reţelei de distribuţie este inelară, cu ramificaţii marginale şi depinde de: - reţeaua stradală şi dezvoltarea urbanistică a localităţii din punct de vedere al sistematizării actuale şi de perspectivă; – amplasarea consumatorilor importanţi; – relieful şi natura terenului în amplasament; – configuraţia celorlalte reţele subterane. Evaluarea sanitară a reţelei publice de distribuţie se realizează conform Fişei de evaluare nr. 2 din Anexa 1 Secţiunea 2 din Hotărârea Guvernului nr. 971/2023. Poate să genereze deteriorarea calităţii apei, ca urmare a unei reţele incorect alcătuite sau exploatate, prin modificarea calităţii apei după staţionare îndelungată în conducte. În procesul de evaluare, următoarele informaţii sunt necesare: - registrul cu avarii şi întreruperi în distribuţia apei potabile; – buletine de analiză din cadrul monitorizărilor de audit şi operaţionale/calendarul de monitorizare – certificatul de înregistrare la MS a laboratorului care efectuează monitorizarea operaţională, în termen de valabilitate/copie; – informaţii privind calendarul de igienizare a conductelor, în special în zonele de debit scăzut şi capete de sistem, precum şi a altor intervenţii în reţea – modalităţile de informare a populaţiei asupra întreruperilor în furnizarea de apă potabilă/a incidentelor/reparaţiilor, etc. – existenţa tratamentelor pentru îndepărtarea constituenţilor din apa brută ce s-ar putea depozita în sistemul de distribuţie. Asigurarea funcţionării eficace a tratării astfel încât să nu se adauge constituenţi ce s-ar putea depozita în sistemul de distribuţie. – conformarea cu prevederile art. 25 al Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu modificările şi completările ulterioare. Evaluarea riscului pentru sănătatea umană privind sistemele de distribuţie
┌───────────────┬───────────────┬─────────────────┐
│Sursa de │Pericolul │Riscul asociat │
│pericol │ │ │
├───────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │(a) contaminare│ │
│ │microbiologică,│ │
│ │prin germenii │ │
│ │patogeni de │ │
│(1) Avarii cu │provenienţă │Risc de │
│pătrunderea de │umană (E. │inacceptabilitate│
│material │coli); │a apei la │
│contaminant în │(b) contaminare│consumatori, risc│
│sistemul de │chimică - prin │de boli asociate │
│distribuţie │conţinut de │apei │
│ │substanţe │ │
│ │chimice │ │
│ │organice sau │ │
│ │anorganice │ │
├───────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│(2) Reţele │Staţionarea │ │
│incorect │îndelungată a │Modificări ale │
│proiectate, │apei în │calităţii apei │
│executate sau │conducte │ │
│întreţinute │ │ │
├───────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │(a) contaminare│ │
│ │microbiologică,│ │
│ │prin germenii │ │
│ │patogeni; │ │
│ │(b) contaminare│ │
│ │chimică - prin │Risc de │
│ │conţinut de │inacceptabilitate│
│(3) Dezvoltarea│substanţe │a apei la │
│de sedimente │chimice │consumatori, risc│
│sau biofilm │organice sau │de boli asociate │
│ │anorganice │apei (grad redus │
│ │(c) modificări │de risc) │
│ │ale │ │
│ │parametrilor │ │
│ │indicatori - │ │
│ │turbiditate, │ │
│ │pH, clor │ │
│ │rezidual liber │ │
├───────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │(a) contaminare│ │
│ │microbiologică,│ │
│ │prin germenii │ │
│ │patogeni de │ │
│ │provenienţă │ │
│ │umană (E. │ │
│ │coli); │ │
│(4) Variaţii de│(b) contaminare│Risc de │
│presiune cu │chimică - prin │inacceptabilitate│
│resuspensia │conţinut de │a apei la │
│contaminanţilor│substanţe │consumatori, risc│
│din sedimente │chimice │de boli asociate │
│în sistemul de │organice sau │apei (grad redus │
│distribuţie │anorganice │de risc) │
│ │(c) modificări │ │
│ │ale │ │
│ │parametrilor │ │
│ │indicatori - │ │
│ │turbiditate, │ │
│ │pH, clor │ │
│ │rezidual liber │ │
├───────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │(a) contaminare│ │
│ │microbiologică,│ │
│ │prin germenii │ │
│ │patogeni; │ │
│ │(b) contaminare│ │
│(5) │chimică - prin │Risc de │
│Imposibilitatea│conţinut de │inacceptabilitate│
│menţinerii unei│substanţe │a apei la │
│presiuni │chimice │consumatori, risc│
│suficiente a │organice sau │de boli asociate │
│apei │anorganice (c) │apei │
│ │modificări ale │ │
│ │parametrilor │ │
│ │indicatori - │ │
│ │turbiditate, │ │
│ │pH, clor │ │
│ │rezidual liber;│ │
├───────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │(a) contaminare│ │
│ │microbiologică,│ │
│(6) Inexistenţa│prin germeni │ │
│clapetelor │patogeni; │ │
│anti-retur, │(b) contaminare│Risc de boli │
│inactivarea sau│chimică - prin │asociate apei │
│defectarea │conţinut de │ │
│clapetelor │substanţe │ │
│anti- retur │chimice │ │
│ │organice sau │ │
│ │anorganice │ │
└───────────────┴───────────────┴─────────────────┘
(1) Avarii cu introducerea de material contaminant în sistemul de distribuţie Cauze: spargeri, crăpături, deteriorare accidentală a reţelei de distribuţie; utilizarea unor materiale necorespunzătoare; practici inadecvate de spălare şi dezinfecţie în timpul reparării sau punerii în funcţiune a unei conducte noi; zona afectată de avarie neizolată corect; amplasare necorespunzătoare a conductelor de distribuţie a apei; racorduri încrucişate; neadoptarea practicilor igienice standard; instruire neadecvată a personalului, contaminare în timpul prelevării probelor, căderea presiunii în sistem, direcţia de curgere în zona afectată necunoscută sau necontrolabilă. Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli şi enterococi intestinali, bacterii coliforme; parametri chimici - în funcţie de sursa potenţială de contaminare; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: clor rezidual, turbiditate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023); avizul sanitar al materialelor folosite (la reţelele construite după anul 2012 şi la materialele utilizate în intervenţii şi reparaţii); existenţa fişelor de lucru şi a procedurilor; calificarea personalului care efectuează racordurile; lista de verificare la faţa locului a resurselor şi înregistrărilor privind instruirea personalului (necesitatea de instruire a personalului); registrele privind intervenţiile, consemnarea verificărilor periodice ale reţelelor de distribuţie. (3) Dezvoltarea de sedimente sau biofilm Cauze: apa care iese din staţia de tratare şi pătrunde în sistemul de distribuţie are o calitate microbiologică nesatisfăcătoare; apa care iese din staţia de tratare şi pătrunde în sistemul de distribuţie are o calitate chimică nesatisfăcătoare (precipitarea de flocoane, apariţia de fier/mangan după tratarea apei); debite prea mici ale apei în sistemul de distribuţie (care duc la dispariţia clorului rezidual şi la apariţia biofilmului în reţea); practici neadecvate la reparaţii (care conduc la dezvoltarea biofilmului); program neadecvat de curăţare a sistemului de distribuţie a apei destinate consumului uman. Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli şi enterococi intestinali, bacterii coliforme; parametri chimici - în funcţie de sursa potenţială de contaminare; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: aluminiu, fier, mangan, clor rezidual liber, turbiditate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); avizul sanitar al materialelor folosite (la conductele montate după anul 2012 sau la materialele folosite pentru intervenţii şi reparaţii); existenţa fişelor de lucru şi procedurilor; calificarea şi instruirea personalului; registrele. (4) Resuspensia contaminanţilor din sedimente în sistemul de distribuţie Cauze: dezvoltarea de sediment sau biofilm, viteza crescută a apei în sistemele de distribuţie Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli şi enterococi intestinali, bacterii coliforme; parametrii chimici susceptibili a fi prezenţi în sedimente; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: clor rezidual liber, turbiditate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); registrele. (5) Imposibilitatea menţinerii unei presiuni suficiente a apei Cauze: insuficienţa apei la sursa de alimentare, în staţia de tratare sau în sistemul de înmagazinare; pierderile în sistemul de distribuţie; defectarea pompelor din staţiile de pompare; cădere de presiune în reţeaua de alimentare. Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli şi enterococi intestinali, bacterii coliforme; parametrii chimici; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: clor rezidual liber, turbiditate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); debitul de alimentare; auditul complet al planului reţelei; registrele. (6) Inexistenţa clapetelor anti-retur, inactivarea sau defectarea clapetelor anti-retur Cauze tehnice care ţin de funcţionarea clapetelor anti-retur, racord ilegal la reţeaua de distribuţie; vandalism sau distrugere accidentală. Ce se verifică? calitatea apei - parametrii microbiologici: E. Coli şi enterococi intestinali, bacterii coliforme; parametrii chimici susceptibili; parametrii indicatori - exemplu, dar fără a fi limitaţi la: clor rezidual liber, turbiditate, pH (Anexa nr. 1, Tabel A, Tabel B, Tabel C din Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023); registrele. NOTA: în toate cazurile responsabilitatea este a furnizorului apei potabile. Acesta trebuie să aibă elaborat un Plan de întreţinere preventivă a sistemului de distribuţie a apei destinate consumului uman care să cuprindă: avize/notificări pentru materiale utilizate în contact cu apa, înregistrări adecvate privind utilizarea materialelor, program pentru asigurarea curăţării echipamentelor şi folosirea acestora exclusiv pentru alimentarea cu apă potabilă, menţinerea valorii clorului rezidual liber; asigurarea securităţii punctelor de prelevare, evitarea instalării conductelor de alimentare în zone în care se cunoaşte existenţa unor surse potenţiale de contaminare etc; un Program de întreţinere planificată pentru înlocuirea componentelor sistemului de distribuţie, verificări regulate şi lucrări de întreţinere; un Plan al conductelor, vanelor şi al întreţinerii aferente; un Plan de practică pentru curăţarea şi dezinfectarea conductelor; Plan de instruire adecvată a personalului care îşi desfăşoară activitatea pentru întreţinerea reţelei de distribuţie a apei; Plan de Management al Riscurilor pentru Sănătatea Publică şi sistemele aferente acestuia (documentaţie, rapoarte - Registrul de întreţinere al sistemului de distribuţie a apei) - utilizând şi "Proceduri standard de operare". F. Evaluarea sistemelor de aprovizionare cu apă de mici dimensiuni Sistemele de aprovizionare cu apă de mici dimensiuni sunt caracterizate de criteriul populaţiei deservite la care se adaugă unul sau mai multe din celelalte criterii: - populaţia aprovizionată sub 5.000 locuitori, de regulă populaţie cu posibilităţi reduse de a-şi procura apă din surse alternative sigure; – complexitate redusă a sistemului, cu puţine componente (exemplu: puţ + pompă + rezervor + distribuţie locală) – tratamente minimale, de regulă doar clorinare; – localizare în mediul rural sau periurban marginal; – acces dificil la laboratoare de analiză a calităţii apei sau la servicii tehnice; – operate adesea de autoritatea publică locală, cu buget mic şi capacitate redusă de întreţinere; – vulnerabile la defecţiuni, contaminări, evenimente meteo. Principalul risc pentru sănătate în cazul aprovizionărilor mici este cel microbiologic, urmat de contaminanţi chimici specifici sursei (nitraţi, arsen, pesticide în zone cu agricultură intensivă, etc) şi contaminare cu metale provenită din reţea (risc moderat).
┌──────────────┬───────────────┬─────────────────┐
│ │Caracteristici │Implicaţii pentru│
│Criteriu │sisteme mici │evaluarea │
│ │ │riscului │
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Populaţia mică │
│ │ │implică un impact│
│ │ │numeric mai mic, │
│ │ │dar adesea sunt │
│ │ │grupuri │
│ │ │vulnerabile │
│ │ │(mediu rural, │
│ │< 5.000 │copii, vârstnici)│
│Populaţie │persoane, < │→ riscul relativ │
│deservită │1.000 persoane │pe individ este │
│ │- sisteme │mai mare; │
│ │foarte mici │dificultăţi în │
│ │ │detectarea rapidă│
│ │ │a afectării │
│ │ │stării de │
│ │ │sănătate si a │
│ │ │legăturii cauzale│
│ │ │cu calitatea │
│ │ │apei; │
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Lipsa │
│ │ │tratamentului │
│ │ │complex creşte │
│ │ │riscul │
│ │Simplă, cu 2 - │microbiologic şi │
│ │3 etape: │chimic; lipsa │
│ │captare - │redundanţelor │
│ │stocare │(dispozitivelor │
│Infrastructura│(uneori) - │suplimentare) │
│ │distribuţie şi │conduce la │
│ │tratament │situaţii în care │
│ │minimal │defectarea unei │
│ │ │singure │
│ │ │componente poate │
│ │ │compromite │
│ │ │întreaga │
│ │ │calitate; │
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Sursele subterane│
│ │ │protejate → risc │
│ │ │microbiologic mai│
│ │ │mic, dar chimic │
│ │ │(nitraţi, │
│ │ │arsenic) mai │
│ │ │mare; sursele de │
│Protecţia │De regulă surse│suprafaţă │
│sursei │subterane │netratate → risc │
│ │ │microbiologic │
│ │ │ridicat; │
│ │ │protecţia │
│ │ │necorespunzătoare│
│ │ │a surselor: risc │
│ │ │microbiologic │
│ │ │adăugat; │
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Evaluarea │
│ │ │riscului trebuie │
│ │ │să ia în calcul │
│ │ │erori │
│ │ │operaţionale şi │
│Personal de │De regulă fără │lipsa de │
│operare │pregătire │mentenanţă │
│ │tehnică │preventivă; │
│ │ │necesar training │
│ │ │minim pentru │
│ │ │identificarea │
│ │ │rapidă a │
│ │ │problemelor │
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │În caz de │
│ │ │contaminare, │
│ │ │timpii de răspuns│
│ │Mediu rural/ │sunt mai mari → │
│ │zone izolate, │evaluarea │
│Localizare │acces dificil │riscului trebuie │
│ │la piese si │să ia în │
│ │laborator │considerare │
│ │ │planuri de sursă │
│ │ │alternativă de │
│ │ │apă. │
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Controlul │
│ │ │riscului trebuie │
│ │ │să fie cost- │
│ │ │eficient, │
│ │Buget foarte │respectiv trebuie│
│Finanţare │limitat │vizate măsuri de │
│ │ │bază cu impact │
│ │ │mare: protecţia │
│ │ │sursei, clorinare│
│ │ │simplă, educaţie │
│ │ │comunitară; │
├──────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Evaluarea │
│ │ │riscului trebuie │
│ │Vulnerabilitate│să includă │
│Rezilienţă │la secetă, │pericolele │
│ │inundaţii, │climatice şi │
│ │calamităţi │planuri de │
│ │ │urgenţă adaptate │
│ │ │local. │
└──────────────┴───────────────┴─────────────────┘
Elementele care trebuie verificate şi pentru care trebuie întreprinse măsuri, acolo unde lipsesc: - protecţia surselor: împrejmuire, zone tampon, soluţii de prevenire a infiltrării apei de suprafaţă contaminate; – aplicarea procedeelor simple de tratare: decantare, filtrare simplă, dezinfecţie. Pentru apa cu turbiditate mare trebuie să existe treaptă/proces de coagulare aplicată înainte de dezinfecţie; – verificarea rezervelor de dezinfectant, termen de valabilitate, condiţii de păstrare; – testarea eficacităţii dezinfecţiei prin determinarea clorului rezidual liber on-site, de către operator, chiar şi cu teste (kit) rapide; – intruziuni ale apelor pluviale sau uzate, conexiuni nepermise, etanşeitatea rezervoarelor; – existenţa sistemelor de reducere a concentraţiilor pentru parametrii care înregistrează depăşiri: sisteme de denitrificare, treaptă de tratare pentru arsen, pesticide etc. – asigurarea unui sistem operativ de optimizare a dezinfecţiei şi de informare a populaţiei aprovizionate în cazul prezenţei de E coli şi/sau Enterococi, cu recomandări de fierbere a apei. Deşi sistemele mici de aprovizionare cu apă sunt definite de caracteristici specifice care impun o prioritizare în evaluarea de risc şi în măsurile de intervenţie, după stabilizarea calităţii microbiologice a apei şi implementarea măsurilor de corecţie pentru depăşirile care se înregistrează la parametrii microbiologici şi chimici, trebuie avută în vedere şi corecţia parametrilor indicatori dacă se înregistrează depăşiri, astfel încât apa furnizată să îndeplinească toate condiţiile de calitate prevăzute în OG nr. 7/2023, HG nr. 971/2023 şi Legea nr. 301/2015. Notă: Directiva europeană şi legislaţia naţională de transpunere nu fac diferenţe între sistemele de aprovizionare mari şi cele mici, condiţiile de calitate a apei potabile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare sistem de aprovizionare fiind aceleaşi. G. Evaluarea calităţii apei destinate consumului uman (parametrii de calitate) Parametrii de calitate ai apei potabile sunt prevăzuţi în Anexa nr. 1, Tabelele A, B şi C din Ordonanţa de Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinată consumului uman şi Anexele nr. 1-3 la Legea nr. 301/2015 privind stabilirea cerinţelor de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa potabilă. Evaluarea parametrilor de calitate ai apei potabile se realizează prin interpretarea rezultatelor buletinelor de analiză a probelor de apă potabilă prelevate din punctele de conformitate. În cazul existenţei de depăşiri ale valorilor stabilite în O.G. nr. 7/2023, în urma consultării cu operatorul de apă în privinţa posibilităţii de remediere a cauzei sau cauzelor care au condus la depăşirea CMA, şi a perioadei de timp necesare remedierii, se va decide de acordare de ASF, ASF cu perioadă cu perioadă de conformare - în cazul în care sunt neconformităţi ale la parametrilor indicatori şi la un nivel care să nu reprezinte un risc asupra sănătăţii sau aviz temporar de funcţionare în cazul în care neconformităţile constatate nu vizează parametrii de calitate ai apei potabile, ci alte aspecte (zone de protecţie sanitară, elemente ale staţiei de tratare, rezervoarelor de înmagazinare, reţelei de distribuţie, echipamente, personal). În conformitate cu dispoziţiile prevăzute în considerentele Directivei 2020/2184, depăşirea valorilor pentru parametrii chimici este considerată cu risc asupra sănătăţii şi permite acordarea autorizaţiei sanitare cu derogare doar pentru situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) din O.G.nr. 7/2023. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a prevăzut, în Ghidul privind calitatea apei potabile, valori ghid pentru anumiţi parametri, unele mai permisive decât cele prevăzute în Directiva europeană şi Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023. Valorile Ghid se bazează pe doza zilnică tolerabilă (TDI) care este o estimare a cantităţii de substanţă din apa potabilă care poate fi consumată zilnic de-a lungul vieţii fără riscuri apreciabile pentru sănătate. Aceste valori ghid pot servi specialiştilor în aprecierea unei marje acceptabile a riscului. 1. Parametrii microbiologici Escherichia Coli (E. coli): 0 UFC/100 ml - E. coli prezent în apa potabilă indică contaminarea fecală. În urma detectării prezenţei acestuia se vor institui acţiuni de stabilire a posibilelor surse de contaminare fecală (tratare inadecvată, apariţia de breşe în integritatea sistemului de distribuţie, etc). Se vor lua măsuri: imediate (adaptarea dezinfecţiei), dar şi măsuri adresate cauzei. Se prelevează probe suplimentare de apă potabilă şi se analizează până la remedierea situaţiei. – prezenţa E. coli în probele prelevate de la robinet se poate datora contaminării în timpul prelevării ( de exemplu, robinetul nu a fost corect dezinfectat înaintea recoltării probei de apă). Se va repeta prelevarea. Enterococi Intestinali: 0 UFC/100 ml - indică, de asemenea contaminarea fecală; sunt mult mai rezistenţi în mediu faţă de E. coli; – prezenţa enterococilor intestinali în probele prelevate de la robinet se poate datora contaminării în timpul prelevării (exemplu, robinetul nu este corect dezinfectat înaintea recoltării probei de apă). Se va repeta prelevarea. Prezenţa parametrilor microbiologici (E coli, Enterococi) în probele prelevate la ieşirea din staţia de tratare, rezervorul de înmagazinare sau robinet: (a) se poate datora prezenţei unor particule în suspensie (pot proteja microorganismele în procesul dezinfecţiei), care se reflectă printr-o turbiditate mărită; (b) semnalează că procesul dezinfecţiei nu s-a efectuat corect (E. coli este foarte sensibilă la clorinarea corectă, dar sunt importante şi procesele de filtrare şi coagulare); 2. Parametrii chimici Acrilamidă: 0,1 μg/l - poliacrilamida (agent chimic coagulant sau floculant) folosită pentru tratarea apei brute este principala sursă de acrilamidă (monomer rezidual în compoziţia poliacrilamidei); – alte surse de expunere la acrilamidă: alimente (principala sursă); – Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 (Anexa nr. 1, Tabel B) prevede: valoarea CMA admisă de 0,1 μg/l se referă la concentraţia reziduală de monomer din apă, calculată conform specificaţiilor privind eliberarea maximă din polimerul corespondent în contact cu apa; – pentru a preveni depăşirea valorii stabilită în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023: se limitează doza de polimer folosită în etapa de tratare a apei brute şi se monitorizează cantitatea de monomer rezidual din poliacrilamidă; – furnizorii apei destinate consumului uman, care utilizează poliacrilamidă, trebuie să utilizeze un polimer de înaltă calitate în procesul de tratare a apei destinate consumului uman; să dozeze cantitatea astfel încât să nu depăşească limitele calculate; acrilamida din apă să nu depăşească valorile standard - chiar dacă monomerul rezidual ajunge în apă; să procedureze modul de utilizare. – în procesul de tratare a apei destinate consumului uman, nu ar trebui folosită poliacrilamida care conţine monomer rezidual în cantităţi care duc la depăşirea valorilor normale şi se recomandă controlul reactivilor în tratarea apei de suprafaţă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - efect cancerigen şi afecţiuni ale sistemului nervos. Valoare Ghid OMS: max. 1 mg/l pentru polimer max. 0,5 μg/l pentru monomer Arsen: 10 μg/l - Surse ale concentraţiilor crescute de arsen: a) naturale: dacă apele subterane traversează roci sedimentare bogate în arsen,; erodarea depozitelor naturale b) antropice: industria semiconductorilor; rafinării de petrol; conservarea lemnului; aditivii alimentari; – Dacă concentraţia arsenului în apa potabilă este mare, în cazul staţiilor de tratare mici, se pot folosi surse alternative de apă sau se poate combina apa respectivă cu apa provenită dintr-o altă sursă de apă cu o concentraţie mică de arsen (astfel încât în apa obţinută să nu fie depăşită CMA pentru arsen). – efecte potenţiale asupra sănătăţii - efecte cronice care pot apare după un consum pentru o perioadă mai mare de 5 ani al apei cu concentraţii de arsen mai mici de 50 μg/l: leziuni tegumentare (hiper sau hipopigmentare), efecte asupra sistemului cardiovascular, risc crescut de cancer. Concentraţia de arsen în apa potabilă sub care nu se pot observa efecte nu a fost încă stabilită, valoarea de 10 μg/l fiind recomandată şi de OMS. Benzen: 1 μg/l - mediul înconjurător reprezintă principala sursă de provenienţă pentru benzen (unde se regăseşte ca solvent); alte surse de provenienţă pentru benzen în apă: rafinării; pesticide; industria farmaceutică; industria vopselurilor; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - toxicitate asupra sistemului hematopoietic (inclusiv leucemii), cancerigen. Valoare ghid OMS: 10 μg/l. Benzo(a)Piren: 0,01 μg/l - este una dintre cele mai importante hidrocarburi aromatice policiclice (HAP); – este foarte puţin solubil în apă şi, de obicei, nu se regăseşte în concentraţii semnificative în apă (dacă totuşi este decelat în apă, de obicei prezenţa acestuia nu este continuă); – surse de provenienţă: arderea materiilor organice; arderea combustibililor fosili; vulcani; gudroane (particule de gudron de huilă prezente în sedimentele din conductele vechi); – poate contamina apa prin migrare din ţevi şi fitinguri prin deteriorarea căptuşelilor conductelor de gudron de cărbune; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - cancerigen şi afectarea fertilităţii. Valoare ghid OMS: 0,7 μg/l (valoare asociată cu un risc excesiv de cancer de 10 - 5 pe durata vieţii, respectiv un caz la 100.000 de locuitori datorat consumului de apă potabilă cu benz(a)piren în concentraţia menţionată pe o perioadă de 70 de ani) Bor: 1,5 mg/l cu o valoare maximă acceptată de 2,4 mg/l în regiunile în care condiţiile geologice pot duce la niveluri ridicate de bor în apele subterane şi în cazul în care sursa predominantă de apă este apa desalinizată. - apele subterane reprezintă o sursă de bor, acesta fiind un constituent natural al apelor de profunzime, iar concentraţia sa depinde de compoziţia chimică a solului în boraţi şi borosilicaţi; – în apele de suprafaţă borul poate fi prezent din deversarea apelor reziduale care conţin detergenţi, îngrăşăminte, substanţe ignifuge, algicide, erbicide, insecticide; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - toxicitate asupra sistemului reproducător, afecţiuni digestive, afecţiuni ale sistemului nervos, afecţiuni renale. Valoarea ghid OMS: 2,4 mg/l Bromaţi: 10 μg/l - în timpul dezinfecţiei cu ozon a apei cu conţinut de bromuri se pot forma bromaţi; bromatul se poate forma şi în soluţii de hipoclorit produse prin electroliza sării cu conţinut de bromuri, depinzând de concentraţia bromatului, dozarea ozonului/hipocloritului, pH-ul apei, carbonul organic dizolvat; – din soluţiile concentrate de hipoclorit preparate din apa care conţine cantităţi mari de ioni bromură se pot forma bromaţi; – bromaţii odată formaţi sunt foarte greu de îndepărtat din apă; se recomandă prevenirea formării acestora prin utilizarea metodelor adecvate de dezinfecţie şi prin urmărirea atentă a hipocloritului; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - conform Ghidului OMS: bromaţii din apă pot fi cancerigeni, chiar şi la doze mici. Valoare ghid OMS: 10 μg/l. Cadmiu: 5 μg/l - coroziunea ţevilor zincate şi a garniturilor metalice folosite la încălzirea/răcirea apei, coroziunea robinetelor, contaminarea apei cu îngrăşăminte chimice sau vopseluri, poluarea atmosferică locală şi deversarea apelor uzate industriale sunt principalele surse de cadmiu din apă; – alte surse de expunere la cadmiu: alimentele şi fumatul; – depăşirea CMA în probele de apă recoltate de la robinet impune efectuarea unei anchete pentru determinarea cauzei: apa brută, sistemul de distribuţie sau conductele consumatorului; – cadmiu odată format se poate îndepărta din apă prin precipitare sau coagulare cu clorură ferică; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor mai mici decât valoarea standard de cadmiu în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - afecţiuni renale. Valoarea ghid OMS: < 5 μg/l Cloraţi: 0,25 mg/l, cu o valoare maximă acceptată de 0,7 mg/l în cazul în care se foloseşte pentru dezinfecţia apei o metodă care generează clorat, în special dioxid de clor - parametrul clorat se măsoară numai când se folosesc metode de dezinfecţie care generează clorat, în special dioxid de clor; – concentraţii semnificative pot apare în soluţiile de hipoclorit depozitat pe termen lung la temperaturi ambientale crescute sau când se adaugă hipoclorit într-o soluţie de hipoclorit mai veche; – mai este folosit pentru controlul mirosului şi gustului apei; – dacă este posibil, se urmăreşte atingerea unei valori mai scăzute faţă de valoarea de 0,7 mg/l, fără a afecta operaţiunea de dezinfecţie. – efecte potenţiale asupra sănătăţii: nu au fost identificate la concentraţiile admise, astfel încât este recomandat să nu fie compromisă eficienţa procesului de dezinfecţie, în condiţiile în care este atent verificată depozitarea soluţiilor de hipoclorit. La concentraţii mult mai mari e posibilă afectarea hematiilor şi a ţesutului tiroidian. Crom total: 50 μg/l până la finalul anului 2035. De la 1 ian. 2036: 25 μg/l - surse în apă: apele subterane (cromul este răspândit în scoarţa terestră) şi deversarea apelor uzate casnice şi industriale; – principala sursă de aport pentru crom: alimentele (cromul trivalent este un micronutrient esenţial pentru organismul uman, fiind necesar pentru metabolismul glucidic şi reacţiile enzimatice). – cromul din apă se poate îndepărta prin coagulare, sedimentare şi filtrare (obligatorie pentru cromul hexavalent - forma cu toxicitate ridicată), adsorbţia pe oxizi de fier; – cromul trivalent se poate transforma în crom hexavalent prin oxidare cu clor, dioxid de clor sau ozon; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor mai mici decât valoarea standard de crom în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - afecţiuni hepatice; afecţiuni renale; afecţiuni ale sistemului circulator. Valoare ghid OMS: 50 μg/l. Cupru: 2 mg/l - coroziunea sau dizolvarea conductelor de cupru (mai ales dacă pH-ul apei este acid sau dacă apa cu pH alcalin conţine o cantitate mare de carbonat) reprezintă principalele surse de provenienţă pentru cupru în apă; – în eşantioanele de apă prelevate imediat după deschiderea robinetului, concentraţia de cupru din apă este mare în situaţia în care există conducte de cupru; ulterior, pe măsură ce apa curge, concentraţia de cupru din apă scade; – concentraţia de cupru în apă poate avea mari variaţii în funcţie de perioada de contact dintre apă şi conductele de cupru şi poate colora apa la concentraţii ≥ 2 mg/l, iar la concentraţii ≥ 5 mg/l poate imprima un gust amar; – în zonele unde există concentraţii mari de cupru în apă, consumatorii pot fi informaţi să lase apa să curgă înainte de a o consuma (temporar, până se efectuează o evaluare şi o remediere a situaţiei, mai ales în blocurile de locuinţe); – alte surse de provenienţă pentru cupru: alimentele, suplimentele nutriţionale (cuprul este un micronutrient esenţial pentru organismul uman); – cupru din apă nu poate fi îndepărtat prin metode convenţionale de tratament; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - afecţiuni gastro-intestinale acute; Valoare ghid OMS: 2 mg/l - asigură o marjă adecvată de siguranţă pentru populaţia cu homeostazie normală a cuprului. Cianuri totale: 50 μg/l - deversarea sau scurgerile de ape uzate industriale (oţelării), îngrăşămintele chimice, mineritul reprezintă principalele surse de provenienţă pentru cianuri totale în apă (practic, le regăsim doar ocazional în apă); – alte surse de provenienţă pentru cianuri totale: alimentele vegetale (cianurile se regăsesc în stare naturală ca parte componentă a glicozizilor sau altor compuşi naturali) şi fumul de tutun; – cianurile din apă se pot îndepărta prin utilizarea unor doze mari de clor gazos sau hipoclorit; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiile standard de cianuri în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - afecţiuni tiroidiene; afecţiuni ale sistemului nervos. OMS: nu s-a considerat necesară stabilirea unei valori ghid datorită probabilităţii neglijabile ca cianurile să apară în apă în concentraţii îngrijorătoare pentru sănătate. Totuşi, pentru o expunere pe termen scurt (până la 5 zile) a fost stabilită o valoare ghid de 0,5 mg/l, ceea ce înseamnă că o poluare accidentală cu cianuri trebuie considerată o urgenţă şi intervenit într-un termen cât mai scurt. 1,2 - Dicloretan: 3 μg/l - apele de suprafaţă ca urmare a deversării sau apele subterane ca urmare a infiltrării apelor uzate industriale ce conţin 1,2 - dicloretan folosit ca şi captator al tetraetilului de plumb din benzină, în producţia de clorură de vinil şi altor compuşi chimici; – 1,2 - dicloretan se poate îndepărta prin absorbţie pe cărbune activat granular; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor mai mici decât valoarea standard de 1,2 - dicloretan în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - posibil cancerigen. Valoare ghid OMS: 30 μg/l Epiclorhidrină: 0,1 μg/l - reactivii de tratare a apei şi răşinile epoxidice sunt considerate sursele de provenienţă pentru epiclorhidrină în apă; – procesele convenţionale de tratare nu îndepărtează epiclorhidrina; controlul concentraţiei de epiclorhidrină în apă se realizează prin limitarea dozei folosite, a conţinutului de epiclorhidrină din floculanţii poliaminici sau ambele; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor mai mici decât valoarea standard de epiclorhidrină în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - iritaţie locală, afectarea sistemului nervos central, cancerigen. Valoare ghid OMS provizorie(datorită incertitudinilor legate de toxicitate): 0,4 μg/l Fluoruri: 1,5 mg/l - fluorurile existente în rocile sau în solul pe care le traversează apa reprezintă principalele surse de provenienţă pentru fluoruri, cel mai adesea în apele subterane; – deversările apelor uzate industriale (industria aluminiului, industria oţelului, industria sticlei, industria fertilizanţilor, fabricarea cărămizilor, ceramicii şi a ţiglei), depozitele naturale; îngrăşămintele chimice pot fi alte surse de provenienţă pentru fluoruri în apă; – alte surse de provenienţă pentru fluoruri: alimentele - în special ceaiul, aerul, preparatele dentare; – fluorurile se pot îndepărta prin filtrare (utilizând alumina activată), osmoză inversă; distilare; electrodializă; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor mai mici decât valoarea standard a fluorurilor în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - fluoroza dentară şi fluoroza scheletală (după aport excesiv de fluor). Valoare ghid OMS: 1,5 mg/l Plumb: 10 μg/l până la finele anului 2035; 5 μg/l de la 1 ian. 2036 - plumbul este rareori prezent în apa de la robinet ca urmare a dizolvării sale din sursele naturale (eroziunea depozitelor naturale); – surse industriale: coroziunea depozitelor industriale; producţia de baterii pe bază de plumb; – coroziunea diverselor materiale care intră în contact cu apa destinată consumului uman - instalaţiile sanitare casnice care conţin plumb (ţevi, lipituri sau fitinguri din aliaj cu conţinut ridicat de plumb); sudurile/lipiturile cu aliaje de plumb; robinete din aliaje (bronz); conductele din PVC neplastifiate, armăturile sau garniturile din aliaj reprezintă principalele surse de provenienţă pentru plumb în apă; – conductele din plumb sunt susceptibile a genera nivele mari de plumb în apa acidă sau în apa cu pH alcalin, care conţine o cantitate mare de carbonat; – în eşantioanele de apă prelevate imediat după deschiderea robinetului, concentraţia de plumb din apă poate fi mare; ulterior, pe măsură ce apa curge, concentraţia de plumb din apă scade; – cantitatea de plumb dizolvată din sistemul de instalaţii sanitare depinde de mai mulţi factori, inclusiv pH-ul, temperatura, alcalinitatea, calcarul din ţevi şi timpul de staţionare a apei, apa cu duritate < 5 şi apa acidă fiind cea mai plumbosolventă; concentraţia plumbului în apă are variaţii mari în funcţie de perioada de contact dintre apă şi conductele de plumb; – clorul rezidual liber din apa potabilă are tendinţa de a forma mai mult plumb insolubil, în timp ce reziduurile de cloramină pot forma sedimente mai solubile în conductele de plumb; – modificările semnificative ale calităţii apei dintr-un sistem de aprovizionare, care rezultă, de exemplu, din modificări ale tratamentului sau din schimbări ale sursei, pot duce la schimbări în plumbosolvenţa sau solubilizarea depozitelor de plumb, sau ambele; – în zonele unde există concentraţii mari de plumb în apă, consumatorii pot fi informaţi să lase apa să curgă înainte de a o consuma (temporar, până se face o evaluare şi o remediere a situaţiei, mai ales în blocurile de locuinţe); – alte surse de provenienţă pentru plumb: poluarea aerului prin emisii industriale şi expunerea ambientală la plumb; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor mai mici decât valoarea standard a plumbului în apă; – sunt necesare măsurile de înlocuire a materialelor care intră în contact cu apa potabilă - instalaţiile sanitare interioare care conţin plumb; sudurile/lipiturile cu aliaje de plumb; robinetele din aliaje (bronz); conducte din PVC neplastifiate, armături sau garnituri din aliaj care conţine Pb, controlul coroziunii; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - afecţiuni renale; afecţiuni ale sistemului nervos; afecţiuni cardiovasculare; încetinirea dezvoltării fizice şi intelectuale (copii), afectarea fertilităţii; Valoare ghid OMS provizorie (bazată pe performanţa tratării şi performanţa analitică): 10 µg/l, cu recomandarea unui nivel cât mai scăzut posibil. Sugarii şi copiii sunt cel mai sensibil subgrup al populaţiei. Mercur: 1 μg/l - eroziunea depozitelor naturale/industriale; scurgerile din depozitele de deşeuri, scurgerile de pe suprafeţele agricole tratate cu substanţe pe bază de mercur; evacuarea apelor uzate industriale (industria farmaceutică, industria componentelor electrice); evacuarea conservanţilor, fungicidelor, antisepticelor reprezintă principalele surse de provenienţă pentru mercur din apele de suprafaţă şi apele subterane; – principala sursă de mercur pentru populaţia neexpusă profesional: alimentele; – apariţia mercurului în apa potabilă poate fi prevenită printr-o coagulare adecvată; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor mai mici decât valoarea standard de mercur în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - afecţiuni renale. Valoare ghid OMS: 6 μg/l (pentru mercurul anorganic). Microcistină-LR: 1 μg/l - microcistinele sunt o clasă de toxine produse de cianobacteriile de apă dulce (în principal, Microcystis aeruginosa), dintre care Microcistina-LR este cea mai comună; – Microcystina-LR este cea mai toxică formă din cele >80 de variante toxice cunoscute, provocând leziuni hepatice; – se măsoară doar în cazul unor înfloriri algale în sursa de apă, când se constată creşterea densităţii de celule cianobacteriene, asociată de regulă cu încărcări organice importante, turbiditate, modificări de gust şi miros; – devine toxică prin expuneri repetate sau cronice la apa în care s-au produs înfloriri algale, tratată inadecvat; Nu a fost stabilită o valoare ghid OMS pentru microcistina-LR. Totuşi, OMS recomandă, drept măsură de precauţie, ca sugarilor şi copiilor mici hrăniţi cu biberonul să li se ofere o sursă alternativă de apă potabilă sigură (de exemplu, apă îmbuteliată, care este certificată de autorităţile responsabile) dacă concentraţia totală de toxine depăşeşte 6 μg/l Nichel: 20 μg/l - eroziunea depozitelor naturale/industriale; evacuarea apelor uzate industriale şi deversarea deşeurilor industriale; aliajele cu nichel şi oţel inoxidabil; materialele care intră în contact cu apa potabilă şi conţin nichel (inox, aliaje, placări cu nichel sau crom), reprezintă principalele surse de provenienţă pentru nichel în apă; – nichelul ca şi contaminant natural al apei brute se întâlneşte doar în unele ape subterane din regiuni cu minereuri de nichel; – sursa principală pentru populaţia nefumătoare şi neexpusă profesional la nichel: alimentele; – apariţia nichelului în apa destinată consumului uman poate fi prevenită prin: (1) utilizarea procedeelor convenţionale de tratare, (2) înlocuirea materialelor care intră în contact cu apa potabilă (dacă acestea conţin nichel); – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de nichel în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - toxicitate asupra aparatului reproducător, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardiace. Valoare ghid OMS: 70 μg/l Nitraţi: 50 mg/l ŞI NITRIŢI: 0,5 mg/l la robinet, 0,1 mg/l la ieşirea din staţia de tratare; - deversarea apelor de şiroire de pe terenurile agricole tratate cu fertilizanţi chimici sau naturali (gunoi de grajd) sau contaminarea provenită din lipsa canalizării reprezintă principalele surse de provenienţă pentru nitraţi în apă (în mod normal, concentraţia nitraţilor din apă este scăzută); – în condiţii de anaerobioză, nitraţii pot fi reduşi la nitriţi prin activitatea microbiană (ceea ce va duce la persistenţa nitriţilor în apă); – alte surse de provenienţă pentru nitraţi: alimentele (produsele vegetale, mezelurile). – nitriţii sunt de regulă instabili şi pot oxida rapid în nitrat; Condiţii de potabilitate: încadrarea în valorile de mai sus, iar formula nitrat/nitrit să nu depăşească val. 1 (a se vedea imaginea asociată) – nitraţii din apă se pot îndepărta prin utilizarea răşinilor schimbătoare de anioni; – concentraţia nitriţilor din apă poate fi redusă printr-o clorinare eficientă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - Ghidul OMS specifică: valoarea provizorie pentru nitraţi de 50 mg/litrul de apă este necesar a fi respectată pentru a preveni apariţia methemoglobinemiei acute şi afectarea tiroidei la sugarii alimentaţi artificial (expunere pe termen scurt); dacă valoarea pentru nitraţi este ≥ 100 mg/l, apa nu ar trebui folosită pentru băut şi gătit. Methemoglobinemia este agravată de contaminarea microbiologică a apei şi de afecţiunile gastro-intestinale. – expunerea pe termen lung la concentraţii crescute de nitraţi şi/sau nitriţi, datorită formării de nitrozamine, creşte riscul de cancer la adulţi în special pentru cancerul gastric, esofagian, colorectal şi vezical; – persoanele cu afecţiuni cronice renale sau hepatice pot fi mai sensibile la efectele cumulative ale nitraţilor; Valoare ghid OMS pentru nitriţi: 3 mg/l. Pesticide: 0,1 μg/l ; PESTICIDE TOTALE: 0,5 μg/l - deversarea apelor de şiroire de pe terenurile agricole sau combaterea dăunătorilor (insecte, plante nedorite) reprezintă principalele surse de provenienţă pentru pesticidele din apă; – pesticidele sunt reprezentate de: insecticide organice; erbicide organice; fungicide organice; nematocide organice; acaricide organice; algicide organice; rodenticide organice; produse organice de combatere a mucegaiului; produse conexe (printre altele, regulatori de creştere) împreună cu metaboliţii lor Valoarea ghid pentru metaboliţii nerelevanţi ai pesticidelor în apa potabilă: 1 μg/l Un metabolit al unui pesticid este considerat relevant pentru apa destinată consumului uman: - dacă există motive să se presupună că acesta are proprietăţi intrinseci comparabile cu cele ale substanţei- mamă din punctul de vedere al activităţii sale pesticide ţintă, – dacă acesta sau produsele sale de transformare generează un risc asupra sănătăţii umane. Se monitorizează numai pesticidele care este probabil să fie prezente într-o anumită aprovizionare de apă. - pesticidele liposolubile (insecticidele organo-clorurate adsorbite pe suspensii) se pot îndepărta prin coagulare şi filtrare; – pesticidele hidrosolubile se pot îndepărta prin oxidare şi filtrare; – îndepărtarea pesticidelor din apă este afectată de prezenţa concentraţiilor mari de materie organică în apa supusă tratării; – sunt disponibile metode de laborator specifice pentru determinarea concentraţiilor de pesticide în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - OMS a elaborat ghiduri individualizate pentru unele clase de pesticide unde se regăsesc şi aceste informaţii: hematotoxicitate, imunotoxicitate, neurotoxicitate, afecţiuni hepatice, afecţiuni digestive, afecţiuni renale. PFAS Total: 0,5 μg/l; SUMA PFAS: 0,1 μg/l - PFAS total reprezintă totalitatea substanţelor perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate. – pot fi analizaţi ambii parametri "PFAS total" şi "Suma PFAS" sau doar unul dintre aceştia. Suma PFAS este un subset de 20 de compuşi care conţin o grupare perfluoroalchil cu 3 sau mai mulţi atomi de carbon (-CnF2n- unde n ≥ 3) sau o grupă perfluoroalchileter cu 2 sau mai mulţi atomi de carbon (- CnF2nOCmF2m-, n şi m ≥ 1). – Surse: extrem de numeroase şi variate, între cele cu potenţial major de contaminare fiind spuma folosită la stingerea incendiilor, industria chimică, platforme de depozitare şi instalaţii de tratare a deşeurilor – Efecte potenţiale asupra sănătăţii : creşterea nivelului de colesterol, modificări ale enzimelor hepatice, perturbări hormonale, risc crescut de boala tiroidiană, scăderea fertilităţii femeilor, risc crescut de preeclampsie, hipertensiune arteriala, sugari cu greutate mica la naştere, scăderea răspunsului imunologic al copiilor în urma vaccinării, risc crescut de cancer renal şi testicular. Hidrocarburi Policiclice Aromatice: 0,1 μg/l - hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) sunt foarte puţin solubile în apă şi, de obicei, nu se regăsesc în concentraţii semnificative în apă (dacă totuşi pot fi decelate în apă, de obicei prezenţa acestora nu este continuă); – Hidrocarburile policiclice aromatice reprezintă suma compuşilor: benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, benzo(ghi)perilen, indeno (1,2,3-cd)piren. – surse de provenienţă pentru HAP în apă: arderea materiilor organice; arderea combustibililor fosili; vulcani; gudroane (particule de gudron de huilă prezente în sedimentele din conductele vechi); – alte surse de expunere la HAP: alimentele (prăjite excesiv/arse), pulberile în suspensie (din aerul ambiant şi aerul interior) - reprezintă principalele căi de expunere la HAP pentru populaţie; – existenţa conductelor de apă căptuşite cu straturi de gudron de cărbune deteriorate, aportul de HAP din apa potabilă ar putea fi egal sau chiar să îl depăşească pe cel din alimente – HAP prezente în sursele de apă se pot îndepărta prin coagulare; – nivelul crescut al HAP în reţeaua de apă (prin antrenarea sedimentului) poate fi înlăturat prin curăţarea reţelei principale de apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - cancerigen şi afectarea sistemului reproducător. Valoare ghid OMS: este considerată reprezentativă valoarea stabilită pentru benz(a)piren. Seleniu: 20 μg/l; 30 μg/l în cazul regiunilor în care condiţiile geologice ar putea duce la niveluri ridicate de seleniu în apele subterane - formaţiunile geologice bogate în seleniu reprezintă principalele surse de provenienţă pentru seleniu din ape de suprafaţă şi ape subterane (concentraţiile au variaţii foarte mari în funcţie de condiţiile geochimice şi tind să fie destul de stabile); – alte surse de provenienţă pentru seleniu: alimentele (carne, peşte, cereale) - concentraţii care variază în funcţie de caracteristicile geologice bogate în seleniu din regiunile în care sunt produse alimentele; – seleniul nu poate fi eliminat prin metodele convenţionale de tratare; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de seleniu în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - afecţiuni ale fanerelor (căderea părului; degradarea unghiilor). Valoare ghid OMS: 40 μg/l. Stibiu (Antimoniu): 10 μg/l - materialele care vin contact cu apa destinată consumului uman, piesele metalice şi armăturile sunt sursele cele mai frecvente de stibiu din apă; – alte surse de provenienţă pentru stibiu (antimoniu): industria ceramică; industria electronică; procese de sudura; apele uzate de la rafinării; – expunerea ocupaţională este principala cale de expunere, mult peste expunerea totală din surse de mediu; – apariţia stibiului în apa potabilă poate fi prevenită prin aplicarea proceselor de coagulare/ filtrare; nanofiltrare; osmoză inversă; ultrafiltrare; distilare; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de stibiu în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - creşterea nivelului colesterolului în sânge; scăderea nivelului glucozei în sânge. Valoare ghid OMS: 20 μg/l Tetracloretenă şi Tricloretenă: 10 μg/l - curăţătoriile chimice şi operaţiile de degresare a metalelor sunt sursele cele mai frecvente de tetracloretenă şi tricloretenă din apele de suprafaţă; – prin practici incorecte de deversare a apelor reziduale industriale, tetracloretenă şi tricloretenă pot contamina şi apele subterane (în mediul acvatic subteran aerob se pot degrada în substanţe mult mai toxice - clorura de vinil); – alte surse de provenienţă pentru tetracloretenă şi tricloretenă: alimente şi aerul atmosferic; – apariţia de tetracloretenă şi tricloretenă în apa potabilă poate fi prevenită prin aerare (apele subterane) şi practici corecte de manipulare; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de tetracloretenă şi tricloretenă în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - cancerigen, toxicitate renală, hepatică, a sistemului reproducător şi imunitar. Valori ghid OMS: 100 μg/l pentru tetracloretenă şi 8 μg/l pentru tricloretenă Clorura de Vinil: 0,5 μg/l (concentraţie reziduală de monomer) - migrarea din conductele vechi din PVC şi degradarea solvenţilor reprezintă principalele cauze ale prezenţei clorurii de vinil în apă; – poate fi găsită ocazional în mediul acvatic subteran aerob, acolo unde se pot degrada tetracloretena şi tricloretena în clorura de vinil; – principala sursă de expunere la clorura de vinil: expunerea profesională; – apariţia clorurii de vinil în apa destinată consumului uman poate fi evitată prin aerare (apele subterane) şi controlarea specificaţiilor privind eliberarea maximă din polimerul corespondent în contact cu apa; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de clorură de vinil în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - cancerigen. Valoarea ghid OMS: 0,3 μg/l. Trihalometani (THM) Total: 100 μg/l - clorinarea apei care conţine molecule organice naturale (în special, acid humic şi acid fulvic) reprezintă principalele cauză a prezenţei THM în apă; – pe parcursul sistemului de distribuţie, nivelul THM creşte frecvent în condiţiile de creştere a temperaturii; – cei patru THM sunt: cloroform (dominant în majoritatea cazurilor), bromoform, dibromoclormetan şi bromdiclormetan; – concentraţia totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfecţia. Acest parametru reprezintă suma concentraţiilor compuşilor individuali specificaţi: cloroform, bromoform, dibromoclormetan şi bromdiclormetan. OMS a elaborat valori pentru fiecare THM în parte şi consideră că dezinfecţia nu trebuie compromisă în încercarea de conformare la valorile Ghid pentru THM. (a se vedea imaginea asociată) – apariţia THM în apa potabilă poate fi prevenită prin îndepărtarea precursorilor organici şi controlul atent al clorinării (cu evitarea pre-clorinării); – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de THM în apă, dar este necesară o mare atenţie în etapa de pregătire şi manipulare a probei pentru ca substanţele să nu se piardă în atmosferă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - cancerigen. Valori ghid OMS: cloroform - 300 μg/l; bromoform - 100 μg/l; dibromoclormetan - 100 μg/l; dibromodiclormetan: 60 μg/l. Acizi Haloacetici: 60 μg/l - Reprezintă suma a cinci substanţe reprezentative: acid monocloracetic, acid dicloracetic, acid tricloracetic şi acid monobromoactic şi acid dibromoacetic; – Este unul din cei mai uzuali produşi secundari de dezinfecţie; – Parametrul acizi haloacetici se măsoară numai când se folosesc metode de dezinfecţie în care se folosesc clorul gazos, ozonul. – Reducerea pH-ului creşte concentraţia de AHA, însă scade concentraţia de THM; creşterea pH-ului are efecte inverse. – Nivelul total de acizi haloacetici în apa potabilă nu este influenţat de stocare sau fierbere, însă filtrarea poate fi eficientă în scăderea concentraţiei. Uraniu: 30 μg/l Uraniul este larg răspândit în natură ca substanţă chimică, regăsindu-se în depozite de minerale şi depozite de granit. Este prezent în mediul ambiant ca rezultat al eroziunii depozitelor naturale, eliberarea în sterilul de procesare, emisiile din industria nucleară, arderea cărbunelui şi a altor combustibili, precum şi în urma folosirii fertilizatorilor pe bază de fosfaţi. Pătrunderea uraniului în organism prin ingestie de apă potabilă este extrem de scăzută. În anumite circumstanţe, dacă este prezent în sursa de apă supusă potabilizării, iar tehnica de tratare este ineficientă, poate determina apariţia nefritei dacă este un consum în cantităţi ce depăşesc CMA de 30 μg/l. Nu au fost dovedite ştiinţific efecte cronice pentru sănătatea umană în urma consumului de apă cu CMA depăşită pentru uraniu. Bisfenol A: 2,5 μg/l (BPA) BPA din apa potabilă reprezintă o componentă minoră a expunerii umane generale. Datele de biomonitorizare umană indică faptul că ingestia de apă potabilă reprezintă < 2,8% din aportul total de BPA. BPA este utilizat în principal ca intermediar în producţia de plastic policarbonat, răşini epoxidice şi alte răşini, regăsindu-se în produse electrice şi electronice, echipamente de uz casnic, inclusiv sticle, ustensile şi recipiente. Expunerea umană principală este din alimente, apoi din praf şi aer. Apele de profunzime au un conţinut neglijabil de BPA. O tratare corespunzătoare a apei (în special folosirea de cărbune activ) elimină în mod obişnuit 75-99% din cantitatea de BPA prezentă în sursele de apă de suprafaţă. 3. Parametrii indicatori Aluminiu: 200 μ,g/l - utilizarea aluminiu ca substanţă coagulantă în tratarea apei destinate consumului uman reprezintă sursa cea mai frecventă de aluminiu din apă; – conform Ghidului OMS: în condiţii bune de funcţionare, concentraţiile de aluminiu ≤ 200 μg/litrul de apă sunt realizabile în instalaţiile mari de tratare a apei; (2) instalaţiile mai mici (exemplu, cele care deservesc <10.000 locuitori) ar putea întâmpina unele dificultăţi în atingerea acestui nivel, deoarece dimensiunile reduse ale instalaţiei oferă un amortizor redus pentru fluctuaţiile de funcţionare; (3) instalaţiile mici dispun adesea de resurse limitate şi de acces limitat la expertiza necesară pentru rezolvarea unor probleme operaţionale specifice. – calea majoră de expunere pentru aluminiu: aditivii alimentari, ambalaje pentru alimente; medicamente antiacide; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de aluminiu în apă; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - concentraţiile de aluminiu din apă de la care pot apărea astfel de efecte depind în mare măsură de rata de absorbţie a aluminiului din apă, influenţată de o serie de elemente ale parametrilor de calitate a apei (pH), de biodisponibilitate şi factori alimentari: afecţiuni ale sistemului nervos (OMS nu exclude relaţia dintre aluminiu din apa destinată consumului uman şi boala Alzheimer). Nu a fost stabilită o valoare Ghid OMS. Totuşi, unele studii indică o valoare maximă acceptabilă de 900 până la 1.000 µg/l peste care riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer ar putea fi prezent. Amoniu: 0,5 mg/l - reziduurile umane şi animale (gunoiul de grajd) în condiţii anaerobe, mortarul de ciment (utilizat pentru căptuşirea reţelei de apă), utilizarea de amoniu pentru generarea de monocloramină (ca dezinfectant rezidual) sunt sursele cele mai frecvente de amoniu din apă; – este prezent în principal în apele subterane, uneori în concentraţii de 5 - 7 ori mai mari decât valorile prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 datorită proceselor anaerobe; – poate reacţiona cu clorul şi poate compromite eficienţa dezinfecţiei, ceea ce poate duce la formarea nitriţilor în sistemul de distribuţie; poate determina ineficienţa filtrelor pentru îndepărtarea manganului şi să provoace probleme de gust şi miros; – prezenţa amoniului în reţeaua de distribuţie poate produce, în funcţie de concentraţie, degradări de natură organoleptică (gust, miros prin generare de cloramine - de regulă la concentraţii de 1,5 mg/l) sau de ordin biologic (proliferare bacteriană); – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de amoniu în apă; – ozonul nu are nici un efect asupra amoniului; – singurul proces uşor aplicabil pentru îndepărtarea amoniului este oxidarea în prezenţa clorului, dar poate conduce la formarea de THM dacă în apa brută sunt prezente materii organice naturale; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - amoniu din apa potabilă nu are o relevanţă imediată pentru sănătate. Aportul exogen de amoniu este mic comparativ cu producţia metabolică de amoniu. Nu a fost stabilită o valoare ghid de către OMS, bazată pe efectele asupra sănătăţii umane. Cloruri: 250 mg/l - sursele antropice (materiale antiderapante rutiere, apele uzate menajere, deversările industriale) sunt sursele cele mai frecvente de cloruri din apă; – depozitele de sare (mine) şi intruziunile saline în zonele de coastă sunt alte surse de cloruri în apă; – principala sursă de expunere este adăugarea de sare în alimente, aportul din apa de băut fiind de obicei mult sub cel alimentar; – în concentraţii mari contribuie la caracterul coroziv al apei; – la concentraţii peste 250 mg/l poate modifica gustul apei, afectând acceptabilitatea; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - nu prezintă îngrijorări pentru sănătate la nivelurile identificate în apa destinată consumului uman, motiv pentru care OMS nu a stabilit o valoare ghid. Clostridium Perfringens (inclusiv sporii): 0/100 ml apă - C. perfringens şi sporii săi pot indica o poluare fecală veche (prin persistenţa lor în mediul înconjurător) – C. perfringens a fost propus ca fiind (1) un indicator al protozoarelor din rezervoarele de apă potabilă tratată (având în vedere rezistenţa excepţională a sporilor de C. perfringens la procesele de dezinfecţie şi la alte condiţii de mediu nefavorabile); (2) un indicator al poluării fecale care a avut loc anterior (şi poate indica sursele susceptibile de contaminare intermitentă) - în mod normal, cantităţile excretate de C. perfringens în fecale sunt mult mai mici decât cele de E. coli; – mai des şi în număr mai mare C. perfringens şi sporii săi sunt prezenţi în materiile fecale ale unor animale (ex. câinii), decât în materiile fecale ale oamenilor şi mai rar în materiile fecale ale multor alte animale cu sânge cald. – se măsoară când sursa de apă este de suprafaţă, mixtă sau sub directa influenţă a apelor de suprafaţă, precum şi în cazul în care evaluarea riscurilor indică faptul că este oportună monitorizarea. – C. perfringens şi sporii săi pot fi indicatori utili ai eficienţei proceselor de filtrare; valoarea C. perfringens de 0/100 mililitri apă provenită din sursele de suprafaţă, a fost gândită ca un indicator al eficienţei filtrării; acesta nu se înmulţeşte în mediul acvatic - C. perfringens şi sporii săi sunt practic întotdeauna prezenţi în apele uzate; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de determinare a celulelor vegetative şi a sporilor de C. perfringens în apă (tehnici de filtrare pe membrane). – efecte potenţiale asupra sănătăţii - afecţiuni gastro-intestinale, infecţii ale plăgilor. Culoare: acceptabilă pentru consumatori şi fără modificări anormale - nu reprezintă un indicator cu o limitare strictă, dar este un parametru estetic important, determinând acceptabilitatea apei de către consumatori (majoritatea populaţiei percepând colorarea apei la valori de peste 15 unităţi de culoare); – diferite surse antropice, materiile organice naturale (acizi humici şi fulvici), prezenţa fierului şi a manganului fie din surse naturale fie ca produşi de coroziune, sunt sursele cele mai frecvente de modificare a culorii apei; – modificările de culoare a apei ar putea fi un indicator al poluării sistemului de alimentare cu apă potabilă (orice modificare ar trebui investigată) sau al formării produşilor secundari de dezinfecţie; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea culorii apei; – reducerea culorii se realizează, în principal, prin destabilizarea particulelor în procesele de coagulare- floculare conduse cu exactitate; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - nu este un parametru bazat pe criterii privind sănătatea umană; nu este normată o valoare pentru acest indicator. Conductivitate: 2.500 μS/cm la 20° C - reprezintă un indicator al prezenţei ionilor substanţelor solide dizolvate (reprezintă încărcătura apei în săruri; pe măsură ce purificam apa, conductivitatea ei scade); – în funcţie de ionii conţinuţi apa cu o conductivitate crescută poate fi corozivă sau poate produce depuneri de cruste pe conducte; – aduce informaţii despre compoziţia chimică a apei; modificările bruşte ale conductivităţii în apa destinată consumului uman ar putea fi un indicator de pătrundere a unor contaminanţi (orice modificare ar trebui investigată); – efecte potenţiale asupra sănătăţii - nu este un parametru bazat pe criterii privind sănătatea umană. O conductivitate crescută peste CMA ar trebui să ne orienteze spre a verifica şi prezenţa mercurului, plumbului sau arsenului în apă; Clor Rezidual Liber: max. 0,5 mg/l - min. 0,1 mg/l în reţeaua de distribuţie - clorul este utilizat pentru dezinfecţia apei potabile; doza de clor utilizată este importantă, deoarece trebuie dozat astfel încât să rămână clor rezidual liber în apa distribuită, ca indicator al eficienţei dezinfecţiei; timpul de contact al clorului cu apa este de asemenea important; pH-ul apei poate afecta cantitatea de clor aflat în forma adecvată pentru distrugerea germenilor; – principala preocupare legată de clorul rezidual este influenţa gustului şi a mirosului apei (de cele mai multe ori, modificările gustului şi ale mirosului apei se datorează formării de cloramine, care ar trebui să reprezinte clorul rezidual legat) ; – uneori, doza de 0,5 mg clor rezidual liber /l la injecţia în reţeaua de distribuţie poate să nu fie suficientă, deoarece multe dintre reţelele de distribuţie sunt degradate şi conţin depozite care favorizează formarea filmului bacterian; astfel, pentru asigurarea concentraţiilor de clor rezidual liber în zonele marginale ale reţelelor (la capete de reţea) de minimum 0.1 mg /l de apă, ar trebui prevăzute staţii de reclorinare în reţeaua de distribuţie; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - dacă nu există clor rezidual liber în concentraţia minimă prevăzută, eficienţa dezinfecţiei poate fi pusă sub semnul întrebării, existând riscul de îmbolnăviri provocate de germeni patogeni; concentraţiile de clor rezidual liber peste 0,5 mg/l pot afecta gustul şi mirosul apei. Nu putem vorbi de risc de îmbolnăviri datorate CRL decât de la concentraţii mult mai mari. Clorul (în formă gazoasă sau lichidă) poate prezenta riscuri pentru sănătatea personalului staţiei de tratare. – Concentraţiile de CRL > 0,5 mg/l ar trebui să ne orienteze spre a verifica concentraţiile de THM, AHA, bromaţi. Valoare ghid OMS: 5 mg/l. Concetraţia Ionilor de Hidrogen, pH: ≥ 6,5 - ≤ 9,5 - reprezintă unul din cei mai importanţi indicatori operaţionali ai calităţii apei destinate consumului uman; – în cazul etanşeizării cu mortar de ciment a conductelor prin care circulă, poate să crească pH-ul apei şi pot apare probleme de acceptabilitate; – stabilitatea fierului şi manganului depinde şi de valoarea pH-ul apei (oxidarea Fe este de 4 ori mai rapidă la pH=7,25 decât la pH=6,5; Mn se oxidează la pH ridicat); – clorinarea apei are eficienţă maximă dacă pH-ul are valoarea < 8; – treptele de tratare "clasice" sunt urmate de corecţia pH-ului. PH-ul apei care intră în sistemul de distribuţie trebuie controlat pentru a minimiza coroziunea magistralei de apă şi a conductelor din sistemele de distribuţie interioară; – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea pH-ului apei - monitorizarea pH-ului apei tratate se poate face prin folosirea unei sonde de măsurare a pH-ului; – pH-ul crescut/pH-ul scăzut al apei pot determina dizolvarea metalelor, o apă cu pH -ul ≤ 7 având potenţial coroziv (orice modificare ar trebui investigată); – efecte potenţiale asupra sănătăţii - un parametru care nu este, de obicei, asociat cu considerente privind sănătatea umană; indirect, pH-ul foarte crescut şi pH-ul foarte scăzut al apei afectează derularea optimă a proceselor de coagulare-floculare impunând controlul şi adaptarea pH-ului. Există un pH optim pentru fiecare tip de apă astfel încât să se poată obţine eficienţa maximă în reţinerea materiei organice şi, în consecinţă, reducerea eventualelor efecte asupra sănătăţii umane. Fier Total: 200 μg/l - coroziunea conductelor din oţel şi fontă în timpul distribuţiei apei, utilizarea coagulanţilor conţinând fier în tratarea apei şi depozitele naturale (Fe este unul dintre cele mai abundente metale din scoarţa terestră) sunt sursele cele mai frecvente de fier din apă; – în apele care conţin săruri feroase, oxidarea bacteriană a fierului (sau oxidarea prin aerare) poate provoca depuneri de culoarea ruginii pe pereţii rezervoarelor şi ai ţevilor, cât şi antrenarea depozitelor în apă; – este prezent în apa brută sub forma de compuşi feroşi (bivalenţi) - prin oxidare, fierul bivalent (feros) trece în forma trivalentă (feric), cu o solubilitate mult mai redusă, colorarea brună a apei şi formarea depozitelor brune. Antrenarea acestor depozite din sistemul de distribuţie poate duce la sesizări privind furnizarea "apei murdare" din partea consumatorilor; – dezinfecţia apei prin clorinare conduce de asemenea la oxidarea fierului bivalent (compuşi feroşi) în fier trivalent (compuşi ferici). – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea concentraţiilor standard de fier în apă; – reducerea fierului din apă se realizează, în principal, prin procesele de oxidare/ precipitare/filtrare; schimb de cationi. – efecte potenţiale asupra sănătăţii - fierul din apă nu este considerat a avea efecte asupra sănătăţii umane, fiind un element esenţial al nutriţiei; forma ferică poate determina probleme semnificative de acceptabilitate şi, de aceea, valoarea pentru Fierul total este stabilită la 200 µg/l. Mangan: 50 μg/l - se găseşte în mod natural în multe surse de apă de suprafaţă şi subterană, dar activităţile antropice pot contribui, de asemenea, la niveluri ridicate de mangan în apă. – sursele cele mai frecvente de mangan din apă: – sursele naturale, manganul fiind unul dintre cele mai abundente metale din scoarţa terestră şi, apărând de obicei împreună cu fierul; – sursele antropice, poluarea industrială (fabricarea aliajelor de fier şi oţel) - care poate determina concentraţii mari ale manganului în apele subterane, utilizarea diverselor produse pentru curăţare, albire şi dezinfectare (conţin mangan) ; – poate fi folosit în unele facilităţi pentru tratarea apei potabile şi poate fi considerat, de asemenea, o impuritate în coagulanţii utilizaţi la tratarea apei; – alte surse de mangan: alimentele (asigură cea mai mare expunere); – îl regăsim în 11 stări de oxidare (cloruri, oxizi şi sulfaţi) - cele mai frecvente stări de oxidare ale manganului în apa naturală sunt manganul (II) şi manganul (IV). – valoarea parametrului se bazează pe prevenirea colorării apei şi depunerilor în reţea; – oxizii insolubili precipită în sistemul de distribuţie şi pot duce la sesizări privind furnizarea "apei murdare" din partea consumatorilor; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - conform Ghidului OMS, mai multe studii epidemiologice au raportat efecte neurologice (inclusiv capacitate cognitivă redusă) la copii, în urma ingestiei de apă conţinând mangan, la valori mai mari de 80 μg/l. Miros: "acceptabil pentru consumatori şi fără modificări anormale" - diferite surse antropice, dar şi materiile organice naturale sunt sursele de modificare a mirosului apei; se mai adaugă şi variaţia semnificativă a gradului de percepţie individuală; – modificările mirosului apei (prezenţa unui miros detectabil) ar putea fi primul indicator important al unui incident de contaminare importantă - poluarea sistemului de alimentare cu apă destinată consumului uman (orice modificare ar trebui investigată); – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea culorii apei; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - nu este un parametru bazat pe criterii privind sănătatea umană; nu este normată o valoare pentru acest indicator. Oxidabilitate: 5 mg/l /COT: fără modificări anormale - aceşti parametrii sunt interschimbabili şi reflectă existenţa materiei organice în apă; – modificările anormale ale acestor parametrii reprezintă un indicator al potenţialului de contaminare - poluare a sistemului de alimentare cu apă destinată consumului uman (orice modificare ar trebui investigată); – materia organică, în forma sa asimilabilă, este o sursă de substanţe nutritive pentru dezvoltarea bacteriilor în sistemul de distribuţie; astfel, orice creştere a valorii parametrului oxidabilitate ar trebui să fie luată în considerare; – valoarea este influenţată de modificările cantitative ale apei (în perioadele secetoase ne aşteptăm la concentrarea materiilor organice); – oxidabilitatea nu se analizează în situaţia în care se monitorizează parametrul COT. – sunt disponibile metode de laborator pentru determinarea oxidabilităţii apei; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - aceşti parametrii (oxidabilitate/COT) nu sunt indicatori direcţi privind sănătatea umană. – Carbonul Organic Total (COT/TOC) se monitorizează în sisteme care furnizează mai mult de 10.000 mc/zi. O valoare > 2mg/l poate indica prezenţa substanţelor organice în apă şi formarea subproduşilor de dezinfecţie: THM şi/sau AHA. Sulfat: 250 mg/l - sursele cele mai frecvente de sulfaţi din apă: depozitele naturale minerale (nivelurile cele mai ridicate de sulfaţi se găsesc în apele subterane şi provin din sursele naturale), industria chimică (sulfaţii sunt deversaţi în apă prin deşeurile industriale) depunerea atmosferică; – alte surse de sulfaţi: alimentele (principala sursă) - conform Ghidului OMS, aportul zilnic mediu de sulfat din apă potabilă, aer şi alimente este de ~ 500 mg; – totuşi, în zonele cu rezerve de apă potabilă care conţin niveluri ridicate de sulfaţi, apa destinată consumului uman poate constitui principala sursă de aport de sulfaţi; – valoarea stabilită pentru acest parametru se bazează pe potenţialul sulfaţilor de a produce modificări intense ale gustului apei destinate consumului uman; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - este un parametru care, la concentraţii mari poate produce afecţiuni la nivel digestiv (efect laxativ); nu există dovezi privind alte efecte grave aspra sănătăţii; Ghidul OMS a luat în considerare sulfaţii ca şi indicator, dar nu a stabilit o valoare ghid pe baza efectelor pentru sănătatea umană. Sodiu: 200 mg/l - unele dispozitive casnice de dedurizare a apei pot adăuga semnificativ sodiu, ducând la creşterea nivelului acestui element peste valorile admise în apa potabilă; – sărurile de sodiu (exemplu, clorura de sodiu) se găsesc în aproape toate alimentele (principala sursă de expunere zilnică) şi în apa de băut; nivelurile sărurilor de sodiu din aer sunt scăzute (în mod normal) în raport cu nivelurile din alimente sau din apă; – deşi concentraţiile de sodiu din apa potabilă sunt extrem de scăzute faţă de valorile din alimente, acestea pot depăşi uneori cu mult valoarea admisă, ceea ce poate să dea un gust inacceptabil apei; – efecte potenţiale asupra sănătăţii - conform Ghidului OMS, nu se pot trage concluzii ferme în ceea ce priveşte posibila asociere între sodiul din apa destinată consumului uman şi apariţia hipertensiunii arteriale; dacă sunt creşteri ale nivelului sodiului din apă peste valori normale, acest lucru este important pentru persoanele care au un regim alimentar cu conţinut de sodiu scăzut şi pentru sugarii alimentaţi artificial; nu se poate formula nicio recomandare bazată pe efectele asupra sănătăţii umane. GUST: "acceptabil pentru consumatori şi fără modificări anormale" - substanţe provenite din diferite surse antropice, dar şi materiile organice naturale sunt sursele de modificare a gustului apei; se mai adaugă şi variaţia semnificativă a gradului de percepţie individuală; – gustul şi mirosul apei sunt strâns corelate între ele; multe dintre sursele care modifică gustul apei, vor modifica şi mirosul apei; – modificările gustului apei (prezenţa unui gust detectabil) ar putea fi primul indicator al unui incident de contaminare importantă a sistemului de alimentare cu apă destinată consumului uman (orice modificare ar trebui investigată); – Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023 (Anexa nr. 1, Tabel C) prevede pentru miros: – efecte potenţiale asupra sănătăţii - nu este un parametru bazat pe criterii privind riscurile asupra sănătăţii umane; nu este normată o valoare pentru acest indicator. Număr de Colonii la 22°C:: "fară modificări anormale" - măsoară nivelul bacteriilor heterotrofe şi reflectă dezvoltarea acestora în sistemul de distribuţie; – creşterea semnificativă a numărului coloniilor care se dezvoltă la 22°C poate indica pătrunderea unei surse de substanţe nutritive în sistemul de distribuţie (orice modificare ar trebui investigată); – efecte potenţiale asupra sănătăţii - nu este un parametru bazat pe criterii privind riscurile asupra sănătăţii umane; nu este normată o valoare pentru acest indicator. – rezultatele obţinute în urma monitorizării la punctele de prelevare trebuie să fie în acelaşi ordin de mărime pe toată durata monitorizării şi trebuie corelate cu rezultatul parametrilor microbiologici; orice creştere bruscă a numărului trebuie considerată o avertizare precoce a unei poluări/contaminări şi necesită raportare către direcţia de sănătate publică şi investigaţii imediate din partea furnizorului de apă; Pentru sistemele noi de aprovizionare cu apă, unde nu există istoric de monitorizare, pentru primul an de funcţionare ar trebui respectată valoarea de 100 UFC/ml Număr de Colonii la 37°C: "fără modificări anormale". - Rezultatele obţinute în urma monitorizării la punctele de prelevare trebuie să fie în acelaşi ordin de mărime pe toată durata monitorizării şi trebuie corelate cu rezultatul parametrilor microbiologici; orice creştere bruscă a numărului trebuie considerată o avertizare precoce a unei poluări/contaminări şi necesită raportare către direcţia de sănătate publică şi investigaţii imediate din partea furnizorului de apă; – pentru sistemele noi de aprovizionare cu apă, unde nu există istoric de monitorizare, pentru primul an de funcţionare ar trebui respectată valoarea de 20 UFC/ml. Bacterii Coliforme: 0 UFC/100 ml - bacteriile coliforme nu sunt neapărat indicatori ai poluării fecale, deoarece sunt un grup mare de microorganisme (bacterii aerobe şi bacterii anaerobe facultative, bacili Gram-negativi, neformatori de spori), dintre care multe există şi se pot multiplica în mediul înconjurător; – bacteriile coliforme ar trebui să fie absente imediat după dezinfecţie - prezenţa acestor organisme indică un tratament inadecvat; – prezenţa bacteriilor coliforme în sistemele de distribuţie/alimentare cu apă şi în rezervoarele de depozitare a apă poate evidenţia regenerarea şi posibila formare de biofilm (bacteriile coliforme totale pot supravieţui şi se pot dezvolta şi în sistemele de distribuţie a apei, în special în prezenţa biofilmelor) sau contaminarea prin pătrunderea de materiale străine, inclusiv a solului sau a plantelor; – conform Ghidului OMS: în mod tradiţional, bacteriile coliforme includ organisme care pot supravieţui şi creşte în apă - au fost considerate ca aparţinând genurilor Escherichia, Citrobacter, Klebsiella şi Enterobacter; nu sunt utile ca indicator al agenţilor patogeni fecali, dar pot fi utilizate pentru a evalua curăţenia şi integritatea sistemelor de distribuţie şi potenţiala prezenţă a biofilmului; – bacteriile coliforme sunt mult mai sensibile la dezinfecţie decât viruşii enterici şi protozoarele. – bacteriile coliforme (cu excepţia E. coli) apar atât în apele reziduale, cât şi în apele naturale (unele dintre bacterii sunt excretate în materiile fecale ale oamenilor şi animalelor, dar multe bacterii coliforme se pot înmulţi în mediul acvatic şi în sol); – toate abaterile de la valoarea 0/100 mililitri pot indica pătrunderea microorganismelor din exterior, deşi ele pot să apară şi ca o consecinţă a contaminării instalaţilor interioare (orice modificare ar trebui investigată); Colifagi Somatici: 50 Unităţi Formatoare de Plăci (UFP)/100 ml Colifagii sunt viruşi care folosesc E. coli şi specii strâns înrudite ca gazde şi, prin urmare, sunt eliberaţi de aceste gazde bacteriene în fecalele oamenilor şi ale altor animale cu sânge cald. Valoarea de indicator a colifagilor derivă din numeroasele proprietăţi comune cu viruşii umani, în special compoziţia, morfologia, structura şi modul de replicare. Ca urmare, colifagii sunt modele utile pentru a evalua comportamentul virusurilor enterice în mediile acvatice şi sensibilitatea la procesele de tratare şi dezinfecţie. În această privinţă, ele sunt superioare bacteriilor coliforme şi pot fi incluse în verificarea şi monitorizarea supravegherii în cazul în care se ştie că sursele de apă sunt afectate de reziduuri fecale umane. Nu există însă o corelaţie directă între numărul de colifagi şi numărul de virusuri enterice. Colifagii somatici sunt detectabili prin teste de placă relativ simple şi ieftine, care dau rezultate în 24 de ore. Deoarece colifagii se replică în mod obişnuit în tractul gastrointestinal al oamenilor şi animalelor cu sânge cald, prezenţa lor în apa de băut oferă un indicator al poluării fecale şi, prin urmare, prezenţa potenţială a virusurilor enterice şi, eventual, şi a altor agenţi patogeni. Prezenţa colifagilor în apa de băut indică, de asemenea, deficienţe în procesele de tratare şi dezinfecţie menite să elimine virusurile enterice. Absenţa colifagilor din sursele de apă potabilă tratată nu confirmă însă absenţa agenţilor patogeni, cum ar fi virusurile enterice şi protozoarele. Turbiditatea: 0,3 UNT la staţia de aprovizionare, "acceptabilă pentru consumatori şi fără modificări anormale" la robinet - turbiditatea este dată de prezenţa, în mod natural în apă, a particulelor în suspensie (exemplu, argilă, mâl, elemente planctonice), particule organice (exemplu, resturi vegetale) şi alte organisme microscopice, precum şi a unor compuşi organici insolubili, rezultaţi din poluare - contaminanţi chimici (exemplu, mangan şi fier); – apele de suprafaţă au turbiditate mai mare, comparativ cu apele de profunzime; – conform Ghidului OMS: la valori < 4 NTU, turbiditatea poate fi detectată doar cu ajutorul unor instrumente; la valori > 4 NTU, turbiditatea poate fi vizibilă ca o uşoară opalescenţă, suspensie de culoare albă lăptoasă, noroioasă, roşie-maronie sau neagră, în funcţie de suspensiile care sunt prezente şi de magnitudinea depăşirii; – turbiditatea ridicată poate fi cauzată de: (1) calitatea slabă a apei brute, (2) tratare deficitară, (3) în cadrul sistemelor de distribuţie, de perturbarea sedimentelor şi a biofilmului sau de pătrunderea apei murdare, prin avarii de conducte şi alte defecţiuni; – turbiditatea ridicată se poate datora: (1) unei coagulări insuficiente, (2) precipitării necorespunzătoare a oxizilor de fier sau mangan, (3) lipsei de corecţie a pH-ului după decarbonatare, (4) apariţiei biofloculării (flocoane bacteriene) datorită prezenţei de materie organică în concentraţii mari şi absenţei unui dezinfectant rezidual, (5) prezenţei metaboliţilor cu putere floculantă, produşi de unele bacterii şi alge provenite dintr-o sursă în stare de eutrofizare; – turbiditatea ridicată se corelează cu modificări ale mirosului şi culorii apei şi favorizează multiplicarea germenilor (protejează microorganismele de acţiunea dezinfectantă a clorului, deoarece valorile ridicate ale turbidităţii pot interfera cu eficacitatea proceselor de tratare, stimulează creşterea bacteriilor şi necesită o cantitate semnificativă de clor); – efecte potenţiale asupra sănătăţii - conform Ghidului OMS: "turbiditatea vizibilă reduce acceptabilitatea apei potabile; deşi majoritatea particulelor care contribuie la turbiditate nu au nicio semnificaţie pentru sănătate (chiar dacă pot indica prezenţa unor contaminanţi chimici şi microbieni periculoşi), mulţi consumatori asociază turbiditatea cu siguranţa şi consideră că apa tulbure nu poate fi consumată în condiţii de siguranţă (răspuns exacerbat atunci când consumatorii au fost obişnuiţi să primească apă filtrată de înaltă calitate)"; – în cazul în care consumatorii îşi pierd încrederea într-o sursă de apă potabilă, aceştia pot bea mai puţină apă sau pot folosi alternative cu turbiditate mai mică, care pot să nu fie sigure - orice reclamaţie privind turbiditatea neaşteptată trebuie întotdeauna investigată, deoarece acestea ar putea reflecta defecţiuni sau breşe semnificative în sistemele de distribuţie. Observaţie: Turbiditatea, clorul rezidual liber (CRL) şi pH-ul trebuie măsurate imediat după producerea oricărui fenomen care intervine după etapa de tratare. Duritatea Totală: ≥ 5 grade germane Duritatea apei poate fi de 2 tipuri: - duritate temporară - dată de bicarbonaţii de Ca şi Mg care precipită prin fierbere, pierd dioxidul de carbon şi se transformă în carbonaţi insolubili; – duritate permanentă - dată de celelalte săruri de Ca şi Mg (cloruri, sulfaţi, azotaţi, fosfaţi), care rămân dizolvate în apă după fierbere; Duritatea totală este suma dintre duritatea temporară şi cea permanentă. 1 grad german corespunde la un conţinut de 10 mg CaO/l apă. Valoarea stabilită pentru Duritatea totală se aplică pentru apa supusă dedurizării. Nu se aplică pentru apa potabilă îmbuteliată. Apa cu duritatea totală <5 grade germane nu asigură doza fiziologică zilnică de săruri minerale necesare organismului şi este corozivă pentru conductele metalice şi din beton; Apa cu duritatea totală >20 grade germane prezintă o serie de dezavantaje: perturbă fierberea legumelor (pectinele se combină cu Ca şi Mg formând pectaţi insolubili care împiedică fierberea legumelor); formează cruste pe vase în timpul fierberii; formează cruste pe conducte şi ţevi, cu scăderea debitului apei distribuite şi avarii. Furnizorul de apă ar trebui să fie direct interesat în scăderea durităţii apei până la o valoare optimă, în intervalul 10 - 20 grade germane. 4. Parametri de radioactivitate În circumstanţe normale, contribuţia apei potabile la expunerea totală la radionuclizi este foarte mică. Cu toate acestea, riscurile pentru sănătate asociate cu prezenţa radionuclizilor naturali în apa potabilă, deşi scăzute în mod obişnuit, trebuie luate în considerare. Utilizarea radiaţiilor în medicină pentru diagnostic şi tratament este cea mai mare sursă de expunere artificială la radiaţii în prezent. Testarea armelor nucleare, deversările de rutină din instalaţiile industriale şi medicale şi accidentele precum cel de la Cernobîl au adăugat radionuclizi artificiali în mediu. Sursele de apă pot conţine: - Radionuclizi de origine naturală, inclusiv potasiul-40, şi cei din seria de dezintegrare a toriului şi uraniului, în special radiul-226, radiul-228, uraniul-234, uraniul-238, plumbul-210 şi poloniul-210, mai ales în apele cu sursă de profunzime; Surse mai frecvente: procese naturale (absorbţia din sol); procese tehnologice care implică materiale radioactive naturale (exemplu: extracţia şi prelucrarea nisipurilor minerale sau producerea de îngrăşăminte fosfatice). - Radionuclizi de origine artificială (produşi de om) Surse mai frecvente: radionuclizi eliberaţi din instalaţiile ciclului combustibilului nuclear (de exemplu, heliu-3, crom-51, cobalt-60); radionuclizi fabricaţi (produşi şi utilizaţi în formă neetanşată în medicină sau industrie) ca urmare a evacuărilor regulate sau accidentale (de exemplu iod-131, techneţiu-99m); radionuclizi eliberaţi în trecut în mediu (de exemplu, cesiu-137, stronţiu-90, plutoniu-239, plutoniu-240). Radionuclizii prezenţi în mod natural în apa potabilă produc de obicei doze de radiaţii mai mari decât cele furnizate de radionuclizii produşi artificial, care, în mod obişnuit apar foarte rar şi în concentraţii foarte mici în apa potabilă. În termeni de management al riscului, pătrunderea în apă a radionuclizilor artificiali poate fi controlată şi evitată. Criterii OMS pentru evaluarea riscurilor radiologice: - Doza de risc pentru ingestia apei potabile cu conţinut de radionuclizi: 100 msV, ţinând cont de expunerea prelungită, respectiv consumul a 2 l apă/zi pe parcursul întregii vieţi. – Criteriul individual de doză (IDC) - 0,1 mSv/an: prag utilizat pentru a evalua expunerea cronică la radionuclizi din apa potabilă. – Niveluri de screening (activitate alfa şi beta global), indicatori utili pentru: – necesitatea analizei specifice de radionuclizi suplimentari; – detectarea modificărilor caracteristicilor radiologice ale sursei de apă; – identificarea tendinţelor conţinutului de radionuclizi (temporale şi/sau spaţiale). Valoarea ghid a OMS este mai permisivă pentru activitatea alfa globală: 0,5 Bq/L, putând constitui o marjă de interpretare în evaluarea riscului, şi este identică pentru activitatea beta globală: 1 Bq/L. Situaţii posibile: - valori alfa şi beta global în limite, IDC depăşit. Poate apare în cazul în care doar anumiţi radionuclizi sunt prezenţi în geologia solului: radiu-226 sau poloniu-210 ca emiţători alfa, radiu-228 sau plumb 210 ca emiţători beta. În acest caz ar trebui măsuraţi radionuclizii individuali. – radionuclizii care emit radiaţii beta de energie scăzută, cum ar fi tritiul, şi unii radionuclizi gazoşi sau volatili, cum ar fi iodul, nu sunt detectaţi prin măsurători standard ale activităţii beta global. Analiza de rutină pentru aceşti radionuclizi nu este necesară, dar, dacă există o suspiciune rezonabilă a prezenţei lor, ar trebui realizate măsurători specifice. Radonul din apă: - se eliberează în aer în timpul folosirii apei; ca urmare, principala expunere provine din inhalare (90% din doza atribuită radonului din apa potabilă); – contribuţia descendenţilor radonului, care este principala sursă de doză provenită din ingestia radonului prezent în apa potabilă, se regăseşte în măsurătorile de activitate alfa şi beta global. Nivelurile de screening şi valorile ghid nu ar trebui interpretate ca o limită peste care apa potabilă este nesigură pentru consum, ci reprezintă instrumente operaţionale utile în evaluarea de risc. Una dintre consideraţiile cheie în evaluarea de risc privind radioactivitatea apei este măsura în care sunt depăşite nivelurile de referinţă. Standardele Internaţionale de Securitate de Bază (BSS) pentru Radioprotecţia şi Securitatea Surselor de Radiaţii abordează apa potabilă în capitolul despre situaţiile de expunere existente şi conţin o cerinţă ca, în general, doza efectivă anuală primită din consumul de apă potabilă să nu depăşească o valoare de aproximativ 1 mSv. Acest nivel de referinţă nu trebuie considerat nici ca o doză "acceptabilă", nici ca o limită de doză şi trebuie depuse eforturile rezonabile pentru a minimiza dozele primite, ca parte a procesului de optimizare. Fiecare situaţie poate fi diferită, iar factorii non-radiologici, cum ar fi costurile remedierii şi disponibilitatea altor surse de apă potabilă, trebuie luaţi în considerare în procesul decizional. În general, restricţiile privind utilizarea unei surse de apă potabilă nu sunt justificate din perspectiva sănătăţii publice atunci când doza este în jurul nivelului de referinţă, cu excepţia cazului în care sunt disponibile alte surse de apă potabilă sigură în aceeaşi zonă. Restricţiile privind aprovizionarea cu apă pot fi luate în considerare la niveluri mai ridicate, dar este important ca riscurile radiologice să fie puse în echilibru cu alte riscuri, inclusiv riscul de a nu avea aprovizionare cu apă. Autorităţile de sănătate publică trebuie să fie conştiente de faptul că radionuclizi precum uraniul sunt toxici din punct de vedere chimic, motiv pentru care Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 a stabilit o valoare a Uraniului ca parametru chimic, iar concentraţiile admisibile în apa potabilă pot fi determinate mai degrabă de proprietăţile toxicologice ale unui radioizotop, decât de cele radioactive. CAP. III Neconformităţi cu potenţial risc asupra sănătăţii Neconformităţi cu potenţial risc asupra sănătăţii
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Neconformităţi care pot constitui │
│un factor de risc asupra sănătăţii │
│consumatorilor provenite din │
│exteriorul sistemului de alimentare cu│
│apă destinată consumului uman, pot fi │
│generate de: │
├─────────────────────────────────────┬┤
│■ lipsa solicitării/depunerii ││
│documentaţiei pentru avizare la DSP/ ││
│DSP MB a proiectelor pentru sisteme ││
│noi de alimentare cu apă/proiectelor ││
│de modernizare/extindere pentru ││
│sisteme de alimentare cu apă, în faza││
│de studiu de fezabilitate, fie că ││
│sunt proiecte individuale, fie că fac││
│parte dintr-un proiect integrat ││
│apă-canal (art. 18, alin. (1^1) OMS ││
│1030/2009 cu modificările şi ││
│completările ulterioare); ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ lipsa solicitării/depunerii ││
│documentaţiei pentru obţinerea ││
│autorizaţiei sanitare de funcţionare ││
│a sistemelor de aprovizionare cu apă;││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ cunoaşterea insuficientă a ││
│sistemului de aprovizionare cu apă ││
│destinată consumului uman exploatat ││
│(lipsa unor schiţe actualizate şi ││
│neconcordanţe cu situaţia efectivă ││
│din teren etc); ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ conexiunile nepermise dintre ││
│sistemele de alimentare cu apă ││
│destinată consumului uman cu alte ││
│sisteme de alimentare cu apă ││
│nedestinată consumului uman ││
│(menajeră, industrială, etc.); ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ lipsa de comunicare dintre ││
│organismele responsabile: ││
│- lipsa de informare a DSP/DSP-MB si ││
│a primăriei locale; ││
│- lipsa consultării DSP/DSP-MB cu ││
│privire la stabilirea măsurilor ││
│preventive de protecţie a sănătăţii ││
│consumatorilor; ││
│- nerespectarea recomandărilor ││
│stabilite de către DSPJ/DSP-MB ││
│(măsuri de remediere generale, ││
│asigurarea unor surse alternative de ││
│apă etc); ││
│- lipsa de informare a consumatorilor││
│cu privire la măsurile preventive de ││
│protecţie a sănătăţii consumatorilor;││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ lipsa monitorizării calităţii apei ││
│distribuite către consumatori, ││
│conform unui Program avizat/aprobat ││
│de către DSPJ/DSP-MB, în conformitate││
│cu legislaţia în vigoare din România;││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ planurile de dezvoltare fără ││
│perspectivă sau elaborate fără a ţine││
│cont de elementele care pot genera ││
│riscuri privind alimentarea cu apă ││
│destinată consumului uman; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ deciziile luate fără o consultare ││
│publică; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ ignorarea elementelor de pericol şi││
│risc; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ catastrofe naturale din zona ││
│respectivă. ││
├─────────────────────────────────────┴┤
│1. Neconformităţi care pot constitui │
│un factor de risc asupra sănătăţii │
│consumatorilor provenite din │
│interiorul sistemului de alimentare cu│
│apă destinată consumului uman, pot fi │
│generate de: │
├──────────────────────────────────────┤
│() cauze general valabile: │
├─────────────────────────────────────┬┤
│■ neasigurarea calităţii apei ││
│destinate consumului uman în ││
│conformitate cu Anexa nr. 1 din ││
│Ordonanţa de Guvern nr. 7/2023 ││
│privind Calitatea apei destinate ││
│consumului uman şi a Legii nr. 301/ ││
│2015 privind Cerinţele de protecţie a││
│sănătăţii populaţiei în ceea ce ││
│priveşte substanţele radioactive din ││
│apa potabilă; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ cunoaşterea insuficientă a ││
│sistemului de aprovizionare cu apă ││
│destinată consumului uman exploatat ││
│(necunoaşterea evacuărilor prin ││
│prea-plin şi golirea rezervoarelor ││
│etc.); ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ nerespectarea unei procedurii, în ││
│caz de neconformitate privind ││
│calitatea apei (pentru ││
│neconformităţile înregistrate la ││
│nivelul sistemului de alimentare cu ││
│apă destinată consumului uman): ││
│ne-identificarea promptă şi ││
│ne-eliminarea cauzelor de ││
│neconformitate; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ operare defectuoasă: neasigurarea ││
│funcţionării continue a instalaţiilor││
│de captare, pompare şi distribuţie a ││
│apei destinate consumului uman ││
│(întreruperi în procesul de tratare ││
│şi distribuţie a apei, tratarea ││
│insuficientă - lipsa eficienţei, ││
│certificată prin rezultatele de ││
│laborator, etc); ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ echipamente vechi, exploatarea şi ││
│întreţinerea necorespunzătoare a ││
│instalaţiilor/echipamentelor ││
│utilizate în cadrul sistemului de ││
│alimentare cu apă destinată ││
│consumului uman; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ structuri afectate: ne-etanşeitatea││
│sistemului de alimentare cu apă ││
│destinată consumului uman; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ management eronat: neaplicarea unei││
│proceduri de curăţare, spălare şi ││
│dezinfecţie la nivelul sistemului de ││
│alimentare cu apă destinată ││
│consumului uman, şi lipsa verificării││
│eficienţei acestei proceduri prin ││
│controlul de laborator; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ neefectuarea controlului medical la││
│angajare, periodic sau în situaţii ││
│epidemiologice speciale a ││
│salariaţilor care lucrează nemijlocit││
│în domeniul captării, tratării şi a ││
│distribuţiei apei destinate ││
│consumului uman. ││
├─────────────────────────────────────┴┤
│() cauze care ţin de surse: │
├─────────────────────────────────────┬┤
│■ nerespectarea zonelor de protecţie ││
│sanitară şi hidrogeologică şi/sau ││
│neasigurarea zonelor de protecţie ││
│sanitară (dimensionarea ││
│necorespunzătoare, instituirea, ││
│asigurarea şi nerespectarea ││
│perimetrelor); ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ zonă cu agricultură intensivă; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ deversări industriale sau casnice ││
│neautorizate în zona respectivă; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ catastrofe naturale în zona ││
│respectivă. ││
├─────────────────────────────────────┴┤
│() cauze care ţin de staţia de │
│tratare: │
├─────────────────────────────────────┬┤
│■ schemă şi procese de tratare ││
│inadecvate: neadecvarea treptelor de ││
│tratare a calităţii apei brute ││
│captată la surse; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ lipsa echipamentelor de ││
│automatizare şi control; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ utilizarea greşită/dozarea ││
│incorectă a reactivilor chimici; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ spălare inadecvată a filtrelor; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ recircularea excesivă a apei ││
│provenită de la spălarea filtrelor şi││
│a nămolului din decantoare; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ monitorizarea insuficientă şi lipsa││
│de asigurare a salubrităţii ││
│sectoarelor sistemului de alimentare ││
│cu apă destinată consumului uman. ││
├─────────────────────────────────────┴┤
│() cauze care ţin de complexul de │
│înmagazinare - pompare - reţea de │
│distribuţie: │
├─────────────────────────────────────┬┤
│■ variaţii importante ale ││
│parametrilor de operare (debit, ││
│presiune - presiune excesivă); ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ zone stagnante; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ materiale inadecvate utilizate în ││
│sistemele de alimentare cu apă ││
│destinată consumului uman utilizate ││
│şi în reţeaua de distribuţie: ││
│neasigurarea produselor, ││
│materialelor, substanţelor/ ││
│amestecurilor sau echipamentelor ││
│utilizate în contact cu apa potabilă ││
│avizate/notificate sanitar; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ coroziune / îmbătrânire a unor ││
│materiale care compun sistemul de ││
│alimentare cu apă potabilă. ││
├─────────────────────────────────────┴┤
│() cauze care ţin de consumatori: │
├─────────────────────────────────────┬┤
│■ lipsa de întreţinere a reţelei de ││
│distribuţie interioară; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ modul de utilizare a apei destinată││
│consumului uman; ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│■ lipsa de educaţie a consumatorilor.││
└─────────────────────────────────────┴┘
CAP. IV Evaluarea planului de siguranţă a apei A patra ediţie a Ghidului privind Calitatea Apei, elaborat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, recomandă aplicarea Planului de siguranţă a apei în scopul supravegherii, monitorizării, evaluării şi a inspecţiei sanitare a calităţii apei potabile din sistemele de alimentare cu apă şi a asigurării unei calităţi adecvate a apei potabile, printr-un management al riscurilor care pot apărea în sistemul de alimentare cu apă de la surse până la beneficiarul final, ca fiind măsura cu eficienţa cea mai ridicată. Planurile de siguranţă a apei cuprind minim 3 acţiuni esenţiale: (1) evaluarea sistemului de alimentare cu apă; (2) monitorizarea operaţională: identificare elemente de hazard şi risc; identificare măsuri de control al riscului; (3) planuri de management al riscului: acţiuni care trebuie abordate; monitorizare evenimente; programe suport. Ghidul OMS propune realizarea unor priorităţi în stabilirea riscurilor care apar în sistemele de alimentare cu apă destinată consumului uman, în funcţie de: (1) probabilitatea de apariţie a evenimentelor; (2) gravitatea consecinţelor evenimentelor respective; (3) frecvenţa de apariţie a evenimentelor. În concordanţă cu prioritatea pe care o impune riscul evaluat în sistemul de alimentare cu apă, se stabilesc elementele de management al riscului. Matricea de elaborarea a psa
┌───────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│Paşii de │Componentele principale ale unui sistem de aprovizionare cu│
│elaborare a PSA│apă │
├───────────────┼──────────────┬──────────────┬──────────────┬──────────────┤
│ │Sursa de apă │Staţia de │Sistemul de │Robinetul │
│ │ │tratare │distribuţie │consumatorului│
├───────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Diagrame, │Tipul de │
│ │ │Diagrame, │fluxul de │spaţii, │
│ │Tipul de │procese de │producţie, │materialele │
│Colectarea │captare, sursa│tratare, │echipamente, │din care este │
│informaţiilor │de apă │capabilitate, │rezervoare de │realizată │
│ │ │control │înmagazinare, │reţeaua de │
│ │ │ │starea │distribuţie │
│ │ │ │supapelor │ │
├───────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Zona de │ │ │
│ │ │captare, │ │ │
│ │ │reactivii │ │ │
│ │ │utilizaţi în │Contaminare │ │
│ │ │tratarea apei │externă, │ │
│Identificarea │ │în scopul │fluctuaţii de │Sifonare, │
│pericolului în │Surse de │potabilizării,│debit, │scurgeri din │
│punctele │poluare, climă│materialele │conexiuni │conducte, │
│critice │ │folosite, │neautorizate, │igienă │
│ │ │ineficienţa │sifonare │ │
│ │ │tratamentului,│inversă │ │
│ │ │penele de │ │ │
│ │ │alimentare cu │ │ │
│ │ │energie │ │ │
│ │ │electrică │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │Probabilitatea│Probabilitatea│ │ │
│Evaluarea │producerii şi │unui tratament│Probabilitatea│Probabilitatea│
│riscului │consecinţele │ineficient, │de eşec, │apariţiei, │
│ │poluării │consecinţele │consecinţe │consecinţele │
│ │ │ineficienţei │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Procesul de │ │Elemente de │
│ │Managementul │tratare, │ │etanşare, │
│ │bazinului │monitorizarea │ │tratament │
│ │hidrografic şi│acestuia, │Proceduri │pentru │
│Măsurile de │a │sistemele de │operaţionale, │îndepărtarea │
│control │rezervoarelor │avertizare, │materiale │plumbului │
│ │de │oprirea │aprobate, │dizolvat │
│ │înmagazinare a│furnizării │starea supapei│(migrat din │
│ │apei tratate │apei în │ │conducte), │
│ │ │reţeaua de │ │educaţie │
│ │ │distribuţie │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Apa brută, │ │ │
│ │Monitorizarea │procesul de │Debitul, │ │
│ │punctelor de │tratare, apa │presiunea, │ │
│Monitorizarea │deversare ale │dezinfectată │concentraţia │Inspectarea │
│măsurilor de │poluanţilor, │furnizată în │de │sistemului │
│control │calitatea apei│reţeaua de │dezinfectant │ │
│ │brute │distribuţie │rezidual │ │
│ │ │(produsul │ │ │
│ │ │final) │ │ │
├───────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Oprirea │ │ │
│ │Oprirea │preluării apei│Evacuarea │ │
│Acţiuni în │preluării apei│din sursă, │apei, spălarea│ │
│cazul depăşirii│din sursă, │ajustarea │ţevilor, │Consilierea │
│Concentraţiilor│ajustarea │procesului de │sfatuirea │consumatorilor│
│Maxim Admise │procesului de │tratare, │oamenilor să │ │
│(CMA) │tratare │închiderea │fiarbă apa │ │
│ │ │staţiei de │ │ │
│ │ │tratare │ │ │
└───────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┴──────────────┘
Urmărind matricea de mai sus, întregul sistem de aprovizionare cu apă trebuie analizat în punctele sale critice, iar scorurile de risc trebuie stabilite pentru fiecare parte a lanţului cauzal, în conformitate cu matricea de risc prezentată în tabelul Matricea de risc. Cheia stabilirii scorurilor de probabilitate este următoarea: 5 - aproape sigur, înseamnă o apariţie zilnică a unui eveniment periculos; 4 - probabil, o dată pe săptămână; 3 - probabilitatea moderată, este o dată pe lună; 2 - puţin probabil, este o dată pe an; 1 - rar, o dată la 5 ani . Instrucţiunile privind modul de stabilire a scorurilor pentru gravitatea evenimentului periculos sau, cu alte cuvinte, consecinţele impactului asupra sănătăţii umane sunt următoarele: Catastrofal, înseamnă potenţial letal pentru o populaţie numeroasă; Major, este pentru potenţial letal pentru populaţia puţin numeroasă; Moderat, înseamnă potenţial nociv pentru o populaţie numeroasă; Minor, este potenţial dăunător pentru o populaţie puţin numeroasă; Nesemnificativ, înseamnă nici un impact sau un impact care nu poate fi detectat MATRICEA DE RISC
┌───────────────┬──────────────┬─────┬───────┬─────┬───────────┐
│Severitate/ │ │ │ │ │ │
│Consecinţa │Nesemnificativ│Minor│Moderat│Major│Catastrofal│
│impactului │ │ │ │ │ │
│Probabilitate │ │ │ │ │ │
├─────────────┬─┼──────────────┼─────┼───────┼─────┼───────────┤
│Aproape sigur│5│5 (S) │10 │15 (M) │20 │25 (FM) │
│ │ │ │(m) │ │(FM) │ │
├─────────────┼─┼──────────────┼─────┼───────┼─────┼───────────┤
│Probabil │4│4 (S) │8 (m)│12 (M) │16 │20 (FM) │
│ │ │ │ │ │(FM) │ │
├─────────────┼─┼──────────────┼─────┼───────┼─────┼───────────┤
│Probabilitate│3│3 (S) │6 (m)│9 (m) │12 │15 (M) │
│moderată │ │ │ │ │(M) │ │
├─────────────┼─┼──────────────┼─────┼───────┼─────┼───────────┤
│Puţin │2│2 (S) │4 (S)│6 (m) │8 (m)│10 (m) │
│probabil │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼─┼──────────────┼─────┼───────┼─────┼───────────┤
│Rar │1│1 (S) │2 (S)│3 (S) │4 (S)│5 (S) │
└─────────────┴─┴──────────────┴─────┴───────┴─────┴───────────┘
Acţiunile care trebuie întreprinse în funcţie de valoarea scorului de risc: * Scor de risc între 1 şi 2 (S): nu este necesară luarea de măsuri. * Scor de risc între 3 şi 5 (S): nu este necesară luarea de măsuri, dar se asigură supraveghere/planificare de măsuri operaţionale la staţia de tratare. * Scor de risc între 6 şi 10 (m): măsură operaţională/posibilă investiţie de capital necesară la staţia de tratare. * Scor de risc între 12 şi 16 (M): măsură operaţională relativ urgentă şi probabilă investiţie de capital necesară la staţia de tratare sau la alte componente ale sistemului. * Scor de risc între 20 şi 25 (FM): măsură operaţională urgentă şi probabilă investiţie de capital necesară la staţia de tratare sau alte componente ale sistemului. Pe baza acestor criterii, intervalul de scoruri de risc este cuprins între 1 şi 25. După evaluarea riscurilor din sistemul de aprovizionarea cu apă potabilă în puncte critice, se recomandă diferite acţiuni în funcţie de mărimea scorurilor de risc, clasificate după cum urmează: risc scăzut (scor 1-5), risc mediu (scor 6-10), risc mare (scor 12-15) sau risc foarte mare (scor 16- 25). Acţiunile care trebuie întreprinse în funcţie de valoarea scorului de risc: - Risc scăzut (S): gestionarea sistemului de aprovizionare cu apă se efectuează în conformitate cu procedurile de rutină, care sunt revizuite periodic. – Risc mediu (m): este nevoie de acţiune şi planificare. – Risc mare (M): sunt necesare acţiuni prioritare pentru a reduce imediat pericolul. – Risc foarte mare (FM): sunt necesare acţiuni urgente pentru a preveni pericolul, de exemplu întreruperea furnizării apei, avertizarea consumatorilor să fiarbă apa, instituirea restricţiilor în utilizare şi acţiuni prioritare pentru reducerea imediată a pericolului. Autoritatea de sănătate publică judeţeană este organismul desemnat pentru aprobarea/avizarea planurilor de siguranţă a apei elaborate/revizuite de producătorii/distribuitorii de apă. Acest proces este conceput pentru a se asigura că PSA sunt în concordanţă cu cerinţele de siguranţă a apei, având ca obiectiv protejarea stării de sănătate a consumatorilor. PSA se întocmeşte pentru fiecare sistem de aprovizionare cu apă destinată consumului uman în parte, sistem care aprovizionează o anumită zonă şi un anumit număr de locuitori. Evaluatorul realizează evaluarea tehnică a planului de siguranţă a apei prin parcurgerea în principal a următorilor paşi: - examinarea documentelor conţinute de planul de siguranţă al sistemului de apă – analiza materialelor pentru sistemele de apă similare şi a ghidurilor de bună practică – întrebări adresate echipei responsabile cu planul de siguranţă a apei ! Procesul de evaluare ar trebui să se finalizeze cu una dintre următoarele concluzii: ● Planul de siguranţă a apei este avizat şi este pregătit pentru implementare. Această aprobare va fi legată de timp şi se va stabili o dată pentru revizuirea ei, conform Ordinului ministrului sănătăţii, al mininistrului mediului, apelor şi pădurilor, al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2721/2551/2727/2022, cu modificările şi completările ulterioare; ● Planul de siguranţă a apei primeşte o notificare de respingere a avizării, însoţită de motivele respingerii, astfel încât: - Planul de siguranţă a apei este considerat ca fiind neadecvat şi este necesar ca furnizorul de apă să dezvolte un nou plan de siguranţă a apei. Această situaţie apare doar atunci când furnizorul nu a reuşit să acopere problemele majore pentru care există cunoştinţe adecvate pentru a stabili un plan de siguranţă a apei sau care nu a angajat suficient personal pentru punerea în aplicare a planului de siguranţă a apei. – Planul de siguranţă a apei poate fi implementat cu condiţia să fie acoperite lacunele de informaţii identificate, cu stabilirea clara de termene limită pentru rezolvarea problemelor identificate Modulele PSA astfel cum sunt descrise în Manualul privind planul de siguranţă a apei (PSA) al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: 1. Formarea echipei şi stabilirea metodologiei prin care va fi dezvoltat un PSA. 2. Descrierea sistemului de alimentare cu apă. 3. Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor: identificarea tuturor pericolelor şi a evenimentelor periculoase care ar putea afecta siguranţa alimentării cu apă din bazinul hidrografic, prin practicile de captare, tratare, depozitare, distribuţie şi puncte de utilizare până la punctul de consum şi evaluarea riscurilor asociate cu fiecare eveniment periculos. PSA ar trebui să identifice pericolele biologice, fizice şi chimice şi evenimentele periculoase asociate cu fiecare etapă a sistemului de alimentare cu apă care pot duce la contaminarea, compromiterea sau întreruperea alimentării cu apă. 4. Determinarea şi validarea măsurilor de control, reevaluarea şi prioritizarea riscurilor: luaţi în considerare dacă există controale sau bariere pentru fiecare eveniment periculos, verificaţi dacă aceste controale sunt eficiente şi reevaluaţi riscurile în lumina acestor controale şi eficacitatea lor. 5. Dezvoltarea, implementarea şi menţinerea unui plan de îmbunătăţire a PSA: actualizarea PSA, unde şi când este necesar. 6. Definirea monitorizării măsurilor de control: implementarea unui plan pentru monitorizarea continuă a măsurilor de control pentru a asigura eficienţa acestora. 7. Verificarea eficienţei PSA: verificarea dacă PSA în ansamblu funcţionează eficient pentru a sprijini furnizarea consecventă de apă potabilă. 8. Pregătirea procedurilor de management: stabilirea şi documentarea procedurilor de management, inclusiv procedurile standard de operare (POS) şi planurile de răspuns în caz de urgenţă. 9. Dezvoltarea programelor de sprijin: stabilirea şi documentarea programelor de sprijin, cum ar fi instruirea operatorilor, educarea consumatorilor, optimizarea proceselor şi cercetarea şi dezvoltarea. 10. Planificarea şi efectuarea revizuirii periodice a POS: examinarea şi actualizarea în mod regulat a PSA complet. 11. Revizuirea POS în urma unui incident: evaluarea posibilităţii de prevenire sau reducere a impactului, determinarea eficienţei răspunsului şi şi actualizarea POS pentru a încorpora orice domenii identificate de îmbunătăţire, ca urmare a oricărui incident sau eveniment*. * Nota: Manualul PSA al OMS propune o evaluare mai detaliată, în 11 module, condensate în modelul prevăzut în Ordinul nr. 2721/2551/2727/2022 cu modificările şi completările ulterioare. Criterii de evaluarea a unui PSA 1. Criterii în formarea echipei şi stabilirea metodologiei prin care va fi dezvoltat un PSA O echipă calificată şi dedicată ar trebui să conducă dezvoltarea şi implementarea PSA, cu persoane care au expertiză tehnică şi cu un lider de echipă care are autoritatea şi abilităţile organizatorice şi interpersonale adecvate. Echipa poate avea personal numai din unitatea respectivă, sau poate include şi alţi specialişti externi, precum reprezentanţii sectoarelor de sănătate sau de mediu. În cazul în care un furnizor de apă nu deţine control asupra întregului sistem de la captare la consumator, ar trebui să aibă o comunicare şi o colaborare eficientă cu celelalte părţi interesate implicate pentru a asigura o înţelegere clară a întregului sistem de alimentare cu apă şi un PSA cuprinzător. Următoarele criterii pot fi relevante la evaluarea acestui element al PSA: a) existenţa unei o echipe desemnate multidisciplinară, reprezentând toate domeniile cheie ale sistemului de alimentare cu apă; echipa trebuie să includă atât personal de conducere, cât şi personal operaţional; echipa trebuie să aibă un mandat şi un calendar clar; b) existenţa dovezilor de colaborare cu părţile interesate adecvate, în cazul în care furnizorul de apă nu este responsabil pentru întregul sistem de alimentare cu apă; c) existenţa altor factori interesaţi reprezentaţi în echipă, de exemplu sectorul sănătăţii sau al mediului; d) existenţa unui calendar conform căruia echipa se întâlneşte regulat la date pre-planificate şi/ sau după ce a avut loc un incident; e) documentarea întâlnirilor echipei, rezultatelor şi deciziilor sunt documentate. 2. Criterii de evaluare a descrierii sistemului de alimentare cu apă. PSA ar trebui să descrie sistemul de alimentare cu apă de la captare până la punctul de consum. Este vital ca o astfel de descriere să fie detaliată şi exactă şi ca echipa PSA să efectueze vizite la faţa locului pentru a asigura acurateţea şi caracterul complet al descrierii. Descrierea sistemului ar trebui să includă captarea, lucrările de captare, lucrările de tratare, rezervoarele de servicii, sistemul de distribuţie şi, acolo unde consumatorii stochează sau tratează apa acasă, practicile casnice. Descrierea sistemului ar trebui să definească, de asemenea, utilizatorii vizaţi şi utilizările de alimentare cu apă şi să enumere obiectivele şi standardele relevante privind calitatea apei. Următoarele criterii pot fi relevante la evaluarea acestui element al PSA: a) existenţa unei descrieri detaliate şi actualizate a sistemului de alimentare cu apă; b) descrierea acoperă toate etapele, de la captare până la punctul de consum, indiferent de proprietate; c) descrierea include o hartă a sistemului de alimentare cu apă şi o diagramă conceptuală a tuturor etapelor de alimentare; d) descrierea include alternative de alimentare de urgenţă sau pentru incidente, cum ar fi cisternele cu apă, în plus faţă de condiţiile normale de alimentare cu apă; e) descrierea utilizatorilor vizaţi şi a utilizărilor alimentării cu apă; f) descrierea clară a tuturor standardele sau obiectivelor relevante privind calitatea apei, inclusiv cerinţele de reglementare, precum şi obiectivele furnizorilor de apă (de exemplu, în cazurile în care obiectivele furnizorilor sunt mai stricte decât standardele de reglementare). 3. Criterii în identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor A. Identificarea pericolelor PSA ar trebui să identifice pericolele biologice, fizice şi chimice şi evenimentele periculoase asociate cu fiecare etapă a sistemului de alimentare cu apă care pot duce la contaminarea, compromiterea sau întreruperea alimentării cu apă. Pericolele pot apărea în diferite puncte ale lanţului de aprovizionare cu apă potabilă şi pot fi determinate de diferite evenimente periculoase. Scopul acestei etape este de a identifica în mod sistematic pericolul în timpul funcţionării normale a sistemului de aprovizionare, precum şi în cazurile în care ar putea apărea un eveniment periculos care ar declanşa pericolul propriu-zis. Această analiză ar trebui întreprinsă pentru fiecare element al lanţului de aprovizionare cu apă şi ghidată de întrebările "Ce ar putea merge rău?", "Unde?" şi "În ce fel?". Identificarea pericolului şi a evenimentului periculos ar trebui să includă atât toate segmentele sistemului de aprovizionare cu apă, cât şi contextul general în care acesta operează. Procesul de identificare se poate axa iniţial pe aspectele considerate esenţiale pentru protecţia integrităţii sistemului de aprovizionare cu apă şi pentru asigurarea unei ape sigure. Procesul de identificare trebuie să fie cât se poate de precis, şi fiecare componentă analizată trebuie analizată individual. Procesul ar trebui de asemenea să cuprindă efectele asociate ale părţilor interesate. Identificarea pericolului şi a evenimentului periculos ar trebui ca întotdeauna să "ignore" deliberat prezenţa oricăror măsuri existente de control al riscului. Aceasta ar trebui permită analiza pericolului şi a evenimentului periculos indiferent de eficacitatea măsurilor de control al riscurilor. Producătorii/distribuitorii de apă potabilă ar trebui să reinventarieze istoricul organizaţiei şi să ia în considerare cunoştinţele obţinute din propria lor experienţă, precum şi din experienţa altor producători, folosind aceste informaţii în viitorul proces de identificare a pericolului şi a evenimentului periculos. Realizarea unei liste cu posibile pericole şi evenimente periculoase poate fi utilă în procesul de identificare a acestora. Analiza critică a rezultatelor procesului de identificare de către furnizorul de apă potabilă şi personalul propriu, precum şi de experţii externi poate fi, de asemenea, utilă. Următoarele criterii pot fi relevante la evaluarea acestui element al PSA: a) definirea termenilor de pericol şi eveniment periculos; b) identificarea pericolelor şi a evenimentelor periculoase pentru toate componentele sistemului de alimentare cu apă incluse în descrierea sistemului; c) identificarea tuturor pericolelor majore şi a evenimentelor periculoase; d) documentarea riguroasă a pericolelor majore şi a evenimentelor periculoase; e) lista pericolelor şi evenimentelor periculoase personalizată/specifică locului (nu preluată de la alte site-uri sau surse), revizuită în mod regulat şi actualizată; f) verificarea conformităţii actuale şi istorice cu standardele de calitate a apei potabile; luarea în considerare a pericolelor şi evenimentelor periculoase asociate cu neconformitatea. B. Evaluarea riscurilor PSA ar trebui să evalueze riscul asociat cu fiecare eveniment periculos folosind o metodologie de evaluare a riscului clar definită, care ia în considerare probabilitatea ca evenimentul periculos să se producă şi evaluează severitatea consecinţelor pericolului. Scopul ar trebui să fie de a face distincţia între riscurile mai multe şi mai puţin semnificative. Criterii relevante pentru evaluarea riscului: a) documentarea sistemului de estimare a nivelului de risc; b) metodologia de evaluare a riscurilor ia în considerare probabilitatea ca evenimentul periculos să se producă, consecinţele în acest caz; definirea criteriilor pentru diferite niveluri de probabilitate şi consecinţe; c) atribuirea unui risc tuturor pericolelor şi evenimentelor periculoase identificate; d) documentarea riguroasă a evaluării de risc; e) evaluarea riscului susţinută de dovezi operaţionale, tehnice şi ştiinţifice documentate; f) evaluarea riscului a luat în considerare riscul pentru sănătatea populaţiei, dar şi alţi factori, cum ar fi continuitatea şi adecvarea aprovizionării şi problemele potenţiale asociate cu furnizarea de provizii alternative; g) evaluarea riscurilor este revizuită în mod regulat şi la zi; h) luarea în considerare a incertitudinii în mod corespunzător în evaluarea riscurilor (există exemple de informaţii suplimentare care sunt necesare şi obţinute, acolo unde este posibil, pentru a finaliza evaluarea?) 4. Criterii în identificarea şi validarea măsurilor de control, reevaluarea şi prioritizarea riscurilor PSA ar trebui să identifice măsurile de control existente pentru toate pericolele şi evenimentele periculoase şi să valideze eficacitatea acestora în controlul pericolelor. PSA ar trebui apoi să reevalueze şi să prioritizeze riscurile în lumina eficienţei controalelor existente pentru a determina unde sunt necesare controale suplimentare. Manualul PSA (WHO/IWA, 2009) descrie o abordare duală a evaluării riscurilor: o evaluare iniţială a riscurilor fără a lua în considerare controalele existente, urmată de o reevaluare a riscului în lumina controalelor existente şi a eficacităţii acestora. Unele PSA aleg să efectueze o singură evaluare a riscurilor. În astfel de cazuri, evaluarea unică a riscurilor ar trebui să ia în considerare controalele existente şi eficacitatea acestora, dar acest lucru nu ar fi trebuit să restrângă domeniul de aplicare al identificării pericolelor. În cazul în care o abordare unică de evaluare a riscurilor este preferată şi acceptată (de exemplu de organismul de reglementare), astfel încât reevaluarea riscului să nu facă parte din procesul PSA, criteriile de evaluare ar trebui ajustate în consecinţă. Criteriile de evaluare ar trebui să reflecte întotdeauna abordarea PSA relevantă la nivel local. Următoarele criterii pot fi relevante la evaluarea acestui element al PSA: a) identificarea şi documentarea sistematică a măsurilor de control existente pentru fiecare pericol şi eveniment periculos identificat; b) validarea fiecărei măsuri de control existentă pentru a confirma eficienţa în gestionarea anumitor pericole şi evenimente periculoase; c) documentarea adecvată a procedurilor şi rezultatelor de validare; d) procedurile de validare sunt adecvate pentru a confirma eficacitatea măsurilor de control în vigoare; e) existenţa dovezilor de instruire a membrilor personalului responsabil pentru măsurile de control; f) evaluarea (sau reevaluarea) riscurilor pentru a reflecta măsurile de control existente şi eficacitatea acestora; g) prioritizarea riscurilor considerate semnificative după luarea în considerare a controalelor existente, pentru un control suplimentar sau îmbunătăţit şi abordarea acestora în PSA actualizat. 5. Dezvoltarea, implementarea şi menţinerea unui plan de îmbunătăţire În cazul în care evaluarea (sau reevaluarea) riscurilor a identificat riscuri semnificative pentru siguranţa unui sistem de alimentare cu apă şi a demonstrat că controalele existente nu sunt suficiente, atunci ar trebui elaborat un plan de îmbunătăţire (revizuire). Planul de revizuire ar trebui să reflecte resursele disponibile, subliniind o abordare treptată a gestionării riscurilor semnificative, acolo unde este cazul. Următoarele criterii pot fi relevante la evaluarea acestui element al PSA: a) existenţa unui plan de revizuire documentat pentru fiecare risc semnificativ necontrolat sau insuficient controlat; b) planificarea adecvată a îmbunătăţirilor pentru a aborda riscurile identificate; îmbunătăţirea trebuie să fie practice, fezabile şi accesibile; c) fiecare îmbunătăţire trebuie atribuită unui membru al echipei PSA sau altei părţi responsabile; d) acolo unde sunt necesare măsuri suplimentare în afara responsabilităţii furnizorului de apă, există dovada cooptării specialiştilor adecvaţi; e) existenţa unui calendar realist pentru fiecare îmbunătăţire propusă; f) identificarea posibilelor măsuri pe termen scurt (interimare), în cazul în care sunt necesare revizuiri majore, pe termen lung; g) implementarea revizuirii conform planificării; h) aprobarea planului de revizuire de către conducerea superioară; i) existenţa finanţării pentru revizuirea PSA; j) actualizarea PSA pentru a ţine cont de îmbunătăţirile şi actualizările deja efectuate, inclusiv de revizuiri ale evaluării riscurilor pentru a reflecta adăugarea sau îmbunătăţirea măsurilor de control. 6. Monitorizarea operaţională a măsurilor de control Monitorizarea operaţională presupune definirea şi efectuarea monitorizării măsurilor de control pentru a demonstra că acestea continuă să funcţioneze conform aşteptărilor. Un plan amănunţit de monitorizare operaţională include, în general, o combinaţie de analiză a calităţii apei, observaţii şi inspecţii vizuale, iar planul trebuie să specifice parametrii de monitorizare, limitele critice şi acţiunile corective pentru diferitele măsuri de control. Următoarele criterii pot fi relevante la evaluarea acestui modul al PSA: a) documentarea şi menţinerea la zi a planului de monitorizare operaţională; b) toate măsurile de control existente sunt acoperite de planul de monitorizare operaţională; c) stabilirea responsabilităţii clare pentru persoanele care efectuează monitorizarea operaţională; d) instruirea personalului responsabil de monitorizarea operaţională; e) monitorizare operaţională specifică parametrii de monitorizare, obiectivele şi limitele maxime admise; f) existenţa acţiunilor corective documentate care trebuie luate atunci când obiectivele operaţionale şi limitele maxime admise nu sunt îndeplinite; g) existenţa şi aplicarea acţiunilor corective fezabile şi capabile să fie efectuate în timp util; h) existenţa înregistrărilor de monitorizare care atestă că monitorizarea operaţională este efectuată în conformitate cu planul; i) verificarea şi întreţinerea conform specificaţiilor a echipamentelor automate folosite în monitorizarea operaţională; j) existenţa de proceduri documentate pentru a sprijini procedurile de monitorizare operaţională; k) stabilirea clară a responsabilităţii pentru gestionarea şi revizuirea rezultatelor monitorizării operaţionale; l) efectuarea consecventă şi în timp util a revizuirii rezultatelor monitorizării operaţionale pentru a informa deciziile operaţionale; 7. Verificarea eficacităţii PSA Verificarea PSA ar trebui efectuată pentru a oferi dovezi că planul, în ansamblu, funcţionează eficient pentru a sprijini furnizarea consecventă a apei sigure şi acceptabile către consumatori. Verificarea include monitorizarea conformităţii, pentru a verifica dacă sunt îndeplinite cerinţelor legislaţiei în vigoare, precum şi evaluarea satisfacţiei consumatorilor. Criterii relevante la evaluarea acestui element al PSA: a) dovada efectuării periodice a auditurilor interne şi externe; b) desemnarea persoanei responsabile pentru iniţierea şi efectuarea auditurilor interne şi externe; c) desemnarea persoanei care primeşte rezultatele şi rapoartele auditurilor, şi care urmăreşte implementarea măsurilor stabilite în urma acestuia; d) existenţa planului de monitorizare a conformităţii, documentat şi actualizat; e) planul de acţiuni care trebuie întreprinse atunci când obiectivele privind calitatea apei nu sunt îndeplinite, documentate şi sunt urmate în practică; f) plan documentat pentru a evalua satisfacţia consumatorului cu privire la apa furnizată; g) înregistrări care demonstrează că monitorizarea satisfacţiei consumatorilor este efectuată în conformitate cu planul; h) existenţa acţiunilor legate de rezultatele activităţilor de verificare (monitorizarea conformităţii, monitorizarea satisfacţiei consumatorilor şi/sau audit; 8. Proceduri de management Procedurile de management sunt parte integrantă a unui PSA, inclusiv POS care trebuie efectuate atunci când sistemul funcţionează în condiţii normale sau în caz de incidente, precum şi planuri de răspuns pentru situaţii de urgenţă. Planurile şi procedurile ar trebui să fie scrise de personal cu experienţă şi ar trebui să fie înţelese de către tot personalul relevant şi să fie uşor disponibile pentru acesta. Următoarele întrebări pot fi relevante la auditarea acestui element al PSA: a) proceduri de management (POS şi planuri de răspuns în caz de urgenţă) documentate şi clare; b) POS-urile abordează toate activităţile operaţionale majore; c) proceduri de management actualizate în mod regulat şi ţinute la zi, în special ca răspuns la îmbunătăţiri, incidente şi accidente; d) proceduri pentru situaţiile de incident şi de urgenţă. 9. Programe de sprijin Programele de sprijin sunt activităţi care sprijină dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor oamenilor, angajamentul faţă de abordarea PSA şi capacitatea de a gestiona sisteme pentru a furniza apă potabilă sigură. Programele de sprijin se referă adesea la formarea personalului, educaţia consumatorilor sau creşterea gradului de conştientizare şi cercetare şi dezvoltare. Acestea pot acoperi, de asemenea, activităţi precum calibrarea echipamentelor, întreţinerea preventivă sau controlul calităţii în laborator. Următoarele criterii pot fi relevante la auditarea acestui element al PSA: a) existenţa programelor de sprijin documentate şi adecvate; b) existenţa dovezilor că programele de sprijin sunt implementate în conformitate cu PSA. Formarea personalului şi educaţia/sensibilizarea consumatorilor sunt adesea considerate programe de sprijin prioritare. Alte programe de sprijin adecvate vor fi specifice sistemului, iar evaluatorul PSA va trebui să-şi exercite raţionamentul bazat pe experienţă. Acesta va trebui să ia în considerare întregul PSA atunci când investighează dacă au fost definite programe de sprijin adecvate, deoarece anumite programe pot fi acoperite în altă parte a PSA, de exemplu în cadrul unei POS privind calibrarea echipamentelor. 10. Revizuirea periodică a PSA şi 11. Revizuirea în urma unui incident Echipa PSA ar trebui să revizuiască periodic PSA general pentru a se asigura că este actualizat şi pentru a reflecta analiza datelor colectate ca parte a programului de monitorizare, modificări ale sistemului sau îmbunătăţiri, proceduri noi şi lecţii învăţate. În plus faţă de revizuirile periodice planificate, PSA ar trebui revizuit după caz, în urma unui incident sau de accident. Următoarele criterii pot fi relevante la evaluarea acestui element al PSA: a) existenţa unui plan cu date calendaristice certe pentru revizuirea regulată a PSA; b) existenţa dovezilor că evaluările au fost efectuate în conformitate cu planul şi că frecvenţa evaluărilor este adecvată; c) existenţa unei proceduri clare pentru efectuarea evaluărilor; d) dovezi că au fost aduse modificări la PSA ca urmare a revizuirii; e) existenţa unui sistem de informare a părţilor interesate relevante cu privire la incidente şi accidente; f) dovada că modificările şi actualizările ale PSA au comunicate personalului; g) existenţa dovezilor că rezultatele auditurilor interne şi externe au fost luate în considerare de echipa PSA în timpul procesului de revizuire. Model pentru evaluarea planului de siguranţă a apei Modelul de evaluare de mai jos conţine criterii şi îndrumări detaliate de punctare. Criteriile de evaluare reflectă elementele majore ale abordării PSA concepute pentru a evalua calitatea dezvoltării Planului şi gradul de implementare. Criteriile de evaluare sunt punctate de la 0 la 4,4 indicând conformitatea sau realizarea deplină, iar 0 indicând conformitatea mică sau neconformitatea. Scorurile sunt totalizate la sfârşitul fiecărei secţiuni şi fiecărei secţiuni i se atribuie o evaluare calitativă, aşa cum se arată în tabelul de mai jos. În cele din urmă, toate scorurile secţiunilor sunt însumate şi un scor general de evaluare şi o evaluare calitativă asociată sunt atribuite pentru PSA. Evaluare calitativă
┌────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────────┐
│≥ 95% │85-95%│75-85%│65-75%│50-65%│≤ 50% │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │Este │
│Excelent│Foarte│Bine │Mediu │Sub │nevoie de │
│ │bine │ │ │mediu │atenţie │
│ │ │ │ │ │prioritară│
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────────┘
Evaluările calitative de mai sus indică următoarele: Excelent: PSA este complet, actualizat şi implementat în totalitate. Riscurile legate de calitatea apei sunt bine gestionate. Foarte bine: PSA este în general complet, actualizat şi bine implementat. Există unele oportunităţi pentru a îmbunătăţi PSA, implementarea acestuia şi/sau păstrarea evidenţei. Bine: elementele majore ale PSA au fost abordate în general şi s-au făcut progrese bune în implementarea PSA. Există mai multe oportunităţi de îmbunătăţire a PSA, implementarea acestuia şi/sau păstrarea evidenţei. Mediu: elementele majore ale PSA au fost abordate în general şi s-au făcut unele progrese în implementarea PSA. Sunt necesare eforturi concentrate din partea echipei PSA pentru a consolida Planul, implementarea acestuia şi/sau păstrarea evidenţelor pentru a ridica calitatea PSA peste medie. Sub mediu: PSA nu este suficient de complet, actualizat şi/sau implementat. Este nevoie de atenţie pentru îmbunătăţirea managementului riscului pentru calitatea apei. Atenţie prioritară necesară: există o serie de lacune critice în PSA şi/sau implementarea acestuia care indică o gestionare insuficientă a riscurilor pentru calitatea apei. Este nevoie de o atenţie prioritară pentru a asigura siguranţa apei.
┌──────────────────────────────────────┐
│Informaţii despre furnizorul de apă │
├──────────────────────────────────────┤
│Informaţiile solicitate mai jos ar │
│trebui furnizate pentru sistemul de │
│alimentare cu apă acoperit de PSA care│
│este evaluat. │
├─────────────────────────────────────┬┤
│Numele furnizorului de apă ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│Localităţile deservite ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│Numărul de persoane deservite ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│Persoana de contact în timpul ││
│evaluării ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│Luna/an când a început implementarea ││
│PSA ││
│(când implementarea PSA a început să ││
│aibă efect, de exemplu introducerea ││
│de modificări în procedurile de ││
│management sau practicile de ││
│monitorizare, implementarea măsurilor││
│de control pentru gestionarea ││
│riscurilor) ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│ ││
└─────────────────────────────────────┴┘
1. Echipa PSA Obiectiv: stabilirea unei echipe adecvate de profesionişti cu cunoştinţe şi experienţă în toate aspectele sistemului de alimentare cu apă şi suficientă autoritate decizională pentru a dezvolta şi implementa PSA.
┌──────────────────┬─────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi │ │ │
│ │pentru │Scor │Comentariu/│
│Întrebare │evaluator şi │(0-4)│justificare│
│ │îndrumări de │ │ │
│ │punctare │ │ │
├────┬─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Existenţa │ │ │
│ │ │unei liste cu│ │ │
│ │ │membrii │ │ │
│ │ │actuali ai │ │ │
│ │ │echipei PSA │ │ │
│ │ │documentată │ │ │
│ │ │în PSA. Nota │ │ │
│ │ │4 doar pentru│ │ │
│ │ │o listă │ │ │
│ │ │perfect │ │ │
│ │ │actualizată; │ │ │
│ │ │nota 2 pentru│ │ │
│ │ │un membru │ │ │
│ │ │învechit │ │ │
│ │ │(membru nou │ │ │
│ │Există o │nu a fost │ │ │
│ │echipă PSA │adăugat sau │ │ │
│ │documentată │membru │ │ │
│1.1 │şi lista │demisionat nu│ │ │
│ │echipei este │a fost │ │ │
│ │actuală? │şters); scor │ │ │
│ │ │0 pentru doi │ │ │
│ │ │sau mai mulţi│ │ │
│ │ │membri ai │ │ │
│ │ │echipei │ │ │
│ │ │învechit sau │ │ │
│ │ │fără o listă │ │ │
│ │ │documentată a│ │ │
│ │ │echipei WSP. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Persoanele │ │ │
│ │ │adecvate │ │ │
│ │ │includ adesea│ │ │
│ │ │reprezentanţi│ │ │
│ │ │ai │ │ │
│ │ │sectoarelor │ │ │
│ │ │de sănătate │ │ │
│ │ │sau mediu, pe│ │ │
│ │ │lângă │ │ │
│ │ │personalul │ │ │
│ │ │furnizorului │ │ │
│ │ │de apă. Pe │ │ │
│ │ │baza │ │ │
│ │ │cunoştinţelor│ │ │
│ │ │privind │ │ │
│ │ │componenţa │ │ │
│ │ │optimă a │ │ │
│ │ │echipei (din │ │ │
│ │ │alte │ │ │
│ │ │exemple), │ │ │
│ │Sunt │evaluatorul │ │ │
│ │instituţii │ar trebui să │ │ │
│1.2.│adecvate │obţină scor 4│ │ │
│ │reprezentate │pentru o │ │ │
│ │în echipă? │echipă │ │ │
│ │ │completă; │ │ │
│ │ │scor 2 pentru│ │ │
│ │ │o echipă cu o│ │ │
│ │ │organizaţie │ │ │
│ │ │cheie lipsă; │ │ │
│ │ │scor 0 pentru│ │ │
│ │ │o echipă din │ │ │
│ │ │care lipsesc │ │ │
│ │ │două sau mai │ │ │
│ │ │multe │ │ │
│ │ │organizaţii │ │ │
│ │ │cheie. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Echipa PSA ar│ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │includă pe │ │ │
│ │ │cei cu │ │ │
│ │ │autoritate în│ │ │
│ │ │chestiuni │ │ │
│ │ │legate de │ │ │
│ │ │buget şi │ │ │
│ │ │operaţiuni. O│ │ │
│ │ │echipă PSA │ │ │
│ │ │echilibrată │ │ │
│ │ │ar trebui să │ │ │
│ │ │includă şi │ │ │
│ │ │personal │ │ │
│ │ │tehnic. Scor │ │ │
│ │ │4 pentru o │ │ │
│ │ │echipă bine │ │ │
│ │ │echilibrată, │ │ │
│ │Echipa │cu personal │ │ │
│ │include │tehnic şi de │ │ │
│ │persoane cu │management; │ │ │
│ │autoritatea │scor 2 pentru│ │ │
│1.3.│de a │o echipă cu o│ │ │
│ │implementa │poziţie cheie│ │ │
│ │PSA, precum │/specialitate│ │ │
│ │şi personal │lipsă (de │ │ │
│ │tehnic? │exemplu, fără│ │ │
│ │ │personal │ │ │
│ │ │tehnic sau │ │ │
│ │ │fără │ │ │
│ │ │manageri); │ │ │
│ │ │scor 0 pentru│ │ │
│ │ │o echipă cu │ │ │
│ │ │două sau mai │ │ │
│ │ │multe poziţii│ │ │
│ │ │cheie/ │ │ │
│ │ │specialitate │ │ │
│ │ │lipsă. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Existenţa │ │ │
│ │ │proceselor │ │ │
│ │ │verbale de │ │ │
│ │ │întâlnire, cu│ │ │
│ │ │frecvenţa │ │ │
│ │ │indicată în │ │ │
│ │ │PSA. │ │ │
│ │ │Evaluatorul │ │ │
│ │ │ar trebui să │ │ │
│ │ │examineze │ │ │
│ │ │aceste │ │ │
│ │ │înregistrări │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │perioada de │ │ │
│ │ │evaluare (sau│ │ │
│ │ │pentru o │ │ │
│ │ │perioadă de │ │ │
│ │ │cel puţin un │ │ │
│ │ │an). │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │ │numai dacă │ │ │
│ │ │frecvenţa │ │ │
│ │ │ţintă este │ │ │
│ │ │documentată │ │ │
│ │Există dovezi│în PSA şi │ │ │
│ │că au avut │există dovezi│ │ │
│ │loc întâlniri│că │ │ │
│1.4.│regulate ale │întâlnirile │ │ │
│ │echipei şi au│au loc la │ │ │
│ │fost acestea │această │ │ │
│ │înregistrate?│frecvenţă; │ │ │
│ │ │scor 2 dacă │ │ │
│ │ │există dovezi│ │ │
│ │ │parţiale că │ │ │
│ │ │întâlnirile │ │ │
│ │ │au loc cel │ │ │
│ │ │puţin o dată │ │ │
│ │ │la şase luni │ │ │
│ │ │(sau la │ │ │
│ │ │frecvenţa │ │ │
│ │ │ţintă în │ │ │
│ │ │PSA); scor 0 │ │ │
│ │ │dacă nu │ │ │
│ │ │există dovezi│ │ │
│ │ │ale │ │ │
│ │ │întâlnirilor │ │ │
│ │ │regulate ale │ │ │
│ │ │echipei PSA. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
└────┴─────────────┴─────────────┴─────┴───────────┘
2. Descrierea sistemului Obiectiv: descrierea în detaliu a sistemului de alimentare cu apă pentru a demonstra înţelegerea completă a sistemului şi pentru a informa evaluarea riscurilor.
┌──────────────────┬─────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi │ │ │
│ │pentru │Scor │Comentariu/│
│Întrebare │evaluator şi │(0-4)│justificare│
│ │îndrumări de │ │ │
│ │punctare │ │ │
├────┬─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │PSA ar trebui│ │ │
│ │ │să indice cum│ │ │
│ │ │va fi │ │ │
│ │ │utilizată │ │ │
│ │ │alimentarea │ │ │
│ │ │cu apă (de │ │ │
│ │ │exemplu, │ │ │
│ │ │direct, după │ │ │
│ │ │tratare etc.)│ │ │
│ │ │şi numărul de│ │ │
│ │ │utilizatori. │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │ │dacă atât │ │ │
│ │ │utilizatorii │ │ │
│ │ │vizaţi, cât │ │ │
│ │ │şi │ │ │
│ │ │utilizările │ │ │
│ │ │alimentării │ │ │
│ │Sunt definiţi│cu apă sunt │ │ │
│ │utilizatorii/│clar definite│ │ │
│2.1.│utilizările │în PSA; scor │ │ │
│ │vizate ale │2 dacă │ │ │
│ │alimentării │lipsesc │ │ │
│ │cu apă? │utilizatorii │ │ │
│ │ │sau │ │ │
│ │ │utilizările │ │ │
│ │ │vizate; scor │ │ │
│ │ │0 dacă ambele│ │ │
│ │ │lipsesc. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”, de │ │ │
│ │ │exemplu │ │ │
│ │ │definiţii │ │ │
│ │ │incluse, dar │ │ │
│ │ │neclare sau │ │ │
│ │ │incomplete.) │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │PSA trebuie │ │ │
│ │ │să includă │ │ │
│ │ │standardele │ │ │
│ │ │sau ţintele │ │ │
│ │ │de calitate a│ │ │
│ │ │apei │ │ │
│ │ │relevante la │ │ │
│ │ │nivel │ │ │
│ │ │naţional pe │ │ │
│ │ │care trebuie │ │ │
│ │ │să le │ │ │
│ │ │îndeplinească│ │ │
│ │ │alimentarea │ │ │
│ │ │cu apă. O │ │ │
│ │ │referire │ │ │
│ │ │generală la │ │ │
│ │ │ghidurile OMS│ │ │
│ │ │nu este │ │ │
│ │ │suficientă. │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │ │dacă │ │ │
│ │ │standardele/ │ │ │
│ │ │ţintele sunt │ │ │
│ │Sunt descrise│pe deplin │ │ │
│ │standardele │definite în │ │ │
│ │sau │PSA (sau se │ │ │
│2.2.│obiectivele │face referire│ │ │
│ │de calitate a│la un act │ │ │
│ │apei │legislativ │ │ │
│ │potabile? │relevant); │ │ │
│ │ │nota 2 dacă │ │ │
│ │ │această │ │ │
│ │ │cerinţă este │ │ │
│ │ │parţial │ │ │
│ │ │abordată în │ │ │
│ │ │PSA; scor 0 │ │ │
│ │ │dacă nu │ │ │
│ │ │există nicio │ │ │
│ │ │referire la │ │ │
│ │ │standarde în │ │ │
│ │ │PSA. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţii │ │ │
│ │ │„între”, de │ │ │
│ │ │exemplu │ │ │
│ │ │standarde │ │ │
│ │ │incluse, dar │ │ │
│ │ │depăşite.) │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Documentarea/│ │ │
│ │ │descrierea │ │ │
│ │ │fluxului de │ │ │
│ │ │apă de la │ │ │
│ │ │captare la │ │ │
│ │ │consumator pe│ │ │
│ │ │scheme/hărţi │ │ │
│ │ │pentru a │ │ │
│ │ │confirma │ │ │
│ │ │claritatea şi│ │ │
│ │ │exactitatea. │ │ │
│ │ │Documentarea │ │ │
│ │ │eventualelor │ │ │
│ │ │modificări. │ │ │
│ │ │Nota 4 dacă │ │ │
│ │Sunt incluse │hărţile/ │ │ │
│ │hărţi şi/sau │schemele sunt│ │ │
│ │scheme clare,│detaliate, │ │ │
│ │precise şi │clare, │ │ │
│2.3.│actualizate │complete, │ │ │
│ │ale │exacte şi │ │ │
│ │întregului │actualizate; │ │ │
│ │sistem de │scor 2 dacă │ │ │
│ │apă? │este inclus, │ │ │
│ │ │dar nu este │ │ │
│ │ │complet clar,│ │ │
│ │ │complet, │ │ │
│ │ │exact sau │ │ │
│ │ │actualizat; │ │ │
│ │ │scor 0 dacă │ │ │
│ │ │nu este │ │ │
│ │ │inclus. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Ar trebui │ │ │
│ │ │furnizate │ │ │
│ │ │informaţii │ │ │
│ │ │exacte cu │ │ │
│ │ │privire la │ │ │
│ │ │instalaţiile │ │ │
│ │ │de captare, │ │ │
│ │ │tratare şi │ │ │
│ │ │stocare, │ │ │
│ │ │sistemul de │ │ │
│ │ │distribuţie │ │ │
│ │ │şi practicile│ │ │
│ │ │la nivel de │ │ │
│ │ │consumator. │ │ │
│ │ │Nota 4 dacă │ │ │
│ │ │toţi paşii │ │ │
│ │ │sunt descrişi│ │ │
│ │ │în detaliu şi│ │ │
│ │ │cu acurateţe │ │ │
│ │ │(inclusiv │ │ │
│ │ │practicile │ │ │
│ │Sunt descrişi│casnice în │ │ │
│ │toţi paşii │care sunt │ │ │
│ │majori din │necesare │ │ │
│2.4.│lanţul de │depozitarea │ │ │
│ │aprovizionare│şi/sau │ │ │
│ │cu apă? │tratarea în │ │ │
│ │ │gospodărie); │ │ │
│ │ │scor 2 dacă │ │ │
│ │ │lipseşte un │ │ │
│ │ │pas major; │ │ │
│ │ │nota 0 dacă │ │ │
│ │ │lipsesc doi │ │ │
│ │ │sau mai mulţi│ │ │
│ │ │paşi majori. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”, de │ │ │
│ │ │exemplu, │ │ │
│ │ │paşii sunt │ │ │
│ │ │incluşi, dar │ │ │
│ │ │sunt descrişi│ │ │
│ │ │inadecvat sau│ │ │
│ │ │incorect.) │ │ │
└────┴─────────────┴─────────────┴─────┴───────────┘
3. Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor Obiectiv: identificarea pericolelor/evenimentelor periculoase şi evaluarea riscurilor legate de siguranţa apei pentru a determina dacă sunt necesare îmbunătăţiri.
┌──────────────────┬──────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi pentru│ │ │
│Întrebare │evaluator şi │Scor │Comentariu/│
│ │îndrumări de │(0-4)│justificare│
│ │punctare │ │ │
├────┬─────────────┼──────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │PSA ar trebui │ │ │
│ │ │să descrie în │ │ │
│ │ │mod clar │ │ │
│ │ │metoda şi baza│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │evaluarea │ │ │
│ │ │riscului, │ │ │
│ │ │inclusiv │ │ │
│ │ │terminologia │ │ │
│ │ │şi definiţiile│ │ │
│ │ │cheie (de │ │ │
│ │ │exemplu, modul│ │ │
│ │ │în care sunt │ │ │
│ │ │definite │ │ │
│ │ │probabilitatea│ │ │
│ │ │şi │ │ │
│ │ │severitatea). │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │ │dacă │ │ │
│ │A fost │metodologia de│ │ │
│ │descrisă clar│evaluare a │ │ │
│3.1.│abordarea de │riscurilor │ │ │
│ │evaluare a │este definită │ │ │
│ │riscurilor? │în mod clar şi│ │ │
│ │ │complet în │ │ │
│ │ │PSA; scor 2 │ │ │
│ │ │dacă este │ │ │
│ │ │parţial │ │ │
│ │ │definit (de │ │ │
│ │ │exemplu, dacă │ │ │
│ │ │definiţiile │ │ │
│ │ │cheie lipsesc │ │ │
│ │ │sau sunt │ │ │
│ │ │incomplete); │ │ │
│ │ │scor 0 dacă nu│ │ │
│ │ │este definit. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţii între│ │ │
│ │ │ele.) │ │ │
├────┼─────────────┼──────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Evaluaţi dacă │ │ │
│ │ │toate │ │ │
│ │ │pericolele/ │ │ │
│ │ │evenimentele │ │ │
│ │ │periculoase │ │ │
│ │ │importante au │ │ │
│ │ │fost │ │ │
│ │ │documentate. │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │ │dacă toate │ │ │
│ │ │pericolele │ │ │
│ │ │majore au fost│ │ │
│ │ │identificate │ │ │
│ │Au fost │şi documentate│ │ │
│ │identificate │pentru fiecare│ │ │
│ │toate │pas din lanţul│ │ │
│ │pericolele │de │ │ │
│3.2.│semnificative│aprovizionare │ │ │
│ │la toate │cu apă; │ │ │
│ │etapele │scădeţi câte │ │ │
│ │majore? │un punct │ │ │
│ │ │pentru fiecare│ │ │
│ │ │pericol │ │ │
│ │ │semnificativ │ │ │
│ │ │care, în │ │ │
│ │ │estimarea │ │ │
│ │ │evaluatorului,│ │ │
│ │ │ar fi trebuit │ │ │
│ │ │să fie luat în│ │ │
│ │ │considerare/ │ │ │
│ │ │documentat şi │ │ │
│ │ │nu a fost │ │ │
│ │ │(până la un │ │ │
│ │ │scor minim de │ │ │
│ │ │0). │ │ │
├────┼─────────────┼──────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Asiguraţi-vă │ │ │
│ │ │că evaluarea │ │ │
│ │ │riscului ia în│ │ │
│ │ │considerare │ │ │
│ │ │controalele │ │ │
│ │ │care sunt deja│ │ │
│ │ │în vigoare şi │ │ │
│ │ │dacă acele │ │ │
│ │ │controale │ │ │
│ │ │existente sunt│ │ │
│ │ │sau nu │ │ │
│ │ │capabile să │ │ │
│ │ │atenueze │ │ │
│ │ │riscul. │ │ │
│ │ │(„Validarea” │ │ │
│ │ │este procesul │ │ │
│ │ │de confirmare │ │ │
│ │ │a eficacităţii│ │ │
│ │ │controalelor │ │ │
│ │ │existente şi │ │ │
│ │ │este un pas │ │ │
│ │ │important în │ │ │
│ │ │determinarea │ │ │
│ │ │dacă sunt │ │ │
│ │ │necesare │ │ │
│ │Au fost │controale │ │ │
│ │identificate │suplimentare).│ │ │
│3.3.│şi validate │Punctajul 4 │ │ │
│ │măsurile de │dacă │ │ │
│ │control │controalele │ │ │
│ │existente? │existente sunt│ │ │
│ │ │documentate şi│ │ │
│ │ │validate │ │ │
│ │ │pentru toate │ │ │
│ │ │evenimentele │ │ │
│ │ │periculoase; │ │ │
│ │ │scor 2 dacă │ │ │
│ │ │controalele │ │ │
│ │ │existente au │ │ │
│ │ │fost │ │ │
│ │ │documentate, │ │ │
│ │ │dar nu au fost│ │ │
│ │ │validate; nota│ │ │
│ │ │0 dacă │ │ │
│ │ │controalele │ │ │
│ │ │existente nu │ │ │
│ │ │au fost │ │ │
│ │ │documentate. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
├────┼─────────────┼──────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Confirmaţi că │ │ │
│ │ │evaluarea │ │ │
│ │ │riscului │ │ │
│ │ │indică o │ │ │
│ │ │înţelegere │ │ │
│ │ │clară a │ │ │
│ │ │metodologiei │ │ │
│ │ │de evaluare a │ │ │
│ │ │riscurilor şi │ │ │
│ │ │că scorul de │ │ │
│ │ │risc este │ │ │
│ │ │clar, aplicat │ │ │
│ │ │în mod │ │ │
│ │ │consecvent şi │ │ │
│ │ │logic. Nota 4 │ │ │
│ │ │dacă evaluarea│ │ │
│ │ │completă a │ │ │
│ │Au fost │riscului este │ │ │
│ │evaluate │clară, │ │ │
│ │logic şi │consecventă şi│ │ │
│ │sistematic │logică; scor 0│ │ │
│3.4.│riscurile │dacă evaluarea│ │ │
│ │pentru toate │riscului este │ │ │
│ │pericolele │semnificativ │ │ │
│ │identificate?│neclară, │ │ │
│ │ │inconsecventă │ │ │
│ │ │sau ilogică şi│ │ │
│ │ │/sau sugerează│ │ │
│ │ │că echipa PSA │ │ │
│ │ │nu are o │ │ │
│ │ │înţelegere │ │ │
│ │ │clară a │ │ │
│ │ │procesului de │ │ │
│ │ │evaluare a │ │ │
│ │ │riscurilor. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1, │ │ │
│ │ │2 şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
├────┼─────────────┼──────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Confirmaţi că │ │ │
│ │ │evaluarea │ │ │
│ │ │riscului │ │ │
│ │ │indică clar │ │ │
│ │ │care pericole │ │ │
│ │ │necesită un │ │ │
│ │ │control │ │ │
│ │ │suplimentar │ │ │
│ │ │(sau │ │ │
│ │ │îmbunătăţiri).│ │ │
│ │ │Orice │ │ │
│ │ │controale │ │ │
│ │ │suplimentare │ │ │
│ │ │necesare ar │ │ │
│ │ │trebui să fie │ │ │
│ │ │clar separate │ │ │
│ │ │de controalele│ │ │
│ │ │existente │ │ │
│ │ │documentate. │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │ │dacă nu există│ │ │
│ │ │provocări în │ │ │
│ │ │determinarea │ │ │
│ │ │pericolelor │ │ │
│ │Este clar │care necesită │ │ │
│ │care pericole│control │ │ │
│ │necesită un │suplimentar; │ │ │
│3.5.│control │nota 2 dacă │ │ │
│ │suplimentar │este oarecum │ │ │
│ │sau │neclar care │ │ │
│ │îmbunătăţire?│pericole │ │ │
│ │ │necesită mai │ │ │
│ │ │mult control │ │ │
│ │ │(de exemplu, │ │ │
│ │ │controalele │ │ │
│ │ │existente şi │ │ │
│ │ │cele propuse │ │ │
│ │ │sunt │ │ │
│ │ │amestecate); │ │ │
│ │ │nota 0 dacă nu│ │ │
│ │ │se poate │ │ │
│ │ │determina din │ │ │
│ │ │evaluarea │ │ │
│ │ │riscurilor │ │ │
│ │ │care pericole │ │ │
│ │ │necesită un │ │ │
│ │ │control │ │ │
│ │ │suplimentar. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
└────┴─────────────┴──────────────┴─────┴───────────┘
4. Plan de îmbunătăţire Obiectiv: planificarea revizuirii bazate pe nevoile şi priorităţile sistemului identificate prin procesul de evaluare a riscurilor.
┌──────────────────┬──────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi pentru│ │ │
│Întrebare │evaluator şi │Scor │Comentariu/│
│ │îndrumări de │(0-4)│justificare│
│ │punctare │ │ │
├────┬─────────────┼──────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Ar trebui să │ │ │
│ │ │existe o │ │ │
│ │ │legătură clară│ │ │
│ │ │şi directă │ │ │
│ │ │între │ │ │
│ │ │evaluarea │ │ │
│ │ │riscurilor şi │ │ │
│ │ │planul de │ │ │
│ │ │revizuire. │ │ │
│ │ │Toate │ │ │
│ │ │îmbunătăţirile│ │ │
│ │ │identificate │ │ │
│ │ │în plan ar │ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │rezulte direct│ │ │
│ │ │din procesul │ │ │
│ │ │de evaluare a │ │ │
│ │ │riscurilor. │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │ │numai dacă │ │ │
│ │ │sunt │ │ │
│ │ │îndeplinite │ │ │
│ │ │următoarele │ │ │
│ │ │două condiţii:│ │ │
│ │ │a) a fost │ │ │
│ │ │propusă o │ │ │
│ │ │îmbunătăţire │ │ │
│ │ │pentru fiecare│ │ │
│ │ │risc │ │ │
│ │ │semnificativ │ │ │
│ │A fost │care necesită │ │ │
│ │elaborat un │un control │ │ │
│ │plan de │suplimentar şi│ │ │
│ │îmbunătăţire │b) fiecare │ │ │
│ │care este în │îmbunătăţire a│ │ │
│4.1.│mod clar │planului este │ │ │
│ │legat de │legată în mod │ │ │
│ │procesul de │clar şi direct│ │ │
│ │evaluare a │de evaluarea │ │ │
│ │riscurilor? │riscului; nota│ │ │
│ │ │2 dacă │ │ │
│ │ │legătura │ │ │
│ │ │dintre │ │ │
│ │ │procesul de │ │ │
│ │ │evaluare a │ │ │
│ │ │riscurilor şi │ │ │
│ │ │planul de │ │ │
│ │ │îmbunătăţire │ │ │
│ │ │există, dar nu│ │ │
│ │ │este clară şi │ │ │
│ │ │directă; scor │ │ │
│ │ │0 dacă nu │ │ │
│ │ │există o │ │ │
│ │ │legătură clară│ │ │
│ │ │între │ │ │
│ │ │evaluarea │ │ │
│ │ │riscului şi │ │ │
│ │ │planul de │ │ │
│ │ │îmbunătăţire │ │ │
│ │ │sau dacă nu │ │ │
│ │ │există un plan│ │ │
│ │ │de │ │ │
│ │ │îmbunătăţire. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”.) │ │ │
├────┼─────────────┼──────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Planul de │ │ │
│ │ │îmbunătăţire │ │ │
│ │ │ar trebui să │ │ │
│ │ │fie specific │ │ │
│ │ │pentru a │ │ │
│ │ │facilita │ │ │
│ │ │acţiunea. │ │ │
│ │ │Notaţi câte un│ │ │
│ │ │punct pentru │ │ │
│ │ │fiecare dintre│ │ │
│ │ │următoarele │ │ │
│ │ │categorii de │ │ │
│ │ │informaţii │ │ │
│ │ │incluse în │ │ │
│ │Planul de │planul de │ │ │
│ │îmbunătăţire │îmbunătăţire │ │ │
│ │descrie │(cu condiţia │ │ │
│ │acţiunea, │să fi fost │ │ │
│4.2.│partea │furnizate │ │ │
│ │responsabilă,│informaţii │ │ │
│ │costul, sursa│semnificative │ │ │
│ │de finanţare │pentru fiecare│ │ │
│ │şi termenul │categorie): │ │ │
│ │limită? │- acţiunile │ │ │
│ │ │care trebuie │ │ │
│ │ │întreprinse; │ │ │
│ │ │- partea │ │ │
│ │ │responsabilă; │ │ │
│ │ │- costul şi/ │ │ │
│ │ │sau sursa de │ │ │
│ │ │finanţare; şi │ │ │
│ │ │- data de │ │ │
│ │ │finalizare. │ │ │
│ │ │(Dacă nu │ │ │
│ │ │există un plan│ │ │
│ │ │de │ │ │
│ │ │îmbunătăţire, │ │ │
│ │ │nota 0.) │ │ │
├────┼─────────────┼──────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Căutaţi dovezi│ │ │
│ │ │că se fac │ │ │
│ │ │îmbunătăţiri │ │ │
│ │ │conform │ │ │
│ │ │programului │ │ │
│ │ │definit. │ │ │
│ │ │Planul de │ │ │
│ │ │îmbunătăţire │ │ │
│ │ │nu este de │ │ │
│ │ │folos dacă nu │ │ │
│ │ │este │ │ │
│ │ │implementat. │ │ │
│ │ │Căutaţi dovezi│ │ │
│ │ │că planul este│ │ │
│ │ │revizuit, de │ │ │
│ │ │exemplu că │ │ │
│ │ │lucrările │ │ │
│ │ │finalizate │ │ │
│ │ │sunt marcate │ │ │
│ │ │ca finalizate │ │ │
│ │ │sau că au fost│ │ │
│ │ │definite noi │ │ │
│ │ │acţiuni pentru│ │ │
│ │ │termenele │ │ │
│ │ │depăşite. Nota│ │ │
│ │ │4 numai în │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │toate │ │ │
│ │ │lucrările sunt│ │ │
│ │ │în curs de │ │ │
│ │ │implementare │ │ │
│ │ │conform │ │ │
│ │ │descrierii din│ │ │
│ │ │grafic şi unde│ │ │
│ │Planul de │lucrările │ │ │
│ │îmbunătăţire │finalizate │ │ │
│ │este realizat│sunt marcate │ │ │
│4.3.│aşa cum este │ca finalizate │ │ │
│ │documentat şi│sau eliminate │ │ │
│ │ţinut la zi? │din programul │ │ │
│ │ │de │ │ │
│ │ │îmbunătăţire; │ │ │
│ │ │scorul 2 în │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │lucrările sunt│ │ │
│ │ │în general │ │ │
│ │ │implementate │ │ │
│ │ │aşa cum este │ │ │
│ │ │descris, dar │ │ │
│ │ │unde există │ │ │
│ │ │câteva termene│ │ │
│ │ │limită │ │ │
│ │ │depăşite sau │ │ │
│ │ │unde lucrările│ │ │
│ │ │finalizate nu │ │ │
│ │ │au fost │ │ │
│ │ │marcate; scor │ │ │
│ │ │0 în cazul în │ │ │
│ │ │care planul de│ │ │
│ │ │îmbunătăţire │ │ │
│ │ │este în │ │ │
│ │ │general │ │ │
│ │ │depăşit şi nu │ │ │
│ │ │este urmat sau│ │ │
│ │ │nu există un │ │ │
│ │ │plan de │ │ │
│ │ │îmbunătăţire. │ │ │
│ │ │Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între”). │ │ │
└────┴─────────────┴──────────────┴─────┴───────────┘
5. Monitorizare operaţională Obiectiv: descrierea monitorizării care trebuie efectuată de furnizor (inspecţii vizuale şi testarea calităţii apei)pentru a se asigura că componentele cheie ale sistemului de alimentare cu apă şi măsurile de control continuă să funcţioneze eficient.
┌──────────────────┬───────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi pentru │ │ │
│Întrebare │evaluator şi │Scor │Comentariu/│
│ │îndrumări de │(0-4)│justificare│
│ │punctare │ │ │
├────┬─────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Monitorizarea │ │ │
│ │ │operaţională │ │ │
│ │ │realizată de │ │ │
│ │ │către │ │ │
│ │ │operatortrebuie│ │ │
│ │ │să confirme │ │ │
│ │ │eficienţa │ │ │
│ │ │măsurilor de │ │ │
│ │ │control. În mod│ │ │
│ │ │ideal, planul │ │ │
│ │ │de monitorizare│ │ │
│ │ │operaţională ar│ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │includă │ │ │
│ │ │inspecţii │ │ │
│ │ │vizuale, de │ │ │
│ │ │exemplu │ │ │
│ │ │verificarea │ │ │
│ │ │gardurilor, │ │ │
│ │ │rezervoarelor │ │ │
│ │ │de stocare, │ │ │
│ │ │captărilor de │ │ │
│ │ │izvoare etc., │ │ │
│ │ │precum şi │ │ │
│ │ │testarea │ │ │
│ │ │calităţii apei │ │ │
│ │ │de către │ │ │
│ │ │furnizor. Acolo│ │ │
│ │ │unde este │ │ │
│ │ │posibil, │ │ │
│ │ │operatorul ar │ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │monitorizeze │ │ │
│ │ │calitatea apei │ │ │
│ │ │în puncte │ │ │
│ │ │critice pentru │ │ │
│ │ │a lua decizii │ │ │
│ │ │operaţionale │ │ │
│ │ │informate, de │ │ │
│ │ │exemplu │ │ │
│ │ │monitorizarea │ │ │
│ │ │apei brute, │ │ │
│ │ │sedimentate sau│ │ │
│ │A fost │filtrate. Acest│ │ │
│ │documentat un│lucru este │ │ │
│ │plan de │deosebit de │ │ │
│ │monitorizare │important în │ │ │
│ │operaţională │cazul în care │ │ │
│ │care │sunt utilizate │ │ │
│ │abordează │substanţe │ │ │
│5.1.│monitorizarea│chimice de │ │ │
│ │de rutină a │tratare. Dacă │ │ │
│ │calităţii │un plan de │ │ │
│ │apei şi │monitorizare │ │ │
│ │inspecţiile │operaţional nu │ │ │
│ │vizuale de │a fost │ │ │
│ │către │documentat │ │ │
│ │furnizor? │pentru a │ │ │
│ │ │acoperi │ │ │
│ │ │testarea │ │ │
│ │ │calităţii apei │ │ │
│ │ │şi/sau │ │ │
│ │ │inspecţiile │ │ │
│ │ │vizuale de │ │ │
│ │ │către furnizor,│ │ │
│ │ │notaţi 0. În │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │există un plan │ │ │
│ │ │documentat, │ │ │
│ │ │notaţi câte un │ │ │
│ │ │punct pentru │ │ │
│ │ │fiecare dintre │ │ │
│ │ │următoarele │ │ │
│ │ │elemente: │ │ │
│ │ │- parametri (de│ │ │
│ │ │exemplu │ │ │
│ │ │turbiditate, │ │ │
│ │ │pH, clor) şi/ │ │ │
│ │ │sau măsuri de │ │ │
│ │ │control/ │ │ │
│ │ │componente care│ │ │
│ │ │trebuie │ │ │
│ │ │monitorizate │ │ │
│ │ │(de exemplu │ │ │
│ │ │împrejmuiri, │ │ │
│ │ │perimetre de │ │ │
│ │ │siguranţă) │ │ │
│ │ │-monitorizarea │ │ │
│ │ │punctelor │ │ │
│ │ │critice şi a │ │ │
│ │ │frecvenţei │ │ │
│ │ │-partea │ │ │
│ │ │responsabilă │ │ │
│ │ │-condiţii ţintă│ │ │
│ │ │şi/sau limite │ │ │
│ │ │maxime admise │ │ │
│ │ │şi acţiuni │ │ │
│ │ │corective în │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │limitele nu │ │ │
│ │ │sunt │ │ │
│ │ │respectate. │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Existenţa │ │ │
│ │ │înregistrărilor│ │ │
│ │ │de │ │ │
│ │ │monitorizare, │ │ │
│ │ │de exemplu baza│ │ │
│ │ │de date privind│ │ │
│ │ │calitatea apei │ │ │
│ │ │şi listele de │ │ │
│ │ │verificare a │ │ │
│ │ │inspecţiei la │ │ │
│ │ │faţa locului │ │ │
│ │ │pentru perioada│ │ │
│ │ │de avizare (sau│ │ │
│ │ │pentru o │ │ │
│ │ │perioadă de cel│ │ │
│ │ │puţin un an) │ │ │
│ │ │pentru a │ │ │
│ │ │confirma că │ │ │
│ │ │monitorizarea │ │ │
│ │ │operaţională │ │ │
│ │ │este efectuată │ │ │
│ │ │de furnizor │ │ │
│ │ │conform │ │ │
│ │ │planului. Nota │ │ │
│ │ │4 numai atunci │ │ │
│ │ │când │ │ │
│ │ │înregistrările │ │ │
│ │ │complete indică│ │ │
│ │ │în mod clar │ │ │
│ │Furnizorul │conformitatea │ │ │
│ │efectuează │deplină cu │ │ │
│ │monitorizare │planul de │ │ │
│5.2.│operaţională │monitorizare; │ │ │
│ │conform │scorul 2 în │ │ │
│ │planului │cazul în care │ │ │
│ │documentat? │înregistrările │ │ │
│ │ │disponibile │ │ │
│ │ │indică │ │ │
│ │ │conformitatea │ │ │
│ │ │generală cu │ │ │
│ │ │programul, dar │ │ │
│ │ │există lacune │ │ │
│ │ │în │ │ │
│ │ │înregistrări; │ │ │
│ │ │scor 0 în cazul│ │ │
│ │ │în care nu │ │ │
│ │ │există │ │ │
│ │ │înregistrări │ │ │
│ │ │care să │ │ │
│ │ │confirme │ │ │
│ │ │conformitatea │ │ │
│ │ │cu planul de │ │ │
│ │ │monitorizare │ │ │
│ │ │sau în cazul în│ │ │
│ │ │care nu există │ │ │
│ │ │un plan de │ │ │
│ │ │monitorizare │ │ │
│ │ │operaţională. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între cele”.) │ │ │
└────┴─────────────┴───────────────┴─────┴───────────┘
6. Verificare Obiectiv: confirmarea că standardele de calitate a apei potabile sunt îndeplinite, consumatorii sunt mulţumiţi şi PSA este complet şi eficient.
┌────────────────────┬───────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi pentru │ │ │
│Întrebare │evaluator şi │Scor │Comentariu/│
│ │îndrumări de │(0-4)│justificare│
│ │punctare │ │ │
├────┬───────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Planul de │ │ │
│ │ │monitorizare de│ │ │
│ │ │audit este │ │ │
│ │ │elaborat în │ │ │
│ │ │general prin │ │ │
│ │ │colaborare │ │ │
│ │ │între │ │ │
│ │ │specialiştii │ │ │
│ │ │DSP şi │ │ │
│ │ │furnizorul de │ │ │
│ │ │apă. │ │ │
│ │ │Monitorizarea │ │ │
│ │ │de audit │ │ │
│ │ │reprezintă │ │ │
│ │ │monitorizarea │ │ │
│ │ │calităţii apei │ │ │
│ │ │necesară pentru│ │ │
│ │ │a determina │ │ │
│ │ │conformitatea │ │ │
│ │ │cu standardele │ │ │
│ │ │sau obiectivele│ │ │
│ │ │de calitate a │ │ │
│ │ │apei bazate pe │ │ │
│ │A fost │sănătate. Dacă │ │ │
│ │documentat un │planul de │ │ │
│6.1.│plan de │monitorizare de│ │ │
│ │monitorizare de│audit nu a fost│ │ │
│ │audit? │documentat, │ │ │
│ │ │notaţi 0. În │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │există un plan │ │ │
│ │ │documentat, │ │ │
│ │ │notaţi câte un │ │ │
│ │ │punct pentru │ │ │
│ │ │fiecare dintre │ │ │
│ │ │următoarele │ │ │
│ │ │elemente: │ │ │
│ │ │- parametrii │ │ │
│ │ │monitorizaţi │ │ │
│ │ │(de ex. E. │ │ │
│ │ │coli) şi limita│ │ │
│ │ │maximă admisă │ │ │
│ │ │pentru fiecare │ │ │
│ │ │parametru │ │ │
│ │ │- monitorizarea│ │ │
│ │ │punctelor │ │ │
│ │ │critice │ │ │
│ │ │- frecvenţa de │ │ │
│ │ │monitorizare │ │ │
│ │ │- partea │ │ │
│ │ │responsabilă. │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Verificaţi │ │ │
│ │ │înregistrările │ │ │
│ │ │privind │ │ │
│ │ │calitatea apei │ │ │
│ │ │pentru perioada│ │ │
│ │ │avizată (sau │ │ │
│ │ │pentru o │ │ │
│ │ │perioadă de cel│ │ │
│ │ │puţin un an) │ │ │
│ │ │pentru a │ │ │
│ │ │confirma că │ │ │
│ │ │monitorizarea │ │ │
│ │ │de audit se │ │ │
│ │ │desfăşoară │ │ │
│ │ │conform │ │ │
│ │ │planificării. │ │ │
│ │ │Nicio │ │ │
│ │ │monitorizare │ │ │
│ │ │(sau nicio │ │ │
│ │ │înregistrare) │ │ │
│ │ │poate indica o │ │ │
│ │ │comunicare │ │ │
│ │ │insuficientă │ │ │
│ │ │între │ │ │
│ │ │personalul │ │ │
│ │ │furnizorului de│ │ │
│ │ │apă şi membrii │ │ │
│ │ │din sectorul │ │ │
│ │ │sănătăţii ai │ │ │
│ │ │echipei PSA. │ │ │
│ │ │Nota 4 numai │ │ │
│ │ │atunci când │ │ │
│ │ │înregistrările │ │ │
│ │Se efectuează │complete indică│ │ │
│ │monitorizarea │în mod clar │ │ │
│6.2.│de audit │conformitatea │ │ │
│ │conform │deplină cu │ │ │
│ │planificării? │planul de │ │ │
│ │ │monitorizare; │ │ │
│ │ │scorul 2 în │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │înregistrările │ │ │
│ │ │disponibile │ │ │
│ │ │indică │ │ │
│ │ │conformitatea │ │ │
│ │ │generală cu │ │ │
│ │ │programul, dar │ │ │
│ │ │există lacune │ │ │
│ │ │în │ │ │
│ │ │înregistrări; │ │ │
│ │ │scor 0 în cazul│ │ │
│ │ │în care nu │ │ │
│ │ │există │ │ │
│ │ │înregistrări │ │ │
│ │ │care să │ │ │
│ │ │confirme │ │ │
│ │ │conformitatea │ │ │
│ │ │cu planul de │ │ │
│ │ │monitorizare │ │ │
│ │ │sau acolo unde │ │ │
│ │ │nu există un │ │ │
│ │ │plan pentru │ │ │
│ │ │monitorizarea │ │ │
│ │ │de audit. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între cele”.) │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Înregistrările │ │ │
│ │ │monitorizării │ │ │
│ │ │de audit │ │ │
│ │ │trebuie să │ │ │
│ │ │indice faptul │ │ │
│ │ │că obiectivele │ │ │
│ │ │privind │ │ │
│ │ │calitatea apei │ │ │
│ │ │sunt atinse. │ │ │
│ │ │Dacă nu, PSA nu│ │ │
│ │ │îşi atinge unul│ │ │
│ │ │dintre │ │ │
│ │ │obiectivele │ │ │
│ │ │sale │ │ │
│ │ │principale. │ │ │
│ │ │Evaluatorul ar │ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │examineze │ │ │
│ │ │înregistrările │ │ │
│ │ │disponibile │ │ │
│ │ │privind │ │ │
│ │ │calitatea apei │ │ │
│ │ │pentru perioada│ │ │
│ │ │de autorizată │ │ │
│ │ │(cel puţin un │ │ │
│ │ │an) şi să │ │ │
│ │ │calculeze │ │ │
│ │ │ratele de │ │ │
│ │ │conformitate │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │indicatorii │ │ │
│ │ │cheie de │ │ │
│ │ │calitate a │ │ │
│ │ │apei, de │ │ │
│ │ │exemplu │ │ │
│ │ │coliformii │ │ │
│ │ │fecali. Scorul │ │ │
│ │ │4 în cazul în │ │ │
│ │Sunt │care │ │ │
│ │îndeplinite │înregistrările │ │ │
│ │cerinţele │indică >95% │ │ │
│6.3.│legislative de │conformitate cu│ │ │
│ │calitate a │legislaţia; │ │ │
│ │apei? │scor 3 pentru │ │ │
│ │ │conformitate de│ │ │
│ │ │85-95%; scor 2 │ │ │
│ │ │pentru 75-85%; │ │ │
│ │ │scor 1 pentru │ │ │
│ │ │65-75%; scor 0 │ │ │
│ │ │pentru <65%. │ │ │
│ │ │(Dacă nu sunt │ │ │
│ │ │disponibile │ │ │
│ │ │înregistrări │ │ │
│ │ │privind │ │ │
│ │ │calitatea apei,│ │ │
│ │ │nota 0.) În │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │există dovezi │ │ │
│ │ │documentate ale│ │ │
│ │ │acţiunii │ │ │
│ │ │corective din │ │ │
│ │ │partea │ │ │
│ │ │furnizorului în│ │ │
│ │ │timpul │ │ │
│ │ │evenimentelor │ │ │
│ │ │neconforme, │ │ │
│ │ │evaluatorul ar │ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │adauge un punct│ │ │
│ │ │(cu un punctaj │ │ │
│ │ │maxim de 4). De│ │ │
│ │ │exemplu, │ │ │
│ │ │respectarea de │ │ │
│ │ │70% a │ │ │
│ │ │acţiunilor │ │ │
│ │ │corective │ │ │
│ │ │regulate, │ │ │
│ │ │documentate de │ │ │
│ │ │către furnizor │ │ │
│ │ │în timpul │ │ │
│ │ │evenimentelor │ │ │
│ │ │neconforme ar │ │ │
│ │ │avea 1 + 1 = 2.│ │ │
├────┼───────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │PSA ar trebui │ │ │
│ │ │să definească │ │ │
│ │ │un sistem │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │monitorizarea │ │ │
│ │ │regulată a │ │ │
│ │ │satisfacţiei │ │ │
│ │ │consumatorului,│ │ │
│ │ │de exemplu, │ │ │
│ │ │sondaje ale │ │ │
│ │ │clienţilor sau │ │ │
│ │ │jurnalele de │ │ │
│ │ │reclamaţii, iar│ │ │
│ │ │furnizorul ar │ │ │
│ │ │trebui să poată│ │ │
│ │ │furniza dovezi │ │ │
│ │ │că sistemul │ │ │
│ │ │este │ │ │
│ │ │implementat în │ │ │
│ │ │practică. Scor │ │ │
│ │ │4 dacă │ │ │
│ │ │furnizorul a │ │ │
│ │ │definit şi │ │ │
│ │ │documentat clar│ │ │
│ │ │un sistem de │ │ │
│ │ │monitorizare a │ │ │
│ │ │satisfacţiei │ │ │
│ │ │consumatorului │ │ │
│ │Are furnizorul │şi poate │ │ │
│ │un sistem │furniza dovezi │ │ │
│ │documentat şi │temeinice că │ │ │
│ │implementat │sistemul este │ │ │
│ │pentru │implementat; │ │ │
│6.4.│monitorizarea │scorul 2 în │ │ │
│ │şi │cazul în care │ │ │
│ │înregistrarea │furnizorul a │ │ │
│ │regulată a │dezvoltat şi │ │ │
│ │satisfacţiei │implementează │ │ │
│ │consumatorului?│în mod regulat │ │ │
│ │ │un sistem de │ │ │
│ │ │monitorizare a │ │ │
│ │ │satisfacţiei │ │ │
│ │ │consumatorului,│ │ │
│ │ │dar unde există│ │ │
│ │ │anumite lacune │ │ │
│ │ │în documentaţie│ │ │
│ │ │şi │ │ │
│ │ │înregistrare; │ │ │
│ │ │scor 0 în cazul│ │ │
│ │ │în care nu │ │ │
│ │ │există │ │ │
│ │ │documente sau │ │ │
│ │ │înregistrări de│ │ │
│ │ │monitorizare a │ │ │
│ │ │satisfacţiei │ │ │
│ │ │consumatorului │ │ │
│ │ │sau nu a fost │ │ │
│ │ │definit niciun │ │ │
│ │ │sistem. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între cele”.) │ │ │
├────┼───────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │PSA ar trebui │ │ │
│ │ │să definească │ │ │
│ │ │frecvenţa │ │ │
│ │ │auditurilor │ │ │
│ │ │interne, şi să │ │ │
│ │ │furnizeze │ │ │
│ │ │dovezi că │ │ │
│ │ │auditurile │ │ │
│ │ │interne sunt │ │ │
│ │ │efectuate la │ │ │
│ │ │frecvenţa │ │ │
│ │ │indicată în │ │ │
│ │ │PSA. Punctajul │ │ │
│ │ │4 numai dacă │ │ │
│ │ │frecvenţa ţintă│ │ │
│ │ │a auditului │ │ │
│ │ │intern este │ │ │
│ │ │documentată în │ │ │
│ │A fost definit │PSA şi există │ │ │
│ │şi este │dovezi că │ │ │
│ │implementat un │auditul intern │ │ │
│6.5.│plan pentru │este efectuat │ │ │
│ │auditul intern │la această │ │ │
│ │al PSA? │frecvenţă; │ │ │
│ │ │scorul 2 dacă │ │ │
│ │ │există dovezi │ │ │
│ │ │parţiale că un │ │ │
│ │ │audit intern a │ │ │
│ │ │fost efectuat │ │ │
│ │ │în timpul │ │ │
│ │ │perioadei de │ │ │
│ │ │audit; scor 0 │ │ │
│ │ │dacă nu există │ │ │
│ │ │dovezi de audit│ │ │
│ │ │intern. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între cele”.) │ │ │
└────┴───────────────┴───────────────┴─────┴───────────┘
7. Proceduri de management Obiectiv: definirea procedurilor de urmat în timpul operaţiunilor de rutină şi situaţiilor de urgenţă.
┌─────────────────┬───────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi pentru │ │ │
│Întrebare │evaluator şi │Scor │Comentariu/│
│ │îndrumări de │(0-4)│justificare│
│ │punctare │ │ │
├────┬────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │PSA ar trebui │ │ │
│ │ │să includă o │ │ │
│ │ │listă generală │ │ │
│ │ │a activităţilor│ │ │
│ │ │operaţionale │ │ │
│ │ │cheie pentru │ │ │
│ │ │care ar trebui │ │ │
│ │ │elaborate POS │ │ │
│ │ │(de exemplu, │ │ │
│ │ │spălarea în │ │ │
│ │ │contra-spălare │ │ │
│ │ │a filtrului, │ │ │
│ │ │dozarea │ │ │
│ │ │coagulantului, │ │ │
│ │ │dozarea │ │ │
│ │ │corului, │ │ │
│ │ │curăţarea │ │ │
│ │ │rezervorului de│ │ │
│ │ │stocare, │ │ │
│ │ │repararea/ │ │ │
│ │ │înlocuirea │ │ │
│ │ │conductelor, │ │ │
│ │ │calibrare │ │ │
│ │ │echipament │ │ │
│ │ │etc.). │ │ │
│ │ │Evaluatorul ar │ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │verifice lista │ │ │
│ │ │cu POS şi să │ │ │
│ │ │analizeze │ │ │
│ │ │dovezile că │ │ │
│ │ │acestea au fost│ │ │
│ │Au fost │elaborate. Nota│ │ │
│ │definite POS│4 dacă │ │ │
│7.1.│clare pentru│furnizorul a │ │ │
│ │activităţile│elaborat POS │ │ │
│ │operaţionale│clare şi │ │ │
│ │majore? │detaliate │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │majoritatea │ │ │
│ │ │activităţilor │ │ │
│ │ │operaţionale │ │ │
│ │ │cheie; scorul 2│ │ │
│ │ │în cazul în │ │ │
│ │ │care furnizorul│ │ │
│ │ │a elaborat POS │ │ │
│ │ │pentru multe │ │ │
│ │ │dintre │ │ │
│ │ │activităţile de│ │ │
│ │ │pe listă şi/sau│ │ │
│ │ │în cazul în │ │ │
│ │ │care nivelul de│ │ │
│ │ │detaliu nu este│ │ │
│ │ │suficient │ │ │
│ │ │pentru a ghida │ │ │
│ │ │personalul de │ │ │
│ │ │pe teren; scor │ │ │
│ │ │0 în cazul în │ │ │
│ │ │care există │ │ │
│ │ │puţine sau nu │ │ │
│ │ │există POS │ │ │
│ │ │detaliate. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între cele”.) │ │ │
├────┼────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Evaluatorul ar │ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │examineze în │ │ │
│ │ │detaliu un │ │ │
│ │ │număr de de │ │ │
│ │ │POS-uri alese │ │ │
│ │ │aleator ale │ │ │
│ │ │furnizorului │ │ │
│ │ │pentru a evalua│ │ │
│ │ │dacă acestea │ │ │
│ │ │sunt sau nu în │ │ │
│ │ │general exacte │ │ │
│ │ │şi actualizate.│ │ │
│ │ │În plus, │ │ │
│ │ │evaluatorul ar │ │ │
│ │ │trebui să │ │ │
│ │ │stabilească │ │ │
│ │ │dacă POS-urile │ │ │
│ │ │sunt sau nu │ │ │
│ │ │uşor accesibile│ │ │
│ │ │personalului de│ │ │
│ │ │teren pentru │ │ │
│ │ │utilizare şi │ │ │
│ │ │referinţă. │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │Sunt │dacă toate │ │ │
│ │POS-urile │POS-urile │ │ │
│ │actualizate │analizate sunt │ │ │
│7.2.│şi │actualizate şi │ │ │
│ │accesibile │uşor accesibile│ │ │
│ │personalului│personalului │ │ │
│ │de pe teren?│relevant de pe │ │ │
│ │ │teren; nota 2 │ │ │
│ │ │dacă există │ │ │
│ │ │probleme minore│ │ │
│ │ │cu actualizarea│ │ │
│ │ │/precizia sau │ │ │
│ │ │accesibilitatea│ │ │
│ │ │POS; nota 0 │ │ │
│ │ │dacă POS-urile │ │ │
│ │ │sunt │ │ │
│ │ │semnificativ │ │ │
│ │ │depăşite, │ │ │
│ │ │inexacte sau │ │ │
│ │ │inaccesibile │ │ │
│ │ │sau dacă │ │ │
│ │ │POS-urile │ │ │
│ │ │documentate nu │ │ │
│ │ │există. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între cele”.) │ │ │
├────┼────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │PSA ar trebui │ │ │
│ │ │să includă un │ │ │
│ │ │plan documentat│ │ │
│ │ │de răspuns în │ │ │
│ │ │caz de urgenţă │ │ │
│ │ │care să descrie│ │ │
│ │ │situaţiile de │ │ │
│ │ │urgenţă legate │ │ │
│ │ │de calitatea │ │ │
│ │ │apei care ar │ │ │
│ │ │declanşa │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │
│ │ │planului, │ │ │
│ │ │precum şi │ │ │
│ │ │protocoale de │ │ │
│ │ │comunicare şi │ │ │
│ │ │informaţii de │ │ │
│ │ │contact │ │ │
│ │ │actualizate. │ │ │
│ │ │Dacă un plan de│ │ │
│ │ │răspuns în caz │ │ │
│ │ │de urgenţă nu a│ │ │
│ │ │fost │ │ │
│ │ │documentat, │ │ │
│ │ │notaţi 0. În │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │există un plan │ │ │
│ │ │documentat, │ │ │
│ │ │notaţi câte un │ │ │
│ │ │punct pentru │ │ │
│ │ │fiecare dintre │ │ │
│ │ │următoarele │ │ │
│ │ │elemente: -o │ │ │
│ │ │listă a │ │ │
│ │ │incidentelor │ │ │
│ │PSA include │sau urgenţelor │ │ │
│ │un plan │legate de │ │ │
│7.3.│actual de │calitatea apei │ │ │
│ │răspuns în │care ar │ │ │
│ │caz de │declanşa │ │ │
│ │urgenţă? │activarea │ │ │
│ │ │planului; │ │ │
│ │ │-numele, │ │ │
│ │ │funcţiile şi │ │ │
│ │ │datele de │ │ │
│ │ │contact ale │ │ │
│ │ │persoanelor din│ │ │
│ │ │unitate care │ │ │
│ │ │urmează să fie │ │ │
│ │ │notificate (nu │ │ │
│ │ │se acordă │ │ │
│ │ │niciun punct │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │informaţii de │ │ │
│ │ │contact │ │ │
│ │ │învechite); │ │ │
│ │ │-numele, │ │ │
│ │ │funcţiile şi │ │ │
│ │ │datele de │ │ │
│ │ │contact ale │ │ │
│ │ │oficialilor din│ │ │
│ │ │domeniul │ │ │
│ │ │sănătăţii care │ │ │
│ │ │urmează să fie │ │ │
│ │ │notificate (nu │ │ │
│ │ │se acordă │ │ │
│ │ │niciun punct │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │informaţii de │ │ │
│ │ │contact │ │ │
│ │ │învechite); şi │ │ │
│ │ │-planul de │ │ │
│ │ │diseminare a │ │ │
│ │ │mesajelor de │ │ │
│ │ │urgenţă către │ │ │
│ │ │consumatori. │ │ │
└────┴────────────┴───────────────┴─────┴───────────┘
8. Programe de sprijin Obiectiv: identificarea programelor care susţin indirect siguranţa apei.
┌──────────────────┬───────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi pentru │ │ │
│Întrebare │evaluator şi │Scor │Comentariu/│
│ │îndrumări de │(0-4)│justificare│
│ │punctare │ │ │
├────┬─────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │PSA ar trebui │ │ │
│ │ │să conţină o │ │ │
│ │ │listă generală │ │ │
│ │ │a programelor │ │ │
│ │ │de sprijin, │ │ │
│ │ │incluzând, în │ │ │
│ │ │general, │ │ │
│ │ │aspecte de │ │ │
│ │ │formarea │ │ │
│ │ │operatorilor şi│ │ │
│ │ │educaţia │ │ │
│ │ │consumatorilor.│ │ │
│ │ │Nota 4 dacă │ │ │
│ │ │furnizorul a │ │ │
│ │ │definit în mod │ │ │
│ │ │clar toate │ │ │
│ │ │programele de │ │ │
│ │ │sprijin │ │ │
│ │ │relevante, │ │ │
│ │ │inclusiv │ │ │
│ │ │detaliile de │ │ │
│ │Au fost │implementare; │ │ │
│ │definite clar│scorul 2 în │ │ │
│8.1.│programele de│cazul în care │ │ │
│ │sprijin │furnizorul a │ │ │
│ │adecvate? │definit vag │ │ │
│ │ │toate │ │ │
│ │ │programele de │ │ │
│ │ │sprijin │ │ │
│ │ │relevante sau a│ │ │
│ │ │definit în mod │ │ │
│ │ │clar doar unele│ │ │
│ │ │dintre │ │ │
│ │ │programele de │ │ │
│ │ │sprijin cheie; │ │ │
│ │ │scor 0 unde │ │ │
│ │ │sunt definite │ │ │
│ │ │puţine sau │ │ │
│ │ │deloc programe │ │ │
│ │ │de sprijin. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între cele”.) │ │ │
├────┼─────────────┼───────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Operatorul ar │ │ │
│ │ │trebui să poată│ │ │
│ │ │furniza dovezi │ │ │
│ │ │că programele │ │ │
│ │ │de sprijin sunt│ │ │
│ │ │implementate │ │ │
│ │ │aşa cum este │ │ │
│ │ │descris în PSA.│ │ │
│ │ │Examinaţi │ │ │
│ │ │înregistrările │ │ │
│ │ │relevante │ │ │
│ │ │pentru a │ │ │
│ │ │confirma. │ │ │
│ │ │Punctajul 4 în │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │înregistrările │ │ │
│ │ │indică faptul │ │ │
│ │ │că programele │ │ │
│ │ │de sprijin se │ │ │
│ │ │desfăşoară │ │ │
│ │ │conform │ │ │
│ │ │planificării; │ │ │
│ │ │scorul 2 în │ │ │
│ │ │cazul în care │ │ │
│ │ │înregistrările │ │ │
│ │Programele de│disponibile │ │ │
│ │sprijin sunt │indică că │ │ │
│8.2.│implementate │programele de │ │ │
│ │conform │sprijin sunt │ │ │
│ │planificării?│derulate într-o│ │ │
│ │ │oarecare │ │ │
│ │ │măsură, dar │ │ │
│ │ │unde există │ │ │
│ │ │lacune în │ │ │
│ │ │înregistrări │ │ │
│ │ │sau unele │ │ │
│ │ │abateri de la │ │ │
│ │ │planul de │ │ │
│ │ │implementare; │ │ │
│ │ │scor 0 în cazul│ │ │
│ │ │în care nu │ │ │
│ │ │există │ │ │
│ │ │înregistrări │ │ │
│ │ │care să │ │ │
│ │ │confirme │ │ │
│ │ │implementarea │ │ │
│ │ │programelor de │ │ │
│ │ │sprijin. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 şi│ │ │
│ │ │3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între cele”.) │ │ │
└────┴─────────────┴───────────────┴─────┴───────────┘
9. Actualizare şi revizuire Obiectiv: PSA actualizat şi revizuit periodic.
┌──────────────────┬─────────────┬─────┬───────────┐
│ │Sfaturi │ │ │
│ │pentru │Scor │Comentariu/│
│Întrebare │evaluator şi │(0-4)│justificare│
│ │îndrumări de │ │ │
│ │punctare │ │ │
├────┬─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Revizuirea │ │ │
│ │ │regulată a │ │ │
│ │ │PSA este │ │ │
│ │ │esenţială │ │ │
│ │ │pentru a ne │ │ │
│ │ │asigura că │ │ │
│ │ │PSA rămâne │ │ │
│ │ │relevant şi │ │ │
│ │ │ghidează │ │ │
│ │ │operaţiunile │ │ │
│ │ │de zi cu zi. │ │ │
│ │ │Revizuirea │ │ │
│ │ │PSA după o │ │ │
│ │ │urgenţă sau │ │ │
│ │ │un incident │ │ │
│ │ │este, de │ │ │
│ │ │asemenea, │ │ │
│ │Este definit │importantă. │ │ │
│ │un program │Punctajul 4 │ │ │
│9.1.│pentru │dacă PSA │ │ │
│ │revizuirea │include un │ │ │
│ │periodică a │program clar │ │ │
│ │PSA? │definit de │ │ │
│ │ │revizuire; │ │ │
│ │ │scor 0 în │ │ │
│ │ │cazul în care│ │ │
│ │ │un program │ │ │
│ │ │regulat de │ │ │
│ │ │revizuire nu │ │ │
│ │ │este definit │ │ │
│ │ │în PSA. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1,│ │ │
│ │ │2 şi 3 pot fi│ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între │ │ │
│ │ │cele”.) │ │ │
├────┼─────────────┼─────────────┼─────┼───────────┤
│ │ │Documentarea │ │ │
│ │ │faptului că │ │ │
│ │ │PSA este │ │ │
│ │ │revizuit │ │ │
│ │ │conform │ │ │
│ │ │programului │ │ │
│ │ │de revizuire │ │ │
│ │ │definit, de │ │ │
│ │ │exemplu, │ │ │
│ │ │procesele │ │ │
│ │ │verbale de la│ │ │
│ │ │întâlnirile │ │ │
│ │ │de revizuire │ │ │
│ │ │şi/sau │ │ │
│ │ │versiunile │ │ │
│ │ │vechi/ │ │ │
│ │ │actualizate │ │ │
│ │ │ale PSA. │ │ │
│ │ │Punctajul 4 │ │ │
│ │ │numai dacă │ │ │
│ │ │frecvenţa │ │ │
│ │ │ţintă este │ │ │
│ │ │documentată │ │ │
│ │ │în PSA şi │ │ │
│ │Este PSA │există dovezi│ │ │
│ │actualizat şi│că este │ │ │
│9.2.│revizuit │revizuit la │ │ │
│ │conform │această │ │ │
│ │planificării?│frecvenţă; │ │ │
│ │ │scor 2 dacă │ │ │
│ │ │există dovezi│ │ │
│ │ │parţiale că │ │ │
│ │ │PSA este │ │ │
│ │ │revizuit cel │ │ │
│ │ │puţin anual │ │ │
│ │ │(sau la │ │ │
│ │ │frecvenţa │ │ │
│ │ │specificată │ │ │
│ │ │în PSA); scor│ │ │
│ │ │0 dacă nu │ │ │
│ │ │există dovezi│ │ │
│ │ │de revizuire │ │ │
│ │ │regulată a │ │ │
│ │ │PSA. │ │ │
│ │ │(Scorurile 1 │ │ │
│ │ │şi 3 pot fi │ │ │
│ │ │atribuite la │ │ │
│ │ │discreţia │ │ │
│ │ │evaluatorului│ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │situaţiile │ │ │
│ │ │„între │ │ │
│ │ │cele”.) │ │ │
└────┴─────────────┴─────────────┴─────┴───────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────┐
│Fişa rezumat de evaluare │
├─────────────┬────────────────┬──────────┬──────────┤
│ │Sfaturi pentru │Scor de la│Evaluare │
│ │evaluator şi │evaluarea │calitativă│
│ │îndrumări de │anterioară│actuală │
│ │punctare │(n/a │(excelent,│
│ ├───────┬────────┤pentru │bun, sub │
│ │Puncte │Puncte │evaluarea │medie │
│ │primite│posibile│iniţială) │etc.) │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│1. Echipa WSP│ │16 │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│2. Descrierea│ │16 │ │ │
│sistemului │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│3. │ │ │ │ │
│Identificarea│ │ │ │ │
│pericolului │ │20 │ │ │
│şi evaluarea │ │ │ │ │
│riscurilor │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│4. Plan de │ │12 │ │ │
│îmbunătăţire │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│5. │ │ │ │ │
│Monitorizare │ │8 │ │ │
│operaţională │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│6. Verificare│ │20 │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│7. Proceduri │ │12 │ │ │
│de management│ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│8. Programe │ │8 │ │ │
│de sprijin │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│9. Revizuire │ │8 │ │ │
│şi revizuire │ │ │ │ │
├─────────────┼───────┼────────┼──────────┼──────────┤
│Scorul total │ │120 │ │ │
└─────────────┴───────┴────────┴──────────┴──────────┘
Formular de evaluare a planului de siguranţă a apei pentru zonele de aprovizionare centralizata de mici dimensiuni, care aprovizionează sub 5.000 de consumatori sau în care se furnizează sub 1.000 mc de apă potabilă /zi. Scopul acestui formular este de a ghida evaluarea unui PSA pentru un sistem mic de alimentare cu apă, indiferent dacă este gestionat de o comunitate, de administraţia locală sau de o instituţie (şcoală sau unitate de sănătate). Conţinutul tabelului de evaluare: ● Coloana A - aspecte/module care trebuie urmărite în evaluarea PSA ● Coloana B - ce să cauţi Aceste întrebări sunt de luat în considerare în timp ce evaluaţi punctele forte ale PSA şi oportunităţile de îmbunătăţire. Ori de câte ori este posibil, ar trebui să căutaţi dovezi legate de diferitele activităţi pentru a fi sigur că înţelegeţi pe deplin situaţia. ● Coloana C - observaţiile evaluatorului Pentru fiecare aspect, ar trebui să înregistraţi punctele forte ale PSA, deficienţele şi oportunităţile de îmbunătăţire. Este important să se ofere un feedback echilibrat care să reflecte contextul local şi fezabilitatea îmbunătăţirilor. ● Coloana D - acţiuni de urmărire convenite pentru îmbunătăţire Pentru fiecare aspect PSA ar trebui să revizuit conform oportunităţilor de îmbunătăţire notate. Apoi, ar trebui să stabiliţi acţiunile de urmărire adecvate şi să înregistraţi recomandările. Raportarea constatărilor evaluării: este important să furnizaţi echipei PSA un rezumat scris al constatărilor evaluării, indicând data evaluării, impresiile generale, descoperirile cheie şi acordurile pentru follow-up. Ar putea fi potrivit să introduceţi rezumatul într-un registru de evaluări, astfel încât înregistrarea să fie uşor disponibilă.
┌──────────────────────────────────────┐
│Date generale │
├─────────────────┬────────────────────┤
│Numele │ │
│localităţii şi │ │
│coordonatele │ │
│geografice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Numărul de │ │
│persoane care │ │
│utilizează │ │
│alimentarea cu │ │
│apă │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Bifaţi toate │
│ │casetele care se │
│ │aplică: │
│ │[ ] Sursă punctuală.│
│ │Vă rugăm să │
│ │specificaţi (de │
│ │exemplu, izvor, puţ │
│ │forat): │
│ │[ ] Alimentare cu │
│ │apă prin conducte. │
│ │Vă rugăm să │
│ │specificaţi sursa │
│ │(de exemplu, râu, │
│ │izvor, fântână): │
│ │[ ] Pompare │
│ │motorizată │
│Tipul de │[ ] Cu dezinfecţie. │
│alimentare cu apă│Vă rugăm să │
│ │specificaţi (de │
│ │exemplu, clorinare, │
│ │lumină UV): │
│ │[ ] Cu alt │
│ │tratament. Vă rugăm │
│ │să specificaţi (de │
│ │ex. sedimentare, │
│ │filtrare): │
│ │[ ] Cu rezervor(e) │
│ │central(e) de │
│ │stocare a apei │
│ │[ ] Robinete: │
│ │Număr de robinete │
│ │publice: │
│ │Număr de robinete │
│ │private: │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │[ ] Gestionat în │
│ │comunitate (de │
│ │exemplu, de către │
│ │grupul de │
│Tip de management│utilizatori de apă) │
│al alimentării cu│[ ] Gestionat de │
│apă │administraţia locală│
│ │/municipalitate │
│ │[ ] Fără entitate de│
│ │management │
│ │[ ] Altele. Vă rugăm│
│ │să specificaţi: │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Anul în care a │ │
│început │ │
│implementarea PSA│ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Data evaluării │ │
│PSA │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Contactul │ │
│principal pentru │ │
│sistemul de apă │ │
│(nume, rol sau │ │
│titlu şi număr de│ │
│telefon) │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
┌─────────────┬─────────────────┬───────────────────┬────────────┐
│ │B │ │D │
│ │Ce anume să │ │Acţiuni │
│A │cauţi? │ │ulterioare │
│Aspecte/ │(criterii care │C │pentru │
│module de │trebuie luate în │Notele │îmbunătăţire│
│urmărit în │considerare de │evaluatorului │(ce ar │
│PSA │către evaluator │ │trebui │
│ │la revizuirea PSA│ │făcut, de │
│ │şi implementarea │ │când şi de │
│ │acestuia) │ │către cine) │
├─────────────┼─────────────────┼──────┬────────────┼────────────┤
│ │ │Puncte│Oportunităţi│ │
│ │ │forte │de │ │
│ │ │ │îmbunătăţire│ │
├─────────────┴─────────────────┴──────┴────────────┴────────────┤
│1. Stabilirea echipei PSA │
├─────────────┬─────────────────┬──────┬────────────┬────────────┤
│ │-Este documentată│ │ │ │
│ │apartenenţa la │ │ │ │
│ │echipă? │ │ │ │
│ │-Lista echipei │ │ │ │
│ │este actuală? │ │ │ │
│ │-Sunt toate │ │ │ │
│ │persoanele/ │ │ │ │
│ │părţile │ │ │ │
│ │responsabile │ │ │ │
│ │pentru sistemul │ │ │ │
│ │de alimentarea cu│ │ │ │
│ │apă reprezentate │ │ │ │
│ │în echipa PSA? │ │ │ │
│ │-Sunt implicate │ │ │ │
│ │organizaţiile de │ │ │ │
│ │sprijin relevante│ │ │ │
│ │(de exemplu, │ │ │ │
│ │instituţiile de │ │ │ │
│ │sănătate şi/sau │ │ │ │
│ │de mediu)? │ │ │ │
│Echipa PSA │-Echipa se │ │ │ │
│ │întâlneşte │ │ │ │
│ │regulat? Cât de │ │ │ │
│ │des? │ │ │ │
│ │-Întâlnirile │ │ │ │
│ │echipei şi │ │ │ │
│ │rezultatele sunt │ │ │ │
│ │documentate? │ │ │ │
│ │-Există dovezi că│ │ │ │
│ │PSA este un │ │ │ │
│ │proces „viu” şi │ │ │ │
│ │că echipa PSA │ │ │ │
│ │abordează │ │ │ │
│ │continuu │ │ │ │
│ │problemele legate│ │ │ │
│ │de siguranţa │ │ │ │
│ │apei? │ │ │ │
│ │-A fost echipa │ │ │ │
│ │implicată în │ │ │ │
│ │fiecare pas în │ │ │ │
│ │dezvoltarea PSA? │ │ │ │
├─────────────┼─────────────────┼──────┼────────────┼────────────┤
│ │-Echipa se │ │ │ │
│ │întâlneşte │ │ │ │
│ │regulat? Cât de │ │ │ │
│ │des? │ │ │ │
│ │-Întâlnirile │ │ │ │
│ │echipei şi │ │ │ │
│ │rezultatele sunt │ │ │ │
│ │documentate? │ │ │ │
│Care e │-Există dovezi că│ │ │ │
│frecvenţa de │PSA este un │ │ │ │
│întâlnire a │proces „viu” şi │ │ │ │
│echipei PSA? │că echipa PSA │ │ │ │
│ │abordează │ │ │ │
│ │continuu │ │ │ │
│ │problemele legate│ │ │ │
│ │de siguranţa │ │ │ │
│ │apei? │ │ │ │
│ │-A fost echipa │ │ │ │
│ │implicată în │ │ │ │
│ │fiecare pas în │ │ │ │
│ │dezvoltarea PSA? │ │ │ │
├─────────────┴─────────────────┴──────┴────────────┴────────────┤
│Descrierea sistemului de aprovizionare cu apă │
├─────────────┬─────────────────┬──────┬────────────┬────────────┤
│ │-Sunt toate │ │ │ │
│ │sursele de apă │ │ │ │
│ │folosite de │ │ │ │
│ │comunitate │ │ │ │
│ │documentate în │ │ │ │
│ │PSA şi │ │ │ │
│ │înregistrate la │ │ │ │
│ │autorităţile │ │ │ │
│Cum sunt │locale? │ │ │ │
│utilizate │-Este clar din │ │ │ │
│diferitele │PSA care surse │ │ │ │
│surse de apă │sunt folosite în │ │ │ │
│din │scop potabil şi │ │ │ │
│comunitate? │prepararea │ │ │ │
│ │alimentelor? │ │ │ │
│ │-Este clar din │ │ │ │
│ │PSA care surse │ │ │ │
│ │furnizează apă pe│ │ │ │
│ │tot parcursul │ │ │ │
│ │anului şi care │ │ │ │
│ │furnizează apă │ │ │ │
│ │doar sezonier? │ │ │ │
├─────────────┼─────────────────┼──────┼────────────┼────────────┤
│ │-Schiţa este │ │ │ │
│ │clară şi reflectă│ │ │ │
│ │condiţiile │ │ │ │
│ │actuale ale │ │ │ │
│Există o │sistemului? │ │ │ │
│schiţă a │-Sunt incluşi pe │ │ │ │
│sistemului de│schiţă toţi paşii│ │ │ │
│apă? │majori de │ │ │ │
│ │alimentare cu │ │ │ │
│ │apă? │ │ │ │
│ │-Schiţa este │ │ │ │
│ │actualizată? │ │ │ │
├─────────────┼─────────────────┼──────┼────────────┼────────────┤
│ │-PSA descrie toţi│ │ │ │
│ │paşii sistemului │ │ │ │
│ │de alimentare cu │ │ │ │
│ │apă? │ │ │ │
│ │-Ce activităţi │ │ │ │
│ │din zona de │ │ │ │
│ │captare ar putea │ │ │ │
│ │avea un impact │ │ │ │
│ │negativ asupra │ │ │ │
│ │calităţii sursei │ │ │ │
│ │de apă? Sunt │ │ │ │
│ │notate în PSA? │ │ │ │
│Ce informaţii│-Sunt înţelese şi│ │ │ │
│aveţi despre │documentate │ │ │ │
│sistemul dvs.│practicile de │ │ │ │
│de alimentare│tratare şi │ │ │ │
│cu apă? │depozitare a apei│ │ │ │
│ │(unde este │ │ │ │
│ │cazul)? │ │ │ │
│ │-Există în PSA │ │ │ │
│ │informaţii şi │ │ │ │
│ │materiale legate │ │ │ │
│ │de alimentarea cu│ │ │ │
│ │apă (de exemplu, │ │ │ │
│ │manuale tehnice, │ │ │ │
│ │proceduri │ │ │ │
│ │documentate, │ │ │ │
│ │informaţii despre│ │ │ │
│ │calitatea apei)? │ │ │ │
├─────────────┴─────────────────┴──────┴────────────┴────────────┤
│Identificarea şi evaluarea riscului, existenţa măsurilor de │
│control │
├─────────────┬─────────────────┬──────┬────────────┬────────────┤
│ │-Sunt documentate│ │ │ │
│ │evenimentele │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │
│ │pentru toate │ │ │ │
│ │părţile │ │ │ │
│ │sistemului de │ │ │ │
│ │alimentare cu │ │ │ │
│ │apă? │ │ │ │
│ │-Există cazuri │ │ │ │
│ │anterioare │ │ │ │
│ │documentate │ │ │ │
│ │consemnate în │ │ │ │
│ │PSA? (eveniment │ │ │ │
│Cum aţi │periculos │ │ │ │
│identificat │anterior, cum ar │ │ │ │
│evenimentele │fi o inundaţie │ │ │ │
│care vă │sau o conductă │ │ │ │
│ameninţă │avariată) │ │ │ │
│alimentarea │-Au fost luate în│ │ │ │
│cu apă? │considerare cele │ │ │ │
│ │mai relevante │ │ │ │
│ │evenimente │ │ │ │
│ │periculoase, │ │ │ │
│ │inclusiv cele │ │ │ │
│ │care rezultă din │ │ │ │
│ │practicile │ │ │ │
│ │necorespunzătoare│ │ │ │
│ │de salubritate │ │ │ │
│ │(defecarea în aer│ │ │ │
│ │liber, eliminarea│ │ │ │
│ │/gestionarea │ │ │ │
│ │necorespunzătoare│ │ │ │
│ │a deşeurilor │ │ │ │
│ │animale) │ │ │ │
├─────────────┼─────────────────┼──────┼────────────┼────────────┤
│ │-Au fost │ │ │ │
│ │clasificate/ │ │ │ │
│ │prioritizate │ │ │ │
│ │evenimentele │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │
│ │printr-o evaluare│ │ │ │
│ │a riscurilor? │ │ │ │
│ │-Au fost │ │ │ │
│ │identificate şi │ │ │ │
│ │luate în │ │ │ │
│ │considerare │ │ │ │
│ │măsurile de │ │ │ │
│ │control existente│ │ │ │
│ │în evaluarea │ │ │ │
│ │riscurilor? │ │ │ │
│ │-Evaluarea │ │ │ │
│ │riscului este │ │ │ │
│ │completă, │ │ │ │
│ │adecvată, logică │ │ │ │
│ │şi raţională (sau│ │ │ │
│Cum aţi decis│există concepţii │ │ │ │
│care dintre │greşite care ar │ │ │ │
│aceste │putea duce la │ │ │ │
│evenimente │prioritizare │ │ │ │
│sunt cele mai│greşită)? │ │ │ │
│importante? │-Evaluarea │ │ │ │
│ │riscurilor a luat│ │ │ │
│ │în considerare │ │ │ │
│ │tipul de pericole│ │ │ │
│ │asociate cu │ │ │ │
│ │evenimentele │ │ │ │
│ │periculoase │ │ │ │
│ │identificate (de │ │ │ │
│ │exemplu │ │ │ │
│ │microbiene, │ │ │ │
│ │chimice sau │ │ │ │
│ │fizice)? │ │ │ │
│ │-Este clar care │ │ │ │
│ │evenimente │ │ │ │
│ │periculoase sunt │ │ │ │
│ │cele mai │ │ │ │
│ │importante şi │ │ │ │
│ │necesită mai │ │ │ │
│ │multă atenţie din│ │ │ │
│ │partea echipei │ │ │ │
│ │PSA? │ │ │ │
├─────────────┴─────────────────┴──────┴────────────┴────────────┤
│Dezvoltarea şi implementarea unui plan de îmbunătăţire/revizuire│
│progresivă │
├─────────────┬─────────────────┬──────┬────────────┬────────────┤
│ │• Au fost │ │ │ │
│ │identificate │ │ │ │
│ │îmbunătăţiri │ │ │ │
│ │pentru toate │ │ │ │
│ │riscurile │ │ │ │
│ │semnificative, │ │ │ │
│ │inclusiv pentru │ │ │ │
│ │cele care │ │ │ │
│ │necesită sprijin │ │ │ │
│ │şi/sau finanţare │ │ │ │
│ │din afara │ │ │ │
│ │comunităţii? │ │ │ │
│ │• A fost │ │ │ │
│ │documentat un │ │ │ │
│ │plan de │ │ │ │
│ │îmbunătăţire? │ │ │ │
│ │• Planul descrie │ │ │ │
│ │clar ce ar trebui│ │ │ │
│ │făcut, cine ar │ │ │ │
│Ce │trebui să o facă,│ │ │ │
│îmbunătăţiri │cât va costa şi │ │ │ │
│ale │când ar trebui │ │ │ │
│sistemului │făcut? │ │ │ │
│sunt │• Susţine planul │ │ │ │
│necesare? │îmbunătăţiri │ │ │ │
│ │treptate în timp │ │ │ │
│ │care reflectă │ │ │ │
│ │resursele │ │ │ │
│ │disponibile? │ │ │ │
│ │• Planul ia în │ │ │ │
│ │considerare, de │ │ │ │
│ │asemenea, │ │ │ │
│ │îmbunătăţiri care│ │ │ │
│ │nu se referă la │ │ │ │
│ │infrastructură │ │ │ │
│ │(de exemplu, │ │ │ │
│ │monitorizare │ │ │ │
│ │îmbunătăţită, │ │ │ │
│ │întreţinere sau │ │ │ │
│ │formare pentru │ │ │ │
│ │personal)? │ │ │ │
│ │• Îmbunătăţirile │ │ │ │
│ │sunt realizate │ │ │ │
│ │conform │ │ │ │
│ │planificării? │ │ │ │
├─────────────┴─────────────────┴──────┴────────────┴────────────┤
│Monitorizarea măsurilor de control şi verificarea eficienţei PSA│
├─────────────┬─────────────────┬──────┬────────────┬────────────┤
│ │• Există personal│ │ │ │
│ │care inspectează │ │ │ │
│ │în mod regulat │ │ │ │
│ │infrastructura │ │ │ │
│ │sistemului de apă│ │ │ │
│ │(de exemplu, │ │ │ │
│ │garduri, capace │ │ │ │
│ │de fântână) şi/ │ │ │ │
│ │sau activităţi în│ │ │ │
│ │apropierea sursei│ │ │ │
│ │de apă care pot │ │ │ │
│ │avea un impact │ │ │ │
│ │negativ asupra │ │ │ │
│ │calităţii apei │ │ │ │
│ │potabile? │ │ │ │
│ │• Personalul │ │ │ │
│ │monitorizează în │ │ │ │
│ │mod regulat │ │ │ │
│ │calitatea apei │ │ │ │
│ │(de exemplu, │ │ │ │
│ │turbiditatea, │ │ │ │
│ │clorul rezidual)?│ │ │ │
│ │(monitorizare │ │ │ │
│ │operaţională) │ │ │ │
│ │• Există un plan │ │ │ │
│ │de monitorizare │ │ │ │
│Acţiuni │şi/sau inspecţie │ │ │ │
│ulterioare │documentat şi se │ │ │ │
│convenite │realizează │ │ │ │
│pentru │conform planului?│ │ │ │
│îmbunătăţire │• Planul │ │ │ │
│(ce ar trebui│abordează ceea ce│ │ │ │
│făcut, de │se va face dacă │ │ │ │
│când şi de │ceva nu este în │ │ │ │
│către cine) │regulă şi │ │ │ │
│Cum şi când │necesită │ │ │ │
│verifică │corectare? │ │ │ │
│personalul │• Sunt incluse │ │ │ │
│toate │toate măsurile de│ │ │ │
│segmentele │control │ │ │ │
│sistemului de│importante în │ │ │ │
│aprovizionare│planul de │ │ │ │
│cu apă? │monitorizare şi │ │ │ │
│Cât de des se│inspecţie? │ │ │ │
│realizează │• Monitorizarea │ │ │ │
│monitorizarea│de audit se │ │ │ │
│de audit? │realizează │ │ │ │
│ │regulat de către │ │ │ │
│ │DSP? │ │ │ │
│ │• Rezultatele │ │ │ │
│ │monitorizării de │ │ │ │
│ │audit sunt puse │ │ │ │
│ │la dispoziţia │ │ │ │
│ │echipei PSA ? │ │ │ │
│ │• Rezultatele │ │ │ │
│ │indică │ │ │ │
│ │conformitatea cu │ │ │ │
│ │legislaţia în │ │ │ │
│ │vigoare? │ │ │ │
│ │• Este documentat│ │ │ │
│ │programul de │ │ │ │
│ │monitorizare de │ │ │ │
│ │audit a calităţii│ │ │ │
│ │apei şi se │ │ │ │
│ │realizează │ │ │ │
│ │conform │ │ │ │
│ │planificării? │ │ │ │
│ │• Sunt testaţi │ │ │ │
│ │parametri │ │ │ │
│ │adecvaţi având în│ │ │ │
│ │vedere riscurile │ │ │ │
│ │identificate ale │ │ │ │
│ │amplasamentului? │ │ │ │
├─────────────┴─────────────────┴──────┴────────────┴────────────┤
│Documentarea, revizuirea şi îmbunătăţirea tuturor aspectelor │
│implementării PSA │
├─────────────┬─────────────────┬──────┬────────────┬────────────┤
│ │•Ce instrucţiuni │ │ │ │
│ │sunt disponibile │ │ │ │
│ │de urmat pentru │ │ │ │
│ │personal? │ │ │ │
│ │• Ce acţiuni sunt│ │ │ │
│ │întreprinse în │ │ │ │
│ │cazul unui │ │ │ │
│ │incident sau în │ │ │ │
│ │caz de urgenţă? │ │ │ │
│ │•Există │ │ │ │
│ │instrucţiuni │ │ │ │
│ │clare, scrise sau│ │ │ │
│ │ilustrate, pentru│ │ │ │
│ │a ghida │ │ │ │
│ │operaţiunile │ │ │ │
│ │importante sau │ │ │ │
│ │sarcinile de │ │ │ │
│ │întreţinere (de │ │ │ │
│ │exemplu, │ │ │ │
│ │curăţarea │ │ │ │
│ │rezervorului, │ │ │ │
│ │repararea │ │ │ │
│ │ţevilor, │ │ │ │
│ │clorinarea)? │ │ │ │
│ │•Sunt │ │ │ │
│ │instrucţiunile │ │ │ │
│Acţiuni │uşor disponibile │ │ │ │
│ulterioare │pentru personal? │ │ │ │
│convenite │•Personalul │ │ │ │
│pentru │aplică aceste │ │ │ │
│îmbunătăţirea│instrucţiuni în │ │ │ │
│PSA (ce ar │practică? │ │ │ │
│trebui făcut,│•Există un plan │ │ │ │
│de când şi de│în PSA care │ │ │ │
│către cine) │descrie ce │ │ │ │
│ │trebuie făcut în │ │ │ │
│ │cazul unui │ │ │ │
│ │incident sau a │ │ │ │
│ │unei urgenţe? │ │ │ │
│ │•A fost │ │ │ │
│ │documentat un │ │ │ │
│ │plan de răspuns │ │ │ │
│ │(de exemplu, │ │ │ │
│ │inclusiv │ │ │ │
│ │informaţiile de │ │ │ │
│ │contact ale DSP │ │ │ │
│ │sau un plan │ │ │ │
│ │pentru emiterea │ │ │ │
│ │unei avertizări │ │ │ │
│ │cu privire la │ │ │ │
│ │fierberea apei │ │ │ │
│ │pentru membrii │ │ │ │
│ │comunităţii)? │ │ │ │
│ │•Când a fost │ │ │ │
│ │actualizat ultima│ │ │ │
│ │dată PSA? │ │ │ │
│ │•Este PSA │ │ │ │
│ │actualizat şi │ │ │ │
│ │revizuit în mod │ │ │ │
│ │regulat? │ │ │ │
│ │•Este PSA la zi? │ │ │ │
└─────────────┴─────────────────┴──────┴────────────┴────────────┘
CAP. V BIBLIOGRAFIE 1. World Health Organization Guidelines for Drinking-Water Quality, WHO 2011, 4th edition incorporating the first and second addenda (Ed. 2022); 2. World Health Organization: Water safety plan manual. Step-by-step risk management for drinking-water suppliers. Second edition 3. Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind Calitatea apei destinate consumului uman (reformare) 4. Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 privind Calitatea apei destinate consumului uman, publicată în Monitorul Oficial în 18 ianuarie 2023, 5. Hotărârea de Guvern nr. 971/2023 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile, publicată în Monitorul Oficial în 17 octombrie 2023 6. Legea nr. 301/2015 privind stabilirea cerinţelor de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa potabilă; 7. Ordinul ministrului sănătăţii, ministrului mediului apelor şi pădurilor, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2.721/2.551/2.727/2022 privind aprobarea Cadrului general pentru planurile de siguranţă a apei, precum şi pentru stabilirea responsabilităţilor autorităţilor competente şi ale furnizorilor de apă privind întocmirea, evaluarea şi avizarea planurilor de siguranţă a apei, cu modificările şi completările ulterioare. 8. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare . 9. Manual pentru inspecţia sanitară şi monitorizarea calităţii apei în sistemele de alimentare cu apă, Gabriel Racoviţeanu, Universitatea Technică de Construcţii Bucureşti; 10. Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare 11. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 275/2012 pentru aprobarea procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piaţă a produselor, materialelor, substanţelor chimice/amestecurilor şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, cu modificările şi completările ulterioare; 12. Ordinul ministrului sănătăţii/ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 3.414/2.669/2023 privind stabilirea punctelor relevante ale lanţului de aprovizionare cu apă şi a cerinţelor de monitorizare pentru substanţele incluse pe lista de supraveghere prevăzută la art. 13 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, precum şi pentru parametrii microcistină LR, uraniu şi PFAS total şi/sau suma PFAS 13. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare 14. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare 15. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1757/2025 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea activităţii de inspecţie sanitară de stat; 16. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 6161/2024 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti 17. Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică; 18. Hotărârea de Guvern nr. 857/2011 privind Stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu modificările şi completările ulterioare; 19. SR EN 15975-2 Securitatea sistemului de aprovizionare cu apă - Ghid pentru managementul riscului şi crizelor- Partea a 2-a: Managementul riscului ------- 
