Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
GHID din 11 iulie 2011 de buna practica pentru cultivarea si recoltarea plantelor medicinale si aromatice
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 11 iulie 2011  de buna practica pentru cultivarea si recoltarea plantelor medicinale si aromatice    Twitter Facebook
Cautare document

GHID din 11 iulie 2011 de buna practica pentru cultivarea si recoltarea plantelor medicinale si aromatice

EMITENT: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 527 din 26 iulie 2011

    Plantele medicinale au fost folosite încã din cele mai vechi timpuri în lupta organismului uman cu boala. Ştiinţa modernã a demonstrat acum efectul subtil pe care acestea îl au asupra corpului.
    În cãutarea celor necesare traiului, omul a observat cã anumite plante, puse pe rãni, alinau durerea, favorizând cicatrizarea acestora, iar altele, consumate, vindecau unele boli.
    Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice este favorizatã de condiţiile pedoclimatice din ţara noastrã. Varietatea condiţiilor naturale imprimã o diversitate a speciilor, care reprezintã o sursã de material vegetal pentru medicinã şi alimentaţie.
    Ghidul de bunã practicã pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale vine în sprijinul agricultorilor, punându-le la dispoziţie principalele elemente tehnologice pentru obţinerea unor recolte de calitate şi asigurând profitabilitate.

    Introducere
    Scopul elaborãrii Ghidului de bunã practicã pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice este de a crea o structurã de bazã care sã punã în evidenţã elementele tehnologice specifice principalelor plante medicinale şi aromatice cultivate în ţara noastrã.
    Baza legislativã pentru elaborare este Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului, republicatã.
    Ghidul este structurat pe 4 capitole, care cuprind recomandãri referitoare la verigile tehnologice de urmat în scopul obţinerii unor producţii corespunzãtoare, utilizarea sa fiind voluntarã.
    Prezentul ghid a fost elaborat cu avizul Comitetului tehnic al plantelor medicinale şi aromatice şi al produselor stupului, care este organizat şi funcţioneazã potrivit prevederilor Legii nr. 491/2003, republicatã.
    Utilizarea ghidului va avea drept rezultat îmbunãtãţirea activitãţii în sectorul plantelor medicinale şi aromatice.
    Pe baza Ghidului de bunã practicã pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale elaboreazã normele tehnice de producere şi comercializare a plantelor medicinale şi aromatice.
    Pentru perioada urmãtoare, se apreciazã o creştere a suprafeţelor cultivate cu plante medicinale şi aromatice, precum şi a sortimentului de specii cultivate, având în vedere adaptabilitatea celor mai importante dintre acestea la condiţiile naturale specifice.
    Ghidul de bunã practicã pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice a fost elaborat în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Agriculturã Fundulea.

    CAP. I
    Aspecte generale privind cultivarea plantelor medicinale şi aromatice

    1.1. Generalitãţi
    Plantele medicinale şi aromatice sunt cunoscute din Antichitate, vechile civilizaţii aducându-şi contribuţia la cunoaşterea şi utilizarea unui numãr cât mai mare de specii. Paralel cu dezvoltarea chimiei, a fost posibilã şi cunoaşterea substanţelor active (principii active) din plante.
    În producţia de plante medicinale şi aromatice calitatea produselor este datã de conţinutul în principii active. Cantitatea de principii active din plantã este condiţionatã de factorii ecologici, de zonarea speciei, de tehnologia de culturã, de valoarea biologicã a cultivarului (populaţie, soi, hibrid etc.) şi, nu în ultimul rând, de modalitãţile de prelucrare primarã şi, respectiv, secundarã.
    La alegerea unei specii pentru un anumit areal de culturã se are în vedere complexitatea interacţiunii diferiţilor factori de vegetaţie, astfel încât sã se asigure un raport optim între condiţiile pedoclimatice şi cerinţele biologice ale plantelor. Se evitã astfel situaţiile în care condiţiile naturale pot determina creşterea producţiei de biomasã vegetalã în detrimentul conţinutului în principii active.
    1.2. Zonare
    Prin zonarea culturilor se înţelege stabilirea zonelor de favorabilitate ale acestora, pe baza confruntãrii condiţiilor naturale ale arealului respectiv cu cerinţele biologice ale speciilor ce urmeazã sã se cultive. Aceastã planificare are un grad înalt de dificultate, deoarece, spre deosebire de alte grupe de plante cultivate, la amplasarea în teritoriu a speciilor medicinale şi aromatice, pe lângã obţinerea unor cantitãţi maxime de masã vegetalã, trebuie avut în vedere şi nivelul ridicat al conţinutului în principii active. Sunt frecvente cazurile în care condiţiile naturale sunt favorabile producerii cantitãţii corespunzãtoare de materie primã vegetalã, dar acestea acţioneazã în detrimentul conţinutului în principii active sau al compoziţiei acestora. Astfel, se cunoaşte cã diferitele condiţii pedoclimatice nu influenţeazã conţinutul total în alcaloizi la Papaver somniferum. Temperaturile mai scãzute şi umiditatea mai accentuatã, mai ales în perioada formãrii şi maturãrii capsulelor, sunt defavorabile însã acumulãrii morfinei, în schimb, ele influenţeazã pozitiv conţinutul în codeinã. În zonele situate mai la nord, în comparaţie cu regiunile din Ucraina, s-a constatat cã procentul de ulei în frunzele de Mentha piperita este mai mare cu 12-13%. Paralel cu creşterea nivelului conţinutului în ulei sporeşte şi cel de mentol.
    Pe de altã parte, solul şi umiditatea din sol influenţeazã semnificativ producţia de herba la aceeaşi plantã; solul nisipos şi mai umed este mai indicat decât cel greu şi cu deficit în umiditate. Cu cât clima este pronunţat continentalã, la Matricaria chamomilla predominã exemplare cu habitus necorespunzãtor şi cu conţinut mai redus în azulene.
    Din cele câteva exemple, reiese cã factorii pedoclimatici au o influenţã apreciabilã asupra formãrii şi acumulãrii principiilor active, precum şi asupra creşterii şi dezvoltãrii plantelor medicinale şi aromatice.
    Nu trebuie sã se ignore însã faptul cã aceste influenţe se manifestã pe fondul însuşirilor ereditare existente în materialul cu care se lucreazã. În stadiul actual, în ţara noastrã, la elaborarea lucrãrii de zonare s-a avut în vedere plasticitatea ecologicã accentuatã a majoritãţii speciilor de plante medicinale şi aromatice şi s-au delimitat douã zone mari de cultivare, luându-se în considerare cei mai importanţi factori de vegetaţie.
    Astfel, s-au nominalizat o zonã umedã şi rãcoroasã, cu precipitaţii de 600-750 mm anual şi temperaturi medii anuale cuprinse între 7,5 şi 8,5°C (regiunile subcarpatice, depresiunile intramontane etc.), şi o zonã uscatã şi cãlduroasã, cu un regim pluviometric care variazã între 475 şi 600 mm, cel termic fiind cuprins între 10 şi 11°C (câmpiile Bãrãganului, Burnazului, Olteniei, Timişului, Moldovei şi Podişul Dobrogei). În cadrul acestor zone mari existã, bineînţeles, diferenţieri de relief, sol, luminã, microclimat, care, la rândul lor, creeazã subzone cu grade diferite de favorabilitate pentru culturile de plante medicinale şi aromatice.
    1.3. Condiţiile de climã şi sol
    Având condiţii foarte variate de climã şi sol, ţara noastrã are o florã diversificatã şi bogatã. Optimizarea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a plantelor se realizeazã în funcţie de cerinţele biologice privind temperatura, apa, lumina şi solul.
    Pentru a parcurge un ciclu de vegetaţie, o specie are nevoie de o anumitã cantitate de cãldurã, exprimatã în constanta termicã (suma temperaturilor medii zilnice mai mari de 5°C), având valori cuprinse între 900°C şi 2200°C pentru majoritatea plantelor medicinale şi aromatice.
    Cerinţele de temperaturã sunt influenţate de originea speciei, astfel încât fiecare fazã fenologicã are un optim de temperaturã ce variazã între 18°C şi 25°C, cu maxime care nu trebuie sã depãşeascã 35°C.
    În general, temperaturile moderate favorizeazã producerea de biomasã vegetalã, în timp ce temperaturile ridicate determinã acumularea de principii active, cum ar fi uleiurile esenţiale.
    Plantele medicinale şi aromatice manifestã cerinţe moderate de apã, nivelul optim realizându-se la cca. 70% din capacitatea totalã de reţinere a apei. Totuşi, în timpul proceselor de creştere şi dezvoltare a plantelor, apar unele faze critice cum ar fi germinaţia (cu precãdere la speciile cu seminţe mici şi foarte mici), fenofaza de îmbobocit-înflorit, formarea organelor subterane etc. În ceea ce priveşte factorul luminã, majoritatea plantelor medicinale şi aromatice sunt heliofile şi se caracterizeazã printr-o anumitã fotoperiodicitate, distingându-se, în acest sens, plante de zi scurtã, plante de zi lungã şi plante care nu reacţioneazã la lungimea zilei.
    Cerinţele legate de sol se referã în mod deosebit la structurã şi texturã, prin prisma faptului cã majoritatea plantelor au seminţe mici şi foarte mici şi necesitã, în primele stadii de dezvoltare, un raport favorabil între aer, apã şi substanţe nutritive.
    Proprietãţile chimice ale solului trebuie sã corespundã necesitãţilor de micro şi macroelemente. Reacţia solului, exprimatã printr-un pH neutru, asigurã cele mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare pentru majoritatea speciilor de plante medicinale. Îmbunãtãţirea compoziţiei chimice a solului prin folosirea îngrãşãmintelor şi a amendamentelor pentru corectarea reacţiei solului determinã obţinerea unei producţii de biomasã vegetalã corespunzãtoare.
    1.4. Tehnologia de cultivare
    Tehnologiile de cultivare la plantele medicinale şi aromatice sunt determinate de specie şi tipul de culturã (anualã, bienalã şi perenã), de organul de plantã recoltat (herba, frunze, flori, rãdãcini etc.) şi de zona de culturã (la speciile cu plasticitate ecologicã mare).
    1.4.1. Rotaţia
    Culturile de plante se înfiinţeazã pe terenuri cu grad redus de îmburuienare, plane sau cu expoziţie sudicã, pe care s-au realizat lucrãri agrofitotehnice specifice speciilor prãşitoare ori leguminoase.
    Asolamentul reprezintã una din cele mai importante mãsuri agrofitotehnice pentru sporirea producţiei. Revenirea pe acelaşi teren se face dupã cel puţin 4 ani (datoritã unor boli şi a îmburuienãrii specifice) pentru majoritatea speciilor de plante medicinale.
    Culturile bienale sau perene se amplaseazã în afara asolamentului, care la plantele medicinale şi aromatice trebuie sã fie mixt.
    1.4.2. Fertilizarea
    Aplicarea de îngrãşãminte determinã atât creşterea producţiei de materie primã vegetalã, cât şi ridicarea conţinutului în principii active.
    La stabilirea dozelor de îngrãşãminte se va ţine seama de aceleaşi elemente ca şi la celelalte culturi (consumul specific, recolta scontatã, gradul de aprovizionare a solului în elemente nutritive, planta premergãtoare) şi se va avea în vedere influenţa fiecãrui element fertilizant asupra producţiei de masã vegetalã şi a conţinutului în principii active.
    Îngrãşãmintele chimice cu micro sau macroelemente se utilizeazã în funcţie de agrofondul existent, de raportul elementelor specifice fiecãrei specii şi de producţia de principii active urmãritã. La culturile de plante medicinale şi aromatice, aplicarea îngrãşãmintelor chimice cu macroelemente (azot, fosfor, potasiu etc.) se face, de regulã, la intrarea în toamnã (a se vedea codul bunelor practici), la lucrãrile de bazã ale solului şi fazial în timpul perioadei de vegetaţie, prin fertilizare extraradicularã, folosind îngrãşãmintele foliare. Epoca de aplicare, modul şi doza sunt stabilite în funcţie de specie, tehnologia de cultivare, zonã, sol etc.
    Dozele orientative de îngrãşãminte chimice sunt de 40-100 kg/ha azot, 40-80 kg/ha fosfor, 30-60 kg/ha potasiu, dar acestea se vor stabili ţinând seama de elementele arãtate mai sus. Îngrãşãmintele cu fosfor şi potasiu se aplicã sub arãtura adâncã, iar cele cu azot la pregãtirea patului germinativ, în cazul plantelor anuale. La culturile bienale şi perene, azotul se aplicã atât la pregãtirea patului germinativ, cât şi la ieşirea din iarnã (a se vedea codul bunelor practici).
    Îngrãşãmintele organice (de exemplu gunoiul de grajd) trebuie sã fie bine fermentate şi se aplicã la speciile anuale. Gunoiul de grajd încorporat sub arãtura adâncã în dozã de 20-40 t/ha este bine valorificat de plantele cu perioadã lungã de vegetaţie, cum sunt culturile perene, precum şi de cele la care se recolteazã masa vegetativã.
    1.4.3. Lucrãrile solului
    Operaţiunile care se executã cu diferite maşini şi utilaje asupra solului şi sunt practicate cu scopul de a afâna, mãrunţi, nivela solul, de a încorpora îngrãşãmintele şi amendamentele şi de a combate prin metode preventive buruienile, bolile şi dãunãtorii din culturile de plante medicinale şi aromatice poartã denumirea genericã de lucrãrile solului.
    O contribuţie semnificativã a lucrãrilor solului o reprezintã faptul cã semãnatul sau, respectiv, plantatul se va face în condiţii optime, iar plantele vor gãsi condiţii bune de germinare, rãsãrire, creştere şi dezvoltare, premisele unei recolte bune şi de calitate superioarã.
    În cadrul unei tehnologii de culturã, lucrãrile solului reprezintã o verigã importantã şi, de aceea, este necesar sã fie efectuate în cele mai bune condiţii. Astfel, fermierul trebuie sã cunoascã unele particularitãţi ale terenului, tipul de sol, prezenţa buruienilor-problemã, unele caracteristici ale speciei cultivate pentru punerea la punct a metodelor de lucru, a utilajelor necesare şi a indicilor de execuţie.
    Pe terenurile în pantã, lucrãrile se vor efectua de-a curmezişul pantei. De asemenea, resturile vegetale trebuie mãrunţite foarte bine înainte de arãturã cu o grapã cu discuri, pentru a nu îngreuna efectuarea arãturii şi a celorlalte lucrãri. Lucrãrile solului trebuie sã fie efectuate pe cât posibil în intervalul de umiditate optim, pentru a avea un minimum de consumuri energetice.
    În funcţie de specia cultivatã, se executã mai multe lucrãri ale solului. Numãrul de lucrãri şi ordinea de executare a acestora definesc sistemul de lucrãri ale solului. Cea mai importantã lucrare este arãtura, care se poate efectua de obicei la 15-20 cm adâncime (pentru unele specii trebuie executatã mai adânc, la 20-30 cm).
    Lucrãrile solului trebuie sã cuprindã obligatoriu un dezmiriştit, imediat dupã recoltarea plantei premergãtoare, executat cu grapa cu discuri, pentru mãrunţirea resturilor vegetale şi a buruienilor.
    Arãtura de bazã se efectueazã vara sau toamna şi, dacã nu s-a putut realiza ori în cazul înfiinţãrii culturilor succesive, poate fi înlocuitã prin trecerea cu cultivatorul sau cu plugul fãrã cormanã, pentru a mobiliza solul pe o adâncime de 18-22 cm. Atunci când solul este prea uscat, dupã recoltarea plantei premergãtoare, în toamnã, se poate înlocui arãtura cu lucrãri cu grapa cu discuri grea. Întreţinerea arãturii şi nivelarea terenului se pot executa imediat dupã arãturã sau primãvara, concomitent cu pregãtirea patului germinativ.
    Pregãtirea patului germinativ se realizeazã chiar înainte de semãnat, pentru a nu crea condiţii de pierdere a apei din sol. Aceastã lucrare se poate face cu un combinator, pentru mãrunţirea terenului foarte bine, mai ales pentru speciile care au seminţe foarte mici (muştar alb, mãghiran, salvie, negrilicã), precum şi cu o grapã cu discuri în agregat cu o grapã cu colţi reglabili. În practica curentã este recomandat combinatorul.
    Tãvãlugitul se poate executa atunci când terenul este prea afânat înainte de semãnat sau atunci când seminţele speciei cultivate sunt prea mici şi trebuie sã se creeze condiţii optime de umiditate pentru germinaţie.
    1.4.4. Semãnatul şi plantatul
    Seminţele sau materialul de plantat trebuie sã corespundã standardelor sub aspectul germinaţiei, puritãţii, componenţei botanice, stãrii sanitare.
    Epoca de semãnat diferã de la o specie la alta. Alegerea momentului favorabil pentru înfiinţarea unei culturi depinde de specie, zonã, condiţiile agrometeorologice etc.
    Plantele medicinale se înmulţesc prin seminţe sau organe vegetative. Datoritã particularitãţilor biologice specifice şi seminţelor foarte mici ale unor plante medicinale şi aromatice este necesar sã se producã rãsad, care apoi se planteazã în câmp. Rãsadul se produce în paturi semicalde sau în straturi reci.
    Plantarea rãsadului sau a diferitelor organe vegetative folosite ca material de înmulţire se realizeazã, de obicei, în zilele noroase, dimineaţa sau seara. Udarea rãsadurilor se face conform cu metodele de irigare.
    Epoca de semãnat la plantele aromatice şi medicinale este foarte diferitã. Semãnatul direct în câmp se poate efectua primãvara, la sfârşitul verii, toamna sau în pragul iernii.
    Foarte multe specii se seamãnã primãvara timpuriu (coriandrul, macul, muştarul) sau, mai târziu, în urgenţa a II-a (anghinarea, busuiocul, cimbrul de grãdinã).
    Semãnatul la sfârşitul verii (august-septembrie) se practicã la unele plante ca angelica, muşeţelul, la care se urmãreşte formarea din toamnã a unei rozete de frunze pentru a rezista peste iarnã.
    Toamna, începând cu sfârşitul lunii septembrie şi pânã în octombrie, se planteazã levãnţica, menta, cimbrul de culturã.
    Semãnatul în pragul iernii reprezintã epoca optimã pentru multe specii de plante medicinale şi aromatice şi se executã în luna noiembrie, când temperatura medie zilnicã scade sub 5°C; în acest caz rãsãrirea are loc primãvara devreme (şerlai, degeţel, luminiţa-nopţii).
    Distanţa între rânduri la semãnat este diferitã în funcţie de specie; de exemplu, la muştar este de 12,5 cm, la chimen 50 cm, ajungând şi pânã la 100 cm la levãnţicã.
    Norma de sãmânţã depinde de densitatea necesar a se realiza, masa a 1.000 de boabe (MMB) şi de alte însuşiri de calitate ale seminţelor, respectiv puritatea şi germinaţia.
    Adâncimea de semãnat reprezintã un factor important întrucât multe plante au seminţe mici. Aceasta este cuprinsã între 0,3-5 cm.
    1.4.5. Lucrãri de îngrijire
    O primã lucrare care se executã primãvara este grãpatul şi se efectueazã la culturile ce au fost înfiinţate toamna. Distrugerea crustei şi a buruienilor, precum şi afânarea solului între rânduri se realizeazã prin praşile mecanice şi/sau manuale, iar pe rânduri prin praşile manuale.
    O lucrare dificilã şi costisitoare, specificã plantelor medicinale şi aromatice, este plivitul, care se realizeazã manual, uneori fãcându-se concomitent cu rãritul. Lucrãrile mecanice şi manuale de întreţinere se fac ori de câte ori este nevoie.
    Combaterea chimicã a buruienilor se executã numai în mod excepţional, pe terenurile cu grad ridicat de îmburuienare, folosind erbicide sistemice în doze minime recomandate.
    Aplicarea pesticidelor în general şi în special a erbicidelor în culturile de plante medicinale şi aromatice ridicã numeroase probleme legate de absorbţia substanţelor active în organele plantei, care ulterior sunt supuse procesului de prelucrare-extracţie şi în mod inevitabil de concentrare. De aceea, folosirea unor metode de combatere integratã a buruienilor în culturile de plante premergãtoare, a unor terenuri cu grad redus de îmburuienare sau a unor metode de agriculturã ecologicã reprezintã soluţii sigure şi curate de obţinere de biomasã vegetalã de plante medicinale şi aromatice.
    Irigarea culturilor este necesarã în zonele cu deficit de umiditate sau la speciile care necesitã multã apã, caz în care se va efectua concomitent cu fertilizarea. Momentele optime de udare sunt diferite în funcţie de specia cultivatã, dar şi de condiţiile climatice. Trebuie avute în vedere, cu prioritate, udãrile din lunile secetoase - aprilie, iunie sau iulie - caracteristice ţãrii noastre.
    Combaterea bolilor şi a dãunãtorilor se poate face preventiv, prin tratamente la sãmânţã şi rotaţie, şi direct în câmp. Modul de folosire a insectofungicidelor, concentraţia şi epoca de administrare depind de tipul agentului patogen, de tipul produsului folosit în combatere etc.

    CAP. II
    Elemente din tehnologia de cultivare a principalelor plante aromatice şi medicinale cultivate în România



┌──────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────────────┬────────┬─────────┬────────────────────────┬─────────────────────┐
│Denumirea speciei │ Multiplicarea │ Norma de │ Epoca de semãnat │Distanţa│Adâncimea│ Lucrãrile de îngrijire │ Momentul recoltãrii │
│ │ speciei │ sãmânţã │ sau de plantat │ dintre │ de │ │ │
│ │ │ (kg/ha) │ │rânduri │ semãnat │ │ │
│ │ │ │ │ (cm) │ (cm) │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │
├──────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────────────┴────────┴─────────┴────────────────────────┴─────────────────────┤
│Specii de la care se folosesc frunzele sau iarba (folium, herba) │
├──────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────────────┬────────┬─────────┬────────────────────────┬─────────────────────┤
│Busuioc - anualã │Seminţe │4-6 │Primãvara, a doua │50 │1,5-2 │Praşile mecanice, │Înflorirea în masã a │
│Ocimum basilicum │Semãnat direct │ │epocã - dupã │ │ │manuale │inflorescenţelor │
│ │în câmp │ │15 aprilie │ │ │Pliviri │principale şi înce- │
│ │ │ │ │ │ │ │putul înfloririi │
│ │ │ │ │ │ │ │celor secundare │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Cimbru de culturã │Seminţe, │2-4 │În pragul iernii │50 │0,5-0,8 │Praşile şi pliviri │Deschiderea primelor │
│- perenã │despãrţirea │ │Primãvara devreme │ │ │repetate │flori │
│Thymus vulgaris │tufelor, rãsad │ │Plantat rãsad │ │ │Înainte de plantare │ │
│ │160 mii fire/ha │ │iunie-iulie sau │ │ │Gesagarde 50,6 kg/ha, │ │
│ │ │ │septembrie- │ │ │în anii urmãtori, │ │
│ │ │ │octombrie │ │ │primãvara devreme │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Sunãtoare - perenã│Seminţe │3-4, în │În pragul iernii │50 │0,3-0,5 │Combaterea buruienilor │Începutul înfloririi │
│Hypericum │Semãnat direct │amestec │Primãvara, foarte │ │ │(praşile şi pliviri │- înflorire deplinã. │
│perforatum │în câmp │1:2 cu │timpuriu, seminţele│ │ │repetate) │A doua recoltare, │
│ │ │balast │se stratificã în │ │ │În anii urmãtori, │toamna │
│ │ │ │nisip şi se expun │ │ │praşila obligatorie │ │
│ │ │ │la frig 60-90 zile │ │ │dupã recoltare │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Salvie/Jaleş - │Seminţe │8-10 │În pragul iernii │62,5 │3-4 │Praşile şi pliviri │Primul an - o singurã│
│perenã │Semãnat direct │ │ │ │ │repetate, │recoltã de frunze │
│Salvia officinales│în câmp │ │ │ │ │rãrit la 10 cm │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Pelin - perenã │Seminţe │2-3 │În pragul iernii │50-62,5 │0,5 │Praşile şi pliviri │Herba - la începutul │
│Artemisia │Semãnat direct │(50-60 │ │ │ │repetate │înfloririi │
│absinthium │în câmp │plante/mý)│ │ │ │ │Pentru distilare când│
│ │ │ │ │ │ │ │50% din plante sunt │
│ │ │ │ │ │ │ │înflorite │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Coada-şoricelului │Seminţe │2-4 │August-septembrie │50-62,5 │0,5 │Praşile şi pliviri │Majoritatea florilor │
│- Achillea │Semãnat direct │ │(la intrarea în │ │ │ │sunt deschise │
│millefolium │în câmp │ │iarnã, faza de │ │ │ │ │
│ │ │ │rozetã) │ │ │ │ │
│ │ │ │În pragul iernii │ │ │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Anghinare - perenã│Seminţe │4-5 │Sfârşitul lunii │70 │3-5 │Praşile │Când frunzele sunt la│
│Cynara scolymus │Semãnat direct │ │aprilie-început de │ │ │Treflan │maturitatea tehnicã │
│ │în câmp │ │mai │ │ │Rãrit la 20-25 cm când │3-4 recoltãri pe │
│ │ │ │ │ │ │plantele au 2-3 frunze │perioada de vegetaţie│
│ │ │ │ │ │ │(7-9 plante/mý) │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Schinel - anualã │Seminţe │10 │Primãvara timpuriu │50 │2,5-3 │Praşile şi pliviri │Aplicare erbicid │
│Cnicus benedictus │Semãnat direct │ │(sau în pragul │ │ │ │înainte de semãnat │
│ │în câmp │ │iernii) │ │ │ │La începutul înflo- │
│ │ │ │ │ │ │ │ririi, douã recolte │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Mãselariţã- anualã│Seminţe │6-8 │Primãvara, foarte │50 │0,5-1 │Combaterea buruienilor │La începutul înflo- │
│sau bienalã │Semãnat direct │ │timpuriu │ │ │(praşile, pliviri) │ririi (nu se ţin în │
│Hyoscyamus niger │în câmp │ │ │ │ │Rãrirea pe rând la │grãmezi, frunzele se │
│ │ │ │ │ │ │15-20 cm │lipesc unele de │
│ │ │ │ │ │ │(50-60 plante/mý) │altele) │
│ │ │ │ │ │ │Combaterea gândacului de│ │
│ │ │ │ │ │ │Colorado şi a manei │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Pãtlaginã îngustã │Seminţe │5-6 │În pragul iernii │50 │1-1,5 │Combaterea buruienilor │În anii urmãtori, │
│- perenã │Semãnat direct │ │sau primãvara │ │ │(praşile, pliviri, │grãpare primãvara │
│Plantago │în câmp │ │foarte devreme │ │ │eventual erbicidare │Luna mai (înainte de │
│lanceolata │ │ │ │ │ │preemergentã) │apariţia tijelor │
│ │ │ │ │ │ │ │florale, se repetã de│
│ │ │ │ │ │ │ │3-4 ori în cursul │
│ │ │ │ │ │ │ │verii) │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Mentã - perenã │Pe cale vegetati-│1.000- │Octombrie sau │70 │12-15 │Distrugerea crustei şi │În faza de înflorire │
│Mentha piperita │vã, prin stoloni │-1.400 kg │primãvara, timpuriu│8-10 pe │ │a buruienilor │50-75% │
│ │ │stoloni │ │rând, │ │Plivit │ │
│ │ │ │ │maximum │ │Erbicidat primãvara │ │
│ │ │ │ │25 │ │devreme │ │
│ │ │ │ │plante/ │ │Irigare 4-6 udãri │ │
│ │ │ │ │mý │ │ │ │
├──────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────────────┴────────┴─────────┴────────────────────────┴─────────────────────┤
│Specii de la care se folosesc florile (flores) │
├──────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────────────┬────────┬─────────┬────────────────────────┬─────────────────────┤
│Muşeţel - anualã │Seminţe │3-4, în │August (cele mai │15-25 │0,3-0,5 │Combaterea buruienilor │Majoritatea inflores-│
│Matricaria │Semãnat direct │amestec │bune rezultate) │(300-350│ │(praşile sau pliviri, │cenţelor au petalele │
│chamomilla │în câmp │cu rumeguş│În pragul iernii │plante/ │ │eventual erbicidat │florilor ligulate │
│ │ │1:1 │sau primãvara, │mý) │ │înainte de semãnat şi │dispuse orizontal │
│ │ │ │timpuriu, în │ │ │primãvara, când plantele│ │
│ │ │ │funcţie de zonã │ │ │au 5-6 frunze) │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Levãnţicã - perenã│Seminţe, rãsad │ │ │ │ │Completarea golurilor │Faza de înflorire │
│Lavandula │sau pe cale vege-│ │ │ │ │Combaterea buruienilor │ │
│angustifolia │tativã, prin │ │ │ │ │Tãierea pentru formarea │ │
│ │butaşi înrãdã- │ │ │ │ │tufei │ │
│ │cinaţi │ │ │ │ │Aplicarea îngrãşãmintelor │
│ │ │ │ │ │ │Tãierea de regenerare │ │
│ │ │ │ │ │ │(dupã 7-12 ani) │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Gãlbenele - anualã│Seminţe │6-8 │Primãvara, foarte │50 pe │2-3 │Prãşit, plivit, rãrit │Iunie-octombrie (când│
│Calendula │ │ │timpuriu │rând │ │Erbicidat înainte de │s-au deschis primele │
│officinalis │ │ │ │10-15 │ │semãnat │2-3 rânduri de flori │
│ │ │ │ │ │ │ │ligulate) │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Nalbã de grãdinã -│Seminţe │6-8 │În pragul iernii │75 │0,5-2 │Combaterea buruienilor │Începând cu al doilea│
│perenã │ │ │sau primãvara │(5-7 │ │(prãşit, plivit) │an, când petalele │
│Althaea rosea │ │ │devreme │plante/ │ │Erbicidat, imediat dupã │încep sã se deschidã │
│ │ │ │ │mý) │ │semãnat │ │
│ │ │ │ │ │ │La sfârşitul perioadei │ │
│ │ │ │ │ │ │de vegetaţie se cosesc │ │
│ │ │ │ │ │ │tulpinile, solul se │ │
│ │ │ │ │ │ │afâneazã, se face o │ │
│ │ │ │ │ │ │uşoarã bilonare │ │
├──────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────────────┴────────┴─────────┴────────────────────────┴─────────────────────┤
│Specii de la care se folosesc fructele şi seminţele (fructus, semen) │
├──────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────────────┬────────┬─────────┬────────────────────────┬─────────────────────┤
│Coriandru - anualã│Seminţe │16-18 │Primãvara, cât mai │25 │3-5 │Prãşit, plivit │70-80% din fructe │
│Coriandrum sativum│ │10-12 │timpuriu │50 │ │Erbicidat primãvara │sunt coapte │
│ │ │ │ │ │ │devreme, înainte de │ │
│ │ │ │ │ │ │rãsãrirea buruienilor │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Fenicul - perenã │Seminţe │8-10 │Primãvara, foarte │62,5 │2,5-4 │Prãşit, plivit │Majoritatea umbelelor│
│Foeniculum vulgare│ │ │timpuriu │ │ │Buchetat 2-3 plante la │sunt coapte │
│ │ │ │ │ │ │buchet, distanţa între │ │
│ │ │ │ │ │ │buchete de 30-35 cm │ │
│ │ │ │ │ │ │În al doilea an, una- │ │
│ │ │ │ │ │ │douã praşile │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Chimion - bienalã │Seminţe │10-12 │Primãvara, foarte │50 │1-3 │Prãşit, plivit │35-40% din fructe │
│Carum carvi │ │ │timpuriu │(40-50 │ │Erbicidat primãvara │sunt în faza de │
│ │ │ │ │plante/ │ │devreme, înainte de │coacere în cearã │
│ │ │ │ │mý) │ │rãsãrirea buruienilor │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Anason - anualã │Seminţe │12-14 │Primãvara, cât mai │40 │2-4 │Prãşit, plivit │Maturarea deplinã a │
│Pimpinella anisum │ │ │timpuriu │12,5 sau│ │Erbicidat imediat dupã │umbelelor de ordinul │
│ │ │ │ │25 │ │semãnat │I │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Mac de grãdinã - │Seminţe │0,5-1 │Luna martie(seminţe│50-70 │3-4 │Distrugerea crustei, │Maturitatea deplinã │
│anualã │ │ │drajate sau │ │ │prãşit, plivit │(tulpinile şi │
│Papaver somniferum│ │ │amestecate cu mei, │ │ │Erbicidat înainte de │capsulele îngãlbenite│
│ │ │ │tãrâţe, rumeguş ori│ │ │semãnat │seminţele sunã în │
│ │ │ │nisip) │ │ │ │capsule) │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Muştar alb- anualã│Seminţe │15-16 │Primãvara, cât mai │12,5-25 │2-4 │Prãşit, plivit │Majoritatea fructelor│
│Sinapis alba │ │7-8 │devreme │50 │ │ │colorate în brun, │
│ │ │ │ │ │ │ │seminţele galbene │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Schinduf - anualã │Seminţe │15-20 │Primãvara foarte │37,5 │1-1,5 │ │Pãstãile încep sã se │
│Trigonella │ │ │timpuriu │ │ │ │usuce, iar seminţele │
│foenumgraecum │ │ │ │ │ │ │s-au îngãlbenit │
├──────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────────────┴────────┴─────────┴────────────────────────┴─────────────────────┤
│Specii de la care se foloseşte partea hipogee (subteranã) (rizoma, radix) │
├──────────────────┬─────────────────┬──────────┬───────────────────┬────────┬─────────┬────────────────────────┬─────────────────────┤
│Valerianã - perenã│Seminţe (eventual│3-6 │În pragul iernii │50 │0,5-2 │Praşile │Octombrie-noiembrie │
│Valeriana │producere rãsad │ │şi/sau august │ │ │Rãrit, 10-12 cm pe rând │ │
│officinalis │şi plantat) │ │ │ │ │Completarea golurilor în│ │
│ │Vegetativã (prin │ │ │ │ │cazul culturii obţinute │ │
│ │despãrţirea │ │ │ │ │prin rãsad │ │
│ │tufelor) │ │ │ │ │ │ │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Lemn dulce- perenã│Pe cale vegeta- │1.800- │ │80-100 │10-12 │Prãşit, plivit │În al treilea an sau │
│Glycyriza glabra │tivã prin stoloni│-2.000 kg │ │25-30 │ │Toamna se cosesc la │al patrulea an, şi se│
│ │(15-25 cm lungime│stoloni │ │între │ │înãlţimea de 8-10 cm, │repetã la 2-3 ani │
│ │2-3 ochi) │ │ │butaşi │ │dupã care cultura se │(pânã în anii 15-20) │
│ │Seminţe, rãsaduri│1-1,5 │ │ │ │biloneazã │Septembrie-octombrie │
│ │în straturi reci │ │ │ │ │ │sau primãvara, pânã │
│ │ │ │ │ │ │ │la pornirea plantelor│
│ │ │ │ │ │ │ │în vegetaţie │
├──────────────────┼─────────────────┼──────────┼───────────────────┼────────┼─────────┼────────────────────────┼─────────────────────┤
│Sãpunariţã- perenã│Seminţe │8-10 │În pragul iernii │50 │1-2 │Prãşit, plivit │Al doilea an, august-│
│Saponaria │ │ │ │(25-30 │ │ │septembrie │
│officinalis │ │ │ │plante/ │ │ │ │
│ │ │ │ │mý) │ │ │ │
└──────────────────┴─────────────────┴──────────┴───────────────────┴────────┴─────────┴────────────────────────┴─────────────────────┘



    CAP. III
    Recoltarea plantelor medicinale şi aromatice

    Recoltarea reprezintã prima etapã în prelucrarea primarã a produsului vegetal, prin care acesta este pregãtit pentru utilizarea în diferite ramuri ale industriei. Recoltarea în condiţii optime este determinantã pentru obţinerea materiei prime de calitate şi, în aceeaşi mãsurã, pentru un randament de prelucrare crescut.
    Deşi pare o operaţie simplã, recoltarea nu poate fi efectuatã decât de persoane cu cunoştinţe minime de botanicã, fiziologie vegetalã şi farmacognozie.
    Colectarea necorespunzãtoare a organelor vegetative, prematurã sau tardivã, uscarea neglijentã ori conservarea neadecvatã pot duce la compromiterea produsului.
    Plantele medicinale şi aromatice rezultã din culturi (a) şi din flora spontanã (b).
    Indiferent de sursã, recoltarea trebuie sã îndeplineascã, în general, aceleaşi condiţii, cu menţiunea cã la speciile recoltate din flora spontanã trebuie evitatã recoltarea excesivã, în vederea prevenirii dispariţiei biodiversitãţii.
    3.1. Recoltarea plantelor medicinale şi aromatice obţinute din culturi
    Recoltarea reprezintã momentul hotãrâtor în stabilirea volumului producţiei şi a calitãţii acesteia.
    De la plantele medicinale se recolteazã unul sau mai multe organe de la suprafaţa solului (frunze, flori, inflorescenţe, seminţe sau planta întreagã în diferite faze de vegetaţie) şi organe subterane (rizomi, rãdãcini, tuberculi, bulbi), care constituie materia primã vegetalã ce conţine principii active (uleiuri volatile, glicozizi, alcaloizi etc.). Materia primã vegetalã poartã denumirea genului şi a organului recoltat (de exemplu:
Salviae folium).
    În general, recoltarea se face pe timp frumos, mai pretenţioase din acest punct de vedere fiind speciile de la care se recolteazã florile, frunzele şi herba. În cazul organelor subterane, recoltarea nu este atât de mult influenţatã de mersul vremii.

    Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plantele medicinale şi aromatice:


┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│ Partea care se recolteazã │ Perioada recoltãrii │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Organele subterane │perioada de repaus din primãvarã şi toamnã │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Frunzele │de la apariţie şi pânã la înflorirea plantelor │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Herba │la începutul înfloritului │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Florile şi inflorescenţele │de la început pânã în toiul înfloritului │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Fructele şi seminţele │aproape de maturitatea deplinã (la cele care se│
│ │scuturã) sau la maturitate (la cele care nu se │
│ │scuturã) │
└──────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘



    Recoltarea reprezintã între 30 şi 80% din totalul lucrãrilor efectuate la o culturã în cursul perioadei de vegetaţie.
    Condiţionarea primarã, uscarea, controlul preliminar, ambalarea, precum şi modul de pãstrare influenţeazã puternic calitatea materiei prime vegetale.
    Uscarea se poate face pe cale naturalã, la soare sau la umbrã, sau pe cale artificialã. În timpul uscãrii produsul se întoarce pentru a evita decolorarea, încingerea şi deprecierea calitãţii.
    Dupã uscare, produsul se sorteazã pe calitãţi, se ambaleazã, se eticheteazã şi se pãstreazã pânã la livrare. Florile şi frunzele când sunt uscate foşnesc la atingere, iar rãdãcinile se rup cu zgomot la îndoire.

    Cantitatea de produs la mc şi durata uscãrii la umbrã a plantelor medicinale şi aromatice


┌─────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ │ │ Durata uscãrii (zile) │
│Produsul de uscat │Cantitatea (kg/mc)├────────────┬────────────────────┤
│ │ │ Vara │Primãvara sau toamna│
├─────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Flori │ 0,25-0,50 │ 3-8 │ 8-14 │
├─────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Frunze şi ierburi subţiri│ 0,50-1,0 │ 3-8 │ 10-14 │
├─────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Frunze şi ierburi groase │ 0,50-1,0 │ 10-14 │ 12-21 │
├─────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Rãdãcini subţiri │ 1-2 │ 14-21 │ 21-31 │
├─────────────────────────┼──────────────────┼────────────┼────────────────────┤
│Rãdãcini groase │ 1-2 │ 30-35 │ 35-60 │
└─────────────────────────┴──────────────────┴────────────┴────────────────────┘



    Determinarea calitãţii se face pe loturi, examinându-se (la probele ridicate) dimensiunea, culoarea, mirosul, corpuri strãine, umiditatea şi conţinutul în principii active.
    Ambalarea materiei prime vegetale se face diferenţiat, în funcţie de specie şi de organul folosit, utilizându-se saci de pânzã sau de polietilenã, lãzi, cutii de tablã etc. De regulã, în saci de pânzã se ambaleazã florile, frunzele, fructele, seminţele şi rãdãcinile. Produsele care pot fi presate (rãdãcini, rizomi, pãrţi aeriene, frunze) se taseazã cu prese de balotat, apoi se ambaleazã în pânzã de sac.
    Organele care conţin principii active mai puţin stabile (uşor degradabile la soare şi la luminã) se ambaleazã în saci de hârtie. În cutii de tablã (în interior cu strat de protecţie) se ambaleazã frunzele de degeţel pulverizate, cornul secarei etc.
    Etichetele (una vizibilã şi una în ambalaj) conţin numele şi adresa furnizorului, numele produsului (în limbile românã şi latinã), numãrul lotului, masa, termenul de garanţie, numele celui care a efectuat ambalarea şi norma internã care reglementeazã calitatea.
    Pãstrarea pânã la livrare se face în încãperi uscate şi aerisite, ferite de lumina soarelui şi de mirosuri strãine. Produsele toxice se pãstreazã în încãperi separate,
    indicându-se acest fapt prin marcaje şi inscripţii.
    3.2. Condiţii de recoltare a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontanã
    a) administrative
    1. Planificarea tehnicã: denumirea arealului de recoltare, a speciilor care urmeazã a fi recoltate, modalitãţile de colectare, capacitatea şi condiţiile de transport şi stocare, verificarea personalului implicat în proces.
    2. Obţinerea aprobãrii pentru recoltare (respectarea legislaţiei referitoare la conservarea biodiversitãţii naturale şi protecţia mediului).
    b) de execuţie
    1. Modalitãţi de recoltare:
    ● mecanizat (mai puţin frecvent în flora spontanã): cu combinã, pluguri, dislocatoare, cositori şi tocãtoare; este necesar sã existe instrucţiuni clare referitoare la curãţarea maşinilor de recoltat, întrucât puritatea speciilor recoltate este foarte importantã.
    ● manual: seceri, coase, cuţite, cazmale, piepteni speciali.
    2. Condiţiile de recoltare se referã, pe de o parte, la caracteristicile meteorologice ale perioadei în care se colecteazã plantele: vreme caldã, fãrã precipitaţii; la unele specii sunt menţionate momente optime, cum ar fi: pe rouã (petale de trandafir) şi, pe de altã parte, la fenofaza optimã (momentul de vegetaţie în care planta are cel mai bun potenţial productiv şi calitativ).
    3. Tipuri de organe ce pot fi recoltate:
    ● Mugurii (gemmae) se recolteazã primãvara, odatã cu începerea circulaţiei sevei, uneori chiar de la sfârşitul lunii februarie. Se recolteazã când sunt complet dezvoltaţi, înainte de deschidere. De exemplu: muguri de brad, de plop, nuc, coacãz etc.
    ● Scoarţa (cortex) se recolteazã primãvara, dupã începerea circulaţiei sevei, deoarece în aceastã perioadã se desprinde mai uşor. De obicei scoarţa se recolteazã de pe ramurile şi tulpinile plantelor de cel puţin 3 ani, prin incizii circulare practicate la distanţe de 20-30 cm şi apoi longitudinale. De exemplu: cruşin, salcie etc.
    ● Frunzele (folium) se recolteazã numai pe timp frumos şi uscat. În general, momentul optim se considerã a fi perioada de dinainte şi pe durata înfloririi plantei. Se urmãreşte recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, întregi, neatacate de boli şi dãunãtori şi în vegetaţie; de exemplu: pãtlaginã, podbal, pãpãdie, mentã etc.
    ● Iarba (herba) se recolteazã în special în perioada de înflorire. De la speciile anuale se colecteazã toatã partea aerianã, iar de la cele perene iarba va fi tãiatã deasupra pãrţii lignificate. De exemplu: sunãtoare, sulfinã, sovârv, rostopascã, coada-şoricelului.
    ● Florile (flores) se recolteazã la un anumit stadiu de îmbobocire, determinat în funcţie de nivelul de principii active acumulat. De exemplu: trandafir, salcâm, lavandã, soc, pãducel etc.
    ● Seminţele (semen) se recolteazã la maturitate deplinã, moment recunoscut dupã culoare şi formã. De exemplu: coriandru, castane, mãceş, dracilã etc.
    ● Rãdãcinile (radix), rizomii (rhizoma), bulbii (bulbus) şi tuberculii (tubera) se recolteazã toamna, la sfârşitul perioadei de vegetaţie, când sunt mai bogate în principii active sau primãvara, înainte de intrarea în vegetaţie. De exemplu: tãtãneasã, brusture, cicoare, lemn-dulce etc.
    4. Condiţiile de calitate se referã la:
    ● caracterizarea biomorfologicã şi botanicã a speciilor: aspect, culoare, miros, gust, descriere botanicã macro- şi microscopicã, puritate (corpuri strãine şi impuritãţi minerale);
    ● caracterizarea chimicã a produselor include determinarea cantitativã a compuşilor chimici rãspunzãtori pentru efectul terapeutic: glicozizi, alcaloizi, carotenoizi, uleiuri volatile, pigmenţi etc.;
    ● determinarea nivelului de contaminanţi (pesticide şi metale grele) din plante.
    În funcţie de destinaţia plantelor, acestea trebuie transportate în condiţii optime fie la procesator (în acest caz, materia primã este în general uscatã), fie pe piaţã, caz în care distribuţia trebuie fãcutã imediat, pentru a evita degradarea produsului.

    CAP. IV
    Specii de plante medicinale şi aromatice cultivate la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Agriculturã Fundulea


┌────┬──────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Denumirea ştiinţificã │ Denumirea popularã │
│crt.│ │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 1.│Abutilon teophrasti │Teişor, pristolnic │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 2.│Achillea argentea │(fãrã denumire în limba românã) │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 3.│Achillea milleffolium │Coada-şoricelului │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 4.│Agrimonia eupatoria │Turiţã-mare, lipici │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 5.│Ammi visnaga │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 6.│Amsonia tabernaemontana │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 7.│Anethum graveolens │Mãrar │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 8.│Antennaria dioica │Parpian, talpa-mâţei │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 9.│Anthemis tinctoria │Floare de perinã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 10.│Artemisia abrotanum │Lemnul-Domnului │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 11.│Artemisia absinthium │Pelin │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 12.│Artemisia capillaris │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 13.│Artemisia dracunculus │Tarhon │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 14.│Asclepias syriaca │Ceara-albinelor, cãlugãriţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 15.│Asparagus officinalis │Sparanghel │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 16.│Borago officinalis │Limba-mielului, alior │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 17.│Brassica juncea │Muştar vânãt │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 18.│Brassica nigra │Muştar negru │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 19.│Calendula officinalis │Gãlbenele, filimicã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 20.│Camelina sativa │Lubiţ, gãlbenuş │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 21.│Carthamus tinctorius │Şofrãnel │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 22.│Carum carvi │Chimen, chimion │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 23.│Cassia angustifolia │Siminichie, senna │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 24.│Centaurea cyanus │Albãstrele │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 25.│Chelidonium mayus │Rostopascã, negelariţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 26.│Chrysanthemum │Piretrum, floarea-raiului │
│ │cinerariaefolium │ │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 27.│Chrysanthemum corimbosum │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 28.│Cicer arietinum │Nãut │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 29.│Cichorium intybus │Cicoare │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 30.│Cnicus benedictus │Schinel │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 31.│Coreopsis gradiflora │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 32.│Coriandrum sativum │Coriandru │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 33.│Crambe abyssinica │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 34.│Crocus sativus │Şofran, brânduşã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 35.│Cynara scolymus │Anghinare │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 36.│Datura innoxia │Laur pãros │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 37.│Digitalis lanata │Degeţel lânos │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 38.│Dracocephalum moldavica │Mãtãciune │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 39.│Echinacea purpurea │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 40.│Echinops ritro │Rostogol │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 41.│Fagopyrum esculentum │Hrişcã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 42.│Foeniculum vulgare │Fenicul │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 43.│Galega officinalis │Ciumãrea, scrântitoare │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 44.│Galium verum │Sânzianã, drãgaicã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 45.│Geum urbanum │Cerenţel │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 46.│Glaucium flavum │Mac galben │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 47.│Glycyrrhiza echinata │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 48.│Glycyrrhiza glabra │Lemn-dulce │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 49.│Grindelia robusta │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 50.│Gypsophilla paniculata │Floarea-miresei, ipcãrige │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 51.│Hyoscyamus niger │Mãselariţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 52.│Hypericum perforatum │Sunãtoare │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 53.│Hyssopus officinalis │Isop │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 54.│Inula helenium │Iarbã mare, lacrimile Elenei │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 55.│Iris germanica │Stânjenel │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 56.│Iris florentina │Stânjenel │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 57.│Isatis tinctoria │Drobuşor │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 58.│Lavandula angustifolia │Lavandã, levãnţicã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 59.│Lavandula hybrida │Lavandin │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 60.│Leonurus cardiaca │Talpa-gâştei │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 61.│Lepidium sativum │Creson, hreniţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 62.│Lychnis coronaria │Coroniţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 63.│Malva glabra │Nalbã de culturã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 64.│Marrubium vulgare │Unguraş │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 65.│Matricaria chamomilla │Muşeţel, romaniţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 66.│Melilotus officinalis │Sulfinã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 67.│Melissa officinalis │Roiniţã, lãmâiţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 68.│Mentha crispa │Menta creaţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 69.│Mentha piperita │Menta bunã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 70.│Momordica charantia │Castravete amar │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 71.│Monarda didyma │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 72.│Nepeta cataria │Cãtuşnicã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 73.│Nepeta transcaucasica │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 74.│Nigella sativa │Negrilicã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 75.│Nigella damascena │Cernuşcã, chimen negru │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 76.│Ocimum basilicum │Busuioc │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 77.│Oenothera biennis │Luminiţa nopţii │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 78.│Origanum vulgare │Sovârf │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 79.│Papaver bracteatum │Mac iranian │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 80.│Papaver somniferum │Mac de grãdinã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 81.│Phacelia tanacetifolia │Facelia │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 82.│Plantago lanceolata │Pãtlaginã îngustã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 83.│Potentilla erecta │Sclipeţi │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 84.│Rheum officinalis │Revent, rubarbã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 85.│Rosa damascena │Trandafirul de ulei │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 86.│Ricinus communis │Ricin │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 87.│Rubia tinctorium │Roibã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 88.│Rumex acetosa │Mãcriş │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 89.│Ruta graveolens │Vârnanţ, rutã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 90.│Salvia officinalis │Jaleş de grãdinã, salvie │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 91.│Salvia sclarea │Şerlai, iarba-Sfântului-Ion │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 92.│Sanguisorba officinalis │Sorbestrea │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 93.│Saponaria officinalis │Sãpunariţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 94.│Satureja hortensis │Cimbru de grãdinã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 95.│Satureja montana │Cimbru de munte │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 96.│Scutellaria galericulata │Gura-lupului │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 97.│Securinega suffruticosa │ - │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 98.│Silybum marianum │Armurariu │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 99.│Sinapis alba │Muştar alb │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│100.│Solidago canadensis │Splinuţã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│101.│Symphytum officinale │Tãtãneasã, iarba-lui-Tat(in) │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│102.│Tagetes erecta │Crãiţe înalte │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│103.│Tagetes patula │Crãiţe │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│104.│Tanacetum vulgare │Vetrice │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│105.│Taraxacum officinale │Pãpãdie │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│106.│Thymus vulgaris │Cimbru de culturã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│107.│Tragopogon pratensis │Barba-caprei │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│108.│Trigonella caerulea │Molotru │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│109.│Trigonella foenum-graecum │Schinduf │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│110.│Urtica dioica │Urzicã │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│111.│Valeriana officinalis │Valerianã, odolean │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│112.│Vinca minor │Saschiu │
└────┴──────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



    Bibliografie


┌────┬──────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│ 1.│Crãciun F., Bojor O., │Farmacia naturii, Editura Ceres, │
│ │Alexan O. │Bucureşti, 1976-1977 │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 2.│Mohan Gh. │Atlasul plantelor medicinale, │
│ │ │Editura Corint, Bucureşti, 2006 │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 3.│Pãun E., Mihalea A., │Tratat de plante medicinale şi │
│ │Dumitrescu Anela, Verzea │aromatice cultivate, vol. I, 1986, │
│ │Maria, Coşocariu O. │Editura Academiei Republicii │
│ │ │Socialiste România, Bucureşti │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 4.│Roman Gh., Axinte M., │Fitotehnie, Editura "Ion Ionescu de │
│ │Borcean I., Muntean L. │la Brad", 2006, Iaşi │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 5.│Roman Gh., Maria Toader, │Cultivarea plantelor medicinale şi │
│ │Lenuţa Epure, Ion V., │aromatice în condiţiile agriculturii│
│ │Bãşa A. │ecologice, Editura Ceres, 2009, │
│ │ │Bucureşti │
├────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 6.│* * *, Staţiunea de │Tehnologii de culturã la plantele │
│ │Cercetãri Fundulea │medicinale şi aromatice, Editura │
│ │ │Orizonturi, 2001 │
└────┴──────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



                                   -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016