Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID DE PRACTICĂ MEDICALĂ din 23 februarie 2021  pentru specialitatea hematologie - Transplant medular    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 GHID DE PRACTICĂ MEDICALĂ din 23 februarie 2021 pentru specialitatea hematologie - Transplant medular

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 189 bis din 25 februarie 2021
──────────
    Aprobat de ORDINUL nr. 219 din 23 februarie 2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 25 februarie 2021.
──────────
                                   TRANSPLANT MEDULAR
        Etapele transplantului de celule stem hematopoetice (din măduvă sau periferie):
    1. Propunerea pacientului pentru procedura de transplant.
    2. Stabilirea indicaţiei de transplant de celule stem.
    3. Evaluarea pacientului/donatorului sănătos în vederea stabilirii posibilităţii efectuării transplantului de celule stem
    4. Mobilizarea, prelevarea, prelucrarea şi crioprezervarea celulelor stem.
    5. Tratamentul de condiţionare
    6. Administrarea de celule stem (transplantul propriu zis) şi îngrijirea pacientului până la externare
    7. Urmărirea post-transplant

    1. PROPUNEREA PACIENTULUI PENTRU PROCEDURA DE TRANSPLANT
        Propunerea pacientului pentru procedura de transplant de către medicul curant în urma completării unui dosar care să conţină date generale despre pacient cât şi despre statusul bolii.

    2. STABILIREA INDICAŢIEI DE TRANSPLANT DE CELULE STEM
        Indicaţii pentru autotransplantul de celule stem hematopoietice (ASCT):
    A. Limfomul Hodgkin
    a. Remisiune parţiala (RP);
    b. Primar refractar;
    c. Oricare recădere chimiosensibilă.

    B. Limfoame Maligne NonHodgkiniene (LMNH)
    a. LMNH Folicular
    - Refractar la prima linie de chimioterapie standard, chimiosensibil la terapia de salvare
    – Prima sau alta recidivă, chimiosensibilă
    – A doua sau următoarea (mai mult de a doua) remisiune completă (>RC2)
    – Transformarea în limfom cu grad înalt de malignitate

    b. LMNH cu celula mare B
    - Prima remisiune completă cu factori de prognostic negativ la diagnostic (scor IPI înalt)
    – Remisiune parţiala
    – Refractar la prima linie de chimioterapie standard, chimiosensibil la terapia de salvare
    – A doua sau următoarea (mai mult de a doua) remisiune completă
    – Orice recădere, chimiosensibilă

    c. LMNH cu celule de Manta
    - Prima remisiune completă (RC1) sau prima remisiune parţială
    – A doua sau următoarea (mai mult de a doua) remisiune completă sau parţial

    d. LMNH cu celule T
    - Prima remisiune completă
    – Orice recădere, chimiosensibilă - dacă nu se poate efectua un allotransplant
    – A doua sau următoarea (mai mult de a doua) remisiune completă - dacă nu se poate efectua un allotransplant

    e. LMNH Burkitt
    - Prima remisiune parţiala
    – Orice recădere, chimiosensibila

    f. LMNH limfoplasmocitic (Macroglobulinemia Waldenstrom)
    - Prima remisiune parţiala
    – Refractar la prima linie de chimioterapie standard, chimiosensibil la terapia de salvare
    – Orice recădere, chimiosensibila

    g. LMNH primitiv cerebrale - consolidarea primei remisiuni complete
    h. LMNH plasmablastic
    - Prima remisiune completă
    – Recădere chimiosensibilă
        ● LMNH refractare, fără chimiosensibilitate, nu au indicaţie de transplant autolog de celule stem hematopoietice.
        ● LMNH recăzute după un transplant autolog de celule stem hematopoietice nu au indicaţie de al doilea transplant autolog.


    C. Mielomul Multiplu
    - Mielomul Multiplu, după chimioterapia de inducţie
    – Mielom Multiplu, recădere sensibilă
    – Sindromul POEMS
    – Mielom Multiplu recădere după primul transplant autolog
    – Leucemia cu Plasmocite

    D. Leucemia acută promiclocitară - ≥ a II-a remisiune completă BMR negativă
    E. Amiloidoza
    F. Tumori solide
    a. Tumori cu celule germinate -primar refractare, a doua sau următoarea recădere; linia doua de tratament pentru pacientul cu risc înalt
    b. Sarcom Ewing - în boala avansată sau metastatică chimiosensibilă
    c. Neuroblastom - formele cu risc crescut - consolidare în prima remisiune completă sau remisiune parţială
    d. De asemenea în situaţii particulare, autotransplantul poate fi indicat şi la nefroblastom.

    G. Boli autoimune (transplantul se va efectua în strânsă colaborare cu specialiştii în boli autoimune, în echipa interdisciplinară; criteriile sunt diferite şi specifice pentru fiecare boala în parte; experienţa este restrânsă şi este recomandat ca transplantul în aceste boli să fie făcut într-un centru cu experienţa)
    - Scleroza multiplă
        Pentru bolile: Lupus eritematos sistemic, Boala Crohn, Artrita reumatoidă, Vasculita, Sclerodermie, Polimiozita-dermatomiozita, Polineuropatia cronică demielinizanta, Neuromielita optică indicaţia de autotransplant este la opţiunea clinicianului şi se va discuta pe fiecare caz în parte.
    Indicaţii pentru allotransplantul de celule stein hematopoietice (HSCT):
        ● Cazurile cu Index de Comorbidităţi (HCT-CI peste 4) şi boala cu risc înalt/ prognostic nefavorabil cytogenetic au un prognostic extrem de nefavorabil, astfel se va analiza fiecare dosar separat.
    A. Leucemia Acuta Mieloblastica (LAM), în următoarele situaţii:
    a. Eşecul terapiei de inducţie (> 1 ciclu de chimioterapie de inducţie pentru a obţine remisiunea completă- RC1), la care s-a obţinut o remisiune morfologică (< 5% blaşti în măduva osoasă MO);
    b. LAM secundară (unui tratament anterior, sindrom mielodisplazic, boli mieloproliferative cronice);
    c. LAM de novo cu risc intermediar (citogenetic) în prima remisiune completă (RC) are indicaţie de sibling, indicaţia de neînrudit sau transplant cu mismatch se va discuta la fiecare caz în parte;
    d. LAM de novo cu risc înalt (citogenetic sau molecular) în prima remisiune completă;
    e. LAM ≥ RC2.

    B. Sindrom Mielodisplazic (SMD)
    a. Anemia refractară;
    b. Citopenia refractară cu displazie multiliniară;
    c. Anemia refractară cu exces de blaşti I;
    d. Anemia refractară cu exces de blaşti II.

    C. Leucemia Mieloidă Cronică (LMC) au indicaţie standard de sibling sau de neînrudit următoarele:
    a. Prima faza cronică, după eşecul terapiei cu inhibitori de tirozinkinaza (TKI) (>/=2), cu mutaţie rezistentă (ex T3151) sau cu intoleranţă la terapia cu TKI;
    b. Progresie către faza accelerată sau blastică, după obţinerea remisiunii complete morfologice (< 5% blaşti în MO), cu sau fără boala minimă reziduală (BMR);
    c. Determinare extramedulară de boală, cu obţinerea remisiunii complete înainte de transplant.


        ● Indicaţia de transplant cu mismatch pentru LMC se va analiza la fiecare caz în parte;
    D. Leucemia acută Limfoblastică (LAL) la adulţi:
    a. LAL fără cromozom Philadelphia în RC1 cu factori de prognostic standard şi BMR pozitivă se va analiza fiecare dosar în parte;
    b. LAL fără cromozom Philadelphia în RC1 cu factori de prognostic negativ are indicaţie standard de sibling sau de neînrudit, pentru transplantul cu mismatch se va analiza fiecare dosar în parte;
    c. LAL cu cromozom Philadelphia în RC1 şi BMR negativă are indicaţie standard de sibling sau de neînrudit, pentru transplantul cu mismatch se va analiza fiecare dosar în parte;
    d. LAL cu cromozom Philadelphia în RC1 şi BMR pozitivă;
    e. LAL ≥ RC 2.

    E. Leucemia acută Limfoblastică (LAL) la copii:
    a. LAL în RC 1:
    - Absenta RC în ziua 33
    – t(4; 11)
    – hipoploidie <44 cromozomi
    – PRP (răspuns nefavorabil la cortizon în Z 8) +LAL cu celula T
    – Boala minima reziduală pozitivă

    b. LAL în RC2:
    - Grupa de risc S2 +boala minima reziduală pozitivă
    – Grupa de risc S2 + recădere extramedulara (SNC sau testicul)
    – Grupele de risc S3 şi S4

    c. LAL în >RC2.

    F. Limfoame Maligne
    a. Limfoame maligne (Hodgkin sau non-Hodgkin) cu recădere chimiosensibilă (răspuns complet sau parţial) după transplant autolog de celule stem hematopoietice, fără determinare masivă de boală (> 10 cm diametru);
    b. Limfoame primitiv refractare, cu răspuns cel puţin parţial la chimioterapie/imunoterapie;
    c. ATLL forma limfomatoasă - prima sau orice remisiune completă.

    G. Leucemia Limfatică Cronică (LLC) are indicaţie standard de sibling sau de neînrudit următoarele:
    a. LLC persistentă sau recăzută după chimioterapie care conţine Fludarabina şi /sau Ibrutinib; boala trebuie să fie chimiosensibilă, fără determinare masivă de boală (>10 cm diametru) şi cu < 30% limfocite de boală în măduva osoasă;
    b. Sindromul Richter.


        ● Indicaţia de transplant cu mismatch pentru LLC se va analiza la fiecare caz în parte;
    H. Anemia Aplastică
    a. Anemia Aplastică Severă sub 40 de ani - de prima intenţie
    b. Anemia Aplastică cu număr absolut de neutrofile <1000/mmc şi dependenţă transfuzională, după eşecul imunosupresiei

    I. Mielofibroza idiopatică (Metaplazia Mieloidă cu Miclofibroză)
    a. Grupul de prognostic D1PSS intermediar-2 sau mai mare
    b. Grupul de prognostic DIPSS intermediar-1 cu mutaţii de risc înalt (ex: ASXL1)
    c. MMM care a progresat către leucemie acută; după obţinerea remisiunii complete morfologice a leucemiei acute (<5% blaşti în MO)

    J. Leucemia MieloMonocitară Cronică (CMML)
    a. CMML1 sau CMML2 (cu >20% blaşti în MO)
    b. CMML care a progresat spre o leucemie acută; după obţinerea remisiunii complete morfologice a leucemiei acute (<5% blaşti în MO)

    K. Leucemia mielo-monocitara cronică juvenilă (JMML)
    L. Mielomul Multiplu
    a. Mielomul Multiplu cu factor de prognostic nefavorabili : del 13, del 17p, t( 1; 14) sau t( 14; 16) sau hipodiploidie, cu boala avansată (stadiu ISS >/=2) după recădere post transplant autolog de celule stem hematopoietice
    b. Leucemia cu Plasmocite

    M. Sindroame de insuficienţă medulară congenitală
    a. Anemia Fanconi - dependenta de transfuzii
    b. Anemia Blackfan Diamond - dependenta de transfuzii
    c. Diskeratoza congenitală - dependenta de transfuzii
    d. Neutropenia severă congenitală - infecţii severe, recurente
    e. Trombocitopenii congenital - severe

    N. Hemoglobinopatii
        Beta Talasemia majora

    O. Imundeficienţe primare
    a. Imunodeficienţa combinată severă SCID
    b. Boala cronică granulomatoasa
    - Infecţii severe, frecvente

    c. Hemolimfohistiocitoza HLH
    - Familială, în prima remisiune completă
    – Secundară, în a 2a remisiune completă


    P. Alte indicaţii:
    a. Boala recăzută la >6 luni de la primul allotransplant şi la care s-a obţinut remisiune completă; la pacienţi sub 60 ani; în absenţa Bolii de grefă contra gazdă (BGcG) semnificative clinic;
    b. Eşecul de grefare după transplant;
    c. Proasta funcţionare a grefei; în absenţa BGcG semnificative clinic.






        Contraindicaţii ale transplantului de celule stem hematopoietice:
    A. Infecţii active necontrolabile în momentul începerii tratamentului de condiţionare:
    a. Sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA) sau alte forme de infecţii grave active care pun viaţa în pericol, la pacientul HIV pozitiv active;
    b. Infecţiile sistemice necontrolate, inclusiv sepsisul;
    c. Hepatitele virale B, C cu viremie detectabilă.

    B. Condiţii medicale grave care nu pot fi corectate şi care limitează statusul de performanţă al pacientului (Indice Karnofsky <70%).
    C. Insuficienţa severă de organ - sau în stadiu final, incluzând, dar nu se limitează la:
    a. Diabet zaharat sever, cu leziuni la nivelul organelor;
    b. Fracţie de ejecţie a ventriculului stâng (FEVS) < 45%, sau semne de Insuficienţă cardiacă congestivă, sau aritmii necontrolate.
    c. Debitul expirator maxim în prima secundă (VEMS sau FEV l) ≤ 60%
    d. Clearance-ul creatininei (CrCl) ≤ 50%
    e. Transaminaze (alaninaminotransferaza sau glutamate piruvat transaminaza- ALT sau GPT; asparataminotransferaza sau transaminaza glutamat oxalacetică - AST sau GOT) > 3 x limita superioară a normalului (LSN); Bilirubina totală (BT) > 2 x LSN (excepţie antecedentele de Sindrom Gilbert)

    D. Leziuni ireversibile, grave ale creierului;
    E. Fumatul activ;
    F. Altă boală malignă activă, cu tratament specific în ultimii 2 ani;
    G. Aspecte sociale şi psihiatrice: este de aşteptat ca un pacient să respecte planul de tratament, programările la controale medicale, complianţă la manevrele şi procedurile medicale.

        Fiecare caz trebuie evaluat psihologic şi/ sau psihiatric pentru îndrumare în oricare dintre următoarele situaţii:
    - capacitatea de a da consimţământul în cunoştinţă de cauză;
    – instabilitatea emoţională, depresia semnificativă sau alte afecţiuni psihiatrice care nu pot fi controlate, care ar avea impact asupra capacităţii de a se conforma unui proces complex de evaluare, procedurii de transplant şi planului de îngrijire posttransplant;
    – capacitatea cognitivă limitată (pierderea de memorie, demenţa, etc.) care ar putea afecta capacitatea de a se conforma unui proces complex de evaluare, procedurii de transplant şi planului de îngrijire posttransplant;
    – lipsa suportului psihosocial; este necesar ca fiecare pacient să identifice o persoană care să reprezinte un îngrijitor în momentul externării;
    – istoria neaderenţei la tratament care nu a fost remediată cu succes
    H. Contraindicaţii universal:
    a. Boala limfoproliferativă post-transplant (PTLD), cu excepţia cazului în care este demonstrată lipsa unei boli active (PET negativ);
    b. Speranţa de viaţă mică dată de alte afecţiuni decât malignitatea pentru care are indicaţie de transplant;
    c. Vârsta peste 75 ani;
    d. Graviditatea sau test pozitiv pentru beta HCG în cazul pacientelor premenopauză.



    3. EVALUAREA PACIENTULUI / DONATORULUI SĂNĂTOS ÎN VEDEREA STABILIRII EFECTUĂRII TRANSPLANTULUI DE CELULE STEM
        Alegerea Donatorului:
    A. HLA sibling (frate/sora) (transplant de la donator înrudit HLA compatibil 10/10)/ HLA singeneic (frate/soră univitelini) reprezintă prima alegere;
    B. HLA neînrudit (transplant de la donator neînrudit HLA compatibil 10/10);
    C. HLA neînrudit cu mismatch (transplant de la donator neînrudit HLA compatibil 9/10);
    D. Haploidentic (transplant de la donator înrudit cu mismatch, compatibilitate minim 5/10 şi mai mică de 9/10) - dacă nu există un HLA sibling şi transplantul are indicaţie de urgenţă (ex: într-o lună). Pentru Limfoamele maligne, transplantul haploidentic poate fi o opţiune prioritară, datorită rezultatelor similare sau chiar mai bune (cu rata mai mică de apariţie a BGcG) comparativ cu HLA neînrudit.


    4. MOBILIZAREA, PRELEVAREA, PRELUCRAREA ŞI CRIOPREZERVAREA CELULELOR STEM.
    Mobilizarea reprezintă procedura prin care celulele stem sunt mobilizate din măduva osoasă în sângele periferic prin administrarea de factori de creştere hematopoietici singuri sau în combinaţie cu chimioterapie. Regimul de mobilizare este diferit în funcţie de boala de bază, utilizându-se diferite protocoale de chimioterapie asociate cu G-CSF. Regimul standard de mobilizare a celulelor stem la donatorii alogeneici constă în administrarea subcutanată a factorilor de creştere granulocitari în doză de 10-15 μg/kgC/zi, cu determinarea numărului de celule stem CD34+ în sângele periferic începând cu ziua 4 de administrare.
        Prelevarea se face conform ordinului M.S. nr 855/2017 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatorii vii şi/sau decedaţi.
        Procedura de prelevare de celule stem hematopoietice se referă la două surse de celule stem:
    a. celule stem hematopoietice recoltate prin afereză din sângele periferic;
    b. celulele stem hematopoietice recoltate din măduva osoasă, mai exact din crestele iliace posterioare, sub anestezie generală.

        Prelevarea de celule stem hematopoietice se poate face numai de la donator viu înrudit sau neînrudit cu pacientul, în cazul procedurii de allotransplant, sau de la pacient în cazul procedurii de autotransplant. Procedura de prelevare de celule stem hematopoietice periferice (afereza de celule stem hematopoietice) este procedura prin care, cu ajutorul separatoarelor celulare în flux continuu se recoltează celulele stem hematopoietice din sângele periferic.
        Procedura de prelevare de celule stem hematopoietice din măduva osoasă este procedura prin care, prin aspiraţii multiple la nivelul crestelor iliace posterioare, într-o sală de operaţie, donatorul fiind sub anestezie generală, se obţine un grefon medular necesar procedurii de transplant de celule stem hematopoietice.
        Prelucrarea şi crioprezervarea se efectuează în Băncile de Celule Stem acreditate de Ministerul Sănătăţii.

    5. TRATAMENTUL DE CONDIŢIONARE
        Condiţionarea este o componentă esenţială în procedura de TCSH, reprezentând tratamentul efectuat cu 2-10 zile înainte de transplant şi care constă în administrarea de citostatice asociate sau nu cu iradiere corporeală totală.
        Rolul condiţionării este :
    - în cazul transplantului autolog, de a distruge celulele tumorale şi astfel a eradica boala malignă;
    – în cazul transplantului allogeneic, pe lângă rolul de a distruge celulele tumorale (în funcţie de intensitatea regimului de condiţionare), se mai adaugă următoarele:
        ● asigură imunosupresia gazdei necesară prevenirii rejetului de grefa;
        ● permite reconstituirea imună;
        ● controlează boala de grefa contra gazdă


        Recomandările privind criteriile de selecţie pentru alegerea regimului de condiţionare în vederea transplantului allogeneic de celule stem hematopoietice, trebuie să ţină cont de:
        ● toxicitatea regimului de condiţionare
        ● tipul de boală ( ex mielom multiplu - Melphalan etc)
        ● statusul bolii la transplant (ex. o afectare SNC de boală în antecedente, implică alegerea unui regim de condiţionare care să includă fie iradiere corporeală totală, fie un citostatic care trece bariera hematoencefalică)
        ● vârsta (se reduce intensitatea condiţionării, odată cu vârsta pacientului)
        ● statusul de performanţă şi indicele de comorbidităţi (la HCT CI < 4, se poate efectua condiţionare mieloablativă)
        ● prezenţa în antecedente a unui transplant autolog (a doua condiţionare va fi cu intensitate redusă)
        ● experienţa centrului de transplant

        !!! Alegerea unui anumit regim de condiţionare se face ţinând cont şi de alte aspecte medicale ale fiecărui caz în parte, nu numai de criteriile generale enumerate mai sus.

    6. TRATAMENTUL IMUNOSUPRESOR POST-TRANSPLANT
        Allo-transplantul de celule stem hematopoietice necesită tratament imunosupresor o perioada variabilă de timp (3-6 luni - până la ani.) Acest tratament este obligatoriu pentru a se preveni reacţiile imunologice bidirecţionale între o populaţie celulară imunocompetentă transplantată (grefonul celular propriu-zis care poate ataca gazda prin boala de grefă contra gazdă şi organismul primitorului (care la rându-i este un organism imunocompetent capabil să rejeteze celulele transplantate).
        Protocoalele de profilaxie cele mai folosite pentru a preveni reacţiile imunologice sunt:
    a. combinaţia Ciclosporina A +Metotrexat. Ciclosporina A este un inhibitor de calcineurina care scade producţia de II-2 şi astfel scade proliferarea şi activarea limfocitelor T răspunzătoare de reacţia imunologică bidirecţională sus- amintită. Metotrexatul este un inhibitor enzimatic care nu permite proliferarea limfocitelor.
    b. combinaţia Tacrolimus +Metotrexat. Tacrolimusul este tot un inhibitor de calcineurina, dar toxicitatea renală este redusa.
    c. combinaţia Tacrolimus + Micofenolat mofetil (MMF). Micofenolatul inhibă proliferarea atât a limfocitelor T cât şi ale limfocitelor B. Toxicitatea principală este gastro-intestinală.
    d. combinaţia Tacrolimus + Sirolimus. Sirolimusul este o macrolida care inhiba mTOR şi prin aceasta inhibă proliferarea limfocitelor T şi B. Cele mai frecvente efecte adverse ale sirolimusului sunt: cefalee, hipertensiune, edeme, hipercolesterolemie şi hipertrigliceridemie.
    e. Combinaţia între ciclofosfamida, tacrolimus is MMF. Ciclofosfamida post-transplant (PTCy) în care în ziua 3 şi 4 după transplant se face chimioterapie cu cyclofosfamidă, iar din a cincea zi se introduce combinaţia de la punctul 3. Acest tip de imunosupresie este folosită cu predilecţie în transplanturile haploidentice (compatibilitate 50%), dar se poate folosi şi în cazul transplanturilor cu alţi donatori
    f. Antitimoglobulina de iepure (ATG) se administrează în regimul de condiţionare în doza de 10-40 mg/kgc, împărţite în 3-4 zile. Toxicitatea principala este boala serului.

        Protocoale folosite pentru tratamentul bolii de grefă contra gazdă nu sunt la fel de standardizate ca şi metodele de profilaxie. Decizia alegerii unui imunosupresor sau unei combinaţii de imunosupresoare se face în funcţie de mai mulţi factori: imunosupresia iniţială din schema de profilaxie, momentul apariţiei reacţie imunologice, statusul clinic, toleranţa pacientului pentru diferite clase de imunosupresoare, boala de bază, felul de manifestare şi gravitatea reacţiei imunologice. Standardul de prima linie al tratamentului bolii de grefă contra gazdă este Metilprednisolonul 1-5 mg/kgc.
        Pentru linia a doua se pot alege dintre următoarele:
    a. anti-thymoglobulina (ATG)
    b. inhibitori de calcineurina sau inhibitori mTOR.
    c. diverşi anticorpi monoclonali : antireceptor- 1L2, anti-TNFalfa, anti CD52, anti CD20.
    d. corticoizi cu eliberare locală: Budenofalk, Fluticasone
    e. fotofereza extracorporeală
    f. chimioterapie în doze mici: Metotrexatul.
    g. alţi agenţi: inhibitori de tirozinkinaza, inhibitor de Janus Kinaze, Thalidomida, Lenalidomida. etc

        Aceste medicamente se pot folosi singure sau în combinaţie dubla, triplă, cvadruplă în funcţie de studiile clinice din domeniu şi de indicaţiile aprobate.

    7. ADMINISTRAREA PE CELULE STEM (TRANSPLANTUL PROPRIU ZIS) ŞI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI PÂNĂ LA EXTERNARE
        Administrarea de celule stem (transplantul propriu zis) şi îngrijirea pacientului până la externare reprezintă o multitudine de tratamente imunosupresive, profilactice, anti-infecţioase, transfuzionale, de susţinere cât şi simptomatice; precum şi tratamentele eventualelor complicaţii apărute la fiecare caz în parte. Scopul este grefarea sigură şi susţinută a celulelor infuzate, precum şi salvarea vieţii pacientului.
        În perioada imediata transplantului (până când pacientul grefează) se va efectua monitorizare clinico- biologică, a funcţiilor vitale, cât şi monitorizarea hemogramei, a funcţiei hepatice, a funcţiei renale, pentru dezechilibre acido-bazice, dezechilibre ionice, infecţioase şi alte investigaţii în funcţie de complicaţiile apărute. La pacienţii cu allotransplant se va monitoriza periodic şi nivelul de imunosupresie.

    8. URMĂRIREA POST-TRANSPLANT
        Urmărirea post-transplant reprezintă un cumul de analize şi investigaţii clinice şi paraclinice periodice cu scopul de a asigura un diagnostic şi un tratament cât mai precoce al complicaţiilor post-transplant de CSH. Scopul final este obţinerea unei bune funcţionari a grefei cât şi o calitate buna a vieţii pacientului.
        După grefare urmărirea post-transplant se face diferit pentru pacienţii cu autotransplant versus pacienţii cu allotransplant:
    a. Autotransplant de CSH
        Pacientul post-autotransplant va fi monitorizat în perioada imediata externării - până la recuperarea hematologică cu: controale clinico-biologice (examen clinic pe aparate şi organe, hemoleucograma, monitorizare pentru toxicităţi de organ, infecţii oportuniste, etc). Periodicitatea controalelor se va face în funcţie de starea de sănătate a pacientului.
        Evaluarea statusului bolii se va efectua la 100 de zile de la transplant prin analize specifice fiecărei boli.

    b. Allotransplant de CSH
        Monitorizarea se va face prin:
        ● controale clinico-biologice (examen clinic pe aparate şi organe, hemoleucograma, monitorizare pentru toxicităţi de organ, infecţii oportuniste, nivel de imunosupresie, analize specifice pentru reactivări virale ex: ADN-CMV, chimerismul, schimbare de grup sangvin, etc.)
        ● evaluarea statusului bolii
        ● investigaţii paraclinice/imagistice în funcţie de complicaţiile apărute.



        Periodicitatea controalelor va fi în funcţie de starea de sănătate a pacientului. În primele 100 de zile controalele se vor face la 7-10 zile, apoi la 2 săptămâni, ulterior lunar; după 6 luni controalele se vor face la 3 luni, apoi la 6 luni, ulterior anual, sau la nevoie.
    După 6 luni se recomandă screening anual sau la nevoie pentru complicaţii tardive (ex: boala de grefa contra gazda cronică, hipotiroidism, insuficienţă cardiacă, hipovitaminoza D, aritmii, neoplazii secundare, afectare pulmonară, osteoporoza, insuficienţă gonadiană secundara, status imun, insuficienţă hepatică, insuficienţă renală etc.).
        După 6 luni se recomanda vaccinarea pacientului conform schemelor standardizate.
        Protocolul va fi actualizat la solicitarea centrelor de transplant medular, de câte ori va fi nevoie.


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016