Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   GHID din 9 august 2019  privind embolia cu lichid amniotic    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 GHID din 9 august 2019 privind embolia cu lichid amniotic

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 738 bis din 10 septembrie 2019
──────────
        Aprobat prin ORDINUL nr. 1.241 din 9 august 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 10 septembrie 2019.
──────────
        Editor: Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Prof. Dr. Demetra Socolov
        (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019.
        Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale.
        Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (a) materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (b) persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România şi Colegiul Medicilor din România; şi (c) Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România şi Colegiul Medicilor din România să fie menţionate ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului.
        Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii prin Ordinul ........... cu modificările şi completările ulterioare şi avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.

    PRECIZĂRI
        Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel naţional cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale.
        Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientei, precum şi resursele, caracterele specifice şi limitările instituţiilor de practică medicală. Este de aşteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcţie de particularităţile acesteia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile.
        Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţia conţinută în ghid să fie corectă, redată cu acurateţe şi susţinută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, ele nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.
        Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanţelor individuale şi opţiunii pacientei, precum şi resurselor şi limitărilor specifice instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat.
        Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă.
        Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs.
        Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro.

    CUPRINS
    1. Introducere
    2. Scop
    3. Metodologie de elaborare şi revizie
    3.1. Etapele procesului de elaborare
    3.2. Principii
    3.3. Etapele procesului de revizie
    3.4. Data revizie

    4. Structură
    5. Evaluare şi diagnostic
    5.1. Diagnosticul ELA
    5.1.1. Diagnosticul clinic (de excludere)
    5.1.2. Diagnosticul diferenţial al ELA


    6. Conduită
    6.1. Conduita în urgenţă
    6.2. Conduita în cazul complicaţiilor
    6.3. Capcane de diagnostic şi conduită

    7. Urmărire şi monitorizare
    8. Aspecte administrative
    9. Bibliografie
    10. Anexe
        Anexa 1. Lista Participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29-30 Martie 2019
        Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor
        Anexa 3. Medicamentele meţionate în ghid şi utilizate în cazul ELA


    Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor (2009)
        Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice
        Profesor Dr. Gheorghe Peltecu, preşedinte
        Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, secretar

        Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România
        Profesor Dr. Vlad I. Tica, preşedinte

        Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România
        Profesor Dr. Florin Stamatian, preşedinte

        Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
        Dr. Roxana Radu, reprezentant
        Preşedinte - Profesor Dr. Florin Stamatian
        Co-preşedinte - Profesor Dr. Gheorghe Peltecu
        Secretar - Profesor Dr. Radu Vlădăreanu


    Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului (2009)
        Coordonator
        Profesor Dr. Florin Stamatian

        Scriitor
        Şef Lucrări Dr. Gheorghe Cruciat

        Membri
        Profesor Dr. Iurie Acalovschi
        Şef Lucrări Dr. Daniel Mureşan
        Dr. Gabriela Caracostea Preparator
        Dr. Kovacs Tunde

        Integrator
        Dr. Alexandru Epure

        Evaluatori externi
        Profesor Dr. Decebal Hudiţă
        Profesor Dr. Bela Szabo
        Profesor Dr. Radu Vlădăreanu


    Grupul de Coordonare a Reviziei ghidurilor (2019)
        Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România
        Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte

        Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii
        Profesor Dr. Nicolae Suciu, preşedinte

        Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România
        Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, preşedinte

        Membrii Grupului Tehnic de Revizie a ghidului (2019)
        Coordonator
        Profesor Dr. Mircea Onofriescu

        Scriitor
        Profesor Dr. Demetra Socolov

        Membri
        Dr. Mihaela Mirabela Petica
        Dr. Anca Berescu

        Integrator
        Dr. Alina-Gabriela Marin

        Evaluatori externi
        Profesor Dr. Lucian Puşcaşiu
        Profesor Dr. Crîngu Antoniu Ionescu


    ABREVIERI
        ATI Anestezie terapie intensive
        CID Coagulare intravasculară diseminată
        ECG Electrocardiografie
        ELA Embolia cu lichid amniotic
        g Gram
        G Gauge
        Hb Hemoglobină
        hcl Hidroclorid
        Ht Hematocrit
        Kg Kilogram
        LA Lichid amniotic
        mcg Milicentigram
        mg Miligram
        ml Mililitru
        mmHg Milimetru coloană de mercur
        pCO2 Presiunea parţială a dioxidului de carbon
        pH Potenţial de hidrogen
        pO2 Presiunea parţială a oxigenului
        Rh Factor Rhesus
        SaO2 Saturaţia în oxigen
        SDRA Sindrom acut de disfuncţie respiratorie
    1. INTRODUCERE
        Definiţie: Embolia cu lichid amniotic (ELA) reprezintă o urgenţă majoră obstetricală, imprevizibilă, cu evoluţie supraacută, cu risc vital, care se prezintă ca un colaps brusc, profund şi neexplicat asociat cu: hipotensiune, hipoxie şi CID. (8-10)
        Incidenţă: 1/8.000 - 1/80.000 de naşteri. (1)
        Raritatea afecţiunii şi instalarea sa brutală, nu oferă posibilitatea standardizării diagnosticului şi tratamentului pe bază de dovezi ştiinţifice reproductibile. Managementul şi tratamentul se efectuează mai mult pe baza regulilor de bună practică medicală.
        Prognostic: Această patologie păstrează în continuare o puternică conotaţie medico-legală, cu o mortalitate materno-fetală foarte ridicată (peste 90%). De asemenea, se asociază cu afectare neurologică ce se constată la 50% dintre supravieţuitoare, (2) iar supravieţuirea neonatală este de 20-60% când evenimentul are loc în travaliu. (12)
        Nu s-a dovedit existenţa factorilor de risc, dar s-a constatat asocierea mai frecventă cu:
    - vârsta înaintată a gravidei
    – multiparitatea
    – LA meconial
    – moartea fătului în uter
    – polihidramnios
    – hipertonie şi hiperkinezie uterină
    – istoric matern de alergie/atopie
    – ruptura uterină
    – placenta accreta. (13)

        Multiparitatea reprezintă singurul factor favorizant decelat la 88% din pacientele cu ELA. (2) Medicul trebuie să aibă în vedere că ELA poate să apară în absenţa oricărui factor favorizant. Prevenirea ELA este imposibilă, aceasta fiind considerată un eveniment imprevizibil.(4) Datorită apariţiei imprevizibile a bolii, chiar în lipsa oricărui factor favorizant, este necesară cunoaşterea simptomelor bolii pentru o intervenţie terapeutică rapidă. Medicul trebuie să suspecteze precoce diagnosticul de ELA la pacientele aflate în travaliu, în lăuzia imediată, în timpul sau după avorturi. ELA este o afecţiune severă cu instalare acută, mai rar subacută, care poate apare la aceste paciente(5,6,7) cu evoluţie de multe ori foarte rapidă şi care se poate termina prin deces materno-fetal.

    2. SCOP
        Obiectivul ghidului este acela de a standardiza diagnosticul şi atitudinea în cazurile de ELA.
        Prezentul ghid clinic pentru conduita în ELA, se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar şi personalului medical din alte specialităţi (neonatologie, anestezie-terapie intensivă, medici de chirurgie generală) ce se confruntă cu problematica abordată.
        Prezentul ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:
    - creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale;
    – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific;
    – reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare);
    – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice;
    – aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice;
    – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare);
    – creşterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical;
    – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni;
    – ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului;
    – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente;
    – ghidul permite structurarea documentaţiei medicale;
    – ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii;
    – armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate.

        Acest ghid clinic pentru obstetrică şi ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel naţional. Ghidul clinic precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează.
        Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secţiilor de obstetrică şi ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel naţional de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naţionale în context local şi specifică exact într-o situaţie clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine şi când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate şi reflectă circumstanţele şi variaţiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel.

    3. METODOLOGIE DE ELABORARE ŞI REVIZIE
    3.1. Etapele procesului de elaborare
        Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie.
        A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnic de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect.
        În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatului ghidurilor.
        Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese.
        Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului.
        Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înţelege medicul de specialitate Obstetrică-Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical.
        După verificarea principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru revizia externă la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de recenzorii externi şi au redactat versiunea 3 a ghidului.
        Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate punct cu punct în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Mamaia, în perioada 11 - 13 mai 2007, cu sprijinul Agenţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare a Guvernului Elveţian (SDC) şi a Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA). Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării.
        Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.
        Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. 1524 din 4 decembrie 2009 şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 3994 din 20 septembrie 2007 şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 7 august 2007.

    3.2. Principii
        Ghidul clinic pentru "Embolia cu lichid amniotic" a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România.
     Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2.

    3.3. Etapele procesului de revizie
        În luna Februarie 2018, conducerea Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie (SOGR) a iniţiat primii paşi pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică şi ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de-al 17- lea Congres Naţional de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice.
        Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat şi aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa GTR, incluzând un scriitor şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator.
        Ghidul revizuit, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experţi selectaţi. De asemenea, forma revizuită a fost postată pentru transparenţă, propuneri şi comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul şi GTR au luat în considerare şi au încorporat după caz comentariile şi propunerile de modificare făcute de către evaluatorii externi şi de pe site, redactând versiunea finală a ghidului.
     Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Bucureşti, 29-30 martie 2019, organizată şi finanţată de SOGR. Revizia ghidului a fost dezbătută şi agreată prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Participanţii la Reuniunea de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1.
        Evaluarea finală a reviziei ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiul Medicilor din România şi Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România, iniţiatorul.
    Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul .......... şi de Colegiul Medicilor prin documentul .......... şi de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România în data de 30 Martie 2019.

    3.4. Data reviziei
        Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute.


    4. STRUCTURĂ
        Acest ghid este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:
    - Evaluare (aprecierea riscului) şi diagnostic
    – Conduită
    – Urmărire şi monitorizare
    – Aspecte administrative.


    5. EVALUARE ŞI DIAGNOSTIC

┌───────────┬───────────────────────┬───┐
│ │5.1 Diagnosticul ELA │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │5.1.1 Diagnosticul │ │
│ │clinic (de excludere) │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│ │să suspecteze apariţia │ │
│ │ELA în prezenţa │ │
│ │următoarelor simptome │ │
│ │prodromale: │ │
│ │- senzaţie de frig, │ │
│ │anxietate, tuse │ │
│ │- agitaţie, confuzie, │ │
│ │greţuri, transpiraţie, │ │
│ │varsături │ │
│ │- cardio-vascular: │ │
│ │hipotensiune arterială,│ │
│Recomandare│aritmii cardiace, şoc │B │
│ │cardiogen până la stop │ │
│ │cardio-respirator │ │
│ │- respirator: debut │ │
│ │prin detresă │ │
│ │respiratorie (SDRA) │ │
│ │până la stop │ │
│ │respirator. │ │
│ │- hematologic: │ │
│ │hemoragii │ │
│ │necontrolabile prin CID│ │
│ │- suferinţă fetală │ │
│ │acută până la decesul │ │
│ │fătului. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │ELA are o │ │
│ │simptomatologie │ │
│ │imprevizibilă, │ │
│ │complexă, care se │ │
│Argumentare│prezintă ca un colaps │llb│
│ │brusc, profund şi │ │
│ │neexplicat asociat cu: │ │
│ │hipotensiune, hipoxie │ │
│ │si CID. (8-10) │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│ │în orice situaţie de │ │
│ │şoc la o parturientă │ │
│Recomandare│sau în lehuzie să aibă │B │
│ │în vedere şi │ │
│ │diagnosticul de ELA. │ │
│ │(6) │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Diagnosticul ELA poate │ │
│ │fi de multe ori de │ │
│ │excludere. Se recomandă│ │
│ │următoarele criterii de│ │
│ │diagnostic: (10,11) │ │
│ │- hipotensiune acută │ │
│ │sau insuficienţă │ │
│ │cardiacă acută │ │
│ │- hipoxie acută │ │
│Argumentare│- coagulopatie sau │iib│
│ │hemoragie acută masivă │ │
│ │în absenţa altor │ │
│ │explicaţii │ │
│ │- toate semnele │ │
│ │menţionate trebuie să │ │
│ │apară în timpul │ │
│ │naşterii, operaţiei │ │
│ │cezariene sau în │ │
│ │primele 30 minute după │ │
│ │naştere. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │5.1.2 Diagnosticul │ │
│ │diferenţial al ELA │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│ │să efectueze │ │
│ │diagnosticul │ │
│ │diferenţial cu │ │
│ │următoarele afecţiuni: │ │
│ │- tromboembolie │ │
│ │pulmonară │ │
│ │- embolie grăsoasă sau │ │
│ │gazoasă │ │
│ │- şoc septic │ │
│ │- infarct miocardic │ │
│ │acut │ │
│ │- cardiomiopatie │ │
│ │peripartum │ │
│Recomandare│- şoc anafilactic │E │
│ │- sindrom de aspiraţie │ │
│ │traheo-bronho-pulmonară│ │
│ │(Mendelsohn) │ │
│ │- apoplexie │ │
│ │uteroplacentară │ │
│ │- reacţie │ │
│ │posttransfuzională │ │
│ │- ruptură uterină │ │
│ │- valvulopatii │ │
│ │decompensate │ │
│ │- eclampsia │ │
│ │- AVC │ │
│ │- reacţie toxică la │ │
│ │anestezice locale. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │5.1.3 Diagnosticul │ │
│ │paraclinic al ELA │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│Recomandare│să indice efectuarea │C │
│ │determinării gazelor │ │
│ │sangvine. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Determinarea gazelor │ │
│ │sangvine arată semne de│ │
│ │hipoxie/hipoxemie: │ │
│ │(9) Teste nespecifice: │ │
│ │- scăderea pH (normal │ │
│ │7,35 - 7,45) │ │
│ │- scăderea pO2 (normal │ │
│ │100 mmHg respirând aer │ │
│ │atmosferic) │ │
│ │- creşterea pCO2 │ │
│Argumentare│(normal 35 - 45 mmHg) │IV │
│ │- creşterea rezervei │ │
│ │alcaline. │ │
│ │Teste specifice: │ │
│ │- Proba de sânge din │ │
│ │artera pulmonară sau │ │
│ │proba din aspiratul │ │
│ │pulmonar (prezenţa │ │
│ │celulelor fetale │ │
│ │scuamoase şi │ │
│ │detrisurilor fetale). │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│Recomandare│Medicul va recomanda │A │
│ │efectuarea hemogramei. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │- Hb, Ht pot fi normale│ │
│Argumentare│- rar apare │Ib │
│ │trombocitopenie. (1,6) │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Medicul va recomanda │ │
│Recomandare│efectuarea │A │
│ │coagulogramei. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │În ELA creşte timpul de│ │
│Argumentare│protrombină şi scade │Ib │
│ │fibrinogenul. (1,6) │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│Recomandare│să indice efectuarea │A │
│ │determinării grupului │ │
│ │sangvin şi Rh-ului. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Anticipativ pentru o │ │
│Argumentare│transfuzie necesară. │Ib │
│ │(1,2) │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│Recomandare│să indice efectuarea │A │
│ │examenului radiografic │ │
│ │pulmonar. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Deşi examenul │ │
│ │radiografic pulmonar │ │
│ │este nespecific pentru │ │
│Argumentare│ELA, el poate arăta │Ib │
│ │semne de edem pulmonar │ │
│ │acut, de cardiomegalie │ │
│ │sau poate fi normal. │ │
│ │(4) │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului │ │
│Recomandare│să indice efectuarea │A │
│ │ECG-ului. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │ECG-ul poate să │ │
│ │prezinte următoarele │ │
│ │modificări în ELA: │ │
│ │- tahicardie/ anomalii │ │
│Argumentare│de ritm cardiac │Ib │
│ │- modificări ale ST şi │ │
│ │undelor T │ │
│ │- devierea la dreapta a│ │
│ │axului inimii. (9) │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă ca medicul│ │
│Recomandare│ATI să efectueze │A │
│ │cateterizarea arterei │ │
│ │pulmonare. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Prin cateterizarea │ │
│ │arterei pulmonare se │ │
│ │poate evalua şi │ │
│ │monitoriza starea │ │
│ │pacientei şi eficienţa │ │
│ │tratamentului prin │ │
│ │determinarea: │ │
│ │- tensiunii arteriale │ │
│ │pe cale sângerândă │ │
│ │- fracţiei de ejecţie │ │
│ │cardiace │ │
│ │- determinarea gazelor │ │
│ │sangvine │ │
│ │- determinarea gradului│ │
│ │de oxigenare din artera│ │
│ │pulmonară. (9,10,11) │ │
│ │Prin cateterizarea │ │
│Argumentare│arterei pulmonare se │Ib │
│ │poate măsura presiunea │ │
│ │din artera pulmonară │ │
│ │(de obstrucţie a │ │
│ │capilarului pulmonar) │ │
│ │şi se calculează │ │
│ │debitul cardiac. │ │
│ │De asemenea, se │ │
│ │recoltează sânge pentru│ │
│ │determinarea gazelor │ │
│ │sangvine şi a │ │
│ │saturaţiei în oxigen a │ │
│ │sângelui venos │ │
│ │amestecat. │ │
│ │Monitorizarea invazivă │ │
│ │este hazardată din │ │
│ │cauza coagulopatiei │ │
│ │care se dezvoltă rapid.│ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │5.2 Evaluarea fetală │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Medicul obstetrician │ │
│ │trebuie să evalueze │ │
│ │starea fătului în cazul│ │
│Standard │ELA survenite la │A │
│ │parturiente: │ │
│ │- Cardiotocografic sau │ │
│ │- Prin ecografie │ │
│ │obstetricală. │ │
├───────────┼───────────────────────┼───┤
│ │Suferinţa fetală poate │ │
│Argumentare│evolua până la decesul │Ib │
│ │fătului în uter.(2). │ │
└───────────┴───────────────────────┴───┘


    6. CONDUITĂ

┌───────────┬──────────────────────┬───┐
│ │6.1 Conduita în │ │
│ │urgenţă │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul ATI trebuie să│ │
│ │efectueze un tratament│ │
│Standard │simptomatic care │A │
│ │vizează menţinerea │ │
│ │funcţiilor vitale. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Factorii determinanţi │ │
│ │în managementul ELA │ │
│ │sunt: │ │
│ │- diagnosticul rapid │ │
│Argumentare│- resuscitare promptă │Ib │
│ │- evacuarea sarcinii │ │
│ │- echipa │ │
│ │multidisciplinară. │ │
│ │(8,10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul ATI şi cadrele│ │
│ │medii trebuie să │ │
│ │sigure abordarea mai │ │
│Standard │multor linii venoase │A │
│ │periferice (v. safenă │ │
│ │externă) sau de linii │ │
│ │venoase centrale. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Dacă accesul periferic│ │
│ │este posibil, plasarea│ │
│ │de una sau mai multe │ │
│ │canule cu lumen mare │ │
│ │(14 G) în vene │ │
│ │periferice este mai │ │
│ │eficientă decât │ │
│Argumentare│cateterizarea de │Ib │
│ │urgenţă a unei vene │ │
│ │centrale. │ │
│ │Cateterizarea unei │ │
│ │vene centrale este │ │
│ │utilă şi pentru │ │
│ │monitorizarea │ │
│ │presiunii venoase │ │
│ │centrale. (4, 8) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul ATI trebuie să│ │
│ │acţioneze în primul │ │
│ │rând pentru tratarea: │ │
│Standard │- insuficienţei │A │
│ │respiratorii acute şi │ │
│ │a - hipotensiunii │ │
│ │arteriale. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Asigurarea │ │
│ │tratamentului │ │
│ │insuficienţei │ │
│ │respiratorii (include │ │
│ │administrarea de │ │
│Argumentare│oxigen pe mască sau │Ib │
│ │intubarea orotraheală │ │
│ │şi ventilaţia │ │
│ │mecanică) trebuie să │ │
│ │preceadă tratamentul │ │
│ │hipotensiunii │ │
│ │arteriale. (4, 9, 10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │indice administrarea │ │
│Standard │de oxigen pe mască, │B │
│ │pacientei până la o │ │
│ │eventuală intubare. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Administrarea de │ │
│ │oxigen se efectuează │ │
│Argumentare│pentru menţinerea unei│III│
│ │SaO2 normale (92 - │ │
│ │100%). (4, 8,10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul ATI trebuie să│ │
│ │evalueze cazul din │ │
│ │punct de vedere │ │
│Standard │respirator şi tot el │A │
│ │trebuie să decidă │ │
│ │protezarea │ │
│ │respiratorie. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Afectarea respiratorie│ │
│Argumentare│impune un management │Ib │
│ │prompt. (9) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul ATI trebuie să│ │
│ │trateze hipotensiunea │ │
│ │arterială prin │ │
│>Standard │administrare de │A │
│ │substanţe cristaloide,│ │
│ │administrare de sânge │ │
│ │sau produse din sânge.│ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Principiile de │ │
│ │tratament ale │ │
│Argumentare│tulburărilor │Ib │
│ │hemodinamice la femeia│ │
│ │gravidă nu sunt │ │
│ │specifice. (4, 10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului│ │
│ │ATI să indice │ │
│ │administrarea unei │ │
│> │substanţe │ │
│Recomandare│vasopresoare: Dopamină│B │
│ │2 - 5 mcg/kg/min iv │ │
│ │sau Adrenalină 2 - 4 │ │
│ │mcg/min (vezi Anexa │ │
│ │3). │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Vasopresoarele sunt │ │
│ │indicate în cazul în │ │
│ │care nu se poate │ │
│ │obţine stabilizarea │ │
│ │tensiunii arteriale │ │
│ │prin măsurile │ │
│> │standardului │ │
│Argumentare│precedent. Utilizarea │III│
│ │aminelor vasopresoare │ │
│ │(ex. Norepinefrina sau│ │
│ │Dobutamina), trebuie │ │
│ │să fie recomandate în │ │
│ │caz de hipotensiune │ │
│ │refractară la umplere.│ │
│ │(1) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În cazul stopului │ │
│ │cardio-respirator │ │
│ │medicul ATI trebuie să│ │
│Standard │iniţieze resuscitarea │A │
│ │cardio-pulmonară, după│ │
│ │un protocol privind │ │
│ │suportul vital │ │
│ │cardiac. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Adrenalina rămâne │ │
│ │tratamentul de bază în│ │
│Argumentare│stopul │Ib │
│ │cardio-respirator în │ │
│ │asociere cu masajul │ │
│ │cardiac extern. (10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul ATI trebuie să│ │
│ │efectueze tratamentul │ │
│ │profilactic al │ │
│ │hemoragiei prin │ │
│ │coagulopatie de │ │
│ │consum, │ │
│ │individualizat, prin │ │
│ │administrarea de: │ │
│ │- sânge proaspăt │ │
│ │integral, plasmă │ │
│ │proaspătă congelată │ │
│Standard │sau crioprecipitat, │A │
│ │dacă fibrinogenul este│ │
│ │sub 100 mg% │ │
│ │- masă trombocitară, │ │
│ │dacă trombocitele sunt│ │
│ │sub 50.000/mmc │ │
│ │- factor VII este tot │ │
│ │mai frecvent │ │
│ │controversat şi nu mai│ │
│ │reprezintă prima linie│ │
│ │terapeutică în │ │
│ │hemoragiile │ │
│ │restrictive. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │După începerea │ │
│ │tratamentului vizând │ │
│ │hipotensiunea │ │
│ │arterială şi │ │
│ │insuficienţa │ │
│ │respiratorie acută, se│ │
│ │va avea în vedere │ │
│ │posibilitatea │ │
│ │apariţiei tulburărilor│ │
│ │de coagulare. │ │
│ │Administrarea de │ │
│ │factor VII activat │ │
│ │recombinant se va face│ │
│ │cu respectarea │ │
│Argumentare│următoarelor condiţii:│Ib │
│ │- nr. de trombocite │ │
│ │peste 50.000/mmc │ │
│ │- fibrinogen < 1g (11)│ │
│ │- pH ≥ 7,20 - Ht > │ │
│ │24%. │ │
│ │În caz de tulburări de│ │
│ │coagulare asociate, │ │
│ │aportul de plasmă │ │
│ │proaspată decongelată,│ │
│ │contribuie şi la │ │
│ │menţinerea volemiei │ │
│ │prin proprietăţile │ │
│ │sale oncotice. │ │
│ │(2,3,13) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul poate să │ │
│ │indice administrarea │ │
│ │de preparate │ │
│Opţiune │cortizonice în scopul │B │
│ │modulării răspunsului │ │
│ │imun: Hidrocortizon │ │
│ │500 mg iv la 6 ore │ │
│ │(vezi Anexa 3). │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │ELA este considerată │ │
│ │ca fiind o reacţie │ │
│ │anafilactică la │ │
│ │antigenele celulelor │ │
│ │amniotice. De aceea, │ │
│ │cortizonii pot să-şi │ │
│Argumentare│găsească rolul în │III│
│ │tratamentul ELA. Nu │ │
│ │există dovezi │ │
│ │ştiinţifice │ │
│ │concludente care să │ │
│ │dovedească eficienţa │ │
│ │lor. (10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Se recomandă medicului│ │
│ │să efectueze operaţia │ │
│Recomandare│cezariană sub │A │
│ │anestezie generală cât│ │
│ │mai repede posibil. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Alegerea tipului de │ │
│ │anestezie reprezintă │ │
│ │decizia medicului ATI.│ │
│ │Se recomandă │ │
│ │efectuarea anesteziei │ │
│ │generale din cel puţin│ │
│ │2 motive: │ │
│Argumentare│- controlul mai bun al│Ib │
│ │pacientei din punct de│ │
│ │vedere hemodinamic Şi │ │
│ │- evitarea riscului, │ │
│ │existent în cazul │ │
│ │anesteziilor de │ │
│ │conducere, de apariţie│ │
│ │a hematoamelor. (10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │6.2 Conduita în cazul │ │
│ │complicaţiilor │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │trateze complicaţiile │ │
│Standard │previzibile (cele mai │A │
│ │frecvente) care apar │ │
│ │la supravieţuitoare. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Complicaţiile pot │ │
│ │evolua rapid │ │
│Argumentare│determinând agravarea │Ib │
│ │prognosticului │ │
│ │pacientelor cu ELA. │ │
│ │(10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În cazul edemului │ │
│ │pulmonar acut medicul │ │
│>Standard │trebuie să indice ca │A │
│ │administrarea de │ │
│ │lichide să se │ │
│ │efectueze cu prudenţă.│ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Limitarea soluţiilor │ │
│ │perfuzabile │ │
│Argumentare│îmbunătăţeşte │Ib │
│ │prognosticul acestor │ │
│ │paciente. (4) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În cazul insuficienţei│ │
│> │ventriculare stângi se│ │
│Recomandare│recomandă medicului să│A │
│ │indice administrarea │ │
│ │de inotrope. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │S-a demonstrat că │ │
│ │administrarea │ │
│Argumentare│medicaţiei inotrope │Ib │
│ │creşte speranţa de │ │
│ │viaţă. (10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În cazul hemoragiilor │ │
│ │prin tulburări de │ │
│ │coagulare medicul │ │
│ │trebuie să indice │ │
│>Standard │administrarea în scop │A │
│ │curativ de │ │
│ │crioprecipitate, masă │ │
│ │trombocitară şi factor│ │
│ │VII recombinant.(1) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul obstetrician │ │
│ │trebuie să efectueze │ │
│ │de urgenţă tratamentul│ │
│>Standard │chirurgical în cazul │B │
│ │în care măsurile │ │
│ │medicale nu sunt │ │
│ │eficiente în oprirea │ │
│ │hemoragiei uterine. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Amânarea deciziei de │ │
│> │intervenţie operatorie│ │
│Argumentare│poate permite │IIb│
│ │instalarea CID. (5, 6,│ │
│ │10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În condiţiile │ │
│ │standardului de mai │ │
│ │sus, medicul poate │ │
│ │opta pentru │ │
│>>Opţiune │practicarea: - │A │
│ │histerectomiei totale │ │
│ │- ligaturii arterelor │ │
│ │hipogastrice - │ │
│ │embolizării arterelor │ │
│ │uterine. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Metodele de mai sus nu│ │
│ │sunt caracteristice │ │
│>> │hemoragiilor din ELA. │ │
│Argumentare│Împreună cu mijloacele│Ib │
│ │medicale pot duce la │ │
│ │stăpânirea hemoragiei.│ │
│ │(1,5, 6) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În absenţa condiţiilor│ │
│ │necesare pentru │ │
│ │efectuarea │ │
│ │intervenţiei │ │
│ │chirurgicale de │ │
│ │hemostază medicul │ │
│ │trebuie să: │ │
│ │- trateze prin │ │
│Standard │mijloace medicale │A │
│ │tulburările de │ │
│ │coagulare ŞI │ │
│ │- asigure transferul │ │
│ │rapid al pacientei │ │
│ │spre cel mai apropiat │ │
│ │serviciu chirurgical │ │
│ │ce permite tratamentul│ │
│ │adecvat. (10) │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │6.3 Capcane de │ │
│ │diagnostic si conduită│ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să nu │ │
│Standard │ezite a acţiona rapid │A │
│ │în prezenţa ELA. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │ELA presupune un │ │
│ │diagnostic clinic şi │ │
│ │anume diagnosticul de │ │
│ │şoc cardio- pulmonar, │ │
│Argumentare│tratamentul efectuat │Ib │
│ │fiind unul simptomatic│ │
│ │conform protocoalelor │ │
│ │de resuscitare │ │
│ │cardio-pulmonară. (10)│ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │În cazul ELA survenită│ │
│ │în travaliu, medicul │ │
│ │trebuie să nu ezite să│ │
│Standard │efectueze operaţia │A │
│ │cezariană post-mortem │ │
│ │în cazul eşecului │ │
│ │măsurilor de │ │
│ │resuscitare maternă. │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Cezariana trebuie │ │
│ │efectuată după 5 │ │
│ │minute de lipsă a │ │
│ │răspunsului la │ │
│ │resuscitarea │ │
│ │cardio-pulmonară în │ │
│ │scopul salvării │ │
│ │fătului. (7) │ │
│Argumentare│Efectuarea cezarienei │Ia │
│ │post-mortem este │ │
│ │condiţionată de │ │
│ │prezenţa semnelor de │ │
│ │viabilitate fetală │ │
│ │(bătăi cardiace fetale│ │
│ │demonstrabile │ │
│ │cardiotocografic sau │ │
│ │ecografic). │ │
├───────────┼──────────────────────┼───┤
│ │Medicul trebuie să nu │ │
│ │ezite in a diagnostica│ │
│ │o ELA (şi de a acţiona│ │
│Standard │în consecinţă) după un│E │
│ │avort spontan sau la │ │
│ │cerere, sau alte │ │
│ │manevre invazive │ │
│ │intraamniotice. │ │
└───────────┴──────────────────────┴───┘


    7. URMĂRIRE ŞI MONITORIZARE

┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │efectueze în paralel cu │ │
│Standard │tratamentul pacientei │E│
│ │monitorizarea continuă a│ │
│ │acesteia (vezi Cap. │ │
│ │5.2.3.). │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Se recomandă ca medicul │ │
│ │ATI să efectueze │ │
│ │cateterizarea arterei │ │
│Recomandare│pulmonare cu plasarea │E│
│ │unei sonde Swan-Ganz în │ │
│ │caz de instabilitate │ │
│ │hemodinamică (vezi cap. │ │
│ │Evaluare şi diagnostic).│ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │efectueze în paralel cu │ │
│Standard │tratamentul pacientei, │E│
│ │monitorizarea fetală │ │
│ │continuă (vezi Cap. │ │
│ │5.3.). │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│Standard │indice un consult │A│
│ │neurologic în cazul │ │
│ │deficitelor neurologice.│ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘


    8. ASPECTE ADMINISTRATIVE

┌───────────┬────────────────────────┬─┐
│ │Se recomandă ca fiecare │ │
│ │unitate medicală care │ │
│ │efectuează tratamentul │ │
│Recomandare│unei ELA să redacteze │E│
│ │protocoale proprii │ │
│ │bazate pe prezentul │ │
│ │ghid. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul OG în colaborare│ │
│ │cu cel de specialitate │ │
│Standard │ATI, trebuie să │E│
│ │efectueze tratamentul │ │
│ │pacientei în secţia ATI.│ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul curant trebuie │ │
│ │să asigure formarea unei│ │
│ │echipe din care să facă │ │
│Standard │parte medicul ATI, │E│
│ │neonatolog, alţi medici │ │
│ │OG, cadre medii, fiecare│ │
│ │acţionând conform │ │
│ │competenţei. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Medicul trebuie să │ │
│ │realizeze dirijarea │ │
│ │cazului către │ │
│ │maternităţi de nivel │ │
│Standard │III, doar în timpul al │E│
│ │doilea, după │ │
│ │stabilizarea │ │
│ │hemodinamică şi │ │
│ │cardiorespiratorie a │ │
│ │pacientei. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │Toate cazurile de ELA │ │
│ │trebuie declarate ca │ │
│Standard │fiind cazuri deosebite │E│
│ │şi trebuie auditate în │ │
│ │termen de 3 luni de la │ │
│ │producerea lor. │ │
├───────────┼────────────────────────┼─┤
│ │În caz de mortalitate │ │
│ │maternă, declaraţia │ │
│Standard │trebuie făcută în termen│E│
│ │de 24 de ore, conform │ │
│ │legii şi se va solicita │ │
│ │autopsie medico-legală. │ │
└───────────┴────────────────────────┴─┘


    9. BIBLIOGRAFIE
    Introducere
    1. Morgan M. Amniotic fluid embolism. Anaesthesia 1979; 34: 20-32.
    2. Clark SL, Hankins GDV, Dudley DA, Dildy GA, Porter TF. Amniotic fluid embolism: analysis of the naţional registry. Am J Obstet Gynecol 1995; 172: 1158-69.
    3. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature, Obstetrical And Pediatric Anesthesia, 5/2/2001, 169-182.
    4. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature Canadian Journal of Anesthesia 48:88-98 (2001).
    5. McDougall RJ, Duke GJ. Amniotic fluid embolism syndrome: case report and review. Anaesth Intensive Care 1995; 23: 735-40.
    6. Dudney TM, Elliott CG. Pulmonary embolism from amniotic fluid, fat, and air. Prog Cardiovasc Dis 1994; XXXVI: 447-74.
    7. Sterner S, Campbell B, Davies S. Amniotic fluid embolism. Ann Emerg Med 1984; 13:343-5.
    8. Gilmore DA, Wakim J, Secrest J, Rawson R. Anaphylactoid syndrome of pregnancy: a review of the literature with latest management and outcome data. AANA J 2003; 71:120.
    9. Gist RS, Stafford IP, Leibowitz AB, Beilin Y. Amniotic fluid embolism. Anesth Analg 2009; 108:1599.
    10. Clark SL. Amniotic fluid embolism. Obstet Gynecol 2014; 123:337.
    11. Roberts CL, Algert CS, Knight M, Morris JM. Amniotic fluid embolism in an Australian population-based cohort. BJOG 2010; 117:1417.
    12. Bonnet MP, Zlotnik D, Saucedo M, et al. Maternal Death Due to Amniotic Fluid Embolism: A Naţional Study in France. Anesth Analg 2018; 126:175.
    13. Mu Y, McDonnell N, Li Z, et al. Amniotic fluid embolism as a cause of maternal mortality in China between 1996 and 2013: a population-based retrospective study. BMC Pregnancy Childbirth 2016; 16:316.
    15. Kramer MS, Rouleau J, Liu S, et al. Amniotic fluid embolism: incidence, risk factors, and impact on perinatal outcome. BJOG 2012; 119:874.

    Evaluare şi diagnostic
    1. Clark SL, Hankins GDV, Dudley DA, Dildy GA, Porter TF. Amniotic fluid embolism: analysis of the naţional registry. Am J Obstet Gynecol 1995; 172: 1158-69.
    2. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature Canadian Journal of Anesthesia 48:88-98 (2001).
    3. McDougall RJ, Duke GJ. Amniotic fluid embolism syndrome: case report and review. Anaesth Intensive Care 1995; 23: 735-40.
    4. Dudney TM, Elliott CG. Pulmonary embolism from amniotic fluid, fat, and air. Prog Cardiovasc Dis 1994; XXXVI: 447-74.
    5. Sterner S, Campbell B, Davies S. Amniotic fluid embolism. Ann Emerg Med 1984; 13: 343-5.
    6. Tramoni G, Boisson C, Gamerre L, Clement HJ, BonC, Rudigoz RC, Viale JP. Amniotic fluid embolism: a review, Ann Fr Anesth Reanim. 2006 Jun; 25(6):599-604.
    7. Morgan M. Amniotic fluid embolism. Anaesthesia 1979; 34: 20-328. Martin RW. Amniotic fluid embolism. Clin Obstet Gynecol 1996; 39: 101-6.
    8. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature, Obstetrical And Pediatric Anesthesia,5/2/2001,169-182.
    9. de Swiet M. Maternal mortality: confidenţial enquiries into maternal deaths in the United Kingdom.Am J Obstet Gynecol 2000; 182: 760-6.
    10. Drukker L, Sela HY, Ioscovich A, et al. Amniotic Fluid Embolism: A Rare Complication of Second- Trimester Amniocentesis. Fetal Diagn Ther 2017; 42:77.
    11. Kaaniche FM, Chaari A, Zekri M, et al. Amniotic fluid embolism complicating medical termination of pregnancy. Can J Anaesth 2016; 63:871.
    12. Kanayama N, Tamura N. Amniotic fluid embolism: pathophysiology and new strategies for management. J Obstet Gynaecol Res 2014; 40:1507.

    Conduită
    1. Byrick RJ. Comment implantation syndrome: a time limited embolic phenomenon (Editorial). Can J Anaesth 1997; 44: 107-11.
    2. Rodgers GP, Heymach GJ III. Cryoprecipitate therapy in amniotic fluid embolization. Am J Med 1984; 76: 916-20.
    3. Davies S. Amniotic fluid embolus: a review of the literature. Can J Anaesth. 2001;48(1):88-98.
    4. Morgan M. Amniotic fluid embolism. Anaesthesia 1979; 34: 20-32.
    5. Martin RW. Amniotic fluid embolism. Clin Obstet Gynecol 1996; 39: 101-6.
    6. Hogberg U, Joelsson I. Amniotic fluid embolism in Sweden, 1951-1980. Gynecol Obstet Invest 1985; 20: 130-7.
    7. Davies MG, Harrison JC. Amniotic fluid embolism: maternal mortality revisited. British Journal of Hospital Medicine 1992; 47: 775-6.
    8. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature, Obstetrical And Pediatric Anesthesia,5/2/2001,169-182.
    9. Tramoni G, Boisson C, Gamerre L, Clement HJ, Bon C, Rudigoz RC, Viale JP. Amniotic fluid embolism:a review, Ann Fr Anesth Reanim. 2006 Jun;25(6):599-604.
    10. Cheng SH, Baldisseri MR. Management of amniotic fluid embolism. In: Evidence-Based Critical Care, Hyzy RC (Ed), Springer, Switzerland 2017. p.737-741.
    11. Tanaka H, Katsuragi S, Osato K, et al. Value of fibrinogen in cases of maternal death related to amniotic fluid embolism.J Matern Fetal Neonatal Med 2017;30:2940.

    10. ANEXE
        Anexa 1. Lista Participanţilor la Reuniunea de Consens de la Bucureşti, 29-30 Martie 2019
        Anexa 2. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor
        Anexa 3. Medicamentele meţionate în ghid şi utilizate în cazul ELA

    ANEXA 1

                             Lista participanţilor la Reuniunea de Consens
                                 de la Bucureşti, 29 - 30 Martie 2019
        Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Bucureşti
        Prof. Dr. Daniel Mureşan, Cluj-Napoca
        Prof. Dr. Nicolae Suciu, Bucureşti
        Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, Bucureşti
        Prof. Dr. Elvira Bratilă, Bucureşti
        Prof. Dr. Ştefan Buţureanu, Iaşi
        Prof. Dr. Crîngu Ionescu, Bucureşti
        Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureş
        Prof. Dr. Claudia Mehedinţu, Bucureşti
        Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca
        Prof. Dr. Marius Moga, Braşov
        Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iaşi
        Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, Bucureşti
        Prof. Dr. Lucian Puşcaşiu, Târgu-Mureş
        Prof. Dr. Liana Pleş, Bucureşti
        Prof. Dr. Manuela Russu, Bucureşti
        Prof. Dr. Demetra Socolov, Iaşi
        Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iaşi
        Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca
        Prof. Dr. Anca Stănescu, Bucureşti
        Prof. Dr. Vlad Tica, Constanţa
        Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova
        Conf. Dr. Elena Bernad, Timişoara
        Conf. Dr. Iuliana Ceauşu, Bucureşti
        Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu
        Conf. Dr. Alexandru Filipescu, Bucureşti
        Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad
        Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova
        Conf. Dr. Laurenţiu Pirtea, Timişoara
        Conf. Dr. Ştefania Tudorache, Craiova
        ŞL Dr. Şerban Nastasia, Bucureşti
        Dr. Marius Calomfirescu, Bucureşti
        Asist. Univ. Dr. Mihaela Boţ, Bucureşti
        Dr. Alina Marin, Bucureşti

    ANEXA 2

                       Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor

     Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare

┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │Standardele sunt norme │
│ │care trebuie aplicate │
│ │rigid şi trebuie urmate în│
│Standard │cvasitotalitatea │
│ │cazurilor, excepţiile │
│ │fiind rare şi greu de │
│ │justificat. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Recomandările prezintă un │
│ │grad scăzut de │
│ │flexibilitate, nu au forţa│
│Recomandare│standardelor, iar atunci │
│ │când nu sunt aplicate, │
│ │acest lucru trebuie │
│ │justificat raţional, logic│
│ │şi documentat. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Opţiunile sunt neutre din │
│ │punct de vedere a alegerii│
│ │unei conduite, indicând │
│ │faptul că mai multe tipuri│
│ │de intervenţii sunt │
│Opţiune │posibile şi că diferiţi │
│ │medici pot lua decizii │
│ │diferite. Ele pot │
│ │contribui la procesul de │
│ │instruire şi nu necesită │
│ │justificare. │
└───────────┴──────────────────────────┘


    Tabel 2. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare

┌────┬─────────────────────────────────┐
│ │Necesită cel puţin un studiu │
│ │randomizat şi controlat ca parte │
│Grad│a unei liste de studii de │
│A │calitate publicate pe tema │
│ │acestei recomandări (nivele de │
│ │dovezi la sau Ib). │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Necesită existenţa unor studii │
│Grad│clinice bine controlate, dar nu │
│B │randomizate, publicate pe tema │
│ │acestei recomandări (nivele de │
│ │dovezi lla, llb sau III). │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Necesită dovezi obţinute din │
│ │rapoarte sau opinii ale unor │
│ │comitete de experţi sau din │
│Grad│experienţa clinică a unor experţi│
│C │recunoscuţi ca autoritate în │
│ │domeniu (nivele de dovezi IV). │
│ │Indică lipsa unor studii clinice │
│ │de bună calitate aplicabile │
│ │direct acestei recomandări. │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Recomandări de bună practică │
│Grad│bazate pe experienţa clinică a │
│E │grupului tehnic de elaborare a │
│ │acestui ghid. │
└────┴─────────────────────────────────┘


    Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi

┌─────┬────────────────────────────────┐
│Nivel│Dovezi obţinute din meta-analiza│
│la │unor studii randomizate şi │
│ │controlate. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute din cel puţin un│
│Ib │studiu randomizat şi controlat, │
│ │bine conceput. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute din cel puţin un│
│lIa │studiu clinic controlat, fără │
│ │randomizare, bine conceput. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Dovezi obţinute din cel puţin un│
│Nivel│studiu quasi-experimental bine │
│llb │conceput, preferabil de la mai │
│ │multe centre sau echipe de │
│ │cercetare. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│Nivel│Dovezi obţinute de la studii │
│III │descriptive, bine concepute. │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Dovezi obţinute de la comitete │
│Nivel│de experţi sau experienţă │
│IV │clinică a unor experţi │
│ │recunoscuţi ca autoritate în │
│ │domeniu. │
└─────┴────────────────────────────────┘


    ANEXA 3

                   Medicamentele menţionate în ghid şi utilizate în cazul ELA

┌───────────────┬──────────────────────────────┐
│Numele │ADRENALINA / EPINEFRINA │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Dozele terapeutice diminuează │
│ │congestia şi edemul mucoaselor│
│ │(prin vasoconstricţie şi │
│ │micşorarea permeabilităţii │
│ │capilare), stimulează inima şi│
│ │cresc uşor presiunea │
│ │sistolică, au acţiune │
│ │bronhodilatatoare; local │
│ │provoacă vasoconstricţie şi │
│ │poate opri hemoragiile │
│Indicaţii │capilare. Efectele se datoresc│
│ │acţiunii simpatomimetice │
│ │directe (stimulare alfa- şi │
│ │beta-adrenergică). Urgenţe │
│ │alergice - şoc anafilactic, │
│ │angioedem laringian; stop │
│ │cardiac (prin asistolie │
│ │ventriculară); accesul de astm│
│ │bronşic. Fiole a 1 ml soluţie │
│ │apoasă injectabilă conţinând │
│ │epinephrinum hcl. 1 mg. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │În şocul anafilactic, │
│ │intravenos lent şi cu multă │
│ │prudenţă 0,1-0,5 mg (0,1-0,5 │
│ │ml din fiolă), diluate cu 10 │
│ │ml soluţie salină izotonă; │
│ │dacă nu este posibil, se │
│ │injectează intramuscular 0,5-1│
│Doza pentru │mg (1/2-1 fiolă) sau se │
│adulţi │administrează perlingual 1 mg │
│ │(20 picături din soluţia │
│ │pentru uz intern sau o fiolă).│
│ │În sincopa cardiacă, │
│ │intravenos lent 0,5-1 mg (1/ │
│ │2-1 fiolă), eventual repetat │
│ │după 1-15 minute; dacă nu este│
│ │posibil, se injectează în │
│ │cavitatea inimii aceeaşi doză.│
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Hipertensiune arterială, boli │
│ │miocardice, cardiopatie │
│ │ischemică, tahicardie şi │
│ │aritmii ectopice, │
│ │ateroscleroză, cord pulmonar, │
│Contraindicaţii│hipertiroidism, feocromocitom,│
│ │glaucom cu unghi îngust, │
│ │adenom de prostată cu retenţie│
│ │de urină, insuficienţă renală │
│ │severă; prudenţă la diabetici,│
│ │în stările de hipercalcemie şi│
│ │hipokaliemie. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Nu se administrează în timpul │
│ │anesteziei cu ciclopropan │
│ │(scos de pe piaţă) şi halotan │
│ │(aritmii grave); prudenţă când│
│ │se asociază cu atropina, în │
│Interacţiuni │anestezie; antidepresivele │
│ │triciclice şi guanetidina │
│ │cresc acţiunile │
│ │simpatomimetice (prudenţă în │
│ │dozarea adrenalinei sau se │
│ │evită). │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Categoria C - siguranţă │
│Sarcină şi │incertă a utilizării în │
│alăptare │sarcină, compatibil cu │
│ │alăptarea. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Epinefrina are un indice │
│ │terapeutic mic, de aceea │
│ │trebuie folosită numai la │
│ │indicaţia medicului şi sub │
│Atenţie! │control medical; │
│ │contraindicaţiile sunt │
│ │relative în condiţii de │
│ │urgenţă, care pun viaţa în │
│ │pericol. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│Numele │DOPAMINA │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Dopamina este un agent │
│ │simpatomimetic cu efecte │
│ │directe şi indirecte. Efectul │
│ │inotrop asupra cordului se │
│ │asociază cu un efect de │
│ │accelerare a frecvenţei │
│ │cardiace, precum şi o │
│ │incidenţă a aritmiilor, ambele│
│ │mai reduse decât cele ale │
│ │isoprenalinei. Această dublă │
│Indicaţii │acţiune a dopaminei prezintă │
│ │avantajul că poate corecta │
│ │dezechilibrul hemodinamic, │
│ │exercitând totodată un efect │
│ │inotrop asupra cordului, fără │
│ │tahicardie consecutivă şi în │
│ │acelaşi timp determinând │
│ │ameliorarea perfuziei renale. │
│ │Fiole a 10 ml, conţinând │
│ │soluţie 0,5% clorhidrat de │
│ │dopamină. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Conţinutul unei fiole (50 mg) │
│ │se diluează în 250 ml soluţie │
│ │salină sau glucoză (soluţii │
│ │izotone) - (1 ml sau 20 │
│ │picături conţin 200 mcg │
│ │dopamina); se introduce strict│
│ │intravenos, în perfuzie cu │
│ │debit constant. Doza se │
│ │stabileşte în funcţie de │
│ │starea hemodinamică şi │
│ │greutatea corporală: se începe│
│ │cu 285 mcg/kg corp şi minut │
│Doza pentru │(14-36 picături/minut la │
│adulţi │adultul de 70 kg), crescând │
│ │progresiv - doza eficace │
│ │uzuală, în jurul a 6,5 mcg/kg │
│ │corp şi minut (45-46 picături/│
│ │minut la 70 kg greutate │
│ │corporală) poate fi crescută, │
│ │la nevoie, până la 15 mcg/kg │
│ │corp şi minut (105 picături/ │
│ │minut la 70 kg greutate │
│ │corporală); la sfârşitul │
│ │tratamentului doza se reduce │
│ │progresiv (se înjumătăţeşte la│
│ │fiecare oră). │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Feocromocitom, aritmii │
│ │ventriculare, vasoconstricţie │
│ │periferică cu postsarcină │
│ │crescută, tireotoxicoză; │
│Contraindicaţii│prudenţă la bolnavii cu │
│ │ateroscleroză, la cei cu boli │
│ │vasculare şi la diabetici │
│ │(risc crescut de tulburări │
│ │ischemice). │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Inhibitorii de monoaminoxidază│
│ │potenţează efectele dopaminei │
│ │(se folosesc doze de 10 ori │
│ │mai mici); asocierea cu │
│ │ciclopropan, halotan şi alte │
│ │anestezice halogenate │
│ │favorizează aritmiile; │
│Interacţiuni │guanetidina măreşte efectul │
│ │vasoconstrictor │
│ │alfa-adrenergic al dopaminei, │
│ │iar aceasta antagonizează │
│ │efectul antihipertensiv al │
│ │guanetidinei; soluţia de │
│ │dopamina este incompatibilă cu│
│ │soluţiile alcaline. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Nu exista date care sa ateste │
│ │teratogeneza la animalele de │
│ │laborator. În clinica nu │
│ │există date suficiente care să│
│Sarcină şi │ateste apariţia eventualelor │
│alăptare │malformaţii sau efecte │
│ │fetotoxice în timpul │
│ │gravidităţii. În situaţii de │
│ │urgenţă, care impun utilizarea│
│ │lui, acest medicament poate fi│
│ │prescris. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Administrarea dopaminei se │
│ │face obligatoriu sub │
│ │supraveghere clinică şi │
│Atenţie! │hemodinamică, corectând în │
│ │prealabil hipovolemia, │
│ │hipoxemia, acidoza şi │
│ │dezechilibrele electrolitice │
│ │eventuale. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│Numele │HIDROCORTIZON │
│medicamentului │ │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Glucocorticoid de biosinteză │
│ │cu acţiune │
│ │antiinflamatoare-antialergică,│
│ │utilizat predominant în │
│ │terapia de urgenţă. Stări de │
│ │şoc (chirurgical, obstetrical,│
│ │traumatic, alergic, toxic, │
│ │infecţios, cardiogen, din │
│ │arsuri). Insuficienţe │
│ │respiratorii: criză acută de │
│ │astm bronşic, pneumonie prin │
│ │aspiraţie, edem laringian. │
│ │Edem Quincke. Insuficienţe │
│ │cardio-respiratorii: edem │
│ │pulmonar acut, gripe cu │
│ │evoluţie severă ş.a. Sindroame│
│ │neurologice: stări comatoase, │
│Indicaţii │edem cerebral, encefalite şi │
│ │meningite acute. Insuficienţă │
│ │suprarenală acută: criză │
│ │addisoniană acută, stare │
│ │post-suprarenalectomie. O │
│ │fiolă de 5 ml (sticlă │
│ │transparentă) conţine 0,025 g │
│ │hemisuccinat de hidrocortizon │
│ │într-un ml polietilenglicol │
│ │400 (soluţia A) însoţită de o │
│ │fiolă de solvent (soluţia B) │
│ │conţinând soluţie apoasă de │
│ │hidrogenocarbonat de sodiu, în│
│ │concentraţie de 0,225%. În │
│ │urma reacţiei dintre soluţia │
│ │de hidrocortizon hemisuccinat │
│ │şi solvent rezultă │
│ │hemisuccinat de hidrocortizon.│
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Dozele uzuale variază, în │
│ │funcţie de gravitatea cazului,│
│ │între 0,100 şi 0,500 g; în │
│ │stările foarte grave, de │
│Doza pentru │exemplu, în şoc, se │
│adulţi │administrează 1 g de preparat │
│ │în decurs de câteva minute, │
│ │iar apoi câte 0,500 g la 6-8 │
│ │ore, timp de 3-5 zile dacă │
│ │este nevoie. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Hidrocortizon acetat suspensie│
│ │injectabilă nu se │
│ │administrează în articulaţii │
│ │intervertebrale, artrite │
│ │infecţioase, infecţii de │
│ │vecinătate în special cu │
│Contraindicaţii│bacilul Koch. Prudenţă la │
│ │sportivi deoarece │
│ │hidrocortizon acetat suspensie│
│ │se absoarbe în parte │
│ │(glucocorticoizii administraţi│
│ │sistematic figurează pe lista │
│ │substanţelor dopante). │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│Interacţiuni │Puţin importante │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Categoria C - siguranţă │
│Sarcină şi │incertă a utilizării în │
│alăptare │sarcină, compatibil cu │
│ │alăptarea. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │După administrare îndelungată │
│ │a unor doze mari este posibilă│
│Atenţie! │apariţia semnelor de epuizare │
│ │corticosuprarenală şi │
│ │antehipofizară. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│Numele │Factor de coagulare VIIa │
│medicamentului │recombinant │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Tratamentul sângerărilor │
│ │serioase. Prevenirea │
│ │sângerărilor excesive legate │
│ │de intervenţiile chirurgicale.│
│Indicaţii │Acţionează prin activarea │
│ │sistemului de coagulare la │
│ │locul sângerări determinate de│
│ │dezvoltarea inhibitorilor │
│ │împotriva factorilor de │
│ │coagulare VIII sau IX. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │După reconstituire │
│ │medicamentul trebuie injectat │
│ │intravenos pe o durată de 2-5 │
│Doza pentru │minute (injecţie bolus). Doze:│
│adulţi │3-6 KIU (60-120 mcg) per kg │
│ │corp pe o singură doză. Doza │
│ │iniţială este în mod obişnuit │
│ │de 4,5 KIU (90 mcg) pe Kg/ │
│ │corp. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Nu trebuie administrat în │
│Contraindicaţii│perfuzie sau amestecat cu │
│ │soluţii perfuzabile. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Categoria C - siguranţă │
│ │incertă a utilizării în │
│ │sarcină. Trebuie evitată │
│Interacţiuni │asocierea cu produse │
│ │protrombinice; experienţă │
│ │limitată referitor la │
│ │asocierea cu │
│ │antifibrinolitice. │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│Sarcină şi │Prudenţă în perioada de │
│alăptare │alăptare (nu se cunoaşte dacă │
│ │trece în laptele matern). │
├───────────────┼──────────────────────────────┤
│ │Rareori se observă efecte │
│ │secundare serioase. În rare │
│ │ocazii pot apărea reacţii ca │
│ │urticarie, prurit, febră, │
│ │greaţă, cefalee, disconfort │
│ │general sau modificări ale │
│ │tensiunii arteriale. Au fost │
│Atenţie! │raportate efecte adverse │
│ │majore, posibil legate de │
│ │tratamentul cu Factor de │
│ │coagulare VIIa recombinant în │
│ │şapte cazuri (insuficienţa │
│ │renală, ataxie, tulburări │
│ │cerebro-vasculare, angină │
│ │pectorală, aritmie atrială şi │
│ │şoc circulator). │
└───────────────┴──────────────────────────────┘


                                    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016