Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DOCUMENTUL DE POLITICĂ ŞI STRATEGIE din 10 iulie 2019  privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale    Twitter Facebook
Cautare document

 DOCUMENTUL DE POLITICĂ ŞI STRATEGIE din 10 iulie 2019 privind implementarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale

EMITENT: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 576 din 15 iulie 2019
──────────
    Aprobat prin ORDINUL nr. 641 din 10 iulie 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 576 din 15 iulie 2019.
──────────
    1. Introducere
    Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (denumit în continuare MCSI), în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Guvernului, are rolul de a realiza politica Guvernului în domeniile comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale, securităţii cibernetice, tehnologiei informaţiei, societăţii informaţionale şi a cadrului naţional de interoperabilitate. În sectorul serviciilor poştale, MCSI asigură, printre altele, dezvoltarea strategiei în acest domeniu prin definirea obiectivelor strategice în calitate de garant al dezvoltării pieţei serviciilor poştale din România.
    În acest sens, cadrul legal aplicabil serviciului universal, ca parte integrantă a serviciilor poştale, este reprezentat de următoarele acte normative:
    - Directiva 97/67/EC din 15 decembrie 1997 a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la regulile comune pentru dezvoltarea pieţei interne Comunitare a serviciilor poştale şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor, modificată şi completată prin Directiva 2002/39/CE, respectiv Directiva 2008/6/CE cu privire la realizarea integrală a pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii (denumită în continuare Directiva privind serviciile poştale);
    – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare OUG nr. 13/2013);
    – Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 541/2013 privind condiţiile şi procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Decizia ANCOM nr. 541/2013);
    – Actele Uniunii Poştale Universale aprobate de către cel de-al 26-lea Congres al Uniunii Poştale Universale în 2016 (aflate în curs de ratificare), precum şi cele aprobate de către cel de-al doilea Congres Extraordinar al Uniunii Poştale Universale în 2018 (aflate în curs de ratificare).

    Pe baza acestui cadru legislativ aplicabil domeniului serviciilor poştale şi ţinând cont de:
    a) necesitatea respectării cerinţelor internaţionale şi a cadrului european în domeniul serviciilor poştale;
    b) necesitatea asigurării unui cadru naţional de furnizare a serviciilor poştale în condiţii flexibile, de eficienţă;
    c) necesitatea asigurării cerinţelor de calitate aplicabile serviciilor poştale incluse în sfera serviciului universal;
    d) necesitatea asigurării principiilor transparenţei, obiectivităţii şi nediscriminării în relaţia cu toţi furnizorii de servicii poştale şi utilizatorii acestor servicii;
    e) provocările cu care se confruntă domeniul serviciilor poştale, în special, ca urmare a modificărilor intervenite în comportamentul utilizatorilor de servicii poştale generate de substituţia electronică şi comerţul electronic,

    Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale stabileşte politica şi strategia privind serviciul universal în domeniul serviciilor poştale pe termen mediu.

    2. Principii generale
    Conform prevederilor art. 9 din OUG nr. 13/2013, MCSI stabileşte politica şi strategia privind serviciile poştale, respectiv serviciul universal, cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii şi nediscriminării. Aceste principii se referă la acţiunile care vizează actele normative în vigoare, la procesul de iniţiere ori actualizare, implementare şi monitorizare a normelor legislative.
    Asigurarea transparenţei pe parcursul emiterii unui document public reprezintă motorul politicilor privind o calitate ridicată a reglementărilor, informarea adecvată şi participarea părţilor interesate pe parcursul acestui proces fiind o condiţie pentru asigurarea unui cadru de reglementare adecvat. În acest scop, prezentul proiect a fost supus consultării publice în perioada 17.01.2019-17.02.2019, fiind primite o serie de observaţii, atât din partea Companiei Naţionale Poşta Română - S.A., cât şi din partea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM.
    Obiectivitate - MCSI urmăreşte prin intermediul prezentului document asigurarea unei politici şi strategii relevante şi coerente, care să contribuie la creşterea eficienţei şi eficacităţii implementării actelor normative care stau la baza acestuia.
    Proporţionalitate - În respectarea acestui principiu, MCSI identifică şi adaptează iniţiativa de reglementare la problemele şi particularităţile identificate pe piaţa serviciilor poştale astfel încât măsurile adoptate în respectarea obiectivelor astfel trasate să răspundă în mod eficient necesităţilor pieţei.
    Nediscriminare - În stabilirea obiectivelor strategice, MCSI acţionează în vederea limitării posibilelor efecte negative asupra concurenţei, determinate de furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal, precum şi a asigurării protecţiei interesului public.

    3. Cadrul instituţional internaţional
    Documentul de politică şi strategie privind serviciul universal în domeniul serviciilor poştale este conceput în concordanţă cu prevederile legislaţiei interne şi cu reglementările internaţionale din domeniul serviciilor poştale.
    3.1. Uniunea Europeană - Comisia Europeană
    Ca o consecinţă a garantării dreptului de acces la serviciul universal cetăţenilor statelor membre, unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene (UE) în domeniul poştal este îmbunătăţirea calităţii serviciilor poştale din sfera serviciului universal, în condiţiile implementării pieţei unice şi promovării concurenţei între furnizorii de servicii poştale la nivel european.
    La nivel european, serviciul poştal universal este reglementat prin Directiva privind serviciile poştale, scopul acesteia fiind definirea unui cadru de reglementare care să asigure condiţii mai bune pentru furnizarea serviciilor poştale, precum şi pentru dezvoltarea pieţei. În acelaşi timp, actul normativ îşi propune să îmbunătăţească toate elementele serviciului poştal universal, lăsând la latitudinea statelor membre adaptarea serviciului universal în funcţie de propriile nevoi şi specificul pieţei poştale naţionale. Astfel, prevederile articolului 3 din Directiva 97/67/EC stabilesc faptul că toate statele membre trebuie să se asigure că utilizatorii au dreptul la serviciul universal prin furnizarea continuă a serviciilor poştale la o calitate definită, pe întreg teritoriul naţional, la tarife accesibile pentru toţi utilizatorii.

    3.2. Uniunea Poştală Universală (UPU)
    Înfiinţată în 1874, UPU este una dintre cele mai vechi organizaţii internaţionale şi reprezintă un forum de cooperare, având rol de mediere şi comunicare între operatorii poştali membri desemnaţi de statele semnatare să îndeplinească obligaţiile ce decurg din actele emise la nivelul acestei entităţi. UPU stabileşte reguli ale schimburilor internaţionale de bunuri şi emite recomandări în vederea stimulării creşterii volumului trimiterilor poştale şi a îmbunătăţirii calităţii serviciilor.
    Una dintre preocupările prezente ale UPU este implementarea şi dezvoltarea serviciului universal în sectorul serviciilor poştale prin stabilirea de standarde comune de calitate, eficienţă şi accesibilitate. În acest sens, Congresul din 2016 de la Istanbul a aprobat Strategia poştală mondială de la Istanbul care reprezintă planul strategic al Uniunii pentru perioada 2017-2020. La nivelul UPU au fost elaborate direcţii strategice, având în vedere nu doar definirea acţiunilor viitoare, dar şi garantarea unei calităţi sporite a activităţii sale inclusiv în folosul membrilor săi. În acest sens, conform acestei strategii, statele membre ar trebui să definească serviciul universal în acord cu realităţile actuale din domeniul serviciilor poştale, la nivelul UPU urmând a se proceda la o revizuire a documentelor UPU în linie cu evoluţiile înregistrate în acest sector, din punct de vedere operaţional.

    3.3. Conferinţa Europeană de Poştă şi Telecomunicaţii (CEPT); Comitetul European pentru Reglementări Poştale (CERP)
    CEPT este un organism paneuropean care constituie un forum de dezbatere a problemelor sectoriale unde sunt reprezentate organismele însărcinate cu elaborarea şi aplicarea politicilor şi reglementărilor europene în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor. CERP este un comitet în cadrul CEPT, specializat pe probleme poştale, responsabil pentru reglementările poştale, precum şi pentru coordonarea la nivel european şi pregătirea pentru reuniunile UPU. Grupul serveşte drept organism de reflecţie, discuţii şi consiliere a Comisiei Europene în domeniul serviciilor poştale, în cadrul acestuia fiind reprezentate toate organismele însărcinate cu elaborarea şi aplicarea politicilor şi actelor de reglementare europene din domeniu. Obiectivul principal al acestuia este de a facilita consultarea, cooperarea şi coordonarea între autorităţile de reglementare independente din statele membre CERP, precum şi între autorităţile respective şi Comisia Europeană, în vederea consolidării pieţei interne pentru serviciile poştale, precum şi asigurarea aplicării consecvente a Directivei privind serviciile poştale.

    3.4. Grupul autorităţilor europene de reglementare în domeniul serviciilor poştale (ERGP)
    ERGP este un organism înfiinţat la data de 10 august 2010 prin Decizia Comisiei Europene 2010/C 217/07 cu scopul de a asigura aplicarea coerentă în statele membre UE a cadrului de reglementare privind serviciile poştale şi de a contribui la dezvoltarea pieţei interne a Uniunii. Grupul este alcătuit din cele 28 de autorităţi naţionale de reglementare din statele membre UE. Comisia Europeană, Autoritatea de Supraveghere EFTA, statele SEE şi statele candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană au în lucrările ERGP statut de observator.
    Scopul înfiinţării de către Comisia Europeană a acestui organism este de a servi ca „forum pentru reflecţie, dezbatere şi consultanţă în favoarea Comisiei în domeniul serviciilor poştale. Grupul trebuie să faciliteze consultarea, coordonarea şi cooperarea dintre autorităţile naţionale de reglementare independente din statele membre şi dintre aceste autorităţi şi Comisie, în vederea consolidării pieţei interne pentru servicii poştale şi a aplicării consecvente a Directivei 97/67/CE.

    3.5. Organizaţia Mondială a Comerţului (World Trade Organization) ( OMC)
    OMC este una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale, care reglementează relaţiile comerciale interstatale, administrând mai multe acorduri privind comercializarea bunurilor şi serviciilor, în special GATT (General Agreement on Tariffs and Trade - Acordul general privind comerţul şi tarifele) şi GATS (General Agreement on Trade in Services - Acordul general privind comerţul cu servicii).

    3.6. Organizaţia Mondială a Vămilor
    Organizaţia Mondială a Vămilor este un organism independent interguvernamental a cărui misiune este să întărească eficacitatea şi eficienţa autorităţilor vamale. Este singura organizaţie internaţională având competenţe în probleme vamale, contribuind în acelaşi timp la securitatea comerţului internaţional în ansamblul său.
    Dezvoltarea accelerată a pieţei de comerţ electronic a condus la o creştere fără precedent a volumului de trimiteri poştale internaţionale conţinând bunuri, făcând colaborarea între furnizorii de servicii poştale şi autorităţile vamale mai necesară ca niciodată.
    Pentru a asigura această colaborare referitoare la vămuirea trimiterilor poştale a fost înfiinţat Comitetul de contact între UPU şi Organizaţia Mondială a Vămilor. Comitetul defineşte proceduri şi elaborează publicaţii menite să sprijine activitatea comună a furnizorilor de servicii poştale şi a autorităţilor vamale la nivel naţional şi internaţional.


    4. Modificări recente ale pieţei serviciilor poştale la nivel european
    Serviciile furnizate prin intermediul reţelelor poştale au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare considerabilă ca urmare a apariţiei serviciilor inovatoare oferite de furnizorii de servicii poştale nou intraţi pe piaţă, precum şi ca efect al dezvoltării comerţului electronic, al digitalizării, o contribuţie importantă la acest proces având-o modificarea comportamentului de consum şi a nevoilor utilizatorilor. Totodată, piaţa serviciilor poştale având ca obiect trimiterile de corespondenţă a fost influenţată semnificativ de substituibilitatea cu poşta electronică prin schimbarea comportamentului de consum al utilizatorilor ce au migrat către alternative electronice de comunicare, profitând astfel de avansul tehnologic existent.
    În acelaşi timp, s-a constatat o creştere accelerată a volumelor de colete (inclusiv pachete mici), ca urmare a dezvoltării comerţului electronic.
    4.1. Provocări şi oportunităţi
    Stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune definite prin intermediul prezentului document impune identificarea elementelor care ar putea reprezenta o piedică în calea îndeplinirii acestora.
    Astfel, în timp ce majoritatea ţărilor membre se confruntă cu provocări legate de modificarea solicitărilor de servicii poştale, există diferenţe considerabile cu privire la viteza cu care au loc aceste schimbări. Scăderea volumelor de corespondenţă creează presiuni legate de menţinerea serviciului poştal universal existent, precum şi de sustenabilitatea acestuia, inclusiv furnizarea unui serviciu universal de calitate la un nivel accesibil al tarifelor concomitent cu adoptarea unor măsuri de creştere a eficienţei.
    În consecinţă este necesară o analiză a nivelului minim al serviciului poştal universal care să permită în acelaşi timp derularea comerţului transfrontalier şi coeziunea teritorială şi socială, analiza cerinţelor de calitate necesare, precum şi a evoluţiei pieţei şi a condiţiilor naţionale specifice. În acest sens este relevant studiul evoluţiei solicitării de servicii poştale pe parcursul ultimilor ani, pentru a avea informaţii referitoare la nivelul de concurenţă (luând în considerare alternativele la serviciile poştale şi tendinţele în furnizarea de servicii comerciale), astfel încât măsurile de reglementare să fie adoptate ca rezultat al acestor schimbări de piaţă.
    În plus faţă de aspectele menţionate anterior, la nivel naţional există şi alte constrângeri, cu efect major în organizarea reţelei poştale şi care se referă în principal la sistemele de transport terestru, aerian şi feroviar şi la ponderea mare, în România, a populaţiei din mediul rural (aproximativ 45% la data de 1 ianuarie 2016, în condiţiile în care în ţările din UE procentul este de doar 25%).
    Pentru a face faţă declinului suferit în zona activităţilor de bază, furnizorii de servicii poştale sunt obligaţi să îşi diversifice activităţile prin implicare în activităţi financiare, digitale sau prin extinderea serviciilor de livrare şi acoperire a întregului lanţ valoric al serviciilor poştale (spre exemplu, logistică, managementul lanţului de aprovizionare etc.). La baza unei transformări consistente a serviciilor poştale trebuie să se regăsească modificarea fundamentală a mecanismelor operaţionale. Astfel, inovarea prin intermediul utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor este un factor decisiv în dezvoltarea furnizorilor de servicii poştale, prin îmbunătăţirea proceselor şi calităţii, în concordanţă cu nevoile clienţilor astfel încât să adreseze evoluţiile recente ale pieţei marcate de scăderea traficului trimiterilor de corespondenţă şi creşterea volumelor de colete.
    De asemenea, schimbările survenite în modul în care consumatorii utilizează serviciile poştale, precum şi scăderea accelerată a volumelor de corespondenţă conduc la nevoia unei analize cu privire la definirea serviciului poştal universal (accesibilitate, puncte de acces, frecvenţă de distribuire, timp de tranzit, obligaţiile de calitate a serviciului), inclusiv o analiză a sustenabilităţii sale. Orice posibilă redefinire trebuie să ţină cont de impactul financiar şi eficienţa furnizării serviciilor.
    Având în vedere constatările menţionate la pct. 4, monitorizarea pieţei poştale europene este esenţială pentru a garanta că toţi utilizatorii beneficiază de liberalizarea pieţei şi pentru a promova în acelaşi timp concurenţa. Deţinerea unor date reale şi comparabile este importantă pentru adoptarea unor direcţii de reglementare fundamentate. În acelaşi timp, aceasta este o sarcină dificilă, având în vedere lipsa unor definiţii comune în rândul statelor membre, atât cu privire la definirea serviciilor poştale, cât şi în ceea ce priveşte serviciile incluse în sfera serviciului universal.

    4.2. Serviciul universal la nivel european
    În conformitate cu Directiva privind serviciile poştale, termenul de „serviciu universal“ se referă la un set de servicii poştale care să includă furnizarea permanentă a trimiterilor de corespondenţă cântărind până în 2 kg şi a coletelor poştale cântărind până în 10 kg, precum şi servicii pentru trimiterile înregistrate şi cu valoare declarată, pe teritoriul statelor membre, la un anumit nivel de calitate şi la tarife accesibile.
    Analizele şi consultările cu industria întreprinse la nivelul ERGP în ultimii ani au arătat că, pentru a se putea investiga oportunitatea modificării prevederilor de la nivel european în materie de serviciu universal, trebuie să se ţină cont de anumite aspecte legate de serviciile poştale ce asigură comerţul între statele membre UE, precum şi de incluziunea teritorială şi socială. În procesul de analiză a acestor elemente s-a avut în vedere atât modificarea cererii de servicii poştale, precum şi alternativele de comunicare disponibile ca potenţial substitut al serviciilor poştale, dar şi tendinţele de furnizare a serviciilor poştale la nivel comercial.
    Din perspectiva cererii de servicii poştale au fost analizate diverse studii întreprinse la nivel european în rândul utilizatorilor finali în scopul identificării gradului de satisfacţie şi a preferinţelor acestora faţă de serviciile poştale existente, precum şi faţă de cerinţele minime ce definesc obligaţiile de serviciu universal. Acestea au relevat, în diverse proporţii de la o ţară la alta, faptul că utilizatorii sunt în general mulţumiţi de actualul nivel de calitate stabilit pentru furnizarea serviciului universal. Totodată, în unele cazuri au fost identificate inclusiv tendinţe de acceptare a unui nivel de calitate mai redus decât cel asigurat actualmente de furnizorii de serviciu universal pentru trimiterile de corespondenţă care priveşte, în general, livrarea trimiterilor poştale cinci zile pe săptămână către persoanele fizice, dar şi livrarea în Z+1 a acestora. Aceste constatări conduc spre ideea că, în viitorul nu foarte îndepărtat, actualul nivel de calitate stabilit pentru furnizarea serviciului universal ar putea fi relaxat pentru a corespunde nevoilor reale ale utilizatorilor.
    Pe de altă parte, studiile analizate arată că există şi o preferinţă a utilizatorilor orientată către accesarea unor servicii poştale superioare din punct de vedere calitativ, prin aceasta înţelegând livrarea la locuinţa destinatarului într-un interval de timp extins, garanţia prestării serviciilor în timpii anunţaţi, dar şi un program de lucru optimizat al oficiilor poştale.
    Totodată, trendul descendent al traficului pentru trimiterile de corespondenţă afectează sustenabilitatea economică a furnizorului de serviciu universal, acesta fiind, în majoritatea cazurilor, operatorul cu cele mai mari volume de trafic livrate din această categorie de trimiteri.
    Având în vedere aceste constatări, o serie de ţări europene au ales să modifice sau au demarat discuţii în vederea modificării sferei serviciului universal în domeniul serviciilor poştale. Acest lucru poate fi realizat doar având în vedere nivelul de flexibilitate prevăzut de Directiva privind serviciul universal, iar procesul demarat în anumite ţări în acest sens trebuie atent monitorizat, ţinând cont de posibilele implicaţii asupra sustenabilităţii serviciului universal.
    La nivel european, toate statele membre au desemnat un furnizor unic de serviciu universal, cu excepţia Germaniei în care Deutsche Post acţionează ca furnizor de serviciu universal, nefiind desemnat însă în acest sens, conform legislaţiei germane.


    5. Descrierea situaţiei actuale şi modificări recente ale pieţei serviciilor poştale în România
    5.1. Structura pieţei poştale în perioada 2013-2017
    Din punctul de vedere al concurenţei, segmentarea pieţei din România a înregistrat dintotdeauna un nivel ridicat, pe piaţa naţională fiind activi în ultimii cinci ani cel puţin 200 de furnizori de servicii poştale conform datelor statistice colectate la nivelul ANCOM. În anul 2017 s-a înregistrat cel mai mare număr de furnizori autorizaţi din ultimii cinci ani (513 furnizori), în creştere cu 33% faţă de anul 2013, anul liberalizării totale a pieţei serviciilor poştale.
    În ceea ce priveşte traficul de trimiteri poştale înregistrat pe piaţa serviciilor poştale din România se poate observa o scădere a pieţei totale cu 1% în 2017 faţă de anul precedent ca urmare a diminuării volumelor de trimiteri de corespondenţă motivată în principal de dezvoltarea comerţului electronic. Volumul traficului total din 2017 a fost de 556 milioane de trimiteri, traficul intern scăzând cu 2% faţă de anul anterior, iar cel internaţional crescând cu 8% comparativ cu anul 2016. Din traficul poştal total, 93,88% a fost reprezentat de traficul poştal intern (522 mil. trimiteri poştale), iar 6,12% de trimiterile poştale internaţionale (34 mil. trimiteri poştale). Rata anuală compusă de creştere (CAGR) determinată pentru anii 2013-2017 pentru piaţa totală a serviciilor poştale este uşor negativă (–0,37%).
    Referitor la traficul trimiterilor poştale ce fac obiectul serviciilor incluse în sfera serviciului universal, în anul 2017 se poate observa o scădere a volumelor totale cu 23,37% faţă de anul precedent, motivat în principal de migrarea volumelor din sfera serviciului universal în sfera serviciilor neincluse în sfera serviciului universal, ca urmare a modificărilor legislative privind serviciile poştale intrate în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2017. Rata anuală compusă de creştere determinată pentru anii 2013-2017 în cazul serviciilor din sfera serviciului universal este de –16,06%, în timp ce pe segmentul trimiterilor din afara sferei serviciului universal este în creştere cu 16,63%.
    Tabel: Dinamica traficului poştal total în perioada 2013-2017

┌────┬───────────┬──────────┬───────────┬─────────────┬───────────┬───────────┬────────┬────────┬─────────────────────┐
│ │ │Evoluţia │Trafic │Trafic │Trafic din │Trafic din │ │ │ │
│An │Nr. │traficului│intern (nr.│internaţional│serviciu │serviciu │Evoluţie│Evoluţie│CAGR 2013-2017 │
│ │trimiteri │de │trimiteri) │(nr. │universal │neuniversal│SPU │NONSPU │ │
│ │ │trimiteri │ │trimiteri) │(SPU) │(NONSPU) │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼────────┼────────┼──────┬───────┬──────┤
│2013│564.258.934│~ │530.106.224│34.152.710 │360.514.767│203.744.167│~ │~ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼────────┼────────┤ │ │ │
│2014│623.205.073│10,45% │592.921.878│30.283.195 │227.574.302│395.630.771│–37% │94% │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼────────┼────────┤ │ │ │
│2015│574.000.000│–7,90% │544.000.000│30.000.000 │263.000.000│311.000.000│16% │–21% │–0,37%│–16,06%│16,63%│
├────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼────────┼────────┤ │ │ │
│2016│562.500.000│–2,00% │531.000.000│31.500.000 │234.000.000│328.000.000│–11% │5% │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼───────────┼───────────┼────────┼────────┤ │ │ │
│2017│556.000.000│-1,16% │522.000.000│34.000.000 │179.000.000│377.000.000│–24% │15% │ │ │ │
└────┴───────────┴──────────┴───────────┴─────────────┴───────────┴───────────┴────────┴────────┴──────┴───────┴──────┘



    Raportând valorile traficului poştal total aferent anului 2017 la populaţia României rezultă o medie de 28,3 trimiteri poştale pe cap de locuitor, în scădere faţă de cea a anului anterior (28,47 de trimiteri poştale pe cap de locuitor), valoare ce menţine poziţia mult inferioară a României comparativ cu nivelul înregistrat la nivelul EU-28.
    Comparativ cu anul 2016, valoarea pieţei poştale din România a înregistrat o creştere cu 8,4% (2,85 mld. lei), veniturile obţinute din furnizarea serviciilor poştale interne fiind în valoare de 2,02 mld. lei (creştere cu 10,1% comparativ cu 2016), iar cele din furnizarea serviciilor poştale internaţionale în valoare de 0,83 mld. lei (creştere cu 4,6% comparativ cu 2016).

    5.2. Tendinţe pe piaţa serviciilor poştale şi preferinţele utilizatorilor
    Odată cu evoluţia sectorului comunicaţiilor electronice, pe piaţa serviciilor poştale a luat amploare preocuparea că livrările fizice vor fi substituite, treptat, de către comunicarea electronică, fapt ce generează declinul volumelor de trimiteri de corespondenţă. Cu toate acestea, comerţul electronic a generat noi volume de trimiteri poştale din categoria trimiterilor conţinând bunuri.
    Modificările constatate la nivelul pieţei poştale au fost marcate în principal de următoarele tendinţe:
    a) scăderea volumului trimiterilor de corespondenţă, tendinţă ce se preconizează a se menţine şi în viitor, urmând parcursul constatat la nivel european;
    b) creşterea volumului de trimiteri conţinând bunuri, ca efect al dezvoltării accelerate şi continue a comerţului electronic.

    Modificarea acestor volume este rezultatul schimbării preferinţelor utilizatorilor şi a modului în care aceştia utilizează, direct sau indirect, serviciile poştale.
    În conformitate cu „Studiul privind utilizarea serviciilor poştale din România“ realizat în anul 2015^1 de către ANCOM, aproximativ 6 din 10 persoane fizice utilizează servicii poştale fie în calitate de expeditori, fie ca destinatari.
    ^1 https://statistica.ancom.ro/sscpds/public/alldocuments/markestudy

    Conform acestui studiu, cele mai utilizate servicii poştale de către utilizatorii - persoane fizice au fost cele având ca obiect trimiterile de corespondenţă internă şi internaţională (49%), coletele interne şi internaţionale provenite, în general, din comenzi on-line (37%) şi trimiterile recomandate (29%). În mediul urban se observă un procent mai mare de utilizare a serviciilor având ca obiect coletele poştale ori trimiteri poştale cu valoare declarată, a serviciilor ramburs şi a celor expres comparativ cu mediul rural unde se observă o utilizare mai mare a serviciilor de expediere de corespondenţă standard, cu confirmare de primire ori recomandată.
    Cele mai importante criterii de selecţie valorizate de către utilizatorii finali în ceea ce priveşte alegerea furnizorului de servicii poştale sunt tarifele, respectarea termenelor de livrare, siguranţa trimiterilor poştale, gradul de acoperire teritorială cu serviciile furnizate, precum şi proximitatea punctelor de lucru, aceste criterii devenind aspecte critice pentru toţi furnizorii de servicii poştale. În ceea ce priveşte importanţa acordată de către utilizatori gradului de acoperire teritorială cu oficii poştale, aceştia au declarat că sunt dispuşi, în general, să se deplaseze pe jos 17 minute (în medie) până la cel mai apropiat punct de lucru al furnizorului de servicii poştale; jumătate dintre utilizatorii din mediul rural şi din localităţile cu mai puţin de 50.000 locuitori nu sunt deloc dispuşi să se deplaseze în altă localitate pentru a ridica sau expedia o trimitere poştală.
    În ceea ce priveşte categoria utilizatorilor cu dizabilităţi vizuale, şi pentru aceştia accesibilitatea tarifelor serviciilor poştale incluse în sfera serviciului universal este foarte importantă. Totodată, siguranţa trimiterilor şi certitudinea livrării trimiterilor poştale în termenii de livrare asumaţi de către furnizori sunt apreciate în egală măsură de către utilizatorii cu dizabilităţi.


    6. Serviciul universal în România
    A. La nivelul cadrului legislativ naţional, dispoziţiile Directivei privind serviciile poştale au fost transpuse prin OUG nr. 13/2013, prevederile art. 8 alin. (1) ale acesteia definind dreptul de acces la serviciul universal reprezintă „dreptul de a beneficia de furnizarea permanentă a serviciilor poştale incluse în sfera serviciului universal, la un anumit nivel de calitate, în orice punct de pe teritoriul României, la tarife accesibile tuturor utilizatorilor“.
    Totodată, dispoziţiile art. 8 alin. (3) din acelaşi act normativ prevede includerea în sfera serviciului universal a următoarelor servicii poştale:
    "Serviciile incluse în sfera serviciului universal sunt:
    a) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea trimiterilor poştale interne şi internaţionale având ca obiect trimiteri de corespondenţă, pachete mici şi imprimate, în greutate de până la două kg, inclusiv;
    b) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea coletelor poştale interne şi internaţionale, în greutate de până la 10 kg, inclusiv;
    c) distribuirea coletelor poştale în greutate de până la 20 kg, inclusiv, expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia;
    d) serviciul de trimitere recomandată având ca obiect trimiteri poştale din categoria prevăzută la lit. a);
    e) serviciul de trimitere cu valoare declarată având ca obiect trimiteri poştale din categoriile prevăzute la lit. a)-c);
    f) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea cecogramelor interne şi internaţionale;
    g) orice alte servicii poştale stabilite prin lege, dacă răspund unor necesităţi de ordin social sau economic ale utilizatorilor, care nu pot fi asigurate în mod satisfăcător în condiţiile unei pieţe concurenţiale."


    B. Începând cu data de 1 ianuarie 2017, prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 238/2016, s-a restrâns sfera serviciului universal ca urmare a excluderii serviciilor poştale având ca obiect trimiterile poştale în număr mare. Această modificare a fost menită să asigure o flexibilitate ridicată furnizorului de serviciu universal în cadrul activităţilor curente de furnizare a serviciilor poştale şi, implicit, o îmbunătăţire a mediului concurenţial în acest domeniu. În acest context, serviciile poştale având ca obiect trimiteri poştale în număr mare, astfel cum acestea sunt definite de dispoziţiile OUG nr. 13/2013, pot fi furnizate în condiţii comerciale doar în baza unor contracte în formă scrisă, încheiate între expeditor, respectiv integrator şi furnizorul de servicii poştale.
    Mecanismul de finanţare a obligaţiilor de serviciu universal, precum şi condiţiile şi procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal au fost reglementate de către ANCOM la nivelul legislaţiei secundare prin Decizia ANCOM nr. 541/2013. Pe baza acestor prevederi, Compania Naţională Poşta Română - S.A. a fost desemnată ca furnizor de serviciu universal până la data de 31 decembrie 2019. Serviciile pentru care aceasta a fost desemnată să le presteze, conform Deciziei preşedintelui ANCOM nr. 1.158/2013 privind desemnarea Companiei Naţionale Poşta Română - S.A. ca furnizor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale*), cu modificările şi completările ulterioare, sunt:
    *) Decizia preşedintelui ANCOM nr. 1.158/2013 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    a) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea trimiterilor poştale interne şi internaţionale, în greutate de până la 2 kg (inclusiv), având ca obiect:
    1. trimiteri de corespondenţă, cu excepţia trimiterilor de corespondenţă în număr mare;
    2. imprimate, cu excepţia imprimatelor în număr mare;
    3. pachete mici, astfel cum acestea sunt prevăzute în Convenţia Poştală Universală şi Regulamentul poştei de scrisori, cu excepţia pachetelor mici în număr mare;

    b) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea coletelor poştale interne şi internaţionale, în greutate de până la 10 kg (inclusiv), cu excepţia coletelor în număr mare;
    c) distribuirea coletelor poştale cu limite de greutate între 10 kg şi 20 kg (inclusiv) expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia;
    d) serviciul de trimitere recomandată având ca obiect trimiteri poştale interne şi internaţionale în greutate de până la 2 kg (inclusiv) prevăzute la lit. a);
    e) serviciul de trimitere cu valoare declarată având ca obiect:
    1. trimiteri poştale interne şi internaţionale în greutate de până la 2 kg (inclusiv) prevăzute la lit. a);
    2. colete poştale interne şi internaţionale în greutate de până la 10 kg (inclusiv), cu excepţia coletelor în număr mare;
    3. colete poştale cu limite de greutate între 10 şi 20 kg (inclusiv) expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia;

    f) colectarea, sortarea, transportul şi livrarea cecogramelor interne şi internaţionale.


    C. Potrivit dispoziţiilor aceluiaşi act normativ, obligaţiile ce incumbă Compania Naţională Poşta Română - S.A. în calitate de furnizor de serviciu universal se referă, printre altele, la asigurarea unei densităţi optime a punctelor de acces şi de contact, precum şi la îndeplinirea anumitor standarde de calitate privind colectarea, respectiv livrarea trimiterilor ce fac obiectul serviciilor din sfera serviciului universal. Astfel, furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a asigura, în fiecare localitate în care prestează serviciile din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le furnizeze, cel puţin o colectare de la fiecare punct de acces şi cel puţin o livrare la adresa indicată, în fiecare zi lucrătoare, dar nu mai puţin de cinci zile pe săptămână, cu excepţia cazurilor sau a condiţiilor geografice considerate excepţionale şi aprobate de către ANCOM. De asemenea, Compania Naţională Poşta Română - S.A. are obligaţia de a asigura livrarea la destinatari a trimiterilor de corespondenţă interne din sfera serviciului universal, din cea mai rapidă categorie standard, cu respectarea următoarelor cerinţe de calitate:
    a) 85% din numărul total al acestor trimiteri poştale vor fi livrate în cel mult două zile lucrătoare de la data depunerii acestora la punctele de acces;
    b) 97% din numărul total al acestor trimiteri poştale vor fi livrate în cel mult patru zile lucrătoare de la data depunerii acestora la punctele de acces.

    D. Totodată, Compania Naţională Poşta Română - S.A. are obligaţia de a asigura livrarea la destinatari a trimiterilor de corespondenţă intracomunitare din sfera serviciului universal, din cea mai rapidă categorie standard, cu respectarea următoarelor cerinţe de calitate:
    a) 85% din numărul total al acestor trimiteri poştale vor fi livrate în cel mult trei zile lucrătoare de la data depunerii acestora la punctele de acces;
    b) 97% din numărul total al acestor trimiteri poştale vor fi livrate în cel mult cinci zile lucrătoare de la data depunerii acestora la punctele de acces.


    7. Definirea problemei
    Având în vedere scopul urmărit prin intermediul instrumentului de serviciu universal astfel cum este definit în condiţiile legislaţiei în vigoare, şi anume protejarea intereselor utilizatorilor finali, acesta este considerat a fi unul dintre cele mai importante şi eficiente instrumente prin a cărui implementare se poate ajunge la maximizarea beneficiilor de care aceştia se pot bucura. În acest context, serviciul universal devine inclusiv o prioritate la nivelul politicii publice.
    Astfel, în mod special, protejarea intereselor utilizatorilor aflaţi în cazuri ori condiţii geografice excepţionale unde în general furnizorii de servicii poştale nu furnizează servicii în condiţii comerciale întrucât costurile de distribuire a trimiterilor poştale sunt ridicate necesită măsuri de reglementare specifice.
    Este o realitate faptul că în România utilizatorii din mediul urban beneficiază de o mai mare diversitate a ofertei de servicii faţă de utilizatorii din mediul rural, care se confruntă cu problema posibilităţii limitate de alegere a furnizorilor ori a serviciilor, având la dispoziţie un singur furnizor, în special furnizorul de serviciu universal ca urmare a obligaţiilor stabilite în sarcina acestuia sau un număr restrâns de furnizori pentru majoritatea serviciilor.
    Prin urmare, promovarea coeziunii sociale, economice şi culturale care să contribuie la reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre zonele rurale şi cele urbane se poate realiza prin accesul la serviciul universal.
    Având în vedere aceste considerente, prin furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal se pot asigura atât ubicuitatea, cât şi predictibilitatea în cadrul pieţei serviciilor poştale, în beneficiul utilizatorilor finali.
    În acest sens, prestarea serviciului universal de către unul sau mai mulţi furnizori de serviciu universal creează premisele asigurării unui acces facil pentru toţi utilizatorii finali la reţeaua poştală, îndeosebi prin punerea la dispoziţie a unui număr suficient de puncte de acces şi prin asigurarea unor condiţii satisfăcătoare în ceea ce priveşte frecvenţa colectărilor şi a livrărilor, furnizarea serviciului universal trebuind să asigure atât o continuitate a funcţionării, cât şi un tratament echitabil şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatorii.
    Aşadar, având în vedere că obligaţiile Companiei Naţionale Poşta Română - S.A. privind furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal încetează la data de 31 decembrie 2019, este necesară asigurarea continuităţii disponibilităţii acestor servicii pentru utilizatori.

    8. Obiective strategice privind implementarea serviciului universal
    În scopul adresării problemelor identificate anterior sunt necesare, ca obiective principale, promovarea şi protejarea intereselor utilizatorilor finali.
    Totodată, în implementarea acestui obiectiv, se va ţine cont de următoarele deziderate:
    - asigurarea serviciului universal în mod uniform pe întregul teritoriu naţional, pe o perioadă suficientă care să asigure viabilitatea economică a serviciilor furnizate, dar nu mai mult de 10 ani, asigurându-se, în acelaşi timp, eficienţa costurilor pentru furnizarea serviciilor incluse în sfera serviciului universal;
    – limitarea posibilelor efecte negative asupra concurenţei, prin asigurarea principiilor de transparenţă, obiectivitate, proporţionalitate şi nediscriminare.

    Promovarea şi protejarea intereselor utilizatorilor finali reprezintă o prioritate a strategiei de dezvoltare a domeniului serviciilor poştale şi mai ales a serviciului universal. Instrumentele la care statul trebuie să recurgă pentru atingerea acestui obiectiv sunt multiple şi complexe, mergând de la impunerea unor obligaţii de transparenţă menite să ajute utilizatorii finali în luarea unei decizii informate până la protejarea intereselor acestora în relaţia cu furnizorii, prin mecanismele administrate de autoritatea de reglementare. De asemenea, promovarea şi protejarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu nevoi sociale speciale trebuie să se afle printre priorităţi, în spiritul politicilor europene de promovare a incluziunii sociale.
    Ţinând cont de importanţa alocată atingerii acestui obiectiv strategic, se impune implementarea unui set de acţiuni care să ducă la îndeplinirea acestuia.

    9. Direcţii de acţiune
    9.1. Asigurarea cadrului legal cu privire la condiţiile şi procedura de desemnare de către ANCOM a unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal
    Conform prevederilor art. 9 alin. (3) din OUG nr. 13/2013, pe baza prezentului document de politică şi strategie, ANCOM stabileşte condiţiile şi procedura pentru desemnarea unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal, precum şi obligaţiile şi condiţiile speciale pe care aceştia trebuie să le respecte şi drepturile de care beneficiază în furnizarea serviciului universal. Desemnarea unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal pentru o parte sau întreg teritoriul naţional va ţine cont de faptul că trebuie să se asigure acoperirea cu serviciile din sfera serviciului universal a întregului teritoriu al ţării. În stabilirea şi implementarea acestei proceduri, ANCOM acţionează în vederea limitării posibilelor efecte negative asupra concurenţei, determinate de furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal, precum şi a asigurării protecţiei interesului public.
    Condiţiile şi procedura de desemnare a furnizorului de serviciu universal se stabilesc cu respectarea principiilor eficienţei, obiectivităţii, transparenţei, proporţionalităţii şi nediscriminării, asigurându-se, în acelaşi timp, eficienţa costurilor pentru furnizarea serviciilor incluse în sfera serviciului universal.
    Astfel, ANCOM va consulta public proiectele de decizie şi documentele conexe cu respectarea prevederilor legale în domeniu, acordând posibilitatea tuturor părţilor interesate să îşi exprime opinia. De asemenea, ANCOM va asigura un cadru de desemnare transparent şi nediscriminatoriu, urmărind ca niciun furnizor de servicii poştale să nu poată fi a priori exclus din cadrul procedurii de desemnare.
    Totodată, pe parcursul stabilirii şi implementării condiţiilor şi procedurii de desemnare a furnizorului de serviciu universal, ANCOM va acţiona în limitele necesare atingerii scopului urmărit.

    9.2. Desemnarea, până la data de 31 decembrie 2019, a unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal pentru serviciile poştale din sfera serviciului universal astfel încât să se asigure acoperirea întregului teritoriu naţional
    Existenţa unui mediu concurenţial în domeniul serviciilor poştale nu constituie încă o garanţie suficientă pentru satisfacerea nevoilor tuturor cetăţenilor României în ceea ce priveşte serviciile poştale, eforturile de asigurare a dreptului de acces la serviciul universal fiind încă necesare.
    Având în vedere constatările de la nivelul pieţei serviciilor poştale naţionale enunţate pe parcursul prezentului document, o prioritate la nivelul reglementării acestui sector este asigurarea continuităţii furnizării serviciilor din sfera serviciului universal după data de 31 decembrie 2019, dată la care expiră calitatea de furnizor de serviciu universal a Companiei Naţionale Poşta Română - S.A. În acest sens, ANCOM va lua măsurile necesare în vederea emiterii în cursul anului 2019, în urma derulării procesului de desemnare în acord cu prevederile legale în vigoare, a unei decizii de desemnare a unuia sau mai multor furnizori de serviciu universal prin care se va urmări satisfacerea necesităţilor identificate la nivelul pieţei serviciilor poştale din România. De asemenea, perioada de desemnare va trebui să asigure viabilitatea economică a serviciilor din sfera serviciului universal furnizate, fără a depăşi însă 10 ani.
    În stabilirea condiţiilor de furnizare a serviciului universal se va ţine cont de specificul pieţei naţionale, de necesităţile utilizatorilor finali, urmărindu-se în acelaşi timp furnizarea eficientă a serviciilor poştale din sfera serviciului universal.

    9.3. Actualizarea legislaţiei primare privind serviciile poştale în scopul revizuirii serviciului universal în acord cu noutăţile legislative adoptate la nivel european, ţinând cont de necesităţile şi caracteristicile pieţei naţionale, atunci când este cazul
    Recunoscând importanţa asigurării unui cadru legislativ care să răspundă necesităţilor pieţei naţionale, coroborat cu o fundamentare riguroasă a actelor normative propuse spre adoptare, se va asigura o monitorizare permanentă a evoluţiilor legislative, precum şi a noutăţilor de implementare la nivel european în domeniul serviciilor poştale, astfel încât să se asigure un cadru de reglementare eficient, în acord cu acestea, ţinând cont totodată de necesităţile specifice identificate la nivel naţional. Activităţile corespunzătoare acestei direcţii de acţiune se referă la actele normative în vigoare în sensul revizuirii acestora la momentul identificării oportunităţii sau necesităţii.


    10. Rezultatele politicii şi strategiei
    Politica şi strategia MCSI se concentrează asupra asigurării accesibilităţii serviciilor poştale din sfera serviciului universal pentru toţi cetăţenii României, prin asigurarea premiselor necesare furnizării acestor servicii pe întreg teritoriu naţional, la tarife accesibile. În acest sens se preconizează menţinerea disponibilităţii serviciilor în condiţii orientate pe nevoile utilizatorilor finali, ţinând cont de caracteristicile naţionale. Totodată, implementarea obiectivului prevăzut în prezentul document va avea, pe termen mediu şi lung, un rol esenţial în combaterea excluziunii sociale, economice şi teritoriale.

    11. Indicatori
    Monitorizarea rezultatelor vizate prin intermediul prezentului document de politică şi strategie se va efectua în baza următorilor indicatori:
    - gradul de acoperire cu servicii din sfera serviciului universal la nivel de populaţie;
    – traficul trimiterilor poştale ce fac obiectul serviciilor din sfera serviciului universal;
    – rata de penetrare a serviciilor din sfera serviciului universal la nivel de populaţie şi pe gospodării.


    12. Implicaţii juridice
    Adoptarea prezentului document de politică şi strategie va fi succedată de emiterea unor decizii ale preşedintelui ANCOM pentru punerea în aplicare a acţiunilor prevăzute la capitolele 9.1 şi 9.2.

    13. Monitorizarea, evaluarea şi coordonarea politicilor în domeniul serviciului universal
    Responsabilitatea implementării măsurilor destinate atingerii obiectivelor identificate prin intermediul prezentului document de politică şi strategie prin derularea direcţiilor de acţiune stabilite la pct. 9.1 şi 9.2 revine ANCOM, în timp ce pentru direcţia de acţiune de la pct. 9.3 instituţia responsabilă este MCSI.
    Pe parcursul implementării, MCSI va urmări aplicarea eficientă a măsurilor stabilite, prin monitorizarea continuă a modului de desfăşurare a acţiunilor întreprinse în direcţia îndeplinirii obiectivelor fixate, cu scopul de a identifica din timp tendinţele de schimbare şi a elabora modalităţi de acţiune adecvate noilor situaţii constatate la nivelul pieţei.


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice