Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DOCUMENTUL DE LA VIENA, din 1990  al negocierilor pentru masuri de intarire a increderii si securitatii, organizate in conformitate cu prevederile relevante ale Documentului final al Reuniunii de la Viena a Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DOCUMENTUL DE LA VIENA, din 1990 al negocierilor pentru masuri de intarire a increderii si securitatii, organizate in conformitate cu prevederile relevante ale Documentului final al Reuniunii de la Viena a Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 181 din 9 septembrie 1991
(1) Reprezentanţii statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa (C.S.C.E.) - Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Republica Federativã Ceha şi Slovaca, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Iugoslavia, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Monaco, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ungaria, U.R.S.S., Vatican, s-au întrunit la Viena, de la 9 martie 1989, în conformitate cu prevederile referitoare la Conferinţa asupra mãsurilor de încredere şi securitate şi pentru dezarmare în Europa, conţinute în documentele finale ale reuniunilor de la Madrid şi Viena în cadrul "urmãrilor" C.S.C.E.
(2) Statele participante au reamintit ca scopul Conferintei cu privire la mãsuri de intarire a încrederii şi securitãţii şi pentru dezarmare în Europa, ca parte substantiala şi integrantã a procesului multilateral initiat de Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, este sa întreprindã, pe etape, noi acţiuni efective şi concrete menite sa conducã la realizarea de progrese în întãrirea încrederii şi securitãţii şi înfãptuirea dezarmarii, astfel încît sa punã în practica şi sa dea expresie indatoririi statelor de a se abţine de la ameninţarea cu forta sau folosirea forţei în relaţiile lor reciproce, ca şi în relaţiile lor internaţionale, în general.
(3) La deschiderea reuniunii au fost prezentate discursuri de cãtre miniştri ai afacerilor externe şi alţi şefi de delegaţii.
(4) De la 16 ianuarie la 5 februarie 1990 - statele participante au avut discuţii în cadrul unui seminar asupra doctrinelor militare în legatura cu situaţia, structura şi activitãţile forţelor convenţionale în zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii. Încurajate de cursul dezbaterilor, statele participante au decis sa organizeze un al doilea seminar asupra doctrinelor militare, în primavara anului 1991, la Viena.
(5) Statele participante au adoptat prezentul document, care integreaza un set nou de mãsuri de intarire a încrederii şi securitãţii cu mãsurile adoptate în Documentul Conferintei de la Stockholm, care au fost dezvoltate în lumina experienţei cistigate.
(6) Statele participante au recunoscut ca mãsurile de intarire a încrederii şi securitãţii care se completeazã reciproc, adoptate prin prezentul document şi care sînt în conformitate cu mandatele reuniunilor de la Madrid şi Viena, din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E. servesc, prin natura şi scopul lor, ca şi prin traducerea lor în viata, la întãrirea încrederii şi securitãţii în Europa.
(7) Statele participante au recunoscut, de asemenea, ca negocierile vor continua, în conformitate cu mandatele reuniunilor de la Madrid şi Viena, din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E., în scopul de a consolida şi dezvolta pe mai departe rezultatele deja obţinute şi ca propunerile care au fost prezentate vor face în continuare obiectul negocierilor.
(8) Statele participante au reamintit declaraţia privind abţinerea de la ameninţarea cu forta sau folosirea forţei, continuta în paragrafele 9-27 ale Documentului Conferintei de la Stockholm şi au subliniat valabilitatea sa continua în lumina Cartei de la Paris pentru o noua Europa.
(9) Statele participante au adoptat urmãtoarele:

I. SCHIMBUL ANUAL DE INFORMAŢII MILITARE

Informaţii asupra forţelor militare

(10) Statele participante vor schimba anual informaţii asupra forţelor lor militare, referitoare la organizarea militarã, efectivele şi sistemele importante de arme şi echipamente, asa cum se specifica mai jos, în zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii.
(11) Informaţiile se vor comunica, într-un format convenit, tuturor celorlalte state participante, nu mai tirziu de 15 decembrie al fiecãrui an. Ele vor fi valabile de la 1 ianuarie al anului urmãtor şi vor include:
(11.1) Informaţii privind organizarea de comanda a acelor forte militare la care se referã punctele 2 şi 3 din acest capitol, specificindu-se denumirea şi subordonarea tuturor formatiunilor*) şi unitãţilor**), pentru fiecare nivel de comanda, în jos, pînã la inclusiv brigada/regiment sau nivel echivalent;
(11.2) Pentru fiecare formaţiune şi unitate de lupta***) a forţelor terestre, în jos, pînã la inclusiv brigada/regiment sau nivel echivalent, informaţiile vor indica:
(11.2.1) - Denumirea şi subordonarea;
(11.2.2) - dacã sînt active sau neactive****);
(11.2.3) - amplasarea normalã a comandamentului în timp de pace, indicatã prin elemente geografice exacte şi/sau prin coordonate;
(11.2.4) - efectivele autorizate în timp de pace;
_____________
*) În acest context, formaţiuni sînt armatele, corpurile de armata, diviziile şi unitãţile echivalente.
**) În acest context, unitãţi sînt brigazile, regimentele şi unitãţile echivalente.
***) În acest context, unitãţi de lupta sînt infanteria, blindatele, unitãţile mecanizate şi de infanterie moto, artileria, unitãţile de geniu şi unitãţile de aviatie de armata. Se includ şi acele unitãţi de lupta care sînt aeromobile sau de desant aerian.
****) În acest context, formaţiuni sau unitãţi de lupta neactive sînt acelea asigurate cu efective de la 0 pînã la 15 la suta din efectivele autorizate în timp de pace. Acest termen include formaţiunile şi unitãţile cu efective reduse.

(11.2.5) - sistemele importante de arme şi echipamente din inzestrare specificindu-se numãrul pentru fiecare tip de:
(11.2.5.1) - tancuri de lupta;
(11.2.5.2) - elicoptere;
(11.2.5.3) - vehicule blindate de lupta;
(11.2.5.4) - instalaţii de lansare a armelor antitanc dirijate, montate permanent/din construcţie pe vehiculele blindate;
(11.2.5.5) - piese de artilerie, autopropulsate şi tractate, aruncatoare şi instalaţii de lansare proiectile reactive (calibrul 100 mm şi mai mare);
(11.2.5.6) - vehicule blindate lansatoare de poduri.
(11.3) Pentru fiecare formaţiune amfibie şi unitate de lupta amfibie*) amplasata permanent în zona de aplicare, pînã la nivelul în jos, brigada/regiment sau unitate echivalenta inclusiv, informaţiile vor include datele arãtate mai sus.
(11.4) Pentru fiecare formaţiune aerianã şi unitate de lupta aerianã**) a forţelor aeriene, a forţelor de apãrare aerianã sau a aviaţiei maritime cu baza nepermanenta la sol, în jos, pînã la inclusiv aripa/regiment aerian sau nivel echivalent, informaţiile vor include:
(11.4.1) - denumirea şi subordonarea;
(11.4.2) - amplasarea normalã în timp de pace a comandamentului, indicatã prin termeni geografici exacti şi/sau prin coordonate;
(11.4.3) - amplasarea normalã în timp de pace a unitãţii, indicatã prin baza aerianã sau aerodromul pe care este bazatã unitatea, specificindu-se:
(11.4.3.1.) - denumirea ori, dacã este cazul, numele bazei aeriene sau aerodromului, şi
(11.4.3.2) - locul acesteia, indicat prin termeni geografici exacti şi/sau prin coordonate;
(11.4.4) - efectivele autorizate în timp de pace***);
(11.4.5) - numãrul pentru fiecare tip de:
(11.4.5.1) - avioane;
(11.4.5.2) - elicoptere;
parte organicã a formatiunii sau unitãţii.
___________
*) Unitate de lupta asa cum se defineste mai sus.
**) În acest context, unitãţile de lupta aerianã sînt unitãţile a cãror majoritate a avioanelor din organicã sînt avioane de lupta.
***) Ca o excepţie, aceste informaţii nu trebuie sa includã unitãţile de avioane ale apãrãrii antiaeriene.

Informaţii asupra planurilor de inzestrare cu sisteme importante de arme şi echipamente

(12) Statele participante vor schimba anual informaţii asupra planurilor lor de inzestrare cu sisteme importante de arme şi echipamente, asa cum sînt specificate în prevederile referitoare la informaţiile asupra forţelor militare, în zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii.
(13) Informaţiile se vor comunica, într-un format convenit, tuturor celorlalte state participante, nu mai tirziu de 15 decembrie al fiecãrui an. Ele se vor referi la planurile pentru urmãtorul an şi vor include:
(13.1) - tipul şi denumirea sistemelor de arme/echipamente ce vor fi introduse în inzestrare;
(13.2) - numãrul total pentru fiecare sistem de arme/echipamente;
(13.3) - de cîte ori este posibil, numãrul pentru fiecare sistem de arme/echipamente planificate a fi repartizate fiecãrei formaţiuni sau unitãţi;
(13.4) - mãsura în care inzestrarea se va adauga sau va înlocui sistemele de arme/echipamente existente.

Informaţii asupra bugetelor militare

(14) Statele participante vor schimba anual informaţii despre bugetelor lor militare pentru anul bugetar urmãtor, detaliind cheltuielile de apãrare pe baza categoriilor stabilite în "Instrumentul pentru raportarea standardizata internationala a cheltuielilor militare", adoptat de Organizaţia Naţiunilor Unite la 12 decembrie 1980.
(15) Informaţiile vor fi furnizate tuturor celorlalte state participante nu mai tirziu de doua luni dupã aprobarea bugetului militar de cãtre autoritãţile naţionale competente.
(16) Fiecare stat participant poate cere clarificãri din partea oricãrui alt stat participant despre informaţiile bugetare furnizate. Întrebãrile vor fi adresate într-o perioada de doua luni de la primirea informaţiilor bugetare ale unui stat participant. Statele participante se vor strãdui sa rãspundã complet şi prompt la aceste întrebãri. Întrebãrile şi rãspunsurile pot fi transmise tuturor celorlalte state participante.

II. REDUCEREA RISCULUI

Mecanismul pentru consultare şi cooperare privind activitãţile militare neobisnuite

(17) Statele participante vor avea, în conformitate cu prevederile care urmeazã, consultãri şi vor coopera între ele asupra oricãrei activitãţi neobisnuite şi neplanificate, semnificative din punct de vedere militar, a forţelor lor militare, în afarã locurilor lor normale de amplasare în timp de pace, în zona de aplicare a mãsurilor de încredere şi de securitate în legatura cu care un stat participant îşi exprima preocuparea sa de securitate.
(17.1) Statul participant care are preocupãri în legatura cu o astfel de activitate poate transmite o cerere pentru o explicaţie cãtre un alt stat participant, unde se desfãşoarã activitatea.
(17.1.1) Cererea va mentiona cauza sau cauzele ingrijorarii şi, în mãsura posibilului, tipul şi locul sau aria activitãţii.
(17.1.2) Rãspunsul va fi transmis în nu mai mult de 48 de ore.
(17.1.3) Rãspunsul va fi dat la întrebãrile puse, precum şi la orice alte informaţii relevante care ar putea ajuta la clarificarea activitãţii care a creat preocuparea.
(17.1.4) Cererea şi rãspunsul vor fi transmise, fãrã intirziere, tuturor celorlalte state participante.
(17.2) Statul care a adresat cererea, dupã examinarea rãspunsului primit, poate sa solicite o intilnire pentru a discuta problema.
(17.2.1) Statul care a adresat cererea poate solicita o intilnire cu statul care a dat rãspunsul.
(17.2.1.1) O astfel de intilnire va fi convenitã în nu mai mult de 48 de ore.
(17.2.1.2) Cererea pentru o astfel de intilnire va fi transmisã, fãrã intirziere, tuturor statelor participante.
(17.2.1.3) Statul care a rãspuns la cerere este îndreptãţit sa solicite altor state participante, în special celor care ar putea fi implicate în activitate, sa participe la intilnire.
(17.2.1.4) O astfel de intilnire va fi organizatã într-un loc ce va fi convenit reciproc de cãtre statul care a cerut şi cel care a rãspuns. Dacã nu se realizeazã acordul, intilnirea va fi organizatã la Centrul pentru prevenirea conflictelor.
(17.2.1.5) Statul care a adresat cererea şi cel care a rãspuns vor transmite neîntîrziat, în comun sau separat, un raport asupra intilnirii, cãtre toate celelalte state participante.
(17.2.2) Statul care a adresat cererea poate solicita o intilnire a tuturor statelor participante.
(17.2.2.1) O astfel de intilnire va fi convenitã în nu mai mult de 48 de ore.
(17.2.2.2) Centrul de prevenire a conflictelor va servi drept cadru pentru o astfel de intilnire.
(17.2.2.3) Statele participante implicate în problema care se discuta vor lua mãsuri sa fie reprezentate la o astfel de intilnire.
(17.3) Comunicãrile dintre statele participante, fãcute în scopul de mai sus, vor fi transmise de preferinta prin reţeaua de comunicaţii a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii.

Cooperarea privind incidentele periculoase de natura militarã

(18) Statele participante vor coopera în raportarea şi clarificarea incidentelor periculoase de natura militarã în zona de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate, în scopul de a preveni posibile neintelegeri şi a diminua efectele asupra altui stat participant.
(18.1) Fiecare stat participant va desemna un punct de contact în caz de asemenea incidente periculoase şi va informa despre acesta toate celelalte state participante. O lista cu asemenea puncte va fi disponibilã la Centrul pentru prevenirea conflictelor.
(18.2) În cazul unui asemenea incident periculos, statul participant ale cãrui forte militare sînt implicate în incident va furniza informaţiile disponibile cãtre alte state participante de o maniera expeditiva. Orice stat participant afectat de un astfel de incident poate de asemenea, cere clarificãri corespunzãtoare. Astfel de cereri vor primi un rãspuns prompt.
(18.3) Comunicãrile dintre statele participante vor fi transmise, de preferinta, prin reţeaua de comunicaţii a mãsurilor de încredere şi securitate.
(18.4) Problemele referitoare la informaţiile despre asemenea incidente periculoase pot fi discutate de statele participante la Centrul pentru prevenirea conflictelor, la reuniunea anuala, pentru examinarea aplicãrii mãsurilor de încredere de la centru sau la intilniri suplimentare ce se vor conveni acolo.
(18.5) Aceste prevederi nu vor afecta drepturile şi obligaţiile statelor participante asumate în baza unui acord internaţional privitor la incidentele periculoase, nici nu vor exclude metodele suplimentare de raportare şi clarificare a incidentelor periculoase.

III. CONTACTE

Vizite la bazele aeriene

(19) Fiecare stat participant cu unitãţi aeriene de lupta comunicate potrivit paragrafului (11) va organiza vizite pentru reprezentanţi ai tuturor celorlalte state participante la una din bazele aeriene normale pentru timp de pace*), unde astfel de unitãţi sînt amplasate, în scopul de a asigura vizitatorilor posibilitatea de a vedea activitãţile la baza aerianã, inclusiv pregatirile pentru îndeplinirea funcţiilor bazei aeriene, şi de a obţine o impresie asupra numãrului aproximativ de iesiri-avion şi tipului de misiuni care au loc.

-----------------
*) În acest context, prin termenul baza aerianã normalã pentru timp de pace se înţelege un loc normal de amplasare în timp de pace a unitãţii aeriene de lupta, indicat de baza aerianã sau aerodromul militar unde unitatea îşi are baza.

(20) Nici un stat participant nu va fi obligat sa organizeze mai mult de o astfel de vizita într-o perioada de 5 ani.
(21) Indicaţiile prealabile ce vor fi date de statele participante asupra datelor unor astfel de vizite pentru anul (anii) urmãtor(i) pot fi discutate la reuniunile anuale de evaluare.
(22) De regula, din fiecare stat participant vor fi invitaţi pînã la doi vizitatori.
(23) Invitaţiile vor fi transmise cãtre toate statele participante cu 42 de zile sau mai mult înainte de vizita. Invitaţia va indica un program preliminar cuprinzînd: locul, data şi ora adunãrii, durata planificata, limbile care vor fi folosite; aranjamentele pentru masa, cazare şi transport; echipamentul permis sa fie folosit în timpul vizitei; orice alte informaţii care ar putea fi considerate utile.
(24) Cînd baza aerianã care urmeazã a fi vizitata este situata pe teritoriul unui alt stat participant, invitaţiile vor fi emise de statul participant pe al cãrui teritoriu este situata baza aerianã. În astfel de cazuri, responsabilitãţile de gazda, delegate de acest stat pentru statul participant care organizeazã vizita, vor fi specificate în invitaţie.
(25) Rãspunsurile la invitaţie, indicind numele şi rangul vizitatorilor, vor fi date nu mai tirziu de 21 de zile dupã emiterea invitatiei. Dacã invitaţia nu este acceptatã la timp, se va presupune ca nu vor fi trimişi vizitatori.
(26) Vizita la baza aerianã va dura minimum 24 de ore.
(27) În cursul vizitei, vizitatorilor li se vor face prezentãri asupra scopurilor şi funcţiilor bazei aeriene şi asupra activitãţilor curente de la baza aerianã. Ei vor avea posibilitatea sa comunice cu comandantii şi trupele, inclusiv cu unitãţile de sprijin/logistice situate la baza aerianã.
(28) Vizitatorilor li se va da posibilitatea sa vada toate tipurile de avioane situate la baza aerianã.
(29) La sfîrşitul vizitei, statul gazda va da posibilitatea vizitatorilor sa se intilneasca împreunã cu oficialii statului gazda şi cu personalul superior de la baza aerianã, pentru a discuta desfãşurarea vizitei.
(30) Statul gazda va decide programul vizitei şi va acorda vizitatorilor la baza aerianã.
(31) Vizitatorii vor urma indicaţiile date de statul gazda în conformitate cu prevederile convenite în acest document.
(32) Vizitatorilor li se va asigura cazare corespunzãtoare într-un loc potrivit pentru efectuarea vizitei.
(33) Statul invitat va acoperi cheltuielile de cãlãtorie pentru reprezentanţii sãi la şi de la locul de adunare specificat în invitaţie.
(34) Statele participante vor asigura, printr-o cooperare corespunzãtoare cu vizitatorii, sa nu fie întreprinsã nici o acţiune care ar putea afecta securitatea vizitatorilor.

Contactele militare

(35) Pentru îmbunãtãţirea, în continuare, a relaţiilor lor reciproce, în interesul intaririi procedeului încrederii şi creşterii securitãţii, statele participante vor promova şi facilita, în mod corespunzãtor:
(35.1) - schimburi şi vizite între reprezentanţii militari sau ai apãrãrii;
(35.2) - contacte între instituţii militare cu activitãţi similare;
(35.3) - participarea de cãtre reprezentanţii militari ai altor state participante la cursuri de instruire;
(35.4) - schimburi între comandantii militari şi ofiţeri de comanda, pînã la esalonul de brigada/regiment sau echivalent;
(35.5) - schimburi şi contacte între oameni de ştiinţa şi experţi în problemele militare şi din domenii cu activitãţi similare;
(35.6) - organizarea de acţiuni sportive şi culturale între membrii forţelor lor armate.

IV. NOTIFICAREA PREALABILĂ A ANUMITOR ACTIVITĂŢI MILITARE

(36) Statele participante vor notifica, în scris, prin canale diplomatice, în forma convenitã, înainte cu 42 de zile sau mai mult, tuturor celorlalte state participante, începerea activitãţilor militare notificabile*) în zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii.

-------------
*) În acest document, termenul notificabila are înţelesul de supusã notificãrii.

(37) Notificarea va fi transmisã de cãtre statul participant pe teritoriul cãruia activitatea respectiva este planificata sa aibã loc, chiar dacã forţele acelui stat nu sînt angajate în activitatea respectiva sau mãrimea acestor forte este sub nivelul notificabil. Aceasta nu scuteşte alte state participante de obligaţia de a face notificãri, dacã implicarea lor în activitatea militarã planificata atinge nivelul de notificare.
(38) Fiecare din urmãtoarele activitãţi militare din teren, desfãşurate ca o singura activitate, în zona de aplicare a mãsurilor pentru întãrirea încrederii şi securitãţii şi care ating sau depãşesc nivelurile definite mai jos, vor fi notificate:
(38.1) Angajarea de formaţiuni ale forţelor de uscat**) ale statelor participante în aceeaşi activitate de instruire, desfasurata sub o singura comanda operativã, independent sau în combinatie cu orice componente posibile, aeriene sau navale.
_________
**) În acest context, termenul forte de uscat include forţele de desant maritim, aeromobile şi de desant aerian.

(38.1.1) Aceasta activitate militarã va face obiectul notificãrii, ori de cîte ori implica, în orice moment pe durata activitãţii:
- cel puţin 13.000 de militari, inclusiv trupe de sprijin, sau
- cel puţin 300 de tancuri
dacã sînt organizate în structura de divizie sau, cel puţin în doua brigazi/regimente, nu neapãrat subordonate aceleiaşi divizii.
(38.1.2) Participarea forţelor aeriene ale statelor participante va fi inclusã în notificare dacã s-a prevãzut ca în cursul activitãţii vor avea loc 200 sau mai multe iesiri-avion, exceptind elicopterele.
(38.2) Angajarea de forte militare, fie într-o acţiune de desant maritim, fie într-o operaţie de desant-parasutare în zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii.
(38.2.1) Aceste activitãţi militare vor fi supuse notificãrii ori de cîte ori în acţiunea de desant maritim sînt debarcati cel puţin 3.000 de militari şi ori de cîte ori în acţiunea de desant-parasutare sînt parasutati cel puţin 3.000 de militari.
(38.3) Angajarea unor formaţiuni ale trupelor de uscat ale statelor participante într-un transfer, din afarã zonei de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii, la punctele de sosire din zona sau din interiorul zonei de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii, în punctele de concentrare din zona, pentru a participa la o activitate de instruire notificabila sau pentru a fi concentrate.
(38.3.1) Sosirea sau concentrarea acestor forte va fi supusã notificãrii ori de cîte ori ele implica, în acelaşi timp, de-a lungul activitãţii:
- cel puţin 13.000 de militari, inclusiv trupe de sprijin, sau
- cel puţin 300 de tancuri
dacã sînt organizate în structura de divizie sau cel puţin în doua brigazi/regimente, nu neapãrat subordonate aceleiaşi divizii.
(38.3.2) Forţele care au fost transferare în zona vor fi supuse tuturor prevederilor mãsurilor convenite pentru întãrirea încrederii şi securitãţii atunci cînd pãrãsesc punctele lor de sosire pentru a participa la o activitate de instruire notificabila sau pentru a fi concentrate în zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii.
(39) Activitãţile militare notificabile, efectuate fãrã ca trupele angajate sa fie avertizate în prealabil, se excepteazã de la prevederea ca notificarea prealabilã sa fie facuta cu 42 de zile înainte.
(39.1) Notificarea unor asemenea activitãţi peste plafoanele convenite va fi transmisã în momentul în care trupele implicate încep asemenea activitãţi.
(40) Notificarea va fi facuta în scris, pentru fiecare activitate militarã notificabila, în urmãtoarea forma convenitã:
(41) A. Informaţii de ordin general:
(41.1) denumirea activitãţii militare;
(41.2) scopul general al activitãţii militare;
(41.3) numele statelor implicate în activitatea militarã;
(41.4) nivelul de comanda, organizare şi conducere a activitãţii militare;
(41.5) data începerii şi terminãrii activitãţii militare.
(42) B. Informaţii asupra diferitelor tipuri de activitãţi militare notificabile:
(42.1) angajarea formatiunilor forţelor terestre ale statelor participante în aceeaşi activitate de instruire desfasurata sub o singura comanda operativã, independent sau în combinatie cu orice componente posibile, aeriene sau navale:
(42.1.1) numãrul total de militari care iau parte la o activitate militarã şi anume: trupe de uscat, trupe de desant maritim, trupe aeromobile şi de desant aerian şi, când este cazul, numãrul de militari participanţi pentru fiecare stat implicat;
(42.1.2) denumirea, subordonarea, numãrul şi tipul formatiunilor şi unitãţilor participante pentru fiecare stat, pînã la şi inclusiv brigada/regiment sau nivel echivalent;
(42.1.3) numãrul total de tancuri de lupta pentru fiecare stat şi numãrul total de lansatoare de rachete antitanc dirijate, montate pe vehicule blindate;
(42.1.4) numãrul total de piese de artilerie şi de aruncatoare multiple de proiectile reactive (de calibrul 100 mm sau mai mari);
(42.1.5) numãrul total de elicoptere, pe categorii;
(42.1.6) numãrul prevãzut de iesiri-avion, cu excepţia elicopterelor;
(42.1.7) scopul misiunilor aeriene;
(42.1.8) categoriile de avioane implicate;
(42.1.9) nivelul de comanda, organizare şi conducere pentru participarea forţelor aeriene;
(42.1.10) sprijinul de foc nava-sol;
(42.1.11) informaţii privind alt sprijin de foc nava-sol;
(42.1.12) nivelul de comanda, organizare şi conducere pentru participarea forţelor navale;
(42.2) angajarea forţelor militare, fie într-o acţiune de desant maritim fie într-o operaţie de desant-parasutare în zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii:
(42.2.1) numãrul total al trupelor de desant maritim implicate în activitãţi notificabile de desant maritim şi/sau numãrul total de trupe aeropurtate implicate în activitãţi notificabile de desant-parasutare;
(42.2.2) în cazul activitãţilor notificabile de desant maritim, punctul sau punctele de imbarcare, dacã sînt în zona de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate;
(42.3) angajarea de formaţiuni ale forţelor terestre ale statelor participante într-un transfer din afarã zonei de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate în puncte de sosire din zona, sau din interiorul zonei de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate, în punctele de concentrare în zona, pentru a participa la o activitate de instruire notificabila sau pentru a fi concentrate:
(42.3.1) numãrul total de militari transferati;
(42.3.2) numãrul şi tipul diviziilor care participa la transfer;
(42.3.3) numãrul total de tancuri de lupta care participa la sosirea sau concentrarea notificabila;
(42.3.4) coordonatele geografice pentru punctele de sosire şi pentru punctele de concentrare.
(43) C. Zona şi timpul prevãzut pentru activitate:
(43.1) zona activitãţii militare, delimitata prin caracteristici geografice împreunã, cînd este cazul, cu coordonate geografice;
(43.2) datele de începere şi de încheiere ale fiecãrei faze (transferuri, desfãşurare, concentrare de forte, faza activa de instruire, faza de repliere), a activitãţilor din zona de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate ale formatiunilor participante, scopul tactic şi zonele geografice corespunzãtoare (delimitate prin coordonate geografice) pentru fiecare faza;
(43.3) scurta descriere a fiecãrei faze.
(44) D. Alte informaţii:
(44.1) schimbãri, cînd este cazul, fata de informaţiile transmise prin calendarul anual în legatura cu activitatea;
(44.2) legatura dintre activitate şi alte activitãţi notificabile.

V. OBSERVAREA ANUMITOR ACTIVITĂŢI MILITARE

(45) Statele participante vor invita observatori din toate celelalte state participante la urmãtoarele activitãţi militare notificabile:
(45.1) - angajarea de formaţiuni ale forţelor terestre*) ale ţãrilor participante în aceeaşi activitate de instruire, sub o singura comanda operativã, independent sau în combinatie cu orice alte componente aeriene sau navale;

-------------
*) În acest context, termenul forte terestre indica trupe de desant maritim, aeromobile şi aeropurtate.

(45.2) - angajarea forţelor militare fie într-o operaţie de desant maritim, fie într-o acţiune de desant-parasutare în zona de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate;
(45.3) - în situaţia angajãrii de formaţiuni ale forţelor terestre ale statelor participante într-un transfer din afarã zonei de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate în puncte de sosire în zona sau din interiorul zonei de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate în puncte de concentrare din zona, pentru a participa la o activitate de instruire notificabila sau pentru a fi concentrate, concentrarea acestor forte. Forţele care au fost transferate în zona vor fi supuse tuturor prevederilor mãsurilor de încredere şi securitate convenite, cînd ele pãrãsesc punctele lor de sosire pentru a participa la o activitate de instruire notificabila sau pentru a fi concentrate în interiorul zonei de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate.
(45.4) Activitãţile sus-menţionate vor fi supuse observarii ori de cîte ori numãrul trupelor angajate atinge sau depãşeşte 17.000 de militari, cu excepţia situaţiilor în care se desfãşoarã fie o acţiune de desant maritim, fie o acţiune de desant-parasutare, care vor fi supuse observarii, ori de cîte ori numãrul militarilor angajaţi atinge sau depãşeşte nivelul de 5.000 de militari.
(46) Statul gazda va transmite invitaţia în scris, prin canale diplomatice, tuturor celorlalte state participante, o data cu notificarea. Statul gazda va fi statul participant pe al cãrui teritoriu va avea loc activitatea notificatã.
(47) Statul gazda poate delega unele din responsabilitãţile sale, de gazda, altui stat participant angajat în activitatea militarã pe teritoriul statului gazda. În astfel de situaţii, statul gazda va specifica alocarea de responsabilitãţi în invitaţia sa de a observa activitatea.
(48) Fiecare stat participant poate trimite pînã la doi observatori la activitatea militarã ce urmeazã a fi observata.
(49) Statul invitat poate hotãrî dacã va trimite observatori militari şi/sau civili, inclusiv membri ai personalului sau acreditat în statul gazda. Observatorii militari vor purta, de regula, uniformele şi însemnele lor pe durata îndeplinirii sarcinilor ce le revin.
(50) Rãspunsurile la invitaţie vor fi transmise în scris, nu mai tirziu de 21 de zile de la emiterea invitatiei.
(51) Statele participante care accepta o invitaţie vor comunica numele şi gradele observatorilor lor în rãspunsul la invitaţie. Dacã invitaţia nu este acceptatã la timp, se va înţelege ca nu vor fi trimişi observatori.
(52) Împreunã cu invitaţia, statul gazda va transmite un program general de observare, care va conţine urmãtoarele informaţii:
(52.1) - data, ora şi locul de adunare a observatorilor;
(52.2) - durata planificata a programului de observare;
(52.3) - limbile care vor fi utilizate pentru interpretare şi/sau traducere;
(52.4) - aranjamentele privind cazarea, masa şi transportul pentru observatori;
(52.5) - aranjamentele pentru echipamentul de observare care va fi asigurat observatorilor de cãtre statul gazda;
(52.6) - autorizarea posibila, de cãtre statul gazda, a folosirii de echipament special, pe care observatorii îl pot aduce cu ei;
(52.7) - aranjamentele pentru îmbrãcãmintea specialã care sa fie pusã la dispoziţia observatorilor, în cazul în care o cer condiţiile climaterice sau de mediu.
(53) Observatorii pot face cereri cu privire la programul de observare. Statul gazda le va da curs în mãsura posibilului.
(54) Statul gazda va stabili durata observarii, care sa permitã observatorilor sa observe activitatea militarã notificabila, din momentul în care pragurile convenite pentru observare sînt atinse sau depasite, pînã în momentul în care, pentru ultima data pe timpul activitãţii, pragurile pentru observare nu vor mai fi atinse.
(55) Statul gazda va pune la dispoziţia observatorilor mijloace de transport pentru a ajunge în zona de desfãşurare a activitãţilor notificate şi pentru a se întoarce din aceasta zona. Aceste mijloace de transport vor fi puse la dispoziţie fie din capitala, fie din alta localitate convenabila, ce va fi anunţatã în invitaţie, astfel încît observatorii sa fie în mãsura sa ajungã la locul respectiv înainte de începerea programului de observare.
(56) Statul invitat va suporta cheltuielile de transport pentru observatorii sãi pînã în capitala statului gazda sau alta localitate convenabila specificatã în invitaţie, precum şi cheltuielile de întoarcere.
(57) Observatorilor li se va asigura un tratament egal şi li se vor oferi posibilitãţi egale pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.
(58) Observatorilor li se vor acorda, pe durata misiunii lor, privilegiile şi imunitatile acordate agenţilor diplomatici, potrivit Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice.
(59) Statele participante vor asigura ca personalul oficial şi trupele care participa într-o activitate militarã obiect al observarii, precum şi alt personal militar existent în zona activitãţii militare, a fost informat, în mod corespunzãtor, despre prezenta, statutul şi funcţiile observatorilor. Statele participante vor asigura, în cooperare cu observatorii, sa nu se întreprindã vreo acţiune care ar putea sa afecteze securitatea observatorilor.
(60) Statului gazda nu i se va cere sa permitã observarea zonelor cu restrictii, a instalaţiilor sau obiectivelor de apãrare.
(61) În scopul de a se da observatorilor posibilitatea sa se asigure ca activitatea notificatã nu constituie prin caracterul ei o ameninţare şi ca este efectuatã în conformitate cu prevederile corespunzãtoare privind notificarea, statul gazda:
(61.1) - va face la începutul programului de observare o scurta prezentare asupra scopului, situaţiei de baza, fazelor activitãţii şi schimbãrilor posibile fata de notificare şi va asigura observatorilor un program de observare cu activitatea zilnica;
(61.2) - va da observatorilor o harta la scara de 1 la nu mai mult de 250.000, reprezentind zona activitãţii militare notificate şi situaţia tactica iniţialã din aceasta zona. Pentru descrierea întregii zone a activitãţii militare notificate pot fi furnizate, suplimentar, harti la o scara mai mica;
(61.3) - va asigura observatorilor echipament de observare corespunzãtor; suplimentar, observatorilor li se va permite sa foloseascã propriile lor binocluri, harti, aparate de fotografiat şi video-camere, dictafoane şi echipament cu posibilitate de vedere pe timp de noapte. Echipamentul menţionat mai sus va fi supus examinãrii şi aprobãrii de cãtre statul gazda. Se înţelege ca statul gazda poate limita folosirea unui anumit echipament în zonele, instalaţiile sau obiectivele de apãrare cu restrictii;
(61.4) - va incuraja, oricind este posibil şi cu luarea în considerare a securitãţii observatorilor, sa se asigure un survol, preferabil cu elicopterul, al ariei activitãţii militare. Dacã va avea loc, un astfel de survol va permite observatorilor sa observe din aer dispunerea forţelor angajate în activitate, în scopul de a avea o imagine despre obiectul şi mãrimea activitãţii militare. Cel puţin un observator din fiecare stat participant, prezent la observare, va avea posibilitatea sa participe la survol. Elicoptere şi/ori aeronave pot sa participe la survol. Elicoptere şi/ori aeronave pot fi asigurate atît de statul gazda, cît şi de un alt stat participant, la cererea şi cu acordul statului gazda;
(61.5) - va face în decursul programului de observare, zilnic, scurte informãri pentru observatori, cu ajutorul hartilor, asupra diferitelor faze ale activitãţii militare şi asupra evoluţiei acestora şi va informa pe observatori asupra poziţiei lor geografice; în cazul unei activitãţi a trupelor de uscat, efectuatã în combinatie cu componente aeriene sau navale, informarile vor fi fãcute de reprezentanţi ai acestor forte;
(61.6) - va asigura posibilitatea observarii în mod direct a forţelor statului (statelor) angajate în activitatea militarã, astfel încît observatorii sa-şi facã o impresie despre cursul întregii activitãţi; în acest scop, observatorilor li se va da posibilitatea sa observe unitãţile de lupta şi de sprijin ale tuturor formatiunilor participante la esalonul divizie sau echivalent şi, cînd este cazul, sa viziteze unitãţile la un esalon mai jos de divizie sau echivalent şi sa comunice cu comandantii şi trupele. Comandantii şi alt personal superior al formatiunilor participante, precum şi al unitãţilor vizitate, vor informa observatorii despre misiunea şi dispozitivul unitãţilor lor;
(61.7) - va conduce observatorii în zona activitãţii militare; observatorii vor respecta instrucţiunile date de statul gazda în concordanta cu prevederile convenite în prezentul document;
(61.8) - va pune la dispoziţia observatorilor mijloacele de transport corespunzãtoare în zona activitãţii militare;
(61.9) - va asigura observatorilor posibilitatea de a comunica la timp cu ambasadele lor sau cu alte misiuni oficiale şi oficii consulare; statul gazda nu este obligat sa suporte cheltuielile de comunicaţie ale observatorilor;
(61.10) - va asigura observatorilor condiţii adecvate de cazare şi masa, într-un loc care sa permitã buna desfãşurare a programului de observare şi, atunci cînd este necesar, asistenta medicalã;
(61.11) - va asigura, la sfîrşitul fiecãrei observari, posibilitatea observatorilor sa se intilneasca împreunã cu oficialitatile statului gazda, pentru a discuta desfãşurarea activitãţii observate. Atunci cînd alte state decît statul gazda vor fi angajate în activitate, reprezentanţii militari ai acelor state vor fi, de asemenea, invitaţi sa ia parte la aceasta discuţie.
(62) Statele participante nu sînt obligate sa invite observatori la activitãţile militare notificabile desfãşurate fãrã anunţarea prealabilã a trupelor implicate, afarã de cazul în care aceste activitãţi notificabile au o durata mai mare de 72 ore. Continuarea acestor activitãţi pentru aceasta durata va fi supusã observarii cît timp pragurile pentru observare sînt atinse sau depasite. Programul de observare va urma, cît mai îndeaproape posibil, toate prevederile privind observarea stabilite în prezentul document.
(63) Statele participante sînt încurajate sa permitã reprezentanţilor mass-media din toate statele participante sa participe la observarea activitãţilor militare, în conformitate cu procedurile de acreditare ale statului gazda. În astfel de situaţii, reprezentanţii mass-media din toate statele participante vor fi trataţi fãrã discriminare şi li se va da acces egal la acele faze ale activitãţii deschise pentru reprezentanţii mass-media.
(64) Prezenta reprezentanţilor mass-media nu va afecta activitatea pe care o desfãşoarã observatorii în îndeplinirea funcţiilor lor şi nici fluxul activitãţii militare.

VI. CALENDARE ANUALE

(65) Fiecare stat participant va schimba, cu toate celelalte state participante, un calendar anual al activitãţilor sale militare supuse notificãrii prealabile*) din zona de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate prevãzute pentru anul calendaristic urmãtor. Un stat participant care va gazdui o activitate militarã supusã notificãrii prealabile, dar care va fi desfasurata de un alt stat participant, va include aceasta activitate în calendarul sau anual. Acesta va fi transmis în fiecare an, în scris, prin canale diplomatice, nu mai tirziu de 15 noiembrie, pentru anul care urmeazã.

-------------
*) Asa cum sunt definite în prevederile asupra notificãrii prealabile a anumitor activitãţi militare.

(66) Dacã un stat participant nu planifica nici o activitate militarã supusã notificãrii prealabile, acesta va informa pe toate celelalte state participante în aceeaşi maniera ca şi pentru schimbul anual de calendare.
(67) Fiecare stat participant va prezenta activitãţile sus-menţionate în ordone cronologicã şi va furniza informaţii cu privire la fiecare activitate, dupã urmãtorul model:
(67.1) - tipul de activitate militarã şi denumirea acesteia;
(67.2) - caracteristicile generale şi scopul activitãţii militare;
(67.3) - statele implicate în activitatea militarã;
(67.4) - zona activitãţii militare, indicatã prin repere geografice, cînd este posibil, şi definitã prin coordonatele geografice;
(67.5) - durata planificata a activitãţii militare indicatã prin datele preconizate ale inceputului şi sfirsitului activitãţii;
(67.6) - numãrul total de trupe*) preconizat sa participe în activitatea militarã. Pentru activitãţile la care participa mai mult de un stat, statul gazda va asigura astfel de informaţii pentru fiecare stat implicat;

---------------
*) Asa cum este definit în prevederile asupra notificãrii prealabile a anumitor activitãţi militare.

(67.7) - tipurile de forte armate care iau parte la activitatea militarã;
(67.8) - nivelul preconizat al activitãţii militare şi denumirea comandei operationale directe sub care aceasta activitate militarã se va desfasura;
(67.9) - numãrul şi tipul diviziilor care sînt prevãzute sa participe la activitatea militarã;
(67.10) - orice alte informaţii suplimentare, printre care componentele forţelor armate pe acre statul participant ce planifica activitatea le considera relevante.
(68) În cazul în care apar necesare modificãri în legatura cu activitãţile militare din calendarul anual, ele vor fi comunicate tuturor celorlalte state participante nu mai tirziu decît în notificarea corespunzãtoare.
(69) Dacã un stat participant anuleazã o activitate militarã din calendarul sau anual sau o reduce la un nivel mai jos de pragul notificãrii, acel stat va informa imediat celelalte state participante.
(70) Informaţiile asupra activitãţilor militare supuse notificãrii prealabile, care nu au fost incluse în calendarul anual, vor fi comunicate tuturor statelor participante, cît mai curînd posibil, în conformitate cu modelul prevãzut pentru calendarul anual.

VII. DISPOZIŢII PRIVIND LIMITARILE

(71) Fiecare stat participant va comunica, în scris, tuturor celorlalte state participante, pînã la 15 noiembrie al fiecãrui an, informaţii referitoare la activitãţile militare care fac obiectul notificãrii prealabile*), implicind mai mult de 40.000 militari, planificate sa se desfãşoare sau sa fie gazduite în cel de-al doilea an calendaristic care urmeazã. O asemenea comunicare va include informaţii preliminare privind fiecare activitate, referitoare la scopurile ei generale, perioada de timp şi durata, zona, mãrimea şi statele implicate.

-------------
*) Asa cum este definit în prevederile asupra notificãrii prealabile a anumitor activitãţi militare.

(72) Statele participante nu vor desfasura activitãţi militare care fac obiectul notificãrii prealabile implicind mai mult de 40.000 militari, dacã ele nu au fãcut obiectul comunicãrilor asa cum sînt definite mai sus.
(73) Statele participante nu vor efectua activitãţi militare supuse notificãrii prealabile la care iau parte efective mai mari de 40.000 de militari, decît în cazul în care acestea au fost incluse în calendarul anual, nu mai tirziu decît la 15 noiembrie al fiecãrui an.
(74) În cazul în care au loc activitãţi militare supuse notificãrii prealabile, în plus fata de cele conţinute în calendarul anual, numãrul lor trebuie sa fie cît mai redus posibil.

VIII. RESPECTAREA OBLIGAŢIILOR ŞI VERIFICAREA

(75) În conformitate cu mandatul Reuniunii de la Madrid, mãsurile de încredere şi securitate ce vor fi convenite "vor fi însoţite de modalitãţi adecvate de verificare, corespunzãtoare conţinutului lor".
(76) Statele participante recunosc ca mijloacele tehnice naţionale pot sa joace un rol în verificarea aplicãrii mãsurilor de încredere şi securitate convenite.

Inspecţia

(77) În conformitate cu prevederile conţinute în acest document, fiecare stat participant are dreptul sa efectueze inspecţii pe teritoriul oricãrui alt stat participant în cadrul zonei de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii.
(78) Orice stat participant va avea dreptul sa adreseze o cerere de inspecţie unui alt stat participant, pe teritoriul cãruia, în zona de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate, respectarea mãsurilor de încredere şi securitate adoptate este pusã la indoiala.
(79) Nici un stat participant nu va fi obligat sa accepte pe teritoriul sau, în interiorul zonei de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii, mai mult de trei inspecţii într-un an calendaristic.
(80) Nici un stat participant nu va fi obligat sa accepte mai mult de o inspecţie într-un an calendaristic din partea aceluiaşi stat participant.
(81) O inspecţie nu va fi luatã în calcul dacã, din motive de forta majorã, ea nu a putut fi efectuatã.
(82) Statul participant care cere o inspecţie va prezenta motivele acestei cereri.
(83) Statul participant care a primit o asemenea cerere va rãspunde afirmativ la aceasta în cadrul perioadei de timp convenite, sub rezerva prevederilor conţinute în paragrafele 79 şi 80.
(84) Orice diferend posibil în legatura cu valabilitatea motivelor cererii nu va impiedica sau intirzia efectuarea inspecţiei.
(85) Statului participant care solicita o inspecţie i se va permite sa desemneze o anumitã zona pentru inspecţia pe teritoriul unui alt stat, în interiorul zonei de aplicare a mãsurilor de încredere şi securitate. O asemenea zona va fi denumita "zona specificatã". Zona specificatã va cuprinde terenul unde se desfãşoarã activitãţi militare notificabile sau unde un alt stat participant crede ca are loc o activitate militarã notificabila. Zona specificatã va fi definitã şi delimitata în funcţie de întinderea şi amploarea activitãţilor militare notificabile, însã nu va depãşi suprafata necesarã desfãşurãrii unei activitãţi militare la nivel de armata.
(86) În zona specificatã, reprezentanţilor statului care efectueazã inspecţia, insotiti de reprezentanţi ai statului primitor, li se va permite accesul, intrarea şi supravegherea neingradita, cu excepţia zonelor sau punctelor sensibile în care accesul este în mod normal interzis sau limitat, a instalaţiilor militare şi a altor instalaţii de apãrare, precum şi a navelor, vehiculelor şi mijloacelor aeriene. Numãrul şi întinderea zonelor cu restrictii vor fi cît mai limitate posibil. Zonele în care pot avea loc activitãţi militare notificabile nu vor fi declarate zone cu restrictii, cu excepţia anumitor instalaţii militare permanente sau temporare care, în sens teritorial, trebuie sa fie cît mai reduse posibil şi, în consecinta, aceste zone nu vor fi folosite pentru a impiedica inspectarea unor activitãţi militare notificabile. Zonele cu restrictii nu vor fi folosite într-un mod care ar contraveni prevederilor convenite cu privire la inspecţie.
(87) În zona specificatã, forţele statelor participante, altele decît cele ale statului primitor, vor fi supuse, de asemenea, inspecţiei desfãşurate de cãtre statul care efectueazã inspecţia.
(88) Se va permite efectuarea inspecţiei de la sol, din aer sau pe ambele cai.
(89) Reprezentanţii statului primitor vor însoţi echipa de inspecţie, inclusiv atunci cînd aceasta se gãseşte în vehicule terestre sau în aeronava, din momentul cînd acestea sînt utilizate prima data şi pînã cînd ele nu mai sînt folosite pentru inspecţie.
(90) În cererea sa, statul care inspecteaza va notifica statului inspectat urmãtoarele:
(90.1) - motivele cererii;
(90.2) - localizarea zonei specificate, definit prin coordonate geografice;
(90.3) - punctul (punctele) preferat(e) de intrare pentru echipa de inspecţie;
(90.4) - mijlocul de transport pînã la şi de la punctul (punctele) de intrare şi, dacã este cazul, pînã şi din zona specificatã;
(90.5) - locul în care va începe inspecţia în zona specificatã;
(90.6) - dacã inspecţia va fi efectuatã de la sol, din aer sau din ambele simultan;
(90.7) - dacã inspecţia aerianã se va efectua cu un avion, un elicopter sau cu ambele;
(90.8) - dacã echipa de inspecţie va utiliza vehicule terestre puse la dispoziţie de cãtre statul primitor sau, în caz de acord reciproc, propriile sale vehicule;
(90.9) - informaţii pentru acordarea de vize diplomatice inspectorilor care urmeazã sa între în statul primitor.
(91) Rãspunsul la cerere va fi dat în cel mai scurt timp posibil, dar care sa nu depãşeascã 24 de ore. În 36 de ore de la prezentarea cererii, echipei de inspecţie i se va permite sa între pe teritoriul statului primitor.
(92) Orice cerere pentru inspecţie, precum şi rãspunsul la aceasta vor fi comunicate fãrã intirziere tuturor statelor participante.
(93) Statul primitor va trebui sa desemneze punctul (punctele) de intrare cît mai aproape cu putinta de zona specificatã. Statul primitor va asigura ca echipa de inspecţie sa ajungã fãrã intirziere în zona specificatã, de la punctul (punctele) de intrare.
(94) Toate statele participante vor facilita tranzitul echipelor de inspecţie prin teritoriul lor.
(95) Inspecţia va fi terminatã în maximum 48 de ore de la sosirea echipei de inspecţie în zona specificatã.
(96) O echipa de inspecţie va fi compusa din maximum patru inspectori. Pe timpul desfãşurãrii inspecţiei, echipa de inspecţie se poate împãrţi în doua grupe.
(97) Inspectorii şi, dacã este cazul, personalul auxiliar, vor beneficia, pe timpul misiunii lor, de privilegiile şi imunitãţile prevãzute în Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice.
(98) Statele participante vor asigura ca trupele, alt personal militar şi oficiali din zona specificatã sînt informati corespunzãtor cu privire la prezenta, statutul şi funcţiile inspectorilor şi, dacã este cazul, ale personalului auxiliar. Statul primitor va asigura ca nu va fi întreprinsã nici o acţiune de reprezentanţii lui, care ar pune în pericol inspectorii şi personalul auxiliar. În îndeplinirea obligaţiilor lor, inspectorii şi, dacã este cazul, personalul auxiliar vor lua în considerare preocuparile referitoare la securitate exprimate de reprezentanţii statului primitor.
(99) Statul primitor va asigura echipei de inspecţie masa şi cazarea într-un loc care sa permitã buna desfãşurare a inspecţiei şi, în caz de necesitate, asistenta medicalã; totuşi, acesta nu exclude folosirea de cãtre echipa de inspecţie a propriilor corturi şi alimente.
(100) Echipa de inspecţie va putea folosi propriile sale harti şi planuri de navigaţie, aparate de fotografiat şi camere video, binocluri, echipamente cu posibilitate de vedere pe timp de noapte şi dictafoane. La sosire în zona specificatã, echipa de inspecţie va arata echipamentul reprezentanţilor statului primitor.
(101) Echipa de inspecţie va avea acces la echipamentul de telecomunicaţii corespunzãtor al statului primitor, în scopul comunicãrii cu ambasada sa sau cu alte misiuni oficiale şi posturi consulare acreditate în statul primitor.
(102) Statul primitor va asigura echipei de inspecţie accesul la echipamentul de telecomunicaţii corespunzãtor, în scopul comunicãrii neîntrerupte între subgrupe.
(103) Inspectorii vor fi îndreptãţiţi sa ceara şi sa primeascã informaţii, la un timp convenit, din partea reprezentanţilor militari ai statului primitor. La cererea inspectorilor, astfel de informaţii vor fi date de comandantii formatiunilor sau unitãţilor din zona specificatã. Sugestiile statului primitor în ce priveşte informaţiile vor fi luate în consideraţie.
(104) Statul care inspecteaza va specifica dacã inspecţia aerianã va fi efectuatã folosind un avion, un elicopter sau ambele. Aeronava folositã pentru inspecţie va fi aleasã pe baza înţelegerii reciproce dintre statul care inspecteaza şi statul primitor. Aeronava va fi aleasã astfel încât sa ofere echipei de inspecţie o vizibilitate permanenta a terenului pe timpul inspecţiei.
(105) Dupã ce planul de zbor, unde vor fi specificate, între altele, itinerarul, viteza şi altitudinea de zbor deasupra zonei specificate, alese de echipa de inspecţie, va fi înregistrat de autoritãţile însãrcinate cu controlul aerian, se va permite aeronavei echipei de inspecţie sa între în zona specificatã. În zona specificatã, echipei de inspecţie i se va permite, la cerere, sa devieze de la planul de zbor aprobat, pentru a efectua observaţii speciale, cu condiţia ca abaterile respective sa fie în conformitate cu paragraful (86), precum şi cu cerinţele siguranţei de zbor şi cerinţele de trafic aerian. Instrucţiunile vor fi transmise echipajului printr-un reprezentant al statului primitor, care se va afla la bordul aeronavei folosite pentru inspecţie.
(106) Se va permite unui membru al echipajului de inspecţie, în cazul în care se formuleazã o asemenea cerere, sa observe în orice moment datele de pe echipamentul de navigaţie al aeronavei şi sa aibã acces la hartile şi graficul de zbor ale echipajului, pentru a determina locul exact al aeronavei pe timpul zborului de inspecţie.
(107) Inspectorii aflaţi în misiune aerianã sau terestra pot reveni în zona specificatã ori de câte ori doresc, în perioada de 48 de ore cat dureazã inspecţia.
(108) Statul primitor va pune la dispoziţie, pentru efectuarea inspecţiei, vehicule de teren. Ori de câte ori se va conveni, ţinându-se seama de caracteristicile geografice ale zonei supuse inspecţiei, statul care inspecteaza va putea utiliza propriile sale vehicule.
(109) În cazul în care vehiculele de teren sau aeronavele sunt puse la dispoziţie de statul care inspecteaza, ele vor avea câte un sofer insotitor pentru fiecare vehicul terestru şi câte un echipaj de însoţire pentru aeronava.
(110) Statul care inspecteaza va întocmi un raport cu privire la inspecţia efectuatã şi va trimite, fãrã întârziere, câte un exemplar din acest raport tuturor statelor participante.
(111) Cheltuielile de inspecţie vor fi suportate de statul primitor, în afarã de cazul în care statul care inspecteaza utilizeazã o aeronava proprie şi/sau vehicule de teren proprii. Cheltuielile de transport pana şi de la punctul (punctele) de intrare vor fi suportate de statul care inspecteaza.

Evaluarea

(112) Informaţiile comunicate, potrivit prevederilor referitoare la informaţii asupra forţelor militare şi asupra planurilor de inzestrare cu principalele sisteme de arme şi echipamente, vor face obiectul evaluãrii.
(113) Sub rezerva prevederilor de mai sus, fiecare stat participant va asigura, potrivit prevederilor de mai sus, posibilitatea vizitarii formatiunilor şi unitãţilor active în amplasamentele lor normale pentru timp de pace, asa cum se prevede în punctele 2 şi 3 ale dispoziţiilor privind informaţiile asupra forţelor militare, pentru a-i permite altui stat participant sa evalueze informaţiile comunicate.
(114) Fiecare stat participant va fi obligat sa accepte o cota de o vizita de evaluare pe an calendaristic pentru fiecare 60 de unitãţi, sau o porţiune din acesta, raportate potrivit paragrafului (11). Totuşi, nici un stat participant nu va fi obligat sa accepte mai mult de 15 vizite într-un an calendaristic. Nici un stat participant nu va fi obligat sa accepte mai mult de o cincime din cota sa de vizite din partea aceluiaşi stat participant; un stat participant cu o cota mai mica de cinci vizite nu va fi obligat sa accepte mai mult de o vizita din partea aceluiaşi stat participant într-un an calendaristic. Nici o formaţiune sau unitate nu va putea fi vizitata mai mult de doua ori într-un an calendaristic şi nu mai mult de o data de cãtre acelaşi stat participant într-un an calendaristic.
(115) Nici un stat participant nu va fi obligat sa accepte mai mult de o vizita în acelaşi timp pe teritoriul sau.
(116) Dacã un stat participant are formaţiuni sau unitãţi stationate pe teritoriul altor state participante (state gazda) în zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii, numãrul maxim al vizitelor de evaluare permise la forţele sale în fiecare dintre statele implicate va fi proporţional cu numãrul unitãţilor sale din fiecare stat. Aplicarea acestei prevederi nu afecteazã numãrul de vizite pe care acest stat participant (stat care stationeaza) va trebui sa le accepte potrivit paragrafului (114).
(117) Cererile pentru asemenea vizite vor fi prezentate cu un preaviz de cinci zile.
(118) Cererea va specifica:
(118.1) - formatiunea sau unitatea ce se viziteaza;
(118.2) - data propusã pentru vizita;
(118.3) - punctul (punctele) preferat(e) de intrare, precum şi data şi ora estimatã de sosire a echipei de evaluare;
(118.4) - modul de transfer la şi de la punctul (punctele) de intrare şi, dacã este cazul, la şi de la formatiunea sau unitatea ce se viziteaza;
(118.5) - numele şi gradul membrilor echipei şi, dacã este cazul, informaţii cu privire la acordarea vizitelor diplomatice.
(119) Dacã o formaţiune sau unitate a unui stat participant este stationata pe teritoriul unui alt stat participant, cererea se va adresa statului gazda şi se va trimite simultan şi statului parte care stationeaza.
(120) Rãspunsul la cerere se da în termen de 48 de ore dupã primirea cererii.
(121) În cazul formatiunilor sau unitãţilor unui stat participant, rãspunsul va fi dat de cãtre statul gazda, în consultare cu statul care stationeaza. Dupã consultarea dintre statul gazda şi statul care stationeaza, statul gazda va specifica, în rãspunsul sau, fiecare dintre responsabilitãţile sale pe care este de acord sa o delege statului care stationeaza.
(122) Rãspunsul va indica dacã formatiunea sau unitatea este disponibilã pentru evaluare, la data propusã, în locul sau normal de amplasare în timp de pace.
(123) Formaţiunile sau unitãţile se pot afla în locul lor de amplasare normalã în timp de pace, dar nedisponibile pentru evaluare. Fiecare stat participant îndreptãţit, în asemenea cazuri, sa nu accepte o vizita; motivele neacceptãrii şi numãrul de zile dupã care formatiunea sau unitatea va fi disponibilã pentru evaluare se va comunica în rãspuns. Fiecare stat participant este îndreptãţit sa invoce aceasta prevedere pana la maximum cinci ori, pentru o durata totalã de nu mai mult de 30 de zile într-un an calendaristic.
(124) Dacã formatiunea sau unitatea este absenta din amplasamentul normal pentru timp de pace, rãspunsul va indica motivele şi durata absentei. Statul solicitant poate oferi posibilitatea unei vizite la formaţiune sau unitate în afarã amplasamentului sau normal pentru timp de pace.
Dacã statul solicitat nu oferã aceasta posibilitate, statul solicitant va putea sa viziteze locul normal de amplasare în timp de pace al formatiunii sau unitãţii. Statul care solicita poate, totuşi, sa se abţinã, în oricare din cazuri, de la vizita.
(125) Vizitele nu se vor lua în calcul în detrimentul cotei statelor care primesc, dacã nu au loc. Prin urmare, dacã vizitele nu au loc din motive de forta majorã, ele nu vor intra în calcul.
(126) Rãspunsul va desemna punctul (punctele) de intrare şi va indica, dacã este cazul, ora şi locul de constituire a echipei. Punctul (punctele) de intrare şi, dacã este cazul, locul de constituire vor fi desemnate cat mai aproape posibil de formatiunea sau unitatea ce va fi vizitata. Statul gazda va asigura ca echipa sa fie în mãsura sa ajungã fãrã întârziere, la unitate sau formaţiune, în afarã amplasamentului sau normal pentru timp de pace.
(127) Cererea şi rãspunsul se vor comunica, fãrã întârziere, tuturor statelor participante.
(128) Statele participante vor facilita trecerea echipelor prin teritoriul lor.
(129) Echipa va avea nu mai mult de doi membri. Ea poate fi însoţitã de un interpret, ca personal auxiliar.
(130) Membrilor echipei şi, dacã este cazul, personalului auxiliar li se vor asigura, pe timpul misiunii lor, privilegiile şi imunitãţile în conformitate cu Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice.
(131) Vizita va avea loc în cursul unei singure zile de lucru şi va dura pana la 12 ore.
(132) Vizita va începe cu o prezentare facuta de un ofiţer care comanda formatiunea sau unitatea, sau de cãtre locţiitorul acestuia, în comandamentul formatiunii sau unitãţii, referitoare la efective, precum şi la sistemele importante de arme şi echipamente, comunicate potrivit paragrafului (11).
(132.1) În cazul unei vizite la o formaţiune, statul poate oferi posibilitatea sa se vada personalul şi principalele sisteme de arme şi echipamente comunicate potrivit paragrafului (11), pentru acea formaţiune, dar nu pentru vreuna din formaţiunile şi unitãţile acesteia care sunt în amplasamentele lor normale.
(132.2) În cazul unei vizite la o unitate, statul primitor va da posibilitatea sa se vada personalul şi sistemele importante de arme şi echipamente ale unitãţii, comunicate potrivit paragrafului (11) din locurile lor normale de amplasare.
(133) Accesul nu va trebui sa fie acordat în punctele, facilitãţile şi echipamentele sensibile.
(134) Echipa va fi însoţitã, tot timpul, de cãtre reprezentanţii ai statului primitor.
(135) Statul primitor va asigura echipei transportul corespunzãtor pe timpul vizitei la formaţiune sau unitate.
(136) Binocluri şi dictafoane personale pot fi utilizate de cãtre echipa.
(137) Vizita nu se va interfera cu activitãţile formatiunii sau unitãţii.
(138) Statele participante vor asigura ca efectivele, alt personal inarmat şi persoanele oficiale din formaţiune sau unitate sa fie informate corespunzãtor în legatura cu prezenta, statutul şi atribuţiile membrilor echipei şi, dacã este cazul, ale personalului auxiliar. Statele participante vor asigura, de asemenea, ca nici o acţiune întreprinsã de cãtre reprezentanţii sãi sa nu afecteze pe membrii echipei şi, dupã caz, personalul auxiliar în îndeplinirea atribuţiilor lor. În realizarea misiunii lor, membrii echipei şi, dupã caz, personalul auxiliar vor tine cont de preocuparile de securitate exprimate de cãtre reprezentanţii statului primitor.
(139) Cheltuielile de cãlãtorie la şi de la punctul (punctele) de intrare se suporta de cãtre statul care viziteaza.
(140) Statul care viziteaza va întocmi un raport asupra vizitei, pe care îl va comunica, fãrã întârziere, tuturor celorlalte state participante.
(141) Fiecare stat participant va fi îndreptãţit sa obţinã în timp util clarificãrile necesare de la oricare alt stat participant în legatura cu aplicarea mãsurilor convenite de încredere şi securitate. Comunicãrile fãcute în acest context vor fi transmise, dacã este cazul, tuturor celorlalte state participante.
(142) Comunicãrile referitoare la respectarea obligaţiilor şi verificare vor fi transmise, de preferinta, prin reţeaua de comunicaţii şi pentru întãrirea mãsurilor de încredere şi securitate.

IX. COMUNICAŢIILE

(143) Statele participante vor stabili o reţea de comunicaţii directe între capitalele lor pentru transmiterea mesajelor privind mãsurile convenite. Reţeaua va completa canalele diplomatice deja existente. Statele participante vor lua mãsuri pentru a folosi reţeaua în mod flexibil, eficient şi cu costuri reduse.
(144) Fiecare stat participant va desemna un punct de contact capabil pentru transmiterea şi primirea acestor mesaje de la alte state participante pe o baza de 24 ore din 24. Fiecare stat participant va notifica acest punct, în scris, celorlalte state participante nu mai târziu de 15 aprilie 1990 şi va notifica, în prealabil, orice schimbare a acestui punct.
(145) Caracteristicile tehnice ale reţelei sunt convenite în anexa nr. II.
(146) Comunicaţiile pot fi în una din cele şase limbi de lucru ale C.S.C.E.
(147) Detaliile asupra folosirii acestor şase limbi sunt convenite în anexa nr. III. Prevederile acestei anexe au fost elaborate numai pentru scopurile practice ale sistemului de comunicare. Ele nu urmãresc sa schimbe folosirea deja existenta a tuturor celor şase limbi de lucru ale C.S.C.E. potrivit regulilor şi practicilor stabilite, asa cum sunt înscrise în recomandãrile finale ale consultãrilor de la Helsinki.
(148) Mesajele vor fi considerate comunicãri oficiale ale statului trimiţãtor. Dacã conţinutul mesajului nu are legatura cu nici o mãsura convenitã, statul primitor va avea dreptul sa-l respingã, informand despre aceasta pe celelalte state participante.
(149) Statele participante pot conveni între ele pentru a folosi reţeaua în alte scopuri.
(150) Toate aspectele privind funcţionarea reţelei pot fi discutate la intalnirea anuala de experţi.

X. INTALNIREA ANUALA PENTRU EXAMINAREA APLICĂRII

(151) Statele participante vor organiza în fiecare an o intalnire pentru a discuta aplicarea prezenta şi viitoare a mãsurilor convenite de intarire a încrederii şi securitãţii. Discutiile ar putea privi:
(151.1) - clarificarea problemelor ridicate de o astfel de aplicare;
(151.2) - realizarea mãsurilor convenite;
(151.3) - implicatiile tuturor informaţiilor rezultate din aplicarea oricãror mãsuri convenite pentru procesul creşterii încrederii şi securitãţii în cadru C.S.C.E.
(152) Înaintea închiderii fiecãrei intalniri anuale, statele participante vor conveni, de regula, ordinea de zi şi datele de desfãşurare a intalnirii anuale urmãtoare. Lipsa acordului nu va constitui un motiv suficient pentru a prelungi o intalnire, afarã de cazul în care s-a convenit altfel. Agenda şi datele pot fi, la nevoie, convenite între intalniri.
(153) Centrul pentru prevenirea conflictelor va servi drept cadru pentru aceste intalniri.
(154) Prima intalnire anuala de examinare a aplicãrii mãsurilor de încredere va avea loc în 1991.
(155) Statele participante subliniaza ca acest nou set de mãsuri de intarire a încrederii şi securitãţii, care se completeazã reciproc, dezvolta şi extinde rezultatele deja infaptuite la Conferinţa de la Stockholm şi este destinat sa reducã pericolul confruntarii militare în Europa şi scoate în evidenta ca punerea lui în aplicare va contribui la realizarea acestor obiective.
(156) Reafirmand obiectivele pertinente ale Actului final, statele participante sunt hotãrâte sa continue sa întãreascã încrederea, sa reducã riscurile confruntarii militare şi sa creascã securitatea pentru toţi.
(157) Mãsurile adoptate în prezentul document vor fi obligatorii din punct de vedere politic şi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 1991.
(158) Guvernul Austriei este rugat sa transmitã prezentul document Reuniunii sefilor de stat sau de guvern ai statelor participante la procesul C.S.C.E. de la Paris şi Reuniunii C.S.C.E. de la Helsinki. Guvernul Austriei este, de asemenea, rugat sa transmitã prezentul document secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi guvernelor statelor mediteraneene neparticipante.
(159) Textul acestui document va fi publicat în fiecare stat participant, care îl va difuza şi face cunoscut cat mai larg cu putinta.
(160) Reprezentanţii statelor participante exprima profunda lor recunoştinţã guvernului şi poporului Austriei pentru organizarea excelenta a negocierilor asupra mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii de la Viena şi pentru calda ospitalitate acordatã delegatiilor participante la negocieri.

Viena, 17 noiembrie 1990

ANEXA 1

Potrivit prevederilor Mandatului de la Madrid, zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii este definitã dupã cum urmeazã:
Pe baza egalitãţii în drepturi, echilibrului şi reciprocitãţii, respectului egal pentru interesele de securitate ale tuturor statelor participante la C.S.C.E. şi a obligaţiilor lor respective privind mãsurile de intarire a încrederii şi securitãţii şi de dezarmare în Europa, aceste mãsuri de intarire a încrederii şi securitãţii vor acoperi intreaga Europa, precum şi zona maritima adiacenta*) şi spaţiul aerian. Ele vor fi semnificative din punct de vedere militar şi obligatorii din punct de vedere politic şi vor fi însoţite de forme adecvate de verificare, corespunzãtoare conţinutului lor.
În ce priveşte zona maritima adiacenta*) şi spaţiul aerian, mãsurile vor fi aplicabile activitãţilor militare ale tuturor statelor participante care au loc în zona respectiva, ori de câte ori aceste activitãţi afecteazã securitatea în Europa şi constituie o parte a activitãţilor care se desfãşoarã în intreaga Europa, asa cum se specifica mai sus, pe care ele vor fi de acord sa le notifice. Specificaţiile necesare vor fi stabilite la negocierile privind mãsurile de intarire a încrederii şi securitãţii, la conferinţa.
Nimic din definitia zonei date mai sus nu va diminua obligaţiile deja asumate prin Actul final. Mãsurile de intarire a încrederii şi securitãţii care vor fi convenite la conferinţa vor fi, de asemenea, aplicabile în toate zonele acoperite de oricare din prevederilor Actului final referitoare la mãsurile de încredere şi unele aspecte ale securitãţii şi dezarmarii.

--------------
*) În acest context, noţiunea de zona maritima adiacenta este inteleasa ca referindu-se şi la zonele oceanice adiacente Europei.
Ori de câte ori în acest document se foloseşte expresia zona de aplicare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii se va aplica definitia de mai sus.


ANEXA 2

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE REŢELEI DE COMUNICAŢII

1. Reţeaua de comunicaţii va fi bazatã pe sistemul Packet Switched Data Network (P.S.D.N.), potrivit Protocolului X.25.
2. Acesta va folosi serviciile publice al P.S.D.N., când este posibil.
3. Mesajele ce se vor opera vor fi centralizate într-un singur loc.
4. Sistemul de transfer al mesajelor va trebui sa aibã capacitatea numai de a inmagazina şi transmite mai departe, în scopul de a-şi îndeplini rolul de coordonare.
5. Programele pentru comunicãri vor fi bazate pe recomandãrile X.400.
6. Cerinţele minime ale aparatului pentru terminalele sistemelor din capitale vor fi P.C.-compatibile.
7. Vor fi folosite coduri de adresare în scopul asigurãrii securitãţii comunicãrilor.
8. Nu este cerutã cifrarea.
9. Integritatea mesajelor trebuie sa fie protejata.


ANEXA 3

FOLOSIREA CELOR ŞASE LIMBI DE LUCRU C.S.C.E.

Mesajele vor fi transmise, întotdeauna, când este posibil, pe baza de formular cu rubrici în toate cele şase limbi de lucru C.S.C.E.
Astfel de formulare vor fi elaborate şi convenite între statele participante, în scopul de a face ca mesajele transmise sa fie intelese imediat prin reducerea la minimum a elementului de limba. Statele participante convin sa coopereze în acest scop. Acesta va include repetate intrari pe baza de formulare convenite în litere latine.
Orice text narativ, care este trecut în formulare, şi mesajele care nu pot fi cuprinse în formulare vor fi transmise în limba de lucru C.S.C.E. aleasã de cãtre statul care transmite.
Fiecare stat participant are dreptul sa ceara, în caz de îndoieli, clarificãri despre mesajele primite.


ANEXA 4

DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI

Statele participante, în scopul de a facilita o folosire eficienta a reţelei de comunicaţii, vor acorda atenţia necesarã cerinţelor practice de transmitere rapida a mesajelor lor şi de înţelegere imediata. Când va fi nevoie sa rãspundã acestui principiu, o traducere într-o alta limba de lucru C.S.C.E. va fi anexatã. Statele participante au indicat cel puţin doua limbi de lucru C.S.C.E. în care ele ar prefera sa primeascã traducerea.
Aceste prevederi nu vor prejudicia în nici un fel pentru viitor folosirea în continuare a celor şase limbi de lucru C.S.C.E., potrivit regulilor şi practicilor stabilite, asa cum sunt înscrise în recomandãrile finale ale consultãrilor de la Helsinki.
Aceasta declaraţie va fi anexa la Documentul de la Viena din 1990 şi va fi publicatã împreunã cu acesta.

Viena, 17 noiembrie 1990



ANEXA 5

DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI

Având în vedere ca Mandatul de la Madrid prevede ca mãsurile de intarire a încrederii şi securitãţii vor fi însoţite de forme corespunzãtoare de verificare, se înţelege ca în cadrul negocierilor ce vor continua vor fi gãsite soluţii adecvate pentru evaluarea formatiunilor şi unitãţilor neactive care sunt activate pentru antrenament de rutina.
Aceasta declaraţie va fi anexa la Documentul de la Viena din 1990 şi va fi publicatã împreunã cu acesta.

Viena, 17 noiembrie 1990



ANEXA 6

DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI

Se înţelege ca problema costurilor pe durata vizitelor de evaluare va fi examinata în cadrul negocierilor viitoare.
Aceasta declaraţie va fi anexa la Documentul de la Viena din 1990 şi va fi publicatã împreunã cu acesta.

Viena, 17 noiembrie 1990


ANEXA 7

DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI

Se înţelege ca, având în vedere data convenitã pentru intrarea în vigoare a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii şi a prevederilor conţinute în acestea referitoare la dispoziţiile restrictive, schimbul anual de informaţii militare şi evaluarea lor şi exprimand interesul lor pentru o trecere rapida la deplina aplicare a prevederilor acestui document, statele participante au convenit urmãtoarele:
Comunicãrile, potrivit prevederilor convenite, referitoare la activitãţile militare la care participa mai mult de 40.000 de militari, planificate pentru anul calendaristic 1992, vor fi fãcute pana la 15 decembrie 1990.
Informaţiile asupra forţelor militare vor fi schimbate nu mai târziu de 15 aprilie 1991 şi vor fi valabile de la 1 mai 1991. Informaţiile asupra programelor pentru inzestrare cu sisteme importante de arme şi echipamente vor fi schimbate nu mai târziu de 15 aprilie 1991.
Prevederile referitoare la evaluare se vor aplica de la 1 iulie 1991. În consecinta, pentru anul 1991 nici un stat participant nu va fi obligat sa primeascã mai mult de jumãtate din numãrul vizitelor de evaluare la care este obligat prin prezentul document.
Aceasta declaraţie va fi o anexa la Documentul de la Viena din 1990 şi va fi publicatã împreunã cu acesta.

Viena, 17 noiembrie 1990

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016