Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DOCUMENT SUPLIMENTAR din 21 noiembrie 1990  privind punerea in aplicare a unor prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DOCUMENT SUPLIMENTAR din 21 noiembrie 1990 privind punerea in aplicare a unor prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa

EMITENT: ACT INTERNATIONAL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 181 din 9 septembrie 1991
Procedurile şi modalitãţile organizatorice în legatura cu unele prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa, semnatã la Paris la 21 noiembrie 1990, sînt expuse în cele ce urmeazã:

I. ARANJAMENTE INSTITUŢIONALE

A. Consiliul

1. Consiliul, format din miniştrii afacerilor externe ai statelor participante, este forumul central pentru consultãri politice regulate în cadrul procesului C.S.C.E.
2. Consiliul:
- va examina problemele privind Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa şi va lua hotãrîri corespunzãtoare;
- va pregati reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern ai statelor participante şi va îndeplini sarcinile pe care le vor stabili aceste reuniuni şi va aplica hotãrîrile adoptate de acestea.
3. Consiliul se va reuni regulat, cel puţin o data pe an.
4. Statele participante pot conveni ţinerea unor reuniuni suplimentare ale consiliului.
5. În toatã perioada cît dureazã fiecare reuniune a consiliului, preşedinţia va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda.
6. Ordinea de zi a reuniunilor consiliului, incluzind propuneri privind locul - pe baza de rotaţie - şi data urmãtoarei reuniuni va fi pregatita de Comitetul inaltilor funcţionari.

B. Comitetul inaltilor funcţionari

1. Un Comitet al inaltilor funcţionari va pregati lucrãrile consiliului, va aplica hotãrîrile sale, va examina problemele curente şi cele legate de activitatea viitoare a C.S.C.E., inclusiv relaţiile sale cu alte forumuri internaţionale.
2. Pentru a pregati ordinea de zi a reuniunilor consiliului, comitetul va stabili temele de discutat pornind de la sugestiile prezentate de statele participante. Comitetul va elabora o ordine de zi provizorie cu puţin înainte de reuniunea consiliului.
3. Fiecare stat participant va stabili un punct de contact care va fi folosit pentru transmiterea la secretariat, în scopul stringerii şi difuzãrii de sugestii privind lucrãrile comitetului şi facilitarea comunicatiei între secretariat şi fiecare stat participant.
4. Fiecare reuniune a comitetului va fi prezidata de un reprezentant al statului al cãrui ministru al afacerilor externe a asigurat preşedinţia reuniunii precedente a consiliului. Reuniunile vor fi convocate de preşedintele comitetului, dupã consultãri cu statele participante.
Reuniunile comitetului se vor tine la sediul secretariatului şi nu vor dura mai mult de doua zile, în afarã de cazul cînd se va hotãrî altfel. Reuniunile comitetului care preced imediat o reuniune a consiliului se vor tine acolo unde are loc consiliul.
5. Din considerente practice, prima reuniune a comitetului se va tine la Viena, în perioada 28-29 ianuarie 1991. Ea va fi prezidata de reprezentantul Iugoslaviei.

C. Mecanismul de urgenta

Consiliul va examina posibilitatea creãrii unui mecanism pentru convocarea reuniunilor Comitetului inaltilor funcţionari într-o situaţie de urgenta.

D. Reuniuni în cadrul urmãrilor

Reuniuni ale statelor participante, ţinute în cadrul urmãrilor, vor avea loc, de regula, o data la doi ani. Durata lor nu va depãşi trei luni, dacã nu se va hotãrî altfel.

E. Secretariatul C.S.C.E.

1. Secretariatul:
- va acorda sprijin administrativ reuniunilor consiliului şi Comitetului inaltilor funcţionari;
- va pãstra arhiva cu documentaţia C.S.C.E. şi va difuza documentele la cererea statelor participante;
- va furniza informaţii publice despre C.S.C.E. persoanelor particulare, organizaţiilor neguvernamentale, organizaţiilor internaţionale şi statelor neparticipante;
- va acorda ajutor, pe mãsura necesitãţii, secretarilor executivi ai reuniunilor la nivel înalt, reuniunilor din cadrul "urmãrilor" sau reuniunilor intersesionale ale C.S.C.E.
2. Secretariatul va îndeplini şi alte sarcini date de consiliul sau Comitetul inaltilor funcţionari.
3. Pentru realizarea sarcinilor menţionate mai sus, secretariatul va avea urmãtorul personal:
- un director, rãspunzãtor în fata consiliului, prin intermediul Comitetului inaltilor funcţionari;
- trei funcţionari însãrcinaţi cu organizarea reuniunilor (inclusiv probleme de protocol şi securitate), documentare şi informare şi probleme administrativ-financiare. În afarã acestor probleme, directorul poate sa le stabileascã şi alte sarcini în cadrul atribuţiilor secretariatului;
- personal tehnico-administrativ recrutat de director.

F. Centrul de prevenire a conflictelor (C.P.C.)

1. Centrul de prevenire a conflictelor va asista consiliul în reducerea riscurilor izbucnirii unui conflict. Funcţiile şi structura centrului sînt descrise mai jos.
2. În timpul fazei iniţiale a activitãţii sale, rolul centrului va consta în sprijinirea aplicãrii mãsurilor de încredere şi securitate (C.S.B.M.), cum sînt:
- mecanismul de consultare şi cooperare privind activitãţile militare neobisnuite;
- schimbul anual de informaţii militare;
- reţeaua de comunicaţii;
- reuniunile anuale de evaluare a aplicãrii;
- cooperarea privind incidentele periculoase de natura militarã.
3. Centrul şi-ar putea asuma alte funcţii şi lista de mai sus nu prejudiciazã vreunele sarcini suplimentare privind procedura de conciliere în caz de diferend, nici sarcini mai generale privind reglementarea diferendelor care i-ar putea fi conferite ulterior de cãtre consiliul ministrilor afacerilor externe.

Comitetul consultativ
4. Comitetul consultativ, compus din reprezentanţii tuturor statelor participante, va rãspunde în fata consiliului. De regula, aceşti reprezentanţi vor fi şefii delegatiilor la Negocierile privind mãsurile de încredere şi securitate, pînã la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E. Comitetul consultativ:
- va tine reuniuni ale statelor participante care pot fi convocate în cadrul mecanismului privind activitãţile militare neobisnuite;
- va tine reuniuni anuale de evaluare a aplicãrii;
- va pregati seminariile privind doctrinele militare şi orice alte seminarii pe care le-ar putea conveni statele participante;
- va controla activitatea secretariatului centrului;
- va servi drept cadru pentru discutarea şi, cînd este necesar, clarificarea informaţiilor care constituie obiectul schimbului în cadrul mãsurilor de securitate şi încredere (C.S.B.M.) convenite;
- va avea responsabilitatea de ansamblu a reţelei de comunicaţii folosite în cadrul mandatului Centrului ce prevenire a conflictelor.
5. Comitetul consultativ îşi va desfasura lucrãrile conform procedurilor C.S.C.E. El îşi va stabili programul sau de lucru şi va putea hotãrî ţinerea de şedinţe suplimentare. Reuniuni ale statelor participante, conform procedurilor privind activitãţile militare neobisnuite, vor fi organizate de directorul Secretariatului C.P.C. Pînã la numirea directorului, aceasta funcţie va fi îndeplinitã de secretarul executiv al Negocierilor privind mãsurile de încredere şi securitate (C.S.B.M.).

Secretariat
6. Secretariatul, care va rãspunde în fata Comitetului consultativ, va îndeplini sarcinile pe care i le va conferi acesta din urma. În speta, va crea şi va tine la zi o banca de date pentru uzul tuturor statelor participante, constituitã pe baza informatiei militare schimbate în cadrul C.S.B.M.-urilor convenite şi va publica anuare cu privire la acesta.
7. Secretariatul va avea urmãtorul personal:
- un director;
- doi funcţionari însãrcinaţi cu organizarea reuniunilor (inclusiv probleme de protocol şi securitate), comunicaţii, documentare şi informare şi probleme administrativ-financiare;
- personal administrativ şi tehnic recrutat de director.
8. Prima reuniune a Comitetului consultativ al Centrului de prevenire a conflictelor va fi convocatã pe 3 decembrie 1990 şi va fi prezidata de Iugoslavia.

G. Biroul pentru alegeri libere

1. Rolul Biroului pentru alegeri libere va fi acela de a facilita contactele şi schimbul de informaţii privind alegerile din statele participante. Biroul va favoriza astfel aplicarea paragrafelor 6, 7 şi 8 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei pentru dimensiunea umanã a C.S.C.E. (prevederile respective figureazã în anexa nr. I).
2. În acest scop, biroul:
- va stringe informaţii, inclusiv informaţii furnizate de autoritãţile competente ale statelor participante, privind data, procedurile şi rezultatele oficiale ale alegerilor naţionale organizate în statele participante, va elabora rapoarte ale grupurilor de observatori la alegeri şi va furniza, la cerere, aceste informaţii şi rapoarte guvernelor, parlamentelor şi organizaţiilor particulare interesate;
- va facilita contactele între guvernele, parlamentele şi organizaţiile particulare doritoare sa participe ca observatori la desfãşurarea alegerilor şi autoritãţile competente ale statelor unde urmeazã sa aibã loc alegerile;
- va organiza şi va gazdui, la cererea statelor participante, seminarii sau alte reuniuni referitoare la procedurile electorale şi instituţiile democratice.
3. Biroul va tine seama de lucrãrile altor instituţii active în acest domeniu şi va coopera cu acestea.
4. Biroul va îndeplini alte sarcini pe care consiliul i le va incredinta.
5. Personalul biroului va fi compus din:
- director, care va rãspunde în fata consiliului prin intermediul Comitetului inaltilor funcţionari;
- un funcţionar;
- personal tehnico-administrativ, recrutat de directorul biroului.

H. Proceduri şi modalitãţi privind instituţiile C.S.C.E.

Aranjamente referitoare la personal
1. Directorul fiecãrei instituţii va fi de grad superior, desemnat de guvernul sau şi numit de consiliu pentru o durata de trei ani, fãrã a putea fi reînnoitã, pe baza de rotaţie.
2. Dacã directorul nu-şi mai poate asuma funcţiile, preşedintele consiliului, dupã consultãri cu statele participante, va desemna un director interimar pînã la urmãtoarea reuniune a consiliului.
3. Functionarii sînt desemnaţi de guvernele lor. Durata normalã a funcţiilor acestora va fi de doi ani. O prelungire de un an poate fi decisa de director şi de cãtre statul participant care l-a desemnat pe funcţionar.
4. Numirea funcţionarilor se va face pe baza de rotaţie, în ordinea alfabetului francez. Începutul rotatiei va fi stabilit prin tragere la sorţi pentru fiecare post al instituţiei. Posturile vacante vor fi oferite statelor participante în aceasta ordine, pînã la completarea lor.
5. Un stat participant nu va putea avea mai mult de un reprezentant desemnat în instituţiile C.S.C.E., cu excepţia cazurilor în care nici un alt participant nu doreşte sa desemneze un reprezentant al sau pentru un post vacant.
6. Fiecare funcţionar va fi propus de statul participant interesat, dupã consultãri cu directorul instituţiei, care va proceda apoi la numirea acestuia.
7. Personalul tehnico-administrativ va fi recrutat de directorul instituţiei. În caz de nevoie, vor fi luate mãsuri pentru asigurarea serviciilor de traducere şi interpretare.
8. Organizarea activitãţii va fi stabilitã de directorul fiecãrei instituţii.
9. Personalul va fi acreditat de statul care-l desemneazã pe lîngã ţara gazda, unde el va beneficia de statut diplomatic deplin.

Cheltuieli
10. Cheltuielile pentru:
- personalul desemnat revin tarii care-l desemneazã;
- pentru instalarea instituţiilor C.S.C.E. vor fi repartizate conform procedurilor în vigoare ale C.S.C.E.;
- funcţionare, inclusiv cheltuielile de deplasare oficialã a personalului dupã numirea acestuia, vor fi repartizate conform procedurilor în vigoare ale C.S.C.E.;
- localurile instituţiilor şi mãsurile de securitate necesare, inclusiv pentru reuniuni ţinute la sediul instituţiilor, vor fi în sarcina tarii gazda.
11. Ţãrile gazda se angajeazã sa ofere instituţiilor posibilitatea de a-şi îndeplini toate funcţiile lor şi de a-şi asuma obligaţiile contractuale şi financiare şi sa acorde acestor instituţii un statut diplomatic corespunzãtor.
12. Pentru ca structurile instituţionale ale C.S.C.E. create de Reuniunea la nivel înalt sa poatã funcţiona în mod eficient, urmeazã sa fie convertite aranjamente privind problemele administrativ-financiare şi de personal.
13. În acest scop, un grup prezidat de secretarul executiv al comitetului pregatitor şi compus din secretarii executivi ai Reuniunii la nivel înalt de la Paris şi Reuniunii ministrilor de afaceri externe de la New York, precum şi reprezentanţii ţãrilor gazda ale noilor instituţii C.S.C.E., va prezenta un raport şi propuneri statelor participante pînã la sfîrşitul lunii decembrie 1990. Raportul şi propunerile respective vor fi examinate de cãtre un grup ad-hoc de experţi ai statelor participante, care se va reuni la Viena, sub egida Comitetului inaltilor funcţionari, în perioada 14-18 ianuarie 1991, şi va face recomandãri finale asupra celor de mai sus. Reuniunea va fi convocatã şi prezidata de reprezentantul statului care deţine preşedinţia Comitetului inaltilor funcţionari.
14. Comitetul inaltilor funcţionari va examina recomandãrile şi va adopta hotãrîrile necesare la prima sa reuniune.
Primul director al fiecãrei instituţii va fi propus de cãtre prima reuniune a Comitetului inaltilor funcţionari şi confirmat în mod tacit în funcţie de cãtre consiliu în absenta unor obiecţii, în decurs de o saptamina. Secretariatul executiv al Negocierilor privind mãsurile de încredere şi securitate de la Viena va acorda sprijinul sau primei reuniuni a Comitetului consultativ al C.P.C., precum şi primei reuniuni a Comitetului inaltilor funcţionari.
15. Secretariatul C.S.C.E., Centrul de prevenire a conflictelor şi Biroul pentru alegeri libere sînt subordonate consiliului, care este abilitat sa defineascã sarcinile lor şi metodele de funcţionare. Aranjamentele de procedura, modalitãţile de funcţionare şi sediile acestor instituţii vor putea fi reexaminate la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E.

I. Comunicaţii

Consiliul, la recomandarea Comitetului consultativ şi a Comitetului inaltilor funcţionari, va putea, dacã este necesar, sa decidã afectarea reţelei de comunicaţii, creata în cadrul acordului privind mãsurile de încredere şi securitate suplimentare, pentru alte scopuri, legate de obiectivele C.S.C.E.

J. Aplicarea regulilor de procedura ale C.S.C.E.

Regulile de procedura, metodele de lucru, baremul de repartizare a cheltuielilor şi alte modalitãţi ale C.S.C.E. se vor aplica, mutatis mutandis, în afarã cazurilor în care se va hotãrî altfel.

II. REUNIUNI DE EXPERŢI

A. Seminarul de experţi privind instituţiile democratice

Seminarul de experţi privind instituţiile democratice se va tine la Oslo, de luni, 4, pînã vineri, 15 octombrie 1991. Scopul acestui seminar este de a examina cãile şi mijloacele de consolidare şi intarire a instituţiilor democratice viabile în statele participante, inclusiv studii comparative asupra legislaţiei în domeniul drepturilor omului şi libertãţilor fundamentale, cu folosirea, între altele, a experienţei acumulate de Consiliul Europei şi a activitãţilor Comisiei "Democratie prin drept".
Ordinea de zi, calendarul şi alte modalitãţi de organizare figureazã în anexa nr. II.

B. Reuniunea de experţi privind minoritãţile naţionale

Reuniunea de experţi privind minoritãţile naţionale se va tine la Geneva, de luni, 1, pînã vineri, 19 iulie 1991. Scopul acestei reuniuni este de a examina aprofundat problemele minoritãţilor naţionale şi ale drepturilor persoanelor aparţinînd acestora, ţinînd seama în mod corespunzãtor de diversitatea situaţiilor şi de cadrul juridic, istoric, politic şi economic.
Examinarea va cuprinde:
- schimb de vederi asupra experienţei practice, îndeosebi asupra legislaţiei naţionale, instituţiilor democratice, instrumentelor internaţionale şi altor eventuale forme de cooperare;
- analizarea îndeplinirii angajamentelor pertinente ale C.S.C.E. şi examinarea posibilitatii de perfecţionare a normelor corespunzãtoare;
- examinarea de noi mãsuri privind ameliorarea realizãrii angajamentelor sus-menţionate.
Ordinea de zi, calendarul şi alte modalitãţi de organizare figureazã în anexa nr. II.

III. ARANJAMENTELE FINANCIARE ALE C.S.C.E. ŞI RAPORTUL DINTRE CHELTUIELI ŞI EFICIENTA

1. Comitetul inaltilor funcţionari va urmãri raportul dintre cheltuieli şi eficienta instituţiilor, activitãţilor, şi a personalului C.S.C.E. şi va informa consiliul.
2. Începînd cu data de 22 noiembrie 1990 va intra în vigoare urmãtorul barem de repartiţie:



──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ţara Procente
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Germania 9,10%
Statele Unite ale Americii 9,10%
Franta 9,10%
Italia 9,10%
Marea Britanie 9,10%
U.R.S.S. 9,10%
Canada 5,50%
Belgia 3,60%
Spania 3,60%
Olanda 3,60%
Polonia 3,60%
Suedia 3,60%
Austria 2,10%
Danemarca 2,10%
Finlanda 2,10%
Ungaria 2,10%
Norvegia 2,10%
Elvetia 2,10%
Republica Federativã Ceha şi Slovaca 2,10%
Grecia 0,83%
România 0,83%
Turcia 0,83%
Iugoslavia 0,83%
Bulgaria 0,62%
Irlanda 0,62%
Luxemburg 0,62%
Portugalia 0,62%
Cipru 0,20%
Islanda 0,20%
Liechtenstein 0,20%
Malta 0,20%
Monaco 0,20%
San Marino 0,20%
Vatican 0,20%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 100,00%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



ANEXA 1

"(6) Statele participante declara ca vointa poporului exprimatã liber şi echitabil în cadrul unor alegeri periodice şi corecte, este fundamentul autoritãţii şi legitimitatii oricãrui guvern. Statele participante vor respecta, în consecinta, dreptul cetãţenilor lor de a participa la guvernarea tarii lor fie direct, fie prin intermediul reprezentanţilor liber aleşi de ei în cadrul unor alegeri echitabile. Ele recunosc responsabilitatea ce le revine de a apara şi proteja, conform legilor lor, a obligaţiilor internaţionale, ordinea democratica stabilitã în mod liber prin vointa poporului impotriva activitãţii persoanelor, grupurilor sau organizaţiilor care iau parte sau refuza sa renunţe la acte de terorism sau violenta în scopul rasturnarii acestei ordini sau a celei a unui alt stat participant.
(7) Pentru ca vointa poporului sa fie fundamentul autoritãţilor publice, statele participante:
(7.1) - vor organiza alegeri libere la intervale rezonabile, dupã cum prevede legea;
(7.2) - vor permite ca toate locurile, cel puţin într-una din camerele puterii legislative naţionale, sa fie liber disputate, în cadrul unui vot popular;
(7.3) - vor garanta tuturor cetãţenilor majori un sufragiu universal şi egal;
(7.4) - vor veghea ca voturile sa fie exprimate prin vot secret sau urmînd o procedura echivalenta care asigura libertatea votului şi sa fie numarate şi prezentate cu obiectivitate, rezultatele oficiale fiind fãcute publice;
(7.5) - vor respecta dreptul cetãţenilor de a solicita funcţii politice sau publice, cu titlu individual sau ca reprezentanţi ai unor partide politice sau organizaţii, fãrã discriminare;
(7.6) - vor respecta dreptul persoanelor ca şi al grupurilor sau grupãrilor de a crea, în deplina libertate, propriile lor partide sau organizaţii politice, dind acestor partide şi organizaţii garanţiile legale necesare, care sa le permitã sa se confrunte pe baza unei egalitati de tratament în fata legii şi a autoritãţilor;
(7.7) - vor veghea ca legea şi ordinea publica a statului sa contribuie la desfãşurarea campaniilor politice într-un climat de echitate şi libertate, care sa excludã orice presiuni administrative, violenta sau intimidare de natura sa interzicã partidelor sau candidaţilor sa-şi expuna liber opiniile şi aprecierile lor sau sa împiedice alegatorii sa ia la cunostinta de acestea şi sa le discute sau sa le voteze fãrã teama de repercursiuni;
(7.8) - vor veghea ca nici un obstacol de ordin juridic sau administrativ sa nu se opunã liberului acces la mijloacele de informare în masa pe baza de nediscriminare pentru toate grupurile sau gruparile politice şi toate persoanele care doresc sa participe la alegeri;
(7.9) - vor veghea ca, candidaţii care obţin numãrul necesar de voturi cerut de lege sa fie în mod corespunzãtor investiti în funcţia lor şi sa li se permitã sa o menţinã pînã la expirarea mandatului sau pînã în momentul în care s-a pus capãt acestuia pentru orice alt motiv, conform modului prevãzut de lege şi procedurilor parlamentare şi constituţionale democratice.
(8) Statele participante considera ca prezenta observatorilor strãini sau nationali este de natura sa amelioreze desfãşurarea alegerilor în statele în care ele au loc. În consecinta, ele invita observatori ai cãrui stat participant la C.S.C.E., ca şi ai oricãror instituţii sau organizaţii particulare competente, care vor dori sa urmãreascã desfãşurarea procesului alegerilor lor naţionale în mãsura prevãzutã de lege. Ele vor facilita, de asemenea, un acces similar pentru alegerile organizate la alte esaloane decît cele naţionale. Observatorii se vor angaja sa nu se amestece în operaţiunile electorale."


ANEXA 2

SEMINAR DE EXPERŢI PRIVIND INSTITUŢIILE DEMOCRATICE

I. Ordinea de zi

1. Deschiderea oficialã a seminarului
Alocutiunea reprezentantului gazda.
2. Declaraţii de deschidere ale reprezentanţilor statelor participante.
3. Contribuţii ale Consiliului Europei şi ale Comisiei "Democratie prin drept".
4. Examinarea cãilor şi mijloacelor de consolidare şi intarire a instituţiilor democratice viabile în statele participante, inclusiv studii comparative asupra legislaţiei în domeniul drepturilor omului şi al libertãţilor fundamentale, cu folosirea, între altele, a experienţei acumulate de Consiliul Europei şi a activitãţilor Comisiei "Democratie prin drept".
5. Declaraţii de închidere ale reprezentanţilor statelor participante şi concluzii.
6. Închiderea oficialã a seminarului.

II. Calendarul şi alte modalitãţi de organizare

1. Seminarul se va deschide luni, 4 noiembrie 1991, orele 15,00, la Oslo, şi se va încheia vineri, 15 noiembrie 1991.
2. Toate şedinţele plenare vor avea caracter public. Şedinţele grupelor de studiu vor avea caracter închis.
3. Punctele 1, 2, 3, 5 şi 6 ale ordinii de zi vor fi examinate în şedinţe plenare.
4. Punctul 4 al ordinii de zi va fi examinat în şedinţe plenare şi în urmãtoarele trei grupe de studiu:
x Grupul de studiu A:
- Reforme constituţionale;
- Statul de drept şi tribunale independente;
- Separarea puterilor legislativã, executivã şi judiciarã.
xx Grupul de studiu B:
- Organizarea alegerilor;
- Organizarea partidelor politice;
- Structura organizaţiilor neguvernamentale independente: (sindicate, organizaţii ale patronilor);
- Rolul mijloacelor de informare în masa.
xxx Grupul de studiu C:
- Studii comparative ale legislaţiei în domeniul drepturilor omului şi al libertãţilor fundamentale
5. Şedinţele plenare şi ale grupelor de studiu se vor desfasura conform programului de lucru alãturat. Programul de lucru va putea fi modificat prin consens.
Declaraţiile de deschidere ale statelor participante nu trebuie, în principiu, sa depãşeascã 12 minute pentru fiecare delegaţie şi se vor face în urmãtoarea ordine: Elvetia, Islanda, Suedia, Polonia, Portugalia, Vatican, Finlanda, Austria, Bulgaria, Cipru, Turcia, Germania, Statele Unite ale Americii, San Marino, Monaco, Republica Federativã Ceha şi Slovaca, Luxemburg, România, Irlanda, Liechtenstein, Marea Britanie, Grecia, Franta, Danemarca, Belgia, Iugoslavia, Canada, Norvegia, Malta, Spania, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, Olanda, Italia, Ungaria.
6. Înainte de deschiderea seminarului, delegatiile sînt invitate sa distribuie, prin intermediul secretariatului executiv, contribuţii scrise privind problemele care vor fi examinate în grupele de studiu.
7. Consiliul de miniştri va lua în considerare concluziile elaborate în cadrul punctului 5 al ordinii de zi.
8. Preşedinţia primei şi ultimei şedinţe plenare va fi asigurata de un reprezentant al tarii gazda. Dupã şedinţa de deschidere, preşedinţia va fi asigurata prin rotaţie zilnica în ordinea alfabetului francez, începînd cu reprezentantul Statelor Unite.
9. Preşedinţia primei şedinţe a fiecãrui grup de studiu va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda. Pentru urmãtoarele şedinţe, preşedinţia va fi asigurata prin rotaţie zilnica, în ordinea alfabetului francez, începînd cu:
- reprezentantul Monaco, în Grupul de studiu A;
- reprezentantul României, în Grupul de studiu B;
- reprezentantul Maltei, în Grupul de studiu C.
10. Conform paragrafului 74 din recomandãrile finale ale consultãrilor de la Helsinki, Guvernul Norvegiei va desemna un secretar executiv. Aceasta desemnare va fi supusã aprobãrii statelor participante.
11. Alte prevederi de procedura, metodele de lucru şi baremul repartizãrii cheltuielilor C.S.C.E. se vor aplica mutatis mutandis seminarului.

PROGRAMUL DE LUCRU



──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Prima saptamana Luni Marti Miercuri Joi Vineri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dimineata - PL GSA GSC GSB
...................................................................
Dupã-amiaza PL PL GSB GSA GSC
──────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────────────────────────────────────────────────────────────────
A II-a saptamana Luni Marti Miercuri Joi Vineri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dimineata PL GSB GSA GSC PL
...................................................................
Dupã-amiaza GSA GSC GSB PL -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────




ANEXA 3

REUNIUNEA DE EXPERŢI PRIVIND MINORITĂŢILE NAŢIONALE

I. Ordinea de zi

1. Deschiderea oficialã a reuniunii.
Alocutiunea pronunţatã de reprezentantul tarii gazda.
2. Declaraţii de deschidere ale reprezentanţilor statelor participante.
3. Contribuţia Consiliului Europei.
4. Examinarea aprofundata a problemei minoritãţilor naţionale şi a drepturilor persoanelor aparţinînd acestora, ţinînd seama, în mod corespunzãtor, de diversitatea situaţiilor şi de cadrul juridic, istoric, politic şi economic.
a) Schimb de vederi privind experienta practica, îndeosebi asupra legislaţiei naţionale, instituţiilor democratice, instrumentelor internaţionale şi altor eventuale forme de cooperare.
b) Analizarea îndeplinirii angajamentelor pertinente ale C.S.C.E. şi a posibilitatii de perfecţionare a normelor corespunzãtoare.
c) Examinarea de noi mãsuri privind ameliorarea angajamentelor sus-menţionate.
5. Declaraţii de închidere ale reprezentanţilor statelor participante şi concluzii.
6. Închiderea oficialã a reuniunii.

II. Calendarul şi alte modalitãţi de organizare

1. Reuniunea se va deschide luni, 1 iulie 1991, la orele 15,00, la Geneva, şi se va încheia vineri, 19 iulie 1991.
2. Şedinţele plenare au caracter public, iar şedinţele organelor de lucru subsidiare au caracter închis.
3. Punctele 1, 2, 3, 5 şi 6 ale ordinii de zi vor fi examinate în şedinţe plenare.
4. Punctul 4 al ordinii de zi va fi examinat în trei organe de lucru subsidiare (create conform alineatelor a), b) şi c)), de o maniera structuratã şi echilibrata. Punctul 4 al ordinii de zi va fi, de asemenea, examinat în şedinţe plenare.
5. Şedinţele plenare şi ale organelor subsidiare de lucru se vor desfasura conform programului de lucru alãturat.
6. Declaraţiile de deschidere ale reprezentanţilor statelor participante nu vor depãşi, în principiu, cincisprezece minute pentru fiecare delegaţie şi se vor face în urmãtoarea ordine: Iugoslavia, Islanda, Ungaria, Bulgaria, San Marino, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Malta, Belgia, Olanda, România, Vatican, Irlanda, Polonia, Suedia, Italia, Portugalia, Spania, Turcia, Republica Federativã Ceha şi Slovaca, Germania, Canada, Monaco, Luxemburg, Grecia, Austria, Elvetia, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, Franta, Finlanda, Liechtenstein, Norvegia, Danemarca.
7. Participanţii sînt invitaţi sa distribuie înainte de reuniune tuturor statelor participante prin intermediul Secretariatului executiv, contribuţii scrise în legatura cu problemele examinate, într-una sau mai multe limbi de lucru ale C.S.C.E., pentru a permite pregãtirea aprofundata a discuţiilor respective.
8. Consiliul de miniştri va lua în consideraţie concluziile elaborate în cadrul punctului 5 al ordinii de zi.
9. Preşedinţia primei şi ultimei şedinţe plenare va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda. Dupã şedinţa de deschidere, preşedinţia va fi asigurata, prin rotaţie cotidiana, în ordinea alfabetului francez, a statelor participante, începînd cu reprezentantul Irlandei.
10. Preşedinţia primei şedinţe a fiecãrui organ subsidiar de lucru va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda. Pentru şedinţele urmãtoare, preşedinţia va fi asigurata, prin rotaţie cotidiana, în ordinea alfabetului francez, începînd cu:
- reprezentantul Elvetiei, în organul subsidiar de lucru A;
- reprezentantul Frantei, în organul subsidiar de lucru B;
- reprezentantul României, în organul subsidiar de lucru C;
11. Conform paragrafului 74 din recomandãrile finale ale consultãrilor de la Helsinki, Guvernul Elvetiei va desemna un secretar executiv. Aceasta desemnare va fi supusã aprobãrii statelor participante.
12. Alte reguli de procedura, metodele de lucru şi baremul de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. se vor aplica, mutatis mutandis, reuniunii de experţi privind minoritãţile naţionale.



PROGRAMUL DE LUCRU

──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Prima saptamana Luni Marti Miercuri Joi Vineri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dimineata - PL SWBA SWBA SWBC
...................................................................
Dupã-amiaza PL PL SWBA SWBB SWBA
──────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────────────────────────────────────────────────────────────────
A II-a saptamana Luni Marti Miercuri Joi Vineri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dimineata PL SWBC SWBC SWBB SWBB
...................................................................
Dupã-amiaza SWBB SWBB SWBA SWBC SWBC
──────────────────────────────────────────────────────────────────────

──────────────────────────────────────────────────────────────────────
A III-a saptamana Luni Marti Miercuri Joi Vineri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dimineata SWBB SWBB SWBA SWBC PL
...................................................................
Dupã-amiaza SWBC SWBC SWBB PL -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────



--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016