Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 667 din 29 septembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 667 din 29 septembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 45 din 15 ianuarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicată de Ilie Rotaru în Dosarul nr. 11.114/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 927D/2019.
    2. La apelul nominal, lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care arată că reglementarea sistemului electoral reprezintă atributul legiuitorului în conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, iar situaţia juridică diferită a partidelor politice şi a candidaţilor independenţi justifică instituirea unui tratament juridic distinct, fără a încălca dispoziţiile art. 16 din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 23/AEPF din 12 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 11.114/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ilie Rotaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva respingerii de către Biroul Electoral Central a candidaturii la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 cu motivarea că nu a fost depusă lista susţinătorilor, conform art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate care stabilesc condiţia depunerii listei de susţinători pentru a candida la Parlamentul European încalcă art. 38 din Constituţie, care este clar şi concis şi nu conţine condiţii pentru cetăţenii români cu privire la dreptul fundamental de a fi aleşi în Parlamentul Uniunii Europene. De asemenea, se susţine încălcarea art. 16 din Constituţie, având în vedere numărul de 100.000 de susţinători, prevăzut de lege în cazul candidaţilor independenţi, în timp ce listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel puţin 200.000 de susţinători.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă consideră că excepţia este neîntemeiată, raportat la faptul că prevederile legale criticate particularizează condiţiile necesare exercitării dreptului de a fi ales, instituit prin Constituţia României.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins: „Poate candida ca independent cetăţeanul român sau cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales şi este susţinut de cel puţin 100.000 de alegători. Cererea de admitere a candidaturii independente se depune la Biroul Electoral Central, în 4 exemplare, însoţită de un exemplar al listei de susţinători, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua de referinţă.“.
    11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind trăsăturile statului şi principiul obligativităţii respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul de apărare şi art. 38 privind dreptul de a fi ales în Parlamentul European.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa privind materia electorală, au mai fost analizate critici similare asupra unor reglementări referitoare la numărul de susţinători pentru înregistrarea candidaturilor independente la funcţia electivă de membru în Parlamentul European (a se vedea spre exemplu, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). Astfel, Curtea a constatat că dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constituţie, pentru alegerile privind Camera Deputaţilor, Senat, respectiv pentru funcţia de Preşedinte al României şi care, raportat la alegerile în Parlamentul European, este consacrat de art. 38 din Legea fundamentală, stabileşte la nivel constituţional vocaţia de a fi ales a oricărui cetăţean cu drept de vot care îndeplineşte totodată condiţiile stabilite de art. 16 alin. (3) din Constituţie, adică are cetăţenia română şi domiciliul în ţară, şi căruia nu îi este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Legea fundamentală. Alin. (2) al aceluiaşi art. 37 stabileşte condiţiile de vârstă pe care candidaţii trebuie să le îndeplinească, raportat la fiecare dintre cele 3 tipuri de mandate prevăzute în text, respectiv pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României. Art. 16, consacrat principiului egalităţii în drepturi, completează cadrul constituţional ce configurează dreptul de a fi ales în sensul că la alin. (3) legiuitorul constituant a prevăzut expres faptul că „funcţiile şi demnităţile publice (...) pot fi ocupate, în condiţiile legii, (...)“, în acest context fiind garantată şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea unor astfel de funcţii şi demnităţi.
    13. Sistemul electoral este reglementat, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, prin lege organică, astfel că Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, criticată, reprezintă expresia normei constituţionale indicate şi totodată opţiunea legiuitorului în materie. Aşadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituţional general configurat de art. 37 şi 38 din Legea fundamentală şi reglementează, la nivelul legii organice, condiţiile de desfăşurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales.
    14. Or, premisa normei juridice stabilite de prevederile legale referitoare la un număr minim de susţinători pentru înregistrarea candidaturii o constituie tocmai condiţia generală, constituţională, potrivit căreia candidatul independent la alegerile pentru Parlamentul European trebuie mai întâi să fie titularul dreptului subiectiv de a fi ales, deci se presupune că are vocaţia exercitării acestui drept, urmând ca, pentru exercitarea în concret a dreptului, să îndeplinească cerinţa suplimentară de a depune la Biroul Electoral Central lista cu semnăturile a cel puţin 100.000 de alegători, alături de cererea de admitere a candidaturii sale şi alte acte necesare. O astfel de condiţie suplimentară nu vine în contradicţie cu dreptul de a fi ales, de vreme ce existenţa acestui drept este o condiţie preliminară, sine qua non, fără de care accesul la întreaga procedură electorală este imposibil. Totodată, condiţia legală privind depunerea listei cu cel puţin 100.000 de semnături ale susţinătorilor cu drept de vot nu are efectul golirii de conţinut a dreptului de a fi ales. Trăsătura esenţială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinţei politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale sau euro-parlamentare, sistemul electoral naţional prevede, în esenţă, aceeaşi condiţie: depunerea unei liste cu semnături de adeziune. Acest criteriu de preselectare a candidaţilor este unul obiectiv şi rezonabil, aplicabil în condiţii de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanţi la alegeri: candidaţii independenţi, pe de o parte, şi cei propuşi pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiţiei legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi arată, în acelaşi timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar şi de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor eligibile comunitar care într-adevăr beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului, astfel încât să existe şanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ european.
    15. De altfel, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa, de exemplu Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996 şi Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996, că, deşi o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituţiei, decât o persoană ce întruneşte condiţiile constituţionale de eligibilitate, totuşi alegerile (pentru funcţia de Preşedinte al României) pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale (instituite prin Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României) adoptate în temeiul art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, aşa încât cerinţa prevăzută de art. 3 alin. (2) şi art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă, având adeziunea a cel puţin 100.000 de susţinători, constituie o condiţie legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituţional al contestatorului de a fi ales.
    16. Curtea nu a reţinut nici încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, invocate prin prisma unei pretinse discriminări între candidaţii independenţi şi candidaţii aflaţi pe lista unui partid politic, aceştia din urmă fiind plasaţi de lege într-o situaţie avantajoasă, deoarece, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii cetăţenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile, după cum impune şi aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situaţii care se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil (a se vedea Decizia nr. 1.228 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2008). Or, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, „membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, şi pe bază de candidaturi independente“. Participanţii la alegeri sunt, pe de o parte, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale şi, pe de altă parte, candidaţii independenţi ce au calitatea de persoane eligibile comunitar, adică orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 33/2007. În rândul competitorilor electorali comunitari se remarcă, aşadar, două categorii distincte de participanţi, diferite sub aspectul regimului juridic aplicabil, reprezentate de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale şi persoanele fizice - candidaţii independenţi. Or, art. 16 alin. (1) din Constituţie, invocat, consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi nu egalitatea între persoane fizice, pe de o parte, şi persoane juridice, pe de altă parte. Ar fi contrar înseşi normei fundamentale invocate să se pretindă uniformitate acolo unde există diferenţe clare şi obiective de situaţie sau, după caz, de regim juridic aplicabil.
    17. Distinct de acestea, referitor la condiţia depunerii unei liste cu 100.000 de semnături obligatorii pentru depunerea unei candidaturi independente la alegerile pentru Parlamentul European, s-a pronunţat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Decizia din 6 martie 2014, pronunţată în Cauza Mihaela Mihai Neagu împotriva României. Astfel, analizând aspecte privind posibila încălcare a art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care garantează dreptul de vot şi dreptul de a fi ales în cadrul alegerilor, inclusiv a celor pentru Parlamentul European, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a invocat jurisprudenţa sa anterioară (Decizia din 9 mai 1994, pronunţată în Cauza Asensio Serqueda împotriva Spaniei, Decizia din 7 iunie 2001, pronunţată în Cauza Federacion Nacionalista Canaria împotriva Spaniei şi Decizia din 17 iunie 2008, pronunţată în cauzele Brito da Silva Guerra şi Sousa Magno împotriva Portugaliei) şi a statuat că, în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru depunerea unei liste electorale, condiţiile impuse de state nu constituie un obstacol în calea opiniei poporului cu privire la alegerea reprezentanţilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu stabileşte şi nu limitează scopurile pe care trebuie să le vizeze o restricţie. Prin urmare, o mare varietate de scopuri pot astfel să fie compatibile cu acesta, sub rezerva demonstrării compatibilităţii acestui scop cu principiul supremaţiei dreptului şi cu obiectivele generale ale Convenţiei în circumstanţele speciale ale cauzei respective. Curtea a mai reţinut că măsura sancţionată (numărul de 100.000 de semnături de susţinere necesar unui candidat independent la funcţia de membru în Parlamentul European) avea ca scop să realizeze o selecţie rezonabilă în rândul candidaţilor pentru a asigura reprezentativitatea acestora în Parlamentul European şi să împiedice eventualele candidaturi abuzive. A apreciat, de asemenea, că este vorba despre opţiunea legiuitorului naţional fondată pe criterii de natură politică şi instituţională.
    18. În raport cu cele enunţate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi în lumina considerentelor Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea constată că prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 nu încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 2, art. 15, art. 16 şi art. 38 din Constituţie.
    19. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul de apărare, Curtea constată că, prin conţinutul normativ, dispoziţiile din Legea fundamentală nu au nicio relevanţă în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ilie Rotaru în Dosarul nr. 11.114/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016