Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 544 din 2 iulie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII şi art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 544 din 2 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII şi art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1038 din 6 noiembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Daniel-Liviu Dumitraşcu în Dosarul nr. 2.424/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.462D/2018.
    2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc părţile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.842D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Marius Deliman în Dosarul nr. 1.143/115/2018 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Daniel-Liviu Dumitraşcu nu se opune conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.842D/2018 la Dosarul nr. 1.462D/2018, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei prezent, care arată că legiuitorul nu distinge o ordine de acordare a sporurilor. Art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 limitează pensia netă la media salariilor din cele 6 luni, care constituie baza de calcul. Prin urmare, rămâne la latitudinea unui funcţionar public, respectiv preşedintele casei de pensii, să stabilească dacă primeşte un spor la pensie prevăzut în altă lege pentru pensionarii militari decoraţi cu Semnul onorific „În Serviciul Patriei“. Consideră că trebuia prevăzut expres în lege dacă acest spor se acordă. Mai arată că acest spor nu făcea parte din baza de calcul al pensiei şi trebuia calculat suplimentar la pensie. Pentru cele arătate, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 şi Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 11 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.424/105/2018, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Daniel-Liviu Dumitraşcu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    9. Prin Încheierea din 22 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.143/115/2018, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Marius Deliman cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt neconstituţionale, întrucât exclud aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 care prevedeau actualizarea pensiilor militare de stat odată cu majorarea soldelor cadrelor militare în activitate.
    11. Precizează că acordarea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci o compensaţie parţială a inconvenientelor care rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să se supună militarii, care sunt mult mai severe şi mai restrictive decât pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii. De asemenea, arată că militarii sunt singura categorie profesională cu obligaţii de serviciu şi după trecerea în rezervă, întrucât, în caz de necesitate, rezerviştii sunt obligatoriu concentraţi. Prin urmare, odată cu încetarea raportului de serviciu, pentru cadrele militare se naşte un drept legal de a obţine pensie militară de serviciu. Or, dispoziţiile actului normativ criticat denotă o proastă înţelegere de către legiuitor a naturii juridice a pensiilor militare de stat.
    12. Autorii excepţiei arată şi că orice măsură reparatorie trebuie să privească un just echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este menţinut ori de câte ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie să suporte o sarcină excesivă şi disproporţională.
    13. De asemenea, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate creează discriminări sub aspectul cuantumului pensiei între persoane care au avut funcţii şi grade similare, dar s-au pensionat la date diferite.
    14. În sfârşit, arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, întrucât normele legale ce reglementează drepturile la pensie fac parte din categoria legilor organice şi nu trebuie reglementate prin ordonanţe emise de către Guvernul României.
    15. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă şi Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, instanţele de judecată arată, în esenţă, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Totodată, arată că nu se poate reţine încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin raportare la dreptul fundamental la pensie, relevant fiind faptul că modificarea prevederilor legale în sensul eliminării normelor criticate intră exclusiv în competenţa Parlamentului României, care, printre altele, analizează ordonanţele de urgenţă ale Guvernului şi decide aprobarea sau respingerea acestora, fie în totalitate, fie parţial. Norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale reglementate de alte legi speciale se stabilesc în funcţie de o bază de calcul şi un cuantum calculate în mod diferit nu poate fi apreciat ca neconstituţional, pensionarii militarii şi persoanele din categoriile mai sus menţionate nefiind în aceeaşi situaţie juridică. În sfârşit, arată că, în realitate, autorii excepţiei tind către o modificare a soluţiei legislative criticate, ceea ce revine însă competenţei constituţionale a Parlamentului, potrivit art. 61 din Legea fundamentală.
    16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Examinând motivarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, acestea au în vedere doar dispoziţiile art. VII şi VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, potrivit cărora:
    - Art. VII:
    "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:
    "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;
m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare."

    2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 59
    Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.»;"
"

    – Art. VIII: „Cererile de pensionare înregistrate şi nesoluţionate până la data de 15 septembrie 2017 se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.“

    20. Autorii excepţiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 2 alin. (2) referitor la suveranitate, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român, art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 30 alin. (6) şi (7) referitoare la libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) şi (2) privind dreptul la informaţie, art. 41 alin. (2) şi (3) privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forţate, art. 44 alin. (1)-(4) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) potrivit căruia constituie obiect al legii organice regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 115 alin. (1), (2) şi (6) referitoare la delegarea legislativă şi art. 118 alin. (1) referitor la forţele armate. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 1, 14, 17 şi 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv art. 1, 7 şi 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, ce vizează procedura de adoptare a legii, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, ce vizează conţinutul normativ al textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate.
    22. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă invocate, Curtea reţine că autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, prin care se prevede că „Prin lege organică se reglementează: [...] p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială“, considerând că reglementările care privesc dreptul la pensie se circumscriu acestor prevederi constituţionale şi nu pot face obiectul unor acte normative emise de Guvern.
    23. Faţă de această critică, Curtea reţine că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, respectiv ca lege organică. Or, prevederile dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care fac obiectul legilor organice (a se vedea, în acest sens, paragraful 46 al Deciziei nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019). Aşa fiind, Curtea apreciază că aspectele de neconstituţionalitate extrinsecă invocate sunt lipsite de susţinere.
    24. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la faptul că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere unui drept câştigat, întrucât modifică prevederile anterioare ale art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, Curtea reţine că art. 59 alin. (1), în forma anterioară modificării prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, a prevăzut că pensia militară de stat „se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat“, în timp ce art. 60 alin. (1) prevedea actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special.
    25. În urma modificării art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, s-a prevăzut că pensiile militare vor fi supuse numai unui proces de actualizare, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, iar la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
    26. Cu privire la aceste modificări legislative, Curtea, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, amintind cele reţinute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, a arătat că, deşi art. 47 alin. (2) din Constituţie consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, aşa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.
    27. Curtea apreciază că aceleaşi considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte actualizarea pensiei, aşa cum era reglementată prin art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, anterior modificărilor aduse prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    28. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeaşi funcţie, dar au ieşit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, se apreciază că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.
    29. În sfârşit, examinând aspectele invocate de Daniel-Liviu Dumitraşcu în faţa instanţei de contencios constituţional, Curtea apreciază că acestea se referă în mod exclusiv la aspecte ce ţin de modul de aplicare a legii, care revin competenţei exclusive a instanţei de judecată.
    30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel-Liviu Dumitraşcu în Dosarul nr. 2.424/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi de Marius Deliman în Dosarul nr. 1.143/115/2018 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. VII şi art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016