Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 847 din 12 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 847 din 12 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 847 din 12 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 223 din 19 martie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, excepţie ridicată de Maria Simona Baciu, loan Radu Topârceanu, Călin Valentin Felezeu, Corina Făgădar, Marinel Culcuş, Radu Cosmin Crişan, Szekely Istvan, Axente Husar şi Virginia Rodica Rus în Dosarul nr. 5.171/117/2016* al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.373D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate respectă exigenţele de precizie şi claritate care trebuie să caracterizeze o lege.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 29 august 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.171/117/2016*, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Excepţia a fost ridicată de Maria Simona Baciu, loan Radu Topârceanu, Călin Valentin Felezeu, Corina Făgădar, Marinel Culcuş, Radu Cosmin Crişan, Istvan Szekely, Axente Husar şi Virginia Rodica Rus într-o cauză având ca obiect acordarea de daune morale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate au un caracter echivoc şi neclar. Astfel, potrivit textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate, procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţiile de membri ai consiliului de administraţie presupune o propunere făcută în baza unei selecţii prealabile, efectuată de o comisie formată din specialişti în recrutarea resurselor umane. Elementul de echivoc priveşte noţiunea de „specialist în resurse umane“, dubiul rezultând din următoarele trei puncte de vedere: 1) prevederile legale nu stabilesc care este semnificaţia noţiunii de „specialist“ (astfel, nu se înţelege dacă este nevoie de anumite studii în acest sens sau este suficientă o experienţă profesională sau dacă este nevoie de ambele); 2) nu se poate deduce nici dacă toţi membrii trebuie sa aibă calitatea de „specialist“ sau este suficient ca doar unul dintre ei să aibă specializarea impusă de lege, în condiţiile în care textul de lege prevede, în egală măsură, posibilitatea angajării unui expert independent; 3) echivocul planează şi asupra necesităţii întrunirii sau nu a condiţiei de specialist în resurse umane, în situaţia în care se apelează la un expert independent. Astfel, în măsura în care condiţia specializării este îndeplinită de acest expert, se pune întrebarea dacă este nevoie ca şi ceilalţi membri ai comisiei să aibă această specializare.
    6. În consecinţă, autorii consideră că textele legale criticate sunt vagi şi au caracter echivoc, nefiind suficient de clare pentru a fi aplicate, ceea ce atrage nesocotirea principiului securităţii juridice, valenţă a dreptului la siguranţă prevăzut de art. 23 alin. (1) din Constituţie. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate considerente din jurisprudenţa Curţii şi Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sub aspectul exigenţelor de calitate a legii.
    7. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că prevederile art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 răspund exigenţelor de respectare a libertăţii individuale, excepţia de neconstituţionalitate nefiind întemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:
    "(3) La societăţile prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. b) şi c) în cazul în care autoritatea publică tutelară, în numele acţionarului - stat sau unitate administrativ-teritorială, sau întreprinderea publică care deţine o participaţie majoritară sau de control propune candidaţi pentru funcţiile de membri ai consiliului de administraţie, aceste propuneri sunt făcute în baza unei selecţii prealabile efectuate de o comisie formată din specialişti în recrutarea resurselor umane.
(4) Autoritatea publică tutelară poate decide ca în procesul de selecţie comisia să fie asistată sau selecţia să fie efectuată de un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, ale cărui servicii sunt contractate de autoritatea publică tutelară sau întreprinderea publică care deţine o participaţie majoritară sau de control potrivit legii. În acest caz, autoritatea publică tutelară va suporta costurile procedurii de selecţie."

    12. Prevederile art. 2 pct. 2 lit. b) şi c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, la care prevederile legale criticate fac referire, au următorul cuprins:
    "În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    (...)
    2. întreprinderi publice: (...)
    b) companii şi societăţi naţionale, societăţi la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic, majoritar sau la care deţine controlul;
    c) societăţi la care una sau mai multe întreprinderi publice prevăzute la lit. a) şi b) deţin o participaţie majoritară sau o participare care le asigură controlul;"

    13. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 23 alin. (1), potrivit cărora „Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile“.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei consideră că prevederile art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 109/2011 care instituie reguli privind componenţa comisiei de selecţie a candidaţilor pentru funcţiile de membri ai consiliului de administraţie sunt vagi şi au caracter echivoc, nefiind suficient de clare pentru a fi aplicate, ceea ce atrage nesocotirea principiului securităţii juridice, valenţă a dreptului la siguranţă prevăzut de art. 23 alin. (1) din Constituţie.
    15. În ceea ce priveşte norma de referinţă la care se raportează autorii excepţiei, Curtea observă că aceştia invocă prevederile art. 23 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile“. Referitor la dispoziţiile art. 23 din Constituţie privind libertatea individuală, Curtea Constituţională a reţinut că acestea vizează libertatea fizică a persoanei, dreptul său de a se putea comporta şi mişca liber, de a nu fi ţinută în sclavie, arestată sau deţinută decât în cazurile şi după formele expres prevăzute de Constituţie şi legi. Prin urmare, ipoteza normativă a textelor legale criticate fiind distinctă faţă de dreptul reglementat prin dispoziţiile constituţionale invocate, se constată că prevederile art. 23 din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 499 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 19 noiembrie 2019).
    16. De asemenea, Curtea a reţinut că prevederile art. 23 din Constituţie nu sunt incidente în soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, câtă vreme obiectul acesteia nu constă în norme de reglementare primară în materie penală şi/sau contravenţională (a se vedea Decizia nr. 430 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 24 septembrie 2018).
    17. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa, Curtea a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă a acesteia. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
    18. În prezenta cauză, chiar dacă se constată că nu există nicio legătură între norma de referinţă invocată de autorii excepţiei - art. 23 din Constituţie şi textele legale criticate, din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în realitate, criticile formulate referitoare la încălcarea principiului securităţii juridice prin prisma caracterului echivoc al dispoziţiilor art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 vizează încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, urmând ca aceste dispoziţii din Legea fundamentală să fie reţinute drept texte de referinţă.
    19. Astfel, Curtea reţine că principiul stabilităţii raporturilor juridice, deşi nu este în mod expres consacrat de Constituţia României, se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, cât şi din preambulul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008).
    20. De asemenea, art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de precizie, claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate, care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate fi dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.
    21. În cauza de faţă, critica de neconstituţionalitate vizează în mod expres sintagmele „specialişti în recrutarea resurse umane“/„persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane“, sub aspectul pretinsei ambiguităţi care planează asupra acestora. Or, din examinarea Ordinului ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2011, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea observă că acest act normativ consacră la pct. 2423 categoria „Specialişti în domeniul resurselor umane şi de personal“, stabilind că: „Specialiştii în domeniul resurselor umane şi de personal furnizează servicii legate de politicile de personal, cum ar fi recrutarea sau dezvoltarea personalului, analize ocupaţionale şi orientare profesională“. Astfel, la codul 242314 figurează ocupaţia de „specialist resurse umane“, iar la codul 242320 figurează ocupaţia „specialist în recrutare“.
    22. Sub acest aspect, Curtea reţine că, analizate în ansamblul normelor de drept pozitiv care reglementează ocupaţia de specialist în resurse umane, prevederile de lege criticate nu prezintă elemente de imprecizie. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate, fiind redactate cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită destinatarilor săi - autorităţile tutelare, care, la nevoie, pot apela la consultanţă de specialitate, să îşi conformeze conduita.
    23. În fine, Curtea precizează că aspectele referitoare la modul de aplicare a legii în ceea ce priveşte constituirea şi componenţa efectivă a comisiei de selecţie excedează controlului de constituţionalitate, fiind de resortul instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Simona Baciu, loan Radu Topârceanu, Călin Valentin Felezeu, Corina Făgădar, Marinel Culcuş, Radu Cosmin Crişan, Szekely Istvan, Axente Husar şi Virginia Rodica Rus în Dosarul nr. 5.171/117/2016* al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 29 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016