Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 63 din 18 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 63 din 18 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 63 din 18 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 313 din 14 aprilie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Legea nr. 19/2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, excepţie ridicată de Florin-Alin Păştean în Dosarul nr. 19.911/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 803D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 21 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 19.911/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I din Legea nr. 19/2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin-Alin Păştean într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită obligarea părţilor la restituirea echivalentului sumei depuse sub formă de libret de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, a sumei actualizate corespunzător cu rata inflaţiei, precum şi a dobânzii aferente.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate încalcă egalitatea în drepturi a cetăţenilor, întrucât acestea reglementează aspecte cu privire la posibilitatea de despăgubire numai în cazul deponenţilor care au constituit depozite în vederea achiziţionării de autoturisme, neavând în vedere şi persoanele ce au depus anumite sume pentru dobânzi şi câştiguri în autoturisme. Se consideră că nu este nicio diferenţă între situaţia persoanelor fizice care au depus în conturi sume pentru constituirea unor depozite în vederea achiziţionării de autoturisme [8.000 lei sau 70.000 lei (ROL)], pentru care Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. emitea „cecuri cu limită de sumă“, şi nu librete de economii, şi cea a persoanelor fizice ce au depus sume [5.000 lei (ROL)] pentru dobândă şi câştiguri în autoturisme. Astfel, în ambele situaţii este vorba de contracte de depozit bancar, care instituie în sarcina depozitarului obligaţia de restituire a sumelor de bani depuse actualizate, la cererea titularului contului, împreună cu dobânda legală sau contractuală aferentă, după caz, actualizată, sau, în mod excepţional, acordarea unei despăgubiri cu valoare compensatorie. În contextul criticilor de neconstituţionalitate, are în vedere şi aspecte referitoare la denominarea monedei naţionale, la deprecierea puterii de cumpărare a monedei şi la necesitatea actualizării sumelor în discuţie cu rata inflaţiei şi precizează că nu se justifică lăsarea în sarcina deponenţilor a acestor aspecte, deoarece banca (în calitate de depozitar) are obligaţia de a oferi garanţii deponenţilor pentru recuperarea banilor. Astfel, chiar dacă depozitul bancar se deosebeşte de depozitul de drept comun prin faptul că băncii depozitare şi, implicit, statului îi este permisă utilizarea banilor depuşi în alte scopuri de-a lungul timpului, obligaţia de restituire la solicitarea deponentului subzistă în ambele cazuri. În contextul criticilor formulate, menţionează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia din 10 iulie 2001, pronunţată în Cauza Asociaţia şi Liga pentru Protecţia Cumpărătorilor de Autoturisme şi alţi 674 de reclamanţi împotriva României, şi Hotărârea din 8 noiembrie 2007, pronunţată în Cauza Blidaru împotriva României.
    6. Faţă de cele prezentate, consideră că legislaţia în materie este deficitară şi aduce atingere unor principii fundamentale ale statului de drept, respectiv egalitatea şi nediscriminarea, prevăzute de art. 16 din Constituţie şi de art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    7. Judecătoria Arad - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că principiul egalităţii presupune un tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, în speţa de faţă situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate care a depus la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. o anumită sumă [5.000 lei (ROL)] pentru dobândă şi câştiguri în autoturisme este diferită de cea a persoanelor care au constituit la aceeaşi instituţie de credit depozite în vederea achiziţionării de autoturisme, fiind vorba de două produse bancare diferite. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 19/2014 şi care a fost aprobată prin Legea nr. 19/2016, reglementează situaţia persoanelor fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme. Or, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu se află într-o astfel de situaţie, câtă vreme acesta a constituit doar un depozit cu dobândă şi doar cu posibilitatea de a câştiga un autoturism, scopul celor două categorii fiind diferit.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, legiuitorul a dorit să reglementeze situaţia persoanelor care au constituit depozite în vederea achiziţionării de autoturisme şi care este în mod obiectiv diferită de cea a persoanelor care au constituit un depozit cu dobândă şi doar cu posibilitatea de a câştiga un autoturism, sens în care apreciază că este aplicabilă jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin care s-a arătat că principiul egalităţii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Prin urmare, acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.
    10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate deoarece, în înţelesul dispoziţiilor legale criticate, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobândă aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri. Or, libretul de economii cu dobândă şi câştiguri nu intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, fiind un alt produs bancar decât depozitul constituit în vederea achiziţionării de autoturisme. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate nu conţin nicio reglementare care să aducă atingere egalităţii cetăţenilor în drepturi, care presupune un tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În acest context, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la principiul egalităţii în drepturi şi al nediscriminării, precum şi cu privire la protecţia bunurilor.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I din Legea nr. 19/2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 7 martie 2016. Însă, având în vedere dinamica legislativă în materie şi tehnica legislativă cu privire la integrarea actelor normative modificatoare în actul normativ modificat, precum şi motivarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, care au următorul cuprins:
    "(1) Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial.
(2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, conform alin. (1), sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri."

    14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. De asemenea, este invocat art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică dispoziţiile legale prin prisma unei pretinse discriminări deduse din situaţia în care acesta se găseşte, respectiv aceea de persoană fizică ce a depus la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. suma de 5.000 lei (ROL) pentru dobândă şi câştiguri în autoturisme, prin raportare la cea care este reglementată de normele criticate, respectiv situaţia persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, şi care, în virtutea legii, au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale celor două entităţi, îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial. Prin urmare, consideră că nu există nicio diferenţă între persoanele care au depus în conturile Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. anumite sume pentru constituirea de depozite în vederea achiziţionării de autoturisme şi pentru care se emiteau cecuri cu limită de sumă, şi nu librete de economii, şi cele care au depus anumite sume pentru dobândă şi câştiguri în autoturisme. Prin urmare, autorul este nemulţumit de faptul că libretele de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme nu sunt cuprinse în despăgubirile prevăzute de normele criticate şi că deprecierea leului (ca urmare a denominării) este suportată de deponent, considerând că se încalcă principiul egalităţii.
    16. Cu privire la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii presupune ca situaţiilor egale să li se aplice un tratament juridic egal. În acelaşi timp, presupune şi dreptul la diferenţiere în tratament juridic, dacă situaţiile în care se află cetăţenii sunt diferite. Altfel spus, situaţiilor egale să le corespundă un tratament juridic egal, iar situaţiilor diferite, un tratament juridic diferit. Prin urmare, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 148 din 8 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 20 septembrie 2001).
    17. Referitor la prevederile art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, şi Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, paragraful 60, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament aplicată de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă. Un tratament diferit este discriminatoriu dacă nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul menţionat. Mai mult, statele contractante se bucură de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă şi în ce măsură diferenţele dintre situaţii din alte aspecte similare justifică distincţii în tratament; această marjă este aplicabilă, de obicei, atunci când este vorba de luarea unor măsuri generale în materie economică sau socială (a se vedea Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunţată în Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, paragraful 52).
    18. Cu privire la cele două produse bancare în discuţie, prin Decizia nr. 168 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 20 mai 2019, paragrafele 17, 18 şi 20, Curtea Constituţională a stabilit regimul juridic al acestora, respectiv contracte de depozit neregulat. Cu acel prilej, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, deşi cele două categorii de librete de economisire (libretul de economii constituit în vederea achiziţionării de autoturisme, respectiv libretul de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme) aveau aceeaşi natură juridică, fiind contracte de depozit neregulat, constituite în scop de economisire, totuşi acestea generau situaţii juridice diferite pentru deponenţi. Astfel, în cazul depozitului constituit în vederea achiziţionării de autoturisme, deponentul nu putea retrage suma depusă, în caz contrar pierzând dreptul de prioritate pe lista viitorilor cumpărători. Aşadar, în acest caz, depozitul devenea scadent doar când se constituia suma necesară achiziţionării unui autoturism, respectiv la finalul perioadei contractuale. În acest sens, şi în prezent actul normativ criticat menţine condiţia neafectării soldului iniţial, respectiv de a nu fi fost efectuate retrageri din contul curent constituit cu acest scop.
    19. Curtea reţine că prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.187/1962 privind vânzarea de autoturisme către populaţie (care a fost ulterior abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 735/1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative), publicată în Colecţia de Hotărâri şi Decrete nr. 37 din 3 decembrie 1962, s-a prevăzut, pe de o parte, că autoturismele se vând persoanelor care au depus la Casa de Economii şi Consemnaţiuni o sumă egală cu preţul de vânzare al autoturismului solicitat, în condiţiile ce vor fi stabilite de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comerţului Interior (art. 1). Pe de altă parte, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va introduce un „Libret de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme“, la care se acordă o dobândă totală de 4% pe an, din care: 2% se atribuie ca dobândă depunătorilor, iar 2% se foloseşte de C.E.C. pentru constituirea unui fond de câştiguri în autoturisme. Fondul de câştiguri se va completa şi cu contribuţiile depunătorilor ale căror librete au ieşit câştigătoare. Condiţiile de participare la tragerile la sorţi, precum şi cuantumul contribuţiei câştigătorilor de autoturisme la fondul de câştiguri se stabilesc de Ministerul Finanţelor (art. 2).
    20. În decursul timpului, ca urmare a schimbărilor survenite în viaţa politică şi economică a ţării, legiuitorul a fost preocupat de adoptarea unor măsuri care să reglementeze trecerea de la o economie centralizată la economia de piaţă şi să adapteze legislaţia la noul regim democratic, sens în care au fost adoptate mai multe acte normative atât în ceea ce priveşte reglementarea situaţiei persoanelor care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sume de bani în vederea achiziţionării unor autoturisme, cât şi cu privire, spre exemplu, la punerea, în aplicare a politicilor de liberalizare a preţurilor pe etape, la pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, sens în care a avut loc un proces de denominare a monedei naţionale cu implicaţii în procesul inflaţionist în plan economic şi financiar.
    21. Astfel, în mod punctual, prin Decretul-Lege nr. 123/1990 privind dobânzile ce se plătesc populaţiei de către Casa de Economii si Consemnaţiuni pentru depunerile economiilor băneşti pe instrumente de economisire, precum şi de către bănci pentru depuneri ale părţilor sociale, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 54 din 25 aprilie 1990, s-au stabilit anumite instrumente de economisire/produse bancare (şi dobânzile aferente), respectiv: a) librete de economii cu depuneri pe termen de cel puţin un an; b) librete de economii cu dobândă la vedere; c) libretele de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme - pentru care dobânda se acorda pe librete fiecărui titular sub formă de câştiguri în numerar (titularii libretelor ieşite câştigătoare puteau să beneficieze cu prioritate de cumpărarea autoturismelor de la unităţile comerciale specializate, începând cu tragerea la sorţi pentru trimestrul I/1990); d) librete de economii şcolare; e) obligaţiuni C.E.C. cu câştiguri (dobânda se acorda în întregime sub formă de câştiguri, în care se includea şi valoarea obligaţiunii ieşite câştigătoare); f) conturi curente personale şi pe carnete de cecuri cu suma limitată; g) conturi curente personale pentru construirea şi cumpărarea de locuinţe, cu depuneri care depăşesc un an; h) conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme şi alte destinaţii stabilite de Casa de Economii şi Consemnaţiuni; i) conturile fundaţiilor constituite în temeiul dispoziţiilor legale de către persoanele fizice; j) foi şi timbre de economii şi cecuri de economii şcolare; (la aceste depuneri nu se acordă dobânzi fiecărui depunător, ci recompense colectivelor de elevi ale şcolilor în cadrul diferitelor manifestări la nivelul unităţilor şcolare, comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor sau pe ţară).
    22. În ceea ce priveşte titularii conturilor curente personale pentru cumpărarea de autoturisme, aceştia au făcut obiectul unor acte normative prin care s-au reglementat anumite aspecte legate de despăgubirea persoanelor care au depus, până la un anumit termen, diferite sume de bani cu destinaţia respectivă, cadru legislativ în care se înscriu şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, cu modificările şi completările ulterioare (care a abrogat Legea nr. 146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 25 mai 2007).
    23. Adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, potrivit expunerii de motive şi preambulului acesteia, s-a realizat ca urmare a necesităţii instituirii unor reglementări care să permită acordarea efectivă a despăgubirii pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, indiferent de marca acestora, având în vedere faptul că prin legislaţia anterioară se acordau despăgubiri numai pentru o anumită marcă.
    24. Astfel, în virtutea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial. Suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art. 2 este asigurată de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii [art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007].
    25. Cu privire la cele două instrumente de economisire/produse bancare aduse în discuţie de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în înţelesul legii, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, potrivit textului criticat, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri [art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007].
    26. Prin urmare, din evaluarea prevederilor legale mai sus prezentate, raportat la speţa de faţă, reiese faptul că legiuitorul a instituit două instrumente de economisire/produse bancare distincte, respectiv (i) libretele de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme şi (ii) conturi curente personale pentru cumpărarea de autoturisme, fiecare având scopuri şi finalităţi diferite.
    27. Astfel, titularul libretului de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme urmăreşte obţinerea unei dobânzi pentru suma depusă, în conformitate cu cele stabilite prin contractul bancar (termen depozit, scadenţa dobânzii etc.), iar dobândirea autoturismului constituie un potenţial câştig pe care îl va obţine în condiţiile stabilite prin norme legale la momentul constituirii depozitului respectiv (respectiv prin tragere la sorţi). În cazul depozitelor, respectiv al conturilor curente personale constituite în vederea cumpărării de autoturisme, titularul depozitului vizează achiziţionarea unui autoturism, de asemenea, în condiţiile legii.
    28. Aplicând considerentele de principiu mai sus enunţate referitoare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie la speţa dedusă judecăţii, Curtea observă că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale şi convenţionale cu privire la principiul egalităţii şi nediscriminării, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece cele două produse bancare/instrumente de economisire şi depozitare, respectiv libretele de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme şi depozitele constituite în vederea achiziţionării de autoturisme, potrivit legii, sunt diferite. Prin urmare, tratamentul juridic diferit este justificat în mod obiectiv şi rezonabil de obiectivul urmărit de legiuitor, de scopul urmărit de titularii acestor conturi/depozite, de natura juridică diferită şi de efectele pe care le produc cele două produse bancare/instrumente de economisire şi depozitare.
    29. Faţă de cele expuse, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi coroborate cu cele ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    30. Distinct de acestea, Curtea reţine că în contextul mai sus precizat au fost adoptate şi prevederile Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni, care abrogă Decretul nr. 371/1958 privind organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 19 august 1958 (ulterior, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor măsuri de reorganizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea privatizării).
    31. Astfel, în virtutea acestor acte normative, sumele depuse de persoanele fizice la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. cu orice titlu, precum şi dobânzile şi câştigurile cuvenite pentru acestea sunt garantate de stat. Acestea se restituie la cererea titularilor sau a reprezentanţilor legali ai acestora. Drepturile de creanţă asupra sumelor depuse, dobânzilor şi câştigurilor sunt imprescriptibile. Pentru operaţiunile efectuate Casa de Economii şi Consemnaţiuni percepe taxe sau comisioane, în condiţiile stabilite de consiliul de administraţie (art. 4 din Legea nr. 66/1996). Înţelesul acestor norme a fost dezvoltat prin Statutul Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., ţinându-se seama şi de dispoziţiile legii civile aplicabile la acel moment.
    32. În acest context, este de menţionat şi Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, potrivit căreia, la data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, va fi denominată astfel încât 10.000 lei vechi, aflaţi în circulaţie la această dată, vor fi preschimbaţi pentru 1 leu nou, denominare ce reprezintă acţiunea de reducere a valorii nominale a însemnelor monetare (art. 1).
    33. De altfel, problematica despăgubirilor a fost supusă şi atenţiei instanţelor de drept comun, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în ceea ce priveşte rolul său constituţional prevăzut de art. 126 alin. (3), potrivit căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.
    34. Astfel, prin Decizia din 10 iulie 2001, pronunţată în Cauza Asociaţia şi Liga pentru Protecţia Cumpărătorilor de Autoturisme şi alţi 674 de reclamanţi împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat mai întâi că art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale conţine trei norme distincte. Prima, de ordin general, enunţă principiul respectării proprietăţii şi se regăseşte în prima teză a primului paragraf. A doua vizează privarea de proprietate şi condiţionarea acesteia şi figurează în teza a doua a primului paragraf. Cu privire la cea de-a treia, aceasta recunoaşte statului puterea, între altele, de a reglementa folosirea bunurilor potrivit interesului general, emiţând legile pe care le consideră necesare în acest scop, normă cuprinsă în al doilea paragraf (în acest sens a se vedea şi Hotărârea din 23 septembrie 1982, pronunţată în Cauza Sporrong şi Lönnroth împotriva Suediei, paragraful 61, şi Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, paragraful 37). Prin urmare, se arată că în cauza respectivă instanţele naţionale nu au făcut decât să clarifice natura juridică a conturilor speciale deschise la C.E.C. Rezultatul concluziilor acestor instanţe a fost că deschiderea unui cont special nu echivala cu încheierea unui contract de vânzare-cumpărare şi, deci, persoanele care doreau să cumpere un autoturism Dacia 1300 trebuiau să achite preţurile fixate prin legislaţia adoptată între 1990 şi 1991. A mai considerat că o asemenea concluzie nu constituie o ingerinţă în dreptul de proprietate al reclamanţilor, din moment ce instanţele au clarificat doar natura juridică a deschiderii unui astfel de cont. Cu privire la faptul că puterea de cumpărare a economiilor celor care au constituit asemenea depozite a scăzut ca urmare a inflaţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că din prevederile art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie nu se deduce o obligaţie generală pentru stat de a menţine, printr-o indexare sistematică, puterea de cumpărare a sumelor depuse la bănci sau la organismele financiare. În ceea ce priveşte imposibilitatea pentru reclamanţi de a achiziţiona un autoturism din cauza deprecierii puternice a sumei depuse în cont, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reafirmă faptul că art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie nu se referă la dreptul de a deveni proprietarul unui bun (în acest sens este şi Decizia Comisiei Europene a Drepturilor Omului din 10 septembrie 1997, pronunţată în Cauza D.H. Kuczynska împotriva Poloniei, şi Decizia Comisiei Europene a Drepturilor Omului din 7 septembrie 1999, pronunţată în Cauza D.H. Rudzinska împotriva Poloniei).
    35. În ceea ce priveşte Hotărârea din 8 noiembrie 2007, pronunţată în Cauza Blidaru împotriva României, situaţia este diferită de cea prezentată în Decizia din 10 iulie 2001, pronunţată în Cauza Asociaţia şi Liga pentru Protecţia Cumpărătorilor de Autoturisme şi alţi 674 de reclamanţi împotriva României. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că unei persoane fizice care a depus în contul Casei de Economii şi Consemnaţiuni contravaloarea unui autoturism ARO 243, potrivit prevederilor Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 1.187/1962 privind vânzarea de autoturisme către populaţie, şi căreia nu i-a fost livrat autoturismul şi nici nu i s-a restituit suma depusă, cu dobânzile aferente, în condiţiile legale, i-au fost încălcate drepturile prevăzute în art. 6 paragraful 1 din Convenţie, „dreptul la un proces echitabil“, şi cel prevăzut în art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, „protecţia proprietăţii“. Prin urmare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat faptul că reclamanta era titulara unei creanţe recunoscute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar prin admiterea recursului în anulare şi respingerea, în consecinţă, a acţiunii reclamantei, aceasta a fost privată de bunul său, în sensul paragrafului 1 teza a doua din art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie, fără ca autorităţile române să respecte justul echilibru impus de acest articol, între interesul general şi imperativul apărării drepturilor omului.
    36. De asemenea Curtea reţine că prin Decizia nr. 5 din 20 ianuarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit că: „în soluţionarea cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank - S.A. şi a Statului Român la restituirea sumelor depuse şi a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflaţie, nu sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2008, cu completările ulterioare.“
    37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin-Alin Păştean în Dosarul nr. 19.911/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016