Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 263 din 27 aprilie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 263 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 786 din 4 octombrie 2017

┌────────────────────┬─────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru│- judecător │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├────────────────────┼─────────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- magistrat-asistent │
└────────────────────┴─────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea „Gama Games“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.333/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 388D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Minodora Iliescu, cu împuternicire şi delegaţie de substituire a doamnei avocat Paula Mihăescu, iar pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.062/D2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, excepţie ridicată de Societatea „Serdinoc Bet“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.336/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Iliescu Minodora, cu împuternicire şi delegaţie de substituire a doamnei avocat Paula Mihăescu, iar pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.163/D2016 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II coroborate cu ale art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, excepţie ridicată de Societatea „Real Poker“ - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 346/43/2015 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    6. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    7. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în toate dosarele menţionate, partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece textele sunt abrogate şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.
    8. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public şi părţile prezente sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.
    9. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.062/D2016 şi nr. 1.163/D2016 la Dosarul nr. 388D/2016, care este primul înregistrat.
    10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care depune note scrise şi solicită să se constate că dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 sunt contrare principiului neretroactivităţii legii civile. În continuare, în esenţă, expune situaţia de fapt a autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la procedura de licenţiere şi de autorizare, care s-a desfăşurat potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, fiind achitate toate taxele prevăzute de acest act normativ în forma iniţială. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 s-a instituit obligativitatea achitării unei noi taxe, respectiv taxa pe viciu, aprobată prin Legea nr. 124/2015, precum şi alte taxe. Or, aplicarea dispoziţiilor criticate şi organizatorilor jocurilor de noroc care erau deja licenţiaţi şi aveau autorizaţie de funcţionare este contrară principiului neretroactivităţii legii civile. Astfel, consideră că dispoziţiile criticate urmează a fi aplicate de la data intrării în vigoare, însă numai acelor categorii de organizatori de jocuri de noroc care obţin licenţe şi autorizaţii de funcţionare după intrarea acestora în vigoare. De asemenea, precizează că, prin actele normative menţionate, legiuitorul a dat posibilitatea operatorilor jocurilor de noroc să opteze pentru continuarea activităţii în noile condiţii legislative sau să renunţe la această activitate, licenţele fiind valabile. Prin urmare, legiuitorul a dorit să menţină valabilitatea autorizaţiilor şi licenţelor deja obţinute şi nu să adauge alte noi taxe. În acest context, prezintă aspecte doctrinare şi jurisprudenţiale cu privire la aplicarea principiului neretroactivităţii.
    11. În continuare, având cuvântul, reprezentantul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, în esenţă, solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În subsidiar, în măsura în care este aplicabilă Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, arată că, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, acest act normativ intră în vigoare la 45 de zile de la publicare, iar taxa de viciu este calculată începând cu această dată; ca atare, nu se poate vorbi de o aplicare retroactivă a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 sau a Legii nr. 124/2015. În continuare, prezintă anumite aspecte legate de aplicarea, în concret, a dispoziţiilor legale în materie, în dinamica legislativă şi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că, prin motivarea acesteia, se critică modalitatea de interpretare şi aplicare a prevederilor criticate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Pe fond, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece taxa pe viciu face parte din categoria taxelor speciale introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, iar obligativitatea achitării acesteia rezultă din art. 14 alin. (5) din acest act normativ, nefiind încălcat principiul neretroactivităţii legii civile, aplicându-se din momentul intrării în vigoare, singura diferenţă fiind modalitatea de plată, respectiv odată cu plata taxei de licenţă sau în tranşe trimestriale, odată cu taxele de autorizare.
    13. În continuare, domnul judecător Petre Lăzăroiu, cu încuviinţarea preşedintelui Curţii Constituţionale şi în temeiul art. 216 alin. (5) din Codul de procedură civilă, adresează o întrebare părţilor prezente, prin care solicită să se precizeze câte taxe de viciu plăteşte un operator de jocuri de noroc, respectiv dacă este taxat de două sau mai multe ori.
    14. Având cuvântul, mai întâi, apărătorul ales al autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate arată că această taxă se plăteşte pe fiecare aparat de tip slot-machine; la momentul licenţierii şi autorizării, nu exista această taxă pe viciu, iar aceasta trebuia să fie aplicată numai pentru operatorii economici care obţin licenţe de la momentul intrării în vigoare, context în care reia anumite aspecte din motivarea mai sus prezentată, din care reiese că a fost impusă o singură taxă pe viciu. Consilierul juridic arată că există o singură taxă de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine, respectiv 400 euro/post autorizat/an, care se achită în tranşe trimestriale egale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    15. Prin încheierile din 22 martie 2016 şi 1 aprilie 2016, pronunţate în dosarele nr. 5.333/2/2015 şi nr. 5.336/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea „Gama Games“ - S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea „Serdinoc Bet“ - S.R.L. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri prin care se solicită anularea deciziei prin care s-a dispus plata taxei de viciu.
    16. Prin Încheierea din 14 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 346/43/2015, Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II coroborate cu ale art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea „Real Poker“ - S.R.L. din Târgu Mureş într-o cauză având ca obiect anulare act administrativ.
    17. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece din conţinutul normativ al acestora nu rezultă dacă se adresează tuturor operatorilor care sunt deja licenţiaţi şi autorizaţi pentru exploatarea jocurilor de noroc sau doar acelora ce urmează să obţină noi autorizaţii de exploatare. Astfel, în lipsa acestei menţiuni privitoare la situaţia operatorilor deja funcţionali şi în virtutea principiului neretroactivităţii legii, în opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, interpretarea prevederilor criticate este în sensul că este exclusă aplicarea acestora - în ceea ce priveşte introducerea taxei pe viciu - pentru cei licenţiaţi şi autorizaţi anterior momentului intrării în vigoare a actelor normative prin care s-a instituit această taxă de viciu.
    18. Totodată, se susţine că prevederile legale condiţionează continuarea activităţii operatorilor jocurilor de noroc de plata unei noi taxe, ceea ce generează însăşi modificarea situaţiei şi a efectelor juridice avute în vedere la momentul la care au fost produse şi asumate ca urmare a aplicării retroactive a taxei de viciu, astfel că se ajunge la afectarea predictibilităţii şi siguranţei raportului juridic în care organizatorul jocurilor de noroc era angrenat.
    19. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că prevederile legale criticate nu conţin dispoziţii cu caracter retroactiv. Împrejurarea că, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, din redactarea textului de lege nu rezultă dacă se adresează tuturor operatorilor licenţiaţi şi autorizaţi pentru exploatarea jocurilor de noroc sau doar acelora ce urmează să obţină noi autorizaţii de exploatare, nu poate conduce la concluzia că textul de lege este contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest context, se are în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la principiul neretroactivităţii.
    20. Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile criticate modifică doar pentru viitor modul de calcul şi de plată a taxelor aplicabile anumitor tipuri de jocuri de noroc şi nu influenţează în niciun fel licenţele sau alte drepturi dobândite anterior intrării în vigoare. Unele dintre aspectele invocate în cuprinsul excepţiei de neconstituţionalitate vizează mai curând modul de interpretare a dispoziţiilor legale aplicabile, interpretare care intră în atribuţiile instanţei de judecată.
    21. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Guvernul apreciază, pe de o parte, că, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, având în vedere că dispoziţiile criticate sunt abrogate. Pe de altă parte, arată că, în măsura în care sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 reglementează doar un nou sistem de taxare, ce urmează a se aplica de la intrarea în vigoare a acestor prevederi legale, iar dispoziţiile criticate din Legea nr. 124/2015 modifică doar pentru viitor modul de calcul şi de plată a taxelor aplicabile anumitor tipuri de jocuri de noroc şi nu influenţează în niciun fel licenţele sau alte drepturi dobândite anterior intrării sale în vigoare.
    23. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    25. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:
    - Art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014:
    "ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]
    47. La anexă, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    4. taxe speciale: [...]
    C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.;"

    – Art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014:
    "(1) Licenţele de organizare a jocurilor de noroc pe tipuri de activităţi acordate operatorilor economici până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă îşi menţin valabilitatea până la data expirării, cu condiţia plăţii în cuantumul prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, astfel cum a fost modificată prin intermediul prezentei ordonanţe de urgenţă, a taxelor anuale aferente licenţelor de organizare a jocurilor de noroc, scadente în intervalul cuprins între intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi expirarea licenţelor.
(2) Cuantumul şi modalitatea de calcul al taxelor pentru autorizaţiile de exploatare a jocurilor de noroc acordate operatorilor economici până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se menţin până la expirarea termenului de valabilitate a acestora şi sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare la data emiterii respectivelor autorizaţii. Pentru obţinerea unei noi autorizaţii vor fi respectate cuantumurile şi modalitatea de calcul prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.;"

    – Art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“

    26. Dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Însă, având în vedere conţinutul normativ al acestora, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate, astfel cum au fost menţionate prin încheierea de sesizare.
    27. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“.
    28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea, din evaluarea dinamicii legislative, observă că, în materia jocurilor de noroc, legiuitorul delegat a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, care constituie actul normativ principal în materia organizării şi exploatării jocurilor de noroc, a suferit diferite modificări legislative. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 a fost modificată prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Prin art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 s-au adus modificări şi completări pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, legiferându-se taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine [400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă]. Totodată, în virtutea prevederilor constituţionale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 a fost aprobată prin Legea nr. 124/2015, care a reglementat mai multe aspecte, şi, printre altele, a abrogat art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 [prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015] şi a introdus o nouă anexă cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, prevăzându-se, la punctul 3 - taxe speciale [...] C. (i), că „taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“.
    29. Curtea mai reţine că prin Legea nr. 124/2015 s-a menţinut, în principiu, soluţia legislativă cu privire la taxa de viciu reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, modificându-se modalitatea şi perioada de achitare a acesteia, având în vedere că, potrivit art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“ Obligativitatea plăţii taxei de viciu reiese ca fiind menţinută din lectura pct. 3 lit. C. din anexa la Legea nr. 124/2015.
    30. Aşadar, obligativitatea plăţii taxei de viciu instituite prin art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 are continuitate prin Legea nr. 124/2015 - în prima formă plata taxei de viciu se achita odată cu plata taxei de licenţă, iar în noua formă plata taxei de viciu se achită odată cu plata taxelor de autorizare, obligaţie ce incumbă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc licenţiaţi pe teritoriul României.
    31. Mai mult, atât prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, cât şi prin Legea nr. 124/2015, s-a prevăzut o situaţie tranzitorie pentru operatorii jocurilor de noroc licenţiaţi la momentul intrării în vigoare a acestor acte normative, respectiv operatorii economici, care deţin licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a acestor acte normative, şi nu doresc continuarea activităţii în noile condiţii pot desfăşura această activitate până la data expirării autorizaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 şi a unor anumite condiţii prevăzute de lege [art. I pct. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 şi art. II alin. (3) din Legea nr. 124/2015].
    32. Ca atare, pe de o parte, art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 stabileşte anumite aspecte cu privire la valabilitatea licenţelor de organizare a jocurilor de noroc pe tipuri de activităţi acordate operatorilor economici, la cuantumul şi la modalitatea de calcul al taxelor pentru autorizaţiile de exploatare a jocurilor de noroc acordate operatorilor economici până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă. Pe de altă parte, prevederile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 fixează modalitatea în care este achitată taxa de viciu, şi anume trimestrial, ele având doar caracterul unor norme procedurale care sunt de imediată aplicare. De altfel, aceste norme sunt în favoarea societăţilor care desfăşoară astfel de activităţi, având în vedere că plata nu se mai face într-o singură tranşă, ci în 4 tranşe (trimestrial).
    33. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile prin normele criticate, Curtea observă că, prin art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, se prevede că „Articolele I-V din prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I“ [alin. (1)], iar Legea nr. 124/2015 a intrat în vigoare în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 78 din Constituţie, respectiv la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României (cu excepţiile prevăzute în cuprinsul legii, care prevăd intrarea în vigoare la o dată ulterioară). Aşadar, prevederile criticate au intrat în vigoare la date ulterioare publicării actelor normative din care fac parte.
    34. De altfel, aşa cum atât Curtea Constituţională, cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene au statuat, statul, in concreto Guvernul, acţionând în calitate de legiuitor delegat, dar şi Parlamentul, au marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte reglementarea jocurilor de noroc. Prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a reţinut că trebuie luată în considerare şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanţele naţionale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu. Instanţa europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori. Curtea a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este, în principiu, compatibilă cu dreptul european.
    35. Instituirea unor taxe percepute pentru desfăşurarea şi exploatarea jocurilor de noroc, ulterior momentului la care organizatorul de jocuri de noroc a obţinut licenţa, nu reprezintă nimic altceva decât o exercitare a acestei marje largi de apreciere a statului. Recunoaşterea de către stat, prin acordarea licenţei de organizare şi a autorizaţiei de exploatare, a dreptului de a desfăşura activitatea de jocuri de noroc nu are semnificaţia recunoaşterii şi a unui drept al titularilor acestuia de a nu fi supuşi unor reglementări, inclusiv a unora cu caracter oneros, cum sunt măsurile de instituire a unor taxe, care nu au fost avute în vedere la momentul începerii activităţii, neputându-se reţine că acestea ar avea un caracter retroactiv sau că ar putea afecta securitatea raporturilor juridice.
    36. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004). De altfel, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004.
    37. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate se aplică numai pentru viitor, astfel că nu poate reţine încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, iar excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    38. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Gama Games“ - S.R.L. din Bucureşti şi Societatea „Serdinoc Bet“ - S.R.L din Bucureşti în dosarele nr. 5.333/2/2015 şi nr. 5.336/2/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea „Real Poker“ - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 346/43/2015 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009] şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice