Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 220 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (4) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 220 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (4) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 952 din 15 octombrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de Cristian Emanuel Putere în Dosarul nr. 5.829/196/2020 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 605D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate nu sunt contrare prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, întrucât, în stabilirea punctelor de amendă, agentul constatator se va raporta nu doar la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, dar şi la prevederile art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în care se stabilesc criteriile pe care acesta trebuie să le aibă în vedere atunci când individualizează sancţiunea aplicată din punctul de vedere al limitelor acesteia, aşa cum sunt prevăzute de art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 1 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.829/196/2020, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de Cristian Emanuel Putere într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie prin care a fost sancţionat cu amendă pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 121 din Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 privind Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi sancţionate de art. 102 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că dispoziţiile art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi, în special, dispoziţiile alin. (4) lit. c) din acest articol de lege sunt contrare art. 1 alin. (3) din Constituţie, întrucât nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate ale normei juridice, nefiind prevăzute criteriile în funcţie de care se aplică 6, 7 sau 8 puncte amendă.
    6. Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că două dintre principiile care guvernează dreptul contravenţional sunt principiul legalităţii şi principiul proporţionalităţii sancţiunilor. În respectarea principiului legalităţii, organele care aplică sancţiunea contravenţională au obligaţia de a aplica una dintre sancţiunile generale cuprinse în art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 raportându-se şi la sancţiunea stabilită pentru contravenţia săvârşită de cetăţean. Totodată, sancţiunea aplicată trebuie să se încadreze în limitele prevăzute pentru fapta respectivă, nefiind posibile nici depăşirea maximului special, dar nici coborârea sub minimul legal.
    7. În ceea ce priveşte principiul proporţionalităţii, acesta este reglementat de art. 5 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi îşi are originea în art. 53 din Constituţie, care permite limitarea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale numai în măsura în care o astfel de limitare este necesară într-o societate democratică şi este proporţională cu situaţia care a determinat-o.
    8. Astfel, organele competente să aplice sancţiunea contravenţională au obligaţia să analizeze proporţionalitatea acesteia şi să o individualizeze între limitele stabilite prin actul normativ în discuţie.
    9. Pentru a realiza operaţiunea de individualizare, agentul constatator va lua în considerare anumite criterii care ţin de starea de fapt şi care pot indica un grad mai ridicat sau mai redus de periculozitate socială a faptei. Aceste criterii, prevăzute de art. 21 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, sunt: împrejurările în care a fost comisă fapta, modul şi mijloacele de săvârşire, scopul urmărit, urmarea produsă, precum şi circumstanţele personale ale contravenientului şi celelalte date înscrise în procesul-verbal.
    10. Prin urmare, instanţa apreciază că textul criticat este constituţional tocmai datorită faptului că sunt prevăzute limite minime şi maxime ale amenzii în funcţie de clasa de sancţiuni care se aplică pentru contravenţia săvârşită, permiţând astfel agentului constatator să aplice o amendă în funcţie de circumstanţele concrete ale speţei. În consecinţă, instanţa apreciază că textul legal criticat este clar şi previzibil, fiind în acord cu art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederileConstituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă însă că autorul acesteia vizează în realitate prin criticile formulate doar dispoziţiile art. 98 alin. (4) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, astfel că doar acestea vor fi reţinute ca obiect al controlului de constituţionalitate. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. 98 alin. (4) lit. c): „(4) Clasele de sancţiuni sunt următoarele: (…) c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă;“.

    15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligativitatea respectării legilor, a Constituţiei şi a supremaţiei acesteia şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 fac parte din capitolul care reglementează răspunderea contravenţională, referindu-se la punctele-amendă în funcţie de care se stabileşte cuantumul amenzilor contravenţionale ce se acordă pentru nerespectarea dispoziţiilor privind circulaţia pe drumurile publice stabilite prin acest act normativ.
    17. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât nu precizează criteriile în funcţie de care se aplică un anumit număr de puncte.
    18. Faţă de această critică, Curtea reţine că art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de precizie, claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011).
    19. Curtea Constituţională a mai reţinut şi că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, previzibilitatea legii presupune ca cetăţeanul să dispună de informaţii suficiente şi prealabile asupra normelor juridice aplicabile unei situaţii concrete, iar, prin raportare la cerinţa previzibilităţii, redactarea legilor nu poate prezenta o precizie absolută, din cauza caracterului de generalitate al normelor juridice (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). Conform aceleiaşi jurisprudenţe, imprecizia termenilor legali poate fi acoperită de o interpretare constantă realizată de instanţele naţionale (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragrafele 56-62), iar persoana trebuie să poată prevedea, întro măsură rezonabilă, în circumstanţele concrete ale cauzei, consecinţele unui act determinat de conduită (Hotărârea din 25 ianuarie 2017, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).
    20. Analizând dispoziţiile de lege criticate prin prisma acestor repere jurisprudenţiale, Curtea constată că aceste texte de lege, aşa cum s-a reţinut mai sus, fac parte dintr-o reglementare mai amplă referitoare la răspunderea contravenţională şi trebuie interpretate în coroborare cu celelalte dispoziţii de lege incidente în materie, inclusiv cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 109 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    21. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 98 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, contravenţiilor prevăzute în acest act normativ li se stabilesc clase de sancţiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă. Prin urmare, numărul de puncte-amendă ce vor fi acordate depinde de clasa de sancţiuni din care face parte contravenţia, iar criteriile avute în vedere în stabilirea amenzii sunt gravitatea faptelor şi pericolul social al acestora.
    22. Dispoziţiile art. 99-102 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 stabilesc contravenţiile care se încadrează în diversele clase de amendă. Astfel, clasa a III-a de sancţiuni, la care face referire autorul excepţiei, cuprinde contravenţiile enumerate în art. 101, pentru care se aplică, potrivit textului de lege supus controlului de constituţionalitate, 68 puncte amendă. Pentru toate aceste contravenţii, numărul de puncte se stabileşte, aşa cum s-a reţinut mai sus, în funcţie de gravitatea şi pericolul social ale faptei, care vor fi apreciate, de la caz la caz, în funcţie de situaţia concretă, de agentul constatator, respectiv de poliţistul rutier.
    23. În cazul în care o persoană este nemulţumită de modul de stabilire a sancţiunii contravenţionale, dispoziţiile art. 105 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 prevăd posibilitatea de a contesta în faţa justiţiei procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
    24. Aceste dispoziţii de lege concretizează două dintre principiile care guvernează materia contravenţională, respectiv principiul legalităţii sancţiunilor contravenţionale şi principiul proporţionalităţii sancţiunilor contravenţionale. În acest sens, Curtea aminteşte că, aşa cum s-a pronunţat în jurisprudenţa sa anterioară, aplicarea sancţiunilor contravenţionale, respectiv sancţionarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravenţional, are loc cu respectarea unor principii similare celor specifice sancţiunilor de drept penal. Aceste principii sunt: principiul legalităţii sancţiunilor contravenţionale, principiul proporţionalităţii sancţiunilor contravenţionale şi principiul unicităţii aplicării sancţiunilor contravenţionale (non bis in idem) (a se vedea Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31, şi Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 122).
    25. Principiul legalităţii sancţiunilor contravenţionale presupune că Parlamentul este liber să decidă cu privire la reglementarea domeniului contravenţional, în virtutea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării. Materia contravenţională este guvernată de principiul legalităţii sancţiunii întrucât, potrivit art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, se pot stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului, iar actele normative prin care se stabilesc contravenţiile vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea (în acest sens, Decizia nr. 344 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 15 ianuarie 2025, paragraful 73).
    26. Potrivit principiului proporţionalităţii, toate sancţiunile principale sau complementare aplicate contravenientului trebuie să fie dozate în funcţie de gravitatea faptei. Acest principiu îşi găseşte corespondent în dispoziţiile art. 5 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, potrivit cărora sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, iar sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei. Principiul proporţionalităţii este apropiat principiului oportunităţii, acesta din urmă fiind necesar a fi respectat în aplicarea sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare în vederea atingerii scopului represiv şi preventiv al sancţiunii contravenţionale. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 98 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă, contravenţiile prevăzute în ordonanţa de urgenţă sunt clasificate în 5 clase de sancţiuni cărora le corespunde un anumit număr de puncte-amendă. Totodată, Curtea reţine că aplicarea sancţiunilor contravenţionale are loc cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, referitoare la limitele sancţiunilor, respectiv proporţionalitatea sancţiunii cu gradul de pericol social al faptei, ţinându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul şi mijloacele de săvârşire, scopul urmărit şi urmarea produsă, circumstanţele personale ale contravenientului, precum şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare şi sancţionare (Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, precitată, paragraful 31). Cu alte cuvinte, la stabilirea proporţionalităţii sancţiunii cu gravitatea şi gradul de pericol social al faptei, agentul constatator care aplică sancţiunea trebuie să analizeze criteriile generale prevăzute în art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. În caz contrar, în măsura în care regula proporţionalităţii este încălcată, instanţa va adapta sancţiunea la cerinţele prevăzute de lege.
    27. Aşa fiind, Curtea constată că individualizarea sancţiunilor de drept contravenţional este, pe de o parte, legală - revine legiuitorului, care stabileşte normativ sancţiunea prin fixarea unor limite minime şi maxime ale fiecărei amenzi contravenţionale, care să corespundă în abstract gravităţii faptei şi pericolului social pe care acestea îl prezintă, iar, pe de altă parte, administrativă sau judiciară, aceasta din urmă fiind realizată de agentul constatator sau de judecător în cadrul limitelor stabilite de lege (Decizia nr. 220 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 16 iunie 2023).
    28. Prin urmare, Curtea reţine că prevederea unor limite minime şi maxime ale sancţiunilor contravenţionale nu echivalează eo ipso cu o lipsă de claritate şi de previzibilitate a normelor privind răspunderea contravenţională, ci reprezintă o expresie a principiului proporţionalităţii sancţiunilor contravenţionale, iar atât timp cât legiuitorul stabileşte repere clare în funcţie de care se poate realiza individualizarea lor judiciară nu se poate reţine o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Emanuel Putere în Dosarul nr. 5.829/196/2020 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 98 alin. (4) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Brăila – Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 220 din 29 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016