Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   CRITERII MEDICO-PSIHOSOCIALE din 3 noiembrie 2025  pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 CRITERII MEDICO-PSIHOSOCIALE din 3 noiembrie 2025 pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap

EMITENT: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1027 bis din 6 noiembrie 2025
──────────
    Aprobate prin ORDINUL nr. 2.300/1.457/2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 6 noiembrie 2025.
──────────
        În cazul persoanelor cu handicap care prezintă şi alte afecţiuni în afara celor menţionate în criterii, în evaluarea deficienţei se vor avea în vedere numai afecţiunile care sunt cuprinse în prezenta anexă.
        La persoanele cu mai multe afecţiuni care se încadrează în grad de handicap (handicap asociat), încadrarea se va realiza în funcţie de severitatea celei predominante.
    CAP. 1
    Funcţiile mentale
    I.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)
        *) Se referă la dizabilitatea intelectuală/retardare mintală/întârzierea mentală.

┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │1. Evaluarea │
│ │comportamentului │
│ │adaptativ, respectiv: │
│ │a) capacitatea de învăţare│
│ │(QI, memorie, atenţie); │
│ │b) nivelul de dezvoltare │
│ │bio-psiho-comportamentală │
│ │(vârsta mentală, nivelul │
│PARAMETRI │dezvoltării limbajului); │
│FUNCŢIONALI│c) nivelul de autonomie │
│ │socială. │
│ │2. Instrumente de lucru: │
│ │a) examen psihiatric; │
│ │b) teste psihologice; │
│ │c) scale de evaluare a │
│ │funcţionalităţii GAFS │
│ │(Global Assesment of │
│ │Functioning Scale), WHODAS│
└───────────┴──────────────────────────┘


┌──────────┬─────────┬──────────────────┐
│ │ │a) întârzierea │
│ │ │mintală moderată │
│ │ │(nivel QI 40 până │
│ │ │la 55); │
│ │ │b) scor GAFS │
│ │ │51-60; │
│ │ │c) îşi însuşesc cu│
│ │ │dificultate │
│ │ │operaţiile │
│ │ │elementare, însă │
│ │ │pot învăţa să │
│ │ │scrie şi să │
│ │ │citească cuvinte │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │scurte; au │
│MEDIU │MEDIU │deprinderi │
│ │ │elementare de │
│ │ │autoservire şi se │
│ │ │adaptează la │
│ │ │activităţi simple │
│ │ │de rutină; au │
│ │ │capacităţi de │
│ │ │autoprotecţie │
│ │ │suficiente, putând│
│ │ │fi integraţi în │
│ │ │comunitate şi să │
│ │ │desfăşoare │
│ │ │activităţi │
│ │ │lucrative în │
│ │ │condiţii protejate│
├──────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │a) întârzierea │
│ │ │mintală severă │
│ │ │(nivel 30-40); │
│ │ │b) scor GAFS 31-50│
│ │ │c) adaptarea la │
│ │ │situaţii noi nu se│
│ │ │realizează conform│
│ │ │vârstei │
│ │ │cronologice; │
│ │ │d) persoana are un│
│ │ │ritm de dezvoltare│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │lent, curba de │
│ACCENTUAT │ACCENTUAT│perfecţionare este│
│ │ │plafonată, având │
│ │ │loc blocaje │
│ │ │psihice; │
│ │ │e) sunt capabili │
│ │ │să efectueze │
│ │ │sarcini simple sub│
│ │ │supraveghere, au │
│ │ │nevoie de servicii│
│ │ │de sprijin şi se │
│ │ │pot adapta la │
│ │ │viaţa de familie, │
│ │ │comunitate. │
├──────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │a) întârziere │
│ │ │mintală profundă │
│ │ │(nivel QI sub 30) │
│ │ │– grad grav; │
│ │ │b) întârziere │
│ │ │mintală profundă │
│ │ │(nivel QI sub 30),│
│ │ │cu minimă │
│ │ │dezvoltare │
│ │ │senzitivo-motorie,│
│ │ │nu reacţionează la│
│ │ │comenzi simple │
│ │ │îndelung │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │executate, au │
│GRAVĂ │GRAV │nevoie de │
│ │ │asistenţă │
│ │ │permanentă fiind │
│ │ │incapabili de │
│ │ │autogestionare şi │
│ │ │autocontrol. Pot │
│ │ │avea raptusuri │
│ │ │auto şi │
│ │ │heteroagresivitate│
│ │ │pe fondul testării│
│ │ │diminuate a │
│ │ │realităţii – grad │
│ │ │grav cu asistent │
│ │ │personal │
└──────────┴─────────┴──────────────────┘

        Criterii de diagnostic - ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală:
    A. funcţionarea intelectuală generală semnificativ submedie;
    B. dificultăţi semnificative în funcţionarea adaptativă în cel puţin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, familie, aptitudini sociale/relaţii interpersonale, uz de resursele comunităţii, autogestionare, aptitudini şcolare, ocupaţie, timp liber, sănătate, securitate;
    C. debut înainte de vârsta de 18 ani.


┌─────────┬────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI -│PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │a) au nevoie de│
│ │ │sprijin pentru │
│ │ │însuşirea unei │
│ │a) pot │meserii, în │
│ │beneficia de│funcţie de │
│ │pregătire │abilităţi/ │
│ │profesională│aptitudini; │
│ │şi, cu │b) implicarea │
│ │supraveghere│agenţiei de │
│ │moderată, │formare │
│HANDICAP │pot avea │profesională │
│MEDIU │grijă de ei │este necesară │
│ │înşişi; │pentru inserţia│
│ │b) pot │socială pe │
│ │efectua │piaţa muncii; │
│ │activităţi │c) suport │
│ │lucrative; │psihoterapeutic│
│ │c) au nevoie│pentru cei cu │
│ │de servicii │tulburări de │
│ │de sprijin. │comportament, │
│ │ │care necesită │
│ │ │monitorizare de│
│ │ │specialitate. │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│ │a) au o │ │
│ │dezvoltare │a) pot │
│ │psihomotorie│desfăşura │
│ │redusă; │activităţi │
│ │b) pot │simple; │
│HANDICAP │dobândi │b) au nevoie de│
│ACCENTUAT│deprinderi │sprijin pentru │
│ │igienice │a efectua │
│ │elementare; │activităţile │
│ │c) pot │pentru care au │
│ │efectua │fost pregătiţi.│
│ │sarcini │ │
│ │simple. │ │
├─────────┼────────────┼───────────────┤
│ │ │- în funcţie de│
│ │ │rezultatul │
│ │- dependenţă│evaluării │
│ │parţială sau│complexe şi de │
│HANDICAP │totală de │stabilirea │
│GRAV │ajutorul │gradului de │
│ │altei │autonomie │
│ │persoane │personală, pot │
│ │ │beneficia de │
│ │ │asistent │
│ │ │personal. │
└─────────┴────────────┴───────────────┘


    I.2. EVALUAREA PERSOANELOR ADULTE CU SINDROM LANGDON - DOWN (TRISOMIA 21): dizabilitate intelectuală care poate fi însoţită de malformaţii congenitale cardio-vasculare, deficienţă vizuală sau auditivă.
        Evaluarea şi încadrarea în grad de handicap se va realiza prin raportare la capitolele respective.
        Pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, încadrate anterior în gradul grav cu asistent personal, în scopul menţinerii/îmbunătăţirii abilităţilor minime de comunicare, autoservire achiziţionate în perioada copilăriei şi adolescenţei, se va menţine încadrarea în grad grav cu asistent personal până la împlinirea vârstei de 26 ani.

    I.3. EVALUAREA PERSOANELOR CU VÂRSTA CRONOLOGICĂ DE PESTE 18 ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
        Tulburarea de spectru autist este o tulburare pervazivă de dezvoltare caracterizată prin: deteriorarea calitativă în interacţiunea socială, deteriorări calitative în comunicare, precum şi patternuri stereotipe şi restrânse de comportament, preocupări şi activităţi. Este de asemenea caracterizată de întârzieri, cu debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel puţin unul din următoarele domenii:
    - interacţiune socială;
    – limbaj, aşa cum este utilizat în comunicarea socială;
    – joc imaginativ sau simbolic.

        Relaţiile interpersonale generează anxietate mai ales când interacţionează cu persoane necunoscute. Anxietatea este generată şi de schimbările ambientale. Aceste persoane au abilităţi afective şi cognitive în limite variabile, dar nu au capacitatea de integrare constructivă a funcţiilor mentale, cu rol determinant în formarea de deprinderi interpersonale, necesare stabilirii de interacţiuni sociale.

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │1. Evaluarea se │
│ │va centra pe │
│ │surprinderea │
│ │gradului de │
│ │dezvoltare a │
│ │(menţionat în ): │
│ │a) abilităţilor │
│ │socioafective; │
│ │b) abilităţilor │
│ │cognitive şi │
│ │abilităţilor │
│PARAMETRI │dependente de │
│FUNCŢIONALI │funcţiile │
│ │executive │
│ │centrale; │
│ │c) abilităţilor │
│ │somatice şi │
│ │motorii. │
│ │2. Instrumente de│
│ │lucru: │
│ │a) examen │
│ │psihiatric; │
│ │b) teste │
│ │psihologice │
│ │specifice. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │a) socializare: │
│ │ │afectarea │
│ │ │calitativă │
│ │ │moderată a │
│ │ │interacţiunii │
│ │ │sociale; │
│ │ │b) limbaj: │
│ │ │afectarea │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │calitativă şi │
│MEDIE │MEDIU │cantitativă a │
│ │ │limbajului │
│ │ │expresiv; │
│ │ │c) │
│ │ │autoîntreţinere: │
│ │ │afectarea │
│ │ │calitativă şi │
│ │ │cantitativă a │
│ │ │abilitaţilor de │
│ │ │autoîntreţinere. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │a) socializare: │
│ │ │afectarea │
│ │ │calitativă şi │
│ │ │cantitativă │
│ │ │accentuată │
│ │ │interacţiunii │
│ │ │sociale, cu │
│ │ │interacţiune │
│ │ │socială posibilă │
│ │ │într-un mediu │
│ │ │controlat; │
│ │ │b) limbaj: │
│ │ │afectarea │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │calitativă şi │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│cantitativă a │
│ │ │limbajului │
│ │ │expresiv şi │
│ │ │receptiv; │
│ │ │c) │
│ │ │autoîntreţinere: │
│ │ │afectarea │
│ │ │calitativă şi │
│ │ │cantitativă a │
│ │ │abilităţilor de │
│ │ │autoîntreţinere, │
│ │ │cu nevoia de │
│ │ │ajutor din partea│
│ │ │adultului. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │a) socializare: │
│ │ │afectarea │
│ │ │calitativă şi │
│ │ │cantitativă │
│ │ │severă a │
│ │ │interacţiunii │
│ │ │sociale, │
│ │ │interacţiune │
│ │ │socială limitată │
│ │ │la familie, │
│ │ │interacţiunea cu │
│ │ │mediul social │
│ │ │exterior familiei│
│ │ │este mediată de │
│ │ │adult; │
│ │ │b) limbaj: │
│ │ │absenţa │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │dezvoltării │
│GRAVĂ │GRAV │limbajului │
│ │ │(expresiv şi │
│ │ │receptiv) sau │
│ │ │dezvoltarea │
│ │ │limbajului cu │
│ │ │afectarea rolului│
│ │ │de comunicare; │
│ │ │c) │
│ │ │autoîntreţinere: │
│ │ │absenţa │
│ │ │abilităţilor de │
│ │ │autoconducere şi │
│ │ │autodeterminare │
│ │ │sau efectuarea │
│ │ │sub supravegherea│
│ │ │adultului a │
│ │ │activităţilor de │
│ │ │autoîngrijire şi │
│ │ │autoservire. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘

        Pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, încadrate anterior în gradul grav cu asistent personal, în scopul menţinerii/îmbunătăţirii abilităţilor minime de comunicare, autoservire achiziţionate în perioada copilăriei şi adolescenţei, se va menţine încadrarea în grad grav cu asistent personal până la împlinirea vârstei de 26 ani.
        La prima evaluare la adult se pot utiliza următoarele scale:
    a) ADOS(R) (Autism Diagnostic Observation Schedule), modulul 3 (pentru evaluarea adolescenţilor tineri, fluenţi verbal) şi modulul 4 (pentru evaluarea adolescenţilor mai în vârstă şi a adulţilor, fluenţi verbal)- care este o evaluare semi-structurată ce poate fi utilizată pentru a obţine informaţii despre domeniile în care persoanele cu TSA au de obicei dificultăţi (interacţiunea socială, comunicarea, modelele restrictive şi repetitive de comportament).
    b) ABAS^TM-II (Adaptive Behavior Assessment SystemTM- II) este un sistem de evaluare comportamentală axat pe măsurarea adaptabilităţii. ABAS-II măsoară gradul funcţional de afectare al deprinderilor adaptative şi spijină deciziile în nenumărate contexte, de la alegerea tipului potrivit de educaţie pentru copil, la stabilirea capacităţii de a trăi independent pentru adulţi.
    c) WHODAS - instrumentul standard oficial dezvoltat de OMS pentru evaluarea bazată pe performanţă a dizabilităţii.


┌─────────┬─────────────┬──────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │a) dezvoltă │ │
│ │aptitudini │ │
│ │sociale şi de│ │
│ │comunicare, │ │
│ │cu limitare │a) au nevoie │
│ │moderată │de sprijin │
│ │b) capătă │pentru │
│ │aptitudini │însuşirea unei│
│ │profesionale │meserii, în │
│ │limitate şi, │funcţie de │
│HANDICAP │cu │abilităţi/ │
│MEDIU │supraveghere │aptitudini │
│ │moderată, pot│b) consiliere │
│ │avea grijă de│şi orientare │
│ │ei înşişi │profesională │
│ │c) pot │pentru │
│ │efectua │inserţia pe │
│ │activităţi │piaţa muncii │
│ │lucrative │ │
│ │d) au nevoie │ │
│ │de servicii │ │
│ │de sprijin │ │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │ │a) pot │
│ │ │desfăşura │
│ │ │activităţi │
│ │a) dezvoltă │simple, │
│ │aptitudini │stereotipe │
│ │sociale şi de│b) au nevoie │
│ │comunicare │de sprijin şi │
│ │limitate, cu │supraveghere │
│ │interacţiune │pentru a │
│HANDICAP │socială │efectua │
│ACCENTUAT│posibilă │activităţi de │
│ │într-un mediu│terapie │
│ │controlat │ocupaţională │
│ │b) pot asocia│c) │
│ │tulburări │monitorizare │
│ │afective, │şi măsuri │
│ │emoţionale şi│educative şi │
│ │de conduită │terapeutice în│
│ │ │cazul celor cu│
│ │ │comportament │
│ │ │deviant │
├─────────┼─────────────┼──────────────┤
│ │a) integrare │ │
│ │socială │ │
│ │perturbată, │ │
│ │limitată la │ │
│ │un grup │ │
│ │restrâns de │ │
│ │persoane din │a) în funcţie │
│ │mediul │de rezultatul │
│ │familial şi │evaluării │
│ │extrafamilial│complexe şi de│
│HANDICAP │b) limbaj cu │stabilirea │
│GRAV │rol de │gradului de │
│ │comunicare │autonomie │
│ │restrânsă │personală, pot│
│ │c) pot │beneficia de │
│ │dobândi │asistent │
│ │deprinderi de│personal │
│ │autoservire, │ │
│ │în condiţii │ │
│ │de sprijin │ │
│ │pot efectua │ │
│ │sarcini │ │
│ │simple │ │
└─────────┴─────────────┴──────────────┘


    II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCŢIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)
        *) Se referă la tulburările neuro-cognitive majore (demenţe atrofico-degenerative şi la cele organice), caracterizate prin alterarea persistentă şi progresivă atât a funcţiilor cognitive (memorie, intelect, limbaj, judecată), cât şi a celor noncognitive (afectivitate, percepţie, comportament). Sindromul demenţial apare în boala Alzheimer şi în boala cerebrovasculară (demenţa corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală - boala Binswanger, forma mixtă), dar şi în alte condiţii medicale care afectează primar sau secundar creierul: boala Pick, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Huntington, boala Parkinson, maladia HIV, hidrocefalie, traumatismele cerebrale, tumorile cerebrale.
        Explorările imagistice confirmă diagnosticul etiologic al afecţiunii, dar există ca numitor comun reducerea populaţiei neuronale, evidenţiată prin atrofia corticală şi/sau subcorticală.


┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │- examen │
│ │psihiatric; (Se │
│ │va efectua │
│ │stadializarea │
│ │afecţiunii de │
│ │către medicul │
│PARAMETRI │curant.) │
│FUNCŢIONALI │- teste │
│ │psihologice │
│ │(MMSE**, │
│ │Reisberg); │
│ │- explorări │
│ │imagistice │
│ │relevante clinic │
│ │(CT, RMN) │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │- scor MMSE │
│ │ │15-20; │
│ │ │- tulburări de │
│ │ │memorie şi │
│ │ │tulburări psihice│
│ │ │de intensitate │
│ │ │medie; │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │- orientarea se │
│MEDIE │MEDIU │realizează cu │
│ │ │dificultate, │
│ │ │informaţiile slab│
│ │ │fixate; │
│ │ │- deteriorare │
│ │ │socială moderată │
│ │ │cu dificultăţi în│
│ │ │activitatea │
│ │ │profesională. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │- scor MMSE │
│ │ │10-14; │
│ │ │- deteriorare │
│ │ │severă în │
│ │ │funcţionarea │
│ │ │socială, │
│ │ │profesională şi │
│ │ │familială; │
│ │ │- uitarea │
│ │ │conversaţiei │
│ │ │recente, a │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │evenimentelor │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│curente; │
│ │ │- pot să existe │
│ │ │modificări │
│ │ │marcate ale │
│ │ │personalităţii, │
│ │ │afectului şi │
│ │ │comportamentului;│
│ │ │- se însoţesc │
│ │ │frecvent de │
│ │ │halucinaţii, │
│ │ │delir, depresie │
│ │ │şi anxietate. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │- scor MMSE**) 6-│
│ │ │9; │
│ │ │- uitarea numelor│
│ │ │celor apropiaţi │
│ │ │şi a datelor │
│ │ │personale; │
│ │ │- incapacitate de│
│ │ │memorare; │
│ │ │- deteriorarea │
│ │ │judecăţii, a │
│ │ │controlului │
│ │ │pulsional; │
│ │ │- alterarea gravă│
│ │ │a personalităţii │
│ │ │şi │
│ │ │comportamentului │
│ │ │Pentru acordarea │
│ │ │asistentului │
│ │ │personal: │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │- scor MMSE**) <=│
│GRAVĂ │GRAV │5 │
│ │ │- lipsa │
│ │ │capacităţii de │
│ │ │autodeterminare │
│ │ │şi autoservire. │
│ │ │- deteriorare │
│ │ │flagrantă în │
│ │ │comunicare (ex. │
│ │ │incoerenţa sau │
│ │ │mutism). │
│ │ │- pericol │
│ │ │persistent de │
│ │ │vătămare severă a│
│ │ │sa sau a altora │
│ │ │(ex. violenţă │
│ │ │recurentă) │
│ │ │- incapacitatea │
│ │ │menţinerii unei │
│ │ │igiene personale │
│ │ │minime │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘

        **) Se va efectua în raport cu nivelul educaţional şi deficienţele senzoriale.
        Criterii ICD 10:
    A. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive, dintre care obligatoriu:
    a) afectarea memoriei (afectarea capacităţii de învăţare a informaţiilor noi sau de evocare a informaţiilor învăţate anterior);
    b) una (sau mai multe) dintre următoarele tulburări cognitive:
    1. afazie (tulburare a limbajului);
    2. apraxie (afectarea abilităţii de a efectua activităţi motorii, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);
    3. agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau de a identifica obiecte, cu toate că funcţia senzorială este indemnă);
    4. perturbarea funcţionării executive (planificare, organizare, secvenţializare, abstractizare).


    B. Deficitele cognitive menţionate cauzează, fiecare, afectarea semnificativă a funcţionării sociale sau ocupaţionale şi constituie un declin semnificativ faţă de un nivel anterior de funcţionare.
    C. Afectarea memoriei trebuie să fie prezentă, însă, uneori, poate să nu fie simptomul predominant.
    D. Evoluţia se caracterizează prin debut gradat şi declin cognitiv continuu.

        În procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaţionali sau emoţionali (ideaţia delirantă, halucinaţiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influenţa nivelul general de funcţionare cognitivă, capacitatea adaptativă şi gradul de autonomie personală şi socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înţelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare, poate influenţa interpretarea unei examinări.
        Cerinţa de bază pentru demenţă este dovada declinului memoriei şi a gândirii, declin care să aibă un grad suficient pentru a afecta autonomia personală şi socială (capacitatea de autoîngrijire - inclusiv controlul sfincterian - şi capacitatea de autoservire, autogospodărire, mobilizare, comunicare).
        Evaluarea statusului funcţional şi psihoafectiv se realizează avându-se în vedere condiţia obligatorie de integritate psihică şi mentală a persoanei pentru a fi aptă să efectueze activităţile de bază şi instrumentale ale vieţii de zi cu zi, astfel încât este necesar să se identifice următoarele elemente:
    a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al persoanei evaluate;
    b) alte elemente care furnizează informaţii despre contextul sociofamilial în care persoana trăieşte.


┌─────────┬────────────────┬─────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE -│
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │- Sprijin în │
│ │ │desfăşurarea │
│ │ │activităţilor│
│ │- Sprijin pentru│cotidiene şi │
│ │autoservire, │implicare în │
│HANDICAP │îngrijire, viaţă│viaţa socială│
│MEDIU │socială, │prin │
│ │autodeterminare.│asigurarea │
│ │ │participării │
│ │ │la anumite │
│ │ │acţiuni │
│ │ │preferate. │
├─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │- Sprijin în │
│ │ │desfăşurarea │
│ │ │activităţilor│
│ │ │cotidiene şi │
│ │- Dependenţă │implicare în │
│HANDICAP │parţială de │viaţa socială│
│ACCENTUAT│ajutorul altei │prin │
│ │persoane. │asigurarea │
│ │ │participării │
│ │ │la anumite │
│ │ │acţiuni │
│ │ │preferate. │
├─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │- În funcţie │
│ │ │de rezultatul│
│ │ │evaluării │
│ │- Dependenţă │complexe şi │
│HANDICAP │totală de │de stabilirea│
│GRAV │ajutorul altei │gradului de │
│ │persoane. │autonomie │
│ │ │personală, │
│ │ │beneficiază │
│ │ │de asistent │
│ │ │personal. │
└─────────┴────────────────┴─────────────┘


    III. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)

┌────────────────────┬───────────────────┐
│ │- examen psihiatric│
│ │(aprecierea clinică│
│ │a intensităţii │
│ │tulburării psihice │
│ │şi a prognosticului│
│ │apropiat al │
│ │afecţiunii); │
│ │- examen │
│PARAMETRI │psihologic: │
│FUNCŢIONALI │testarea funcţiilor│
│ │cognitive, │
│ │afective, a │
│ │comportamentului şi│
│ │a personalităţii │
│ │(prin teste │
│ │psihometrice şi │
│ │probe proiective); │
│ │- scala GAFS; │
├──────────┬─────────┼───────────────────┤
│ │ │- scor GAFS 31-50. │
│ │ │- tulburare │
│ │ │afectivă bipolară, │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │tulburare │
│MEDIU │MEDIU │schizo-afectivă şi │
│ │ │schizofrenie în │
│ │ │formele controlate │
│ │ │terapeutic │
├──────────┼─────────┼───────────────────┤
│ │ │- scor GAFS 21-30, │
│ │ │- tulburare │
│ │ │afectivă bipolară, │
│ │ │tulburare │
│ │ │schizo-afectivă şi │
│ │ │schizofrenie în │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │formele │
│ACCENTUAT │ACCENTUAT│necontrolate │
│ │ │terapeutic cu │
│ │ │decompensări │
│ │ │frecvente şi │
│ │ │evoluţie │
│ │ │interepisodică │
│ │ │deficitară. │
├──────────┼─────────┼───────────────────┤
│ │ │- scor GAFS 1-20 - │
│ │ │grav cu asistent │
│ │ │personal. │
│ │ │- în formele cu │
│ │ │deteriorare │
│ │ │progredientă severă│
│ │ │a personalităţii şi│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │a comportamentului,│
│GRAVĂ │GRAV │cu potenţial │
│ │ │antisocial, auto-/ │
│ │ │heteroagresivitate,│
│ │ │istoric de │
│ │ │internări repetate,│
│ │ │necomplianţă la │
│ │ │tratament, │
│ │ │necontrolate │
│ │ │terapeutic │
└──────────┴─────────┴───────────────────┘

        *) Se referă la psihoze majore, care se manifestă prin pierderea capacităţii de testare a realităţii, de obicei cu halucinaţii, deliruri sau tulburări de gândire şi pierderea limitelor egoului:
    a) schizofrenie (debut până la împlinirea vârstei de 35 de ani, cu persistenţa simptomelor timp de cel puţin 6 luni, conform ICD 10);
    b) alte psihoze majore cu debut precoce (copilărie-adolescenţă): tulburarea schizoafectivă de tip depresiv sau de tip bipolar, tulburarea afectivă bipolară;
    c) psihoze grefate pe o întârziere mentală, indiferent de gradul acesteia şi de vârsta solicitantului;
    e) psihoze majore, indiferent de vârstă, la persoane fără venituri.

        N.B: La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere:
    a) forma clinică: catatonică, hebefrenică, paranoidă, nediferenţiată, reziduală, simplă;
    b) tipul de evoluţie:
    - cronică, cu sau fără episoade de acutizare;
    – în remisiune (când o persoană cu schizofrenie nu mai prezintă niciun semn de tulburare);

    c) cooperarea la monitorizarea medicală şi eficienţa acţiunilor psihoterapeutice;
    d) climatul familial şi socioprofesional;
    e) spitalizări frecvente, instituţionalizare.


┌─────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│ │- Pot desfăşura │ │
│ │activităţi, cu │ │
│ │program integral │ │
│ │sau parţial, în │- Sprijin pentru │
│ │acelaşi loc de │menţinere în │
│ │muncă. │acelaşi loc de │
│ │- Schimbarea │muncă sau pentru │
│ │locului de muncă se│eventuala schimbare│
│ │va face numai dacă │a locului de muncă.│
│HANDICAP │acesta este │- Facilitarea │
│MEDIU │corespunzător din │relaţionării │
│ │punctele de vedere │interpersonale în │
│ │ale solicitării │colectivul de │
│ │psihice şi al │lucru. │
│ │relaţiilor │- Sprijin pentru │
│ │interpersonale. │monitorizarea │
│ │- Evitarea │medicopsihosocială.│
│ │profesiunilor cu │ │
│ │risc de acutizare a│ │
│ │tulburării. │ │
├─────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│ │- Nu pot desfăşura │ │
│ │activităţi │ │
│ │profesionale │ │
│ │organizate, │- Sprijin familial │
│ │indiferent de │pentru respectarea │
│ │natura şi nivelul │tratamentului de │
│ │de solicitare. │specialitate, │
│ │- Eventual │cooperare la │
│ │activităţi în │activităţile de │
│ │secţii de │psihoterapie sau/şi│
│HANDICAP │ergoterapie-terapie│terapie │
│ACCENTUAT│ocupaţională, cu │ocupaţională. │
│ │rol │- Asigurarea unui │
│ │psihoterapeutic. │climat comunitar şi│
│ │- Au afectată │familial de │
│ │parţial capacitatea│înţelegere, │
│ │de autodeterminare │sprijin, fără │
│ │şi autoservire. │factori │
│ │- Nu necesită │psihostresanţi. │
│ │supraveghere │ │
│ │permanentă din │ │
│ │partea altei │ │
│ │persoane. │ │
├─────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│ │ │- În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │- Dependenţă │evaluării complexe │
│HANDICAP │parţială sau totală│şi de stabilirea │
│GRAV │de ajutorul altei │gradului de │
│ │persoane. │autonomie │
│ │ │personală, poate │
│ │ │beneficia de │
│ │ │asistent personal. │
└─────────┴───────────────────┴───────────────────┘


    CAP. 2
    FUNCŢIILE SENZORIALE
    I. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor vizuale în vederea încadrării în grad de handicap*)
        *)
    1. În afecţiunile cronice primar şi secundar oculare, inflamatorii, heredodegenerative, degenerative, traumatice, tumorale, vasculare cu evoluţie cronică progresivă sub tratament specific sau cu sechele morfofuncţionale; vicii de refracţie (miopie forte; fortisima: 14-15D; hipermetropie medie +3D - +6D; forte ≥ +6D), de acomodare, nistagmusul.
        Nu se încadrează în grad de handicap persoane cu vicii de refracţie dacă acuitatea vizuală cu corecţie optică este bună şi câmpul vizual în limite normale.

    2. Nu se încadrează în grad de handicap persoane cu afecţiuni reversibile prin tratament medical sau chirurgical, ca de exemplu, cataracta neoperată, cu şanse de recuperare a vederii prin intervenţie chirurgicală. Evaluarea se va face numai după intervenţia chirurgicală, dacă este cazul. Cazurile speciale, în care intervenţia pentru cataractă este inutilă, de exemplu pacienţii cu cataractă, dar fără simţ luminos etc., vor fi certificate de minimum 2 oftalmologi.
    3. Ochiul unic, chiar cu vedere normală, se poate încadra în grad de handicap accentuat, timp de 12 luni de la pierderea ochiului - vederii - congener. Ulterior încadrarea se realizează în raport cu deficienţa vizuală, conform tabelului.
    4. Acuitatea vizuală şi câmpul vizual sunt singurele criterii de încadrare într-un grad de handicap, din punct de vedere oftalmologic (pentru creşterea acurateţei sunt necesare două referate de specialitate).
    5. Dacă la evaluarea complexă se constată neconcordanţe între documentele din dosar şi starea prezentă a persoanei, serviciul de evaluare complexă sau comisia de evaluare pot solicita consult suplimentar la o clinică universitară.


┌──────────────────┬────────────┬───────────┬─────────────┐
│PARAMETRI │DEFICIENŢA │DEFICIENŢA │DEFICIENŢA │
│FUNCŢIONALI │MEDIE │ │GRAVĂ │
├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ACCENTUATĂ │ │
│ ├────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP GRAV│
│ │MEDIU │ACCENTUAT │ │
├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │ │VAO < 1/25 │
│ │ │ │(0,04) (2 m) │
│ │ │ │cecitate │
│Acuitatea vizuală │ │ │relativă VAO │
│(calitatea │Acuitatea │Acuitatea │= pmm, pl, │
│vederii) │vizuală 1/8 │vizuală < 1│fpl = │
│mono-binoculară │(0,12) - 1/ │/15 (0,06) │cecitate │
│(cu cea mai bună │15 (0,06) │- până la 1│absolută │
│corecţie, la │inclusiv, cu│/25 (0,04) │VAO < 1/25 │
│ochiul cel mai │corecţie │(2 m) │până la 1/50 │
│bun). │optimă la │inclusiv, │- grav fără │
│Refractometrie │ochiul cel │la ochiul │asistent │
│oculară │mai bun │cel mai bun│personal VAO │
│(autorefractometru│ │ │≤ 1/50 (0,02)│
│dioptron) │ │ │(n.d. la 1 m)│
│ │ │ │- grav cu │
│ │ │ │asistent │
│ │ │ │personal │
├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │CV redus │CV redus │ │
│ │concentric │concentric │CV tubular, │
│ │în jurul │în jurul │în jurul │
│ │punctului de│punctului │punctului de │
│Câmp vizual │fixaţie la │de fixaţie │fixaţie sub │
│(manual) la ochiul│30° – 40° │la 10° – │10° │
│cel mai bun │sau CV redus│30° │CV insulă │
│Câmp vizual │periferic cu│CV defect │temporală, │
│computerizat**) │10% pană la │nazal, │fără vedere │
│ │20% │vedere │centrală, în │
│ │CV scotom │centrală │cazul │
│ │paracentral,│păstrată, │glaucomului │
│ │în cazul │în cazul │ │
│ │glaucomului │glaucomului│ │
├──────────────────┼────────────┼───────────┼─────────────┤
│Percepţia luminii │ │ │Lipsă │
│la stimuli vizual │ │Potenţiale │percepţie │
│Potenţiale vizuale│Normal │modificate │luminoasă │
│evocate (PEV). │ │Retina încă│Traseu stins │
│Electroretinograma│ │funcţională│Retina │
│(ERG)***) │ │ │nefuncţională│
└──────────────────┴────────────┴───────────┴─────────────┘

        **) Câmpul vizual computerizat oferă relaţii privind sensibilitatea retinei cu modificări specifice structurii funcţiilor vizuale afectate efectiv (are programe prestabilite în funcţie de diagnosticul clinic). Pentru ca rezultatul examinării câmpului vizual să poată fi interpretabil, proporţia de răspunsuri fals negative ar trebui să se încadreze sub limita de 25-30%.
        ***) PEV şi ERG sunt utilizate în aprecierea stării funcţionale a retinei (teste obiective).

┌─────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Profesiuni care│ │
│ │nu comportă │ │
│ │periclitate │Optimizarea │
│ │oculară sau │condiţiilor de │
│ │suprasolicitare│mediu │
│HANDICAP │vizuală. │(luminozitate, │
│MEDIU │INTERZIS permis│contrast). │
│ │de conducere de│Dispozitive de │
│ │orice tip, │corecţie │
│ │conform │optică. │
│ │legislaţiei din│ │
│ │domeniu. │ │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Limitări în │ │
│ │orientarea │ │
│ │spaţială, în │ │
│ │acomodarea la │ │
│ │trecerea de la │ │
│ │lumină la │ │
│ │întuneric şi │Optimizarea │
│ │invers. │condiţiilor de │
│ │Profesiuni care│mediu │
│HANDICAP │nu comportă │(luminozitate, │
│ACCENTUAT│periclitate │contrast). │
│ │oculară sau │Dispozitive de │
│ │suprasolicitare│corecţie │
│ │oculară │optică. │
│ │INTERZIS permis│ │
│ │de conducere de│ │
│ │orice tip │ │
│ │conform │ │
│ │legislaţiei din│ │
│ │domeniu. │ │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Adaptarea │
│ │ │trecerilor de │
│ │ │pietoni de pe │
│ │ │străzile şi │
│ │ │drumurile │
│ │ │publice conform│
│ │ │prevederilor │
│ │ │legale, │
│ │ │inclusiv │
│ │ │marcarea prin │
│ │ │pavaj tactil. │
│ │ │Montarea │
│ │ │sistemelor de │
│ │ │semnalizare │
│ │ │sonoră şi │
│ │ │vizuală la │
│ │ │intersecţiile │
│ │ │cu trafic │
│ │ │intens. │
│ │ │Câinele-ghid │
│ │ │care însoţeşte │
│ │ │persoana cu │
│ │ │handicap grav │
│ │Dificultăţi │are acces liber│
│ │majore de │şi gratuit în │
│ │orientare în │toate locurile │
│ │spaţiu. │publice şi în │
│ │Pot desfăşura │mijloacele de │
│ │activităţi │transport. │
│ │lucrative. │Sisteme │
│ │Dependenţă │informatizate │
│HANDICAP │parţială sau │adaptate, │
│GRAV │totală de │tehnologie │
│ │asistenţa │asistivă. │
│ │specializată. │În funcţie de │
│ │INTERZIS permis│rezultatul │
│ │de conducere de│evaluării │
│ │orice tip, │complexe, │
│ │conform │persoana poate │
│ │legislaţiei din│fi încadrată în│
│ │domeniu. │grad de │
│ │ │handicap grav │
│ │ │cu asistent │
│ │ │personal, în │
│ │ │situaţia în │
│ │ │care are │
│ │ │pierdută total │
│ │ │capacitatea de │
│ │ │autoservire, │
│ │ │autoîngrijire │
│ │ │şi │
│ │ │autogospodărire│
│ │ │şi necesită │
│ │ │sprijin │
│ │ │permanent sau │
│ │ │grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, │
│ │ │atunci când │
│ │ │necesită │
│ │ │sprijin parţial│
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene. │
└─────────┴───────────────┴───────────────┘


    II. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor auditive în vederea încadrării în grad de handicap*)
        *) În afecţiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecţioasă, toxică, vasculară, heredodegenerativă, traumatică, tumorală - congenitale sau dobândite precoce - copilărie/adolescenţă - însoţite de hipoacuzie - tip transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabile sau neprotezabile ori cu surditate (cofoză), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate).
        Evaluarea complexă va fi centrată pe aprecierea capacităţii de comunicare şi relaţionare socială şi identificarea tulburărilor psihice şi de limbaj.


┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Audiometrie │
│ │subiectivă tonală│
│ │liminară, │
│ │audiometrie │
│ │vocală, │
│ │audiometrie în │
│ │câmp liber cu │
│PARAMETRI │proteză auditivă,│
│FUNCŢIONALI │metode de testare│
│ │obiective - │
│ │potenţiale │
│ │evocate auditive │
│ │precoce, │
│ │impedansmetrie şi│
│ │otoemisiuni │
│ │acustice │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │Pierdere auditivă│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │bilaterală între │
│MEDIE │MEDIU │41-70 dB, │
│ │ │protezabilă │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Pierderea │
│ │ │auditivă │
│ │ │bilaterală peste │
│ │ │70 dB care se │
│ │ │protezează greu, │
│ │ │asociată cu │
│ │ │tulburări psihice│
│ │ │şi de limbaj. │
│ │ │Surditate │
│ │ │congenitală sau │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │dobândită │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│înaintea │
│ │ │achiziţionării │
│ │ │limbajului │
│ │ │însoţită de │
│ │ │mutitate │
│ │ │(surdomutitate cu│
│ │ │demutizare slabă/│
│ │ │nulă), cu │
│ │ │pierdere peste 90│
│ │ │dB (surdităţi │
│ │ │profunde şi │
│ │ │cofoze). │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


┌─────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Nu sunt │ │
│ │recomandate │ │
│ │activităţi ce │ │
│ │implică │ │
│ │siguranţa altor │ │
│ │persoane - │ │
│ │conducerea unor │ │
│ │vehicule de mare│ │
│ │tonaj, autobuze,│ │
│HANDICAP │microbuze, │Protezare │
│MEDIU │avioane, trenuri│auditivă │
│ │etc. – sau │ │
│ │activităţi │ │
│ │operative în │ │
│ │profesii ce │ │
│ │necesită │ │
│ │standarde de auz│ │
│ │- poliţie, │ │
│ │armată, aviaţie │ │
│ │etc. │ │
├─────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │Nu sunt │ │
│ │recomandate │ │
│ │activităţi ce │ │
│ │implică │ │
│ │siguranţa altor │Asigurarea │
│ │persoane - │unor sisteme │
│ │conducerea unor │optice de │
│ │vehicule de mare│semnalizare │
│ │tonaj, autobuze,│înlocuindu-le │
│ │microbuze, │pe cele │
│HANDICAP │avioane, trenuri│sonore. │
│ACCENTUAT│etc. – sau │Protezare │
│ │activităţi │auditivă │
│ │operative în │Asigurare de │
│ │profesii ce │interpreţi │
│ │necesită │mimicogestuali│
│ │standarde de auz│în │
│ │- poliţie, │instituţiile │
│ │armată, aviaţie │publice │
│ │etc., activităţi│ │
│ │de comunicare cu│ │
│ │publicul, │ │
│ │telecomunicaţii.│ │
└─────────┴────────────────┴──────────────┘

        OBSERVAŢII:
        În cazul deficienţei auditive există atât afectare cantitativă, cât şi calitativă a sistemului auditiv, de aceea, protezarea auditivă are limitări în unele situaţii, precum cele legate de localizarea spaţială sonoră sau înţelegerea vorbirii în zgomot. De asemenea, o persoană cu handicap auditiv protezată depinde de integritatea şi funcţionarea unui dispozitiv electronic, a cărui continuitate în funcţionare este supusă imprevizibilului.


    III. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor vestibulare în vederea încadrării în grad de handicap*)
        *) În afecţiunile cronice vestibulare, precum şi ale căilor acestora, congenitale ori contractate precoce
        *) În afecţiunile cronice vestibulare, în contextul unor afecţiuni neurologice, congenitale ori contractate precoce.

┌────────────────────┬─────────────────────┐
│ │Evaluarea reflexelor:│
│ │- vestibuloocular │
│ │prin ENG - │
│ │electronistagmografie│
│PARAMETRI │- sau VNG - │
│FUNCŢIONALI │videonistagmografie; │
│ │- vestibulospinal - │
│ │posturografie │
│ │dinamică │
│ │computerizată sau │
│ │craniocorpografie. │
├──────────┬─────────┼─────────────────────┤
│ │ │Diferenţa între cele │
│ │ │două vestibule la │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │probele provocate │
│MEDIE │MEDIU │depăşeşte 30%. │
│ │ │Nistagmus spontan │
│ │ │prezent sau deviaţii │
│ │ │nete. │
├──────────┼─────────┼─────────────────────┤
│ │ │Afectare vestibulară │
│ │ │obiectivată prin │
│ │ │teste │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Ortostatismul este │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│posibil dar dificil │
│ │ │de menţinut. │
│ │ │Tulburări funcţionale│
│ │ │echivalente cu │
│ │ │60-80%. │
├──────────┼─────────┼─────────────────────┤
│ │ │Afectare vestibulară │
│ │ │obiectivată prin │
│ │ │teste Ortostatismul │
│ │ │este imposibil în │
│ │ │criză, însoţit de │
│ │ │tulburări vegetative.│
│ │ │Probele spontane şi │
│ │ │provocate (dacă se │
│ │ │pot practica) sunt │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │pozitive. │
│GRAVĂ │GRAV │Tulburări funcţionale│
│ │ │echivalente cu │
│ │ │80-100%. │
│ │ │Pentru perioade │
│ │ │limitate de 12 luni, │
│ │ │în funcţie de durată │
│ │ │şi reversibilitatea │
│ │ │tulburărilor majore │
│ │ │de echilibru la │
│ │ │acţiunile de │
│ │ │recuperare │
└──────────┴─────────┴─────────────────────┘

        NOTE:
        În general tulburările vestibulare periferice au un caracter pasager, tranzitoriu.
        Tulburările de echilibru survin când există o diferenţă funcţională mai mare de 20-30% între cele două vestibule.


┌─────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Locuri de │Restricţie │
│ │muncă: nu pot │pentru │
│HANDICAP │conduce │activităţile │
│MEDIU │vehicule, │care se │
│ │avioane, │desfăşoară la │
│ │echipamente │înălţime sau în│
│ │industriale. │mişcare │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Adaptarea │
│ │ │locului de │
│ │ │muncă, astfel │
│ │ │încât să nu fie│
│HANDICAP │Permise │suprasolicitată│
│ACCENTUAT│activităţi │postura │
│ │statice │ortostatică sau│
│ │ │să o faciliteze│
│ │ │prin mijloace │
│ │ │suplimentare de│
│ │ │sprijin etc. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Necesită │
│ │ │asistenţă de │
│ │ │specialitate │
│ │ │În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate │
│ │ │fi încadrată în│
│ │Sprijin pentru │grad de │
│ │autoservire, │handicap grav │
│ │îngrijire şi │cu asistent │
│ │autogospodărire│personal, în │
│ │în activităţile│situaţia în │
│ │de bază ale │care are │
│HANDICAP │vieţii de zi cu│pierdută total │
│GRAV │zi pentru │capacitatea de │
│ │perioada în │autoservire, │
│ │care │autoîngrijire │
│ │ortostatismul │şi │
│ │şi mobilizarea │autogospodărire│
│ │nu se pot │şi necesită │
│ │realiza. │sprijin │
│ │ │permanent sau │
│ │ │grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, │
│ │ │atunci când │
│ │ │necesită │
│ │ │sprijin parţial│
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene. │
└─────────┴───────────────┴───────────────┘


    CAP. 3
    FUNCŢIILE FONATORII ŞI DE COMUNICARE VERBALĂ
        EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA VOCII*)

┌──────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │HANDICAP MEDIU│HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │ │ACCENTUAT │ │
├──────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │- Traheostomă │ │
│ │ │permanentă fără│ │
│ │ │laringectomie. │ │
│ │ │- Traheostomă │ │
│ │ │cu │ │
│ │ │laringectomie, │ │
│ │ │determinată de │- Neoplasme │
│ │ │procese maligne│laringiene cu │
│ │ │sau zdrobirea │invadare loco │
│ │Diplegie │laringelui cu │regională, │
│ │recurenţială │traheostomă │inoperabile, │
│ │în poziţie de │permanentă şi │cu metastaze │
│- Examen ORL │abducţie sau │lipsa │multiple şi │
│- Examen │aducţie (cu │crigmofonaţiei,│tulburări │
│laringosopic │păstrarea │cu tulburări de│severe de │
│- Examen │vocii dar cu │vorbire, de │nutriţie. │
│histopatologic│tulburări de │ventilaţie şi, │- Traheostomă │
│- Probe │respiraţie), │eventual, de │asociată cu │
│ventilatori │în funcţie şi │nutriţie, │alte stome de │
│- Anchetă │de specificul │ţinând seama de│alimentaţie │
│ │profesiunii │cauza care a │sau eliminare,│
│ │(profesionişti│determinat │sau cu necesar│
│ │ai vocii) │afectarea │de │
│ │ │structurală. │oxigenoterapie│
│ │ │- Tumori │de lungă │
│ │ │maligne │durată. │
│ │ │inoperabile sau│ │
│ │ │operate cu │ │
│ │ │recidive în │ │
│ │ │curs de terapie│ │
│ │ │(chimioterapie,│ │
│ │ │radioterapie, │ │
│ │ │imunoterapie) │ │
└──────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘

        *) Se referă la tulburările fonatorii determinate de afectarea laringelui, cauzate de:
    - stenoze post traumatice;
    – pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurenţiali);
    – procese tumorale benigne, maligne;
    – procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive.
        Funcţia fonatorie poate fi afectată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) şi până la organul fonator principal, laringele, sub formă de:
    - voce bitonală în paralizie recurenţială;
    – disfonie prin formaţiuni tumorale;
    – afonie consecutivă ablaţiei laringelui.

        Cuantificarea tulburărilor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la uşoară şi până la accentuată, când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în vedere şi:
    - specificul profesiei (profesionişti ai vocii);
    – efectul terapiei;
    – eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi - recidive tumorale benigne sau maligne).


        NB Funcţiile mentale ale limbajului, de articulare, tulburările de limbaj vorbit - mutitatea, limbaj slab cu toate încercările de reeducare (labiolectură) sunt prevăzute la capitolele respective.

┌─────────┬───────────────┬─────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │Orice │ │
│ │activitate │ │
│ │profesională │ │
│ │fără │ │
│ │suprasolicitare│ │
│ │fizică mare, în│ │
│ │condiţii de │ │
│ │microclimat │ │
│ │adecvat, fără │ │
│ │variaţii │ │
│ │termice, mediu │ │
│ │prea rece sau │Asigurarea unui │
│ │prea cald sau │loc de muncă cu │
│ │uscat, fără │solicitare redusă│
│ │curenţi de aer,│în condiţii de │
│ │umezeală. │microclimat, fără│
│ │Pentru │variaţii termice,│
│HANDICAP │profesionişti │curenţi de aer, │
│MEDIU │ai vocii │grad de umezeală │
│ │(profesori, │ridicat. │
│ │avocaţi, │Monitorizare │
│ │solişti, │medicală la │
│ │cântăreţi │serviciul de ORL,│
│ │vocali ş.a.), │tratament │
│ │schimbarea │adecvat. │
│ │locului de │ │
│ │muncă fără │ │
│ │solicitarea │ │
│ │vocii, în │ │
│ │condiţii │ │
│ │favorabile de │ │
│ │microclimat - │ │
│ │condiţii │ │
│ │ambientale la │ │
│ │locul de muncă │ │
│ │sau profesiei. │ │
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Monitorizare │
│ │ │medico-psiho- │
│ │ │socială la │
│ │ │serviciul ORL, de│
│ │Au capacitatea │logopedie, şi │
│HANDICAP │de autoservire │psihologie │
│ACCENTUAT│şi │teritorială. │
│ │autoîngrijire │Sprijin familial │
│ │conservate. │şi eventual │
│ │ │comunitar pentru │
│ │ │unele activităţi │
│ │ │(de │
│ │ │autogospodărire).│
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Necesită │
│ │ │asistenţă de │
│ │ │specialitate │
│ │ │În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate fi│
│ │ │încadrată în grad│
│ │ │de handicap grav │
│ │Sprijin pentru │cu asistent │
│ │autoservire, │personal, în │
│ │îngrijire şi │situaţia în care │
│HANDICAP │autogospodărire│are pierdută │
│GRAV │în activităţile│total capacitatea│
│ │de bază ale │de autoservire, │
│ │vieţii de zi cu│autoîngrijire şi │
│ │zi. │autogospodărire │
│ │ │şi necesită │
│ │ │sprijin permanent│
│ │ │sau grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, atunci │
│ │ │când necesită │
│ │ │sprijin parţial │
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene. │
└─────────┴───────────────┴─────────────────┘

    CAP. 4
    FUNCŢIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ŞI RESPIRATOR
    A. FUNCŢIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
    I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR INIMII*)

┌───────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├───────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │HANDICAP MEDIU │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │ │ACCENTUAT │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │IC NYHA III │IC NYHA III cu │ │
│ │fără │cardiostimulare│ │
│ │cardiostimulare│- Persoana │ │
│ │- Persoana │prezintă │ │
│ │prezintă │simptome │ │
│ │simptome │limitatoare de │ │
│ │limitatoare de │prestare a │IC NYHA IV │
│- EKG de │prestare a │activităţii │- Persoana este│
│repaus; │activităţii │zilnice de │simptomatică în│
│- Test de │zilnice de │întreţinere │repaus, apar │
│toleranţă la │întreţinere │prezintă semne │semne de ICC, │
│efort (TTE); │prezintă semne │de ICC │gradul de │
│- Ecografie │de ICC │corectabile sub│afectare │
│bidimensională,│corectabile sub│tratament; │cardiacă între │
│ecografie │tratament; │- │85-100%, │
│Doppler; │- Tulburări de │Cardiostimulare│ireversibilă la│
│- Cateterism │ritm sau şi de │eficientă cu │tratament; │
│cardiac, │conducere │tulburări │- Tulburări de │
│angiografie │repetitive care│funcţionale la │ritm şi de │
│- Monitorizare │necesită │eforturi mici, │conducere │
│tensiune │tratament │chiar şi în │grave, │
│arterială (TA) │susţinut │repaus; │neinfluenţate │
│- Examen fund │continuu la │- Aritmii ES ce│de tratament │
│de ochi (FO). │care toleranţa │nu pot fi │- │
│ │de efort este │controlate prin│Cardiostimulare│
│ │limitată de │tratament şi │ineficientă. │
│ │apariţia │induc tulburări│ │
│ │tulburărilor │hemodinamice │ │
│ │funcţionale la │manifeste │ │
│ │eforturi de │accentuate în │ │
│ │intensitate │efort. │ │
│ │mare sau medie │ │ │
└───────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘

        *)
    1. În afectarea primară a funcţiei contracţiile a inimii:
        Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice:
        ● CMP dilatativă sau congestive,
        ● CMP hipertrofică sau obstructive,
        ● CMP restrictivă sau obliterantă.


    2. În afectarea secundară a funcţiei contracţiile a inimii:
        Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficienţă cardiacă cronică clinic manifestată:
        ● DSA, DSV, Coarctaţie aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV,
        ● Tetralogia Fallot, transpoziţii de vase mari,
        ● Atrezia de tricuspidă, anomalia Ebstein.

        Valvulopatii: de etiologie diversă, complicate sau decompensate neoperate sau operate (protezate), contractate precoce.

    3. În afectarea ritmului şi conducerii cardiace:
        Tulburări de ritm şi de conducere persistente şi severe contractate precoce (purtător de pacemaker).

    4. Complicaţii post-transplant cardiac.


┌─────────┬────────────────┬─────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE -│
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │Măsuri de │
│ │ │adaptare a │
│ │ │utilajelor │
│ │ │pentru │
│ │ │reducerea │
│ │ │efortului │
│ │Limitarea │fizic │
│ │capacităţii de │necesar, │
│HANDICAP │adaptare la │evitarea │
│MEDIU │efort fizic │poziţiei │
│ │(profesional şi │forţate în │
│ │casnic) │muncă, │
│ │ │deplasării │
│ │ │posturale pe │
│ │ │distanţe mari│
│ │ │pe plan │
│ │ │înclinat, │
│ │ │urcarea de │
│ │ │scări │
├─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │ │Măsuri de │
│ │ │adaptare a │
│ │ │utilajelor │
│ │ │pentru │
│ │ │reducerea │
│ │ │efortului │
│ │Limitarea │fizic │
│ │capacităţii de │necesar, │
│HANDICAP │adaptare la │evitarea │
│ACCENTUAT│efort fizic │poziţiei │
│ │(profesional şi │forţate în │
│ │casnic) │muncă, │
│ │ │deplasării │
│ │ │posturale pe │
│ │ │distanţe mari│
│ │ │pe plan │
│ │ │înclinat, │
│ │ │urcarea de │
│ │ │scări │
├─────────┼────────────────┼─────────────┤
│ │Limitare majoră │ │
│ │a capacităţii de│ │
│ │autoîngrijire şi│- Necesită │
│ │autogospodărire,│asistent │
│HANDICAP │de menţinere a │personal. │
│GRAV │stării de │- Necesită │
│ │sănătate, de │servicii │
│ │comunicare şi │specializate.│
│ │participare la │ │
│ │viaţa de │ │
│ │familie. │ │
└─────────┴────────────────┴─────────────┘


    II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR ARTERELOR LEGATE DE FLUXUL SANGUIN
    a. Construcţia şi/sau obstrucţia arterială (arteriopatii obliterante) - trombangiopatii obliterante - boală Buerger
    b. Angineuropatii primare (boală Raynaud)*)
        *) Caracterizate prin spasm al arteriolelor de la nivelul degetelor şi, ocazional, al altor extremităţi, prag scăzut pentru aplicaţii reci sau orice cauză care activează simpaticul sau eliberarea de catecolamine.
        În formele severe se pot forma tromboze ale articulaţiilor mici, care pot favoriza apariţia de necroze cu amputaţii (pierderi tisulare) la nivelul falangelor degetelor, mai rar la police.
        Afectează mai ales sexul feminin.
        Patogenia este incertă.


    c. Limfedemul primar**) şi secundar***), stadiile 2 şi 3 OMS
        **) Caracterizat prin acumularea excesivă de lichid limfatic şi tumefierea ţesutului cutanat din cauza obstrucţiei, distrugerii sau hiperplaziei vaselor limfatice.
        Mai frecventă la femei şi de obicei unilateral.
        Edem difuz, cu deformarea membrului inferior sau superior în fazele înaintate, fără modificări cutanate sau semne de insuficienţă venoasă.
        Poate surveni la naştere, în adolescenţă sau mai târziu, pe parcursul vieţii.

        ***) Elefantiazis primar/secundar, cu afectare gravă a realizării gestualităţii, manipulaţiei şi locomoţiei/transferurilor posturale. Există mai multe sisteme de stadializare a limfedemului, cel mai utilizat fiind cel al OMS, cu următoarele stadii:
    1. reversibil spontan;
    2. ireversibil spontan;
    3. elefantiazis.



┌────────────────────┬────────────────────┐
│ │- examen Doppler; │
│ │- RMN; │
│ │- angiografia cu │
│ │substanţă de │
│ │contrast; │
│ │- pletismografia │
│ │prin impedanţă. │
│ │N.B. Pentru │
│ │arteriopatii: │
│ │1. evaluare în │
│ │funcţie de gradul de│
│PARAMETRI │ischemie periferică,│
│FUNCŢIONALI │modul de apariţie a │
│ │claudicaţiei │
│ │intermitente şi │
│ │intensitatea │
│ │tulburărilor │
│ │ischemico-necrotice;│
│ │2. evaluare după │
│ │clasificarea │
│ │Leriche-Fontaine; │
│ │3. evaluare după │
│ │indicele gleznă/ │
│ │braţ; │
│ │4. scor ADL, IADL. │
├──────────┬─────────┼────────────────────┤
│ │ │Arteriopatie │
│ │ │obliterantă stadiul │
│ │ │III şi IV cu │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │claudicaţie │
│UŞOARĂ │UŞOR │intermitentă în │
│ │ │repaus, dureri în │
│ │ │decubit │
│ │ │Indicele gleznă/braţ│
│ │ │< 0,6 │
├──────────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │Arteriopatie │
│ │ │obliterantă stadiul │
│ │ │IV cu amputaţie │
│ │ │gambă unilaterală │
│ │ │neprotezata/ │
│ │ │protezată. │
│ │ │Boala Raynaud cu │
│ │ │crize vaso-spastice │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │frecvente, cu │
│MEDIE │MEDIU │dureri, cianoza │
│ │ │degetelor mâinii şi │
│ │ │parestezii │
│ │ │Limfedemul primar/ │
│ │ │secundar cu │
│ │ │deformarea │
│ │ │unilaterală globală │
│ │ │a membrului superior│
│ │ │sau inferior │
├──────────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │Arteriopatie │
│ │ │obliterantă stadiul │
│ │ │IV cu amputaţie │
│ │ │unilaterală de │
│ │ │coapsă; │
│ │ │Arteriopatie │
│ │ │obliterantă stadiul │
│ │ │IV cu amputaţie de │
│ │ │gambă unilateral, cu│
│ │ │tulburări trofice │
│ │ │cutanate la membrul │
│ │ │contralateral; │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Angioneuropatiile │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│primare (boală │
│ │ │Raynaud) forme │
│ │ │avansate; │
│ │ │Limfedemul primar │
│ │ │sau secundar │
│ │ │bilateral cu │
│ │ │deformare globală a │
│ │ │membrului superior │
│ │ │sau inferior, cu │
│ │ │tulburări accentuate│
│ │ │de manipulaţie, │
│ │ │gestualitate, │
│ │ │statică şi mers. │
├──────────┼─────────┼────────────────────┤
│ │ │Arteriopatie │
│ │ │obliterantă stadiul │
│ │ │IV cu: │
│ │ │- amputaţie │
│ │ │bilaterală a │
│ │ │membrelor pelvine de│
│ │ │la nivelul gambelor;│
│ │ │- amputaţie a │
│ │ │ambelor coapse; │
│ │ │- lipsă prin │
│ │ │dezarticulaţie/ │
│ │ │amputaţie a unui │
│ │ │membru pelvin, │
│ │ │asociată cu │
│ │ │anchiloza sau plegia│
│ │ │membrului pelvin │
│ │ │opus; │
│ │ │- lipsă prin │
│ │ │dezarticulaţie sau │
│ │ │amputaţie a unui │
│ │ │membru pelvin, │
│ │ │asociată cu │
│ │ │amputaţie/ │
│ │ │dezarticulaţie sau │
│ │ │plegie de membru │
│ │ │toracic; │
│ │ │- amputaţia │
│ │ │membrului toracic │
│ │ │unilaterală cu │
│ │ │reducerea │
│ │ │prehensiunii │
│ │ │contralateral de │
│ │ │cauze diverse: │
│ │ │afectări │
│ │ │neurologice, │
│ │ │osteoarticulare, │
│ │ │limfedem etc.; │
│ │ │- amputaţie a │
│ │ │ambelor membre │
│ │ │toracice (de la │
│ │ │diferite niveluri) │
│ │ │cu/fără redori │
│ │ │strânse ale │
│ │ │articulaţiilor, cu │
│ │ │imposibilitatea │
│ │ │realizării │
│ │ │gestualităţii │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │profesionale şi │
│GRAVĂ │GRAV │uzuale. │
│ │ │- amputaţie │
│ │ │unilaterală de │
│ │ │membru pelvin │
│ │ │neprotezată ori cu │
│ │ │proteză │
│ │ │nefuncţională │
│ │ │asociată cu │
│ │ │reducerea │
│ │ │funcţionalităţii │
│ │ │membrului pelvin │
│ │ │controlateral sau a │
│ │ │unui membru toracic │
│ │ │prin diferite │
│ │ │afecţiuni │
│ │ │neurologice, │
│ │ │osteoarticulare etc.│
│ │ │se stabileşte │
│ │ │handicap grav în │
│ │ │cazul │
│ │ │imposibilităţii │
│ │ │realizării │
│ │ │ortostatismului cu │
│ │ │sau fără asistent │
│ │ │personal în raport │
│ │ │cu gradul afectării │
│ │ │autonomiei │
│ │ │personale. │
│ │ │- Limfedemul primar/│
│ │ │secundar, stadiul 3 │
│ │ │OMS, cu deformare │
│ │ │globală bilaterală a│
│ │ │membrelor superioare│
│ │ │cu tulburări grave │
│ │ │de manipulaţie sau │
│ │ │uni/bilaterală a │
│ │ │membrului inferior, │
│ │ │asociat cu deficit │
│ │ │motor datorat unor │
│ │ │afectări │
│ │ │neurologice, │
│ │ │osteoarticulare, │
│ │ │obezitate morbidă, │
│ │ │care determină │
│ │ │tulburări grave de │
│ │ │statică/mers/ │
│ │ │transferuri │
│ │ │posturale. │
└──────────┴─────────┴────────────────────┘



    B. FUNCŢIILE SISTEMULUI HEMATOLOGIC
        De reţinut:
    - Se va ţine seama de posibilitatea tratamentului, durata acestuia, efectele produse şi persistenţa lor în timp.
    – În situaţia aplicării tratamentului citostatic, imuno-supresor şi radioterapeutic, în evaluare se vor avea în vedere atât efectele nefavorabile ale acestora cât şi tulburările funcţionale determinate de afecţiunea hematologică propriu-zisă.

    I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN ANOMALII ALE CELULELOR HEMATOPOETICE (FUNCŢIILOR DE PRODUCERE A SÂNGELUI ŞI ALE MĂDUVEI OSOASE)*)
    1. Leucemii acute**)

┌──────────────┬────────────┬──────────────┬────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├────────────┼──────────────┼────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │GRAV │
├──────────────┼────────────┼──────────────┼────────────┤
│- │ │ │ │
│hemoleucograma│ │ │În formele │
│completă │ │ │accentuate │
│- frotiu de │ │ │care │
│sânge │În formele │În formele │determină │
│periferic │cu recădere,│evolutive cu │imobilizarea│
│- mielogramă │fără │complicaţii şi│şi pierderea│
│- acid uric │complicaţii,│răspuns │capacităţii │
│- creatinină │responsive │nesatisfacător│de │
│- computer │la │la tratament │autoservire,│
│tomograf │tratament. │ │prin │
│- lichid │ │ │complicaţii │
│cefalorahidian│ │ │grave, │
│(LCR) │ │ │ireversibile│
│- transaminaze│ │ │ │
└──────────────┴────────────┴──────────────┴────────────┘


    2. Leucemia granulocitară cronică
    3. Leucemia limfoidă cronică
    4. Policitemia vera (Boala Vaquez)
    5. Trombocitemia hemoragică
    6. Mielofibroza cu metaplazie medulară
    7. Sindromul mielo-displazic
    8. Anemiile aplastice
    *) Leucemii acute
        **)
    a. Proliferare malignă a celulelor hematopoetice, caracterizată prin oprirea lor în diferenţiere şi maturaţie, asociată sau nu cu trecerea celulelor blastice în sângele periferic.
        Caracterul esenţial (major) de diagnostic = prezenţa de celule blastice peste 30% din totalul celulelor medulare la puncţie sau biopsie osoasă.

    b. Intensitatea deficienţei funcţionale este determinată de caracterul malign al bolii, de anemia însoţitoare, de hemoragii, de infecţii, precum şi de alte complicaţii ca: meningita leucemică, infiltrate craniene, pulmonare sau nefropatia urică.

    2. Leucemia granulocitară cronică*)

┌───────────────┬───────────┬─────────────┬────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │GRAV │
├───────────────┼───────────┼─────────────┼────────────┤
│Clinic: │ │ │ │
│splenomegalie; │ │ │ │
│- hepatomegalie│ │ │ │
│(uşoară); │ │ │ │
│- dureri │ │ │ │
│osoase. │ │ │În faza │
│Paraclinic: │ │ │blastică │
│- │ │ │(finală) – │
│hemoleucogramă:│ │În faze │În formele │
│leucocitoză │În formele │accentuate şi│accentuate │
│marcată cu │cu evoluţie│de │care │
│deviere la │lentă, fără│metamorfozare│determină │
│stânga │remisiune │blastică cu │imobilizarea│
│- anemie în │cu │complicaţi │şi pierderea│
│grad variabil; │complicaţii│severe, │capacităţii │
│- mielogramă: │moderate │leucocitoză │de │
│măduvă │(litiază │care nu │autoservire,│
│hiperplazică, │renală) │răspunde la │prin │
│predominând │ │tratament │complicaţii │
│granulocitară; │ │ │grave, │
│- acid uric, │ │ │ireversibile│
│creatinină; │ │ │ │
│- ecografie │ │ │ │
│renală │ │ │ │
│(abdominală) │ │ │ │
│- examen │ │ │ │
│citogenetic. │ │ │ │
└───────────────┴───────────┴─────────────┴────────────┘

        *)
    a. Afecţiune neoplazică hematologică din grupa bolilor mieloproliferative cronice, caracterizată prin creşterea excesivă a granulocitelor;
    b. Are o evoluţie medie de 4 ani, dar supravieţuirea poate atinge 15-20 de ani;
    c. Remisiunile în faza cronică produse de tratament, au durate de luni şi ani;
    d. Deficienţa este determinată de caracterul malign, de complicaţii (hipersplenism, splină tumorală cu fenomene de compresiune abdominală, infarcte splenice, hemoragii, infecţii ş.a.)


    3. Leucemia limfatică cronică*)

┌─────────────────────┬─────────────┬───────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│ │MEDIE │ACCENTUATĂ │
│PARAMETRI FUNCŢIONALI├─────────────┼───────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │
├─────────────────────┼─────────────┼───────────────┤
│Clinic: │ │ │
│- transpiraţii │ │ │
│nocturne, │ │În leucemia │
│- astenie │ │limfatică │
│fizică,scădere │ │cronică stadiul│
│ponderală, │În stadiul │III şi IV cu │
│- adenopatii, │II, când │anemie < 11 g/ │
│hepato-splenomegalie.│apare │dl Hb, │
│Paraclinic: │hepatomegalia│hematocrit sub │
│- hemoleucogramă: │sau/şi │33%, │
│limfocitoză> 30.000/ │splenomegalia│trombocitopenie│
│mmc │cu remisiuni │(sub 100.000/ │
│- mielogramă: │de minimum 3 │mmc), cu │
│infiltraţii │ani sub │răspuns │
│limfocitare în măduva│tratament. │terapeutic slab│
│osoasă ce depăşesc │ │şi prognostic │
│30% (criteriu major),│ │nefavorabil. │
│electroforeza │ │ │
│proteine şi test │ │ │
│Coombs. │ │ │
└─────────────────────┴─────────────┴───────────────┘

        *) Este o afecţiune primară a ţesutului limfatic în care se produce acumularea şi proliferarea unei clone maligne de limfocite blocate în maturaţie.

    4. Policitemia vera (Boala Vaquez)*)

┌──────────────┬─────────────┬──────────────────┬────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ│
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │ │
│FUNCŢIONALI ├─────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP ACCENTUAT│HANDICAP GRAV │
│ │MEDIU │ │ │
├──────────────┼─────────────┼──────────────────┼────────────────┤
│Clinic: │ │ │ │
│- │ │ │ │
│splenomegalie;│ │ │ │
│- │ │ │ │
│hepatomegalie;│ │ │ │
│- HTA │ │ │ │
│- examen │În faza │ │ │
│neurologic │policitemică │În faza │ │
│Paraclinic: │fără │policitemică cu │ │
│- hemogramă │remisiune, cu│sechele │ │
│completă: │complicaţii │persistente prin │ │
│• nr. hematii │moderate │complicaţii │În metaplazia │
│• Hb g/dl │(HTA, │trombotice │mieloidă │
│• nr. │hemoragice │(neurologice, │postpolicitemică│
│leucocite │sau tromboze │cardiace, │şi de leucemie │
│• nr. │reduse), cu │hepatice) sau în │acută cu │
│trombocite │HT de 50%, cu│faza de │complicaţii │
│• HT │splenomegalie│metaplazie, │severe │
│- mielogramă │moderată, cu │postpolicitemică, │neurologice sau │
│sau/şi puncţie│saturaţie de │cu splenomegalie │cardiace, care │
│osoasă │HbO_2 │tumorală, fibroză │împiedică │
│- teste de │normală, cu │medulară extinsă, │autoservirea. │
│coagulare │trombocitoză │tablou sangvin cu │ │
│- ecografie │peste 400.000│leucoeritroblasti,│ │
│cardiacă │/mmc şi │masă eritrocitară │ │
│- saturaţia cu│leucocitoză │normală sau │ │
│O2 a Hb din │peste 12.000/│scăzută. │ │
│sângele │mmc │ │ │
│arterial (dacă│ │ │ │
│este cazul) │ │ │ │
│- │ │ │ │
│eritropoietină│ │ │ │
│serică sau │ │ │ │
│urinară │ │ │ │
└──────────────┴─────────────┴──────────────────┴────────────────┘

        *) Este o afecţiune hematologică (din cadrul bolilor mieloproliferative) caracterizată prin proliferarea excesivă a celulelor din seria roşie Evoluează în trei faze
    - faza policitemică în care sunt posibile remisiuni clinice şi citologice până la 20 ani,
    – faza de metaplazie mieloidă postpolicitemică,
    – faza de leucemie acută postpolicitemică.


    5. Trombocitemie hemoragică esenţială sau primară*)

┌────────────────┬─────────────┬────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │
│FUNCŢIONALI ├─────────────┼────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │
├────────────────┼─────────────┼────────────┤
│- nr. trombocite│ │ │
│= crescute mai │ │ │
│mult de 600.000/│ │ │
│mmc, fără o │ │ │
│cauză │ │ │
│identificabilă │ │ │
│(infecţie, │ │În formele │
│neoplasm sau │În formele cu│cu │
│hematologice); │complicaţii │complicaţii │
│- mielograma = │trombotice şi│trombotice │
│hipercelulara cu│/sau │şi/sau │
│hiperplazie │hemoragice │hemoragice │
│megacariocitară;│remise şi cu │severe, cu │
│- masa │remisiune │sechele │
│eritrocitară │citologică │persistente,│
│normală (sub 36 │(trombocite │cu │
│ml/kg corp la B │400.000/mmc) │trombocitoză│
│şi sub 32 ml/kg │cu │peste │
│corp la F); │splenomegalie│600.000/mmc,│
│- absenţa │moderată. │rezistente │
│fibrozei extinse│ │la │
│a măduvei; │ │tratament. │
│- splenomegalie,│ │ │
│în evoluţie │ │ │
│atrofie │ │ │
│splenică; │ │ │
│- agragate │ │ │
│trombocitare. │ │ │
└────────────────┴─────────────┴────────────┘

        *)
    a. Este o anomalie hematologică (din bolile mieloproliferative cronice) caracterizată prin proliferare megacariocitelor, ceea ce conduce la creşterea numărului de trombocite în sânge.
    b. Diagnosticul se pune pe:
    - trombocite > 600.000/mmc
    – masa eritrocitară normală, bazofilie prezentă
    – splenomegalie

        Se pot obţine, prin tratament, remisiuni pe durate variabile.


    6. Mielofibroză cu metaplazie mieloidă*)

┌──────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │
│FUNCŢIONALI ├─────────────┼─────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │
├──────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│- splenomegalie │ │ │
│moderată sau │ │ │
│gigantă; │ │ │
│- hemogramă (Hb │ │ │
│scăzută, Ht │ │ │
│scăzut, │ │ │
│reticulocitoză, │ │ │
│nr. leucocite │ │ │
│normal sau scăzut,│ │ │
│formula │ │ │
│leucocitară │ │ │
│deviată la stângă │ │ │
│şi bazofilie) │ │ │
│frotiu │ │În faza de │
│sânge-hematii «în │ │insuficienţă │
│picătură»; │În faze │medulară cu │
│- Acid uric; │proliferative│pancitopemie,│
│- Creatinină; │fără │cu sindrom │
│- Sideremie; │complicaţii. │anemic, │
│- mielogramă │ │hemoragic şi │
│(biopsie medulară │ │infecţios. │
│din creasta │ │ │
│iliacă: tablou │ │ │
│leucoeritroblastic│ │ │
│şi mielofibroză); │ │ │
│În fazele avansate│ │ │
│= insuficienţa │ │ │
│medulară = │ │ │
│pancitopenie cu: │ │ │
│• Sindrom anemic │ │ │
│• Sindrom │ │ │
│infecţios │ │ │
│• Sindrom │ │ │
│hemoragic. │ │ │
└──────────────────┴─────────────┴─────────────┘

        *) Este o afecţiune neoplazică, hematologică din grupa bolilor mieloproliferative cronice, caracterizată prin:
    - Hiperproducţie de celule hematopeotice;
    – Hiperproducţie de celule stromale (fibroblaşti).


    7. Sindromul mielo-displazic*)

┌───────────────┬───────────────┬───────────────┬──────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ│
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├───────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │HANDICAP MEDIU │HANDICAP │HANDICAP │
│ │ │ACCENTUAT │GRAV │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼──────────┤
│- Anemie cu │ │ │ │
│semne de │ │- În anemie │ │
│hipoxie anemică│ │refractară │ │
│şi cu │În remisiuni │simplă sau cu │ │
│modificări │parţiale, de │exces de │ │
│morfologice cu │durată medie, │blaşti, cu Hb │ │
│macrocitoză, │cu rezultate │sub 8 gr/dl, cu│În stadiul│
│poichilocitoză,│favorabile la │tratament │avansat │
│siderocite în │tratament, în │ineficient; │când │
│sângele │anemiile │- În anemii cu │autonomia │
│periferic; │refractare, în │exces de blaşti│este │
│- │leucemia │în transformare│pierdută │
│Megaloblastoză,│mielomonocitară│care preced │în │
│sideroblaşti │cronică, în │leucemia acută;│totalitate│
│patologici │faze cronice │- În leucemia │ │
│multinucleaţi │fără │mielomonocitară│ │
│în măduva │complicaţii. │cronică în │ │
│osoasă; │ │perioada de │ │
│- Mielograma cu│ │acutizare a │ │
│coloraţii │ │afecţiunii. │ │
│speciale. │ │ │ │
└───────────────┴───────────────┴───────────────┴──────────┘

        *)
    a. Este forma de insuficienţă medulară datorată imposibilităţii maturării celulare din seriile mieloide;
    b. Sunt incluse stări preleucemice cu anemie refractară simplă sau cu sideroblaşti inelari sau cu exces de blaşti şi leucemia cronică mielomonocitară;
    c. Durata de viaţă 1-3 ani.


    8. Anemiile aplastice*)

┌────────────┬───────────┬─────────────┬───────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │/GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├───────────┼─────────────┼───────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │GRAV │
├────────────┼───────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │- În forme │ │
│ │ │cronice care │ │
│ │ │necesită │ │
│- Hemograma │ │transfuzii │ │
│completă │ │repetate, cu │ │
│- Hematocrit│ │hemosideroză,│ │
│(HT) │ │ciroză │ │
│- │În formele │hepatică şi │În formele │
│Hemoglobina │medii, fără│cu diabet │severe cu │
│(Hb) │tendinţe │zaharat; │complicaţii│
│- Număr │evolutive, │- În formele │grave; │
│trombocite │fără │severe cu │În stadiul │
│- Mielogramă│complicaţii│complicaţii │avansat │
│sau puncţie │sau în │grave; │când │
│osoasă, │fazele de │- În forme ce│autonomia │
│biopsie │remisiune │necesită │este │
│- Sideremie │parţială │transfuzii │pierdută în│
│- Glicemie │ │repetate, │totalitate │
│- Probe de │ │atât în │ │
│insuficienţă│ │perioade │ │
│hepatică │ │acute cât şi │ │
│ │ │2 ani după │ │
│ │ │obţinerea │ │
│ │ │unei │ │
│ │ │remisiuni. │ │
└────────────┴───────────┴─────────────┴───────────┘

        *)
    a. Caracterizate prin citopenie periferică şi medulară cu hipo sau acelularitate.
    b. Pot avea aspect de:
    - Anemie eritroidă pură (eritroblastopenie) cu reticulocite < 1%
    – Aplazie granulocitară (agranulocitoză) în care granulocitele sunt < 500/ml
    – Aplazie megacariocitară în care trombocitele sunt sub 20.000/ml

    c. Complicaţii: infecţii, hemoragii, mielodisplazie, leucemie acută în fazele tardive
    d. Remisiunile sunt rare, dar pot fi parţiale sau totale.
    e. În formele severe mortalitate este > 80%, din care peste 50% mor în primul an de evoluţie



    II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA CAPACITĂŢII SÂNGELUI DE A TRANSPORTA OXIGEN

┌───────────┬────────────────┬────────────────────┬──────────────┐
│ │ANEMIE │ANEMIE │ANEMII │
│ │FERIPRIVĂ*) │MEGALOBLASTICĂ**) │HEMOLITICE***)│
├───────────┼────────────────┼────────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │Clinic: │
│ │ │ │- Paloare; │
│ │ │ │- Subicter │
│ │ │ │conjunctival │
│ │ │- Hb + HT scăzute; │sau/şi │
│ │ │- Trombo-leucopenie;│tegumentar; │
│ │ │- Scad │- │
│ │- Hb + HT │reticulocitele; │Splenomegalie │
│ │scăzute; │- În frotiu │cu/fără │
│ │- CHEM < 30%; │macrocite; │hepatomegalie.│
│ │- VEM < 80 │- Mielogramă: │Paraclinic: │
│ │microni; │modificări de tip │- Hb + HT │
│ │- Sideremie < 50│megaloblastic pe │scăzute; │
│ │micrograme la │toate seriile. │- Reticulocite│
│PARAMETRI │100 ml; │Alte semne: │crescute; │
│FUNCŢIONALI│- Mielogramă: │- Glosita Hunter, │- Mielograma │
│ │absentă │- Manifestări │arată │
│ │hemosiderinei │neurologice, │hiperplazie │
│ │medulare şi a │- Anaclorhidrie │eritroblastică│
│ │sideroblaştilor.│histaminorezistentă,│cu inversarea │
│ │- Investigaţii │- Gastrită atrofică,│raportului G/ │
│ │pentru │- Test Schilling cu │E; │
│ │determinarea │valori scăzute │- │
│ │cauzei │(normal 8-25%), │Bilirubinemie │
│ │ │- Vitamina B_12 în │crescută, în │
│ │ │sânge < 100 mg%. │special │
│ │ │Acid folic - dozare │indirectă; │
│ │ │ │- Urobilinogen│
│ │ │ │prezent; │
│ │ │ │Teste de │
│ │ │ │hemoliză. │
└───────────┴────────────────┴────────────────────┴──────────────┘

        De reţinut:
    a. Anemiile reprezintă bolile sistemului eritocitar determinate de scăderea hemoglobinei şi/sau a masei eritrocitare totale care, prin scăderea capacităţii de transport a O_2 de către sânge, determină diferite grade de hipoxie tisulară sau celulară.
    b. Dacă se ia ca parametru valoarea hemoglobinei, se consideră:
    - Valori normale = 14 g/dl (±2) la bărbaţi; 13 g/dl (±2) la femei (valorile variază în funcţie de vârstă)
    – Anemie uşoară la Hb între 10-12 g/dl;
    – Anemie medie la Hb între 8-10 g/dl;
    – Anemie severă la Hb sub 8 g/dl.

    c. În aprecierea deficienţei funcţionale se ţine seama de:
    - Severitatea anemiei;
    – Necesitatea transfuziilor repetate;
    – Răspunsul la tratament şi caracteristicile bolii primare care a generat anemia.



┌──────┬────────────┬───────────────┬──────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ│
│ │MEDIE │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│ ├────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │GRAV │
├──────┼────────────┼───────────────┼──────────┤
│ │ │- Anemie severă│ │
│ │ │cu Hb sub 8 g/ │ │
│ │Forme │dl; │În stadiul│
│ │moderate cu │- Forme cu │avansat │
│ │Hb între │complicaţii, │când │
│ │8-10 g/dl cu│tromboze, │autonomia │
│ANEMII│răspuns slab│hemoragii │este │
│ │la │repetate, │pierdută │
│ │tratament, │mielodisplazie;│în │
│ │fără │- Forme care │totalitate│
│ │complicaţii.│necesită │ │
│ │ │transfuzii │ │
│ │ │frecvente. │ │
└──────┴────────────┴───────────────┴──────────┘

        *) Este o anemie hipocromă microcitară în care tulburarea de bază o reprezintă scăderea cantităţii de fier din hematii.
        **) Este o anemie datorată tulburării diviziunii celulare prin scăderea sintezei ADN urmare unui deficit de vitamină B_12/de acid folic.
        ***)
    a. Se produc prin liza excesivă a eritrocitelor;
    b. Durata de viaţă a eritrocitelor scade la 80-90 zile în hemolize uşoare, până la 5-10 zile în hemolize severe;
    c. Forme de anemie hemolitică:
    - sferocitoză ereditară,
    – eliptocitoză ereditară,
    – hemoglobinuria paroxistică nocturnă,
    – hemoglobinopatii (talazemia majoră şi minoră),
    – enzimopatii,
    – autoimune,
    – methemoglobinopatii.



    III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA SISTEMULUI LIMFOID*)
    1. Boala Hodgkin**)

┌────────────────────┬───────────┬───────────┬─────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │
│PARAMETRI │MEDIU │ACCENTUATĂ │ │
│FUNCŢIONALI ├───────────┼───────────┼─────────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │ │
├────────────────────┼───────────┼───────────┼─────────────────┤
│Clinic - adenopatii │ │ │ │
│periferice şi/sau │ │ │ │
│profunde; │ │ │ │
│- │ │ │ │
│hepatosplenomegalie;│- În │- În │ │
│- febră; │formele │formele │ │
│- prurit │evolutive │evolutive │- În formele │
│- scădere ponderală;│în │în │diseminate cu │
│Paraclinic: │perioadele │perioadele │caşexie │
│- biopsie │de │de │neoplazică care │
│ganglionară │acutizare. │acutizare. │împiedică │
│(criteriu major); │- În │- În │autoservirea, │
│- electroforeză - │formele cu │formele cu │autoîngrijirea şi│
│imunoelectroforeză; │complicaţii│complicaţii│autogospodărirea.│
│- hemoleucogramă; │viscerale. │viscerale │ │
│număr de trombocite,│ │severe │ │
│- VSH; │ │ │ │
│- Fibrinogenemie; │ │ │ │
│- CT pentru │ │ │ │
│stadializare. │ │ │ │
└────────────────────┴───────────┴───────────┴─────────────────┘

    N.B. Evoluţia cuprinde 4 stadii:
    - Stadiul I (1E) = afectarea unei singure grupe ganglionare sau a unui organ visceral prin contiguitate;
    – Stadiul II (2E) = afectarea a două grupe ganglionare de aceeaşi parte a diafragmului cu/fără afectarea unui organ visceral prin contiguitate;
    – Stadiul III (3E) = afectarea de grupe ganglionare supra şi subdiafragmatice;
    – Stadiul IV (4E) = determinări viscerale (examen: măduvă osoasă, ficat etc.) produse prin diseminare hematogenă.

        *) Se referă la:
    1. B. Hodgkin
    2. Limfoame Nonhodgkiniene
    3. Mielomul multiplu
    4. B. Waldenstrom (macroglobulinemia)

        **)
    a. Este determinată de proliferarea malignă a unei clone celulare, probabil din seria limfoidă cu forme de celule gigante tip STENBERG REED, paralele cu dezvoltarea unei reacţii celulare polimorfe granulomatoase.
    b. Post terapeutic pot apare remisiuni de lungă durată, care pot fi complete (dispariţia ganglionilor şi a semnelor biologice) sau incomplete (dispariţia sau reducerea adenopatiilor cu VSH şi fibrinogen crescute).


    2. Limfoame Nonhodgkiniene (LNH)*)

┌───────────────────┬───────────┬─────────────┬─────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │
│PARAMETRI │MEDIU │ACCENTUATĂ │ │
│FUNCŢIONALI ├───────────┼─────────────┼─────────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │ │
├───────────────────┼───────────┼─────────────┼─────────────────┤
│Clinic │ │ │ │
│- Febră; │ │ │ │
│- Pierdere │ │ │ │
│ponderală; │ │ │ │
│- Adenopatii (70% │ │ │ │
│din cazuri); │ │ │ │
│- Splenomegalie │ │ │ │
│(30% din cazuri); │ │ │ │
│- Hepatomegalie │ │ │ │
│(30-50% din │ │ │ │
│cazuri). │ │ │ │
│Paraclinic: │ │ │ │
│Examen histologic │ │- În formele │ │
│(criteriu major): │ │fără │ │
│• LNH cu limfocite │ │remisiuni │În formele cu │
│mici cu evoluţie │- În │- Cele rapid │invazie medulară,│
│lentă de câţiva │formele cu │evolutive (în│hepatică, sistem │
│ani, │remisiuni │special LNH │nervos central - │
│• LNH cu │incomplete,│cu │care împiedică │
│malignitate medie, │de scurtă │malignitate │autoservirea, │
│• LNH cu │durată; │mare); │autoîngrijirea şi│
│malignitate mare, │ │- În │autogospodărirea.│
│cu prognostic │ │determinările│ │
│sumbru. │ │viscerale. │ │
│- VSH; │ │ │ │
│- Fibrinogenemie; │ │ │ │
│- Electroforeză - │ │ │ │
│imunoelectroforeză;│ │ │ │
│- Hemoleucogramă; │ │ │ │
│- Număr trombocite;│ │ │ │
│- Examen │ │ │ │
│neurologic; │ │ │ │
│- RMN; │ │ │ │
│- Computer │ │ │ │
│tomograf; │ │ │ │
│- Ecografie │ │ │ │
│hepatică. │ │ │ │
└───────────────────┴───────────┴─────────────┴─────────────────┘

        *) Anomalie neoplazică cu proliferarea unei clone maligne de celule aparţinând sistemului imunitar. Face parte din sindromul limfoproliferativ cronic.
        Evoluţie în patru stadii (vezi B. Hodgkin).


    3. Mielomul multiplu*)

┌─────────────────┬───────────┬───────────┬────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ│
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │ │
│FUNCŢIONALI ├───────────┼───────────┼────────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │ │
├─────────────────┼───────────┼───────────┼────────────────┤
│Criterii majore: │ │ │ │
│- Plasmocitoză │ │ │ │
│tisulară; │ │ │ │
│- Plasmocitoză │ │ │ │
│medulară peste │ │ │ │
│30%; │ │ │ │
│- Componenta M │ │ │ │
│(IgG > 3,5 g/dl, │ │ │În formele cu │
│IgA > 2 gr%, │ │ │sindrom de │
│eliminare de │ │ │compresiune │
│proteină Bence │În stadiul │ │medulară sau │
│Jons (BJ) > 2 gr/│II, cu │În stadiul │paralizii sau │
│24 h). │fracturi │III, cu │insuficienţă │
│Criterii minore: │consolidate│complicaţii│renală gravă, │
│- Plasmocitoză │corect, cu │osoase şi │ceea ce conduce │
│medulară între │anemie │renale, │la pierderea │
│10-30%; │uşoară, cu │infecţioase│capacităţii de │
│- Componentă M cu│afectare │etc. │autoservire, a │
│valori mai │renală │ │capacităţii de │
│scăzute decât în │incipientă.│ │autoîngrijire şi│
│criteriile │ │ │a capacităţii de│
│majore; │ │ │autogospodărire.│
│- Leziuni osoase;│ │ │ │
│- Scăderea │ │ │ │
│imunoglobulinelor│ │ │ │
│normale. │ │ │ │
│Hemoleucogramă, │ │ │ │
│calcemie, │ │ │ │
│creatinină, ac. │ │ │ │
│uric. │ │ │ │
└─────────────────┴───────────┴───────────┴────────────────┘

        NB: În remisiuni:
    - scade componenţa monoclonală cu 50-75% şi eliminarea proteinei BJ în urină cu 90%,
    – se stabilizează leziunile osoase şi
    – se normalizează calciul seric.

        Evoluţie stadială (trei stadii):
    I. Hb > 12 g/dl
    a. Ca seric normal
    b. Leziuni osoase absente
    c. IgG sub 5 gr%, IgA sub 3 gr%
    d. Proteina BJ în urină sub 4 gr/24 h

    II. Intermediar între I-III
    III. Hb < 8 gr%

        Ca seric peste 12 mg%
        Complicaţii specifice
    *)
    a. Produsă de proliferarea malignă a celulelor plasmocitare, caracterizată prin leziuni osoase, tulburări în metabolismul imunoglobulinelor, insuficienţă medulară şi insuficienţă renală.
    b. Fracturi patologice, sindrom de compresiune medulară, insuficienţă renală, infecţii, sindrom hemoragipar, sindrom de hipercalcemie, sindrom de hipervâscozitate.
    c. Durata medie de viaţă în formele netratate este de peste 7 luni, la cei trataţi, peste 30 de luni.


    4. Boala Waldenstrom (macroglobulinemia)*)

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │ACCENTUATĂ │
│FUNCŢIONALI ├─────────────────┤
│ │HANDICAP │
│ │ACCENTUAT │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Clinic: │ │
│- Adenopatii; │ │
│- │ │
│Hepatosplenomegalie;│ │
│- Fenomene │ │
│hemoragipare │ │
│cutaneomucoase; │ │
│- Sindrom de │ │
│hipervâscozitate │ │
│sanguină; │În forme avansate│
│- Tulburări de │cu sindrom │
│memorie şi │hemoragic ce duce│
│orientare; │la anemii │
│- Somnolenţă, │pronunţate; │
│Paraclinic: │În forme │
│- Anemie cu prezenţa│complicate cu │
│de rulouri de │insuficienţă │
│hematii pe frotiu; │cardiacă sau │
│- Creştere mare a │insuficienţă │
│proteinemiei – │renală stadiul │
│Electroforeză │sever │
│proteine │ │
│- Creşte VSH; │ │
│- Creşterea IgM şi a│ │
│vâscozităţii serice;│ │
│- Teste psihologice │ │
│(cognitive); │ │
│- Uree, creatinină, │ │
│acid uric. │ │
│- Medulogramă; │ │
│- PBO │ │
└────────────────────┴─────────────────┘

        *)
    a. Este produsă prin proliferarea malignă a seriei limfo-plasmocitare şi se exprimă prin hiperplazia organelor limfoide, creşterea monoclonală de IgM şi fenomene de hipervâscozitate sanguină;
    b. Apare de obicei la vârstnici;
    c. Durata supravieţuirii este variabilă.



    IV. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE COAGULARE*)
        *) Se referă la:
    1) Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI)
    2) Sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării Hemofilia A şi B
    3) Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării
    4) B. Von Willebrand
    5) Trombofilii ereditare (primare)

    1. Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI)**)
        **) Este un sindrom hemoragie produs prin trombocitopenie imună datorată anticorpilor antitrombocitari, ceea ce produce distrugerea prematură a trombocitelor în sistemul macrofagic.

┌─────────────────┬──────────────┬─────────────┬──────────┬──────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ│DEFICIENŢĂ│
│PARAMETRI │UŞOARĂ │MEDIE │ACCENTUATĂ│GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├──────────────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│ │HANDICAP UŞOR │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP │
│ │ │MEDIU │ACCENTUAT │GRAV │
├─────────────────┼──────────────┼─────────────┼──────────┼──────────┤
│Clinic: │ │ │ │ │
│- Sângerări │ │ │ │ │
│cutaneo-mucoase; │ │ │ │ │
│- Absenţa │ │ │ │ │
│splenomegaliei. │ │ │ │ │
│Paraclinic: │ │ │ │ │
│- Număr │ │ │ │ │
│trombocite în │ │ │ │În formele│
│sângele │ │ │În formele│severe cu │
│periferic: │Forme în │ │severe cu │sângerări │
│trombocitopenie │remisiune │În formele cu│trombocite│în SNC, cu│
│cu număr mai mare│incompletă cu │trombocite │sub 50.000│deficit │
│de megacariocite;│trombocite │între │/mmc, cu │motor de │
│- Mielograma │între │50.000-70.000│sângerări │tip │
│(puncţie osoasă):│70.000-150.000│/mmc │la traume │paretic │
│megacariocite │/mmc. │ │minime sau│sau │
│normale sau │ │ │spontan. │plegic. │
│crescute în │ │ │ │ │
│măduva osoasă; │ │ │ │ │
│- Determinare de │ │ │ │ │
│anticorpi │ │ │ │ │
│antitrombocitari;│ │ │ │ │
│- Teste de │ │ │ │ │
│coagulare- │ │ │ │ │
│sângerare. │ │ │ │ │
└─────────────────┴──────────────┴─────────────┴──────────┴──────────┘

        De reţinut:
    a. la un număr de trombocite mai mare de 100.000/mmc nu apar sângerări,
    b. între 30.000-50.000/mmc apar sângerări la traume minime,
    c. trombocite sub 30.000/mmc - apar sângerări cutaneo-mucoase,
    d. trombocite sub 10.000/mmc - se constituie sindromul hemoragie generalizat cu risc crescut de hemoragii în SNC.


    2. Sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagulării
        Hemofilia A şi B prin deficit de factor VIII şi IX ai coagulării
     A fost tratată la Capitolul 7 - Evaluarea afectării funcţiilor de statică, locomoţie sau/şi gestualitate - prin care generează dizabilitate

    3. Alte sindroame hemoragice prin deficit de factorii plasmatici ai coagulării

┌──────────────────────┬────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ MEDIE│DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ/ │
│ │ │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│SINDROAME HEMORAGICE ├────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │HANDICAP MEDIU │HANDICAP │HANDICAP GRAV│
│ │ │ACCENTUAT │ │
├──────────────────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│- Deficit de factor I │ │ │ │
│(hipo sau │ │ │În situaţia │
│afibrogenemia) şi │ │ │hemoragiilor │
│deficit de factor II │ │ │intracranine,│
│(hipoprotrombinemie), │ │ │în raport de │
│au de obicei o │ │În situaţia │intensitatea │
│evoluţie benignă; │În formele medii│hemoragiilor │şi sechelele │
│- Sindrom Owren │fără limitarea │intracranine,│motorii de │
│(hipoproaccelerinemie)│ortostatismului,│în raport de │tip paretic │
│în general benign; │locomoţiei sau/ │intensitatea │sau plegic │
│- Parahemofilie │şi │şi sechelele │(deplasare cu│
│Alexander cu hemoragii│gestualităţii. │motorii de │fotoliu │
│articulare mici, puţin│ │tip paretic │rulant sau │
│importante; │ │sau plegic │imobilizare │
│- Deficit de factor │ │ │la pat şi │
│XIII, în general │ │ │autonomie │
│benign dar pot apare │ │ │pierdută in │
│hemoragii │ │ │totalitate) │
│intracraniene. │ │ │ │
└──────────────────────┴────────────────┴─────────────┴─────────────┘


    4. Boala von Willebrand (BvW)*)
        *)
    a. Este o deficienţă ereditară a factorului vW cu transmitere de tip autosomal şi expresie fenotipică variabilă chiar şi între membrii aceleaşi familii.
    b. Factorul vW asigură adeziunea plachetelor la colagenul subendotelial dezgolit, transportul şi stabilitatea în plasmă a factorului VIII al coagulării (VIII C).
    c. Tratamentul se instituie odată cu instalarea accidentelor hemoragice sau, profilactic, în cazul unor explorări invazive, de extracţii dentare sau intervenţii chirurgicale.
    d. Hemoragiile pot fi stopate prin tratament medicamentos, în cele severe se recurge la substituţie (plasma proaspătă congelată, crioprecipitate concentrate de F VIII C şi FvW).


┌────────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├────────────┼──────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │ACCENTUAT │ │
├────────────────┼────────────┼──────────────┤
│- TS alungit; │ │ │
│- Scăderea │ │ │
│nivelului │ │ │
│factorului VIII │ │ │
│C şi a │ │ │
│factorului vW │ │ │
│(Ag); │ │ │
│- Deficienţa │ │ │
│agregării │ │ │
│plachetare. │ │ │
│Clinic: │ │ │
│- evenimente │ │ │
│hemoragice │ │ │
│diverse │ │ │
│cutaneo-mucoase,│ │ │
│în forme uşoare │ │ │
│ale bolii; │În formele │ │
│- hemartroze sau│cu hemoragii│ │
│hematoame │severe ce │ │
│profunde, în │survin după │În situaţia │
│formele severe; │traumatisme │hemoragiilor │
│- hemoragii │minore, în │intracraniene,│
│severe după │hemartroze │în raport de │
│traumatisme, │sau │intensitatea │
│intervenţii │hematoame │şi sechelele │
│chirurgicale sau│profunde, │motorii de │
│extracţii │care │tipplegic. │
│dentare. │necesită │ │
│NB. Intensitatea│tratamente │ │
│manifestărilor │substitutive│ │
│hemoragice poate│prelungite. │ │
│scădea cu vârsta│ │ │
│sau în cursul │ │ │
│sarcinii. │ │ │
│Sunt şi cazuri │ │ │
│asimptomatice. │ │ │
│Deficienţa │ │ │
│funcţională este│ │ │
│determinată de: │ │ │
│- Frecvenţa şi │ │ │
│gravitatea │ │ │
│manifestărilor │ │ │
│hemoragice, │ │ │
│- Sechelele pe │ │ │
│care le produc, │ │ │
│- Răspunsul la │ │ │
│tratament. │ │ │
└────────────────┴────────────┴──────────────┘


    5. Trombofilii ereditare (primare)*)
        *) Deficienţa funcţională este determinată de:
    - frecvenţa şi intensitatea accidentului trombotic;
    – teritoriile venoase afectate;
    – manifestările clinice specifice;
    – tratamentul anticoagulant de fond ce predispune la evenimente hemoragice;
    – sechelele induse de accidentele trombotice.

        Tromboze unice sau recurente (venoase sau/şi arteriale) sau predispoziţii pentru accidente trombotice generate de o stare latentă şi permanentă de hipercoagulabilitate plasmatică de cauză ereditară.
        Mutaţiile genetice implică:
    - Anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia genei protrombinei şi a genei factorului V şi rezistenţa la proteina C activată),
    – Deficienţa inhibitorilor naturali ai coagulării (proteina C, proteina S, antitrombina III ş.a.),
    – Anomalii ale lizei cheagului (disfibrinogenemia, deficienţa plasmogenului şi a inhibitorului său),
    – Hiperhomocisteinemia.

        Studii populaţionale au evidenţiat frecvenţa ridicată a anomaliilor protrombinei; a factorilor V, a hiperhormocisteinemiei şi a inhibitorilor proteinei C, proteinei S şi a antitrombinei III.
        Transmiterea este de tip autosomal.Accidentele trombotice pot să apară din mică copilărie sau la adulţii tineri.
        Sunt mai frecvente la hemozigoţi sau la dublu heterozigoţi.
        Pot afecta preponderent teritorii venoase profunde (cava inferioară, mezenterică, cerebrale, renale, hepatice).
        Factori predispozanţi pentru precipitarea accidentelor vasculare sunt: sarcina, lăuzia, contraceptivele orale, traumatismele sau manevrele chirurgicale laborioase.
        După diagnostic, pacienţi trebuie anticoagulaţi toată viaţa.

┌───────────┬──────────┬─────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ│DEFICIENŢĂ GRAVĂ │
│ │ACCENTUATĂ│ │
├───────────┼──────────┼─────────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │ACCENTUAT │ │
├───────────┼──────────┼─────────────────┤
│ │În formele│ │
│În formele │cu │În formele cu │
│cu tromboze│accidente │accidente │
│de │trombotice│trombotice cu │
│intensitate│repetate, │sechele durabile,│
│redusă, │în care se│în special │
│unice sau │implică │cerebrale care │
│recurente, │teritorii │împiedică │
│care nu │venoase │autoservirea, │
│lasă │profunde, │autoîngrijirea şi│
│sechele │în formele│autogospodărirea.│
│durabile. │cu necroză│ │
│ │cutanată. │ │
└───────────┴──────────┴─────────────────┘



    V. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU TRANSPLANT MEDULAR (Status post transplant - auto sau allo transplant)

┌──────────┬─────────┬──────────────────┐
│ │ │La formele fără │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │complicaţii │
│MEDIE │MEDIU │(apreciate de │
│ │ │medicul curant). │
├──────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │Status post auto │
│ │ │sau allo │
│ │ │transplant de │
│ │ │celule Stern │
│ │ │hematopoetice în │
│ │ │care hematopoeza │
│ │ │post transplant │
│ │ │este cu deficit │
│ │ │(grefare cu │
│ │ │deficit). Se │
│ │ │evidenţiază: │
│ │ ├──────────────────┤
│ │ │- Trombocitopenie │
│ │ │(uşoară-moderată),│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │- Leucopenie │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│(uşoară-moderată),│
│ │ │- Anemie │
│ │ │(uşoară-moderată) │
│ │ │- care nu necesită│
│ │ │tratament │
│ │ │substitutiv în │
│ │ │condiţii bazate │
│ │ │prin hipoplazie │
│ │ │medulară datorată │
│ │ │unei grefe │
│ │ │insuficiente în │
│ │ │ceea ce priveşte │
│ │ │cantitatea de │
│ │ │celule Stem │
│ │ │conţinute. │
├──────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │Status post auto │
│ │ │sau allo │
│ │ │transplant de │
│ │ │celule Stem │
│ │ │hematopoetice în │
│ │ │care există │
│ │ │complicaţii legate│
│ │ │de regimul de │
│ │ │condiţionare: │
│ │ ├──────────────────┤
│ │ │- cataractă │
│ │ │secundară │
│ │ │corticoterapiei şi│
│ │ │/sau iradierii │
│ │ │corporale totale; │
│ │ │- complicaţii │
│ │ │neurologice │
│ │ │tardive, secundare│
│ │ │iradierii │
│ │ │craniene, │
│ │ │chimioterapiei sau│
│ │ │neurotoxicităţii │
│ │ │unor medicamente; │
│ │ │- disfuncţii │
│ │ │pulmonare, │
│ │ │cardiace, hepatice│
│ │ │şi/sau renale, │
│ │ │considerate a fi │
│ │ │secundare │
│ │ │procedurii │
│ │ │(tratament şi/sau │
│ │ │regimului de │
│ │ │condiţionare); │
│ │ │- boala malignă a │
│ │ │cărei apariţie │
│ │ │poate fi legată de│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │procedura de │
│GRAVĂ │GRAV │transplantare │
│ │ │(iradiere │
│ │ │corporală totală, │
│ │ │deficienţă imună │
│ │ │secundară │
│ │ │transplantului, │
│ │ │infecţiilor, │
│ │ │medicaţiei │
│ │ │imunosupresoare); │
│ │ │- existenţa bolii │
│ │ │de grefă │
│ │ │contragazdă, │
│ │ │indiferent de │
│ │ │forma şi/sau │
│ │ │întinderea sa │
│ │ │(organele │
│ │ │interesate) în │
│ │ │cazul allo │
│ │ │transplantului; │
│ │ │- hematopoeza post│
│ │ │transplant cu │
│ │ │defect (grefare cu│
│ │ │defect) cu bi- sau│
│ │ │pancitopenie │
│ │ │moderată/severă │
│ │ │(trombocitopenie, │
│ │ │leucopenie sau │
│ │ │anemie) care │
│ │ │necesită tratament│
│ │ │substitutiv lunar,│
│ │ │prin hipoplazie │
│ │ │medulară datorită │
│ │ │unei grefe │
│ │ │insuficiente în │
│ │ │ceea ce priveşte │
│ │ │cantitatea de │
│ │ │celule Stem │
│ │ │conţinute. │
└──────────┴─────────┴──────────────────┘


┌─────────┬────────────────┬─────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI*) │
├─────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Măsuri de │
│ │ │reducere a │
│ │ │efortului fizic │
│ │ │prin utilizarea │
│ │ │unor auxiliare │
│ │- Activităţi cu │tehnico-mecanice │
│ │solicitări de │de ridicare şi │
│ │intensitate │transport a │
│ │redusă şi medie,│greutăţilor; │
│ │cu program │- Adaptarea │
│ │normal sau │utilajului de │
│ │redus, fără │lucru pentru a │
│ │expunere la │reduce │
│ │toxice cu │solicitarea │
│ │acţiune pe │posturală, │
│ │sistemul │gestuală şi │
│ │hematopoetic, │poziţia forţată │
│ │fără risc de │în muncă; │
│ │traumatizare │- Ajustarea │
│HANDICAP │fizică, fără │mediului fizic │
│MEDIU │expunere la │ambiant pentru a │
│ │factori fizici │se evita expunere│
│ │nefavorabili de │la un microclimat│
│ │mediu; │cu substanţe │
│ │- Capacitatea de│toxice cu acţiune│
│ │adaptare la │pe sistemul │
│ │efort este │hematopoetic, cu │
│ │limitată │risc de │
│ │parţial; │traumatizare, │
│ │- Se recomandă │accidentare; │
│ │evitarea │- Asigurarea unui│
│ │suprasolicitării│loc de muncă fără│
│ │cu activităţi │regim impus cu │
│ │suplimentare la │posibilitatea │
│ │locul de muncă. │alimentaţiei │
│ │ │fracţionate (mese│
│ │ │mici şi │
│ │ │repetate); │
│ │ │- Sprijin pentru │
│ │ │monitorizarea │
│ │ │medicală. │
├─────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Sprijin pentru │
│ │ │posibilitatea │
│ │- Au în general │efectuării unor │
│ │limitată │activităţi de │
│ │capacitatea de │colaborare pentru│
│ │efectuare a unor│profesiunile cu │
│ │activităţi │pregătire │
│ │organizate │superioară, cu │
│ │datorită │rol │
│HANDICAP │capacităţii │psihoterapeutic, │
│ACCENTUAT│reduse de │după principiul │
│ │adaptare la │«cum şi cât │
│ │efort; │poate»; │
│ │- Conservarea, │- Sprijin pentru │
│ │în cea mai mare │monitorizarea │
│ │parte, a │medicală şi │
│ │capacităţii de │asigurarea │
│ │autoservire şi │tratamentului, în│
│ │autoîngrijire. │funcţie de │
│ │ │tulburările │
│ │ │morfofuncţionale.│
├─────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- Necesită │
│ │ │asistent │
│ │- Lipsa │personal. │
│ │capacităţii de a│- Sprijin │
│ │presta orice │familial şi │
│ │activitate │comunitar pentru │
│ │profesională, │cooperarea la │
│ │indiferent de │monitorizarea │
│ │nivel de │medicală, la │
│HANDICAP │solicitare şi │serviciile de │
│GRAV │condiţiile de │specialitate, │
│ │desfăşurare; │ambulatorii sau │
│ │- Lipsa │spitaliceşti; │
│ │capacităţii de │- Sprijin pentru │
│ │autoîngrijire │asigurarea │
│ │autoservire şi │tratamentului │
│ │autogospodărire.│substitutiv │
│ │ │corespunzător şi │
│ │ │urmărirea │
│ │ │eficienţei. │
└─────────┴────────────────┴─────────────────┘

        *) Elemente valabile în toate afectările funcţiilor sistemului hematologic (indiferent de structura afectată)


    C. FUNCŢIILE SISTEMULUI IMUNITAR
    I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN SINDROMUL IMUNODEFICITAR CRONIC DOBÂNDIT*)
        *) Se referă la sindromul imunodeficitar cronic dobândit = infecţia HIV-SIDA

┌────────────┬──────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ│DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │
│PARAMETRI │UŞOARĂ │MEDIE │ACCENTUATĂ │ │
│FUNCŢIONALI ├──────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP MEDIU │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │UŞOR │ │ACCENTUAT │ │
├────────────┼──────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────────┤
│ │ │ │ │În formele cu │
│ │ │ │ │deficienţă globală │
│ │ │ │ │gravă, cu │
│Stabilirea │ │ │ │manifestări variate│
│categoriei │ │ │ │şi cu evoluţie │
│imunologice │ │ │ │progresivă (de │
│bazată pe │ │În stadiul │ │exemplu: │
│numărul de │ │clinico- │ │leucoencefalopatie │
│limfocite │ │imunologic A2, │Formele cu │multifocală, │
│CD4 şi pe │ │infecţie HIV │deficienţă │septicemii │
│procentul │ │simptomatică │globală │recurente cu │
│acestora din│ │stadiul │accentuată, cu │salmonella │
│totalul │ │clinico- │manifestări │netifoidică, │
│limfocitelor│ │imunologic B1 │diverse │toxoplasmoză │
│(CDG- │ │şi A2) cu │datorită │cerebrală, │
│Atlanta/1994│ │manifestări │imuno-depresiei│sindromul de │
│- Categorii,│ │clinice │(de exemplu: │emaciere HIV, febră│
│după │ │datorită │candidoză, │continuă, diaree │
│celuleCD4 ± │ │infecţiei sau │febră mai mult │cronică), │
│μ/l │În stadiul│scăderii │de o lună şi │corespunde │
│1. = >= 500 │clinico- │imunităţii │repetată, │stadiilor clinico- │
│2. = 200-499│imunologic│celulare, de │herpes Zoster │imunologice A3, B3,│
│3. = <200 │A1 │ex: │recidivant, │C1, C2 şi C3 la │
│indicator │ │- Angiomatoză, │neuropatii │adult, │
│celular de │ │- Candidoză │periferice, │suprapunându-se cu │
│SIDA; │ │oro-faringiană,│inflamaţii sau │diagnosticul de │
│- │ │- Candidoză │abcese pelvine,│SIDA. │
│Investigaţii│ │vulvo-vaginală,│pneumonii │Toate formele │
│variate în │ │- Herpes │recurente) care│clinico-imunologice│
│funcţie de │ │Zoster, │se corelează cu│HIV/SIDA la │
│modificările│ │- │stadiile │persoanele │
│structurale │ │Trombocitopenie│clinico- │infectate care │
│specifice │ │idiopatică, │imunologice B2 │aparţin "Cohortei │
│infecţiei │ │- Boli │la adulţi │1987-1995*. │
│HIV şi celor│ │inflamatorii │ │Pentru evaluare │
│oportuniste;│ │pelvine. │ │documentele │
│- │ │ │ │medicale vor │
│Investigaţii│ │ │ │preciza în mod │
│sociale. │ │ │ │distinct legătura │
│ │ │ │ │între diagnosticul │
│ │ │ │ │bolii şi accidentul│
│ │ │ │ │epidemiologic din │
│ │ │ │ │perioada 1987-1995.│
└────────────┴──────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────────┘

        Evaluarea deficienţei globale în sindromul prin deficit imunitar dobândit se face după ultimile criterii clinico-imunologice emise de CDC (Centrul de Control al Bolilor), de la Atlanta în anul 1993, pentru adulţi, şi în anul 1994 pentru copii în evaluare trebuie avute în vedere:
    a. stadiul clinico-imunological infecţiei HIV-SIDA (intensitatea supresei imunologice)
    b. infecţiile specifice bolii SIDA - intensitatea tulburărilor funcţionale
    c. infecţiile oportuniste grefate pe organisme fără apărare (rezistenţă foarte scăzută sau absentă)

    SIDA este o problemă cu precădere medicală în ultimele faze, care timp de ani devine o problemă socială, educativă, comunitară, cu largi implicaţii economice.

┌─────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Participare │
│ │ │fără resticţii,│
│ │- Orice │cu necesitatea │
│ │activitate │de monitorizare│
│ │profesională, │medicală la │
│HANDICAP │fără limitări. │Serviciul de │
│UŞOR │- Capacitatea │boli │
│ │de prestaţie │infecţioase │
│ │profesională │pentru testare │
│ │păstrată. │şi tratament │
│ │ │adecvat, dacă │
│ │ │este cazul. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Participare cu │
│ │ │condiţia: │
│ │ │- asigurării │
│ │Activităţi │unui loc de │
│ │profesionale cu│muncă cu │
│ │solicitare │solicitare │
│ │redusă, cu │redusă, │
│HANDICAP │normă întreagă │- │
│MEDIU │sau jumătate de│dispensarizării│
│ │normă, în │pentru │
│ │condiţii de │tratament │
│ │confort. │specific │
│ │ │antiretroviral │
│ │ │şi │
│ │ │particularizat │
│ │ │manifestărilor.│
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │După │ │
│ │recuperarea │ │
│ │episodului acut│ │
│ │sub tratament │Participare cu │
│ │antiretroviral,│condiţia: │
│ │activităţi │- asigurării │
│ │profesionale cu│unui loc de │
│ │solicitare │muncă cu │
│ │redusă, cu │solicitare │
│ │normă întreagă │redusă, │
│HANDICAP │sau jumătate de│- │
│ACCENTUAT│normă, în │dispensarizării│
│ │condiţii de │pentru │
│ │confort. │tratament │
│ │- Sunt │specific │
│ │accesibile, în │antiretroviral │
│ │general, │şi │
│ │muncile │particularizat │
│ │statice, │manifestărilor.│
│ │activităţile de│ │
│ │birou/ │ │
│ │meşteşugăreşti.│ │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │În stadiile A3,│ │
│ │B3, C1, C2: │ │
│ │- după │ │
│ │recuperarea │ │
│ │episodului acut│ │
│ │sub tratament │ │
│ │antiretroviral │În stadiile A3,│
│ │şi specific │B3, C1, C2: │
│ │activităţi │Participare cu │
│ │profesionale cu│condiţia: │
│ │solicitare │- asigurării │
│ │redusă, cu │unui loc de │
│ │normă întreagă │muncă cu │
│ │sau jumătate de│solicitare │
│ │normă, în │redusă, │
│ │condiţii de │- │
│ │confort; │dispensarizării│
│ │- sunt │pentru │
│ │accesibile, în │tratament │
│HANDICAP │general, │specific │
│GRAV │muncile │antiretroviral │
│ │statice, │şi │
│ │activităţile de│particularizat │
│ │birou/ │manifestărilor.│
│ │meşteşugăreşti.│Necesită │
│ │La persoanele │asistent │
│ │cu SIDA stadiul│personal in │
│ │C3 - pierderea │cazul │
│ │totală a │autonomiei │
│ │capacităţii de │pierdute in │
│ │a efectua │totalitate. │
│ │activităţi de │Supraveghere │
│ │autoservire, │medicală │
│ │autoîngrijire │permanentă. │
│ │şi │ │
│ │autogospodărire│ │
│ │din cauza │ │
│ │tulburărilor │ │
│ │funcţionale │ │
│ │severe şi │ │
│ │progresive. │ │
└─────────┴───────────────┴───────────────┘


    II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN SINDROMUL IMUNODEFICITAR PRIMAR
        Imunodeficienţe primare la adulţi IDP reprezintă un grup mare de diferite boli cauzate de funcţionarea anormală a unor componente ale sistemului imun (în principal celule şi proteine).
        Pacienţii cu IDP au o susceptibilitate mai mare la infecţii decât alte persoane. De asemenea în IDP sistemul imun poate să atace propriul organism -acest fenomen numindu-se "autoimunitate" şi pot apărea simptome variate cum ar fi durerea şi tumefierea articulaţiilor (artrită). Cu toate că unele IDP sunt identificate în copilărie, anumite tipuri de IDP sunt diagnosticate mai frecvent la vârsta adultă.
        De exemplu imunodeficienţa comună variabilă (CVID), cea mai comună IDP diagnosticată la vârsta de adult, are o incidenţă de aproximativ 1 la 25 000 de persoane şi majoritatea cazurilor sunt identificate la adulţi. Deficitul selectiv de Ig A, deficitele subclaselor de IgG şi deficitele de complement sunt alte IDP frecvent diagnosticate în adolescenţă sau la vârsta adultă.
        Boala granulomatoasă cronică (CGD) şi agamaglobulinemia X -linkată sunt exemple de IDP care , de obicei, se identifică în copilărie, dar în unele cazuri pot fi diagnosticate şi la vârsta adultă.

┌──────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIU │ACCENTUAT │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├───────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │HANDICAP MEDIU │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │ │ACCENTUAT │ │
├──────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Afecţiuni │ │ │
│ │imunodeficitare│ │ │
│a) Referat de │cu manifestări │ │ │
│specialitate │clinice, minim │Afecţiuni │ │
│şi examen │o dată pe an, │imunodeficitare│ │
│clinic în │datorită │cu manifestări │Afecţiuni │
│specialitatea │infecţiei sau │clinice │imunodeficitare│
│imunologie/ │scăderii │recurente, în │care necesită │
│hematologie; │imunităţii │faza │evaluări │
│b) │celulare, de │complicaţiilor │frecvente, la │
│Hemoleucograma│ex: viroze │cronice; │minim 3 luni, │
│completă │respiratorii, │Afecţiuni care │izolare la │
│c) Frotiu de │infecţii ale │necesită │domiciliu, │
│sânge │tegumentelor, │tratament de │profilaxie │
│periferic │candidoze ale │substituţia cu │antimicrobiană,│
│d) Imunogramă │mucoaselor, │imunoglobulină,│tratament prin │
│e) Teste │herpes Zoster, │factor │transplant de │
│inflamaţie │boli │stimulator al │celule stem │
│f) Mielogramă │inflamatorii │coloniilor │hematopoietice │
│g) Determinare│pelvine, care │granulocitare, │ │
│antigen, │necesită │interferon │ │
│anticorpi │tratament │gamma, etc │ │
│ │antiviral, │ │ │
│ │antibiotic sau │ │ │
│ │antifungic │ │ │
└──────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┘



    D. FUNCŢIILE SISTEMULUI RESPIRATOR
        EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR SISTEMULUI RESPIRATOR*)
        *)
    1. În afecţiunile respiratorii cronice,contractate precoce (copilărie, adolescenţă până 26 ani), care determină tulburări funcţionale permanente moderate sau severe, de exemplu: astmul bronşic, anomalii congenitale, agenezie pulmonară parţială, BPOC, pneumopatii interstiţiale fibrozante difuze, sarcoidoza, bronşiectazii, fibroza chistică, supuraţii bronhopulmonare, hipertensiune arterială pulmonară, tuberculoză pulmonară activă, tuberculoză pulmonară operată, sindromul post tuberculos;
    2. Cancerul bronho-pulmonar: handicap accentuat - neoperat sau operat în tratament oncologic (chimioterapie, radioterapie, imunoterapie); handicap grav - neoperat sau operat în tratament oncologic (chimioterapie, radioterapia, imunoterapie) cu metastaze generalizate, cu afectarea severă a autonomiei, indiferent de VEMS. Se acordă asistent personal persoanelor dependente la majoritatea activităţilor, imobilizate la pat.
    3. Transplantul pulmonar - Handicap grav în primele 12 luni datorită posibilităţii de apariţie a fenomenelor de respingere, ulterior se acordă gradul accentuat cu termen de valabilitate permanent.
    4. Pentru persoanele dependente de oxigenoterapie de lungă durată, a cărei durată de administrare cotidiană este de minimum 16 ore pe zi, indiferent de vârsta de debut a afecţiunii, se va acorda gradul grav.


┌──────────────────┬──────────┬──────────┬───────────┐
│ │DEFICIENŢĂ│DEFICIENŢĂ│DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ│GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├──────────┼──────────┼───────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │GRAV │
├──────────────────┼──────────┼──────────┼───────────┤
│- Evaluarea │ │ │ │
│ventilaţiei │ │ │ │
│pulmonare (metoda │ │ │ │
│spirografică şi │ │ │ │
│pneumotahografică)│ │ │ │
│= severitatea │ │ │ │
│disfuncţiei │ │ │ │
│ventilatorii │ │ │ │
│(reducere VEMS │ │ │ │
│faţă de valoarea │ │ │ │
│teoretică sau │ │ │ │
│scăderea │ │ │ │
│ventilaţiei │ │ │ │
│maxime); │ │ │ │
│- Evaluarea │ │ │ │
│globală a │VEMS │ │VEMS =< 30%│
│schimburilor │59-50% │VEMS = │PaO_2<35 mm│
│gazoase │PaO_2 = │49-30% │Hg │
│(gazanaliza │59-40 mmHg│PaO_2<40 │SaO_2< 80% │
│sângelui arterial,│SaO_2 = │mmHg │(hipoxie │
│în repaus şiîn │90-85% │SaO_2<85% │critica) │
│condiţii de efort)│(hipoxie │(hipoxie │Hipercapnie│
│**); │moderata).│severă) │ICC dreaptă│
│- Mecanică │ │ │(CPC). │
│pulmonară; │ │ │ │
│- Pletismografie -│ │ │ │
│determinarea │ │ │ │
│rezistenţei la │ │ │ │
│flux │ │ │ │
│- Difuziune │ │ │ │
│alveolo-capilară; │ │ │ │
│- Examen │ │ │ │
│radiologic; │ │ │ │
│- EKG; │ │ │ │
│- CT, RMN (dacă │ │ │ │
│este cazul); │ │ │ │
│- Examen │ │ │ │
│histologic (dacă │ │ │ │
│este cazul). │ │ │ │
└──────────────────┴──────────┴──────────┴───────────┘

        **) Se poate determina: - presiunea parţială a O_2 în sângele arterial sistemic (PaO_2) - Valori normale: 78/100 mm Hg
    - saturaţia O_2 a Hb în sângele arterial sistemic (SaO_2 - Valori normale = 94-98%


┌─────────┬────────────────┬────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Capacitate │ │
│ │redusă de │ │
│ │adaptare la │ │
│ │efort. Sunt │- Măsuri de │
│ │indicate │adaptare a │
│ │activităţi fără │locului de muncă│
│ │suprasolicitare │pentru a reduce │
│ │fizică, în mediu│efortul fizic │
│ │de confort, fără│necesar; │
│HANDICAP │expunere la │- Preocupare │
│MEDIU │intemperii, noxe│pentru │
│ │respiratorii │ameliorarea │
│ │(praf-pulberi), │microclimatului │
│ │de exemplu: │profesional în │
│ │activităţi de │cazul existenţei│
│ │birou cu │unor factori │
│ │pregătire │nefavorabili la │
│ │superioară sau │locul de muncă. │
│ │medie sau │ │
│ │activităţi │ │
│ │meşteşugăreşti. │ │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Este necesară: │
│ │- Sunt indicate │- diminuarea │
│ │activităţi │efortului fizic │
│ │statice cu │prin mijloace │
│ │solicitare │auxiliare │
│ │fizică redusă. │tehnico-mecanice│
│ │- Este limitată │de ridicare şi │
│ │major │transportare a │
│ │capacitatea de │greutăţilor; │
│ │adaptare la │- asigurarea │
│ │efort fizic │unor condiţii de│
│ │datorită │micro şi │
│ │hipoxiei. │macroclimat │
│HANDICAP │- Se vor evita │corespunzător, │
│ACCENTUAT│expunerea la │fără noxe │
│ │micro sau │respiratorii - │
│ │macroclimat │mediu uscat, │
│ │necorespunzător,│umed, rece, cu │
│ │deplasările │variaţii │
│ │posturale pe │termice, cu praf│
│ │distanţe mari │(pulberi nocive │
│ │sau urcarea de │bronho- │
│ │trepte, care │pulmonare); │
│ │implică efort şi│- sprijin, din │
│ │agravează │partea agenţilor│
│ │insuficienţa │economici, │
│ │respiratorie. │pentru │
│ │ │monitorizare │
│ │ │medicală. │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │- În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │Lipseşte în │complexe, │
│ │totalitate sau │persoana poate │
│ │aproape în │fi încadrată în │
│ │totalitate │grad de handicap│
│ │capacitatea de │grav cu asistent│
│ │autoservire şi │personal, în │
│ │autoîngrijire │situaţia în care│
│ │din cauza │are pierdută │
│ │insuficienţei │total │
│HANDICAP │respiratorii │capacitatea de │
│GRAV │manifeste/severe│autoservire, │
│ │şi │autoîngrijire şi│
│ │complicaţiilor │autogospodărire │
│ │secundare (CPC),│şi necesită │
│ │neinfluenţate de│sprijin │
│ │acţiunile │permanent, sau │
│ │recuperatorii │grav fără │
│ │particularizate │asistent │
│ │structurii │personal, atunci│
│ │respiratorii │când necesită │
│ │afectate. │sprijin parţial │
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene. │
└─────────┴────────────────┴────────────────┘



    CAP. 5
    FUNCŢIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ŞI ENDOCRIN
    I. a. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR FUNCŢII ALE SISTEMULUI DIGESTIV (DE DIGESTIE, SECREŢIE, ABSORBŢIE-ASIMILAŢIE)*)
        *) Se referă la:
    - unele tumori maligne ale tubului digestiv, operabile sau neoperabile:
        ■ Gastrectomie totală pentru ADK, montarea de gastrostromă;
        ■ Tumori maligne oro-faringo-esofago-gastrice sau ale unor segmente intestinale inoperabile sau în faze de generalizare.
        ■ Rezecţia unor segmente intestinale pentru tumori maligne, sau de alte cauze (de ex. boli inflamatorii intestinale, traumatisme abdominale, ocluzie intestinală, infecţii sau perforaţii, anomalii congenitale etc.) cu colostomă, sau ileostomă cu caracter definitiv.

    – pancreatectomie parţială sau totală pentru tumori maligne,sau alte leziuni ce necesită rezecţie pancreatică.
    – stenoze esofagiene strânse, de cauză diversă, care necesită dilataţii, esofagoplastii, protezare, gastrostromă pentru alimentaţie.
    – alte sindroame de malabsorţie ce nu beneficiază de substituţie corespunzătoare (ex. Boala celiacă refractară).


┌──────────────────┬────────────┬───────────────────────────┬─────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI**) ├────────────┼───────────────────────────┼─────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP ACCENTUAT │HANDICAP GRAV│
│ │MEDIU │ │ │
├──────────────────┼────────────┼───────────────────────────┼─────────────┤
│ │ │- Anemie severă (Hb sub 7 g│ │
│ │ │/dL); │ │
│ │ │- Dereglări severe de │ │
│- Indicele de masă│ │resorbţie, │ │
│corporală (IMC) │ │malabsorbţie-malasimilaţie,│ │
│(starea de │ │cu IMC < 16,0 kg/mp; │ │
│nutriţie)***); │ │În stenozele esofagiene │- Anemie │
│- Hemograma (Hb gr│ │strânse cu gastrostromă; │severă (sub 7│
│/dL); │ │tumori maligne gastrice │gr./dL Hb) │
│- Evaluarea │ │operate cu gastrostromă │rezistenţă la│
│malabsorbţiei: │ │pentru alimentaţie; │tratament; │
│- Proteinemie, │- Sindrom de│Colostomă pentru tumori │- Stare de │
│- Ioniogramă, │malabsorbţie│maligne sau de alte cauze │casexie │
│- Glicemie, │cu deficit │(de ex. boli inflamatorii │(malabsorbţie│
│- Amilazemie │ponderal │intestinale, traumatisme │şi │
│CT-RMN (dacă este │semnificativ│abdominale, ocluzie │malasimilaţie│
│necesar); │IMC <17 kg/ │intestinală, infecţii sau │progresivă şi│
│- Examen │mp │perforaţii, anomalii │severă). │
│histopatologic │- Anemie cu │congenitale etc.) │- IMC < 15,0 │
│(dacă este │Hb între │Tumori maligne de colon, │kg/mp │
│necesar); │7-10 gr % │rect sigmoid şi alte │În tumorile │
│- │ │segmente intestinale │maligne │
│Osteodensitometrie│ │operate cu colostomă; │inoperabile │
│(dacă este │ │Cancerul pancreatic operat,│sau operate │
│necesar); │ │cu rezecţii parţiale sau │cu metastaze │
│- Aprecierea masei│ │totale, în tratament de │cu localizări│
│musculare │ │substituţie endocrină │multiple. │
│scheletale (CT/ │ │(insulină), exocrină │ │
│RMN) (dacă este │ │(pancreatină). În tumorile │ │
│necesar); │ │maligne inoperabile sau │ │
│ │ │operate cu recidive şi │ │
│ │ │metastaze la nivelul unui │ │
│ │ │singur organ. │ │
└──────────────────┴────────────┴───────────────────────────┴─────────────┘

        **) i funcţionali se vor selecta în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modificările morfologice şi biochimice induse, precum şi de datele antropometrice în funcţie de care se stabileşte echilibrul ponderal.
        ***) indicele de masă corporală (IMC) este un indicator oficial de calculare a greutăţii corporale ideale, pentru o înălţime dată, şi în principiu se aplică pentru toate vârstele > 18 ani, însă peste 65 de ani valoarea "cut-off" de subponderalitate creşte de la 18.5 la 22. În consecinţă trebuie ajustate şi valorile corespunzătoare gradului de handicap. Suplimentar pot fi evaluaţi şi alţi parametrii precum gradul de osteoporoză sau prezenţa sarcopeniei.

┌─────────┬────────────┬──────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI -│PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Asigurarea unor │
│ │Activităţi │locuri de muncă │
│ │fără efort │fără efort fizic │
│ │fizic mare, │mare, fără │
│ │în mediu │expuneri la un │
│ │fără │micro sau │
│ │variaţii de │macroclimat │
│HANDICAP │temperatură │necorespunzător; │
│MEDIU │precum şi │Asigurarea unor │
│ │fără │pauze pentru │
│ │substanţe │hrănire; │
│ │toxice │Asigurarea de │
│ │digestive, │dispozitive │
│ │în ritm │medicale speciale │
│ │liber. │pentru persoanele │
│ │ │cu gastrostomă, │
│ │ │colostomă. │
├─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │Activităţi │ │
│ │fără efort │Măsuri de reducere│
│ │fizic, în │a efortului fizic │
│ │mediu fără │şi de evitare a │
│ │variaţii de │activităţii în │
│ │temperatură,│mediu nefavorabil,│
│ │precum şi │în scopul │
│ │fără │prevenirii │
│ │substanţe │agravărilor; │
│HANDICAP │toxice │Măsuri pentru │
│ACCENTUAT│digestive, │ajustarea mediului│
│ │în ritm │ambiant fizic; │
│ │liber; │Regim de muncă │
│ │Activităţi │adecvat pentru │
│ │care nu │asigurarea meselor│
│ │impun │fracţionate; │
│ │deplasări │Măsuri │
│ │posturale, │igienico-sanitare.│
│ │mers pe plan│ │
│ │înclinat. │ │
├─────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Necesită asistent │
│ │ │personal in cazul │
│ │ │autonomiei │
│ │ │pierdute total, în│
│ │ │funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe. │
│ │ │Ajutor pentru │
│ │ │activităţile │
│ │Necesită │cotidiene │
│ │ajutor │(autogospodărire) │
│ │periodic │pentru perioade │
│ │pentru │variabile, în │
│HANDICAP │igiena │funcţie de │
│GRAV │corporală, │evoluţie, │
│ │autoservire │agravarea │
│ │şi pentru │structurilor │
│ │activităţile│afectate, │
│ │de zi cu zi.│răspunsul la │
│ │ │tratament, │
│ │ │cooperarea la │
│ │ │acţiunile │
│ │ │medico-sociale de │
│ │ │recuperare; │
│ │ │- Asigurarea de │
│ │ │dispozitive │
│ │ │medicale speciale │
│ │ │pentru persoanele │
│ │ │cu gastrostromă, │
│ │ │colostomă. │
└─────────┴────────────┴──────────────────┘


    I.b. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR HEPATICE*)
        *) Se referă la: afecţiuni cronice hepatice indiferent de etiologie:
    - hepatite cronice contractate precoce (copilărie adolescenţă până la 26 ani)
        şi
    – ciroze hepatice
    – cancer hepatic primar sau secundar,
    – transplant hepatic
        NB. În transplantul hepatic se acordă grad grav de handicap în primele 12 luni, apoi grad accentuat, termen de valabilitate permanent.


┌─────────────────┬─────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │DEFICIENTĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI**) ├─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │ │
├─────────────────┼─────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │- În formele │ │
│- Anamneză; │ │active de │ │
│- Examen clinic; │ │hepatite │- Ciroze │
│- Ecografie │ │cronice, cu │hepatice │
│abdominală; │ │semnele │(clasa Child │
│- Endoscopie │ │clinice │Pugh C) cu │
│digestivă │ │specifice │hipertensiune │
│superioară; │ │(ficat mare/ │portală şi │
│- CT-RMN; │ │mic, indurat, │ascită │
│- Puncţie │ │sau/şi │refractară │
│bioptică hepatică│ │splenomegalie)│hemoragii │
│(dacă este │ │cu fenomene de│digestive │
│necesar); │ │hipersplenism │repetate (prin│
│- Ex. │ │ecografie cu │efracţie de │
│Histopatologic │ │modificări │varice │
│(dacă este │ │imagistice │esofagiene sau│
│necesar); │- În formele │caracteristice│prin tulburări│
│- Hemogramă │moderat │şi teste │de crază │
│completă; │active sau │biologice │sanguină), cu │
│- Indice de │ciroze │alterate │fenomene de │
│protrombină; │hepatice │semnificativ; │encefalopatie │
│- │compensate, │purtător de │hepatică cu │
│Aminotransferaze │(Child Pugh │AgHBs sau │episoade de │
│- Bilirubinemie, │A) fără │AcHVC, răspuns│insuficienţă │
│- Glicemie; │fenomene de │parţial sau │hepatică acută│
│- Determinare │hipertensiune│fără răspuns │şi │
│AcHVC │portală; │la acţiunile │insuficienţă │
│în ser, │- Teste │de recuperare.│hepato-renală;│
│- Determinare │paraclinice │- Ciroze │- │
│AgHBs în ser, │alterate la │hepatice, │Adenocarcinom │
│- albumina serică│nivel mediu; │decompensate │hepatic sau │
│- determinarea │- Purtător de│parenchimatos │cancere │
│auto- │AgHBs sau │sau/şi │primitive │
│anticorpilor – │AcHVC. │vascular, cu │hepatice cu │
│ANA, AMA, ASMA, │ │varice │agravare │
│anti- LKM1 (dacă │ │esofagiene │progresivă şi │
│este cazul) │ │(radiologic │pierdere │
│- Gamaglutamil- │ │sau │ponderală │
│transpeptidaza │ │endoscopic) cu│continuă. │
│- Fosfataza │ │semne de │- Au pierdută │
│alcalină │ │hipertensiune │capacitatea de│
│- cupremia, │ │portală │autoservire şi│
│cupruria, │ │(circulaţie │necesită │
│ceruloplasmina │ │colaterală sau│îngrijire │
│(dacă este │ │/şi ascită) cu│permanentă din│
│cazul); │ │frecvenţă │partea altor │
│- feritina │ │periodică, │persoane │
│- │ │reductibilă │ │
│alfa-fetoproteina│ │(clasa Child │ │
│ │ │Pugh B şi C). │ │
└─────────────────┴─────────────┴──────────────┴──────────────┘

        **) Parametrii funcţionali se vor selecta în raport de structurile şi funcţiile hepatice afectate şi de natura afecţiunii.

┌─────────┬────────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Vor fi orientaţi│Preocupare │
│ │sau îndrumaţi │pentru │
│ │profesional spre│orientarea │
│ │locuri de muncă │profesională │
│ │adecvate, fără │sau îndrumarea │
│ │solicitări │spre locuri de │
│ │fizice şi │muncă fără │
│HANDICAP │psihice mari, │solicitare │
│MEDIU │sarcini │fizică şi │
│ │suplimentare, │psihică mare, │
│ │muncă în ture, │ritm liber, │
│ │muncă de noapte,│fără ture de │
│ │în ritm impus, │noapte, într-un│
│ │precum şi │microclimat │
│ │într-un mediu │fără factori │
│ │inadecvat, cu │nocivi │
│ │factori toxici. │(hepatotoxici).│
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │- Necesită │
│ │ │sprijin pentru │
│ │ │efectuarea │
│ │- Au conservată │activităţilor │
│ │capacitatea de │cotidiene care │
│ │autoservire, │solicită efort │
│HANDICAP │autoîngrijire │fizic şi │
│ACCENTUAT│şi, în mod │deplasări │
│ │limitat, pe cea │posturale; │
│ │de │- Sprijin │
│ │autogospodărire.│pentru │
│ │ │monitorizarea │
│ │ │medico- │
│ │ │socială. │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │- Necesită │
│ │ │asistent │
│ │- Necesită │personal, în │
│ │ajutor periodic │funcţie de │
│ │pentru igiena │rezultatul │
│HANDICAP │corporală, │evaluării │
│GRAV │autoservire şi │complexe │
│ │pentru │- Sprijin │
│ │activităţile de │pentru │
│ │zi cu zi. │cooperare la │
│ │ │monitorizare │
│ │ │medicală. │
└─────────┴────────────────┴───────────────┘


    II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR FUNCŢII METABOLICE*)
        *) Se referă la diabetul zaharat tip I, juvenil sau al adultului tânăr până la 26 ani).
        NB. Diabetul zaharat tip I este o boală metabolică, de cele mai multe ori determinată genetic, cu evoluţie cronică stadială, în care lipsa sau scăderea insulinei eficiente determină scăderea glucozei celulare urmată de hiperglicemie care, dacă nu este corectată, antrenează perturbări ale metabolismului lipidic, protidic şi ale echilibrului hidro-electrolitic. Aceste perturbări, după o perioadă variabilă, în funcţie de o serie de factori favorizanţi/determinanţi, medico-psiho-sociali, conduc la apariţia complicaţiilor metabolice, cardiovasculare, oftalmologice, renale, infecţioase.
    – Cu cât diabetul este depistat la o vârstă mai tânără (copilărie), cu atât prognosticul este mai rezervat.


┌────────────────┬────────────────┬─────────────────┬──────────────┐
│ │ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│ │DEFICIENŢĂ MEDIE│ACCENTUATĂ │ACCENTUATĂ/ │
│PARAMETRI │ │ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI**) ├────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│ │HANDICAP MEDIU │HANDICAP │HANDICAP │
│ │ │ACCENTUAT │ACCENTUAT/GRAV│
├────────────────┼────────────────┼─────────────────┼──────────────┤
│Examene │ │ │ │
│paraclinice: │ │ │ │
│a. hemoglobină │ │ │ │
│glicozilată │ │ │ │
│(HbA1c), │ │ │ │
│determinări │ │ │ │
│repetate- minim │ │ │ │
│2 la interval de│ │ │ │
│3-6 luni ; │ │ │ │
│- Parametri din │ │ │ │
│monitorizarea │ │ │ │
│continuă a │ │ │ │
│glucozei (CGM), │ │ │ │
│unde este │ │ │ │
│aplicabil: │ │ │ │
│• Time in Range │ │ │ │
│(TIR)<70% (ţinta│ │ │ │
│recomandată ≥ │ │ │ │
│70%); │ │ │ │
│• Coeficient de │ │ │ │
│variaţie │ │ │ │
│glicemică (CV) >│ │ │ │
│36%; │ │ │ │
│- Prezenţa │ │ │ │
│hipoglicemiilor │ │ │Diabet zaharat│
│de grad 2 │ │ │cu complicaţii│
│(glicemie<54 mg/│ │ │specifice │
│dl) repetate │ │ │grave, │
│(minim 2 │ │ │documentate pe│
│episoade/ │ │ │cel puţin un │
│trimestru) │ │ │organ-ţintă │
│documentate pe │ │ │(include dar │
│senzor sau │ │ │nu se │
│glucometru sau a│ │ │limitează la │
│hipoglicemiilor │Diabet zaharat │ │ex.: boală │
│severe (care │cu control │ │oculară │
│necesită │metabolic │Diabet zaharat cu│avansată │
│intervenţie din │deficitar sau │complicaţii │(hemoragie în │
│partea unei │instabil, │specifice severe,│vitros, │
│terţe persoane) │caracterizat │documentate pe │dezlipire de │
│documentate; │prin oricare │cel puţin două │retină, │
│b. - Glicemie │dintre │organe-ţintă │glaucom │
│venoasă (în │următoarele: │(include dar nu │secundar), │
│cazuri │• HbA1c >8% │se limitează la -│edem macular │
│selectate: TTGO,│persistent, │ex.: retinopatie │sever sau │
│glicemie a │• TIR <70% sau │neproliferativă │cecitate │
│jeun), doar ca │CV >36%, │severă sau │relativă sau │
│parte a │• Cu sau fără │proliferativă sau│absolută, │
│diagnosticului │hipoglicemii │edem macular │nefropatie │
│iniţial sau │grad 2 repetate/│clinic │diabetică cu │
│pentru │documentate ori │semnificativ, │eGFR <15 ml/ │
│reevaluări │fenomene de │neuropatie │min/1,73 mp │
│specifice; │decompensare │senzitivo-motorie│(predializă) │
│- examen sumar │metabolică │(mixtă)sau │sau dializă, │
│urină │(cetoacidoză, │neuropatie │neuropatie │
│(densitate, │hipoglicemie │diabetică std 3 │severă cu │
│albumină, corpi │severă). │(cu ulceraţie), │pierderea │
│cetonici); │• Complicaţii │nefropatie cu │sensibilităţii│
│- │microangiopatice│RACU ≥300 mg/g, │protectoare şi│
│Microalbuminurie│incipiente sau │şi/sau eGFR redus│ulceraţii │
│/ albuminurie │moderate │<30 şi ≥15 ml/min│cronice/ │
│(raport albumină│(retinopatie │/1,73 m, boală │amputaţii, │
│/creatinină │non- │arterială │boală │
│urinară); │proliferativă │periferică │arterială │
│- eGFR │uşoară sau │documentată cu │periferică cu │
│(estimarea ratei│moderată, │IGB≤ 0.6 sau prin│ischemie │
│de filtrare │polineuropatie │ecografie │critică- │
│glomerulară), │diabetică │Doppler, │IGB≤0,5 şi/sau│
│creatinină │periferică │insuficienţă │dureri │
│serică, uree, │senzitivă std 2 │cardiacă NYHA II-│arteriopate de│
│acid uric; │(fără ulceraţie)│III │repaus) cu sau│
│- Examen │sau neuropatie │Tratament │fără │
│oftalmologic │autonomă usoară/│insulinic │amputaţie; │
│complet (fund de│moderată, │intensiv │insuficienţă │
│ochi, acuitate │microalbuminurie│(bazal-bolus sau │cardiacă NYHA │
│vizuală, câmp │persistentă RACU│pompă de │IV, AVC cu │
│vizual) │≥ 30 < 300 mg/g)│insulină), cu │sechele severe│
│- Examen │sau eGFR redus │monitorizare │Necesită │
│neurologic │<60 şi ≥ 30 ml/ │frecventă; │tratament │
│(evaluarea │min/1,73 m , cu │autogestionarea │insulinic │
│neuropatiei │impact │tratamentului │intensiv şi │
│periferice şi/ │funcţional │este parţial │monitorizare │
│sau autonome – │parţial │posibilă, dar │continuă, cu │
│ex. │(autogestionarea│necesită sprijin │dependenţă │
│monofilament, │tratamentului │constant şi │permanentă de │
│diapazon, │este posibilă, │intervenţii │asistenţă │
│reflexe │dar necesită │regulate ale │externă │
│osteotendinoase,│supraveghere │familiei sau ale │(familie/ │
│scoruri clinice │medicală │echipei medicale.│personal │
│de neuropatie │frecventă şi │Impact functional│medical). │
│periferica- │sprijin │semnificativ, cu │Impact │
│Toronto sau │ocazional din │limitări evidente│funcţional │
│Michigan, teste │partea familiei │în activităţile │major, cu │
│specific │sau a │zilnice şi │pierderea │
│neuropatiei │personalului de │profesionale, dar│autonomiei în │
│autonome); │specialitate) │fără pierderea │activităţile │
│diagnosticul de │Tratament │completă a │zilnice. │
│neuropatie │insulinic în │autonomiei. │NB. Pentru │
│diabetică │regim │NB. Pentru │evaluare vezi │
│periferică şi │bazal-bolus sau │evaluare vezi │criteriile │
│autonomă pot fi │cu pompă de │criteriile │stabilite │
│stabilite de │insulină, dar cu│stabilite pentru │pentru │
│către medicul │necesar de │afectarea │afectarea │
│diabetolog (Se │monitorizare │funcţiei │funcţiei │
│recomandă examen│frecventă şi │respective │respective │
│neurologic cu │sprijin │(funcţiei │(funcţiei │
│EMG pt. │ocazional din │vizuale, renale, │vizuale, │
│confirmarea │partea unui terţ│de mobilitate, │renale, de │
│diagnosticului │pentru │statică şi │mobilitate, │
│de │menţinerea │locomoţie). │statică şi │
│polineuropatie │echilibrului │ │locomoţie). │
│senzitivo + │metabolic. │ │Pacienţii cu │
│motorie) │ │ │diabet zaharat│
│- Indice │ │ │vor putea fi │
│gleznă-braţ │ │ │încadraţi în │
│(IGB) │ │ │criterii de │
│(înlocuieşte │ │ │handicap şi pe│
│oscilometria; │ │ │baza altor │
│IGB este │ │ │afecţiuni, │
│investigaţia │ │ │conform │
│standard pentru │ │ │criteriilor │
│boala arterială │ │ │aplicabile │
│periferică, │ │ │acestora. │
│valoare de │ │ │ │
│diagnostic IGB ≤│ │ │ │
│0,9; la valori >│ │ │ │
│0,9 dar cu semne│ │ │ │
│clinice de boală│ │ │ │
│arterială, │ │ │ │
│necesită │ │ │ │
│confirmare prin │ │ │ │
│ecografie │ │ │ │
│Doppler); │ │ │ │
│2. Examen │ │ │ │
│clinic: │ │ │ │
│- Evaluarea │ │ │ │
│statusului │ │ │ │
│antropometric şi│ │ │ │
│nutriţional │ │ │ │
│(IMC, │ │ │ │
│circumferinţă │ │ │ │
│abdominală, │ │ │ │
│raport talie/ │ │ │ │
│înălţime, │ │ │ │
│distribuţia │ │ │ │
│ţesutului │ │ │ │
│adipos); │ │ │ │
└────────────────┴────────────────┴─────────────────┴──────────────┘

        **) Vor fi selectate şi aprofundate investigaţiile paraclinice în funcţie de echilibrul metabolic şi decelarea complicaţiilor specifice (microangiopatii cu localizare oculară, renală şi plăcută neuro-motorie)

┌─────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Necesită sprijin │
│ │ │ocazional din │
│ │ │partea familiei │
│ │ │sau a persoanelor│
│ │ │apropiate pentru │
│ │ │respectarea │
│ │ │programului de │
│ │ │alimentaţie şi │
│ │ │administrarea │
│ │ │tratamentului. │
│ │ │-Monitorizare │
│ │ │periodică prin │
│ │ │medicul curant │
│ │ │diabetolog, │
│ │ │pentru │
│ │ │echilibrarea │
│ │ │metabolică, │
│ │ │ajustarea │
│ │ │tratamentului şi │
│ │ │depistarea │
│ │ │precoce a │
│ │ │complicaţiilor │
│ │ │specifice. │
│ │ │-Reorientarea │
│ │ │profesională │
│ │ │către domenii │
│ │ │compatibile cu │
│ │ │starea de │
│ │ │sănătate, cu │
│ │ │respectarea │
│ │ │recomandărilor │
│ │ │pentru handicap │
│ │ │uşor şi mediu │
│ │ │(individualizată,│
│ │Incapacitate │în funcţie de │
│ │temporară de │echilibrul │
│ │desfăşurare a │metabolic, │
│ │activităţii │complicaţiile │
│ │profesionale în │existente şi │
│ │perioadele de │capacitatea de │
│ │dezechilibru │autogestionare a │
│ │metabolic sau la │tratamentului, în│
│ │nevoie, pentru │acord cu │
│ │ajustarea │legislaţia │
│ │tratamentului │privind sănătatea│
│ │insulinic şi a │în muncă şi │
│ │intervenţiei │nediscriminarea).│
│ │medicale │NB. După │
│ │nutriţionale. │atingerea │
│ │Restricţionarea │echilibrului │
│ │activităţilor │metabolic, │
│ │profesionale cu │pacientul poate │
│ │risc major (ture │fi îndrumat spre │
│ │de noapte, muncă │activităţi │
│ │la înălţime, │profesionale │
│ │utilaje grele, │compatibile cu un│
│ │responsabilităţi │program flexibil │
│ │directe în │şi cu adaptări │
│ │siguranţa │rezonabile, care │
│ │circulaţiei), în │să permită │
│ │special la │respectarea │
│ │pacienţii cu │tratamentului şi │
│HANDICAP │hipoglicemii │prevenirea │
│MEDIU │repetate sau │complicaţiilor. │
│ │complicaţii │Pentru │
│ │incipiente │adolescenţi, │
│ │(individualizată,│orientarea şi │
│ │în funcţie de │formarea │
│ │echilibrul │profesională se │
│ │metabolic, │va face către │
│ │complicaţiile │domenii │
│ │existente şi │compatibile cu │
│ │capacitatea de │starea de │
│ │autogestionare a │sănătate şi cu un│
│ │tratamentului, în│risc scăzut de │
│ │acord cu │hipoglicemii │
│ │legislaţia │severe sau │
│ │privind sănătatea│agravare a │
│ │în muncă şi │complicaţiilor. │
│ │nediscriminarea).│Se recomandă │
│ │Necesitatea unui │evitarea │
│ │program de lucru │profesiunilor │
│ │cu ritm flexibil,│care implică: │
│ │care să permită │suprasolicitarea │
│ │pauze regulate │analizatorului │
│ │pentru mese şi │vizual │
│ │administrarea │(activităţi de │
│ │insulinei/ │precizie cu risc │
│ │efectuarea │mare dacă apare │
│ │monitorizărilor │scăderea │
│ │glicemice. │acuităţii │
│ │ │vizuale); │
│ │ │- expunerea │
│ │ │prelungită la │
│ │ │temperaturi │
│ │ │extreme; │
│ │ │desfăşurarea │
│ │ │activităţii la │
│ │ │înălţime; │
│ │ │- efort fizic │
│ │ │intens sau │
│ │ │solicitare │
│ │ │psihică extremă; │
│ │ │- activităţi care│
│ │ │presupun │
│ │ │responsabilitate │
│ │ │directă asupra │
│ │ │siguranţei │
│ │ │circulaţiei. │
│ │ │Orientarea │
│ │ │profesională │
│ │ │trebuie │
│ │ │individualizată, │
│ │ │în funcţie de │
│ │ │echilibrul │
│ │ │metabolic, │
│ │ │complicaţiile │
│ │ │existente şi │
│ │ │capacitatea de │
│ │ │autogestionare a │
│ │ │tratamentului, în│
│ │ │acord cu │
│ │ │legislaţia │
│ │ │privind sănătatea│
│ │ │în muncă şi │
│ │ │nediscriminarea. │
├─────────┼─────────────────┼─────────────────┤
│ │ │Manifestă │
│ │ │dependenţă │
│ │ │permanentă de │
│ │ │asistenţă externă│
│ │Limitări │(familie sau │
│ │funcţionale │personal medical)│
│ │majore │pentru tratament,│
│ │determinate de │alimentaţie şi │
│ │complicaţiile │activităţile de │
│ │diabetice severe,│bază ale vieţii │
│ │manifestate pe │zilnice. │
│ │cel puţin trei │Necesită │
│ │organe-ţintă │supraveghere │
│ │(vizuale, renale,│medicală │
│ │neurologice, │multidisciplinară│
│ │vasculare). │(diabetolog, │
│ │Activităţile │oftalmolog, │
│ │profesionale sunt│nefrolog, │
│ │în mare parte │neurolog, │
│ │imposibil de │cardiolog etc), │
│ │desfăşurat din │cu tratamente │
│ │cauza afectării │complexe (ex. │
│ │vizuale severe, │dializă, terapie │
│HANDICAP │insuficienţei │intravitreană │
│ACCENTUAT│renale avansate, │anti-VEGF, │
│/ GRAV │tulburărilor de │îngrijirea │
│ │mobilitate sau a │piciorului │
│ │complicaţiilor │diabetic). │
│ │neuropatice │NB. Evaluarea se │
│ │avansate │realizează pe │
│ │(inclusiv │baza documentelor│
│ │ulceraţii/ │medicale emise în│
│ │amputaţii). │urma evaluărilor │
│ │Participarea la │de către │
│ │activităţi │specialităţile │
│ │sociale şi │corespunzătoare │
│ │profesionale este│(oftalmologie, │
│ │profund │nefrologie, │
│ │restricţionată, │neurologie, │
│ │pacientul/ │cardiologie, │
│ │pacienta │chirurgie, │
│ │necesitând │ortopedie, │
│ │sprijin │psihologie, │
│ │permanent. │psihiatrie etc), │
│ │ │integrate de │
│ │ │medicul curant │
│ │ │diabetolog în │
│ │ │dosarul de │
│ │ │handicap. │
└─────────┴─────────────────┴─────────────────┘


    III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR ENDOCRINE
    1. Evaluarea gradului de handicap în hiperfuncţia hipofizară (tumora hipofizară secretantă de GH - hormon de creştere)*)
        *) Se referă la acromegalie - tumoră hipofizară secretantă de GH (hormon de creştere) la adult.

┌───────────────┬──────────────┬──────────────┬─────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│ │HANDICAP MEDIU│HANDICAP │HANDICAP GRAV│
│ │ │ACCENTUAT │ │
├───────────────┼──────────────┼──────────────┼─────────────┤
│Examen │ │ │ │
│endocrin: │ │ │ │
│- modificarea │ │- Tumoră │ │
│fizionomiei; │ │hipofizară │ │
│- creşterea de │ │evolutivă, │ │
│volum a │ │aflată în │ │
│extremităţilor;│ │tratament │ │
│- │ │antihormonal │ │
│visceromegalie;│ │complex sau │ │
│- sindrom │ │- Tumoră │ │
│clinic tumoral │- Tumoră │hipofizară │- Tumoră │
│cerebral; │hipofizară │recent │hipofizară │
│- tulburări de │oprită în │stabilizată cu│cu: │
│metabolism │evoluţie, │tulburări │- sechele │
│glucidic (DZ │spontan sau │hormonale │oftalmologice│
│tip II); │după tratament│secundare, │grave │
│- tulburări │specific │parţial │(cecitate │
│hormonale │(Roentgen │echilibrate │practică sau │
│secundare │terapie, │prin tratament│absolută) sau│
│paraclinic; │hormonoterapie│substitutiv │- tulburări │
│- creştere │antisecretorie│sau │neurologice │
│hormon GH în │sau │- Tumoră │grave sau │
│ser şi în LCR; │intervenţie │hipofizară │- tulburări │
│- CT, RMN şi │chirurgicală);│oprită în │metabolice │
│radiografie de │- Fără semne │evoluţie după │grave │
│şa turcească - │neurologice │tratament sau │(casexie │
│tumoră │sau │spontan, însă │hipofizară) │
│hipofizară în │oftalmologice;│cu sechele │care necesită│
│std. I-IV │- Tulburări │neurologice, │îngrijire │
│(Hardy); │echilibrate │oftalmologice │permanentă │
│Examen │prin tratament│sau endocrine │din partea │
│oftalmologic: │hormonal │accentuate sau│altei │
│- Tulburări de │substitutiv. │- Tumoră │persoane. │
│câmp vizual, - │ │hipofizară cu │ │
│- Hemianopsie, │ │examen │ │
│- Scotoame; │ │histopatologic│ │
│- Examen │ │de │ │
│neurologic: │ │malignitate, │ │
│semne de │ │în tratament │ │
│hipertensiune │ │specific. │ │
│intracraniană; │ │ │ │
│EEG; Examen │ │ │ │
│histopatologic.│ │ │ │
└───────────────┴──────────────┴──────────────┴─────────────┘


    2. Evaluarea gradului de handicap în hipofuncţia hipofizară
    a. Nanismul hipofizar*)
        *) Se referă la insuficienţa hipofizară de GH (hormon de creştere) sau tulburări la nivelul receptorilor periferici prin GH insuficient în perioada de creştere somatică cu hipotrofie staturală armonioasă, prezentând un deficit statural mai mare de 3 derivaţii standard (3DS) faţă de media de înălţime pentru generaţia respectivă de vârstă, uneori asocieri de insuficienţă hipofizară pluritropă (panhipopituitarism).

┌──────────────┬────────────┬────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │
│FUNCŢIONALI ├────────────┼────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │
├──────────────┼────────────┼────────────┤
│ │ │- Tulburări │
│ │ │de │
│ │ │gestualitate│
│ │ │şi │
│ │ │locomotorii │
│ │ │accentuate; │
│ │ │- Talie sub │
│Clinic şi │ │1,29 m; │
│paraclinic: │ │- Deficit al│
│- hipotrofie │ │hormonilor │
│staturală; │ │hipofizari: │
│- │ │- │
│antropometrie │ │Gonadotropi │
│armonioasă; │ │= │
│- schelet │ │infantilism │
│gracil; │- Tulburări │sexual, │
│- musculatură │de │- │
│hipotrofică; │gestualitate│Tireoptropi │
│- facies │- │= mixedem │
│infantil; │locomotorii │secundar, │
│- dozări │de │- │
│hormonale │intensitate │Corticotropi│
│(hormon GH, │medie; │= │
│gonadotropi, │- Talie 1,40│hipotensiune│
│tiroidieni, │- 1,30 m; │arterială = │
│corticotropi);│ │perfomanţă │
│- măsurătoarea│ │de efort │
│taliei; │ │scăzută. │
│- teste │ │NB. │
│psihologice │ │Intensitatea│
│(QI); │ │tulburărilor│
│- EKG, │ │hormonale │
│tensiune │ │asociate se │
│arterială. │ │cuantifică │
│ │ │după │
│ │ │criteriile │
│ │ │stabilite │
│ │ │pentru │
│ │ │afectarea │
│ │ │funcţiei │
│ │ │respective. │
└──────────────┴────────────┴────────────┘


    b. Condrodisplazia*)
        *) Hipotrofie staturală disarmonică prin lipsa receptorilor pentru GH la nivelul cartilajelor de creştere ale extremităţilor toracale şi pelviene, cu artropatii secundare.

┌────────────────────────────┬──────────┬──────────┐
│ │DEFICIENŢĂ│DEFICIENŢĂ│
│ │MEDIE │ACCENTUATĂ│
│PARAMETRI FUNCŢIONALI ├──────────┼──────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │
├────────────────────────────┼──────────┴──────────┤
│ │În evaluarea │
│ │deficienţei │
│ │funcţionale şi a │
│ │gradului de handicap │
│Examen clinic: │se vor avea în │
│- Hipotrofie staturală; │vedere: │
│- Antropometrie dizarmonică;│- criteriile │
│- Hipotrofia extremităţilor │stabilite pentru │
│toracale şi pelviene; │afectarea mobilităţii│
│- Mobilitatea articulaţiilor│articulare, │
│scapulohumerale-coxofemurale│(artropatia │
│limitate prin artropatii │condrodisplazică │
│secundare; │determina tulburări │
│Examene paraclinice: - │de realizare a │
│prezentate la nanismul │variantelor posturale│
│hipofizar. │şi a gestualităţii), │
│ │- criteriile de │
│ │înălţime prezentate │
│ │în insuficienţa │
│ │hipofizară (nanismul │
│ │hipofizar). │
└────────────────────────────┴─────────────────────┘


    c. Sindrom Sheehan*)
        *) Se referă la insuficienţa hipofizară primară (sindrom Sheehan) - afecţiune uni sau, mai frecvent, pluritropă, exprimată prin tulburări clinice şi hormonale.

┌────────────────┬────────────┬───────────────────┬────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ│
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │ │
│FUNCŢIONALI ├────────────┼───────────────────┼────────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP ACCENTUAT │HANDICAP GRAV │
│ │MEDIU │ │ │
├────────────────┼────────────┼───────────────────┼────────────────┤
│Examen endocrin:│ │ │ │
│- semne de │ │Insuficienţă │ │
│hipotiroidie; │ │hipofizară cu │Insuficienţă │
│- semne de │ │tulburări │hipofizară │
│hipogonadism, │ │endocrinometabolice│severă cu │
│hipogonadotropi;│Insuficienţă│accentuate, │tulburări │
│- insuficienţă │hipofizară │necompensate clinic│endocrine şi │
│cortico- │cu │şi biologic sub │metabolice grave│
│suprarenală │complicaţii │tratament │şi complicaţii │
│cronică; │compensate │substitutiv │cardiovasculare │
│- hipoanabolism │cu tratament│complex, asociat cu│şi neuropsihice │
│care poate merge│hormonal │complicaţii │care conduc la │
│până la casexie;│substitutiv.│metabolice │pierderea │
│Dozări hormonale│ │(pierdere ponderală│capacităţii de │
│specifice; │ │progresivă), │autoîngrijire, │
│Examen │ │cardiovasculare şi │autoservire şi │
│neurologic; │ │neuropsihice. │autogospodărire.│
│EKG; │ │ │ │
│Examen psihic. │ │ │ │
└────────────────┴────────────┴───────────────────┴────────────────┘



    3. Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa hipofizară posterioară, prin deficit total/parţial de vasopresină (AVP)*)
        *) Sindrom clinic de poliurie, polidipsie cu densitate urinară sub 1010 prin deficit total/parţial de vasopresină (AVP) sau lipsa acţiunii tisulare a

┌───────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│ │MEDIE │ACCENTUATĂ │
│PARAMETRI FUNCŢIONALI ├────────────┼────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │
├───────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│Clinic şi paraclinic: │ │ │
│- Diureza = 31/24 h; │ │Post tumoral│
│- densitate urinară sub │În diabetul │sau │
│1010; │insipid │postoperator│
│- │lezional sau│rezistente │
│subizostenurie-osmolaritate│tumoral, │la tratament│
│urinară 300 mEq/l │compensat în│cu │
│- Clearence-ul apei libere │tratament │vasopresină │
│pozitiv; │substitutiv │sau analogi,│
│- proba de sete cu test la │cu │asociate cu │
│vasopresină (adiuretin) │vasopresină │complicaţii │
│pozitiv │(adiuretin).│neurologice │
│- în etiologia tumorală; │ │şi hormorale│
│- investigaţii hormonale; │ │secundare │
│- CT, RMN. │ │ │
└───────────────────────────┴────────────┴────────────┘


    4. Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa tiroidiană*)
        *) Se referă la:
    - mixedemul primar cu visceralizare;
    – mixedemul congenital (disgenezie tiroidiană).
        Sindrom clinic determinat de scăderea cantităţii de hormoni tiroidieni la nivelul receptorilor celulari ceea ce determină infiltrarea ţesuturilor cu consecinţele respective, handicapante.


┌─────────────────────┬────────────────┬───────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRII │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├────────────────┼───────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP GRAV │
│ │ACCENTUAT │ │
├─────────────────────┼────────────────┼───────────────┤
│Clinic: │ │ │
│- Metabolic: creştere│ │ │
│ponderală, │ │ │
│infiltrarea │ │ │
│tegumentelor, anemie │ │ │
│secundară; │ │ │
│- Neuropsihic: │ │ │
│lentoare psihică, │ │ │
│frilozitate; │ │ │
│- Cardiovascular: │ │ │
│cardiomiopatie │ │ │
│mixedematoasă, │ │ │
│insuficienţă │ │ │
│cardiacă; │ │ │
│- Nanism dizarmonic │ │ │
│cu întârziere mentală│ │ │
│(mixedem congenital),│Insuficienţa │ │
│dozări hormonale │tiroidiană cu │ │
│specifice ± guşă; │complicaţii │Insuficienţa │
│Paraclinic: │severe │tiroidiană │
│- T_3, T_4 scăzute, │persistente │severă cu │
│PBI scăzut; │(cardiovasculare│visceralizări -│
│- TSH crescut │şi metabolice) │cu complicaţii │
│(mixedemul primar); │sau │cardiovasculare│
│- Şcintigrama │leziuni │şi neurologice │
│tiroidiană (lipsa │degenerative │grave, │
│tiroidei în │nervoase şi │insuficienţă │
│disgenezia │osteoarticulare │cardiacă │
│tiroidiană, imagine │neechilibrate │congestivă │
│neomogenă în guşa │sau sechelare, │ireductibilă, │
│multinodulară); │decompensate la │poliserozite, │
│- RIC scăzut sau │tratament │encefalopatie. │
│absent; │specific. │ │
│- EKG (tulburări de │ │ │
│conducere, │ │ │
│bradicardie, │ │ │
│microvoltaj); │ │ │
│- Ecografic cardiacă │ │ │
│(cord mărit); │ │ │
│- Hb, HT scăzute │ │ │
│(anemie secundară); │ │ │
│- Radiografie │ │ │
│cord-plămân (indice │ │ │
│cardio-toracic │ │ │
│crescut); │ │ │
│- Biochimie: │ │ │
│- │ │ │
│Hiperlipoproteinemie,│ │ │
│- │ │ │
│Hipercolesterolemie; │ │ │
└─────────────────────┴────────────────┴───────────────┘


    5. Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei paratiroidei
    a. Hiperfuncţie paratiroidiană*)
        *) Se referă la hiperparatiroidismul primar (boala Recklighausen), caracterizat prin: secreţie excesivă şi autonomă de parthormon (PTH) de către una sau mai multe glande paratiroide (de obicei tumorale), adenoame, care produc:
    - hipercalcemie serică,
    – hipofosfatemie,
    – rezorbţie osoasă excesivă.


┌─────────────────┬───────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ MEDIE │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │
│PARAMETRI │ │ACCENTUATĂ │ │
│FUNCŢIONALI ├───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│ │HANDICAP MEDIU │HANDICAP ACCENTUAT│HANDICAP GRAV │
├─────────────────┼───────────────────┼──────────────────┼──────────────────┤
│Clinic: │ │ │ │
│- Leziuni │ │ │ │
│scheletale │ │ │ │
│(osoase), oase │ │ │ │
│lungi şi │ │ │ │
│vertebre: │ │ │ │
│- Fracturi │ │ │ │
│spontane, │ │ │ │
│- Osteoporoză cu │ │ │ │
│arii de │ │ │ │
│demineralizare şi│ │ │ │
│- Formarea de │ │ │ │
│chisturi osoase; │ │ │ │
│- Tulburări │ │ │ │
│renale: poliurie,│ │ │ │
│litiază; │ │ │ │
│- Tulburări │ │ │ │
│gastro- │ │ │ │
│intestinale; │ │ │ │
│- Tulburări │ │ │ │
│neuropsihice; │ │ │ │
│Paraclinic: │ │ │ │
│- Calcemie peste │ │ │ │
│11 mg% │.Hiperparatiroidism│Hiperparatiroidism│Hiperparatiroidism│
│(repetată); │operat cu sechele │operat, forma │cu fracturi │
│- Calciurie peste│osoase sau renale, │osteodistrofică cu│multiple şi │
│400 mg%/24 h; │cu tulburări de │tulburări │deformări osoase │
│- Fosfatemie │locomoţie │locomotorii │cu deficienţă │
│scăzută (sub 2,5 │(deplasare cu │(deplasare cu │locomotorie gravă.│
│mg%); │sprijin unilateral)│sprijin bilateral)│(scaun rulant, │
│- Fosfatază │şi renale (BCR Std │şi renale (BCR Std│imobilizare la │
│alcalină crescută│G3b) │G4) │pat) │
│(în leziuni │ │ │BCR Std G5 │
│osoase); │ │ │ │
│- PTH seric │ │ │ │
│(imunodozare) cu │ │ │ │
│nivel crescut în │ │ │ │
│condiţiile │ │ │ │
│calcemiei │ │ │ │
│crescute sau │ │ │ │
│normale; │ │ │ │
│- EKG: scurtare │ │ │ │
│interval QT; │ │ │ │
│- Examen │ │ │ │
│radiologic: │ │ │ │
│- Geode osoase │ │ │ │
│sau/şi lacune │ │ │ │
│diseminate; │ │ │ │
├─────────────────┤ │ │ │
│- Fracturi, │ │ │ │
│calusuri; │ │ │ │
│- Osteoporoză │ │ │ │
│generalizată; │ │ │ │
│- Litiază renală │ │ │ │
│(nefrocalcinoză);│ │ │ │
│- Ulcer gastric. │ │ │ │
└─────────────────┴───────────────────┴──────────────────┴──────────────────┘

        NB. Pentru evaluarea gradului de handicap mediu, accentuat şi grav vezi criteriile stabilite în afectarea funcţiilor osteo-musculo-articulare şi ale mişcărilor aferente precum şi a funcţiilor urinare.

    b. Hipofuncţie paratiroidiană*)
        *) Se referă la: hipoparatiroidismul primar (tetanie), caracterizat prin scăderea nivelului sangvin de parathormon (PTH) în urma lezării primitive a glandelor paratiroide.

┌───────────────────┬───────────┬─────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │MEDIE │ACCENTUATĂ │
│FUNCŢIONALI ├───────────┼─────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │
│ │MEDIU │ACCENTUAT │
├───────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Clinic: │ │ │
│- │ │ │
│Hiperexcitabilitate│ │ │
│neuromusculară; │ │ │
│- Crize spontane de│ │ │
│contractură │ │ │
│musculară, │ │ │
│localizate pe │ │Tetanie │
│grupuri musculare │ │cronică cu │
│sau generalizate; │Tetanie │crize acute │
│- Crize de │cronică cu │frecvente, │
│contractură │manifestări│neinfluenţate│
│musculară provocate│clinice şi │de tratament.│
│de hiperpnee; │crize │NB. │
│- Semne mecanice de│relativ │Manifestări │
│hiperexcitabilitate│frecvente │mai rar │
│neuromusculară │sub │întâlnite în │
│(semnul Chwostek şi│tratament │afectarea │
│Weiss pozitive); │specific. │primitivă a │
│- Tulburări trofice│ │glandelor │
│(cataractă în │ │paratiroide. │
│formele cronice, │ │ │
│îndelungate) │ │ │
│Paraclinic: │ │ │
│- Ca total şi/sau │ │ │
│ionic scăzut; │ │ │
│- Mg total şi/sau │ │ │
│ionic scăzut; │ │ │
│- EMG pozitiv. │ │ │
└───────────────────┴───────────┴─────────────┘



    6. Evaluarea gradului de handicap în afectarea glandei suprarenale
    - Insuficienţa corticosuprarenală cronică, primară (Boala Addison)*)
        *) Se referă la insuficienţa corticosuprarenală primară cronică (CSR), datorită distrugerii ambelor corticosuprarenale (peste 80%), care determină:
    - scădere hormoni glucocorticoizi;
    – scădere hormoni mineralocorticoizi;
    – scădere hormoni androgeni adrenali.


┌───────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│FUNCŢIONALI ├────────────┼─────────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP GRAV│
│ │ACCENTUAT │ │
├───────────────┼────────────┼─────────────┤
│Clinic: │ │ │
├───────────────┤ │ │
│- Astenie, │- │ │
│adinamie, │Insuficienţă│ │
│fatigabilitate;│CSR cronică │ │
│- Greţuri, │cu │ │
│vărsături, │decompensări│ │
│dureri │repetate sau│ │
│musculare; │- │ │
│- Scădere │Insuficienţă│ │
│ponderală, │CSR cronică │ │
│deshidratare; │cu rezerve │Insuficienţă │
│- Melanodermie;│hormonale │CSR cronică │
│- Hipertensiune│labile, │decompensată,│
│arterială. │parţial │rezistentă la│
├───────────────┤echilibrate │tratament, │
│Paraclinic: │sub │care necesită│
├───────────────┤tratament │îngrijire │
│- Dozări │sau │permanentă │
│hormonale │- │din partea │
│specifice; │Insuficienţă│altei │
│- Ionogramă: │CSR cronică │persoane. │
├───────────────┤uni sau │ │
│- Na^+ scăzut, │bilateral │ │
│- K^+ crescut, │operată, în │ │
│- Glicemie: │tratament │ │
│hipoglicemie │substitutiv │ │
│serică; │continuu, │ │
│- Test │până la │ │
│stimulare cu │echilibrare.│ │
│ACTH │ │ │
│(cortrosyn) │ │ │
│negativ. │ │ │
└───────────────┴────────────┴─────────────┘



    7. Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa gonadică
        Insuficienţa gonadică prin disgenezii gonadale cu fenotip feminin (Sindromul Turner)*)
        *) Afecţiune determinată de un deficit al cromozomului X cu cariotip 45Xa, - sindromul Turner (digenezii gonadale cu fenotip feminin).

┌──────────────┬─────────────────┬────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ MEDIE │DEFICIENŢĂ │
│PARAMETRI │ │ACCENTUATĂ │
│FUNCŢIONALI ├─────────────────┼────────────────┤
│ │HANDICAP MEDIU │HANDICAP │
│ │ │ACCENTUAT │
├──────────────┼─────────────────┼────────────────┤
│Tablou clinic:│ │ │
│- Hipotrofie │ │ │
│staturală │ │ │
│disarmonică; │ │ │
│- Facies │ │ │
│caracteristic;│ │ │
│- Organe │ │ │
│genitale │- Forme cu │ │
│externe │hipotrofie │ │
│infantile; │staturală între │ │
│- │130-140 cm cu │ │
│Infertilitate;│tulb. │- Forme clinice │
│- Malformaţii │locomotorii, de │cu hipotrofie │
│somatice: │realizare a │staturală sub │
│cardiace, │variantelor │120 cm, │
│renale, │posturale şi de │malformaţii │
│surditate; │prehensiune │cardiovasculare,│
│- Semne de │(gestualitate) de│scăderea │
│hipotiroidie. │intensitate │accentuată a │
│Tablou │medie; │capacităţii de │
│paraclinic: │- Forme cu │prestaţie fizică│
│- Dozări │tulburări │sau prin │
│hormonale │funcţionale │tulburări │
│specifice; │somatice │neuropsihice │
│- Estradiol │(cardiovasculare,│accentuate. │
│plasmatic │renale) şi │Tulburarile │
│scăzut; │tulburări psihice│corespunzatoare │
│- Hormoni │de intensitate │gradului mediu │
│gonadotropi │medie. │din capitolele │
│crescuţi; │Tulburarile │aferente │
│- Glicemic: │corespunzatoare │ │
│tulburări de │gradului mediu │ │
│glicoreglare; │din capitolele │ │
│- Examen │aferente │ │
│psihologic: QI│ │ │
│(cel puţin │ │ │
│intelect │ │ │
│liminar); │ │ │
│- Audiogramă │ │ │
│(hipoacuzie/ │ │ │
│surditate). │ │ │
└──────────────┴─────────────────┴────────────────┘



    8. Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei tiroidiene din proliferările maligne*)
        *) Se referă la:
    - cancerul tiroidian operat recent sau cu sechele metabolice sau pulmonare, dezechilibrate, sub tratament continuu,
    – formele inoperabile sau/şi tratate chirurgical sau/şi izotopic în faze de diseminare.


┌───────────────────────┬──────────────┬───────────┐
│ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │
│ │ACCENTUATĂ │GRAVĂ │
│PARAMETRI FUNCŢIONALI ├──────────────┼───────────┤
│ │HANDICAP │HANDICAP │
│ │ACCENTUAT │GRAV │
├───────────────────────┼──────────────┼───────────┤
│Clinic: │ │ │
│- Glanda tiroidă │ │ │
│mărită, dură, cu/fără │ │ │
│adenopatii sau nodul │ │ │
│ferm, tiroidian; │- În timpul │- În │
│- Ganglioni │tratamentului │formele │
│laterocervicali │complex, │inoperabile│
│(palpabili); │chirurgical şi│sau operate│
│- Tablou metabolic │radioizotopic;│cu │
│consumptiv. Paraclinic:│- În formele │metastazare│
│- Scintigrama │inoperabile │multipla si│
│tiroidiană (imagini │- În formele │afectare │
│neomogene sau │operate cu │autonomie │
│lacunare); │recidive │(asistent │
│- RIC - hipocaptare sau│locale sau cu │personal │
│valori normale; │sechele │doar in │
│- Dozări hormonale │dezechilibrate│cazul │
│complementare │sub tratament │autonomiei │
│(hiperfuncţionalitate);│continuu de │pierdute in│
│- Puncţie bioptica │substitutie cu│totalitate)│
│tiroidă - examen │Levotiroxina. │ │
│histopatologic; │ │ │
│- Examen radiografic │ │ │
│pulmonar şi osos pentru│ │ │
│formele metastatice. │ │ │
└───────────────────────┴──────────────┴───────────┘


┌─────────┬─────────────┬────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │Au redusă │
│ │ │capacitatea de │
│ │ │adaptare la │
│ │ │efort. Este │
│ │ │necesar să se │
│ │ │diminueze │
│ │ │efortul fizic │
│ │ │prin: │
│ │ │- măsuri de │
│ │ │adaptare a │
│ │Pot desfăşura│utilajelor la │
│ │activităţi cu│locul de muncă, │
│ │solicitări │- ajustarea │
│ │fizice de │mediului │
│ │intensitate │ambiental fizic,│
│ │redusă,în │- măsuri │
│ │poziţie │tehnico-mecanice│
│ │predominant │de ridicare şi │
│HANDICAP │şezând, care │transport al │
│ACCENTUAT│nu necesită │greutăţilor, │
│ │variante │- măsuri pentru │
│ │posturale, │evitarea │
│ │deplasări │poziţiei forţate│
│ │posturale, │în muncă sau │
│ │într-un micro│deplasărilor │
│ │/macro-climat│posturale pe │
│ │de confort │distanţe mari, │
│ │organic. │pe plan înclinat│
│ │ │sau urcare pe │
│ │ │scări, în aceste│
│ │ │situaţii trebuie│
│ │ │să se asigure un│
│ │ │mijloc de │
│ │ │transport │
│ │ │adecvat. │
│ │ │- evitarea │
│ │ │sarcinilor │
│ │ │suplimentare. │
├─────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │Sprijin pentru │
│ │ │compensarea │
│ │ │pierderii │
│ │Au limitată │parţiale sau │
│ │parţial sau │totale a │
│HANDICAP │total │capacităţii de │
│GRAV │capacitatea │autoîngrijire şi│
│ │de a efectua │autogospodărire.│
│ │activităţi │- Necesită │
│ │profesionale.│asistent │
│ │ │personal; │
│ │ │- Monitorizare │
│ │ │medicală. │
└─────────┴─────────────┴────────────────┘

        NB. Pentru funcţiile care, pe lângă limitarea capacităţii de adaptare la efort au şi alte disfuncţii, de obicei complexe, vezi: Criteriile de la afectarea mobilităţii-locomoţiei,
        Criteriile de la afectarea funcţiilor mentale, pentru cazurile cu deficienţe prin nedezvoltarea globală intelectuală (pot executa sarcini în raport de nivelul lor de integrare şi comportamentul adoptat de familie şi comunitate).


    9. Evaluarea gradului de handicap în fenilcetonurie
        Fenilcetonuria (PKU) este o boală metabolică genetică cu transmitere autosomal-recesivă datorată deficitului de fenilalanin-hidroxilază (PAH), cu imposibilitatea organismului de a metaboliza aminoacidul fenilalanina (PHE) din compoziţia proteinelor naturale.
        Deşi deficitul enzimei PAH este localizat în ficat, principalele leziuni sunt localizate la nivelul creierului şi ele s-ar datora efectelor nivelurilor crescute de PHE asupra proceselor celulare. Acestea conduc la tulburări în sinteza proteică, tulburări de mielinizare şi furnizare deficitară de neurotransmiţători. Deci, efectele clinice majore ale fenotipurilor metabolice se vor exprima prin tulburări în dezvoltarea şi funcţiile creierului.
        Tratamentul constă în instituirea unei diete hipoprotidice în primele săptămâni de viaţă (se consumă anumite fructe şi legume în cantităţi limitate), care presupune cântărirea alimentelor permise şi calculul fenilalaninei ingerate la fiecare masă, cu administrarea de substituenţi proteici.

┌───────────┬────────────┬─────────────────────┐
│ │ │Evidenţiază: │
│ │ │Dacă un pacient cu │
│ │ │fenilcetonurie nu │
│ │ │este tratat sau este │
│ │ │tratat neadecvat apar│
│ │ │manifestări clinice │
│ │- Anamneza; │neuropsihice severe, │
│ │- │hipo- şi │
│ │fenilalanina│hiper-excitabilitate,│
│ │serică; │convulsii. Cu vârsta,│
│PARAMETRI │- EEG**; │dezvoltarea │
│FUNCŢIONALI│- examen │intelectuală şi │
│ │neurologic; │comportamentală este │
│ │- examen │sever afectată, │
│ │psihologic; │simptome de paranoia,│
│ │- │agresivitate, autism,│
│ │proteinemie.│IQ scăzut, │
│ │ │dificultăţi în │
│ │ │procesarea │
│ │ │informaţiei, │
│ │ │dificultăţi de │
│ │ │concentrare şi │
│ │ │memorare. │
├───────────┼────────────┴─────────────────────┤
│ │** În multe din cazuri aspect EEG │
│ │normal. │
│ │NB. 1. Numai prin dozarea │
│ │fenilalaninei serice se poate │
│ │confirma sau infirma diagnosticul │
│ │de fenilcetonurie. │
│ │2. Respectarea cu stricteţe a │
│ │dietei este obligatorie atât │
│ │pentru pacienţii diagnosticaţi la │
│ │naştere, cât şi pentru cei cu │
│ │afectare neurologică pentru │
│ │conservarea funcţionalităţii │
│ │creierului (la adulţii cu │
│ │dezvoltare normală) şi prevenirea │
│ │agravării retardului neuro-motor │
│ │(la adulţii cu afectare │
│ │neurologică). │
└───────────┴──────────────────────────────────┘

        NB.
        Pentru evaluarea gradului de handicap se vor avea în vedere criteriile stabilite pentru afectarea funcţiilor mentale şi a funcţiilor osteo- musculo- articulare şi a mişcărilor aferente.



    CAP. 6
    FUNCŢIILE UROGENITALE
    I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE FILTRARE Şi SECREŢIE RENALĂ, DE COLECTARE Şi STOCARE A URINEI ÎN VEZICA URINARĂ*)

┌──────────────────┬──────────┬──────────┬────────────────┐
│ │DEFICIENŢĂ│DEFICIENŢĂ│DEFICIENŢĂ GRAVĂ│
│ │MEDIE │ACCENTUATĂ│ │
│ ├──────────┼──────────┼────────────────┤
│ │ │ │HANDICAP GRAV │
│ │ │ │IRC Std G5 │
│ │ │ │tratată │
│ │ │ │prinmijloace de │
│ │ │ │epurare │
│PARAMETRII │HANDICAP │HANDICAP │extrarenală │
│FUNCŢIONALI │MEDIU │ACCENTUAT │(5-HD │
│ │BCR Std │BCR Std G4│hemodializă, │
│ │G3b │BCR Std G5│5-HDF │
│ │ │ │hemodiafiltrare,│
│ │ │ │5-DP dializa │
│ │ │ │peritoneală │
│ │ │ │continuă │
│ │ │ │ambulatorie sau │
│ │ │ │automată) │
├──────────────────┼──────────┼──────────┼────────────────┤
│Raport albumină / │ │ │ │
│creatinină │ │ │ │
│urinară; │> 30 mg/g │ │ │
│Hb gr/dl; │creatinină│Variabilă │Variabilă │
│RFGe (ml/min/ │ │ │ │
│1,73mp); │ │ │ │
│Anamneză; │ │ │ │
│Examen clinic; ├──────────┼──────────┼────────────────┤
│Examen sumar │ │ │ │
│urină+ sediment; │ │ │ │
│Dozare albumină în│9-12 │<9-10 │Variabilă │
│urină/RACu; │ │ │ │
│Ecografie │ │ │ │
│abdomino-pelviană,│ │ │ │
│CT, ├──────────┼──────────┼────────────────┤
│RMN,cistoscopiecu │ │ │ │
│biopsie; │ │ │ │
│Puncţie - biopsie │59—>30 │29—>15 │Variabilă │
│renală; │ │ │ │
│Ex. histopatologic│ │ │ │
│ │ │ │ │
└──────────────────┴──────────┴──────────┴────────────────┘

        *) Acest subcapitol se referă la:
    1. Toate afecţiunile cronice renale, congenitale sau dobândite, de etiologie multiplă, cu afectare primară sau secundară renală, localizate bilateral sau unilateral, în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. Exemplu: Cauze malformative (agenezie renală unilaterală, hipoplazii renale, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală,hidronefroză etc.);
    - Boli renale (glomerulare, vasculare sau tubulo-interstiţiale, de tip pielonefrită), pe rinichi unic congenital sau chirurgical cu fenomene de BCR. Afecţiuni renale cu evoluţie progresivă, care au ca expresie funcţională,boala cronică de rinichi.
    – Hipertensiune arterială renovasculară;
    – Cauze tumorale - Grad accentuat: tumori renale neoperate sau operate, în tratament oncologic (chimioterapie, radioterapie, imunoterapie), cu recidive loco-regionale sau metastaze limitate, fără afectarea autonomiei sau cu afectare moderată a capacităţii de autoservire; Grad grav: tumori renale neoperate sau operate, în tratament oncologic (chimioterapie, radioterapie, imunoterapie), cu metastaze generalizate, cu afectarea severă a autonomiei. Se acordă asistent personal, persoanelor dependente la majoritatea activităţilor sau imobilizate la pat.

    2. Rezecţia totală a vezicii urinare (cistectomie), indiferent de etiologie (oncologică sau non-oncologică), cu implantare de uretere (indiferent unde este implantul) - pierderea funcţiei de colectare şi stocare a urinei de către vezica urinară - Grad accentuat, permanent.

        Boala cronică de rinichi.este definită ca prezenţa anomaliilor structurale şi funcţionale ale rinichiului, cu durata de cel puţin 3 luni şi care influenţează starea de sănătate.
        Cel mai bun indicator de evaluare globală a funcţiei renale este rata filtrării glomerulare (RFG).
        RFG nu poate fi măsurată direct. în practica clinică se recomandă RFG estimată (RFGe) cu ajutorul unor ecuaţii de predicţie bazate pe nivelul creatininei serice, cu ajutorul calculatoarelor online (www.kidney.org/gfr.)
        Clasificarea stadiilor BCR:
    - BCRstadiul G1**: RFG normală sau crescută (peste 90 ml/min/1,73 mp) şi dovezi de boală renală, cum ar fi proteinurie sau hematurie.
    – BCRstadiul G2**: RFG 60-89 ml/min/1,73 mp, cu dovezi de boală renală.
    – BCRstadiul G3: RFG 30-59 ml/min/1,73 mp. Acest stadiu poate fi subîmpărţit în BCR-G3a (45-59 ml/min/1,73 mp) şi BCR3b (30-44 ml/min/1,73 mp);
    – BCR stadiul G4: RFG 15-29 ml/min/1,73 mp, boală renală avansată.
    – BCRstadiul G5: RFG mai mică de 15 ml/min/1,73 mp, insuficienţă renală cronică, etapa finală a bolii renale.
        ** Stadiile 1 şi 2 au semnificaţie de boală cronică de rinichi, în contextul dovezilor certe de afectare structurală prezentă >3 luni, depistată imagistic, biochimic (urinar), anatomo-patologic (PBR).

        Insuficienţa renală cronică (IRC) în stadiul de substituţie a funcţiilor renale prin mijloace de epurare extrarenală (5-HD hemodializă, 5-HDF hemodiafiltrare, 5-DP dializa peritoneală continuă ambulatorie sau automată) Cod CIM X N18
        Evaluarea clinico-funcţională a bolnavului cu insuficienţă renală cronică tratată prin mijloace de epurare extrarenală va ţine seama de următorii factori:
    - statusul funcţional renal;
    – stadiul evolutiv al bolii renale sau al bolii generale cu atingere renală care a dus la insuficienţă renală cronică;
    – prezenţa patologiei indusă de hemodializă sau dializa peritoneală;


        Transplantul renal
        În aprecierea deficienţei funcţionale post-transplant renal se ţine seama de:
    - gradul afectării funcţiei renale, evaluată prin parametri specifici;
    – evoluţia post-transplant, atât clinică, cât şi paraclinică;
    – existenţa complicaţiilor cauzate de boala de fond, intervenţiei operatorii sau tratamentului imunosupresor cronic


        NB. în transplantul renal se acordă grad grav de handicap în primele 12 luni, apoi gradul accentuat, termen de valabilitate permanent.

┌─────────┬────────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Sprijin pentru:│
│ │- Activităţi │-asigurarea │
│ │fără │condiţiilor de │
│ │suprasolicitare │muncă │
│ │fizică, într-un │(microclimat) │
│HANDICAP │microclimat fără│adecvate; │
│MEDIU │variaţii tremice│-activitate pe │
│ │(temperaturi │acelaşi loc de │
│ │extreme), │muncă sau, │
│ │umiditate, │eventual, │
│ │toxice renale, │schimbarea │
│ │trepidaţii. │locului de │
│ │ │muncă; │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │În BCR Std4 │
│ │ │sprijin pentru:│
│ │ │-activităţile │
│ │ │cotidiene, ale │
│ │ │vieţii de zi cu│
│ │ │zi; │
│ │ │-transportul │
│ │ │materialelor de│
│ │ │epurare │
│ │ │intracorporeală│
│ │ │(de la unitatea│
│ │ │sanitară la │
│ │ │domiciliu); │
│ │ │-suplinirea │
│ │ │capacităţii de │
│ │În general │autoservire sau│
│ │activităţi │autoîngrijire │
│ │intelectuale, │în cazul │
│HANDICAP │munci de birou, │complicaţiilor │
│ACCENTUAT│statice sau de │induse de │
│ │colaborare │procedura de │
│ │(activităţi la │epurare sau de │
│ │domciliu) │agravarea │
│ │ │structurilor de│
│ │ │fond. │
│ │ │-la persoanele │
│ │ │cu rezecţii │
│ │ │totale de │
│ │ │vezică urinară:│
│ │ │sprijin pentru │
│ │ │asigurarea │
│ │ │pungilor de │
│ │ │colectare a │
│ │ │urinei şi │
│ │ │pentru │
│ │ │schimbarea lor │
│ │ │în condiţii │
│ │ │aseptice │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Respectarea │ │
│ │programului de │ │
│ │hemodializă/ │ │
│ │dializă │ │
│ │peritoneală sau/│ │
│ │şi asigurarea │În BCR Std5 │
│ │monitorizării │sprijin pentru:│
│ │clinice │- activităţile │
│ │paraclinice şi │cotidiene, ale │
│ │terapeutice la │vieţii de zi cu│
│ │centrul care a │zi; │
│ │efectuat │- transport la │
│ │transplantul │şi de la │
│ │renal sau la │centrul de │
│ │unităţile │hemodializă; │
│ │sanitare la care│- transportul │
│ │sunt în evidenţă│materialelor de│
│ │persoanele cu │epurare │
│ │dializă │intracorporeală│
│ │peritoneală şi │(de la unitatea│
│ │hemodializă. │sanitară la │
│ │În cazul │domiciliu); │
│ │existenţei unor │- suplinirea │
│ │complicaţii │capacităţii de │
│HANDICAP │secundare, │autoservire sau│
│GRAV │ineficienţei │autoîngrijire │
│ │metodei de │în cazul │
│ │epurare │complicaţiilor │
│ │extrarenală sau │induse de │
│ │transplant renal│procedura de │
│ │nefuncţional │epurare sau de │
│ │lipseşte │agravarea │
│ │capacitatea de │structurilor de│
│ │realizare a unor│fond. │
│ │activităţi │Acordarea │
│ │aducătoare de │asistentului │
│ │venit şi chiar a│personal se │
│ │activităţilor │realizează în │
│ │cotidiene de │funcţie de │
│ │autoîngrijire │rezultatul │
│ │autogospodărire.│evaluării │
│ │Idem pentru │complexe în │
│ │persoanele cu │cazul │
│ │rezecţie totală │persoanelor cu │
│ │de vezică, cu │afectare severă│
│ │tumori maligne │a autonomiei. │
│ │uro-genitale cu │ │
│ │recidive │ │
│ │loco-regionale │ │
│ │sau determinări │ │
│ │la distanţă. │ │
└─────────┴────────────────┴───────────────┘


    II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR UROGENITALE
    1. Neoplasme urogenitale operate cu recidive locoregionale sau la distanţă sau inoperabile, în faze de generalizare.
    2. Neoplasme mamare inoperabile în faza de generalizare, sau operate cu recidive locale sau/şi la distantă.

┌──────────────────────────────────────┐
│DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ / DEFICIENŢĂ │
│GRAVĂ │
├──────────────────────────────────────┤
│HANDICAP ACCENTUAT / HANDICAP GRAV │
├──────────────────────────────────────┤
│Grad accentuat: tumori urogenitale sau│
│mamare neoperate sau operate în │
│tratament oncologic (chimioterapie, │
│radioterapie, imunoterapie), cu │
│recidive loco-regionale sau metastaze │
│limitate sau, fără afectarea │
│autonomiei sau cu afectare moderată a │
│capacităţii de autoservire. │
│Grad grav: tumori urogenitale sau │
│mamare neoperate sau operate, în │
│tratament oncologic (chimioterapie, │
│radioterapie, imunoterapie), cu │
│metastaze generalizate, cu afectarea │
│severă autonomiei. Idem pentru │
│persoanele cu rezecţie totală de │
│vezică, cu tumori maligne urogenitale │
│cu recidive loco-regionale sau │
│determinări la distanţă. │
│Se acordă asistent personal │
│persoanelor dependente la majoritatea │
│activităţilor sau imobilizate la pat. │
├──────────────────────────────────────┤
│În funcţie de apariţia recidivelor │
│locoregionale sau determinărilor la │
│distanţă, precum şi de starea de │
│nutriţie - obligatorie ancheta socială│
│cu obiective precizate de comisie │
└──────────────────────────────────────┘


    CAP. 7
    FUNCŢIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE Şi ALE MIŞCĂRILOR AFERENTE
    I. Evaluarea persoanelor cu afectarea mobilităţii articulaţiilor şi oaselor în vederea încadrării în grad de handicap*
    II. Se referă la anomalii şi structuri afectate, respectiv la:
    1. Afecţiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce (documentele trebuie să releve debutul şi evoluţia afecţiunii, tratamentele de recuperare efectuate etc.):
    - bolile constituţionale ale oaselor (de exemplu: acondrodisplazia);
    – malformaţii (de exemplu: amielia unuia sau mai multor membre, totală ori parţială, toracal sau pelvin, sindactilie - a se vedea capitolul 7.III.1);
    – deformări rahitice cu tulburări de postură;
    – luxaţie congenitală de şold (unilateral sau bilateral) cu coxartroză secundară şi/sau modificări ale coloanei vertebrale, iar formele cu indicaţie chirurgicală, după realizarea artroplastiei şi a adaptării la proteză;
    – redori şi anchiloze congenitale, posttraumatice sau după osteoartrită TBC, redori strânse mono ori bilaterale de şold, genunchi sau combinate, în poziţii vicioase, asociate ori nu cu deficite motorii neurologice (plegie, pareză);
    – anchiloze ale coatelor sau umerilor;
    – pseudartroze (gambă, coapsă, antebraţ, braţ - neoperabile).

    2. Hemofilia A şi B, boală congenitală care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII (Hemofilia A) şi factor IX (Hemofilia B), în formele cu modificări ale mecanicii articulare sau în formele cu anchiloze în poziţii vicioase şi amiotrofii care împiedică mobilizarea (locomoţia) sau/şi autoservirea.
    3. Boli reumatice cu mecanism imuno-inflamator:
    a) poliartrită reumatoidă (PR);
    b) scleroza sistemică, manifestări cutanate, vasculare sau viscerale semnificative ce generează deficit funcţional;
    c) miopatii inflamatoare, inclusiv sindroamele antisintetazice;
    d) lupusul eritematos sistemic;
    e) boala mixtă a ţesutului conjunctiv - forme severe, rezistente la tratament;
    f) vasculite sistemice: cu afectare semnificativa de organ ţintă şi deficit funcţional secundar.

    4. Afecţiunile articulare degenerative primare sau secundare (posttraumatice, postinfecţioase sau induse de microcristale) în stadiul sever, la nivelul articulaţiilor, obiectivate imagistic, fără potenţial de recuperare, care determină prin progresia în timp limitarea mobilităţii până la anchiloze în poziţii vicioase şi care împiedică mobilizarea, gestica uzuală şi autoîngrijirea, persoana având un grad înalt de dependenţă (fotoliu rulant, imobilizat, fără capacitate de autoservire), pot fi încadrate în grad de handicap grav, cu sau fără asistent personal.
    5. Artropatia psoriazică în formele axiale sau periferice, asociată sau nu cu interesare articulară periferică şi deformarea articulaţiilor cu tulburări majore ale gestualităţii şi deplasării, determină deficienţa funcţională accentuată.
    6. Tumori osoase maligne, în primul an de la iniţierea chimio- sau radioterapiei specifice,se încadrează în grad de handicap accentuat. Ulterior, evaluarea se realizează luând în considerare prezenţa recidivelor sau a determinărilor la distanţă (cel mai frecvent apar determinări pulmonare), afectarea neurologică sechelară ori existenţa amputaţiei de membru, sau a endoprotezelor osoase cu deficit de locomoţie.
    7. Leziuni structurale induse de corticoterapia îndelungată (miopatie cortizonică cu atrofia masei musculare în special la nivelul coapselor, accelerarea osteoporozei cu fracturi pe os patologic, ostenecroză ischemică, necroză aseptică de cap femural etc.). Gradul de handicap se evaluează în funcţie de intensitatea deficienţelor funcţionale, după criteriile prezentate pentru afectarea funcţiilor respective, reversibilitatea şi rezistenţa la tratamentul medicamentos specific.
    1. Afecţiuni osteoarticulare congenitale sau contractate precoce

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Examen ortopedie │
│ │Examene │
│ │radiografice - │
│ │segment afectat │
│ │şi, eventual, │
│ │contralateral, în│
│ │funcţie de │
│ │limitarea │
│ │funcţională │
│ │secundară │
│ │(articulaţii, │
│PARAMETRI │coloană │
│FUNCŢIONALI │vertebrală) │
│ │CT (eventual - în│
│ │funcţie de │
│ │structura │
│ │afectată) Testări│
│ │biometrice │
│ │Testarea │
│ │mobilităţii │
│ │articulare │
│ │Scale de evaluare│
│ │a autonomiei: │
│ │ADL, IADL, SOS │
│ │etc. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │-redoare strânsă │
│ │ │şi/sau anchiloză │
│ │ │de umăr sau cot, │
│ │ │unilaterală, │
│ │ │asociată cu │
│ │ │tulburări │
│ │ │neurologice, cu │
│ │ │afectarea │
│ │ │moderată a │
│ │ │prehensiunii şi │
│ │ │manipulaţiei; │
│ │ │-redoare strânsă │
│ │ │sau anchiloză de │
│ │ │gleznă, │
│ │ │bilateral; │
│ │ │-redoare strânsă │
│ │ │sau anchiloză de │
│ │ │genunchi sau │
│ │ │sold, unilateral;│
│ │ │-coxartroză │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │unilaterală │
│MEDIE │MEDIU │neoperată sau │
│ │ │operată recent şi│
│ │ │complicată prin │
│ │ │tehnica │
│ │ │operatorie. │
│ │ │Afectările │
│ │ │osteoarticulare │
│ │ │nu împiedică │
│ │ │ortostatismul, │
│ │ │dar deplasarea pe│
│ │ │distanţe mari se │
│ │ │realizează cu │
│ │ │dificultate, │
│ │ │necesitând │
│ │ │dispozitive │
│ │ │ortopedice pentru│
│ │ │a preveni │
│ │ │deteriorarea │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │supradiacente şi/│
│ │ │sau │
│ │ │controlaterale. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │-redoare strânsă │
│ │ │şi/sau anchiloză │
│ │ │de umăr sau cot, │
│ │ │bilaterală, │
│ │ │asociată sau nu │
│ │ │cu tulburări │
│ │ │neurologice, cu │
│ │ │limitarea severă │
│ │ │a prehensiunii şi│
│ │ │manipulaţiei; │
│ │ │-redoare strânsă │
│ │ │de genunchi sau │
│ │ │şold bilateral; │
│ │ │-anchiloză de │
│ │ │şold cu redoare │
│ │ │strânsă de │
│ │ │genunchi │
│ │ │unilateral; │
│ │ │-coxartroză │
│ │ │bilaterală │
│ │ │avansată, │
│ │ │neoperată sau │
│ │ │operată, cu │
│ │ │decimentarea │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │protezei. │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│-Afectările │
│ │ │osteoarticulare │
│ │ │determină │
│ │ │limitarea │
│ │ │parţială sau │
│ │ │totală a │
│ │ │mobilităţii │
│ │ │articulare, │
│ │ │necesitând │
│ │ │sprijin extern │
│ │ │pentru menţinerea│
│ │ │ortostatismului │
│ │ │şi deplasare şi o│
│ │ │limitare parţială│
│ │ │a capacităţii de │
│ │ │autoservire. │
│ │ │-Evaluarea │
│ │ │persoanei va fi │
│ │ │realizată luând │
│ │ │în considerare şi│
│ │ │posibila │
│ │ │existenţă a │
│ │ │deficitelor │
│ │ │neurologice │
│ │ │secundare, de tip│
│ │ │paretic/plegic. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Afectări │
│ │ │osteoarticulare │
│ │ │bilaterale ale │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │mari - şold, │
│ │ │genunchi - în │
│ │ │stadiu sever, │
│ │ │neoperabile sau │
│ │ │cu complicaţii │
│ │ │tardive │
│ │ │postoperatorii, │
│ │ │în afara │
│ │ │resurselor │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │terapeutice, care│
│GRAVĂ │GRAV │determină │
│ │ │limitarea totală │
│ │ │a mobilităţii │
│ │ │articulare, │
│ │ │necesitând │
│ │ │fotoliu rulant │
│ │ │pentru deplasarea│
│ │ │în interiorul sau│
│ │ │exteriorul │
│ │ │locuinţei sau │
│ │ │imobilizare │
│ │ │totală şi sprijin│
│ │ │din partea altei │
│ │ │personae pentru │
│ │ │autoîngrijire. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘

        Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap se realizează particularizat în funcţie de:
    - intensitatea tulburărilor de postura sau/şi gestualitate;
    – localizarea unilaterală sau bilaterală a deteriorării (anomaliei);
    – membrul sau membrele afectate;
    – consecinţele secundare (la articulaţiile supraiacente, coloana vertebrală);
    – capacitatea respiratorie afectată secundar;
    – existenţa tulburărilor neurologice secundare de tip paretic/plegic;
    – în raport cu gestualitatea şi deservirea necesară;
    – capacitatea de mobilizare cu mijloace protetice, ortetice, mijloace speciale de deplasare;
    – limitarea prehensiunii şi manipulaţiei;
    – capacitatea de autoservire şi autoîngrijire.


┌─────────┬──────────────┬────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │Orientare către │
│ │ │activităţi │
│ │Capacitate │profesionale cu │
│ │funcţională │solicitare │
│ │afectată, cu │fizică redusă, │
│ │limitarea │fără deplasări │
│ │moderată a │pe distanţe mari│
│HANDICAP │gestualităţii │sau ridicare de │
│MEDIU │şi mersului, │greutăţi; │
│ │dar cu │Dispozitive │
│ │menţinerea │ortopedice şi │
│ │autonomiei │tratamente de │
│ │personale de │recuperare │
│ │autoîngrijire.│pentru a preveni│
│ │ │deteriorarea │
│ │ │funcţionalităţii│
│ │ │articulare. │
├─────────┼──────────────┼────────────────┤
│ │ │Asigurare de │
│ │ │mijloace │
│ │ │compensatorii │
│ │ │(protetice, │
│ │ │ortetice etc.), │
│ │ │adaptate în │
│ │ │raport cu │
│ │ │secvenţele │
│ │ │muncii (pense, │
│ │ │cârlige etc.) în│
│ │ │raport cu │
│ │ │membrul sau │
│ │ │membrele │
│ │ │afectate; │
│HANDICAP │ │Mijloace │
│ACCENTUAT│ │speciale de │
│ │ │deplasare (scaun│
│ │ │rulant, maşini │
│ │ │adaptate etc.); │
│ │ │Adaptarea │
│ │ │locuinţei şi a │
│ │ │locului de muncă│
│ │ │pentru a │
│ │Locuri de │facilita │
│ │muncă fără │integrarea │
│ │solicitare │socială; │
│ │posturală sau/│Sprijin pentru │
│ │şi gestuală, │activităţile │
│ │fără deplasări│cotidiene │
│ │în teren, în │-instrumentale │
├─────────┤funcţie de │în cazul │
│ │structura/ │persoanelor cu │
│ │structurile │deficienţe │
│ │afectate cu │grave; │
│ │limitările │În funcţie de │
│ │funcţionale │rezultatul │
│ │secundare │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate │
│ │ │fi încadrată în │
│ │ │grad de handicap│
│ │ │grav cu asistent│
│ │ │personal, în │
│ │ │situaţia în care│
│ │ │are pierdută │
│HANDICAP │ │total │
│GRAV │ │capacitatea de │
│ │ │autoservire, │
│ │ │autoîngrijire şi│
│ │ │autogospodărire │
│ │ │şi necesită │
│ │ │sprijin │
│ │ │permanent, sau │
│ │ │grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, atunci│
│ │ │când necesită │
│ │ │sprijin parţial │
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene. │
└─────────┴──────────────┴────────────────┘


    2. Hemofilia A şi B*
        * Sindrom hemoragie produs prin deficit de factori plasmatici ai coagulării.
        NOTĂ:
        În evaluare se va ţine seama şi de afectarea altor structuri care predispun la sângerare.


┌────────────────────┬─────────────────────┐
│ │-Examen ortopedie │
│ │-Examene radiografice│
│ │pe segmente afectate,│
│ │în funcţie de │
│ │limitarea funcţională│
│ │secundară (coloana │
│ │vertebrală) şi │
│ │eventual, │
│ │contralateral │
│ │(articulaţii) │
│ │-Eventual CT/RMN - în│
│ │funcţie de structura │
│ │afectată │
│ │-Testarea mobilităţii│
│ │articulare/Testări │
│ │biometrice │
│ │-Spirometrie (în │
│ │situaţiile în care │
│PARAMETRI │este afectată │
│FUNCŢIONALI │secundar funcţia │
│ │ventilatorie) │
│ │-Examen oscilometric/│
│ │Examen Eco - Doppler │
│ │-Hemoleucogramă, timp│
│ │de sângerare, timp de│
│ │protrombină │
│ │-Determinarea │
│ │factorilor plasmatici│
│ │ai coagulării: │
│ │factorul VIII sau │
│ │factorul IX între │
│ │2-5% - formă clinică │
│ │medie; │
│ │-factorul VIII sau │
│ │factorul IX ≤ 1 % - │
│ │formă clinică severă │
│ │Scale de evaluare a │
│ │autonomiei: ADL, │
│ │IADL, SOS etc. │
├──────────┬─────────┼─────────────────────┤
│ │ │În formele clinice │
│ │ │medii cu sângerări │
│ │ │minore, cu │
│ │ │determinări │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │articulare │
│MEDIE │MEDIU │(artropatii │
│ │ │necomplicate) │
│ │ │reversibile la │
│ │ │tratamentul │
│ │ │antihemofilic │
│ │ │periodic │
├──────────┼─────────┼─────────────────────┤
│ │ │În formele clinice │
│ │ │severe cu artropatii │
│ │ │cronice, cu │
│ │ │modificări ale │
│ │ │mecanicii articulare,│
│ │ │care necesită │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │administrări repetate│
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│de preparate │
│ │** │antihemofilice şi │
│ │ │transfuzii frecvente │
│ │ │În formele cu │
│ │ │hemoragii │
│ │ │intraparenchimatoase │
│ │ │şi sechele │
│ │ │morfofuncţionale │
├──────────┼─────────┼─────────────────────┤
│ │ │În formele clinice │
│ │ │severe cu anchiloze │
│ │ │în poziţii vicioase │
│ │ │şi deformări │
│ │ │articulare însoţite │
│ │ │de amiotrofii cu │
│ │ │afectarea │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │gestualităţii, │
│GRAVĂ │GRAV** │posturii şi │
│ │ │locomoţiei, atunci │
│ │ │când aceste │
│ │ │modificări sunt │
│ │ │ireversibile │
│ │ │În formele cu │
│ │ │hemoragii │
│ │ │intraparenchimatoase,│
│ │ │cu risc vital │
└──────────┴─────────┴─────────────────────┘

        ** Încadrarea în gradul de handicap accentuat, respectiv grav, cu termen de valabilitate permanent se va face la a doua prezentare la evaluare.

┌─────────┬────────────────┬────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Orice activitate│Participare fără│
│ │profesională │restricţii, cu │
│HANDICAP │într-un loc de │condiţia │
│MEDIU │muncă fără risc │evitării │
│ │de traumatism │riscului de │
│ │fizic. │accidentare. │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Sprijin pentru: │
│ │ │-asigurarea unui│
│ │Activităţi fără │loc de muncă │
│ │solicitare │adecvat care să │
│ │fizică mare sau │prevină │
│ │cu risc de │traumatizarea │
│ │traumatizare │fizică, │
│ │indiferent de │activarea │
│ │intensitate şi │hemartrozei şi │
│ │cauze. │cronicizării │
│ │- Sunt limitate │artropatiei │
│ │activităţile │specifice; │
│HANDICAP │care │-facilitarea │
│ACCENTUAT│suprasolicită │mobilizării │
│ │postura │(baston, cadru, │
│ │ortostatică, │orteze etc.); │
│ │deplasările │-monitorizarea │
│ │posturale │activităţii │
│ │prelungite, │medicale │
│ │menţinerea │(dispensar, │
│ │forţată a unei │administrarea de│
│ │variante │produse │
│ │posturale şi │antihemofilice, │
│ │cele în mediu cu│efectuarea de │
│ │trepidaţii. │transfuzii - în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │situaţie). │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate │
│ │ │fi încadrată în │
│ │ │grad de handicap│
│ │ │grav cu asistent│
│ │ │personal: │
│ │ │- în situaţia în│
│ │ │care este │
│ │ │nedeplasabilă/ │
│ │ │imobilizată la │
│ │Intensitatea │pat; │
│ │tulburărilor │- are pierdută │
│ │funcţiei │total │
│ │locomotorii, │capacitatea de │
│ │ireversibilă, │autoservire, │
│ │neinfluenţată de│autoîngrijire şi│
│ │tratamentul │autogospodărire.│
│HANDICAP │specific │În funcţie de │
│GRAV │limitează total │rezultatul │
│ │sau aproape │evaluării │
│ │total │complexe, │
│ │capacitatea de │persoana poate │
│ │mobilizare, │fi încadrată în │
│ │autoservire, │grad de handicap│
│ │autoîngrijire şi│grav fără │
│ │autogospodărire.│asistent │
│ │ │personal: │
│ │ │- necesită │
│ │ │sprijin pentru │
│ │ │unele activităţi│
│ │ │cotidiene; │
│ │ │- sprijin pentru│
│ │ │facilitarea │
│ │ │deplasării în │
│ │ │interiorul sau/ │
│ │ │şi exteriorul │
│ │ │locuinţei în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │necesităţi. │
└─────────┴────────────────┴────────────────┘


    3. Colagenoze
    a) Poliartrită reumatoidă (PR)*
        * Diagnosticul se stabileşte în baza criteriilor EULAR/ACR 2010.

┌────────────────────┬──────────────────┐
│ │-VSH crescut; │
│ │-Proteina C │
│ │reactivă crescută;│
│ │-Fibrinogen seric │
│ │crescut; │
│ │-Electroforeză; │
│ │-Factori │
│ │reumatoizi │
│ │prezenţi, Ac │
│ │antiCCP; │
│ │-Examen │
│PARAMETRI │radiologie: │
│FUNCŢIONALI │eroziuni, pensări │
│ │spaţii articulare,│
│ │subluxaţii etc.; │
│ │-Ecografie │
│ │musculoscheletală;│
│ │-RMN (situaţii de │
│ │excepţie); │
│ │-scor DAS 28**; │
│ │-scor HAQ***; │
│ │-scale de evaluare│
│ │a autonomiei: ADL,│
│ │IADL, SOS etc. │
├──────────┬─────────┼──────────────────┤
│ │ │În PR stadiul II/ │
│ │ │III forme moderat │
│ │ │active: │
│ │ │-redoare matinală │
│ │ │> 1h; │
│ │ │-dureri la │
│ │ │mobilizarea │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │periferice şi în │
│ │ │repaus; │
│ │ │-forţa de │
│ │ │prehensiune │
│ │ │redusă; │
│ │ │-reducerea medie a│
│ │ │mobilităţii │
│ │ │articulare; │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │-testele de │
│MEDIE │MEDIU │activitate │
│ │ │(evoluţie) │
│ │ │pozitive, dar nu │
│ │ │obligatoriu │
│ │ │-modificări │
│ │ │radiologice │
│ │ │specifice. │
│ │ │Clasa funcţională │
│ │ │II Steinbrocker - │
│ │ │capacitatea │
│ │ │funcţională │
│ │ │normală, cu │
│ │ │excepţia │
│ │ │handicapului │
│ │ │durerii şi redorii│
│ │ │la una sau mai │
│ │ │multe articulaţii.│
├──────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │În PR forme severe│
│ │ │stadiul III/IV: │
│ │ │leziuni │
│ │ │distructive │
│ │ │cartilaginoase sau│
│ │ │osoase; deformări │
│ │ │ale degetelor; │
│ │ │subluxaţii/ │
│ │ │deviaţii axiale │
│ │ │(cubitale ale │
│ │ │mâinilor); atrofia│
│ │ │muşchilor cu │
│ │ │afectarea │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │prehensiunii; │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│semne radiologice │
│ │ │caracteristice şi │
│ │ │de laborator │
│ │ │specifice; │
│ │ │capacitate │
│ │ │funcţională │
│ │ │limitată; │
│ │ │autoservire │
│ │ │parţial afectată. │
│ │ │Clasa funcţională │
│ │ │III Steinbrocker -│
│ │ │permite numai o │
│ │ │mică parte din │
│ │ │ocupaţiile casnice│
│ │ │şi autoservire. │
├──────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │În PR gravă │
│ │ │stadiul IV: │
│ │ │leziuni │
│ │ │osteoarticulare cu│
│ │ │deformări şi │
│ │ │anchiloze (degete,│
│ │ │pumni, coate, │
│ │ │şolduri, genunchi │
│ │ │în semiflexie, │
│ │ │tibiotarisene cu │
│ │ │deformarea │
│ │ │antepiciorului); │
│ │ │limitarea aproape │
│ │ │totală sau totală │
│ │ │a gestualităţii │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │sau/şi a posturii │
│GRAVĂ │GRAV │şi deplasărilor │
│ │ │posturale; │
│ │ │capacitatea de │
│ │ │autoservire │
│ │ │pierdută. │
│ │ │Clasa funcţională │
│ │ │IV Steinbrocker - │
│ │ │infirmitate │
│ │ │importantă - │
│ │ │persoana │
│ │ │imobilizată la pat│
│ │ │sau în fotoliu, │
│ │ │care nu se poate │
│ │ │ocupa de propria │
│ │ │îngrijire sau o │
│ │ │face cu foarte │
│ │ │mare dificultate. │
└──────────┴─────────┴──────────────────┘

        ** Scala DAS28 (Disease Activity Score) măsoară gradul de activitate al bolii şi permite o monitorizare a ei. Cuprinde 4 itemi, care se referă la: numărul de articulaţii dureroase, numărul de articulaţii cu tumefacţie, CRP sau VSH
    Interpretarea scorului este: DAS 28 > 5,1 activitate înaltă, DAS28 > 3,2-5,1 activitate moderată, DAS28 > 2,6-3,1 activitate scăzută, DAS < 2,6 remisiune.

        *** Scala HAQ (Health Assessment Questionnaire = chestionar de evaluarea sănătăţii) conţine 20 de întrebări legate de capacitatea de a desfăşura activităţi zilnice în ultima săptămână (0 = fără dificultăţi până la 3 = imposibil de realizat), fiind un factor predictiv pentru progresia bolii, statusul funcţional şi capacitatea de muncă. Interpretarea acestei scale este următoarea:
    - 0-1 dizabilitate uşoară - medie;
    – 1-2 dizabilitate medie - severă;
    – 2-3 dizabilitate severă - foarte severă.


    b) Scleroza sistemică SS*
        * Scleroza sistemică (SS) este o afecţiune multisistemică, caracterizată prin fibroza pielii, a vaselor sanguine şi a organelor viscerale, incluzând tractul gastrointestinal, plămânii, inimă şi rinichii. Sunt identificate două subtipuri: sclerodermie cutanată difuză, cu invadare cutanată rapidă la nivelul extremităţilor, faţă şi trunchi, cu cel mai mare risc pentru interesarea precoce renală şi a altor viscere, şi sclerodermie cutanată limitată definită prin îngroşarea simetrică a pielii, limitată la nivelul extremităţilor distale şi a fetei. SS a organelor viscerale se poate întâlni şi în absenţa interesării cutanate, caz în care este denumită scleroză sistemică fără sclerodermie.
        Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap se face în funcţie de forma clinică, respectiv de intensitatea tulburărilor de gestualitate, renale, respiratorii şi de nutriţie, prevăzute pentru afectarea structurilor, prezentate la capitolele în cauză.


┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Explorări │
│ │paraclinice: │
│ │- investigaţii de│
│ │laborator: │
│ │hemoleucograma, │
│ │teste │
│ │inflamatorii, │
│ │anticorpi anti │
│ │Scl-70, │
│ │antinucleari şi │
│ │anticentromer; │
│ │- examen │
│ │radiologie - rg. │
│ │osteoarticulare, │
│ │pulmonar, │
│PARAMETRI │digestiv; │
│FUNCŢIONALI │- teste │
│ │circulatorii │
│ │periferice │
│ │(capilaroscopie);│
│ │- teste │
│ │funcţionale │
│ │pulmonare (TLCO, │
│ │pletismografie); │
│ │- biopsie │
│ │cutanată, │
│ │musculară; │
│ │-echografie │
│ │cardiacă; │
│ │-lavaj │
│ │bronhoalveoar; │
│ │-starea de │
│ │nutriţie. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │Prezenţa │
│ │ │sindromului │
│ │ │Raynaud şi │
│ │ │afectare cutanată│
│ │ │a membrelor, │
│ │ │feţei şi │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │trunchiului, cu │
│MEDIE │MEDIU │limitarea │
│ │ │gestualităţii, │
│ │ │dar fără afectări│
│ │ │viscerale sau │
│ │ │limitare de │
│ │ │intensitate medie│
│ │ │a │
│ │ │funcţionalităţii.│
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Afectare cutanată│
│ │ │a membrelor, │
│ │ │feţei şi │
│ │ │trunchiului, │
│ │ │afectare a │
│ │ │funcţiei renale │
│ │ │sau/şi │
│ │ │respiratorii de │
│ │ │intensitate │
│ │ │accentuată sau │
│ │ │afectare a │
│ │ │funcţiei │
│ │ │digestive cu │
│ │ │disfagie pentru │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │solide asociate │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│sau nu şi cu alte│
│ │ │afectări │
│ │ │viscerale │
│ │ │moderate │
│ │ │(alveolita │
│ │ │fibrozantă, │
│ │ │hipertensiune │
│ │ │pulmonară), │
│ │ │ischemie │
│ │ │periferică │
│ │ │moderată │
│ │ │(ulceraţii │
│ │ │digitale), │
│ │ │contracturi │
│ │ │articulare etc. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Afectare gravă a │
│ │ │funcţiei renale, │
│ │ │respiratorii şi │
│ │ │cardiace sau a │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │funcţionalităţii │
│GRAVĂ │GRAV │musculoarticulare│
│ │ │sau ischemie │
│ │ │periferică severă│
│ │ │cu amputaţii │
│ │ │spontane/ │
│ │ │chirurgicale. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


    c) Miopatii inflamatorii, inclusiv sindroamele antisintetazice*
        * Afecţiuni de etiologie presupus autoimună, în care muşchii scheletici sunt lezaţi de un proces inflamator nesupurativ dominat de infiltrat limfocitar. Termenul de polimiozită este aplicat când procesul inflamator este localizat la nivelul muşchilor, iar termenul de dermatomiozită este folosit când apare asocierea cu o erupţie cutanată caracteristică.

┌────────────────────┬──────────────────────┐
│ │- teste enzimatice │
│ │(transaminaze, │
│ │creatinfosfokinază, │
│ │lactat-dehidrogenază),│
│ │hemoleucogramă, teste │
│ │de inflamaţie; │
│ │- traseu EMG │
│ │caracteristic pentru │
│PARAMETRI │afectarea fibrelor │
│FUNCŢIONALI │musculare; │
│ │- biopsia musculară - │
│ │necroze focale; │
│ │- autoanticorpi Jo, │
│ │SRP; │
│ │- în funcţie de │
│ │structurile afectate, │
│ │explorarea funcţiei │
│ │respiratorii sau │
│ │cardiace. │
├──────────┬─────────┼──────────────────────┤
│ │ │Formele cu afectare │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │cutanată şi/sau │
│MEDIE │MEDIU │musculară, cu limitare│
│ │ │funcţională moderată a│
│ │ │activităţii cotidiene │
├──────────┼─────────┼──────────────────────┤
│ │ │Afectare cronică cu │
│ │ │atrofii musculare ale │
│ │ │membrelor, cu/fără │
│ │ │ulceraţii │
│ │ │gastrointestinale şi │
│ │ │cutanate, cu limitarea│
│ │ │accentuată a │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │capacităţii de │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│mobilizare şi │
│ │ │autoîngrijire. │
│ │ │Afectare pulmonară sau│
│ │ │cardiacă medie, │
│ │ │obiectivate prin │
│ │ │spirometrie sau teste │
│ │ │respiratorii sau │
│ │ │ecocardiografie. │
├──────────┼─────────┼──────────────────────┤
│ │ │Afectare generalizată │
│ │ │cu atrofii musculare │
│ │ │care limitează major │
│ │ │capacitatea de │
│ │ │deplasare şi │
│ │ │autoîngrijire, cu/fără│
│ │ │afectarea muşchilor │
│ │ │striaţi ai │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │hipofaringelui şi │
│GRAVĂ │GRAV │esofagului superior, │
│ │ │cu fenomene │
│ │ │respiratorii şi │
│ │ │afectarea funcţiei │
│ │ │contractile a inimii. │
│ │ │Afectare pulmonară sau│
│ │ │cardiacă severă, │
│ │ │obiectivate prin teste│
│ │ │respiratorii sau │
│ │ │ecocardiografie. │
└──────────┴─────────┴──────────────────────┘


    d) Lupus eritematos sistemic*
        * LES este o afecţiune multisistemică caracterizată de prezenţa anticorpilor antinucleari şi un proces inflamator cronic difuz, care afectează funcţionalitatea unor structuri precum piele, sistem osteoarticular, nervos, renal, hematologic, evoluând cu perioade de exacerbare şi acalmie, remisiunea completă apărând la mai puţin de 10% din cazuri. Diagnosticul se stabileşte în baza criteriilor ACR/EULAR 2019. Evaluarea activităţii în LES se cuantifică prin scorul SLEDAI** (Systemic Lupus Erythematosus Disease Activity Index), care include 25 de itemi, cu următoarea interpretare:
    - activitate moderată > 3 puncte;
    – activitate severă > 12 puncte.


┌────────────────────┬──────────────────┐
│ │Explorări de │
│ │laborator: │
│ │- hemoleucograma; │
│ │teste de │
│ │inflamaţie; │
│ │complement seric │
│ │(C3, C4); după caz│
│ │autoanticorpi Ac │
│ │antinucleari, │
│ │anti-ADN, antiSm, │
│ │antiRo, antiLa, │
│ │anticorpi │
│ │antifosfolipidici │
│ │(anticardiolipina,│
│ │LA, B2 │
│ │glicoproteina 1) │
│ │teste de │
│ │coagulare; uree, │
│PARAMETRI │creatinină, cl │
│FUNCŢIONALI │creatinină; │
│ │proteinurie/24 ore│
│ │- după caz biopsie│
│ │renală (în │
│ │cazurile cu │
│ │afectare renală). │
│ │Echocardiografie │
│ │Probe respiratorii│
│ │+ DLCO Examen │
│ │oftalmologic │
│ │- investigaţii │
│ │imagistice, în │
│ │funcţie de │
│ │structura afectată│
│ │(radiografie │
│ │pentru │
│ │articulaţiile │
│ │afectate, │
│ │ecografie, CT) │
│ │Scala SLEDAI** │
├──────────┬─────────┼──────────────────┤
│ │ │LES în faza │
│ │ │cronică, cu │
│ │ │simptome generale │
│ │ │(fatigabilitate, │
│ │ │anorexie), │
│ │ │manifestări │
│ │ │articulare, │
│ │ │cutanate (rash, │
│ │ │ulceraţii, │
│ │ │alopecie, │
│ │ │vasculite), │
│ │ │artralgii/mialgii │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │intermitente, │
│MEDIE │MEDIU │alterare moderată │
│ │ │a funcţiei renale,│
│ │ │anemie/leucopenie/│
│ │ │trombopenie │
│ │ │uşoare,serozite │
│ │ │uşoare sau cu │
│ │ │disfuncţie │
│ │ │cognitivă medie. │
│ │ │Există limitări │
│ │ │ale │
│ │ │funcţionalităţii │
│ │ │generale, dar se │
│ │ │menţine autonomia │
│ │ │personală. │
├──────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │LES în faza acută,│
│ │ │cu alterarea │
│ │ │stării generale, │
│ │ │poliserozite, │
│ │ │psihoze, convulsii│
│ │ │frecvente sau alte│
│ │ │manifestări │
│ │ │neurologice severe│
│ │ │(de exemplu, │
│ │ │accident │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │vascular), │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│afectare │
│ │ │hematologică │
│ │ │renală, cardiacă │
│ │ │şi respiratorie de│
│ │ │intensitate │
│ │ │accentuată. Există│
│ │ │limitarea │
│ │ │capacităţii de │
│ │ │mobilizare şi │
│ │ │autoîngrijire, │
│ │ │pentru o durată │
│ │ │lungă de timp. │
├──────────┼─────────┼──────────────────┤
│ │ │Afectare gravă a │
│ │ │funcţiei renale, │
│ │ │respiratorii, │
│ │ │cardiace şi │
│ │ │neurologice, │
│ │ │conform │
│ │ │criteriilor de la │
│ │ │capitolele │
│ │ │respective. │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Afectările │
│GRAVĂ │GRAV │descrise pot │
│ │ │exista în timpul │
│ │ │fazei acute sau │
│ │ │pot avea un │
│ │ │caracter │
│ │ │ireversibil, │
│ │ │determinând │
│ │ │limitarea majoră a│
│ │ │capacităţii de │
│ │ │autoîngrijire. │
└──────────┴─────────┴──────────────────┘


┌─────────┬─────────────┬────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │- sunt necesare │
│ │ │măsuri │
│ │ │profilactice: │
│ │ │evitarea │
│ │ │frigului, │
│ │ │umezelii, │
│ │ │curenţilor de │
│ │ │aer la locul de │
│ │ │muncă, radiaţia │
│ │ │solară; │
│ │ │- dispensarizare│
│ │ │la medicul de │
│ │-capacitate │familie sau │
│ │funcţională │reumatologie, │
│ │moderat │ambulatorii de │
│ │limitată │specialitate │
│ │datorită │pentru controale│
│ │handicapului │periodice; │
│ │durerii şi │- spitalizare de│
│ │redorii la │zi, spitalizare │
│ │una sau mai │continuă │
│ │multe │periodică; │
│ │articulaţii; │- tratament de │
│ │- limitarea │recuperare │
│ │gestualităţii│adaptat formei │
│ │profesionale │de boală; │
│ │şi a │- profilaxia │
│ │mersului; │infecţiilor │
│HANDICAP │- activităţi │acute şi │
│MEDIU │cu solicitări│tratarea │
│ │fizice reduse│infecţiilor │
│ │fără │cronice pentru a│
│ │deplasări │preveni │
│ │posturale pe │progresia │
│ │distanţe │alterărilor │
│ │mari, fără │funcţionale; │
│ │ridicarea de │- măsuri pentru │
│ │greutăţi, │asigurarea unui │
│ │urcat-coborât│loc de muncă │
│ │scări; │fără solicitare │
│ │- unele │fizică/ │
│ │limitări în │trepidaţii, în │
│ │activităţile │condiţii de │
│ │cotidiene, │microclimat │
│ │casnice. │corespunzător │
│ │ │sau schimbarea │
│ │ │locului de │
│ │ │muncă, │
│ │ │recalificare │
│ │ │profesională, │
│ │ │după caz, în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │vârstă, │
│ │ │procesele │
│ │ │evolutive şi │
│ │ │răspunsul la │
│ │ │tratamentul │
│ │ │aplicat. │
├─────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │- capacitate │ │
│ │funcţională │- în general, │
│ │limitată │afectarea │
│ │permiţând │accentuată a │
│ │numai o parte│posturii, a │
│ │din │deplasărilor │
│ │activităţile │posturale │
│ │casnice şi │(mobilizarea), │
│ │autoservirea;│alternanţă │
│ │- activităţi │posturală, │
│ │profesionale │gestualitatea - │
│ │cu solicitări│prehensiunea şi │
│ │fizice reduse│manipulaţia - │
│ │fără │fac imposibilă │
│ │deplasări │participarea la │
│ │posturale pe │activităţi │
│ │distanţe │profesionale │
│ │mari, fără │solicitante; │
│ │ridicarea de │- necesită │
│HANDICAP │greutăţi, │sprijin pentru │
│ACCENTUAT│urcat-coborât│facilitarea │
│ │scări şi în │mobilizării │
│ │funcţie de │(baston, pe │
│ │deficitul de │perioade │
│ │prehensiune; │limitate scaun │
│ │- se va avea │rulant); │
│ │în vedere │- monitorizare │
│ │faptul că se │periodică │
│ │ridică cu │medicală; │
│ │greutate de │- controale în │
│ │pe scaun, │ambulatoriu, │
│ │chiar şi cu │spitalizare de │
│ │sprijin, nu │zi, spitalizare │
│ │poate ridica │continuă │
│ │şi transporta│periodică; │
│ │greutăţi, │- tratament de │
│ │dexteritatea │recuperare │
│ │se realizează│adaptat formei │
│ │cu │de boală. │
│ │dificultate. │ │
├─────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │- │ │
│ │dizabilitate │- suplinirea │
│ │importantă - │pierderii │
│ │persoana cu │capacităţii de │
│ │handicap se │autoservire, │
│ │află │autoîngrijire şi│
│ │imobilizată │autogospodărire;│
│ │la pat sau în│- controale în │
│ │fotoliu; │ambulatoriu, │
│ │- nu se poate│spitalizare de │
│ │ocupa de │zi, spitalizare │
│ │propria sa │continuă │
│ │îngrijire sau│periodică; │
│ │o face cu │- tratament de │
│ │foarte multă │recuperare │
│ │dificultate; │adaptat formei │
│ │- necesită │de boală. │
│ │îngrijire şi │În funcţie de │
│ │supraveghere │rezultatul │
│ │permanentă, │evaluării │
│ │nu poate sta │complexe, │
│ │confortabil │persoana poate │
│HANDICAP │pe scaun, nu │fi încadrată în │
│GRAV │se poate │grad de handicap│
│ │ridica din │grav, cu │
│ │poziţia │asistent │
│ │şezând în cea│personal, în │
│ │ortostatică; │situaţia în care│
│ │- nu poate │are pierdută │
│ │păstra │total │
│ │ortostatismul│capacitatea de │
│ │nesprijinit │autoservire, │
│ │şi fără │autoîngrijire şi│
│ │ajutor; │autogospodărire │
│ │- nu se poate│şi necesită │
│ │îmbrăca, │sprijin │
│ │dezbrăca, nu │permanent, sau │
│ │îşi poate │grav fără │
│ │tăia │asistent │
│ │alimentele; │personal, atunci│
│ │- capacitatea│când necesită │
│ │de │sprijin parţial │
│ │autoservire │pentru unele │
│ │şi │activităţi │
│ │autoîngrijire│cotidiene. │
│ │este afectată│ │
│ │major. │ │
└─────────┴─────────────┴────────────────┘


    f) Vasculite sistemice (VS): forme severe, cu afectare semnificativa de organ ţintă şi deficit funcţional secundar
        Vasculitele sistemice sunt un grup heterogen de boli rare inflamatorii vasculare, cu potenţial sever. Termenul "vasculita" semnifica inflamaţia vaselor sanguine, sediul inflamaţiei fiind peretele vascular, consecinţa patologică a acestei inflamaţii este distrugerea peretelui vascular.
        Pot fi afectate vase de calibru mare, mediu, mic; prototipul de afectare vasculitică interesează vasele de tip arterial, dar boala poate afecta şi vase de tip venos sau capilare. Semnele şi simptomele bolii depind de afectarea circulaţiei sanguine în teritoriul de distribuţie al vasului interesat şi compromiterea funcţiei/structurii interesate; având în vedere multitudinea de organe şi sisteme posibil afectate rezulta o varietate extrema a manifestărilor clinice prin care vasculitele se pot exprima.

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Explorări de │
│ │laborator: │
│ │- hemoleucograma;│
│ │teste de │
│ │inflamaţie; │
│ │dupa caz │
│ │autoanticorpi │
│ │ANCA; uree, │
│ │creatinină, cl │
│ │creatinină; │
│ │proteinurie/24 │
│ │ore │
│ │- dupa caz │
│ │biopsie renală │
│PARAMETRI │(în cazurile cu │
│FUNCŢIONALI │afectare renală).│
│ │Echocardiografie │
│ │Probe │
│ │respiratorii + │
│ │TLCO Examen │
│ │oftalmologic │
│ │- investigaţii │
│ │imagistice, în │
│ │funcţie de │
│ │structura │
│ │afectată │
│ │(radiografie │
│ │pentru │
│ │articulaţiile │
│ │afectate, │
│ │ecografie, CT) │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │VS în faza │
│ │ │cronică, cu │
│ │ │simptome generale│
│ │ │(fatigabilitate, │
│ │ │anorexie), │
│ │ │manifestări │
│ │ │articulare, │
│ │ │cutanate (rash, │
│ │ │ulceraţii, │
│ │ │alopecie, │
│ │ │vasculite │
│ │ │necrotizante), │
│ │ │artralgii/mialgii│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │intermitente, │
│MEDIE │MEDIU │alterare moderată│
│ │ │a funcţiei │
│ │ │renale, anemie/ │
│ │ │leucopenie/ │
│ │ │trombopenie │
│ │ │uşoare, serozite │
│ │ │uşoare sau cu │
│ │ │disfuncţie │
│ │ │cognitivă medie │
│ │ │Există limitări │
│ │ │ale │
│ │ │funcţionalităţii │
│ │ │generale, dar se │
│ │ │menţine autonomia│
│ │ │personală. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │VS în faza acută,│
│ │ │cu alterarea │
│ │ │stării generale, │
│ │ │poliserozite, │
│ │ │psihoze, │
│ │ │convulsii sau │
│ │ │alte manifestări │
│ │ │neurologice │
│ │ │severe (de │
│ │ │exemplu, accident│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │vascular), │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│afectare │
│ │ │hematologică │
│ │ │renală, cardiacă │
│ │ │şi respiratorie │
│ │ │de intensitate │
│ │ │accentuată. │
│ │ │Există limitarea │
│ │ │capacităţii de │
│ │ │mobilizare şi │
│ │ │autoîngrijire, │
│ │ │pentru o durată │
│ │ │lungă de timp. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Afectare gravă a │
│ │ │funcţiei renale, │
│ │ │respiratorii, │
│ │ │cardiace şi │
│ │ │neurologice, │
│ │ │conform │
│ │ │criteriilor de la│
│ │ │capitolele │
│ │ │respective. │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Afectările │
│GRAVĂ │GRAV │descrise pot │
│ │ │exista în timpul │
│ │ │fazei acute sau │
│ │ │pot avea un │
│ │ │caracter │
│ │ │ireversibil, │
│ │ │determinând │
│ │ │limitarea majoră │
│ │ │a capacităţii de │
│ │ │autoîngrijire. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


┌─────────┬─────────────┬────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │ │- sunt necesare │
│ │ │măsuri │
│ │ │profilactice: │
│ │ │evitarea │
│ │ │frigului, │
│ │ │umezelii, │
│ │ │curenţilor de │
│ │ │aer la locul de │
│ │ │muncă, radiatia │
│ │ │solara; │
│ │ │- dispensarizare│
│ │ │la medicul de │
│ │- capacitate │familie sau │
│ │funcţională │reumatologie, │
│ │moderat │ambulatorii de │
│ │limitată │specialitate │
│ │datorită │pentru controale│
│ │handicapului │periodice; │
│ │durerii şi │- spitalizare de│
│ │redorii la │zi, spitalizare │
│ │una sau mai │continuă │
│ │multe │periodică; │
│ │articulaţii; │- tratament de │
│ │- limitarea │recuperare │
│ │gestualităţii│adaptat formei │
│ │profesionale │de boală; │
│ │şi a │- profilaxia │
│ │mersului; │infecţiilor │
│HANDICAP │- activităţi │acute şi │
│MEDIU │cu solicitări│tratarea │
│ │fizice reduse│infecţiilor │
│ │fără │cronice pentru a│
│ │deplasări │preveni │
│ │posturale pe │progresiunea │
│ │distanţe │alterărilor │
│ │mari, fără │funcţionale; │
│ │ridicarea de │- măsuri pentru │
│ │greutăţi, │asigurarea unui │
│ │urcat-coborât│loc de muncă │
│ │scări; │fără solicitare │
│ │- unele │fizică/ │
│ │limitări în │trepidaţii, în │
│ │activităţile │condiţii de │
│ │cotidiene, │microclimat │
│ │casnice. │corespunzător │
│ │ │sau schimbarea │
│ │ │locului de │
│ │ │muncă, │
│ │ │recalificare │
│ │ │profesională, │
│ │ │după caz, în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │vârstă, │
│ │ │procesele │
│ │ │evolutive şi │
│ │ │răspunsul la │
│ │ │tratamentul │
│ │ │aplicat. │
├─────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │- capacitate │ │
│ │funcţională │- în general, │
│ │limitată │afectarea │
│ │permiţând │accentuată a │
│ │numai o parte│posturii, a │
│ │din │deplasărilor │
│ │activităţile │posturale │
│ │casnice şi │(mobilizarea), │
│ │autoservirea;│alternanţă │
│ │- activităţi │posturală, │
│ │profesionale │gestualitatea - │
│ │cu solicitări│prehensiunea şi │
│ │fizice reduse│manipulaţia - │
│ │fără │fac imposibilă │
│ │deplasări │participarea la │
│ │posturale pe │activităţi │
│ │distanţe │profesionale │
│ │mari, fără │solicitante; │
│ │ridicarea de │- necesită │
│HANDICAP │greutăţi, │sprijin pentru │
│ACCENTUAT│urcat-coborât│facilitarea │
│ │scări şi în │mobilizării │
│ │funcţie de │(baston, pe │
│ │deficitul de │perioade │
│ │prehensiune; │limitate scaun │
│ │- se va avea │rulant); │
│ │în vedere │- monitorizare │
│ │faptul că se │periodică │
│ │ridică cu │medicală; │
│ │greutate de │- controale în │
│ │pe scaun, │ambulatoriu, │
│ │chiar şi cu │spitalizare de │
│ │sprijin, nu │zi, spitalizare │
│ │poate ridica │continuă │
│ │şi transporta│periodică; │
│ │greutăţi, │- tratament de │
│ │dexteritatea │recuperare │
│ │se realizează│adaptat formei │
│ │cu │de boală. │
│ │dificultate. │ │
├─────────┼─────────────┼────────────────┤
│ │- │ │
│ │dizabilitate │- suplinirea │
│ │importantă - │pierderii │
│ │persoana cu │capacităţii de │
│ │handicap se │autoservire, │
│ │află │autoîngrijire şi│
│ │imobilizată │autogospodărire;│
│ │la pat sau în│- controale în │
│ │fotoliu; │ambulatoriu, │
│ │- nu se poate│spitalizare de │
│ │ocupa de │zi, spitalizare │
│ │propria sa │continuă │
│ │îngrijire sau│periodică; │
│ │o face cu │- tratament de │
│ │foarte multă │recuperare │
│ │dificultate; │adaptat formei │
│ │- necesită │de boală. │
│ │îngrijire şi │În funcţie de │
│ │supraveghere │rezultatul │
│ │permanentă, │evaluării │
│ │nu poate sta │complexe, │
│ │confortabil │persoana poate │
│HANDICAP │pe scaun, nu │fi încadrată în │
│GRAV │se poate │grad de handicap│
│ │ridica din │grav, cu │
│ │poziţia │asistent │
│ │şezând în cea│personal, în │
│ │ortostatică; │situaţia în care│
│ │- nu poate │are pierdută │
│ │păstra │total │
│ │ortostatismul│capacitatea de │
│ │nesprijinit │autoservire, │
│ │şi fără │autoîngrijire şi│
│ │ajutor; │autogospodărire │
│ │- nu se poate│şi necesită │
│ │îmbrăca, │sprijin │
│ │dezbrăca, nu │permanent sau │
│ │îşi poate │grav, fără │
│ │tăia │asistent │
│ │alimentele; │personal, atunci│
│ │- capacitatea│când necesită │
│ │de │sprijin parţial │
│ │autoservire │pentru unele │
│ │şi │activităţi │
│ │autoîngrijire│cotidiene. │
│ │este afectată│ │
│ │major. │ │
└─────────┴─────────────┴────────────────┘




    III. Evaluarea persoanelor cu afectarea mobilităţii coloanei vertebrale, în vederea încadrării în grad de handicap*
        * Se referă la:
        Spondiloartrite axiale, forma axială, periferică sau mixtă (axială şi periferică) - afecţiune inflamatorie cronică, ce afectează preponderent coloana vertebrală, procesul inflamator debutând frecvent la nivelul articulaţiilor sacro-iliace şi progresează ascendent.
    1. Cifoscolioze şi scolioze deformante - idiopatice, cu grad mare de curbură, operate sau nu, care împiedică capacitatea respiratorie normală şi/sau cu tulburări neurologice (parapareze, paraplegii).


    1. Spondilită anchilozantă (SA)

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Examen │
│ │radiologic*: │
│ │- radiografie │
│ │bazin (pentru │
│ │SI), radiografie │
│ │coloana CDL; │
│ │- radiografia │
│ │altor zone │
│ │interesate; │
│ │- RMN; │
│ │- ecografie │
│ │musculoscheletală│
│ │pentru entesită. │
│ │Investigaţii │
│ │biologice: │
│ │- VSH crescută; │
│ │- proteina C │
│ │reactivă │
│ │pozitivă; │
│PARAMETRI │- antigen HLA │
│FUNCŢIONALI │B_27** posibil │
│ │prezent. │
│ │Probe │
│ │paraclinice: │
│ │- testarea │
│ │mobilităţii │
│ │coloanei │
│ │vertebrale şi a │
│ │articulaţiilor │
│ │mari; │
│ │- spirometrie, │
│ │dupa caz. │
│ │Examen │
│ │oftalmologic, │
│ │dupa caz │
│ │Examen │
│ │neurologic, dupa │
│ │caz │
│ │Scor BASFI şi │
│ │BASDAI*** │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │Forma axială: │
│ │ │- generalizarea =│
│ │ │extinderea │
│ │ │sindesmofitelor │
│ │ │cu formare de │
│ │ │punţi la un număr│
│ │ │important de │
│ │ │discuri │
│ │ │vertebrale; │
│ │ │- mobilitatea │
│ │ │coloanei CDL: │
│ │ │reducere cu 50% │
│ │ │din valorile │
│ │ │fiziologice ale │
│ │ │flexiei, │
│ │ │extensiei, │
│ │ │înclinării │
│ │ │laterale, │
│ │ │rotaţiei; │
│ │ │- redoare │
│ │ │matinală coloană │
│ │ │CDL persistentă; │
│ │ │- deficienţă │
│ │ │ventilatorie │
│ │ │restrictivă │
│ │ │uşoară; │
│ │ │- fără deficienţă│
│ │ │vizuală sau cu │
│ │ │deficienţă │
│ │ │uşoară. │
│ │ │RMN bazin/axial, │
│ │ │cu leziuni active│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Forma periferică:│
│MEDIE │MEDIU │- articulaţii │
│ │ │periferice │
│ │ │afectate de │
│ │ │proces inflamator│
│ │ │cronic, frecvent │
│ │ │asimetric, cel │
│ │ │mai des la │
│ │ │membrele │
│ │ │superioare │
│ │ │- tendinite, │
│ │ │fasciită │
│ │ │plantară; │
│ │ │- mobilitatea │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │periferice redusă│
│ │ │cu 30-40% din │
│ │ │valorile │
│ │ │fiziologice; │
│ │ │- semnele │
│ │ │biologice moderat│
│ │ │crescute; │
│ │ │- antigen HLA B27│
│ │ │pozitiv. │
│ │ │Controale în │
│ │ │ambulatoriu, │
│ │ │spitalizare de │
│ │ │zi, spitalizare │
│ │ │continuă │
│ │ │periodică │
│ │ │Tratament de │
│ │ │recuperare │
│ │ │adaptat formei de│
│ │ │boală │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Forma axială: │
│ │ │- cu prinderea în│
│ │ │totalitate a │
│ │ │coloanei CDL; │
│ │ │- fixarea │
│ │ │coloanei │
│ │ │cervicale în │
│ │ │flexie în mod │
│ │ │ireversibil; │
│ │ │- deficienţă │
│ │ │ventilatorie │
│ │ │medie de tip │
│ │ │restrictiv; │
│ │ │- deficienţă │
│ │ │vizuală medie │
│ │ │prin sechele de │
│ │ │iridociclită; │
│ │ │- afectarea │
│ │ │mobilităţii │
│ │ │coloanei │
│ │ │vertebrale cu │
│ │ │peste 70% din │
│ │ │valorile │
│ │ │fiziologice (urcă│
│ │ │şi coboară │
│ │ │scările, dar cu │
│ │ │dificultate). │
│ │ │Forma mixtă: │
│ │ │- cu prinderea │
│ │ │coloanei CDL; │
│ │ │- cu prinderea │
│ │ │centurilor │
│ │ │scapulo-humerale │
│ │ │şi coxo- │
│ │ │femurale, │
│ │ │bilateral; │
│ │ │- deficienţă │
│ │ │ventilatorie │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │medie sau │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│accentuată de tip│
│ │ │restrictiv; │
│ │ │-deficienţă │
│ │ │vizuală medie │
│ │ │prin afectare │
│ │ │oculară sechelară│
│ │ │iridociclitei; │
│ │ │- afectarea │
│ │ │funcţionalităţii │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │periferice până │
│ │ │la 80% din │
│ │ │valorile │
│ │ │fiziologice (se │
│ │ │deplasează cu │
│ │ │greutate, cu │
│ │ │baston sau cârje,│
│ │ │şi pe distanţe │
│ │ │mici). │
│ │ │Forma periferică:│
│ │ │- cu prinderea │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │mari: │
│ │ │coxo-femurale, │
│ │ │genunchi, coate, │
│ │ │pumn şi degete; │
│ │ │- afectarea │
│ │ │funcţiilor │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │periferice cu │
│ │ │peste 80-85% din │
│ │ │valorile │
│ │ │fiziologice. │
│ │ │Protezare │
│ │ │articulară │
│ │ │Amiloidoză │
│ │ │Insuficienţă │
│ │ │renală cronică │
│ │ │uşoară │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Forma axială: │
│ │ │- cu prinderea │
│ │ │centurilor │
│ │ │toracică şi │
│ │ │pelvină; │
│ │ │- cu prinderea │
│ │ │umerilor │
│ │ │(anchiloză în │
│ │ │adducţie); │
│ │ │- cu prinderea │
│ │ │coxo-femurală │
│ │ │bilateral cu │
│ │ │tendinţă la │
│ │ │anchiloze; │
│ │ │- deficienţă │
│ │ │ventilatorie │
│ │ │severă de tip │
│ │ │restrictiv. │
│ │ │Forma periferică:│
│ │ │- cu anchiloza │
│ │ │pumnilor, │
│ │ │coatelor - în │
│ │ │semiflexie, │
│ │ │anchiloză │
│ │ │tibio-tarsiană în│
│ │ │equin; │
│ │ │- cu deformarea │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │accentuată a │
│GRAVĂ │GRAV │antepiciorului. │
│ │ │Forma mixtă: │
│ │ │- forma severă cu│
│ │ │/fără afectarea │
│ │ │gravă a acuităţii│
│ │ │vizuale; │
│ │ │- afectare │
│ │ │respiratorie │
│ │ │severă; │
│ │ │- afectare renală│
│ │ │avansată │
│ │ │(amiloidoză sau │
│ │ │insuficienţă │
│ │ │renală). │
│ │ │NOTĂ: │
│ │ │Persoanele cu SA │
│ │ │stadiul IV se │
│ │ │deplasează cu │
│ │ │mare dificultate │
│ │ │şi sprijinite. │
│ │ │Sunt în │
│ │ │imposibilitatea │
│ │ │realizării totale│
│ │ │sau parţiale a │
│ │ │activităţilor │
│ │ │vieţii zilnice de│
│ │ │autoservire şi │
│ │ │îngrijire. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘

        * Principalul criteriu de diagnostic pozitiv poate consta, în funcţie de evoluţie, în:
    - sacroiliită gr. II-III (moderată): scleroză şi osteocondensare ale articulaţiilor;
    – sacroiliită grad IV: anchiloză cu dispariţia spaţiilor articulare;
    – apariţia de punţi intervertebrale (iniţial D_11-D_12, L_1-L_2) - sindesmofite (osificări interligamentare), ulterior se generalizează - aspect "trestie de bambus";
    – afectarea articulaţiilor interapofizare cu tendinţă la pensare şi anchiloze care pot lua aspect de "şină de tramvai".

        ** Antigenul HLA B_27: are semnificaţie predispozantă pentru afecţiune; este prezent la 80-90% dintre persoane.
        *** Evaluarea funcţionalităţii în SA poate fi cuantificată prin scala BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis Funcţional Index), iar indicele activităţii SA se stabileşte prin completarea chestionarului BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index), ambele validate şi în România. Scala BASFI este constituită dintr-un chestionar cu 10 întrebări, apreciate fiecare cu un punctaj de la 0 (activitatea se execută uşor) la 10 (activitate imposibilă). Această scală reflectă impactul dizabilităţii date de boală asupra activităţilor cotidiene, sub influenţa tratamentului recuperator.
        Scala BASDAI este constituită dintr-un chestionar cu 6 întrebări, fiecare având punctaj între 0 (fără simptome) până la 10 (afectare severă), iar un scor de peste 4 indică un grad suboptimal de control al bolii, necesitând modificarea intervenţiei terapeutice.


┌─────────┬──────────────────┬────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │- Asigurarea │
│ │ │unui loc de │
│ │ │muncă accesibil │
│ │ │pentru │
│ │ │prevenirea │
│ │ │evoluţiei spre │
│ │ │stadii │
│ │ │superioare │
│ │ │- Sprijin din │
│ │ │partea │
│ │ │angajatorilor şi│
│ │ │a familiei │
│ │ │pentru aplicarea│
│ │ │măsurilor │
│ │Orice activitate │profilactice │
│ │profesională cu │- Consult │
│ │evitarea │ambulatoriu sau │
│ │suprasolicitărilor│spitalizare de │
│ │gestuale, │zi, internare │
│ │posturale - │continuă │
│HANDICAP │ortostatismul sau │periodică │
│MEDIU │mersul prelungit, │- Dispensarizare│
│ │ridicarea de │medic de familie│
│ │greutăţi, într-un │sau serviciul de│
│ │mediu adecvat, │reumatologie - │
│ │fără curenţi de │program de │
│ │aer, variaţii │kinetoterapie │
│ │termice, │(gimnastică │
│ │trepidaţii │medicală) │
│ │ │- Eventual, │
│ │ │schimbarea │
│ │ │locului de muncă│
│ │ │pentru │
│ │ │activităţi fără │
│ │ │eforturi fizice,│
│ │ │fără ortostatism│
│ │ │prelungit, în │
│ │ │mediu cu curenţi│
│ │ │de aer, │
│ │ │umezeală, │
│ │ │poziţii │
│ │ │vicioase-fixe în│
│ │ │timpul muncii │
├─────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │Participare în │
│ │ │condiţii de │
│ │ │monitorizare │
│ │ │medicală şi │
│ │ │profesională: │
│ │ │- internare în │
│ │ │secţii de │
│ │- Activităţi fără │reumatologie în │
│ │suprasolicitare │puseele acute, │
│ │posturală, fără │pentru tratament│
│ │deplasări │particularizat │
│ │prelungite sau │şi controlat; │
│ │care să impună │- consult │
│ │variante posturale│ambulatoriu sau │
│ │- Activităţi fără │spitalizare de │
│ │suprasolicitare │zi, internare │
│ │fizică şi vizuală.│continuă │
│ │În general, au │periodică; │
│ │redusă capacitatea│- dispensarizare│
│ │de efectuare a │medic de familie│
│ │oricărei │sau specialist │
│ │activităţi │reumatolog │
│ │profesionale │pentru control │
│ │organizate, cu │periodic; │
│ │program normal; │- program de │
│ │- Au limitată │kinetoterapie la│
│ │posibilitatea de a│domiciliu sau │
│ │realiza │dispensar, │
│ │majoritatea │ambulatoriu de │
│ │activităţilor │specialitate; │
│HANDICAP │necesare vieţii │- schimbarea │
│ACCENTUAT│zilnice şi pentru │locului de muncă│
│ │cele de │sau orientare │
│ │autoservire (de │pentru ocupaţii │
│ │exemplu, aplecat, │fără efort │
│ │îmbrăcat/ │fizic, │
│ │dezbrăcat, │ortostatism │
│ │transport │prelungit, frig,│
│ │greutăţi); │curenţi de aer, │
│ │- Au limitată │umezeală, │
│ │capacitatea de │poziţii │
│ │mobilizare (se │vicioase, │
│ │deplasează cu │suprasolicitarea│
│ │greutate, cu │vederii; │
│ │baston), precum şi│În timpul │
│ │posibilitatea de │muncii: │
│ │menţinere │- sprijin din │
│ │îndelungată a │partea │
│ │poziţiei │angajatorilor │
│ │ortostatice sau │pentru │
│ │şezând şi a │asigurarea unui │
│ │variantelor │loc de muncă │
│ │posturale. │adaptat; │
│ │- Capacitatea de │- ajutor din │
│ │efort fizic - │partea familiei │
│ │redusă. │pentru │
│ │ │realizarea unor │
│ │ │activităţi │
│ │ │necesare │
│ │ │îngrijirii şi │
│ │ │gospodăririi │
│ │ │(vieţii │
│ │ │cotidiene); │
├─────────┼──────────────────┼────────────────┤
│ │ │- Necesită │
│ │ │sprijin pentru │
│ │ │obţinerea unor │
│ │ │mijloace de │
│ │ │deplasare │
│ │ │(fotoliu rulant │
│ │ │etc.) │
│ │ │- │
│ │ │Accesibilizarea │
│ │ │mediului │
│ │- Pierderea totală│- Asistenţă │
│ │a capacităţii de │medicală la │
│ │autoservire sau/şi│domiciliu, │
│ │de orientare │particularizată │
│ │spaţială - │În funcţie de │
│ │Limitarea majoră a│rezultatul │
│ │capacităţii de │evaluării │
│ │mobilizare │complexe, │
│ │- Limitarea majoră│persoana poate │
│HANDICAP │a posibilităţii de│fi încadrată în │
│GRAV │realizare a │grad de handicap│
│ │activităţilor │grav cu asistent│
│ │vieţii cotidiene, │personal, în │
│ │instrumentale şi │situaţia în care│
│ │de autoîngrijire │are pierdută │
│ │- Pot desfăşura │total │
│ │activităţi │capacitatea de │
│ │profesionale la │autoservire, │
│ │domiciliu sau la │autoîngrijire şi│
│ │locuri de muncă │autogospodărire │
│ │adaptate │şi necesită │
│ │ │sprijin │
│ │ │permanent, sau │
│ │ │grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, atunci│
│ │ │când necesită │
│ │ │sprijin parţial │
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene. │
└─────────┴──────────────────┴────────────────┘


    2. Cifoscolioze idiopatice

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │- Radiografii │
│ │coloană │
│ │vertebrală,umeri │
│ │şi şold, în │
│ │funcţie de │
│ │consecinţele │
│ │secundare │
│ │- Tomografie │
│ │(TC), RMN │
│ │- Examen │
│ │ortopedic │
│ │- Examen │
│ │neurologic │
│PARAMETRI │- Testarea │
│FUNCŢIONALI │mobilităţii │
│ │coloanei │
│ │vertebrale │
│ │- Testarea │
│ │mobilităţii │
│ │articulaţiilor │
│ │mari │
│ │- Probe │
│ │ventilatorii │
│ │(spirometrie) │
│ │- Scale de │
│ │evaluare a │
│ │autonomiei: ADL, │
│ │IADL, SOS etc. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │Scolioză, │
│ │ │cifoscolioză cu │
│ │ │grad de curbură │
│ │ │peste 60°, cu │
│ │ │tulburări │
│ │ │ventilatorii de │
│ │ │intensitate medie│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │şi fără tulburări│
│MEDIE │MEDIU │neurologice, cu │
│ │ │limitare moderată│
│ │ │a │
│ │ │funcţionalităţii,│
│ │ │deficit de │
│ │ │ortostatism şi │
│ │ │deplasare │
│ │ │prelungită │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Scolioză, │
│ │ │cifoscolioză cu │
│ │ │grad de curbură │
│ │ │peste 60°, cu │
│ │ │tulburări ale │
│ │ │funcţiei │
│ │ │respiratorii şi/ │
│ │ │sau tulburări │
│ │ │neurologice │
│ │ │Osteosinteză pe │
│ │ │coloană │
│ │ │deformată, │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │cifoscoliotică, │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│cu tulburări │
│ │ │ventilatorii de │
│ │ │intensitate │
│ │ │accentuată │
│ │ │Mobilizarea se │
│ │ │realizează cu │
│ │ │sprijin extern, │
│ │ │urcatul scărilor │
│ │ │este dificil, iar│
│ │ │autonomia │
│ │ │personală │
│ │ │prezintă limitări│
│ │ │parţiale. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Scolioză, │
│ │ │cifoscolioză cu │
│ │ │grad de curbură │
│ │ │peste 60°, cu │
│ │ │tulburări │
│ │ │respiratorii │
│ │ │grave sau/şi │
│ │ │paraplegie │
│ │ │Există o limitare│
│ │ │majoră a │
│ │ │capacităţii de │
│ │ │realizare a │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │activităţii de │
│GRAVĂ │GRAV │autoîngrijire, │
│ │ │necesitând │
│ │ │mijloace externe │
│ │ │(sprijin │
│ │ │bilateral, │
│ │ │fotoliu rulant) │
│ │ │pentru deplasare.│
│ │ │În situaţia │
│ │ │pierderii totale │
│ │ │a capacităţii de │
│ │ │îngrijire şi │
│ │ │autoservire │
│ │ │necesită asistent│
│ │ │personal. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


┌─────────┬─────────────┬──────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼─────────────┴──────────────┤
│ │Orice activitate │
│ │profesională, cu evitarea │
│HANDICAP │suprasolicitărilor gestuale,│
│MEDIU │posturale - ortostatismul │
│ │sau mersul prelungit, │
│ │ridicarea de greutăţi, │
│ │într-un mediu adecvat │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Activităţi accesibile şi │
│ │participare efectivă în │
│HANDICAP │funcţie de intensitatea │
│ACCENTUAT│deficienţei funcţionale şi │
│ │gradul de handicap │
│ │prezentate în afectarea │
│ │funcţiilor motorii, statice │
├─────────┤şi locomoţiei │
│ │Orientarea profesională a │
│ │tinerilor spre locuri de │
│HANDICAP │muncă accesibile, │
│GRAV │concomitent cu monitorizarea│
│ │medicală adecvată pentru │
│ │prevenirea consecinţelor │
│ │secundare │
└─────────┴────────────────────────────┘



    IV. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap
    1. Amputaţii*
        * Se referă la:
    a) amputaţii congenitale, contractate precoce (copilărie-adolescenţă), unilateral sau bilateral, de membru inferior sau superior, indiferent de nivel, dezarticulaţie membru pelvin, dezarticulaţie membru toracal, protezabile, neprotezabile sau greu protezabile.
    b) amputaţii de membru superior sau inferior, unilateral sau bilateral (protezabile, protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârstă şi statut.

        În evaluarea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere:
    - Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie:
    a) distrugerea unui membru prin strivire;
    b) pierderea vascularizaţiei;
    c) gangrene de cauze variate (arteriopatii, diabet zaharat, embolii);
    d) durere severă de cauză circulatorie;
    e) tumori maligne;
    f) infecţie necontrolabilă terapeutic.

    – Starea bontului: scurt; cu cicatrici vicioase; cu calus vicios; cu nevroame hiperalgice, cu leziuni trofice, fistule cronice; cu sechele complexe
    – Compensarea deficitului funcţional prin protezare
    – Nivelul amputaţiei, la membrul sau membrele afectate
    – Afecţiuni somatice sau neurologice severe care pot potenţa deficitul locomotor


┌────────────────────┬───────────────────┐
│ │Examen ortopedic │
│ │Examen radiologic: │
│ │- bont; │
│ │- articulaţia │
│ │supraiacentă, │
│ │controlateral, │
│ │coloană vertebrală,│
│ │în funcţie de │
│ │localizare, pentru │
│ │evaluarea │
│ │consecinţelor │
│ │handicapului │
│ │locomotor; Testarea│
│ │bontului │
│ │Testarea │
│ │funcţionalităţii │
│ │protezei şi a │
│PARAMETRI │membrului/membrelor│
│FUNCŢIONALI │Indici │
│ │oscilometrici │
│ │Testări biometrice │
│ │particularizate │
│ │structurii afectate│
│ │Testarea │
│ │mobilităţii │
│ │articulare │
│ │Testări musculare │
│ │Testarea │
│ │mobilităţii │
│ │coloanei │
│ │vertebrale Examen │
│ │neurologic, în │
│ │anumite cazuri │
│ │Scale de evaluare a│
│ │autonomiei: ADL, │
│ │IADL, SOS etc. │
├──────────┬─────────┼───────────────────┤
│ │ │Deficienţă │
│ │ │locomotorie uşoară:│
│ │ │- Amputaţie │
│ │ │Lisfrank (amputaţia│
│ │ │trans-metatarsiană)│
│ │ │- Amputaţie Chopart│
│ │ │(amputaţie la │
│ │ │nivelul │
│ │ │articulaţiei │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │mediotarsiene) │
│UŞOARĂ │UŞOR │Deficienţă de │
│ │ │manipulaţie uşoară:│
│ │ │- Lipsa prin │
│ │ │amputaţie a 3-4 │
│ │ │degete (în afara │
│ │ │policelui) │
│ │ │- Lipsa ultimelor │
│ │ │falange de la toate│
│ │ │degetele de la o │
│ │ │mână │
├──────────┼─────────┼───────────────────┤
│ │ │Deficienţă │
│ │ │locomotorie medie: │
│ │ │- Amputaţie gambă │
│ │ │unilaterală (la │
│ │ │orice nivel) │
│ │ │Deficienţă de │
│ │ │manipulaţie medie: │
│ │ │- Lipsa degetelor │
│ │ │de la o mână │
│ │ │- Dezarticulaţie │
│ │ │radio-carpiană │
│ │ │- Amputaţia │
│ │ │membrului toracic: │
│ │ │antebraţ-braţ, de │
│ │ │la diferite │
│ │ │niveluri, protezat/│
│ │ │neprotezat, cu │
│ │ │păstrarea │
│ │ │manualităţii │
│ │ │membrului │
│ │ │controlateral │
│ │ │NOTĂ: │
│ │ │Pentru situaţiile │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │menţionate se va │
│MEDIE │MEDIU │stabili termen │
│ │ │permanent de │
│ │ │valabilitate a │
│ │ │încadrării în grad │
│ │ │de handicap de la │
│ │ │prima evaluare. │
│ │ │Pentru a menţine/ │
│ │ │îmbunătăţi starea │
│ │ │de sănătate şi │
│ │ │pentru a evita │
│ │ │excluziunea │
│ │ │socială, persoanele│
│ │ │încadrate au │
│ │ │obligaţia de a urma│
│ │ │activităţile şi │
│ │ │serviciile │
│ │ │prevăzute în │
│ │ │Programul │
│ │ │individual de │
│ │ │reabilitare şi │
│ │ │integrare socială a│
│ │ │adultului cu │
│ │ │handicap şi în │
│ │ │Planul individual │
│ │ │de servicii. │
├──────────┼─────────┼───────────────────┤
│ │ │Deficienţă │
│ │ │locomotorie │
│ │ │accentuată: │
│ │ │- Amputaţie coapsă │
│ │ │- protezată, │
│ │ │neprotezată ori cu │
│ │ │proteză │
│ │ │nefuncţională │
│ │ │- Dezarticulaţie │
│ │ │coxo-femurală │
│ │ │Deficienţă de │
│ │ │manipulaţie │
│ │ │accentuată: │
│ │ │- Dezarticulaţie │
│ │ │scapulo-humerală │
│ │ │- Amputaţia │
│ │ │membrului toracic │
│ │ │unilaterală cu │
│ │ │reducerea │
│ │ │prehensiunii │
│ │ │controlateral │
│ │ │NOTĂ: │
│ │ │Pentru situaţiile │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │menţionate se va │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│stabili termen │
│ │ │permanent de │
│ │ │valabilitate a │
│ │ │încadrării în grad │
│ │ │de handicap de la │
│ │ │prima evaluare. │
│ │ │Pentru a menţine/ │
│ │ │îmbunătăţi starea │
│ │ │de sănătate şi │
│ │ │pentru a evita │
│ │ │excluziunea │
│ │ │socială, persoanele│
│ │ │încadrate au │
│ │ │obligaţia de a urma│
│ │ │activităţile şi │
│ │ │serviciile │
│ │ │prevăzute în │
│ │ │Programul │
│ │ │individual de │
│ │ │reabilitare şi │
│ │ │integrare socială a│
│ │ │adultului cu │
│ │ │handicap şi în │
│ │ │Planul individual │
│ │ │de servicii. │
├──────────┼─────────┼───────────────────┤
│ │ │Deficienţă │
│ │ │locomotorie gravă: │
│ │ │- Amputaţie │
│ │ │bilaterală a │
│ │ │membrelor pelvine │
│ │ │la nivelul │
│ │ │coapselor; │
│ │ │- Lipsa prin │
│ │ │dezarticulaţie sau │
│ │ │amputaţie a unui │
│ │ │membru pelvin │
│ │ │asociată cu │
│ │ │anchiloza sau │
│ │ │plegia membrului │
│ │ │pelvin opus; │
│ │ │- Lipsa prin │
│ │ │dezarticulaţie sau │
│ │ │prin amputaţie a │
│ │ │unui membru pelvin,│
│ │ │asociată cu │
│ │ │amputaţie, │
│ │ │dezarticulaţie sau │
│ │ │plegie de membru │
│ │ │toracal; │
│ │ │- Amputaţie │
│ │ │bilaterală a │
│ │ │membrelor pelvine │
│ │ │de la nivelul │
│ │ │gambelor; │
│ │ │- Amputaţie │
│ │ │bilaterală a │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │membrelor toracice │
│GRAVĂ │GRAV │la diferite │
│ │ │niveluri cu/fără │
│ │ │redori strânse ale │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │NOTĂ: │
│ │ │Pentru situaţiile │
│ │ │menţionate se va │
│ │ │stabili termen │
│ │ │permanent de │
│ │ │valabilitate a │
│ │ │încadrării în grad │
│ │ │de handicap de la │
│ │ │prima evaluare. │
│ │ │Pentru a menţine/ │
│ │ │îmbunătăţi starea │
│ │ │de sănătate şi │
│ │ │pentru a evita │
│ │ │excluziunea │
│ │ │socială, persoanele│
│ │ │încadrate au │
│ │ │obligaţia de a urma│
│ │ │activităţile şi │
│ │ │serviciile │
│ │ │prevăzute în │
│ │ │Programul │
│ │ │individual de │
│ │ │reabilitare şi │
│ │ │integrare socială a│
│ │ │adultului cu │
│ │ │handicap şi în │
│ │ │Planul individual │
│ │ │de servicii. │
└──────────┴─────────┴───────────────────┘

    SCOR ADL

┌────────────┬────────────────────┬────┐
│Activitate │Descriere │Scor│
├────────────┼────────────────────┼────┤
│ │Autonomie │2 │
│Igienă ├────────────────────┼────┤
│corporală │Ajutat parţial │1 │
│ ├────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0l. │
├────────────┼────────────────────┼────┤
│ │Autonomie │2 │
│ ├────────────────────┼────┤
│ │Autonomie pentru │ │
│Îmbrăcare │îmbrăcare, dar │1 │
│ │ajutor pentru │ │
│ │încălţare │ │
│ ├────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
├────────────┼────────────────────┼────┤
│ │Autonomie │2 │
│Mersul la ├────────────────────┼────┤
│toaletă │Ajutat │1 │
│ ├────────────────────┼────┤
│ │Ajutat la pat │0 │
├────────────┼────────────────────┼────┤
│ │Continent │2 │
│ ├────────────────────┼────┤
│Continenţă │Incontinenţă │1 │
│sfincteriană│ocazional │ │
│ ├────────────────────┼────┤
│ │Incontinent │0 │
├────────────┼────────────────────┼────┤
│ │Mănâncă singur │2 │
│ ├────────────────────┼────┤
│Alimentaţia │Ajutat pentru tăiat │1 │
│ │cu cuţitul │ │
│ ├────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
└────────────┴────────────────────┴────┘

        Clasificare:
        st. I 10 - autonomie;
        st. II 8-10 - cvasiindependent;
        st. III 3-8 - independenţă asistată;
        st. IV 0-3 - dependenţă totală, necesită asistent personal.



┌─────────┬────────────────┬────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Orice activitate│Participare fără│
│ │profesională │restricţii │
│ │fără limitări, │Necesită │
│ │cu excepţia │schimbarea │
│HANDICAP │celor care │locului de muncă│
│UŞOR │solicită │în cazul unor │
│ │gestualitate │profesiuni (de │
│ │fină, de │exemplu: │
│ │precizie │pianist, │
│ │ │violonist s.a.) │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Orientarea │
│ │ │profesională │
│ │ │spre un loc de │
│ │ │muncă accesibil │
│ │ │Formare şi │
│ │ │îndrumare │
│ │ │profesională în │
│ │Orice profesie, │funcţie de │
│ │cu excepţia │vârsta │
│ │celor care │persoanelor care│
│HANDICAP │solicită: │şi-au pierdut │
│MEDIU │- ortostatism şi│manualitatea, cu│
│ │deplasări │referire la │
│ │posturale │muncile manuale │
│ │prelungite; │- necalificate │
│ │- bimanualitate.│Asigurare cu │
│ │ │proteze, orteze,│
│ │ │proteze estetice│
│ │ │diferenţiate în │
│ │ │vederea │
│ │ │activării în │
│ │ │viaţa socială │
│ │ │fără restricţii │
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Furnizare de │
│ │ │mijloace │
│ │ │protetice, de │
│ │ │adaptare a │
│ │ │utilajelor, │
│ │ │reorganizarea │
│ │ │muncii la nevoie│
│ │ │Pentru │
│ │ │deficienţii │
│ │ │locomotori │
│ │ │posturali: În │
│ │ │afara protezării│
│ │ │adecvate şi │
│ │ │adaptării │
│ │ │locului de muncă│
│ │ │astfel încât să │
│ │ │nu fie │
│ │- Locuri de │solicitată │
│ │muncă fără │postura pe care │
│ │solicitare │nu o poate │
│ │fizică, fără │realiza, se │
│ │deplasări şi │recomandă │
│ │variante │facilitarea prin│
│ │posturale sau/şi│mijloace │
│ │gestuale, în │suplimentare de │
│ │funcţie de │sprijin (scaune │
│ │deteriorările │adaptate │
│ │morfofuncţionale│ergonomic) sau │
│ │NOTĂ: │permiterea cu │
│ │În elaborarea │uşurinţă a │
│ │programelor de │modificărilor │
│ │recuperare se │posturale impuse│
│ │vor avea în │de muncă, prin │
│ │vedere: │balustrade sau │
│ │- localizarea şi│mânere de │
│ │nivelul │sprijin. │
│ │amputaţiei; │Transferul unor │
│HANDICAP │- cauzele care │comenzi ale │
│ACCENTUAT│au produs-o; │maşinii de la │
│ │- eficienţa │picior la mână │
│ │protezării; │sau │
│ │- vârsta; │automatizarea │
│ │- pregătirea │comenzilor │
│ │generală şi │respective │
│ │profesională - │Pentru │
│ │în funcţie de │persoanele cu │
│ │care se │deficienţă │
│ │recomandă: │fizică cu │
│ │schimbarea │afectarea │
│ │locului de muncă│gestualităţii: │
│ │sau formarea │Este posibilă, │
│ │profesională │după caz, │
│ │pentru munci │protezare sau │
│ │statice, │ortezare, │
│ │accesibile │eventual proteze│
│ │handicapului │de muncă │
│ │postural sau/şi │adaptate în │
│ │de gestualitate.│raport cu │
│ │ │secvenţele │
│ │ │muncii (pense, │
│ │ │cârlige etc.), │
│ │ │schimbarea │
│ │ │lateralităţii şi│
│ │ │adaptări ale │
│ │ │utilajului, de │
│ │ │pildă transferul│
│ │ │comenzilor de la│
│ │ │o mână la alta │
│ │ │sau de la mână │
│ │ │la picior, │
│ │ │schimbarea │
│ │ │sistemului de │
│ │ │pârghii ale │
│ │ │comenzilor │
│ │ │pentru scăderea │
│ │ │efortului fizic.│
├─────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Idem handicap │
│ │ │accentuat │
│ │ │După protezare, │
│ │ │adaptare la │
│ │ │proteze/orteze: │
│ │ │- asigurarea de │
│ │ │mijloace de │
│ │ │deplasare pentru│
│ │ │persoanele cu │
│ │ │deficienţă │
│ │ │posturală (cârje│
│ │ │sau cadru pentru│
│ │ │cele cu │
│ │ │amputaţii │
│ │ │unilaterale, │
│ │Idem handicap │fotoliu rulant, │
│ │accentuat │cărucioare │
│ │Pot desfăşura │pentru cele cu │
│ │activităţi │amputaţii │
│ │profesionale la │bilaterale); │
│ │domiciliu sau la│- asigurarea de │
│ │locuri de muncă │mijloace de │
│ │adaptate. │autoservire sau/│
│ │Ancheta socială │şi de muncă │
│ │are un rol major│pentru cei cu │
│ │în stabilirea │pierderea │
│ │gradului de │bilaterală a │
│ │autonomie şi a │gestualităţii; │
│ │restantului │- sprijin total │
│HANDICAP │funcţional, │sau parţial │
│GRAV │existând │pentru îngrijire│
│ │posibilitatea │şi activităţile │
│ │adaptării la │cotidiene, de │
│ │proteze şi a │autogospodărire.│
│ │accesibilizării │În funcţie de │
│ │mediului, astfel│rezultatul │
│ │încât să se │evaluării │
│ │realizeze │complexe, │
│ │autonom sau cu │persoana poate │
│ │ajutor parţial, │fi încadrată în │
│ │pentru perioade │grad de handicap│
│ │limitate ale │grav cu asistent│
│ │zilei, │personal, în │
│ │activităţile de │situaţia în care│
│ │îngrijire şi │are pierdută │
│ │autoservire. │total │
│ │ │capacitatea de │
│ │ │autoservire, │
│ │ │autoîngrijire şi│
│ │ │autogospodărire │
│ │ │şi necesită │
│ │ │sprijin │
│ │ │permanent, sau │
│ │ │grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, atunci│
│ │ │când necesită │
│ │ │sprijin parţial │
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene. │
└─────────┴────────────────┴────────────────┘


    2. Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic*
        * Se referă la afectarea funcţiilor motorii asociată sau nu cu afectarea funcţiei senzitive, tulburări de limbaj, de câmp vizual, neurocognitive, din afecţiuni de etiologie variată:
    - sechelele bolilor cerebrovasculare şi în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice);
    – afecţiuni neurodegenerative (în mod particular Boala Alzheimer şi Degenerescenţele Fronto-Temporale), posttraumatice, postinfecţioase, posttumorale;
    – malformaţii congenitale;
    – sechelele după meningoencefalopatii infantile (paralizia cerebrală - cu mai multe forme anatomo-clinice);
    – bolile prin tulburări de dezvoltare a sistemului nervos;
    – bolile metabolice genetice ale sistemului nervos central şi periferic (în mod particular leucodistrofiile şi bolile lizozomale, bolile mitocondriale, aminoaciduriile etc.);
    – neuropatii motorii cronice severe periferice, evidenţiate EMG.

        Aceste afecţiuni au implicaţii asupra staticii, mobilităţii şi gestualităţii, coordonării şi echilibrului, capacităţii neurocognitive, comunicării şi orientării vizual-spaţiale, datorate afectării sistemului nervos central sau/şi periferic, manifestate clinic prin pareze (pierdere uşoară-medie a forţei musculare, slăbiciune musculară), plegii ( afectare severă cu pierderea contractilităţii), tulburări de coordonare, de limbaj (afazii) şi/sau de vorbire (dizartrie/anartrie, difonie/afonie ), tulburări senzoriale majore (tulburări de câmp vizual, de orientare spaţială, de recunoaştere a propriei scheme corporale şi a relaţiei sale cu mediul înconjurător, tulburări severe proprioceptive însoţite de tulburări de coordonare a mişcărilor), tulburări neurocognitive de diferite intensităţi (având ca formă extremă sindroamele demenţiale).
        Se descriu următoarele afectări motorii:
    - deficit motor al unui membru - monoplegie brahială sau crurală - întâlnit atât în leziuni ale sistemului nervos central, cât şi periferic;
    – deficit motor al unui membrului superior şi unui membru inferior, în marea majoritate a cazurilor (dar nu obligatoriu) de aceeaşi parte - hemiplegie - cauzată de leziuni localizate de regulă în sistemul nervos central, fiind asociată sau nu cu alte semne şi simptome neurologice (simptome extrapiramidale, senzitive, cerebeloase, tulburări de limbaj, de vorbire, neurocognitive, de fonaţie, de deglutiţie, crize epileptice, alte semne de suferinţă a trunchiului cerebral sau a măduvei spinării cervicale etc.);
    – deficit motor al membrelor inferioare-paraplegie - poate să apară atât în leziunea neuronului motor central - cel mai frecvent în leziuni ale măduvei spinării, dar şi hemisferice - parasagital bilateral sau la nivelul punţii sau prin leziuni multiple (de exemplu boala Little), cât şi în lezarea neuronului motor periferic, precum în poliomielită sau diferite forme de polineuropatie sau mononeuropatii multiplex, determinând deficit asimetric sau simetric, asociate sau nu cu tulburări sfincteriene importante;
    – deficit motor al tuturor membrelor - tetraplegie - determinat de leziuni de neuron motor periferic sau central, prin afectarea medulară sau de trunchi cerebral, precum în sindromul Guillain-Barre (demielinizare inflamatorie a rădăcinilor şi nervilor periferici, cu afectare predominant a fibrelor motorii) sau în accidentele vasculare cerebrale repetate care produc hemiplegii bilaterale;
    – deficit motor doar al ambelor membre superioare - diplegia/dipareză brahială - formă mult mai rară decât precedentele, determinată fie de leziuni în sistemul nervos central (de regulă pontine, mai rar în măduva cervicală), fie de leziuni în sistemul nervos periferic (mai frecvent în polineuropatia cauzată de porfirie, în polineuropatiile cronice inflamatorii demielinizante ş.a.);
    – deficit motor a 3 membre - tripareze - forme rare, determinate de obicei de leziuni în măduva cervicală sau în unele neuropatii periferice sau în leziuni multiple în sistemul nervos central (mai frecvent în scleroza multiplă sau alte boli inflamatorii, tumorale sau vasculare neurologice).


┌───────────┬───────────────────────┬────────────────┐
│ │Examen neurologic cu │ │
│ │probe de pareza. │ │
│ │Examene │ │
│ │electroneurofiziologice│ │
│ │ale sistemului nervos │ │
│ │periferic şi musculare │ │
│ │- EMG, măsurarea │ │
│ │vitezelor de conducere │ │
│ │pe nervii periferici │ │
│ │Eco Doppler al vaselor │ │
│ │cervico- cerebrale │ │
│ │CT, IRM cerebrală şi │ │
│ │spinală Examen │ │
│ │oftalmologic (acuitate │ │
│ │vizuală, câmp vizual, │ │
│ │fund de ochi) │ │
│ │EEG │ │
│ │Angiografie de vase │ │
│ │cerebrale (aa. │ │
│ │carotide, aa. │ │
│ │vertebrale, a. │ │
│ │bazilară, │ │
│ │aa.intracraniene, │Se stabilesc în │
│PARAMETRI │sistemul venos │funcţie de │
│FUNCŢIONALI│intracranian) │structura/ │
│ │Ecocardiografie │structurile │
│ │Scală de gradare a │afectate. │
│ │forţei musculare (FMS) │ │
│ │** │ │
│ │Evaluare │ │
│ │neuropsihologică │ │
│ │Glicemie, teste de │ │
│ │coagulare, │ │
│ │hemoleucogramă completă│ │
│ │Scale de evaluare a │ │
│ │autonomiei şi │ │
│ │funcţionalităţii: ADL, │ │
│ │IADL, SOS, indexBarthel│ │
│ │etc.*** │ │
│ │Pentru aprecierea │ │
│ │restantului funcţional │ │
│ │(potenţialului │ │
│ │recuperator), pentru │ │
│ │sechelele bolilor │ │
│ │cerebro- vasculare şi │ │
│ │în mod particular al │ │
│ │AVC se va efectua │ │
│ │consult clinică │ │
│ │recuperare medicală. │ │
├───────────┼───────────────────────┼────────────────┤
│ │ │Deficit motor al│
│ │ │unui membru │
│ │ │inferior sau al │
│ │ │ambelor membre │
│ │ │inferioare │
│ │ │(probe de pareza│
│ │ │pozitive); │
│ │ │hemipareza de │
│ │ │intensitate │
│ │ │moderată; se │
│ │ │deplasează cu │
│ │ │dificultate fără│
│ │ │sprijin sau cu │
│ │ │sprijin │
│ │ │unilateral, │
│ │ │putând desfăşura│
│ │ │activităţi │
│ │ │profesionale │
│ │ │normale, în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │natura │
│ │ │profesiei. │
│ │ │Deficit motor la│
│ │ │un membru │
│ │ │superior care │
│ │ │afectează │
│ │ │moderat │
│ │ │mobilitatea, │
│ │ │gestualitatea şi│
│ │ │prehensiunea. │
│ │ │Dificultăţi de │
│ │ │coordonare şi de│
│ │ │manipulaţie │
│ │ │neinfluenţate de│
│DEFICIENŢĂ │HANDICAP MEDIU │deficitul motor.│
│MEDIE │ │Se poate deplasa│
│ │ │fără sprijin pe │
│ │ │distanţe │
│ │ │variabile, cu │
│ │ │dificultate, cu │
│ │ │oscilaţii (vezi │
│ │ │criteriile de la│
│ │ │afectarea │
│ │ │funcţiei de │
│ │ │coordonare). │
│ │ │Se pot asocia │
│ │ │tulburări de │
│ │ │limbaj de tip │
│ │ │afazic │
│ │ │predominant │
│ │ │expresive │
│ │ │(motorii), de │
│ │ │diferite forme │
│ │ │clinice şi │
│ │ │intensităţi care│
│ │ │permit o │
│ │ │comunicare │
│ │ │parţială şi/sau │
│ │ │tulburări │
│ │ │neurocognitive │
│ │ │uşoare/medii │
│ │ │(MCI) constante │
│ │ │- vezi cap. 1 - │
│ │ │Funcţiile │
│ │ │mentale şi/sau │
│ │ │tulburările de │
│ │ │câmp vizual - │
│ │ │vezi cap. 2 - │
│ │ │Funcţiile │
│ │ │senzoriale. │
├───────────┼───────────────────────┼────────────────┤
│ │ │Deficienţă │
│ │ │locomotorie │
│ │ │accentuată. Se │
│ │ │poate deplasa cu│
│ │ │sprijin │
│ │ │bilateral │
│ │ │(carje, cadru)..│
│ │ │Nu poate realiza│
│ │ │mersul normal, │
│ │ │nici chiar pe │
│ │ │distanţe scurte.│
│ │ │Deficit motor │
│ │ │total al unui │
│ │ │membru superior │
│ │ │ce afectează │
│ │ │activitatea │
│ │ │profesională şi │
│ │ │cea cotidiană, │
│ │ │asociat cu │
│ │ │afectare │
│ │ │funcţională a │
│ │ │celuilalt membru│
│ │ │toracic sau a │
│ │ │unui membru │
│ │ │pelvin ori │
│ │ │deficit motor │
│ │ │bilateral │
│ │ │moderat (probe │
│ │ │de pareza │
│ │ │pozitive). │
│ │ │Se pot asocia │
│ │ │tulburări │
│ │ │accentuate de │
│ │ │coordonare: se │
│DEFICIENŢĂ │HANDICAP ACCENTUAT │deplasează cu │
│ACCENTUATĂ │ │sprijin │
│ │ │unilateral, cu │
│ │ │bază de │
│ │ │susţinere │
│ │ │lărgită, cu │
│ │ │tendinţă la │
│ │ │deviaţii în │
│ │ │cazul asocierii │
│ │ │unor tulburări │
│ │ │vestibulare │
│ │ │(vezi criteriile│
│ │ │de la afectarea │
│ │ │funcţiilor de │
│ │ │coordonare). │
│ │ │Se pot asocia │
│ │ │tulburări de │
│ │ │limbaj de tip │
│ │ │afazic de │
│ │ │diferite forme │
│ │ │clinice şi │
│ │ │intensităţi care│
│ │ │permit o │
│ │ │comunicare │
│ │ │parţială şi/sau │
│ │ │tulburări │
│ │ │neurocognitive │
│ │ │severe constante│
│ │ │- vezi cap. 1 - │
│ │ │Funcţiile │
│ │ │mentale şi/sau │
│ │ │tulburările de │
│ │ │câmp vizual - │
│ │ │vezi cap. 2 │
│ │ │Funcţiile │
│ │ │senzoriale. │
├───────────┼───────────────────────┼────────────────┤
│ │ │Deficit grav de │
│ │ │locomoţie prin │
│ │ │deficit motor │
│ │ │(probe de pareza│
│ │ │pozitive): │
│ │ │persoana nu se │
│ │ │poate deplasa │
│ │ │nici cu sprijin,│
│ │ │fiind dependentă│
│ │ │de un mijloc de │
│ │ │transport │
│ │ │adecvat (fotoliu│
│ │ │rulant) sau este│
│ │ │imobilizată la │
│ │ │pat; │
│ │ │nu îşi poate │
│ │ │îndeplini │
│ │ │activităţile │
│ │ │vieţii │
│ │ │cotidiene, │
│ │ │necesită │
│ │ │adaptări │
│ │ │şiaccesibilizări│
│ │ │importante │
│ │ │pentru │
│ │ │îndeplinirea │
│ │ │activităţii │
│ │ │profesionale; │
│ │ │nu se poate │
│ │ │autoservi decât │
│ │ │cu sprijin total│
│ │ │sau parţial din │
│ │ │parteaaltei │
│ │ │persoane. │
│ │ │În funcţie de │
│ │ │etiologia │
│ │ │afecţiunii, │
│ │ │asociază sau nu │
│ │ │tulburări │
│ │ │neurocognitive, │
│ │ │inclusiv │
│ │ │sindroame │
│ │ │demenţiale ca │
│ │ │formă extremă │
│DEFICIENŢĂ │ │-vezi cap. 1 - │
│GRAVĂ │HANDICAP GRAV │Funcţiile │
│ │ │mentale şi │
│ │ │tulburări de │
│ │ │câmp vizual (de │
│ │ │tiphemianopsie │
│ │ │laterală │
│ │ │homonimă, mai │
│ │ │rar hemianopsie │
│ │ │heteronimă │
│ │ │bitemporală sau │
│ │ │binazală sau │
│ │ │dublă │
│ │ │hemianopsie - │
│ │ │care se │
│ │ │manifestă ca şi │
│ │ │cecitate │
│ │ │corticală sau │
│ │ │subcorticală) - │
│ │ │vezi cap. 2 - │
│ │ │Funcţiile │
│ │ │senzoriale. │
│ │ │NOTĂ: Se va │
│ │ │stabili un │
│ │ │termen permanent│
│ │ │de valabilitate │
│ │ │a încadrării în │
│ │ │grad de │
│ │ │handicap, pentru│
│ │ │situaţiile: │
│ │ │- Sechele boli │
│ │ │cerebrovasculare│
│ │ │cu deficit motor│
│ │ │tip plegic, la │
│ │ │un interval de │
│ │ │peste 2 ani de │
│ │ │la data │
│ │ │accidentului │
│ │ │vascular; │
│ │ │- Paraplegie sau│
│ │ │tetraplegie, │
│ │ │indiferent de │
│ │ │cauză, la un │
│ │ │interval de │
│ │ │peste 2 ani de │
│ │ │la data │
│ │ │diagnosticării. │
└───────────┴───────────────────────┴────────────────┘

        ** Deficitul motor poate fi obiectivat prin determinarea scăderii forţei musculare, conform scalei de gradare a forţei musculare segmentare (FMS), asociată sau nu cu prezenţa atrofiilor musculare (atrofia severă apare când denervarea persistă săptămâni sau luni); în situaţii particulare deficitul muscular se poate însoţi de pseudohipertrofii musculare (unele forme de distrofie musculară),
    - 5/5 = FMS normală;
    – 4/5 = opune rezistenţă;
    – 3/5 = învinge gravitaţia;
    – 2/5 = deplasează membrul în planul patului;
    – 1/5 = contracţie musculară voluntară fără deplasare de segment:
    gr. I - nicio contracţie;
        gr. II - contracţie minimă;
        gr. III - contracţie controlaterală.

        Analizarea mişcărilor pasive oferă informaţii asupra alterării tonusului muscular, constatându-se astfel existenţa hipotoniei, spasticităţii sau rigidităţii.
        Uneori, în mod particular în cazul neuropatiilor periferice şi al bolilor musculare, este necesară utilizarea investigaţiilor electroneurofiziologice (EMG - electromiografie, măsurarea vitezelor de conducere a nervilor periferici etc.) pentru a susţine diagnosticul şi a obiectiva tipul şi gradul de suferinţă morfofuncţională a nervilor periferici şi muşchilor, traseul electromiografic putând lua un aspect neurogen sau miogen (în afecţiuni musculare).

        *** SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL
        Măsoară performanţele pacientului în zece activităţi ale vieţii cotidiene în funcţie de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 de puncte şi corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 de puncte semnifică "independenţa asistată", iar cel de 75 de puncte - cvasiindependenţa.

┌───────────┬─────────────────────┬────┐
│Activitate │Descriere │Scor│
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Independent: se poate│10 │
│ │servi de tacâmuri │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│1. │Are nevoie de ajutor │ │
│Alimentaţia│pentru a tăia │5 │
│ │alimente │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Independent: face │5 │
│2. Baia │baie fără ajutor │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Îşi poate spăla faţa,│ │
│ │mâinile, dinţii, îşi │ │
│3. Toaleta │poate pieptăna părul,│5 │
│personală │se poate bărbieri │ │
│ │etc. │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Independent: îşi │ │
│ │poate pune hainele, │ │
│ │le poate scoate, îşi │10 │
│4. │poate înnoda │ │
│Îmbrăcatul │şireturile │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Are nevoie de ajutor │5 │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Fără probleme │10 │
│5. ├─────────────────────┼────┤
│Controlul │Probleme ocazionale │5 │
│intestinal ├─────────────────────┼────┤
│ │Incontinenţă │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Fără probleme │10 │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Probleme ocazionale │ │
│6. │(maximum 1 episod de │ │
│Controlul │incontinenţă pe zi) │5 │
│vezical │sau are nevoie de │ │
│ │sprijin în realizarea│ │
│ │acestuia │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Incontinenţă │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Independent pentru a │10 │
│ │merge la toaletă │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│7. │Are nevoie de ajutor │ │
│Transferul │în a merge la │5 │
│la toaletă │toaletă, dar se poate│ │
│ │spăla singur │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Independent în │ │
│ │deplasarea de la │15 │
│ │scaun spre pat │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│8. │Ajutor minim │10 │
│Transferul ├─────────────────────┼────┤
│în pat sau │Ajutor maxim pentru │ │
│fotoliu │transfer, dar este │5 │
│ │capabil să se aşeze │ │
│ │singur │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Independent - se │ │
│ │poate deplasa singur │15 │
│ │50 m │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Merge cu ajutorul │ │
│ │unui dispozitiv/cu │10 │
│9. Mersul │sprijinul unei │ │
│ │persoane │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Utilizează singur │5 │
│ │fotoliul rulant │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
├───────────┼─────────────────────┼────┤
│ │Independent în │ │
│ │urcarea sau coborârea│10 │
│ │scărilor │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│10. Urcatul│Are nevoie de │ │
│scărilor │ajutorul unui │5 │
│ │dispozitiv sau al │ │
│ │unei persoane │ │
│ ├─────────────────────┼────┤
│ │Dependent │0 │
└───────────┴─────────────────────┴────┘



┌─────────┬────────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │Orice activitate│ │
│ │profesională - │ │
│ │loc de muncă │Sprijin pentru │
│ │fără │asigurarea │
│ │suprasolicitare │locului de │
│ │posturală, │muncă adecvat │
│ │activităţi │în vederea │
│ │preponderent │desfăşurării │
│ │statice, fără │activităţii cu │
│HANDICAP │deplasări │program normal │
│MEDIU │posturale, fără │sau redus ori, │
│ │suprasolicitare │dacă nu este │
│ │fizică şi │posibil, │
│ │psihică, în │schimbarea │
│ │condiţii de │locului de │
│ │confort organic,│muncă │
│ │fără relaţii cu │Monitorizare │
│ │publicul, dacă │medico-socială │
│ │sunt asociate │ │
│ │tulburări de │ │
│ │vorbire │ │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Asigurare │
│ │ │mijloace de │
│ │ │deplasare │
│ │În general nu │(baston, cârje,│
│ │pot presta │cadru, temporar│
│ │activităţi │fotoliu rulant │
│ │profesionale cu │- în funcţie de│
│ │solicitare │intensitatea │
│ │fizică, datorită│deficitului │
│ │intensităţii │motor la │
│ │afectării │membrele │
│ │funcţiilor │superioare sau/│
│ │motorii sau/şi │şi inferioare) │
│ │de manipulaţie, │Asigurare │
│ │coordonare, │dispozitive de │
│HANDICAP │vorbire. │mers (orteze), │
│ACCENTUAT│În cazul │în special │
│ │deficitelor │pentru │
│ │motorii de tip │persoanele cu │
│ │paraparetic, │sechele după │
│ │tetraparetic │afectări de │
│ │sunt posibile │neuroni motori │
│ │activităţi │periferici │
│ │adaptate, cu │Sprijin │
│ │solicitări │familial şi │
│ │fizice reduse, │comunitar (în │
│ │fără deplasări │funcţie de caz │
│ │posturale, în │şi situaţie) │
│ │condiţii de │pentru │
│ │confort organic.│efectuarea unor│
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene şi de│
│ │ │îngrijire │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate │
│ │ │fi încadrată în│
│ │ │grad de │
│ │ │handicap grav │
│ │ │cu asistent │
│ │ │personal, în │
│ │ │situaţia în │
│ │ │care are │
│ │ │pierdută total │
│ │ │capacitatea de │
│ │ │autoservire, │
│ │ │autoîngrijire │
│ │ │şi │
│ │ │autogospodărire│
│ │ │şi necesită │
│ │Intensitatea │sprijin │
│ │afectării │permanent sau │
│ │funcţiei motorii│grav fără │
│ │face imposibilă │asistent │
│ │desfăşurarea │personal, │
│ │oricăror │atunci când │
│ │activităţi │necesită │
│ │profesionale, │sprijin parţial│
│ │activităţi │pentru unele │
│ │cotidiene, de │activităţi │
│ │autoîngrijire, │cotidiene. │
│ │autogospodărire.│Monitorizare │
│ │În cazul │medicală la │
│ │persoanelor cu │domiciliu │
│ │parapareze │pentru │
│ │forte, │recuperare │
│ │paraplegii, fără│(CFM) şi pentru│
│HANDICAP │afectarea │prevenirea │
│GRAV │funcţiilor │leziunilor de │
│ │intelectuale (în│decubit │
│ │situaţii │Asigurarea │
│ │particulare), │mijloacelor de │
│ │este posibil şi │transport │
│ │indicat acces │adecvat │
│ │pentru prestarea│(cărucioare - │
│ │profesiunilor cu│alte │
│ │pregătire │dispozitive) │
│ │superioară, │sau de │
│ │activităţi │mobilizare │
│ │legate de │(fotoliu │
│ │pregătirea │rulant) │
│ │intelectuală, în│Pentru cei care│
│ │ritm liber, │sunt încadraţi │
│ │beneficiind de │în muncă şi │
│ │asistent │folosesc │
│ │personal. │fotoliul rulant│
│ │ │sunt necesare │
│ │ │accesibilizarea│
│ │ │spaţiului de │
│ │ │lucru, precum │
│ │ │şi eliberarea │
│ │ │căilor de acces│
│ │ │pentru a │
│ │ │permite │
│ │ │persoanei cu │
│ │ │handicap să │
│ │ │ajungă la locul│
│ │ │de muncă. │
│ │ │Adaptarea │
│ │ │accesului în │
│ │ │instituţiile │
│ │ │publice şi în │
│ │ │mijloacele de │
│ │ │transport în │
│ │ │comun │
└─────────┴────────────────┴───────────────┘


    3. Evaluare grad de handicap în afecţiuni heredo-degenerative ale sistemului nervos central şi periferic cu afectare predominant motorie (altele decât cele care determină tulburări de control al comportamentului motor - v. cap. 7.V)
        Se referă la boli degenerative şi heredodegenerative ale SNC şi SNP (boli genetice cu aspect anatomo-patologic de tip degenerativ):
    a) sindroamele de ataxie progresivă (ataxiile spino-cerebeloase - boli genetice cu cel puţin 33 de variante cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cea mai frecventă fiind ataxia Friedreich; ataxiile cerebeloase corticale; ataxiile cerebeloase ereditare şi sporadice asociate şi cu alte manifestări neurologice);
    b) sindroame cu deficit motor şi atrofii musculare neurogene lent progresive (scleroză laterală amiotrofică - SLA şi variante înrudite, atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate şi cu alte manifestări neurologice);
    c) neuropatiile heredo-degenerative: senzorio-motorii (boala Charcot Marie-Tooth cu mai multe variante genetice, boala Dejerine-Sottas), pur sau predominant senzitive, pur ori predominant motorii, vegetative.


┌────────────────────┬───────────────────────┐
│ │-Tablou clinic, │
│ │neuroelectrofiziologic │
│ │(EMG şi │
│ │electroneurografie - │
│ │cel puţin măsurarea │
│ │vitezelor de conducere │
│ │nervoasă), imagistic │
│ │(IRM cerebrală şi │
│ │eventual spinală), │
│ │caracteristic fiecărei │
│ │entităţi (v. criteriile│
│ │de diagnostic în │
│ │Ghidurile de diagnostic│
│ │şi tratament în bolile │
│ │neurologice) │
│ │-Opţional: │
│ │•Testarea genetică pe │
│ │baza suspiciunii │
│ │clinice şi │
│ │neuroelectrofiziologice│
│ │este mai specifică │
│ │decât examenul anatomo-│
│ │patologic pe biopsia de│
│ │nerv şi muşchi; de │
│ │recomandat opţional │
│ │dacă există │
│ │posibilitatea │
│ │efectuării în │
│ │laboratoare │
│ │specializate de │
│ │neurogenetică. │
│ │•Examen │
│ │anatomo-patologic pe │
│ │biopsia de nerv şi │
│ │muşchi (opţional, mai │
│ │ales dacă nu se poate │
│PARAMETRI │efectua testarea │
│FUNCŢIONALI │genetică specifică) - │
│ │poate aduce informaţii │
│ │utile şi mai specifice │
│ │uneori. │
│ │•Examen cardiologie │
│ │(clinic, │
│ │electrocardiografie şi │
│ │echocardiografic) când │
│ │există suspiciunea │
│ │asocierii unei │
│ │cardiomiopatii (mai │
│ │ales în ataxiile │
│ │spino-cerebeloase, în │
│ │particular în unele │
│ │variante de boala │
│ │Friedreich) │
│ │•Testarea funcţiei │
│ │respiratorii (când, fie│
│ │datorită afectării │
│ │musculaturii │
│ │respiratorii de către │
│ │boala însăşi - precum │
│ │în SLA, fie din cauza │
│ │deformărilor │
│ │scheletului şi │
│ │mecanicii ventilatorii │
│ │- mai ales în unele │
│ │ataxii │
│ │spinocerebeloase, unde │
│ │poate să apară │
│ │insuficienţa │
│ │respiratorie, │
│ │semnificativă, cu risc │
│ │vital în formele severe│
│ │de boală) │
│ │Scale de evaluare a │
│ │autonomiei: ADL, IADL, │
│ │SOS etc. │
├──────────┬─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Mobilizare cu greutate;│
│ │ │Scăderea performanţelor│
│ │ │de ortostatism şi mers │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │prelungit; │
│MEDIE │MEDIU │Scad precizia şi viteza│
│ │ │mişcărilor (afectarea │
│ │ │medie a manipulaţiei şi│
│ │ │gestualităţii). │
├──────────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │Persoana se deplasează │
│ │ │cu mare dificultate │
│ │ │prin forţa proprie, │
│ │ │nesprijinit şi cu │
│ │ │sprijin. │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │Nu poate efectua │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│eficient gesturi │
│ │ │profesionale, cele │
│ │ │cotidiene sunt │
│ │ │păstrate. │
│ │ │Dificultăţi de │
│ │ │respiraţie │
├──────────┼─────────┼───────────────────────┤
│ │ │În formele cu evoluţie │
│ │ │îndelungată care duc │
│ │ │la: │
│ │ │- deplasarea dificilă │
│ │ │sau la imobilizare │
│ │ │datorită atrofiilor │
│ │ │musculare sau/şi la │
│ │ │- tulburări marcate de │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │respiraţie │
│GRAVĂ │GRAV │- tulburări marcate de │
│ │ │deglutiţie │
│ │ │- tulburări marcate de │
│ │ │alimentaţie │
│ │ │- imposibilitatea │
│ │ │realizării │
│ │ │activităţilor de │
│ │ │autoîngrijire şi │
│ │ │autogospodărire │
└──────────┴─────────┴───────────────────────┘


    4. Afecţiuni inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central*)
        *) Se referă la scleroza multiplă (sinonime: scleroză în plăci, leuconevraxită) şi alte afecţiuni inflamator-demielinizante ale sistemului nervos central, dar care sunt entităţi patologice şi clinice definite diferite de scleroză multiplă: boala Devic (neuro-oftalmomielita), encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple), encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder).
        Scleroza multiplă este o afecţiune neurologică cronică, generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescenţă axonală cronică şi continuă, având drept consecinţă întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare, precum şi atrofia cerebrală şi spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul, măduva spinării şi nervii optici). Fenomenele neurodegenerative din scleroza multiplă sunt ireversibile şi reprezintă cauza majoră a invalidării acestor bolnavi (dizabilitate şi handicap ). Scleroza multiplă poate provoca dificultăţi în forţă şi controlul activităţii motorii, tulburări de vedere, de echilibru, ale sensibilităţii, tulburări sfincteriene şi alte tulburări vegetative, tulburări ale funcţiilor neurocognitive şi mentale.


┌────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │-Examen neurologic**; │
│ │-Examen IRM cerebral │
│ │(obligatoriu) şi uneori │
│ │spinal (mai ales │
│ │segmentul cervical)**; CT│
│ │(facultativ, doar dacă nu│
│ │se poate face examen IRM;│
│ │valoare diagnostică mică │
│ │în aceste afecţiuni); │
│ │-Examen oftalmologie (AV,│
│PARAMETRI │câmpimetrie, FO); │
│FUNCŢIONALI │-PEV (potenţiale evocate │
│ │vizuale); │
│ │-Scala EDSS (Expanded │
│ │Disability Status Scale) │
│ │***; │
│ │-Scale de evaluare a │
│ │autonomiei: ADL, IADL, │
│ │SOS etc. │
│ │Opţional: │
│ │-Benzi oligoclonale de │
│ │imunoglobuline G în LCR; │
│ │-Index IgG LCR/ser. │
├──────────┬─────────┼─────────────────────────┤
│ │ │În formele clinice cu │
│ │ │perioade de remisiune, cu│
│ │ │tulburări uşoare şi medii│
│ │ │de mers │
│ │ │-deplasare posibilă fără │
│ │ │sprijin, cu menţinerea: │
│ │ │-> sindromului piramidal,│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │-> sindromului │
│MEDIE │MEDIU │vestibular, │
│ │ │-> sindromului cerebelos │
│ │ │Parametrii funcţionali │
│ │ │confirmă afecţiunea │
│ │ │demielinizantă │
│ │ │(modificări FO, PEV, │
│ │ │diplopie, ENG, RMN, CT, │
│ │ │ImG în sânge şi LCR) │
│ │ │-Scor EDSS < 4 │
├──────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ │ │În formele clinice cu │
│ │ │evoluţie progresivă sau │
│ │ │cu pusee acute frecvente:│
│ │ │-tulburări accentuate de │
│ │ │mers, mers dificil, │
│ │ │uneori cu sprijin │
│ │ │unilateral; │
│ │ │-tulburări de echilibru; │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │-tulburări de coordonare;│
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│-tulburări de │
│ │ │manipulaţie; sindromul │
│ │ │piramidal tip paretic; │
│ │ │cerebelo-vestibular; │
│ │ │-tulburări vizuale │
│ │ │(diplopie, modificări │
│ │ │CV); │
│ │ │-tulburări de │
│ │ │sensibilitate. │
│ │ │-Scor EDSS = 4-6 │
├──────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ │ │În formele cu evoluţie │
│ │ │continuă care conduc la │
│ │ │pierderea autonomiei │
│ │ │locomotorii, făcând │
│ │ │dependentă persoana de o │
│ │ │altă persoană (parţial │
│ │ │sau total), datorită: │
│ │ │a. sindromului piramidal │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │variat: │
│GRAVĂ │GRAV │-hemiplegie dreapta/ │
│ │ │stânga; │
│ │ │-paraplegie-parapareză │
│ │ │accentuată; │
│ │ │-tetrapareză-tetraplegie;│
│ │ │b. sindromului │
│ │ │vestibulo-cerebelos cu │
│ │ │tulburări de statică şi │
│ │ │echilibru grave. │
│ │ │-Scor EDSS > 6 │
└──────────┴─────────┴─────────────────────────┘

        ** Examen neurologic complet cu precizarea formei de evoluţie şi a sindroamelor afectate, respectiv sindromul pur sau combinate. Diagnosticul pozitiv se susţine pe:
    - simptome şi tulburări tranzitorii ca: nevrita optică retrobulbară, oftalmopareze, deficite piramidale sau de sensibilitate, tulburări cerebeloase, ataxie spinală, sindroame medulare acute, alte semne şi simptome de trunchi cerebral, afectarea altor nervi cranieni, combinaţii de semne subiective şi obiective;
    – diagnosticul trebuie să cuprindă forma clinică de evoluţie şi sindroamele respective (combinate sau pure).
        Forme clinice:
    - forma cu recăderi şi remisiuni
    – forma primar progresivă
    – forma secundar progresivă
    – forma progresivă cu recăderi


        Scala Kurtzke extinsă a dizabilităţii (EDSS)*, **
        ● 0.0 - Examen neurologic normal (0 la toate scorurile funcţionale)
        ● 1.0 - Fără dizabilitate, semne minime la un scor funcţional (adică gradul 1)
        ● 1.5 - Fără dizabilitate, semne minime la unul sau mai multe scoruri funcţionale (mai mult de un scor funcţional de 1)
        ● 2.0 - Dizabilitate minimă la un scor funcţional (un scor funcţional de grad 2, celelalte 0 sau 1)
        ● 2.5 - Dizabilitate minimă la două scoruri funcţionale (două scoruri cu gradul 2, celelalte cu grad 0 sau 1)
        ● 3.0 - Dizabilitate moderată la un scor funcţional (un scor cu gradul 3, celelalte de 0 sau 1) sau dizabilitate minimă la 3 sau 4 scoruri funcţionale (3 sau 4 scoruri de 2, celelalte de 0 sau 1), ambulaţie normală
        ● 3.5 - Ambulaţie normală, dar cu dizabilitate moderată la un scor funcţional (grad 3) şi sau două grade funcţionale cu grad 2; sau două scoruri funcţionale de grad 3 (cu celelalte scoruri cu grad 0 sau 1) sau 5 scoruri funcţionale cu grad 2 (celelalte scoruri cu grad 0 sau 1)
        ● 4.0 - Ambulaţie normală fără ajutor, independent şi activ 12 ore pe zi, în ciuda dizabilităţii severe ce constă într-un scor funcţional cu grad 4 (celelalte cu grad 0 sau 1) sau combinaţii de grad mai mic, dar care depăşesc limitele scorului anterior, capabil să se deplaseze fără repaus mai mult de 500 de metri
        ● 4.5 - Ambulaţie normală fără ajutor, independent mare parte din zi, capabil să muncească conform unui program normal de muncă, dar cu limitarea activităţilor zilnice sau necesită minim ajutor, caracterizat printr-o dizabilitate severă ce constă într-un scor funcţional de grad 4 (celelalte de 1) sau combinaţii de grad mai mic, dar care depăşesc limitele scorurilor anterioare, capabil să se deplaseze fără ajutor 300 de metri
        ● 5.0 - Ambulaţie păstrată fără ajutor sau repaus pentru 200 de metri, dizabilitate destul de severă astfel încât să afecteze toate activităţile cotidiene (capabil încă să lucreze toată ziua fără măsuri speciale) (de obicei, echivalenţele pe scorurile funcţionale sunt de grad 5 la un scor funcţional, celelalte fiind de 0 sau 1, sau combinaţii de grade mai mici, dar care depăşesc specificaţiile de la scorul 4.0)
        ● 5.5 - Se deplasează fără ajutor 100 metri, dizabilitate severă astfel încât să afecteze activităţile cotidiene (echivalentele scorurilor funcţionale sunt de grad 5 la un scor, celelalte de 0 sau 1 sau combinaţii de grad mai mic, dar care le depăşesc pe cele de la scorul 4.0)
        ● 6.0 - Necesită intermitent şi constant unilateral asistenţă (baston, cârjă) pentru a se deplasa 100 de metri cu sau fără repaus (echivalenţele de scor sunt combinaţii de scoruri cu mai mult de 2 scoruri cu grad de cel puţin 3)
        ● 6.5 - Asistenţă bilaterală constantă la mers pentru a se deplasa 20 de metri fără repaus (echivalenţele de scor sunt, de obicei, combinaţii cu două sau mai multe scoruri cu grad de cel puţin 3)
        ● 7.0 - Incapabil să se deplaseze mai mult de 5 metri chiar şi cu ajutor, în mare parte din timp în cărucior, se poate deplasa singur cu scaunul cu roţile şi se poate transfera singur, poate sta în picioare şi stă în cărucior aproximativ 12 ore pe zi (echivalenţele de scor sunt combinaţii cu mai mult de un scor cu grad mai mare de 4, foarte rar un scor piramidal de 5 izolat)
        ● 7.5 - Nu este capabil să facă mai mult de câţiva paşi, stă în cărucior, are nevoie de ajutor pentru transfer, se deplasează singur cu căruciorul, dar nu toată ziua; poate necesita un scaun motorizat (echivalenţele de scor sunt combinaţii cu cel puţin un scor de grad minimum 4)
        ● 8.0 - Restricţionat la planul patului sau în cărucior sau deplasat de altă persoană într-un scaun cu rotile, îşi păstrează majoritatea capacităţilor de autoîngrijire, funcţiile mâinilor fiind bune (echivalenţele de scor fiind combinaţii de scor cu grad de minimum 4 în mai multe sisteme)
        ● 8.5 - Restricţionat la planul patului marea majoritate a zilei, poate utiliza mâinile, îşi păstrează unele funcţii de autoîngrijire (echivalenţele de scor sunt combinaţii de mai multe scoruri funcţionale cu grad de cel puţin 4)
        ● 9.0 - Pacient imobilizat la planul patului, poate comunica şi înghiţi (echivalenţele de scor sunt combinaţii la marea majoritate a sistemelor funcţionale de grad minimum 4)
        ● 9.5 - Pacient complet imobilizat la planul patului, incapabil să comunice eficient şi incapabil să mănânce sau înghiţi (echivalenţele de scor sunt combinaţii de grad cel puţin 4)
        ● 10.0 - Deces datorită sclerozei multiple

        Scorurile funcţionale se referă la examinarea următoarelor funcţii: piramidală, cerebeloasă, ale trunchiului cerebral, senzitivă, vizuală, ale tractului gastrointestinal şi vezicii urinare, mentală (dispoziţia şi funcţiile neurocognitive)
        Scorurile EDSS de la 1.0 la 4.5 se referă la pacienţi care sunt capabili să se deplaseze şi scorul total este definit de scorurile funcţionale. În cazul scorurilor EDSS între 5 şi 9.5, pacienţii au dificultăţi de deplasare şi sunt conferite echivalenţe ale scorurilor funcţionale).

┌─────────┬────────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Participare cu │
│ │ │condiţia │
│ │ │asigurării unor│
│ │Activităţi cu │locuri de muncă│
│ │program normal │fără solicitări│
│ │sau redus, cu │fizice mari, │
│ │solicitări mici │deplasări │
│ │sau medii, fără │posturale │
│ │ritm impus, care│prelungite şi │
│ │nu solicită │gestualitate │
│HANDICAP │mişcări de │rapidă şi de │
│MEDIU │precizie şi │precizie │
│ │rapide din │Monitorizare │
│ │partea membrelor│permanentă │
│ │superioare şi │pentru │
│ │inferioare, │prelungirea │
│ │într-un │duratei │
│ │microclimat de │remisiunii şi │
│ │confort organic.│pentru │
│ │ │prevenirea │
│ │ │apariţiei │
│ │ │puseelor acute │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │Pentru │
│ │ │persoanele cu │
│ │ │pregătire │
│ │ │superioară: │
│ │În general, │sprijin pentru │
│ │intensitatea │efectuarea unor│
│ │tulburărilor │activităţi de │
│ │funcţionale │colaborare în │
│ │limitează │funcţie de │
│ │prestarea │posibilităţile │
│ │oricărei │psiho- fizice │
│ │activităţi │şi de suportul │
│ │profesionale │familial │
│HANDICAP │organizate. │Sprijin pentru │
│ACCENTUAT│Pot, eventual, │obţinerea │
│ │efectua │mijloacelor de │
│ │activităţi de │deplasare │
│ │colaborare în │(baston, cârje,│
│ │ritm liber, cu │scaun rulant │
│ │efect │ş.a.), parţial │
│ │psihoterapeutic.│pentru │
│ │Este conservată │activităţile de│
│ │capacitatea de │autoîngrijire │
│ │autoîngrijire. │şi │
│ │ │autogospodărire│
│ │ │şi pentru │
│ │ │monitorizarea │
│ │ │medico-socială │
├─────────┼────────────────┼───────────────┤
│ │ │în funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate │
│ │În general, │fi încadrată în│
│ │datorită │grad de │
│ │intensităţii │handicap grav │
│ │tulburărilor de │cu asistent │
│ │postură, de │personal, în │
│ │mers, │situaţia în │
│ │gestualitate sau│care are │
│ │/şi de vedere, │pierdută total │
│ │nu pot presta │capacitatea de │
│ │activitate │autoservire, │
│ │profesională. │autoîngrijire │
│ │Capacitatea de │şi │
│ │autoservire │autogospodărire│
│ │parţial/total │şi necesită │
│ │afectată; │sprijin │
│ │Capacitatea de │permanent, sau │
│ │mobilizare: de │grav fără │
│HANDICAP │la mers cu │asistent │
│GRAV │sprijin │personal, │
│ │bilateral prin │atunci când │
│ │forţe proprii, │necesită │
│ │până la │sprijin parţial│
│ │imobilizare │pentru unele │
│ │Limitarea │activităţi │
│ │gestualităţii │cotidiene. │
│ │până la │Asigurarea de │
│ │imposibilitatea │mijloace de │
│ │executării unor │mobilizare │
│ │mişcări cu │(cadru, fotoliu│
│ │membrul │rulant, │
│ │respectiv │cărucior) │
│ │Afectarea │pentru │
│ │vederii până la │deplasare în │
│ │cecitate │cadrul locuinţe│
│ │relativă şi │Dispensarizarea│
│ │absolută │medicală (la │
│ │ │domiciliu sau, │
│ │ │când este │
│ │ │necesar, la │
│ │ │serviciul de │
│ │ │specialitate) │
└─────────┴────────────────┴───────────────┘



    V. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECŢIUNI MUSCULARE PENTRU ÎNCADRAREA ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP*)
        *) Se referă la:
    1. Miopatii infecţioase şi inflamatorii: parazitare, virale, fungice, primare idiopatice (polimiozite, dermatomiozite), secundare (în boli de colagen, paraneoplazice), miopatia cu incluzii, alte miopatii inflamatorii (mai rare).
    2. Distrofiile musculare progresive (DMP) cu fenotipuri relativ specifice diferite (cel puţin 21 forme genetice cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cele mai multe autozomale - dominante sau recesive, dar şi legate de cromozomul X - în această din urmă categorie se încadrează şi fenotipurile clasice Duchenne şi Becker). Distrofia miotonică (cu două forme: DM1 - forma clasică a distrofiei miotonice Steinert şi DM2) face parte tot din această categorie de boli.
    3. Miopatii metabolice (boli enzimatice: în glicogenoze, boli ale metabolismului lipidic; în boli endocrine: tiroidiene, corticosteroide, paratiroidiene şi deficit de vitamină D, pituitare) şi toxice (medicamentoase, alte toxice).
    4. Anomalii şi malformaţii musculare congenitale, dacă împiedică statica şi locomoţia (de exemplu, hipertrofii, redori, refracţii musculare mutilante).
    5. Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis (mai multe forme etiologice şi imunologice identificate) şi sindroamele miastenice (endocrine, paraneoplazice, medicamentoase, determinate de neurotoxine din mediul înconjurător).
    6. Canalopatii: de clor, de sodiu, de calciu, de potasiu care afectează fibrele musculare (paraliziile periodice diselectrolitice, miotoniile ereditare nondistrofice - Thomsen, Becker, paramiotonia congenitală Eulenburg şi altele).

    1. Evaluare grad de handicap în distrofiile musculare progresive (DMP)

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Examen │
│ │neurologic: │
│ │-deficit motor în│
│ │funcţie de forma │
│ │clinico-genetică;│
│ │indiferent dacă │
│ │debutul este │
│ │distal sau │
│ │proximal, │
│ │afectarea │
│ │grupelor │
│ │musculare se │
│ │generalizează │
│ │Deficitul motor │
│ │are ca expresie: │
│ │-amiotrofii │
│ │progresive │
│ │simetrice; │
│ │-retracţii │
│ │tendinoase; │
│ │-ROT vii. │
│ │Paraclinic: │
│ │-creşterea │
│ │activităţii unor │
│PARAMETRI │enzime │
│FUNCŢIONALI │glicolitice (de │
│ │exemplu, LDH); │
│ │-biopsia │
│ │musculară este │
│ │sugestivă, │
│ │evidenţiază │
│ │modificări de tip│
│ │miogen; │
│ │-EMG: │
│ │-absenţa │
│ │activităţii │
│ │bioelectrice │
│ │spontane; │
│ │-diminuarea │
│ │amplitudinii │
│ │maxime a │
│ │traseelor; │
│ │-reducerea │
│ │duratei medii a │
│ │potenţialelor; │
│ │-testare genetică│
│ │(opţional). │
│ │Scale de evaluare│
│ │a autonomiei: │
│ │ADL, IADL, SOS │
│ │etc. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │Deplasare cu │
│ │ │sprijin │
│ │ │Dificultatea │
│ │ │efectuării │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │aproape a │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│oricărei │
│ │ │gestualităţi │
│ │ │profesionale │
│ │ │Dificultăţi de │
│ │ │respiraţie │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Persoană │
│ │ │nedeplasabilă │
│ │ │prin forţa │
│ │ │proprie │
│ │ │Tulburări de │
│ │ │gestualitate │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │bilateral │
│GRAVĂ │GRAV │Pierderea totală │
│ │ │sau parţială a │
│ │ │capacităţii de │
│ │ │autoservire │
│ │ │Tulburări mari de│
│ │ │deglutiţie şi │
│ │ │respiraţie │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


    2. Evaluare grad de handicap în miotonii*)
        *) Sunt caracterizate printr-o lentoare a relaxării musculare după contracţie voluntară, fenomenul diminuând progresiv după repetarea contracţiei voluntare (fenomen de încălzire).

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │În miotoniile din│
│ │canalopatii: │
│ │Examen clinic │
│ │neurologic: │
│ │- distribuţia │
│ │fenomenului │
│ │mitotonic la │
│ │flexorii │
│ │degetelor, │
│ │muşchii │
│ │policelui, a │
│ │musculaturii │
│ │orbiculare, │
│ │pleoape şi pe │
│ │parcursul │
│ │evoluţiei; în │
│ │unele forme pot │
│ │fi prezente │
│ │hipertrofii │
│ │musculare difuze │
│ │la toate grupele │
│ │musculare, cu │
│ │predominanţă la │
│ │membrele │
│ │inferioare │
│ │(aspect │
│ │halterofil). │
│ │Examen │
│ │paraclinic: │
│ │- EMG: creşterea │
│ │progresivă a │
│ │amplitudinii │
│ │potenţialelor cu │
│ │o frecvenţă de 40│
│ │/50 cicli/sec. │
│ │(criteriul │
│ │patognomonic = │
│ │fenomen de │
│ │încălzire). │
│ │În distrofia │
│ │miotonică DM1 - │
│ │tip Steinert: │
│ │Examen clinic │
│ │neurologic: │
│ │- amiotrofii │
│ │musculare distale│
│ │la membrele │
│ │superioare şi │
│ │inferioare; │
│ │-muşchii │
│ │fonatori, cu │
│ │modificarea │
│ │vocii; │
│ │-muşchiul │
│ │cardiac; │
│ │-atrofie │
│ │gonadică. │
│PARAMETRI │În distrofia │
│FUNCŢIONALI │miotonică DM2 - │
│ │deficitul motor │
│ │este proximal şi │
│ │nu se însoţeşte │
│ │de atrofii │
│ │musculare │
│ │semnificative; │
│ │cataracta apare │
│ │mai precoce decât│
│ │în varianta DM1. │
│ │Examene │
│ │paraclinice: │
│ │Examen │
│ │anatomo-patologic│
│ │(inclusiv │
│ │histoenzimologic)│
│ │în microscopia │
│ │optică, │
│ │microscopia │
│ │electronică pe │
│ │biopsia de muşchi│
│ │evidenţiază │
│ │modificări de │
│ │detaliu specifice│
│ │Testare genetică │
│ │(opţional) │
│ │-microscopia │
│ │electronică │
│ │evidenţiază │
│ │afectarea │
│ │arhitecturii │
│ │miofibrilelor, │
│ │care apar şterse;│
│ │-microscopia │
│ │optică │
│ │evidenţiază │
│ │alternanţa de │
│ │fibre musculare │
│ │atrofiate cu │
│ │fibre │
│ │hipertrofiate, │
│ │dezorganizarea │
│ │miofibrilelor. │
│ │EMG - descărcări │
│ │spontane │
│ │repetitive, în │
│ │salve, asociate │
│ │cu modificări ale│
│ │unităţii motorii │
│ │de tip miopatic │
│ │Enzimograma │
│ │serică (LDH, FCK,│
│ │TGO, TGP sunt │
│ │scăzute sau │
│ │normale) │
│ │Scale de evaluare│
│ │a autonomiei: │
│ │ADL, IADL, SOS │
│ │etc. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │Deplasare cu │
│ │ │dificultate │
│ │ │Tulburări de │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │manipulaţie şi │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│gestualitate │
│ │ │bilateral │
│ │ │Tulburări de │
│ │ │vedere şi de │
│ │ │vorbire │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │În formele │
│ │ │clinice cu │
│ │ │evoluţie │
│ │ │îndelungată care │
│ │ │conduc la │
│ │ │deplasarea │
│ │ │dificilă sau la │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │imobilizare din │
│GRAVĂ │GRAV │cauza atrofiilor │
│ │ │musculare │
│ │ │marcate, cu │
│ │ │tulburări │
│ │ │respiratorii, │
│ │ │tulburări de │
│ │ │deglutiţie, │
│ │ │fonaţie, │
│ │ │alimentaţie │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


    3. Evaluare grad de handicap în miopatiile infecţioase şi inflamatorii*)
        *) Se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu EMG polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator.

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │EMG = │
│ │caracterizată │
│ │printr-un traseu │
│ │constând din │
│ │activitate │
│ │bioelectrică │
│ │spontană │
│ │reprezentată de │
│ │potenţiale de │
│ │fibrilaţie, │
│ │potenţiale │
│ │polifazice care │
│ │apar la │
│ │contracţii │
│PARAMETRI │voluntare, │
│FUNCŢIONALI │activitate │
│ │repetitivă cu │
│ │frecvenţă rapidă,│
│ │evocate de │
│ │stimularea │
│ │mecanică a │
│ │muşchilor. │
│ │AP: aspect │
│ │histologic │
│ │sugestiv pentru │
│ │modificări │
│ │inflamatorii, │
│ │eventual asociate│
│ │cu modificări de │
│ │tip miopatic. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │Criterii de │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │încadrare în grad│
│MEDIE │MEDIU │de handicap │
│ │ │asemănătoare cu │
│ │ │cele din │
├──────────┼─────────┤distrofiile │
│ │ │musculare │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │progresive, cu │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│precizarea că │
│ │ │evoluţia poate fi│
│ │ │ondulantă, cu │
├──────────┼─────────┤agravări şi │
│ │ │remisiuni │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │spontane şi │
│GRAVĂ │GRAV │terapeutice, în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │etiologie. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


    4. Evaluare grad de handicap în miastenia gravis şi sindroamele miastenice*)
        *) Sunt boli ale joncţiunii sinapsei neuromusculare, cel mai adesea de cauză imunitară, care se caracterizează prin oboseală excesivă şi defect al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează, parţial sau total în repaos şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice.

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Clinic: │
│ │Este o boală │
│ │autoimună, cu │
│ │manifestări │
│ │clinice variate: │
│ │oculare, bulbare,│
│ │la nivelul │
│ │membrelor, │
│ │trunchiului şi │
│ │muşchilor │
│ │respiratori, │
│ │mergând până la │
│ │atrofie │
│ │musculară. │
│ │Simptomele │
│ │oculare sunt cele│
│ │mai frecvente │
│ │manifestări ale │
│ │miasteniei │
│ │gravis. │
│ │NOTĂ: │
│ │La încadrarea în │
│ │grad de handicap │
│ │trebuie să se │
│ │ţină seama de │
│ │intensitatea │
│ │deficitului │
│ │miastenic, care │
│ │se poate │
│ │manifesta prin: │
│ │A. Afectare │
│ │oculară: diplopia│
│ │oculară │
│ │(orizontală, │
│ │vertical sau │
│ │diagonală), │
│ │strabism, ptoza │
│ │palpebrală. │
│ │B. Afectarea │
│ │bulbară: la │
│ │debutul bolii │
│ │presupune │
│ │dificultăţi de │
│ │vorbire, │
│ │manifestate prin │
│ │voce nazonată sau│
│ │dificultate în │
│ │articularea │
│ │cuvintelor, │
│ │disartria care │
│ │poate fi însoţită│
│ │de dificultăţi de│
│ │deglutiţie şi │
│ │masticaţie. │
│ │Se poate asocia │
│ │cu slăbiciunea │
│ │musculaturii │
│ │gâtului. │
│ │Corelată cu │
│ │severitatea │
│ │disfagiei este │
│ │pierderea în │
│ │greutate (cca │
│ │5-10 kg cu 3-6 │
│ │luni înaintea │
│ │stabilirii │
│ │diagnosticului). │
│ │O caracteristică │
│ │clasică este │
│ │„rânjetul │
│ │miastenic” sau │
│ │rasul vertical în│
│ │cazul atingerii │
│ │musculaturii │
│ │faciale. │
│ │C. Slăbiciunea la│
│ │nivelul membrelor│
│ │inferioare │
│ │conduce frecvent │
│ │la căderi bruşte │
│ │La nivelul │
│ │membrelor sunt │
│ │afectate în │
│ │principal │
│ │musculature │
│ │umerilor, │
│ │musculatura │
│ │antebraţului │
│ │(extensorii │
│ │degetelor), │
│ │muşchii extensori│
│ │ai piciorului, │
│ │aceşti pacienţi │
│ │prezentând Ac │
│ │anti-MuSK. │
│ │Durerea │
│ │musculaturii │
│ │spatelui şi │
│ │centurilor apare │
│ │la anumiţi │
│ │pacienţi, fiind │
│ │explicată prin │
│ │insuficienţa │
│ │muşchilor │
│ │posturali, care │
│ │dispare după │
│ │repaus sau │
│PARAMETRI │tratament │
│FUNCŢIONALI │specific. │
│ │Slăbiciunea │
│ │muşchilor │
│ │respiratori şi a │
│ │altor muşchi ai │
│ │trunchiului este │
│ │rar primul semn │
│ │izolat al bolii, │
│ │dar poate fi │
│ │prima manifestare│
│ │care aduce │
│ │pacientul la │
│ │medic. │
│ │Afectarea │
│ │respiratorie, │
│ │exprimată prin │
│ │dispnee, este │
│ │obiectivată prin │
│ │reducerea │
│ │capacităţii │
│ │vitale (CV). │
│ │D. Atrofia │
│ │musculară │
│ │localizată (de │
│ │exemplu: atrofia │
│ │linguală) │
│ │E. Afectarea │
│ │cognitivă │
│ │presupune un │
│ │sindrom cerebral │
│ │organic cu │
│ │anomalii ale │
│ │atenţiei vizuale │
│ │şi ale timpului │
│ │de reacţie. │
│ │Gradul de │
│ │handicap se │
│ │evaluează în │
│ │funcţie de │
│ │intensitatea │
│ │deficienţelor │
│ │funcţionale, după│
│ │criteriile │
│ │prezentate pentru│
│ │afectarea │
│ │funcţiilor │
│ │respective, │
│ │reversibilitatea │
│ │şi rezistenţa la │
│ │tratamentul │
│ │medicamentos │
│ │specific. │
│ │Clasificarea │
│ │clinică Osserman │
│ │Propunem │
│ │clasificarea │
│ │clinică MGFA │
│ │(Fundaţia │
│ │Americană pentru │
│ │Miastenia Gravis)│
│ │Paraclinic: │
│ │- testul după │
│ │repaus sau testul│
│ │pungii cu gheaţă │
│ │sau testul cu │
│ │tensilon; │
│ │Testul cu │
│ │tensilon (clorură│
│ │de edrofoniu) │
│ │este considerat │
│ │test e bază │
│ │pentru │
│ │diagnosticul │
│ │miasteniei │
│ │oculare în │
│ │cabinetul │
│ │medical; │
│ │proba de efort, │
│ │care evidenţiază │
│ │deficitul motor; │
│ │EMG/ │
│ │Electromiografia │
│ │de fibră unică │
│ │(SF-EMG); │
│ │Stimulare │
│ │nervoasă │
│ │repetitivă (RNS);│
│ │determinări Ac │
│ │anti AChR în ser/│
│ │Ac anti MuSK în │
│ │ser; │
│ │Examen CT sau IRM│
│ │(de preferat) al │
│ │mediastinului │
│ │anterior pentru │
│ │vizualizarea │
│ │timusului; │
│ │Investigaţii │
│ │specifice │
│ │etiologice în │
│ │cazul │
│ │suspiciuniide │
│ │sindrom miastenic│
│ │secundar │
│ │Scale de evaluare│
│ │a autonomiei: │
│ │ADL, IADL, SOS │
│ │etc. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │Clasa III │
│ │ │Slăbiciune │
│ │ │moderată care │
│ │ │afectează │
│ │ │muşchii, alţii │
│ │ │decât cei │
│ │ │oculari, poate │
│ │ │exista slăbiciune│
│ │ │musculară │
│ │ │oculară, în orice│
│ │ │grad de │
│ │ │severitate IIIa. │
│ │ │Cu afectare │
│ │ │predominantă a │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │membrelor şi/sau │
│MEDIE │MEDIU │musculaturii │
│ │ │axiale, cu │
│ │ │implicare mai │
│ │ │uşoară a │
│ │ │musculaturii │
│ │ │orofaringiene │
│ │ │IIIb. Cu afectare│
│ │ │predominantă a │
│ │ │musculaturii │
│ │ │orofaringiene şi/│
│ │ │sau respiratorii,│
│ │ │cu afectare mai │
│ │ │mică sau egală a │
│ │ │membrelor şi/sau │
│ │ │a musculaturii │
│ │ │axiale │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Clasa IV │
│ │ │Slăbiciune severă│
│ │ │care afectează │
│ │ │muşchii, alţii │
│ │ │decât cei │
│ │ │oculari, poate │
│ │ │exista o │
│ │ │slăbiciune │
│ │ │musculară oculară│
│ │ │în orice grad de │
│ │ │severitate. │
│ │ │IVa. Cu afectarea│
│ │ │predominantă a │
│ │ │membrelor şi/sau │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │a musculaturii │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│axiale, cu │
│ │ │implicare mai │
│ │ │uşoară a │
│ │ │musculaturii │
│ │ │orofaringiene │
│ │ │IVb. Cu afectarea│
│ │ │predominantă a │
│ │ │musculaturii │
│ │ │orofaringiene şi/│
│ │ │sau respiratorii,│
│ │ │cu afectare mai │
│ │ │mică sau egală a │
│ │ │membrelor şi/sau │
│ │ │a musculaturii │
│ │ │axiale │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Clasa V │
│ │ │Definită prin │
│ │ │necesitatea │
│ │ │intubaţiei, cu/ │
│ │ │fără ventilaţie │
│ │ │mecanică, cu │
│ │ │excepţia │
│ │ │cazurilor unde │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │aceasta este │
│GRAVĂ │GRAV │folosită pentru │
│ │ │tratamentul │
│ │ │postoperator de │
│ │ │rutină. │
│ │ │Alimentarea pe │
│ │ │tub fără intubare│
│ │ │plasează │
│ │ │pacientul în │
│ │ │clasa IVb. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


    5. Evaluare grad de handicap în malformaţii musculare*)
        *) Se referă la persoane cu anomalii şi malformaţii congenitale sau contractate precoce (copilărie - adolescenţă), de exemplu: hipertrofii, redori, refracţii musculare mutilante, care împiedică statica şi locomoţia.

┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Teste biometrice │
│ │şi musculare │
│ │Dinamometrie │
│ │pentru aprecierea │
│PARAMETRI │forţei musculare –│
│FUNCŢIONALI │în funcţie de │
│ │localizare şi │
│ │tipul de sechelă │
│ │Scale de evaluare │
│ │a autonomiei: ADL,│
│ │IADL, SOS etc. │
├──────────┬────────┼──────────────────┤
│ │ │Încadrarea în grad│
│ │ │de handicap se │
│ │ │realizează în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │limitarea sau │
│ │ │pierderea │
│ │ │capacităţii de │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP│realizare a │
│MEDIE │MEDIU │staticii, │
│ │ │mobilităţii sau/şi│
│ │ │a gestualităţii. │
│ │ │Evaluare în │
│ │ │conformitate cu │
│ │ │criteriile │
│ │ │stabilite pentru │
│ │ │persoanele cu │
│ │ │miopatii. │
└──────────┴────────┴──────────────────┘


┌─────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Orice │ │
│ │activitate │ │
│ │profesională cu│Sprijin pentru │
│ │evitarea celor │asigurarea unui│
│ │care necesită │loc de muncă │
│ │mişcări cu │fără efort │
│ │viteză şi │fizic mare, │
│ │precizie şi │deplasări │
│HANDICAP │deplasări │posturale │
│MEDIU │posturale │prelungite sau,│
│ │prelungite. │eventual, │
│ │Sunt │pentru │
│ │contraindicate │schimbarea │
│ │activităţile │locului de │
│ │care impun │muncă │
│ │fineţe, repere │ │
│ │mici, ritm │ │
│ │impus. │ │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │Participare în │
│ │ │cazul │
│ │ │asigurării unui│
│ │ │loc de muncă │
│ │ │accesibil, fără│
│ │ │efort fizic de │
│ │ │intensitate │
│ │ │mare şi medie, │
│ │Activităţi cu │ortostatism │
│ │efort fizic │prelungit, │
│ │neînsemnat, în │deplasări │
│ │postură │posturale, care│
│ │predominant │să necesite │
│ │şezând, care nu│suprasolicitare│
│ │necesită │gestuală │
│HANDICAP │fineţe, viteză,│Recomandare de │
│ACCENTUAT│complexitate şi│evitare a │
│ │alternanţă │eforturilor │
│ │gestuală. De │fizice mari. │
│ │exemplu: munci │Adaptarea │
│ │de birou pentru│locului de │
│ │cei cu │muncă prin │
│ │pregătire │utilizarea │
│ │superioară sau │sistemelor │
│ │medie. │mecanice de │
│ │ │manipulare a │
│ │ │greutăţilor, │
│ │ │montarea │
│ │ │sistemelor de │
│ │ │susţinere a │
│ │ │mâinii pentru a│
│ │ │evita oboseala │
│ │ │musculară. │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate │
│ │ │fi încadrată în│
│ │ │grad de │
│ │ │handicap grav │
│ │ │cu asistent │
│ │ │personal, în │
│ │ │situaţia în │
│ │ │care are │
│ │ │pierdută total │
│ │ │capacitatea de │
│ │Au pierdută │autoservire, │
│ │total sau │autoîngrijire │
│ │parţial │şi │
│HANDICAP │capacitatea de │autogospodărire│
│GRAV │autoservire, │şi necesită │
│ │autogospodărire│sprijin │
│ │şi │permanent sau │
│ │autoîngrijire. │grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, │
│ │ │atunci când │
│ │ │necesită │
│ │ │sprijin parţial│
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene. │
│ │ │Sprijin pentru │
│ │ │asigurarea unor│
│ │ │mijloace de │
│ │ │deplasare │
│ │ │(cadru, fotoliu│
│ │ │rulant, │
│ │ │cărucior) │
└─────────┴───────────────┴───────────────┘



    VI. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCŢIILOR DE CONTROL AL COMPORTAMENTULUI MOTOR ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
        Cele mai multe afecţiuni cuprinse în acest capitol se referă la boli determinate de leziuni de orice etiologie (neurodegenerative, neurochimice - disfuncţie sinaptică, vasculară, metabolică, inflamatorie, demielinizantă, tumorală, infecţioasă, imunologică ş.a.) care produc disfuncţii sinaptice/leziuni la nivelul ganglionilor bazali (putamen, nc. caudat, globus pallidus, nudei talamici, nc. subtalamic, substanţă neagră mezencefalică) şi circuitelor lor cortico-subcorticale şi cu alte structuri din trunchiul cerebral şi cerebel. Există un foarte mare număr de astfel de afecţiuni, dintre care cel mai frecvent întâlnite în populaţia generală sunt cele de mai jos.
        * Nu sunt excluse din acest capitol afecţiunile neurologice mai rare care corespund descrierii de mai sus, dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante.
    a) Sindroamele extrapiramidale, de cauze diverse: neurodegenerative, metabolice, postencefalitice, vasculare, medicamentoase, toxice, tumorale ş.a. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ şi se încadrează în sindroamele de "parkinsonism atipic" (boală difuză cu corpi Lewy, atrofia multisistem, paralizia supranucleară progresivă, degenerescenţă corticobazală ş.a.) adesea asociate şi cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescenţe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită.
    b) Boala Parkinson - a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă în populaţia generală; 16 forme cunoscute în prezent ca având determinism genetic de tip mendelian, marea majoritate având un caracter sporadic (b. Parkinson idiopatică). Se manifestă clinic prin semne şi simptome motorii care în timp pot deveni foarte invalidante, producând handicap major, şi semne şi simptome nonmotorii: tulburări de somn, neurocognitive - cu formă extremă demenţă din boala Parkinson, vegetative, psihiatrice (afective, psihotice), senzitive, hiposmie, fatigabilitate ş.a. Simptomatologia nonmotorie poate contribui la accentuarea sau determinarea invalidităţii produse de boala, mai ales în stadiile avansate de boală. Tratamentul actual este simptomatic (medical şi/sau chirurgical) - bazat pe stimularea dopaminergică în SNC, dar care produce o serie de efecte secundare uneori invalidante ele însele.
    c) Boala Huntington - boală genetică ereditară cu transmisie mendeliană de tip autozomal dominant cu penetranţă mare, cu debut clinic de regulă în decadele a 3-a - a 4-a, ceea ce nu exclude posibilitatea debutului şi la vârste mai tinere (b. Huntington forma juvenilă) sau mai înaintate.
        Tulburări clinice progresive cu debut insidios şi agravare cronic progresivă şi ireversibilă, manifestate în plan motor, neurocognitiv şi comportamental; manifestările motorii se caracterizează prin mişcări coreo-atetozice, distonice şi tulburări de tonus muscular (cel mai caracteristic de tip hipotonie, dar în formele juvenile, precum şi în stadiile avansate ale bolii sunt de tip rigiditate) care invalidează progresiv până la imobilizare definitivă la pat; tulburările neurocognitive se însoţesc de regulă de tulburări depresive (uneori cu risc de suicid ) şi tulburări comportamentale, au o evoluţie progresivă până la stadiul de demenţă severă.

    d) Boala Wilson - degenerescenţă hepato-lenticulară (sindromul de panstriat cu ataxie, coreeo-atetoză cu afectarea posturii şi gestualităţii). Afecţiune metabolică cu determinare genetică cu transmitere mendeliană de tip autozomal-recesiv, caracterizată prin acumularea de cupru în SNC, ficat, cornee, rinichi, cord, pancreas şi alte ţesuturi. Leziunile neurologice determină tulburări severe şi invalidante de control al comportamentului motor cu rigiditate, tremor important accentuat la mişcările voluntare (tremor de acţiune), distonii severe care în cazuri grave determină posturi distonice grave, distorsionante extrem de dureroase.
    e) Sindromul Prader-Willi (SPW) - disfuncţie neuro-comportamentală care rezultă din anomalia cromozomului 15.SPW determină în mod caracteristic tonus muscular scăzut, statură mică, dacă nu este tratată cu hormoni de creştere, deficienţe cognitive, dezvoltare sexuală incompletă, tulburări de comportament, senzaţie cronică de foame, care, cuplată cu un metabolism cu consum mai puţin de calorii decât cel normal, poate duce la alimentaţie excesivă şi obezitate.

        La naştere copilul prezintă greutate mică faţă de durata gestaţiei, hipotonie, dificultate la supt din cauza musculaturii slabe ("eşec în dezvoltare corespunzătoare"). În al doilea stadiu ("dezvoltare exagerată") cu început între vârsta de 2-3 ani apare apetit crescut, tulburări în controlul greutăţii, întârzierea dezvoltării motorii şi tulburări de comportament.
        Pentru diagnosticarea Sindromului Prader Willi există criterii minore şi majore, iar diagnosticul clinic se stabileşte pentru copiii sub 3 ani, când scorul clinic este de 5 puncte, dintre care 4 trebuie să fie aduse de criteriile majore.
        Pentru indivizii mai mari de 3 ani sunt necesare 8 puncte pentru diagnostic, dintre care cel puţin 5 trebuie să fie contribuţia criteriilor majore,
    a) Diagnosticul clinic
        Criteriile de diagnostic clinic ale sindromului Prader-Willi au fost stabilite în 1993 (Holm şi colab., 1993) şi s-au dovedit a fi corecte (Gunay- Aygun şi colab. 2001). Criteriile de diagnostic ale lui Holm (1993)

┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │1. Hipotonie în perioada de│
│ │nou-născut şi sugar cu supt│
│ │deficitar, care scade în │
│ │intensitate cu vârsta; │
│ │2. Dificultăţi de │
│ │alimentare şi creştere în │
│ │greutate deficitară în │
│ │perioada de sugar, │
│ │necesitând alimentare │
│ │asistată. │
│ │3. Debutul creşterii bruşte│
│ │în greutate între vârsta de│
│ │12 luni şi 6 ani, │
│ │determinând în general │
│ │obezitate centrală. │
│ │4. Hiperfagie. │
│ │5. Trăsături faciale │
│ │caracteristice: │
│ │dolicocefalie în perioada │
│Criterii │de sugar, diametrul │
│majore │bifrontal îngust, fante │
│1c = 1 p │palpebrale migdalate, gură │
│ │mică cu buză superioară │
│ │subţire, comisuri bucale │
│ │coborâte (mai mult de 3). │
│ │6. Hipogonadism, dependent │
│ │de vârstă şi sex, │
│ │manifestat astfel (oricare │
│ │din elemente): │
│ │- hipoplazie genitală: │
│ │labii mici şi clitorisul de│
│ │dimensiuni reduse la │
│ │fetiţe, scrot hipoplazic, │
│ │micropenis şi criptorhidie │
│ │la băieţi; │
│ │- pubertate întârziată │
│ │(după 16 ani) şi incomplet │
│ │instalată, infertilitate. │
│ │7. Dezvoltare întârziată/ │
│ │retard mintal uşor sau │
│ │moderat/dificultăţi de │
│ │învăţare │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │1. Mişcări fetale reduse şi│
│ │letargie infantilă care se │
│ │îmbunătăţesc cu vârsta. │
│ │2. Comportament specific, │
│ │incluzând crize istericale,│
│ │reacţii violente, │
│ │încăpăţânare, atitudine │
│ │manipulatoare şi tendinţe │
│ │obsesiv-compulsive, │
│ │opoziţie, rigiditate, │
│ │posesivitate, furt, │
│ │minciună (cel puţin 5). │
│ │3. Perturbări ale somnului/│
│Criterii │apnee de somn. │
│minore │4. Statură mai scundă decât│
│1c = 1/2 p│membrii familiei până la │
│ │vârsta de 15 ani. │
│ │5. Hipopigmentarea pielii. │
│ │6. Mâini şi picioare mici │
│ │în comparaţie cu înălţimea │
│ │vârstei. │
│ │7. Mâini înguste, lipsind │
│ │incizura ulnară. │
│ │8. Strabism convergent şi │
│ │miopie. │
│ │9. Salivă vâscoasă. │
│ │10. Dificultăţi în │
│ │articularea cuvintelor. │
│ │11. Ciupire compulsivă a │
│ │pielii. │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │a) Prag crescut la durere; │
│ │b) Reflex de vomă diminuat;│
│ │c) Scolioză sau cifoză; │
│ │d) Adrenarhă precoce; │
│Semne │e) Osteoporoză; │
│adiţionale│f) Abilităţi excesive de a │
│ │rezolva puzzle; │
│ │g) Evaluări neuromusculare │
│ │normale (biopsie musculară,│
│ │EMG) │
└──────────┴───────────────────────────┘


        Criteriile majore sunt notate cu un punct, iar cele minore cu jumătate de punct.

    b) Diagnosticul genetic în sindromul Prader-Willi este făcut de ani de zile în Timişoara, la Disciplina de genetică, Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş.
        Evaluarea în vederea încadrării în grad şi tip de handicap pentru persoanele adulte, cu Sindromul Prader-Willi se realizează în baza principiilor CIF, în funcţie de intensitatea deficienţelor funcţionale pe aparate şi sisteme şi a restantului funcţional, după criteriile prezentate pentru afectarea funcţiilor respective, reversibilitatea şi rezistenţa la tratamentul medicamentos specific.
        Referitor la ocupaţiile sau activităţile de muncă/profesionale pe care persoana cu handicap le poate desfăşura, acest lucru este stabilit în urma unei evaluări a abilităţilor, intereselor, nevoilor persoanei raportate la cerinţele specifice ale unui loc de muncă, realizate de către consilierul de orientare vocaţională specializat în evaluarea persoanelor cu dizabilităţi.

    f) Distonii musculare (primare şi secundare) - boli neurologice manifestate prin contracţii tonice involuntare susţinute, repetitive sau permanente, având un caracter direcţional definit şi care imprimă posturi distonice anormale (tranzitorii sau definitive, adesea foarte dureroase şi invalidante, în funcţie de severitatea bolii). Distoniile primare au o etiologie genetică (20 forme familiale cu transmitere mendeliană cunoscute până în prezent) şi sunt considerate boli neurochimice (care produc disfuncţii sinaptice în circuitele ganglionilor bazali). Distoniile secundare apar în leziuni identificabile ale circuitelor ganglionilor bazali de orice etiologie. În funcţie de gradul de extensie topografică la grupele musculare, se pot grupa în: distonii generalizate şi distonii focale şi segmentare.


┌────────────────────┬───────────────────┐
│ │Examen neurologic: │
│ │1. tremor (ritm │
│ │lent, apare în │
│ │repaus, se │
│ │accentuează în │
│ │timpul mişcării │
│ │determinând un │
│ │aspect de "mişcare │
│ │de recul" şi uneori│
│ │în menţinerea unei │
│ │atitudini - tremur │
│ │postural). │
│ │Aspect │
│ │caracteristic la │
│ │membrele superioare│
│ │- "numărarea │
│ │banilor", │
│ │"răsucirea │
│ │ţigărilor", iar la │
│ │membrele inferioare│
│ │- "pedalare", │
│ │"bătut tactul" şi │
│ │moment de apariţie │
│ │(repaus, de │
│ │acţiune, postural │
│ │etc.) diferite în │
│ │funcţie de tipul de│
│ │boală; │
│ │2. coree, atetoză, │
│ │balism, distonie, │
│ │diskinezie - mare │
│ │variabilitate │
│ │clinică în funcţie │
│ │de tipul de │
│ │afecţiune; │
│ │3. rigiditate - │
│ │varianta │
│ │particulară de │
│ │hipertonie -, │
│ │interesează toate │
│ │grupele musculare, │
│ │predominând la │
│ │rădăcina membrelor │
│ │- evidenţiată prin │
│ │fenomenul de roată │
│ │dinţată; │
│ │variabilitate de │
│ │distribuţie │
│ │topografică în │
│ │funcţie de tipul de│
│ │boală; │
│ │4. posturi │
│ │distonice, adesea │
│ │dureroase şi │
│ │invalidante; │
│ │5. hipotonie (de │
│ │regulă, în diferite│
│ │forme de coree); │
│ │6. bradikinezie - │
│ │lentoare în mişcări│
│ │(semn cardinal în │
│ │boala Parkinson; │
│ │prezent şi în alte │
│ │afecţiuni); │
│ │7. hipo-/akinezie │
│ │(incapacitatea de a│
│ │iniţia o mişcare │
│ │voluntară şi │
│ │trecerea cu │
│ │dificultate de la │
│ │un tip de │
│ │activitate motorie │
│ │la alta: bolnavul │
│ │apare puţin mobil/ │
│ │imobil, cu │
│ │activitate gestuală│
│ │săracă) evidenţiată│
│ │prin proba │
│ │marionetelor, │
│ │bătutul tactului, │
│ │pensa digitală cu │
│ │fiecare deget; │
│ │8. tulburări de │
│ │mers şi de │
│ │echilibru, adesea │
│ │foarte invalidante │
│ │şi cu risc mare de │
│ │căderi şi │
│ │traumatisme; │
│ │9. tulburări │
│ │nonmotorii adesea │
│PARAMETRI │prezente, în grade │
│FUNCŢIONALI* │şi de severitate │
│ │diferite în funcţie│
│ │de tipul de boală: │
│ │tulburări de somn │
│ │(în particular │
│ │tulburarea de somn │
│ │REM: RBD); │
│ │tulburări │
│ │neurocognitive (cu │
│ │evoluţie spre │
│ │demenţă, uneori cu │
│ │evoluţie rapidă şi │
│ │severă); │
│ │tulburări afective │
│ │(de obicei │
│ │depresie), │
│ │tulburări │
│ │vegetative (uneori │
│ │invalidante şi cu │
│ │risc vital, precum │
│ │hipotensiunea │
│ │arterială │
│ │ortostatică), │
│ │tulburări │
│ │senzitive, │
│ │hiposmie, │
│ │fatigabilitate, │
│ │modificări │
│ │ponderale; │
│ │10. în b. │
│ │Parkinson: │
│ │tulburări motorii │
│ │şi nonmotorii │
│ │induse de terapia │
│ │specifică. │
│ │Examene │
│ │paraclinice: │
│ │CT = atrofie │
│ │corticală │
│ │nespecifică cu │
│ │localizare în │
│ │general frontală │
│ │şi, uneori, │
│ │hidrocefalie; │
│ │IRM cerebrală: │
│ │modificări │
│ │nespecifice în │
│ │unele afecţiuni; │
│ │modificări │
│ │sugestive în alte │
│ │afecţiuni (boala │
│ │Huntington, atrofia│
│ │multisistem, │
│ │paralizia │
│ │supranucleară │
│ │progresivă); │
│ │identificarea │
│ │etiologiei │
│ │manifestărilor │
│ │neurologice când │
│ │sunt secundare alto│
│ │unor leziuni │
│ │decelabile: │
│ │vasculare, │
│ │tumorale, │
│ │metabolice, │
│ │inflamatorii, │
│ │demielinizante ş.a.│
│ │Determinări │
│ │biochimice: pentru │
│ │afecţiuni │
│ │metabolice │
│ │specifice (b. │
│ │Wilson, │
│ │hipoparatiroidism, │
│ │diabet zaharat │
│ │ş.a.) │
│ │Opţional: SPECT sau│
│ │PET cu iiganzi │
│ │specifici pentru │
│ │circuitele │
│ │dopaminergice │
│ │Scale clinice de │
│ │evaluare a │
│ │autonomiei şi │
│ │funcţionalităţii: │
│ │ADL, IADL, iar │
│ │pentru b. Parkinson│
│ │UPDRS, │
│ │HoehnşiYahr*, fişă │
│ │dispensarizare │
│ │neurologie │
├──────────┬─────────┼───────────────────┤
│ │ │Simptomatologie │
│ │ │subiectivă şi │
│ │ │modificări │
│ │ │obiective │
│ │ │caracteristice. │
│ │ │Sunt de intensitate│
│ │ │medie şi tind să │
│ │ │devină permanente, │
│ │ │influenţate parţial│
│ │ │de tratament. │
│ │ │Distonii musculare │
│ │ │focale/segmentare │
│ │ │de severitate │
│ │ │medie, care răspund│
│ │ │total sau parţial │
│ │ │la tratament cronic│
│ │ │corect (toxina │
│ │ │botulinică sau │
│DEFICIENŢA│HANDICAP │stimulare cerebrală│
│MEDIE │MEDIU │profundă, plus │
│ │ │terapie │
│ │ │medicamentoasă │
│ │ │specifică şi │
│ │ │neurorecuperare │
│ │ │funcţională); │
│ │ │permit desfăşurarea│
│ │ │unor profesii care │
│ │ │nu implică │
│ │ │activitate fizică │
│ │ │ce presupun │
│ │ │menţinerea │
│ │ │prelungită a unor │
│ │ │posturi fixe şi │
│ │ │relaţii publice │
│ │ │prelungite sau │
│ │ │funcţii oficiale de│
│ │ │reprezentare │
│ │ │publică sau │
│ │ │instituţională. │
├──────────┼─────────┼───────────────────┤
│ │ │Formele (stadiile │
│ │ │III si IV Hoehn şi │
│ │ │Yahr) la care │
│ │ │predomină tremorul │
│ │ │sau cele │
│ │ │akineto-hipertonice│
│ │ │sau care se │
│ │ │însoţesc de mişcări│
│ │ │involuntare severe,│
│ │ │de tulburări de │
│ │ │mers şi echilibru, │
│ │ │căderi frecvente, │
│ │ │cu tulburări │
│ │ │vegetative severe │
│ │ │(mai ales │
│ │ │cardio-vasculare şi│
│ │ │respiratorii) la │
│ │ │care │
│ │ │simptomatologia │
│ │ │este permanentă, │
│ │ │influenţată parţial│
│ │ │de terapie, │
│ │ │însoţite de │
│ │ │tulburări de │
│ │ │locomoţie, statică │
│ │ │şi mers (mers cu │
│ │ │sprijin) de │
│ │ │tulburări de │
│ │ │manipulaţie, │
│ │ │deglutiţie, fonaţie│
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │şi vorbire. │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│Distonii musculare │
│ │ │focale/segmentare │
│ │ │sau generalizate de│
│ │ │severitate medie/ │
│ │ │mare, cu apariţia │
│ │ │unor posturi │
│ │ │distonice temporare│
│ │ │invalidante şi │
│ │ │dureroase, care │
│ │ │răspund parţial la │
│ │ │tratament cronic │
│ │ │corect (toxina │
│ │ │botulinică sau │
│ │ │stimulare cerebrală│
│ │ │profundă, plus │
│ │ │terapie │
│ │ │medicamentoasă │
│ │ │specifică şi │
│ │ │neurorecuperare │
│ │ │funcţională); nu │
│ │ │permit desfăşurarea│
│ │ │unor profesii care │
│ │ │implică activitate │
│ │ │fizică ce presupun │
│ │ │menţinerea unor │
│ │ │posturi fixe şi │
│ │ │relaţii publice │
│ │ │prelungite sau │
│ │ │funcţii oficiale de│
│ │ │reprezentare │
│ │ │publică sau │
│ │ │instituţională. │
├──────────┼─────────┼───────────────────┤
│ │ │Formele clinice cu │
│ │ │evoluţie │
│ │ │îndelungată │
│ │ │(stadiul V Hoehn şi│
│ │ │Yahr) care pot duce│
│ │ │la imobilizare. Pot│
│ │ │fi însoţite de │
│ │ │tulburări psihice │
│ │ │şi de vorbire │
│ │ │(afazie expresivă).│
│ │ │Deficienţe de │
│ │ │deglutiţie şi │
│ │ │respiraţie │
│ │ │permanente, │
│ │ │rezistente la │
│ │ │diverse variante │
│ │ │terapeutice. │
│ │ │Distonii musculare │
│ │ │cu orice grad de │
│ │ │extensie │
│ │ │topografică de │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │severitate mare, cu│
│GRAVĂ │GRAV │apariţia unor │
│ │ │posturi distonice │
│ │ │permanente │
│ │ │invalidante şi │
│ │ │dureroase, care │
│ │ │răspund cel mult │
│ │ │parţial/sau sunt │
│ │ │neresponsive la │
│ │ │tratament cronic │
│ │ │corect (toxina │
│ │ │botulinică sau │
│ │ │stimulare cerebrală│
│ │ │profundă, plus │
│ │ │terapie │
│ │ │medicamentoasă │
│ │ │specifică şi │
│ │ │neurorecuperare │
│ │ │funcţională); nu │
│ │ │permit desfăşurarea│
│ │ │unor profesii care │
│ │ │implică activitate │
│ │ │fizică. │
└──────────┴─────────┴───────────────────┘

        * Nu sunt excluse din acest capitol afecţiunile neurologice mai rare care corespund descrierii de mai sus, dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante.
        Scala lui Hoehn şi Yahr examinează parametrii expresiei faciale, tulburările de vorbire, tremurul, rigiditatea postură, tulburările de mers, bradikinezia.
        () Stadiul I: trăsături de boală Parkinson unilaterale, inclusiv manifestările majore: tremor, rigiditate sau bradikinezie
        () Stadiul II: trăsăturile menţionate anterior, prezente bilateral în asociere cu posibile probleme de fonaţie, capacitate scăzută de menţinere a poziţiei şi mers anormal
        () Stadiul III: trăsături de boală Parkinson prezente bilateral, agravate, în asociere cu dificultăţi de echilibru. Funcţionalitatea independentă a pacienţilor este menţinută.
        () Stadiul IV: Pacienţii se pot deplasa cu sprijin, prezintă limitare severă a mobilităţii.
        () Stadiul V: Pacienţii au nevoie de scaun pe rotile sau nu pot să se coboare din pat.

        Boala corespunzătoare stadiilor IV şi V a fost observată la 37% şi 42% din pacienţii cu o durată a bolii de 10 şi, respectiv, 15 ani. Totuşi, Hoehn şi Yahr au găsit o variabilitate semnificativă; 34% din pacienţii cu o durată a bolii de 10 ani sau mai mult erau încă în stadiile I sau II, reflectând heterogenitatea bolii.
        Scala di Webster examinează limitele de mişcare şi de autonomie cu un scor împărţit în 3 grupe de gravitate: 1-10 Parkinson uşor; 11-20 Parkinson moderat, 21-30 Parkinson sever. Indicele Barthel analizează activitatea cotidiană: baia, utilizarea toaletei, continenţa, deplasarea prin casă, nutriţia.
        Scala UPDRS (Unified Parkinson Disease Rating Scale ) are 3 arii de evaluare în domeniul dizabilităţii induse de boala Parkinson împreună cu o a patra evaluare a complicaţiilor şi tratamentului. Scorul final cumulativ este între 0 (no disability) şi 199 (total disability).

┌─────────┬─────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │-Sunt │ │
│ │incapabili de│ │
│ │prestarea │-Necesită │
│ │unor │sprijin pentru │
│ │activităţi │obţinerea de │
│ │profesionale │mijloace de │
│ │solicitante. │deplasare │
│ │-Autoservirea│(baston, cârje,│
│ │este parţial │scaun rulant). │
│HANDICAP │afectată. │-Monitorizarea │
│ACCENTUAT│-Se pot │evoluţiei │
│ │deplasa cu │tulburărilor │
│ │mare │funcţionale în │
│ │dificultate │condiţii de │
│ │prin forţe │tratament │
│ │proprii, │corect │
│ │nesprijinit │administrat şi │
│ │sau cu │susţinut │
│ │sprijin │ │
│ │unilateral. │ │
├─────────┼─────────────┼───────────────┤
│ │- Pierderea │ │
│ │totală sau │ │
│ │parţială a │În funcţie de │
│ │capacităţii │rezultatul │
│ │de │evaluării │
│ │autoservire │complexe, │
│ │şi │persoana poate │
│ │autoîngrijire│fi încadrată în│
│ │- │grad de │
│ │Nedeplasabili│handicap grav │
│ │prin forţe │cu asistent │
│ │proprii – │personal, în │
│ │este │situaţia în │
│ │mobilizat │care are │
│ │numai cu │pierdută total │
│ │ajutorul │capacitatea de │
│HANDICAP │altei │autoservire, │
│GRAV │persoane │autoîngrijire │
│ │- Tulburările│şi │
│ │de limbaj fac│autogospodărire│
│ │imposibilă │şi necesită │
│ │stabilirea │sprijin │
│ │relaţiilor cu│permanent sau │
│ │mediul │grav fără │
│ │înconjurător.│asistent │
│ │- Tulburările│personal, │
│ │de deglutiţie│atunci când │
│ │şi respiraţie│necesită │
│ │permanente, │sprijin parţial│
│ │cu risc │pentru unele │
│ │vital, impun │activităţi │
│ │asistarea din│cotidiene. │
│ │partea altei │ │
│ │persoane. │ │
└─────────┴─────────────┴───────────────┘


    VII. EVALUAREA PERSOANELOR CU EPILEPSIE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*)
        *) Se referă la epilepsie (malconvulsivant) cu debut precoce (copilărie-adolescenţă, până la 26 de ani), indiferent de etiologie şi la epilepsie indiferent de data debutului, la persoane fără venituri.

┌───────────┬─────────────────┬────────────────┐
│ │ │Evidenţiază: │
│ │ │- disfuncţia │
│ │ │activităţii │
│ │ │corticale; │
│ │ │- procese │
│ │ │expansive │
│ │ │cerebrale; │
│ │ │- malformaţii │
│ │ │vasculare │
│ │ │cerebrale. │
│ │ │NOTĂ: │
│ │ │Documentele │
│ │ │medicale │
│ │ │(referat medical│
│ │ │neurologie, fişa│
│ │ │dispensarizare │
│ │ │neurologie, │
│ │- Anamneza │referat │
│ │- EEG │psihiatrie) │
│ │- CT cerebral │trebuie să │
│PARAMETRI │(IRM cerebrală) │obiectiveze: │
│FUNCŢIONALI│- Angiografie de │existenţa │
│ │vase │crizelor, │
│ │cervico-cerebrale│aspectul lor, │
│ │ │frecvenţa lor, │
│ │ │confirmarea │
│ │ │clinică sau/şi │
│ │ │EEG, evoluţia │
│ │ │bolii în sensul │
│ │ │numărului de │
│ │ │crize într-un │
│ │ │interval de timp│
│ │ │dat (sub │
│ │ │tratament), │
│ │ │existenţa │
│ │ │tulburărilor │
│ │ │psihice asociate│
│ │ │(tulburare │
│ │ │organică de │
│ │ │personalitate, │
│ │ │psihoză │
│ │ │epileptică). │
├───────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Crize │
│ │ │generalizate, │
│ │ │convulsive sau │
│ │ │nu, sub │
│ │ │tratament │
│ │ │adecvat, 1- 2/ │
│DEFICIENŢĂ │HANDICAP MEDIU │lună │
│MEDIE │ │generalizate, │
│ │ │sau 1-2 crize │
│ │ │parţiale/ │
│ │ │săptămână sau/şi│
│ │ │prezenţa unor │
│ │ │tulburări │
│ │ │psihice. │
├───────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Crize │
│ │ │generalizate cel│
│ │ │puţin 2-3/lună │
│ │ │sau │
│ │ │Crize parţiale │
│ │ │2-3/săptămână cu│
│DEFICIENŢĂ │HANDICAP │stare │
│ACCENTUATĂ │ACCENTUAT │postcritică │
│ │ │prelungită, cu │
│ │ │tratament │
│ │ │anticonvulsivant│
│ │ │sau/şi prezenţa │
│ │ │de tulburări │
│ │ │psihice │
│ │ │specifice. │
├───────────┼─────────────────┼────────────────┤
│ │ │Ţine mai puţin │
│ │ │de frecvenţa │
│ │ │crizelor, │
│ │ │aspectul lor, │
│ │ │starea │
│ │ │postcritică şi │
│ │ │mai mult de │
│ │ │frecvenţa │
│ │ │episoadelor │
│DEFICIENŢĂ │HANDICAP GRAV │subintrante, dar│
│GRAVĂ │ │în special de │
│ │ │prezenţa unor │
│ │ │tulburări │
│ │ │psihice grave: │
│ │ │psihoza │
│ │ │epileptică, care│
│ │ │pune în pericol │
│ │ │viaţa persoanei │
│ │ │în cauză sau a │
│ │ │anturajului său.│
└───────────┴─────────────────┴────────────────┘


┌─────────┬───────────────┬─────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │-Asigurarea unui │
│ │ │loc de muncă │
│ │ │corespunzător/ │
│ │-Evitarea │schimbarea │
│ │activităţilor │locului de muncă │
│ │cu efort fizic │sau orientarea │
│ │mare, muncă în │tinerilor spre │
│ │ture, de noapte│profesii │
│ │-Este interzis │accesibile │
│ │să lucreze: │-Monitorizare │
│HANDICAP │-la înălţime │pentru │
│MEDIU │-conducător │respectarea │
│ │auto │tratamentului │
│ │-în siguranţa │medicamentos, a │
│ │circulaţiei │regimului de │
│ │-în contact cu │viaţă, evitarea │
│ │surse de foc │stărilor │
│ │-în preajma │conflictuale, │
│ │utilajelor în │munca în ture, │
│ │mişcare │munca de noapte, │
│ │ │consumul de │
│ │ │cafea, alcool, │
│ │ │alţi excitanţi │
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │- Pot presta │ │
│ │munci statice │- Monitorizare │
│ │cu solicitare │medicală şi │
│HANDICAP │fizică şi │socioprofesională│
│ACCENTUAT│psihică │prin grija │
│ │limitată în │familiei şi a │
│ │condiţii de │colectivului de │
│ │confort │muncă │
│ │organic. │ │
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate fi│
│ │ │încadrată în grad│
│ │ │de handicap grav │
│ │- Limitarea │cu asistent │
│ │majoră a │personal, în │
│ │capacităţii de │situaţia în care │
│ │autoîngrijire │are pierdută │
│HANDICAP │şi │total capacitatea│
│GRAV │autogospodărire│de autoservire, │
│ │datorită │autoîngrijire şi │
│ │crizelor │autogospodărire │
│ │subintrante sau│şi necesită │
│ │tulburărilor │sprijin permanent│
│ │psihice grave │sau grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, atunci │
│ │ │când necesită │
│ │ │sprijin parţial │
│ │ │pentru unele │
│ │ │activităţi │
│ │ │cotidiene │
└─────────┴───────────────┴─────────────────┘

    NOTĂ: Parametrii funcţionali enumeraţi în cadrul afecţiunilor medicale cuprinse în capitolul 7 - Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente - au caracter informal. Pentru încadrarea în grad de handicap, capacitatea de decizie aparţine medicilor implicaţi în procesul de evaluare.

    VIII. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN NARCOLEPSIE
        Narcolepsia (sindromul Gelineau) este o tulburare cronică de somn, rară, cu prevalenţa de 1/1.000 de locuitori, caracterizată prin imposibilitatea creierului de a menţine cicluri normale de somn-veghe. Astfel, pacienţii cu narcolepsie pot asocia:
        ● somnolenţă excesivă pe perioada zilei, episoade de somn cu durată variabilă cu debut spontan; la trezirea din episodul de somn pacientul este odihnit;
        ● cataplexie - episoade caracterizate prin imposibilitatea pacientului de a-şi controla şi mişca muşchii în stare de veghe, episoade cu debut brusc, ce durează de la câteva secunde până la câteva minute;
        ● tulburări ale percepţiei (halucinaţii hipnagogice şi hipnapompice);
        ● paralizie de somn - episoade tranzitorii apărute la trezirea din somn, în care pacientul nu îşi poate controla musculatura, nu se poate mişca;
        ● tulburări de vedere (vedere în ceaţă, vedere dublă etc.);
        ● tulburări de atenţie, memorare, coordonare.

        Din punct de vedere etiologic se întâlnesc narcolepsii primare şi narcolepsii secundare (tumori SNC, scleroză multiplă, traumatisme cranio- cerebrale, boli neurodegenerative - boala Niemann-Pick, boli genetice - distrofia miotonică, sindrom Prader-Willi).
        Debutul narcolepsiei are loc deseori în adolescenţă şi afectează în mod egal ambele sexe.
        Riscuri specifice ale afecţiunii:
        ● atac de cataplexie în timpul zilei (căderea cu imposibilitatea mişcării, traumatisme severe);
        ● cataplexie-narcolepsie la volan cu accidente rutiere severe;
        ● cataplexie-narcolepsie în timpul manevrării unor utilaje (accidente de muncă).

        Complicaţii ale narcolepsiei: status cataplecticus:
        ● complicaţie extrem de rară a narcolepsiei, caracterizată prin episoade de cataplexie numeroase/de durată lungă într-un interval de timp;
        ● legat etiologic cel mai adesea de sevrajul brusc al medicaţiei la un pacient cunoscut cu narcolepsie, dar poate fi precipitat de travaliu sau actul sexual, emoţii de intensitate mare. Este descris şi în narcolepsiile secundare date de tumori ale sistemului nervos central sau din boli neurodegenerative.

        Diagnosticul narcolepsiei:
        ● în clinica de neurologie/neurologie pediatrică/clinica de tulburări de somn;
        ● continuarea investigaţiilor funcţionale: EEG veghe şi somn, EEG în timpul episoadelor de cataplexie, polisomnografie;
        ● continuarea investigaţiilor etiopatogenetice:
    - tipizarea HLA (HLA DQB1*0602 - marker asociat cu susceptibilitatea la narcolepsie, ceea ce conduce la ipoteza că narcolepsia ar fi o boală autoimună. O anumită genă mutant a apărut cu o frecvenţă ridicată în analizele celor cu narcolepsie, localizată în genele CPT1B şi CHKB);
    – determinarea nivelului hypocretinei în LCR (ultimele cercetări au evidenţiat ca potenţială cauză a narcolepsiei modificările aşa-numiţilor "neuroni hipocretini". Aceştia sunt localizaţi în hipotalamus şi secretă neurotransmiţători numiţi hipocrete. În narcolepsie se pare că există un număr scăzut al unor astfel de neuroni);

        ● continuarea investigaţiilor imagistice: RMN cerebral poate evidenţia cauze secundare de narcolepsie-cataplexie;


┌────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┐
│ │- anamneza; │ │
│ │- investigaţii │ │
│ │specifice (efectuate │Evidenţiază: │
│ │într-un centru de │- tulburări ale │
│ │studiu al somnului): │somnului nocturn; │
│ │- polisomnografia; │- somnolenţă │
│ │- testul de latenţă a│diurnă exagerată; │
│ │somnului (MSLT - │- episoade de somn│
│ │Multiple Sleep │diurne frecvente; │
│ │Latency Testing); │- cataplexie; │
│ │- teste genetice; │- automatism │
│ │- testul │comportamental; │
│ │neurotransmiţătorilor│- halucinaţii; │
│ │hipocretini; │- tulburări │
│ │- antigene HLA; │mnezice, │
│ │- RMN cerebral; │prosexice, │
│ │- EEG │anxietate; │
│ │- evaluare │- depresie; │
│PARAMETRI │neurologică; │- teste genetice │
│FUNCŢIONALI │- evaluare │- reducerea │
│ │psihiatrică; │numărului de │
│ │- evaluare │neurotransmiţători│
│ │psihologică; │hipocretini. │
│ │- scale de evaluare a│ │
│ │autonomiei │ │
│ ├─────────────────────┴──────────────────┤
│ │NB. │
│ │Documentele medicale trebuie să │
│ │obiectiveze: existenţa episoadelor de │
│ │somn diurne care pot afecta activitatea │
│ │şcolară şi profesională, existenţa │
│ │cataplexiei – frecvenţa episoadelor de │
│ │cataplexie, durata lor, confirmarea │
│ │clinică sau/şi prin investigaţiile │
│ │specifice, evoluţia bolii în sensul │
│ │numărului de crize într-un interval de │
│ │timp dat (sub tratament), existenţa │
│ │tulburărilor psihice asociate (se │
│ │evaluează prin aplicarea scalei GAFS). │
├──────────┬─────────┼────────────────────────────────────────┤
│ │ │Somnolenţă diurnă excesivă şi episoade │
│ │ │de somn pe parcursul zilei │
│DEFICIENŢA│HANDICAP │Episoade de cataplexie cu frecvenţa de │
│MEDIE │MEDIU │1-2/an asociate cu prezenţa unor │
│ │ │tulburări psihice (anxietate, depresie │
│ │ │uşoară) │
├──────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┤
│ │ │Somnolenţă diurnă excesivă şi episoade │
│ │ │de somn pe parcursul zilei Tulburări de │
│DEFICIENŢA│HANDICAP │somn nocturn │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│Episoade de cataplexie cu frecvenţa de │
│ │ │cel puţin 1-2/lună asociate cu prezenţa │
│ │ │unor tulburări psihice (anxietate, │
│ │ │depresie moderată) │
├──────────┼─────────┼────────────────────────────────────────┤
│ │ │Episoade de somn pe parcursul zilei │
│ │ │frecvente şi care sub terapie │
│ │ │medicamentoasă nu se reduc ca frecvenţă │
│ │ │şi durată │
│ │ │Episoade de cataplexie cu frecvenţa de │
│ │ │cel puţin 5/lună (status cataplecticus),│
│DEFICIENŢA│HANDICAP │asociate cu prezenţa unor tulburări │
│GRAVA │GRAV │psihice severe (anxietate, depresie │
│ │ │severă) │
│ │ │Prezenţa paraliziei de somn │
│ │ │Prezenţa automatismului ambulator │
│ │ │nocturn │
│ │ │Halucinaţii hipnagogice şi hipnapompice │
│ │ │Prezenţa unor tulburări psihice severe: │
│ │ │depresie severă │
└──────────┴─────────┴────────────────────────────────────────┘


┌─────────┬────────────────┬─────────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │-Asigurarea unui │
│ │ │loc de muncă │
│ │-Evitarea │corespunzător/ │
│ │practicării │Schimbarea │
│ │sporturilor │locului de muncă │
│ │acvatice fără │sau orientarea │
│ │companie şi fără│tinerilor spre │
│ │echipament de │profesii │
│ │salvare │accesibile │
│ │-Evitarea │-Monitorizare │
│ │condusului şi a │pentru │
│ │manipulării de │respectarea │
│ │utilaje la │recomandărilor │
│ │pacienţii cu │medicale, a │
│HANDICAP │cataplexie │regimului de │
│MEDIU │-Este interzis │viaţă, evitarea │
│ │să lucreze: │stărilor │
│ │-la înălţime; │conflictuale, │
│ │-conducător │muncii în ture, │
│ │auto; │muncii de noapte,│
│ │-în siguranţa │consumului de │
│ │circulaţiei; │cafea, alcool, │
│ │-în contact cu │alţi excitanţi. │
│ │surse de foc; │-Monitorizare │
│ │-în preajma │medicală şi │
│ │utilajelor în │socioprofesională│
│ │mişcare. │prin grija │
│ │ │familiei şi a │
│ │ │colectivului de │
│ │ │muncă │
├─────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │-Pot presta │ │
│ │munci statice cu│ │
│ │solicitare │ │
│ │fizică şi │- Monitorizare │
│ │psihică limitată│medicală şi │
│HANDICAP │în condiţii de │socioprofesională│
│ACCENTUAT│confort organic │prin grija │
│ │-Contraindicaţie│familiei şi a │
│ │pentru meseriile│colectivului de │
│ │de conducător │muncă │
│ │auto sau care │ │
│ │ţin de siguranţa│ │
│ │circulaţiei │ │
├─────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │- În funcţie de │
│ │- Limitarea │rezultatul │
│ │majoră a │evaluării │
│ │capacităţii de │complexe, în │
│HANDICAP │autoîngrijire şi│situaţia în care │
│GRAV │autogospodărire │este afectată │
│ │datorită │sever capacitatea│
│ │crizelor sau │de autoîngrijire,│
│ │tulburărilor │poate beneficia │
│ │psihice asociate│de asistent │
│ │ │personal. │
└─────────┴────────────────┴─────────────────┘


    IX. EVALUAREA PERSOANELOR CU TUMORI CEREBRALE MALIGNE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP.
     Tumori maligne cerebrale: în primii doi ani de la iniţierea terapiei specifice - deficienţă funcţională gravă; ulterior, evaluarea se realizează luând în considerare afectarea neurologică sechelară (conform cap. 7), prezenţa formaţiunii tumorale, terapiei în curs (chimioterapie, radioterapie, imunoterapie), a recidivelor sau a determinărilor la distanţă. Asistentul personal se acorda în cazul pierderii totale a autonomiei.

    CAP. 8
    FUNCŢIILE PIELII
    I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR PIELII
        Afectarea funcţiei de protecţie şi reparatorie a pielii*)

┌──────────────────────┬──────────────────────┬─────────────┬──────────────┬─────────────────┐
│ │ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ │DEFICIENŢĂ GRAVĂ │
│ │ │MEDIE │ACCENTUATĂ │ │
│AFECŢIUNE │PARAMETRI FUNCŢIONALI ├─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │ │HANDICAP │HANDICAP │HANDICAP GARV │
│ │ │MEDIU │ACCENTUAT │ │
├─────────┬────────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │Psoriazis │ │ │
│ │ │ │cronic │ │ │
│ │ │ │localizat, cu│ │ │
│ │ │ │acutizări │ │ │
│ │ │ │frecvente, │ │ │
│ │ │Se vor selecta în │scor PASI>10 │Psoriazis │ │
│ │ │funcţie de │sau ESIF≥16 │artropatic │ │
│ │ │manifestările │sau PSSI≥24 │neinfluenţat │Formele maligne │
│ │Psoriazis │structurale: │sau NAPSI≥32 │de tratament, │cu complicaţii │
│ │vulgar │-Examen fizic │sau │conform cap. │grave şi │
│ │Psoriazis │amănunţit; │PGA≥3 sau │7.I.5 │afectarea severă │
│ │pustulos │-Examen dermatologic; │formele │Psoriazis │a autonomiei şi │
│ │ │-Examen bioptic (în │severe de │pustulos │locomoţiei. │
│ │ │cazul în care │psoriasis │generalizat │ │
│ │ │sugerează malignitate)│palmoplantar │ │ │
│ │ │ │pustulos │ │ │
│ │ │ │cuantificate │ │ │
│ │ │ │prin scoruri │ │ │
│ │ │ │specific │ │ │
│ │ │ │PPPGA=4 │ │ │
│ ├────────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │în formele │ │
│ │ │ │ │cronice │ │
│ │ │ │ │generalizate │ │
│ │ │ │în formele │cu răspuns │ │
│ │Pemfigus │ │cronice cu │inconstant şi │ │
│ │ │-Biopsie de tip punch;│evoluţie │invizibil la │ │
│ │ │- │prelungită. │tratament, cu │ │
│ │ │-Citodiagnostic │ │reacţii │ │
│ │ │Tzanck; │ │adverse şi │ │
│Dermatoze│ │-Culturi-antibiogramă;│ │complicaţii │ │
│ ├────────────┤-Vizualizarea pielii ├─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │ │în camera întunecată │ │în formele cu │ │
│ │ │cu lampă Wood; │ │hiperkeratoză │ │
│ │ │-Teste de │în formele cu│generalizată │ │
│ │ │imunofluorescenţă │hiperkeratoză│epidermolitice│ │
│ │ │(imunelectroforeză); │la plante sau│(eritrodermia │ │
│ │ │-Glicemie; │/şi palme │ihtioziformă │ │
│ │Ihtioza │-Examen radiologie (în│care │congenitală │ │
│ │ereditară │cazul complicaţiilor │limitează │buloasă) cu │ │
│ │ │articulare secundare).│ortostatismul│evoluţie │ │
│ │ │ │sau/şi │îndelungată, │ │
│ │ │ │gestualitatea│care necesită │ │
│ │ │ │ │tratament │ │
│ │ │ │ │îndelungat >= │ │
│ │ │ │ │1 an. │ │
│ ├────────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │-În formele cu │
│ │ │ │ │ │stricturi │
│ │ │ │ │ │esofagiene si │
│ │ │ │ │ │aspectul clinic │
│ │ │ │ │ │de │
│ │ │ │ │ │pseudosindactilie│
│ │Epidermoliza│ │- │ │care duce la │
│ │buloasă │ │ │ │impotenta │
│ │ │ │ │ │funcţionala a │
│ │ │ │ │ │mâinilor; │
│ │ │ │ │ │În formele │
│ │ │ │ │ │retiniene cu │
│ │ │ │ │ │dezlipire de │
│ │ │ │ │ │retină; │
├─────────┴────────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │În formele cu │
│ │ │În formele cu│În formele cu │tulburări mari de│
│ │ │modificări │alterări │gestualitate, │
│ │ │cutanate cu │avansate ale │tulburări │
│Dermatomiozită │ │alterări │funcţiei │ventilatorii │
│ │ │funcţionale │motorii cu │restrictive │
│ │ │medii │sclerodermie │severe, tulburări│
│ │ │ │sistemică │digestive, de │
│ │ │ │ │deglutiţie │
├──────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┴──────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │Evaluare grad de │
│ │ │ │handicap în │
│ │ │ │raport de │
│ │ │ │intensitatea │
│ │ │ │tulburărilor │
│ │ │În formele cu afectare: │funcţionale │
│Neurofibromatoză │-Videodermatoscopie │-de nervi periferici, │neurologice, │
│Recklinghausen │ │-cerebrală │psihice, │
│ │ │-viscerală │locomotorii, │
│ │ │ │digestive şi │
│ │ │ │generate de │
│ │ │ │afectarea │
│ │ │ │funcţiei │
│ │ │ │respective │
├──────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┬──────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │în formele cu │
│ │ │ │ │metastazare la │
│ │ │ │ │organe interne, │
│ │ │ │în formele cu │inoperabile, cu │
│Tumori maligne ale │ │ │metastazare │pierderea │
│pielii │ │ │directă la │capacităţii de │
│ │ │ │piele │autoservire şi cu│
│ │ │ │ │necesitatea de │
│ │ │ │ │îngrijire │
│ │ │ │ │permanentă │
├──────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │ │Stadiul │Stadiul Hurley│ │
│ │ │Hurley II cu │III cu cel │ │
│Hidradenita supurativă│ │cel puţin │puţin două │ │
│ │ │două zone │zone anatomice│ │
│ │ │anatomice │afectate cu │ │
│ │ │afectate │drenaj │ │
├──────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ │ │ │Asociază │ │
│ │ │ │manifestări │ │
│ │ │Multifocală/ │sistemice │ │
│Pyoderma gangrenosum │ │Extinsă │(Boli │ │
│ │ │recidivantă │inflamatorii │ │
│ │ │ │intestinale, │ │
│ │ │ │artrite, boli │ │
│ │ │ │hematologice) │ │
└──────────────────────┴──────────────────────┴─────────────┴──────────────┴─────────────────┘

        *) Se referă la:
    1. Dermatoze:
    a. În psoriazis (dermatoză cu evoluţie cronică şi tendinţă la recidive):
    - psoriazis pustulos
    – generalizat
    – palmo - plantar
    – psoriazis eritrodermic
    – psorizis artropatic

    b. Pemfigus - afecţiune cutanată autoimună, caracterizată prin bule intradermice şi eroziuni extinse;
    c. Ihtioza ereditară caracterizată prin acumularea excesivă de scuame pe suprafaţa pielii. Poate fi asociată cu manifestări de tip polinevritic, tulburări mentale. Poate fi întâlnită şi în unele boli sistemice.
    d. Epidermoliza buloasă (simplă sau distrofică):
    - în formele esofagiene cu stenoze cicatriceale
    – în formele retiniene cu dezlipire de retină


    2. Dermatomiozite:
    - în formele cu scleroză musculară cronică şi difuză,
    – în formele care determină deformaţii ireductibile ale membrelor.

    3. Neurofibromatoza Recklinghausen:
    - Afecţiune congenitală caracterizată prin tumorete cutanate şi noduli subcutanaţi localizaţi pe traiectul nervilor periferici;
    – Se pot asocia cu afectări cerebrale şi viscerale.

    4. Tumori maligne ale pielii, de ex. melanomul
    5. Hidradenita supurativă
    6. Pyoderma gangrenosum


┌─────────┬─────────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────────┬──────────────┐
│ │DERMATOZE │DERMATOMIOZITĂ │NEUROFIBROMATOZĂ│TUMORI MALIGNE│
│ │ │ │RECKLINGHAUSEN │ALE PIELII │
│ ├───────────────┬─────────────┼───────────────┬─────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │ │ │ │Activităţi - │Activităţi - │
│ │Activităţi - │Participare -│Activităţi - │Participare │limitări/ │limitări/ │
│ │limitări │necesităţi │limitări │necesităţi │Participare - │Participare - │
│ │ │ │ │ │necesităţi │necesităţi │
├─────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┼────────────────┼──────────────┤
│ │ │Fără │ │ │ │ │
│ │ │restricţii cu│ │ │ │ │
│ │Orice │condiţia de a│ │ │ │ │
│ │activitate cu │se asigura o │Orice │Fără │ │ │
│ │evitarea │îmbrăcăminte │activitate în │restricţii cu│ │ │
│MEDIU │expunerii la │adecvată. │condiţii de │asigurarea │ │ │
│ │soare, variaţii│Preocupare │confort │igienei │ │ │
│ │termice. │pentru │organic. │personale. │ │ │
│ │ │autoîngrijire│ │ │ │ │
│ │ │şi igienă │ │ │ │ │
│ │ │personală. │ │ │ │ │
├─────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ │
│ │- Activităţi în│ │ │ │ │ │
│ │condiţii de │Asigurarea │ │ │ │ │
│ │confort │unui mediu │ │Măsuri │ │ │
│ │organic, │socio- │ │compensatorii│ │ │
│ │evitarea │familial şi │Activităţi fără│sau adaptări │ │ │
│ │mediului prea │de igienă │suprasolicitare│ale locului │ │În raport de │
│ │cald, umed, │personală │fizică, │de muncă │ │structură, │
│ACCENTUAT│uscat, cu │care să nu │gestuală +/- │pentru │ │funcţiile │
│ │substanţe │agraveze │posturală în │reducerea │Prezentate la │afectate şi │
│ │iritante pentru│afectarea │condiţii │efortului │persoanele cu │intensitatea │
│ │piele. │funcţiilor de│ambientale │fizic, │afectări ale │deficienţei pe│
│ │-Activităţi │protecţie şi │adecvate. │gestual, +/- │unor funcţii │care le │
│ │fără │reparatorie │ │postural │neurologice, │generează, │
│ │suprasolicitare│ale pielii │ │ │psihice, │pierderea │
│ │fizică sau │ │ │ │locomotorii şi │capacităţii de│
│ │psihică │ │ │ │de nutriţie │autoservire şi│
├─────────┼───────────────┼─────────────┼───────────────┼─────────────┤ │de │
│ │ │-Sprijin │ │ │ │autoîngrijire.│
│ │-Limitarea │pentru │ │ │ │ │
│ │majoră a │suplinirea │ │ │ │ │
│ │gestualităţii │capacităţii │ │ │ │ │
│ │sau/şi │de │ │Asistenţă din│ │ │
│ │autonomiei │autoîngrijire│ │partea altei │ │ │
│ │-Limitarea │pentru │ │persoane │ │ │
│ │capacităţii de │activităţile │Dependent total│pentru │ │ │
│ │autoîngrijire │vieţii │sau aproape │îngrijire şi │ │ │
│GRAV │pentru │cotidiene. │total pentru │suplinirea │ │ │
│ │majoritatea │-Sprijin │activităţile de│pierderii │ │ │
│ │activităţilor │pentru │bază ale vieţii│capacităţii │ │ │
│ │curente în │limitarea │ │de │ │ │
│ │funcţie de │autonomiei │ │autoservire. │ │ │
│ │forma clinică, │locomotorii │ │ │ │ │
│ │tulburări │prin │ │ │ │ │
│ │funcţionale │dispositive │ │ │ │ │
│ │predominante. │de mers, │ │ │ │ │
│ │ │cadru, cârje.│ │ │ │ │
└─────────┴───────────────┴─────────────┴───────────────┴─────────────┴────────────────┴──────────────┘



    II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN MASTOCITOZĂ
        Mastocitoza reprezintă un grup heterogen de boli. Este considerată o boală rară, hematooncologică, cronică, iar prevalenţa bolii este de 0,3 cazuri la 100.000 de locuitori.
        Mastocitele sunt celule din sistemului nostru imunitar. Ele sunt produse în măduva osoasă şi de acolo trec în ţesuturi unde se localizează în proximitatea vaselor capilare sau a terminaţiilor nervoase.
        În cazul pacienţilor cu mastocitoză are loc o creştere anormală şi o acumulare de mastocite în unul sau mai multe organe (de exemplu piele, măduvă, ficat, splină), iar prin reacţii de degranulare se eliberează histamină. Mastocitozele sunt boli care se pot prezenta în forme foarte diverse.
        Simptome
        Simptomele sunt cauzate de degranularea mastocitară în urma căreia se eliberează histamină. Această eliberare a histaminei determină simptome precum: flushing, prurit, diaree, indigestie, greaţă, durere abdominală, durere musculară/osoasă, osteoporoză, hipo/hiper tensiune, tahicardie, tuse, bronhospasm, edem quincke, anafilaxii, migrene, poliurie, dezorientare, probleme de concentrare, oboseală, ameţeli, iritare, depresie şi anxietate. Intensitatea simptomelor poate varia de la uşoară, la moderată sau cu risc vital, în funcţie de pacient şi factorii declanşatori.
        Având în vedere faptul că mastocitoza este un grup heterogen de boli, manifestările sunt multiple şi specifice fiecărei boli în parte. Astfel, peste 30% dintre adulţi pot să nu aibă manifestări cutanate, însă pot avea manifestări mult mai grave, cum ar fi cele osoase, digestive, hematologice, sistemice de tip anafilactic, de aceea criteriile trebuie să fie corelate cu afectările şi manifestările fiecărui tip de mastocitoză.


┌──────────────────────────────────────┐
│Clasificarea mastocitozelor OMS │
│(Organizaţia Mondială a Sănătăţii) │
├──────────────────────────────────────┤
│Mastocitoze cutanate (MC) │
├──────────────────────────────────────┤
│Mastocitoză cutanată maculopapulară │
│(MPCM) [anterior denumită urticaria │
│pigmentosa (UP)] │
│Mastocitoză cutanată difuză (MCD) │
│Mastocitom │
├──────────────────────────────────────┤
│Mastocitoze sistemice (MS) │
├──────────────────────────────────────┤
│Mastocitoză sistemică indolentă (MSI) │
│(forma cea mai comună a mastocitozei │
│sistemice) │
│Mastocitoză medulară │
│Smouldering Systemic Mastocytosis │
│(SSM) │
│Mastocitoză sistemică cu o boală │
│hematologică clonală neasociată liniei│
│celulare a mastocitelor (SM-AHNMD) │
│Mastocitoză sistemică agresivă (MSA) │
│Leucemia mastocitară (MCL) │
│Sarcomul mastocitar (MCS) │
│Mastocitoză extracutanată │
│Sindromul de activare mastocitară │
└──────────────────────────────────────┘


┌──────────────────────────────────────┐
│Manifestări mastocitoză │
├─────────────────┬────────────────────┤
│Sistem │Afectare │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │prurit, pete, │
│ │vezicule, flushing, │
│ │semnul lui darier, │
│Cutanat │reacţii cutanate la │
│ │căldură/frig, │
│ │frecare, masaj, │
│ │stres │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │diaree/constipaţie, │
│ │dureri în epigastru,│
│ │balonări, │
│Gastrointestinal │iritabilitate a │
│ │mucoasei/ │
│ │intestinului │
│ │postprandială, │
│ │flatulenţă, vomă │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │palpitaţii, │
│Cardiovascular │tahicardie, hipo/ │
│ │hipertensiune │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │osteoporoză, │
│ │fracturi, dureri │
│Sistem muscular │articulare mari, │
│şi osos │crampe musculare, │
│ │dureri musculare, │
│ │tendinite │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │poliurie mai ales │
│Uro-genital │nocturnă, senzaţia │
│ │de micţiune, │
│ │tulburări de libidou│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │tuse, senzaţie de │
│ │constricţie │
│ │toracică, │
│ORL-pulmonar │dificultăţi la │
│ │respiraţie, │
│ │bronhospasm, │
│ │rinoree, ochii │
│ │înlăcrimaţi │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │dificultăţi de │
│ │concentrare, │
│ │insomnii, │
│ │instabilitate │
│ │emoţională, │
│Neurologic-psihic│depresii, anxietate,│
│ │vertij, │
│ │iritabilitate, │
│ │migrene, │
│ │dezorientare, rău de│
│ │înălţime │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │şoc anafilactic, │
│Alergii │edem QUINCKE, pusee │
│ │de urticarie │
└─────────────────┴────────────────────┘

        Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat mastocitozele în două clase diferite: mastocitoze cutanate şi mastocitoze sistemice.

    I. Mastocitoze cutanate (MC) sunt o boală exclusiv dermatologică, chiar dacă simptomele mediatorilor pot fi sistemice.
        În mastocitozele cutanate acumularea de mastocite se produce în piele în mod exclusiv. Este o boală benignă. Mastocitoza cutanată se produce în principal la copii şi, în cazul multor copii, dispare în jurul perioadei de pubertate. în majoritatea cazurilor mastocitoza cutanată nu este ereditară.
    a) Diferitele tipuri de mastocitoză cutanată
        Mastocitoză cutanată maculopapulară (MCMP) [anterior urticaria pigmentosa (UP)] este varianta cea mai comună. Se caracterizează prin prezenţa de pete roz sau maro şi/sau vezicule pe corp, în mod normal nu pe faţă. Pruritul cedează la administrarea de antihistaminice, cremă pe bază de cromoglicat de sodiu.
        Pacientul poate prezenta reacţii alergice, unele de tip anafilactic, manifestări gastrointestinale, reacţii cutanate: flushing la factorii de mediu, stres, traumatisme.
        Mastocitoza cutanată difuză (MCD): formă foarte rară a bolii care apare la naştere şi în care pielea este îngroşată şi formează vezicule foarte uşor. Este o formă foarte rară, ce poate implica reacţii grave, anafilactice, complicaţii.
        Pacientul prezintă reacţii cutanate spontane ce necesită tratament cu antihistminice, cremă pe bază de cromoglicat de sodiu.
        Mastocitom: puţin frecvent, se observă în copilărie. Se poate prezenta ca un nodul izolat sau mai mulţi. Este tipul de mastocitoză cu şansele cele mai mari de vindecare.

    b) Criterii de diagnosticare mastocitoză cutanată
        Diagnosticul mastocitozei cutanate se bazează pe partea clinică şi histologia leziunilor cutanate şi absenţa unui criteriu definitiv de implicare sistemică.
        Biopsia de piele pozitivă:
    - infiltraţii de mastocite (>15 mastocite) sau mastocite dispersate (> 20 mastocite); sau
    – detectarea mutaţiei C-KIT D816V.




    II. Mastocitoza sistemică (MS) este o boală rară, hematooncologică, cronică.
        Mastocitoza sistemică poate apărea şi într-o boală mieloproliferativă. Proliferarea mastocitelor se localizează în cel puţin un organ, confirmat prin biopsia C-KIT D816V pozitivă. Mastocitoza sistemică apare în mod normal la adulţi şi nu este însoţită întotdeauna de afectarea pielii. Este o boală cronică şi în prezent nu există tratament curativ. Prognosticul mastocitozei sistemice este favorabil în condiţiile administrării tratamentului, cu excepţia formelor agresive. în majoritatea cazurilor MS nu sunt ereditare.
        Diferitele tipuri de mastocitoză sistemică
        Mastocitoza indolentă sistemică (MIS) este varianta cea mai comună. Poate rămâne fără nicio schimbare pentru toată viaţa şi rareori progresează către alt tip. Un subtip este mastocitoza medulară, care niciodată nu este însoţită de afectare cutanată. Alt subgrup este mastocitoza sistemică latentă, care prezintă o mare încărcare mastocitară.
        MS asociată cu modificări hematologice (MS-AHNMD): unii pacienţi pot prezenta anemii sau modificări ale formulei leucocitare, eozinofilii etc. Mastocitoza indolentă sistemică de formă bine diferenţiată: este o formă de MIS caracterizată de anafilaxii recurente la stimuli multipli, ce limitează drastic regimul terapeutic medicamentos ori de investigaţie.
        Mastocitoza sistemică agresivă (MSA): această boală prezintă afectare a cel puţin unui organ. Implicarea pielii este rară. Clonele mastocitare au invadat cel puţin un organ intern, pacientul necesitând tratament cu citostatice.
        Leucemia mastocitului (MCL)/Sarcomul mastocitar (MCS): aceasta este o boală hematologică rară. Leziunile cutanate nu sunt niciodată prezente. Sunt afectate hematopoieza, organele interne. Pacientul urmează tratament cu citosatice, cu indicaţie de consolidare prin transplant medular.
        Sindromul de activare mastocitară caracterizat prin reacţii agresive, anafilactice, de degranulare mastocitară.
        Telangiectasia macularis eruptiva perstans (TMEP) este o formă rară de MCMP.
        Diagnosticul de mastocitoză sistemică se stabileşte la pacienţii a căror biopsie a unui organ intern (în general măduva osoasă) îndeplineşte cel puţin un criteriu major şi unul minor sau cel puţin trei criterii.
    a) Criteriul major de diagnostic
        ● Infiltraţii multifocale compacte de mastocite (>15 mastocite per agregat)

    b) Criterii minore de diagnostic
        ● Mai mult de 25% dintre mastocite prezintă o morfologie atipică a mastocitului (cu formă de fus sau elongaţii)
        ● Prezenţa mutaţiei C KIT D816V
        ● Mastocitele exprimă CD2 şi/sau CD25
        ● Nivele de triptază serică mai mari de 20ng/mL

    c) Alte probe de diagnostic/evaluare iniţială pot include: hemoleucogramă, frotiu de sânge periferic, scintigrafie, osteodensitometrie şi evaluarea tubului gastrointestinal (endoscopie digestivă superioară şi colonoscopie).

        Pentru acordarea gradului de handicap sunt necesare actele medicale emise de: hematolog, alergolog, dermatolog şi psiholog. De regulă, cazurile de mastocitoză la adulţi sunt reprezentate de mastocitoză sistemică

┌───────────┬─────────┬─────────────────┐
│ │ │• Prezenţa de 20 │
│ │ │vezicule pe corp │
│ │ │• Prezenţa │
│ │ │mutaţiei C KIT │
│ │ │D816V în biopsia │
│ │ │cutanată, │
│ │ │markerilor CD2, │
│ │ │CD25, CD117, │
│ │ │CD68: în sângele │
│ │ │periferic, măduva│
│ │ │hematogenă, │
│ │ │mucoasa │
│ │ │stomacului, oase,│
│ │ │ficat, splină │
│ │ │• Valori mărite │
│ │ │ale triptazei │
│ │ │serice, peste │
│ │ │11,4 ng/mL │
│ │ │• Manifestări │
│ │ │gastrointestinale│
│ │ │recurente: vomă, │
│ │ │balonare, dureri,│
│ │ │diaree/ │
│ │ │constipaţie │
│ │ │• Modificări ale │
│ │ │hemoleucogramei │
│ │ │interpretate a fi│
│ │ │în contextul │
│ │ │mastocitozei │
│ │ │• Modificări │
│ │ │neuropsiholgice: │
│ │ │mastocitoza poate│
│ │ │determina │
│ │ │instabilitate │
│ │ │emoţională, │
│PARAMETRI │ │anxietate, rău de│
│FUNCŢIONALI│ │înălţime, │
│ │ │depresii, │
│ │ │anxietate, │
│ │ │iritabilitate, │
│ │ │labilitate │
│ │ │emoţională, │
│ │ │insomnii etc. │
│ │ │•Alergii: şocuri │
│ │ │anafilactice ca │
│ │ │rezultat al │
│ │ │degranulărilor │
│ │ │mastocitare │
│ │ │• Urogenital: │
│ │ │poliurie, │
│ │ │senzaţie de │
│ │ │micţiune │
│ │ │imperioasă, │
│ │ │tulburări de │
│ │ │libidou │
│ │ │• Modificări │
│ │ │cardiovasculare: │
│ │ │tahicardie, hipo/│
│ │ │hipertensiune │
│ │ │• ORL: rinoree, │
│ │ │bronhospasm, tuse│
│ │ │alergică │
│ │ │• Modificări ale │
│ │ │sistemului osos │
│ │ │şi muscular: │
│ │ │osteoporoză, │
│ │ │fracturi de │
│ │ │fragilitate, │
│ │ │infiltrări │
│ │ │mastocitare în │
│ │ │oase, dureri, │
│ │ │crampe musculare │
├───────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │1. Mutaţia KIT │
│ │ │D816V sau oricare│
│ │ │/toţi markerii │
│Deficienţă │Handicap │CD2, CD25, CD68, │
│medie │mediu │CD117, prezenţi │
│ │ │în biopsie │
│ │ │2. Afectare │
│ │ │cutanată uşoară │
├───────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Minimum 7 din │
│ │ │cele 9 criterii │
│ │ │1. Mutaţia C KIT │
│ │ │D816V+ şi oricare│
│ │ │/toţi markerii │
│ │ │CD2, CD25, CD68, │
│ │ │CD117 prezenţi în│
│ │ │biopsie/sângele │
│ │ │periferic │
│ │ │2. Valori mărite │
│ │ │ale triptazei │
│ │ │serice, peste │
│ │ │11,4 ng/mL │
│ │ │3. Manifestări │
│ │ │gastrointestinale│
│ │ │recurente: │
│ │ │balonări, vomă, │
│ │ │diaree/ │
│ │ │constipaţie, │
│ │ │dureri │
│ │ │4. Modificări ale│
│ │ │hemoleucogramei: │
│ │ │anemie moderată │
│Deficienţă │Handicap │(hemoglobină │
│accentuată │accentuat│între 8 şi 10 mg/│
│ │ │dL), eozinofilii │
│ │ │etc. │
│ │ │5. Şocuri │
│ │ │anafilactice ca │
│ │ │rezultat al │
│ │ │degranulărilor │
│ │ │mastocitare: │
│ │ │minimum 3, nu mai│
│ │ │mult de 7 │
│ │ │6. Depresii, │
│ │ │anxietate, │
│ │ │labilitate │
│ │ │emoţională │
│ │ │7. Afectare │
│ │ │cutanată: │
│ │ │flushing, semnul │
│ │ │darier, pete │
│ │ │8. Osteoporoză, │
│ │ │dureri musculare,│
│ │ │articulare │
│ │ │9. Tahicardie, │
│ │ │hipo/ │
│ │ │hipertensiune │
│ │ │arterială │
├───────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │Minimum 8 din │
│ │ │zece criterii, │
│ │ │obligatorii 1 şi │
│ │ │2 în cele 8 │
│ │ │1. Mutaţia C KIT │
│ │ │D816V+, oricare/ │
│ │ │toţi markerii │
│ │ │CD2, CD25, CD68, │
│ │ │CD117 prezenţi în│
│ │ │biopsie de măduvă│
│ │ │osoasă sau în │
│ │ │sângele periferic│
│ │ │sau oricare │
│ │ │dintre mutaţiile │
│ │ │de novo │
│ │ │enumerate* │
│ │ │2. Infiltrări │
│ │ │mastocitare la │
│ │ │nivelul oaselor, │
│ │ │măduvei │
│ │ │hematogene şi/sau│
│ │ │organelor interne│
│ │ │3. Valori mărite │
│ │ │ale triptazei │
│ │ │serice, peste │
│ │ │11,4 ng/mL │
│ │ │4. Manifestări │
│ │ │gastrointestinale│
│ │ │recurente: │
│ │ │balonări, vomă, │
│ │ │diaree/ │
│Deficienţă │Handicap │constipaţie, │
│gravă │grav │dureri │
│ │ │5. Modificări ale│
│ │ │hemoleucogramei: │
│ │ │anemie severă │
│ │ │(hemoglobină sub │
│ │ │8 g/dL), │
│ │ │eozinofilii, │
│ │ │interpretate a fi│
│ │ │în contextul │
│ │ │mastocitozei etc.│
│ │ │6. Şocuri │
│ │ │anafilactice ca │
│ │ │rezultat al │
│ │ │degranulărilor │
│ │ │mastocitare: │
│ │ │minimum 7 │
│ │ │7. Depresii, │
│ │ │anxietate, │
│ │ │labilitate │
│ │ │emoţională │
│ │ │8. Afectare │
│ │ │cutanată: │
│ │ │flushing, semnul │
│ │ │darier, pete │
│ │ │9. Osteoporoză, │
│ │ │fracturi de │
│ │ │fragilitate, │
│ │ │dureri musculare,│
│ │ │articulare │
│ │ │10. Tahicardie, │
│ │ │hipo-/ │
│ │ │hipertensiune │
│ │ │arterială │
└───────────┴─────────┴─────────────────┘

        * Mutaţiile de novo: KIT D816V; Y (ISM, SM-AHNMD, CM); F (ISM.CM); H (AHNMD); G (SM, ASM); KIT D560G (SM, ISM); KIT F522C (SM, ISM); KIT E839K (CM); KIT V5311 (SM, ANHMD); KIT K509I (SM, ASM).
    Transplantul medular determină încadrarea conform cap. 4 litera B punctul V din anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.

┌─────────┬───────────────┬─────────────────┐
│ │Activităţi - │Participare - │
│ │limitări │necesităţi │
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │Orice │Monitorizare │
│Mediu │activitate în │medicală şi │
│ │condiţii de │socioprofesională│
│ │confort organic│ │
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │ │Asigurarea unui │
│ │ │loc de muncă │
│ │ │corespunzător/ │
│ │ │Schimbarea │
│ │ │locului de muncă/│
│ │ │Orientarea │
│ │ │tinerilor spre │
│ │ │profesii │
│ │ │accesibile. │
│ │Activităţi care│Monitorizare │
│ │nu presupun │pentru │
│Accentuat│efort fizic sau│respectarea │
│ │suprasolicitare│tratamentului │
│ │psihică. │medicamentos, a │
│ │ │regimului de │
│ │ │viaţă, evitarea │
│ │ │stărilor │
│ │ │conflictuale, │
│ │ │muncii în ture, │
│ │ │muncii de noapte,│
│ │ │consumului de │
│ │ │cafea, alcool, │
│ │ │alţi excitanţi. │
├─────────┼───────────────┼─────────────────┤
│ │Limitarea │În funcţie de │
│ │majoră a │rezultatul │
│ │capacităţii de │evaluării │
│ │autoîngrijire │complexe, în │
│ │şi │situaţia în care │
│Grav │autogospodărire│este afectată │
│ │datorită │sever capacitatea│
│ │intensităţii │de autoîngrijire,│
│ │afectării │poate beneficia │
│ │sistemice. │de asistent │
│ │ │personal. │
└─────────┴───────────────┴─────────────────┘


    III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN ANGIOEDEM EREDITAR
        Angioedemul ereditar este o afecţiune genetică rară, cu transmitere autozomal dominantă, de etiologie necunoscută, determinată de defecte genetice cantitative şi funcţionale ale C1 inhibitor esterazei, cu deficit de factori plasmatici care inhibă factorii XI şi XII cu 90%, caracterizată prin absenţa sau prin deficit la nivelul cromozomului 11q12-q13.1.
        Examinarea de laborator este necesară pentru a stabili diagnosticul de AEE şi trebuie efectuată într-un laborator acreditat. Dacă există o suspiciune clinică de deficienţă de C1-INH este recomandat screeningul cu C4 seric şi C1-INH.
        Prezentare clinică:
    1) Atacurile abdominale (edemul de perete gastrointestinal şi mezenteric) se manifestă cu durere severă, ocluzie intestinală, greaţă, vărsături, diaree, deshidratare; durata tipică a atacului abdominal este de 4-5 zile.
    2) Edemele periferice şi faciale durează până la 8-9 zile şi se pot extinde pe arii mari. Atacurile cutanate sunt cele mai frecvente manifestări ale AEE.
    3) Edemul genital şi al mucoasei vezicii urinare; bolnavii pot manifesta de asemenea anurie, retenţie vezicală.
    4) Atacurile laringiene sunt cele mai periculoase, majoritatea pacienţilor având în cursul vieţii cel puţin un atac laringian, riscul de deces fiind de 50%.
    5) EDEMUL PULMONAR este o urgenţă medicală care necesită îngrijire imediată.
    6) EDEMUL CEREBRAL difuz, cu cefalee intensă, paroxistică, cu caracter migrenos, greaţă, vărsături, afectarea vederii, convulsii, alterarea conştienţei, somnolenţă, confuzie, comă. Pot exista semne neurologice: hemiplegie, afazie, convulsii epileptiforme etc.


┌────────────────────┬─────────────────┐
│PARAMETRI │CRITERII DE │
│FUNCŢIONALI │DIAGNOSTIC ÎN │
│ │LABORATOR: │
├────────────────────┼─────────────────┤
│CRITERII CLINICE: │ │
├────────────────────┤ │
│Major │ │
├────────────────────┤ │
│Angioedem cutanat │ │
│autolimitat fără │ │
│urticarie, deseori │ │
│recurent şi deseori │ │
│cu o durată >12 ore │ │
├────────────────────┤- caracter │
│Colică abdominală │recurent al │
│autolimitată fără │crizelor; │
│etiologie clară, │- durată peste 72│
│deseori recurentă şi│de ore; │
│deseori cu o durată │- lipsa de │
│> 6 ore │răspuns la │
├────────────────────┤antihistaminice, │
│Edem laringian │adrenalină, │
│recurent │corticoizi; │
├────────────────────┤- nivel de C1 INH│
│Minor │scăzut; │
├────────────────────┤- nivel de C4 │
│Anamneza familială │scăzut în afara │
│de angioedem │atacului; │
│recurrent şi/sau │- uneori nivel de│
│durere abdominală şi│C2 scăzut în │
│/sau edem laringian │timpul atacului; │
├────────────────────┤- creştere │
│Criterii de │policlonală a IgD│
│laborator: │în ser (>100 ui/ │
├────────────────────┤ml) │
│Nivel C1-INH < 50% │- nivel scăzut de│
│din normal la 2 │C1q4 │
│determinări separate│- ecografia │
│cu pacientul în │abdominală │
│stare bazală şi la │posibil pune în │
│vârsta de peste un │evidenţă ascită │
│an │în cantitate │
├────────────────────┤mică, medie sau │
│Nivel funcţional de │mare │
│C1-INH < 50% din │ │
│normal la 2 │ │
│determinări separate│ │
│şi la vârsta de │ │
│peste un an │ │
├────────────────────┤ │
│Mutaţia genei C1-INH│ │
│care alterează │ │
│sinteza proteică şi/│ │
│sau funcţia sa │ │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │- frecvenţa │
│ │ │puseelor de 5 ori│
│ │ │/an, cu o durată │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │de 3-9 zile, │
│MEDIE │MEDIU │manifestate prin │
│ │ │edeme periferice,│
│ │ │cu răspuns │
│ │ │parţial la │
│ │ │tratament │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │- cel puţin 6 │
│ │ │crize/an, de │
│ │ │intensitate │
│ │ │severă, cu edeme │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │periferice │
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│deformante, cu │
│ │ │manifestări │
│ │ │acute, la nivel │
│ │ │abdominal, care │
│ │ │pun în pericol │
│ │ │viaţa persoanei │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │- frecvenţa │
│ │ │crizelor │
│ │ │abdominale, │
│ │ │manifestări │
│ │ │acute, la nivel │
│ │ │abdominal, peste │
│ │ │8/an, edeme │
│ │ │periferice, edeme│
│ │ │genito- urinare, │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │edeme laringiene,│
│GRAVĂ │GRAV │care pun în │
│ │ │pericol viaţa │
│ │ │persoanei; │
│ │ │- manifestări │
│ │ │clinice de tipul │
│ │ │edemului pulmonar│
│ │ │sau cerebral; │
│ │ │- tulburări de │
│ │ │deglutiţie şi/sau│
│ │ │respiraţie în │
│ │ │puseu │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘


┌─────────┬───────────────┬───────────────┐
│ │ACTIVITĂŢI - │PARTICIPARE - │
│ │LIMITĂRI │NECESITĂŢI │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │Orice │ │
│HANDICAP │activitate în │Participare │
│MEDIU │condiţii de │fără restricţii│
│ │confort organic│ │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │- Activităţi în│ │
│ │condiţii de │Activităţi fără│
│ │confort organic│suprasolicitare│
│HANDICAP │-Activităţi │în condiţii │
│ACCENTUAT│fără │ambientale │
│ │suprasolicitare│adecvate │
│ │fizică sau │ │
│ │psihică │ │
├─────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │- În funcţie de│
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe şi de │
│ │ │stabilirea │
│ │ │gradului de │
│ │ │autonomie │
│ │- Limitarea │personală, pot │
│ │capacităţii de │beneficia de │
│ │autoîngrijire │asistent │
│ │şi autoservire │personal: │
│ │pentru │- necesită │
│ │majoritatea │servicii │
│HANDICAP │activităţilor │medicale │
│GRAV │curente, de │specializate, │
│ │menţinere a │asigurarea de │
│ │stării de │urgenţă a │
│ │sănătate, de │medicaţiei │
│ │comunicare şi │corespunzătoare│
│ │participare la │şi urmărirea │
│ │viaţa de │eficienţei; │
│ │familie │- asistenţă din│
│ │ │partea altei │
│ │ │persoane pentru│
│ │ │îngrijire şi │
│ │ │suplinirea │
│ │ │pierderii │
│ │ │capacităţii de │
│ │ │autoservire │
└─────────┴───────────────┴───────────────┘


    IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU SECHELE MAJORE ALE ARSURILOR COMPLEXE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
        Evaluarea persoanelor cu sechele postarsură prin agenţi termici - flacără, substanţe inflamabile, contact cu solide sau lichide fierbinţi -, electrici, chimici, explozii sau radiaţii, asociate sau nu cu intoxicaţii prin inhalarea substanţelor rezultate în urma combustiei, în vederea încadrării în grad de handicap, se realizează particularizat în funcţie de:
    - suprafaţa şi profunzimea arsurii: factori care determinată gravitatea leziunii;
    – localizarea arsurii: pe faţă şi gât - risc de asfixie şi defecte estetice, cu puternic impact asupra psihicului; pe organele genitale - risc de infectare; pe extremităţi - incapacitate funcţională; pe mâini - insuficienţă funcţională şi estetică; arsurile părţii superioare a corpului sunt mai problematice, interesează zone vaste de ţesut tegumentar, generând îngrijiri speciale: leziuni respiratorii primare, de o gravitate deosebită, precum şi alte leziuni asociate;
    – consecinţele secundare în plan psihologic, care determină tulburări psihice asociate (tulburare de stres posttraumatic, tulburare de anxietate generalizată, tulburări afective organice etc.);
    – instalarea unor complicaţii majore pe aparate şi sisteme afectate secundar: deficienţe senzoriale, insuficienţă respiratorie, hepatică, renală;
    – existenţa tulburărilor osteoarticulare, musculotendinoase sau/şi neurologice secundare de tip paretic/plegic, amputaţii;
    – prezenţa unor stome definitive;
    – asocierea unor tulburări ale funcţiilor mişcării cu cele somatice sau senzoriale;
    – intensitatea tulburărilor de postură, locomoţie sau/şi gestualitate;
    – limitarea prehensiunii şi manipulaţiei;
    – deteriorarea capacităţii de autoservire şi autoîngrijire;
    – necesitatea susţinerii în activităţile de autoîngrijire, pe durata terapiei complexe chirurgicale intraspitaliceşti sau ca urmare a realizării transplantului de piele.

        Sechelele cicatriciale postcombustionale majore la nivelul dermului şi hipodermului sunt reprezentate de deformări cicatriciale: cicatrici normotrofice, hipertrofice, atrofice şi cheloide; bride cicatriciale; redori cicatriciale; cicatrici ulcerate sau malignizate. Retracţiile cicatriciale sunt cel mai frecvent sechele postcombustionale, cauzate de contracţia ţesuturilor moi în urma vindecării plăgilor. Bridele cicatriciale se evidenţiază, de regulă, pe pliurile de flexie articulară sau în zonele cu exces cutanat: regiunile gâtului, axilară, poplitee, cubitală.
        Alte sechele majore sunt reprezentate de redori: 80% din redori sunt dermogene, iar 20% sunt cauzate de retracţii ale muşchilor, tendoanelor, ligamentelor şi capsulelor articulare.
        Următoarele scale pot orienta asupra gradului de funcţionalitate şi autonomie a persoanei cu sechele complexe postcombustionale, în corelaţie cu rezultatul evaluării complexe: scala universală de apreciere a cicatricilor (SUAC, 2006), scala de apreciere a gradului de impact al procesului cicatricial asupra calităţii vieţii pacientului (BSHS-R, 1994), scorul de apreciere a rezultatului final de tratament la membrul superior (UCLA, 1986), sistemul de apreciere a disfuncţiei membrului inferior (OBERG, 1994), care pot fi ataşate referatului de specialitate, în funcţie de structurile afectate.

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Examen chirurgie │
│ │plastică şi │
│ │reconstructivă, │
│ │dermatologie, │
│ │ortopedie, │
│ │neurologie, │
│ │oftalmologie, │
│ │pneumologie, │
│ │nefrologie, │
│ │gastroenterologie│
│ │şi hepatologie, │
│ │în funcţie de │
│ │organele afectate│
│ │După caz: │
│ │- examene │
│ │radiografice, │
│ │segment afectat; │
│ │- evaluări │
│ │psihologice; │
│ │- testări │
│ │biometrice; │
│ │- spirometrie, │
│ │analiza gazelor │
│ │sanguine; │
│PARAMETRI │- testarea │
│FUNCŢIONALI │mobilităţii │
│ │articulare, scală│
│ │de gradare a │
│ │forţei musculare;│
│ │- indice de masă │
│ │corporală; │
│ │- analize de │
│ │laborator: │
│ │hemoleucogramă, │
│ │biochimie etc.; │
│ │- scale specifice│
│ │cicatricilor │
│ │deformante: SUAC,│
│ │BSHS-R, UCLA, │
│ │OBERG, completate│
│ │de către │
│ │- medicii │
│ │specialişti, │
│ │ataşate │
│ │referatelor de │
│ │specialitate; │
│ │- scale de │
│ │evaluare a │
│ │autonomiei: ADL, │
│ │IADL etc. │
├──────────┬─────────┼─────────────────┤
│ │ │- cicatrici │
│ │ │deformante ale │
│ │ │unui membru │
│ │ │superior, cu │
│ │ │redoare strânsă │
│ │ │sau anchiloză de │
│ │ │umăr şi cot, │
│ │ │asociată sau nu │
│ │ │cu tulburări │
│ │ │neurologice, cu │
│ │ │afectarea │
│ │ │moderată a │
│ │ │prehensiunii şi │
│ │ │manipulaţiei; │
│ │ │- deformări, │
│ │ │redori şi │
│ │ │anchiloze de │
│ │ │mâini bilateral; │
│ │ │- amputaţia │
│ │ │policelui de la │
│ │ │nivelul unei │
│ │ │mâini, asociată │
│ │ │cu cicatrice │
│ │ │deformante, cu │
│ │ │imposibilitatea │
│ │ │realizării │
│ │ │prehensiunii, cu │
│ │ │păstrarea │
│ │ │integrităţii │
│ │ │funcţionale a │
│ │ │membrului │
│ │ │contralateral; │
│ │ │- afectare │
│ │ │moderată a │
│ │ │prehensiunii la │
│ │ │nivelul ambelor │
│ │ │mâini prin │
│ │ │leziuni la │
│ │ │nivelul degetelor│
│ │ │II, III, IV şi V │
│ │ │de tipul: │
│ │ │anchilozelor │
│ │ │articulare, │
│ │ │amputaţiilor │
│ │ │digitale │
│ │ │parţiale, │
│ │ │afectărilor │
│ │ │tendoanelor │
│ │ │flexoare şi │
│ │ │extensoare cu │
│ │ │deformări │
│ │ │digitale (deget │
│ │ │în butonieră, │
│ │ │deget în gât de │
│ │ │lebădă); │
│ │ │- asocierea de │
│ │ │leziuni ale │
│ │ │policelui şi a │
│ │ │maximum două alte│
│ │ │degete de la │
│ │ │nivelul aceleiaşi│
│ │ │mâini, ce │
│ │ │determină o │
│ │ │afectare moderată│
│ │ │a prehensiunii, │
│ │ │cu bride │
│ │ │cicatriciale │
│ │ │extinse la │
│ │ │nivelul │
│ │ │articulaţiei │
│ │ │cotului sau │
│ │ │umărului, care │
│ │ │reduc mobilitatea│
│ │ │(flexie/extensie,│
│ │ │pronaţie/ │
│ │ │supinaţie, │
│ │ │abducţie/ │
│ │ │adducţie) │
│ │ │membrului afectat│
│ │ │cu până la 50% │
│ │ │din amplitudinea │
│ │ │fiziologică; │
│ │ │- cicatrici │
│ │ │deformante ale │
│ │ │membrelor │
│ │ │inferioare, cu │
│ │ │redoare strânsă │
│ │ │sau anchiloză de │
│ │ │gleznă, │
│ │ │bilateral, sau │
│ │ │redoare strânsă │
│ │ │sau anchiloză de │
│ │ │genunchi sau │
│ │ │şold, unilateral;│
│ │ │- alte tulburări │
│ │ │neurologice, │
│ │ │amputaţii ale │
│ │ │membrelor │
│ │ │superioare sau │
│ │ │inferioare, fără │
│ │ │alte deficienţe │
│ │ │asociate, conform│
│ │ │încadrării de la │
│ │ │capitolele │
│ │ │respective. │
│ │ │Afectările │
│ │ │osteoarticulare │
│ │ │nu împiedică │
│ │ │ortostatismul, │
│ │ │dar deplasarea pe│
│ │ │distanţe mari se │
│ │ │realizează cu │
│ │ │dificultate, │
│ │ │necesitând │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │dispozitive │
│MEDIE │MEDIU │ortopedice pentru│
│ │ │a preveni │
│ │ │deteriorarea │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │supradiacente şi/│
│ │ │sau │
│ │ │controlaterale; │
│ │ │-cicatrici │
│ │ │deformante, │
│ │ │redori ale │
│ │ │extremităţii │
│ │ │cefalice şi/sau │
│ │ │toracelui, cu │
│ │ │afectarea uşoară/│
│ │ │medie a funcţiei │
│ │ │de respiraţie, │
│ │ │fonaţie, │
│ │ │masticaţie şi │
│ │ │deglutiţie; │
│ │ │-cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul feţei, │
│ │ │dacă suprafaţa │
│ │ │acestora │
│ │ │depăşeşte 50% din│
│ │ │suprafaţa feţei │
│ │ │fără afectări │
│ │ │funcţionale, │
│ │ │asociate sau nu │
│ │ │cu cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul │
│ │ │scalpului, cu │
│ │ │alopecie restantă│
│ │ │ce depăşeşte 50% │
│ │ │din suprafaţa │
│ │ │scalpului; │
│ │ │- cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul │
│ │ │pleoapelor, ce │
│ │ │determină │
│ │ │modificări │
│ │ │moderate ale │
│ │ │ocluziei │
│ │ │palpebrale, cu │
│ │ │răsunet asupra │
│ │ │funcţionalităţii │
│ │ │oculare pe termen│
│ │ │lung (obiectivate│
│ │ │de medicul │
│ │ │oftalmolog), ce │
│ │ │necesită │
│ │ │tratament │
│ │ │chirurgical de │
│ │ │corectare până la│
│ │ │soluţionarea │
│ │ │chirurgicală; │
│ │ │-cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul regiunii │
│ │ │nazale, cu │
│ │ │afectare moderată│
│ │ │a respiraţiei din│
│ │ │cauza devierii │
│ │ │cicatriciale a │
│ │ │septului, precum │
│ │ │şi a asimetriei │
│ │ │narinare │
│ │ │cicatriciale - │
│ │ │leziuni ce │
│ │ │necesită │
│ │ │tratament │
│ │ │chirurgical de │
│ │ │corectare până la│
│ │ │soluţionarea │
│ │ │chirurgicală; │
│ │ │-cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul buzelor, │
│ │ │ce determină │
│ │ │modificări │
│ │ │moderate ale │
│ │ │alimentaţiei, │
│ │ │procesului de │
│ │ │masticaţie, │
│ │ │pronunţie, │
│ │ │constând în │
│ │ │limitarea │
│ │ │deschiderii şi │
│ │ │ocluzia │
│ │ │incompletă, dar │
│ │ │fără afectarea │
│ │ │stării │
│ │ │nutriţionale a │
│ │ │pacientului - │
│ │ │leziuni ce │
│ │ │necesită │
│ │ │tratament │
│ │ │chirurgical de │
│ │ │corectare până la│
│ │ │soluţionarea │
│ │ │chirurgicală; │
│ │ │-deficienţa medie│
│ │ │vizuală, │
│ │ │respiratorie, │
│ │ │renală, hepatică,│
│ │ │conform │
│ │ │încadrării de la │
│ │ │capitolele │
│ │ │respective. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │-cicatrici │
│ │ │deformante ale │
│ │ │membrelor │
│ │ │superioare, cu │
│ │ │afectări │
│ │ │articulare de │
│ │ │umăr şi cot, │
│ │ │bilaterale, cu │
│ │ │reducerea │
│ │ │mobilităţii cu │
│ │ │până la 75% din │
│ │ │amplitudinea │
│ │ │fiziologică, cu │
│ │ │limitarea severă │
│ │ │a manipulaţiei; │
│ │ │- bride │
│ │ │cicatriciale, │
│ │ │afectări │
│ │ │articulare │
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul │
│ │ │articulaţiei │
│ │ │cotului sau │
│ │ │umărului, │
│ │ │unilateral, care │
│ │ │reduc mobilitatea│
│ │ │(flexie/extensie,│
│ │ │pronaţie/ │
│ │ │supinaţie, │
│ │ │abducţie/ │
│ │ │adducţie) │
│ │ │membrului afectat│
│ │ │cu peste 90% din │
│ │ │amplitudinea │
│ │ │fiziologică; │
│ │ │- asociere de │
│ │ │cicatrici │
│ │ │deformante şi/sau│
│ │ │afectări │
│ │ │articulare ale │
│ │ │unui membru │
│ │ │superior cu cele │
│ │ │ale unui membru │
│ │ │inferior, care │
│ │ │determină │
│ │ │limitări severe │
│ │ │atât ale │
│ │ │gestualităţii şi │
│ │ │manipulaţiei, cât│
│ │ │şi ale │
│ │ │locomoţiei, │
│ │ │deplasarea │
│ │ │realizându-se cu │
│ │ │sprijin extern; │
│ │ │- cicatrici │
│ │ │deformante ale │
│ │ │membrelor │
│ │ │inferioare, │
│ │ │redoare strânsă, │
│ │ │anchiloze sau │
│ │ │artroze de │
│ │ │genunchi sau şold│
│ │ │bilaterale, care │
│ │ │determină │
│ │ │limitarea │
│ │ │accentuată/severă│
│ │ │a mobilităţii, │
│ │ │necesitând │
│ │ │sprijin extern │
│ │ │pentru menţinerea│
│ │ │ortostatismului, │
│ │ │şi a deplasării │
│ │ │şi o limitare │
│ │ │parţială a │
│ │ │capacităţii de │
│ │ │autoservire şi │
│ │ │autoîngrijire; │
│ │ │- amputaţia │
│ │ │policelui de la │
│ │ │nivelul ambelor │
│ │ │mâini, asociată │
│ │ │cu deformări sau │
│ │ │amputaţii │
│ │ │parţiale ale │
│ │ │celorlalte │
│ │ │degete, ce │
│ │ │determină │
│ │ │incapacitatea │
│ │ │realizării │
│ │ │prehensiunii │
│ │ │bilateral; │
│ │ │- afectare severă│
│ │ │a prehensiunii la│
│ │ │nivelul ambelor │
│ │ │mâini prin │
│ │ │leziuni digitale │
│ │ │multiple (minimum│
│ │ │3 degete), de │
│ │ │tipul: │
│ │ │anchilozelor │
│ │ │articulare, │
│ │ │amputaţiilor │
│ │ │digitale │
│ │ │parţiale, │
│ │ │afectărilor │
│ │ │tendoanelor │
│ │ │flexoare şi │
│ │ │extensoare cu │
│ │ │deformările │
│ │ │digitale (deget │
│ │ │în butonieră, │
│ │ │deget în gât de │
│ │ │lebădă) şi cu │
│ │ │limitarea │
│ │ │mişcării în │
│ │ │articulaţiile │
│ │ │supradiacente; │
│ │ │- asocierea de │
│ │ │leziuni ale │
│ │ │tuturor degetelor│
│ │ │de la nivelul │
│ │ │aceleiaşi mâini │
│ │ │(incluzând │
│ │ │policele), ce │
│ │ │determină o │
│ │ │afectare severă a│
│ │ │prehensiunii cu │
│ │ │bride cicatricile│
│ │ │şi afectări │
│ │ │articulare │
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul │
│ │ │articulaţiei │
│ │ │cotului sau │
│ │ │umărului, care │
│ │ │reduc mobilitatea│
│ │ │membrului afectat│
│ │ │cu până la 75% │
│ │ │din amplitudinea │
│ │ │fiziologică; │
│ │ │- cicatrici │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │postcombustionale│
│ACCENTUATĂ│ACCENTUAT│localizate la │
│ │ │nivelul feţei, │
│ │ │dacă suprafaţa │
│ │ │acestora │
│ │ │depăşeşte 75% din│
│ │ │suprafaţa feţei, │
│ │ │cu afectări │
│ │ │funcţionale │
│ │ │evidente │
│ │ │(afectarea │
│ │ │ocluziei │
│ │ │palpebrale, a │
│ │ │respiraţiei şi │
│ │ │alimentaţiei), │
│ │ │asociate sau nu │
│ │ │cu cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul scalpului│
│ │ │cu alopecie │
│ │ │restantă, ce │
│ │ │depăşeşte 75% din│
│ │ │suprafaţa │
│ │ │scalpului; │
│ │ │- cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul │
│ │ │pleoapelor, ce │
│ │ │determină │
│ │ │modificări severe│
│ │ │ale ocluziei │
│ │ │palpebrale, cu │
│ │ │răsunet asupra │
│ │ │funcţionalităţii │
│ │ │oculare pe termen│
│ │ │scurt, mediu şi │
│ │ │lung (obiectivate│
│ │ │de medicul │
│ │ │oftalmolog), ce │
│ │ │necesită │
│ │ │tratament │
│ │ │chirurgical de │
│ │ │corectare până la│
│ │ │soluţionarea │
│ │ │chirurgicală; │
│ │ │- cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul regiunii │
│ │ │nazale, cu │
│ │ │afectare severă a│
│ │ │respiraţiei din │
│ │ │cauza devierii │
│ │ │cicatriciale a │
│ │ │septului, precum │
│ │ │şi a asimetriei │
│ │ │narinare │
│ │ │cicatriciale - │
│ │ │leziuni ce │
│ │ │implică │
│ │ │efectuarea de │
│ │ │intervenţii │
│ │ │chirurgicale │
│ │ │multiple până la │
│ │ │soluţionarea │
│ │ │chirurgicală; │
│ │ │- cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul buzelor, │
│ │ │care determină │
│ │ │modificări severe│
│ │ │ale proceselor de│
│ │ │masticaţie, │
│ │ │deglutiţie şi │
│ │ │fonaţie, constând│
│ │ │în limitarea │
│ │ │deschiderii şi │
│ │ │ocluzie │
│ │ │incompletă, ce │
│ │ │determină │
│ │ │modificări ale │
│ │ │statusului │
│ │ │nutriţional al │
│ │ │persoanei şi │
│ │ │necesită │
│ │ │tratament │
│ │ │chirurgical de │
│ │ │corectare până la│
│ │ │soluţionarea │
│ │ │chirurgicală; │
│ │ │- cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul buzelor │
│ │ │şi cavităţii │
│ │ │bucale, │
│ │ │incompatibile cu │
│ │ │deglutiţia şi │
│ │ │fonaţia, ce │
│ │ │necesita │
│ │ │intervenţii │
│ │ │chirurgicale │
│ │ │multiple; stome │
│ │ │definitive; │
│ │ │- alte tulburări │
│ │ │neurologice, │
│ │ │amputaţii de │
│ │ │membre superioare│
│ │ │sau/şi │
│ │ │inferioare, │
│ │ │conform │
│ │ │încadrării de la │
│ │ │capitolele │
│ │ │respective; │
│ │ │- deficienţă │
│ │ │accentuată │
│ │ │vizuală, │
│ │ │respiratorie, │
│ │ │renală, hepatică,│
│ │ │conform │
│ │ │încadrării de la │
│ │ │capitolele │
│ │ │respective. │
│ │ │În situaţia │
│ │ │asocierii a două │
│ │ │sau mai multe │
│ │ │deficienţe, │
│ │ │dintre care una │
│ │ │este un handicap │
│ │ │fizic, pentru │
│ │ │perioade │
│ │ │limitate, până la│
│ │ │corecţia │
│ │ │terapeutică a │
│ │ │acestor deficite,│
│ │ │încadrarea în │
│ │ │grad de handicap │
│ │ │se poate stabili │
│ │ │la un grad │
│ │ │superior. │
├──────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │-cicatrici │
│ │ │deformante │
│ │ │generalizate sau/│
│ │ │şi afectări │
│ │ │musculotendinoase│
│ │ │ale membrelor │
│ │ │inferioare şi │
│ │ │superioare sau/şi│
│ │ │ale │
│ │ │articulaţiilor │
│ │ │mari - şold, │
│ │ │genunchi -, │
│ │ │bilateral, în │
│ │ │stadiul sever, în│
│ │ │cursul terapiei │
│ │ │de reabilitare │
│ │ │sau neoperabile │
│ │ │sau cu │
│ │ │complicaţii │
│ │ │tardive │
│ │ │postoperatorii, │
│ │ │în afara │
│ │ │resurselor │
│ │ │terapeutice, care│
│ │ │determină │
│ │ │limitarea totală │
│ │ │a ortostatismului│
│ │ │şi locomoţiei, │
│ │ │necesitând │
│ │ │fotoliu rulant │
│ │ │pentru deplasarea│
│ │ │în interiorul sau│
│ │ │exteriorul │
│ │ │locuinţei sau │
│ │ │imobilizare │
│ │ │totală şi sprijin│
│ │ │din partea altei │
│ │ │persoane pentru │
│ │ │autoservire şi │
│ │ │autoîngrijire; │
│ │ │-amputaţia │
│ │ │tuturor degetelor│
│ │ │de la ambele │
│ │ │mâini, asociate │
│ │ │cu bride │
│ │ │cicatriciale şi │
│ │ │afectări │
│ │ │articulare, la │
│ │ │orice nivel al │
│ │ │membrelor │
│ │ │superioare; │
│ │ │- amputaţia unui │
│ │ │membru superior │
│ │ │la orice nivel, │
│ │ │asociată cu │
│ │ │limitarea totală │
│ │ │de prehensiune şi│
│ │ │manipulaţie la │
│ │ │membrul │
│ │ │controlateral; │
│ │ │- alte tulburări │
│ │ │neurologice, │
│ │ │amputaţii, care │
│ │ │generează o │
│ │ │deficienţă │
│ │ │funcţională │
│DEFICIENŢĂ│HANDICAP │gravă, conform │
│GRAVĂ │GRAV │încadrării de la │
│ │ │capitolele │
│ │ │respective; │
│ │ │-sechele │
│ │ │cicatriciale │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │care reduc │
│ │ │capacitatea │
│ │ │pulmonară totală,│
│ │ │persoana │
│ │ │necesitând │
│ │ │dispozitive │
│ │ │medicale externe │
│ │ │de tip OLD; │
│ │ │- cicatrici │
│ │ │postcombustionale│
│ │ │localizate la │
│ │ │nivelul feţei, │
│ │ │care afectează │
│ │ │sever ocluzia │
│ │ │palpebrală, cu │
│ │ │leziuni │
│ │ │conjunctivale, │
│ │ │corneene sau ale │
│ │ │altor structuri │
│ │ │ale ochiului, │
│ │ │exprimate prin │
│ │ │pierderea │
│ │ │acuităţii │
│ │ │vizuale, │
│ │ │obiectivate prin │
│ │ │consult │
│ │ │oftalmologic. │
│ │ │Stabilirea │
│ │ │deficienţei grave│
│ │ │vizuale, │
│ │ │respiratorii, │
│ │ │renale, hepatice │
│ │ │se realizează │
│ │ │conform │
│ │ │încadrării de la │
│ │ │capitolele │
│ │ │respective. │
│ │ │În funcţie de │
│ │ │rezultatul │
│ │ │evaluării │
│ │ │complexe, │
│ │ │persoana poate fi│
│ │ │încadrată în grad│
│ │ │de handicap grav,│
│ │ │cu asistent │
│ │ │personal, în │
│ │ │situaţia în care │
│ │ │are pierdută │
│ │ │total capacitatea│
│ │ │de autoservire, │
│ │ │autoîngrijire şi │
│ │ │necesită sprijin │
│ │ │permanent, sau │
│ │ │grav fără │
│ │ │asistent │
│ │ │personal, atunci │
│ │ │când necesită │
│ │ │sprijin parţial │
│ │ │pentru │
│ │ │activităţile │
│ │ │cotidiene. │
└──────────┴─────────┴─────────────────┘

    1. Scala de apreciere a gradului de impact al procesului cicatricial asupra calităţii vieţii pacientului - BSHS-R (Revised Burn-Specific Health Scale)

┌──────────────┬──────┬─────────┬───────┬─────┬──────┐
│Indice BSHS-R │extrem│pronunţat│moderat│puţin│absent│
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼──────┤
│Pierderea │ │ │ │ │ │
│abilităţii │0 │1 │2 │3 │4 │
│funcţionale de│ │ │ │ │ │
│lucru │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼──────┤
│Pierderea │ │ │ │ │ │
│capacităţii de│0 │1 │2 │3 │4 │
│lucru │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼──────┤
│Pierderea │ │ │ │ │ │
│aspectului │0 │1 │2 │3 │4 │
│corpului │ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼──────┤
│Relaţionarea │0 │1 │2 │3 │4 │
│interpersonală│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼──────┤
│Activitatea │0 │1 │2 │3 │4 │
│interpersonală│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼──────┤
│Termorecepţia │0 │1 │2 │3 │4 │
├──────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────┼──────┤
│Organizarea │0 │1 │2 │3 │4 │
│tratamentului │ │ │ │ │ │
└──────────────┴──────┴─────────┴───────┴─────┴──────┘

        Aprecierea gradului de impact al procesului cicatricial asupra calităţii vieţii pacientului BSHS-R:
        0-7 puncte - impact extrem în calitatea vieţii (grav);
        8-15 puncte - calitatea vieţii sever pierdută (accentuat);
        16-21 de puncte - calitatea vieţii pierdută moderat (mediu);
        22-28 de puncte - calitatea vieţii neschimbată.


    2. Scorul de apreciere a rezultatului final - UCLA (UCLA end-result score)

┌───────────────────────────────┬──────┐
│Categorie │Puncte│
├───────────────────────────────┴──────┤
│Durere (maximal 10 puncte) │
├───────────────────────────────┬──────┤
│Durere pronunţată, permanentă, │1 │
│cupată cu analgezice puternice │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Durere periodică, la efort, │2 │
│cupată cu analgezice │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Durere moderată, permanentă, │4 │
│cupată cu preparate salicilate │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Durere moderată, la efort, │6 │
│cupată cu preparate salicilate │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Durere uşoară, periodică │8 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Fără durere │10 │
├───────────────────────────────┴──────┤
│Activitate zilnică (maximal 10 puncte)│
├───────────────────────────────┬──────┤
│Impotenţă funcţională totală │1 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Mişcări uşoare │2 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Lucrul uşor prin casă │4 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Deservire de sine stătătoare │6 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Limitare neînsemnată │8 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Nelimitată │10 │
├───────────────────────────────┴──────┤
│Satisfacţia pacientului (maximal 5 │
│puncte) │
├───────────────────────────────┬──────┤
│Nemulţumit şi agravare │0 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Mulţumit şi ameliorare │5 │
├───────────────────────────────┴──────┤
│Volumul mişcărilor (maximal 5 puncte) │
├───────────────────────────────┬──────┤
│< 30° │0 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│30°-45° │1 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│45°-90° │2 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│90°-120° │3 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│120°-150° │4 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│> 150° │5 │
├───────────────────────────────┴──────┤
│Aprecierea puterii musculare (maximal │
│5 puncte) │
├───────────────────────────────┬──────┤
│Obişnuită │5 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Bună │4 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Relativ scăzută │3 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Scăzută considerabil │2 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Rigiditate musculară │1 │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Incapacitate musculară │0 │
└───────────────────────────────┴──────┘

        Punctajul maximal este de 35 de puncte, un scor de peste 27 de puncte semnificând un rezultat satisfăcător al funcţionalităţii persoanei.

    3. Sistemul de apreciere a disfuncţiei membrului inferior - OBERG

┌───────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Puncte │
│Indice ├───────────┬──────────┬──────────┬───────────┬─────────┤
│ │0 │1 │2 │3 │4 │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Flexia │> 100° │85-95° │70-80° │50-65° │< 50° │
│femurului │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Deficit de │0 │5° │10° │15° │> 15° │
│extensie │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Abducţia │> 15° │15° │10° │5° │0° │
│femurului │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Adducţia │> 15° │15° │10° │5° │0° │
│femurului │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Flexia │> 115° │100-115° │85-95° │70-80° │<65° │
│gambei │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Deficit de │0 │5° │10° │15° │> 15° │
│extensie │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Ridicarea │ │ │ │ │ │
│din poziţia│> 25 cm │16-24 cm │10-15 cm │5-9 cm │< 5 cm │
│semişezândă│ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Ridicare/ │35 cm │40 cm │45 cm │50 cm │> 55 cm │
│Aşezare │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Înălţimea │45 cm │40 cm │25 cm │17 cm │< 10 cm │
│treptei │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Staţionare │40-60 sec. │25-39 sec.│15-24 sec.│5-14 sec. │< 5 sec. │
│picior │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Ridicare │independent│monosuport│suport │suport │nu poate │
│scări │ │ │dublu │suplimentar│ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Deplasare │> 1,4 │1-1,3 │0,7-0,9 │0,5-0,6 │< 0,5 │
│(m/sec.) │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Ajutor │fără │2 cârje │mergător │cărucior │nu merge │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Conduce │fără limite│autocamion│autoturism│pasager │special │
│transport │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Lucrul în │fără limite│cu durere │limitat │nu lucrează│nu poate │
│casă │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Activitate │fără limite│lucrează │ajutor │ajutor │ajutor în│
│zilnică │ │şezând │periodic │permanent │toate │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Hobby │fără limite│cu durere │50% │limitat │limitat │
│ │ │ │ │sever │complet │
├───────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────┤
│Durere │fără │efort │repaus │efort şi │permanent│
│ │ │ │ │repaus │ │
└───────────┴───────────┴──────────┴──────────┴───────────┴─────────┘


    4. Scală universală de apreciere a cicatricilor (SUAC)

┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │Puncte │
│Indice ├─────────┬──────────────┬───────────┬───────────────┬────────────┬───────┤
│ │0 │1 │2 │3 │4 │5 │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Pigmentare │normal │hipopigmentare│pigmentare │hiperpigmentare│- │- │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Vascularizare│normal │roz │roşu │purpuriu │- │- │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Flexibilitate│normală │flexibilă │moderat │ferm │bride │redoare│
│ │ │ │flexibilă │ │cicatriciale│ │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Grosime │plată │0-2 mm │2-5 mm │> 5 mm │- │- │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Relieful │netedă │25% reliefată │50% │75% reliefată │100% │- │
│suprafeţei │ │ │reliefată │ │iregulară │ │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Ulcerare │absentă │regenerare │persistentă│progresivă │- │- │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Temperatură │identică │scăzută │> 0,5°C │> 1°C │- │- │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Prurit, │absentă │periodic, │permanent, │permanent, │- │- │
│parestezie │ │nepronunţat │moderat │pronunţat │ │ │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Progresare │absentă │nepronunţată │moderată │pronunţată │- │- │
├─────────────┼─────────┼──────────────┼───────────┼───────────────┼────────────┼───────┤
│Sensibilitate│obişnuită│mărită │scăzută │absentă │- │- │
└─────────────┴─────────┴──────────────┴───────────┴───────────────┴────────────┴───────┘


        Aprecierea gradului de manifestare a procesului cicatricial conform SUAC:
        0-10 puncte - proces cicatricial nepronunţat;
        11-20 de puncte - proces cicatricial moderat pronunţat;
        21-38 de puncte - proces cicatricial sever.



    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016