Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ UNIC nr. 19 din 15 ianuarie 2026 la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare pe anii 2026-2028, înregistrat la M.M.F.T.S.S.-U.P.D.S.P.S. Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ UNIC nr. 19 din 15 ianuarie 2026 la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare pe anii 2026-2028, înregistrat la M.M.F.T.S.S.-U.P.D.S.P.S.

EMITENT: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
PUBLICAT: Monitorul Oficial (Partea a V-a) nr. 1 din 27 februarie 2026
Comenteaza legea
     În temeiul drepturilor garantate de art. 41 alin. (5) din Constituţia României, precum şi al art. 128 şi art. 101-114 din Legea dialogului social nr. 367/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi al pct. 27 din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale nr. 2311/2023 privind stabilirea sectoarelor de negociere colectivă şi a codurilor CAEN de 4 cifre aferente acestora, precum şi aprobarea Procedurii de încadrare în sectoarele de negociere colectivă a unităţilor definite conform art. 1 pct. 21 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social,
        S-a încheiat prezentul Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare între:
    1. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de autoritate naţională centrală în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, şi
    2. Angajaţii, reprezentaţi potrivit prevederilor Legii nr. 367/2022 de Federaţia Sindicală a Veterinarilor din România.

    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Părţile contractante recunosc şi acceptă pe deplin că sunt egale şi libere în negocierea Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare şi se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia, în condiţiile legislaţiei aplicabile.
    (2) La încheierea contractului colectiv de muncă s-a avut în vedere legislaţia în vigoare.
    (3) Prezentul contract colectiv de muncă reprezintă izvor de drept.
    (4) În sensul prezentului contract, termenul patron desemnează pe cel care angajează, denumit în continuare angajator:
    - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitate de autoritate naţională centrală în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, conform atribuţiilor sale stabilite prin legislaţia în vigoare;
    – direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, reprezentate prin directorul executiv;
    – institutele naţionale centrale din domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, reprezentate prin director.

    (5) În sensul prezentului contract, termenul unitate desemnează:
    - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;
    – direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
    – institutele naţionale centrale din domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

    (6) Angajatorii recunosc libera exercitare a dreptului sindical, precum şi libertatea de opinie a fiecărui angajat, în conformitate cu legislaţia internă şi în concordanţă cu convenţiile internaţionale pe care România le-a ratificat.
    (7) În cazul în care în unitatea respectivă nu există organizaţie sindicală constituită potrivit legii, afiliată la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract, vor fi consultaţi reprezentanţii angajaţilor.

    ART. 2
    (1) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică şi produc efecte în toate unităţile bugetare reprezentate de ANSVSA şi structurile subordonate, conform Anexei nr. 1, în care federaţia sindicală semnatară are membri de sindicat, şi constituie bază garantată de negociere pentru negocierile colective şi, după caz, încheierea contractelor colective de muncă la nivelul unităţilor prezentate conform Anexei nr. 1.
    (2) În cazul în care au fost derulate negocierile colective şi, după caz, încheiate contracte colective de muncă la nivel inferior înaintea încheierii prezentului contract colectiv de muncă, acestea vor fi reluate şi îşi vor adapta prevederile la prevederile prezentului contract colectiv de muncă încheiat la nivel de sector de negociere colectivă bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare.
    (3) Părţile garantează respectarea prevederilor prezentului contract colectiv de muncă pentru toţi angajaţii din cadrul unităţilor bugetare în care Federaţia Sindicală a Veterinarilor din România are organizaţie sindicală.

    ART. 3
    (1) Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare, denumit în continuare contract, cuprinde drepturile şi obligaţiile reciproce ale angajatorilor şi sindicatelor în stabilirea condiţiilor generale de muncă, având caracter profesional, social şi economic.
    (2) În ceea ce priveşte condiţiile specifice de muncă, drepturile şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contractul de muncă şi prin negocierile colective derulate pornind de la prezentul contract şi, după caz, prin contractele colective de muncă la nivel de unităţi.

    ART. 4
    (1) Toate negocierile colective derulate pornind de la prezentul contract şi, după caz, contractele colective de muncă la nivel de unităţi cu personalitate juridică se negociază în conformitate cu prevederile Anexei nr. 2 la prezentul contract.
    (2) Prezentul contract colectiv de muncă are ca scop, în principal, stabilirea drepturilor minime garantate angajaţilor şi a obligaţiilor corelative cu privire la:
    a) încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă, conform legislaţiei în vigoare;
    b) sănătatea şi securitatea în muncă, protecţia şi securitatea angajaţilor, inclusiv stabilirea modalităţilor de acordare a sporurilor, conform legislaţiei în vigoare;
    c) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;
    d) programul de lucru - timpul de muncă şi timpul de odihnă;
    e) formarea şi perfecţionarea profesională;
    f) obligaţii şi drepturi ale angajaţilor în raport cu angajatorul;
    g) alte măsuri de protecţie socială a angajaţilor membri ai organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă şi acordarea de facilităţi acestora;
    h) drepturile organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.

    (3) În cadrul negocierilor colective derulate la nivelul unităţilor prezentate conform Anexei nr. 1 şi, după caz, în contractele de muncă, nu se pot negocia clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin prezentul contract.

    ART. 5
    (1) Orice cerere de modificare a prezentului contract încheiat la nivel de sector de negociere colectivă bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare va face obiectul unei noi negocieri.
    (2) Cererea se comunică în scris celeilalte părţi şi va cuprinde obiectul modificărilor.
    (3) Negocierile cu privire la modificare vor putea începe după cel mult 15 zile lucrătoare de la data comunicării, dar nu mai devreme de 48 de ore de la data solicitării acestei modificări.
    (4) După depunerea cererii de modificare şi pe toată perioada negocierilor, angajatorul se obligă să nu procedeze la disponibilizarea angajaţilor pentru motive ce nu sunt imputabile angajaţilor, iar sindicatele se obligă să nu declanşeze grevă, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările şi completările ulterioare.
    (5) Modificările aduse contractului colectiv de muncă produc aceleaşi efecte ca şi contractul, de la data înregistrării lor la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

    ART. 6
    (1) Pe baza prevederilor contractului colectiv de muncă, în termen de 10 zile de la înregistrarea acestuia, vor începe negocierile colective la nivelul unităţilor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform Anexei nr. 1, pentru încheierea, după caz, a contractelor colective de muncă la nivelul unităţilor/instituţiilor publice pe care părţile semnatare le reprezintă, în maximum 60 de zile.
    (2) Pentru negocierile colective derulate la nivelul unităţilor prevăzute la alin. (1) sau negocierile de modificare a prezentului contract, angajatorul, la solicitarea sindicatului, va pune la dispoziţia acestuia documentele şi informaţiile necesare cu cel puţin 5 zile înaintea începerii negocierilor.

    ART. 7
        Suspendarea şi/sau încetarea contractului colectiv de muncă au loc în condiţiile legii.

    ART. 8
    (1) Aplicarea prevederilor prezentului contract se face potrivit prevederilor legale în vigoare, iar interpretarea clauzelor acestuia se face prin consens.
    (2) În cazul în care nu se realizează consensul sau nu există majoritate în cadrul comisiei paritare, clauza se interpretează în favoarea angajaţilor.
    (3) Soluţionarea divergenţelor intervenite cu ocazia executării, a modificării, suspendării sau a încetării Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare se face în cadrul comisiei paritare organizate de ANSVSA, care se constituie şi funcţionează conform prevederilor Anexei nr. 3.
    (4) Consultarea şi informarea se vor desfăşura în mod organizat, în cadrul comisiilor paritare constituite la toate nivelurile.
    (5) Prezenta procedură de soluţionare a litigiilor nu exclude sesizarea instanţelor de judecată competente.
    (6) Adoptarea unei hotărâri de către comisia paritară nu mai justifică sesizarea instanţei, iar, dacă sesizarea a avut loc, judecarea încetează, la solicitarea unei părţi.

    ART. 9
        Părţile recunosc şi aplică principiile fundamentale ale dreptului muncii, drepturile şi obligaţiile părţilor fiind fundamentate prin prezentul contract.

    ART. 10
    (1) Negocierile colective la nivelul unităţilor prevăzute în Anexa nr. 1 nu vor putea avea ca rezultat stabilirea de drepturi sub limitele prevăzute în prezentul contract, respectiv drepturile angajaţilor şi ale organizaţiilor sindicale afiliate la federaţia semnatară nu vor putea fi stabilite sub limitele prevăzute în prezentul Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare.
    (2) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate, părţile pot conveni, printr-o clauză expresă, că, în perioada derulării negocierii acestora, angajatorul poate reţine angajatului care nu este membru de sindicat, numai cu acordul acestuia, o cotizaţie care să nu fie mai mică de 0,5% din salariul de bază, dar care să nu depăşească valoarea contribuţiei sindicale.
    (3) Această contribuţie urmează a forma un fond separat utilizat pentru pregătirea şi desfăşurarea negocierilor colective, dialogului social, precum şi în alte scopuri stabilite prin acordul părţilor. Modul de administrare a fondului colectat se va stabili prin negociere între angajator şi organizaţiile sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    (4) Prevederile prezentului contract sunt minime şi obligatorii pentru angajatori.

    ART. 11
    (1) Refuzul angajatorilor de a negocia şi/sau de a înregistra Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare sau de a derula negocierile colective la nivelul unităţilor prevăzute în Anexa nr. 1 şi de a înregistra documentele rezultate în urma negocierilor, după caz, contractele colective de muncă de la nivel de unităţi constituie încălcare a prevederilor Legii nr. 367/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi dă dreptul sindicatului de a sesiza instituţiile competente în vederea aplicării legii.
    (2) Cu cel puţin 30 de zile înaintea expirării termenului pentru care a fost încheiat, părţile se obligă să înceapă renegocierea Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare cu aplicarea, după caz, a prevederilor contractului colectiv de muncă de la nivelul superior.
    (3) Angajatorul se obligă să asigure afişarea în unităţile pentru care produce efecte, la locurile indicate de către sindicate, a rezultatului negocierilor colective, astfel încât angajaţii să ia cunoştinţă de conţinutul acestora.

    ART. 12
        Reprezentanţii angajatorului şi cei ai organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract, la sesizarea uneia dintre părţi, vor analiza la nivel de unitate modul în care sunt respectate drepturile şi obligaţiile angajaţilor. Angajatorii vor asigura intrarea în unitate în conformitate cu regulamentul de ordine interioară şi vor asigura sprijin în unitate pe durata verificării, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

    ART. 13
    (1) Drepturile angajaţilor, prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă, nu pot constitui cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale, care au fost recunoscute anterior, la alt nivel de negociere sau prin reglementări legale.
    (2) Dacă prin reglementări sau negocieri colective anterioare s-au prevăzut drepturi mai favorabile pentru angajaţi, se vor aplica aceste drepturi, cu excepţia situaţiilor când prin lege, în mod expres, se dispune altfel.
    (3) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de muncă, intervin reglementări legale mai favorabile, acestea vor face parte, de drept, din contract şi se vor aplica de drept angajaţilor.
    (4) Părţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din negocierile colective realizate, oricare ar fi nivelul la care acestea s-au încheiat.
    (5) Părţile garantează respectarea prevederilor Legii nr. 367/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului contract colectiv de muncă în cazul în care se iniţiază acte normative ce privesc relaţiile de muncă.

    ART. 14
    (1) În scopul salarizării şi al acordării celorlalte drepturi prevăzute în prezentul contract pentru personalul instituţiilor prevăzute în Anexa nr. 1, unităţi finanţate din bugetul de stat, sindicatele şi angajatorii vor purta negocieri pentru stabilirea alocării bugetare pe capitole, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum şi în vederea modificării ulterioare a acestuia.
    (2) Părţile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementează astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate. Se pot identifica alte resurse pentru acoperirea cheltuielilor.
    (3) Pe baza fondurilor aprobate în condiţiile prevăzute la alin. 1, părţile vor negocia utilizarea acestora pentru plata drepturilor salariale şi a celorlalte drepturi băneşti la instituţiile finanţate de la bugetul de stat.

    ART. 15
    (1) Indiferent de schimbările survenite la nivelul unităţilor prevăzute în Anexa nr. 1, în ceea ce priveşte conducerea managerială sau structura organizatorică, prezentul contract produce efecte până la data expirării.
    (2) Prezentul contract colectiv de muncă va fi modificat corespunzător în cazul schimbării prevederilor legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sindicatelor şi patronatelor reprezentative.

    ART. 16
    (1) Prezentul contract colectiv de muncă este valabil timp de 24 luni începând cu data înregistrării acestuia la structura stabilită prin lege sau Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
    (2) Dacă niciuna dintre părţi nu denunţă contractul cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte tacit până la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.
    (3) Dacă una dintre părţi denunţă contractul în condiţiile alin. 2, nu se va putea negocia şi înregistra un nou contract de muncă mai înainte de expirarea valabilităţii celui în vigoare.
    (4) La cererea uneia dintre părţile semnatare, în cazul apariţiei unor modificări legislative, părţile vor proceda la renegocierea unor clauze, după caz.
    (5) La cererea uneia dintre părţile semnatare, în cazul apariţiei unor drepturi şi obligaţii suplimentare ale angajaţilor, prezentul contract colectiv de muncă va fi pus în concordanţă cu modificările survenite în contractul colectiv de muncă la nivel superior sau cu înţelegerile încheiate la toate nivelurile.
    (6) Până la finalizarea procedurilor prevăzute la alin. (5) din prezentul articol sunt aplicabile de drept prevederile legislaţiei în vigoare.

    CAP. II
    Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă
    I. Încheierea contractului individual de muncă
    ART. 17
    (1) Drepturile şi obligaţiile angajaţilor sunt prevăzute în contractele individuale de muncă încheiate conform legii şi contractului colectiv de muncă aplicabil, respectiv prevederilor prezentului contract.
    (2) La negocierea contractelor individuale de muncă angajaţii nesindicalizaţi sunt asistaţi de sindicatele afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract colectiv, dacă aceştia solicită asistenţă.

    ART. 18
    (1) Încheierea contractului individual de muncă se face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor constituţionale ale angajatului şi potrivit prevederilor contractelor colective de muncă încheiate la alt nivel şi la nivel de unitate, după caz.
    (2) La angajare şi la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor asigura egalitatea de şanse şi tratament pentru toţi angajaţii, fără discriminări directe sau indirecte, bazate pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor decurgând din contractele colective de muncă.
    (3) Pentru ocuparea unui post vacant, se vor utiliza cu prioritate procedurile de ocupare a postului care vizează angajaţii instituţiei, urmate de transferul interinstituţional.
    (4) Ocuparea unui post vacant în sistemul bugetar se poate face şi prin mutare sau transfer în condiţiile legii, dacă se realizează de pe un post din sistemul bugetar, similar sau echivalent.
    (5) Pentru persoanele care ocupă un post pe perioadă determinată, în conformitate cu prevederile OG nr. 42/2004, cu modificările şi completările ulterioare, la îndeplinirea condiţiei specifice prevăzute de lege, contractul de muncă se transformă în contract pe durată nedeterminată, cu aplicarea întocmai a dispoziţiilor legale incidente.

    ART. 19
    (1) Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită angajat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. De regulă, forma de desfăşurare este contractul individual de muncă, pentru personalul contractual.
    (2) Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine, sub sancţiunea nulităţii, prevederi contrare legii şi prezentului contract sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative şi prin prezentul contract colectiv de muncă.
    (3) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată. La încheierea şi modificarea contractului individual de muncă angajatul poate fi asistat de un reprezentant al sindicatului din care face parte, afiliat la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv de muncă.
    (4) Contractul individual de muncă se va încheia potrivit legii, în scris, în baza contractelor colective de muncă de la toate nivelurile şi va fi actualizat, în vederea aplicării noilor prevederi legale în vigoare.
    (5) Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.
    (6) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
    (7) În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost prelungit în formă scrisă, la încheierea termenului de 3 ani prevăzut la art. 18 se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.
    (8) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă angajatului vechime în muncă, în specialitate, profesie, în condiţiile legii.
    (9) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana care solicită angajarea ori, după caz, angajatul, cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice.
    (10) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, angajatul va fi informat cu privire la cel puţin următoarele elemente, care trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă, cu excepţia informaţiilor prevăzute la lit. m), o) şi p):
    a) identitatea părţilor;
    b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să îşi desfăşoare activitatea în locuri de muncă diferite, precum şi dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
    c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
    d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu specificarea atribuţiilor postului;
    e) criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
    f) riscurile specifice postului;
    g) data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
    h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
    i) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
    j) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
    k) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidenţiate separat, periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul şi metoda de plată;
    l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi/sau ore/săptămână, condiţiile de efectuare şi de compensare sau de plată a orelor suplimentare, precum şi, dacă este cazul, modalităţile de organizare a muncii în schimburi;
    m) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului;
    n) durata şi condiţiile perioadei de probă, dacă există;
    o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate şi semnăturii electronice calificate;
    p) dreptul şi condiţiile privind formarea profesională oferită de angajator;
    q) suportarea de către angajator a asigurării medicale private, a contribuţiilor suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, precum şi acordarea, din iniţiativa angajatorului, a oricăror alte drepturi, atunci când acestea constituie avantaje în bani acordate sau plătite de angajator salariatului ca urmare a activităţii profesionale a acestuia, după caz.

    (11) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. 10 în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, cu încadrarea în termenele prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenţă a salariaţilor - REGES-ONLINE.
    (12) Cu privire la informaţiile furnizate angajatului, prealabil încheierii contractului individual de muncă, între părţi poate interveni un contract de confidenţialitate.
    (13) În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare, angajatul este în drept să sesizeze, în termenele şi condiţiile prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa judecătorească competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare.
    (14) În afara clauzelor generale prevăzute la alin. 10, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice, în condiţiile legii.
    (15) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
    a) clauza cu privire la formarea profesională;
    b) clauza de neconcurenţă;
    c) clauza de mobilitate;
    d) clauza de confidenţialitate.

    (16) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale.
    (17) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.
    (18) Atât în contractul individual de muncă, cât şi în sistemele şi înregistrările stabilite de legislaţia în vigoare, vor fi înregistrate toate drepturile salariale acordate conform legislaţiei în vigoare.

    ART. 20
    (1) Pentru verificarea aptitudinilor angajatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă, care nu poate fi mai mare decât cea prevăzută de lege.
    (2) Pe durata perioadei de probă angajatul se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.
    (3) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.
    (4) Prin excepţie, angajatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative din unitate/afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    (5) Perioada de probă constituie vechime în muncă.
    (6) Angajarea succesivă a mai mult de 4 persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post este interzisă, într-un interval de maximum 12 luni.

    ART. 21
    (1) Orice angajat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea, cu respectarea prevederilor legale privind durata maximă legală a timpului de muncă.
    (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul de funcţii.

    ART. 22
        Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă, eliberată/eliberat potrivit legii, cu consultarea scrisă a sindicatului din unitate afiliat la organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.


    II. Executarea contractului individual de muncă
    ART. 23
        Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi angajat se stabilesc, potrivit legii, prin negociere şi sunt stipulate în cadrul contractului colectiv de muncă aplicabil şi în contractele individuale de muncă.

    ART. 24
    (1) Angajaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege şi contractul colectiv de muncă aplicabil.
    (2) Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile angajaţilor prevăzute de lege şi cele minime prevăzute de prezentul contract colectiv de muncă sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

    ART. 25
    (1) Angajatul are, în principal, următoarele drepturi:
    a) la salarizare pentru munca depusă;
    b) la repaus zilnic şi săptămânal;
    c) la concediu de odihnă anual, concediu de odihnă suplimentar şi, după caz, alte concedii, corespunzător locului de muncă, conform legii;
    d) la egalitate de şanse şi de tratament;
    e) la demnitate în muncă;
    f) la securitate şi sănătate în muncă;
    g) la acces la formarea profesională;
    h) la informare şi consultare;
    i) de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
    j) la protecţie în caz de concediere;
    k) la negociere colectivă şi individuală;
    l) de a participa la acţiuni colective;
    m) de a constitui sau de a adera la un sindicat;
    n) să fie informat despre orice modificare care apare în legătură cu locul muncii, felul muncii, salarizare, timpul de muncă şi timpul de odihnă;
    o) să fie informat de orice modificare a relaţiilor de subordonare şi colaborare la locul său de muncă;
    p) să nu se supună niciunei încercări de subordonare din partea altei persoane decât cea a şefului ierarhic;
    q) să-şi informeze şeful direct de orice încercare de încălcare a drepturilor sale;
    r) să refuze orice alte sarcini de serviciu care nu sunt cuprinse în contractual individual de muncă sau în fişa postului, dacă acele sarcini nu corespund pregătirii profesionale sau sarcinilor profesiei sale;
    s) să refuze în scris şi motivat îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale; angajatul are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii;
    t) să informeze angajatorul de orice încercare de încălcare a sarcinilor de serviciu de către şeful direct şi de orice încercare de stabilire a unei relaţii de subordonare de către altă persoană decât a şefului său direct;
    u) să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în toate situaţiile în care îi este periclitat locul de muncă, felul muncii, salariul sau alte drepturi prevăzute în contractual colectiv de muncă sau în legislaţia în vigoare;
    v) să-i fie evaluate în mod obiectiv performanţele profesionale;
    w) dreptul de a sesiza orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei, potrivit legii;
    x) dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile dacă şi-a încheiat perioada de probă şi are o vechime de cel puţin 6 luni la acelaşi angajator;
    y) să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în cazul suspiciunii de sancţionare datorită executării drepturilor sale;
    z) alte drepturi prevăzute de lege.

    (2) Angajatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
    a) de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
    b) de a respecta disciplina muncii;
    c) de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractele colective de muncă aplicabile, precum şi în contractul individual de muncă;
    d) de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
    e) de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
    f) de a respecta secretul de serviciu;
    g) să nu execute nicio sarcină ce-i depăşeşte cadrul fişei postului şi competenţelor corespunzătoare pregătirii profesionale;
    h) să nu facă uz de calităţi neconforme cu postul pe care a fost angajat sau cu pregătirea dobândită;
    i) să nu încerce să stabilească relaţii de subordonare cu colegii de la locul său de muncă, altele decât cele cuprinse în fişa postului;
    j) să respecte clauza de confidenţialitate dintre el şi angajator;
    k) alte obligaţii prevăzute de lege.


    ART. 26
    (1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
    a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
    b) să stabilească, prin fişa postului, atribuţiile fiecărui angajat, care se pot modifica în funcţie de sarcinile noi intervenite pe parcursul derulării contractului, decurgând din dispoziţii legale noi sau din necesităţile de armonizare a legislaţiei cu cea comunitară;
    c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru angajat, sub rezerva legalităţii lor;
    d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
    e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractelor colective de muncă aplicabile şi regulamentului intern, conform procedurii de cercetare disciplinară prevăzute în Anexa nr. 6 la prezentul contract;
    f) să exercite controlul asupra sesizărilor angajaţilor şi/sau organizaţiilor sindicale din unitate;
    g) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora, cu consultarea sindicatelor reprezentative la nivel de unitate. În unităţile unde nu există sindicat reprezentativ la nivel de unitate, consultarea se face cu sindicatele afiliate la o federaţie reprezentativă din sectorul de activitate. În lipsa acestora, consultarea are loc cu sindicatele afiliate la organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract.

    (2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
    a) să informeze angajaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
    b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normativelor de personal şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
    c) să acorde angajaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractele colective de muncă aplicabile şi din contractele individuale de muncă;
    d) să comunice cel puţin o dată pe an angajaţilor, prin intermediul organizaţiei sindicale, situaţia economică şi financiară a unităţii;
    e) să se consulte cu reprezentanţii sindicatelor afiliate la federaţia sindicală semnatară a prezentului contract în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
    f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de angajaţi, în condiţiile legii;
    g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a angajaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
    h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de angajat a solicitantului, într-un termen cât mai scurt;
    i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale angajaţilor;
    j) să informeze reprezentanţii sindicatelor afiliate la federaţia sindicală semnatară a prezentului contract asupra tuturor măsurilor administrative cu privire la relaţiile de muncă pe care urmează să le aplice;
    k) să asigure cadrul general de aplicare a dreptului la demnitate al tuturor angajaţilor;
    l) să se consulte cu organizaţia sindicală reprezentativă la nivel de unitate afiliată la federaţia sindicală semnatară a prezentului contract, după caz, în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea angajărilor de personal;
    m) să se consulte cu organizaţia sindicală reprezentativă la nivel de unitate afiliată la federaţia sindicală semnatară a prezentului contract şi organizaţia profesională corespondentă în ceea ce priveşte modalităţile de satisfacere a necesităţii perfecţionării personalului;
    n) să soluţioneze sesizările angajaţilor şi/sau organizaţiei sindicale din unitate;
    o) să efectueze auditul timpului de muncă şi normei de muncă pentru fiecare loc de muncă;
    p) să răspundă motivat, în scris, în termen de 15 de zile de la primirea solicitării salariatului cu privire la art. 25 alin. (1) lit. x).



    III. Modificarea contractului individual de muncă
    ART. 27
    (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.
    (2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile minimale prevăzute de prezentul contract, condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil şi de legislaţia în vigoare.
    (3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
    a) durata contractului;
    b) locul muncii;
    c) felul muncii;
    d) condiţiile de muncă;
    e) salariul;
    f) timpul de muncă şi timpul de odihnă.


    ART. 28
        Delegarea sau detaşarea angajaţilor se face în condiţiile stabilite de lege şi cele minimale prevăzute de prezentul contract, respectiv condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.

    ART. 29
    (1) În cazurile concrete, rezultate din aplicarea prevederilor legale în vigoare şi pentru acoperirea sarcinilor stabilite personalului contractual, rearondarea angajaţilor se face numai după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul angajatului, în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Angajatorul poate modifica temporar locul desfăşurării activităţii, fără consimţământul angajatului, în cazul unor situaţii de forţă majoră sau alte situaţii prevăzute de lege, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a angajatului.


    IV. Suspendarea contractului individual de muncă
    ART. 30
    (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi, în condiţiile legii şi cu aplicarea prevederilor prezentului contract.
    (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către angajat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator.
    (3) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile angajatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de angajat.

    ART. 31
    (1) La suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatului, locul de muncă se păstrează, iar pe locul astfel vacantat unitatea poate angaja altă persoană cu contract de muncă pe perioadă determinată.
    (2) În cazul în care suspendarea contractului individual de muncă intervine din iniţiativa angajatului pentru formare profesională sau prin acordul părţilor, angajatorul va informa în scris reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, iar perioada pentru care se solicită suspendarea contractului individual de muncă va fi respectată întocmai.
    (3) În cazul revenirii angajatului la locul de muncă după expirarea perioadei de suspendare în cazurile menţionate la alineatul precedent, angajatorul va informa în scris reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.

    ART. 32
    (1) Pentru suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor, precum şi pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată, este necesară consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) În cazul în care angajatul membru de sindicat se găseşte în situaţia cercetării disciplinare, angajatorul are obligaţia de a informa, la cerere, reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă de stadiul cercetărilor, precum şi de concluziile comisiei de cercetare disciplinară.

    ART. 33
    (1) Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii:
    a) concediu de maternitate;
    b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
    c) carantină;
    d) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului;
    e) îndeplinirea unei funcţii în conducerea organizaţiei sindicale a federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract sau a organizaţiei sindicale afiliate la aceasta - salarizată de sindicat, de la data notificării acestui fapt;
    f) forţă majoră;
    g) în cazul în care angajatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală;
    h) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni angajatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept;
    i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.

    (2) Pe perioada suspendării de drept a contractelor individuale de muncă, posturile vacantate temporar pot fi scoase la concurs, cu respectarea prevederilor prezentului contract.

    ART. 34
    (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat, în condiţiile legii, din iniţiativa angajatului în următoarele situaţii:
    a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
    b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
    c) concediu paternal;
    d) concediu pentru formare profesională;
    e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organizaţiilor sindicale şi profesionale constituite la nivel central, regional sau local, pe toată durata mandatului;
    f) participarea la grevă;
    g) concediu de acomodare.

    (2) Contractul individual de muncă poate fi suspendat în situaţia absenţelor nemotivate ale angajatului, urmând ca prin contractul colectiv încheiat la nivelul unităţii şi regulamentul intern să fie stabilită limita maximă a acestora.
    (3) Posturile temporar vacantate conform alin. (1) pot fi scoase la concurs cu avizul consultativ al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (4) Angajaţii din unităţile bugetare au dreptul la concedii fără plată, a căror durată însumată nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situaţii personale:
    a) susţinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituţiile de învăţământ superior, curs seral sau fără frecvenţă, a examenelor de an universitar, cât şi a examenului de diplomă, pentru angajaţii care urmează o formă de învăţământ superior, curs seral sau fără frecvenţă;
    b) susţinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul angajaţilor care nu beneficiază de burse doctorale;
    c) prezentare la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate.

    (5) Angajaţii au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii:
    a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atât mama angajată, cât şi tatăl angajat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleaşi motive, de concediu fără plată;
    b) tratamentul medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, soră, părinte - pe timpul cât aceştia se află la tratament în străinătate, în ambele situaţii cu avizul Ministerului Sănătăţii.

    (6) Concediile fără plată acordate în condiţiile alin. (4) lit. a) nu afectează vechimea în muncă.

    ART. 35
    (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii:
    a) în cazul în care angajatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
    b) în cazul întreruperii sau reducerii temporare, fără încetarea raportului de muncă, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
    c) în cazul în care împotriva angajatului s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de muncă, precum şi în cazul în care angajatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă;
    d) pe durata detaşării;
    e) pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor;
    f) pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

    (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, angajatul îşi reia activitatea avută anterior şi i se va plăti, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.
    (3) Posturile temporar vacantate astfel vor fi scoase la concurs în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor prezentului contract.

    ART. 36
    (1) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, angajaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dacă prin dispoziţiile legale nu se prevede un alt cuantum.
    (2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), angajaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.

    ART. 37
        Contractul individual de muncă poate fi suspendat prin acordul părţilor, în cazul concediilor fără plată, şi pentru interese personale altele decât cele prevăzute de lege, cu informarea organizaţiilor sindicale.

    ART. 38
        Pe durata concediilor fără plată, persoanele respective îşi păstrează calitatea de angajat.


    V. Încetarea contractului individual de muncă
    ART. 39
        Contractul individual de muncă poate înceta astfel:
    a) de drept;
    b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
    c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.


    ART. 40
    (1) Contractul individual de muncă încetează de drept:
    a) la data decesului angajatului, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii;
    b) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a instituirii tutelei speciale a angajatului;
    c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă-standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepţional, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă-standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei-standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II;
    d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă de la data la care nulitatea a fost constatată, prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
    e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de angajat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
    f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
    g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei, necesare desfăşurării activităţii;
    h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
    i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;
    j) retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani.

    (2) Angajatorul nu poate îngrădi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă-standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea angajatorului, salariatul poate fi menţinut în aceeaşi funcţie maximum 3 ani peste vârsta-standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului individual de muncă.

    ART. 41
    (1) Nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.
    (2) Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.
    (3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege.
    (4) În situaţia în care o clauză este afectată de nulitate întrucât stabileşte drepturi sau obligaţii pentru angajaţi care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile legale sau convenţionale aplicabile, angajatul având dreptul la despăgubiri.
    (5) Persoana care a prestat muncă în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.
    (6) Constatarea nulităţii şi stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părţilor.
    (7) Dacă părţile nu se înţeleg, nulitatea se pronunţă de către instanţa judecătorească.

    ART. 42
    (1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.
    (2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana angajatului sau pentru motive care nu ţin de persoana angajatului.
    (3) Contractul individual de muncă nu poate înceta prin concediere din iniţiativa angajatorului dacă, la notificarea scrisă a reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, angajatorul nu obţine avizul consultativ al acestora, în condiţiile legii.
    (4) În cazul în care organizaţiile sindicale nu îşi exprimă avizul consultativ în termen de 2 zile lucrătoare, angajatorul poate întrerupe relaţiile de muncă potrivit legii.

    ART. 43
        Este interzisă concedierea angajaţilor:
    a) pe criterii de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată;
    b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale;
    c) pentru exercitarea drepturilor prevăzute la art. 17, alin. (3), art. 18, alin. (1), art. 31, art. 39, alin. (1), art. 85 şi art. 194, alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 44
    (1) Constrângerea şi condiţionarea membrilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor cu măsura dispunerii concedierii sau cu adoptarea de măsuri disciplinare pentru motive ce ţin de exercitarea drepturilor sindicale pot constitui motiv pentru iniţierea unei plângeri penale împotriva angajatorului.
    (2) Angajatorul poate să dispună măsuri disciplinare împotriva celor care practică intimidarea membrilor de sindicat, conform legii. Cercetarea disciplinară poate fi iniţiată şi la solicitarea sindicatelor afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv.

    ART. 45
    (1) Concedierea unui angajat aflat într-o funcţie sindicală eligibilă la nivel de unitate sau la orice alt nivel poate fi făcută doar cu acordul expres al organului colectiv de conducere din care face parte sau de nivel superior.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a desfiinţării angajatorului, în condiţiile legii, sau în cazul în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate cu impact patrimonial, săvârşite de către acel angajat.

    ART. 46
    (1) Concedierea angajaţilor nu poate fi dispusă:
    a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;
    b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei;
    c) pe durata în care femeia angajată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
    d) pe durata concediului de maternitate;
    e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
    f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
    g) pe durata efectuării concediului de odihnă;
    h) pe perioada concediului fără plată acordat în condiţiile prezentului contract colectiv de muncă;
    i) pe durata concediului de acomodare;
    j) pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă în condiţiile reglementate la art. 152^2 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării sau desfiinţării angajatorului, în condiţiile legii.

    ART. 47
        Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana angajatului cu consultarea organizaţiilor sindicale din unitate afiliate la federaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv de muncă, în următoarele situaţii:
    a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară;
    b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală;
    c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
    d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.


    ART. 48
    (1) Concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile şi în termenele stabilite de Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Procedura cercetării prealabile este, de asemenea, obligatorie în cazul concedierii pentru situaţia în care angajatul nu corespunde profesional. Termenele şi condiţiile cercetării disciplinare prealabile sunt cele prevăzute în procedura prevăzută în Anexa nr. 6 la prezentul contract.

    ART. 49
    (1) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 47 lit. c) şi d) din prezentul contract, precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare, angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii.
    (2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (1), acesta are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea redistribuirii salariatului corespunzător pregătirii profesionale şi/sau, după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii.
    (3) Angajatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului conform prevederilor alin. (1) pentru a-şi manifesta expres consimţământul cu privire la noul loc de muncă oferit.
    (4) În cazul în care angajatul nu îşi manifestă expres consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3), precum şi după notificarea cazului către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea angajatului.

    ART. 50
    (1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana angajatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de angajat din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
    (2) Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă, fundamentată economic.
    (3) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana angajatului poate fi individuală sau colectivă.

    ART. 51
    (1) Angajaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil.
    (2) În cazul concedierii pentru motive care nu ţin de persoana angajaţilor, angajatorul va dispune îndeplinirea tuturor măsurilor sociale şi de trecere în şomaj a angajaţilor concediaţi.
    (3) La întocmirea planului de măsuri sociale, angajatorul este obligat să consulte reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, iar pentru adoptarea planului de măsuri este necesar acordul aceloraşi organizaţii sindicale.
    (4) Înainte de dispunerea măsurilor de concediere, angajatorul va pune la dispoziţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă planul de măsuri menit să ducă la împiedicarea concedierii din unitate.
    (5) În cazul în care ordonatorul principal de credite va iniţia acte normative de concediere colectivă, angajatorul va acorda angajaţilor concediaţi compensaţii băneşti reprezentând salarii brute (salariu de bază şi celelalte elemente ale salariului - sporuri, majorări, compensaţii etc.) şi ţinând cont de vechimea în instituţie sau în instituţiile prezentate conform Anexei nr. 1, în valoare de:
    - pentru vechime 0-5 ani: 5 salarii brute lunare;
    – pentru vechime între 5 şi 10 ani: 12 salarii brute lunare;
    – pentru vechime între 10 şi 15 ani: 18 salarii brute lunare;
    – pentru vechime peste 15 ani: 24 de salarii brute lunare.

    (6) Pentru stabilirea priorităţilor la concediere, angajatorul, cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, va elabora un proiect de concediere colectivă. Proiectul de concediere va fi înaintat organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, Inspectoratului Teritorial de Muncă şi agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă.
    (7) Pentru reducerea numărului de persoane ce urmează a fi concediate, sindicatele din unitate afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă sunt obligate, la cererea angajatorului, să transmită angajatorului propriul plan de măsuri la care angajatorul are obligaţia de a formula un răspuns scris şi motivat.
    (8) În situaţia în care unitatea îşi reia activitatea într-o perioadă de până la 9 luni de la data închiderii sau angajatorul este obligat de specificul activităţii să-şi extindă activitatea în aceeaşi perioadă de 9 luni de la data de la care s-a dispus concedierea, angajaţii concediaţi, încadraţi pe perioadă determinată, au dreptul de a fi reîncadraţi pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, la cerere, în condiţiile legii.

    ART. 52
        Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu ţin de persoana angajatului, a unui număr de:
    a) cel puţin 10 angajaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de angajaţi şi mai puţin de 100 de angajaţi;
    b) cel puţin 10% din angajaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de angajaţi, dar mai puţin de 300 de angajaţi;
    c) cel puţin 30 de angajaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de angajaţi.


    ART. 53
    (1) În cazul în care se dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana angajatului, din cauza inaptitudinilor fizice sau psihice, din cauza incompetenţelor profesionale sau pentru motive care nu ţin de persoana angajatului, perioada de preaviz este de 20 de zile lucrătoare sau 30 zile calendaristice.
    (2) În oricare alte situaţii, perioada de preaviz este de 20 de zile lucrătoare, cu excepţia persoanelor aflate în perioada de probă care nu beneficiază de preaviz.
    (3) În perioada de preaviz, angajatul beneficiază la cerere de reducerea programului de lucru zilnic cu 4 ore, pentru căutarea altui loc de muncă. Reducerea nu poate fi mai mare de 20 ore pe săptămână, separat sau cumulat.
    (4) Reducerea programului de lucru zilnic acordată în condiţiile alin. (3) se acordă fără afectarea drepturilor salariale.

    ART. 54
        Decizia de concediere se comunică angajatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu:
    a) motivele care determină concedierea;
    b) durata preavizului;
    c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritate, numai în cazul concedierilor colective, conform art. 101 al prezentului contract;
    d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care angajaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant în condiţiile prevăzute de Codul muncii sau legislaţia aplicabilă.


    ART. 55
    (1) Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei angajatului.
    (2) Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege şi de prezentul contract colectiv de muncă este lovită de nulitate absolută.

    ART. 56
        În caz de conflict de muncă, angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.

    ART. 57
    (1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, în conformitate cu decizia instanţei care a constatat netemeinicia/nelegalitatea măsurii, angajatul are dreptul la despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta.
    (2) La solicitarea angajatului, în baza deciziei instanţei care a dispus anularea concedierii, angajatorul va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere.

    ART. 58
    (1) Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă al angajatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.
    (2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia angajatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul angajatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.
    (3) Angajatul are dreptul de a nu motiva demisia.
    (4) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz.
    (5) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut de legislaţia specifică sau în contractele de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile calendaristice pentru angajaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 45 de zile calendaristice pentru angajaţii care ocupă funcţii de conducere.
    (6) Pe durata preavizului, contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele. În această perioadă, angajatul este obligat să îşi îndeplinească toate sarcinile profesionale la locul de muncă.
    (7) Ocuparea locului de muncă al persoanei care a demisionat se supune aceloraşi criterii ca şi în cazul ocupării posturilor vacante.
    (8) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.
    (9) Angajatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.


    CAP. III
    Prevederi privind sănătatea şi securitatea în muncă, organizarea activităţii angajaţilor şi drepturile corelative
    ART. 59
    (1) Angajatorul are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi a sănătăţii angajaţilor.
    (2) Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea angajaţilor în toate aspectele legate de muncă.
    (3) Prevederile legale de sănătate şi securitate a muncii sunt considerate de părţi a fi minim obligatorii.
    (4) Măsurile privind sănătatea şi securitatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru angajaţi.

    I. Organizarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă
    ART. 60
    (1) Pentru a se asigura participarea angajaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul unităţilor se va organiza comitetul de securitate şi sănătate în muncă, organism constituit pe principii paritare, din care vor face parte reprezentanţii angajatorului în număr egal cu reprezentanţii angajaţilor.
    (2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează, în condiţiile legii, prin desemnarea de către sindicatul reprezentativ la nivel de unitate a reprezentanţilor lucrătorilor, la nivelul unităţii pentru care s-a încheiat prezentul contract colectiv de muncă.

    ART. 61
    (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează la unităţile persoane juridice la care sunt încadraţi cel puţin 50 de angajaţi.
    (2) În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial, se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă.
    (3) În situaţiile în care nu se impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă, atribuţiile specifice ale acestuia revin reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

    ART. 62
     Componenţa, atribuţiile specifice comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate prin Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 şi se prevăd, după caz, şi în regulamentul intern al unităţii.

    ART. 63
    (1) Locurile de muncă pot fi:
    a) locuri de muncă cu condiţii normale;
    b) locuri de muncă cu condiţii periculoase/vătămătoare;
    c) locuri de muncă cu condiţii deosebit de periculoase stabilite potrivit legislaţiei în vigoare.

    (2) Părţile se obligă să depună eforturile necesare pentru instituţionalizarea unui sistem adecvat, având drept scop ameliorarea continuă a condiţiilor de muncă.
    (3) În stabilirea măsurilor privind condiţiile de muncă, părţile implicate vor ţine seama de următoarele principii de bază:
    a) părţile sunt de acord că măsurile de sănătate şi securitate a muncii sunt eficiente dacă acestea sunt cunoscute, însuşite şi aplicate în mod corespunzător de către toţi angajaţii şi vor colabora permanent pentru îmbunătăţirea acestora, astfel încât angajaţii să fie protejaţi;
    b) măsurile luate trebuie să vizeze în primul rând asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă a lucrătorilor, precum şi ameliorarea condiţiilor de muncă;
    c) măsurile luate de către angajator pentru ameliorarea condiţiilor de muncă se realizează cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract de la nivelul respectiv;
    d) părţile sunt de acord că, în întreg sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, condiţiile specifice de lucru nu pot fi compensate cu adevărat eficient; limitarea acţiunii factorilor de risc nu poate fi realizată fără asigurarea materiilor şi materialelor de protecţie, acolo unde este posibilă utilizarea acestora, sau a instrumentarului, a aparaturii şi a reactivilor, respectiv a documentelor specifice muncii, potrivit legii.

    (4) Părţile se angajează să facă demersurile necesare pentru identificarea, monitorizarea şi investigarea cauzelor îmbolnăvirilor produse în rândul angajaţilor, raportarea bolilor profesionale în condiţiile legii, precum şi identificarea situaţiilor/activităţilor care pot genera sau au caracter de boli profesionale.


    II. Măsuri pentru protejarea vieţii şi a sănătăţii angajaţilor
    ART. 64
    (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, angajatorul va lua cel puţin următoarele măsuri:
    a) amenajarea ergonomică a locului de muncă, astfel încât să se respecte întocmai prevederile art. 2 şi 6 din H.G. nr. 866/1996, coroborate cu art. 7 din Legea nr. 319/2006;
    b) asigurarea condiţiilor de mediu (microclimat, iluminat, zgomot etc.);
    c) amenajarea anexelor sociale ale locului de muncă (băi, grupuri sanitare, săli de cantine etc.);
    d) diminuarea până la eliminarea treptată a emisiilor poluante specifice locului de muncă.

    (2) Resursele financiare necesare vor fi alocate în buget în cadrul fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă.

    ART. 65
    (1) Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor H.G. nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, în cazul în care, ca urmare a desfăşurării activităţii în faţa ecranului de vizualizare, medicul specialist oftalmolog sau medicul de medicină a muncii recomandă purtarea de ochelari sau înlocuirea lentilelor cu alte dioptrii, în temeiul H.G. nr. 64/2025 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. V alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice, al H.G. nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, care transpune Directiva 90/270/CEE şi al clarificărilor CJUE din cauza C-392/21, angajatorul suportă, în limita sumei de 500 lei, preţul dispozitivelor de corecţie ce servesc la prevenirea sau corecţia problemelor oftalmologice.
    (2) Decontarea de către angajator a dispozitivelor de corecţie speciale are la bază recomandarea medicului de medicină a muncii, emisă pe baza rezultatelor examenului oftalmologic care atestă faptul că pentru desfăşurarea activităţii este necesară folosirea de dispozitive de corecţie speciale, şi poate acoperi cheltuielile lucrătorului ocazionate de:
    a) necesitatea folosirii pentru prima oară de către lucrători a dispozitivelor de corecţie speciale;
    b) necesitatea modificării dioptriei lentilelor dispozitivelor de corecţie speciale purtate de lucrători;
    c) necesitatea schimbării ramelor sau a lentilelor, în cazul deteriorării datorate uzurii normale a acestora, dar nu mai devreme de un an de la data decontării anterioare.

    (3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), angajatorul decontează maximum 500 lei/persoană.
    (4) În situaţia în care costul de achiziţie al dispozitivului de corecţie special, dovedit de lucrător cu documente justificative de plată, este mai mic de 500 lei/persoană, angajatorul va deconta acest cost.
    (5) Documentele justificative în baza cărora se efectuează decontarea sunt următoarele:
    a) recomandarea medicului de medicină a muncii şi rezultatele examenului oftalmologic;
    b) factură fiscală;
    c) bon fiscal sau extras de cont pentru plăţile efectuate prin virament bancar.


    ART. 66
        Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea angajaţilor în toate aspectele legate de muncă. În acest scop va evalua riscul pe categorii de locuri de muncă şi activităţi prestate. Atunci când există posibilitatea ca angajatul să se contamineze prin contact cu produse sau materii/materiale contaminate biologic sau care pot fi vectori în acest sens, angajatorul va asigura respectarea prevederilor legale în materie.

    ART. 67
        Măsurile specifice de securitate şi sănătate în muncă cu caracter general luate la nivelul unităţii vor fi prevăzute în regulamentul intern.

    ART. 68
    (1) În cadrul propriilor responsabilităţi, angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii angajaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia.
    (2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire:
    a) evitarea riscurilor;
    b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
    c) combaterea riscurilor la sursă;
    d) acolo unde este posibil, adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;
    e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii; adaptarea la progresul tehnic;
    f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;
    g) planificarea prevenirii;
    h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală;
    i) aducerea la cunoştinţa angajaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.


    ART. 69
    (1) Angajatorul răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă.
    (2) În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, angajatorul se consultă cu sindicatele afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract, precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă.

    ART. 70
        Angajatorul îşi poate asuma obligaţia să asigure toţi angajaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii.

    ART. 71
    (1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
    (2) Instruirea se realizează periodic prin modalităţi specifice stabilite de comun acord de către angajator, împreună cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi cu sindicatele afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract.
    (3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a activităţii.
    (4) Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu.
    (5) Timpul alocat instruirii angajaţilor în domeniul protecţiei muncii este considerat timp de muncă.

    ART. 72
        Fiecare angajat trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

    ART. 73
    (1) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea şi sănătatea angajaţilor.
    (2) Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi, după caz, substanţelor/materiilor folosite în procesul muncii în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii angajaţilor.
    (3) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru evacuarea angajaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent.

    ART. 74
    (1) Echipamentul de protecţie se asigură de către angajator potrivit normelor legale în vigoare privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.
    (2) Materialele igienico-sanitare, precum şi echipamentul de protecţie sunt asigurate obligatoriu de către angajator, în cantitatea şi de calitatea necesare.
    (3) Angajatorul va prevedea în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii sumele necesare pentru materialele igienico-sanitare şi echipamentul de protecţie.

    ART. 75
    (1) Organizarea activităţii, stabilirea structurilor organizatorice raţionale şi adecvate, repartizarea angajaţilor pe locurile de muncă, precizarea atribuţiilor şi a răspunderilor, respectiv, acolo unde e posibil, elaborarea normelor de muncă se realizează de către cel care angajează, cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, ce se acordă în termen de 5 zile lucrătoare.
    (2) Angajatorul va asigura organizarea raţională a muncii pentru fiecare loc de muncă. Pe această bază se stabilesc sarcini şi răspunderi, iar, acolo unde este posibil, vor fi stabilite de norme de muncă. Acestea pot fi: norme de timp, norme de producţie, norme de personal însoţite de descrierea sferei de atribuţii şi a zonei de deservire, menite să asigure utilizarea integrală şi eficientă a timpului de lucru.
    (3) Normele de muncă vor fi astfel stabilite încât să asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual şi la o tensiune nervoasă care să nu conducă la oboseala excesivă a angajaţilor. Pe baza acestora se întocmeşte fişa de post pentru fiecare angajat.
    (4) Normele de muncă aprobate de conducătorul unităţii, cu acordul sindicatelor, constituie anexă la contractul de muncă şi se fac cunoscute angajaţilor cu cel puţin 5 zile înainte de aplicare.
    (5) Exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către angajaţi este atribuţia angajatorului şi instituţiilor abilitate, după caz.

    ART. 76
    (1) În cazul în care alocarea de personal nu corespunde condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii, la cererea uneia dintre părţile semnatare ale contractului colectiv de muncă, acestea vor face obiectul unui acord comun.
    (2) Părţile convin că asigurarea în condiţii corespunzătoare, conform celor prevăzute de legislaţia în vigoare, a activităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor nu se poate realiza printr-o politică de reducere a numărului de personal angajat în reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor naţională, sub cerinţele minime concrete de personal.

    ART. 77
    (1) Sarcinile de serviciu trebuie stabilite în conformitate cu cerinţele postului şi cu obligaţiile asumate de fiecare angajat.
    (2) Angajatorul are obligaţia să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la stabilirea sarcinilor de serviciu şi, după caz, la elaborarea normelor de muncă, iar angajaţii trebuie să realizeze sarcinile ce decurg din funcţia sau din postul pe care îl deţin sau norma de muncă stabilită.
    (3) În cazul unor calamităţi sau epizootii grave, respectiv în cazurile de forţă majoră, fiecare angajat are obligaţia să participe la acţiunile ce vizează înlăturarea efectelor acestora, conform competenţelor şi sarcinilor stabilite.

    ART. 78
    (1) Numărul de personal care va fi angajat se va stabili în raport cu volumul activităţii desfăşurate, cu durata timpului normal de lucru, respectiv cu normele de muncă, pentru a se evita încărcarea excesivă cu sarcini a angajaţilor.
    (2) În cazul apariţiei unor divergenţe legate de structura de personal sau alocarea necesară de personal, părţile, de comun acord, pot recurge la efectuarea unei expertize de către un organism specializat. Concluziile expertizei sunt obligatorii pentru ambele părţi. Cheltuielile ocazionate de expertiză vor fi suportate de angajator pentru prima solicitare a sindicatelor.
    (3) Stabilirea volumului de activitate sau normarea muncii se referă la toate categoriile de angajaţi, potrivit specificului activităţii fiecăruia, şi se bazează pe tehnici specifice normării muncii; aceasta se desfăşoară ca un proces continuu, în permanentă concordanţă cu schimbările ce au loc în organizarea şi în nivelul de dotare tehnică a muncii.
    (4) În toate situaţiile în care activităţile stabilite pentru un post sau normele de muncă nu asigură un grad complet de ocupare, conduc la solicitarea excesivă sau, după caz, nu mai corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerută atât de angajator, cât şi de sindicate; în caz de divergenţă în ceea ce priveşte calitatea normelor de muncă, se va recurge la expertiză tehnică stabilită de comun acord. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele părţi.
    (5) Reexaminarea alocării activităţilor pentru un post sau a normelor de muncă nu va putea conduce la diminuarea salariului de bază negociat. Cheltuielile ocazionate de soluţionarea divergenţelor cu privire la modificarea normelor de muncă vor fi suportate de angajator, pentru prima solicitare a sindicatelor, când se referă la acelaşi post (aceleaşi atribuţii) de lucru.
    (6) În situaţia în care normele de muncă sunt reduse fără solicitarea avizului consultativ al sindicatului, angajatorul nu poate veni cu propuneri de reducere a drepturilor salariale stabilite.
    (7) În toate cazurile în care munca este efectuată într-un ritm impus, colectiv sau individual, în normele de muncă vor fi incluşi şi timpi de refacere a capacităţii de muncă. Acolo unde natura muncii o impune, pentru a permite utilizarea reală a timpului de refacere a capacităţii de muncă, numărul de personal va cuprinde un număr corespunzător de angajaţi pentru înlocuire.
    (8) Cheltuielile ocazionate de soluţionarea divergenţelor cu privire la modificarea normelor de muncă vor fi suportate de angajatori din sumele colectate prin contribuţia voluntară a angajaţilor care nu sunt membri de sindicat, în timpul negocierilor CCM, sau din bugetul propriu.


    III. Măsuri pentru compensarea condiţiilor de muncă specifice
    ART. 79
    (1) Angajatorii au obligaţia să asigure accesul gratuit al angajaţilor la serviciul medical de medicină a muncii.
    (2) Angajatorii au obligaţia să asigure vaccinarea antigripală sau, după caz, antirabică angajaţilor care lucrează cu virusul gripei aviare, respectiv cu virusul rabic.
    (3) Angajatorii au obligaţia să asigure vaccinarea personalului implicat în combaterea şi/sau diagnosticul diferitelor boli pentru care există pericolul infectării, în funcţie de agentul etiologic, dacă vaccinul este disponibil.

    ART. 80
    (1) În cadrul unităţilor reprezentate de ANSVSA locurile de muncă sunt afectate de condiţiile specifice profesiei medicale veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, şi pot fi încadrate în condiţii deosebite de muncă în funcţie de îndeplinirea condiţiilor legale stabilite expres în acest sens.
    (2) Locurile de muncă pot fi încadrate în diferitele categorii pentru care este stabilită acordarea sporurilor specifice în conformitate cu Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică centrală aprobat prin HG nr. 917/2018.

    ART. 81
    (1) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, în limita prevederilor din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică centrală aprobat prin HG nr. 917/2017, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
    (2) Sporurile permanente aplicabile personalului din sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor sunt:
    a) Sporuri specifice sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor:
    1. Sporul pentru condiţii deosebit de periculoase determinate de boli cum sunt TBC, bruceloză, gripa aviară, encefalopatii spongiforme transmisibile, salmoneloze, alte zoonoze, pestă, febră aftoasă, leucoze şi alte asemenea boli, de activităţi de anatomie patologică, de necropsie şi de medicină legală, corespunzător activităţii efective desfăşurate în aceste condiţii, precum şi corespunzător activităţii specifice din institutele veterinare şi laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti - de până la 75%:
    - spor între 25%-75% - conform art. 1, pct. I, lit. A din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;
    – spor între 25%-50% - conform art. 1, pct. I, lit. B din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;
    – spor între 25%-40% - conform art. 1, pct. I, lit. C din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;

    2. Spor pentru condiţii deosebite de muncă vătămătoare/periculoase care implică risc de îmbolnăvire şi/sau contagiune directă sau indirectă, respectiv riscuri asociate datorate condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii - de până la 35%:
    - spor între 23%-35% - conform art. 1, pct. II, lit. A din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;
    – spor între 20%-30% - conform art. 1, pct. II, lit. B din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;

    3. Sporul de izolare şi pentru condiţii deosebite de muncă reprezentate de izolare datorată activităţii desfăşurate în localităţi amplasate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu dificultate, în posturile de inspecţie la frontieră amplasate în afara localităţilor sau de activitatea desfăşurată în condiţii de radiaţii şi altele asemenea - de până la 20%:
    - spor între 15%-20% - conform art. 1, pct. III, lit. A din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;
    – spor între 10%-15% - conform art. 1, pct. III, lit. B din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;
    – spor între 5%-10% - conform art. 1, pct. III, lit. C din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;


    b) Alte sporuri din sistemului bugetar:
    1. spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază - conform prevederilor din anexa nr. VIII cap. II lit. I art. 1 alin. (1) şi/sau art. 2 alin. (1) lit. a) şi/sau anexa nr. VIII cap. I lit. B art. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare;
    2. spor pentru condiţii grele de muncă de până la 15% din salariul de bază - conform prevederilor din anexa nr. VIII cap. II lit. I art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare;
    3. spor de izolare şi pentru condiţii deosebite de muncă de până la 20% din salariul de bază - conform prevederilor din anexa nr. VIII cap. II lit. I art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.


    (3) Cuantumul sporurilor se aprobă prin ordin al Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu avizul consultativ al sindicatelor afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
    (4) Cuantumul efectiv al sporurilor pentru personalul din cadrul unităţilor subordonate ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor se aprobă prin decizie a directorului executiv/directorului, cu avizul consultativ al organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (5) Pentru condiţiile de muncă, potrivit legii, nivelul sporului/sporurilor se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi cu personalitate juridică prevăzute în Anexa nr. 1, cu avizul consultativ al sindicatelor reprezentative afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli.
    (6) Pentru stabilirea concretă a cuantumului efectiv al sporurilor pentru diferitele grupe de angajaţi reprezentând personal din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau al unităţilor subordonate acesteia, ordonatorii de credite consultă, conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările şi completările ulterioare, organizaţia în cauză având la bază următoarele:
    a) un procent de minim 23% şi maxim 35% din sporul aplicabil, prevăzut la alin. (2), lit. a), pct. 2, pentru personalul din structurile care se încadrează la art. 1, pct. II, lit. A din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2018, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) un procent de minim 25% şi maxim 75% din sporul aplicabil, prevăzut la alin. (2), lit. a), pct. 1, pentru personalul din structurile care se încadrează la art. 1, pct. I, lit. A, B sau C din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2017, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) un procent de minim 20% şi maxim 30% din sporul aplicabil, prevăzut la alin. (2), lit. a), pct. 2, pentru personalul din structurile care se încadrează la art. 1, pct. II, lit. B din anexa nr. 3 la anexa la Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr. 917/2018, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) în condiţiile în care indemnizaţia de hrană şi valoarea voucherului de vacanţă sunt incluse în procentului de 30% din salariile de bază în care trebuie să se încadreze sporurile acordate, potrivit art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, sporurile acordate personalului din structurile prezentate anterior se reduce corespunzător, pornind de la procentul maximal, pentru încadrarea în cuantumul stabilit de lege.

    (7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică cu respectarea reglementărilor legale în materie.
    (8) Având în vedere respectarea prevederilor legale pentru stabilirea sporurilor pentru condiţii de muncă, la nivel de ANSVSA şi unităţile din subordinea acesteia - unităţi prevăzute în Anexa nr. 1, consultările prevăzute la alin. (6) între partenerii sociali se realizează separat sau pot fi cuprinse în cadrul contractelor colective încheiate la nivel de unităţi.
    (9) Avizul consultativ acordat în condiţiile alin. (6) va fi înaintat ANSVSA şi va sta la baza emiterii Ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în care se va aproba cuantumul sporurilor, pentru fiecare unitate/instituţie subordonată, în conformitate cu prevederile anexei nr. VIII, Cap. II, pct. I, subpct. 6.2. - Sporuri şi alte drepturi, lit. a), pct. 8 din Legea-cadru nr. 153/2007 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 82
        Pentru prestarea activităţii la locurile de muncă din sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, angajaţii au dreptul, după caz, pe lângă sporurile acordate la salariul de bază, la durată redusă a timpului de lucru, la alimente de întărire a rezistenţei organismului, la echipament de protecţie gratuit, la materiale igienico-sanitare, la concedii suplimentare, conform prezentului contract sau contractului colectiv de muncă la nivel de unitate; reducerea vârstei de pensionare este aplicabilă în funcţie de îndeplinirea condiţiilor de încadrare a locurilor de muncă în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, cu aplicarea prevederilor legale incidente.

    ART. 83
    (1) Reducerea timpului normal de lucru şi alimentaţia compensatorie de protecţie se acordă obligatoriu de către angajator pentru următoarele categorii de personal, locuri de muncă şi/sau activităţi după cum urmează:
    A. Reducerea timpului normal de lucru
    1. personalul care lucrează în incintă de bio-securitate, anatomie patologică, necropsie şi în medicină legală: 6 ore/zi;
    2. personalul care desfăşoară activităţile de radiologie-imagistică medicală şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, terapie/diagnostic cu energii înalte: 6 ore/zi;
    3. personalul care desfăşoară nemijlocit activităţi în domeniile cu risc maxim de contagiune, respectiv: morfopatologie, serologie, virusologie, bacteriologie, biologie moleculară şi organisme modificate genetic, parazitologie, micologie, microbiologie, histopatologie, sănătate animală, biobază, epidemiologie şi toxicologie, din cadrul structurilor din institutele veterinare, respectiv din laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti: 7 ore/zi;
    4. personalul care îşi desfăşoară activitatea şi lucrează nemijlocit cu agenţi zoonotici vii care produc boli grave, rabie, gripă aviară, bruceloză, TBC, în cadrul institutelor veterinare, respectiv din cadrul laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti: 7 ore/zi;
    5. personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor din institutele veterinare, respectiv din laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniile cu risc maxim de contagiune, respectiv: morfopatologie, serologie, virusologie, bacteriologie, biologie moleculară: 7 ore/zi;
    6. personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor din institutele veterinare, respectiv din laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu atribuţii în alte domenii de diagnostic, analize medicale sau conexe acestor activităţi, inclusiv interpretarea şi emiterea buletinelor de analiză ş/sau gestionarea şi înregistrarea probelor, respectiv îngrijirea animalelor de diagnostic: 7 ore/zi;
    7. personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul altor structuri încadrate în categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite, în condiţii deosebit de periculoase, respectiv în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale, conform legii, din institutele veterinare, respectiv din laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, inclusiv, după caz, personalul din compartimentele juridic şi resurse umane, audit public intern, economic, administrativ, achiziţii etc.

    B. Alimentaţia minimă de protecţie ce se acordă în mod obligatoriu, conform Legii nr. 319/2006
    1. personalul care lucrează în incintă de biosecuritate, laboratoarele de anatomie patologică, necropsie şi în medicină legală, de radiologie: 1 l lapte/zi/persoană;
    2. personalul care lucrează în cadrul institutelor veterinare, respectiv în laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, inclusiv în compartimentele de analize medicale veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi de cercetare şi/sau servicii-suport, în toate specialităţile: 1/2 l lapte/zi/persoană;
    3. personalul care lucrează în staţii de sterilizare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană;
    4. personalul care desfăşoară activităţi de deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie şi alte compartimente similare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană;
    5. personalul de întreţinere şi reparare instalaţii sanitare, vidanjare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană;
    6. lucrători de curăţenie, colectare material infecţios, rampă de gunoi, deşeuri medicale: 1/2 l apă minerală/zi/persoană;
    7. personalul care desfăşoară activităţi în staţia de neutralizare deşeuri biologice sau clorinare: 1/2 l apă minerală/zi/persoană;
    8. personalul care desfăşoară activităţi de gestionare a materiilor şi materialelor utilizate în cadrul institutelor veterinare, respectiv în laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, inclusiv în magazia centrală de materiale: 1/2 l apă minerală/zi/persoană;
    9. personalul care desfăşoară activităţi de deservire a centralei termice: 1 l apă minerală/zi/persoană.


    (2) Echipamentul de protecţie se asigură de către angajator, potrivit normelor legale în vigoare privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.
    (3) Materialele igienico-sanitare, precum şi echipamentul de protecţie sunt asigurate obligatoriu de către angajator, în cantitatea şi de calitatea necesare.
    (4) Concediile de odihnă suplimentare se stabilesc individual, cu avizul consultativ al organizaţiilor sindicale afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract colectiv de muncă, şi se acordă de către angajator pentru următoarele categorii de personal, locuri de muncă şi/sau activităţi după cum urmează:
    A. Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: personalul administrativ din cadrul sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, din cadrul institutelor veterinare centrale, din cadrul structurii proprii a ANSVSA, respectiv a direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.
    B. Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru:
    1. personalul care desfăşoară activităţi de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, deserveşte staţii de colectare şi neutralizare a deşeurilor periculoase sau şoferilor de pe ambulanţe veterinare, autolaboratoare, maşini de dezinfecţie, maşini de intervenţie şi alte maşini, conducător şalupă, motorist, marinar din cadrul structurilor sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, din cadrul institutelor veterinare centrale, din cadrul structurii proprii a ANSVSA, respectiv a direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti;
    2. personalul care desfăşoară activităţi de gestionare a materiilor şi materialelor de laborator utilizate în cadrul institutelor veterinare, respectiv în laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, inclusiv în magazia centrală de materiale;
    3. personalul din structurile de audit din cadrul structurilor sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, din cadrul institutelor veterinare centrale, din cadrul structurii proprii a ANSVSA, respectiv a direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.

    C. Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru:
    1. personalul implicat în combaterea bolilor sau din cadrul structurilor de sănătatea/bunăstarea animalelor, inclusiv reglementare, din cadrul sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, din cadrul institutelor veterinare centrale, din cadrul structurii proprii a ANSVSA, respectiv a direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti;
    2. personalul implicat în activităţile pentru asigurarea siguranţei alimentelor şi furajelor, inclusiv reglementare, respectiv în reglementarea şi controlul laboratoarelor şi produselor farmaceutice sau altor produse de uz veterinar din cadrul sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, din cadrul institutelor veterinare centrale, din cadrul structurii proprii a ANSVSA, respectiv a direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti;
    3. personalul din cadrul structurilor de inspecţie şi/sau control oficial din cadrul sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, din cadrul institutelor veterinare centrale, din cadrul structurii proprii a ANSVSA, respectiv a direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti;
    4. personalul de la nivelul circumscripţiilor sanitare veterinare şi punctelor de inspecţie la frontieră sau alte structuri subordonate direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.

    D. Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru:
    1. personalul care desfăşoară nemijlocit activităţi în domeniile cu risc maxim de contagiune, respectiv: morfopatologie, serologie, virusologie, bacteriologie, biologie moleculară, parazitologie, micologie, microbiologie, histopatologie şi toxicologie, din cadrul structurilor din institutele veterinare, respectiv din laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti;
    2. personalul care îşi desfăşoară activitatea şi lucrează nemijlocit cu agenţi zoonotici vii care produc boli grave, rabie, gripă aviară, bruceloză, TBC, în cadrul institutelor veterinare, respectiv din cadrul laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti;
    3. personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor din institutele veterinare, respectiv din laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniile cu risc maxim de contagiune, respectiv: morfopatologie, serologie, virusologie, bacteriologie, biologie moleculară;
    4. personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor din institutele veterinare, respectiv din laboratoarele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu atribuţii în alte domenii de diagnostic, analize medicale sau conexe acestor activităţi, inclusiv din domeniile fizico-chimic sau reziduuri, precum şi pentru verificarea, avizarea, interpretarea şi emiterea buletinelor de analiză şi/sau gestionarea şi înregistrarea probelor, respectiv îngrijirea animalelor de diagnostic.

    E. Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: personalul care lucrează în secţiile de anatomie patologică sau care desfăşoară activităţile de radiologie-imagistică medicală şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, terapie/diagnostic cu energii înalte în cadrul institutelor veterinare, respectiv din cadrul laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.
    F. Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: personalul care lucrează în incintă de bio-securitate în cadrul institutelor veterinare, respectiv din cadrul laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.
    G. Se acordă 5 zile de concediu de odihnă suplimentar pentru: personalul care lucrează în secţiile de necropsie şi în medicină legală în cadrul institutelor veterinare, respectiv din cadrul laboratoarelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.

    (5) Angajaţii care lucrează la unul din locurile de muncă prevăzute la lit. A-G şi care dau dreptul la mai multe concedii de odihnă suplimentare vor primi un singur concediu de odihnă suplimentar, şi anume pe cel mai mare.
    (6) Angajatorul va prevedea în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii sumele necesare alimentaţiei compensatorii de protecţie, precum şi pentru materialele igienico-sanitare şi echipamentul de protecţie.
    (7) La cererea uneia dintre părţi, medicii de medicină a muncii şi inspectorii de protecţie a muncii vor fi consultaţi asupra reducerii duratei timpului de lucru şi cu privire la acordarea de concedii suplimentare.

    ART. 84
    (1) Angajatorul este obligat să asigure, cel puţin o dată pe an, accesul gratuit al angajaţilor la serviciul medical de medicină a muncii.
    (2) Categoriile de angajaţi care sunt încadraţi în condiţii care presupun acordarea de sporuri specifice sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor vor fi supuse unui examen medical, efectuat de medicul de medicină a muncii, în condiţiile ce se vor stabili în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau de instituţie, dar nu mai puţin de o dată la 6-2 luni, în funcţie de recomandarea medicului de medicină a muncii.
    (3) Examenele medicale periodice vor fi asigurate gratuit de către angajator.
    (4) În cadrul contractelor colective încheiate la nivelul unităţilor se pot asigura gratuit şi alte prestaţii medico-sanitare pentru angajaţii unităţii.
    (5) Angajaţii sunt obligaţi să se supună examinărilor medicale în condiţiile organizării potrivit prevederilor alin. (1).
    (6) În cazul în care dispoziţii legale speciale sau ale contractului colectiv de muncă prevăd examinări medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de muncă, se vor aplica aceste prevederi.
    (7) Refuzul angajatului de a se prezenta la examinarea medicală organizată potrivit alin. (1) constituie abatere disciplinară, potrivit legislaţiei în vigoare.

    ART. 85
    (1) În cazul în care condiţiile de muncă se modifică în sensul că factorii specifici nocivi nu mai acţionează, datorită schimbării locului de muncă sau locului desfăşurării activităţii, angajaţii vor beneficia de alimentaţia de protecţie a organismului pe toată perioada recomandată, stabilită pe baza concluziilor analizei de risc, dacă au beneficiat anterior de aceasta.
    (2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază angajaţii care au lucrat cel puţin 6 luni în condiţiile alin. (1) şi îşi schimbă locul de muncă din motive ce nu le sunt imputabile, dacă drepturile de aceeaşi natură sunt mai mici la noul loc de muncă sau nu se acordă în condiţiile date.
    (3) În cazul în care condiţiile specifice de muncă nu se modifică, dar valabilitatea buletinelor de expertizare/determinare a expirat, fără ca angajatorul să ia masurile necesare pentru reînnoirea acestora sau din considerente independente de angajaţi acestea nu au fost emise, angajaţii vor beneficia de sporurile specifice încă 6 luni, dacă au beneficiat anterior de acestea.
    (4) Pe perioada delegării în interesul instituţiei publice care deleagă în ţară sau în străinătate, angajaţii beneficiază de sporurile specifice stabilite locului de muncă în care sunt încadraţi.
    (5) Pe perioada concediilor de odihnă salariaţii beneficiază de o indemnizaţie calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnică a salariului de bază şi a sporurilor de care beneficiază, potrivit legii.

    ART. 86
    (1) În toate cazurile în care condiţiile de muncă s-au modificat în sensul deprecierii acestora, determinând reclasificarea locurilor de muncă, în sensul acordării unor drepturi aferente unor condiţii mai grele de muncă, angajaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificări începând cu data schimbării condiţiilor de muncă, certificate potrivit legii.
    (2) Reclasificarea locurilor de muncă se face de către aceleaşi părţi care au făcut clasificarea iniţială, printr-un înscris adiţional la contractul colectiv de muncă, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.
    (3) Prevederile legate de sănătate şi securitate a muncii sunt considerate de părţi a fi minime.

    ART. 87
        La nivel de unitate se vor stabili, acolo unde este posibil, parametrii de microclimat necesari/condiţiile specifice urmăriţi/de urmărit la fiecare loc de muncă, în vederea luării măsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programul de control al realizării măsurilor stabilite.

    ART. 88
        Angajatorul este obligat să asigure, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea şi testarea angajaţilor cu privire la normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii.

    ART. 89
    (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, angajatorul va lua cel puţin următoarele măsuri:
    a) amenajarea ergonomică a locurilor de muncă;
    b) asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.

    (2) Neadoptarea măsurilor minimale stabilite pentru normalizarea condiţiilor de lucru exonerează de răspundere angajaţii din unitate în cazul în care aceasta atrage neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu.
    (3) Angajatorul va asigura amenajarea de anexe sociale la locul de muncă, dotate cu apă caldă şi rece.
    (4) La cererea sindicatelor afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract colectiv, angajatorul va asigura, în limitele posibilităţilor, condiţiile necesare pentru servirea mesei în incinta unităţii.
    (5) Angajatorul se va preocupa şi va lua măsuri specifice, dacă este posibil, pentru a asigura diminuarea treptată a emisiilor poluante din unitate pentru încadrarea în limitele prevăzute de lege.

    ART. 90
    (1) În toate cazurile în care, în afara echipamentului de lucru prevăzut de lege, angajatorul cere o anumită ţinută vestimentară, specială, contravaloarea acesteia se suportă integral de către acesta.
    (2) Circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale, ca unităţi reprezentative locale ale autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în teritoriu, vor fi dotate cu spaţii, mobilier, birotică şi mijloace de comunicare corespunzătoare.

    ART. 91
    (1) Părţile se obligă să asigure un regim de protecţie specială a muncii femeilor însărcinate şi tinerilor, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii.
    (2) Părţile asumă principiul european al armonizării vieţii profesionale cu viaţa de familie ca unul dintre elementele centrale ale creşterii calităţii vieţii profesionale a angajaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

    ART. 92
        Angajatorul se obligă să nu refuze angajarea sau, după caz, menţinerea în muncă a persoanelor cu handicap, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor minime de serviciu, aferente posturilor respective. În cazurile prevăzute se va proceda la consultarea reprezentanţilor sindicatelor afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.

    ART. 93
        În cazul unor accidente de muncă cu urmări grave pentru angajat, unităţile vor suporta, în condiţiile legii, plata cheltuielilor ocazionate de recuperarea capacităţii de muncă a acestuia (operaţii, proteze etc.).

    ART. 94
        Angajatorii au obligativitatea înregistrării în documentele scriptice şi electronice obligatorii a sporurilor acordate, a locurilor de muncă în condiţii deosebite, a locurilor de muncă în condiţii deosebit de periculoase, respectiv a locurilor de muncă în condiţii speciale în care sunt încadraţi şi a plăţilor corespunzătoare referitoare la CAS.

    ART. 95
    (1) Angajatorul va finanţa întregul ansamblu de activităţi legate de protecţia muncii, potrivit obligaţiilor ce îi revin din legislaţia în domeniu şi din contractul colectiv de muncă aplicabil.
    (2) ANSVSA şi federaţia sindicală semnatară pot organiza şi desfăşura verificări privind respectarea normativelor, a normelor şi a prevederilor din contractele colective de muncă, cu privire la protecţia şi securitatea muncii.


    IV. Măsuri de protecţie şi securitate a angajaţilor
    ART. 96
     Angajatorul este obligat să acorde indemnizaţia de hrană şi de vacanţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/2017.

    ART. 97
    (1) Contravaloarea deplasării angajaţilor cu mijloacele de transport în comun, în interes de serviciu în afara localităţii unde se află localizată instituţia sau punctul de lucru în care angajatul îşi desfăşoară activitatea, este suportată integral de angajator.
    (2) Timpul de deplasare prevăzut la alin. (1) este asimilat timpului de muncă.

    ART. 98
    (1) Părţile recunosc de comun acord că o măsură de prevenire a concedierilor colective este evitarea angajărilor făcute neîntemeiat.
    (2) În concordanţă cu prevederile alin. (1), unitatea este obligată să nu procedeze la angajări fără avizul consultativ scris al reprezentanţilor sindicatelor afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract, care se acordă în maxim 5 zile. Neacordarea avizului în termenul stabilit se consideră aviz tacit.

    ART. 99
        În cazul în care unitatea angajatoare se află în situaţia de a efectua reduceri de personal ca urmare a restrângerii activităţii, restructurării sau a reorganizării, angajatorul va consulta organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv de muncă în ceea ce priveşte posturile reduse şi angajaţii care urmează să fie disponibilizaţi şi va respecta următoarele etape:
    a) va pune la dispoziţia sindicatului justificarea tehnico-economică asupra măsurilor privind posibilităţile de redistribuire a personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de cursuri de calificare, recalificare sau reorientare profesională, iar federaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv de muncă şi/sau sindicatele afiliate acesteia vor face propuneri privind efectuarea reducerilor la toate categoriile de personal existente în cadrul unităţii;
    b) justificarea împreună cu obiecţiile şi propunerile sindicatului vor fi depuse spre analiză conducerii unităţii/instituţiei şi, după caz, conducerii ANSVSA;
    c) concomitent, angajatorul va informa sindicatul asupra motivelor ce stau la baza reducerii numărului de angajaţi, precum şi asupra unor eventuale posibilităţi de redistribuire a acestora; anunţul se va face astfel:
    - cu 90 de zile înainte, în cazul schimbării sediului unităţii în altă localitate;
    – cu 90 de zile înainte, dacă reducerea se datorează restrângerii activităţii, retehnologizării sau altor cauze;

    d) sindicatele titulare ale diferitelor contracte colective de muncă au dreptul să verifice modul de aplicare a prevederilor de la lit. a), b), c).


    ART. 100
        În cazul în care s-au aprobat măsuri de reorganizare a activităţii ori a instituţiei publice, cu avizul consultativ al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă cu privire la îndeplinirea condiţiilor de legalitate a acestora, care se acordă în termen de 5 zile, angajatorul are obligaţia de a comunica în scris celor în cauză:
    a) durata de preaviz;
    b) dacă le oferă sau nu un alt loc de muncă ori cuprinderea într-o formă de calificare sau reorientare profesională;
    c) adresa înaintată la agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă prin care s-a soluţionat reconcilierea, dacă este aplicabilă.


    ART. 101
    (1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în ordine:
    a) persoanele care au calitatea de angajat prin cumul sau cele care cumulează pensia cu salariul;
    b) persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de lege;
    c) persoanele care împlinesc condiţiile de pensionare la cerere;
    d) persoanele care au avut sancţiuni disciplinare, aplicate în condiţiile legii;
    e) persoanele care au obţinut calificativul "satisfăcător" la evaluarea performanţelor profesionale individuale, realizate în condiţiile legii în ultimii 5 ani.

    (2) Pentru luarea măsurilor de reducere a personalului vor fi avute în vedere următoarele criterii:
    a) dacă măsura ar afecta 2 soţi care lucrează în aceeaşi unitate, desfacerea contractului de muncă sau, după caz, a raportului de serviciu al soţului care are venitul cel mai mic;
    b) măsura să afecteze în ultimul rând familiile monoparentale care au în îngrijire copii, întreţinătorii de familie, precum şi salariaţii bărbaţi sau femei care au cel mult 5 ani până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
    c) măsura să afecteze persoanele în funcţie de media punctajelor care au stat la baza calificativelor obţinute pe ultimii 5 ani la evaluarea performanţelor profesionale individuale, realizate în condiţiile legii;
    d) alte criterii stabilite de legi speciale, dacă este cazul.

    (3) În cazul în care măsura de reducere a personalului ar afecta un angajat care urmează un curs de calificare, reprofilare, specializare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale, acesta având încheiat un contract cu unitatea de prestare a activităţii pe o anumită perioadă de timp, angajatorul nu-i va putea solicita despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului.

    ART. 102
    (1) Unitatea care îşi reia sau îşi extinde activitatea într-o perioadă de 9 luni de la luarea măsurilor de reducere a personalului pentru categoriile de angajaţi menţionate la art. 101 are obligaţia să anunţe în scris despre aceasta organizaţiile sindicale afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract şi să facă publică măsura prin mass-media, angajaţii având obligaţia prezentării pentru reîncadrare în termen de 10 zile de la data anunţului, în concordanţă cu criteriile stabilite de comun acord de administraţie şi sindicatele din unitate afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Angajatorii răspund pentru prejudicii aduse persoanelor, potrivit legii, ca urmare a nerespectării prevederilor alin. (1).

    ART. 103
    (1) În cazul externalizării/comasării/divizării, în condiţiile legii, pentru anumite servicii sau structuri de specialitate etc., se va prevedea în actele de predare-primire ca angajatorul care preia să asigure continuitatea pentru minimum 5 ani a personalului preluat. Astfel, ANSVSA, în mod direct sau prin structurile subordonate, va sprijini rezolvarea cazurilor ivite prin consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) În cazul externalizării/comasării/divizării serviciilor de specialitate sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor este necesar avizul consultativ al sindicatelor din unitate afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract, conform prevederilor legale.
    (3) Drepturile salariale ale personalului preluat şi celelalte drepturi prevăzute în contractele colective de muncă se păstrează pe toată durata prezentului contract şi se acordă cel puţin la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru unităţile prevăzute în Anexa nr. 1 şi reprezentate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    ART. 104
    (1) Delegarea sau detaşarea angajaţilor se face în condiţiile stabilite de lege şi cele minimale prevăzute de prezentul contract, respectiv de condiţiile stabilite în urma negocierilor colective la nivelul unităţilor prezentate în Anexa nr. 1 şi, după caz, în contractul colectiv de muncă aplicabil astfel:
    a) angajatorul are obligaţia de a consulta reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă în legătură cu detaşarea în altă unitate a oricărui angajat care face parte din respectivul sindicat;
    b) angajatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice, prevăzute de lege;
    c) în situaţia în care un angajat membru de sindicat refuză detaşarea dispusă, acesta are dreptul de a solicita sprijinul organizaţiei sindicale din care face parte pentru a-l susţine în faţa angajatorului;
    d) pe perioada detaşării angajatul are dreptul să primească din partea angajatorului la care s-a dispus detaşarea contravaloarea tuturor cheltuielilor de transport şi cazare în condiţiile legii;
    e) pe perioada detaşării, angajatul păstrează calitatea de membru al sindicatului din care făcea parte înainte de detaşare, cu toate drepturile şi obligaţiile corelative;
    f) pe perioada detaşării, angajatorul la care s-a dispus detaşarea va achita în contul sindicatului din care provine angajatul toate datoriile legate de cotizaţia acestuia, la cererea sindicatului al cărui membru este, cu dovada acordului angajatului.

    (2) În cazurile concrete, rezultate din aplicarea prevederilor legale în vigoare, rearondarea angajaţilor se face numai după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (3) Pe perioada delegării, atunci când aceasta se derulează în altă localitate decât cea de domiciliu a angajatului şi în altă localitate decât sediul central al angajatorului, angajatorul va suporta toate cheltuielile de transport ale angajatului, potrivit legii şi contractului colectiv de muncă aplicabil.
    (4) În cazul reorganizării sau desfiinţării unor unităţi/structuri sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor publice cu sau fără personalitate juridică, personalul va fi preluat în întregime de noua entitate juridică sau redistribuit în cele mai apropiate unităţi din sistemul sanitar-veterinar faţă de reşedinţa fiecărui angajat, în condiţiile legii.

    ART. 105
        Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul angajatului, în cazul unor situaţii de forţă majoră sau în aplicarea altor dispoziţii legale şi după consultarea organizaţiei sindicale afiliate la federaţia reprezentativă semnatară a prezentului contract din care face parte angajatul în cauză, precum şi cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a angajatului.

    ART. 106
        Angajaţii care se pensionează pentru limită de vârstă îşi primesc drepturile potrivit legii şi prezentului contract colectiv de muncă.

    ART. 107
    (1) Urmaşii angajaţilor pot beneficia de ajutoare de deces conform legislaţiei în vigoare.
    (2) La nivel de unitate, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot stabili şi alte drepturi, conform prevederilor legale.

    ART. 108
    (1) În cazul accidentelor survenite în procesul muncii sau în legătură cu munca, angajatorul este obligat să ia următoarele măsuri:
    a) să consemneze datele cercetării accidentului de muncă într-un proces-verbal care să prevadă cauzele, împrejurările, normele de protecţie a muncii care nu au fost respectate, persoanele răspunzătoare de aceste nerespectări, sancţiunile aplicate, măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente şi înregistrarea accidentului;
    b) înregistrarea accidentului de muncă, făcută prin proces-verbal, se comunică inspectoratului teritorial de muncă.

    (2) În cazul bolilor profesionale survenite ca urmare a factorilor nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum şi ca urmare a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme în procesul de muncă, angajatorul este obligat să comunice organizaţiilor sindicale din unitate afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, inspectoratelor teritoriale de muncă şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti apariţia acestor boli.
    (3) Persoanele care au contractat o boală profesională vor fi redistribuite în alte locuri de muncă cu avizul inspectoratului teritorial de muncă, după consultarea organizaţiilor sindicale din unitate afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, conform prevederilor legale.
    (4) Reprezentanţii organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă vor urmări respectarea prevederilor alin. (1), (2) şi (3), iar, în cazul nerespectării acestora, vor putea fi sesizate organele abilitate să aplice sancţiunile prevăzute de lege, după sesizarea comisiei paritare.

    ART. 109
        Compensarea biletelor de tratament şi recuperare acordate tuturor angajaţilor din sectorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi personalului care lucrează în structura de conducere şi execuţie a organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă este suportată din bugetul destinat în acest scop de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, potrivit legii. Gestionarea biletelor se face cu consultarea organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.

    ART. 110
    (1) După efectuarea concediului legal acordat pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, angajatul/angajata membru/ă de sindicat poate beneficia de încă un an concediu fără plată, postul rămânând temporar vacant şi neputând fi desfiinţat pe timpul cât acesta/aceasta se află în asemenea situaţie, în condiţiile legii.
    (2) La întoarcerea din concediul fără plată, angajatul/angajata va fi încadrată pe postul avut iniţial sau pe un post similar în cazul reorganizării instituţiei, toate drepturile aferente locului de muncă urmând a fi acordate integral.
    (3) Angajata/angajatul nu poate fi disponibilizat/ă din motive neimputabile acesteia/acestuia pe perioada efectuării concediului de creştere a copilului şi nici în primul an de la reluarea activităţii.

    ART. 111
    (1) Angajata care întrerupe concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani beneficiază de reducerea programului normal de lucru cu 2 ore/zi, fără a-i afecta salariul şi vechimea în muncă.
    (2) Angajatele gravide beneficiază de scutire în ceea ce priveşte obligativitatea efectuării de activităţi pe perioada nopţii, la cerere, şi de posibilitatea schimbării locului de muncă.

    ART. 112
        Pentru asigurarea respectării demnităţii tuturor angajaţilor, prin regulamentele interne de la nivel de unitate, se stabilesc prevederi exprese de prevenire şi combatere a situaţiilor de violenţă, de hărţuire de orice tip, inclusiv de hărţuire sexuală la locul de muncă, definite conform legii, în conformitate cu Procedura privind asigurarea egalităţii de şanse şi interzicerea discriminării, Anexa nr. 5 la prezentul contract.


    CAP. IV
    Constituirea şi utilizarea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, precum şi destinate drepturilor salariale
    ART. 113
    (1) În scopul constituirii fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, precum şi celor destinate salarizării şi acordării celorlalte drepturi prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă, părţile contractante la nivel de unităţi vor purta negocieri pentru stabilirea necesarului fondurilor aferente surselor de constituire şi a eventualelor modalităţi de atragere a fondurilor, înainte de adoptarea Legii bugetului de stat consolidat sau a rectificării bugetului de stat, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
    (2) Anual, după aprobarea bugetului de stat, modalitatea de repartizare şi utilizare a fondurilor existente în buget, destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, va face obiectul unui acord, în condiţiile legii, documentul rezultat fiind înaintat comisiei paritare constituite la nivelul fiecărei unităţi.
    (3) Părţile, de comun acord, vor face demersurile ce se impun pentru repartizarea şi utilizarea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, astfel încât acestea să contribuie efectiv la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă la nivelul unităţii.

    ART. 114
    (1) Pentru munca prestată, fiecare angajat are dreptul la un salariu în bani, stabilit la angajare, indiferent de natura unităţii în care acesta îşi desfăşoară activitatea.
    (2) Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, adaosurile, sporurile la salariul de bază, premiile, stimulentele şi alte drepturi băneşti, după caz, în condiţiile legii.
    (3) Drepturile salariale de care beneficiază personalul unităţilor finanţate de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele proprii sunt cele stabilite prin actele normative în vigoare.

    ART. 115
    (1) În scopul salarizării şi acordării celorlalte drepturi prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă, respectiv la nivelul unităţilor prezentate în Anexa nr. 1, părţile contractante vor purta negocieri la nivel pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de angajaţi, precum şi a eventualelor modalităţi de atragere a fondurilor.
    (2) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.
    (3) În bugetul de venituri şi cheltuieli vor fi cuprinse toate drepturile salariale şi asimilate salariilor, conform legislaţiei în vigoare.
    (4) Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor.
    (5) În sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, drepturile salariale se achită într-o singură tranşă până la data de 14 a fiecărei luni pentru luna precedentă.
    (6) Sistemul de salarizare a personalului din unităţile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, indiferent de modul de finanţare, se stabileşte prin lege.
    (7) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii şi drepturi individuale sub salariul de bază actual sau drepturile prevăzute de lege pentru postul pe care este încadrat angajatul.
    (8) Încălcarea drepturilor angajaţilor din unităţile bugetare în care există sindicate afiliate la organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă privind stabilirea salariului de bază la încadrare, avansarea în funcţii a personalului, acordarea de drepturi angajaţilor atrage răspunderea materială şi disciplinară a persoanelor vinovate, potrivit legii.

    ART. 116
        Criteriile de acordare a altor drepturi salariale decât cele prevăzute de lege în mod expres ca fiind cuantum, precum şi evaluarea pentru unităţile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, sunt stabilite de comun acord de către reprezentanţii ANSVSA şi federaţiei sindicale reprezentative, cu respectarea prevederilor legale aplicabile în domeniu.

    ART. 117
    (1) Sumele aferente cheltuielilor de personal, altele decât cele aferente drepturilor salariale, vor fi negociate, în limita prevederilor legale cu această destinaţie, de administraţie şi sindicate înaintea altor negocieri/alocări, pentru a acoperi integral şi la timp cheltuielile cu personalul angajat în fiecare unitate prezentată în Anexa nr. 1.
    (2) Drepturile salariale se vor acorda conform prevederilor legale în vigoare.

    ART. 118
    (1) Sporurile pentru condiţii de muncă ale personalului din sectorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor sunt stabilite în condiţiile legii, cu consultarea federaţiei sindicale reprezentative semnatare, şi adoptate prin hotărâre de guvern şi se aplică de drept în prezentul contract.
    (2) Garanţia în bani va fi reţinută doar angajaţilor care au calitatea de gestionar şi va fi depusă conform prevederilor legale în vigoare.

    ART. 119
    (1) Alte drepturi de personal:
    a) plata orelor suplimentare, conform prevederilor legale în vigoare;
    b) plata cheltuielilor de transport în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, pentru funcţiile stabilite potrivit legii;
    c) premiile şi alte drepturi acordate conform legilor în vigoare.

    (2) Condiţiile de diferenţiere şi criteriile de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc în corelare cu legislaţia în vigoare cu avizul consultativ al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.

    ART. 120
        Premiile de excelenţă individuale lunare nu pot depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată şi se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor aprobate în buget cu această destinaţie, în condiţiile legii, cu consultarea sindicatelor afiliate la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract.

    ART. 121
    (1) Formele de organizare a muncii în reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor sunt următoarele:
    a) norma de timp;
    b) norma de personal;
    c) în alte forme stabilite prevăzute de lege.

    (2) Formele de organizare a muncii şi de salarizare se pot aplica pentru toate categoriile de angajaţi conform legii.
    (3) Forma de organizare a muncii şi cea de salarizare ce ar urma să se aplice fiecărei activităţi şi fiecărui loc de muncă se stabilesc, în limitele legii, cu avizul consultativ al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract, în funcţie de nivelul de reprezentare.

    ART. 122
    (1) Angajatorul este obligat să asigure condiţiile necesare realizării de către fiecare angajat a sarcinilor ce îi revin.
    (2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), angajatul va primi cel puţin salariul de bază, pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt.

    ART. 123
        În caz de desfiinţare a unităţii, drepturile salariale ale angajaţilor sunt garantate, conform legii.

    ART. 124
    (1) Angajatorii sunt obligaţi să ţină evidenţa privind salarizarea pentru activitatea desfăşurată, alte drepturi de care angajaţii au beneficiat şi cursurile de pregătire şi de perfecţionare profesională acreditate absolvite şi să le elibereze dovezi despre acestea, la cerere.
    (2) Părţile, de comun acord, vor face demersurile ce se impun pentru ca inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor cu atribuţii în reglementare şi control să beneficieze, în condiţiile legii, de majorarea salariului de bază cu 12,5%.

    CAP. V
    Programul de lucru
    I. Timpul de muncă
    ART. 125
    (1) Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care angajatul prestează muncă, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale.
    (2) Identificarea timpului de muncă se face conform prevederilor fişei de post, contractelor colective de muncă aplicabile şi legislaţiei în vigoare.

    ART. 126
    (1) Pentru angajaţii cu normă întreagă durata normală a timpului zilnic de muncă este, de regulă, de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) pentru unele dintre categoriile de personal prevăzute în legislaţia aplicabilă şi/sau în prezentul contract colectiv de muncă durata normală a timpului zilnic de muncă este mai mică de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână.
    (3) Modificarea excepţiilor prevăzute la alin. (2), în vigoare la data semnării prezentului contract, se poate face doar cu avizul consultativ al federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract, prin sindicatele afiliate acesteia.

    ART. 127
    (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
    (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, după caz, în tură, tură continuă, turnus, program fracţionat cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

    ART. 128
    (1) Pentru angajaţii prevăzuţi la art. 126, alin. (1), durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
    (2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
    (3) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare din activitate.
    (4) În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau afiliate la federaţia semnatară reprezentativă, iar, acolo unde acestea nu există, al reprezentanţilor angajaţilor, potrivit legii.
    (5) Pentru angajaţii care beneficiază de reducerea timpului zilnic de lucru, limita se calculează în mod proporţional.

    ART. 129
    (1) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în 1 sau 2 schimburi în unităţi cu activitate de 5 zile pe săptămână beneficiază de repaus săptămânal sâmbăta şi duminica.
    (2) Personalului care îşi desfăşoară activitatea în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale i se asigură repausul săptămânal în alte zile din cursul săptămânii următoare.
    (3) Suspendarea repausului săptămânal al angajaţilor se poate dispune numai în scris şi cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (4) Munca prestată de personalul din sistemul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru, în condiţiile în care legislaţia specifică permite acest lucru, se plăteşte cu un spor de 100% salariul de bază al funcţiei îndeplinite, cu condiţia încadrării în limitele cheltuielilor de personal aprobate prin buget şi cu respectarea procentului prevăzut la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017.
    (5) La determinarea cuantumului sporului prevăzut la alin. (4) se au în vedere prevederile legale în vigoare aplicabile.
    (6) Munca prestată şi plătită conform alin. (2) şi (4) nu se compensează şi cu timp liber corespunzător.
    (7) Munca suplimentară se salarizează/compensează conform prevederilor legale în vigoare aplicabile. Pentru munca suplimentară prestată de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, compensaţia este dublă.
    (8) Personalul prevăzut la alin. (2) are dreptul lunar la cel puţin două repausuri săptămânale în zilele de sâmbătă şi duminică, cumulate.

    ART. 130
    (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru în cadrul săptămânii de lucru va fi stabilit prin regulamentul intern la nivelul unităţii, cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în actele administrative emise în acest sens.

    ART. 131
    (1) Programul de muncă prin repartizarea inegală a timpului de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoştinţa angajaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt transpuse în practică, acolo unde este cazul, prin intermediul graficului de lucru ce trebuie afişat cel târziu cu 5 zile înainte de sfârşitul lunii anterioare pentru luna următoare.

    ART. 132
    (1) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se compensează cu timp liber corespunzător. Munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează se compensează prin ore libere, calculate în mod dublu, în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În mod similar se va proceda în situaţia deplasării în altă localitate în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu. În aceste situaţii, salariatul are dreptul la compensarea cu dublul timpului lucrat.
    (2) În cazul în care, ocazional, activitatea la locul de muncă în zilele de sâmbătă, şi/sau duminică şi/sau în oricare din zilele de sărbătoare libere legale nu poate fi întreruptă, salariaţii beneficiază de dublul orelor efectuate pentru fiecare dintre zilele de sâmbătă, şi/sau duminică şi/sau în oricare din zilele de sărbătoare libere legale în care au desfăşurat activitate.
    (3) Pentru efectuarea orelor de muncă suplimentare, angajatorul este obligat să solicite în scris angajatului efectuarea acestora.
    (4) Lipsa solicitării scrise pentru efectuarea de muncă suplimentară exonerează personalul angajat de răspundere în cazul în care nu se prezintă la muncă pentru efectuarea programului suplimentar.
    (5) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
    (6) Numărul maxim de ore de muncă suplimentară pe parcursul unei luni este de 32 ore.
    (7) Necesitatea acoperirii unei perioade mai mari de timp decât cea prevăzută la alin. (6) implică, obligatoriu, angajarea altei persoane cu normă întreagă sau cu timp parţial.
    (8) Pentru munca suplimentară, necompensată cu ore libere, sporurile se acordă conform legislaţiei în vigoare.

    ART. 133
    (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea angajatului în cauză şi cu acordul consultativ al reprezentanţilor sindicatelor afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract, această posibilitate fiind prevăzută în regulamentul intern şi/sau în actele administrative emise în acest sens.
    (2) La cererea angajaţilor, durata zilnică a timpului de muncă individualizat este împărţită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă şi o perioadă variabilă, mobilă, în care angajatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.
    (3) Programul individualizat de muncă poate funcţiona numai cu respectarea dispoziţiilor art. 126 şi 128 din prezentul contract colectiv de muncă.
    (4) Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare angajat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat.
    (5) Şedinţele de lucru se vor desfăşura doar în timpul programului.

    ART. 134
    (1) Raporturile de serviciu ale angajaţilor se pot exercita şi în regim de telemuncă, în condiţiile prevăzute de prezentul contract colectiv de muncă, precum şi în regim de muncă la domiciliu, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Activitatea desfăşurată în regim de telemuncă se bazează pe acordul de voinţă al părţilor şi se realizează ca urmare a aprobării de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a solicitării angajatului.
    (3) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice stabilesc prin act administrativ structurile din cadrul acestora, activităţile, precum şi posturile pentru care se poate aproba desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă.
    (4) Durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă nu poate depăşi 5 zile pe lună.
    (5) Desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă se poate aproba pentru:
    a) angajaţii care au copii cu vârsta de până la 11 ani;
    b) angajaţii care acordă îngrijire unei rude, în accepţiunea art. 153^1 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu care locuieşte în aceeaşi gospodărie;
    c) angajaţii care au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea la sediul autorităţii sau instituţiei publice, din cauze determinate de unele boli grave ori în situaţie de graviditate, dovedite prin adeverinţă medicală;
    d) angajaţii care desfăşoară activităţi dintre cele stabilite de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ca putând fi realizate în regim de telemuncă.

    (6) Angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în regim de telemuncă au următoarele obligaţii:
    a) să dispună de toate mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor care le revin potrivit fişei postului;
    b) să răspundă la orice solicitare referitoare la activitatea profesională primită de la superiorii ierarhici, în timpul programului de lucru, transmisă prin mijloace de comunicare la distanţă;
    c) să respecte normele cuprinse în Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, Regulamentul intern, normele cu privire la protecţia datelor cu caracter personal şi alte norme şi proceduri specifice aplicabile, după caz.

    (7) Autorităţile şi instituţiile publice la nivelul cărora există angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în regim de telemuncă au următoarele obligaţii:
    a) să verifice activitatea angajaţilor, în principal prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
    b) să asigure modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate în regim de telemuncă de către angajaţi;
    c) să se asigure că angajaţii deţin mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi echipamentele de muncă funcţionale, sigure şi necesare prestării muncii sau să pună la dispoziţia angajaţilor aceste mijloace şi echipamente;
    d) să se asigure că angajaţii primesc o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor.

    (8) Pe durata exercitării activităţii în regim de telemuncă sau a muncii la domiciliu, angajaţii beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, cu excepţia sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.

    ART. 135
        În aplicarea prevederilor art. 134 alin. (3)-(8), la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice se aprobă proceduri pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, respectiv pentru desfăşurarea muncii la domiciliu, care cuprind cel puţin următoarele aspecte:
    a) formatul cererii pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, respectiv al cererii de muncă la domiciliu;
    b) mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor potrivit fişei de post, în regim de telemuncă, respectiv de muncă la domiciliu, pe care trebuie să le deţină angajaţii, inclusiv, dar fără a se limita la: telefon, calculator desktop sau laptop, acces la internet, semnătură electronică, acces securizat la distanţă la sistemele IT, la sistemul de e-mail şi la resursele documentare ale instituţiei utilizate la nivelul compartimentului unde angajaţii îşi desfăşoară activitatea ori la alte resurse şi informaţii necesare pentru îndeplinirea activităţii, după caz;
    c) mecanismele doveditoare, de raportare şi de monitorizare a activităţii în regim de telemuncă, respectiv de muncă la domiciliu.



    II. Timpul de odihnă
    ART. 136
    (1) Munca în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal aferente unui angajat care desfăşoară activităţi stabilite cu timp integral este considerată muncă suplimentară şi trebuie compensată.
    (2) Munca prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează se poate compensa prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
    (3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (2), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
    (4) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (2), munca prestată pentru asigurarea continuităţii activităţii în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare sau se va acorda timp liber dublul orelor corespunzătoare orelor lucrate astfel.
    (5) Derogările de la limitele aplicabile muncii suplimentare pot fi făcute de către angajator cu avizul consultativ al federaţiei sindicale reprezentative semnatare a prezentului contract.

    ART. 137
        În domeniile de activitate unde sarcinile ce revin unor posturi ai căror titulari lipsesc temporar din unitate nu pot fi amânate şi nici nu pot fi redistribuite, în cadrul programului normal de lucru, între ceilalţi angajaţi încadraţi în funcţii similare, pentru realizarea acestora se vor putea folosi alţi angajaţi din instituţie care să realizeze sarcinile respective în afara programului lor normal de lucru.

    ART. 138
    (1) În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, angajaţii au dreptul la pauză de masă ce se include în programul de lucru şi care nu poate fi mai mică de 30 min., precum şi la alte pauze, în condiţiile stabilite prin regulamentul intern.
    (2) Angajaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.
    (3) Prin excepţie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.

    ART. 139
        Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
    a) 1 şi 2 ianuarie;
    b) 06 şi 07 ianuarie:
    c) 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române;
    d) prima şi a doua zi de Paşti, precum şi ziua de vineri înaintea Paştelui;
    e) 1 mai;
    f) 1 iunie - ziua copilului;
    g) prima şi a doua zi de Rusalii;
    h) 15 august - Adormirea Maicii Domnului;
    i) 30 noiembrie - Sf. Andrei;
    j) 1 decembrie - Ziua Naţională a României;
    k) prima şi a doua zi de Crăciun;
    l) 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora;
    m) ziua de 15 mai - Ziua naţională a medicului veterinar, în condiţiile prevăzute de lege;
    n) ziua de naştere a angajatului, în condiţiile prevăzute de lege.


    ART. 140
    (1) Angajaţii care lucrează în condiţii de muncă deosebit de periculoase beneficiază de reducerea programului normal de lucru zilnic, potrivit legii şi prezentului contract colectiv de muncă conform art. 83, lit. A.
    (2) Reducerea timpului normal de lucru nu afectează nivelul veniturilor salariale şi vechimea în muncă.

    ART. 141
    (1) Regulamentul intern se întocmeşte de către angajator, cu consultarea sindicatelor afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, acesta reprezentând bază de negociere în cadrul negocierilor colective derulate la nivelul unităţilor prezentate în Anexa nr. 1.
    (2) Femeile care alăptează beneficiază, la cerere, de fracţionarea programului de muncă.
    (3) Stabilirea orarelor flexibile nu poate duce la sporirea sarcinilor de serviciu şi la deteriorarea condiţiilor de muncă sau la diminuarea veniturilor salariale.
    (4) Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

    ART. 142
    (1) La punctele de lucru unde programul se desfăşoară neîntrerupt, programul de lucru din timpul zilei poate fi egal cu programul de lucru din timpul nopţii.
    (2) Se consideră muncă prestată în timpul nopţii munca prestată în intervalul cuprins între orele 22:00-06:00, cu posibilitatea abaterii cu o oră în plus sau în minus faţă de aceste limite, în cazuri excepţionale.
    (3) Este considerat program în ture sistemul 8 cu 16 ore şi 12 cu 24 ore, angajatul având obligaţia efectuării serviciului de dimineaţă, de după-amiază, de noapte în decursul unei luni.

    ART. 143
    (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor angajaţilor.
    (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.
    (3) Angajaţii au dreptul la concediu de odihnă anual plătit, proporţional cu timpul lucrat, în condiţiile legii

    ART. 144
    (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 21-25 zile lucrătoare, în funcţie de vechimea în muncă, la care se adaugă concediul suplimentar.
    (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual stabilită prin prezentul contract colectiv de muncă va fi stabilită individual pentru angajaţi şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
    (3) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
    (4) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca angajatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar, când nu este posibil, urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
    (5) Angajatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.
    (6) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte pentru fiecare angajat în funcţie de vechimea în muncă, în condiţiile legii, la care se adaugă zilele de concediu suplimentar stabilite potrivit prezentului contract.
    (7) Concediul anual de odihnă poate fi fragmentat în mai multe tranşe, dar obligatoriu una dintre tranşe va fi de minimum 15 zile lucrătoare.
    (8) În situaţii de forţă majoră sau în situaţii urgente care impun prezenţa angajatului la serviciu, angajatorul poate solicita întreruperea concediului de odihnă.

    ART. 145
    (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În cazul în care angajatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
    (2) În cazul în care cererea privind efectuarea concediului de odihnă în altă perioadă decât în cea programată e refuzată, refuzul va trebui motivat de către persoana care a refuzat.
    (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

    ART. 146
    (1) Pentru perioada concediului de odihnă angajatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă.
    (2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
    (3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

    ART. 147
    (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt la cererea angajatului şi pentru motive obiective independente de voinţa angajatului.
    (2) Angajatorul poate rechema angajatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa angajatului la locul de muncă. În acest caz, angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile angajatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

    ART. 148
    (1) Angajaţii nevăzători, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar, conform prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Concediul suplimentar de odihnă cuvenit angajaţilor se acordă potrivit prevederilor art. 83 al prezentului contract.

    ART. 149
    (1) Drepturile cuvenite angajaţilor care efectuează concediul anual de odihnă se acordă potrivit prezentului contract colectiv de muncă şi legislaţiei în vigoare.
    (2) Drepturile salariale cuvenite angajaţilor care efectuează concediul anual de odihnă, inclusiv primele de vacanţă şi voucherele de vacanţă se acordă potrivit legislaţiei în vigoare.

    ART. 150
    (1) În afara concediului de odihnă, angajaţii au dreptul la zile de concediu plătite în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite:
    a) căsătoria angajatului - 5 zile;
    b) naşterea unui copil - 3 zile;
    c) concediu paternal - 10 zile, respectiv 15 zile, după caz, în condiţiile legii;
    d) căsătoria unui copil - 3 zile;
    e) decesul soţului/soţiei, copilului, socrilor şi altor rude, în condiţiile legii - 3 zile;
    f) la schimbarea locului de muncă prin mutare în altă localitate, în cadrul aceleiaşi unităţi, cu schimbarea domiciliului - 5 zile lucrătoare;
    g) donatorii de sânge - conform legii;
    h) 1 zi pentru controlul anual al sănătăţii.

    (2) Concediul plătit prevăzut la alin. (1) se acordă la cererea angajatului de către conducerea unităţii.
    (3) Angajaţii au dreptul anual la o zi lucrătoare liberă neplătită în condiţiile prevăzute de lege pentru îngrijirea sănătăţii copilului.
    (4) Pe durata lipsei de la serviciu pricinuite de chemarea la organul de urmărire penală, la instanţă sau pentru îndeplinirea de obligaţii militare, salariatul are dreptul la venitul de la locul de muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.


    CAP. VI
    Formarea-perfecţionarea profesională
    ART. 151
    (1) Prin termenul de formare profesională se înţelege orice procedură prin care un angajat dobândeşte o calificare, se specializează, se perfecţionează sau îşi actualizează cunoştinţele profesionale şi pentru care obţine o diplomă sau un certificat care atestă aceste situaţii, eliberat de instituţiile abilitate conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Dobândirea unei specializări, dezvoltarea competenţelor individuale ale personalului de specialitate se fac potrivit reglementărilor în vigoare.
    (3) Activitatea de formare şi perfecţionare profesională cuprinde şi domeniul relaţiilor de muncă, management, dreptul la asociere şi libertăţile sindicale şi patronale.
    (4) Părţile convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de angajaţi, inclusiv a liderilor sindicali scoşi din activitate.
    (5) Formarea profesională a tuturor categoriilor de angajaţi va fi organizată şi suportată pe cheltuiala angajatorului (instituţiei) potrivit legii.
    (6) Cheltuielile privind formarea organizată de partenerii sociali în domeniul relaţiilor de muncă şi al dialogului social prevăzute la art. 147 lit. f) pot fi suportate din fondurile colectate din contribuţia angajaţilor care nu sunt membri de sindicat, în funcţie de nivelul organizării, din bugetul organizaţiilor sindicale, pentru membrii de sindicat, şi din fondurile structurale în acord cu prevederile speciale privind destinaţia acestor sume.

    ART. 152
    (1) Formarea profesională a angajaţilor are următoarele obiective principale:
    a) adaptarea angajatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;
    b) obţinerea unei calificări profesionale;
    c) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;
    d) reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice, realizată în condiţiile legii;
    e) dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale;
    f) prevenirea riscului şomajului;
    g) promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale.

    (2) Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale şi de formare.

    ART. 153
        Formarea profesională a angajaţilor se poate realiza prin următoarele forme:
    a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate;
    b) formare individualizată;
    c) formarea organizată de partenerii sociali în domeniul relaţiilor de muncă şi al dialogului social;
    d) alte forme de pregătire convenite între angajator şi angajat;
    e) stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă;
    f) stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate;
    g) alte forme prevăzute de lege.


    ART. 154
    (1) Angajatorul, de comun acord cu organizaţiile sindicale, stabileşte următoarele:
    a) identificarea posturilor pentru care este necesară formarea profesională, a căilor de realizare, adoptarea planului anual şi controlul aplicării acestuia;
    b) sindicatele afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract vor participa, prin împuterniciţii lor, la orice formă de examinare organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în cadrul unităţii;
    c) în cazul în care unitatea urmează să-şi modifice anumite structuri cu modificarea parţială a activităţii, aceasta va informa şi consulta sindicatul cu cel puţin 3 luni înainte de aplicarea măsurii şi va oferi propriilor angajaţi posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajări de forţă de muncă din afară, cu excepţia modificărilor stabilite la nivelul Guvernului prin acte normative cu putere de lege;
    d) în cazul în care un angajat identifică un curs de formare profesională pe care ar dori să-l urmeze, organizat de un terţ, unitatea va analiza cererea împreună cu sindicatele afiliate organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract;
    e) angajaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul individual de muncă în vederea formării profesionale sunt obligaţi să suporte cheltuielile ocazionate de aceasta dacă părăsesc unitatea din motive imputabile lor înainte de împlinirea termenului stipulat, de la data absolvirii cursurilor.

    (2) Măsurile adoptate conform alin. (1) vor fi aduse la cunoştinţă tuturor angajaţilor în termen de 6 zile de la adoptare, prin afişare la avizierul unităţii şi/sau pe site-ul instituţiei.
    (3) Planurile şi programele de formare profesională anuală sunt anexe ale contractelor colective de muncă de la nivelul unităţilor.

    ART. 155
    (1) Participarea la formare profesională poate avea loc la iniţiativa angajatorului sau la iniţiativa angajatului.
    (2) Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata formării profesionale, precum şi orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligaţiile contractuale ale angajatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională se stabilesc prin acordul părţilor, cu avizul consultativ al sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract, şi pot face obiectul unor acte adiţionale la contractele individuale de muncă, în cazul acestora.

    ART. 156
    (1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.
    (2) În cazul în care, în condiţiile prevăzute la alin. (1), participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională presupune scoaterea parţială din activitate, angajatul participant va beneficia pe toată durata formării profesionale de toate drepturile salariale deţinute, inclusiv de salariul integral corespunzător postului şi funcţiei deţinute, cu toate indemnizaţiile, sporurile şi adaosurile la acesta.
    (3) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională, angajatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.

    ART. 157
    (1) În cazul în care angajatul este cel care are iniţiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea angajatului, împreună cu reprezentanţii sindicatelor afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de angajat potrivit alin. (1) în termen de 15 zile de la primirea solicitării. Totodată angajatorul va decide cu privire la condiţiile în care va permite angajatului participarea la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta.
    (3) Decizia menţionată la alin. (2) va fi luată în mod transparent, în baza unor criterii obiective şi în acord cu interesele unităţii transpuse în planul anual/multianual de formare.

    ART. 158
        Angajaţii care au încheiat un act adiţional la contractul individual de muncă cu privire la formarea profesională pot primi, în afara salariului corespunzător locului de muncă, şi alte avantaje pentru formarea profesională, în condiţiile legii.

    ART. 159
    (1) Angajaţii au dreptul să beneficieze de concedii pentru formare profesională.
    (2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată.

    ART. 160
    (1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea angajatului pe perioada formării profesionale pe care angajatul o urmează din iniţiativa sa.
    (2) Angajatorul poate respinge solicitarea angajatului cu avizul consultativ al sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract şi numai dacă absenţa angajatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii.
    (3) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului de regulă cu cel puţin 30 zile înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.
    (4) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (1).
    (5) Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite angajatului, altele decât salariul.
    (6) Suspendarea contractului de muncă pentru formare profesională se poate realiza prin concediu pentru formare profesională din iniţiativa salariatului. Acesta poate fi cu sau fără plată.

    ART. 161
    (1) În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui angajat la formare profesională în condiţiile prevăzute de lege, angajatul are dreptul la formare profesională, plătită de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), angajatorul va asigura accesul angajatului la formarea profesională în baza unui ordin de deplasare (delegaţie) - formular contabil care va permite acordarea drepturilor salariale integrale aferente perioadei de formare profesională.
    (3) Perioada în care angajatul beneficiază de formarea profesională prevăzută la alin. (1) se stabileşte de comun acord cu angajatorul. Cererea de formarea profesională prevăzută la alin. (1) va fi înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de începerea acesteia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.

    ART. 162
    (1) Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi angajaţii, în condiţiile legii, după cum urmează:
    a) cel puţin o dată la 2 ani dacă au cel puţin 21 de angajaţi;
    b) cel puţin o dată la 3 ani dacă au sub 21 de angajaţi.

    (2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condiţiile alin. (1), se suportă de către angajatori.

    ART. 163
    (1) Planul de formare profesională elaborat anual de către angajatorul persoană juridică, ce are cel puţin 21 de angajaţi, împreună cu organizaţiile profesionale corespunzătoare şi cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă va fi adus la cunoştinţa angajaţilor.
    (2) Planul de formare profesională va fi elaborat, în condiţiile legii, astfel încât prin diversele forme de pregătire să poată trece de două ori angajaţii în primii 4 ani de activitate şi periodic ceilalţi angajaţi.
    (3) Programarea individuală se face de către angajator cu consultarea angajatului în cauză, cu aprobarea şefului său direct şi avizul consultativ al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, ce se acordă în termen de 5 zile.
    (4) Participarea la cursuri de formare profesională cu scoaterea din producţie la cererea angajatului poate fi inclusă în planul de formare profesională numai cu aprobarea angajatorului şi avizul consultativ al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, ce se acordă în termen de 5 zile lucrătoare.
    (5) Cursurile de perfecţionare şi specializare profesională se avizează consultativ de organizaţiile profesionale constituite potrivit legii.
    (6) Cursurile privind relaţiile de muncă şi dialogul social se avizează consultativ de federaţia sindicală semnatară a prezentului contract.

    ART. 164
        Angajaţii noi în unitate, la solicitarea şefului direct şi cu avizul consultativ al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate la organizaţia semnatară a prezentului contract colectiv de muncă, ce se acordă în termen de 5 zile lucrătoare, participă la stagii de adaptare profesională.

    ART. 165
    (1) Angajatorul va facilita membrilor sindicatelor afiliate organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă să urmeze cursurile de formare organizate de sindicate; în perioada respectivă, cursantul beneficiază de toate drepturile aferente locului de muncă, pentru o perioadă de până la 15 zile lucrătoare/an, conform prevederilor prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Cursurile de formare organizate de sindicate şi patronate sunt creditate prin conţinutul lor cu pregătirea şi perfecţionarea profesională.
    (3) Programele de pregătire profesională care presupun participarea angajaţilor la cursurile prevăzute la alin. (2) vor fi elaborate în colaborare cu organizaţia profesională, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
    (4) Cursurilor de formare iniţială sau specializare li se aplică principiul recunoaşterii reciproce.

    ART. 166
        La solicitarea reprezentanţilor sindicatelor afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract colectiv de muncă, aceştia participă în mod obligatoriu, prin desemnarea unui reprezentant membru în comisia constituită în acest sens, la concursurile/examenele de ocupare a posturilor sau la promovările în grad ale angajaţilor.

    ART. 167
    (1) Angajatorul va facilita sprijinirea tuturor beneficiarilor, precum şi partenerilor contractelor de finanţare pe fonduri structurale care oferă cursuri de formare gratuită în recrutarea şi participarea angajaţilor la cursurile de formare.
    (2) În sensul alin. (1), unitatea va acorda concedii de formare profesională angajaţilor, la solicitarea acestora, va furniza documentele necesare pentru participarea la astfel de cursuri şi va asigura spaţiul necesar afişării materialelor informative în acest sens.
    (3) Unitatea este responsabilă cu identificarea cursurilor de formare pe fonduri structurale şi informarea angajaţilor în acest sens.
    (4) Părţile se angajează să facă toate demersurile necesare pentru asigurarea finanţării formării aferente planului de formare prin intermediul fondurilor structurale.

    ART. 168
        Angajaţii pot participa la cursurile universitare de înalte studii postuniversitare cu durata de minim 1,5 ani, în domeniul profesional, cu acordul angajatorului şi în condiţiile prevăzute de lege.

    CAP. VII
    Alte măsuri decât cele prevăzute de lege pentru protecţia celor aleşi în conducerea organizaţiei sindicale şi a sindicatelor membre afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract
    ART. 169
    (1) Părţile semnatare ale prezentului contract, în calitate de parteneri sociali permanenţi, recunosc pentru fiecare dintre ele şi pentru membrii de sindicat libertatea de opinie ce se exprimă civilizat, utilizându-se un limbaj adecvat.
    (2) Angajatorul recunoaşte dreptul sindicatelor afiliate la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea lor şi de a-şi formula programe proprii de acţiune, în condiţiile legii.
    (3) Este interzisă orice intervenţie a angajatorului de natură a limita ori întrerupe exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (2).
    (4) Angajatorul se obligă să adopte o poziţie neutră şi imparţială faţă de organizaţiile sindicale existente şi faţă de reprezentanţii sau membrii acestora.
    (5) Angajatorul se obligă să se abţină de la orice formă de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor membrilor organelor de conducere ale sindicatelor afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract şi/sau acestora.
    (6) La cerere, membrul de sindicat poate fi asistat de reprezentantul organizaţiei sindicale în cercetările administrative, inclusiv în faţa consilierului de etică desemnat în cadrul instituţiei angajatoare, respectiv cele desfăşurate la nivelul organizaţiilor profesionale.

    ART. 170
    (1) Angajatorul se obligă să întreprindă toate demersurile necesare pentru asigurarea unei protecţii angajaţilor faţă de eventuale agresiuni fizice sau verbale din partea diferitelor persoane din afara instituţiei sau interior, în timpul muncii sau legat de procesul de muncă.
    (2) Părţile recunosc că angajaţii nu-şi pot desfăşura activitatea în parametrii preconizaţi dacă lucrează sau sunt expuşi la ameninţări fizice şi/sau verbale.

    ART. 171
    (1) Părţile se angajează să promoveze un comportament civilizat în cadrul unităţii/instituţiei, cu respectarea demnităţii fiecărui angajat.
    (2) Angajatorul se obligă să sancţioneze disciplinar, cu aplicarea prevederilor legale în materie, orice abatere de la normele de conduită, indiferent din partea cui ar veni sesizarea.
    (3) Codurile de conduită adoptate conform legii şi precizările din regulamentele interne ale instituţiilor/unităţilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sunt instrumente utile pentru aplicarea alin. (2).

    ART. 172
    (1) Implicarea sindicatelor afiliate la federaţia semnatară a contractului în relaţia cu conducerea unităţilor prezentate în Anexa nr. 1 se realizează în principal prin:
    a) reprezentanţii organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract sau cele afiliate acesteia participă la şedinţele consiliului de administraţie şi/sau, după caz, la şedinţele comitetului director al ANSVSA, respectiv la şedinţele organelor colective de conducere corespondente, de la nivelul structurilor subordonate acesteia;
    b) reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv participă, în calitate de observator, prin câte un reprezentant, la şedinţele comitetului director al institutelor centrale şi direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;
    c) reprezentanţii organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă participă la toate şedinţele de interes general la nivel naţional, regional şi judeţean.

    (2) Părţile garantează aplicarea prevederilor legislaţiei muncii, precum şi a dispoziţiilor legale în materie.
    (3) La cererea expresă a membrilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, aceştia pot fi asistaţi de reprezentanţii federaţiei şi/sau confederaţiei în susţinerea unor drepturi şi cereri, la toate nivelurile.

    ART. 173
    (1) Anunţarea şedinţelor menţionate în art. 172 alin. (1) şi a ordinii de zi se face în scris, înainte cu minimum 72 de ore sau cât mai repede în cazul situaţiilor urgente.
    (2) Angajatorul se obligă să pună la dispoziţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă toate documentele necesare susţinerii activităţii sindicale.
    (3) Hotărârile conducerii unităţilor care privesc relaţiile de muncă şi/sau care au impact sindical vor fi comunicate în scris, în termen de 48 de ore de la data emiterii hotărârii, reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (4) Reprezentanţii federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă participă în toate comisiile implicate în activitatea sistemului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, la toate nivelurile, în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi cu înţelegerile asumate în acest sens.

    ART. 174
    (1) Persoanele alese în funcţia de preşedinte al organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, precum şi persoanele care fac parte din structura de conducere a federaţiei beneficiază de reducerea programului normal lunar de lucru cu 5 zile lucrătoare plătite integral, cumulat sau fragmentat, iar persoanele care fac parte din structura de conducere a organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă beneficiază de reducerea programului normal lunar de lucru cu până la 5 zile lucrătoare plătite, în aceleaşi condiţii, cumulat sau fragmentat. Zilele libere plătite acordate unei categorii de reprezentanţi se pot redistribui la nivelul persoanelor din cadrul structurii sindicale superioare, respectiv federaţiei, cu obligaţia ca federaţia să facă demersurile pentru încunoştinţarea conducătorilor instituţiilor în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Cuantumul reducerii lunare a programului de lucru pentru persoanele alese în structura de conducere a organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă va fi stabilit în mod concret la nivelul contractelor colective la nivel de unitate, cu excepţia zilelor libere acordate persoanelor din conducerea federaţiei sindicale care vor beneficia de acestea în baza prezentului contract.
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), drepturile salariale cuvenite se păstrează integral, chiar dacă reprezentanţilor federaţiei, după caz, li se va asigura scoaterea din producţie.
    (3) Pentru persoanele alese în structura de conducere a organizaţiilor sindicale afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, precum şi pentru cei din conducerea federaţiei, angajatorii vor asigura stabilitatea acestora în sensul de a nu modifica locul şi felul muncii prestate de aceştia pe toată durata mandatului şi 4 ani ulterior, decât cu acordul persoanei în cauză sau cu acordul scris al organizaţiei sindicale pe care o reprezintă/au reprezentat-o, cu aplicarea prevederilor legale în vigoare.
    (4) În cazul desfiinţării posturilor ocupate de reprezentanţii sindicali aflaţi în activitate aleşi în organele de conducere ale organizaţiei sindicale, precum şi pentru cei din conducerea federaţiei, ca urmare a restructurării activităţii sau alte cauze, angajatorul are obligaţia să le ofere şi să le asigure cu prioritate posturi echivalente, respectiv, după caz, care să nu ducă la schimbarea cu mai mult de 50% a locului şi felului muncii, pe toată durata mandatului şi 4 ani ulterior.

    ART. 175
    (1) Pentru îndeplinirea unei funcţii în conducerea organizaţiei sindicale a federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract sau a organizaţiei sindicale afiliate la aceasta angajatul este suspendat de drept, de la data notificării acestui fapt, în scris, angajatorului.
    (2) Persoanele cu funcţii în conducerea sindicatului şi care au fost salarizate de organizaţia sindicală, la încheierea mandatului, respectiv a perioadei de suspendare îşi reiau calitatea de angajat, pe aceeaşi funcţie din care au fost suspendate sau o funcţie similară, în măsura în care aceasta nu mai există, asigurată de angajator.

    ART. 176
        În vederea stabilirii unor servicii şi dotări comune, prin acordul părţilor, angajatorul şi organizaţiile sindicate afiliate la federaţia semnatară a contractului colectiv de muncă pot stabili cote procentuale de participare la acţiunea respectivă.

    ART. 177
        Angajatorul este obligat să asigure în incinta unităţii, gratuit, spaţiul şi mijloacele necesare funcţionării sindicatelor afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract.

    ART. 178
     Încasarea cotizaţiei membrilor sindicatelor afiliate federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă se face prin statele de plată ale unităţilor, în baza acordului individual al angajaţilor membri ai organizaţiilor sindicale legal constituite la nivelul unităţii, cu respectarea Legii nr. 376/2022, cu modificările şi completările ulterioare. Acordul individual se comunică de către reprezentantul sindicatului la unitate. Reţinerea cotizaţiei, virarea acesteia în conturile sindicatului afiliat la federaţia sindicală semnatară a prezentului contract şi înştiinţarea privind persoanele cărora li s-a efectuat operaţiunea se constituie în sarcină curentă de serviciu. Concomitent se redirecţionează cota procentuală de 25% către federaţia la care sunt afiliaţi, semnatară a prezentului contract.

    ART. 179
    (1) Angajatorul recunoaşte drepturile angajaţilor reprezentaţi de organizaţiile sindicale afiliate la organizaţia semnatară a prezentului contract colectiv de muncă de a susţine şi de a participa neîngrădit la acţiuni sindicale, potrivit prevederilor legale, în această perioadă obligându-se să nu procedeze la angajări temporare în locul celor aflaţi în grevă.
    (2) Angajatorul se obligă să ia măsuri disciplinare împotriva celor care încearcă sau împiedică exercitarea dreptului de participare a angajaţilor la acţiuni sindicale, organizate în condiţiile legii.

    ART. 180
    (1) Angajatorul informează în scris reprezentanţii sindicatelor din unitatea respectivă, afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, despre posturile disponibile, precum şi condiţiile de ocupare a lor, cu cel puţin 15 zile calendaristice înaintea scoaterii lor la concurs/examen, la nivelul tuturor unităţilor prezentate în Anexa nr. 1, cu excepţia cazurilor de forţă majoră definite prin lege.
    (2) Pe perioada suspendării angajatului, posturile vacantate temporar pot fi scoase la concurs, cu avizul consultativ al reprezentanţilor organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate/afiliate la federaţia sindicală semnatară a prezentului contract, după caz, ce se va acorda în termen de 3 zile lucrătoare.
    (3) Toate examenele/concursurile sau probele practice pentru angajare sau promovare în grad vor fi susţinute în faţa unei comisii, constituite conform legii, în a cărei componenţă va fi inclus şi un membru nominalizat de federaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv sau de sindicatele afiliate acesteia, la solicitarea acestora.

    ART. 181
    (1) În scopul unei bune colaborări, părţile, la orice nivel, se obligă să răspundă în scris, în termen de maximum 5 de zile lucrătoare, la toate cererile şi adresele înaintate de fiecare din părţi, pe temele de interes sindical.
    (2) Depăşirea termenului prevăzut la alin. (1) reprezintă încălcarea Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare.
    (3) Angajatorul şi conducerea sindicatelor afiliate organizaţiei sindicale semnatare vor accepta reciproc invitaţiile unor membri ai acestora pentru discutarea unor probleme de interes comun, în vederea rezolvării amiabile a acestora.
    (4) Părţile se obligă la discutarea şi avizarea proiectelor de acte normative, de interes profesional şi sindical, în cadrul unei comisii consultative constituite la nivelul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din care fac parte şi reprezentanţii federaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv.

    ART. 182
    (1) Părţile convin să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă la nivel de unităţi, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor colective de muncă aplicabile, ale regulamentelor de ordine interioară, precum şi a drepturilor şi intereselor angajaţilor şi membrilor de sindicat ai organizaţiilor sindicale afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract.
    (2) Pentru crearea şi menţinerea unui mediu de lucru care să încurajeze respectarea demnităţii fiecărei persoane, în urma negocierilor colective la nivelul instituţiilor prezentate în Anexa nr. 1, derulate la nivel de unitate, vor fi stabilite proceduri de soluţionare pe cale amiabilă a plângerilor individuale ale angajaţilor, inclusiv a celor privind cazurile de violenţă sau hărţuire sexuală, în completarea celor prevăzute de lege.
    (3) În scopul îndeplinirii prevederilor alin. (2) se vor stabili următoarele:
    1. orice plângere individuală a angajaţilor, în executarea prezentului contract sau a celor rezultate în urma negocierilor colective realizate în baza acestuia la nivelul instituţiilor prezentate în Anexa nr. 1, trebuie să facă subiectul unei anchete interne de către o comisie din care obligatoriu face parte un membru de sindicat special desemnat în acest sens;
    2. răspunsul la plângere va fi furnizat petentului în 5, maximum 10 zile lucrătoare;
    3. în cazul în care în urma anchetei nu sunt evidenţiate elemente care să necesite demararea procedurii disciplinare, se înaintează plângerea împreună cu raportul comisiei de anchetă comisiei paritare;
    4. avizul comisiei paritare este obligatoriu pentru părţi;
    5. partea nemulţumită se poate adresa instanţelor judecătoreşti;
    6. pe perioada anchetei interne şi deliberărilor în comisia paritară, aspectul care face obiectul plângerii nu poate fi invocat pentru sancţionarea angajatului care a depus plângerea.

    (4) Plângerile angajaţilor în justiţie nu pot constitui motiv pentru măsuri împotriva angajaţilor.
    (5) În situaţiile în care apar divergenţe în legătură cu executarea celor stabilite în urma negocierilor colective realizate în baza prezentului contract la nivelul instituţiilor prezentate în Anexa nr. 1, unităţile în cauză şi sindicatele vor încerca soluţionarea acestora mai întâi în comisiile paritare la nivel de unitate, iar pentru rezolvarea problemelor rămase în divergenţă se vor putea adresa comisiilor paritare de la celelalte niveluri.

    ART. 183
    (1) Cercetarea sesizărilor privind abaterile disciplinare ale membrilor sindicatelor afiliate federaţiei semnatare, a referatelor şi a reclamaţiilor care îi privesc pe aceştia se face cu participarea reprezentantului sindicatului în care este înscris fiecare angajat.
    (2) Cercetarea prevăzută la alin. (1) se poate face şi fără prezenţa reprezentantului sindicatului dacă şedinţa comisiei de cercetare a fost anunţată în scris şi cu semnătură de primire cu cel puţin 48 de ore înainte, dar nu s-a prezentat niciun reprezentant la locul şi ora anunţate.
    (3) La solicitarea angajatului, acesta poate fi asistat şi reprezentat de către un reprezentant al sindicatului atât la audiere, cât şi pe parcursul cercetării, în cazurile prevăzute la alin. (1).
    (4) După finalizarea cercetărilor, dacă acestea privesc sau au legătură cu un membru al unuia din sindicatele semnatare ale prezentului contract, reprezentantul sindicatului are dreptul la consultarea dosarului de cercetare cu acordul angajatului cercetat.
    (5) Orice cercetare a unei abateri disciplinare pentru membrii de sindicat va fi efectuată conform procedurii prevăzute în Anexa nr. 6 la prezentul contract.
    (6) În scopul îmbunătăţirii activităţii unităţilor/instituţiilor pentru care se încheie contractele colective de muncă, orice măsură luată împotriva reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiei sindicale, în executarea prezentului contract, este supusă mai întâi avizului comisiei paritare constituite la nivel de sector bugetar de negociere colectivă sau unitate. Comisia paritară are obligaţia formulării, cu celeritate, a avizului său.
    (7) Avizul favorabil al comisiei paritare constituite la nivel de sector bugetar de negociere colectivă sau unitate împotriva măsurii luate se prezintă conducătorului unităţii care va lua o decizie în sensul anulării sau menţinerii măsurii. Pe perioada deliberării comisiei paritare, măsura dispusă nu este aplicabilă.

    CAP. VIII
    Dispoziţii finale
    ART. 184
    (1) În baza prezentului Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare se vor derula negocierile colective la nivelul instituţiilor prevăzute în Anexa nr. 1, potrivit procedurilor prevăzute în Anexa nr. 2 la prezentul contract.
    (2) Prevederile prezentului contract colectiv de muncă sunt considerate de drept minime şi obligatorii şi nu pot fi omise în cadrul negocierilor colective la nivelul instituţiilor prevăzute în Anexa nr. 1.
    (3) În unităţile prevăzute în Anexa nr. 1 în care nu se finalizează negocierile colective la nivel de unitate, la acest nivel se aplică prevederile prezentului contract colectiv de muncă.

    ART. 185
        Părţile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă asigură aplicarea acestuia la toate nivelurile şi pentru toţi angajaţii, potrivit prevederilor legale aplicabile fiecărei categorii.

    ART. 186
    (1) În toate situaţiile de reorganizare, restructurare, modificare a sursei şi modului de finanţare pentru instituţii sau structuri ale acestora, sau externalizări de servicii etc., angajatorul care predă este obligat să transmită, iar angajatorul care preia este obligat să garanteze respectarea clauzelor prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) În toate situaţiile de reorganizare, în orice fel, a unităţilor sau a instituţiilor semnatare, drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul contract colectiv de muncă se transmit noilor subiecţi de drept rezultaţi din aceste operaţiuni juridice.

    ART. 187
     Prevederile prezentului contract colectiv de muncă se aplică şi produc efecte directe pentru unităţile/instituţiile ANSVSA, prezentate în Anexa nr. 1 şi în conformitate cu procedura prevăzută la Anexa nr. 2 la prezentul contract, pe toată perioada valabilităţii acestuia.

    ART. 188
        Angajaţii membri ai organizaţiilor sindicale afiliate organizaţiei semnatare a prezentului contract colectiv de muncă au dreptul să poarte la echipamentul de protecţie însemnele organizaţiei sindicale specifice.

    ART. 189
        Părţile semnatare sunt răspunzătoare de aplicarea şi garantarea prevederilor contractului colectiv de muncă, conform competenţelor lor prevăzute de legislaţia în vigoare.

    ART. 190
        Aplicarea prevederilor prezentului contract încheiat este obligatorie. Nerespectarea clauzelor atrage răspunderea potrivit legii.

    ART. 191
        Părţile vor susţine de comun acord drepturile prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă pentru care sunt prevăzute reglementări legale suplimentare.

    ART. 192
    (1) Părţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu iniţieze şi să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din acesta sau conform celor rezultate în urma negocierilor colective la nivel de unitate, respectiv contractele la nivel superior, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate.
    (2) Pentru aplicarea unor clauze ale prezentului contract colectiv de muncă, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor va emite ordine specifice, în condiţiile legii.

    ART. 193
        Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va susţine toate iniţiativele legislative şi modificările actelor normative de natură să îmbunătăţească prevederile prezentului contract colectiv de muncă şi care sunt în concordanţă cu politica sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor asumată de aceasta.

    ART. 194
        Prezentul contract colectiv de muncă conţine un număr de 6 anexe care fac parte integrată din contract, a fost încheiat în 3 exemplare originale şi va produce efecte de la data înregistrării la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.


┌──────────────────────────────────────┐
│Părţile:                              │
├────────────────────┬─────────────────┤
│Autoritatea         │                 │
│Naţională Sanitară  │                 │
│Veterinară şi pentru│Federaţia        │
│Siguranţa           │Sindicală a      │
│Alimentelor         │Veterinarilor    │
│Preşedinte -        │din România -    │
│Secretar de Stat,   │FSVR             │
│Alexandru Nicolae   │Preşedinte, Romeo│
│Bociu               │Manea            │
│Vicepreşedinte -    │                 │
│Subsecretar de Stat,│                 │
│Laszlo Csutak Nagy  │                 │
└────────────────────┴─────────────────┘

    ANEXA 1

        LA CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL DE SECTOR DE NEGOCIERE COLECTIVĂ BUGETAR - SECTOR 52 ACTIVITĂŢI SANITAR-VETERINARE
                              LISTA
            unităţilor afiliate Federaţiei Sindicale
              a Veterinarilor din România în care
          se aplică Contractul Colectiv de Muncă Unic
                la Nivel de Sector de Negociere
                 Colectivă Bugetar - sector 52
                 Activităţi sanitar-veterinare
    1. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti;
    2. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Alba;
    3. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad;
    4. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş;
    5. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bacău;
    6. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor;
    7. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa;
    8. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Botoşani;
    9. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Braşov;
    10. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila;
    11. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti;
    12. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău;
    13. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin;
    14. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi;
    15. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj;
    16. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Constanţa;
    17. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Covasna;
    18. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Dâmboviţa;
    19. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj;
    20. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Galaţi;
    21. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu;
    22. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Gorj;
    23. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita;
    24. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara;
    25. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Ialomiţa;
    26. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Iaşi;
    27. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Ilfov;
    28. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş;
    29. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Mehedinţi;
    30. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Mureş;
    31. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Neamţ;
    32. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt;
    33. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Prahova;
    34. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare;
    35. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Sălaj;
    36. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Sibiu;
    37. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava;
    38. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Teleorman;
    39. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş;
    40. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea;
    41. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vaslui;
    42. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Vâlcea;
    43. Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti;
    44. Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar Bucureşti;
    45. Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti.
     * În aplicarea prevederilor art. 119 al Legii 367/2022 privind dialogul social, părţile pot încheia şi alte înţelegeri scrise/acorduri valabile numai pentru membrii de sindicat reprezentaţi de organizaţiile sindicale afiliate la federaţia semnatară a prezentului contract, având ca bază de negociere dispoziţiile prezentului contract.

    ANEXA 2

        LA CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL DE SECTOR DE NEGOCIERE COLECTIVĂ BUGETAR - SECTOR 52 ACTIVITĂŢI SANITAR-VETERINARE
                 Aplicarea prezentului contract
                 colectiv de muncă la nivel de
               unitate/instituţie şi desfăşurarea
                  negocierilor la acest nivel
    CAP. I
    Aplicarea prezentului contract colectiv de muncă la nivelul unităţii/instituţiei
    ART. 1
     Clauzele prezentului contract colectiv de muncă produc efecte pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din Anexa nr. 1.

    ART. 2
        Prevederile contractelor individuale de muncă ale angajaţilor cărora le este aplicabil acest contract vor fi puse de acord cu prevederile prezentului contract în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia.

    ART. 3
     În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului contract colectiv de muncă, unităţile/instituţiile prezentate în Anexa nr. 1 vor modifica regulamentele interne în mod corespunzător, preluând prevederile aplicabile din cadrul acestui contract, de comun acord cu sindicatele afiliate la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract.

    CAP. II
    Procedura privind negocierile colective la nivelul unităţilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor publice prezentate în Anexa nr. 1
    ART. 4
    (1) În baza prevederilor Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, negocierile colective la nivelul unităţilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor prezentate în Anexa nr. 1 se fac conform prevederilor prezentei proceduri.
    (2) Negocierea colectivă şi încheierea documentelor rezultate prin negocieri au caracter obligatoriu la nivelul unităţilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

    ART. 5
    (1) La negocierile colective de muncă la nivelul unităţilor prezentate în Anexa nr. 1 părţile sunt următoarele:
    a) angajatorul, reprezentat de conducătorul autorităţii, prin persoanele desemnate prin act administrativ la acest nivel, sau conducătorii unităţilor respective, direct sau prin persoanele desemnate prin act administrativ de aceştia;
    b) angajaţii, reprezentaţi de Federaţia Sindicală a Veterinarilor din România, respectiv prin organizaţiile sindicale reprezentative la nivelul unităţii afiliate la federaţie.

    (2) La negocierile din cadrul unităţilor prezentate în Anexa nr. 1 - ANSVSA sau instituţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor subordonate, părţile sunt următoarele:
    a) angajatorul, reprezentat de conducătorul autorităţii, direct sau prin persoanele desemnate prin act administrativ de acesta;
    b) angajaţii, reprezentaţi de sindicatul organizat la nivelul unităţii, afiliat la federaţia sindicală reprezentativă semnatară a prezentului contract. În unităţile în care nu există sindicate reprezentative, angajaţii vor fi reprezentaţi de federaţia sindicală reprezentativă semnatară a prezentului contract colectiv de muncă, în baza mandatului din partea sindicatelor afiliate.


    ART. 6
    (1) În situaţia în care la nivelul unităţilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor nu s-au derulat negocieri colective sunt aplicabile de drept prevederile prezentului contract.
    (2) În cadrul negocierilor la nivel de unitate, prevederile prezentului contract colectiv de muncă au caracter minim în privinţa drepturilor angajatului, fiind obligatorie menţinerea lor cel puţin la acest nivel.

    ART. 7
    (1) Angajatorul va transmite sindicatelor afiliate la federaţia reprezentativă semnatară a prezentului contract, în formă scrisă, anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii negocierilor.
    (2) În cazul în care angajatorul nu a iniţiat negocierile în termenul stabilit de prezentul contract colectiv sau cel prevăzut la art. 97 din Legea nr. 367/2022, sindicatele prevăzute la alin. (1) pot iniţia negocierile colective, ele transmiţând tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negociere anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective.
    (3) În termen de 5 zile calendaristice de la data declanşării procedurilor de negociere, angajatorul are obligaţia să convoace părţile prevăzute la art. 5 în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.

    ART. 8
    (1) La prima şedinţă de negociere se stabilesc informaţiile publice şi cu caracter confidenţial pe care angajatorul le va pune la dispoziţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, ele vizând cel puţin următoarele aspecte:
    a) situaţia economico-financiară la zi;
    b) strategia de dezvoltare a unităţii/instituţiei;
    c) estimarea nevoilor de personal pe durata aplicabilităţii contractului.

    (2) Tot la prima şedinţă de negociere, părţile vor consemna în procesul-verbal următoarele:
    a) componenţa nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unor împuterniciri scrise;
    b) nominalizarea persoanelor mandatate să semneze contractul colectiv de muncă;
    c) locul şi calendarul reuniunilor, acesta cuprinzând cel puţin 3 şedinţe/săptămână timp de minimum 3 ore.

    (3) Durata negocierii colective nu poate depăşi 60 de zile decât prin acordul expres sau tacit al părţilor.
    (4) În cadrul negocierilor colective se pot stabili dispoziţii care să prevadă renegocierea periodică a oricăror clauze convenite între părţi.

    ART. 9
    (1) Organizaţiile sindicale afiliate federaţiei semnatare a prezentului contract sunt împuternicite în scris să deruleze negocierile colective la nivelul unităţilor.
    (2) Prin împuternicirile scrise, federaţia sindicală desemnează expres echipa de negociere şi persoana mandatată să semneze documentele rezultate în urma negocierilor la nivel de unitate.
    (3) La nivel de unitate, managerul unităţii (ca reprezentant legal al unităţii) semnează alături de persoanele împuternicite expres de acesta şi persoanele mandatate de federaţia sindicală semnatară a prezentului contract.
    (4) Federaţia sindicală semnatară a prezentului contract anexează împuternicirii prevăzute la alin. (1) şi alin. (2), în copie certificată pentru conformitate, hotărârea de constatare a reprezentativităţii la nivel de sector de negociere colectivă şi/sau grup de unităţi al ANSVSA.
    (5) În baza prevederilor prezentului contract colectiv de muncă vor demara negocierile colective la nivelul unităţilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

    ART. 10
    (1) Neînţelegerile privind clauzele aflate în negociere vor fi conciliate conform prevederilor Legii nr. 367/2022 privind dialogul social.
    (2) În cazul menţinerii unor puncte divergente şi după conciliere şi al neacceptării procedurii de mediere, sindicatele pot continua derularea acţiunilor sindicale din programul de revendicări.

    ART. 11
    (1) În situaţia în care, în urma negocierilor, una dintre părţile sindicale refuză semnarea contractului colectiv de muncă, acesta va fi înregistrat la ITM în baza proceselor-verbale aferente şedinţelor de negociere, prevederile contractului fiind cele care reies din procesele-verbale semnate de părţi cu ocazia fiecăreia dintre şedinţele de negociere.
    (2) Iniţiativa elaborării formei contractului colectiv de muncă şi depunerii spre înregistrare la ITM în condiţiile alin. (1) poate aparţine oricărei părţi.
    (3) Contractele colective de muncă elaborate şi transmise spre înregistrare în condiţiile alin. 1-2 vor fi însoţite de cel puţin un exemplar original al proceselor-verbale aferente fiecărei şedinţe de negociere.
    (4) Contractele colective de muncă elaborate în baza prevederilor alin. (1) pot prelua în mod automat prevederi din prezentul contract în secţiunile/articolele/alineatele asupra cărora părţile nu s-au înţeles, acestea împlinind de drept prevederile oricărui contract.


    ANEXA 3

        LA CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL DE SECTOR DE NEGOCIERE COLECTIVĂ BUGETAR - SECTOR 52 ACTIVITĂŢI SANITAR-VETERINARE
                        REGULAMENTUL
             de organizare şi funcţionare a
             comisiei paritare la nivel de
         sector de negociere colectivă bugetar
    1. Comisia paritară la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare se constituie la nivelul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi va fi compusă din cinci reprezentanţi ai Federaţiei Sindicale a Veterinarilor din România şi un număr egal de reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Membrii comisiei paritare sunt desemnaţi de părţile semnatare pentru întreaga perioadă de valabilitate a contractului colectiv de muncă, în termen de 15 zile de la înregistrarea prezentului contract la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
    2. Comisia se va întruni la cererea oricăruia dintre membrii săi sau la solicitarea conducerii ANSVSA sau a FSVR, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la formularea cererii, şi va adopta hotărâri valabile prin consens, în prezenţa a 3/4 din numărul total al membrilor, cu păstrarea parităţii.
    3. Comisia va fi prezidată, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectivă.
    4. Hotărârea adoptată potrivit punctului 2 are putere obligatorie pentru părţile contractante.
    5. Secretariatul comisiei va fi asigurat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA cu obligaţia ca toate actele de procedură, precum şi hotărârile să fie transmise şi FSVR.
    6. Comisia este împuternicită să interpreteze prevederile contractului colectiv de muncă, în aplicare, în funcţie de condiţiile concrete şi de posibilităţile unităţilor, la solicitarea uneia dintre părţi.

    ANEXA 4

        LA CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL DE SECTOR DE NEGOCIERE COLECTIVĂ BUGETAR - SECTOR 52 ACTIVITĂŢI SANITAR-VETERINARE
               Modelul contractului individual de muncă
    ART. 1
        Contractele individuale de muncă încheiate între angajator şi angajat, inclusiv contractul de stagiu, vor cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute în modelul-cadru aferent.

    ART. 2
        Prin negociere între părţi, modelul-cadru prevăzut la art. 3 poate cuprinde şi clauze, drepturi şi obligaţii specifice, potrivit legii sau prezentului contract colectiv de muncă.

    ART. 3
        Modelul-cadru al contractului individual de muncă:
                              CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ
                      încheiat la data de ........ şi înregistrat
                    în registrul general de evidenţă a salariaţilor
                        cu nr. .......... din data de ..........
    A. Părţile contractului
        Angajator - persoană juridică/fizică ............., cu sediul/domiciliul în ............, înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din ...... cu nr. .........., cod fiscal .........., telefon ............., email ............., reprezentată legal prin domnul/doamna ................, în calitate de .............,
        şi
        salariatul/salariata - domnul/doamna ............., domiciliat/domiciliată în localitatea ............., str. ........ nr. ....., sectorul/judeţul ........, e-mail ................., posesor/posesoare al/a cărţii de identitate/paşaportului seria ..... nr. ......, eliberată/eliberat de ........... la data de ............, CNP ................, autorizaţie de muncă/permis de şedere în scop de muncă seria ...... nr. ........... din data de ...............,
        am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am convenit:

    B. Obiectul contractului: ...................... .
    C. Durata contractului:
    a) nedeterminată, salariatul/salariata .............. urmând să înceapă activitatea la data de ..............;
    b) determinată, de .......... zile/săptămâni/luni, începând cu data de ........... şi până la data de .........., în conformitate cu art. 83 lit. .... din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare/acte normative cu caracter special, respectiv .............. .

    D. Perioada de probă:
    a) durata de ......... zile calendaristice/lucrătoare, în cazul contractului individual de muncă pe perioadă determinată;
    b) condiţiile perioadei de probă (dacă există) ............................ .

    E. Locul de muncă
    1. Activitatea se desfăşoară la ........... (domiciliu/secţie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.), din sediul social/punctul de lucru/alt loc de muncă organizat al angajatorului .................. .
    2. În lipsa unui loc de muncă fix, salariatul va desfăşura activitatea astfel: ............... (pe teren/la sediul clienţilor/arie geografică .........., grup de unităţi etc.).
        În acest caz salariatul va beneficia de:
    a) prestaţii suplimentare .............. (în bani sau în natură);
    b) asigurarea/decontarea transportului de către angajator .............. (după caz).


    F. Felul muncii/funcţia/ocupaţia ...................., conform Clasificării ocupaţiilor din România.
    G. Durata timpului de muncă şi repartizarea acestuia
    1. O normă întreagă, durata normală a timpului de muncă fiind de ...... ore/zi şi/sau ...... ore/săptămână.
    a) Repartizarea programului de muncă se face: în zilele de ...................., între orele ........ sau ........ (inegal/schimburi/flexibil/individualizat etc.), după cum urmează: ................;
    b) Programul normal de muncă se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.

    2. O fracţiune de normă de ...... ore/zi, ...... ore/săptămână, ...... ore/lună.
    a) Repartizarea programului normal de muncă se face: în zilele de ..............., între orele ........, sau ........ (inegal/schimburi/flexibil/individualizat etc.), după cum urmează: ..................;
    b) Programul de muncă se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil;
    c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora.


    H. Concediul
        Durata concediului anual de odihnă este de ....... zile lucrătoare, în raport cu perioada lucrată.
        De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar, cu o durată de .......... zile lucrătoare.

    I. Salariul
    1. Salariul de bază lunar brut: ............ lei.
    2. Alte elemente constitutive:
    a) sporuri ............;
    b) indemnizaţii ............;
    c) prestaţii suplimentare în bani ...............;
    d) modalitatea prestaţiilor suplimentare în natură ...............;
    e) alte adaosuri ........................ .

    3. Orele suplimentare prestate de salariaţii cu normă întreagă în afara programului normal de lucru se compensează cu ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acestora, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru vor fi plătite cu un spor la salariu în cuantum de .................. .
    4. Munca prestată în zilele de sărbători legale, precum şi în zilele libere plătite stabilite prin acte normative/contracte colective de muncă aplicabile se compensează cu timp liber plătit sau cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    5. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt: .................. .
    6. Metoda de plată ....................... .

    J. Alte clauze:
    a) perioada de preaviz în cazul concedierii este de .......... zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau contractului colectiv de muncă aplicabil, după caz;
    b) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ........ zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau contractului colectiv de muncă aplicabil;
    c) în cazul în care salariatul urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor regăsi şi în contractul individual de muncă;
    d) alte clauze ........................ .

    K. Atribuţiile postului
        Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.

    L. Riscurile specifice postului
        Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice postului sunt prevăzute în evaluările de risc ale locului de muncă/postului de lucru şi în fişa de identificare a factorilor de risc profesional.

    M. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului: conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 553/27.04.2023:
    1. capacitatea de implementare;
    2. capacitatea de a rezolva eficient problemele;
    3. capacitatea de asumare a responsabilităţilor;
    4. capacitatea de autoperfecţionare şi de valorificare a experienţei dobândite;
    5. creativitate şi spirit de iniţiativă;
    6. capacitatea de planificare şi organizare a timpului de lucru;
    7. capacitatea de a lucra independent;
    8. capacitatea de a lucra în echipă;
    9. capacitatea de gestionare eficientă a resurselor alocate;
    10. integritatea morală şi etică profesională.

    N. Procedura privind utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate şi semnăturii electronice calificate se realizează după cum urmează: ....................., în conformitate cu prevederile actelor normative/regulamentul intern/contractul colectiv de muncă aplicabil.
    O. Formarea profesională
        Formarea profesională se realizează în următoarele condiţii: .................... în conformitate cu prevederile actelor normative/regulamentul intern/contractul colectiv de muncă aplicabil.

    P. Condiţiile de muncă
        Activitatea se desfăşoară în condiţii normale/vătămătoare/deosebite/speciale de muncă/deosebit de periculoase, în conformitate cu prevederile legale.

    Q. Drepturile şi obligaţiile părţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă:
    a) echipament individual de protecţie .....................;
    b) echipament individual de lucru .........................;
    c) materiale igienico-sanitare ............................;
    d) alimentaţie de protecţie ...............................;
    e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă ..................... .

    R. Drepturile şi obligaţiile generale ale părţilor
    1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
    a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
    b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
    c) dreptul la concediu de odihnă anual;
    d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
    e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
    f) dreptul la formare profesională;
    g) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile, după caz.

    2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
    a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
    b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
    c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
    d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
    e) obligaţia de a respecta confidenţialitatea informaţiilor şi documentelor utilizate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
    f) obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
    a) să stabilească atribuţiile de serviciu şi norma de muncă pentru fiecare salariat;
    b) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
    c) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
    d) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;
    e) să stabilească obiectivele de performanţă individuală ale salariatului, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora;
    f) să suporte asigurarea medicală privată, contribuţiile suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională a salariatului, în condiţiile legii, după caz;
    g) să acorde orice alte drepturi stabilite ca urmare a activităţii profesionale a salariatului.

    4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
    a) să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activităţii;
    b) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
    c) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
    d) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
    e) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
    f) să informeze salariatul cu privire la obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat, în condiţiile legii;
    g) să elibereze un document care să ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi specialitate sau un extras din registrul general de evidenţă a salariaţilor, datat şi certificat pentru conformitate;
    h) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.


    S. Dispoziţii finale
    1. Nivelul la care contractul colectiv de muncă aplicabil a fost încheiat (de exemplu: unităţi/grup de unităţi/sector de activitate) .................... .
    2. Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil, prevăzut la pct. 1.
        Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale, anterior producerii modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.

    T. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă pot fi soluţionate atât pe cale amiabilă, prin procedura concilierii, cât şi de instanţa judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.
        Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.


┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│                               │Salariat,                      │
│Angajator                      │Semnătura                      │
│...............................│...............................│
│Reprezentant legal,            │Am primit un exemplar          │
│...............................│Semnătura                      │
│                               │...............................│
│                               │Data ......................    │
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┘



    ANEXA 5

        LA CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL DE SECTOR DE NEGOCIERE COLECTIVĂ BUGETAR - SECTOR 52 ACTIVITĂŢI SANITAR-VETERINARE
                 Prevederi privind asigurarea egalităţii
                 de şanse şi interzicerea discriminării
        Preambul:
     Legislaţia actuală privind egalitatea de şanse şi interzicerea discriminării prevede obligativitatea introducerii în contractele colective, inclusiv la nivel de sector, de clauze de interzicere a faptelor de discriminare şi, respectiv, clauze privind modul de soluţionare a sesizărilor/reclamaţiilor formulate de persoanele prejudiciate prin asemenea fapte (art. 13 din Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare).

    ART. 1
     Prezenta procedură este aplicabilă angajaţilor unităţilor din cadrul Sectorului de Negociere Colectivă Bugetar - sector 52 Activităţi sanitar-veterinare, prezentate în Anexa nr. 1.

    ART. 2
        Prin egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la:
    a) alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activităţi;
    b) angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante şi la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
    c) venituri egale pentru muncă de valoare egală;
    d) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare şi recalificare profesională, inclusiv ucenicia;
    e) promovare la orice nivel ierarhic şi profesional;
    f) condiţii de încadrare în muncă şi de muncă ce respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, inclusiv condiţiile de concediere;
    g) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum şi la sistemele publice şi private de securitate socială;
    h) organizaţii patronale, sindicale şi organisme profesionale, precum şi la beneficiile acordate de acestea.


    SECŢIUNEA I
    Hărţuirea sexuală
    ART. 3
        Hărţuirea sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit constând în contact fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitaţii compromiţătoare, cereri de favoruri sexuale sau orice altă conduită cu conotaţii sexuale, care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a persoanelor la locul de muncă.

    ART. 4
    a) Angajatorul nu va permite şi nu va tolera hărţuirea sexuală la locul de muncă şi va face public faptul că încurajează raportarea tuturor cazurilor de hărţuire sexuală, indiferent cine este ofensatorul;
    b) Angajatorul va informa toţi angajaţii de regulile de conduită ce trebuie respectate şi de sancţiunile aplicabile, în cazul încălcării acestora;
    c) Angajatorul va include hărţuirea sexuală pe agenda sesiunii de instruire a personalului.

    ART. 5
        Angajatorul împreună cu reprezentanţii sindicatelor vor oferi consiliere şi asistenţă victimelor actelor de hărţuire sexuală, vor conduce investigaţia în mod strict confidenţial şi, în cazul confirmării actului de hărţuire sexuală, vor propune măsurile corespunzătoare prevăzute de legislaţia în vigoare. În cadrul măsurilor se poate propune inclusiv transferul/detaşarea/mutarea hărţuitorului în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

    ART. 6
        Persoana care se consideră hărţuită sexual va raporta incidentul printr-o plângere în scris, care va conţine relatarea detaliată a incidentului reclamat.

    ART. 7
        Angajatorul va comunica reclamantului cu celeritate, în termen de maximum 2 săptămâni, dacă sesizarea este întemeiată şi dacă va fi însoţită de cercetări.

    ART. 8
        Persoanele învestite pentru realizarea investigaţiilor vor cerceta faptele cu atenţie, iar la terminarea investigaţiei vor comunica părţilor implicate rezultatul anchetei şi ceea ce se intenţionează să se facă, într-un termen ce nu va depăşi 8 săptămâni de la depunerea plângerii. Pe parcursul anchetei nu vor fi admise referiri cu privire la stilul de viaţă al reclamantului.

    ART. 9
        Dacă se stabileşte că a avut loc un act de hărţuire sexuală, hărţuitorului i se vor aplica sancţiuni disciplinare corespunzătoare, în condiţiile legii, în termen de 2 săptămâni de la terminarea anchetei. Victima nu poate fi transferată împotriva voinţei sale. Măsurile vor fi comunicate în scris şi reclamantului, şi reclamatului.

    ART. 10
        Dacă se stabileşte că nu a avut loc hărţuirea sexuală, se va comunica reclamantului care, dacă doreşte, se poate adresa justiţiei.

    ART. 11
        Dacă actul de hărţuire sexuală la locul de muncă vine din partea unei persoane care nu este angajată în unitatea respectivă, victima se va adresa şefului ierarhic.

    ART. 12
        Dosarele cu plângerile de hărţuire sexuală vor fi păstrate confidenţial cel puţin 10 ani de la data rezolvării lor.

    ART. 13
        Orice fel de represalii, în urma unei plângeri de hărţuire sexuală, atât împotriva reclamantului, cât şi împotriva oricărei persoane care ajută la investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatoare şi vor fi sancţionate conform legii în vigoare.

    ART. 14
        În cazul în care în urma investigaţiilor se stabileşte că reclamantul a adus acuzaţii false, cu rea-credinţă, acesta va răspunde potrivit legii.

    ART. 15
        Persoanele învestite vor informa conducerea anual despre numărul de sesizări primite, despre natura acestora şi despre avizul dat.

    SECŢIUNEA II
    Hărţuirea psihologică (mobbing)
    ART. 16
        Prin hărţuire psihologică se înţelege orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic şi implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenţionate şi care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane.

    ART. 17
        Se consideră a fi hărţuire psihologică la locul de muncă (mobbing) fără a fi enumerate exhaustiv, următoarele:
    a) existenţa unui comportament abuziv, manifestat împotriva unui angajat în mod sistematic, repetat şi având o întindere semnificativă în timp (frecvenţa comportamentelor de mobbing mai mult de o dată pe săptămână, pe o perioadă mai mare de şase luni, este considerată valoare-prag pentru diagnoza mobbing-ului);
    b) acte de hărţuire ce violează personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică/mentală a individului, hărţuirea determinând degradarea substanţială a mediului de lucru, atrăgând după sine posibilitatea (în cele mai multe cazuri) unei demisii forţate;
    c) orice formă de discriminare la locul de muncă, ce încalcă principiile egalităţii de şanse constând într-un comportament repetat şi anormal faţă de un angajat sau un grup de angajaţi, care este de natură să genereze un risc pentru respectivii angajaţi;
    d) comportament anormal ce vizează un angajat şi care tinde la victimizarea, umilirea, diminuarea respectului de sine sau ameninţarea acestuia.


    ART. 18
        Angajatorul va include hărţuirea psihologică pe agenda sesiunii de instruire a personalului.

    ART. 19
        Angajatorul împreună cu reprezentanţii sindicatelor vor oferi consiliere şi asistenţă victimelor actelor de hărţuire psihologică şi, în cazul confirmării actului de hărţuire, vor propune măsuri disciplinare corespunzătoare. Acestea pot merge de la avertisment până la transferul hărţuitorului.

    ART. 20
     Procedura privind sesizarea, investigarea şi soluţionarea cazurilor de hărţuire psihologică se realizează în conformitate cu prevederile art. 5-13 din secţiunea I.

    SECŢIUNEA III
    Prevenirea discriminării
    ART. 21
        Federaţia sindicală desemnează, în cadrul organizaţiilor sindicale afiliate din unităţi, reprezentanţi cu atribuţii pentru asigurarea respectării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la locul de muncă.

    ART. 22
        Reprezentanţii sindicali desemnaţi primesc de la persoanele care se consideră discriminate sesizări/reclamaţii, aplică procedurile de soluţionare a acestora şi solicită angajatorului rezolvarea cererilor angajaţilor.

    ART. 23
     Opinia reprezentanţilor sindicali din unităţi, cu atribuţii pentru asigurarea respectării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la locul de muncă, se menţionează în mod obligatoriu în raportul privind respectarea prevederilor Legii nr. 202/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 24
        Angajaţii au dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminaţi, să formuleze sesizări/reclamaţii către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, şi să solicite sprijinul organizaţiei sindicale sau al reprezentanţilor angajaţilor din unitate pentru rezolvarea situaţiei la locul de muncă.

    ART. 25
        Organizaţiile sindicale au un interes legitim în respectarea principiului egalităţii de şanse şi pot, la cererea persoanelor discriminate, reprezenta/asista în cadrul procedurilor administrative aceste persoane.


    ANEXA 6

        LA CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCĂ UNIC LA NIVEL DE SECTOR DE NEGOCIERE COLECTIVĂ BUGETAR - SECTOR 52 ACTIVITĂŢI SANITAR-VETERINARE
    A. Procedura cercetării disciplinare prealabile
    ART. 1
        Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, inclusiv avertismentul scris.

    ART. 2
        Procedura cercetării disciplinare prealabile este următoarea:
    1. Odată cu luarea la cunoştinţă de către angajator de săvârşirea unei fapte ce ar putea fi considerată abatere disciplinară, acesta emite decizia de cercetare disciplinară.
    2. Decizia de cercetare disciplinară prealabilă trebuie să descrie acţiunea şi inacţiunea cercetate, data producerii acestora, prevederile avute în vedere ca fiind încălcate, cine a făcut sesizarea, data şi ora la care are loc prima audiere din partea comisiei de cercetare disciplinară prealabilă.
    3. Decizia de cercetare disciplinară prealabilă împreună cu copia de pe actul de sesizare a faptei se comunică celui cercetat cu semnătură de primire şi sindicatului din care face parte angajatul. În cazul în care angajatul refuză primirea, aceasta va fi trimisă prin scrisoare recomandată la domiciliul sau reşedinţa acestuia.
    4. La prima audiere sunt convocaţi toţi angajaţii care erau prezenţi sau ar fi trebuit să fie prezenţi în locul şi la data la care a avut loc fapta. Reprezentantul sindicatului al cărui membru este angajatul va fi invitat la fiecare întrunire a comisiei de disciplină în calitate de apărător.
    5. După prima audiere, comisia de cercetare prealabilă comunică concluziile celor audiaţi.
    6. Dacă se consideră că există o abatere disciplinară, comisia de cercetare disciplinară prealabilă comunică celui acuzat acuzaţia care i se aduce, copii de pe actele comisiei care stau la baza acuzaţiei şi i se acordă un termen de două zile lucrătoare pentru a-şi formula, într-o notă explicativă, apărarea în scris şi pentru a prezenta noi probe în apărarea sa, inclusiv martori.
    7. După primirea notei explicative, comisia de cercetare disciplinară prealabilă dă curs apărărilor angajatului, formulate în scris sau exprimate oral în faţa comisiei în mod direct sau prin intermediul reprezentantului sindicatului al cărui membru este.
    8. După cercetarea apărărilor angajatului, comisia disciplinară propune sau nu o sancţiune disciplinară.
    9. Neprezentarea angajatului la convocarea făcută în vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, fără un motiv obiectiv, dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără realizarea cercetării disciplinare prealabile.
    10. În cursul cercetării disciplinare prealabile, angajatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat ori reprezentat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
    11. Sancţiunile disciplinare se aplică potrivit legii.
    12. Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
    13. Decizia de sancţionare se comunică personal angajatului în cel mult 5 zile de la data emiterii ei şi produce efecte de la data comunicării.
    14. Decizia de sancţionare poate fi contestată de către angajat la instanţele de judecată competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.


    ART. 3
        Prezenta procedură face parte de drept din toate regulamentele interne ale unităţilor cărora le este aplicabil prezentul contract colectiv de muncă.


    B. Procedura cercetării disciplinare prealabile în cazul concedierii pentru necorespundere profesională
        Preambul:
    Art. 61 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează cazurile în care angajatorul poate dispune concedierea salariatului pentru motive ce ţin de persoana acestuia, respectiv concedierea pentru necorespundere profesională.

    ART. 4
        Noţiunea de necorespundere profesională reprezintă o împrejurare de natură obiectivă sau subiectivă care conduce ori este aptă să conducă la obţinerea unor performanţe profesionale mai scăzute decât cele pe care, în mod rezonabil, angajatorul este îndrituit a le aştepta de la salariat şi presupune necunoaşterea regulilor specifice unei funcţii, meserii sau profesii.

    ART. 5
        Concedierea salariatului pentru necorespundere profesională poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a acestuia, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, de o comisie formată din minimum cinci membri, din care fac parte obligatoriu cel puţin doi reprezentanţi al sindicatului organizat la nivelul unităţii, afiliat la federaţia sindicală reprezentativă semnatară a prezentului contract.

    ART. 6
        Angajatorul are obligaţia de a stabili criterii de evaluare fie prin contractul colectiv de muncă de la nivel de unitate, fie prin regulamentul intern al unităţii.

    ART. 7
        Rezultatul evaluării profesionale nu este obligatoriu pentru angajator, acesta fiind singurul în măsură să aprecieze dacă va emite sau nu decizia de concediere pentru necorespundere profesională.

    ART. 8
        Decizia de concediere va fi emisă în scris, în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii.

    ART. 9
        Motivarea în fapt a deciziei de concediere implică indicarea în concret de ce salariatul nu corespunde profesional postului pe care îl ocupă, motivele pentru care s-au respins cele precizate de salariat şi modul în care s-a realizat evaluarea acestuia.

    ART. 10
        În situaţia în care a intervenit concedierea pentru necorespundere profesională, angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională.

    ART. 11
        Pentru a se analiza dacă salariatul corespunde profesional, performanţele sale trebuie să se raporteze la atribuţiile şi cerinţele postului respectiv, precum şi la locul şi rolul postului respectiv în ierarhia unităţii şi în cadrul activităţii desfăşurate în general.

    ART. 12
        Necorespunderea profesională trebuie raportată la întreaga perioadă a executării contractului individual de muncă şi nu poate fi raportată numai la momentul încadrării în post. Simplele erori în executarea sarcinilor de serviciu, în lipsa unei anumite cantităţi constante a erorilor, nu sunt apte să conducă la concedierea pentru motive de necorespundere profesională şi, în plus, astfel de erori ar trebui analizate şi în raport cu volumul total de muncă al salariatului, precum şi cu luarea în considerare a gradului de instruire al acestuia raportat la obligaţia de formare profesională, ce revine angajatorului.

    ART. 13
        Cu privire la necorespunderea profesională, angajatorul trebuie să probeze fapte obiective sau repetate de natură să evidenţieze carenţe profesionale, delimitându-se în acest mod de neîndeplinirea accidentală, dar culpabilă, a obligaţiilor de serviciu, situaţie în care poate interveni concedierea disciplinară.

    ART. 14
        Sunt fapte apte să conducă la concedierea pentru necorespundere profesională cazul salariatului care nu mai face faţă obligaţiilor sale de serviciu, urmare a reducerii capacităţii de muncă a acestuia sau ipoteza în care se instituie, prin act normativ, condiţia promovării unui examen pentru continuarea activităţii în calitate de salariat.

    ART. 15
        Angajatorul trebuie să cerceteze atent faptele ce i se impută salariatului, astfel încât să identifice dacă acestea intră sub incidenţa cauzelor de concediere disciplinară sau constituie un motiv de concediere pentru necorespundere profesională.



               -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ UNIC nr. 19 din 15 ianuarie 2026

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016