Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ nr. 1.376 din 22 octombrie 2014 la Nivel de Grup de Unităţi Asistenţă Socială pe anii 2014-2015 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ nr. 1.376 din 22 octombrie 2014 la Nivel de Grup de Unităţi Asistenţă Socială pe anii 2014-2015

EMITENT: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL, PARTEA a V-a, nr. 4 din 6 noiembrie 2014
Comenteaza legea


    Înregistrat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - D.D.S. cu nr. 1376 din data de 22.10.2014


    În temeiul drepturilor garantate de Constituţia României, al art. 128 şi art. 137-139 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, al pct. 28 din Anexa la H.G. nr. 1.260/2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii nr. 62/2011 şi a Legii nr. 53/2003 republicată - Codul Muncii
    A intervenit următorul Contract Colectiv de Muncă la Nivel de Grup de Unităţi DGASPC, denumit în continuare, în cuprinsul prezentului contract, C.C.M.N.G.U.A.S., între:

    I. Reprezentanţii administraţiei/patronatului:
    1. Consiliul Judeţean Argeş, reprezentat prin Olteanu Mirela - consilier superior CJ Argeş;
    2. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, reprezentat prin Alboi Şandru Elena - Director General Adjunct Economic şi Administrativ DGASPC Bistriţa-Năsăud;
    3. Consiliul Judeţean Bacău reprezentat prin Sorin Bîrlădeanu - Director DGASPC Bacău;
    4. Consiliul Judeţean Iaşi, reprezentat prin Ion Florin - Director DGASPC Iaşi;
    5. Consiliul Judeţean Mehedinţi, reprezentat prin Aprotosoaie Georgeta - Director Executiv Adjunct DGASPC Mehedinţi;
    6. Consiliul Judeţean Satu Mare, reprezentat prin Apan Octavian - Director General DGASPC Satu Mare;
    7. Consiliul Judeţean Vaslui, reprezentat prin Agudaru Mihaela - Director Executiv Direcţia Resurse Umane DGASPC Vaslui;
    8. Consiliul Judeţean Braşov, reprezentat prin Luminiţa Olteanu Nicoleta - Consilier Judeţean CJ Braşov;
    9. Primăria Sectorului 2 Bucureşti, reprezentată prin Mihaela Deşliu - Şef Serviciu Juridic DGASPC Sector 2;
    10. Primăria Sectorului 4 Bucureşti, reprezentată prin Vişan Mariana - Şef Serviciu Resurse Umane DGASPC Sector 4;
    11. Primăria Sectorului 5 Bucureşti, reprezentată prin Popescu Florentina - Director DGASPC Sector 5;
    12. Primăria Sectorului 6 Bucureşti, reprezentată prin Marius Lăcătuş - Director DGASPC Sector 6 şi Gabriela Georgiana Schmutzer - Director General Adjunct Direcţia Economică.
    şi

    II. Reprezentanţii salariaţilor - federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate asistenţă socială:
    1. Federaţia Salariaţilor din Administraţia Publică Centrală şi Locală din România "COLUMNA" - reprezentată prin Preşedinte Sorin STAN
    şi
    2. Federaţia SANITAS, reprezentativă la nivel de sector de activitate asistenţă socială - reprezentată prin Preşedinte LEONARD BĂRĂSCU.

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Părţile contractante recunosc şi acceptă pe deplin că sunt egale şi libere în negocierea C.C.M.N.G.U.A.S. şi se obligă să respecte prevederile acestuia.
    ART. 2
    (1) În sensul prezentului contract, termenul de patron desemnează pe cel care angajează, denumit în continuare angajator menţionat la punctul I, prin intermediul instituţiilor subordonate:
    - direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;
    - alte instituţii şi unităţi conexe serviciilor de asistenţă socială, medico-sociale subordonate D.G.A.S.P.C.-urilor sau Consiliilor Judeţene sau Consiliilor Locale care angajează personal de asistenţă socială;
    - organisme private către care au fost externalizate servicii de asistenţă socială finanţate din fonduri publice sau care-şi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale, în baza unor contracte de parteneriat, asocieri în participaţiune sau sub orice altă formă legală.
    (2) Termenul unitate, în conformitate cu prevederile art. 1 lit. k) din Legea nr. 62/2011, republicată, desemnează unităţile subordonate autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale - D.G.A.S.P.C. care oferă servicii de asistenţă socială şi protecţia copilului, aşa cum sunt definite în H.G. nr. 1.260/2011:
    - Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare;
    - Activităţi ale căminelor de bătrâni şi ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure;
    - Alte activităţi de asistenţă socială, cu cazare n.c.a.;
    - Activităţi de asistenţă socială, fără cazare;
    - Activităţi de asistenţă socială, fără cazare, pentru bătrâni şi pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure;
    - Alte activităţi de asistenţă socială, fără cazare.
    (3) Termenul salariat desemnează persoana fizică ce prestează muncă pentru şi sub autoritatea unuia dintre angajatorii prevăzuţi la alin. (1) şi (2), în schimbul unei remuneraţii denumite salariu, în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe perioadă nedeterminată/determinată.
    ART. 3
    (1) C.C.M.N.G.U.A.S. are ca scop stabilirea, în condiţiile legii, a drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale angajatorului şi salariaţilor activităţii din sectorul de activitate asistenţă socială, precum şi condiţiile specifice de muncă şi urmăreşte promovarea şi garantarea unor relaţii de muncă echitabile, de natură să asigure protecţia socială a salariaţilor, eliminarea conflictelor de muncă sau preîntâmpinarea grevelor.
    (2) Prezentul contract de muncă are ca scop, în principal, stabilirea drepturilor minime garantate salariaţilor şi a obligaţiilor corelative cu privire la:
    - încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă;
    - condiţiile de muncă şi protecţia muncii;
    - alte drepturi salariale;
    - timpul de muncă şi timpul de odihnă;
    - alte măsuri de protecţie socială a salariaţilor, membri ai organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, şi acordarea de facilităţi acestora;
    - formarea şi perfecţionarea profesională;
    - drepturile organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă;
    - obligaţiile salariaţilor.
    (3) În ceea ce priveşte condiţiile specifice de muncă, determinate conform legii, drepturile şi obligaţiile părţilor se vor stabili prin contractele colective de muncă încheiate la nivelul D.G.A.S.P.C.-urilor şi al celorlalte unităţi şi instituţii prevăzute în Anexa nr. 1, avându-se în vedere prevederile prezentului C.C.M.N.G.U.A.S. Angajatorul are toate drepturile şi obligaţiile care decurg din legislaţia în vigoare şi din prezentul contract colectiv de muncă.
    (4) În cazul în care nu a fost posibilă încheierea unor contracte colective de muncă la nivel de unitate, prevederile prezentului contract colectiv de muncă la nivel de grupuri de unităţi asistenţă socială sunt minime şi obligatorii pentru angajatori.

    CAP. II
    Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului colectiv de muncă

    ART. 4
    (1) Prezentul C.C.M.N.G.U.A.S. se încheie pe o perioadă de 1 an şi va produce efecte din momentul înregistrării la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pentru toţi salariaţii din sectorul de activitate asistenţă socială, conform art. 133 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 62/2011, republicată, iar prevederile acestuia conţin clauze minimale aplicabile la încheierea contractelor colective la nivel de unitate de asistenţă socială.
    (2) Negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului şi al celorlalte unităţi şi instituţii prevăzute în Anexa nr. 1 se face de către sindicatele împuternicite de federaţiile semnatare ale prezentului contract sau de către reprezentanţii salariaţilor, acolo unde nu există sindicate.
    (3) Dacă niciuna din părţi nu are iniţiativa renegocierii lui cu 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, el se prelungeşte de drept pe o perioadă de 12 luni.
    (4) Cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat, părţile vor conveni asupra prelungirii sau negocierii contractului colectiv de muncă prin act adiţional, potrivit prevederilor legale.
    (5) Părţile contractante garantează aplicarea clauzelor prezentului C.C.M.N.G.U.A.S. pentru membrii sindicatelor afiliate la federaţiile sindicale semnatare ale acestuia.
    ART. 5
    (1) Părţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu propună şi să nu susţină promovarea unor acte normative sau a altor dispoziţii care ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din legislaţia specifică domeniului asistenţei sociale în vigoare la data înregistrării contractului, precum şi din prezentul C.C.M.N.G.U.A.S. fără consultarea federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract.
    (2) Angajatorul se obligă să nu iniţieze niciun act normativ şi/sau act administrativ cu caracter normativ care priveşte relaţiile de muncă şi sistemul naţional de asistenţă socială, fără discutarea acestora în cadrul comisiilor tehnice create la nivel de minister, din care fac parte şi reprezentanţii federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv, urmată de consultarea acestora în cadrul comisiei de dialog social de la nivelul ministerului.
    ART. 6
    (1) Drepturile salariaţilor prevăzute în prezentul contract colectiv nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care sunt recunoscute de legislaţia în vigoare.
    (2) În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezentul C.C.M.N.G.U.A.S. intervin reglementări legale mai favorabile salariaţilor, inclusiv reglementări cuprinse în contracte colective de muncă intervenite la nivelul ordonatorului principal de credite, acestea vor face parte, de drept, din contract.
    (3) Interpretarea clauzelor contractului se face prin consens. Dacă nu se realizează consensul, clauza se interpretează potrivit regulilor dreptului comun. Dacă şi după aceasta există divergenţe, interpretarea clauzelor se va face în sensul favorabil salariaţilor.
    ART. 7
    Orice propunere de modificare a legislaţiei în vigoare privind drepturile şi obligaţiile personalului din domeniul asistenţei sociale nu poate fi făcută fără consultarea federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă în cadrul comisiei de dialog social sau, după caz, în cadrul comisiei paritare de la nivelul ministerului.
    ART. 8
    Clauzele prezentului contract colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, ori de câte ori convin toate părţile semnatare, în conformitate cu prevederile art. 149 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată.
    ART. 9
    (1) Fiecare federaţie semnatară poate cere modificarea prezentului contract numai cu acordul scris al celorlalte federaţii semnatare.
    (2) În perioada de depunere a cererii de modificare şi pe perioada negocierilor în vederea modificării contractului, angajatorul se obligă să nu propună şi să nu emită acte normative şi/sau administrative cu caracter normativ care să încalce prevederile prezentului contract colectiv de muncă, precum şi să nu efectueze concedieri colective sau individuale din motive neimputabile salariaţilor. Federaţiile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă se obligă să nu declanşeze conflicte colective de muncă, conform Legii nr. 62/2011, republicate.
    (3) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate de către sindicate în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni, printr-o clauză expresă, ca salariaţii asupra cărora se întind efectele contractului colectiv de muncă negociat, alţii decât membrii de sindicat, să plătească o contribuţie pentru desfăşurarea negocierilor colective, care să fie cuprinsă între 0,4% - 0,6% din salariu brut, dar care să nu depăşească valoarea contribuţiei sindicale. Această contribuţie urmează a forma un fond comun utilizat pentru pregătirea şi desfăşurarea negocierilor colective, dialogului social, precum şi în alte scopuri stabilite prin acordul părţilor. Modul de administrare a fondului colectat se va stabili prin negociere între angajator şi organizaţiile sindicale afiliate organizaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    (4) Modificările aduse contractului colectiv de muncă se consemnează într-un act adiţional, semnat de toate părţile care au încheiat prezentul contract. Actul adiţional se transmite în scris Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi tuturor părţilor semnatare, producând efecte de la data înregistrării la acest minister.
    ART. 10
    Aplicarea contractului colectiv de muncă poate fi suspendată prin acordul de voinţă al părţilor sau în caz de forţă majoră.
    ART. 11
    Prezentul contract colectiv de muncă încetează:
    - la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, dacă părţile nu convin la prelungirea aplicării acestuia sau nu operează prelungirea de drept;
    - prin acordul părţilor.
    ART. 12
    (1) Pentru rezolvarea problemelor care apar în aplicarea prevederilor prezentului contract colectiv de muncă, părţile convin să se constituie comisii paritare la toate nivelurile - Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, unităţi şi instituţii prevăzute în Anexa nr. 1 - care sunt împuternicite să interpreteze prevederile contractelor colective de muncă, în funcţie de condiţiile concrete, la solicitarea oricăreia dintre părţi.
    (2) Hotărârile comisiilor paritare sunt obligatorii pentru părţi şi vor fi aduse la cunoştinţa salariaţilor prin afişare la sediul ministerului, unităţilor/instituţiilor prevăzute în Anexa nr. 1 la prezentul contract, după caz. Nerespectarea hotărârilor comisiei paritare atrage răspunderea disciplinară sau, după caz, penală, a persoanei/persoanelor vinovate.
    ART. 13
    (1) Atribuţiile, componenţa, organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare sunt stabilite prin regulamentele comisiilor paritare - anexe la contractele colective de muncă încheiate la nivelul direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului, unităţilor/instituţiilor prevăzute în Anexa nr. 1.
    (2) În cazurile în care comisia paritară nu va soluţiona problemele care apar în aplicarea prezentului contract în termen de 15 zile de la data întrunirii, părţile contractului au dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti, în conformitate cu prevederile legale.
    ART. 14
    Dreptul organizaţiilor sindicale de a se adresa direct instanţelor de judecată este garantat, prevederile alin. (2) neconstituind o procedură prealabilă.
    ART. 15
    (1) Executarea prezentului contract este obligatorie pentru părţi.
    (2) Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract colectiv de muncă atrage răspunderea părţilor care se fac vinovate de aceasta.

    CAP. III
    Reglementări privind încheierea, executarea, modificarea şi suspendarea contractului individual de muncă

    1. Încheierea contractului individual de muncă
    ART. 16
    (1) Drepturile şi obligaţiile salariaţilor din sectorul de activitate asistenţă socială încadraţi la angajatorii indicaţi la pct. I şi Anexa 1 din prezentul contract colectiv, sunt prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit prevederilor legale în vigoare.
    (2) Normele de muncă se stabilesc cu respectarea prevederilor legale şi a contractului colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate.
    ART. 17
    (1) Încheierea contractului individual de muncă se face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor constituţionale ale salariatului şi potrivit prevederilor contractelor colective de muncă încheiate la nivel naţional, la nivel de sector de activitate asistenţă socială şi la nivelul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului judeţene, respectiv de sector.
    (2) La angajare şi la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor asigura egalitatea de şanse şi tratament pentru toţi salariaţii, fără discriminări directe sau indirecte, bazate pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor decurgând din contractele colective de muncă. În acest sens, din comisiile de angajare şi susţinere a concursurilor va face parte, în calitate de observator, cel puţin un reprezentant al sindicatului reprezentativ din unitate.
    (3) Criteriile de selecţie şi angajare se stabilesc de către angajator prin informarea/consultarea organizaţiei sindicale reprezentative din cadrul unităţii, după caz.
    (4) Angajatorul se obligă să comunice salariaţilor şi reprezentanţilor sindicatelor din unitate, posturile disponibile şi condiţiile de ocupare a lor, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înaintea scoaterii lor la concurs, cu excepţia cazurilor de forţă majoră definite prin lege.
    ART. 18
    (1) Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii, denumite salariu.
    (2) Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine, sub sancţiunea nulităţii absolute, prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative şi prin prezentul contract colectiv de muncă.
    (3) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute prin Codul muncii sau prin legi speciale. În ambele cazuri, salariatul poate fi asistat de reprezentantul desemnat al sindicatului din care face parte, afiliat la organizaţia sindicală semnatară a prezentului contract colectiv de muncă pentru membrii de sindicat, iar pentru nemembrii de sindicat, la cerere.
    (4) Contractul individual de muncă se va încheia potrivit legii, în scris, în baza contractelor colective de muncă de la toate nivelurile aplicabile sectorului de activitate asistenţă socială şi va fi modificat anual, dacă este cazul, prin acte adiţionale.
    (5) Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale.
    (6) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
    (7) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana care solicită angajarea ori, după caz, salariatul, cu privire la toate clauzele pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice.
    (8) Persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul va fi informat cu privire la cel puţin următoarele elemente:
    a. identitatea părţilor;
    b. locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
    c. sediul angajatorului;
    d. funcţia/ocupaţia, conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, şi atribuţiile postului;
    e. riscurile specifice postului;
    f. data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
    g. în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
    h. durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
    i. condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;
    j. salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul;
    k. durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;
    l. indicarea contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului;
    m. durata perioadei de probă, după caz.
    (9) Elementele din informarea prevăzută la alin. (8) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă.
    (10) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (8) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data încunoştinţării în scris a salariatului.
    (11) Cu privire la informaţiile furnizate salariatului anterior încheierii contractului individual de muncă, între părţi poate interveni un contract de confidenţialitate.
    (12) În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare, salariatul este în drept să sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare.
    (13) În afara clauzelor generale prevăzute la alin. (8), între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.
    (14) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
    a) clauza cu privire la formarea profesională;
    b) clauza de neconcurenţă;
    c) clauza de mobilitate;
    d) clauza de confidenţialitate.
    (15) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea, cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor, nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale.
    (16) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză.
    ART. 19
    (1) Încadrarea salariaţilor în unităţi se face numai prin concurs sau examen, după caz.
    (2) Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi, cu informarea/consultarea reprezentanţilor organizaţiei sindicale semnatare a contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate.
    (3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen.
    ART. 20
    (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili, în baza art. 31 alin. 1 Codul Muncii, o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.
    (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv printr-o perioadă de probă de maximum 30 de zile calendaristice.
    (3) Pe durata perioadei de probă, salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.
    (4) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.
    (5) Prin excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, cu informarea organizaţiei sindicale din care face parte, afiliată organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (6) Perioada de probă constituie vechime în muncă.
    ART. 21
    (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea, conform art. 35 din Codul Muncii şi art. 24 din Legea nr. 284/2010 modificată şi completată prin Legea nr. 283 din 2011.
    (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul de funcţii.
    ART. 22
    (1) Posturile vacante sau temporar vacante care nu au putut fi ocupate, în condiţiile legii, prin concurs/examen pot fi ocupate prin cumul de funcţii de către salariaţii unităţii, conform art. 24 din Legea nr. 284/2010 modificată şi completată prin Legea nr. 283 din 2011.
    (2) În situaţia în care nu există posturi vacante sau temporar vacante, promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în grade profesionale se face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior, potrivit dispoziţiilor H.G.R. nr. 286/2011.
    (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1), la încheierea contractului individual de muncă, salariatul poate fi asistat de reprezentantul desemnat al sindicatului semnatar al prezentului contract colectiv de muncă, pentru membrii de sindicat, iar pentru nemembrii de sindicat, la cerere.
    ART. 23
    (1) Contractul individual de muncă nu poate fi desfăcut din iniţiativa celui care angajează în niciunul din cazurile care dau dreptul persoanelor la ajutorul de şomaj, fără consultarea reprezentanţilor organizaţiei sindicale semnatare a contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, în ceea ce priveşte protecţia socială a salariaţilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
    (2) În cazul absenţei acordului părţii sindicale, organul ierarhic superior celui care angajează este obligat să asigure continuarea raporturilor juridice de muncă prin redistribuire în aceeaşi localitate sau judeţ, cu acordarea drepturilor salariale, potrivit legii.
    (3) În situaţia în care din motive justificate nu este posibilă aplicarea prevederilor alin. (2) din prezentul articol, desfacerea contractului individual de muncă se va face ţinând cont de criteriile stabilite prin cap. VII, din prezentul contract.
    ART. 24
    Contractul individual de muncă încheiat între angajator şi salariat va cuprinde obligatoriu elementele prevăzute în modelul cadru aprobat prin Ordinul ministrului muncii nr. 64/2003, cu modificările şi completările ulterioare precum şi pe cele menţionate la art. 17 alin. 3 din Codul Muncii.

    2. Executarea contractului individual de muncă
    ART. 25
    Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc, potrivit legii, prin negociere şi sunt stipulate în cadrul C.C.M.N.G.U.A.S. şi în contractele individuale de muncă.
    ART. 26
    Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege şi prezentul contract colectiv de muncă. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile salariaţilor prevăzute de lege şi de prezentul contract colectiv de muncă sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
    ART. 27
    (1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
    a) la salarizare pentru munca depusă;
    b) la repaus zilnic şi săptămânal;
    c) la concediu de odihnă anual;
    d) la egalitate de şanse şi de tratament;
    e) la demnitate în muncă;
    f) la securitate şi sănătate în muncă;
    g) la acces la formarea profesională;
    h) la informare şi consultare;
    i) de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
    j) la protecţie, în caz de concediere;
    k) la negociere colectivă şi individuală;
    l) de a participa la acţiuni colective;
    m) de a constitui sau de a adera la un sindicat;
    n) să fie informat despre orice modificare care apare în legătură cu locul muncii, felul muncii, salarizarea, timpul de muncă şi timpul de odihnă;
    o) să fie informat de orice modificare a relaţiilor de subordonare şi colaborare la locul său de muncă;
    p) să nu se supună niciunei încercări de subordonare din partea altei persoane decât cea a şefului direct;
    r) să-şi informeze şeful direct privind orice încercare de încălcare a drepturilor sale;
    s) să refuze alte sarcini de serviciu care nu sunt cuprinse în contractul individual de muncă sau în fişa postului, dacă acele sarcini contravin legii;
    t) să informeze angajatorul de orice încercare de încălcare a sarcinilor de serviciu de către şeful direct şi de orice încercare de stabilire a unei relaţii de subordonare de către altă persoană decât şeful său direct;
    u) să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în cazul suspiciunii de sancţionare datorită exercitării drepturilor sale;
    v) să solicite asistenţă organizaţiei sindicale în situaţiile în care îi este periclitat locul de muncă, felul muncii, salariul sau alte drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă sau în legislaţia în vigoare.
    (2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
    a) de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului şi de a realiza norma de muncă;
    b) de a respecta disciplina muncii;
    c) de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;
    d) de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
    e) de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
    f) de a respecta secretul de serviciu;
    g) să nu execute nicio sarcină ce-i depăşeşte cadrul fişei postului şi competenţele corespunzătoare pregătirii profesionale, pe care le consideră ilegale;
    h) să nu facă uz de calităţi neconforme cu postul pe care a fost angajat sau cu pregătirea dobândită;
    i) să respecte clauza de confidenţialitate dintre el şi angajator;
    j) să păstreze confidenţialitatea tuturor informaţiilor relevante obţinute de la cetăţean;
    k) în cadrul serviciului să dea dovadă de rezervă în manifestarea opiniilor politice, care nu trebuie să influenţeze în niciun mod imparţialitatea lui în exercitarea atribuţiilor ce îi revin;
    l) personalul cu funcţie de conducere răspunde pentru dispoziţiile pe care le dă angajaţilor din subordine.
    m) salariaţii se obligă:
    - să dea dovadă de disciplină atât în relaţiile cu cetăţenii, cât şi în cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;
    - să fie calmi, politicoşi şi respectuoşi pe întreaga perioadă de realizare a relaţiei cu publicul;
    - să manifeste o atitudine pozitivă şi răbdare în relaţia cu cetăţeanul;
    - să folosească un limbaj adecvat şi corect din punct de vedere gramatical;
    - să formuleze răspunsuri legale, complete şi corecte şi să se asigure că acestea sunt înţelese de cetăţean;
    - să îndrume cetăţeanul către serviciul de specialitate în vederea obţinerii de informaţii detaliate care depăşesc competenţele structurii de asistenţă;
    - să întrerupă activitatea cu publicul numai în situaţia folosirii de către cetăţean a unui limbaj trivial, a formulării de ameninţări la adresa lor ori a utilizării de către cetăţean a violenţei verbale/fizice;
    n) să informeze şeful ierarhic superior asupra oricărei informaţii declarată ca fiind confidenţială, dar care poate pune în pericol viaţa, sănătatea sau libertatea sa, a colegilor săi sau a beneficiarilor serviciilor de asistenţă socială.
    ART. 28
    (1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
    a. să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
    b. să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii şi ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate aplicabil;
    c. să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
    d. să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
    e. să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, în condiţiile Codului Muncii, ale contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;
    f. să exercite controlul asupra sesizărilor salariaţilor şi/sau organizaţiilor sindicale din unitate;
    g. să se asocieze cu alţi angajatori, reprezentanţi ai unor unităţi similare din unităţile de asistenţă socială, pentru constituirea asociaţiei patronale reprezentative;
    h. să stabilească obiective de performanţă individuală precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.
    (2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
    a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
    b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
    c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă;
    d) să comunice cel puţin o dată pe an salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii în condiţiile legii;
    e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
    f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
    g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
    h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
    i) să asigure confidenţialitatea şi protecţia datelor cu caracter personal ale salariaţilor;
    j) să informeze reprezentanţii organizaţiei sindicale de la nivelul unităţii asupra tuturor măsurilor administrative pe care urmează să le aplice;
    k) să asigure cadrul general de respectare a dreptului la demnitate al tuturor salariaţilor;
    l) să informeze/să se consulte cu organizaţia sindicală reprezentativă în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea angajărilor de personal;
    m) să se consulte cu organizaţia sindicală reprezentativă şi cu organizaţiile profesionale corespunzătoare în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea perfecţionării personalului.

    3. Modificarea contractului individual de muncă
    ART. 29
    (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.
    (2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul contract şi de legislaţia în vigoare.
    (3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
    a) durata contractului;
    b) locul muncii;
    c) felul muncii;
    d) condiţiile de muncă;
    e) salariul;
    f) timpul de muncă şi timpul de odihnă.
    ART. 30
    (1) Delegarea sau detaşarea salariaţilor se face în condiţiile stabilite de Codul Muncii, precum şi de prezentul C.C.M.N.G.U.A.S. astfel:
    a) angajatorul poate informa/consulta reprezentanţii organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă la nivel de unitate şi salariatul, în legătură cu intenţia de detaşare a oricărui salariat care face parte din respectivul sindicat, în altă unitate;
    b) în situaţia în care un salariat, membru de sindicat, refuză detaşarea dispusă, acesta are dreptul de a solicita sprijinul organizaţiei sindicale din care face parte pentru a-l susţine în faţa angajatorului;
    c) pe perioada detaşării, salariatul are dreptul să primească din partea angajatorului la care s-a dispus detaşarea, contravaloarea tuturor cheltuielilor de transport şi cazare, conform art. 46 alin. 4 şi art. 47 din Codul Muncii;
    d) pe perioada detaşării, salariatul păstrează calitatea de membru al sindicatului din care făcea parte înainte de detaşare, cu toate drepturile şi obligaţiile corelative;
    e) pe perioada detaşării, angajatorul la care s-a dispus detaşarea va achita în contul sindicatului din care provine salariatul toate datoriile legate de cotizaţia acestuia, la cererea salariatului sau a sindicatului din care face parte.
   (2) În cazurile concrete, rezultate din aplicarea reformei în domeniul asistenţei sociale, redistribuirea salariaţilor se face prin consultarea cu reprezentanţii organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (3) a) Pe perioada delegării, atunci când aceasta se derulează în altă localitate decât cea de domiciliu a salariatului şi în altă localitate decât sediul central al angajatorului, angajatorul va suporta cheltuielile de transport ale salariatului.
    b) Atunci când nu se poate efectua transportul salariatului la noul loc de muncă în sistem "navetă" zilnică, angajatorul va suporta toate cheltuielile de cazare ale salariatului în noua localitate, iar în acelaşi timp va suporta şi cheltuielile de transport către domiciliul salariatului cel puţin o dată pe săptămână, conform legislaţiei în vigoare.
    c) Pentru perioada de delegare, angajatorul va asigura salariatului o indemnizaţie de delegare, conform prevederilor legale în vigoare, în baza art. 44 alin. 2 din Codul Muncii.
    d) Pentru prelungirea perioadei de delegare a unui salariat, membru de sindicat, angajatorul va solicita acordul salariatului, conform art. 44 alin. 1 din Codul Muncii.
    ART. 31
    Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, în cazul unor situaţii de forţă majoră prevăzute de lege, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului.

    4. Suspendarea contractului individual de muncă
    ART. 32
    (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi.
    (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator.
    (3) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării, acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat.
    ART. 33
    La suspendarea contractului individual de muncă, locul de muncă se păstrează, iar, pe locul astfel vacantat, unitatea poate angaja altă persoană cu contract de muncă pe perioadă determinată.
    ART. 34
    (1) Pentru suspendarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului se solicită consultarea organizaţiei sindicale semnatare a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate, dacă salariatul este membru de sindicat al acesteia.
    (2) În cazul în care salariatul, membru de sindicat, se găseşte în situaţia cercetării disciplinare, angajatorul are obligaţia de a respecta procedura prevăzută în Regulamentul de organizare internă a instituţiei şi de Codul Muncii.
    ART. 35
    (1) Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii:
    a) concediu de maternitate;
    b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
    c) carantină;
    d) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului;
    e) îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat;
    f) forţă majoră;
    g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală;
    h) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
    (2) Pe perioada suspendării de drept a contractelor individuale de muncă, posturile vacantate temporar pot fi scoase la concurs cu informarea/consultarea organizaţiei sindicale semnatare a contractului colectiv de muncă.
    ART. 36
    (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii:
    a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
    b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
    c) concediu paternal;
    d) concediu pentru formare profesională;
    e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale şi organizaţiilor sindicale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului;
    f) participare la grevă.
    (2) Posturile vacantate astfel pot fi scoase la concurs, cu informarea/consultarea reprezentantului organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract.
    (3) Contractul individual de muncă este suspendat în situaţia absenţelor nemotivate ale salariatului, în condiţiile legii, ale contractului colectiv de muncă aplicabil, contractului individual de muncă, precum şi prin regulamentul intern.
    ART. 37
    (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii:
    a) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii;
    b) ca sancţiune disciplinară;
    c) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti;
    d) în cazul întreruperii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
    e) pe durata detaşării.
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi c), dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea avută anterior şi i se va plăti, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului, actualizată cu rata inflaţiei.
    (3) Posturile vacantate astfel pot fi scoase la concurs cu informarea/consultarea reprezentantului organizaţiei sindicale.
    ART. 38
    (1) Pe durata unei întreruperi temporare a activităţii angajatorului, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, conform articolului 53 alin. 1 din Codul Muncii.
    (2) Pe durata întreruperii temporare a activităţii unităţii din motive neimputabile salariatului, acesta se va afla la dispoziţia angajatorului, care are oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii salariatului respectiv.
    ART. 39
    (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părţilor, în cazul concediilor fără plată, pentru studii sau pentru interese personale, după cum urmează:
    a) până la 90 de zile lucrătoare pe an, cumulat sau fracţionat în maximum 3 tranşe, pentru situaţii personale sau studiu şi cu acordul organizaţiilor sindicale;
    b) pentru alte situaţii, până la 3 ani, cu acordul organizaţiei sindicale.
    (2) În toate cazurile menţionate mai sus, solicitarea pentru efectuarea concediului fără plată se va face cu cel puţin 30 de zile înainte, cu acordul reprezentantului organizaţiei sindicale.
    (3) Oportunitatea angajărilor pe aceste posturi vacantate se va stabili cu informarea/consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale.

    5. Încetarea contractului individual de muncă
    ART. 40
    Contractul individual de muncă poate înceta astfel:
    a) de drept;
    b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
    c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.
    ART. 41
    Contractul individual de muncă încetează de drept:
    a. la data decesului salariatului;
    b. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului;
    c. ca urmare a dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care persoana juridică îşi încetează existenţa;
    d. la data constatării de către organele competente, prin act administrativ, a îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârste standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare conform art. 56 din Codul Muncii;
    e. ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată, prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
    f. ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
    g. ca urmare a condamnării penale la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
    h. de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
    i. ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
    j. la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată.
    ART. 42
    (1) Nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.
    (2) Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.
    (3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege.
    (4) În situaţia în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabileşte drepturi sau obligaţii pentru salariaţi, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile legale sau convenţionale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri.
    (5) Persoana care a prestat muncă în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.
    (6) Constatarea nulităţii şi stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părţilor.
    (7) Dacă părţile nu se înţeleg, nulitatea se pronunţă de către instanţa judecătorească.
    ART. 43
    (1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.
    (2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.
    ART. 44
    Este interzisă concedierea salariaţilor:
    a) pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală;
    b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale.
    ART. 45
    (1) Constrângerea şi condiţionarea membrilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor cu măsura dispunerii concedierii sau cu adoptarea de măsuri disciplinare pentru motive ce ţin de exercitarea drepturilor sindicale vor constitui motivul acţiunii în instanţa judecătorească competentă.
    (2) Angajatorul poate să dispună măsuri disciplinare conform legii, împotriva celor care practică intimidarea membrilor de sindicat.
    ART. 46
    (1) Dispunerea măsurii de concediere, în condiţiile art. 60, alin. (1), lit. g), din Codul Muncii, a unui salariat aflat într-o funcţie sindicală eligibilă la nivel de unitate sau la orice alt nivel nu poate fi pusă în practică decât cu acordul expres al organizaţiei sindicale respective.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.
    ART. 47
    (1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă:
    a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;
    b) pe durata concediului pentru carantină;
    c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
    d) pe durata concediului de maternitate;
    e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, salariaţii nu pot fi concediaţi pe motivul prevăzut de art. 61 lit. d) din Codul Muncii (salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat), pe o perioadă de minim 6 luni de la reluarea activităţii, considerată perioadă de readaptare;
    f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
    g) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat, fără consimţământul organului de conducere a organizaţiei sindicale din care face parte;
    h) pe durata efectuării concediului de odihnă;
    i) pe perioada concediului fără plată, acordat în condiţiile contractului colectiv de muncă aplicabil.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.
    ART. 48
    (1) Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului, cu respectarea procedurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară.
    (2) Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului cu avizul organizaţiei sindicale în următoarele situaţii:
    a) prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
    b) salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat, cu excepţia persoanelor aflate în structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale conform prevederilor Codului Muncii şi Legii sindicatelor.
    ART. 49
    (1) Concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile şi în termenele stabilite de lege şi prezentul contract colectiv de muncă.
    (2) Evaluarea prealabilă este, de asemenea, obligatorie în cazul concedierii pentru situaţia în care salariatul nu corespunde profesional. Termenele şi condiţiile cercetării prealabile sunt cele prevăzute pentru cercetarea disciplinară.
    (3) Cercetarea prealabilă, verificarea susţinerilor în apărare şi propunerea eventualelor sancţiuni, pentru orice abateri disciplinare săvârşite de salariaţii din unităţile de asistenţă socială, vor fi efectuate de o comisie de disciplină, constituită conform regulamentelor interne.
    ART. 50
    (1) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. 2, precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 41 lit. f), angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii.
    (2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (1), acesta are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă, în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale sau, după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii.
    (3) Salariatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului conform prevederilor alin. (1) pentru a-şi manifesta expres consimţământul cu privire la noul loc de muncă oferit.
    (4) În cazul în care salariatul nu îşi manifestă expres consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3), precum şi după notificarea cazului către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului.
    ART. 51
    (1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
    (2) Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.
    ART. 52
    Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă.
    ART. 53
    (1) În cazul concedierii colective, salariaţii beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul contract colectiv de muncă.
    (2) În cazul concedierii pentru motive care nu ţin de persoana salariaţilor, angajatorul va dispune îndeplinirea tuturor măsurilor sociale şi de trecere în şomaj a salariaţilor concediaţi.
    (3) Planul de măsuri sociale va fi întocmit şi adoptat, prin consens, de angajator împreună cu reprezentanţii organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, iar pentru adoptarea planului de măsuri este necesar acordul aceloraşi organizaţii sindicale.
    (4) Înainte de dispunerea măsurilor de concediere, angajatorul va pune la dispoziţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă planul de măsuri menit să ducă la împiedicarea concedierii colective din unitate.
    (5) În cazul în care, după adoptarea unor acte normative sau administrative ce determină concedieri colective sau individuale în unităţile de asistenţă socială, angajatorul va acorda salariaţilor concediaţi compensaţii băneşti, în condiţiile legii şi dacă actele normative în vigoare permit acest lucru.
    (6) Pentru stabilirea priorităţilor la concediere, angajatorul, prin consultare cu reprezentanţii organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă, vor stabili criteriile de concediere.
    (7) În situaţia în care unitatea îşi reia activitatea într-o perioadă de până la 9 luni de la data închiderii, angajatorul fiind obligat de specificul activităţii să-şi extindă activitatea în aceeaşi perioadă de 9 luni de la data de la care s-a dispus concedierea, acesta este obligat să reangajeze salariaţii concediaţi pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, la cerere, fără examen sau concurs ori perioadă de probă.
    (8) În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi potrivit alin. (7) nu îşi manifestă expres consimţământul în termen de 10 zile lucrătoare sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi angajări pe locurile de muncă rămase vacante.
    ART. 54
    Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, dispusă, în condiţiile legii, pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, cu încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii, a unui număr de cel puţin 30 de salariaţi.
    ART. 55
    (1) În cazul în care se dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului, datorită inaptitudinilor fizice sau psihice, datorită incompetenţelor profesionale sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, perioada de preaviz este de 20 de zile lucrătoare.
    (2) În oricare alte situaţii, perioada de preaviz este de 20 de zile lucrătoare, cu excepţia persoanelor aflate în perioada de probă care nu beneficiază de preaviz, conform CM.
    ART. 56
    (1) Decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu:
    a) motivele care determină concedierea;
    b) durata preavizului;
    c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritate;
    d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile articolului 64 din Codul Muncii.
    (2) În situaţia în care, în perioada de preaviz, contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.
    ART. 57
    Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului.
    ART. 58
    Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege şi de prezentul contract colectiv de muncă este lovită de nulitate absolută.
    ART. 59
    În caz de conflict de muncă, angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.
    ART. 60
    Nelegalitatea deciziei/dispoziţiei de concediere se constată de către instanţa de judecată, care, la solicitarea salariatului, va putea dispune şi repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii actului de concediere.
    ART. 61
    (1) Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă al salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.
    (2) Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.
    (3) Termenul de preaviz este cel prevăzut în art. 81 alin. 4 din Codul Muncii.
    (4) Pe durata preavizului, contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele. În această perioadă salariatul este obligat să îşi îndeplinească toate sarcinile profesionale la locul de muncă.
    (5) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.
    (6) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz.
    (7) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.
    ART. 62
    (1) a) În cazul modificării sursei şi a modului de finanţare, potrivit legii, angajatorul, semnatar al contractului individual de muncă, va prevedea în actele de predare-primire ca angajatorul care preia să asigure continuitatea pentru 5 ani a contractului individual de muncă al personalului preluat şi care este reprezentat de sindicatul semnatar al prezentului contract colectiv de muncă pe durata contractului de muncă încheiat, fie prin menţinerea locului de muncă, fie prin redistribuire în alte unităţi situate în aceeaşi localitate sau în acelaşi judeţ, cu respectarea Codului Muncii.
    (b) În situaţia prevăzută mai sus, angajatorii vor sprijini rezolvarea cazurilor ivite prin consultarea reprezentanţilor organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Schimbarea persoanei juridice care angajează nu dă dreptul la o salarizare sub nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare pentru funcţia şi gradul profesional respectiv, indiferent de sursa de finanţare.
    (3) În toate cazurile în care se procedează la o reducere de personal, angajatorul prevăzut în Anexa 1 şi organizaţiile sindicale afiliate la federaţiile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă vor stabili, de comun acord prin consultare posturile reduse şi salariaţii care urmează să fie disponibilizaţi, precum şi criteriile de disponibilizare.

    CAP. IV
    Condiţii de muncă şi protecţia muncii

    ART. 63
    (1) Părţile se obligă să depună eforturile necesare pentru instituirea unui sistem adecvat, având drept scop ameliorarea continuă a condiţiilor de muncă (art. 175-191 din Codul Muncii).
    (2) Pentru a se asigura participarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit art. 183 şi următoarele din Codul Muncii se va organiza Comitetul de securitate şi sănătate în muncă, constituit din:
    - angajator sau reprezentantul legal şi/sau reprezentanţii săi, în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor;
    - medicul de medicina muncii;
    - reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
    (3) În stabilirea măsurilor privind condiţiile de muncă, părţile implicate vor ţine seama de următoarele principii de bază:
    a) măsurile preconizate trebuie să vizeze asigurarea unor condiţii optime în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale, a sănătăţii salariaţilor şi, numai dacă acest lucru nu este posibil la un moment dat, să se procedeze la compensări băneşti sau de oricare altă natură;
    b) măsuri pentru ameliorarea condiţiilor de muncă şi prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, stabilind personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii sau, după caz, se va organiza un compartiment de protecţia muncii;
    c) măsuri de instruire şi propagandă în domeniul protecţiei muncii;
    d) măsurile preconizate pentru ameliorarea condiţiilor de muncă se realizează cu acordul reprezentanţilor organizaţiei sindicale semnatare a prezentului contract;
    e) părţile sunt de acord că, în sistemul de asistenţă socială, condiţii corespunzătoare de lucru nu pot exista fără asigurarea bazei materiale a activităţii instructiv-educative, a medicamentelor, materialelor sanitare, instrumentarului, aparaturii, documentelor specifice muncii, potrivit legii.
    ART. 64
    (1) Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.
    (2) Dacă angajatorul apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu.
    (3) Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi.
    ART. 65
    (1) Normele şi normativele de protecţie a muncii pot stabili:
    a) măsuri generale de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aplicabile angajatorului;
    b) măsuri de protecţie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activităţi;
    c) măsuri de protecţie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;
    d) dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea unor organisme speciale de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă.
    (2) Normele şi normativele specifice de protecţie a muncii la nivelul unităţii vor fi prevăzute în regulamentul intern.
    ART. 66
    (1) În cadrul propriilor responsabilităţi, angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia.
    (2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire:
    a) evitarea riscurilor;
    b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
    c) combaterea riscurilor la sursă;
    d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;
    e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;
    f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;
    g) planificarea prevenirii;
    h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală;
    i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.
    ART. 67
    (1) Angajatorul răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă.
    (2) În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, angajatorul se consultă cu sindicatul, precum şi cu Comitetul de securitate şi sănătate în muncă.
    ART. 68
    Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii, conform art. 179 din Codul Muncii.
    ART. 69
    (1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
    (2) Instruirea se realizează periodic, prin modalităţi specifice stabilite de legislaţia în vigoare de comun acord de către angajator, împreună cu Comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi cu organizaţia sindicală.
    (3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a activităţii.
    (4) Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu.
    ART. 70
    (1) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor.
    (2) Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul muncii, în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii salariaţilor.
    (3) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent.
    ART. 71
    (1) Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, instituţia abilitată prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea utilizării cu orice titlu a substanţelor şi preparatelor periculoase pentru salariaţi.
    (2) Inspectorul de muncă poate, cu avizul medicului de medicină a muncii, să impună angajatorului să solicite organismelor competente, contra cost, analize şi expertize asupra unor produse, substanţe sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaşte compoziţia acestora şi efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman.
    ART. 72
    Angajatorii au obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii.
    ART. 73
    (1) Sarcinile de serviciu trebuie stabilite în conformitate cu cerinţele postului şi cu obligaţiile asumate de fiecare salariat la încheierea contractului individual de muncă.
    ART. 74
    Locurile de muncă, în funcţie de specificul lor şi de cuantumul sporurilor de care beneficiază salariaţii, sunt clasificate potrivit legislaţiei în vigoare.
    ART. 75
    (1) Reducerea timpului normal de lucru se acordă obligatoriu de către angajator, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
    (2) Echipamentul de protecţie şi materialele igienico-sanitare sunt asigurate obligatoriu de către angajator, în cantitatea şi de calitatea necesare asigurării unor servicii de asistenţă socială corespunzătoare şi va fi stabilit în contractele colective la nivel de unitate negociate în baza prezentului.
    (3) Concediile suplimentare de odihnă, stabilite de comun acord între reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă şi reprezentanţii angajatorului, se acordă potrivit prevederilor art. 147 din Codul Muncii şi Legii nr. 284/2010 cu modificările ulterioare:
    a) Pentru angajaţii care lucrează în condiţii deosebite (vătămătoare şi periculoase), în baza buletinelor de expertizare a locurilor şi condiţiilor de muncă efectuate de Direcţia de Sănătate Publică sau în baza rapoartelor S.S.M. şi P.S.I., indiferent de vechime, se acordă un spor la concediul de odihnă de 6 zile. Pentru salariaţii nevăzători se acordă un spor la concediul de odihnă de 6 zile, iar pentru salariaţii persoane cu dizabilităţi, un spor de 6 zile.
    ART. 76
    Angajatorul este obligat să asigure, la termenele legale şi ori de câte ori este necesar, examinarea medicală gratuită şi completă, precum şi decontarea analizelor medicale necesare desfăşurării activităţii profesionale a salariaţilor, care impun recomandarea medicului de medicina muncii.
    ART. 77
    (1) Angajatorul va asigura gratuitate pentru efectuarea testelor HIV, HVB, HVC şi pentru vaccinarea împotriva hepatitei de tip B şi C în funcţie de recomandarea medicului de medicina muncii.
    (2) Controalele medicale periodice vor fi asigurate gratuit de către angajator.
    ART. 78
    (1) În toate cazurile în care condiţiile de muncă s-au modificat, determinând reclasificarea locurilor de muncă, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificări începând cu data schimbării condiţiilor de muncă, certificate potrivit legii.
    (2) Reclasificarea locurilor de muncă se face de către aceleaşi părţi care au făcut clasificarea iniţială, printr-un înscris adiţional la contractul colectiv de muncă.
    (3) Normele generale şi cele specifice de protecţie a muncii sunt considerate de părţi a fi minime şi obligatorii.
    ART. 79
    (1) Contravaloarea şi întreţinerea echipamentului de protecţie se suportă integral de către angajator. Condiţiile concrete şi criteriile de acordare a acestor echipamente de protecţie se vor stabili de comun acord, în limita surselor bugetare alocate. Angajatorul va face demersuri şi va prevedea sursele pentru echipament în bugetul de venituri şi cheltuieli.
    (2) La nivel de unitate se vor stabili parametrii de microclimat necesari, urmăriţi la fiecare loc de muncă în vederea luării măsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programul de control al realizării măsurilor stabilite.
    ART. 80
    (1) Părţile sunt de acord că nicio măsură de protecţie a muncii nu este suficientă dacă nu este cunoscută, însuşită şi aplicată în mod conştient de către salariaţi.
    (2) Angajatorul este obligat să asigure, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea şi testarea salariaţilor, cu privire la normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii.
    ART. 81
    (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, angajatorul va lua cel puţin următoarele măsuri:
    a) amenajarea ergonomică a locurilor de muncă;
    b) asigurarea condiţiilor de mediu, umiditate, temperatură şi altele, în conformitate cu prevederile legale.
    (2) Neasigurarea condiţiilor normale de lucru la locul de muncă exonerează de răspundere angajaţii din unitate, în ceea ce priveşte consecinţele ce decurg din neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor de serviciu, în acest sens evitându-se pe cât posibil să se pună în pericol viaţa şi sănătatea beneficiarilor serviciilor de asistenţă socială.
    (3) Angajatorul asigură amenajarea anexelor sociale la locul de muncă, dotate cu apă caldă şi apă rece.
    (4) În toate cazurile în care, în afara echipamentului de lucru prevăzut de lege, angajatorul cere o anumită vestimentaţie specială, ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suportă integral de către angajator, în limita bugetului aprobat şi a fondurilor destinate cu această cheltuială.
    ART. 82
    Părţile se obligă să asigure un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi tinerilor.
    ART. 83
    (1) Angajatorul se obligă să nu refuze angajarea sau, după caz, menţinerea în muncă a persoanelor cu handicap, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor minime de serviciu, aferente posturilor respective.
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) se va proceda la informarea/consultarea reprezentanţilor sindicatului semnatar al prezentului contract colectiv de muncă.

    CAP. V
    Salarizarea şi alte drepturi salariale

    ART. 84
    (1) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.
    (2) Angajatorul este obligat să prevadă în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli toate drepturile salariale prevăzute în prezentul contract colectiv de muncă şi să facă demersurile necesare în vederea atragerii fondurilor respective.
    (3) Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor.
    (4) Drepturile salariale se achită într-o singură tranşă, cel mai târziu la data de 15 a fiecărei luni pentru luna precedentă.
    ART. 85
    (1) Angajatorul nu poate stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază actual prevăzut de lege pentru postul pe care este încadrat salariatul.
    (2) Proiectul de buget va fi întocmit în urma consultărilor cu reprezentanţii organizaţiei sindicale afiliate federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, în şedinţa Colegiului Director constituit la nivelul fiecărui D.G.A.S.P.C.
    ART. 86
    (1) Drepturile salariale cuprind:
    a) indemnizaţie de concediu de odihnă conform prevederilor art. 150 din Codul Muncii;
    b) un spor de 20% din salariul de bază personalului care desfăşoară activitatea în centre izolate, care necesită mijloace de transport externe, conform Art. 15 alin. 1 lit. c din Capitolul II al Anexei nr. III din Legea nr. 284/2010;
    c) alte drepturi specifice asistenţilor maternali profesionişti, conform prevederilor legale în vigoare aplicabile salarizării acestei categorii de personal şi prezentului contract colectiv de muncă:
    - un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru condiţii de încordare psihică ridicată şi responsabilitate sporită în care se desfăşoară activitatea;
    - un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care au în plasament cel puţin 2 copii;
    - un spor de 25% calculat la salariul de bază, pentru fiecare copil cu handicap/dizabilităţi, infectat HIV sau bolnav SIDA, primit în plasament.
    d) pentru activitatea desfăşurată de nevăzătorii cu handicap accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază (art. 19 din Legea nr. 284/2010);
    e) personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru (art. 17 din Legea nr. 284/2010);
    f) în unităţile de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în 3 ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru muncă prestată în timpul nopţii, prevăzut în art. 18 din lege, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele 3, respectiv două ture.
    g) munca prestată de personalul din unităţile de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite (art. 2 alin. 1 din Anexa III a Legii nr. 284/2010);
    h) sporurile specifice sistemului de asistenţă socială, reglementate în Anexa nr. III a Legii nr. 284/2010, se acordă în toate unităţile de asistenţă socială la cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2013, conform prevederilor legale şi prezentului C.C.M.N.G.U.A.S.
    (2) În situaţia în care în privinţa acestor sporuri intervin prevederi legale mai favorabile, acestea se vor aplica de drept tuturor angajaţilor.
    ART. 87
    (1) Beneficii ale salariaţilor din unităţile de asistenţă socială:
    a) fiecare salariat beneficiază începând cu anul 2015 de vouchere de vacanţă, a căror valoare este egală cu un salariu minim brut pe economie, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 2, 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014. Voucherele de vacanţă se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, pentru unităţile din domeniul bugetar, şi în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, potrivit legii;
    b) decontarea cheltuielilor de transport şi cazare, în cazul în care deplasarea se face în interesul copilului, în condiţiile stabilite pentru personalul din sectorul bugetar;
    c) decontarea analizelor medicale necesare pentru copil;
    d) asistenţilor maternali li se plăteşte concediul de odihnă fără a li se diminua sporurile, în condiţiile în care în perioada efectuării concediului au în îngrijire copii asistaţi;
    e) acordarea de bilete gratuite sau cu preţ redus pentru angajaţii din asistenţa socială la bazele de tratament/agrement şi instituţiile de cultură aflate în subordinea Consiliilor Judeţene/Locale;
    f) angajatorul va asigura consultanţă juridică gratuită pentru personalul din asistenţa socială atunci când sunt acţionaţi în instanţă de către beneficiari în perioada activităţii în acest domeniu;
    g) orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, altul decât cel care prestează munca în unităţi în care se prestează activitate în mod continuu, se compensează cu timp liber corespunzător;
    h) la locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător;
    i) în conformitate cu art. 56 din Legea nr. 448/2006, republicată, angajaţii din asistenţa socială care îşi desfăşoară activitatea în centrele publice din mediul rural, de zi şi rezidenţiale pentru copiii şi adulţii cu handicap, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la domiciliu, sumele necesare acordării acestor drepturi fiind asigurate din bugetul D.G.A.S.P.C.;
    j) în situaţii de excepţie zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă;
    k) în cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalaţiilor sau clădirilor unităţii, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar în vederea executării acestor lucrări;
    l) activitatea personalului care lucrează în condiţii deosebit de periculoase va fi încadrată ca activitate care se prestează în condiţii deosebite de muncă, conform art. 18 alin. 1 lit. a din Legea nr. 263/2010, pentru fiecare an de activitate prestată în astfel de condiţii, urmând să beneficieze de o deducere de 3 luni din vârsta standard de pensionare;
    m) conform art. 14 din Legea nr. 319/2006, salariaţii beneficiază de alimentaţie de protecţie, negociată la nivel de unitate.
    (2) Garanţia în bani, reţinută salariaţilor care au gestiune în primire, va fi depusă conform prevederilor legale în vigoare.
    (3) Premierile se stabilesc cu consultarea reprezentanţilor organizaţiei sindicale afiliate la federaţiile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    ART. 88
    Alte drepturi de personal:
    - în perioada în care salariatul ocupă temporar o funcţie de conducere, acesta beneficiază de drepturile salariale aferente funcţiei de conducere respective;
    - plata conferită de încheierea contractului individual de muncă cu timp parţial;
    - plata cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului cu mijloace proprii de transport cu aprobarea conducătorului unităţii;
    - decontarea altor cheltuieli conform legislaţiei în vigoare.
    ART. 89
    Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii.
    ART. 90
    În caz de desfiinţare a unităţii, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi şi drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate, iar acestea vor fi plătite integral, înainte ca ceilalţi creditori să-şi revendice cota-parte.
    ART. 91
    Angajatorul este obligat să ţină evidenţa în care se menţionează salarizarea pentru activitatea desfăşurată în baza contractului individual de muncă, alte drepturi de care salariaţii au beneficiat şi cursurile de pregătire şi de perfecţionare profesională acreditate absolvite şi să le elibereze dovezi despre acestea, la cerere.

    CAP. VI
    Timpul de muncă şi timpul de odihnă

    ART. 92
    Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte atribuţiile şi sarcinile de serviciu.
    ART. 93
    Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
    ART. 94
    (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
    (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
    ART. 95
    (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
    (2) Prin excepţie, durata timpului de muncă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, care includ şi orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
    (3) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.
    ART. 96
    (1) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în 1 sau 2 schimburi, în unităţi cu activitate de 5 zile pe săptămână, beneficiază de repaus săptămânal, sâmbătă şi duminică.
    (2) Personalului care îşi desfăşoară activitatea în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale i se asigură repausul săptămânal în alte zile din cursul săptămânii următoare.
    (3) Pentru personalul care lucrează în ture se asigură, cel puţin de 2 ori pe lună, repausul săptămânal, sâmbătă şi duminică.
    ART. 97
    (1) Programul de lucru în cadrul săptămânii de lucru va fi stabilit prin regulamentul intern la nivelul unităţilor, cu acordul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă.
    ART. 98
    Programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoştinţa salariaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului.
    ART. 99
    (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, această posibilitate fiind prevăzută în regulamentul intern şi în contractul individual de muncă, cu respectarea art. 112 şi 114 din Codul Muncii.
    (2) Durata zilnică a timpului de muncă individualizat este împărţită în două perioade: o perioadă fixă, în care personalul se află simultan la locul de muncă, şi o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.
    (3) Programul individualizat de muncă poate funcţiona numai cu respectarea dispoziţiilor art. 102 şi 104.
    ART. 100
    Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a permite reprezentanţilor sindicatului reprezentativ din unitate consultarea acestei evidenţe, ori de câte ori este cazul.
    ART. 101
    (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară.
    (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.
    (3) Pentru efectuarea orelor de muncă suplimentare, angajatorul este obligat să solicite în scris salariatului efectuarea acestora.
    (4) Lipsa solicitării scrise pentru efectuarea de muncă suplimentară exonerează personalul angajat de răspundere în cazul în care nu se prezintă la muncă pentru efectuarea programului suplimentar.
    (5) Durata maximă de muncă suplimentară pe parcursul unei luni este de 32 de ore.
    (6) Compensarea cu timp liber a muncii suplimentare se face numai pentru încadrarea în timpul de muncă de maximum 48 de ore pe săptămână şi numai dacă lipsa persoanei respective nu afectează bunul mers al activităţii la locul său de muncă.
    (7) Necesitatea acoperirii unei perioade mai mari de timp decât cea prevăzută la alin. (5) implică, obligatoriu, angajarea altei persoane cu contract individual de muncă cu timp parţial sau prin cumul de funcţii.
    ART. 102
    Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia.
    ART. 103
    În funcţie de atribuţiile conferite de fişa postului, corelat cu necesarul de personal, angajatorul va stabili norme de personal specifice fiecărui loc de muncă, cu acordul reprezentanţilor sindicatului din unitate.
    ART. 104
    Sunt zile nelucrătoare zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi religioase, după cum urmează:
    - 1 şi 2 ianuarie;
    - Prima şi a doua zi de Paşte, conform apartenenţei religioase;
    - 1 Mai;
    - prima şi a doua zi de Rusalii, conform apartenenţei religioase;
    - 15 August - Adormirea Maicii Domnului;
    - 30 Noiembrie - Sf. Andrei;
    - 1 Decembrie;
    - 25 şi 26 decembrie - prima şi a doua zi de Crăciun;
    - 2 zile pentru fiecare dintre cele două sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
    ART. 105
    (1) La locurile de muncă cu activitate specifică se pot stabili forme speciale de organizare a continuităţii activităţii, după caz, în ture, 12/24 ore, cu acordul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Părţile semnatare ale prezentului contract colectiv recunosc, de comun acord, că activitatea prestată sâmbătă, duminică şi în alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, asigură continuitatea activităţilor de asistenţă socială.
    ART. 106
    (1) Salariaţii care lucrează în condiţii de muncă deosebite beneficiază de reducerea programului normal de lucru, potrivit legii şi prezentului contract colectiv de muncă.
    (2) Reducerea timpului normal de lucru, potrivit legii şi prezentului contract colectiv de muncă, nu afectează nivelul veniturilor salariale şi vechimea în muncă.
    ART. 107
    (1) Proiectul regulamentului intern, întocmit de angajator de comun acord cu organizaţiile sindicale reprezentative din unitate, se aprobă de către Colegiul Director şi se aduce la cunoştinţa fiecărui salariat, sub semnătură.
    (2) Femeile care alăptează beneficiază, la cerere, de fracţionarea programului de muncă şi reducerea acestuia cu minimum 2 ore zilnic.
    (3) Stabilirea orarelor flexibile nu poate duce la sporirea sarcinilor de serviciu şi la deteriorarea condiţiilor de muncă sau la diminuarea veniturilor salariale.
    ART. 108
    (1) La unităţile unde programul se desfăşoară neîntrerupt, programul de lucru din timpul zilei poate fi egal cu programul de lucru din timpul nopţii.
    (2) Se consideră muncă prestată în timpul nopţii munca prestată în intervalul cuprins între orele 22.00 şi 6.00, cu posibilitatea abaterii cu o oră în plus sau în minus faţă de aceste limite, în cazuri excepţionale.
    (3) Este considerat program în ture sistemul 12 cu 24 ore, salariatul având obligaţia efectuării serviciului de dimineaţă, de după-amiază, de noapte, în decursul unei luni, cu respectarea graficului de prezenţă.
    ART. 109
    (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
    (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.
    ART. 110
    (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 21 de zile lucrătoare.
    (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual stabilită prin prezentul contract colectiv de muncă va fi prevăzută în contractul individual de muncă şi se acordă conform legislaţiei în vigoare.
    (3) Durata minimă efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte pentru fiecare salariat conform legislaţiei în vigoare.
    (4) Concediul anual de odihnă poate fi fragmentat în mai multe tranşe, dar angajatorul are obligaţia de a asigura o tranşă de minimum 10 zile lucrătoare.
    (5) În situaţii bine motivate, angajatorul poate solicita întreruperea concediului de odihnă.
    (6) În cazuri deosebite, la cererea argumentată a salariatului şi cu acordul angajatorului şi avizul organizaţiei sindicale reprezentative din unitate, concediul anual de odihnă se poate amâna pentru anul următor, parţial sau în totalitate.
    ART. 111
    (1) Dreptul la concediul de odihnă este garantat de lege. Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
    (2) Concediul de odihnă se acordă în funcţie de vechimea în muncă, astfel:
    - între 1 şi 10 ani vechime - 21 de zile lucrătoare;
    - peste 10 ani vechime - 25 de zile lucrătoare.
    ART. 112
    (1) Pentru perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, în condiţiile art. 150 alin. 1, 2 şi 3 din Codul Muncii.
    (2) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu la cererea angajatului.
    ART. 113
    (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective, independente de voinţa salariatului.
    (2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente, care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz, angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
    ART. 114
    Salariaţii nevăzători, precum şi cei încadraţi în grade de invaliditate, reprezentaţi de organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar, conform prezentului contract colectiv de muncă:
    - pentru salariaţii nevăzători - 6 zile;
    - pentru salariaţii persoane cu dizabilităţi - 6 zile.
    ART. 115
    Drepturile salariale curente cuvenite salariaţilor care efectuează concediul anual de odihnă se acordă potrivit prezentului contract colectiv de muncă.
    ART. 116
    (1) Conform art. 152 alin. 1 şi 2 din Codul Muncii coroborat cu art. 24 alin. 1 şi 2 din H.G. nr. 250/1992 (r1) salariaţii au dreptul, la cerere, la zile libere plătite, pentru evenimente deosebite;
    (2) Angajaţii din unităţile de asistenţă socială, medico-socială şi servicii sociale beneficiază de minim:
    a) 5 zile lucrătoare pentru căsătoria/cununia salariatului;
    b) 3 zile lucrătoare pentru naşterea fiecărui copil + 10 zile, dacă a urmat un curs de puericultură;
    c) 3 zile lucrătoare pentru căsătoria fiecărui copil;
    d) 3 zile lucrătoare la decesul soţului, copiilor, părinţilor/ socrilor/bunicilor;
    e) o zi lucrătoare cu ocazia zilei de naştere a salariatului, la data respectivă sau în cursul lunii prin recuperarea timpului acordat, la cerere;
    f) o zi lucrătoare pentru controlul medical anual;
    g) donatorii de sânge, conform legii.
    (3) Conform art. 143 din Codul Muncii angajaţii D.G.A.S.P.C. vor beneficia de 2 zile libere plătite de la data la care au împlinit 5 ani vechime în instituţie.
    (4) Salariaţii din asistenţa socială vor beneficia de concediu pentru formare profesională conform art. 154-158 din Codul Muncii.
    (5) Personalul din cadrul D.G.A.S.P.C. poate beneficia de concediu fără plată conform art. 153 din Codul Muncii de maxim 90 de zile lucrătoare într-un an, conform art. 39 din prezentul contract.
    (6) Angajaţii din cadrul D.G.A.S.P.C. vor beneficia de concediu de odihnă suplimentar între 3-10 zile conform art. 18-23 din H.G. nr. 250/1992, republicată.

    CAP. VII
    Protecţia socială a salariaţilor

    ART. 117
    În cazul în care organele competente din unităţi au aprobat măsuri de reducere a activităţii ori de reorganizare, prin consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de legalitate ale acestora, angajatorul are obligaţia de a comunica în scris celor în cauză:
    a) durata de preaviz;
    b) dacă le oferă sau nu un alt loc de muncă ori cuprinderea într-o formă de calificare sau reorientare profesională.
    ART. 118
    (1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta, în ordine:
    a) persoanele care cumulează două sau mai multe funcţii, precum şi pe cele care cumulează pensia cu salariul;
    b) persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;
    c) persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare anticipată şi anticipată parţială;
    d) persoanele care au fost sancţionate disciplinar, în mod repetat, în ultimele 12 luni;
    e) persoanele care au fost angajate în cadrul unităţii în ultimele 12 luni.
    (2) Pentru luarea măsurilor de desfacere a contractelor individuale de muncă vor fi avute în vedere următoarele criterii:
    a) dacă măsura afectează doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se desface contractul individual de muncă al salariatului cu venitul cel mai mic, dacă soţii nu convin altfel;
    b) măsura să afecteze în ultimul rând membrii familiilor monoparentale care au în îngrijire copii, precum şi salariaţii care mai au cel mult 3 ani până la pensionarea anticipată sau anticipată parţială.
    (3) În cazul în care măsura desfacerii contractului individual de muncă ar afecta un salariat care urmează un curs de calificare, reprofilare, specializare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale, acesta având încheiat un contract cu unitatea, de prestare a activităţii pe o anumită perioadă de timp, administraţia nu-i va putea solicita despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrată până la împlinirea termenului.
    ART. 119
    (1) În cazul în care angajatorul îşi reia sau îşi extinde activitatea într-o perioadă de 12 luni de la luarea măsurilor de desfacere a contractului individual de muncă al categoriilor de salariaţi menţionate în art. 123, are obligaţia să anunţe în scris despre aceasta organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract şi să facă publică măsura prin mass-media, salariaţii având obligaţia prezentării pentru reîncadrare în termen de 10 zile de la data anunţului.
    (2) Angajatorii răspund pentru prejudicii aduse persoanelor, potrivit legii, ca urmare a nerespectării prevederilor alin. (1).
    (3) În caz de modificare a profilului unităţii, salariaţii membri ai organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă au dreptul de a rămâne la acelaşi loc de muncă, după caz, compatibil cu specificul unităţii.
    ART. 120
    Salariaţii care se pensionează pentru limită de vârstă îşi primesc drepturile potrivit legii şi prezentului contract colectiv de muncă, în limita bugetului aprobat.
    ART. 121
    (1) Salariaţii beneficiază de ajutoare de deces conform legislaţiei în vigoare. Cuantumul acestora se stabileşte anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat şi făcut public de către Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.
    (2) În cazul decesului salariatului, a soţului/soţiei sau a unui copil aflat în întreţinere unitatea va acorda un salariu mediu brut pe economie comunicat prin Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale, în limita cheltuielilor aprobate cu această destinaţie şi a bugetului aprobat.
    ART. 122
    (1) În cazul accidentelor survenite în procesul muncii sau în legătură cu munca, angajatorul este obligat să ia următoarele măsuri:
    a) să consemneze datele cercetării accidentului de muncă într-un proces-verbal, care să prevadă cauzele, împrejurările, normele de protecţie a muncii care nu au fost respectate, persoanele răspunzătoare de aceste nerespectări, sancţiunile aplicate, măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente şi înregistrarea accidentului;
    b) înregistrarea accidentului de muncă, făcută prin procesul-verbal, se comunică inspectoratului teritorial de muncă.
    (2) În cazul bolilor profesionale survenite ca urmare a factorilor nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum şi ca urmare a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme în procesul de muncă, angajatorul este obligat să comunice organizaţiilor sindicale din unitate semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, inspectoratelor teritoriale de muncă şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi ale municipiului Bucureşti apariţia acestor boli.
    (3) Persoanele care au contractat o boală profesională vor fi redistribuite în alte locuri de muncă cu avizul medicului de medicina muncii, inspectoratului teritorial de muncă şi al organizaţiilor sindicale din unitate afiliate federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    (4) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale vor urmări respectarea prevederilor alin. (1), (2) şi (3), iar în cazul nerespectării acestora vor fi sesizate organele abilitate să aplice sancţiunile prevăzute de lege.
    ART. 123
    Contravaloarea deplasării salariaţilor cu mijloacele de transport în comun, în interes de serviciu, este suportată integral de angajator.
    ART. 124
    (1) După efectuarea concediului legal acordat pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, salariatul membru de sindicat poate beneficia de încă un an concediu fără plată, postul rămânând temporar vacant şi neputând fi desfiinţat, pe timpul cât acesta se află în asemenea situaţie.
    (2) La întoarcerea din concediul de odihnă fără plată, salariatul va fi încadrat pe postul avut iniţial, toate drepturile aferente locului de muncă urmând a fi acordate integral.
    (3) Contractul individual de muncă nu poate fi desfăcut din motive neimputabile angajatului pe perioada efectuării concediului de creştere a copilului şi nici în primul an de la reluarea activităţii.
    ART. 125
    Salariatul care întrerupe concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani beneficiază de reducerea programului normal de lucru cu 2 ore/zi, fără a-i afecta salariul şi vechimea în muncă.
    ART. 126
    Salariatele gravide, reprezentate de organizaţiile sindicale afiliate organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract, începând cu luna a V-a de sarcină, beneficiază de scutire în ceea ce priveşte obligativitatea efectuării turei de noapte sau a gărzilor, la cerere, şi de posibilitatea schimbării locului de muncă.
    Potrivit art. 15 din O.U.G. nr. 96/2003 angajatorul are obligaţia de a asigura angajatelor gravide o dispensă pentru consultaţii prenatale de 16 ore/lună.
    ART. 127
    Pentru asigurarea respectării demnităţii tuturor salariaţilor, prin regulamentele interne de la nivel de unitate se stabilesc prevederi exprese de prevenire şi combatere a situaţiilor de intimidare, discriminare, violenţă şi hărţuire de orice fel (verbală, morală, psihică, sexuală) la locul de muncă.
    ART. 128
    (1) Serviciile, prestaţiile medicale şi medicaţia pentru care, potrivit reglementărilor în vigoare, se prevede perceperea unor taxe şi contribuţii personale din partea asiguraţilor sunt asigurate gratuit pentru salariaţii D.G.A.S.P.C., reprezentaţi de organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă în limita bugetului aprobat.
    (2) Facilităţile prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite prin actul administrativ al autorităţilor competente.

    CAP. VIII
    Formarea profesională

    ART. 129
    (1) Prin termenul de formare profesională se înţelege orice procedură prin care un salariat dobândeşte o calificare, se specializează sau se perfecţionează şi pentru care obţine o diplomă sau un certificat care atestă aceste situaţii, eliberat de instituţiile abilitate conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Dobândirea unei specialităţi şi/sau lărgirea domeniului de competenţă a personalului de specialitate se fac potrivit reglementărilor în vigoare.
    (3) Activitatea de formare şi perfecţionare profesională cuprinde şi domeniul relaţiilor de muncă, management, dreptul la asociere şi libertăţile sindicale şi patronale.
    (4) Părţile convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor sindicali scoşi din activitate.
    (5) Angajatorul va aloca fonduri pentru cursuri de formare profesională a angajaţilor, în cuantum de minim 60.000 lei/an, în funcţie de bugetele aprobate de ordonatorul principal de credite, care vor fi organizate împreună cu sindicatele afiliate federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract.
    ART. 130
    (1) Formarea profesională a salariaţilor are următoarele obiective principale:
    a) adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;
    b) obţinerea unei calificări profesionale;
    c) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;
    d) reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice;
    e) dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale;
    f) prevenirea riscului şomajului;
    g) promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale.
    (2) Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale.
    ART. 131
    Angajatorul are obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de perfecţionare profesională organizată la iniţiativa ori în interesul autorităţii sau instituţiei publice.
    ART. 132
    Pe perioada în care salariaţii urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
    - organizate la iniţiativa ori în interesul autorităţii sau instituţiei publice;
    - urmate la iniţiativa salariatului, cu acordul conducătorului instituţiei.
    ART. 133
    Angajaţii care urmează forme de perfecţionare profesională, a căror durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, organizate în ţară sau în străinătate, finanţate din bugetul de stat sau bugetul local, sunt obligaţi să se angajeze în scris că vor lucra în administraţia publică între 2 şi 5 ani de la terminarea programelor, proporţional cu numărul zilelor de perfecţionare profesională, dacă pentru programul respectiv nu este prevăzută o altă perioadă.
    ART. 134
    În cazul în care persoanele care au urmat o formă de perfecţionare, dar nu au absolvit-o din vina lor, sunt obligate să restituie instituţiei contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecţionare, precum şi drepturile salariale primite în perioada perfecţionării, calculate în condiţiile legii, dacă acestea au fost suportate de autoritatea sau instituţia publică.
    ART. 135
    Nu constituie forme de perfecţionare profesională şi nu pot fi finanţate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare sau studiile de doctorat.
    ART. 136
    Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin următoarele forme:
    a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate;
    b) stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă;
    c) stagii de practică şi specializare în ţară şi străinătate;
    d) formare individualizată;
    e) alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat.
    ART. 137
    (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru salariaţi, conform legii, cu consultarea reprezentantului organizaţiei sindicale afiliate federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract.
    (2) Participarea la cursuri se va face în baza evidenţelor furnizate de Serviciul Resurse Umane cu consultarea organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    (3) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condiţiile alin. (1), se suportă de către angajator.
    ART. 138
    (1) Planul de formare profesională va fi elaborat anual de către angajator, împreună cu organizaţiile profesionale corespunzătoare şi cu acordul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă şi va fi adus la cunoştinţa salariaţilor.
    (2) Participarea la cursuri de formare profesională, cu scoaterea din activitate la cererea salariatului poate fi inclusă în planul de formare profesională numai cu aprobarea angajatorului şi cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    ART. 139
    (1) Salariaţii nou-angajaţi în unitate, la solicitarea şefului direct şi cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, pot participa la stagii de adaptare profesională.
    (2) Participă la cursuri de adaptare profesională toţi salariaţii aflaţi la prima angajare într-o unitate de asistenţă socială, salariaţii care au lucrat în altă unitate cu alt specific şi salariaţii care s-au reangajat în unitate după o perioadă de cel puţin 5 ani de întrerupere.
    (3) Stagiile de adaptare profesională se organizează de către angajator.
    ART. 140
    Cursurile de formare organizate de sindicate şi patronate sunt creditate prin conţinutul lor cu pregătirea şi perfecţionarea profesională.

    CAP. IX
    Drepturile federaţiilor sindicale şi ale sindicatelor afiliate acestora, semnatare ale prezentului C.C.M.N.G.U.A.S.

    ART. 141
    Părţile contractante recunosc pentru fiecare dintre ele şi pentru salariaţi libertatea de opinie.
    ART. 142
    (1) Părţile garantează aplicarea prevederilor legislaţiei muncii, precum şi a dispoziţiilor legale în materie.
    (2) Conducerea instituţiei va depune toate diligenţele pentru obţinerea sumelor necesare la rectificarea bugetului. La data semnării contractului angajaţii au un drept de creanţă asupra sumelor reprezentând cuantumul bănesc al drepturilor câştigate.
    (3) La cererea expresă a sindicatelor afiliate federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului C.C.M.N.G.U.A.S., acestea pot fi asistate de reprezentanţii federaţiilor şi confederaţiilor la care sunt afiliate, în susţinerea unor drepturi şi cereri, la toate nivelurile.
    ART. 143
    (1) Reprezentanţii sindicatelor afiliate federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului C.C.M.N.G.U.A.S. participă la şedinţele Colegiului Director al D.G.A.S.P.C., având statut de invitaţi.
    (2) Orice modificare a organigramei, a statului de funcţii şi a bugetului trebuie să se facă prin consultarea organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    (3) Angajatorul se obligă să pună la dispoziţia reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă documentele necesare susţinerii activităţii sindicale.
    (4) Hotărârile Colegiului Director vor fi comunicate în scris în termen de 48 de ore de la data emiterii hotărârii reprezentanţilor sindicatelor afiliate federaţiilor semnatare ale acestui contract.
    ART. 144
    (1) În scopul urmăririi aplicării prevederilor prezentului contract colectiv de muncă şi al dezvoltării dialogului social, liderii organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă beneficiază de reducerea programului lunar de lucru cu câte 5 zile (40 de ore/lună); pentru ceilalţi membri ai organelor executive ale sindicatelor numărul de zile libere se negociază la nivel de unitate; aceste reduceri ale programului lunar de muncă fac parte de drept şi vor fi menţionate în contractele individuale de muncă ale beneficiarilor.
    (2) Modalitatea de desfăşurare a activităţilor sindicale în timpul programului normal de lucru se stabileşte de către părţi prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
    ART. 145
    (1) Angajatorul este obligat să asigure în incintele unităţilor, gratuit, spaţiul şi dotările necesare funcţionării sindicatelor afiliate federaţiilor semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă.
    ART. 146
    (1) Încasarea cotizaţiei pentru sindicatele afiliate la federaţiile sindicale semnatare ale C.C.M.N.G.U.A.S. se face prin statele de plată ale unităţilor de către persoanele care au sarcini de serviciu privind plata salariilor, în baza acordului salariaţilor, membri ai organizaţiei sindicale. Reţinerea cotizaţiei, virarea acesteia în conturile organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor semnatare ale prezentului contract şi înştiinţarea privind persoanele cărora li s-a efectuat operaţiunea se constituie în sarcină curentă de serviciu.
    (2) Cotizaţia plătită de membrii organizaţiilor sindicale în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit.
    ART. 147
    (1) Angajatorul recunoaşte drepturile salariaţilor reprezentaţi de organizaţiile sindicale semnatare ale prezentului contract de a susţine şi de a participa neîngrădit la acţiuni sindicale, potrivit prevederilor legale, în această perioadă obligându-se să nu procedeze la angajări temporare în locul celor aflaţi în grevă.
    (2) Angajatorul se obligă să ia măsuri disciplinare împotriva celor care încearcă sau împiedică exercitarea dreptului de participare a salariaţilor la acţiuni sindicale, organizate în condiţiile legii.
    (3) Regulamentul intern se întocmeşte de către unitatea/instituţia prevăzută în Anexa nr. 1 cu consultarea obligatorie a organizaţiilor sindicale din unitate/instituţie, afiliate la federaţiile semnatare ale prezentului contract.

    CAP. X
    Dispoziţii finale

    ART. 148
    În toate situaţiile de reorganizare, restructurare, de modificare a sursei şi modului de finanţare pentru unităţi, secţii, compartimente şi servicii, externalizări servicii etc., angajatorul care predă este obligat să transmită, iar angajatorul care preia este obligat să garanteze respectarea clauzelor prezentului contract colectiv de muncă.
    ART. 149
    Conducerea unităţilor menţionate în Anexa 1 are obligaţia ca, la fundamentarea bugetelor instituţiilor, să prevadă toate sumele necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului C.C.M.N.G.U.A.S. şi să depună toate diligenţele pentru aprobarea acestor sume de către Consiliile Judeţene/Consiliile Locale, prin hotărâre. Anterior depunerii acestor bugete fundamentate spre aprobarea Consiliilor Judeţene/Locale, vor fi consultate sindicatele afiliate la federaţiile semnatare.
    ART. 150
    Aplicarea prevederilor C.C.M.N.G.U.A.S. încheiat este obligatorie. Nerespectarea clauzelor atrage răspunderea, potrivit legii.
    ART. 151
    Părţile vor susţine de comun acord drepturile prevăzute în prezentul contract pentru care sunt prevăzute reglementări legale suplimentare.
    ART. 152
    (1) Părţile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu promoveze şi să nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de muncă, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate.
    (2) Pentru aplicarea unor clauze ale prezentului contract colectiv de muncă la nivelul unităţilor de asistenţă socială, la cererea reprezentanţilor părţilor semnatare ale acestui C.C.M.N.G.U.A.S. administraţia centrală şi locală va emite acte administrative specifice.
    ART. 153
    Prezentul C.C.M.N.G.U.A.S. s-a încheiat în 28 exemplare şi îşi produce efectele de la data înregistrării la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi va fi adus la cunoştinţa salariaţilor prin afişare în toate unităţile/instituţiile prevăzute în Anexa nr. 1, prin grija conducerilor acestora.

                              PĂRŢILE SEMNATARE:

    Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud            Federaţia Salariaţilor din
    reprezentat prin Alboi Şandru Elena          Administraţia Publică Centrală
                                                 şi Locală din România "COLUMNA"
          Consiliul Judeţean Iaşi                 reprezentată prin Preşedinte
       reprezentat prin Ion Florin                         Sorin STAN

        Consiliul Judeţean Vaslui                      Federaţia SANITAS
     reprezentat prin Agudaru Mihaela             reprezentată prin Preşedinte
                                                         Leonard BĂRĂSCU
        Consiliul Judeţean Braşov
   reprezentat prin Luminiţa Olteanu Nicoleta

        Consiliul Judeţean Bacău
     reprezentat prin Sorin Bîrlădeanu

    Primăria Sectorului 4 Bucureşti
    reprezentată prin Vişan Mariana

     Primăria Sectorului 5 Bucureşti
    reprezentată prin Popescu Florentina

    Primăria Sectorului 6 Bucureşti
    reprezentată prin Marius Lăcătuş
     şi Gabriela Georgiana Schmutzer

    Primăria Sectorului 2 Bucureşti
    reprezentată prin Mihaela Deşliu

     Consiliul Judeţean Satu Mare
    reprezentat prin Apan Octavian

       Consiliul Judeţean Argeş
    reprezentat prin Olteanu Mirela

       Consiliul Judeţean Mehedinţi
    reprezentat prin Aprotosoaie Georgeta



    ANEXA 1

                                    LISTA
              unităţilor în cadrul cărora se aplică clauzele
                      prezentului C.C.M.N.G.U.A.S.


    I. DIRECŢIILE GENERALE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI înfiinţate la nivel de judeţe/municipiul Bucureşti/sectoare ale municipiului Bucureşti subordonate Consiliului Judeţean/Local, direcţii ce au ca unităţi subordonate sau în structura acestora centre de zi, centre rezidenţiale, alte instituţii şi unităţi conexe serviciilor de asistenţă socială - subordonate D.G.A.S.P.C. sau Consiliilor Judeţene sau Consiliilor Locale care angajează personal de asistenţă socială, servicii oferite către comunitate, precum şi serviciile externalizate de D.G.A.S.P.C. către organisme private care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei sociale pe cont propriu sau în baza unor contracte de parteneriat, asocieri în participaţiune cu instituţii publice sau sub orice altă formă legală din judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti:
    1. ARGEŞ;
    2. BACĂU;
    3. BISTRIŢA-NĂSĂUD;
    4. BRAŞOV;
    5. BUCUREŞTI - Sectoarele 4 şi 6;
    6. IAŞI;
    7. MEHEDINŢI;
    8. SATU MARE;
    9. VASLUI.

    II. Centrele/serviciile de asistenţă socială aflate în subordinea directă a Consiliilor Judeţene/Primăriilor sectoarelor municipiului Bucureşti:
    1. ARGEŞ;
    2. BACĂU;
    3. BISTRIŢA-NĂSĂUD;
    4. BRAŞOV;
    5. BUCUREŞTI - Sectoarele 4 şi 6;
    6. IAŞI;
    7. MEHEDINŢI;
    8. SATU MARE;
    9. VASLUI.

                                   --------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Alte Institutii,  CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ nr. 1.376 din 22 octombrie 2014

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


daniela oniga
10 Februarie 2016
.........
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016