Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   CONTRACT-CADRU din 18 decembrie 2002  privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ingrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenta si de transport sanitar, precum si a serviciilor de recuperare a sanatatii, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CONTRACT-CADRU din 18 decembrie 2002 privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ingrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenta si de transport sanitar, precum si a serviciilor de recuperare a sanatatii, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 9 ianuarie 2003
CAP. 1
Servicii medicale spitaliceşti

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale privind serviciile medicale spitaliceşti

ART. 1
(1) În relaţiile contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate unitãţile sanitare cu paturi sunt obligate:
a) sa acorde servicii medicale respectând criteriile de calitate elaborate de Colegiul Medicilor din România şi negociate cu Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate;
b) sa nu refuze acordarea asistenţei medicale de urgenta ori de câte ori se solicita aceste servicii;
c) sa informeze asiguraţii despre serviciile medicale oferite şi despre modul în care sunt furnizate;
d) sa respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;
e) sa factureze lunar, în vederea decontãrii de cãtre casa de asigurãri de sãnãtate, activitatea realizatã, conform contractului de furnizare de servicii medicale. Factura va fi însoţitã de desfasuratoarele activitãţilor realizate; desfasuratoarele se stabilesc prin decizie a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi sunt puse la dispoziţie furnizorilor de servicii medicale contra cost de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate. Nerespectarea termenului de depunere a facturii atrage nedecontarea la termenele stabilite în contractele de furnizare de servicii medicale spitaliceşti a serviciilor furnizate;
f) sa acorde servicii medicale de specialitate tuturor asiguraţilor, indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care s-a virat contribuţia de asigurãri de sãnãtate pentru aceştia;
g) sa informeze medicul de familie al asiguratului sau, dupã caz, medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate, prin scrisoare medicalã, despre diagnosticul stabilit, controalele, investigaţiile, tratamentele efectuate sau sa transmitã orice alte informaţii referitoare la starea de sãnãtate a asiguratului;
h) sa respecte destinaţia sumelor contractate prin acte adiţionale. Pentru eficientizarea serviciilor medicale se vor întocmi liste de asteptare, cu excepţia cazurilor de urgenta medico-chirurgicala;
i) sa transmitã datele solicitate de casele de asigurãri de sãnãtate şi de direcţiile de sãnãtate publica privind furnizarea serviciilor medicale şi starea de sãnãtate a persoanelor consultate sau tratate, fiind direct rãspunzãtoare de corectitudinea acestora, potrivit formularelor de raportare stabilite prin ordin comun al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi al ministrului sãnãtãţii şi familiei şi care se pun la dispoziţie în mod gratuit;
j) sa prezinte casei de asigurãri de sãnãtate, în vederea contractãrii, indicatorii specifici stabiliţi prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, denumite în continuare norme;
k) sa elibereze acte medicale în condiţiile stabilite prin norme;
l) sa raporteze indicatorii prevãzuţi în normele privind execuţia, raportarea şi controlul programelor naţionale de sãnãtate şi sa utilizeze eficient sumele cu aceasta destinaţie. Pentru aceste activitãţi spitalele care deruleazã programe naţionale de sãnãtate vor tine evidente distincte;
m) sa solicite documentele care atesta calitatea de asigurat;
n) sa ţinã evidenta distinctã a pacientilor internati în urma unor accidente de munca, inclusiv a sportivilor profesionisti, apãrute în cadrul exercitãrii profesiei, şi a imbolnavirilor profesionale, pentru care contravaloarea serviciilor medicale acordate nu se suporta de casele de asigurãri de sãnãtate;
o) sa transmitã instituţiilor abilitate datele clinice la nivel de pacient, codificate conform Clasificarii internaţionale a maladiilor - varianta 10, pe baza reglementãrilor în vigoare.
(2) În situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat potrivit alin. (1) lit. m), spitalul acorda serviciile medicale de urgenta necesare, având obligaţia sa evalueze situaţia medicalã a pacientului şi sa externeze pacientul dacã internarea nu se mai justifica; la solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale de cãtre acesta; spitalul are obligaţia de a anunta casa de asigurãri de sãnãtate cu care a încheiat contract de furnizare de servicii medicale despre internarea acestor pacienti, în termen de 72 de ore de la internarea pacientului, cu justificarea medicalã a internãrii de urgenta; în aceasta situaţie casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã spitalului contravaloarea numãrului de zile de spitalizare corespunzãtoare perioadei de urgenta, cu respectarea condiţiilor de decontare a serviciilor medicale spitaliceşti.
(3) Se recomanda participarea conducerii spitalelor la acţiuni de instruire, organizate de direcţiile de sãnãtate publica şi de casele de asigurãri de sãnãtate, privind aplicarea unitarã a actelor normative referitoare la asigurãrile sociale de sãnãtate şi a actelor normative privind asistenta medicalã în România.
ART. 2
În relaţiile contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate unitãţile sanitare cu paturi au urmãtoarele drepturi:
a) sa primeascã contravaloarea serviciilor medicale efectiv realizate potrivit contractelor şi actelor adiţionale încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate;
b) sa încaseze contravaloarea serviciilor medicale efectuate de la persoanele care se prezintã fãrã bilet de trimitere şi care nu constituie urgente medico-chirurgicale, precum şi coplata pentru unele servicii medicale spitaliceşti acordate în asistenta medicalã spitaliceasca, stabilitã de cãtre comisia formatã din reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi ai Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu consultarea reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România, şi prevãzutã în norme;
c) sa îşi organizeze activitatea în vederea creşterii eficientei şi eficacitatii actului medical, cu respectarea reglementãrilor legale în vigoare.
ART. 3
În relaţiile contractuale cu unitãţile sanitare cu paturi casele de asigurãri de sãnãtate au urmãtoarele obligaţii:
a) sa contracteze servicii medicale numai cu spitalele autorizate şi acreditate în care îşi desfãşoarã activitatea numai medici care au specialitatea corespunzãtoare profilului secţiilor spitalului;
b) sa monitorizeze activitatea furnizorilor de servicii medicale spitaliceşti conform contractelor încheiate cu spitalele;
c) sa raporteze Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate datele solicitate privind activitatea desfasurata de furnizorii de servicii medicale spitaliceşti, în baza contractelor încheiate cu aceştia, şi sa respecte termenele de raportare stabilite de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate;
d) sa deconteze furnizorilor de servicii medicale spitaliceşti, în baza facturii şi a documentelor insotitoare, contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguraţilor, la termenele stabilite în contractul de furnizare de servicii medicale;
e) sa aloce în primele 15 zile ale lunii sume de pana la 80% din sumele corespunzãtoare lunii curente, urmând ca decontarea finala a lunii sa se efectueze în primele 10 zile ale lunii urmãtoare;
f) sa informeze permanent furnizorii de servicii medicale spitaliceşti despre condiţiile de contractare;
g) în cazul unitãţilor spitaliceşti care contracteazã servicii medicale cu o singura casa de asigurãri de sãnãtate, sa deconteze serviciile medicale spitaliceşti acordate asiguraţilor, indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care se vireazã contribuţia de asigurãri de sãnãtate pentru aceştia;
h) sa ţinã evidenta internarilor pe asigurat, în funcţie de casa de asigurãri de sãnãtate la care acesta vireazã contribuţia, pentru care casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã contravaloarea serviciilor furnizate.

SECŢIUNEA a 2-a
Condiţiile acordãrii asistenţei medicale spitaliceşti

ART. 4
(1) Contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti se încheie între reprezentantul legal al unitãţii medicale spitaliceşti şi casa de asigurãri de sãnãtate, pe baza urmãtoarelor documente:
a) actul de înfiinţare/organizare;
b) autorizaţia sanitarã de funcţionare;
c) codul fiscal;
d) contul deschis la Trezoreria statului;
e) certificat de acreditare eliberat conform legii.
(2) Reprezentantul legal încheie contract de furnizare de servicii medicale spitaliceşti cu casa de asigurãri de sãnãtate în a carei raza administrativ-teritorialã îşi are sediul, precum şi cu alte case de asigurãri de sãnãtate. Spitalele din reţeaua apãrãrii, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autoritãţii judecãtoreşti şi din reţeaua Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei încheie contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti numai cu Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autoritãţii Judecãtoreşti, respectiv cu Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, avându-se în vedere la contractare şi decontare intreaga activitate desfasurata pentru asiguraţi, indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care se vireazã contribuţia de asigurãri de sãnãtate pentru aceştia.
ART. 5
(1) Serviciile medicale spitaliceşti se acorda în spitale generale sau de specialitate, care pot avea în structura lor secţii distincte pentru afecţiuni acute sau cronice, şi cuprind:
a) consultaţii;
b) investigaţii;
c) stabilirea diagnosticului;
d) tratamente medicale şi chirurgicale;
e) îngrijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masa.
Definirea spitalizarii pe diferite tipuri se stabileşte prin norme.
(2) În centrele de diagnostic şi tratament autorizate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, aparţinând ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii, se pot acorda servicii medicale spitaliceşti, altele decât dializa, în condiţiile stabilite prin norme, suportate din fondurile aferente asistenţei medicale spitaliceşti.
ART. 6
Serviciile medicale spitaliceşti se acorda asiguraţilor pe baza recomandarii de internare din partea medicului de familie sau a medicului de specialitate din unitãţi sanitare ambulatorii aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate. Excepţie fac urgentele medico-chirurgicale şi bolile infectocontagioase care necesita izolare şi tratament şi internarile obligatorii pentru bolnavii psihici prevãzuţi la art. 105, 113 şi 114 din Codul penal, precum şi cele dispuse prin ordonanta procurorului pe timpul judecãrii sau al urmãririi penale.
ART. 7
Suma totalã contractatã de spitale cu casele de asigurãri de sãnãtate se compune din:
a) suma aferentã serviciilor medicale spitaliceşti a cãror plata se face pe baza de tarif pe zi de spitalizare, în baza unor indicatori cantitativi şi calitativi stabiliţi prin norme, finanţatã din fondul alocat pentru asistenta medicalã spitaliceasca;
b) suma aferentã serviciilor medicale spitaliceşti a cãror plata se face pe baza de tarif pe caz rezolvat, finanţatã din fondul alocat pentru asistenta medicalã spitaliceasca;
c) suma aferentã programelor de sãnãtate pentru medicamente şi materiale sanitare specifice, finanţatã din fondul alocat pentru programele naţionale de sãnãtate;
d) sume pentru serviciile medicale efectuate în dispensare TBC, laboratoare de sãnãtate mintalã, stationar de zi, structuri de primire a urgentelor, cabinete stomatologice pentru servicii de urgenta - structuri care se afla în componenta spitalelor ca unitãţi fãrã personalitate juridicã, dupã cum urmeazã:
- sume stabilite în raport cu cheltuielile de personal şi cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale dispensarelor TBC şi laboratoarelor de sãnãtate mintalã - stationar de zi, finanţate din fondul alocat pentru asistenta medicalã ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice;
- sume stabilite în raport cu cheltuielile de personal şi cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale cabinetelor stomatologice pentru serviciile de urgenta şi structurile de primire a urgentelor, finanţate din fondul alocat pentru asistenta medicalã spitaliceasca;
e) sume pentru cofinantarea instalãrii şi întreţinerii aparaturii medicale de inalta performanta, achizitionata din credite externe, finanţate din fondul alocat pentru asistenta medicalã spitaliceasca;
f) sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru medicii, farmaciştii şi stomatologii rezidenţi din anii 3-7, sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru medicii, stomatologii şi farmaciştii stagiari, precum şi sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru personalul din activitatea de cercetare, care au încheiat contracte individuale de munca cu spitalele, acordate în condiţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidentiatului, stagiaturii şi activitãţii de cercetare medicalã în sectorul sanitar, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 41/2002 , finanţate din fondul alocat pentru asistenta medicalã spitaliceasca;
g) sume pentru medicii şi alt personal sanitar care furnizeazã servicii medico-sanitare în unitãţile sau în secţiile de spital cu profil de recuperare pentru copii distrofici, recuperare şi reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copii bolnavi de HIV/SIDA, reorganizate potrivit prevederilor <>art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 261/2000 pentru reorganizarea instituţiilor, secţiilor de spital şi a celorlalte unitãţi de protecţie specialã a copilului în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea consiliilor judeţene sau, dupã caz, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a cãror raza administrativ-teritorialã funcţioneazã, încadraţi la spitalul judeţean sau la alt spital public cel mai apropiat (în cazul unitãţilor sanitare transferate integral la serviciile publice specializate), finanţate din fondul alocat pentru asistenta medicalã spitaliceasca;
h) sume pentru investigaţii paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, stabilite în condiţiile prevãzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate în asistenta medicalã ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice şi în normele metodologice de aplicare, aferente asistenţei medicale de specialitate pentru specialitatile paraclinice, sume finanţate din fondul alocat pentru serviciile medicale paraclinice;
i) sume pentru unele servicii medicale stabilite prin norme, pentru care plata se face pe baza de tarif pe serviciu medical, finanţate din fondul alocat pentru asistenta medicalã spitaliceasca;
j) sume reprezentând diferenţa dintre suma aferentã serviciilor medicale spitaliceşti realizate în limita prevederilor din actele normative aplicabile în anul 2002 şi suma reprezentând valoarea decontatã din contract pentru serviciile medicale spitaliceşti, în aceeaşi perioada.
ART. 8
Casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã serviciile medicale spitaliceşti contractate cu furnizorii de servicii medicale spitaliceşti, în funcţie de realizarea indicatorilor negociati, conform normelor, în urmãtoarele condiţii:
a) serviciile medicale pentru care plata se face pe baza de tarif pe zi de spitalizare se deconteazã ţinându-se seama de durata optima de spitalizare stabilitã de comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi nominalizate în norme; în situaţia în care durata medie de spitalizare realizatã de spitale/secţii este mai mare sau mai mica decât cea optima, casele de asigurãri de sãnãtate deconteazã serviciile medicale spitaliceşti la valoarea prevãzutã pentru durata optima; în situaţia în care suma aferentã depãşirii duratei optime de spitalizare pe o secţie nu este compensata cu suma corespunzãtoare reducerii duratei optime de spitalizare la celelalte secţii, casele de asigurãri de sãnãtate pot deconta diferenţa care nu a fost compensata, dacã depãşirea este justificatã; în cazul în care asiguratul este transferat într-o secţie de acelaşi profil la o alta unitate spitaliceasca, la decontare se ia în calcul pentru spitalul de la care a fost transferat asiguratul o durata de spitalizare care nu poate depãşi 3 zile; în situaţia în care asiguratul este transferat în aceeaşi unitate sanitarã, de la o secţie la alta de acelaşi profil, spitalul va raporta, în vederea decontãrii, un singur caz rezolvat, luându-se în calcul durata optima de spitalizare pentru specialitatea respectiva. În cazul spitalelor/secţiilor de psihiatrie bolnavi cronici, pentru internarile obligatorii pentru bolnavii psihici prevãzuţi la art. 105, 113 şi 114 din Codul penal şi cele dispuse prin ordonanta procurorului pe timpul judecãrii sau urmãririi penale, precum şi pentru bolnavii care necesita asistenta medicalã spitaliceasca de lungã durata (ani), decontarea se face în funcţie de durata de spitalizare efectiv realizatã. Pentru spitalizarea de o zi, la decontarea serviciilor medicale, durata optima de spitalizare este de o zi;
b) pentru spitalele participante la programul naţional de finanţare bazat pe tarif pe caz rezolvat, decontarea se face în funcţie de numãrul de cazuri externate, raportate şi validate; în situaţia în care numãrul cazurilor ponderate rezultat ca urmare a validãrii este mai mare decât numãrul negociat de cazuri ponderate, se accepta o depasire cu cel mult 10% a sumei contractate; în situaţia în care numãrul cazurilor ponderate rezultat ca urmare a validãrii este mai mic decât numãrul negociat de cazuri ponderate, se acorda suma corespunzãtoare cazurilor ponderate;
c) suma aferentã programelor naţionale de sãnãtate pentru medicamente şi materiale sanitare specifice se deconteazã la nivelul realizarilor, în limita sumei prevãzute prin programe pentru medicamente şi materiale sanitare specifice;
d) sumele pentru serviciile medicale efectuate în dispensare TBC, laboratoare de sãnãtate mintalã - stationar de zi, structuri de primire a urgentelor, cabinete stomatologice pentru servicii de urgenta - se deconteazã la nivelul cheltuielilor de personal efectuate în limita sumelor prevãzute în actul adiţional la contractul de furnizare de servicii spitaliceşti şi a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare contractate, în condiţiile stabilite prin norme;
e) suma pentru cofinantarea instalãrii şi întreţinerii aparaturii de inalta performanta achizitionata din credite externe se deconteazã la nivelul realizarilor, în limita sumelor prevãzute în actul adiţional, cumulat de la începutul anului;
f) suma pentru plata cheltuielilor de personal pentru medicii, farmaciştii şi stomatologii rezidenţi din anii 3-7, pentru medicii, stomatologii şi farmaciştii stagiari şi pentru personalul din activitatea de cercetare, care au încheiat contract individual de munca cu spitalele, acordatã în condiţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/2001 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 41/2002 , se deconteazã la nivelul cheltuielilor de personal efectuate în limita sumelor prevãzute în actul adiţional la contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti;
g) suma pentru medicii şi alt personal sanitar care furnizeazã servicii medico-sanitare în unitãţile sau în secţiile de spital cu profil de recuperare pentru copii distrofici, recuperare şi reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copii bolnavi de HIV/SIDA, reorganizate potrivit prevederilor <>art. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 261/2000 , în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea consiliilor judeţene sau, dupã caz, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a cãror raza administrativ-teritorialã funcţioneazã, încadraţi la spitalul judeţean sau la alt spital public cel mai apropiat (în cazul unitãţilor sanitare transferate integral la serviciile publice specializate), se deconteazã la nivelul cheltuielilor de personal efectuate în limita sumei prevãzute prin acte adiţionale la contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti;
h) suma pentru investigaţii paraclinice efectuate în regim ambulatoriu se deconteazã în condiţiile prevãzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate în asistenta medicalã ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice, paraclinice şi stomatologice şi în normele metodologice de aplicare a acestuia;
i) suma pentru unele servicii medicale pentru care plata se face pe baza de tarif pe serviciu medical se deconteazã în funcţie de numãrul de servicii medicale efectuate şi de tariful corespunzãtor în limita contractului încheiat;
j) sume reprezentând diferenţa dintre suma aferentã serviciilor medicale spitaliceşti realizate în limita prevederilor din actele normative aplicabile în anul 2002 şi suma reprezentând valoarea decontatã din contract pentru serviciile medicale spitaliceşti, în aceeaşi perioada.
ART. 9
Spitalele vor acoperi din sumele obţinute conform art. 7, cu excepţia sumelor pentru medicamente şi materiale specifice, acoperite prin programele naţionale de sãnãtate, toate cheltuielile care, potrivit legii, sunt suportate din fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, inclusiv pentru:
a) investigaţiile paraclinice pentru bolnavii internati, efectuate în alte unitãţi spitaliceşti sau în unitãţi ambulatorii de specialitate, în situaţiile în care spitalul respectiv nu deţine dotarea necesarã, cu excepţia investigatiilor paraclinice efectuate în centrele de referinta;
b) dispensarele medicale care, datoritã lipsei unui medic, nu s-au putut constitui în cabinete medicale organizate conform <>Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicatã, şi care rãmân în structura unitãţilor sanitare cu paturi la care sunt arondate, în condiţiile stabilite prin norme.
ART. 10
Insotitorii copiilor bolnavi în varsta de pana la 3 ani, precum şi insotitorii persoanelor cu handicap gradul I beneficiazã de plata serviciilor hoteliere (cazare şi masa) din partea casei de asigurãri de sãnãtate, în condiţiile stabilite prin norme.
ART. 11
(1) Asiguraţii suporta contravaloarea:
a) serviciilor hoteliere cu grad înalt de confort; definirea gradului înalt de confort se stabileşte prin norme;
b) serviciilor medicale efectuate la cerere;
c) unor servicii medicale de inalta performanta, stabilite de cãtre comisia formatã din reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi ai Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu avizul reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România, şi prevãzute în norme;
d) corectiilor estetice pentru persoane în varsta de peste 18 ani;
e) fertilizarii în vitro, inclusiv medicatia pentru aceasta;
f) transplantului de organe şi tesuturi, cu excepţia situaţiilor prevãzute în norme.
(2) Tarifele serviciilor prevãzute la alin. (1) se stabilesc de unitãţile sanitare care acorda aceste servicii în condiţiile legii.
ART. 12
Modalitãţile de contractare şi de decontare de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a serviciilor medicale contractate se stabilesc prin norme.
ART. 13
Tipul de contract pentru furnizarea serviciilor medicale spitaliceşti şi plata acestora se stabileşte prin norme. Utilizarea acestui tip de contract este obligatorie; în cuprinsul contractului pot fi prevãzute şi alte clauze suplimentare negociate în limita prevederilor legale în vigoare.
ART. 14
(1) Casele de asigurãri de sãnãtate au obligaţia sa deconteze, la termenele stabilite prin contractele de furnizare de servicii medicale spitaliceşti şi prin actele adiţionale la acestea, contravaloarea serviciilor medicale furnizate.
(2) În cazul în care termenul de plata prevãzut în contractele de furnizare de servicii medicale spitaliceşti nu este respectat din vina caselor de asigurãri de sãnãtate, acestea sunt obligate sa plãteascã majorãri de întârziere egale cu majorãrile care se aplica pentru întârzierea plãţii impozitelor cãtre stat.
(3) Refuzul caselor de asigurãri de sãnãtate de a da curs cererilor înregistrate ale furnizorilor privind încheierea de contracte, precum şi de a deconta unele servicii medicale raportate ca realizate conform contractului se face numai prin prezentarea în scris a cauzelor care au condus la aceasta.
(4) Litigiile dintre furnizori şi casele de asigurãri de sãnãtate se soluţioneazã de cãtre Comisia Centrala de Arbitraj, potrivit legii.
ART. 15
(1) Refuzul furnizorilor de servicii medicale de a pune la dispoziţie organelor de control ale caselor de asigurãri de sãnãtate actele de evidenta a serviciilor medicale furnizate şi documentele în baza cãrora se deconteazã serviciile medicale realizate conduce la amânarea decontãrii de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a serviciilor medicale prestate, pana în momentul efectuãrii urmatorului control.
(2) Raportarea eronatã a unor servicii medicale se regularizeazã conform normelor; la regularizare se au în vedere şi serviciile omise la raportare în perioadele în care au fost realizate.
ART. 16
Contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti se reziliazã de plin drept printr-o notificare scrisã a casei de asigurãri de sãnãtate, în termen de 10 zile calendaristice de la data constatãrii urmãtoarelor situaţii:
a) spitalele nou-înfiinţate nu încep activitatea în termen de cel mult 3 luni de la data semnãrii contractului de furnizare de servicii medicale;
b) ridicarea de cãtre organele în drept a autorizaţiei sanitare de funcţionare, expirarea valabilitãţii acesteia ori încetarea acreditãrii furnizorului;
c) nerespectarea obligaţiilor contractuale, constatatã cu ocazia controlului efectuat de instituţiile abilitate sa efectueze acest control.
ART. 17
Contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti, încheiat cu casa de asigurãri de sãnãtate, înceteazã la data la care a intervenit una dintre urmãtoarele situaţii:
a) încetarea activitãţii furnizorilor de servicii medicale spitaliceşti prin desfiinţare sau reprofilare;
b) încetarea definitiva a activitãţii casei de asigurãri de sãnãtate;
c) acordul de vointa al pãrţilor;
d) mutarea sediului unitãţii sanitare;
e) denunţarea unilaterala a contractului de cãtre reprezentantul legal al furnizorului sau al casei de asigurãri de sãnãtate printr-o notificare scrisã şi motivatã, în care se va preciza temeiul legal, cu 30 de zile calendaristice anterior datei de la care se doreşte încetarea contractului.
ART. 18
Contractul de furnizare de servicii medicale spitaliceşti, încheiat cu casa de asigurãri de sãnãtate, se modifica în sensul anulãrii unor servicii de plin drept, printr-o notificare scrisã, în urmãtoarele situaţii:
a) o secţie sau unele secţii nu mai îndeplinesc condiţiile de contractare;
b) retragerea, la nivelul sectiei/secţiilor, a autorizaţiei sanitare de funcţionare sau expirarea termenului de valabilitate a acesteia.

CAP. 2
Servicii de îngrijiri la domiciliu

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale privind serviciile de îngrijiri la domiciliu

ART. 19
Furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu sunt obligaţi:
a) sa acorde asiguraţilor servicii de îngrijiri la domiciliu numai pe baza biletelor de recomandare eliberate de medicii din unitãţile sanitare - furnizori de servicii medicale, aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate;
b) sa nu modifice sau sa nu intrerupa din proprie initiativa schema terapeuticã recomandatã;
c) sa comunice medicului care a recomandat ingrijirile la domiciliu despre evoluţia stãrii de sãnãtate a asiguratului;
d) sa respecte criteriile de calitate a serviciilor furnizate;
e) sa respecte confidenţialitatea serviciilor acordate;
f) sa ţinã evidenta serviciilor furnizate la domiciliul asiguratului, privind tipul serviciului acordat, data şi ora acordãrii, durata, evoluţia stãrii de sãnãtate;
g) sa factureze lunar, în vederea decontãrii de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, activitatea prestatã, conform contractului încheiat cu acestea; factura va fi însoţitã de desfasuratorul serviciilor acordate;
h) sa urmãreascã prezentarea la controlul medical a asiguratului pe care l-a îngrijit, atunci când acest lucru a fost solicitat de medicul care a fãcut recomandarea îngrijirii la domiciliu.
ART. 20
Furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu au urmãtoarele drepturi:
a) sa primeascã contravaloarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu, potrivit contractelor încheiate;
b) sa fie informati despre condiţiile de furnizare a serviciilor de îngrijiri la domiciliu;
c) sa încaseze coplata pentru unele servicii de îngrijiri la domiciliu stabilite de cãtre comisia formatã din reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi ai Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu consultarea reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România, prevãzute în norme.
ART. 21
În relaţiile contractuale cu furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu casele de asigurãri de sãnãtate au urmãtoarele obligaţii:
a) sa contracteze servicii de îngrijiri la domiciliu numai cu furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu autorizaţi şi acreditaţi;
b) sa controleze activitatea desfasurata de furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu conform contractelor încheiate cu aceştia;
c) sa raporteze Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate datele solicitate privind activitatea desfasurata de furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu, în baza contractelor încheiate cu aceştia, şi sa respecte termenele de raportare stabilite de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate;
d) sa deconteze furnizorilor de servicii de îngrijiri la domiciliu, în baza facturii şi a documentelor insotitoare, contravaloarea serviciilor acordate asiguraţilor, la termenele stabilite în contractul de furnizare de servicii de ingrjiri medicale la domiciliu;
e) sa informeze permanent furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu despre condiţiile de contractare.

SECŢIUNEA a 2-a
Condiţiile acordãrii serviciilor de îngrijiri la domiciliu

ART. 22
Contractul de furnizare de servicii de îngrijiri la domiciliu se încheie între furnizorii de servicii de îngrijiri la domiciliu, prin reprezentanţii legali ai acestora şi casele de asigurãri de sãnãtate, pe baza urmãtoarelor documente:
a) autorizaţie de libera practica în domeniul ingrijirilor la domiciliu şi certificat de acreditare pentru persoanele fizice sau autorizaţie de funcţionare şi certificat de acreditare pentru persoanele juridice. Acreditarea se referã la activitatea de îngrijiri la domiciliu;
b) codul fiscal sau, dupã caz, autorizaţia de liber-profesionist;
c) cont deschis la Trezoreria statului.
ART. 23
Tipul de contract pentru furnizarea de servicii de îngrijiri la domiciliu şi plata acestora se stabileşte prin norme. Utilizarea acestui tip de contract este obligatorie. În cuprinsul contractului pot fi prevãzute şi alte clauze suplimentare negociate în limita prevederilor legale în vigoare.
ART. 24
Lista cuprinzând serviciile de îngrijiri la domiciliu şi condiţiile acordãrii acestora se stabilesc de cãtre comisia formatã din reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi ai Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu consultarea reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România, şi sunt prevãzute în norme.
ART. 25
(1) Casele de asigurãri de sãnãtate au obligaţia sa deconteze, la termenele stabilite prin contractele de furnizare de servicii de îngrijiri la domiciliu, contravaloarea serviciilor furnizate.
(2) În cazul în care termenul de plata prevãzut în contractele de furnizare de servicii de îngrijiri la domiciliu nu este respectat din vina caselor de asigurãri de sãnãtate, acestea sunt obligate sa plãteascã majorãri de întârziere egale cu majorãrile care se aplica pentru întârzierea plãţii impozitelor cãtre stat.
(3) Refuzul caselor de asigurãri de sãnãtate de a deconta unele servicii raportate ca realizate conform contractului se face numai prin prezentarea în scris a cauzelor care au condus la aceasta.
(4) Litigiile dintre furnizori şi casele de asigurãri de sãnãtate se soluţioneazã de cãtre Comisia Centrala de Arbitraj, potrivit legii.
ART. 26
(1) Refuzul furnizorilor de servicii de îngrijiri la domiciliu de a pune la dispoziţie organelor de control ale caselor de asigurãri de sãnãtate actele de evidenta a serviciilor furnizate şi documentele în baza cãrora se deconteazã serviciile realizate conduce la amânarea decontãrii de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a serviciilor prestate, pana în momentul efectuãrii urmatorului control.
(2) Raportarea eronatã a unor servicii se regularizeazã conform normelor; la regularizare se au în vedere şi serviciile omise la raportare în perioadele în care au fost realizate.
ART. 27
Contractul de furnizare de servicii de îngrijiri la domiciliu se reziliazã de plin drept printr-o notificare scrisã a casei de asigurãri de sãnãtate, în termen de 10 zile calendaristice de la data constatãrii urmãtoarelor situaţii:
a) dacã din motive imputabile furnizorului acesta îşi întrerupe activitatea pe o perioada mai mare de 3 luni;
b) ridicarea de cãtre organele în drept a autorizaţiei de funcţionare, a autorizaţiei de liber-profesionist, dupã caz, încetarea valabilitãţii acestora, precum şi încetarea acreditãrii furnizorului;
c) nerespectarea termenelor de raportare în vederea decontãrii de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a activitãţii realizate, pe baza documentelor de raportare;
d) în cazul în care se constata încasarea de contribuţie personalã de la asiguraţi pentru serviciile de îngrijiri la domiciliu, care se suporta integral de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate conform listelor şi condiţiilor prevãzute în norme;
e) nerespectarea obligaţiilor contractuale constatatã cu ocazia controlului efectuat de cãtre instituţiile abilitate sa efectueze acest control.
ART. 28
Contractul de furnizare de servicii de îngrijiri la domiciliu, încheiat cu casa de asigurãri de sãnãtate, înceteazã la data la care a intervenit una dintre urmãtoarele situaţii:
a) încetarea activitãţii furnizorilor de servicii de îngrijiri la domiciliu prin desfiinţare, lichidare, faliment sau reprofilare;
b) a survenit decesul reprezentantului legal;
c) încetarea definitiva a activitãţii casei de asigurãri de sãnãtate;
d) acordul de vointa al pãrţilor;
e) mutarea sediului, în cazul furnizorilor cu personalitate juridicã;
f) denunţarea unilaterala a contractului de cãtre reprezentantul legal al furnizorului sau al casei de asigurãri de sãnãtate printr-o notificare scrisã şi motivatã, în care se va specifica temeiul legal, cu 30 de zile calendaristice anterior datei de la care se doreşte încetarea contractului.

CAP. 3
Servicii medicale de urgenta şi de transport sanitar

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale privind serviciile medicale de urgenta şi de transport sanitar

ART. 29
(1) În relaţiile contractuale cu casa de asigurãri de sãnãtate serviciile medicale specializate autorizate şi acreditate care acorda servicii medicale de urgenta şi de transport sanitar sunt obligate:
a) sa acorde îngrijiri medicale de urgenta, în caz de boala sau accident, din momentul solicitãrii sau de la data accidentului şi pana la rezolvarea stãrii de urgenta, în limita competentelor, cu respectarea condiţiilor de calitate impuse de activitatea medicalã;
b) sa asigure prezenta personalului medico-sanitar din unitãţile specializate în orice situaţie care necesita acordarea serviciilor medicale de urgenta majorã;
c) sa foloseascã medicatia, materialele sanitare şi aparatura medicalã din dotarea mijlocului de transport la locul accidentului sau al imbolnavirii ori în timpul transportului;
d) sa informeze asiguraţii despre serviciile medicale oferite şi despre modul în care vor fi furnizate;
e) sa utilizeze în condiţii de eficienta sumele pentru serviciile contractate cu casa de asigurãri de sãnãtate;
f) sa acorde servicii medicale de urgenta fãrã nici o discriminare, folosind totodatã formele cele mai eficiente şi economice de tratament şi transport;
g) sa informeze medicul de familie al asiguratului, în situaţia în care acesta nu este caz de internat, despre diagnosticul stabilit, investigaţiile şi tratamentele efectuate;
h) sa informeze unitatea sanitarã la care transporta pacientul despre investigaţiile şi tratamentele efectuate;
i) sa respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la pacienti, precum şi demnitatea şi intimitatea acestora;
j) sa elibereze adeverinte medicale de urgenta, certificate constatatoare de deces, prescripţii medicale, dupã caz, conform normelor;
k) sa anunţe casa de asigurãri de sãnãtate atunci când este suspendatã sau anulatã autorizaţia sanitarã de funcţionare sau acreditarea;
l) sa accepte controlul din partea Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, a caselor de asigurãri de sãnãtate, a Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi direcţiilor de sãnãtate publica, împreunã cu Colegiul Medicilor din România, organizat la nivel naţional şi judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi a altor instituţii abilitate de lege, privind modul de desfãşurare a activitãţii;
m) sa factureze lunar, în vederea decontãrii de cãtre casa de asigurãri de sãnãtate, activitatea realizatã, conform contractului de furnizare de servicii medicale. Factura va fi însoţitã de desfasuratoarele activitãţilor realizate; desfasuratoarele se stabilesc prin decizie a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi sunt puse la dispoziţie furnizorilor de servicii medicale contra cost de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate. Nerespectarea termenului de depunere a facturii atrage nedecontarea la termenele stabilite în contractele de furnizare de servicii medicale de urgenta şi alte tipuri de transport sanitar a serviciilor medicale furnizate;
n) sa asigure servicii medicale de urgenta utilizând mijlocul de transport adecvat şi echipamentul corespunzãtor situaţiei respective;
o) sa introducã monitorizarea apelurilor astfel încât sa fie respectata şi urmãritã promptitudinea la solicitare, stabilitã conform normelor.
(2) Se recomanda participarea conducerii unitãţilor specializate la acţiuni de instruire organizate de direcţiile de sãnãtate publica şi de casele de asigurãri de sãnãtate privind aplicarea unitarã a actelor normative referitoare la asigurãrile sociale de sãnãtate şi a actelor normative privind asistenta medicalã în România.
ART. 30
În relaţiile contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate serviciile medicale specializate au urmãtoarele drepturi:
a) sa primeascã contravaloarea serviciilor medicale efectiv realizate potrivit contractelor încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate;
b) sa cunoascã condiţiile de contractare pentru activitatea suportatã din fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate şi decontatã de casele de asigurãri de sãnãtate;
c) sa îşi organizeze activitatea în vederea creşterii eficientei actului medical, cu respectarea reglementãrilor legale în vigoare;
d) sa încaseze coplata din partea asiguraţilor pentru unele servicii de transport sanitar, stabilitã de cãtre comisia formatã din reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi ai Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu consultarea reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România, prevãzutã în norme.
ART. 31
În relaţiile contractuale cu serviciile medicale specializate casele de asigurãri de sãnãtate au urmãtoarele obligaţii:
a) sa controleze activitatea unitãţilor specializate conform contractelor încheiate cu acestea;
b) sa raporteze Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate datele solicitate privind activitatea desfasurata de unitãţile specializate, în baza contractelor încheiate cu acestea, şi sa respecte termenele de raportare stabilite de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate;
c) sa deconteze, în baza facturii şi a documentelor insotitoare, unitãţilor specializate contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguraţilor, la termenele stabilite în contractul de furnizare de servicii medicale de urgenta;
d) sa aloce în primele 15 zile ale lunii sume de pana la 80% din sumele corespunzãtoare lunii curente, urmând ca decontarea finala a lunii sa se efectueze în primele 10 zile ale lunii urmãtoare;
e) sa deconteze sume reprezentând diferenţa dintre suma aferentã serviciilor de asistenta medicalã de urgenta şi de transport sanitar realizate ca urmare a solicitãrilor justificate, cu respectarea prevederilor din actele normative aplicabile în anul 2002, şi suma reprezentând valoarea decontatã din contract pentru serviciile medicale de urgenta şi de transport sanitar, în aceeaşi perioada.

SECŢIUNEA a 2-a
Condiţiile acordãrii asistenţei medicale de urgenta şi de transport sanitar

ART. 32
Contractul de furnizare de servicii medicale de urgenta şi de transport sanitar se încheie între reprezentantul legal al serviciilor medicale specializate şi casa de asigurãri de sãnãtate, pe baza urmãtoarelor documente:
a) actul de înfiinţare/organizare;
b) autorizaţia sanitarã de funcţionare;
c) codul fiscal;
d) contul deschis la Trezoreria statului;
e) certificat de acreditare.
ART. 33
Lista cuprinzând serviciile medicale de urgenta şi de transport sanitar se stabileşte de cãtre comisia formatã din reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi ai Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu consultarea reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România, şi este prevãzutã în norme.
ART. 34
Sumele aferente serviciilor contractate cu serviciile medicale specializate au în vedere toate cheltuielile aferente care, potrivit legii, sunt suportate din fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate.
ART. 35
Modalitãţile de contractare şi de decontare de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a serviciilor medicale de urgenta şi de transport sanitar se stabilesc prin norme.
ART. 36
Tipul de contract pentru acordarea serviciilor de urgenta şi de transport sanitar şi plata acestora se stabileşte prin norme. Utilizarea acestui tip de contract este obligatorie. În cuprinsul contractului pot fi prevãzute şi alte clauze suplimentare negociate în limita prevederilor legale în vigoare.
ART. 37
(1) Casele de asigurãri de sãnãtate au obligaţia sa deconteze, la termenele stabilite în contracte, contravaloarea serviciilor medicale furnizate.
(2) În cazul în care termenul de plata prevãzut în contractul de furnizare de servicii medicale de urgenta nu este respectat din vina caselor de asigurãri de sãnãtate, acestea sunt obligate sa plãteascã majorãri de întârziere egale cu majorãrile care se aplica pentru întârzierea plãţii impozitelor cãtre stat.
(3) Refuzul caselor de asigurãri de sãnãtate de a deconta unele prestaţii raportate ca realizate se face numai prin prezentarea în scris a cauzelor care au condus la aceasta.
(4) Litigiile dintre furnizori şi casele de asigurãri de sãnãtate se soluţioneazã de cãtre Comisia Centrala de Arbitraj, potrivit legii.
ART. 38
(1) Refuzul furnizorilor de servicii medicale de urgenta de a pune la dispoziţie organelor de control ale caselor de asigurãri de sãnãtate actele de evidenta a serviciilor furnizate şi documentele în baza cãrora se deconteazã serviciile realizate conduce la amânarea decontãrii de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a serviciilor medicale prestate, pana în momentul efectuãrii urmatorului control.
(2) Raportarea eronatã a unor servicii medicale se regularizeazã conform normelor; la regularizare se au în vedere şi serviciile omise la raportare în perioadele în care au fost realizate.
ART. 39
Contractul de furnizare de servicii medicale de urgenta şi de transport sanitar se reziliazã de plin drept printr-o notificare scrisã a caselor de asigurãri de sãnãtate, în termen de 10 zile calendaristice de la data constatãrii urmãtoarelor situaţii:
a) întreruperea activitãţii pentru o perioada mai mare de 3 luni;
b) ridicarea de cãtre organele în drept a autorizaţiei sanitare de funcţionare sau încetarea valabilitãţii acesteia ori încetarea acreditãrii furnizorului;
c) nerespectarea obligaţiilor contractuale nejustificat, constatatã cu ocazia controlului efectuat de instituţiile abilitate sa efectueze acest control.
ART. 40
Contractul de furnizare de servicii medicale de urgenta şi de transport sanitar, încheiat cu casa de asigurãri de sãnãtate, înceteazã cu data la care a intervenit una dintre urmãtoarele situaţii:
a) încetarea activitãţii furnizorului prin desfiinţare, lichidare, dizolvare;
b) încetarea definitiva a activitãţii casei de asigurãri de sãnãtate;
c) acordul de vointa al pãrţilor;
d) denunţarea unilaterala a contractului de cãtre reprezentantul legal al furnizorului sau de cãtre casa de asigurãri de sãnãtate printr-o notificare scrisã şi motivatã, în care se va preciza temeiul legal, cu 30 de zile calendaristice înainte de data de la care se doreşte încetarea contractului.

CAP. 4
Servicii de recuperare

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale privind serviciile medicale de recuperare

ART. 41
În relaţiile contractuale cu casele de asi gurari de sãnãtate furnizorii de servicii medicale de recuperare au urmãtoarele obligaţii:
a) sa acorde servicii medicale asiguraţilor, numai pe baza de bilet de trimitere de la medicul de familie, de la medicul de specialitate din ambulatoriu sau de la medicul din spital, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate;
b) sa ofere relaţii asiguraţilor despre drepturile pe care le au şi care decurg din calitatea de asigurat, precum şi despre serviciile medicale oferite, modul în care vor fi furnizate acestea şi sa îi consilieze în scopul prevenirii imbolnavirilor şi al pãstrãrii sãnãtãţii;
c) sa stabileascã şi sa furnizeze tratamentele adecvate;
d) sa solicite documentele care atesta calitatea de asigurat a pacientilor;
e) sa acorde servicii medicale tuturor asiguraţilor fãrã nici o discriminare, folosind totodatã formele cele mai eficiente şi economice de tratament;
f) sa respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi demnitatea şi intimitatea acestora;
g) sa stabileascã programul de lucru şi sarcinile de serviciu pentru personalul medical subordonat, în cazul unitãţilor ambulatorii;
h) sa accepte controlul din partea Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, a caselor de asigurãri de sãnãtate, a Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi a direcţiilor de sãnãtate publica, împreunã cu Colegiul Medicilor din România, organizat la nivel naţional şi judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi a altor instituţii abilitate de lege, privind modul de desfãşurare a activitãţii;
i) sa asigure asistenta medicalã indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care se vireazã contribuţia de asigurãri de sãnãtate a asiguratului;
j) sa nu încaseze de la asiguraţi contribuţii personale pentru serviciile medicale furnizate, care se suporta integral de casele de asigurãri de sãnãtate;
k) sa îşi stabileascã programul de activitate şi sa îl afiseze la loc vizibil;
l) sa informeze medicul de familie al asiguratului despre tratamentul efectuat şi despre orice alte aspecte privind starea de sãnãtate a acestuia;
m) sa anunţe casele de asigurãri de sãnãtate în cazul în care unitãţii sanitare i-a fost retrasã sau suspendatã autorizaţia sanitarã de funcţionare sau acreditarea;
n) sa factureze lunar, în vederea decontãrii de cãtre casa de asigurãri de sãnãtate, activitatea realizatã, conform contractului de furnizare de servicii medicale de recuperare. Factura va fi însoţitã de desfasuratoarele activitãţilor realizate; desfasuratoarele se stabilesc prin decizie a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi sunt puse la dispoziţie furnizorilor de servicii medicale de recuperare contra cost de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate. Nerespectarea termenului de depunere a facturii atrage nedecontarea la termenele stabilite în contractele de furnizare de servicii medicale de recuperare a serviciilor medicale furnizate.
ART. 42
În relaţiile contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate furnizorii de servicii medicale de recuperare au urmãtoarele drepturi:
a) sa primeascã contravaloarea serviciilor medicale aferente activitãţii prestate, conform contractelor încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate;
b) sa încaseze contravaloarea serviciilor medicale acordate persoanelor neasigurate, a serviciilor medicale acordate la cererea asiguraţilor şi a contribuţiei personale a asiguraţilor pentru perioadele şi numãrul de proceduri care depãşesc limitele contractate şi decontate de casele de asigurãri de sãnãtate;
c) sa fie informati asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor medicale de recuperare;
d) sa încaseze coplata pentru unele servicii medicale de recuperare prevãzute în norme.
ART. 43
În relaţiile contractuale cu furnizorii de servicii medicale de recuperare casele de asigurãri de sãnãtate au urmãtoarele obligaţii:
a) sa verifice activitatea furnizorilor de servicii medicale de recuperare, conform contractelor încheiate cu aceştia;
b) sa raporteze Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate datele solicitate privind activitatea desfasurata de furnizorii de servicii medicale de recuperare, în baza contractelor încheiate cu aceştia, şi sa respecte termenele de raportare stabilite de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate;
c) sa deconteze furnizorilor de servicii medicale de recuperare, în baza facturii şi a documentelor insotitoare, contravaloarea serviciilor medicale acordate asiguraţilor, la termenele stabilite în contractul de furnizare de servicii medicale de recuperare;
d) sa informeze permanent furnizorii de servicii medicale de recuperare despre condiţiile de contractare;
e) în cazul unitãţilor sanitare cu paturi, care contracteazã servicii medicale de recuperare cu o singura casa de asigurãri de sãnãtate, sa deconteze serviciile medicale de recuperare acordate asiguraţilor, indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care se vireazã contribuţia de asigurãri de sãnãtate pentru aceştia.

SECŢIUNEA a 2-a
Condiţiile acordãrii asistenţei medicale de recuperare

ART. 44
Contractul de furnizare de servicii medicale de recuperare se încheie între reprezentantul legal al unitãţii sanitare de recuperare şi casa de asigurãri de sãnãtate, pe baza urmãtoarelor documente:
a) actul de înfiinţare/organizare sau certificatul de înregistrare în registrul unic al cabinetelor medicale;
b) autorizaţia sanitarã de funcţionare;
c) codul fiscal;
d) contul deschis la Trezoreria statului;
e) certificatul de acreditare.
ART. 45
Recomandãrile pentru tratament de recuperare în staţiunile balneoclimatice se fac de cãtre medicii de familie, de cãtre medicii de specialitate din ambulatoriu şi medicii din spital, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate, pentru perioade şi potrivit unui ritm stabilite de medicul curant de recuperare.
ART. 46
Lista cuprinzând serviciile medicale de recuperare în ambulatoriu, inclusiv unele servicii medicale complementare cuprinse în pachetul de servicii de baza, condiţiile acordãrii serviciilor medicale în sanatoriile balneare şi în unitãţile sanitare ambulatorii şi modalitatea de decontare a acestora se stabilesc de cãtre comisia formatã din reprezentanţi ai Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi ai Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu consultarea reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România, şi sunt prevãzute în norme.
ART. 47
Tipurile de contracte pentru furnizarea de servicii medicale şi plata acestora în asistenta medicalã de recuperare se stabilesc prin norme. Utilizarea acestui tip de contract este obligatorie; în cuprinsul contractelor pot fi prevãzute şi alte clauze suplimentare negociate în limita prevederilor legale în vigoare.
ART. 48
(1) Casele de asigurãri de sãnãtate au obligaţia sa deconteze, la termenele stabilite în contracte, contravaloarea serviciilor medicale de recuperare furnizate.
(2) În cazul în care termenul de plata stabilit în contractul de furnizare de servicii medicale de recuperare nu este respectat din vina caselor de asigurãri de sãnãtate, acestea sunt obligate sa plãteascã majorãri de întârziere egale cu majorãrile care se aplica pentru întârzierea plãţii impozitelor cãtre stat.
(3) Refuzul caselor de asigurãri de sãnãtate de a deconta unele prestaţii raportate ca realizate se face numai prin prezentarea în scris a cauzelor care au condus la aceasta.
(4) Litigiile dintre furnizori şi casele de asigurãri de sãnãtate se soluţioneazã de cãtre Comisia Centrala de Arbitraj, potrivit legii.
ART. 49
(1) Refuzul furnizorilor de servicii medicale de recuperare de a pune la dispoziţie organelor de control actele de evidenta a serviciilor furnizate şi documentele în baza cãrora se deconteazã serviciile medicale realizate conduce la amânarea decontãrii de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a serviciilor medicale prestate, pana în momentul efectuãrii urmatorului control.
(2) Raportarea eronatã a unor servicii medicale se regularizeazã conform normelor; la regularizare se au în vedere şi serviciile omise la raportare în perioadele în care au fost realizate.
ART. 50
Contractul de furnizare de servicii medicale de recuperare se reziliazã de plin drept printr-o notificare scrisã a caselor de asigurãri de sãnãtate, în termen de 10 zile calendaristice de la data constatãrii urmãtoarelor situaţii:
a) unitãţile sanitare cu paturi, nou-înfiinţate, sau unitãţile sanitare din ambulatoriul de specialitate, care acorda servicii de recuperare, nu încep activitatea în termen de cel mult 3 luni de la data semnãrii contractului de furnizare de servicii medicale;
b) ridicarea de cãtre organele în drept a autorizaţiei sanitare de funcţionare sau încetarea valabilitãţii acesteia ori încetarea acreditãrii furnizorului;
c) dacã din motive imputabile furnizorului acesta îşi întrerupe activitatea pe o perioada mai mare de 3 luni;
d) nerespectarea termenelor de raportare în vederea decontãrii de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a activitãţii realizate, pentru o perioada de maximum doua luni consecutive în cadrul unui trimestru - în cazul unitãţilor sanitare ambulatorii de specialitate;
e) în cazul în care se constata încasarea de contribuţie personalã de la asiguraţi pentru serviciile medicale, care se suporta integral de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, conform listelor şi condiţiilor prevãzute în norme;
f) nerespectarea obligaţiilor contractuale, constatatã cu ocazia controlului efectuat de cãtre instituţiile abilitate sa efectueze acest control.
ART. 51
Contractul de furnizare de servicii medicale de recuperare, încheiat cu casa de asigurãri de sãnãtate, înceteazã cu data la care a intervenit una dintre urmãtoarele situaţii:
a) încetarea activitãţii furnizorului prin desfiinţare, lichidare, dizolvare;
b) se muta unitatea sanitarã din teritoriul de funcţionare;
c) în cazul în care a survenit decesul reprezentantului legal al cabinetului medical;
d) încetarea definitiva a activitãţii casei de asigurãri de sãnãtate;
e) acordul de vointa al pãrţilor;
f) denunţarea unilaterala a contractului de cãtre reprezentantul legal al furnizorului sau al casei de asigurãri de sãnãtate, printr-o notificare scrisã motivatã, în care se va preciza temeiul legal, cu 30 de zile calendaristice anterior datei de la care se doreşte încetarea contractului.

CAP. 5
Dispoziţii finale

ART. 52
Centrele de sãnãtate cu personalitate juridicã înfiinţate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, care au în structura paturi de spital şi ambulatoriu de specialitate, încheie contract direct cu casele de asigurãri de sãnãtate pentru activitatea medicalã desfasurata în calitate de furnizor de servicii medicale. Aceste centre de sãnãtate sunt asimilate cu spitalele comunale. Pentru serviciile medicale acordate se aplica aceleaşi prevederi prevãzute în prezentul contract-cadru şi în norme, referitoare la serviciile medicale spitaliceşti.
ART. 53
Pentru centrele de sãnãtate cu paturi, fãrã personalitate juridicã, înfiinţate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, care se afla în structura unui spital, reprezentantul legal al spitalului respectiv ia în calcul la încheierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurãri de sãnãtate şi activitatea medicalã desfasurata în centrul de sãnãtate, considerat secţie a spitalului respectiv.
ART. 54
Pentru centrele de sãnãtate fãrã paturi şi fãrã personalitate juridicã, înfiinţate de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, care se afla în structura unui spital, reprezentantul legal al spitalului respectiv ia în calcul la încheierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurãri de sãnãtate şi activitatea medicalã desfasurata în centrul de sãnãtate, dispensare TBC, laboratoare de sãnãtate mintalã - stationar de zi, structuri de primire a urgentelor şi în cabinete stomatologice pentru servicii de urgenta.
ART. 55
Contractele de furnizare de servicii medicale în asistenta medicalã spitaliceasca, în asistenta medicalã de urgenta şi de recuperare se încheie anual, iar decontarea serviciilor medicale aferente lunii decembrie a anului în curs se face în luna ianuarie a anului urmãtor, conform normelor de închidere a exerciţiului bugetar.
ART. 56
Contractele încheiate cu furnizorii de servicii medicale în asistenta medicalã spitaliceasca, în asistenta medicalã de urgenta şi transport sanitar, în asistenta medicalã de recuperare pentru anul 2002 se prelungesc prin acte adiţionale pana la încheierea noilor contracte. Suma înscrisã în actul adiţional va fi consemnatã distinct ca suma inclusã în valoarea totalã, în contractul pe anul 2003. Condiţiile acordãrii asistenţei medicale în baza actului adiţional sunt cele prevãzute în actele normative în vigoare la data încheierii actului adiţional.

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016