Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CODUL din 16 decembrie 2025 de etică şi bună conduită în cercetare, dezvoltare şi inovare al personalului CDI din organizaţiile de cercetare - Domeniul: Ştiinţe sociale şi ştiinţe umaniste
EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1192 din 23 decembrie 2025
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 6.905 din 16 decembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1192 din 23 decembrie 2025.
──────────
Preambul
Prezentul cod se bazează pe prevederile legislaţiei naţionale - Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare şi este armonizat cu standardele şi principiile stabilite în Codul european de conduită pentru integritatea cercetării (ALLEA, 2023), Orientările de etică pentru ştiinţe sociale şi umaniste ale Comisiei Europene (Orizont Europa, 2021) şi Orientările Comitetului Naţional Norvegian pentru Etica Cercetării în Ştiinţe Sociale şi Umaniste (NESH).
Codul promovează normele de cercetare independentă, fiabilă, de calitate şi responsabilă în domeniul ştiinţelor socioumane, pentru a încuraja o cultură a integrităţii, responsabilităţii şi respectului pentru demnitatea umană în toate etapele procesului de cercetare, de la conceperea proiectului şi colectarea datelor până la analiză, diseminare şi publicare. Acesta reflectă specificităţile cercetării în domeniul ştiinţelor socioumane, unde interacţiunea cu indivizii, comunităţile, culturile, valorile şi instituţiile este o caracteristică definitorie.
Ţinând cont de provocările în continuă evoluţie generate de digitalizare, globalizare, presiunile politice şi sociale, dezvoltare durabilă şi implicarea publică sporită, prezentul cod îşi propune:
a) încurajarea reflecţiei şi responsabilităţii etice la nivel individual şi instituţional;
b) sprijinirea unor practici de cercetare transparente şi corecte în domeniul ştiinţelor socioumane;
c) protejarea drepturilor, demnităţii şi autonomiei participanţilor la cercetare;
d) asigurarea utilizării responsabile a datelor şi cunoştinţelor, în special în contexte care implică populaţii vulnerabile, subiecte sensibile sau implicaţii sociopolitice;
e) promovarea încrederii în ştiinţă şi în relevanţa cercetării pentru societate şi pentru susţinerea interesului public.
Pot exista zone gri între cercetare şi alte forme de producţie de cunoştinţe, care pot avea scopuri, niveluri de independenţă, sisteme de control al calităţii şi practici de publicare diferite. Prin urmare, cercetătorii şi instituţiile de cercetare ar trebui să specifice ce anume constituie cercetare şi ce anume constituie diseminarea de cunoştinţe. Dacă analizele, rapoartele şi evaluările se bazează pe cercetare, acestea trebuie să respecte normele de etică a cercetării. În timpul procesului de cercetare pot apărea şi întrebări etice care nu sunt luate în considerare în principiile directoare. Cercetătorii trebuie să identifice şi să ia în considerare dilemele etice şi să dea dovadă de o judecată reflexivă şi articulată. Liniile directoare pot contribui la această practică prin sublinierea preocupărilor şi obligaţiilor care ar trebui luate în considerare.
Cercetarea în domeniul Ştiinţe sociale şi ştiinţe umaniste se bazează pe următoarele principii: integritate şi onestitate intelectuală, rigoare şi excelenţă profesională, respectul pentru diversitate şi colaborare interculturală, responsabilitate în aplicarea cunoştinţelor şi confidenţialitate şi respect pentru acurateţea şi transparenţa datelor de cercetare.
În situaţii de risc sau de dubiu, cercetătorii se pot adresa comisiilor de etică relevante sau organismelor profesionale nominalizate în codurile de deontologie profesională, dacă este cazul. Organizaţiile CDI au obligaţia să promoveze o cultură a reflecţiei etice asupra demersului de cercetare.
ART. 1
Dispoziţii generale
(1) Prezentul cod se aplică activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare desfăşurate de organizaţiile de cercetare în cadrul Panelului IV - Ştiinţe sociale şi umaniste (SSU) (Ştiinţe juridice, Sociologie, ştiinţe administrative şi ştiinţe ale comunicării, Ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică, Ştiinţe economice şi administrarea afacerilor, Psihologie, ştiinţe ale educaţiei, educaţie fizică şi sport); (Filologie, Filosofie, Istorie şi studii culturale, Teologie, Arhitectură şi urbanism, Arte vizuale, Artele spectacolului şi muzică), indiferent de instituţie sau formă de finanţare. El vizează cercetători, asistenţi de cercetare, studenţi doctoranzi şi postdoctoranzi, personal suport CDI din organizaţiile de cercetare.
(2) Scopul prezentului cod este de a oferi un cadru etic cuprinzător organizaţiilor de cercetare implicate în activităţi de cercetare în domeniile SSU.
(3) Cercetarea în ştiinţe sociale şi umaniste se întemeiază pe următoarele principii fundamentale, care asigură desfăşurarea responsabilă a cercetării şi protejarea persoanelor şi comunităţilor implicate şi care sunt aplicabile în toate disciplinele şi metodologiile şi trebuie respectate în toate fazele procesului de cercetare:
a) respect pentru demnitatea umană şi autonomie: cercetătorii vor respecta demnitatea, integritatea personală, intimitatea, autodeterminarea şi libertatea persoanelor implicate în cercetare. Participarea trebuie să fie întotdeauna voluntară şi bazată pe consimţământul informat, cu o sensibilitate deosebită faţă de grupurile vulnerabile sau persoanele cu capacitate redusă de consimţământ (de exemplu, copii, persoane cu dizabilităţi, persoane strămutate);
b) integritate ştiinţifică: cercetătorii trebuie să depună eforturi pentru onestitate, transparenţă şi responsabilitate în toate aspectele muncii lor: proiectarea cercetării, colectarea datelor, interpretarea şi publicarea. Aceasta include evitarea fabricării, falsificării, plagiatului şi a oricărei alte forme de abatere în cercetare. Plagiatul constă în expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
Autoplagiatul constă în expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
c) responsabilitate socială: cercetarea trebuie să contribuie la binele public, să susţină valorile democratice şi să promoveze justiţia socială şi dezvoltarea durabilă a mediului şi a societăţii. Cercetătorii ar trebui să reflecteze critic asupra modului în care cercetarea lor are impact asupra indivizilor, grupurilor şi societăţii în general, inclusiv asupra potenţialului său atât pentru beneficii, cât şi pentru daune;
d) respectarea vieţii private şi a confidenţialităţii: cercetătorii vor respecta şi proteja confidenţialitatea şi viaţa privată a participanţilor. Toate datele cu caracter personal trebuie prelucrate în conformitate cu legislaţia relevantă privind protecţia datelor (de exemplu, GDPR) şi cu standardele etice;
e) echitate, nediscriminare şi egalitate: cercetătorii trebuie să se asigure că munca lor promovează egalitatea de tratament şi evită orice formă de discriminare bazată pe etnie, sex, religie, convingeri politice, vârstă, dizabilitate sau statut socioeconomic;
f) libertatea cercetării şi libertatea academică: cercetătorii au dreptul la libertate academică, inclusiv libertatea de a alege subiecte, metode şi canale de diseminare, dar şi obligaţia de a desfăşura cercetări în mod etic, responsabil şi în conformitate cu normele legale şi instituţionale;
g) transparenţă şi deschidere: cercetătorii trebuie să fie deschişi în ceea ce priveşte obiectivele, sursele de finanţare, afilierile şi potenţialele conflicte de interese. Aceştia trebuie să se asigure că procesele şi rezultatele cercetării sunt comunicate clar, precis şi accesibil, inclusiv publicului nonacademic, atunci când este relevant.
ART. 2
Responsabilităţile cercetătorilor
(1) Cercetătorii din organizaţiile de cercetare din domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste poartă responsabilitatea individuală şi colectivă de a-şi desfăşura munca în mod etic, legal şi cu integritate intelectuală. Aceste responsabilităţi se aplică indiferent de vechimea în muncă, disciplină sau afiliere instituţională.
(2) Cercetătorii trebuie să respecte legislaţia naţională, convenţiile internaţionale şi codurile de conduită instituţionale relevante pentru etica şi integritatea cercetării.
(3) Cercetătorii trebuie să se asigure că munca lor este caracterizată de acurateţe, onestitate, transparenţă şi responsabilitate în toate fazele cercetării - proiectare, implementare, analiză şi publicare.
(4) Cercetătorii sunt obligaţi să se abţină de la orice formă de abatere de la etica cercetării, inclusiv:
a) plagiat, autoplagiat sau trimiterea în dublu a aceleiaşi lucrări;
b) manipularea autoratului (de exemplu, adăugarea de autori invitaţi sau omiterea colaboratorilor de drept);
c) raportarea părtinitoare sau selectivă a constatărilor;
d) generalizarea rezultatelor fără recunoaşterea limitărilor teoretice sau metodologice implicite.
(5) Autoratul trebuie să reflecte contribuţii reale şi substanţiale la cercetare. Persoanele nu trebuie menţionate ca autori decât dacă au contribuit în mod semnificativ la concepţie, analiza datelor sau scriere. Calitatea de autor se obţine dacă sunt îndeplinite simultan 4 contribuţii: participare la proiectarea cercetării, colectarea datelor de bază, analiza şi/sau interpretarea acestora, redactarea şi/sau revizuirea critică în raport cu opiniile recenzorilor, aprobarea formei finale a manuscrisului, asumarea responsabilităţii pentru conţinutul articolului. Autorii includ după secţiunea Concluzii o listă în care sunt specificate contribuţiile fiecărui autor. Autorii recunosc munca şi contribuţiile importante ale celor care nu îndeplinesc criteriile pentru autor: tehnicieni, laboranţi, operatori de teren (care efectuează activităţi de rutină), inclusiv personal de birou, asistenţii şi finanţatorii care au permis cercetarea şi îi menţionează la secţiunea „Acknowledgements“.
(6) Cercetătorii trebuie să respecte confidenţialitatea datelor cu caracter personal şi să asigure o gestionare securizată a datelor pe tot parcursul ciclului de viaţă al cercetării, inclusiv anonimizarea şi stocarea adecvată a informaţiilor sensibile.
(7) Cercetătorii trebuie să identifice, să declare şi să gestioneze orice conflicte de interese personale, financiare sau instituţionale care ar putea afecta obiectivitatea sau credibilitatea muncii lor.
(8) Cercetătorii seniori au datoria de a sprijini cercetătorii aflaţi la începutul carierei, de a promova conştientizarea etică şi de a încuraja desfăşurarea responsabilă a cercetării în cadrul echipelor lor.
(9) Cercetătorii trebuie să disemineze rezultatele în mod veridic, evitând senzaţionalismul sau denaturările, în special în comunicarea publică şi în apariţiile în mass-media.
(10) Utilizarea inteligenţei artificiale în cercetarea socioumană trebuie să respecte principiile prevăzute de Recomandarea UNESCO privind Etica Inteligenţei Artificiale (2021) şi Regulamentul (UE) nr. 1.689/2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligenţa artificială şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1.139 şi (UE) 2019/2.144 şi a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 şi (UE) 2020/1.828 (Regulamentul privind inteligenţa artificială). Utilizarea programelor de inteligenţă artificială pentru scriere, editare, interpretare de date, generare de conţinut audio-video, corectură gramaticală, verificare a referinţelor trebuie să fie recunoscută ca atare în produsul cercetării. Utilizarea programelor de inteligenţă artificială nu exonerează cercetătorii de răspundere în cazul în care produsul rezultat implică abateri de la etica cercetării.
(11) Ghidul privind drepturile şi comercializarea proprietăţii intelectuale elaborat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare în anul 2025 stipulează că rezultatele sau creaţiile generate în urma activităţilor de cercetare vor fi protejate prin drepturi de proprietate intelectuală (DPI). DPI trebuie notificate instituţiei, care stabileşte dacă trebuie înregistrate şi, dacă este cazul, condiţiile de valorificare ale acestora. Veniturile obţinute DPI se împart între autori, instituţie, finanţatori, cu respectarea cotei-părţi către autori de cel puţin o treime din venitul net. Instituţia are obligaţia de a prezenta modul de calcul al sumelor ce se cuvin autorilor. Autorii au obligaţia de a informa instituţia cu privire la rezultatele cercetării finanţate public, susceptibil de protecţie prin DPI. Este interzisă valorificarea individuală a rezultatelor cercetării finanţate din fonduri publice fără acordul instituţiei.
ART. 3
Responsabilităţi faţă de participanţi şi comunităţi. Tratamentul etic al participanţilor umani şi al grupurilor vulnerabile
(1) Cercetarea în ştiinţe sociale şi umaniste implică frecvent participanţi, grupuri şi comunităţi umane. Este datoria etică a cercetătorului să respecte drepturile, demnitatea, autonomia şi valorile culturale ale acestora.
(2) Atunci când cercetarea implică copii, persoane cu dizabilităţi, comunităţi minoritare, deţinuţi sau orice grup aflat într-o poziţie de dependenţă sau dezavantaj, trebuie aplicate garanţii suplimentare. Trebuie acordată o atenţie deosebită atunci când sunt implicaţi minori, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi, comunităţi marginalizate sau persoane aflate sub autoritatea instituţională (de exemplu, deţinuţi, studenţi, pacienţi). Cercetătorii trebuie să evite exploatarea dezechilibrelor de putere şi să asigure o participare echitabilă. Respectarea demnităţii, autonomiei şi drepturilor participanţilor este o piatră de temelie a cercetării etice în ştiinţele sociale şi umaniste. Cercetătorii trebuie să fie deosebit de atenţi atunci când lucrează cu indivizi sau grupuri expuse unei vulnerabilităţi crescute. Cercetătorii trebuie să justifice includerea persoanelor vulnerabile şi să se asigure că participarea nu adânceşte marginalizarea sau inegalitatea.
(3) Orice participare umană la cercetare trebuie să fie voluntară, bazată pe consimţământul prealabil, explicit şi informat.
(4) Consimţământul trebuie să se bazeze pe informaţii suficiente şi accesibile privind:
a) scopul, metodele şi finanţarea cercetării;
b) riscuri şi beneficii posibile;
c) gestionarea datelor şi confidenţialitatea acestora;
d) dreptul de a se retrage în orice moment, fără nicio consecinţă.
Cercetătorii trebuie să obţină consimţământul voluntar, prealabil şi informat de la toţi participanţii, adaptat la context, nivelul de alfabetizare şi mediul cultural al persoanelor implicate.
(5) Consimţământul informat trebuie să includă:
a) scopul studiului şi sursa de finanţare;
b) proceduri şi riscuri potenţiale;
c) dreptul de a refuza sau de a se retrage în orice moment;
d) cum vor fi asigurate confidenţialitatea şi protecţia datelor.
(6) Respectarea vieţii private şi asigurarea confidenţialităţii datelor sunt obligaţii etice nenegociabile. Cercetătorii trebuie să garanteze anonimatul şi confidenţialitatea tuturor participanţilor, cu excepţia cazului în care îşi dau consimţământul explicit în alt mod. Înregistrările digitale, transcrierile interviurilor sau răspunsurile la sondaj trebuie stocate în siguranţă, iar accesul trebuie restricţionat. Tehnicile de anonimizare trebuie aplicate ori de câte ori diseminarea rezultatelor poate duce la reidentificare. Acest lucru este valabil şi pentru materialele vizuale (de exemplu, fotografii, videoclipuri) şi contextele de cercetare online (de exemplu, reţelele sociale, etnografia digitală). Protejarea identităţii participanţilor este o cerinţă etică esenţială în cercetare. Cercetătorii trebuie să se asigure că se realizează:
a) anonimizarea sau pseudonimizarea datelor, ori de câte ori este posibil;
b) protocoale clare pentru consimţământul informat privind utilizarea şi publicarea datelor;
c) respectarea dreptului participanţilor de a-şi retrage consimţământul şi de a-şi elimina datele. Trebuie acordată o atenţie deosebită atunci când se lucrează cu populaţii vulnerabile, contexte sensibile din punct de vedere politic sau surse de date online.
(7) Cercetătorii trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a evita vătămarea fizică, psihologică, juridică sau socială a participanţilor. Aceasta include anticiparea şi atenuarea riscurilor indirecte, cum ar fi prejudiciul reputaţional, traumele secundare sau suferinţa emoţională sau lezarea de orice fel a intereselor lor legitime. Cercetătorii trebuie să evalueze cu atenţie şi să atenueze potenţialele daune fizice, psihologice, juridice sau sociale aduse participanţilor. Riscurile trebuie să fie proporţionale cu beneficiile aşteptate în materie de cunoştinţe şi să fie comunicate clar participanţilor (eşantioane, reprezentativitate, transparenţă).
(8) Participanţii trebuie informaţi despre dreptul lor necondiţionat de a se retrage din studiu în orice moment, fără consecinţe negative sau necesitatea unei justificări. Cercetătorii ar trebui să ofere, de asemenea, participanţilor oportunităţi de a primi feedback sau de a fi informaţi la sfârşitul studiului.
(9) Implicarea participanţilor trebuie să reflecte conştientizarea sensibilităţilor culturale, a valorilor şi a structurilor sociale, în special în contexte interculturale, interconfesionale sau indigene. Cercetătorii sunt încurajaţi să se consulte cu reprezentanţii comunităţii şi să îşi adapteze metodologiile în consecinţă.
(10) Participanţilor ar trebui să li se ofere rezumate accesibile ale rezultatelor cercetării, inclusiv oportunităţi de feedback sau clarificări, acolo unde este cazul.
ART. 4
Proiectarea cercetării şi proceduri de revizuire etică
(1) Cercetarea responsabilă necesită o proiectare atentă şi o evaluare etică prealabilă pentru a asigura integritatea procesului şi protecţia tuturor părţilor interesate implicate.
(2) Cercetarea în ştiinţe sociale şi umaniste trebuie să fie solidă din punct de vedere metodologic, clar justificată şi bazată pe cunoştinţele existente. Orice deficienţe în designul cercetării (de exemplu, eşantionarea, analiza datelor, contextualizarea) pot duce la expunerea nejustificată din punct de vedere etic a participanţilor la riscuri sau daune.
(3) Cercetătorii sunt obligaţi să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu legislaţia naţională, regulile instituţionale şi standardele profesionale. Aceasta include îndrumări etice, drepturi de proprietate intelectuală, legi privind protecţia datelor şi proceduri specifice sectorului.
(4) Orice cercetare care implică participanţi umani trebuie supusă evaluării şi aprobării comisiei de etică a instituţiei gazdă sau unui alt organism autorizat. Proiectele trebuie să ofere: descrierea obiectivelor şi a metodologiei; justificare etică şi analiză prejudiciu-beneficiu; planul de gestionare şi protecţie a datelor; proceduri pentru consimţământul informat; măsuri pentru siguranţa şi anonimatul participanţilor. Nici o cercetare care implică participanţi umani nu poate începe fără o autorizare etică documentată.
(5) Toate conflictele de interese reale sau potenţiale - financiare, instituţionale sau personale - trebuie declarate şi gestionate transparent. Cercetătorii trebuie să evite situaţiile care pot compromite independenţa ştiinţifică sau pot crea o percepţie de părtinire.
(6) Cercetătorii trebuie să reflecteze asupra relevanţei societale şi a impactului potenţial al muncii lor şi să evite proiectele care ar putea cauza daune sau exacerba nedreptatea socială. Aceasta include conştientizarea consecinţelor neintenţionate şi eforturile de a asigura că rezultatele cercetării sunt accesibile, semnificative şi justificabile din punct de vedere etic.
ART. 5
Gestionarea datelor şi diseminarea rezultatelor
(1) Datele de cercetare în ştiinţe sociale şi umaniste, în special atunci când implică participanţi umani, trebuie gestionate cu integritate, transparenţă şi cu respectarea strictă a standardelor legale şi etice. Gestionarea corectă a datelor este esenţială pentru a asigura calitatea cercetării, respectarea standardelor legale şi protejarea drepturilor şi demnităţii participanţilor. Cercetătorii au atât obligaţia legală, cât şi cea etică de a gestiona datele în mod responsabil, sigur şi transparent, cu respectarea Regulamentului (UE) nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date (Regulamentul general privind protecţia datelor) şi a Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2010 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
(2) Cercetătorii sunt obligaţi să asigure acurateţea, caracterul complet şi verificabilitatea datelor pe care le colectează şi le utilizează. Fabricarea, falsificarea sau manipularea intenţionată a datelor de cercetare este strict interzisă. Toate înregistrările trebuie păstrate într-un mod care să permită verificarea şi reproductibilitatea rezultatelor.
(3) Toate datele care conţin informaţii cu caracter personal trebuie prelucrate în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană privind protecţia datelor (de exemplu, GDPR). O atenţie deosebită trebuie acordată pentru:
a) obţinerea şi documentarea consimţământului informat;
b) stocarea securizată a datelor cu caracter personal sau sensibile;
c) anonimizare sau pseudonimizare, acolo unde este necesar. Nerespectarea acestei obligaţii poate duce la consecinţe etice şi juridice.
(4) Cercetătorii sunt încurajaţi să disemineze rezultatele în mod transparent şi accesibil, evitând orice distorsiune a constatărilor. Respectând drepturile de proprietate intelectuală şi obligaţiile de confidenţialitate, cercetătorii trebuie să respecte următoarele reguli:
a) publicarea pe platforme cu acces deschis, acolo unde este posibil;
b) asigurarea că rezultatele sunt prezentate clar, fără denaturări;
c) evitarea senzaţionalismului sau a interpretărilor înşelătoare, în special în comunicarea publică sau în mass-media;
d) promovarea accesului liber la rezultatele cercetării şi, acolo unde este cazul, la date, în conformitate cu principiile FAIR (identificabil, accesibil, interoperabil, reutilizabil). Cu toate acestea, accesul liber nu trebuie să aibă prioritate faţă de responsabilităţile etice;
e) instituţiile sunt încurajate să ofere infrastructură pentru stocarea securizată a datelor şi partajarea responsabilă a acestora, în timp ce cercetătorii sunt aşteptaţi să includă planuri de gestionare a datelor în documentaţia proiectelor lor.
(5) Doar cei care au adus o contribuţie ştiinţifică substanţială ar trebui enumeraţi ca autori. Autoratul onorific sau autorul fantomă este inacceptabil din punct de vedere etic.
(6) Cercetătorii trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru corectarea erorilor sau omisiunilor care afectează fiabilitatea lucrărilor publicate. În cazurile de greşeli grave, trebuie iniţiate proceduri formale de retragere. Acest lucru menţine încrederea în dosarele ştiinţifice şi asigură responsabilitatea.
(7) Cercetătorii trebuie să se asigure că toate datele cu caracter personal sunt:
a) colectate în mod legal şi echitabil;
b) depozitate în siguranţă şi accesibile numai personalului autorizat;
c) prelucrate în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor, inclusiv GDPR;
d) păstrate doar atât timp cât este necesar pentru scopul cercetării.
(8) Cercetătorii trebuie să obţină aprobarea Comitetului/Comisiei de etică relevant/e înainte de a colecta date cu caracter personal sau sensibile.
ART. 6
Conflicte de interese şi independenţa cercetării
(1) Menţinerea independenţei cercetării şi a obiectivităţii rezultatelor necesită o gestionare atentă a conflictelor de interese concrete sau potenţiale. Acestea pot apărea din relaţii personale, financiare, instituţionale sau politice care compromit sau par să compromită neutralitatea procesului de cercetare. Cercetătorii trebuie să se menţină independenţi faţă de orice presiuni, astfel încât să nu fie afectată calitatea cercetării, dar nici interesul public sau interesele legitime ale altor persoane.
(2) Cercetătorii trebuie să identifice, să declare şi să gestioneze în mod activ orice potenţiale conflicte de interese în fiecare etapă a procesului de cercetare. Această obligaţie include dezvăluirea de:
a) legături financiare cu finanţatori sau beneficiari;
b) relaţii personale cu colaboratorii sau participanţii;
c) presiuni instituţionale sau angajamente ideologice.
(3) Cercetătorii trebuie să reziste oricăror încercări de interferenţă sau presiune din partea finanţatorilor, sponsorilor sau instituţiilor care ar putea influenţa întrebările de cercetare, metodele, analiza sau interpretarea rezultatelor. Contractele şi acordurile de finanţare trebuie să includă clauze care să protejeze libertatea academică şi dreptul de a publica rezultatele, indiferent de rezultat.
(4) Instituţiile de cercetare trebuie să stabilească proceduri clare pentru raportarea şi gestionarea conflictelor de interese şi trebuie să se asigure că cercetătorii sunt instruiţi să le recunoască şi să le gestioneze în mod corespunzător. Nedezvăluirea conflictelor de interese relevante constituie o încălcare a integrităţii cercetării şi poate duce la sancţiuni etice.
ART. 7
Formarea în etică şi integritate
Organizaţiile de cercetare au obligaţia de a organiza programe continue de formare în etică şi integritate sub formă de cursuri, ateliere sau module online acreditate. Formarea este obligatorie la începutul carierei de cercetător (doctoranzi, postdoctoranzi, noi angajaţi) şi trebuie actualizată periodic, cel puţin o dată la 4 ani, pentru tot personalul CDI. Participarea la aceste programe este obligatorie pentru toţi cei implicaţi în cercetarea socioumană. Programele de formare trebuie să includă gestionarea conflictelor de interese, prevenirea plagiatului şi responsabilităţile etice asociate funcţiilor de conducere şi mentorat.
ART. 8
Evaluare, monitorizare şi sancţiuni
(1) Aplicarea prezentului cod este monitorizată de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării şi de comisiile de etică din cadrul organizaţiilor de cercetare.
(2) Orice persoană poate semnala abateri de la etica cercetării, cu garanţia confidenţialităţii.
(3) Abaterile de la prezentul cod de etică se sancţionează conform procedurilor şi sancţiunilor prevăzute de Codul de etică şi bună conduită în CDI al personalului CDI din organizaţiile de cercetare şi de legislaţia naţională aplicabilă.
(4) Persoanele care semnalează abateri (avertizorii de integritate) beneficiază de protecţie împotriva represaliilor.
ART. 9
Dispoziţii finale
(1) Prezentul cod completează Codul de etică şi bună conduită în CDI al personalului CDI din organizaţiile de cercetare.
(2) Revizuirea periodică este obligatorie pentru a reflecta evoluţiile ştiinţifice şi etice.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
