Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CODUL din 16 decembrie 2025 de etică şi bună conduită în cercetare, dezvoltare şi inovare al personalului CDI din organizaţiile de cercetare - Domeniul: Ştiinţe inginereşti
EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1192 din 23 decembrie 2025
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 6.905 din 16 decembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1192 din 23 decembrie 2025.
──────────
Preambul
Cercetarea în domeniul ştiinţelor inginereşti joacă un rol de bază în dezvoltarea societăţii prin extinderea cunoaşterii aplicative, inovarea tehnologică şi generarea soluţiilor sustenabile la provocările prezente referitoare la resurse, energie, infrastructură, sănătate, alimentaţie şi mediul natural. Caracteristica acestui domeniu de activitate antropică este interconectarea puternică cu economia reală şi politicile publice, investigaţia ştiinţifică inginerească implicând rigoare, etică profesională şi responsabilitate (socială). Ştiinţelor inginereşti le este specific caracterul accentuat de colaborare, pentru că identificarea soluţiilor la probleme complexe presupune de cele mai multe ori colaborări interdisciplinare şi parteneriate cu mediul socioeconomic. Prin urmare, acest cod se aplică tuturor formelor de cercetare inginerească, inclusiv celor care implică oameni, animale, probe biologice, medii de cercetare, obiecte culturale, date sensibile sau tehnologii emergente şi respectă legislaţia relevantă în domeniu.
Prezentul cod de etică reprezintă o preluare a dispoziţiilor din Codul european de conduită pentru integritatea cercetării (The European Code of Conduct for Research Integrity) redactat de Federaţia Europeană a Academiilor de Ştiinţe şi Ştiinţe Umaniste (All European Academies) - ALLEA, 2023, Berlin, cu câteva adaptări la realitatea din România, precum şi a altor standarde internaţionale, printre care amintim Ghidul SAGER (Sex and Gender Equity in Research), Declaraţia de la Singapore privind integritatea în cercetare, recomandările Committee on Publication Ethics (COPE) şi principiile etice ale programului Horizon Europe. Aceste standarde sunt expuse în prezentul cod în norme şi responsabilităţi specifice cercetării inginereşti, stabilind un cadru operaţional adaptat realităţilor tehnologice şi sociale actuale.
ART. 1
Obiective şi domeniul de aplicare
(1) Prezentul cod are ca scop:
a) promovarea principiului integrităţii în domeniul cercetării inginereşti;
b) creşterea responsabilităţii personale şi instituţionale;
c) consolidarea culturii organizaţionale pe principiile siguranţei şi transparenţei.
(2) Prezentul cod stabileşte principii clare, norme şi bune practici favorabile derulării investigaţiilor ştiinţifice responsabile.
(3) Codul se aplică cercetării din toate domeniile inginereşti, inclusiv cele interdisciplinare, care sunt aplicabile agriculturii, sănătăţii individului şi a mediului (Inginerie civilă şi managementul lucrărilor de construcţii, Ingineria şi ştiinţa materialelor, Inginerie chimică, Inginerie electrică, Inginerie energetică, Inginerie electronică şi telecomunicaţii, Inginerie geologică, inginerie geodezică, mine, petrol şi gaze, Inginerie aerospaţială, a autovehiculelor şi a transporturilor, Ingineria resurselor vegetale şi animale, Calculatoare, tehnologia informaţiei şi ingineria sistemelor, Ingineria şi managementul producţiei, Inginerie mecanică, mecatronică şi robotică şi inginerie genistică şi de armament, Ingineria mediului).
(4) Codul este destinat cercetătorilor, asistenţilor de cercetare, doctoranzilor, postdoctoranzilor şi personalului-suport pentru activităţile CDI din organizaţiile de cercetare.
(5) Produsele rezultate în urma cercetării inginereşti au un impact puternic asupra vieţii individului, echilibrului natural şi structurilor socioeconomice. Prin urmare, cercetătorii trebuie să aibă capacitatea de a anticipa, a evalua şi a preveni eventualele efecte negative ale aplicaţiilor dezvoltate, de a crea cadrul favorabil menţinerii siguranţei publice şi a principiilor dezvoltării durabile.
ART. 2
Principii etice de bază
(1) Securitatea, sănătatea şi siguranţa publică: proiectarea şi derularea investigaţiilor ştiinţifice se vor face cu evaluarea prealabilă a riscurilor şi adoptarea de măsuri preventive pentru a nu pune în pericol sănătatea oamenilor sau integritatea mediului natural sau construit.
(2) Responsabilitate faţă de mediu şi generaţiile viitoare: cercetările trebuie aliniate cu principiile dezvoltării durabile pentru conservarea resurselor naturale, protejarea ecosistemelor şi climei.
ART. 3
Responsabilitatea cercetătorului
(1) Respectarea domeniului de competenţă: inginerii acceptă sarcini profesionale numai în aria de expertiză.
(2) Loialitate: inginerii îşi exercită sarcinile de serviciu în calitate de colaboratori de încredere ai instituţiei şi dezvăluie orice conflicte de interese. Obiectivitatea ştiinţifică presupune dezvăluirea oricăror presiuni, atât financiare, personale, cât şi instituţionale.
(3) Cercetătorii îşi asumă erorile de proiectare şi caută soluţii de remediere.
(4) Colaborarea onestă include:
a) asumarea comună a responsabilităţii pentru integritatea cercetării;
b) definirea, de la începutul proiectului, a obiectivelor şi standardelor propuse;
c) conformarea la reglementările fundamentale ale drepturilor de proprietate intelectuală;
d) stabilirea de comun acord a modalităţilor de publicare şi diseminare a rezultatelor;
e) comportamentul respectuos, loial şi onest cu colegii şi partenerii;
f) evitarea denigrărilor şi a obstrucţionărilor.
(5) Depunerea simultană a unor propuneri de cercetare distincte, dar care vizează obiective ştiinţifice fundamentale similare poate fi considerată lipsită de etică fără o justificare clară şi diferenţiată a conţinutului. Finanţatorii şi organizaţiile de cercetare au datoria de a pune la punct baze de date care să elimine dubla finanţare. Sursele de finanţare trebuie menţionate explicit pentru a evita reciclarea neasumată a rezultatelor.
(6) Respectarea diversităţii, promovarea echităţii şi a incluziunii impun recunoaşterea dimensiunilor de gen, cultură, vârstă, dizabilitate şi statut social în echipele de cercetare. La proiectarea cercetării trebuie consideraţi factorii irelevanţi de sex (biologic) şi gen (social, cultural), dacă aceştia pot influenţa rezultatele cercetării. Lipsa diversităţii în datele de antrenare a algoritmilor generează erori între sexe şi genuri. De exemplu, în aplicaţiile de recunoaştere facială (securitate şi control acces, supraveghere video şi monitorizare în spaţii publice, autentificare bancară şi plăţi digitale, aplicaţii sociale şi comerciale) sau vocală (asistenţi virtuali - de tipul Siri, Alexa, Google Assistant, sisteme de transcriere automată, securitate biometrică, tehnologii de accesibilitate pentru persoane cu dizabilităţi, sisteme de monitorizare a apelurilor), algoritmii sunt „antrenaţi“ pe seturi mari de imagini şi voci. Dacă aceste date nu includ diversitate (sex, gen, etnie, vârstă, accent), apare bias-ul (erori sistematice statistice). În testele de impact auto, folosirea preponderentă a modelelor masculine poate prejudicia persoanele de sex feminin.
ART. 4
Proiectarea şi desfăşurarea cercetării
(1) Datele care susţin rezultatele raportate, inclusiv linkuri către seturi de date arhivate public, analizate sau generate în timpul studiului trebuie arhivate în formate deschise şi sisteme informatice sigure (de exemplu, Zenodo, Dry Ad), astfel încât să fie accesibile, verificabile şi reutilizabile conform standardelor FAIR (identificabil, accesibil, interoperabil, reutilizabil) (Wilkinson et al., 2016). Dacă datele nu pot fi partajate în mod deschis, trebuie specificat că sunt disponibile la cerere rezonabilă sau explicate orice restricţii.
(2) Inovaţie responsabilă: cercetările care fac apel la tehnologii sensibile sau emergente (inteligenţă artificială, robotică militară, inginerie genetică, nanotehnologii) se vor proiecta cu maximă responsabilitate şi transparenţă controlată, respectând reglementările în vigoare.
(3) Utilizarea instrumentelor de scris asistat pentru analiză de date, traduceri, corectură gramaticală, fluenţă trebuie declarată transparent. Inteligenţa artificială (IA) nu poate fi listată ca autor pentru că, oricât de avansată ar fi, nu are discernământ şi nici responsabilităţii etice. Trebuie verificat dacă IA nu introduce plagiat involuntar, citări fictive şi dacă respectă standardele de calitate şi transparenţă proprii domeniului. Responsabilitatea conţinutului îi revine în exclusivitate autorului. Utilizarea IA în cercetarea inginerească trebuie să respecte principiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.689/2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligenţa artificială şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1.139 şi (UE) 2019/2.144 şi a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 şi (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligenţa artificială).
ART. 5
Datele de cercetare
(1) Colectarea, procesarea, stocarea şi protejarea datelor: datele experimentale (numerice, grafice, imagini, înregistrări video şi audio) trebuie colectate şi gestionate în mod riguros. Este interzisă manipularea lor prin selecţii părtinitoare, modificare intenţionată sau interpretări eronate. Datele la care are acces un cercetător în cursul stagiilor de practică, perfecţionare sau colaborare nu pot fi publicate în nume propriu sau colectiv, fără aprobarea instituţiei şi consimţământul informat al participanţilor la cercetare (pacienţi, voluntari sau subiecţi umani în general) sau al echipei care le-a colectat, după caz. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal se face în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 679/2016 (GDPR) privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date (Regulamentul general privind protecţia datelor) şi a Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
(2) Acces deschis şi publicare transparentă: finanţatorii recomandă publicarea rezultatelor în reviste open-access, întrucât cunoaşterea generată cu resurse publice rămâne accesibilă societăţii. În articolele ştiinţifice trebuie prezentate explicit metodologia de lucru, contribuţiile autorilor, finanţatorul, precum şi limitările studiului, dacă există sau sunt cunoscute.
ART. 6
Testare, prototipuri şi experimentare
(1) Toate studiile care implică participanţi umani trebuie să includă o declaraţie clară, care să confirme următoarele reguli etice în testarea pe oameni sau animale:
a) cercetarea a primit aprobarea prealabilă a unui comitet instituţional sau a unei comisii de etică;
b) consimţământul informat pentru participare a fost obţinut de la fiecare participant, în mod liber şi în scris. În cazul în care conţinutul ce urmează a fi publicat include informaţii identificabile (de exemplu, fotografii, date personale), atunci autorii trebuie să trimită o declaraţie de consimţământ informat pentru publicare semnată, al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul cod. Autorii trebuie să confirme că intimitatea şi confidenţialitatea participanţilor au fost protejate şi că a fost păstrat anonimatul.
(2) Pentru toate studiile care implică animale, cercetătorii trebuie:
a) să confirme aprobarea din partea unui comitet instituţional pentru îngrijirea şi folosirea animalelor;
b) să detalieze procedurile de tratament, condiţiile de adăpostire, anestezie şi eutanasie;
c) să reducă numărul de animale utilizate la minimul necesar. Cercetătorii trebuie să precizeze clar autoritatea de aprobare, numărul permisului şi respectarea standardelor de bunăstare (de exemplu, Directiva 2010/63/UE). În plus, autorii trebuie să completeze chestionarul de conformitate ARRIVE Essential 10 pentru a asigura transparenţa şi reproductibilitatea raportării cercetărilor pe animale.
(3) În manuscrisele bazate pe cercetări care implică utilizarea liniilor celulare este obligatorie specificarea originii sau provenienţei acestora. În plus:
a) pentru liniile celulare stabilite trebuie făcută trimitere la o sursă publicată care conţine descrierea şi caracterizarea lor sau, după caz, la furnizorul comercial;
b) pentru liniile nou-stabilite sau donate sunt necesare aprobări etice sau bioetice de la instituţia de cercetare, universitatea, spitalul sau organizaţia în care se efectuează studiile sau care a furnizat materialul biologic;
c) pentru materialele derivate de la subiecţi umani este necesară obţinerea consimţământului informat pentru participare sau donare care să confirme acordul persoanei pentru utilizarea materialului biologic în cercetare; când datele sau imaginile pot permite identificarea subiecţilor, este necesar şi consimţământul pentru publicare.
(4) Cercetările asupra plantelor cultivate sau din flora spontană trebuie efectuate în conformitate cu normele internaţionale specificate în Convenţia privind Diversitatea Biologică şi Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii de Faună şi Floră Sălbatică pe Cale de Dispariţie (CITES). Exemplarele din speciile rare trebuie plasate într-un spaţiu accesibil (herbar sau muzeu). Se precizează data şi locul colectării, părţile utilizate şi fondul genetic. În cazul speciilor pe cale de dispariţie, se precizează în scrisoarea de intenţie dacă aceste detalii nu sunt disponibile.
(5) Cercetările trebuie să urmărească reducerea la minimum a efectelor negative asupra factorilor de mediu, a ecosistemelor şi a biodiversităţii. Investigaţiile ştiinţifice trebuie să urmărească dezvoltarea tehnologiilor prietenoase cu mediul ambiant şi sănătatea umană. Se elaborează obligatoriu evaluări de impact şi analize de risc. Trebuie respectate prevederile legale internaţionale [Paris Agreement (2015), Convention on Biological Diversity (1992)]. Efectele potenţial dăunătoare se aduc la cunoştinţa opiniei publice, care trebuie implicată în luarea deciziilor.
(6) Tehnologiile noi nu vor fi utilizate în mod abuziv. Pentru prevenirea riscului ca acestea să fie folosite împotriva persoanelor, comunităţilor sau mediului este necesar:
a) să fie evaluată posibilitatea de fi folosite în dublu scop înainte de a disemina rezultatele;
b) să nu fie făcute publice rezultatele cu potenţial de utilizare în scop de bioterorism, de încălcare a drepturilor omului etc.;
c) să fie informate instituţiile competente/organismele de evaluare cu privire la posibilele implicaţii ale dublei utilizări, astfel încât acestea să poată adopta decizii etice şi instituţionale;
d) să se asigure că cercetarea lor respectă principiile securităţii şi ştiinţei responsabile.
(7) Testele tehnice în domenii cu risc ridicat (transporturi, construcţii, energie, robotică, inginerie chimică) trebuie să respecte standardele de siguranţă, iar cercetătorii trebuie să anticipeze şi să prevină posibile pericole pentru infrastructură sau indivizi.
(8) Este interzisă folosirea echipamentelor şi laboratoarelor instituţiei în scopuri private sau comerciale.
ART. 7
Publicare, diseminare şi calitatea de autor
(1) Calitatea de autor se obţine dacă sunt îndeplinite simultan 4 contribuţii:
a) participare la proiectarea cercetării, colectarea datelor de bază, analiza şi/sau interpretarea acestora;
b) redactarea şi/sau revizuirea critică în raport cu opiniile recenzorilor;
c) aprobarea formei finale a manuscrisului;
d) asumarea responsabilităţii pentru conţinutul articolului. Autorii includ după secţiunea „Concluzii“ o listă în care sunt specificate contribuţiile fiecărui autor. Autorii recunosc munca şi contribuţiile importante ale celor care nu îndeplinesc criteriile pentru autor: tehnicieni, laboranţi, operatori de teren (care efectuează activităţi de rutină), inclusiv personal de birou, asistenţii şi finanţatorii care au permis cercetarea, şi îi menţionează la secţiunea „Acknowledgements“.
(2) Autorii trebuie:
a) să facă referire la toate sursele de documentare, cu exactitate şi etic;
b) să ofere referinţe exacte şi complete pentru toate citatele, ideile parafrazate, figurile sau datele din alte surse;
c) să evite citarea excesivă a conţinutului publicat anterior, chiar şi atunci când este citat corect;
d) să citeze sursa iniţială a ideii, nu doar o referinţă secundară;
e) să citeze literatura primară, acolo unde este posibil, în special în datele şi rezultatele ştiinţifice;
f) să folosească citări pentru a-şi susţine argumentele, nu pentru a le înlocui. Manuscrisele care constau în principal din material parafrazat sau citat, chiar dacă sunt atribuite corect, pot fi considerate ca fiind lipsite de originalitate.
(3) Bunele practici de citare se realizează astfel:
a) se citează numai material de referinţă citit şi verificat;
b) se foloseşte un stil de citare consistent şi recunoscut;
c) se citează prioritar articolele de cercetare originale, iar recenziile, care nu conţin întotdeauna date originale, complementar;
d) se evită copierea de pasaje din surse citate, chiar şi cu parafrazare, şi se încurajează interpretarea textului în mod critic;
e) se încurajează o citare atentă care reflectă implicarea autentică cu literatura de specialitate şi susţine dezvoltarea discursului ştiinţific original.
(4) Orice eroare constatată după publicare trebuie adusă la cunoştinţa editorilor pentru a fi corectată. Atunci când erorile sau abaterile de conduită compromit validitatea sau fiabilitatea lucrării publicate se procedează la retragerea acesteia.
(5) Cercetătorii îşi iau în serios angajamentul şi responsabilitatea faţă de comunitatea de cercetare prin arbitraj, revizuire şi evaluare, iar această activitate este recunoscută şi recompensată de cercetători şi organizaţii de cercetare. Cercetătorii şi organizaţiile de cercetare examinează şi evaluează contribuţiile pentru publicare, finanţare, numire, promovare sau recompensare într-un mod transparent şi justificabil şi dezvăluie utilizarea IA şi a instrumentelor automatizate. Recenzenţii şi editorii declară orice conflict de interese şi, atunci când este necesar, se retrag din discuţiile şi deciziile privind publicarea, finanţarea, numirea, promovarea sau recompensarea din speţa respectivă. Recenzenţii păstrează confidenţialitatea, cu excepţia cazului în care există o aprobare prealabilă pentru divulgare, indiferent dacă manuscrisul este acceptat sau nu. Recenzenţii şi editorii respectă drepturile autorilor şi solicită permisiunea de a utiliza ideile, datele sau interpretările prezentate. Este interzisă însuşirea de terţi a rezultatelor înainte de publicare. Cercetătorii şi organizaţiile de cercetare adoptă practici de evaluare bazate pe principiile calităţii, avansării cunoştinţelor şi impactului, care depăşesc indicatorii cantitativi şi iau în considerare diversitatea, incluziunea, deschiderea şi colaborarea, acolo unde este relevant. Autorii, instituţiile de cercetare, editorii şi finanţatorii recunosc că rezultatele negative (care infirmă ipotezele), precum şi cele neconcludente (neutre) pot fi la fel de relevante ca constatările pozitive pentru publicare şi diseminare. Conform principiului distorsiunilor de publicare (publication bias), rezultatele negative, precum şi cele neconcludente susţin progresul ştiinţific. Prin publicarea lor previn repetarea inutilă a unor ipoteze care s-au dovedit eronate şi, totodată, prin reproducerea lor deliberată permit verificarea faptului că au fost obţinute corect, şi nu în mod accidental.
ART. 8
Proprietatea intelectuală şi comercializarea rezultatelor cercetării
(1) Ghidul privind drepturile şi comercializarea proprietăţii intelectuale elaborat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare în anul 2025 stipulează că rezultatele sau creaţiile generate în urma activităţilor de cercetare vor fi protejate prin drepturi de proprietate intelectuală (DPI). DPI trebuie notificate instituţiei, care stabileşte dacă trebuie înregistrate şi, dacă este cazul, condiţiile de valorificare a acestora.
(2) Veniturile obţinute din DPI se împart între autori, organizaţia de cercetare, finanţatori, cu respectarea cotei-părţi către autori de cel puţin o treime din venitul net. Organizaţia de cercetare are obligaţia de a prezenta modul de calcul al sumelor ce se cuvin autorilor.
(3) Autorii au obligaţia de a informa instituţia cu privire la rezultatele cercetării finanţate public, care ar putea fi protejate prin DPI. Este interzisă valorificarea individuală a rezultatelor cercetării finanţate din fonduri publice fără acordul instituţiei.
ART. 9
Încălcări ale integrităţii cercetării
(1) Cercetătorii trebuie să deţină cunoştinţele şi să respecte metodologiile şi practicile etice asociate domeniului lor. Nerespectarea bunelor practici de cercetare încalcă responsabilităţile profesionale. Aceasta dăunează proceselor de cercetare, degradează relaţiile dintre cercetători, subminează încrederea şi credibilitatea cercetării, iroseşte resurse şi poate expune participanţii la cercetare şi subiecţii, utilizatorii, societatea sau mediul la daune inutile.
(2) Bunele practici ştiinţifice consideră următoarele acţiuni drept abateri:
a) plagiat: expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
b) autoplagiat: expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
c) fabricare: inventarea de date sau rezultate;
d) falsificare: manipularea datelor, imaginilor sau proceselor pentru a denatura rezultatele;
e) publicare redundantă: trimiterea aceluiaşi manuscris sau a unui manuscris substanţial similar către mai multe reviste fără dezvăluirea acestui fapt.
(3) Sunt considerate abateri şi alte forme de comportament lipsit de etică, cum ar fi:
a) lipsa citării unei surse (plagiat clasic);
b) citarea unei surse cu inducerea ideii că conceptele sau reformulările aparţin celui care citează (exemplu: un paragraf dintr-un articol este reprodus în opera proprie cu modificări superficiale: folosirea de sinonime, inversarea ordinii cuvintelor, reducerea sau extinderea enunţului fără schimbarea mesajului);
c) citări excesive pentru a mări artificial bibliografia consultată sau pentru a manipula valorile;
d) autocitare excesivă pentru a creşte backgroundul propriu, fără merit academic.
(4) Responsabilitatea privind abaterile revine individului, dar şi organizaţiilor de cercetare, care trebuie să prevină, să investigheze şi să gestioneze cazurile identificate. Evitarea conduitei neetice începe cu formarea, îndrumarea şi supervizarea cercetătorilor. Instituţiile trebuie să elaboreze proceduri transparente pentru raportarea suspiciunilor de încălcare a normelor de etică a cercetării şi să garanteze protecţia avertizorilor de bună-credinţă.
ART. 10
Sancţionarea abaterilor
Constatarea unei încălcări de la etica cercetării implică investigarea persoanei şi atrage măsuri remediale sau sancţiuni conform legislaţiei în vigoare.
ART. 11
Formarea în etică şi integritate
Organizaţiile de cercetare au obligaţia de a organiza programe continue de formare în etică şi integritate sub formă de cursuri, ateliere sau module online acreditate. Formarea este obligatorie la începutul carierei de cercetător (doctoranzi, postdoctoranzi, noi angajaţi) şi trebuie actualizată periodic, cel puţin o dată la 4 ani, pentru tot personalul CDI. Participarea la aceste programe este obligatorie pentru toţi cei implicaţi în cercetarea din ştiinţele inginereşti. Programele de formare trebuie să includă gestionarea conflictelor de interese, prevenirea plagiatului şi responsabilităţile etice asociate funcţiilor de conducere şi mentorat.
ART. 12
Evaluare, monitorizare şi sancţiuni
(1) Aplicarea prezentului cod este monitorizată de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării şi de comisiile de etică din cadrul organizaţiilor de cercetare.
(2) Orice persoană poate semnala abateri de la etica cercetării, cu garanţia confidenţialităţii.
(3) Abaterile de la prezentul cod de etică se sancţionează conform procedurilor şi sancţiunilor prevăzute de Codul de etică şi bună conduită în CDI al personalului CDI din organizaţiile de cercetare şi de legislaţia naţională aplicabilă.
(4) Persoanele care semnalează abateri (avertizorii de integritate) beneficiază de protecţie împotriva represaliilor.
ART. 13
Dispoziţii finale
Prezentul cod completează Codul de etică şi bună conduită în CDI al personalului CDI din organizaţiile de cercetare. Revizuirea periodică este obligatorie pentru a reflecta evoluţiile ştiinţifice şi etice.
ANEXA 1
la cod
Model de declaraţie de consimţământ informat pentru publicare
Titlul manuscrisului: ...................
Autori: ...................
Numele pacientului: ..............
Pentru pacienţii minori şi cei care nu îşi pot da consimţământul, un reprezentant legal trebuie să semneze în numele acestora.
Numele reprezentantului pacientului: ........
Relaţia reprezentantului cu pacientul: .........
Confirm prin semnătură că sunt autorizat să reprezint pacientul şi să dau autorizaţie în numele acestuia.
Subsemnatul(a), .....(numele pacientului sau al reprezentantului legal)...., am citit cu atenţie întregul conţinut al articolului cu titlul de mai sus şi am aprobat publicarea acestuia în ......(numele revistei)....., în deplină cunoştinţă de implicaţiile şi posibilele riscuri asociate. Precizez că am fost informat(ă) că persoanele responsabile vor face tot posibilul pentru a minimiza riscul de a fi identificat(ă) de către cititori. În ciuda acestor preocupări legate de anonimizare, am fost informat(ă) şi înţeleg că nu se poate garanta confidenţialitatea.
Ştiu şi înţeleg că articolul va fi publicat şi distribuit în regim de acces deschis, conform termenilor şi condiţiilor Licenţei Creative Commons Attribution CC BY 4.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/4.0), care oferă oricui dreptul de a citi, utiliza, distribui, modifica sau dezvolta fără limitări. Sunt de acord cu publicarea articolului pentru a genera cunoştinţe în comunitatea medicală din întreaga lume. Înţeleg că publicarea este condiţionată de desfăşurarea unui proces de evaluare inter pares, pe baza căruia editorul recomandă, iar redactorul-şef îşi exprimă acordul cu privire la acceptarea publicării.
Înţeleg şi sunt de acord că îmi pot retrage consimţământul în orice moment până la momentul publicării şi că nu mai am acest drept după publicare.
Înţeleg că acordarea consimţământului informat pe baza semnăturii mele nu anulează niciunul dintre drepturile legale ale pacientului şi, respectiv, ale reprezentantului legal în materia confidenţialităţii informaţiilor.
Înţeleg şi sunt de acord să nu condiţionez publicarea articolului de beneficii financiare sau compensatorii.
Semnătura pacientului sau a reprezentantului legal: ...............
Locul: .............
Data: ...........
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
