Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin ORDINUL nr. 6.886 din 10 decembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1187 din 23 decembrie 2025.
──────────
CAP. I
Domeniul de aplicare şi principii generale
ART. 1
(1) Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), denumit în continuare cod, reglementează cadrul general privind principiile şi normele de bună conduită în activitatea CDI şi este obligatoriu pentru categoriile de personal de CDI prevăzute în Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare.
(2) Prin excepţie, normele de bună conduită în activitatea CDI aplicabile personalului angajat în instituţiile de învăţământ superior, inclusiv în activitatea CDI, sunt reprezentate de normele de etică şi deontologie universitară, reglementate de Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 2
(1) Prezentul cod are drept scop creşterea calităţii în procesul de cercetare, precum şi consolidarea unui climat de încredere şi respect la nivelul organizaţiilor de cercetare, prin reglementarea bunei conduite în activitatea CDI din cadrul organizaţiilor de cercetare, furnizând principii şi valori pe baza cărora se pot stabili modele de comportament adecvat, etic şi responsabil, de coeziune şi de valorizare a potenţialului comunităţii CDI.
(2) Responsabilitatea şi obligativitatea respectării normelor de bună conduită în activitatea CDI revin membrilor comunităţii CDI din cadrul fiecărei organizaţii de cercetare.
ART. 3
Principiile aplicabile bunei conduite în activitatea CDI sunt:
a) principiul libertăţii;
b) principiul echităţii;
c) principiul nediscriminării şi egalităţii de şanse;
d) principiul transparenţei;
e) principiul integrităţii morale şi profesionale;
f) principiul dreptului la apărare;
g) principiul independenţei faţă de orice influenţă morală, ştiinţifică, religioasă, politică, economică sau de altă natură în activitatea de CDI;
h) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor membrilor comunităţii de cercetare;
i) principiul responsabilităţii morale, sociale şi profesionale;
j) principiul imparţialităţii şi al obiectivităţii.
ART. 4
În sensul prezentului cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) coautor al unei publicaţii - orice persoană nominalizată în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice;
b) confecţionarea de rezultate sau date - raportarea de rezultate sau date fictive, care nu sunt rezultatul real al unei activităţi CDI;
c) falsificarea de rezultate sau date - raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite, manipularea reprezentărilor sau a ilustraţiilor, alterarea aparatului experimental ori numeric pentru a obţine datele dorite fără a raporta alterările efectuate, în scopul denaturării adevărului ştiinţific;
d) plagiat - prezentarea de cercetare, dezvoltare şi inovare drept creaţie sau contribuţie ştiinţifică pretins personală într-o operă scrisă, inclusiv în format electronic, a unor texte, idei, demonstraţii, date, teorii, rezultate sau metode ştiinţifice preluate din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
e) autoplagiat - republicarea unor părţi substanţiale din propriile publicaţii anterioare, inclusiv traduceri, fără a indica în mod corespunzător sau a cita originalul.
CAP. II
Monitorizarea şi controlul aplicării normelor de bună conduită în activitatea CDI
ART. 5
(1) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, denumit în continuare CNECSDTI, urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale referitoare la normele de bună conduită în activitatea CDI de către organizaţiile de cercetare şi personalul CDI, analizează cazurile referitoare la încălcarea acestor norme, în urma sesizărilor primite sau prin autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei ori a persoanelor în cauză şi sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.
(2) CNECSDTI monitorizează şi verifică activitatea comisiilor de etică ale organizaţiilor de cercetare din sistemul naţional CDI, cu excepţia celor din instituţiile de învăţământ superior, pentru a căror monitorizare şi verificare competenţa aparţine Comisiei Naţionale de Etică a Managementului Universitar, conform prevederilor Legii nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 6
La nivelul fiecărei organizaţii de cercetare se înfiinţează comisii de etică în CDI, cu un mandat de 4 ani. Comisia de etică în CDI acţionează independent faţă de orice altă structură sau persoană din cadrul organizaţiei de cercetare.
ART. 7
Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de etică în CDI de la nivelul organizaţiilor de cercetare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea CNECSDTI.
ART. 8
Comisiile de etică în CDI de la nivelul organizaţiilor de cercetare, constituite în scopul prevenirii şi eliminării faptelor care pot genera elemente sau practici lipsite de etică, analizează sesizările cu privire la săvârşirea faptelor ce pot constitui abateri de la buna conduită în activitatea CDI în baza unor sesizări sau prin autosesizare.
ART. 9
Încălcările normelor de bună conduită în activitatea CDI se verifică de comisiile de etică în CDI. Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza comisia de etică în CDI din organizaţia de cercetare cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere de la buna conduită în activitatea CDI. Sesizarea se face în scris sau online şi se înregistrează la registratura organizaţiei de cercetare.
ART. 10
(1) Pentru a fi admisibile, sesizările adresate comisiilor de etică ale organizaţiilor de cercetare prevăzute la art. 9 trebuie să conţină în mod cumulativ următoarele:
a) semnătura persoanei care formulează sesizarea;
b) datele de identificare a persoanei care formulează sesizarea: numele şi prenumele persoanei fizice, funcţia şi locul de muncă ale acesteia sau denumirea persoanei juridice, adresa acesteia, precum şi, după caz, adresa de corespondenţă, care poate fi şi o adresă de poştă electronică;
c) o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de bună conduită în activitatea CDI, cu exemple concrete şi cu indicarea considerentelor justificative şi a surselor de documentare.
(2) Sesizările care nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute la alin. (1) sunt respinse ca inadmisibile de către comisiile de etică în CDI.
(3) Autorului sesizării i se păstrează confidenţialitatea identităţii.
ART. 11
Hotărârile comisiilor de etică în CDI, de admitere sau respingere, pot fi contestate la CNECSDTI.
ART. 12
Comisiile de etică în CDI din organizaţiile de cercetare garantează dreptul oricărei persoane de a beneficia de un tratament imparţial, echitabil şi obiectiv.
CAP. III
Norme generale de etică şi deontologie profesională a personalului CDI
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 13
Normele prevăzute de prezentul cod sunt obligatorii pentru personalul CDI din organizaţiile de cercetare şi pot fi completate prin codurile de etică în CDI pe domenii ştiinţifice elaborate de CNECSDTI şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi, respectiv, prin codurile de etică în CDI elaborate de organizaţiile de cercetare.
ART. 14
Normele de etică şi deontologie profesională a personalului CDI includ:
a) norme de bună conduită în activitatea CDI;
b) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, inclusiv în ceea ce priveşte cererile de finanţare depuse în cadrul competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice;
c) norme de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a cercetării, dezvoltării şi inovării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare şi de evaluare a persoanelor în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii, distincţii, sporuri, atestate sau certificate în activitatea CDI;
d) norme de bună conduită în funcţiile de conducere în activitatea CDI;
e) norme de bună conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic;
f) norme de bună conduită în desfăşurarea activităţii comisiilor de etică ale organizaţiilor de cercetare.
SECŢIUNEA a 2-a
Norme de bună conduită în activitatea CDI
ART. 15
În activitatea CDI, normele de bună conduită obligă personalul CDI:
a) să raporteze rezultate sau date reale ale unei activităţi de cercetare-dezvoltare proprii;
b) să raporteze date experimentale, date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori date sau rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive, ca rezultat al activităţii proprii;
c) să se abţină de la orice activitate care îngreunează, împiedică sau sabotează activitatea CDI a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spaţiile destinate cercetării, prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanţelor organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităţilor CDI;
d) să nu obstrucţioneze activitatea unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a CNECSDTI, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea CDI din subordine;
e) să respecte prevederile şi procedurile legale destinate respectării normelor de bună conduită în activitatea CDI prevăzute de Legea nr. 183/2024, Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în prezentul cod, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi funcţionare a organizaţiilor de cercetare, respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către CNECSDTI.
SECŢIUNEA a 3-a
Norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, inclusiv în ceea ce priveşte cererile de finanţare depuse în cadrul competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice
ART. 16
În activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, normele de bună conduită, inclusiv în ceea ce priveşte cererile de finanţare depuse în cadrul competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice, obligă toţi membrii comunităţii CDI:
a) să nu plagieze, existând obligaţia de a indica toate sursele bibliografice utilizate;
b) să obţină acordul unei persoane pentru includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice;
c) să publice sau să disemineze cu autorizare rezultate, ipoteze, teorii ori metode ştiinţifice;
d) să furnizeze informaţii corecte şi reale în solicitările de granturi sau de finanţare, în dosarele de candidatură pentru abilitare, respectiv în dosarele de candidatură pentru posturi didactice sau de cercetare;
e) să accepte şi să menţioneze în rezultatul cercetării ca autori doar persoanele care au contribuit efectiv la elaborarea acestuia, precum şi să menţioneze toate persoanele implicate, după obţinerea acordului acestora, în activitatea de elaborare a cercetării.
SECŢIUNEA a 4-a
Norme de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a cercetării, dezvoltării şi inovării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare şi de evaluare a persoanelor în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii, distincţii, sporuri, atestate sau certificate în activitatea CDI
ART. 17
În activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a cercetării, dezvoltării şi inovării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare şi de evaluare a persoanelor în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii, distincţii, sporuri, atestate sau certificate în activitatea CDI, normele de bună conduită obligă toţi membrii comunităţii CDI:
a) să respecte regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor şi să dezvăluie situaţiile de conflicte de interese sau incompatibilităţi în activitatea de evaluare;
b) să fie obiectivi în derularea procedurilor de evaluare;
c) să nu fraudeze evaluarea;
d) să respecte confidenţialitatea în evaluare;
e) să se abţină de la orice faptă de discriminare, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de lege.
SECŢIUNEA a 5-a
Norme de bună conduită în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiilor de conducere în activitatea CDI
ART. 18
În exercitarea atribuţiilor aferente funcţiilor de conducere în activitatea CDI, normele de bună conduită obligă personalul care exercită funcţii de conducere la:
a) abţinerea de la utilizarea funcţiei în vederea obţinerii calităţii de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine;
b) abţinerea de la utilizarea autorităţii pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine;
c) abţinerea de la utilizarea autorităţii pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine ori pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru soţi, afini ori rude până la gradul al II-lea inclusiv;
d) abţinerea de la utilizarea autorităţii pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate asupra persoanelor din subordine;
e) abţinerea de la obstrucţionarea activităţii comisiei de etică sau a unei comisii de analiză sau a CNECSDTI, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea CDI din subordine;
f) respectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună conduită în activitatea CDI prevăzute în Legea nr. 183/2024, Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în prezentul cod, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi funcţionare a organizaţiilor de cercetare, respectiv în cartele universitare, după caz;
g) punerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către CNECSDTI.
SECŢIUNEA a 6-a
Norme de bună conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic în activitatea CDI
ART. 19
Normele de bună conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic în activitatea CDI obligă membrii comunităţii CDI la respectarea acestor norme, astfel cum sunt detaliate în prezentul cod sau în codurile de etică pe domenii.
SECŢIUNEA a 7-a
Norme de bună conduită în desfăşurarea activităţii comisiilor de etică ale organizaţiilor de cercetare
ART. 20
Comisiile de etică ale organizaţiilor de cercetare sunt obligate să respecte dispoziţiile legale privind desfăşurarea activităţii lor, inclusiv pe cele privind evitarea conflictelor de interese, cu asigurarea aplicării principiilor prevăzute la art. 3.
SECŢIUNEA a 8-a
Conflictul de interese
ART. 21
Reprezintă conflict de interese următoarele situaţii:
a) ocuparea concomitentă de funcţii de către persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv, astfel încât fiecare să se afle faţă de celălalt într-o poziţie directă de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi organizaţie de cercetare;
b) participarea în calitate de membru în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs, în situaţia în care decizia afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;
c) participarea în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, a persoanelor care au calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al III-lea inclusiv;
d) participarea unei persoane, care are calitatea de membru în comisii sau consilii ale Autorităţii Naţionale pentru Cercetare, la analizarea unei situaţii care are legătură cu organizaţia de cercetare din care face parte ca membru al comunităţii de cercetare;
e) alte situaţii specifice stabilite în acte normative aplicabile unor proceduri de evaluare, inclusiv în pachetele de informaţii ale unor competiţii de proiecte, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.
ART. 22
(1) O persoană nu poate participa în mod direct, ca expert evaluator, sau indirect, prin luarea de decizii nominale de selecţie directă sau excludere a experţilor evaluatori însărcinaţi cu evaluarea unei organizaţii de cercetare, a unui proiect, a unei oferte sau a unui candidat, dacă respectiva persoană face parte din lista de personal a organizaţiei de cercetare, proiectului sau a ofertei evaluate sau a altor proiecte sau oferte depuse spre finanţare în cadrul aceleiaşi linii de finanţare, licitaţii sau cereri de ofertă sau dacă se află în următoarea relaţie cu candidatul sau cu persoanele din lista de personal a proiectelor, ofertelor sau organizaţiilor de cercetare evaluate: sunt soţi, afini sau rude până la gradul al II-lea inclusiv.
(2) Lista de personal a unui proiect sau a unei oferte este constituită din persoanele nominalizate în propunerea de proiect sau în oferta supusă evaluării, inclusiv directorul de proiect, şi, în cazul proiectelor realizate în parteneriat între mai multe organizaţii de cercetare, din responsabilii de proiect.
ART. 23
(1) În cazul existenţei unui conflict de interese, personalul CDI este obligat să înceteze realizarea oricărei activităţi prevăzute la art. 21 lit. a)-c) şi să îl informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a activităţilor specifice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct personalul de cercetare în cauză, se desemnează o altă persoană care are aceeaşi pregătire şi acelaşi nivel de experienţă.
(3) În cazul existenţei unui conflict de interese prevăzut la art. 21 lit. d), persoana în cauză este obligată să se abţină în a lua parte la luarea deciziilor comisiei privind speţa vizată de conflictul de interese. În această situaţie abţinerea nu este luată în considerare la stabilirea rezultatului votului.
CAP. IV
Răspunderea pentru nerespectarea normelor de etică şi deontologie profesională a personalului CDI
SECŢIUNEA 1
Abateri de la normele de etică şi deontologie profesională a personalului CDI
ART. 24
Persoanele care au avut sau care au calitatea de membru al comunităţii CDI şi au săvârşit abateri după data intrării în vigoare a legii răspund civil, administrativ, profesional sau disciplinar, după caz.
ART. 25
Abaterile de la normele de bună conduită în activitatea CDI, prevăzute la art. 15, sunt următoarele:
a) confecţionarea de rezultate sau date şi prezentarea lor ca date experimentale, ca date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator sau ca date sau rezultate obţinute prin calcule analitice sau raţionamente deductive;
b) falsificarea de date experimentale, de date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator sau de date sau rezultate obţinute prin calcule analitice sau raţionamente deductive;
c) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activităţii CDI a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spaţiile de cercetare, dezvoltare şi inovare, prin avarierea, distrugerea sau manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanţelor organice sau anorganice sau a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităţilor CDI;
d) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a CNECSDTI, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea CDI din subordine;
e) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună conduită în activitatea CDI prevăzute de prezentul cod, în Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi funcţionare a organizaţiilor de cercetare, respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către CNECSDTI.
ART. 26
Abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, inclusiv în ceea ce priveşte cererile de finanţare depuse în cadrul competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice, prevăzute la art. 16, sunt următoarele:
a) plagiatul;
b) autoplagiatul;
c) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicaţie sau excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicaţie;
d) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unei persoane fără acordul acesteia;
e) publicarea sau diseminarea neautorizată de către autori a unor rezultate, ipoteze, teorii sau metode ştiinţifice nepublicate;
f) introducerea de informaţii false referitoare la activitatea CDI în cererile de granturi sau de finanţare, în dosarele de candidatură pentru abilitare sau în dosarele de înscriere la concurs sau examen pentru posturi de cercetare, dezvoltare şi inovare;
g) neindicarea tuturor surselor utilizate;
h) omiterea unor persoane implicate în activitatea de elaborare a cercetării sau creaţiei, acestea neputând să beneficieze de toate drepturile care decurg din aceasta;
i) omiterea menţionării surselor de finanţare a proiectelor de cercetare în cazul tuturor rezultatelor din cadrul acelor proiecte.
ART. 27
Abaterile de la normele de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a cercetării, dezvoltării şi inovării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare şi de evaluare a persoanelor în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii, distincţii, sporuri, atestate sau certificate în activitatea CDI, prevăzute la art. 17, includ:
a) nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese sau incompatibilităţi sau încălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor în realizarea sau participarea la evaluări;
b) fraudarea evaluării;
c) nerespectarea confidenţialităţii în evaluare;
d) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de lege.
ART. 28
Abaterile de la normele de bună conduită în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiilor de conducere din CDI prevăzute la art. 18 includ:
a) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine;
b) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare, dezvoltare şi inovare conduse sau coordonate de persoane din subordine;
c) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine sau pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru soţi, afini sau rude până la gradul al II-lea inclusiv;
d) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate asupra persoanelor din subordine;
e) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a CNECSDTI, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea CDI din subordine;
f) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună conduită în activitatea CDI prevăzute în prezentul cod, în Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi funcţionare a organizaţiilor de cercetare, respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către CNECSDTI.
ART. 29
Abaterile de la buna conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic în activitatea CDI, prevăzute la art. 19, sunt detaliate în prezentul cod sau în codurile de etică pe domenii.
ART. 30
Abaterile de la buna conduită în desfăşurarea activităţii comisiilor de etică ale organizaţiilor de cercetare, prevăzute la art. 20, constau în nerespectarea obligaţiilor legale de către comisia de etică de la nivelul organizaţiei de cercetare.
ART. 31
(1) Următoarele situaţii pot, de asemenea, să atragă răspunderea etică prin asociere pentru abateri de la buna conduită în activitatea CDI:
a) cunoaşterea abaterilor săvârşite de alţii şi nesesizarea comisiei de etică sau a CNECSDTI;
b) coautoratul publicaţiilor conţinând date falsificate sau confecţionate;
c) neîndeplinirea obligaţiilor legale şi contractuale, inclusiv a celor aferente contractului de mandat sau contractelor de finanţare, în exercitarea funcţiilor de conducere sau de coordonare a activităţilor CDI.
(2) Abaterile grave de la buna conduită în activitatea CDI sunt următoarele:
a) plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori;
b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare.
(3) Datele contradictorii, diferenţele de concepţie teoretică, experimentală sau de practică, erorile materiale de citare, diferenţele de interpretare a datelor, diferenţele de opinie sunt factori specifici cercetării, dezvoltării şi inovării şi nu constituie abateri de la buna conduită.
SECŢIUNEA a 2-a
Sancţiuni pentru încălcarea normelor de bună conduită în CDI
ART. 32
Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea CDI, prevăzute în Legea nr. 183/2024, conducerea organizaţiei de cercetare aplică personalului CDI una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni, la propunerea comisiei de etică a organizaţiei de cercetare, în funcţie de gravitatea faptelor şi de săvârşirea anterioară a unor fapte similare:
a) avertisment scris;
b) retragerea definitivă şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită;
c) diminuarea salariului de bază cu cel mult 20%, pe o perioadă de maximum 6 luni, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control şi sporurile aferente funcţiei de cercetare-dezvoltare;
d) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, între un an şi 5 ani, a dreptului de înscriere la un examen sau la un concurs pentru obţinerea unui grad profesional superior ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi control sau ca membru în comisii de examen sau concurs;
e) destituirea din funcţia de conducere din organizaţia de cercetare;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
ART. 33
(1) Pentru abaterile de la buna conduită în activitatea CDI ale personalului CDI, prevăzute în Legea nr. 183/2024, precum şi de către alte categorii de personal din mediul public sau privat, ce beneficiază de fonduri publice de cercetare-dezvoltare, constatate şi dovedite, CNECSDTI dispune, în funcţie de aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele sancţiuni, în funcţie de gravitatea faptelor şi de săvârşirea anterioară a unor fapte similare:
a) avertisment scris;
b) retragerea definitivă şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită;
c) retragerea gradului profesional de cercetare-dezvoltare obţinut în urma încălcării normelor de bună conduită, constatată de instanţa de contencios administrativ competentă, în urma sesizării acesteia în vederea anulării actului administrativ prin care a fost acordat gradul profesional de cercetare-dezvoltare;
d) destituirea din funcţia de conducere/calitatea de membru al comisiei de etică din organizaţia de cercetare;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, în cazul comiterii unei noi abateri disciplinare înainte de împlinirea termenului de prescripţie al sancţiunii anterioare;
f) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice destinate activităţii CDI;
g) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între un an şi 5 ani, a dreptului de a se înscrie la un examen pentru obţinerea unui grad profesional superior sau la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare sau a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de examen sau de concurs ori ca membru în organisme consultative ale MEC;
h) excluderea persoanei/persoanelor respective din echipa de realizare a proiectului;
i) oprirea finanţării proiectului;
j) oprirea finanţării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor.
(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) lit. c), ordonatorul de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia se află organizaţia de cercetare în care este angajată persoana care a săvârşit abaterea de la buna conduită în activitatea de CDI, în termen de 30 de zile de la primirea propunerii din partea CNECSDTI, formulează acţiune în contencios administrativ, în vederea anulării ordinului ministrului educaţiei şi cercetării sau a deciziei conducătorului organizaţiei de cercetare de acordare a gradului profesional de cercetare-dezvoltare, dacă ordinul, respectiv decizia a intrat în circuitul civil şi a născut drepturi subiective garantate de lege.
(3) În termen de 30 de zile de la primirea propunerii din partea CNECSDTI, ministrul educaţiei şi cercetării dispune revocarea ordinului ministrului de acordare a gradului profesional de cercetare-dezvoltare, respectiv conducătorul organizaţiei de cercetare dispune, prin decizie, revocarea deciziei de acordare a gradului profesional de cercetare-dezvoltare, dacă nu a intrat în circuitul civil şi nu a născut drepturi subiective garantate de lege.
(4) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de către: MEC, conducătorii autorităţilor contractante care asigură finanţarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, conducătorii organizaţiilor de cercetare sau alte organisme ori persoane îndreptăţite legal pentru aceasta.
(5) Este interzisă înscrierea la concurs sau examen pentru ocuparea unor posturi corespunzătoare funcţiilor şi gradelor profesionale ale personalului CDI de către persoane cu privire la care s-a dovedit că au săvârşit una dintre abaterile grave de la buna conduită în activitatea CDI, prevăzute la art. 52 alin. (8) din Legea nr. 183/2024, stabilite în ultimii 3 ani anteriori înscrierii la concursul de încadrare în sistemul de cercetare sau la examenul de promovare pe un grad profesional superior.
(6) Sancţionarea abaterilor de la buna conduită în activitatea CDI este supusă termenelor de prescripţie extinctivă sau de decădere, prevăzute de legislaţia în vigoare.
(7) Pentru abaterile de la buna conduită în activitatea CDI se aplică sancţiunile disciplinare prevăzute în prezentul cod, precum şi sancţiunile prevăzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, de Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată, şi de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 34
Sesizările privind încălcările normelor de etică şi deontologie profesională înregistrate efectiv la CNECSDTI, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 183/2024, se soluţionează de către CNECSDTI, cu respectarea procedurilor prevăzute în Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 35
În baza prezentului cod, organizaţiile de cercetare elaborează şi aplică propriul cod de etică în CDI.
ART. 36
În cazul în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni sunt sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.
ART. 37
Ghidul de etică în CDI este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul cod şi stă la baza analizei şi constatărilor realizate de CNECSDTI cu privire la nerespectarea eticii în CDI.
ANEXA 1
la cod
Ghidul de etică în CDI
INTRODUCERE
Prezentul ghid de etică în CDI reprezintă o preluare a dispoziţiilor din următoarele documente:
- „Codul european de conduită pentru integritatea cercetării“ (The European Code of Conduct for Research Integrity) redactat de Federaţia Europeană a Academiilor de Ştiinţe şi Ştiinţe Umaniste (All European Academies) - ALLEA, 2023, Berlin;
– Carta europeană a cercetătorilor şi Codul de conduită în recrutarea cercetătorilor din 2005, actualizat prin Carta europeană a cercetătorilor din 2023;
– Regulamentul (UE) nr. 1.689/2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligenţa artificială (Regulamentul privind inteligenţa artificială).
PREAMBUL
Cercetarea este procesul de generare de cunoştinţe prin studiu sistematic, gândire, observare şi experimentare. În timp ce diferite discipline pot folosi abordări diferite, fiecare dintre ele împărtăşeşte motivaţia de a ne spori înţelegerea despre noi înşine şi despre lumea în care trăim. Astfel, Ghidul de etică în CDI se aplică cercetării în toate domeniile ştiinţifice.
Cercetarea este o întreprindere comună, realizată de mulţi actori diferiţi din mediul academic, industrial şi din alte medii. Aceasta implică colaborarea, directă sau indirectă, care depăşeşte adesea graniţele sociale, politice şi culturale. Este susţinută de libertatea de a defini întrebări de cercetare şi de a dezvolta teorii, de a aduna dovezi empirice şi de a folosi metode adecvate într-un mod imparţial. Prin urmare, cercetarea se bazează pe activitatea comunităţii de cercetători şi ar trebui să se dezvolte independent de presiuni şi de interesele ideologice, economice sau politice.
Integritatea cercetării este esenţială pentru menţinerea credibilităţii sistemului de cercetare şi a rezultatelor acestuia. Aceasta cuprinde responsabilitatea fundamentală a comunităţii de cercetare de a formula principiile cercetării, de a defini criteriile pentru un comportament adecvat de cercetare, de a maximiza calitatea, fiabilitatea şi robusteţea cercetării şi a rezultatelor acesteia şi de a răspunde în mod adecvat ameninţărilor sau încălcărilor bunelor practici de cercetare. Rezultatele cercetării în acest context includ, dar nu se limitează la publicaţii, date, metadate, protocoale, cod, software, imagini, artefacte şi alte materiale şi metode de cercetare. Scopul principal al acestui ghid de etică în CDI este de a contribui la realizarea acestei responsabilităţi şi de a servi comunităţii de cercetare drept cadru pentru autoreglementare.
Comunitatea de cercetare cuprinde o gamă largă de părţi interesate, inclusiv cercetători individuali, echipe de cercetare şi personal suport pentru CDI. Aceasta include, de asemenea, instituţiile şi organizaţiile care facilitează cercetarea, cum ar fi organizaţiile care desfăşoară activităţi de cercetare, organismele de finanţare, evaluare şi publicare, precum şi entităţi care stabilesc standarde de evaluare (academii şi societăţi ştiinţifice), precum şi alte organisme relevante.
Ghidul de etică în CDI descrie responsabilităţile profesionale, juridice, societale, etice şi morale ale diferiţilor actori din diferite contexte, inclusiv ale celor care definesc şi pun în aplicare priorităţile şi criteriile pentru finanţarea, evaluarea şi publicarea cercetării. Acesta recunoaşte rolul instituţiilor şi organizaţiilor în facilitarea bunelor practici de cercetare prin politici, procese, resurse şi infrastructură adecvate.
Interpretarea valorilor şi principiilor care reglementează cercetarea poate fi afectată de evoluţiile sociale, politice sau tehnologice şi de schimbările din mediul de cercetare. Astfel de modificări includ dezvoltarea şi aplicarea tehnologiilor în cercetare în moduri noi, precum utilizarea şi impactul platformelor de comunicare socială pentru partajarea şi diseminarea rezultatelor cercetării, schimbările în practicile de gestionare a datelor, Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi evoluţiile recente în domeniul ştiinţei deschise şi al evaluării cercetării.
Ghidul de etică în CDI reflectă, de asemenea, o conştientizare a importanţei culturii cercetării pentru a permite integritatea cercetării şi pentru a pune în aplicare bune practici de cercetare.
Un ghid de etică în CDI eficient pentru comunitatea de cercetare promovează o mentalitate etică. Principiile sale sunt relevante în întregul sistem de cercetare şi în toate disciplinele şi sunt aplicabile cercetării finanţate din fonduri publice şi private. Acesta poate constitui baza pentru politici şi orientări specifice locale şi se aplică practicilor de cercetare existente şi noi, cum ar fi ştiinţa cetăţenească sau cercetarea participativă. Fiecare parte interesată din cadrul comunităţii de cercetare trebuie să îşi asume responsabilitatea activă pentru observarea şi promovarea acestor practici şi a principiilor care stau la baza lor.
Acesta este actualizat periodic pentru a lua în considerare preocupările în evoluţie şi domeniile emergente, astfel încât să rămână un instrument relevant de orientare a comunităţii de cercetare către bunele practici de cercetare.
1. Principii
Bunele practici de cercetare se bazează pe principiile fundamentale ale eticii în cercetare. Ele ghidează indivizii, instituţiile şi organizaţiile în activitatea lor, precum şi în angajamentul lor faţă de provocările practice, etice şi intelectuale inerente cercetării. Standardele etice profesionale la nivel de principii sunt aplicabile şi personalului din agenţiile de finanţare a cercetării şi coordonării ministeriale a sectorului de cercetare. Alocarea fondurilor pe programe, gestionarea fondurilor publice alocate cercetării şi activităţile din consiliile de administraţie ale instituţiilor prin prisma acestor principii sunt condiţii necesare pentru un comportament etic al personalului CDI efectiv.
Aceste principii includ:
- fiabilitate în asigurarea predictibilităţii finanţării şi a calităţii cercetării, reflectată în proiectarea, metodologia, analiza şi utilizarea de resurse;
– onestitate în dezvoltarea, realizarea, revizuirea, raportarea şi comunicarea cercetării şi a programelor de finanţare a cercetării într-un mod transparent, corect, complet şi imparţial;
– respect pentru colegi, participanţii la cercetare, subiecţii de cercetare, societate, ecosisteme, patrimoniu cultural şi mediu;
– responsabilitate pentru cercetare de la stabilirea priorităţilor la bugetare, idee şi la publicare, pentru coordonarea, gestionarea şi organizarea acesteia, pentru formare, supraveghere şi mentorat şi pentru impactul său societal mai larg.
2. Bune practici în activitatea de cercetare ştiinţifică
Această secţiune descrie bunele practici de cercetare în următoarele contexte:
- mediul de cercetare;
– instruirea, supravegherea şi mentoratul;
– procedurile de cercetare;
– garanţii etice şi instituţionale;
– practici şi gestionarea datelor şi produselor cercetării;
– colaborarea în cercetare;
– calitatea de autor, publicarea şi diseminarea;
– revizuire şi evaluare.
2.1. Mediul de cercetare
Instituţiile şi organizaţiile de cercetare:
- promovează sensibilizarea şi stimulentele pentru resurse pentru a asigura o cultură a integrităţii cercetării;
– creează un mediu de respect reciproc şi promovează valori precum echitatea, diversitatea şi incluziunea;
– asigură un mediu lipsit de presiuni nejustificate asupra cercetătorilor, care le permite să lucreze independent şi în conformitate cu principiile bunelor practici de cercetare;
– exercită leadership în politici şi proceduri clare privind bunele practici de cercetare şi gestionarea transparentă şi adecvată a abaterilor suspectate de cercetare şi a încălcărilor integrităţii cercetării;
– oferă sprijin în mod activ cercetătorilor care primesc ameninţări şi îi protejează pe avertizorii de bună-credinţă, ţinând seama de faptul că cercetătorii aflaţi la începutul carierei şi cercetătorii angajaţi pe termen scurt pot fi deosebit de vulnerabili;
– promovează colaborarea interdisciplinară şi internaţională şi transparenţa alocării resurselor şi a finanţării;
– sprijină infrastructura necesară pentru generarea, gestionarea şi protecţia datelor şi a materialelor de cercetare în toate formele lor, care sunt necesare pentru reproductibilitate, trasabilitate şi responsabilitate.
2.2. Instruire, supraveghere şi mentorat
• Instituţiile şi organizaţiile de cercetare au responsabilitatea de a asigura o formare riguroasă şi continuă a cercetătorilor în proiectarea, metodologia, analiza, diseminarea şi comunicarea cercetării.
• Instituţiile şi organizaţiile de cercetare dezvoltă o formare adecvată în domeniul eticii şi integrităţii cercetării, pentru a se asigura că toate părţile interesate sunt informate cu privire la codurile şi reglementările relevante şi dezvoltă abilităţile necesare pentru a le aplica în cercetarea lor.
• Cercetătorii seniori, liderii de grup şi coordonatori ştiinţifici de proiect îşi îndrumă membrii echipei, conduc prin exemplu şi oferă îndrumări şi formări specifice, pentru a-şi dezvolta şi structura în mod corespunzător activităţile de cercetare.
• Cercetătorii din întreaga carieră, de la juniori la cel mai înalt nivel, urmează cursuri de formare în etică şi integritate în cercetare.
3. Bune practici de cercetare
3.1. Procedurile de cercetare
• Cercetătorii iau în considerare stadiul actual al cunoaşterii în domenii relevante atunci când dezvoltă idei de cercetare.
• Cercetătorii proiectează, efectuează, analizează şi documentează cercetarea într-o manieră atentă, transparentă şi bine gândită.
• Protocoalele de cercetare iau în considerare şi sunt sensibile la diferenţele relevante dintre participanţii la cercetare, cum ar fi vârsta, genul, cultura, religia, viziunea asupra lumii, etnia, locaţia geografică şi clasa socială.
• Cercetătorii utilizează în mod adecvat şi conştiincios fondurile de cercetare.
• Cercetătorii diseminează rezultatele într-un mod deschis, onest, transparent şi precis şi respectă confidenţialitatea datelor sau constatărilor, atunci când acest lucru este legitim justificat.
• Cercetătorii îşi raportează rezultatele şi metodele, inclusiv utilizarea serviciilor externe sau a inteligenţei artificiale (IA) şi a instrumentelor automatizate într-un mod compatibil cu normele acceptate ale disciplinei şi care facilitează verificarea sau replicarea, după caz.
• Personalul care desfăşoară activităţi CDI este obligat să respecte Carta europeană a cercetătorilor şi Codul de conduită în recrutarea cercetătorilor, actualizate.
• Personalul care desfăşoară activităţi CDI este obligat să respecte dispoziţiile Regulamentului privind inteligenţa artificială.
3.2. Garanţii
• Cercetătorii, instituţiile de cercetare şi organizaţiile respectă codurile, orientările şi reglementările relevante.
• Cercetătorii gestionează participanţii la cercetare şi elementele implicate (oameni, animale, probe biologice, medii de cercetare, obiecte culturale) şi datele conexe cu responsabilitate, în conformitate cu dispoziţiile legale şi principiile etice.
• Cercetătorii acordă atenţia cuvenită sănătăţii, siguranţei şi bunăstării comunităţii, a colaboratorilor şi a altor persoane legate de cercetarea lor.
• Cercetătorii identifică şi evaluează potenţialele daune şi riscuri legate de cercetarea lor şi de aplicaţiile acestora şi adoptă măsuri pentru prevenirea sau atenuarea acestora.
• Cercetătorii care supraveghează proiecte care depăşesc graniţele profesionale, cum ar fi ştiinţa cetăţenească sau cercetarea participativă, îşi asumă responsabilitatea pentru asigurarea standardelor de integritate a cercetării, supravegherea, formarea şi garanţiile.
3.3. Practici şi gestionarea datelor
• Cercetătorii, instituţiile de cercetare şi organizaţiile asigură administrarea şi conservarea adecvată a tuturor datelor, metadatelor, protocoalelor, codurilor, software-ului şi a altor materiale de cercetare pentru o perioadă rezonabilă şi clar declarată.
• Cercetătorii, instituţiile de cercetare şi organizaţiile se asigură că accesul la date este cât mai deschis posibil, cât de închis este necesar şi, după caz, în conformitate cu principiile FAIR (uşor de găsit, accesibil, interoperabil şi reutilizabil) pentru gestionarea datelor.
• Cercetătorii, instituţiile de cercetare şi organizaţiile sunt transparente cu privire la modul de accesare şi obţinere a permisiunii de utilizare a datelor, metadatelor, protocoalelor, codului, software-ului şi a altor materiale de cercetare.
• Cercetătorii informează participanţii la cercetare despre modul în care datele lor vor fi utilizate, reutilizate, accesate, stocate şi şterse, în conformitate cu GDPR.
• Cercetătorii, instituţiile de cercetare şi organizaţiile recunosc datele, metadatele, protocoalele, codurile, software-ul şi alte materiale de cercetare ca produse legitime şi citabile ale cercetării.
• Cercetătorii, instituţiile de cercetare şi organizaţiile se asigură că orice contracte sau acorduri referitoare la rezultatele cercetării includ dispoziţii echitabile şi corecte pentru gestionarea utilizării, proprietăţii şi protecţiei acestora în temeiul drepturilor de proprietate intelectuală.
3.4. Colaborarea în cercetare
Partenerii implicaţi în colaborările de cercetare:
- îşi asumă responsabilitatea comună pentru integritatea cercetării şi a rezultatelor acesteia;
– sunt de acord în mod oficial de la început şi monitorizează şi adaptează, după cum este necesar, obiectivele cercetării şi procesul de comunicare a cercetării lor cât mai transparent şi mai deschis posibil;
– îşi exprimă acordul oficial încă de la început şi monitorizează şi adaptează, după caz, aşteptările şi standardele privind integritatea cercetării, legile şi reglementările care se vor aplica, protecţia proprietăţii intelectuale a colaboratorilor şi procedurile de gestionare a conflictelor şi a posibilelor cazuri de conduită necorespunzătoare;
– sunt consultaţi şi sunt de acord în mod oficial cu privire la propunerile de publicare a rezultatelor cercetării şi alte forme de diseminare sau exploatare a rezultatelor.
3.5. Publicare, diseminare şi calitatea de autor
• Autorii sunt de acord în mod formal cu privire la ordinea autorilor, recunoscând că însuşirea de autor se bazează pe:
a) o contribuţie semnificativă la proiectarea cercetării, colectarea datelor relevante, analiza şi/sau interpretarea acesteia;
b) redactarea şi/sau revizuirea critică a publicaţiei;
c) aprobarea publicării finale; şi
d) sunt de acord să fie responsabili pentru conţinutul publicaţiei, cu excepţia cazului în care se specifică altfel în publicaţie.
• Autorii includ o „declaraţie de contribuţie a autorului“ în publicaţia finală, acolo unde este posibil, pentru a descrie responsabilităţile şi contribuţiile fiecărui autor.
• Autorii recunosc munca şi contribuţiile importante ale celor care nu îndeplinesc criteriile pentru autor, inclusiv colaboratorii, asistenţii şi finanţatorii care au permis cercetarea.
• Autorii dezvăluie orice conflicte de interese financiare şi nefinanciare, precum şi sursele de sprijin pentru cercetare sau publicaţie.
• Autorii şi editorii emit prompt corecturi sau retrag publicaţiile, dacă este necesar, procesele de retragere sunt clare şi motivele menţionate, iar autorilor li se acordă credit pentru emiterea corecţiilor după publicare.
• Autorii, instituţiile de cercetare, editorii, finanţatorii şi comunitatea de cercetare recunosc că rezultatele negative (care infirmă ipotezele) ca şi cele neutre (neconcludente) pot fi la fel de relevante precum constatările pozitive pentru publicare şi diseminare.
• Autorii sunt corecţi şi oneşti în comunicarea lor cu colegii, factorii de decizie politică şi societatea în general.
• Autorii sunt transparenţi în comunicarea, informarea şi implicarea publicului cu privire la presupoziţii filosofice, ipoteze, metodele folosite pentru testarea acestora şi valorile care influenţează cercetarea lor, precum şi soliditatea dovezilor, inclusiv incertitudinile rămase şi lacunele în materie de cunoştinţe.
• Autorii acţionează proactiv pentru a preveni folosirea ideologică şi politică negativă a rezultatelor cercetării, iar atunci când paradigmele folosite nu se bazează pe obiectivitate, ci pe alte modele de dezvoltare a cunoaşterii, menţionează explicit această situaţie în comunicarea rezultatelor.
• Autorii respectă aceleaşi criterii precum cele detaliate mai sus, indiferent dacă publică într-o revistă cu abonament, într-o revistă cu acces deschis sau în orice altă formă de publicare, inclusiv servere de pretipărire.
3.6. Revizuire şi evaluare
• Cercetătorii îşi iau în serios angajamentul şi responsabilitatea faţă de comunitatea de cercetare prin revizuire şi evaluare, iar această activitate este recunoscută şi recompensată de cercetători, instituţii de cercetare şi organizaţii.
• Cercetătorii, instituţiile de cercetare şi organizaţiile examinează şi evaluează contribuţiile pentru publicare, finanţare, numire, promovare sau recompensare într-un mod transparent şi justificabil şi dezvăluie utilizarea IA şi a instrumentelor automatizate.
• Recenzenţii şi editorii declară orice conflict de interese real sau perceput şi, atunci când este necesar, se retrag din discuţiile şi deciziile privind publicarea, finanţarea, numirea, promovarea sau recompensarea.
• Recenzenţii păstrează confidenţialitatea, cu excepţia cazului în care există o aprobare prealabilă pentru divulgare, indiferent dacă manuscrisul este acceptat sau nu.
• Recenzenţii şi editorii respectă drepturile autorilor şi solicitanţilor şi solicită permisiunea de a utiliza ideile, datele sau interpretările prezentate.
• Cercetătorii, instituţiile de cercetare şi organizaţiile adoptă practici de evaluare bazate pe principiile calităţii, avansării cunoştinţelor şi impactului, care depăşesc indicatorii cantitativi şi iau în considerare diversitatea, incluziunea, deschiderea şi colaborarea, acolo unde este relevant.
4. Încălcări ale integrităţii cercetării
Este esenţial ca cercetătorii să deţină cunoştinţele şi să respecte cunoştinţele, metodologiile şi practicile etice asociate domeniului lor.
Nerespectarea bunelor practici de cercetare încalcă responsabilităţile profesionale. Aceasta dăunează proceselor de cercetare, degradează relaţiile dintre cercetători, subminează încrederea şi credibilitatea cercetării, iroseşte resurse şi poate expune participanţii la cercetare şi subiecţii, utilizatorii, societatea sau mediul la daune inutile.
4.1. Abateri de cercetare şi alte practici inacceptabile
Abaterile de cercetare sunt definite în mod tradiţional ca fabricare, falsificare sau plagiat (aşa-numita clasificare FFP) în propunerea, efectuarea sau revizuirea cercetării sau în raportarea rezultatelor cercetării:
- fabricarea este crearea de date sau rezultate şi înregistrarea lor ca şi cum ar fi reale;
– falsificarea este manipularea materialelor, echipamentelor, imaginilor sau proceselor de cercetare sau modificarea, omiterea sau suprimarea datelor sau rezultatelor fără justificare;
– plagiatul reprezintă folosirea muncii sau ideilor altor persoane fără a acorda credit corespunzător sursei originale.
Există şi alte încălcări ale bunelor practici de cercetare care denaturează înregistrările cercetării sau dăunează integrităţii procesului de cercetare sau a cercetătorilor. Pe lângă încălcările bunelor practici de cercetare prevăzute în cod, exemple de alte practici inacceptabile includ, dar nu se limitează la:
- permiterea finanţatorilor, sponsorilor sau altor persoane să pună în pericol independenţa şi imparţialitatea în procesul de cercetare sau raportarea imparţială a rezultatelor;
– utilizarea abuzivă a vechimii pentru a încuraja încălcări ale integrităţii cercetării sau pentru a avansa în propria carieră;
– întârzierea sau împiedicarea necorespunzătoare a activităţii altor cercetători;
– utilizarea abuzivă a statisticilor, de exemplu pentru a sugera în mod necorespunzător semnificaţia statistică;
– ascunderea utilizării inteligenţei artificiale (IA) sau a instrumentelor automate în crearea de conţinut sau redactarea de publicaţii;
– reţinerea datelor sau rezultatelor cercetării fără justificare;
– tăierea rezultatelor cercetării cu scopul specific de a creşte numărul de publicaţii de cercetare („publicaţii de tip salam“);
– citarea selectivă sau inexactă sau extinsă de opere fără legătură cu conţinutul publicaţiei în cauză;
– extinderea inutilă a bibliografiei unui studiu pentru a mulţumi editorii, recenzenţii sau colegii sau pentru a manipula datele bibliografice;
– manipularea calităţii de autor sau denigrarea rolului altor cercetători în publicaţii;
– republicarea unor părţi substanţiale din propriile publicaţii anterioare, inclusiv traduceri, fără a recunoaşte sau cita în mod corespunzător originalul („autoplagiat“);
– stabilirea, susţinerea sau utilizarea deliberată a revistelor, editorilor, evenimentelor sau serviciilor care subminează calitatea cercetării (reviste sau conferinţe „prădătoare“ şi „fabrici de hârtie“);
– participarea la carteluri de recenzenţi şi autori care complotează pentru a-şi evalua reciproc publicaţiile;
– denaturarea realizărilor, datelor, implicării sau intereselor cercetării;
– acuzarea unui cercetător de conduită necorespunzătoare sau alte încălcări într-un mod rău intenţionat;
– ignorarea presupuselor încălcări ale integrităţii cercetării de către alţii sau acoperirea răspunsurilor inadecvate la abateri sau alte încălcări de către instituţii.
În formele lor cele mai grave, practicile inacceptabile sunt sancţionabile, dar cel puţin trebuie depuse toate eforturile pentru a le preveni, descuraja şi opri prin formare, supraveghere şi mentorat şi prin dezvoltarea unui mediu de cercetare pozitiv şi de susţinere.
4.2. Gestionarea încălcărilor şi acuzaţiilor de conduită necorespunzătoare
Orientările instituţionale diferă în ceea ce priveşte modul în care sunt tratate încălcările bunelor practici de cercetare şi acuzaţiile de conduită necorespunzătoare.
Cu toate acestea, este întotdeauna în interesul societăţii şi al comunităţii de cercetare ca încălcările să fie tratate într-un mod corect, consecvent şi transparent. Următoarele principii trebuie încorporate în orice proces de investigare:
• Orice persoană acuzată de abateri de cercetare este prezumată nevinovată până la proba contrară.
• Investigaţiile sunt corecte, cuprinzătoare şi efectuate în mod corespunzător, fără a compromite acurateţea, obiectivitatea sau minuţiozitatea.
• Părţile implicate în anchetă declară orice conflict de interese care ar putea apărea în timpul investigaţiei.
• Se iau măsuri pentru a se asigura că investigaţiile sunt duse la bun sfârşit în termenul legal.
• Investigaţiile sunt efectuate confidenţial pentru a-i proteja pe cei implicaţi.
• Instituţiile protejează drepturile avertizorilor de bună-credinţă în cursul investigaţiilor şi se asigură că perspectivele lor de carieră nu sunt puse în pericol.
• Procedurile generale de abordare a încălcărilor bunelor practici de cercetare sunt disponibile publicului şi accesibile pentru a asigura transparenţa şi uniformitatea acestora.
• Persoanele acuzate de abateri de la etica cercetării primesc detalii complete despre acuzaţie (acuzaţii) şi li se permite un proces echitabil pentru a răspunde acuzaţiilor şi pentru a prezenta dovezi.
• Investigaţiile privind abaterile din cercetare iau în considerare atât rolul persoanelor, cât şi al instituţiilor care contribuie la încălcarea bunelor practici de cercetare.
• Se iau măsuri împotriva persoanelor pentru care se susţine o acuzaţie de abatere, care este proporţională cu gravitatea încălcării.
• Se iau măsuri de restaurare adecvate atunci când cercetătorii sunt exoneraţi de o acuzaţie de conduită necorespunzătoare.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
