Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CODUL DEONTOLOGIC din 27 noiembrie 2011 al profesiei de arhitect
În temeiul art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Conferinţa naţionalã extraordinarã a Ordinului Arhitecţilor din România din 26-27 noiembrie 2011 aprobã prezentul cod deontologic al profesiei de arhitect.
CAP. I Dispoziţii generale
Introducere şi principii pentru exercitarea profesiei
SECŢIUNEA 1 Introducere ART. 1 (1) Prin prezentul cod deontologic, denumit în continuare cod, se stabilesc principiile fundamentale de onorabilitate în exercitarea profesiei de arhitect şi se reglementeazã normele de conduitã profesionalã derivate din aceste principii, obligatorii în exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor arhitectului ca profesionist. (2) Neîndeplinirea normelor de conduitã profesionalã de cãtre arhitecţii membri ai Ordinului Arhitecţilor din Romania, denumit în continuare Ordinul, se analizeazã de cãtre comisiile de disciplinã ale acestuia şi se sancţioneazã, dupã caz. ART. 2 Prezentul cod este întocmit în conformitate cu prevederile art. 20 lit. b), art. 28 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (2) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi cu cele ale Codului deontologic european pentru arhitecţii care furnizeazã servicii de arhitecturã, elaborat de Consiliul Arhitecţilor din Europa (ACE-CAE).
SECŢIUNEA a 2-a Principii ART. 3 În exercitarea profesiei, un arhitect trebuie sã respecte urmãtoarele principii fundamentale: 1. Arhitectul va fi integru şi se va comporta onorabil. 2. Arhitectul va fi competent în cadrul misiunilor asumate. 3. Arhitectul îşi va asuma misiuni doar în baza unui contract scris. 4. Arhitectul va exercita dreptul de semnãturã cu asumarea responsabilitãţii. 5. Arhitectul va propune şi va negocia cu clientul onorariul cuvenit. 6. Arhitectul va respecta dreptul de autor. 7. Arhitectul va fi demn de încrederea clientului sãu. 8. Arhitectul va respecta confidenţialitatea informaţiilor clientului sãu. 9. Arhitectul va respecta interesul public. 10. Arhitectul va promova serviciile sale cu onestitate. 11. Arhitectul se va comporta corect în relaţia cu colegii. 12. Arhitectul va trata toţi membrii Ordinului cu respectul cuvenit. 13. Arhitectul va coopera cu Ordinul, respectând toate reglementãrile legale în materie. ART. 4 Respectarea întru totul a prevederilor prezentului cod constituie obligaţie profesionalã şi moralã fermã pentru fiecare arhitect membru al Ordinului.
CAP. II Obligaţii generale
ART. 5 Arhitectul are obligaţia de a-şi exercita profesia conform tuturor prevederilor legale în vigoare, precum şi regulilor general acceptate ale profesiei. ART. 6 Arhitectul este rãspunzãtor pentru fiecare dintre actele sale profesionale în raport cu prezentul cod. ART. 7 Arhitectul îşi va exercita profesia astfel încât în orice moment onorabilitatea, onestitatea, independenţa profesionalã şi integritatea sa sã nu poatã fi contestate. ART. 8 Arhitectul va exprima numai acele puncte de vedere care sunt în concordanţã cu opinia sa profesionalã şi va refuza formularea unor opinii de naturã sã înşele ori sã dezinformeze alte persoane sau sã discrediteze profesia de arhitect prin nerespectarea adevãrului, a legii sau a normelor profesiei. ART. 9 În exercitarea profesiei, arhitectul nu va face niciun fel de discriminãri şi va face uz de raţionamentul sãu profesional. ART. 10 Orice arhitect trebuie sã se abţinã, inclusiv în afara vieţii profesionale, de la acte de naturã sã ducã la desconsiderarea sa şi a profesiei de arhitect. ART. 11 Arhitectul are obligaţia de a nu implica numele şi activitatea sa profesionalã în acţiuni de publicitate comercialã în beneficiul terţilor, respectiv firme de construcţii şi/sau instalaţii, firme de producţie de materiale, furnituri şi echipamente pentru construcţii, dacã nu posedã date suficiente privind calitatea produselor şi/sau a serviciilor furnizate. ART. 12 În exercitarea profesiei, arhitectul este dator sã promoveze şi sã foloseascã principiile estetice şi pe cele ale limbajului arhitectural şi, de asemenea, sã îşi pãstreze independenţa în raport cu eventuale presiuni ale autoritãţilor publice sau ale unor persoane fizice ori juridice, astfel încât sã nu prejudicieze interesele clientului sãu ori interesul public.
CAP. III Norme de conduitã profesionalã
SECŢIUNEA 1 Integritatea şi onorabilitatea Arhitectul va fi integru în exerciţiul profesiei, în sensul cã va fi cinstit şi corect în toate relaţiile profesionale şi de afaceri. ART. 13 (1) Arhitectul are obligaţia ca pe proiectele pe care le-a elaborat şi/sau le-a coordonat sã îşi menţioneze explicit titlul, numele şi calitatea în care le-a întocmit. (2) Sunt interzise: a) atribuirea de calitãţi nereale; b) semnãtura de complezenţã, aşa cum este definitã la art. 37; c) uzurparea drepturilor de autor; d) plagiatul. (3) Arhitectul are aceleaşi obligaţii şi interdicţii şi în cazul unei lucrãri teoretice/de cercetare. ART. 14 În scopul evitãrii conflictelor de interese, arhitectul cu drept de semnãturã nu va putea presta, pentru acelaşi client şi aceeaşi lucrare, simultan cu misiunea de proiectare sau consultanţã, servicii de verificator de proiecte, servicii de execuţie ori dirigenţie de şantier, servicii de comerţ cu materiale de construcţii. ART. 15 Arhitectul este obligat sã notifice în scris clientului, în situaţia în care are acţiuni sau pãrţi sociale în societãţi comerciale din domeniul executãrii construcţiilor sau din domeniul comerţului cu materiale de construcţii, precum şi în orice alte situaţii ce pot genera conflict de interese. ART. 16 Arhitectul se va pronunţa cu maximã obiectivitate asupra documentelor care îi sunt supuse spre analizã, indiferent de interesele sau de divergenţele sale personale faţã de autorii documentelor în cauzã. ART. 17 Arhitectul nu are dreptul sã accepte avantaje materiale oferite cu scopul de a se lãsa influenţat în decizia sa şi nici nu va oferi astfel de avantaje pentru a influenţa deciziile altora. ART. 18 Arhitectul nu va folosi relaţiile personale sau de rudenie pentru a influenţa deciziile autoritãţilor cu activitate în domeniul arhitecturii, în folosul personal şi în detrimentul interesului public. ART. 19 Arhitectul va accepta sã participe ca evaluator în cadrul unui juriu la o competiţie profesionalã, în situaţia în care nu este implicat în elaborarea vreuneia dintre lucrãrile supuse jurizãrii sau nu este implicat în elaborarea temei şi regulamentului de concurs ori în organizarea acestuia, în acea perioadã sau în una anterioarã.
SECŢIUNEA a 2-a Competenţa Arhitectul va fi competent în cadrul serviciilor contractate. ART. 20 Arhitectul va angaja o lucrare profesionalã numai atunci când posedã abilitãţile adecvate pentru îndeplinirea cu deplin respect faţã de clienţi a angajamentelor pe care şi le asumã. În caz de necesitate, arhitectul are obligaţia de a apela la persoanele competente care îi pot asigura realizarea lucrãrii la timp şi la nivel calitativ ridicat. ART. 21 Arhitectul este obligat sã promoveze şi sã menţinã la un înalt nivel de calitate standardele profesionale, pentru aceasta fiind dator sã îşi îmbogãţeascã permanent cunoştinţele artistice şi tehnice în domeniul arhitecturii, precum şi sã aprofundeze evoluţiile relevante în plan profesional. ART. 22 Arhitectul trebuie sã fie receptiv la îmbogãţirea limbajului arhitectural, prin promovarea şi integrarea în proiectele sale a artelor complementare creaţiei de arhitecturã şi a noilor tehnologii. ART. 23 Arhitectul are datoria de a se informa asupra normelor specifice, a legilor şi reglementãrilor profesionale, inclusiv cele ale locului unde profeseazã, şi sã le aplice în exerciţiul profesiei. ART. 24 Arhitectul are obligaţia sã se asigure de competenţa angajaţilor şi colaboratorilor sãi, sã le solicite şi sã urmãreascã realizarea de cãtre aceştia a unor prestaţii de înalt nivel profesional, sã le asigure participarea directã şi accesul deplin la datele necesare îndeplinirii misiunii lor. ART. 25 Prin proiectele sale, arhitectul trebuie sã asigure realizarea de construcţii, amenajãri interioare şi amenajãri urbane funcţionale, estetice şi conforme exigenţelor de siguranţã şi calitate prevãzute de legislaţia în construcţii şi de normele tehnice în domeniu. ART. 26 Arhitectul nu va promova în lucrãrile sale decât acele materiale şi tehnologii care corespund standardelor de calitate pentru lucrarea şi bugetul avizat, despre care are deplinã cunoştinţã şi pentru care are acordul beneficiarului.
SECŢIUNEA a 3-a Asumarea şi contractarea misiunilor Arhitectul îşi va asuma misiuni doar în baza unui contract scris. ART. 27 Arhitectul are îndatorirea de a trata cu maximã responsabilitate obligaţiile asumate prin contract. ART. 28 Arhitectul are obligaţia de a încheia un contract în formã scrisã, pentru orice prestaţie a sa remuneratã, indiferent de forma de exercitare a profesiei, respectiv: a) contract individual de muncã între arhitectul salariat şi angajator, pe o perioadã de timp determinatã sau nedeterminatã; b) contract de proiectare sau de consultanţã între biroul ori firma unui arhitect şi clientul care comandã o lucrare, un proiect sau un serviciu de arhitecturã; c) alte tipuri de contracte încheiate în baza şi potrivit legii. ART. 29 (1) Pentru întocmirea contractelor de proiectare şi/sau, dupã caz, de consultanţã, precum şi a altor contracte, se recomandã utilizarea modelelor de contract puse la dispoziţie de Ordin şi respectarea legislaţiei de specialitate în vigoare. (2) Contractele de proiectare sau de consultanţã pentru elaborarea unei lucrãri/prestaţii de arhitecturã vor cuprinde capitole şi clauze privind obligaţiile asumate şi volumul prestaţiei, termenele de realizare, onorariul cuvenit, etapizarea plãţilor, obligaţii şi responsabilitãţi ale ambelor pãrţi semnatare, penalitãţi pentru neexecutarea obligaţiilor, moduri de recepţionare a documentaţiilor, obligaţia de a rãspunde la observaţiile/reclamaţiile clientului, precum şi clauze privind proprietatea intelectualã. (3) În cazul în care pe parcursul derulãrii contractului apare necesitatea elaborãrii unor lucrãri suplimentare neprevãzute iniţial, a decalãrii termenelor de predare negociate iniţial, a modificãrii onorariului sau a altor prevederi iniţiale, pãrţile vor conveni, de comun acord, modificarea clauzelor respective prin acte adiţionale la contractul de bazã. ART. 30 Arhitectul nu poate subcontracta integral o lucrare angajatã de el. Arhitectul poate subcontracta unele pãrţi dintr-o lucrare de arhitecturã angajatã, cu condiţia ca interesele clientului sã nu fie afectate. ART. 31 Arhitectul care este legat în exerciţiul sãu profesional printr-un contract individual de muncã cu o unitate de învãţãmânt de specialitate îşi desfãşoarã activitatea în cadrul unor autoritãţi ale administraţiei publice centrale ori locale sau în cadrul oricãrei persoane juridice de drept public ori privat îşi asumã toate obligaţiile profesionale şi morale, conform prezentului cod, şi, în mod particular, asigurã secretul profesional şi independenţa deciziilor sale. ART. 32 Arhitectul are obligaţia de a refuza încheierea de contracte care conduc la nerespectarea legilor sau care contravin prevederilor prezentului cod. El are responsabilitatea de a stabili clauze contractuale care sã îi permitã întreruperea, la nevoie, a relaţiilor contractuale cu acei clienţi sau cu acei angajatori care, prin cerinţele ori atitudinea lor pe parcursul desfãşurãrii serviciilor contractate, genereazã situaţii inacceptabile, ce contravin normelor legale şi profesionale. ART. 33 (1) Arhitectul care a angajat rãspunderea pentru proiectarea generalã la toate specialitãţile implicate, respectiv arhitecturã, structurã de rezistenţã, instalaţii diverse, sistematizare verticalã, amenajãri interioare etc., are îndatorirea de a coordona direct sau de a desemna un responsabil de proiect din cadrul echipei de proiectare, care sã coordoneze activitatea tuturor echipelor de proiectare, şi de a urmãri integrarea în proiectele fiecãrei specialitãţi a cerinţelor tehnice ale celorlalte specialitãţi. (2) Arhitectul care, în numele firmei de arhitecturã, şi-a asumat responsabilitatea unui proiect complex încheie cu firmele de proiectanţi de specialitate contracte de subproiectare cu clauze privind obligaţiile şi responsabilitãţile reciproce în cadrul proiectului. ART. 34 În exercitarea profesiei ce se desfãşoarã în echipã rãspunderea aparţine arhitectului care are calitatea de şef al proiectului, precum şi arhitectului care efectueazã direct o anumitã parte din proiect, în limitele competenţei ce i-a fost atribuitã de şeful de proiect.
SECŢIUNEA a 4-a Dreptul de semnãturã Arhitectul va exercita dreptul de semnãturã cu întreaga responsabilitate asumatã. ART. 35 Arhitectul cu drept de semnãturã are obligaţia ca pe proiectele elaborate/coordonate de el şi/sau sub responsabilitatea sa sã aplice în original parafa proprie eliberatã de Ordin şi sã semneze olograf fiecare dintre exemplarele documentaţiei ce urmeazã a fi înaintate autoritãţilor spre aprobare, în conformitate cu prevederile legale. ART. 36 Arhitectul cu drept de semnãturã poate semna şi aplica parafa profesionalã încredinţatã exclusiv pe documentaţiile/proiectele în al cãror cartuş se menţioneazã explicit titlul, numele şi calitatea în care arhitectul respectiv a participat la lucrare şi care au fost elaborate în cadrul formei de exercitare a profesiei declarate în Tabloul Naţional al Arhitecţilor. ART. 37 Arhitectului cu drept de semnãturã îi este interzisã semnãtura de complezenţã, respectiv aplicarea parafei profesionale şi a semnãturii olografe pe documentaţii/proiecte supuse autorizãrii şi care nu au fost elaborate sub responsabilitatea sa, girând lucrarea întocmitã de o persoanã care nu este arhitect, de un arhitect fãrã drept de semnãturã sau cu dreptul de semnãturã suspendat şi acceptând astfel foloase necuvenite. ART. 38 Arhitectul cu drept de semnãturã are dreptul şi responsabilitatea de a urmãri executarea întocmai a lucrãrilor proiectate. Neconformitatea acestora cu documentaţia elaboratã sau obstrucţionarea accesului pe şantier va fi semnalatã clientului şi, dupã caz, organismelor de control abilitate. ART. 39 Arhitectul cu drept de semnãturã are obligaţia sã participe la recepţia lucrãrilor sale conform prevederilor legale. ART. 40 Arhitectul este responsabil, atunci când exercitã dreptul de semnãturã, sã se asigure cã eventuale daune aduse bunurilor sau vieţii altora în urma acestui exerciţiu pot fi compensate echitabil, prin existenţa unei asigurãri profesionale ori prin alte modalitãţi, specificate în contractul încheiat cu clientul sau angajatorul. ART. 41 Arhitectul cu drept de semnãturã are obligaţia sã pãstreze şi sã arhiveze câte un exemplar original al documentaţiilor elaborate de el sau sub responsabilitatea sa, prin parafare.
SECŢIUNEA a 5-a Onorarii Arhitectul va calcula onorariul cuvenit în mod transparent şi în baza unui sistem de calcul propriu. ART. 42 Pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale stabilite cu clientul, arhitectul are dreptul sã beneficieze de un onorariu just, negociat în mod liber cu acesta şi în a cãrui elaborare se va putea folosi de datele furnizate de Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitecturã, elaborat prin grija Ordinului, care cuprinde niveluri de referinţã diferenţiate pe categorii de lucrãri şi volum de prestaţii. ART. 43 Pentru anumite categorii de servicii se recomandã utilizarea de costuri orare, fie costuri individuale, diferenţiate dupã gradul de calificare şi experienţa arhitecţilor implicaţi, fie costuri orare convenţionale ale firmei de arhitecturã elaboratoare, calculate pentru a acoperi toate cheltuielile materiale necesare îndeplinirii misiunilor asumate, precum şi marja corespunzãtoare de profit şi de risc, pentru a permite reinvestirea în formare de personal şi echipamente. ART. 44 Arhitectul nu trebuie sa propunã un onorariu ferm dacã nu are suficiente informaţii cu privire la natura şi domeniul proiectului, la încadrarea acestuia în planuri de urbanism aprobate, la nivelul de studii, variante şi detalieri necesare pentru a se obţine acordul autoritãţilor. ART. 45 Este interzisã practicarea de onorarii subevaluate în raport cu calitatea prestaţiei, atât din punctul de vedere al prestigiului profesiei, cât şi din punctul de vedere al onestitãţii faţã de client, cu scopul de a obţine, în mod deliberat, comanda unei lucrãri în detrimentul altor arhitecţi, cu riscul de a elabora lucrarea la niveluri calitative inferioare. ART. 46 Sunt interzise urmãtoarele procedee, care faciliteazã practicarea de onorarii subevaluate şi concurenţa neloialã: a) utilizarea unor resurse umane fãrã contract de muncã, fãrã remuneraţie sau cu remuneraţie nelegal atribuitã, fãrã a fi înregistratã contabil; b) utilizarea logisticii (calculatoare, imprimante, faxuri, programe de redactare asistatã etc.) unei terţe persoane fizice sau juridice neimplicate în contractul de proiectare ori cu care nu existã un contract pentru utilizarea acestora; c) deţinerea şi utilizarea de programe de calculator fãrã licenţã sau de programe de calculator a cãror licenţã este deţinutã legal de alte firme din domeniu ori instituţii de învãţãmânt de arhitecturã.
SECŢIUNEA a 6-a Dreptul de autor Arhitectul va respecta dreptul de autor. ART. 47 Arhitectul este rãspunzãtor ca pe proiectele elaborate/coordonate în echipã de el sau sub responsabilitatea sa sã fie menţionate explicit titlul, numele şi calitatea tuturor celor care au întocmit şi au desenat documentele respective sau, dupã caz, sunt coautori ai proiectului. ART. 48 Arhitectul nu îşi va însuşi proprietatea intelectualã şi nici nu va încerca sã obţinã avantaje nemeritate din munca altui arhitect sau colaborator. În acest sens, el va preciza în mod explicit aportul fiecãrui arhitect la îndeplinirea misiunii profesionale. ART. 49 Arhitectul salariat, fie cã are sau nu are drept de semnãturã, are obligaţia de a se asigura cã în contractul sãu de muncã încheiat cu angajatorul sunt prevãzute clauze specifice privind drepturile sale de autor, morale şi patrimoniale, precum şi compatibilitatea serviciilor solicitate cu prevederile prezentului cod. ART. 50 Arhitectul care pãrãseşte firma unde a elaborat documentaţii sau pãrţi de documentaţii în calitate de autor sau coautor poate solicita o copie a respectivelor documentaţii, pe care o obţine numai cu acordul conducerii firmei. ART. 51 Arhitecţii care elaboreazã o lucrare în echipã, fãrã a se putea diferenţia contribuţia fiecãruia dintre coautori, sunt obligaţi sã cearã acordul tuturor membrilor echipei pentru utilizarea materialului elaborat colectiv, potrivit dispoziţiilor legale în materie. ART. 52 Arhitectul are obligaţia de a pãstra şi de a arhiva originalele proiectelor/documentaţiilor elaborate de el şi de echipa lui, clientului fiindu-i predate numai copii dupã acestea, conform clauzelor din contract. Originalele pãstrate spre neschimbare, pe calc sau pe CD, rãmân ca martori cu datã certã ai lucrãrii, aşa cum a fost ea creatã de autor sau de coautori.
CAP. IV Norme de conduitã în relaţia cu clientul
SECŢIUNEA 1 Încrederea reciprocã Arhitectul va fi demn de încrederea clientului sãu. ART. 53 Relaţiile dintre arhitect şi clienţii sãi se bazeazã pe onestitate, probitate, corectitudine şi confidenţialitate. ART. 54 Înainte de a angaja o lucrare, arhitectul are obligaţia sã informeze clientul asupra competenţelor de proiectare pe care le deţine în domeniu, asupra formei în care îşi exercitã dreptul de semnãturã, sã informeze asupra competenţelor angajaţilor sãi şi ale eventualilor colaboratori, precum şi asupra cheltuielilor probabile pe care lucrarea comandatã le implicã. ART. 55 Arhitectul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sãu, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 56 Arhitectul poartã întreaga rãspundere a lucrãrilor proiectate, care intrã în competenţa sa conform legii şi pentru care şi-a angajat competenţa şi reputaţia profesionalã. Orice intervenţie a clientului/beneficiarului ori constructorului în proiect şi/sau în execuţia acestuia fãrã acordul arhitectului este de naturã sã îl exonereze pe acesta de responsabilitate. ART. 57 În relaţiile cu terţii arhitectul va acţiona întotdeauna numai în interesul legitim al clientului şi în concordanţã cu interesul public. ART. 58 Arhitectul nu îşi va asuma angajamente care implicã situaţii sau atitudini incompatibile cu îndatoririle sale de ordin profesional ori care sunt susceptibile sã creeze îndoialã asupra probitãţii sale profesionale. ART. 59 Arhitectul are obligaţia de a-şi informa clientul, în timp util, privitor la orice modificare intervenitã în legãturã cu prestaţia sa şi care ar putea influenţa calitatea sau costurile investiţiei. ART. 60 Arhitectul este obligat sã pãstreze confidenţialitatea privind intenţiile şi interesele clientului sãu în legãturã cu lucrãrile proiectate sau în curs de execuţie, cu excepţia informaţiilor de interes public, a celor care divulgã o încãlcare a legii sau pentru care existã aprobarea expresã a clientului. ART. 61 Obiectul secretului îl constituie tot ceea ce arhitectul, în calitatea lui de profesionist, a aflat direct sau indirect în legãturã cu clientul, cu viaţa intimã a acestuia ori a familiei sale şi a aparţinãtorilor sau în legãturã cu organizarea şi funcţionarea unei societãţi ori instituţii, cu excepţia informaţiilor referitoare la o posibilã încãlcare a legii. ART. 62 Arhitectul are responsabilitatea de a se asigura cã secretul profesional este pãstrat de cãtre angajaţii şi colaboratorii sãi. ART. 63 Situaţia în care legea sau o instanţã judecãtoreascã obligã arhitectul sã dezvãluie aspecte privind secretul profesional nu constituie abatere disciplinarã. ART. 64 Secretul profesional persistã şi dupã încetarea contractului cu clientul. ART. 65 Arhitectul rãspunde disciplinar pentru destãinuirea secretului profesional.
CAP. V Norme de conduitã în interes public
SECŢIUNEA 1 Interesul public Arhitectul va acţiona pentru protejarea interesului public. ART. 66 Arhitectul va acorda maximã atenţie impactului social şi impactului asupra mediului pe care activitatea lui le poate avea, dar şi utilizãrii raţionale a resurselor pe termen lung în soluţiile tehnice adoptate în proiecte. ART. 67 Toate prestaţiile profesionale ale arhitecţilor vor lua în considerare sistemele de valori şi culturã ale fiecãrei/fiecãrui ţãri/loc pentru care creeazã lucrãri de arhitecturã şi urbanism. În acest sens, obiceiurile specifice ale unei societãţi şi comunitãţi nu vor fi impuse altora, iar spiritul locului va fi protejat. ART. 68 Arhitectul va respecta moştenirea culturalã şi naturalã a comunitãţii în care îşi exercitã profesia, contribuind la conservarea şi îmbogãţirea acesteia. ART. 69 Arhitectul va acţiona cu profesionalism şi potrivit legislaţiei în materie pentru a pãstra caracterul iniţial, calitãţile artistice şi tehnice ale monumentelor istorice, ale imobilelor aflate în zona lor de protecţie şi ale imobilelor susceptibile a fi clasate, în toate situaţiile în care este solicitat sã facã intervenţii la acestea. ART. 70 Arhitectul va sprijini autoritãţile competente pentru respectarea legislaţiei în domeniul profesiei şi se va conforma termenelor prevãzute de lege în ceea ce priveşte avizarea şi aprobarea documentaţiilor, în situaţia în care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul verificãrii, avizãrii, aprobãrii, controlului şi expertizei tehnice a proiectelor de arhitecturã. ART. 71 Arhitectul funcţionar public nu va folosi funcţia sa în scopul atragerii de comenzi în interes personal, direct sau indirect, şi va aplica principiile legalitãţii, imparţialitãţii şi obiectivitãţii în procesul avizãrii şi aprobãrii documentaţiilor.
SECŢIUNEA a 2-a Promovarea arhitectului în spaţiul public Arhitectul îşi va promova onest realizãrile în spaţiul public. ART. 72 Arhitectul îşi poate face promovare profesionalã numai pe baza propriilor realizãri, evitând promovarea portofoliului profesional propriu într-o manierã falsã, înşelãtoare sau exageratã. ART. 73 Nu sunt considerate acţiuni de publicitate fãcute de arhitect în folosul sãu acele manifestãri în care numele sãu şi aspecte ale activitãţii sale profesionale sunt menţionate în scrieri literare ori de specialitate, în mass-media, realizate de cãtre terţi în scopul informãrii publicului, şi nici acele intervenţii publice ale arhitectului cu referire la activitatea sau la creaţia sa, dacã acestea sunt motivate şi nu sunt plãtite de arhitect. ART. 74 Arhitectul are dreptul sã facã publice realizãrile sale prin descrieri şi imagini interioare şi exterioare, care constituie proprietatea sa intelectualã. ART. 75 Arhitectul poartã întreaga responsabilitate atunci când participã la o competiţie de arhitecturã, la o consultare publicã sau licitaţie, pe care Ordinul sau Uniunea Internaţionalã a Arhitecţilor ori Consiliul Arhitecţilor din Europa, la care Ordinul este afiliat, le-a declarat inacceptabile.
CAP. VI Norme de conduitã în relaţia cu colegii
SECŢIUNEA 1 Corectitudinea Arhitectul se va comporta corect în relaţia cu colegii. ART. 76 Arhitectul îşi va construi reputaţia profesionalã pe baza meritelor, performanţelor şi efortului propriu, fãrã a denigra sau desconsidera activitatea altui confrate. ART. 77 Concurenţa dintre arhitecţi se bazeazã pe competenţa şi calitatea serviciilor profesionale oferite clienţilor. Sunt interzise şi se considerã concurenţã neloialã urmãtoarele acţiuni: a) tentativa sau acţiunea de atragere ori de deturnare a clienţilor prin denigrarea sau discreditarea altui arhitect; b) practicarea unor subevaluãri intenţionate ale investiţiei sau onorariului, având cunoştinţã de oferta anterioarã a unui coleg arhitect, fãcute cu intenţia de a obţine lucrarea în detrimentul colegului; c) utilizarea unor informaţii de specialitate nepublicate, la care arhitectul a avut acces pe cãi nelegale, în scopul avantajãrii sale în competiţia cu alţi colegi; d) preluarea unui contract pe care un coleg arhitect l-a denunţat pentru motive de încãlcare a deontologiei profesiei. ART. 78 Arhitectul nu va încerca sã înlocuiascã un alt arhitect din calitatea şi atribuţiile profesionale sau oficiale deţinute de acesta decât pe calea participãrii la o selecţie legal organizatã. ART. 79 Arhitectului îi este interzisã orice acţiune de obţinere a unei comenzi pentru o lucrare în care un alt arhitect şi-a asumat misiuni faţã de client. ART. 80 Arhitectul solicitat direct şi motivat de un client sã înlocuiascã un alt arhitect în misiunile sale este obligat sã îl înştiinţeze în scris pe acesta din urmã înainte de a-şi asuma respectivele misiuni. ART. 81 Arhitectul nevoit sã înlocuiascã un confrate în misiunile sale trebuie sã o facã cu respectarea dreptului de autor. ART. 82 (1) În cazul unui confrate decedat, arhitectul care are misiunea de a continua sau de a interveni asupra operei dispãrutului este obligat sã ocroteascã: a) drepturile de autor ale moştenitorilor legali ai acestuia; b) creaţia arhitecturalã a confratelui decedat, pentru a nu aduce atingere onoarei şi reputaţiei profesionale a acestuia. (2) Arhitectul care are misiunea de a continua sau de a interveni asupra operei confratelui decedat este obligat sã respecte prevederile legale în materie, eventuale clauze testamentare ori dorinţe exprimate de autor, precum şi regulile instituite de breaslã pentru asemenea situaţii. ART. 83 Calomnierea unui confrate sau formularea publicã de critici nefondate ce ar putea sã îi prejudicieze acestuia reputaţia profesionalã este susceptibilã de a fi sancţionatã disciplinar. Este de dorit ca arhitecţii sã ia apãrarea unui coleg atacat în mod nedrept, pentru a se restabili onorabilitatea acestuia.
SECŢIUNEA a 2-a Respectul reciproc Arhitectul va trata colegii cu respectul cuvenit, indiferent de tipul relaţiei personale pe care o are cu aceştia. ART. 84 Relaţiile dintre arhitecţi se bazeazã pe respect, întrajutorare şi asistenţã moralã reciprocã şi, mai ales, pe respectarea dreptului de autor. ART. 85 Arhitectul care este solicitat sã îşi exprime public pãrerea asupra lucrãrii altui arhitect îl va anunţa pe acesta. În cazul unor lucrãri scrise publicate sau în cazul unor disertaţii publice cu caracter de criticã de arhitecturã, critica la creaţia unui arhitect nu impune, cu precãdere, anunţarea prealabilã a acestuia. ART. 86 Arhitectul va aduce la cunoştinţa autorului unei lucrãri şi, dupã caz, a Ordinului abuzurile pe care le constatã sau despre care a fost înştiinţat cu privire la lucrarea acelui confrate. ART. 87 Arhitectul care pãrãseşte o firmã este obligat sã reglementeze în scris cu conducerea acesteia transferul de obligaţii şi probleme între el şi firmã cu privire la: a) continuarea lucrãrilor proprii neterminate şi/sau urmãrirea execuţiei acestora pe şantier; b) drepturile bãneşti şi drepturile de autor ce îi revin. ART. 88 Arhitectul asociat care pãrãseşte o firmã va stabili pe cale amiabilã cu foştii sãi parteneri eventuala preluare a unor contracte sau pãrţi de contracte în derulare, cu acordul clienţilor. ART. 89 Orice neînţelegere între arhitecţi referitoare la exercitarea profesiei se recomandã a fi supusã medierii unei terţe persoane, conform legii, învestite cu încrederea pãrţilor, înainte de sesizarea instanţelor disciplinare sau, dupã caz, a celor judecãtoreşti. ART. 90 Arhitectul cu drept de semnãturã îndrumãtor al unui arhitect stagiar în baza unui angajament îl va îndruma pe acesta în mod gratuit şi va crea condiţiile pentru transmiterea cunoştinţelor profesionale şi a unei conduite etice corespunzãtoare. ART. 91 Arhitectul stagiar are obligaţia de a informa arhitectul îndrumãtor asupra unor eventuale relaţii personale, profesionale sau comerciale cu clienţii acestuia, în conformitate cu reglementãrile Ordinului. ART. 92 Arhitectul stagiar are obligaţia de a se înscrie în Ordin şi de a respecta prevederile prezentul cod. Nerespectarea prevederilor Codului poate duce la sancţionarea disciplinarã.
CAP. VII Norme de conduitã în relaţia cu Ordinul
SECŢIUNEA 1 Cooperarea Arhitectul va coopera cu Ordinul. ART. 93 Relaţiile arhitecţilor cu Ordinul, drepturile şi obligaţiile faţã de acesta sunt stipulate în lege, în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România şi în actele normative interne, emise potrivit legii. ART. 94 Arhitectul este obligat sã aducã la cunoştinţa Ordinului orice modificare a datelor sale civile sau profesionale, pentru a fi actualizate în registrele şi în documentele cu care acesta opereazã. ART. 95 Arhitectul are datoria de a aduce la cunoştinţa Ordinului situaţiile în care prevederile prezentului cod nu au fost respectate, în scopul protejãrii principiilor prevãzute la art. 3.
CAP. VIII Dispoziţii finale
ART. 96 Nerespectarea prevederilor prezentului cod se sancţioneazã conform art. 38 din Legea nr. 184/2001, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 97 Orice interpretãri ale prezentului cod sunt exclusiv de competenţa Consiliului naţional al Ordinului, care are obligaţia de a informa membrii Ordinului, în cel mai scurt timp, asupra interpretãrilor date. ART. 98 Prevederile prezentului cod se aplicã şi conductorilor arhitecţi, membri ai Ordinului. ART. 99 Orice arhitect titular al dreptului de autor asupra proiectelor şi documentaţiilor realizate personal are dreptul sã deţinã copii ale acestora, pentru portofoliul profesional, în scopul protejãrii drepturilor de autor, dacã acestea au fost dobândite conform legii şi prezentului cod. ART. 100 (1) Codul deontologic al profesiei de arhitect, aprobat de Conferinţa naţionalã a Ordinului Arhitecţilor din România din 30-31 mai 2005 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 2 iulie 2007, îşi înceteazã aplicabilitatea. (2) Prezentul cod deontologic se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Dragoş Şerban Ion Ţigãnaş
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
