Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 6 din 25 august 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 793 din 17 septembrie 2018.
──────────
──────────
*) Acest cod este o reproducere a anexei B „Cod de etică şi deontologie profesională a fizioterapeutului“ din SR 13570:2014 „Îngrijire de sănătate furnizată de fizioterapeuţi“ care a fost făcută cu acordul Asociaţiei de Standardizare din România - ASRO nr. LUI/18/602-1 din 29 ianuarie 2018. Orice încălcare a drepturilor de autor asupra standardului SR 13570:2014 „Îngrijire de sănătate furnizată de fizioterapeuţi“ constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, republicată.
──────────
1. Îndatoririle generale ale fizioterapeutului
a) În serviciul individului şi al sănătăţii publice, fizioterapeutul îşi exercită misiunea în total acord cu respectul faţă de viaţa umană, faţă de persoană şi demnitatea sa. Sănătatea şi starea de bine a pacientului au cea mai înaltă însemnătate. Respectul cuvenit persoanei nu încetează nici după moartea acesteia.
b) Fizioterapeutul respectă principiile moralităţii, probităţii şi responsabilităţii, indispensabile exercitării profesiei de fizioterapeut, în toate circumstanţele, folosind practici şi metode bazate pe cele mai solide dovezi ştiinţifice disponibile.
c) Activitatea profesională a fizioterapeutului se desfăşoară în limitele competenţelor sale.
d) Fizioterapeutul nu poate să renunţe la independenţa sa profesională sub nicio formă.
e) Fizioterapeutul trebuie să acţioneze în concordanţă cu legislaţia în vigoare, pentru a asigura accesul echitabil la tratamente fizioterapeutice. Fizioterapeutul trebuie să asculte, să examineze, să consilieze şi să trateze cu aceeaşi conştiinciozitate toate persoanele, indiferent de vârstă, gen, status marital, conduită socială, conduită sexuală, apartenenţa sau nonapartenenţa reală sau presupusă la o rasă, etnie, naţiune sau o religie anume, handicap sau starea lor de sănătate, de statutul socioeconomic, alegerile lor privind stilul de viaţă, gradul de acoperire a asigurării de sănătate, reputaţia sau sentimentele pe care le are în ceea ce le priveşte.
f) Fizioterapeutul trebuie să cunoască şi să respecte prezentul cod deontologic, precum şi reglementările profesionale valabile în jurisdicţia sa.
g) Secretul profesional se instituie în interesul pacienţilor şi trebuie păstrat de către fizioterapeuţi. Secretul se referă la tot ce este cunoscut de către practician în exerciţiul său profesional, adică nu numai ceea ce îi este adus la cunoştinţă, dar şi ceea ce acesta vede şi aude.
h) Fizioterapeutul respectă dreptul fiecărei persoane de a-şi alege liber fizioterapeutul. El îi facilitează acest drept.
1.1. Pregătirea profesională continuă
a) Fizioterapeutul trebuie să îşi actualizeze şi să îşi perfecţioneze permanent abilităţile şi cunoştinţele profesionale pe tot parcursul vieţii profesionale.
b) Fizioterapeutul trebuie să cunoască ghidurile de practică profesională naţionale şi/sau internaţionale cu impact asupra activităţii sale şi să le aplice în practica sa profesională.
c) Tratamentele oferite de fizioterapeut ar trebui să fie conforme cu ceea ce se aşteaptă din partea unui fizioterapeut inteligent şi competent.
1.2. Promovarea sănătăţii şi a autoîngrijirii
a) Fizioterapeutul sfătuieşte şi încurajează pacienţii să îşi îngrijească sănătatea şi le recomandă cele mai adecvate măsuri de autoîngrijire a sănătăţii.
b) Fizioterapeutul trebuie să sprijine iniţiativele de promovare a sănătăţii care îşi propun să educe pacientul în spiritul profilaxiei primare, secundare şi terţiare^1. Această educaţie poate include consilierea pacienţilor cu privire la stilul de viaţă şi la impactul acestuia asupra sănătăţii şi a stării lor de bine.
^1 Profilaxia primară se adresează omului sănătos, pentru a-l feri de boli sau de apariţia sindromului de decondiţionare fizică; profilaxia primară şi secundară se adresează omului vârstnic, la care decondiţionarea a apărut, pentru a-l feri de agravarea şi organicizarea ei; profilaxia terţiară se adresează bolnavului cronic, pentru a-l feri de apariţia unor agravări sau complicaţii. (Sbenghe T., Kinesiologie, ştiinţa mişcării, Editura Medicală, 2002, Bucureşti).
c) Atunci când un fizioterapeut participă la o acţiune de informare cu caracter educativ pentru publicul larg, oricare ar fi mijlocul de difuzare, nu face apel decât la date suficient confirmate, dă dovadă de prudenţă şi se preocupă de efectele negative pe care le-ar putea produce asupra publicului. Cu aceste ocazii, el va putea promova cauze de interes general şi va face publicitate, conform reglementărilor în vigoare.
d) Fizioterapeutul va putea prezenta din punct de vedere teoretic şi practic noi metode şi practici profesionale, cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor în domeniul fizioterapiei, cu condiţia să comunice şi rezervele care se impun.
2. Îndatoririle către pacienţi
2.1. Tratamentul fizioterapeutic
a) Un tratament fizioterapeutic trebuie să includă următoarele:
(i) elaborarea cu cea mai mare grijă a diagnosticului funcţional al pacientului, luând în considerare:
- evaluarea adecvată, detaliată şi cât mai precisă (completă) a acestuia, bazându-se pe cât posibil pe metode ştiinţifice cât mai moderne şi, dacă este cazul, folosind cele mai potrivite mijloace sau ajutoare;
– anamneza sau istoricul cazului;
– punctul de vedere al pacientului/clientului;
(ii) realizarea tratamentului şi consilierea pacientului;
b) Fizioterapeutul trebuie să prezinte persoanei pe care o evaluează, tratează sau consiliază informaţii loiale şi clare despre rezultatul evaluării şi starea funcţională actuală, precum şi despre planul de tratament propus.
c) Activitatea profesională a fizioterapeutului trebuie să se bazeze pe următoarele principii:
(i) se desfăşoară în limitele competenţelor sale;
(ii) are în vedere faptul că starea de sănătate a pacientului/clientului este de cea mai înaltă însemnătate;
(iii) asigură îngrijiri, folosind tehnici şi metode a căror eficienţă clinică a fost dovedită;
2.2. Creşterea preocupării pentru calitatea tratamentului şi siguranţa pacientului/clientului
a) În orice circumstanţe, fizioterapeutul se străduieşte să aline suferinţele pacientului/clientului prin mijloace adecvate stării sale, precum şi să îl susţină moral.
b) Când se află în prezenţa unui pacient/client sau a unui accidentat care este în pericol, anunţă acest lucru, îi acordă ajutorul sau se asigură că primeşte îngrijirile necesare.
c) Atunci când există situaţii care pun în pericol siguranţa pacientului/clientului său, fizioterapeutul trebuie să semnaleze observaţiile sale instituţiei competente.
d) În situaţia în care fizioterapeutul consideră că există riscuri cu privire la sănătatea/starea pacientului/clientului, acesta trebuie să documenteze aceste observaţii, indicând demersurile realizate cu scopul de a diminua riscurile.
e) În limitele competenţelor sale, fizioterapeutul este liber să aleagă actele pe care le consideră a fi cele mai potrivite circumstanţelor date. El îşi va limita actele la ceea ce este necesar pentru calitatea, securitatea şi eficacitatea îngrijirilor sale. De asemenea, va lua în considerare avantajele, inconvenientele şi consecinţele diferitelor opţiuni pe care le are în vedere.
f) Fizioterapeutul trebuie să asigure un tratament personalizat pentru fiecare pacient/client.
g) Pentru a spori calitatea îngrijirii pe care o asigură, fizioterapeutul trebuie să colaboreze cu colegii şi pacienţii/ clienţii, efectuând împreună audituri clinice şi practice. Aceştia trebuie să fie pregătiţi să îşi schimbe strategia terapeutică, atunci când este evident că intervenţia efectuată nu este eficientă.
h) Este interzis ca fizioterapeutul să supună pacientul unui risc nejustificat prin actele pe care le aplică sau dispozitivele medicale pe care le prescrie.
i) Fizioterapeutul contribuie prin îngrijiri şi măsuri adecvate la asigurarea calităţii vieţii persoanelor aflate în stadii terminale ale unor afecţiuni, respectând demnitatea pacientului şi reconfortând anturajul.
j) Fizioterapeutul care acordă tratamente la domiciliu sau într-un colectiv trebuie să facă tot posibilul pentru respectarea regulilor de igienă şi profilaxie.
k) Fizioterapeutul, fără să cedeze vreunei cereri abuzive, facilitează obţinerea de către pacient a avantajelor sociale de care poate să beneficieze, conform stării lui de sănătate.
l) Fizioterapeutul nu poate propune pacientului/clientului sau anturajului său ca fiind salutar sau fără pericol un produs sau un procedeu iluzoriu sau insuficient dovedit. Orice practică de şarlatanism este interzisă.
m) Continuitatea îngrijirilor pacientului trebuie asigurată, cu excepţia cazurilor de urgenţă sau în care şi-ar încălca îndatoririle umanitare. Fizioterapeutul are dreptul de a refuza acordarea tratamentelor din raţiuni profesionale sau personale. Dacă fizioterapeutul întrerupe relaţia terapeutică cu pacientul/clientul, are obligaţia de a-l anunţa pe acesta şi de a transmite informaţiile utile fizioterapeutului care îl va prelua. Fizioterapeutul nu îşi poate abandona pacientul/clientul în caz de pericol public.
2.3. Comunicarea cu pacienţii/clienţii
a) Comunicarea fiind esenţială în relaţia fizioterapeut-pacient/client, trebuie avut în vedere ca pacientul să fie implicat activ în tratamentul său.
b) Fizioterapeutul trebuie să aibă în vedere orice nevoie specială a pacienţilor/clienţilor săi: dizabilităţi fizice, senzoriale, de învăţare etc.
c) Fizioterapeutul trebuie să dea explicaţii clare pacienţilor/ clienţilor cu privire la ce se va întâmpla cu ei pe parcursul evaluării şi tratamentului şi să se asigure că acestea au fost înţelese. De asemenea, trebuie să îi informeze asupra rezultatelor evaluării, a planului de tratament şi a momentului reevaluării rezultatelor tratamentului lor.
d) Înaintea începerii tratamentului, fizioterapeutul trebuie să îşi informeze pacienţii/clienţii privitor la riscurile şi beneficiile tratamentului pe care îl va aplica şi despre oricare altă opţiune de tratament existentă.
e) Este îndatorirea fizioterapeutului să informeze pacientul/ clientul despre orice informaţie eronată venită din partea oricărui alt profesionist din sistemul de sănătate public sau privat, inclusiv din partea altui fizioterapeut.
f) Fizioterapeutul trebuie să aibă întotdeauna consimţământul informat al persoanei examinate sau tratate. Atunci când un pacient/client apt să îşi exprime voinţa refuză tratamentul, fizioterapeutul respectă acest refuz, informându-l asupra consecinţelor acestuia. Totodată, va informa şi medicul specialist care a recomandat fizioterapia.
g) Fizioterapeutul trebuie să îşi informeze pacientul/clientul asupra modului în care informaţiile referitoare la el vor fi înregistrate şi stocate. Fizioterapeutul care lucrează în jurisdicţii în care există legi cu privire la protecţia datelor trebuie să se înregistreze la forul competent, iar activitatea sa să fie în acord cu prevederile respectivei legislaţii.
h) Fizioterapeutul trebuie să informeze pacientul/clientul cu privire la persoanele care au acces la dosarul său şi cu privire la măsurile pentru asigurarea confidenţialităţii acestuia.
i) Fizioterapeutul trebuie să aibă la îndemână o procedură clar documentată de reclamaţii. Pacientul/Clientul care doreşte să facă reclamaţii privind evaluarea sau tratamentul său trebuie să primească informaţii în acest sens, oferindu-i-se posibilitatea să o facă.
j) Pacientul/Clientul trebuie informat de către fizioterapeutul curant dacă există mijloace de evaluare şi tratament utilizate de către alţi fizioterapeuţi pe care el nu le are la dispoziţie.
k) Dacă fizioterapeutul lucrează în echipă cu alţi profesionişti, pacientul/clientul trebuie să cunoască cine este responsabil de îngrijirea sa de zi cu zi şi, dacă este o persoană diferită, cine este responsabil pentru tratamentul său în general.
l) Dacă fizioterapeutul deleagă altor persoane să desfăşoare activitatea sa, trebuie să se asigure că pacientul/clientul înţelege relaţia şi responsabilităţile persoanei delegate.
m) În caz de delegare a responsabilităţii, fizioterapeutul va rămâne responsabil de gestionarea generală a serviciilor furnizate pacientului/clientului. Fizioterapeutul ar trebui să se asigure că persoana căreia i-au fost delegate îngrijirile pacientului/clientului posedă calificarea, experienţa, cunoştinţele şi competenţele necesare pentru aceasta. Pentru eficienţa delegării, fizioterapeutul ar trebui să transmită totodată şi informaţiile despre pacient/client.
n) Orice persoană către care fizioterapeutul orientează pacientul/clientul ar trebui să răspundă în faţa unui organism de reglementare.
o) Pacientul/Clientul trebuie informat despre necesitatea de a oferi terapeutului orice informaţie care ar putea să sporească eficienţa tratamentului. Dacă pacientul/clientul refuză să dea informaţii atunci când i se cer, el trebuie informat despre consecinţele acestui fapt.
2.4. Copiii şi adolescenţii
a) În cadrul practicii sale profesionale, fizioterapeutul trebuie să protejeze sănătatea şi starea de bine a copiilor şi tinerilor.
b) Fizioterapeutul trebuie să acţioneze atunci când crede că drepturile şi bunăstarea copiilor şi tinerilor au fost încălcate, respectiv afectate.
c) Fizioterapeutul trebuie să adapteze modul în care comunică cu copiii şi tinerii, astfel încât informaţiile transmise să fie înţelese de aceştia.
d) Fizioterapeutul trebuie să identifice situaţiile în care este necesară prezenţa unei alte persoane atunci când evaluează sau tratează un copil/tânăr. Acest lucru este în mod deosebit relevant în cazul copiilor sau tinerilor care necesită prezenţa unei alte persoane (părinte sau reprezentant legal), cu excepţia situaţiei în care se primeşte un consimţământ informat expres pentru evaluarea sau tratarea copilului ori tânărului în absenţa reprezentantului legal.
e) Atunci când fizioterapeutul consideră că o persoană pentru care este chemat să îi acorde îngrijiri este victimă a unor tratamente rele sau a unor privaţiuni, trebuie să pună în practică mijloacele cele mai adecvate pentru a o proteja, fiind totodată prudent şi circumspect.
2.5. Adulţi vulnerabili
a) Fizioterapeutul trebuie să stabilească dacă un pacient este vulnerabil, în virtutea stării sale de sănătate şi/sau a circumstanţelor, şi să ia măsuri adecvate pentru a fi sigur că starea lui de bine este asigurată pe parcursul evaluării şi tratamentului. Fizioterapeutul ar trebui de asemenea să ia în considerare capacitatea pacienţilor/clienţilor de a înţelege informaţia transmisă, precum şi validitatea consimţământului lor raportat la aceasta.
b) În cazul incapacităţii pacientului/clientului de a-şi da consimţământul informat, fizioterapeutul nu poate interveni până când nu este informat reprezentantul legal, cu excepţia urgenţelor.
c) Dacă este vorba de un minor sau de o persoană care nu se poate apăra din cauza vârstei sau stării sale fizice, fizioterapeutul alertează autorităţile judiciare, medicale sau administrative, cu excepţia situaţiilor particulare pe care le apreciază ca atare.
d) Fizioterapeutul care lucrează cu adulţi vulnerabili trebuie să ia în considerare dacă este potrivit ca o altă persoană să fie prezentă atunci când se realizează evaluarea şi tratamentul.
e) Fizioterapeutul nu trebuie să exploateze vulnerabilitatea pacienţilor/clienţilor, prin exprimarea propriilor convingeri sau a opiniilor religioase sau politice, într-un fel în care ar putea să le creeze suferinţă sau să îi facă să se simtă inconfortabil.
2.6. Relaţia cu membrii familiei, îngrijitorii şi partenerii
a) Fizioterapeutul ar trebui să se poarte cu consideraţie faţă de membrii familiei, parteneri şi alţi apropiaţi ai pacientului/clientului şi să fie sensibil şi gata de a răspunde nevoilor acestora, prin oferirea informaţiilor şi sprijinului său, inclusiv după ce pacientul a decedat.
b) Atunci când oferă informaţii, fizioterapeutul ar trebui să aibă în vedere confidenţialitatea informaţiilor referitoare la pacient/client şi consecinţele dezvăluirii acestora.
c) Obligaţia de a păstra secretul profesional este opozabilă inclusiv faţă de membrii familiei pacientului/clientului.
3. Relaţiile profesionale cu confraţii şi specialiştii din alte domenii din sănătate
a) Fizioterapeutul ar trebui să îşi susţină colegii când aceştia se confruntă cu probleme de performanţă, de conduită sau de sănătate.
b) Dacă fizioterapeutul are îndoieli în ceea ce priveşte conduita, performanţa sau sănătatea colegilor, ar trebui să acţioneze fără întârziere pentru a rezolva aceste probleme, pentru a proteja pacienţii/clienţii.
c) Dacă nu există niciun sistem intern de semnalare sau de tratare a problemelor, acestea ar trebui să fie aduse la cunoştinţa organismului de reglementare.
d) Fizioterapeutul ar trebui să îşi trateze colegii cu loialitate şi respect. Ar trebui să nu îi denigreze într-o manieră neloială şi să nu îi discrimineze. În mod special, fizioterapeutul ar trebui să nu aibă un comportament care să ducă la deteriorarea încrederii pacientului/clientului în tratamentul pe care îl primeşte sau care să influenţeze negativ părerea pacientului/clientului despre persoanele în a căror îngrijire se află.
e) Fizioterapeutul ar trebui să nu lase convingerile sale personale să îi afecteze relaţia cu colegii.
f) Deturnarea sau tentativa de deturnare a clientelei este interzisă.
g) Sunt interzise atribuirea abuzivă, în special într-o publicaţie, a meritului unei descoperiri ştiinţifice, precum şi plagiatul, inclusiv în cadrul formării iniţiale şi continue.
3.1. Comunicarea cu colegii şi cu alţi profesionişti din domeniul sănătăţii
a) Fizioterapeuţii întreţin între ei bune raporturi profesionale.
b) Fizioterapeutul trebuie să aibă schimburi de informaţii cu medicul curant sau cu oricare alt medic/profesionist de la care primeşte recomandare.
c) Fizioterapeutul ar trebui să răspundă cu promptitudine şi curtoazie cererilor de a da informaţii adresate de alţi profesionişti din sănătate sau de terţe părţi. În rapoartele scrise, fizioterapeutul ar trebui să menţioneze toate faptele pertinente şi să nu îşi dea avizul decât asupra subiectelor care fac parte din domeniul său de competenţă.
d) Atunci când fizioterapeutul lucrează în cadrul unei echipe cu alţi fizioterapeuţi sau alţi profesionişti din sănătate/terapeuţi ar trebui să respecte competenţele celorlalţi colegi şi contribuţia lor la tratamentul pacientului/clientului.
e) Fizioterapeutul ar trebui să comunice eficient cu colegii săi, fie că face parte sau nu din echipa multidisciplinară.
f) Având consimţământul informat al pacientului/clientului, fizioterapeutul poate dezvălui orice informaţie relevantă cerută de un alt profesionist. Acolo unde sunt necesare investigaţii complementare, fizioterapeutul ar trebui să se asigure că a transmis informaţiile relevante celor care preiau procedeele de stabilire a diagnosticului.
g) Fizioterapeutul ar trebui să corespondeze prompt cu alţi profesionişti din domeniul sănătăţii/terapeuţi atunci când este clar că orientarea pacientului/clientului către aceştia este iminentă.
h) În situaţii de urgenţă, fizioterapeutul trebuie să realizeze un raport clar şi comprehensibil al evenimentelor, pentru a da posibilitatea echipei de tratament să înţeleagă pe deplin în ce a constat evaluarea şi tratamentul aplicat de către el, precum şi natura exactă a evenimentelor.
3.2. Pregătirea raportului pentru terţe părţi
a) Acolo unde este cerut un raport pentru terţe părţi, trebuie obţinut consimţământul informat al pacientului/clientului pentru ca informaţia să fie transmisă.
b) Informaţia transmisă trebuie să fie limitată doar la ceea ce este cerut de către terţa parte.
c) Fizioterapeutul trebuie să se asigure că înţelege motivul pentru care acea informaţie este cerută şi să discute aceasta cu pacientul/clientul.
4. Transparenţă şi onestitate
4.1. Generalităţi
a) Fizioterapeutul trebuie să fie transparent şi onest cu pacienţii/clienţii săi.
b) Fizioterapeutul trebuie să prezinte exact gravitatea condiţiei pacientului/clientului.
c) Fizioterapeutul nu trebuie să ascundă informaţii care pot influenţa pacientul/clientul în a refuza evaluarea sau tratamentul, cum ar fi informaţii privind riscurile sau efectele secundare ale tratamentului.
d) Toate informaţiile transmise ar trebui oferite şi ajustate după nevoile specifice ale pacientului/clientului şi numai în interesul acestuia.
e) Fizioterapeutul ar trebui să recunoască dacă starea unui pacient depăşeşte competenţele sale şi să comunice acest lucru pacientului/clientului în mod deschis şi onest.
4.2. Menţinerea spiritului de încredere în profesie
a) Fizioterapeutul nu trebuie să abuzeze de poziţia lui profesională pentru a avea o relaţie sexuală sau o relaţie nepotrivită cu un pacient/client sau un apropiat al acestuia. Comportamentul nepotrivit poate include cuvinte sau gesturi de natură sexuală.
b) Atunci când fizioterapeutul simte că este atras sexual de un pacient/client sau când pacientul/clientul este atras sexual de către el, ar trebui imediat să caute o alternativă de tratament pentru pacient/client.
4.3. Consimţământul informat
a) Consimţământul informat este un proces continuu, şi nu un eveniment punctual. Fizioterapeutul trebuie să se asigure că are o comunicare corectă/reală/eficientă cu pacientul/clientul pe tot parcursul tratamentului şi să asigure intimitatea acestuia pentru a facilita procesul comunicării.
b) Fizioterapeutul trebuie să se asigure că pacientul/clientul primeşte informaţiile privitoare la evaluare şi tratament şi că acestea sunt prezentate astfel încât să fie uşor de înţeles şi de folosit. Astfel, se permite pacientului/clientului să fie implicat în tratamentul său şi să ia deciziile cele mai potrivite pentru el. Consimţământul informat ar putea să nu fie valid dacă pacientul/clientul nu înţelege natura informaţiilor furnizate despre evaluarea şi tratamentul propus.
c) Fizioterapeutul trebuie să aibă consimţământul informat valid al pacientului/clientului (sau al unei persoane capabile să acţioneze în locul său), înainte de a realiza:
(i) evaluarea;
(ii) tratamentul;
(iii) implicarea pacientului/clientului în procesul educativ sau de cercetare.
d) Fizioterapeutul nu trebuie să îşi folosească poziţia profesională pentru a convinge pacientul/clientul să îşi dea consimţământul contrar propriei voinţe.
e) Informaţiile oferite pacientului/clientului în scopul de a-i permite să ia o decizie în cunoştinţă de cauză privind evaluarea şi tratamentul său ar trebui să includă:
(i) obiectivul şi necesitatea oricărei evaluări sau investigaţii;
(ii) diagnosticul funcţional;
(iii) tratamentul propus sau managementul situaţiei propuse;
(iv) opţiunile de tratament disponibile;
(v) rezultatele probabile cu şi fără tratament;
(vi) orice risc previzibil şi orice beneficii posibile;
(vii) persoana sau persoanele implicate şi responsabile pentru evaluarea şi tratamentul său;
(viii) orice motiv care ar necesita recomandarea medicală către un medic specialist;
(ix) orice motiv pentru care un alt specialist/terapeut ar putea fi implicat în tratamentul său;
(x) dacă îngrijirea sa este legată sau nu de un program de cercetare;
(xi) implicaţiile financiare ale tratamentului recomandat;
4.4. Confidenţialitate
a) Fizioterapeutul respectă în fiecare moment confidenţialitatea informaţiilor cu privire la pacient/client, care se referă la detaliile personale, starea sa de sănătate şi nevoile sale în materie de îngrijire a sănătăţii, tratamentul său, precum şi a oricărei informaţii aduse la cunoştinţa fizioterapeutului în cadrul evaluării şi tratamentului.
b) Fizioterapeutul ar trebui să nu folosească niciun tip de practică susceptibilă de a compromite respectul şi confidenţialitatea. Când există circumstanţe în care confidenţialitatea nu poate fi garantată (de exemplu în domeniul sportiv), fizioterapeutul ar trebui să aibă din partea pacientului/clientului confirmarea faptului că acesta consimte să fie evaluat şi tratat.
c) Fizioterapeutul ar trebui să se asigure că informaţiile pe hârtie sau în format electronic sunt securizate şi că accesul persoanelor neautorizate nu este permis.
NOTĂ:
Există derogări de la această regulă de confidenţialitate. Aceste derogări cuprind următoarele situaţii:
- dacă divulgarea este cerută de lege;
– dacă divulgarea către autorităţile competente priveşte în mod clar interesul public;
– dacă pacientul sau alte persoane sunt în pericol de moarte sau sunt într-o situaţie ce presupune riscuri grave;
– dacă un organism oficial abilitat să ordone divulgarea a dat ordinul.
d) În caz de divulgare a informaţiilor confidenţiale, ar trebui specificate şi înregistrate motivele divulgării, precum natura şi amploarea acesteia.
4.5. Asigurarea accesului pacientului/clientului la dosarul său medical
a) Când un pacient/client cere accesul la fişa sa medicală, acest lucru nu ar trebui refuzat fără un motiv serios.
NOTĂ:
Dosarele medicale ale pacientului/clientului sunt puse sub protecţia europeană a datelor.
b) Dacă legile cuprind o dispoziţie privind accesul la dosarele medicale, fizioterapeutul ar trebui să se asigure că este familiarizat cu legislaţia în vigoare şi să răspundă favorabil şi rapid la toate cerinţele de acces.
4.6. Dispensarea pacienţilor/clienţilor de tratamentul fizioterapeutic
a) Fizioterapeutul ar trebui să nu trateze pacientul/clientul inutil şi să fie totodată în măsură să justifice clinic decizia de a continua tratamentul.
b) Dacă tratamentul nu mai poate fi justificat pe baza nevoilor clinice, fizioterapeutul ar trebui să dispenseze pacientul/clientul de tratamentul său, fără amânare.
c) Atunci când fizioterapeutul întrerupe tratamentul, ar trebui să îi explice pacientului/clientului motivele care l-au condus la întreruperea acestuia. Fizioterapeutul ar trebui să nu dispenseze pacientul/clientul de tratament, bazându-se pe simplul fapt că acesta a ridicat probleme legate de tratamentul său sau că s-a plâns de fizioterapeut; cu toate acestea, în anumite circumstanţe, astfel de reclamaţii pot afecta într-o manieră ireversibilă relaţia dintre fizioterapeut şi pacient/client.
d) Dacă programul a fost întrerupt şi pacientul/clientul a fost dispensat de tratament din motive clinice, dacă este posibil, fizioterapeutul ar trebui să se asigure că informaţiile sunt furnizate pacientului/clientului, pentru a-i indica unde poate să îşi continue tratamentele.
e) Fizioterapeutul poate să orienteze pacientul/clientul spre un alt profesionist din sănătate (poate fi un chiropractor/ osteopat/terapeut ocupaţional/ortezist-protezist/logoped/psiholog).
f) Fizioterapeutul ar trebui să documenteze motivele care l-au condus la dispensarea pacientului/clientului de tratament.
5. Furnizare şi publicare de informaţii privind serviciile de fizioterapie
a) Atunci când fizioterapeutul îşi face cunoscută meseria sau îi cere altei persoane să facă acest lucru în locul său, ar trebui să se asigure că mijloacele utilizate sunt oneste, decente, legale, reale şi verificabile.
b) Fizioterapeutul nu îşi desfăşoară meseria într-o manieră care să deterioreze climatul de încredere de care se bucură profesia.
c) Nicio reclamă privind un tratament sau rezultatele acestuia nu trebuie făcută dacă nu este justificată. Nu trebuie să existe nicio garanţie de vindecare.
d) Nu trebuie să se exercite nicio presiune asupra persoanelor care utilizează serviciile de fizioterapie, de exemplu pentru a provoca teamă nejustificată privind starea lor de sănătate actuală sau viitoare.
e) Fizioterapeutul ar trebui să nu folosească niciun titlu profesional susceptibil de a induce în eroare publicul în privinţa semnificaţiei sau importanţei sale.
6. Cercetare
a) Fizioterapeutul ar trebui să se implice într-un proiect de cercetare ştiinţifică acordând întotdeauna prioritate intereselor participanţilor la proiectul de cercetare (care pot fi sau nu pacienţii/clienţii săi).
b) Concepţia proiectului de cercetare ar trebui să fie conform principiilor ştiinţifice şi deontologice acceptate.
c) În ceea ce priveşte conducerea cercetării, fizioterapeutul ar trebui să acţioneze cu onestitate şi integritate şi să nu falsifice rezultatele cercetării. Fizioterapeutul şi echipa sa ar trebui să se conformeze cu conştiinciozitate procedeelor detaliate, descrise în protocolul de cercetare.
d) Fizioterapeutul ar trebui să păstreze secretul identităţii subiecţilor studiaţi în cadrul proiectului său de cercetare şi chiar de la începutul proiectului trebuie să le obţină consimţământul informat clar, în scris, pentru a face parte din orice test sau experiment.
e) Pacientul ar trebui să fie informat despre dreptul său de a se retrage în orice moment din proiectul de cercetare.
7. Aspecte financiare
Fizioterapeutul acţionează într-un mod transparent şi cinstit în acordurile sale financiare cu pacienţii/clienţii. În special:
a) fizioterapeutul trebuie să furnizeze pacientului/clientului informaţii clare cu privire la tarife;
b) stabilirea onorariilor trebuie făcută cu tact şi măsură, ţinând cont de actele realizate sau de circumstanţe particulare; fizioterapeutul nu poate încasa niciun onorariu pentru consilierea pacientului/clientului prin telefon sau corespondenţă;
c) fizioterapeutul acţionează într-o manieră transparentă şi cu onestitate cu angajatorii, asiguraţii şi alte organisme sau indivizi;
d) este interzis fizioterapeutului:
- să încurajeze, să solicite sau să accepte avantaje în natură sau în bani sub orice formă ar fi ele, în mod direct sau indirect, pentru vreun act terapeutic sau să îi fie lăsate moştenire bunuri pentru profitul său personal;
– să dea o bonificaţie sau un comision mai mult sau mai puţin ilicit vreunei persoane, oricine ar fi ea;
– orice act de natură a aduce pacientului un avantaj material nejustificat sau ilicit;
e) fizioterapeutul poate presta servicii în localuri comerciale sau în oricare alt loc unde sunt puse în vânzare produse sau aparate medicale;
f) fizioterapeutul este liber să ofere tratamente gratuite.
8. Conflicte de interese
a) Fizioterapeutul ar trebui să acţioneze totdeauna în cel mai bun interes al pacientului/clientului atunci când asigură tratamente sau îl orientează către un alt profesionist din sănătate. Ar trebui să nu ceară şi nici să nu accepte niciun avantaj incitativ sau cadouri susceptibile de a afecta sau de a fi percepute ca afectând modul în care fizioterapeutul îşi tratează pacientul sau îl orientează către un alt practician. Fizioterapeutul nu oferă cadouri incitative colegilor sau altor profesionişti din sănătate.
b) Fizioterapeutul indică clar pacientului/clientului orice avantaj financiar sau comercial de care beneficiază, atunci când îi recomandă un produs sau servicii.
c) Sunt interzise facilităţile acordate/complicitatea oricui/cu oricine exercită ilegal profesiunea de fizioterapeut.
d) Fizioterapeutul veghează la modul în care se utilizează numele său sau calitatea sa sau declaraţiile sale. El nu trebuie să tolereze ca organismele publice sau private unde îşi desfăşoară activitatea sau cu care colaborează să îi utilizeze identitatea în scopuri publicitare.
e) Este interzis fizioterapeutului care deţine un mandat electoral sau o funcţie administrativă de a se folosi de acestea pentru a-şi atrage clientela.
f) Fizioterapeutul se va abţine, chiar în afara exerciţiului profesional, de la orice act de natură să desconsidere profesia de fizioterapeut.
g) Un fizioterapeut poate să exercite o altă activitate, cu excepţia cazului în care un astfel de cumul este incompatibil cu independenţa, moralitatea sau demnitatea profesională sau este susceptibil de a-i permite să obţină profituri din tratamentele aplicate.
9. Sănătate şi securitate
a) Fizioterapeutul ar trebui să gestioneze riscurile pentru sănătate şi securitate în mediul de lucru şi să se conformeze legislaţiei în vigoare în materie de sănătate şi securitate.
b) Fizioterapeutul ar trebui să dispună de mijloace care să îi permită să gestioneze situaţiile de urgenţă care implică pacienţii/clienţii sau produsele periculoase.
c) În ceea ce priveşte controlul şi gestiunea riscurilor de infecţii, fizioterapeutul ar trebui să dispună de sisteme care să îi permită protejarea sănătăţii şi a stării de bine a pacienţilor/clienţilor, a angajaţilor săi şi a vizitatorilor la locul său de muncă.
10. Predare, formare, apreciere şi evaluare
a) Atunci când fizioterapeutul este implicat în activităţi de predare, apreciere, evaluare, formare, el trebuie să se asigure că informaţiile furnizate sunt actuale şi corecte. El trebuie să ştie exact care metodă aplicată este verificată ştiinţific şi care nu este.
b) Atunci când fizioterapeutul este implicat în activitatea de predare, el trebuie să fie convins că este competent, având calităţi, atitudini şi abilităţi didactice.
c) Când formulează recomandări despre colegi, fizioterapeutul trebuie să fie onest şi obiectiv. Nu trebuie să critice nejustificat un coleg şi nici să folosească un limbaj care ar induce în mod nedrept dubii asupra caracterului sau integrităţii acestuia.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
