Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
CODUL DEONTOLOGIC din 2 iulie 2007 al profesiei de arhitect
Creaţia arhitecturalã, expresie a culturii, este o activitate aflatã în serviciul dezvoltãrii umane, cu implicaţii sociale, economice şi culturale asupra mediului natural şi construit şi asupra calitãţii vieţii. Prezentul cod deontologic este întocmit în temeiul prevederilor art. 20 lit. b), art. 28 alin. (1) lit. a) şi <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicatã.
CAP. I Principii generale
ART. 1 Codul deontologic al profesiei de arhitect cuprinde normele de conduitã obligatorii în legãturã cu exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor arhitectului ca profesionist. ART. 2 Respectarea întru totul a prevederilor prezentului cod constituie obligaţie profesionalã şi moralã fermã pentru fiecare arhitect membru al Ordinului Arhitecţilor din România. ART. 3 Arhitectul practician are obligaţia de a-şi exercita profesia conform tuturor prevederilor legale în vigoare, precum şi regulilor artei şi ştiinţei arhitecturale. În acest scop, în decursul activitãţii sale profesionale: 1. arhitectul este obligat sã promoveze şi sã menţinã standarde profesionale cât mai ridicate, care sã asigure realizarea de construcţii şi amenajãri urbane funcţionale, estetice şi conforme exigenţelor de siguranţã şi calitate prescrise de legislaţia în construcţii şi de normele tehnice în domeniu; 2. arhitectul este dator sã îşi îmbogãţeascã cunoştinţele profesionale şi sã caute în mod consecvent sã ridice standardele artistice, ale educaţiei, cercetãrii şi practicii arhitecturale; 3. arhitectul trebuie sã fie receptiv la îmbogãţirea limbajului arhitectural prin promovarea şi integrarea în proiectele lui a artelor complementare creaţiei de arhitecturã şi a noilor tehnologii; 4. arhitectul nu va promova în lucrãrile sale decât acele materiale şi tehnologii care corespund standardelor de excelenţã pentru lucrarea şi bugetul avizat şi despre care are deplinã cunoştinţã sau care nu sunt folosite cu acordul beneficiarilor. ART. 4 Onestitatea, obiectivitatea şi bunele intenţii ale arhitectului trebuie sã fie deasupra oricãrei suspiciuni.
CAP. II Obligaţii generale
PARTEA I Independenţa profesionalã şi responsabilitatea arhitectului
ART. 5 Libertatea şi independenţa profesiei de arhitect sunt atribute exclusive ale persoanei care exercitã aceastã profesie, în temeiul legii şi al prezentului cod. ART. 6 (1) Arhitectul are libertate absolutã în folosirea limbajelor arhitecturale şi estetice pe care le crede adecvate, cu respectarea legilor şi obligaţiilor faţã de societate, precum şi a interesului public. (2) În exercitarea profesiei, arhitectul nu poate fi supus niciunei presiuni din partea autoritãţilor publice sau a altor persoane fizice ori juridice. (3) Independenţa arhitectului nu poate prejudicia interesele clientului sãu. (4) Arhitectul este dator sã dea clientului sãu sfaturi corespunzãtoare prevederilor legale şi crezului sãu profesional. ART. 7 Orice arhitect este rãspunzãtor pentru fiecare dintre actele sale profesionale. ART. 8 Arhitectul poartã întreaga rãspundere artisticã şi tehnicã a lucrãrilor proiectate şi care îi intrã în competenţã conform legii şi în care are angajatã întreaga sa reputaţie. Clientul trebuie deci sã îi lase completã libertate, atât pentru compoziţia tehnico-artisticã, cât şi pentru detalii, culori, materiale etc., în limita preţurilor ce se fixeazã de comun acord. Orice intervenţie a clientului în domeniul artistic şi tehnic al arhitectului este de naturã sã îl exonereze pe acesta de responsabilitate. ART. 9 Arhitectul are îndatorirea de a trata cu maximã responsabilitate obligaţiile asumate prin contracte. ART. 10 În activitatea arhitecturalã ce se desfãşoarã în echipã, rãspunderea aparţine şefului echipei şi arhitectului care efectueazã direct actul, în limitele competenţei care i-a fost atribuitã de şeful echipei. ART. 11 (1) Arhitectul are obligaţia ca pe proiectele pe care le-a realizat sã îşi menţioneze explicit titlul, numele şi calitatea în care le-a întocmit. (2) Sunt interzise: - atribuirea de calitãţi nereale; - semnãtura de complezenţã, înţelegând prin aceasta semnãtura arhitectului cu drept de semnãturã în cartuşul planşelor de arhitecturã atunci când la rubrica "proiectat" semneazã o altã categorie profesionalã decât arhitect sau conductor arhitect; - uzurparea drepturilor de autor; - plagiatul. (3) Arhitectul are aceleaşi obligaţii şi interdicţii şi în cazul unei lucrãri teoretice. ART. 12 Un arhitect nu poate refuza dreptul unui confrate de a-şi menţiona explicit numele şi calitatea pe proiectele şi lucrãrile pe care acesta le-a realizat sau la care a colaborat.
PARTEA a II-a Secretul profesional
ART. 13 Arhitectul este obligat sã pãstreze confidenţialitatea privind intenţiile şi interesele clientului sãu în legãturã cu lucrãrile proiectate sau în curs de execuţie, dacã nu existã aprobarea expresã a clientului, cu excepţia celor care sunt de interes public. ART. 14 Obiectul secretului îl constituie tot ceea ce arhitectul, în calitatea lui de profesionist, a aflat direct sau indirect în legãturã cu viaţa intimã a beneficiarului, a familiei, a aparţinãtorilor şi a celor privind o societate sau o instituţie, cu excepţia informaţiilor care constituie infracţiuni. ART. 15 Pãstrarea secretului profesional de cãtre colaboratorii ori angajaţii arhitectului este o obligaţie a acestora şi a arhitectului. Aceeaşi obligaţie revine organelor profesiei de arhitect şi angajaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute de aceştia în funcţiile pe care le deţin. ART. 16 Nu constituie o abatere situaţia în care legea sau o curte judecãtoreascã obligã arhitectul sã dezvãluie aspecte cuprinse în secretul profesional. Poliţia sau procuratura nu poate înlocui decizia judecãtoreascã. ART. 17 Arhitectul rãspunde disciplinar pentru destãinuirea secretului profesional. ART. 18 Secretul profesional persistã şi dupã încetarea contractului.
PARTEA a III-a Reguli de comportament în activitatea arhitecturalã
ART. 19 Pentru aceeaşi lucrare arhitectul nu poate îndeplini activitatea de concepţie sau coordonare şi pe cea de verificare sau avizare. ART. 20 Arhitectul se va pronunţa cu maximã obiectivitate asupra documentelor ce îi sunt supuse spre analizã, indiferent de interesele sau divergenţele sale personale faţã de autorii documentelor în cauzã. ART. 21 Arhitectul nu are dreptul sã accepte avantaje materiale oferite cu scopul de a se lãsa influenţat în decizia sa şi nici nu va oferi astfel de avantaje pentru a influenţa deciziile altora. ART. 22 Arhitectul nu va folosi relaţiile personale sau de rudenie pentru a influenţa deciziile organismelor abilitate în folosul personal şi în detrimentul interesului public. ART. 23 Arhitectul va accepta sã participe ca judecãtor la o competiţie profesionalã numai dacã nu este implicat, în acea perioadã sau în una anterioarã, în elaborarea vreuneia dintre lucrãrile supuse jurizãrii. ART. 24 Arhitectul va angaja o lucrare profesionalã numai atunci când posedã cunoştinţele şi abilitãţile adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate cu deplin respect faţã de clienţii lui. În caz de necesitate, arhitectul are obligaţia de a apela la persoanele competente care îi pot asigura respectarea la timp şi la un nivel calitativ optim a contractului pe care l-a semnat. ART. 25 Arhitectul are obligaţia sã se asigure de competenţa angajaţilor şi colaboratorilor sãi, sã le solicite şi sã urmãreascã realizarea de cãtre aceştia a unor prestaţii la nivel cât mai ridicat de profesionalism, sã le asigure participarea directã şi accesul deplin la datele necesare îndeplinirii misiunii lor.
PARTEA a IV-a Reguli speciale pentru anumite moduri de exercitare a profesiei sau situaţii speciale
ART. 26 Arhitectul care este legat în exerciţiul sãu profesional printr-un contract cu o administraţie, o colectivitate sau orice alt organism public sau privat îşi asumã toate obligaţiile profesionale şi morale, în mod particular secretul profesional şi independenţa deciziilor sale. În nicio ocazie şi sub niciun motiv arhitectul nu trebuie sã accepte limitarea independenţei sale profesionale. ART. 27 Orice prestaţie remuneratã a arhitectului, indiferent de modul de exercitare a profesiei, se va realiza pe baza unui contract. ART. 28 Arhitectul angajat cu dreptul sãu de semnãturã are obligaţia de a se asigura cã în contractul sãu individual de muncã sau în convenţia civilã, încheiate cu angajatorul, sunt prevãzute clauze specifice privind drepturile sale de autor, morale şi patrimoniale şi compatibilitatea prestaţiilor solicitate cu prevederile prezentului cod deontologic. ART. 29 Arhitectul care pãrãseşte locul unde a activat va putea prelua în copii documentaţii sau pãrţi de documentaţii întocmite pe baza unor contracte numai cu acordul conducerii, dacã acestea au fost întocmite de el însuşi. ART. 30 Arhitectul patron sau cel care deţine puterea de decizie nu va putea refuza neîntemeiat cererea unui confrate angajat de a prelua, la pãrãsirea locului unde a activat, copii dupã documente sau pãrţi de documente întocmite de acesta şi care nu afecteazã interesele contractantului sau responsabilitatea asupra urmãririi în timp a construcţiei respective. În caz de litigiu, se va putea apela la Consiliul de conducere al Ordinului Arhitecţilor din România, care va organiza medierea, în condiţiile prevãzute de Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România. ART. 31 Arhitectul asociat sau angajat care pãrãseşte o firmã este obligat sã reglementeze în scris transferul de obligaţii şi probleme între el şi firmã cu privire la: - continuitatea lucrãrilor neterminate; - urmãrirea lucrãrilor pe şantiere; - responsabilitatea comportãrii în timp a construcţiei; - drepturile bãneşti care îi revin; - preluarea unor proiecte sau pãrţi de proiecte întocmite de el în cadrul firmei; - drepturile de autor şi drepturile conexe ce îi revin.
PARTEA a V-a Integritatea şi imaginea arhitectului
ART. 32 Orice arhitect trebuie sã se abţinã, chiar în afara vieţii profesionale, de la acte de naturã sã ducã la desconsiderarea sa. Condamnarea penalã survenitã este de naturã sã ducã la evaluarea situaţiei în cadrul Ordinului, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 184/2001 , republicatã, cu posibilitatea unor repercusiuni disciplinare împotriva acestuia. ART. 33 Arhitectul are obligaţia de a nu implica numele şi activitatea sa profesionalã în acţiuni de publicitate comercialã în beneficiul terţilor, dacã nu posedã date suficiente asupra lucrãrii de materiale şi furnituri pentru construcţii ori despre firma de construcţii şi/sau instalaţii în cauzã ori dacã asupra lor planeazã îndoieli legate de calitate, prezentate deja public. ART. 34 (1) Arhitectul îşi poate face publicitate profesionalã numai pe baza propriilor realizãri, evitând promovarea unui palmares profesional într-o manierã falsã, înşelãtoare sau exageratã. (2) Nu sunt considerate acţiuni de publicitate fãcute de arhitect în folosul sãu acele manifestãri în care numele sãu şi aspecte ale activitãţii sale profesionale sunt menţionate în scrieri literare sau de specialitate, în mass-media, realizate de cãtre terţi în scopul informãrii publicului, şi nici acele intervenţii publice ale arhitectului cu referire la activitatea sau creaţia sa, dacã acestea sunt motivate şi nu sunt plãtite de arhitect.
PARTEA a VI-a Onorarii
ART. 35 Arhitectul poate sã beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cãrui nivel minim se stabileşte de Ordinul Arhitecţilor din România, cu avizul Ministerului Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor şi al Ministerului Culturii şi Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisã. ART. 36 Este interzisã scãderea onorariului în scopul concurenţei neloiale.
CAP. III Obligaţii faţã de societate; respectarea interesului public
ART. 37 Arhitectul are obligaţia sã respecte legile în vigoare în locul unde îşi desfãşoarã activitatea. ART. 38 Arhitectul va acorda maximã atenţie impactului social, precum şi impactului asupra mediului, pe care activitatea lui le poate avea. Toate prestaţiile profesionale ale arhitecţilor vor lua în considerare scãrile de valori şi cultura fiecãrei/fiecãrui ţãri/loc pentru care creeazã lucrãri de arhitecturã şi urbanism. În acest sens, obiceiurile specifice ale unei societãţi şi comunitãţi nu vor fi impuse altora, iar spiritul locului va fi protejat. ART. 39 Arhitectul va respecta moştenirea culturalã şi naturalã a comunitãţii în care îşi exercitã profesiunea, contribuind la conservarea şi îmbogãţirea acesteia. ART. 40 Arhitectul va sprijini organele competente pentru respectarea şi restabilirea legalitãţii în domeniul exercitãrii profesiei. ART. 41 Arhitectul va respecta responsabilitatea legalã şi drepturile unei alte persoane în legãturã cu profesia. ART. 42 Arhitectul se va implica în mod corespunzãtor în activitãţi civice conexe profesiei, în scopul promovãrii creaţiei de arhitecturã şi urbanism.
CAP. IV Obligaţii faţã de clienţi
ART. 43 Alegerea arhitectului, pentru orice activitate depusã de acesta în condiţiile legii, este liberã. Nimeni nu poate impune un arhitect unei persoane. ART. 44 În îndeplinirea atribuţiilor sale arhitectul este obligat sã apere interesele clientului sãu ca pe cele proprii. ART. 45 Relaţiile dintre arhitect şi clienţii sãi se bazeazã pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate. ART. 46 Înainte de a angaja o lucrare, arhitectul are obligaţia sã informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implicã. ART. 47 Arhitectul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sãu, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 48 Arhitectul nu îşi va asuma angajamente care implicã situaţii sau atitudini incompatibile cu îndatoririle sale de ordin profesional ori care sunt susceptibile sã creeze îndoialã asupra probitãţii sale profesionale. ART. 49 Arhitectul va refuza misiuni profesionale care conduc la nerespectarea legilor sau care contravin prevederilor prezentului cod. El va lua mãsurile de precauţie contractuale care sã-i permitã întreruperea, la nevoie, a relaţiilor contractuale cu acei clienţi sau cu acei angajatori care, prin cerinţele sau atitudinea lor pe parcursul desfãşurãrii misiunilor contractate, genereazã situaţii ca cele enunţate la art. 48. ART. 50 Arhitectul nu poate oferi consultanţã în situaţii în care are el însuşi interese personale. ART. 51 În relaţiile cu terţii arhitectul va acţiona întotdeauna numai în interesul legitim al clientului şi în concordanţã cu interesul public. ART. 52 În scopul evitãrii conflictelor de interese, arhitectul cu drept de semnãturã nu va putea presta, pentru acelaşi client, simultan cu misiunea de proiectare sau consulting şi servicii de execuţie şi de comerţ cu materiale de construcţii. ART. 53 Arhitectul va pãstra confidenţialitatea afacerilor clienţilor sãi, relaţia cu aceştia având la bazã respectarea secretului profesional. ART. 54 Angajarea unui nou client nu poate fi fãcutã dacã prin aceasta sunt dezvãluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta. ART. 55 (1) Pe durata angajamentului arhitectul trebuie sã îi dea clientului tot concursul, bazat pe cunoştinţele sale profesionale şi pe întreaga sa experienţã. (2) În situaţia în care arhitectul are convingerea cã resursele clientului sunt insuficiente pentru realizarea lucrãrilor care decurg din misiunea angajatã, el este dator sã aducã acest lucru la cunoştinţa clientului în scris. ART. 56 Arhitectul are obligaţia de a-şi informa clientul, în timp util, privitor la orice modificare intervenitã în legãturã cu prestaţia sa şi care ar putea influenţa calitatea sau costurile investiţiei. ART. 57 Arhitectul nu poate subcontracta integral o lucrare angajatã de el cu scopul de a avea foloase materiale din intermediere. Arhitectul poate subcontracta pãrţi dintr-o lucrare angajatã, cu condiţia ca interesele clientului sã nu fie afectate. Încredinţarea acestor pãrţi se va realiza de cãtre arhitect pe bazã de contract. ART. 58 Arhitectul are dreptul şi obligaţia de a urmãri executarea întocmai a lucrãrilor proiectate. Neconformitatea acestora cu documentaţia elaboratã va fi semnalatã clientului şi, dupã caz, organismelor de control abilitate. ART. 59 Arhitectul are dreptul şi obligaţia sã participe la recepţia lucrãrilor sale şi sã semneze procesul-verbal de recepţie doar dupã constatarea îndeplinirii în totalitate a condiţiilor pentru aceasta. ART. 60 Arhitectul are obligaţia sã pãstreze şi sã arhiveze originalele documentaţiilor elaborate şi sã predea clientului copii dupã acestea, conform contractului.
CAP. V Obligaţii faţã de profesie
ART. 61 Arhitectul trebuie sã acorde din timpul sãu şi sã contribuie cu talentul şi priceperea sa la promovarea arhitecturii şi la întreţinerea spiritului de breaslã. ART. 62 În exercitarea profesiei arhitectul nu va face niciun fel de discriminãri. ART. 63 În spiritul promovãrii demnitãţii profesiei, arhitectul se va îngriji ca partenerii, asociaţii şi angajaţii sãi sã se comporte în aşa fel încât sã nu lezeze drepturile persoanelor cu care sau pentru care lucreazã şi sã nu diminueze încrederea publicã în onestitatea şi responsabilitatea cu care membrii Ordinului Arhitecţilor din România s-au angajat sã îşi exercite profesia.
CAP. VI Obligaţii faţã de colegi
ART. 64 Relaţiile dintre arhitecţi se bazeazã pe respect, întrajutorare şi asistenţã moralã reciprocã şi, mai ales, pe respectarea dreptului de autor. ART. 65 Arhitectul îşi va construi reputaţia profesionalã pe baza meritelor, performanţelor şi efortului propriu, fãrã a pune în cauzã activitatea altui confrate. ART. 66 Concurenţa dintre arhitecţi se bazeazã pe competenţa şi calitatea serviciilor profesionale oferite clienţilor. Sunt interzise şi se considerã concurenţã neloialã urmãtoarele acţiuni: a) tentativa sau acţiunea de atragere ori deturnare de clientelã prin denigrarea sau discreditarea altui arhitect; b) practicarea unor subevaluãri intenţionate ale investiţiilor sau onorariilor în discuţie, fãcute cu intenţie sau având cunoştinţã de oferta anterioarã a altui arhitect; c) folosirea unei funcţii publice pe care o deţine, în scopul atragerii de comenzi în interes personal, ocolindu-se circuitul lor legal; d) utilizarea unor informaţii de specialitate nepublicate, la care arhitectul a avut acces pe cãi nelegale, în scopul avantajãrii sale în competiţia cu alţi colegi; e) preluarea unui contract pe care un coleg arhitect l-a denunţat. ART. 67 Arhitectul nu va încerca sã înlocuiascã un alt arhitect din calitatea şi atribuţiile deţinute de acesta decât pe calea participãrii la o selecţie legal organizatã sau cu acordul scris al celui înlocuit. ART. 68 Arhitectul nevoit sã înlocuiascã un confrate în misiunile sale trebuie sã o facã cu respectarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe acestuia. ART. 69 În cazul unui confrate decedat, arhitectul care are misiunea de a continua sau interveni asupra operei dispãrutului este obligat sã ocroteascã drepturile de autor ale moştenitorilor legali şi sã nu aducã atingeri creaţiei predecesorului sãu. În acest caz, arhitectul în cauzã va respecta, în ordine, prevederile legale în materie, eventuale clauze testamentare sau dorinţe exprimate de autor, precum şi regulile instituite de breaslã pentru asemenea situaţii. În toate împrejurãrile, arhitectul va interveni cu respect deplin faţã de valoarea realã a creaţiei antecesorului sãu. ART. 70 Arhitectul nu îşi va însuşi proprietatea intelectualã şi nici nu va încerca sã obţinã avantaje pe nedrept din munca altui arhitect sau colaborator. În acest sens, el va preciza în mod explicit aportul fiecãrui arhitect la îndeplinirea misiunii profesionale. ART. 71 (1) Arhitectul are dreptul sã facã publicã prestaţia sa prin descrieri şi imagini interioare şi exterioare, care constituie proprietatea sa intelectualã. (2) Arhitectul îşi poate face publicitate, cu condiţia sã nu punã în cauzã activitatea unui confrate sau a unui terţ. ART. 72 Arhitectul care este solicitat sã îşi exprime pãrerea asupra lucrãrii altui arhitect îl va anunţa pe acesta. În cazul unor lucrãri scrise publicate sau al unor disertaţii publice cu caracter de criticã de arhitecturã, referirea la creaţia unui arhitect nu impune neapãrat anunţarea prealabilã a acestuia. ART. 73 Arhitectul nu va participa în niciun fel la o competiţie de arhitecturã, consultare publicã sau licitaţie pe care Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea Internaţionalã a Arhitecţilor sau secţiunile lor membre le-au declarat inacceptabile. ART. 74 Arhitectul va aduce la cunoştinţa Ordinului Arhitecţilor din România şi a autorului lucrãrii abuzurile pe care le constatã sau despre care a fost înştiinţat cu privire la lucrarea vreunui confrate. ART. 75 Calomnierea unui confrate sau rãspândirea de comentarii ce ar putea sã îi prejudicieze reputaţia profesionalã este condamnabilã. Este de dorit ca arhitecţii sã ia apãrarea unui confrate atacat pe nedrept. ART. 76 Orice litigiu între arhitecţi referitor la exercitarea profesiunii trebuie supus imediat spre conciliere, împreunã cu toate documentele necesare cercetãrii, Consiliului de conducere al Ordinului Arhitecţilor din România, înainte de sesizarea altor instanţe.
CAP. VII Obligaţii faţã de Ordinul Arhitecţilor din România
ART. 77 Obligaţiile arhitectului faţã de Ordinul Arhitecţilor din România sunt stabilite de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România.
CAP. VIII Obligaţii în cadrul şi în relaţiile cu instituţiile publice
ART. 78 Arhitectul membru al unor comisii sau organisme tehnice nu va divulga şi nu va folosi, în scopul obţinerii de avantaje materiale personale, informaţii de specialitate care nu au fost fãcute publice. ART. 79 Arhitectul membru al unor comisii sau organisme publice sau tehnice de analizã ori decizie nu se poate pronunţa asupra unei documentaţii în a cãrei întocmire este implicat personal. ART. 80 Arhitectul nu va oferi avantaje materiale unui funcţionar public, cu intenţia de a influenţa o decizie de care este interesat. ART. 81 Arhitectul care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul administraţiei publice, în învãţãmânt sau care participã în diverse foruri decizionale şi de jurizare nu va accepta avantaje materiale oferite pentru a i se influenţa decizia.
CAP. IX Dispoziţii finale
ART. 82 Nerespectarea prevederilor prezentului cod deontologic va fi sancţionatã conform <>art. 38 din Legea nr. 184/2001 , republicatã. ART. 83 Orice interpretãri ale prezentului cod deontologic sunt exclusiv de competenţa Consiliului de conducere al Ordinului Arhitecţilor din România, care are obligaţia de a informa membrii Ordinului Arhitecţilor din România, în cel mai scurt timp, asupra interpretãrilor adoptate. ART. 84 Reglementãrile prezentului cod deontologic se aplicã şi conductorilor arhitecţi. ART. 85 Orice arhitect autor titular are dreptul sã deţinã copii ale proiectelor realizate pentru portofoliul personal şi în scopul protejãrii dreptului de autor.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Sturdza __________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
