Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 724 din 15 iunie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 15 iulie 2025.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Introducere
ART. 1
Obiectul şi aplicabilitatea Codului
(1) Prezentul cod deontologic, denumit în continuare Cod, stabileşte un set de principii, norme şi obligaţii în legătură cu etica profesională menite să asigure integritatea, competenţa şi responsabilitatea tuturor membrilor Ordinului Arhitecţilor din România, denumit în continuare Ordin, în relaţia dintre aceştia, relaţia membrilor cu clienţii, cu publicul şi profesia. Respectarea Codului este esenţială pentru menţinerea încrederii publicului în profesia de arhitect şi pentru promovarea unei practici profesionale aliniate principiilor deontologice şi legale. Codul se aplică în mod egal tuturor categoriilor profesionale definite de Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de forma şi domeniul de exercitare a profesiei.
(2) Neîndeplinirea normelor de conduită profesională de către membrii Ordinului se analizează de către comisiile de disciplină ale acestuia şi se sancţionează, după caz, în conformitate cu prevederile legale şi reglementările interne ale Ordinului.
ART. 2
Baza legală a Codului
Prezentul cod a fost aprobat în temeiul art. 21 lit. b), art. 29 alin. (1) lit. a) şi al art. 47 alin. (2) din Legea nr. 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi este armonizat cu dispoziţiile Codului deontologic european pentru arhitecţii care furnizează servicii de arhitectură, elaborat de Consiliul Arhitecţilor din Europa (ACE-CAE).
SECŢIUNEA a 2-a
Principii pentru exercitarea profesiei
ART. 3
Principii fundamentale
În exercitarea profesiei, un arhitect trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:
A. Principiul integrităţii
1. Integritate şi onoare - Arhitectul îşi exercită profesia cu integritate, onestitate şi demnitate, respectând standardele morale şi etice în toate aspectele activităţii sale.
2. Respectul dreptului de autor - Arhitectul respectă şi protejează drepturile de autor, recunoscând proprietatea intelectuală a colegilor şi colaboratorilor.
3. Relaţii colegiale - Arhitectul menţine relaţii corecte, respectuoase şi profesioniste cu colegii de breaslă, contribuind activ la coeziunea, integritatea şi demnitatea comunităţii profesionale.
4. Promovare onestă - Arhitectul îşi promovează serviciile într-un mod onest, clar şi responsabil, evitând promovarea înşelătoare sau exagerată.
5. Confidenţialitatea informaţiilor - Arhitectul respectă confidenţialitatea informaţiilor primite de la client, protejând datele sensibile şi personale în conformitate cu prevederile legale.
B. Principiul competenţei
1. Competenţă profesională - Arhitectul îşi asumă doar acele misiuni pentru care deţine cunoştinţele, abilităţile şi experienţa necesare, asigurând un standard înalt de calitate profesională.
2. Formare profesională continuă - Arhitectul are obligaţia de a-şi actualiza constant cunoştinţele profesionale, menţinându-se informat cu privire la noile tendinţe, tehnologii şi reglementări din domeniu.
C. Principiul responsabilităţii
1. Raporturi contractuale - Arhitectul acceptă şi desfăşoară misiuni doar în baza unui contract scris, clar şi detaliat, care include clauze negociate specifice, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile de autor.
2. Onorariu corect - Arhitectul propune şi negociază onorariul pentru serviciile sale în mod transparent, echitabil şi justificat, în raport cu valoarea, complexitatea şi responsabilitatea activităţilor prestate.
3. Încrederea clientului - Arhitectul acţionează cu loialitate, transparenţă şi respect faţă de client, protejând interesele acestuia şi respectând în orice moment cadrul legal aplicabil.
4. Responsabilitate profesională - Arhitectul îşi exercită dreptul de semnătură, cu asumarea întregii responsabilităţi profesionale asupra proiectelor elaborate, garantând conformitatea acestora cu standardele profesionale şi cadrul legal.
5. Cooperare cu Ordinul - Arhitectul colaborează activ cu Ordinul Arhitecţilor din România, respectând reglementările acestuia şi manifestându-se proactiv faţă de îndeplinirea atribuţiilor pe care legea le-a conferit organizaţiei profesionale.
6. Responsabilitate socială şi voluntariat - Arhitectul integrează în activitatea sa principii fundamentale ale unei societăţi democratice, precum diversitatea, echitatea, incluziunea şi accesibilitatea. Este încurajată participarea la activităţi de voluntariat, prin încheierea unor contracte cu valoare zero, în sprijinul organizaţiilor nonprofit sau al comunităţilor defavorizate, în vederea susţinerii binelui public şi a valorilor profesiei.
7. Interesul public - Arhitectul îşi exercită profesia pentru a servi interesul public, promovând soluţii care răspund nevoilor comunităţii, şi contribuie la dezvoltarea echilibrată şi incluzivă a mediului urban şi rural.
8. Principii de sustenabilitate - Arhitectul integrează principii ecologice, economice şi sociale în proiectele sale, asigurându-se că acestea reduc impactul asupra mediului şi promovează un cadru construit durabil şi responsabil.
ART. 4
Obligaţia de respectare a Codului
Respectarea dispoziţiilor prezentului cod constituie o obligaţie pentru fiecare membru al Ordinului, iar încălcarea acestora poate atrage aplicarea de sancţiuni, în conformitate cu reglementările disciplinare aplicabile.
CAP. II
Obligaţii generale
ART. 5
Exercitarea responsabilă a profesiei de arhitect
Arhitectul are obligaţia de a acţiona cu responsabilitate civică, în respectul interesului public, al cerinţelor legitime ale clientului şi al obligaţiilor legale şi profesionale ce îi revin.
ART. 6
Răspunderea profesională, deontologică şi de conduită a arhitectului
Arhitectul este răspunzător pentru fiecare dintre actele sale profesionale, în raport cu prezentul cod şi în conformitate cu cadrul legal în vigoare. Răspunderea profesională a arhitectului implică respectarea normelor de conduită profesională, deontologice şi legale, precum şi asumarea calităţii serviciilor furnizate, în condiţiile stabilite de lege.
ART. 7
Integritate, independenţă şi evitarea conflictelor de interese
Arhitectul trebuie să se comporte cu integritate, onestitate şi independenţă profesională. El trebuie să evite conflictele de interese şi să declare, după caz, Ordinului/clientului/colaboratorilor sau altor părţi relevante orice circumstanţă care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea sa.
ART. 8
Transparenţă şi onestitate în opinarea profesională
Arhitectul are obligaţia de a exprima numai opinii conforme cu pregătirea sa profesională, evitând opiniile ce pot induce în eroare, dezinforma sau discredita profesia.
ART. 9
Nediscriminare, diversitate şi incluziune în practica profesională
În exercitarea profesiei, arhitectul are obligaţia de a trata cu respect şi echitate toate persoanele, fără nicio formă de discriminare pe criterii de rasă, gen, orientare religioasă, origine etnică, dizabilitate, stare civilă, orientare sexuală sau orice alt criteriu protejat prin lege, asigurând egalitate de tratament.
ART. 10
Responsabilitate şi conduită ireproşabilă în viaţa arhitectului
(1) Arhitectul are obligaţia de a adopta un comportament onest şi respectuos în cadrul interacţiunilor profesionale, astfel încât acţiunile sale să nu afecteze imaginea profesiei de arhitect.
(2) Faptele săvârşite care atrag răspunderea administrativă, penală sau civilă pot atrage, după caz, şi răspunderea disciplinară, în măsura în care afectează integritatea profesională sau reputaţia arhitectului.
ART. 11
Imparţialitate şi etică în publicitatea profesională
Arhitectul nu îşi va asocia numele, imaginea sau activitatea profesională cu acţiuni de promovare comercială în beneficiul unor terţi, precum dezvoltatori, constructori, producători sau distribuitori de materiale ori echipamente pentru construcţii, decât dacă deţine informaţii obiective şi suficiente care să susţină calitatea acestora. Orice formă de comunicare publică în acest sens trebuie să fie onestă, verificabilă şi să respecte normele profesionale şi principiile deontologice, fără a induce publicul în eroare.
ART. 12
Independenţă profesională şi angajament pentru dezvoltare durabilă
(1) În exercitarea profesiei, arhitectul are obligaţia de a respecta principiile estetice şi ale limbajului arhitectural şi de a-şi menţine independenţa faţă de orice presiuni ale autorităţilor publice sau ale altor persoane, astfel încât să nu afecteze interesele legitime ale clientului ori interesul public. În situaţii de presiune nejustificată, arhitectul poate solicita sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România.
(2) Arhitectul trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă a mediului construit, promovând soluţii sustenabile care asigură utilizarea eficientă a resurselor, siguranţa în exploatare, conservarea şi reconversia fondului construit, cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile.
CAP. III
Norme de conduită în interes public
SECŢIUNEA 1
Interesul public
ART. 13
Responsabilitate faţă de mediul socioeconomic şi faţă de mediul înconjurător în practica arhitecturală
(1) Arhitectul va acorda atenţie sporită impactului social, cultural şi asupra mediului pe care activitatea sa îl poate avea, contribuind în acelaşi timp la protejarea patrimoniului cultural şi natural al comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) Arhitectul va promova şi va integra cerinţele privind sustenabilitatea creaţiilor sale, asigurându-se că soluţiile tehnice adoptate contribuie la utilizarea eficientă şi pe termen lung a resurselor, conservarea energiei, utilizarea raţională a apei, reducerea deşeurilor şi a emisiilor de carbon, aplicând bune practici profesionale şi respectând reglementările în vigoare.
ART. 14
Respectarea spiritului locului şi valorilor culturale în practica arhitecturală
În toate prestaţiile profesionale, arhitectul va lua în considerare sistemele de valori şi moştenirea naturală şi culturală ale fiecărei ţări sau fiecărui loc pentru care creează lucrări de arhitectură. Obiceiurile specifice ale unei societăţi şi comunităţi nu vor fi impuse altora, iar spiritul locului, împreună cu patrimoniul său natural şi cultural, va fi protejat şi îmbogăţit.
ART. 15
Protejarea şi îmbogăţirea moştenirii culturale şi naturale prin practica arhitecturală
Arhitectul are obligaţia de a promova protejarea patrimoniului cultural şi natural al comunităţii, în conformitate cu reglementările legale aplicabile.
ART. 16
Responsabilitate profesională în conservarea şi valorificarea patrimoniului construit
Arhitectul va acţiona cu profesionalism, integritate şi potrivit legislaţiei în vigoare, pentru a proteja, conserva şi pune în valoare calităţile monumentelor istorice, ale imobilelor aflate în zona lor de protecţie şi ale imobilelor susceptibile a fi clasate, în toate situaţiile în care este solicitat să facă intervenţii la acestea, respectând cele mai bune practici din domeniul conservării patrimoniului construit.
ART. 17
Conformitate legală şi profesionalism în verificarea şi avizarea documentaţiilor de proiectare
(1) Arhitectul va coopera cu autorităţile pentru clarificarea şi completarea documentaţiilor de care este responsabil, potrivit legii şi prevederilor contractuale, şi se va conforma termenelor prevăzute de lege în ceea ce priveşte avizarea, autorizarea şi aprobarea documentaţiilor.
(2) În situaţia în care îşi desfăşoară activitatea în domeniul verificării, avizării, aprobării, controlului şi expertizei tehnice a proiectelor de arhitectură ori când are calitatea de şef de proiect, arhitectul va acţiona cu profesionalism, asigurându-se că toate documentaţiile sunt conforme cu cerinţele fundamental aplicabile şi că au fost întocmite de specialişti ce au calificarea corespunzătoare.
ART. 18
Integritate şi evitarea conflictelor de interese în exercitarea funcţiei publice de arhitect
(1) Arhitectul funcţionar public nu va folosi funcţia sa în scopul atragerii de comenzi în interes personal, direct sau indirect, având obligaţia de a aplica principiile legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii în procesul avizării, aprobării şi autorizării documentaţiilor.
(2) Exercitarea profesiei de arhitect şi a dreptului de semnătură se face atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, cu respectarea legislaţiei privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor aplicabil funcţiilor publice.
(3) Arhitectul are obligaţia de a se retrage din orice activitate care contravine dispoziţiilor legale sau normelor deontologice, pentru a proteja integritatea profesiei şi interesul public.
SECŢIUNEA a 2-a
Promovarea arhitectului în spaţiul public
ART. 19
Promovarea profesională proprie
Arhitectul îşi poate face promovare profesională într-un mod onest şi responsabil, doar pe baza propriilor realizări, fiind interzisă prezentarea portofoliului profesional într-o manieră falsă, înşelătoare sau exagerată.
ART. 20
Informare corectă şi obiectivă în promovarea activităţii profesionale a arhitectului
Arhitectul are obligaţia ca, în cadrul apariţiilor în mass-media sau în alte contexte de comunicare publică, să furnizeze informaţii corecte şi verificabile. Dacă informaţiile transmise se dovedesc a fi fost eronate sau de natură să inducă în eroare, arhitectul are obligaţia de a solicita în scris rectificarea acestora, fără întârziere.
ART. 21
Dreptul la promovare şi respectarea proprietăţii intelectuale în activitatea arhitectului
În exercitarea dreptului de promovare a realizărilor proprii, arhitectul are obligaţia de a respecta drepturile de autor ale altor persoane. În cazul lucrărilor colective, promovarea se va realiza cu menţionarea tuturor coautorilor.
ART. 22
Responsabilitate şi integritate în participarea la competiţii de arhitectură şi licitaţii de proiectare
Arhitectul are responsabilitatea de a verifica dacă procedurile de concurs, selecţie sau achiziţie publică la care participă respectă principiile de etică profesională, transparenţă, echitate, protecţia drepturilor de autor şi interesul public. Arhitectul poartă întreaga responsabilitate atunci când Ordinul sau organizaţiile internaţionale la care acesta este afiliat (UIA, ACE) au declarat respectivele proceduri ca fiind inacceptabile. Arhitectul trebuie să evite orice situaţie în care drepturile sale de autor sau ale colegilor pot fi afectate prin clauze contractuale abuzive sau lipsă de transparenţă.
CAP. IV
Norme de conduită profesională
SECŢIUNEA 1
Integritatea şi onorabilitatea
ART. 23
Integritatea
Arhitectul va fi integru în exerciţiul profesiei, în sensul că va fi cinstit şi corect în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
ART. 24
Obligaţiile de semnare, parafare şi respectarea dreptului de autor
(1) Arhitectul cu drept de semnătură este obligat să menţioneze explicit titlul, numele şi calitatea sa pe toate proiectele pe care le-a elaborat sau coordonat. Acesta trebuie să aplice în original parafa proprie, eliberată de Ordin, sau semnătura electronică calificată profesională, conform prevederilor legale.
(2) Arhitectul şef de proiect trebuie să asigure protecţia drepturilor de autor prin menţionarea explicită a coautorilor implicaţi în elaborarea proiectului.
(3) Arhitectul are aceleaşi obligaţii şi în cazul unei lucrări teoretice/de cercetare.
ART. 25
Evitarea conflictului de interese
Arhitectul este obligat să notifice în scris clientul şi Ordinul în situaţia în care deţine acţiuni, părţi sociale sau are contracte de colaborare cu societăţi comerciale din domeniul executării construcţiilor sau din domeniul comerţului cu materiale de construcţii, iar aceste firme sunt recomandate expres clientului. Această notificare este obligatorie în toate cazurile în care recomandarea explicită a acestor societăţi de către arhitect ar putea genera un conflict de interese.
ART. 26
Notificarea conflictului de interese
(1) Arhitectul are obligaţia de a notifica în scris clientul dacă deţine acţiuni, părţi sociale sau alte interese financiare ori contractuale în societăţi comerciale implicate în execuţia lucrărilor de construcţii sau în furnizarea de materiale şi servicii conexe, mai ales dacă aceste entităţi sunt recomandate clientului. Notificarea este necesară şi în orice altă situaţie în care astfel de interese pot genera un conflict de interese real sau perceput, ce ar putea afecta obiectivitatea deciziilor profesionale.
(2) Notificarea trebuie să conţină informaţii suficiente, astfel încât clientul să poată evalua obiectiv eventualul conflict de interese, fără a include date confidenţiale. Arhitectul nu are obligaţia de a notifica Ordinul cu privire la aceste aspecte, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
ART. 27
Obiectivitate, imparţialitate şi responsabilitate profesională
(1) În situaţia în care analizează documente sau proiecte, arhitectul are obligaţia de a se pronunţa cu obiectivitate şi imparţialitate, fără a fi influenţat de interese personale, de relaţii de natură conflictuală cu autorii acestora sau de orice altă situaţie subiectivă care ar putea afecta decizia profesională.
(2) Arhitectul poate participa ca evaluator într-un juriu, o comisie sau o competiţie profesională doar dacă nu se află într-o situaţie de conflict de interese, direct sau indirect, inclusiv prin legături de familie până la gradul al III-lea, interese patrimoniale comune ori relaţii profesionale recurente cu participanţii sau autorii documentaţiilor analizate.
ART. 28
Refuzul avantajelor materiale
(1) Arhitectul nu poate solicita, accepta sau oferi avantaje materiale care ar putea influenţa sau crea aparenţa de a influenţa deciziile profesionale proprii sau ale altora.
(2) Arhitectul are obligaţia de a respinge orice formă de recompensă care poate compromite imparţialitatea, obiectivitatea sau integritatea profesională.
(3) Orice tentativă de influenţare prin avantaje materiale trebuie să fie înregistrată într-un document oficial şi, dacă este cazul, raportată autorităţilor competente, conform reglementărilor legale aplicabile.
ART. 29
Influenţarea deciziilor autorităţilor
(1) Arhitectul nu va utiliza relaţiile personale, de rudenie sau profesionale pentru a influenţa deciziile autorităţilor competente în domeniul arhitecturii, în scopuri personale, inclusiv în interesul clientului sau al altor terţe părţi.
(2) Arhitectul va evita implicarea în orice activitate care ar putea indica un tratament preferenţial sau exercitarea unei influenţe nejustificate asupra autorităţilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Competenţa
ART. 30
Competenţa arhitectului
Arhitectul va fi competent în cadrul serviciilor contractate.
ART. 31
Angajarea lucrărilor profesionale
Arhitectul se angajează să execute lucrări profesionale doar în condiţiile în care deţine pregătirea necesară pentru a îndeplini obligaţiile asumate. În caz contrar, arhitectul are obligaţia de a colabora cu specialişti autorizaţi şi de a informa clientul despre necesitatea acestei colaborări.
ART. 32
Îmbunătăţirea standardelor profesionale şi receptivitatea la nou
Arhitectul are obligaţia să respecte şi să aplice constant standardele profesionale în vigoare, să îşi actualizeze în mod continuu cunoştinţele în domeniul arhitecturii şi să rămână la curent cu evoluţiile relevante ale practicii profesionale.
ART. 33
Cunoaşterea şi aplicarea normelor şi a legislaţiei specifice
Arhitectul are obligaţia de a cunoaşte şi de a aplica permanent şi cu rigurozitate legislaţia, normele şi reglementările specifice profesiei, inclusiv cele valabile în aria geografică în care îşi desfăşoară activitatea, în forma lor actualizată.
ART. 34
Competenţa angajaţilor şi colaboratorilor
(1) Arhitectul are responsabilitatea, în măsura atribuţiilor sale, să colaboreze cu profesionişti competenţi şi să urmărească respectarea standardelor profesionale în cadrul echipei de proiect.
(2) Când are rolul de şef de proiect sau coordonator, arhitectul trebuie să asigure participarea membrilor echipei în etapele proiectului în care sunt implicaţi şi să le faciliteze accesul la informaţiile necesare realizării sarcinilor.
(3) În cazul angajaţilor proprii, arhitectul are responsabilitatea evaluării performanţei profesionale şi sprijină, în mod rezonabil, dezvoltarea continuă a acestora.
ART. 35
Calitatea construcţiilor şi amenajărilor
Prin proiectele sale, arhitectul trebuie să asigure realizarea de construcţii, amenajări interioare şi urbane funcţionale, estetice şi conforme cerinţelor fundamentale aplicabile, prevăzute de legislaţia în construcţii şi de normele tehnice în domeniu.
ART. 36
Materiale şi tehnologii de calitate
Arhitectul are obligaţia de a recomanda, în cadrul proiectelor sale, doar materiale care respectă standardele de calitate corespunzătoare naturii lucrării şi bugetului aprobat de client. Alegerea materialelor se va face pe baza unor informaţii complete şi verificate, cu respectarea principiilor de protecţie a mediului şi a criteriilor de sustenabilitate a construcţiilor.
SECŢIUNEA a 3-a
Asumarea şi contractarea misiunilor
ART. 37
Asumarea şi contractarea misiunilor profesionale
(1) Arhitectul are obligaţia de a încheia un contract scris pentru orice prestaţie profesională remunerată sau neremunerată, respectând cerinţele legale şi deontologice. Contractul trebuie să protejeze drepturile de autor ale arhitectului şi să asigure transparenţa în relaţia cu clientul, conform reglementărilor şi legislaţiei în vigoare.
(2) Arhitectul trebuie să refuze încheierea sau continuarea unui contract care încalcă legea, normele deontologice sau periclitează integritatea profesională. În aceste cazuri, arhitectul va informa clientul şi va negocia rezilierea contractului cu respect şi profesionalism.
ART. 38
Contractele de proiectare şi consultanţă
(1) Pentru întocmirea contractelor de proiectare şi/sau consultanţă se recomandă utilizarea modelelor de contract puse la dispoziţie de Ordin, respectând legislaţia în vigoare. Acestea trebuie să includă clauze clare privind obligaţiile profesionale şi etice ale arhitectului, protejând interesele clientului şi ale publicului.
(2) Contractele vor include clauze referitoare la obligaţiile asumate, volumul prestaţiei, termenele de realizare, onorariul, etapizarea plăţilor, livrabilele, responsabilităţile ambelor părţi, penalităţi pentru neexecutarea obligaţiilor, modul de recepţionare a documentaţiilor şi drepturile de autor. În cazul apariţiei unor lucrări suplimentare, modificării termenelor de predare sau a altor prevederi iniţiale, părţile vor conveni modificarea acestora prin acte adiţionale la contractul de bază.
(3) În cazul contractelor derulate prin licitaţii publice sau concursuri, arhitectul va respecta reglementările specifice aplicabile acestor proceduri.
ART. 39
Subcontractarea lucrărilor
(1) Arhitectul nu poate subcontracta integral o lucrare de arhitectură, păstrându-şi responsabilitatea profesională asupra întregului proiect.
(2) Arhitectul poate subcontracta părţi dintr-o lucrare, cu condiţia ca subcontractorii să respecte standardele profesionale şi legale aplicabile, iar interesele clientului să nu fie afectate.
ART. 40
Obligaţiile profesionale şi etice
Arhitectul care îşi desfăşoară activitatea profesională pe baza unui contract de muncă cu o unitate de învăţământ de specialitate, cu o autoritate publică sau cu o persoană juridică privată îşi asumă toate obligaţiile profesionale, morale şi etice prevăzute de prezentul cod.
ART. 41
Coordonarea proiectelor şi răspunderea arhitectului
(1) Arhitectul care îşi asumă responsabilitatea pentru proiectarea generală a unei lucrări are obligaţia de a coordona direct sau, dacă este cazul, prin desemnarea unui şef de proiect, asigurând integrarea cerinţelor tehnice ale tuturor specialităţilor implicate.
(2) Arhitectul va refuza orice contract care ar conduce la încălcarea legii sau a normelor deontologice şi se va asigura că echipele coordonate respectă aceste prevederi.
(3) Arhitectul care, în numele firmei de arhitectură, şi-a asumat responsabilitatea unui proiect complex încheie cu firmele de proiectanţi de specialitate contracte de subproiectare cu clauze privind obligaţiile şi responsabilităţile reciproce în cadrul proiectului.
ART. 42
Răspunderea în proiectele de echipă
(1) În cadrul proiectelor de echipă, răspunderea revine arhitectului şef de proiect şi arhitectului care lucrează direct la o parte din proiect, în limita competenţei ce i-a fost atribuită.
(2) Arhitectul şef de proiect are obligaţia de a coordona eficient toate specialităţile implicate în proiect, iar ceilalţi arhitecţi implicaţi trebuie să colaboreze pentru a asigura coerenţa şi calitatea documentaţiei tehnice şi a soluţiilor adoptate.
SECŢIUNEA a 4-a
Dreptul de semnătură
ART. 43
Exercitarea dreptului de semnătură
Arhitectul va exercita dreptul de semnătură cu întreaga responsabilitate asumată.
ART. 44
Dreptul de semnătură
(1) Arhitectul îşi exercită dreptul de semnătură în forma declarată în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, conform Legii 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În aceste condiţii, arhitectul cu drept de semnătură participă la lucrare, semnează şi aplică parafa profesională (fizică sau digitală), pe exemplarele documentaţiei înaintate autorităţilor spre avizare/autorizare/aprobare.
(2) Arhitectului fără drept de semnătură îi este interzisă utilizarea, în orice mod şi indiferent de condiţii, a dreptului de semnătură al unui arhitect cu drept de semnătură, interdicţie a cărei încălcare atrage răspunderea disciplinară şi/sau penală a ambilor arhitecţi, după caz.
ART. 45
Semnătura de complezenţă
(1) Semnătura de complezenţă este strict interzisă. Semnătura de complezenţă înseamnă aplicarea semnăturii şi a parafei profesionale conform art. 44 alin. (1), pe orice documentaţie pentru care legea impune exercitarea dreptului de semnătură, dar care nu a fost elaborată de arhitectul posesor al parafei sau sub directa lui coordonare. Aplicarea semnăturii şi a parafei profesionale conform art. 44, de către posesorul parafei, pe un proiect preluat cu contract de la un alt arhitect, nu este considerată semnătură de complezenţă.
(2) În funcţie de gravitatea situaţiei constatate în cercetarea instanţelor disciplinare ale Ordinului, practicarea semnăturii de complezenţă sau exercitarea profesiei fără drept, dacă utilizarea dreptului de semnătură este realizată de o persoană care nu este arhitect, constituie subiect de sesizare penală pentru fals în acte publice.
ART. 46
Supravegherea executării lucrărilor
Arhitectul cu drept de semnătură are obligaţia de a urmări execuţia lucrărilor în conformitate cu proiectul elaborat, cu documentaţia de execuţie, cu prevederile contractului încheiat cu clientul, cu dispoziţiile legale aplicabile şi cu misiunile arhitectului stabilite de Ordinul Arhitecţilor din România.
ART. 47
Participarea la recepţia lucrărilor
Arhitectul cu drept de semnătură are obligaţia de a participa la recepţia lucrărilor aferente proiectelor elaborate, în funcţie de misiunile asumate de acesta, în condiţiile şi termenele prevăzute de legislaţia în vigoare. De asemenea, are datoria de a notifica părţile implicate, în scris şi în cel mai scurt termen de la constatare, cu privire la orice abateri identificate faţă de proiectul autorizat.
ART. 48
Asigurarea profesională
Arhitectul cu drept de semnătură are obligaţia de a deţine o asigurare de răspundere profesională valabilă, care să acopere activităţile asumate prin exercitarea semnăturii sale. Nivelul de acoperire al asigurării trebuie să fie proporţional cu natura, complexitatea şi valoarea lucrărilor pentru care arhitectul îşi asumă responsabilitatea profesională.
ART. 49
Arhivarea documentaţiilor
Arhitectul este obligat să păstreze şi să arhiveze un exemplar original al documentaţiilor elaborate de el sau sub responsabilitatea sa, în format fizic sau digital, conform cerinţelor contractuale şi legislaţiei în vigoare. Arhitectul trebuie să asigure păstrarea în siguranţă a acestor documentaţii pentru perioada stabilită de legislaţia în vigoare şi să faciliteze accesul la acestea în cazul unor investigaţii sau cereri legale.
SECŢIUNEA a 5-a
Onorarii
ART. 50
Transparenţa onorariului
Arhitectul va calcula onorariul cuvenit în mod transparent şi în baza unui sistem de calcul propriu.
ART. 51
Calculul onorariilor şi concurenţa neloială
Pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale stabilite cu clientul, arhitectul are dreptul să beneficieze de un onorariu, negociat liber cu acesta. Onorariul reflectă corespunzător volumul de muncă, complexitatea şi resursele necesare pentru îndeplinirea misiunilor asumate în conformitate cu cerinţele clientului şi prevederile legale. Practicarea unor onorarii subevaluate, care nu permit îndeplinirea corespunzătoare şi legală a misiunilor asumate, constituie o abatere de la principiile etice ale profesiei şi reprezintă o formă de concurenţă neloială.
ART. 52
Utilizarea costurilor orare
(1) Pentru serviciile de arhitectură se recomandă utilizarea de costuri orare, fie costuri individuale, diferenţiate după gradul de calificare şi experienţa arhitecţilor implicaţi, fie costuri orare convenţionale ale firmei de arhitectură elaboratoare, calculate pentru a acoperi toate cheltuielile necesare îndeplinirii misiunilor asumate, precum şi marja corespunzătoare de profit şi de risc.
(2) Arhitectul are obligaţia de a asigura transparenţa serviciilor de proiectare asumate prin contract, prezentând clar conţinutul, structura şi întinderea misiunilor asumate. În acest scop, arhitectul are la dispoziţie structura misiunilor arhitectului prevăzută în Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură (SIC) şi în Platforma comună de informaţii asupra costurilor de proiectare (PCPC).
ART. 53
Propunerea onorariului
Arhitectul va propune un onorariu ferm numai în cazul în care dispune de informaţiile necesare privind natura proiectului, încadrarea urbanistică şi nivelul de detaliere solicitat. În lipsa acestora, contractul va include clauze care permit ajustarea onorariului prin acte adiţionale, în funcţie de datele ulterioare.
ART. 54
Practici interzise în stabilirea onorariilor
Sunt interzise următoarele procedee, care facilitează practicarea de onorarii subevaluate şi concurenţa neloială:
a) utilizarea resurselor umane fără contract de muncă sau de colaborare legal încheiat, fără remuneraţie corespunzătoare ori cu remuneraţie atribuită în mod nelegal, precum şi fără înregistrarea contabilă adecvată;
b) utilizarea logisticii (calculatoare, imprimante, faxuri, programe de redactare asistată etc.) aparţinând unei terţe persoane fizice sau juridice neimplicate în contractul de proiectare ori cu care nu există un contract pentru utilizarea acestora;
c) deţinerea şi utilizarea de programe de calculator fără licenţă sau de programe de calculator a căror licenţă este deţinută legal de alte firme din domeniu ori instituţii de învăţământ de arhitectură.
SECŢIUNEA a 6-a
Dreptul de autor
ART. 55
Respectarea drepturilor de autor şi proprietatea intelectuală
(1) Arhitectul este responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor de autor în cadrul proiectelor coordonate de el. Acesta trebuie să menţioneze explicit titlul, numele şi contribuţia autorului sau coautorilor documentelor sau ai proiectului.
(2) Arhitectul trebuie să includă clauze specifice privind drepturile de autor, atât morale, cât şi patrimoniale, în contractele de muncă şi de colaborare, în contractele cu clienţii, în conformitate cu prevederile legale în domeniu.
(3) Arhitectul nu îşi va însuşi proprietatea intelectuală a altora şi nu va încerca să obţină avantaje nemeritate din munca altor arhitecţi sau colaboratori.
ART. 56
Drepturile de autor pentru arhitecţii salariaţi
Arhitectul salariat are obligaţia de a se asigura că în contractul său de muncă încheiat cu angajatorul sunt prevăzute clauze specifice privind drepturile sale de autor, morale şi patrimoniale, precum şi compatibilitatea serviciilor solicitate cu prevederile prezentului cod.
ART. 57
Utilizarea materialelor elaborate în echipă sau în colectiv
În proiectele realizate în echipă, în care contribuţiile coautorilor nu pot fi delimitate distinct, utilizarea materialelor comune este permisă doar cu acordul expres şi scris al tuturor acestora. Arhitectul şef de proiect are obligaţia de a obţine aceste acorduri scrise.
CAP. V
Norme de conduită în relaţia cu clientul
ART. 58
Relaţiile dintre arhitect şi client
(1) Arhitectul va fi demn de încrederea clientului său. Relaţiile dintre arhitect şi clienţii săi se bazează pe onestitate, integritate, corectitudine şi confidenţialitate deplină.
(2) Arhitectul are obligaţia să adopte o conduită profesională în conformitate cu prezentul cod şi contractul stabilit între părţi, acţionând în interesul clientului fără a încălca interesul public.
ART. 59
Informarea clientului
(1) Înainte de a angaja o lucrare, arhitectul are obligaţia de a informa clientul în mod clar şi transparent asupra competenţelor de proiectare pe care le deţine în domeniu, asupra formei în care îşi exercită dreptul de semnătură, precum şi asupra competenţelor angajaţilor şi colaboratorilor săi.
(2) Arhitectul prezintă o estimare detaliată a costurilor privind activitatea de proiectare implicată de lucrarea comandată, evitând orice formă de ambiguitate care ar putea induce în eroare clientul.
(3) Arhitectul informează clientul despre limitele legale în care se poate efectua proiectul solicitat.
ART. 60
Limitele acţiunilor arhitectului
Arhitectul nu poate acţiona decât în limitele misiunilor convenite cu clientul său şi stabilite prin contract între client şi entitatea juridică pe care o reprezintă, respectând strict toate clauzele convenite şi asigurându-se că orice modificare a termenilor iniţiali este documentată şi convenită în scris de ambele părţi prin acte adiţionale la contract.
ART. 61
Răspunderea arhitectului
(1) Arhitectul poartă întreaga răspundere pentru prestaţia sa profesională din cadrul unei misiuni contractate, conform legii.
(2) Orice intervenţie a clientului, constructorului sau oricăror altor factori asupra conţinutului documentaţiilor asumate de arhitect şi/sau asupra execuţiei lucrărilor fără acordul scris al arhitectului exonerează arhitectul de responsabilitate.
(3) Arhitectul trebuie să se asigure că există o comunicare clară şi continuă cu toţi actorii implicaţi pentru a preveni situaţiile prevăzute la alin. (2).
(4) Arhitectul cu drept de semnătură, cu statut de angajat al unui operator economic, trebuie să notifice în scris angajatorul despre orice situaţie în care prestaţia profesională cerută de angajator ar duce la nerespectarea Codului deontologic. În cazul în care, după ce a fost notificat în scris, angajatorul impune arhitectului acţiuni contrare Codului deontologic, arhitectul trebuie să notifice în scris Ordinul.
ART. 62
Interesele clientului şi interesul public
(1) În relaţiile cu terţii, arhitectul va acţiona întotdeauna în interesul legitim al clientului, în deplină concordanţă cu interesul public, cu normele de etică profesională şi cu legislaţia în vigoare.
(2) Arhitectul are datoria de a identifica şi gestiona orice conflict între interesele clientului şi interesul public, care sunt de competenţa şi în responsabilitatea sa, asigurându-se că deciziile luate respectă legea şi principiile transparenţei şi integrităţii.
ART. 63
Evitarea situaţiilor incompatibile
Arhitectul nu îşi va asuma angajamente care implică situaţii sau atitudini incompatibile cu îndatoririle sale profesionale, legale sau deontologice şi care sunt susceptibile să creeze îndoială asupra integrităţii şi probităţii sale profesionale. Arhitectul trebuie să fie conştient de riscurile reputaţionale şi să evite orice activitate care ar putea compromite imaginea sa profesională şi a profesiei în general.
ART. 64
Informarea clientului despre modificări
Arhitectul are obligaţia de a-şi informa clientul în mod prompt şi complet despre orice modificare intervenită în legătură cu prestaţia şi desfăşurarea activităţii sale care ar putea influenţa calitatea sau costurile investiţiei, astfel încât clientul să poată lua o decizie informată asupra modului de continuare a contractului.
ART. 65
Obiectul secretului profesional
(1) Obiectul secretului profesional cuprinde toate informaţiile pe care arhitectul, în calitatea sa de profesionist, le-a obţinut direct sau indirect în legătură cu clientul, viaţa intimă a acestuia, a familiei sau aparţinătorilor săi ori în legătură cu organizarea şi funcţionarea unei societăţi sau instituţii.
(2) Constituie excepţie faţă de alin. (1) doar informaţiile care se referă la o posibilă încălcare a legii, caz în care arhitectul este obligat să acţioneze conform prevederilor legale.
ART. 66
Responsabilitatea privind secretul profesional
Arhitectul are responsabilitatea de a se asigura că angajaţii şi colaboratorii săi sunt informaţi cu privire la importanţa şi obligaţiile legate de secretul profesional şi asupra păstrării şi utilizării adecvate a informaţiilor, datelor şi documentelor ce reprezintă secret profesional.
ART. 67
Dezvăluirea secretului profesional la cererea legii
Dezvăluirea informaţiilor acoperite de secretul profesional de către arhitect, în cazul în care legea prevede expres sau la cererea expresă a unei instanţe judecătoreşti, nu constituie abatere disciplinară.
ART. 68
Persistenţa secretului profesional după încetarea contractului
Obligaţia arhitectului de a respecta secretul profesional persistă chiar şi după încetarea contractului cu clientul.
ART. 69
Sancţiuni pentru încălcarea secretului profesional
Arhitectul răspunde disciplinar şi poate fi sancţionat conform normelor deontologice şi legale în vigoare pentru nerespectarea secretului profesional.
CAP. VI
Norme de conduită în relaţia cu colegii
SECŢIUNEA 1
Corectitudinea
ART. 70
Relaţia cu colegii
Arhitectul se va comporta corect în relaţia cu colegii.
ART. 71
Concurenţa corectă dintre arhitecţi
Concurenţa dintre arhitecţi se va desfăşura exclusiv pe baza competenţei profesionale şi a calităţii serviciilor prestate, orice formă de concurenţă neloială fiind interzisă, inclusiv atragerea sau deturnarea clienţilor prin denigrarea unui coleg, subevaluarea onorariilor, utilizarea de informaţii confidenţiale obţinute ilegal pentru a crea un avantaj personal sau preluarea unui contract denunţat de un alt arhitect din motive de încălcare a deontologiei profesiei.
ART. 72
Substituirea şi integritatea profesională
Arhitectul poate înlocui un alt arhitect într-un proiect aflat în desfăşurare numai în condiţiile prevăzute de acordul contractual semnat, printr-o procedură de selecţie transparentă şi legală, care să asigure respectarea drepturilor profesionale ale arhitectului iniţial şi să fie aprobată de client. În cazul în care selecţia nu poate fi realizată sau nu se ajunge la un acord între părţi, se vor respecta reglementările legale aplicabile pentru modificarea acordurilor contractuale.
ART. 73
Notificarea şi respectarea dreptului de autor atunci când un arhitect este înlocuit
(1) Arhitectul care este solicitat de către un client să preia misiuni deja asumate de un alt arhitect are obligaţia de a-l notifica în scris, printr-un mijloc care asigură dovada transmiterii, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de preluarea misiunii. Notificarea trebuie să conţină informaţii esenţiale privind proiectul şi intenţia de a prelua respectiva sarcină.
(2) Arhitectul care preia lucrarea are obligaţia de a respecta legislaţia privind dreptul de autor şi drepturile conexe, evitând totodată orice acţiune care ar putea afecta reputaţia profesională a arhitectului înlocuit. În cazul în care arhitectul predecesor a lucrat în echipă sau ca parte a unui colectiv de autori, se aplică prevederile art. 55 referitoare la utilizarea materialelor elaborate în comun sau colectiv.
ART. 74
Continuarea operei unui confrate decedat
(1) În cazul în care un arhitect este solicitat să continue sau să intervină asupra proiectului realizat de un confrate decedat, acesta are obligaţia de a ţine cont de prevederile legale privind dreptul de autor şi drepturile conexe, precum şi de eventualele clauze testamentare sau dorinţe exprimate public de către autor legate de opera sa.
(2) Arhitectul va acţiona cu bună-credinţă, evitând orice acţiune care ar putea afecta reputaţia profesională a autorului.
ART. 75
Protejarea reputaţiei profesionale între colegi
(1) Arhitectul are obligaţia de a se abţine de la formularea şi diseminarea de afirmaţii neadevărate privind activitatea profesională a unui alt arhitect.
(2) Nu constituie abatere disciplinară exprimarea unor opinii critice formulate cu bună-credinţă, susţinute prin argumente obiective ce se încadrează în limitele libertăţii de exprimare profesională.
SECŢIUNEA a 2-a
Respectul reciproc
ART. 76
Respectul reciproc dintre arhitecţi
Relaţiile profesionale dintre arhitecţi se vor baza pe respect şi sprijin reciproc. În exercitarea activităţii profesionale, arhitecţii au obligaţia de a manifesta un comportament care să reflecte spiritul şi litera prezentului cod deontologic.
ART. 77
Critica constructivă a lucrărilor de arhitectură
(1) Arhitectul are dreptul de a exprima evaluări critice asupra lucrărilor altor arhitecţi, în mod obiectiv, argumentat şi cu respectarea normelor profesionale, în contexte academice, profesionale sau culturale.
(2) Sunt interzise exprimările publice jignitoare, defăimătoare sau formulate cu rea-credinţă, care pot aduce atingere reputaţiei profesionale a unui coleg, în afara cadrului unei critici fundamentate.
ART. 78
Informarea despre abuzuri
(1) Arhitectul are dreptul de a sesiza Comisiei de disciplină a Ordinului, cu bună-credinţă, fapte grave de natură profesională legate de lucrarea unui confrate. Lucrare înseamnă orice activitate profesională în domeniul arhitecturii.
(2) Sesizarea se face prin canale oficiale puse la dispoziţie de Ordin, confidenţiale, pentru protejarea celor care semnalează abuzuri.
ART. 79
Nondiscriminarea şi hărţuirea în exercitarea profesiei
Arhitecţii au obligaţia să se abţină de la orice formă de hărţuire sau comportament intimidant, jignitor ori lipsit de respect faţă de colegi, colaboratori sau subordonaţi. Comportamentele care lezează demnitatea persoanei sau creează un mediu profesional ostil sunt interzise şi constituie abateri disciplinare sancţionabile.
ART. 80
Reglementarea obligaţiilor la părăsirea unei firme
(1) Arhitectul care părăseşte o firmă va reglementa în scris, împreună cu conducerea acesteia, transferul obligaţiilor profesionale.
(2) În cazul unui arhitect asociat, acesta va stabili, conform principiilor prezentului cod deontologic, preluarea unor contracte sau părţi de contracte în derulare, cu acordul prealabil al clienţilor şi al foştilor parteneri. În cazul în care nu se poate ajunge la o înţelegere amiabilă, părţile vor apela la mediere sau la instanţele competente, conform reglementărilor legale.
ART. 81
Medierea conflictelor dintre arhitecţi
Orice neînţelegere între arhitecţi privind exercitarea profesiei se recomandă a fi supusă medierii unei terţe persoane, autorizată potrivit legii şi acceptată de comun acord de către părţi, înainte de sesizarea instanţelor disciplinare ale Ordinului sau, după caz, a instanţelor judecătoreşti competente. Medierea are scopul de a rezolva conflictele pe cale amiabilă şi de a asigura menţinerea unei relaţii de înţelegere şi respect reciproc între arhitecţi.
ART. 82
Relaţia de mentorare dintre arhitect şi stagiar
(1) Arhitectul cu drept de semnătură are obligaţia de a asigura, cu titlu gratuit, îndrumarea profesională a arhitectului stagiar angajat în baza unui contract individual de muncă, creând condiţiile necesare pentru formarea acestuia în domeniul practicii arhitecturale şi al conduitei etice.
(2) Arhitectul stagiar are obligaţia de a respecta cadrul profesional stabilit de arhitectul îndrumător şi de a se abţine de la orice acţiune care poate genera conflicte de interese, concurenţă neloială sau afectarea relaţiei profesionale cu clientul, conform prezentului cod.
ART. 83
Stagiul de complezenţă
Stagiul de complezenţă, caracterizat printr-o relaţie de mentorat fictivă sau trunchiată în care arhitectul îndrumător nu îndeplineşte responsabilităţile esenţiale de formare profesională, stabilite prin reglementările Ordinului, constituie o practică inacceptabilă, subminând formarea stagiarului şi imaginea profesiei.
ART. 84
Înscrierea în Ordin şi respectarea Codului deontologic de către arhitecţii stagiari
Arhitectul stagiar are obligaţia de a se înscrie în Ordin şi în Registrul arhitecţilor stagiari, respectând prevederile prezentului cod deontologic. Nerespectarea acestor obligaţii poate atrage sancţiuni disciplinare, în conformitate cu reglementările legale şi deontologice aplicabile.
CAP. VII
Norme de conduită în relaţia cu Ordinul
ART. 85
Relaţiile arhitecţilor cu Ordinul
(1) Relaţia membrilor Ordinului cu acesta, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora faţă de Ordin sunt reglementate de legislaţia în vigoare, de regulamentul de organizare şi funcţionare a Ordinului şi de actele normative interne emise conform legii. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă, administrativă sau penală, după caz.
(2) Este interzisă exercitarea oricărui drept profesional sau procedural într-un mod excesiv, nerezonabil ori contrar bunei-credinţe, cu scopul de a afecta demnitatea profesională a unui coleg, de a obstrucţiona activitatea Ordinului sau de a obţine avantaje nejustificate. O astfel de conduită constituie abuz de drept în sensul art. 15 din Codul civil şi atrage răspunderea disciplinară.
ART. 86
Actualizarea datelor personale şi profesionale
(1) Fiecare membru al Ordinului are obligaţia de a notifica prompt Ordinul cu privire la orice modificare a datelor sale personale sau profesionale.
(2) Datele prevăzute la alin. (1) trebuie actualizate de filiale în registrele şi documentele Ordinului, pentru a asigura corectitudinea evidenţelor oficiale şi pentru a facilita o comunicare eficientă între Ordin şi membri, respectând protecţia datelor cu caracter personal, în conformitate cu legislaţia aplicabilă privind prelucrarea, stocarea şi transmiterea acestora.
ART. 87
Aducerea la cunoştinţa Ordinului a încălcărilor Codului deontologic
Arhitectul are datoria de a aduce la cunoştinţa Ordinului situaţii de nerespectare a prevederilor Codului deontologic în scopul protejării principiilor fundamentale ce călăuzesc exercitarea profesiei, expuse în art. 3.
ART. 88
Comportamentul onest al membrilor faţă de Ordin
(1) Membrii Ordinului vor manifesta un comportament onest şi transparent faţă de Ordin, contribuind la întărirea rolului pe care acesta îl are în reprezentarea intereselor lor profesionale în faţa societăţii.
(2) Membrii Ordinului vor manifesta un comportament onest, transparent şi loial în relaţia cu Ordinul şi vor coopera cu Ordinul în realizarea activităţilor iniţiate de acesta pentru reprezentare publică, formare profesională, revizuire de norme şi reglementări specifice şi orice alte acţiuni întreprinse în interesul profesiei.
CAP. VIII
Dispoziţii finale
ART. 89
Sancţionarea nerespectării prevederilor Codului deontologic
(1) Nerespectarea prevederilor prezentului cod deontologic atrage sancţiuni în conformitate cu Legea nr. 184/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu regulamentul de organizare şi funcţionare al Ordinului.
(2) Sancţiunile disciplinare includ avertismentul, votul de blam, suspendarea temporară a dreptului de semnătură sau suspendarea calităţii de membru al Ordinului. Alte sancţiuni, în conformitate cu legea şi/sau regulamentul de organizare şi funcţionare al Ordinului, vor fi stabilite în funcţie de gravitatea faptei şi de contextul specific al speţei. Aplicarea sancţiunilor va fi făcută într-un mod transparent, corect şi echitabil, pentru a asigura respectarea principiilor deontologice şi a proteja integritatea profesiei.
(3) Toţi membrii Ordinului sunt obligaţi să cunoască şi să respecte prezentul cod deontologic, având în vedere că încălcarea acestuia poate afecta grav reputaţia şi încrederea publicului în profesie.
ART. 90
Interpretarea Codului deontologic
(1) Interpretarea prevederilor prezentului cod deontologic este de competenţa exclusivă a Consiliului naţional al Ordinului, care poate solicita asistenţă externă sau consultanţă juridică, tehnică etc., în cazul în care este necesar.
(2) Consiliul naţional al Ordinului are obligaţia de a comunica prompt toate interpretările oficiale către membrii Ordinului, asigurându-se că acestea sunt înţelese şi aplicate uniform la nivel naţional. Interpretările oficiale vor fi publicate pe platformele oficiale ale Ordinului Arhitecţilor din România pentru accesul facil al tuturor membrilor.
ART. 91
Aplicabilitatea Codului deontologic
Prevederile prezentului cod deontologic se aplică tuturor categoriilor de membri ai Ordinului: arhitecţilor, arhitecţilor stagiari, arhitecţilor de interior, conductorilor arhitecţi, urbaniştilor diplomaţi şi oricărui deţinător al titlului de arhitect. Toţi membrii au obligaţia de a respecta principiile, obligaţiile şi normele profesionale şi etice stipulate în acest cod.
ART. 92
Dispoziţii tranzitorii şi finale
(1) Codul deontologic al profesiei de arhitect, aprobat de Conferinţa naţională extraordinară a Ordinului Arhitecţilor din România din 26 şi 27 noiembrie 2011 şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, se abrogă.
(2) Prezentul cod se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.
(3) Sancţionarea conform noilor dispoziţii ale prezentului cod deontologic se aplică doar pentru faptele săvârşite după intrarea în vigoare a acestuia, cu excepţiile prevăzute de lege, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă în anumite cazuri prevăzute de legislaţia naţională, cum este cazul Codului penal.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
