Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobat prin DECIZIA nr. 321 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 60 din 20 ianuarie 2021.
──────────
CAP. I
Considerente generale
ART. 1
Rolul şi obiectivul Codului de conduită etică al personalului din sistemului administraţiei penitenciare
(1) Codul de conduită etică, denumit în continuare Codul de etică, stabileşte ansamblul normelor de conduită, valorile şi principiile morale pe care personalul din sistemul administraţiei penitenciare are obligaţia să le respecte în viaţa socioprofesională pe întreaga durată a activităţii.
(2) Rolul Codului de etică este să ghideze comportamentul moral şi profesional al personalului sistemului administraţiei penitenciare, atât în timpul activităţii profesionale, cât şi în afara acesteia, în măsura în care comportamentul personalului afectează imaginea instituţiei.
(3) Obiectivul Codului de etică este să contribuie la crearea unei culturi organizaţionale a integrităţii la nivelul sistemului administraţiei penitenciare, precum şi a unui climat etic care să determine personalul să acţioneze cu încredere şi profesionalism.
(4) Principiile şi valorile detaliate în cadrul prezentului cod formează o orientare morală pentru orice angajat care trebuie să îndeplinească o atribuţie de serviciu sau să ia o decizie în beneficiul serviciului public.
(5) Codul de etică pune accent pe formarea şi dezvoltarea discernământului moral al personalului, în concordanţă cu valorile şi principiile organizaţionale, şi nu pe respectarea mecanică a normelor de conduită conţinute de acesta.
(6) Normele de conduită profesională, prevăzute de prezentul cod, sunt obligatorii pentru personalul sistemului administraţiei penitenciare.
(7) Personalul cu funcţii de conducere şi coordonare trebuie să reprezinte un reper de conduită pentru subordonaţi, în plan socioprofesional.
ART. 2
Categorii de personal cărora le este aplicabil Codul de etică
Codul de etică se aplică tuturor categoriilor de personal care îşi desfăşoară activitatea în sistemul administraţiei penitenciare, după cum urmează:
a) poliţişti de penitenciare;
b) personal civil, format din funcţionari publici şi personal contractual;
c) personal delegat sau detaşat din alte instituţii.
ART. 3
Termeni şi expresii
În sensul prezentului cod, termenii şi expresiile utilizate au următorul înţeles:
1. poliţist de penitenciare - funcţionar public al cărui statut special este reglementat prin Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţistului de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare;
2. personal civil - persoana numită într-o funcţie în cadrul sistemului administraţiei penitenciare în condiţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în temeiul Legii nr. 188/1998 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori al Codului administrativ, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare;
3. personal delegat sau detaşat - angajat al altei instituţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului administraţiei penitenciare, în condiţiile legii, pentru o perioadă determinată;
4. colaboratori - reprezentanţi ai unor instituţii publice sau ai unor entităţi neguvernamentale care desfăşoară activităţi temporare în sistemul administraţiei penitenciare sau în legătură cu acesta;
5. consilier de etică - angajat desemnat, în mod obligatoriu, de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi de directorii unităţilor subordonate pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită etică din instituţie;
6. interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către personal prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atribuţiilor funcţiei;
7. conflict de interese - situaţia definită ca atare în lege în care persoana ce exercită o funcţie publică are un interes de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit actelor normative;
8. incompatibilitate - situaţia definită ca atare în lege în care se poate afla personalul care exercită mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi este interzis potrivit legii;
9. informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei, exceptând informaţiile prevăzute la art. 12 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
10. informaţie cu privire la date personale - orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.
CAP. II
Principii şi valori
ART. 4
Principii şi valori
Prezentul cod de etică are drept fundament patru valori esenţiale, respectiv: responsabilitate, profesionalism, integritate şi transparenţă şi patru principii corespondente, care trebuie să guverneze comportamentul etic şi profesional al personalului din cadrul sistemului administraţiei penitenciare, după cum urmează:
a) principiul responsabilităţii - personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să se asigure că prin modul în care îndeplineşte atribuţiile de serviciu sau desfăşoară orice altă activitate profesională colaterală respectă interesul public, interesele legitime, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi nu afectează demnitatea şi integritatea acestora;
b) principiul profesionalismului - toate atribuţiile de serviciu care revin personalului sistemului administraţiei penitenciare trebuie îndeplinite cu maximum de eficienţă şi eficacitate, conform competenţelor deţinute şi în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte reglementările legale aplicabile;
c) principiul integrităţii - în orice situaţie, personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să adopte un comportament bazat pe respect, imparţialitate, obiectivitate, onestitate, egalitate de şanse şi nediscriminare, deschidere şi diligenţă faţă de personal, faţă de persoanele custodiate şi cetăţeni, şi să se asigure că în timpul exercitării activităţii nu se află în conflict de interese sau într-o situaţie de incompatibilitate;
d) principiul transparenţei - personalul desemnat din sistemul administraţiei penitenciare trebuie să promoveze guvernarea deschisă către cetăţean, să asigure accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, dar în acelaşi timp să protejeze informaţiile care nu sunt publice, de care este responsabil ori de care a luat cunoştinţă.
CAP. III
Responsabilitatea
ART. 5
Respectul faţă de interesul public
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul sistemului administraţiei penitenciare are responsabilitatea morală fundamentală de a acţiona în interes public, respectiv de a lua deciziile şi de a întreprinde acele acţiuni care asigură un impact pozitiv asupra societăţii în ansamblul ei şi indivizilor care o compun, în mod particular, sau care fac ca impactul negativ asupra acestora să fie cât mai mic cu putinţă.
ART. 6
Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate sau a unor măsuri educative privative de libertate
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul sistemului administraţiei penitenciare are responsabilitatea morală de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate sau a unor măsuri educative privative de libertate, în condiţiile prevăzute de lege, în sensul asigurării bazei necesare pentru reinserţia socială după liberare.
ART. 7
Respectul faţă de instituţie
(1) Responsabilitatea personalului sistemului administraţiei penitenciare este de a contribui la îmbunătăţirea permanentă a performanţei instituţiei din care face parte sau cu care colaborează.
(2) Personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să se asigure ca prin acţiunile şi opiniile exprimate în spaţiul public, inclusiv în mediul virtual, nu aduce atingere prestigiului profesional sau imaginii instituţiei.
(3) Indiferent de mediul şi de forma de comunicare, personalului îi sunt interzise: gesturi de dispreţ, de persecuţie, expresii jignitoare, răspândirea de zvonuri false cu rea intenţie, critici aduse vieţii private, insulte, calomnii, intimidări, ameninţări, utilizarea unor cuvinte obscene sau specifice argoului folosit în medii infracţionale, ce pot conduce la discreditarea, marginalizarea, umilirea, deteriorarea condiţiilor de muncă, a respectului faţă de sine sau faţă de viaţă, la lezarea demnităţii persoanelor cu care interacţionează în timpul exercitării atribuţiilor profesionale.
(4) Personalului din sistemul administraţiei penitenciare îi sunt interzise comportamente cu conotaţie sexuală exprimate fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.
(5) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are responsabilitatea promovării valorilor etice incluse în Codul de etică, precum şi aceea a promovării şi menţinerii unei culturi organizaţionale bazate pe aceste valori.
(6) Personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să dovedească loialitate faţă de instituţie şi valorile promovate de aceasta, să manifeste, din proprie iniţiativă, atitudine conştientă faţă de colegi şi de obiectivele instituţiei.
(7) În relaţia cu publicul, cu colegii din instituţie sau din cadrul altor organizaţii sau sfere profesionale, personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să adopte o atitudine bazată pe respect - o atitudine imparţială, nediscriminatorie, deschisă şi diligentă.
(8) În formarea şi dezvoltarea mediului relaţional, personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să aibă în vedere respectarea integrităţii şi a valorilor etice esenţiale şi să se asigure, pe baza datelor pe care le cunoaşte, că prin interacţiunea cu persoanele din cercul relaţional sau prin imaginile apărute în mediul virtual ori în spaţiul public nu aduce atingere imaginii instituţiei şi prestigiului acesteia.
ART. 8
Respectul faţă de cetăţean
Personalul sistemului administraţiei penitenciare are responsabilitatea de a respecta interesele legitime şi drepturile cetăţeanului. Această responsabilitate nu se limitează la oferirea unor servicii publice, ci priveşte şi efectele pe care le pot avea aceste servicii asupra cetăţeanului.
ART. 9
Respectul faţă de Constituţie şi legile statului
Personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să cunoască şi să respecte Constituţia, legile ţării şi dispoziţiile legale specifice, precum şi să îşi exercite atribuţiile cu maximă responsabilitate având în vedere că, prin natura lor, aceste atribuţii trebuie să consolideze ordinea constituţională şi autoritatea statului.
CAP. IV
Profesionalismul
ART. 10
Responsabilitate, legalitate şi obiectivitate profesională
(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare este responsabil şi răspunzător, din punct de vedere profesional, pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile de serviciu. Personalului îi revine sarcina de a respecta principiile de legalitate, eficienţă şi eficacitate în îndeplinirea activităţii şi de a îşi asuma răspunderea pentru faptele şi deciziile proprii.
(2) Personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să cunoască legislaţia specifică domeniului de activitate şi are obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi de a se informa cu privire la cele mai bune practici în domeniul în care îşi exercită atribuţiile.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor profesionale personalul sistemului administraţiei penitenciare este obligat să aibă o atitudine neutră, să respecte principiul egalităţii de şanse, indiferent de categoria profesională sau funcţia deţinută, în raporturile de serviciu angajat-angajat, angajat-persoane custodiate, angajat-colaboratori, angajat-aparţinători şi indiferent de rasă, etnie, vârstă, sex, dizabilităţi, religie, cultură.
(4) Atunci când se solicită puncte de vedere sau opinii avizate, personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să formuleze aceste opinii cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile şi exclusiv pe baza principiilor profesionale şi pe cele ale garantării unui act administrativ obiectiv, fără a fi influenţat de convingerile personale.
(5) Personalul cu funcţii de conducere sau coordonare din cadrul sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia de a se asigura că personalul din subordine sau coordonare are competenţele, condiţiile şi resursele necesare unei bune îndepliniri a sarcinilor de serviciu şi că respectă prevederile prezentului cod.
ART. 11
Protecţia datelor cu caracter personal
Personalul sistemului administraţiei penitenciare este obligat să asigure confidenţialitatea şi protecţia datelor cu caracter personal, respectiv să utilizeze informaţiile, datele, documentele şi bazele de date doar în exercitarea autorităţii conferite de lege şi să nu le folosească în scop personal.
ART. 12
Libertatea de exprimare
(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia de a se asigura că opiniile proprii exprimate în public nu aduc atingere imaginii sistemului administraţiei penitenciare, precum şi demnităţii şi reputaţiei unei persoane, indiferent de statutul acesteia.
(2) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are garantată libertatea de exprimare şi dreptul la opinie în formularea unei poziţii profesionale, însă exprimarea unui punct de vedere în numele instituţiei sau despre activitatea acesteia, în scris sau verbal, trebuie corelată cu poziţia instituţională pe acel domeniu. Personalul trebuie să se asigure că, atunci când exprimă un punct de vedere în numele instituţiei sau când este invitat în calitate de reprezentat al acesteia, prezintă opinia asupra căreia s-a convenit în exercitarea mandatului de reprezentant sau cu privire la care există acordul conducerii instituţiei.
ART. 13
Respectarea regulilor de protocol
În timpul deplasărilor interne şi/sau externe, personalul sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia de a avea o conduită corespunzătoare regulilor de protocol aplicabile, intrând în responsabilitatea sa cunoaşterea şi respectarea tradiţiilor, obiceiurilor şi legilor ţării sau comunităţii gazdă.
ART. 14
Portul uniformei şi al ţinutei civile
(1) Portul uniformei de către poliţiştii de penitenciare se face cu respectarea prevederilor legale referitoare la descrierea, compunerea şi modul de purtare a uniformelor în sistemul administraţiei penitenciare.
(2) Este interzis portul uniformei, inclusiv al însemnelor şi accesoriilor specifice, în locuri şi în condiţii care ar putea afecta prestigiul funcţiei publice exercitate şi imaginea sistemului administraţiei penitenciare.
(3) Ţinuta civilă a personalului din sistemul administraţiei penitenciare trebuie să fie decentă, îngrijită şi curată.
ART. 15
Evaluarea obiectivă a personalului
Personalul cu funcţii de conducere sau coordonare trebuie să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a personalului, excluzând orice formă de discriminare şi favorizare bazată pe relaţii de rudenie, afinitate, apartenenţă sindicală sau orice alte tipuri de relaţii, în toate situaţiile care impun analiza şi evaluarea personalului din subordine sau coordonare, precum:
a) la completarea fişei de evaluare a activităţii performanţelor profesionale individuale;
b) la formularea de propuneri sau aprobarea de avansări în grade/funcţii/trepte profesionale, împuterniciri, detaşări, schimbări din funcţie şi mutări;
c) la acordarea de recompense materiale sau morale;
d) la repartizarea sarcinilor profesionale.
CAP. V
Integritatea
ART. 16
Conflictul de interese
(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are datoria legală, morală şi profesională de a se asigura că în timpul exercitării activităţii nu se află în conflict de interese sau într-o situaţie de incompatibilitate, aşa cum sunt definite acestea în legislaţia în materie şi în spiritul prezentului cod de etică.
(2) Poliţiştii de penitenciare se află în conflict de interese în situaţiile prevăzute la art. 121 alin. (1) din Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Funcţionarii publici din sistemul administraţiei penitenciare se află în conflict de interese în situaţiile prevăzute la art. 79 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În situaţia în care există un conflict de interese, poliţistul de penitenciare sau funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să îl informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
(5) Prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la conflictul de interese se aplică în mod corespunzător.
ART. 17
Incompatibilităţi
(1) Poliţiştii de penitenciare pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice, precum şi să desfăşoare activităţi sau să deţină funcţii în sectorul privat, cu condiţia ca activitatea sau funcţia respectivă să nu aibă legătură cu sistemul administraţiei penitenciare şi cu condiţia respectării dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, incompatibilităţile, dar şi a legislaţiei aplicabile profesiei sau activităţii pe care o exercită.
(2) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică.
ART. 18
Cadourile, atenţiile şi alte avantaje
Personalului sistemului administraţiei penitenciare îi este interzis să solicite şi să primească cadouri, servicii, favoruri sau orice alt avantaj care îi poate influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute, indiferent de natura şi contextul acordării lor, exceptând cadourile declarate conform Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei.
ART. 19
Avertizarea de integritate
(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia legală, morală şi profesională de a sesiza orice abatere de la procedurile, normele legale, politicile interne ale instituţiei, de care ia cunoştinţă.
(2) În baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii şi în spiritul prezentului cod de etică se prezumă că avertizarea de integritate se bazează pe buna-credinţă a avertizorului.
CAP. VI
Transparenţa
ART. 20
Accesul liber la informaţiile de interes public
(1) În conformitate cu legislaţia în vigoare, activitatea sistemului administraţiei penitenciare trebuie să fie transparentă şi accesibilă cetăţeanului, garantând o bună comunicare cu cetăţenii şi cu societatea civilă.
(2) Potrivit atribuţiilor ce îi revin şi în temeiul legislaţiei privind accesul la informaţii de interes public, personalul sistemului administraţiei penitenciare este obligat:
a) să asigure informarea activă, corectă şi la timp asupra chestiunilor de interes public;
b) să asigure accesul liber la informaţiile de interes public în condiţiile legii;
c) să respecte termenele prevăzute de lege privind furnizarea informaţiilor.
ART. 21
Protecţia şi confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor
(1) Personalul sistemului administraţiei penitenciare este obligat să respecte limitările impuse de lege privind accesul la informaţii, în scopul protejării informaţiilor confidenţiale, a secretului de stat sau de serviciu, a protejării vieţii private a persoanelor şi a securităţii naţionale.
(2) Culegerea, stocarea şi utilizarea datelor cu caracter personal de către personalul sistemului administraţiei penitenciare se fac în condiţiile legii şi vor fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale, legitime şi specifice instituţiei.
(3) Personalul sistemului administraţiei penitenciare are obligaţia să păstreze, în condiţiile legii, confidenţialitatea deplină a datelor şi informaţiilor pe care le deţine sau la care are acces pe durata desfăşurării activităţii şi să nu le utilizeze abuziv sau în folos personal ori să le facă cunoscute terţilor care nu reprezintă un interes legitim, inclusiv după încetarea activităţii care le conferă acces la aceste informaţii.
(4) În afara contextului profesional, personalul sistemului administraţiei penitenciare trebuie să evite implicarea în discuţii cu terţe persoane despre activitatea profesională şi comportamentul colegilor la locul de muncă, de natură să aducă atingere reputaţiei şi demnităţii acestora sau imaginii instituţiei.
CAP. VII
Obligaţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi unităţilor subordonate cu privire la asigurarea consilierii etice, informării şi raportării cu privire la normele de conduită
ART. 22
Desemnarea consilierului de etică
(1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod, referitoare la conduita personalului în exercitarea funcţiilor deţinute, conducătorii instituţiilor vor desemna o persoană, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.
(2) În mod excepţional, în funcţie de numărul de personal din cadrul instituţiei, de complexitatea problemelor şi de volumul activităţii specifice, pot fi desemnaţi doi consilieri de etică.
(3) Desemnarea consilierului de etică şi atribuţiile acestuia se stabilesc prin act administrativ al conducătorului instituţiei; atribuţiile consilierului de etică vor fi consemnate, ulterior, în fişa postului.
(4) Prin instrucţiuni ale directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, denumite în continuare Instrucţiuni, se aprobă modelele de documente specifice asigurării consilierii etice, informării şi raportării cu privire la respectarea normelor de conduită.
ART. 23
Confidenţialitatea consilierii etice
(1) Consilierea etică are caracter confidenţial şi se desfăşoară în baza unei solicitări formale, conform modelului prevăzut în Instrucţiuni, adresate consilierului de etică sau la iniţiativa acestuia atunci când din conduita angajatului rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia.
(2) Consilierul de etică are obligaţia de a nu comunica altor persoane, în afara directorului unităţii, informaţii cu privire la activitatea derulată, cu excepţia situaţiei în care aspectele semnalate pot constitui o faptă penală.
(3) Personalul sistemului administraţiei penitenciare nu poate fi sancţionat sau prejudiciat în niciun fel pentru că s-a adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor şi normelor de conduită.
(4) În aplicarea dispoziţiilor prezentului cod, orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea prevederilor legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
ART. 24
Formarea profesională şi perfecţionarea consilierilor de etică
Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate au obligaţia să asigure participarea consilierilor de etică la programele de formare şi perfecţionare profesională, organizate în condiţiile legii.
CAP. VIII
Rolul şi atribuţiile consilierului de etică
ART. 25
Consilierul de etică
(1) În scopul respectării şi monitorizării implementării principiilor şi normelor de conduită de către personal, consilierul de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării normelor de conduită prevăzute de prezentul cod.
(2) Dobândirea calităţii de consilier de etică vizează deţinerea unui statut temporar, atribuit unui poliţist de penitenciare pentru o perioadă de 3 ani.
(3) În perioada exercitării calităţii de consilier de etică, poliţistul de penitenciare îşi păstrează şi funcţia deţinută în momentul numirii.
(4) Fişa postului corespunzătoare funcţiei deţinute de consilierul de etică se elaborează de către compartimentul de resurse umane şi se aprobă de către conducătorul instituţiei, prin raportare la atribuţiile stabilite în sarcina acestuia.
(5) Consilierul de etică îşi desfăşoară activitatea pe baza fişei postului întocmite în condiţiile prevăzute la alin. (4).
(6) Poate dobândi calitatea de consilier de etică personalul sistemului administraţiei penitenciare, care îndeplineşte, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) este poliţist de penitenciare definitiv;
b) are, de regulă, studii superioare în domeniul ştiinţelor sociale, astfel cum este reglementat acest domeniu de studii în legislaţia specifică;
c) prezintă deschidere şi disponibilitate pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin consilierului de etică în conformitate cu prevederile prezentului cod;
d) are o probitate morală recunoscută;
e) nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
f) nu este în curs de cercetare disciplinară;
g) nu se află în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;
h) nu se află în niciuna dintre situaţiile de incompatibilitate cu calitatea de consilier de etică prevăzute la art. 27.
ART. 26
Declaraţia de integritate
Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 25 alin. (6) lit. e)-h) se face prin completarea unei declaraţii de integritate, dată pe propria răspundere a poliţistului de penitenciare, conform modelului prevăzut în Instrucţiuni.
ART. 27
Incompatibilităţi cu calitatea de consilier de etică
(1) Nu poate fi numit consilier de etică poliţistul de penitenciare care se află în următoarele situaţii de incompatibilitate:
a) este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu conducătorul instituţiei sau cu înlocuitorul de drept al acestuia;
b) are relaţii patrimoniale sau de afaceri cu oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a);
c) este membru sau secretar în comisia de disciplină constituită în cadrul instituţiei.
(2) În cazul în care situaţiile de incompatibilitate prevăzute intervin ulterior dobândirii calităţii de consilier de etică, statutul de consilier de etică încetează în condiţiile prezentului cod.
ART. 28
Atribuţiile consilierului de etică
(1) În exercitarea rolului activ de prevenire a încălcării principiilor şi normelor de conduită, consilierul de etică din sistemul administraţiei penitenciare îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) monitorizează modul de aplicare şi respectare a principiilor şi normelor de conduită de către personalul instituţiei şi întocmeşte rapoarte şi analize cu privire la acestea;
b) desfăşoară activitatea de consiliere etică, de consultanţă şi asistenţă a personalului din instituţie, pe baza solicitării scrise a acestuia sau din proprie iniţiativă, atunci când personalul nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;
c) elaborează analize privind cauzele, riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea personalului, care ar putea determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului instituţiei şi propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor. Studiile şi analizele, aprobate de conducătorul instituţiei, se diseminează personalului acesteia şi se transmit, ulterior, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cazul în care acestea au fost elaborate la nivelul unităţilor subordonate;
d) organizează, trimestrial, sesiuni de informare a personalului cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie obligaţii pentru instituţie;
e) semnalează practici sau proceduri instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în activitatea personalului;
f) analizează sesizările şi reclamaţiile formulate de personalul sistemului administraţiei penitenciare şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii instituţiei, cu privire la comportamentul personalului şi formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;
g) poate adresa în mod direct întrebări sau poate aplica chestionare personalului cu privire la gradul de cunoaştere şi însuşire a valorilor etice de către angajaţii sistemului administraţiei penitenciare;
h) întocmeşte rapoarte trimestriale privind respectarea normelor etice de către personalul din instituţia în care îşi desfăşoară activitatea; rapoartele aprobate de conducătorul instituţiei se diseminează personalului acesteia şi se transmit, trimestrial, la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la termenele şi în forma standard stabilite prin instrucţiuni specifice, în cazul în care acestea au fost elaborate la nivelul unităţilor subordonate;
i) întocmeşte rapoarte anuale cu privire la aplicarea şi respectarea normelor de conduită în cadrul instituţiei şi, în cazul în care au fost elaborate la nivelul unităţilor subordonate, le transmite pentru centralizare Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la termenele şi în forma standard stabilită prin Instrucţiuni.
(2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în baza rapoartelor transmise de consilierii de etică, elaborează rapoarte anuale privind monitorizarea implementării principiilor şi standardelor de conduită, precum şi a procedurilor disciplinare, conform modelului prevăzut în Instrucţiuni.
(3) Rapoartele privind respectarea normelor de conduită se publică pe site-ul propriu.
ART. 29
Încetarea calităţii de consilier de etică
Calitatea de consilier de etică încetează în următoarele situaţii:
a) prin renunţarea expresă a consilierului de etică la această calitate, pe baza unei cereri scrise, adresate conducătorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al unităţii în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea;
b) prin expirarea perioadei pentru care a fost desemnat consilier de etică în condiţiile prevăzute de prezentul cod;
c) în cazul intervenirii unei situaţii de incompatibilitate prevăzute la art. 27;
d) prin revocare de către conducătorul instituţiei, pentru activitate necorespunzătoare a consilierului de etică sau în cazul în care acesta nu mai îndeplineşte oricare dintre condiţiile prevăzute la art. 25 alin. (6);
e) în caz de încetare sau de modificare a raporturilor de serviciu ale poliţistului de penitenciare care are calitatea de consilier de etică prin ocuparea unei funcţii în cadrul altei instituţii, precum şi în cazul suspendării raporturilor de serviciu pe o perioadă mai mare de o lună.
ART. 30
Răspunderea pentru încălcarea dispoziţiilor Codului de etică
(1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de etică atrage răspunderea disciplinară a personalului sistemului administraţiei penitenciare, în condiţiile legii.
(2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de etică şi de a propune, după caz, aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute de lege.
(3) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.
(4) Personalul din sistemul administraţiei penitenciare răspunde, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
ART. 31
Aplicabilitatea Codului de etică pentru profesiile din sistemul penitenciar
Enumerarea principiilor şi a valorilor de etică nu este limitativă, ci se completează de drept cu cele cuprinse în prevederile legale în vigoare specifice tuturor categoriilor de personal, indiferent de profesie: medic, asistent medical, asistent de farmacie, psiholog, consilier juridic, asistent social, educator, medic veterinar, inginer, preot, cadru didactic.
CAP. IX
Desfăşurarea activităţilor de informare şi de instruire în domeniul eticii
ART. 32
Activităţile de instruire şi informare în domeniul eticii
(1) Activităţile de instruire şi informare a personalului sistemului administraţiei penitenciare în domeniul eticii se realizează de către consilierul de etică desemnat.
(2) Activităţile de instruire în domeniul eticii se realizează în scopul promovării unei culturi profesionale adecvate rolului sistemului administraţiei penitenciare în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, prin integrarea într-o formulă coerentă a regulilor deja normate în legislaţie sau aplicate cutumiar, a căror respectare este de natură să garanteze încrederea impusă de profesia pe care o exercită personalul sistemului administraţiei penitenciare.
(3) Activităţile de instruire şi informare a personalului sistemului administraţiei penitenciare pot consta în:
a) elaborarea şi diseminarea de teme/ghiduri/materiale de lucru informative/pliante/afişe/alte documente pe suport fizic sau electronic;
b) organizarea de sesiuni de instruire individuale sau de grup;
c) organizarea de activităţi în cadrul unor programe desfăşurate la nivel naţional, regional sau local, în parteneriat cu instituţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii cu atribuţii în domeniul eticii;
d) organizarea altor activităţi pentru sau împreună cu personalul sistemului administraţiei penitenciare în scopul dezvoltării conduitei etice.
ART. 33
Elaborarea planului tematic anual de către consilierul de etică
(1) Activităţile de instruire şi informare se realizează în baza unui plan tematic elaborat anual de către consilierul de etică, avizat de structura de resurse umane şi aprobat de conducerea instituţiei.
(2) Personalul din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi din unităţile subordonate are obligaţia de a participa la activităţile de instruire şi informare organizate de consilierul de etică, ori de câte ori este necesar.
(3) Instruirea persoanelor nou-încadrate şi a persoanelor cu funcţii de conducere sau coordonare se va asigura cu prioritate.
(4) Structura de resurse umane de la nivelul instituţiei va transmite consilierului de etică, semestrial, situaţia persoanelor nou-încadrate şi a celor cu funcţii de conducere sau coordonare ce trebuie instruite cu prioritate.
(5) Anual sau ori de câte ori situaţia impune, personalului sistemului administraţiei penitenciare i se aplică chestionare de evaluare pentru a se identifica gradul de cunoaştere a elementelor specifice conduitei etice.
(6) Consilierul de etică, împreună cu Direcţia management resurse umane din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, asigură instruirea şi informarea în domeniul eticii a cursanţilor şcolarizaţi de instituţiile de învăţământ pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare.
CAP. X
Dispoziţii finale
ART. 34
Informarea cu privire la prevederile Codului de etică
(1) La numirea în funcţie, personalului din sistemul administraţiei penitenciare i se aduc la cunoştinţă prevederile Codului de etică, iar angajatul este responsabil de respectarea acestuia.
(2) Personalul este informat cu privire la prevederile Codului de etică prin tipărirea şi afişarea acestuia în locuri vizibile, prin includerea în tematica de pregătire şi formare profesională, prin postarea în intranet şi pe pagina web a instituţiei.
(3) Pentru orice neclarităţi, întrebări sau asistenţă cu privire la conţinutul Codului de etică, precum şi pentru a primi în condiţii de deplină confidenţialitate îndrumare şi consiliere etică, personalul sistemului administraţiei penitenciare se adresează consilierului de etică.
ART. 35
Monitorizare
Consilierul de etică monitorizează aplicarea şi respectarea Codului de etică, consemnează sesizările de încălcare a normelor acestuia într-un registru special, conform modelului prevăzut în Instrucţiuni, în vederea urmăririi soluţionării, precum şi pentru întocmirea de rapoarte anuale în acest sens, conform procedurilor interne elaborate.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
