Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
O NOUA ERA DE DEMOCRATIE, PACE ŞI UNITATE Noi, şefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, ne-am reunit la Paris într-o epoca de profunde schimbãri şi de sperante istorice. Era de confruntare şi divizare a Europei a luat sfîrşit. Noi declaram ca relaţiile noastre se vor întemeia, de acum înainte, pe respect şi cooperare. Europa se elibereazã de moştenirea trecutului. Curajul bãrbaţilor şi femeilor, puterea voinţei popoarelor şi forta ideilor Actului final de la Helsinki au deschis o era noua de democratie, pace şi unitate în Europa. În prezent ne revine sa infaptuim sperantele şi asteptarile pe care popoarele noastre le-au nutrit timp de decenii: o angajare nestramutata în favoarea democraţiei întemeiate pe drepturile omului şi libertãţile fundamentale; prosperitatea prin libertate economicã şi echitate socialã; o securitate egala pentru toate ţãrile noastre. Cele zece principii ale Actului final ne vor calauzi spre acest viitor ambitios, asa cum ne-au luminat calea spre relaţii mai bune în decursul ultimilor cincisprezece ani. Înfãptuirea deplina a tuturor angajamentelor C.S.C.E. trebuie sa constituie temelia iniţiativelor pe care le adoptam astãzi pentru ca ratiunile noastre sa traiasca conform aspiratiilor lor. Drepturile omului, democraţia şi statul de drept Ne angajãm sa edificam, sa consolidam şi sa intarim democraţia ca unic sistem de guvernãmînt al naţiunilor noastre, urmãrind sa ne ghidam dupã urmãtoarele: Drepturile omului şi libertãţile fundamentale sînt inerente tuturor fiintelor umane, inalienabile şi garantate prin lege. Protecţia şi promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor reprezintã o garanţie esenţialã în fata unui stat cu puteri excesive. Înfãptuirea şi exercitarea lor deplina constituie baza libertãţii, dreptatii şi pãcii. Guvernul democratic se întemeiazã pe vointa poporului, exprimatã periodic prin alegeri libere şi corecte. Democraţia are ca fundament respectarea persoanei umane şi a statului de drept. Democraţia reprezintã cea mai buna garanţie a libertãţii de expresie, a tolerantei fata de orice grupuri ale societãţii şi a egalitãţii sanselor pentru fiecare persoana. Democraţia, prin caracterul sau reprezentativ şi pluralist, presupune responsabilitate fata de electorat, obligaţia autoritãţilor de a se conformã legii şi exercitarea impartiala a justiţiei. Nimeni nu este deasupra legii. Afirmam ca orice individ, fãrã discriminare, are dreptul la: - libertatea de gindire, constiinta şi religie sau de convingere; - libertatea de expresie; - libertatea de asociere şi de întrunire paşnicã; - libertatea de mişcare; nimeni nu va fi supus: - unei arestari sau detineri arbitrare; - unei torturi sau oricãrui alt tratament sau pedepse aspre, inumane sau degradante; fiecare are, în plus, dreptul: - de a-şi cunoaşte şi de a-şi face respectate drepturile; - de a participa la alegeri libere şi corecte; - de a fi judecat în mod echitabil şi public dacã este acuzat de comiterea unui delict; - de a avea individual sau în asociere o proprietate şi de a exercita activitãţi individuale; - de a se bucura de drepturi economice, sociale şi culturale. Afirmam ca identitatea etnicã, culturalã, lingvistica şi religioasã a minoritãţilor naţionale va fi protejata, iar persoanele aparţinînd acestor minoritãţi au dreptul de a exprima liber, prezerva şi dezvolta aceasta identitate, fãrã nici o discriminare şi în condiţiile unei depline egalitati în fata legii. Vom asigura ca fiecare sa se bucure de apãrare efectivã, pe plan naţional şi internaţional, impotriva oricãrei violari a drepturilor sale. Respectarea deplina a acestor principii constituie baza pe care ne vom strãdui sa edificam noua Europa. Statele noastre vor coopera şi îşi vor acorda sprijin reciproc pentru a face ireversibile cuceririle democratice. Libertatea economicã şi responsabilitatea Libertatea economicã, justiţia socialã şi atitudinea responsabilã fata de mediul înconjurãtor sînt indispensabile prosperitatii. Libertatea de vointa a individului, exercitatã în democratie şi protejata de statul de drept, constituie condiţia necesarã unei dezvoltãri economice şi sociale fructuoase. Vom favoriza o activitate economicã desfasurata cu respectarea şi afirmarea demnitãţii umane. Libertatea şi pluralismul politic sînt elemente necesare în realizarea obiectivului nostru comun de dezvoltare a economiilor de piata pentru o creştere economicã susţinutã, prosperitate, justiţie socialã, utilizare mai deplina a forţei de munca şi folosirea eficienta a resurselor economice. Succesul tranzitiei la economia de piata de cãtre tari care fac eforturi în aceasta direcţie este important şi în interesul tuturor. El ne va permite sa atingem un nivel mai înalt de prosperitate, ceea ce reprezintã obiectivul nostru comun. Vom coopera în acest scop. Protecţia mediului înconjurãtor este o responsabilitate comuna a tuturor naţiunilor noastre. Sprijinind eforturile naţionale şi regionale în acest domeniu, trebuie sa tinem seama şi de necesitatea stringenta a unei acţiuni comune pe scara mai larga. Relaţiile de prietenie între statele participante Acum, cînd se deschide o noua era în Europa, sintem hotariti sa dezvoltam şi sa intarim relaţiile de prietenie şi de cooperare între statele Europei, S.U.A. şi Canada, şi sa promovam prietenia între popoarele noastre. Pentru menţinerea şi întãrirea democraţiei, pãcii şi unitãţii în Europa, reafirmam solemn angajamentul nostru de a respecta pe deplin cele zece principii ale Actului final de la Helsinki. Reinnoim valabilitatea constanta a celor zece principii şi hotãrîrea noastrã de a le infaptui în practica. Toate principiile se aplica în mod egal şi fãrã rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat ţinînd seama de celelalte. Ele constituie baza relaţiilor noastre. Conform obligaţiilor decurgind din Carta O.N.U. şi angajamentelor asumate privind Actul final de la Helsinki, reafirmam hotãrîrea noastrã de a ne abţine de la ameninţarea sau folosirea forţei impotriva integritãţii teritoriale sau independentei politice a oricãrui stat, sau de la acţiuni de orice alt mod incompatibil cu principiile sau scopurile acestor documente. Reinnoim angajamentul nostru de a reglementa diferendele prin mijloace paşnice. Hotarim crearea unor mecanisme de prevenire şi reglementare a conflictelor între statele participante. O data cu sfîrşitul divizãrii Europei, ne vom strãdui sa conferim o noua calitate relaţiilor noastre în domeniul securitãţii, cu respectarea deplina a libertãţii de alegere a fiecãruia în acest domeniu. Securitatea este indivizibilã, iar securitatea fiecãrui stat participant este legatã în mod indisolubil de cea a tuturor celorlalţi. În consecinta, ne angajãm sa cooperam pentru întãrirea încrederii şi securitãţii între noi şi sa promovam controlul asupra inarmarilor şi dezarmarii. Salutam Declaraţia comuna a celor 22 de state privind îmbunãtãţirea relaţiilor lor. Ne vom întemeia relaţiile pe adeziunea noastrã comuna la valorile democratice, la drepturile omului şi libertãţile fundamentale. Sintem convinsi ca progresele democraţiei, precum şi respectarea şi exercitarea efectivã a drepturilor omului sînt indispensabile intaririi pãcii şi securitãţii între statele noastre. Reafirmam egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul lor la autodeterminare, conform Cartei O.N.U. şi normelor pertinente ale dreptului internaţional în acest domeniu, inclusiv a celor referitoare la integritatea teritorialã a statelor. Sintem hotariti sa intensificam consultarile politice şi sa largim cooperarea pentru rezolvarea problemelor economice, sociale, ale mediului înconjurãtor, culturale şi umanitare. Aceasta vointa comuna şi interdependenta noastrã tot mai mare vor contribui la depãşirea neincrederii datind de mai multe decenii, la întãrirea stabilitatii şi edificarea unei Europe unite. Dorim ca Europa sa fie o sursa a pãcii, deschisã dialogului şi cooperãrii cu celelalte state, favorabilã schimburilor şi angajata în cãutarea unor raspunsuri comune la provocarile viitorului. Securitatea Consolidarea democraţiei şi întãrirea securitãţii vor influenta favorabil relaţiile noastre de prietenie. Salutam semnarea de cãtre cele 22 de state participante a Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa care va duce la reducerea nivelurilor forţelor armate. Aprobam adoptarea unei noi serii substanţiale de mãsuri de încredere şi de securitate care vor conduce la o mai mare transparenta şi încredere între statele participante. Aceasta reprezintã pasi importanti spre întãrirea stabilitatii şi securitãţii în Europa. Reducerea fãrã precedent a forţelor armate, ca rezultat al Tratatului privind forţele armate convenţionale în Europa, împreunã cu noile abordari ale securitãţii şi cooperãrii în cadrul procesului C.S.C.E., vor conduce la o noua înţelegere a securitãţii în Europa şi o noua dimensiune a relaţiilor noastre. În acest context, recunoastem pe deplin libertatea statelor de a-şi alege aranjamentele proprii în domeniul securitãţii. Unitatea Europa libera, formind un singur tot, reclama o noua relansare. Chemam popoarele noastre sa se asocieze la aceasta mareata opera. Luam act cu mare satisfactie de Tratatul privind reglementarea definitiva cu privire la Germania, semnat la Moscova, la 12 septembrie 1990, şi salutam sincer faptul ca poporul german s-a reunit într-un singur stat, conform principiilor Actului final al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi în deplin acord cu vecinii sãi. Realizarea unitãţii naţionale a Germaniei este o contribuţie importanta la instaurarea unei ordini de pace justa şi durabila în Europa unita, democratica şi constienta de responsabilitatea sa în domeniul stabilitatii, pãcii şi cooperãrii. Participarea în comun a statelor din America de Nord şi a celor din Europa este o caracteristica fundamentalã a C.S.C.E., aceasta se afla la baza rezultatelor înregistrate pînã în prezent şi este esenţialã pentru viitorul procesului C.S.C.E. Adeziunea noastrã constanta la valori pe care le impartasim în comun, precum şi moştenirea noastrã comuna constituie legãturi care ne unesc. Cu toatã diversitatea naţiunilor noastre, sintem uniti în angajamentul de a largi cooperarea în toate domeniile. Problemele complexe cu care ne confruntam vor putea fi soluţionate numai printr-o acţiune comuna, cooperare şi solidaritate. C.S.C.E şi lumea Destinul naţiunilor noastre este legat de cel al tuturor celorlalte natiuni. Sprijinim pe deplin O.N.U. şi întãrirea rolului sau în promovarea pãcii, securitãţii şi dreptatii internaţionale. Reafirmam angajamentul nostru fata de principiile şi obiectivele O.N.U., asa cum sînt enunţate în carta, şi condamnam orice încãlcare a acestor principii. Notam cu satisfactie rolul tot mai important al O.N.U. în viata internationala şi eficienta sa în creştere, ca urmare a îmbunãtãţirii relaţiilor dintre statele noastre. Constienti de urgenta nevoilor unei mari pãrţi a omenirii, ne angajãm sa fim solidari cu toate celelalte tari. Adresam, deci, astãzi, de la Paris, un apel tuturor naţiunilor lumii. Sintem gata sa ne alaturam ansamblului statelor şi fiecãruia dintre ele în efortul comun de a apara şi promova comunitatea valorilor umane fundamentale. ORIENTĂRI PENTRU VIITOR Pornind de la angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin toate principiile şi prevederile C.S.C.E., sintem decisi sa dãm acum un nou impuls dezvoltãrii echilibrate, atotcuprinzatoare a cooperãrii noastre pentru a rãspunde nevoilor şi aspiratiilor popoarelor noastre. Dimensiunea umanã Declaram ca hotãrîrea noastrã de a respecta drepturile omului şi libertãţile fundamentale este irevocabilã. Vom aplica pe deplin şi vom dezvolta prevederile C.S.C.E. în domeniul dimensiunii umane. Pornind de la Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane, vom coopera pentru întãrirea instituţiilor democratice şi promovarea aplicãrii principiului statului de drept. În acest sens, hotarim convocarea unui seminar de experţi, la Oslo, în perioada 4-15 noiembrie 1991. Hotariti sa incurajam pretioasa contribuţie a minoritãţilor naţionale în viata societãţilor noastre, ne angajãm sa imbunatatim în continuare situaţia acestora. Reafirmam profunda convingere ca relaţiile amicale între popoarele noastre, precum şi pacea, dreptatea, stabilitatea şi democraţia reclama protejarea identitãţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minoritãţilor naţionale şi crearea condiţiilor pentru promovarea acestei identitãţi. Declaram ca problemele referitoare la minoritãţile naţionale pot fi soluţionate în mod satisfãcãtor numai într-un cadru politic democratic. Totodatã, recunoastem ca drepturile persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale trebuie respectate pe deplin, ca parte a drepturilor universale ale omului. Constienti de faptul ca extinderea cooperãrii privind minoritãţile naţionale şi îmbunãtãţirea protecţiei lor sînt necesare şi urgente, hotarim convocarea unei reuniuni de experţi asupra minoritãţilor naţionale, care va avea loc la Geneva, în perioada 1-19 iulie 1991. Ne exprimam hotãrîrea de a lupta impotriva tuturor formelor de ura rasialã sau etnicã, de antisemitism, xenofobie şi discriminare fata de orice persoana, precum şi de persecutie pentru motive religioase sau ideologice. Conform angajamentelor asumate în cadrul C.S.C.E., subliniem ca libertatea de mişcare şi de contacte între cetãţenii nostri, precum şi libera circulaţie a informatiei şi ideilor sînt esenţiale pentru menţinerea şi dezvoltarea societãţilor libere şi a unor culturi infloritoare. Salutam intensificarea turismului şi a cãlãtoriilor între ţãrile noastre. Mecanismul dimensiunii umane şi-a dovedit utilitatea şi, ca urmare, sintem hotariti sa-l dezvoltam prin includerea de noi proceduri, cuprinzînd, între altele, serviciile unor experţi sau ale unui colegiu de personalitãţi eminente, avînd experienta în problemele drepturilor omului care s-ar putea ridica în cadrul mecanismului, participarea persoanelor private la protecţia drepturilor lor. În consecinta, ne angajãm sa extindem, în continuare, angajamentele noastre în aceasta privinta, îndeosebi cu prilejul Reuniunii de la Moscova a Conferintei asupra dimensiunii umane, fãrã a prejudicia obligaţiile asumate în cadrul instrumentelor internaţionale existente la care statele noastre pot fi pãrţi. Recunoastem importanta Contribuţie a Consiliului Europei la promovarea drepturilor omului, principiilor democraţiei şi statului de drept, precum şi la dezvoltarea cooperãrii culturale. Salutam pasii intreprinsi de mai multe state participante în legatura cu aderarea lor la Consiliul Europei şi la Convenţia europeanã a drepturilor omului. Salutam, de asemenea, faptul ca Consiliul Europei este gata sa punã experienta sa în folosul C.S.C.E. Securitatea Schimbarea situaţiei politico-militare din Europa deschide noi posibilitãţi pentru eforturi comune în domeniul securitãţii militare. Acţiunea noastrã se va sprijini pe rezultatele importante obţinute prin Tratatul asupra forţelor armate convenţionale în Europa şi în cadrul Negocierilor asupra mãsurilor de încredere şi securitate (C.S.B.M.). Ne angajãm sa continuam Negocierile C.S.B.M. pe baza aceluiaşi mandat şi sa ne straduim sa le incheiem cel mai tirziu pînã la reuniunea care va avea loc la Helsinki, în 1992, în cadrul "urmãrilor" C.S.C.E. Salutam, totodatã, hotãrîrea statelor participante implicate de a continua Negocierile asupra forţelor armate convenţionale în Europa, pe baza aceluiaşi mandat, şi de a se strãdui sa le încheie cel tirziu pînã la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E. Dupã o perioada de pregatiri pe plan naţional, speram sa trecem la o cooperare mai structuratã între toate statele participante în problemele securitãţii şi la discuţii şi consultãri între cele 34 de state participante pentru stabilirea, începînd cu 1992, o data cu încheierea reuniunii de la Helsinki din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E., de noi negocieri privind dezarmarea şi întãrirea încrederii şi securitãţii, deschise tuturor statelor participante la C.S.C.E. Chemam la încheierea, cît mai grabnica, a Convenţiei asupra interzicerii generale şi globale, sub control efectiv a armelor chimice şi avem intenţia de a fi printre primii semnatari ai acestui document. Reafirmam importanta iniţiativei privind "Cerul deschis" şi chemam la finalizarea cu succes a negocierilor în aceasta problema cît mai curînd posibil. Deşi riscul unui conflict în Europa s-a diminuat, alte pericole ameninta stabilitatea societãţilor noastre. Sintem hotariti sa conlucram pentru apãrarea instituţiilor democratice impotriva activitãţilor care incalca independenta, egalitatea suverana sau integritatea teritorialã a statelor participante. Este vorba, îndeosebi, de activitãţi ilegale, incluzind presiunea exercitatã din afarã, constringerea şi subversiunea. Condamnam fãrã rezerva, drept criminale orice acţiuni, metoda sau practici teroriste şi ne exprimam hotãrîrea de a acţiona pentru eradicarea acestora, atît pe plan bilateral, cît şi printr-o cooperare multilaterala. Ne vom uni, de asemenea, forţele pentru combaterea traficului ilicit de droguri. Fiind constienti de faptul ca reglementarea pe cale paşnicã a diferendelor este un corolar esenţial al obligaţiei statelor de a se abţine de la ameninţarea sau folosirea forţei, factori determinanţi ai menţinerii şi consolidãrii pãcii şi securitãţii internaţionale, noi vom cauta atît cai eficiente de prevenire, prin mijloace politice, a conflictelor care ar putea izbucni, cît şi definirea, în conformitate cu dreptul internaţional, de mecanisme corespunzãtoare pentru reglementarea paşnicã a diferendelor care ar putea aparea. În consecinta, ne angajãm sa cautam noi forme de cooperare în acest domeniu, îndeosebi o gama de metode de reglementare paşnicã a diferendelor care va avea loc la Valetta, la începutul anului 1991. Consiliul ministrilor afacerilor externe va lua în considerare raportul reuniunii de la Valetta. Cooperarea economicã Subliniem faptul ca o cooperare economicã, bazatã pe economia de piata constituie un element esenţial al relaţiilor noastre şi va contribui la construcţia unei Europe prospere şi unite. Instituţiile democratice şi libertatea economicã favorizeazã procesul economic şi social, asa cum este recunoscut în Documentul Conferintei de la Bonn privind cooperarea economicã, ale carei rezultate le sprijinim cu hotãrîre. Subliniem, totodatã, ca cooperarea în domeniul economic, al ştiinţei şi tehnologiei constituie, în prezent, unul din pilotii importanti ai C.S.C.E. Statele participante vor trebui sa examineze periodic progresele realizate în aceste domenii şi sa le imprime noi impulsuri. Sintem convinsi de necesitatea extinderii cooperãrii noastre economice, de ansamblu, incurajarii iniţiativei libere, largirii şi diversificãrii comerţului în conformitate cu regulile G.A.T.T. Vom incuraja echitatea socialã, progresul, precum şi creşterea bunastarii popoarelor noastre. În acest context, recunoastem importanta unei politici eficiente pentru soluţionarea problemei somajului. Reafirmam necesitatea continuãrii sprijinului acordat ţãrilor democratice în tranzitie spre economia de piata şi crearea bazelor unei cresteri economice şi sociale pe forte proprii, asa cum s-a angajat sa procedeze Grupul celor 24. Subliniem, de asemenea, necesitatea integrãrii mai profunde în sistemul economic şi financiar internaţional, ceea ce implica acceptarea atît a obligaţiilor, cît şi a avantajelor. Consideram ca, o data cu acordarea unei atentii sporite cooperãrii economice în cadrul procesului C.S.C.E., trebuie avute în vedere interesele statelor participante în curs de dezvoltare. Reamintim legatura dintre respectarea şi promovarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi progresul ştiinţific. Cooperarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei va juca un rol fundamental în dezvoltarea economico-socialã. În consecinta, ea va trebui orientata cãtre o distribuire mai larga a informaţiilor şi cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice pertinente, în scopul depãşirii decalajelor tehnologice existente între statele participante. Incurajam, de asemenea, statele participante sa conlucreze pentru dezvoltarea potenţialului uman şi a spiritului de libera initiativa. Sintem hotariti sa imprimam impulsul necesar cooperãrii între statele noastre în domeniul energiei, transporturilor şi turismului pentru dezvoltarea economico-socialã. Salutam, în special, acţiunile practice menite sa creeze condiţii optime pentru o dezvoltare economicã şi raţionalã a resurselor energetice, ţinînd seama de considerentele privind protejarea mediului înconjurãtor. Recunoastem rolul important al Comunitãţii Europene în dezvoltarea politico-economicã a Europei. Organizaţiilor economice internaţionale, cum sunt Comisia Economicã a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.), instituţiile de la Bretton Woods, Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economicã (O.C.D.E.), Asociaţia Europeanã a Liberului Schimb (A.E.L.S.) şi Camera Internationala de Comerţ (C.I.C.) le revine, de asemenea, o sarcina importanta în promovarea cooperãrii economice, care sa fie intarita prin crearea Bãncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.). Pentru urmãrirea realizãrii obiectivelor noastre, subliniem necesitatea coordonãrii eficiente a activitãţilor acestor organizaţii şi accentuam asupra cerintei de a gãsi metode pentru participarea tuturor statelor noastre la aceste activitãţi. Mediul înconjurãtor Recunoastem necesitatea urgenta a examinãrii problemelor mediului şi importanta eforturilor individuale sau în cooperare în acest domeniu. Ne angajãm sa intensificam eforturile noastre pentru protejarea şi ameliorarea mediului în scopul restabilirii şi menţinerii unui echilibru ecologic sanatos al aerului, apei şi solului. Sintem, în consecinta, decisi sa utilizam pe deplin cadrul C.S.C.E. pentru formularea de obiective şi angajamente comune în domeniul mediului şi sa continuam astfel rezultatele muncii consacrate în Raportul Reuniunii de la Sofia privind protecţia mediului înconjurãtor. Subliniem rolul important al unei societãţi bine informate care permite publicului şi indivizilor sa ia iniţiative în ceea ce priveşte ameliorarea mediului. În acest scop, ne angajãm sa promovam sensibilizarea şi educarea publicului în domeniul mediului, ca şi al informãrii acestuia asupra impactului politicilor, proiectelor şi programelor asupra mediului înconjurãtor. Acordam prioritate introducerii de tehnologii curate şi nepoluante, fiind constienti de nevoia de a sprijini ţãrile care nu au încã propriile mijloace pentru mãsuri corespunzãtoare. Subliniem ca politicile privind protecţia mediului ar trebui însoţite de mãsurile legislative potrivite şi de structurile administrative care sa asigure implementarea lor efectivã. Insistam asupra nevoii unor noi mãsuri de evaluare sistematica a respectãrii angajamentelor existente, mai mult, pentru dezvoltarea unor angajamente mai ambitioase în ceea ce priveşte notificarea şi schimbul de informaţii asupra stãrii mediului şi riscurilor potenţiale pentru mediu. Salutam, de asemenea, crearea Agenţiei europene pentru mediu (A.E.M.). Salutam activitãţile operationale, studiile pe probleme şi analizele politicilor efectuate în cadrul diverselor organizaţii internaţionale angajate în protecţia mediului, ca: Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.M.), Comisia economicã a O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.) şi Organizaţia pentru cooperare şi Dezvoltare economicã (O.C.D.E.). Subliniem necesitatea intaririi cooperãrii şi unei eficiente coordonari între ele. Cultura Recunoastem faptul ca cultura noastrã comuna europeanã şi valorile noastre comune au contribuit în mod esenţial la depãşirea divizãrii continentului. În consecinta, subliniem atasamentul nostru la libertatea de creaţie şi la protejarea şi promovarea patrimoniului nostru cultural şi spiritual, în toatã bogatia şi diversitatea sa. Ca urmare a schimbãrilor recent intervenite în Europa, subliniem importanta sporitã a Simpozionului de la Cracovia şi ne asteptam ca acesta sa examineze orientãrile pentru intensificarea cooperãrii în domeniul culturii. Invitãm Consiliul Europei sa-şi aducã contribuţia la acest simpozion. Pentru promovarea unei mai bune cunoaşteri reciproce între popoarele noastre, vom favoriza crearea de centre culturale în oraşele altor state participante, ca şi o cooperare sporitã în domeniul tehnicilor audiovizuale şi schimburilor mai largi în domeniul muzicii, teatrului, literaturii şi artelor. Sintem hotariti sa facem eforturi deosebite în cadrul politicilor noastre pe plan naţional pentru a promova o mai buna înţelegere, îndeosebi între tineri, prin schimburi culturale, cooperare în toate domeniile educaţiei şi, mai ales, prin predarea şi pregãtirea în limbile altor state participante. Intentionam sa examinam primele rezultate ale acestei acţiuni la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E., care va avea loc în 1992. Muncitori migranti Recunoastem ca problemele muncitorilor migranti şi ale familiilor lor rezidente legal în ţara de primire comporta aspecte economice, culturale şi sociale ca şi propria lor dimensiune umanã. Reafirmam ca protecţia şi promovarea drepturilor, ca şi respectul obligaţiilor internaţionale pertinente sînt preocuparea noastrã comuna. Mediterana Consideram ca schimbãrile politice fundamentale intervenite în Europa au o semnificatie pozitiva pentru regiunea Mediteranei. Vom continua, în consecinta, eforturile noastre pentru întãrirea securitãţii şi cooperãrii în Mediterana, ca factor important pentru stabilitatea în Europa. Salutam raportul Reuniunii privind Mediterana de la Palma de Mallorca, ale carei rezultate le sustinem în întregime. Sintem preocupati de tensiunile persistente în regiune şi reiteram hotãrîrea noastrã de a intensifica eforturile pentru a gãsi, prin mijloace paşnice, soluţii juste, viabile şi durabile, fondate pe respectul principiilor din Actul final, la problemele cruciale nerezolvate. Dorim sa promovam condiţii favorabile dezvoltãrii armonioase şi diversificãrii relaţiilor cu statele mediteraneene neparticipante. Intensificarea cooperãrii cu aceste state va fi continuatã în scopul promovãrii dezvoltãrii economice şi sociale şi, în consecinta, al creşterii stabilitatii în regiune. De aceea, ne vom strãdui, împreunã cu aceste tari, sa reducem substanţial decalajul între Europa şi vecinii sãi mediteraneeni în ceea ce priveşte nivelul prosperitatii. Organizaţii neguvernamentale Ne reamintim rolul important jucat de organizaţiile neguvernamentale, grupurile religioase şi altele şi indivizi în realizarea obiectivelor C.S.C.E. şi vom continua sa facilitam activitãţile lor pentru punerea în practica a angajamentelor C.S.C.E. de cãtre statele participante. Pentru a realiza sarcinile lor importante, organizaţiile, grupurile şi indivizii trebuie implicaţi de o maniera corespunzãtoare în activitãţile şi noile structuri ale C.S.C.E. NOI STRUCTURI ŞI INSTITUŢII ALE PROCESULUI C.S.C.E. Eforturile noastre comune pentru consilidarea respectãrii drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, întãrirea pãcii şi promovãrii unitãţii în Europa reclama o noua calitate a dialogului politic şi cooperãrii şi, în consecinta, o dezvoltare a structurilor C.S.C.E. Intensificarea consultãrilor noastre la toate nivelurile este de o importanta primordialã pentru modelarea relaţiilor noastre viitoare. În acest scop, decidem ceea ce urmeazã: Noi, şefii de stat sau guvern, vom tine reuniunea noastrã viitoare la Helsinki cu ocazia reuniunii organizate în cadrul "urmãrilor" C.S.C.E., care va avea loc în 1992. Ulterior, ne vom intilni cu ocazia urmãtoarelor reuniuni din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E. Miniştrii nostri de externe se vor intilni ca un consiliu, în mod regulat şi cel puţin o data pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul central al consultãrilor politice în cadrul procesului C.S.C.E. Consiliul va examina problemele relevante ale Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi va lua deciziile corespunzãtoare. Prima reuniune a consiliului va avea loc la Berlin. Un comitet al inaltilor funcţionari va pregati reuniunile consiliului şi va executa deciziile sale. Comitetul va analiza problemele curente şi va putea sa ia decizii corespunzãtoare, inclusiv sub forma recomandãrilor cãtre consiliu. Reuniuni suplimentare ale reprezentanţilor statelor participante vor putea fi convenite pentru dezbaterea problemelor ce prezintã un caracter urgent. Consiliul va examina elaborarea de prevederi privind convocarea de reuniuni ale Comitetului inaltilor funcţionari în situaţii de urgenta. Statele participante pot conveni, de asemenea, convocarea de reuniuni ale altor miniştri. Pentru a asigura sprijinul administrativ al acestor consultãri, stabilim crearea unui secretariat la Praga. Reuniunile statelor participante din cadrul "urmãrilor" C.S.C.E, vor avea loc, de regula, a data la doi ani, pentru a permite statelor participante sa evalueze situaţia, sa examineze realizarea angajamentelor lor şi sa analizeze pasii urmãtori în cadrul procesului C.S.C.E. Decidem crearea, la Viena, a unui Centru pentru prevenirea conflictelor, pentru a ajuta consiliul sa reducã riscul unui conflict. Decidem stabilirea unui birou pentru alegeri libere la Varsovia, pentru a facilita contactele şi schimbul de informaţii asupra alegerilor în statele participante. Recunoscind rolul important pe care parlamentarii îl pot juca în procesul C.S.C.E., facem apel la o implicare sporitã a parlamentelor în cadrul C.S.C.E., îndeosebi prin crearea unei Adunãri parlamentare a C.S.C.E., reunind membri ai parlamentelor din toate ţãrile participante. În acest scop, insistam sa se continue contactele la nivel parlamentar pentru a examina domeniul de activitate, metodele de lucru şi regulile de procedura ale unei asemenea structuri parlamentare a C.S.C.E., pe baza experienţei şi activitãţilor întreprinse în acest domeniu. Cerem ministrilor nostri de externe sa examineze din nou aceasta problema cu ocazia primei lor reuniuni în calitate de consiliu. Modalitãţile de procedura şi organizare relative la unele prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa figureazã în Documentul suplimentar care este adoptat împreunã cu Carta de la Paris. Insarcinam consiliul sa ia, în continuare, mãsurile care vor fi necesare pentru asigurarea aplicãrii deciziilor conţinute în prezentul document, ca şi în documentul suplimentar şi sa examineze eforturile de viitor pentru întãrirea securitãţii şi cooperãrii în Europa. Consiliul va putea adopta orice amendament la documentul suplimentar pe care-l va considera potrivit. Originalul Cartei de la Paris pentru o noua Europa, redactat în germanã, engleza, spaniola, franceza, italiana şi rusa, va fi remis Guvernului Republicii Franceze, care îl va pãstra în arhivele sale. Fiecare din statele participante va primi de la Guvernul Republicii Franceze o copie conformã a Cartei de la Paris. Textul Cartei de la Paris va fi publicat de fiecare stat participant, care îl va difuza şi-l va face cunoscut cît mai larg posibil. Guvernul Republicii Franceze este rugat sa transmitã secretarului general al Naţiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o noua Europa care nu este supus înregistrãrii în temeiul articolului 102 din Carta Naţiunilor Unite, în vederea difuzãrii sale cãtre toţi membrii Organizaţiei ca document oficial al O.N.U. Guvernul Republicii Franceze este rugat, de asemenea, sa transmitã textul Cartei de la Paris la toate celelalte organizaţii internaţionale menţionate în text. Drept pentru care, noi, subsemnaţii, înalţi reprezentanţi ai statelor participante, constienti de inalta semnificatie politica pe care o acordam rezultatelor reuniunii la nivel înalt şi declarind hotãrîrea noastrã de a acţiona în conformitate cu prevederile adoptate, ne-am pus semnãturile dupã cum urmeazã: Paris, 21 noiembrie 1990.
Republicii Austria Regatului Belgiei
Franz Vranitzky Wilfried Martens
Cancelar federal Prim-ministru
Republicii Bulgaria Marelui Ducat al Luxemburgului
Jeliu Jelev Jacques Santer
Preşedintele Republicii Bulgaria Prim-ministru
Canadei Maltei
Martin Brian Mulroney Edward Fenech Adami
Prim-ministru Prim-ministru
Republicii Federative Cehe Regatului Unit al Marii Britanii
şi Slovace şi al Irlandei de Nord
Vaclav Havel Margaret Thatcher
Preşedintele Republicii Federative Prim-ministru,
Cehe şi Slovace prim-lord al trezoreriei şi
ministrul serviciilor publice
Republicii Cipru Principatului Monaco
George Vassilou Jean Ausseil
Preşedinte Ministru de stat al
Principatului
Regatului Danemarcei
Poul Schluter
Prim-ministru Regatului Norvegiei
Gro Harlem Brundtland
Confederatiei Elvetiene Prim-ministru
Arnold Koller
Preşedintele Confederatiei, Regatului Ţãrilor de Jos
Şeful Departamentului federal al Ruud F. M. Lubbers
justiţiei şi poliţiei Prim-ministru
Republicii Finlanda Republicii Polone
Mauno Koivisto Tadeusz Mazowiecki
Preşedintele Republicii Preşedintele Consiliului
de Miniştri
Republicii Franceze Republicii Portugalia
Francois Mitterrand Anibal Cavaco Silva
Preşedintele Republicii Franceze Prim-ministru
Republicii Federale Germania României
Helmut Kohl Ion Iliescu
Cancelar federal Preşedintele României
Republicii Elene Republicii San Marino
Constantin Mitsotakis Gabriele Gatti
Prim-ministru Secretar de stat pentru afacerile
externe şi politice
Irlandei
Charles J. Haughey, T.D. Sfantului Scaun
Taoiseach (Prim-ministru) Eminenta Sa Cardinalul
Agostino Casaroli
Secretar de stat al
Sanctitatii Sale
Republicii Islanda
Steingrimur Hermannsson Regatului Spaniei
Prim-ministru Felipe Gonzalez Marquez
Preşedintele Guvernului
Republicii Italiene
Giulio Andreotti Statelor Unite ale Americii
Preşedintele Consiliului de Miniştri George Bush
al Republicii Italiene şi în calitate Preşedintele Statelor Unite
de preşedinte în exerciţiu al ale Americii
Consiliului Comunitãţilor Europene
Regatului Suediei
Ingvar Carlsson
Comunitãţilor Europene Prim-ministru
Jacques Delors
Preşedintele Comisiei Comunitãţilor Republicii Turcia
Europene Turgut Ozal
Preşedintele Republicii
Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia Republicii Ungare
Borislav Jovic Jozsef Antall
Preşedintele Prezidiului Prim-ministru
Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia
Uniunii Republicilor Socialiste
Sovietice
Principatului Liechtenstein Mihail Gorbaciov
Hans Brunhart Preşedintele Uniunii
Şeful Guvernului Republicilor Socialiste Sovietice
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
