Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXE din 23 iunie 2022  privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele Comunicare în limba maternă polonă şi Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română, clasa pregătitoare şi clasele I-IV    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXE din 23 iunie 2022 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele Comunicare în limba maternă polonă şi Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română, clasa pregătitoare şi clasele I-IV

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 974 bis din 6 octombrie 2022
──────────
        Aprobate prin ORDINUL nr. 4.104 din 23 iunie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 974 din 6 octombrie 2022.
──────────
    ANEXA nr. 1

                           Programa şcolară pentru disciplina
                           COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ POLONĂ
                     pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând
                          minorităţii naţionale poloneze care
                                studiază în limba română
                      Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
                                     Bucureşti, 2022
        Comunicare în limba maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română - clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

    Notă de prezentare
        Programa disciplinei Comunicare în limba maternă polonă este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Programa şcolară de Comunicare în limba polonă maternă reprezintă documentul curricular reglator, pe baza căruia se studiază această disciplină de către elevii aparţinând etniei poloneze care învaţă în unităţi de învăţământ/ clase cu predare în limba română şi care şi-au exprimat opţiunea de a studia limba maternă în şcoală.
        Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - Notă de prezentare
    – Competenţe generale
    – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    – Conţinuturi
    – Sugestii metodologice

        Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
        Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba maternă polonă jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.
        Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale domeniilor integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
    - Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
    – Citire/lectură
    – Scriere/redactare
    – Elemente de construcţie a comunicării

        Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.
        Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic adapteze activităţile de învăţare la specificul colectivului de elevi. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
        Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris, precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupărilor învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
        Studiul disciplinei Comunicare în limba maternă polonă, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa şcolară vizează, îndeosebi, formarea domeniului de competenţe de comunicare în limba maternă.

    Competenţe generale
    1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
    2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
    3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
    4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

┌───────────────┬────────────────────┬───────────────┐
│Clasa │Clasa I │Clasa a II-a │
│pregătitoare │ │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┤
│ │ │1.1. │
│ │ │Identificarea │
│ │ │semnificaţiei │
│ │ │unui mesaj oral│
│ │ │din texte │
│ │ │accesibile │
│1.1. │ │variate │
│Identificarea │ │- selectarea │
│semnificaţiei │ │unor enunţuri/ │
│unui mesaj │ │imagini │
│scurt, pe teme │ │corespunzătoare│
│familiare, │1.1. Identificarea │subiectului │
│rostit clar şi │semnificaţiei unui │unui text │
│rar │mesaj oral, pe teme │audiat │
│- selectarea │accesibile, rostit │- formularea │
│unei imagini │cu claritate │unor întrebări │
│dintr-un set, │- utilizarea │şi răspunsuri │
│pentru a indica│imaginilor pentru │orale la │
│despre ce este │indicarea │întrebări │
│vorba în mesaj │semnificaţiei unui │legate de tema │
│- realizarea │mesaj audiat │şi mesajul │
│unui desen │- realizarea unui │textului audiat│
│pentru a indica│desen care │- alegerea │
│despre ce este │corespunde │răspunsurilor │
│vorba în mesaj │subiectului textului│corecte la │
│- oferirea de │audiat │întrebări │
│răspunsuri la │- oferirea de │legate de │
│întrebarea: │răspunsuri la │mesajul │
│„Despre ce este│întrebarea: „Despre │textului │
│vorba (în acest│ce este vorba... (în│audiat, dintr-o│
│fragment de │acest fragment de │pereche/ serie │
│poveste)?” │poveste/ în acest │de variante │
│- aprecierea ca│text)?” │date │
│fiind adevărate│- selectarea unor │- selectarea/ │
│sau false a │enunţuri simple, │formularea unor│
│unor enunţuri │scrise, care exprimă│titluri │
│scurte care │mesajul textului │potrivite │
│testează │audiat, dintr-o │textelor scurte│
│înţelegerea │pereche de enunţuri │audiate │
│textului audiat│date │- povestirea │
│- formularea │- formularea unor │orală, cu │
│unor răspunsuri│titluri potrivite │întrebări de │
│la întrebări │textului audiat │sprijin, a unui│
│despre │- executarea unor │fragment audiat│
│conţinutul unui│comenzi/ │- executarea │
│mesaj/text │instrucţiuni/ reguli│unor │
│scurt audiat │de joc prezentate de│instrucţiuni în│
│- reformularea │adulţi sau copii │diferite tipuri│
│unor mesaje │- jocuri de tipul: │de activităţi │
│- repovestirea │„Basme şi culoare”, │- audierea unor│
│unor secvenţe │„Scrisori desenate”,│scurte emisiuni│
│preferate │„Ce nu se │informative │
│dintr-un text │potriveşte?” etc. │accesibile │
│audiat │- audierea unor │copiilor │
│- observarea, │poveşti, descrieri, │(prognoza │
│recunoaşterea, │instrucţiuni şi │meteo, spoturi │
│executarea unor│indicaţii şi │publicitare, │
│comenzi simple │manifestarea unor │anunţuri, │
│(priveşte, │reacţii │emisiuni de │
│ascultă, fii │corespunzătoare │tipul „Cum se │
│atent) │- decodificarea │fabrică” etc.) │
│- audierea unor│mesajului încifrat │- audierea unor│
│poveşti sau a │în ghicitori │poveşti, │
│unei descrieri │- audierea unor │descrieri, │
│şi manifestarea│povestiri simple, │instrucţiuni şi│
│reacţiilor │ilustrate, despre │indicaţii şi │
│corespunzătoare│istoria scrisului │manifestarea │
│- decodificarea│ │reacţiilor │
│mesajului │ │corespunzătoare│
│încifrat în │ │la acestea │
│ghicitori │ │- ilustrarea │
│ │ │printr-o │
│ │ │imagine/ serii │
│ │ │de imagini/ │
│ │ │bandă desenată │
│ │ │a mesajului │
│ │ │transmis de un │
│ │ │text audiat │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┤
│ │ │1.2. │
│ │ │Identificarea │
│ │ │unor informaţii│
│ │ │variate │
│ │ │dintr-un text │
│ │ │audiat │
│ │ │- identificarea│
│ │ │personajelor │
│ │ │dintr-un text │
│ │ │audiat │
│ │ │- precizarea │
│1.2. │ │locului şi │
│Identificarea │ │timpului │
│unor informaţii│ │acţiunii │
│variate │1.2. Identificarea │prezentate │
│dintr-un mesaj │unor informaţii │într-un text │
│scurt, rostit │variate dintr-un │audiat │
│clar şi rar │mesaj rostit cu │- identificarea│
│- numirea │claritate │enunţurilor │
│personajului/ │- identificarea │adevărate/ │
│personajelor │personajelor/ │false │
│dintr-un │personajului unui │referitoare la │
│fragment de │text audiat │textul audiat │
│poveste audiat │- oferirea unor │- formularea de│
│- oferirea unor│răspunsuri la │răspunsuri la │
│răspunsuri la │întrebări de genul: │întrebări │
│cererea │„Cine? Ce? Când? │referitoare la │
│elementară de │Unde? Cum? De ce?” │textul audiat │
│informaţii: │formularea unor │(„Cine?, Ce?, │
│„Cine? Ce? │întrebări şi │Cu cine?, Cum?,│
│Unde? Cum?" │răspunsuri │Unde?, De ce?, │
│oferirea de │referitoare la │Din ce cauză?, │
│replici │conţinutul unui │Cu ce scop?” │
│afirmative/ │mesaj/text audiat │etc.) │
│negative la │- identificarea │- ordonarea │
│enunţuri scurte│enunţurilor │cronologică a │
│care vizează │adevărate/ false │imaginilor care│
│diverse │referitoare la │reprezintă │
│informaţii din │textul audiat │momente ale │
│text - Exemplu:│- completarea orală │acţiunii │
│numele greşit │a unor enunţuri cu │textului audiat│
│al │elemente din textul │- relatarea, în│
│personajului, │audiat │succesiune │
│locul corect în│- identificarea │logică, a │
│care se petrece│elementelor dintr-un│întâmplărilor │
│acţiunea │text audiat care se │din textul │
│- recunoaşterea│regăsesc într-o │audiat │
│unor enunţuri │ilustraţie │- precizarea │
│al căror sens │corespunzătoare │evenimentelor │
│nu se │textului │din textul │
│potriveşte cu │- sesizarea unor │audiat, │
│un mesaj audiat│elemente omise din │folosind │
│anterior │ilustraţiile │expresiile: la │
│- indicarea │corespunzătoare unor│început, mai │
│prin semne │texte audiate │întâi, prima │
│(ridicarea unui│- asocierea unor │dată, apoi, │
│deget/ a │imagini/ enunţuri cu│după aceea, │
│creionului │informaţiile │până la urmă │
│etc.) pentru a │desprinse din │etc. │
│selecta │discuţiile cu │- recunoaşterea│
│detaliul corect│colegii │personajelor │
│dintr-un set de│- stabilirea de │unui text după │
│enunţuri/ │asemănări/ deosebiri│descrierea │
│cuvinte │între personajele şi│înfăţişării lor│
│- îndeplinirea │/ sau întâmplările │sau după │
│unei │prezentate în │prezentarea │
│instrucţiuni │povestirile audiate │acţiunilor │
│simple │- jocuri de tipul: │acestora │
│- participarea │„Recunoaşte povestea│- ilustrarea │
│la jocuri de │şi personajul”, „Ce │prin desen a │
│grup, ca urmare│s-ar fi întâmplat │unor fragmente │
│a înţelegerii │dacă ...” etc. │de text, cu │
│regulilor │ │respectarea │
│jocului │ │unor informaţii│
│ │ │- completarea │
│ │ │unor enunţuri │
│ │ │lacunare cu │
│ │ │informaţii │
│ │ │dintr-un text │
│ │ │audiat │
│ │ │-intuirea │
│ │ │structurilor │
│ │ │corecte sau │
│ │ │incorecte │
│ │ │dintr-un enunţ │
│ │ │oral │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┤
│ │1.3. Identificarea │1.3. │
│ │unor sunete, silabe,│Identificarea │
│ │cuvinte în enunţuri │sunetelor şi │
│ │rostite cu claritate│silabelor în │
│ │- jocuri de │cuvinte şi a │
│ │pronunţie a │cuvintelor în │
│ │cuvintelor care │enunţuri │
│ │încep/ se termină/ │rostite cu │
│ │conţin un anumit │claritate │
│ │sunet │- analiza şi │
│ │- jocuri de tipul: │sinteza │
│ │„Telefonul fără │fonetică a │
│ │fir”, „Fazan”, │cuvintelor │
│1.3. │„Sunetul care se │- identificarea│
│Identificarea │repetă”, „Nume cu │vocalelor şi │
│sunetului │silabă repetată”, │consoanelor în │
│iniţial şi/ sau│„Completează │silabe şi │
│final dintr-un │silaba”, „Grupează │cuvinte │
│cuvânt, a │după numărul de │- ordonarea │
│silabelor şi a │silabe” etc. │alfabetică a │
│cuvintelor din │- numărători │unor cuvinte │
│propoziţii │melodice însoţite de│date │
│rostite clar şi│mişcare │- formarea unor│
│rar │- analiza şi sinteza│cuvinte din │
│- indicarea │fonetică a │silabe date │
│sunetelor/ │cuvintelor şi │- formarea unor│
│silabelor/ │silabelor │cuvinte prin │
│cuvintelor │- despărţirea │derivare cu │
│percepute prin │cuvintelor în │prefixe sau │
│diferite semne:│silabe, numărarea │sufixe (fără │
│bătăi din │silabelor unui │terminologie) │
│palme, │cuvânt şi │- jocuri de tip│
│ridicarea unui │reprezentarea lor │„Fazan” │
│deget, a unui │prin simboluri/ │„Cuvinte │
│obiect, jetoane│semne/jetoane/ │alintate” │
│puse pe bancă, │gesturi/ bătăi din │- despărţirea │
│săritură etc. -│palme │cuvintelor în │
│Exemplu: „Pune │- rostirea │silabe │
│pe masă atâtea │cuvintelor pe silabe│- stabilirea │
│jetoane câte │în numărători sau │poziţiei unui │
│cuvinte ai │jocuri │sunet în silabă│
│auzit” │- stabilirea │/ cuvânt │
│- numărarea │poziţiei unui sunet │- schimbarea │
│cuvintelor │în silabă/ cuvânt │sensului unui │
│dintr-un enunţ │- schimbarea │cuvânt prin │
│scurt │sensului unui cuvânt│schimbarea unei│
│- stabilirea │prin schimbarea unui│silabe/ unui │
│poziţiei sau │sunet │sunet │
│succesiunii │- identificarea unor│identificarea │
│cuvintelor din │cuvinte date după │unor cuvinte │
│propoziţii │criterii precum: │date după │
│orale de 3-4 │număr de sunete, │criterii │
│cuvinte │sunet iniţial, sunet│precum: număr │
│- punerea în │final etc. │de sunete, │
│corespondenţă a│- numărarea │sunet iniţial, │
│unui cuvânt │cuvintelor din │sunet final │
│rostit cu │propoziţii de 3-5 │etc. │
│imaginea │cuvinte │- stabilirea │
│potrivită │- identificarea │poziţiei şi a │
│- identificarea│anumitor cuvinte în │ordinii │
│sensului unui │propoziţii audiate, │cuvintelor din │
│cuvânt rostit │prin convenţii │propoziţii de │
│de cadrul │prestabilite: bătăi │4-6 cuvinte │
│didactic/ │din palme, │- dezvoltarea │
│colegi │poziţionarea de │sau │
│- rostirea │jetoane, simboluri │simplificarea │
│cuvintelor pe │grafice etc. │unei propoziţii│
│silabe, în │- stabilirea │prin adăugarea/│
│jocuri, cântece│poziţiei şi a │eliminarea unor│
│sau numărători │ordinii cuvintelor │cuvinte │
│ritmate │din propoziţii de 3-│- schimbarea │
│- audierea unor│5 cuvinte │ordinii │
│înregistrări cu│- dezvoltarea sau │cuvintelor în │
│sunete din │simplificarea unei │propoziţie, │
│mediul │propoziţii prin │fără a schimba │
│înconjurător │adăugarea/ │mesajul │
│ │eliminarea unor │transmis │
│ │cuvinte │- jocuri de │
│ │- schimbarea ordinii│tipul: │
│ │cuvintelor în │„Continuă │
│ │propoziţie, fără a │propoziţia”, „ │
│ │schimba mesajul │Cuvinte │
│ │transmis │dintr-un │
│ │- punerea în │cuvânt”, „ Cum │
│ │corespondenţă a unui│poate fi?”, „ │
│ │cuvânt dintr-o │Obiecte mari, │
│ │propoziţie cu │obiecte mici”, │
│ │imaginea potrivită/ │„Propoziţia │
│ │corespunzătoare │crescătoare” │
│ │ │etc. │
├───────────────┼────────────────────┼───────────────┤
│ │ │1.4. Exprimarea│
│ │ │interesului │
│ │ │pentru │
│ │ │receptarea de │
│ │ │mesaje orale, │
│ │ │în contexte de │
│ │ │comunicare │
│ │ │cunoscute │
│ │ │- jocuri de rol│
│ │ │/ dramatizări │
│ │ │ale unor │
│ │ │lecturi │
│ │ │cunoscute, │
│ │ │folosind păpuşi│
│ │ │pe deget, pe │
│ │1.4. Exprimarea │mână, │
│ │interesului pentru │marionete, │
│ │receptarea de mesaje│măşti etc. │
│ │orale, în contexte │- participarea │
│ │de comunicare │la activităţi │
│1.4. Exprimarea│cunoscute │de tipul „ce e │
│interesului │- formularea orală a│nou în lumea │
│pentru │unor întrebări sau │poveştilor”, în│
│receptarea de │solicitări cu scopul│care copiii │
│mesaje orale, │înţelegerii unui │ascultă │
│în contexte de │mesaj oral │întâmplări/ │
│comunicare │- jocuri de rol de │evenimente/ │
│cunoscute │tipul │secvenţe din │
│- participarea │vorbitor-ascultător,│poveşti/ basme │
│la jocuri de │folosind păpuşi pe │povestite/ │
│rol de tipul │deget, pe mână, │citite de copii│
│vorbitor- │marionete, măşti │sau adulţi │
│ascultător, │etc. │- conversaţii │
│folosind păpuşi│- formularea unor │pe teme de │
│pe deget, pe │întrebări de │interes pentru │
│mână, │lămurire în urma │copii │
│marionete, │audierii poveştilor │- formularea │
│măşti etc. │şi povestirilor │orală a unor │
│- audierea unor│citite, înregistrate│întrebări sau │
│poveşti citite/│sau povestite de │solicitări cu │
│înregistrate/ │adulţi/copii │scopul │
│povestite de │- emiterea unor │înţelegerii │
│adulţi/ copii │predicţii asupra │unui mesaj oral│
│- participarea │derulării │- vizionarea │
│la activităţi │evenimentelor │unor scurte │
│de tipul │dintr-un text audiat│secvenţe din │
│„Ştirile │- activităţi de │emisiuni sau a │
│zilei”, în care│tipul „ştirile │unor filme │
│copiii ascultă │zilei” („Ce am făcut│româneşti/ │
│întâmplări/ │ieri”), în care │dublate în │
│evenimente │copiii ascultă │limba română │
│povestite de │întâmplări/ │pentru copii şi│
│colegi sau │evenimente povestite│discutarea lor │
│adulţi invitaţi│de copii sau adulţi │aplicaţii │
│- vizionarea │- vizionarea unor │interactive în │
│unor scurte │scurte secvenţe din │jocurile pe │
│secvenţe din │emisiuni şi filme │computer cu │
│emisiuni pentru│pentru copii şi │tematică │
│copii │discutarea lor │adecvată, în │
│- rezolvarea │- conversaţii pe │care │
│unor probleme │teme de interes │instrucţiunile │
│întâlnite în │pentru copii │sunt oferite │
│jocurile pe │rezolvarea unor │verbal │
│computer (unde │probleme la jocurile│- folosirea │
│instrucţiunile │pe computer, în care│dicţionarului │
│sunt oferite │instrucţiunile sunt │pentru │
│verbal) │oferite verbal │înţelegerea │
│ │- discuţii pe │unor termeni/ │
│ │marginea unor │expresii din │
│ │spectacole de teatru│mesajele orale │
│ │pentru copii, │în care │
│ │emisiuni radio-tv, │contextul nu a │
│ │filme etc. │oferit sensul │
│ │ │noţiunilor │
│ │ │- vizitarea │
│ │ │unor librării/ │
│ │ │biblioteci şi │
│ │ │observarea │
│ │ │organizării │
│ │ │spaţiului/ │
│ │ │standurilor de │
│ │ │carte │
│ │ │- participarea │
│ │ │la activităţi │
│ │ │dedicate unor │
│ │ │scriitori, │
│ │ │Zilei Mondiale │
│ │ │a Cărţii etc. │
└───────────────┴────────────────────┴───────────────┘


    2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

┌─────────────────┬────────────────┬─────────────────┐
│Clasa │Clasa I │Clasa a II-a │
│pregătitoare │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│2.1. Pronunţarea │ │ │
│clară a sunetelor│2.1. Formularea │ │
│şi a cuvintelor │unor enunţuri │ │
│în │proprii în │ │
│enunţuri simple │diverse situaţii│ │
│- jocuri de │de comunicare │ │
│mişcare pentru │- utilizarea │ │
│exersarea corectă│formulelor │ │
│a actului │specifice în │ │
│respirator, cu │situaţii │ │
│accent pe │concrete de │ │
│pronunţia corectă│tipul: │ │
│- exerciţii-joc │invitaţie, │ │
│de dicţie, │urare, │ │
│cântece, │solicitare, │ │
│numărători │prezentarea unor│2.1. Formularea │
│ritmate │scuze etc. │unor enunţuri │
│- formulare de │- jocuri de rol │proprii în │
│răspunsuri la │- oferirea unor │situaţii concrete│
│ghicitori │informaţii │de comunicare │
│- participarea la│despre sine, │- alcătuirea unor│
│activităţi de │despre familie, │propoziţii prin │
│tipul „Tu eşti │colegi, despre │care se │
│ecoul meu” │activităţile │formulează o │
│(reproducerea │preferate etc., │solicitare, o │
│unor mesaje │folosind │întrebare, o │
│formulate de │enunţuri simple │mulţumire, o │
│adult sau copii) │- formularea │rugăminte, un │
│- rostirea │unor întrebări │îndemn, un salut │
│cuvintelor cu │şi răspunsuri │etc. │
│prelungirea unor │prin care se │- oferirea unor │
│sunete stabilite │solicită │informaţii despre│
│anterior │lămuriri sau │sine, despre │
│- reglarea │informaţii │familie, colegi, │
│tonului, │referitoare la │despre │
│volumului şi │diverse teme din│activităţile │
│vitezei vorbirii,│sfera de interes│preferate etc., │
│prin rostirea │a copiilor │folosind enunţuri│
│repetată a │- exersarea unor│- jocuri de rol │
│aceluiaşi enunţ, │formule de │- reformularea │
│cu schimbarea │adresare, de │unor propoziţii │
│tonului, │solicitare, de │prin schimbarea │
│volumului sau │mulţumire, │intonaţiei sau a │
│vitezei vorbirii │adaptate │accentului, în │
│- asocierea unor │interlocutorului│funcţie de scopul│
│imagini sau │- relatarea unor│comunicării │
│obiecte, cu │evenimente │- schimbarea │
│onomatopeele │semnificative │topicii │
│corespunzătoare; │din viaţa │propoziţiei, cu │
│- jocuri de │proprie sau din │accentuarea unor │
│pronunţare a │activitatea │detalii ale │
│onomatopeelor, │şcolară/a clasei│mesajului │
│însoţite de │- enumerarea │transmis │
│mişcare │unor reguli de │- transformarea/ │
│- reproducerea │joc, a unor │completarea unor │
│unui mesaj scurt │norme ale clasei│enunţuri după │
│cu schimbarea │- formularea de │modele date │
│intonaţiei, în │enunţuri pe baza│- identificarea │
│funcţie de │unei imagini/ │şi corectarea │
│intenţia de │suite de imagini│greşelilor de │
│comunicare │sau folosind │exprimare │
│(aserţiune, │cuvinte date │- formularea de │
│întrebare, │- dialoguri în │enunţuri după │
│exclamaţie, │pereche sau în │ilustraţii sau │
│supărare, bucurie│grupuri mici pe │folosind cuvinte │
│etc.) │teme familiare │date │
│- simularea unor │reale sau │- dramatizări ale│
│situaţii care │imaginate │unor fragmente │
│presupun │- exersarea │din texte │
│verbalizarea unor│exprimării, │narative │
│trăiri diferite │clare şi │cunoscute │
│- jocuri de rol │corecte, şi │- recitarea unor │
│- repovestirea │conştientizarea │poezii pe teme │
│unor fragmente │importanţei │familiare │
│din poveşti │acesteia în │- combinarea unor│
│audiate, cu │reuşita │propoziţii care │
│reproducerea │comunicării │au legătură între│
│intonaţiei │- │ele, pentru a │
│interpreţilor │conştientizarea │explora formarea │
│(cadrul didactic,│existenţei unor │textului - │
│actori etc.) │reguli simple de│povestirea unor │
│- dramatizări ale│desfăşurare a │vise, poveşti │
│poveştilor/ │schimburilor │etc. │
│fragmentelor din │verbale │ │
│basme audiate │(salutul, │ │
│- sesizarea │prezentarea │ │
│utilizării │scuzelor, │ │
│formulelor │transmiterea │ │
│specifice în │mulţumirilor, │ │
│situaţii concrete│formularea unei │ │
│de tipul: │cereri, │ │
│invitaţie, urare,│formularea unor │ │
│prezentarea unor │întrebări etc.) │ │
│scuze etc. pentru│care pot │ │
│a transmite │determina │ │
│intenţii, │reuşita │ │
│gânduri, │comunicării │ │
│sentimente etc. │ │ │
├─────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │2.2. Transmiterea│
│ │ │unor informaţii │
│ │ │printr-o suită de│
│ │2.2. │enunţuri │
│ │Transmiterea │înlănţuite logic │
│ │unor informaţii │- dialoguri în │
│ │prin intermediul│care se descrie/ │
│ │mesajelor simple│prezintă propria │
│ │- formularea │persoană despre │
│2.2. Transmiterea│unor enunţuri │familie, colegi, │
│unor informaţii │simple, corecte,│animalul │
│referitoare la │coerente, │preferat, │
│sine şi la │referitoare la │activităţile │
│universul │activităţi │preferate/ │
│apropiat, prin │desfăşurate │desfăşurate etc. │
│mesaje scurte │- repovestirea │- povestirea unor│
│- formularea unor│clară şi cu │evenimente │
│răspunsuri la │intonaţie a unui│semnificative din│
│întrebări │text audiat │viaţa proprie sau│
│adresate de │- exprimarea │din activitatea │
│colegi, pe teme │propriei păreri │şcolară/ a │
│de interes pentru│în legătură cu │clasei, cu │
│copii │fapte sau │folosirea │
│- formularea de │situaţii │verbelor la │
│mesaje despre │familiare │timpurile │
│sine (nume, │- discuţii │potrivite │
│vârstă, adresă), │privind │- completarea │
│despre familie, │comportamentul │unor mesaje orale│
│colegi, animalul │personajelor │scurte, în cadrul│
│preferat, │- evidenţierea │unor discuţii în │
│culoarea │unor modele de │grup │
│preferată, │comportament, │- construirea │
│mâncarea │formularea unor │unor enunţuri pe │
│preferată etc. │judecăţi de │baza unui set de │
│- prezentarea │valoare faţă de │cuvinte date şi/ │
│unor evenimente │faptele │sau a unui şir de│
│semnificative din│personajelor │imagini │
│viaţa proprie │- discuţii de │- dezvoltarea │
│- discuţii │grup, pe │unor enunţuri │
│privind │subiecte │simple prin │
│comportamentul │familiare │folosirea de │
│unor personaje; │- completarea │conectori │
│evidenţierea unor│unor enunţuri │elementari: şi, │
│modele de │care solicită │atunci, însă, │
│comportament │realizarea │deoarece, dacă, │
│- formularea/ │acordului │atunci etc. │
│completarea unor │gramatical, │- formularea unor│
│enunţuri orale │menţinerea │răspunsuri la │
│care să conţină │timpului │întrebări │
│comparaţii între │verbului │printr-o suită de│
│obiecte familiare│- formularea, │enunţuri │
│- alegerea │completarea unor│- crearea unor │
│cuvintelor │enunţuri orale │scurte povestiri │
│potrivite pentru │care să conţină │orale după o │
│numirea şi │comparaţii între│imagine/ o suită │
│descrierea unor │obiecte │de imagini şi │
│lucruri şi │familiare │după un şir de │
│evenimente │- scurte │întrebări │
│familiare │descrieri (cel │- identificarea │
│- exprimarea │puţin trei │trăsăturilor unui│
│îngrijorării sau │trăsături) │personaj, │
│aprecierii faţă │referitoare la │descrierea unui │
│de evenimente, │personaje de │loc, a unui │
│persoane, lucruri│desene animate/ │fruct, a unei │
│cunoscute │benzi desenate/ │flori etc. │
│- identificarea a│persoane │- realizarea │
│cel puţin două │cunoscute │acordului dintre │
│trăsături ale │(părinţi, fraţi,│subiect şi │
│unor personaje de│surori, colegi) │predicat, dintre │
│desene animate/ │- descrieri/ │substantiv şi │
│benzi desenate/ │prezentări │adjectiv (fără │
│poveşti cunoscute│elementare ale │menţionarea │
│- formularea unor│unor activităţi,│terminologiei) │
│descrieri/ │jocuri cunoscute│- jocuri de rol: │
│prezentări │- jocuri de │„La secretariatul│
│elementare ale │tipul: „Ce s-ar │şcolii”; „La casa│
│unor activităţi/ │întâmpla │de bilete”, „La │
│jocuri preferate │dacă...", „Dacă │bibliotecă” etc.,│
│ │aş fi...”, │cu respectarea │
│ │„Personajul │normelor de │
│ │preferat”, „Cine│adresare │
│ │are dreptate?”, │civilizată │
│ │„Continuă │- prezentarea │
│ │povestea” etc. │unor proiecte │
│ │ │realizate │
│ │ │individual sau în│
│ │ │echipă │
├─────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │ │2.3. Participarea│
│ │ │activă la │
│ │ │dialoguri, în │
│ │ │diferite contexte│
│ │ │de comunicare │
│ │ │- participarea la│
│ │ │discuţii în │
│ │ │perechi/ în grup │
│ │ │pe teme de │
│2.3. Participarea│ │interes (timpul │
│cu interes la │ │liber, animalul │
│dialoguri scurte,│2.3. │preferat, cartea │
│în situaţii de │Participarea cu │preferată, │
│comunicare uzuală│interes la │prezentarea │
│- exersarea unor │dialoguri │produselor │
│formule de salut,│simple, în │activităţii │
│de adresare, │diferite │şcolare etc.) │
│prezentare şi │contexte de │- formularea unor│
│solicitare, │comunicare │întrebări │
│adecvate │- dialoguri în │referitoare la │
│contextului │contexte reale │subiecte de │
│- dialoguri în │sau simulate, pe│interes │
│diferite │teme familiare │- formularea unor│
│contexte, reale │- formularea │mesaje în care │
│sau simulate, pe │unei opinii │să-şi exprime │
│teme de interes │personale │intenţia de a │
│- jocuri de │referitoare la │primi informaţii/│
│exersare a unor │un personaj/ │lămuriri în │
│reguli de │conduita unei │legătură cu un │
│comunicare │persoane/ o │aspect/ o │
│eficientă, │întâmplare etc. │problemă din │
│civilizată: │- jocuri de rol │spaţiul familiar │
│vorbire pe rând, │în contexte │- formularea unor│
│ascultarea │familiare: „La │enunţuri scurte, │
│interlocutorului,│telefon”, │clare, prin care │
│păstrarea ideii -│„Pregătim o │să solicite │
│Exemplu: „Spune │serbare”, „în │sprijin în │
│şi dă mai │vizită” etc. │condiţiile │
│departe”, „Repetă│- concentrarea │neînţelegerii │
│şi continuă”, │atenţiei pe │unui mesaj oral │
│„Statuile │subiectul │- utilizarea │
│vorbitoare” etc. │discuţiei şi │formulelor de │
│- jocuri de rol: │menţinerea unei │adresare, de │
│„La doctor”, „La │conversaţii pe │solicitare, de │
│telefon”, „În │diferite teme de│mulţumire, │
│parc”, „La │interes │corespunzătoare │
│cumpărături”, „O │- exerciţii de │unui anumit │
│zi în familie” │primire sau de │context jocuri de│
│,,Aniversări” │oferire a unor │rol: întâlniri cu│
│etc. │complimente │personaje │
│- formularea de │- jocuri de │fantastice, │
│sarcini/ │tipul: „Să ne │întâmplări │
│instrucţiuni │imaginăm”; „Ce │petrecute în vis,│
│adresate │s-ar întâmpla │călătorii în lumi│
│colegilor │dacă ...” │imaginare │
│- jocuri de │- formularea │- dramatizări │
│tipul: „Să ne │întrebărilor │- identificarea │
│imaginăm”; „Ce │corespunzătoare │unor obiecte/ │
│s-ar întâmpla │în vederea │fiinţe prin │
│dacă ...” │obţinerii unor │descoperirea │
│- povestirea unor│informaţii sau │caracteristicilor│
│experienţe │pentru │acestora pe baza │
│trecute sau │satisfacerea │unor întrebări şi│
│prezente │curiozităţii │răspunsuri, în │
│- planificări, │(Cine? Unde? Ce?│cadrul unor │
│preziceri şi │Când? De ce? │jocuri de grup │
│presupuneri │Cum? Ce s-ar fi │- realizarea unor│
│realizate pe baza│întâmplat │postere care să │
│unor experienţe │dacă...?) │ilustreze reguli │
│posibile sau a │ │de comunicare │
│unora imaginare │ │eficientă │
│ │ │(vorbirea pe │
│ │ │rând, ascultarea,│
│ │ │păstrarea ideii) │
│ │ │- formularea unei│
│ │ │opinii │
│ │ │referitoare la un│
│ │ │personaj/ o │
│ │ │întâmplare/ un │
│ │ │mod de │
│ │ │comportament etc.│
├─────────────────┼────────────────┼─────────────────┤
│ │2.4. Exprimarea │ │
│ │propriilor idei │ │
│ │referitoare la │ │
│ │contexte │ │
│ │familiare, │ │
│ │manifestând │ │
│ │interes şi │ │
│ │încredere în │ │
│ │sine │ │
│ │- jocuri de │ │
│ │recunoaştere a │ │
│ │unor personaje, │ │
│ │a unor poveşti │ │
│ │după indicii │ │
│ │date │ │
│ │- concursuri de │ │
│ │ghicitori │2.4. Exprimarea │
│2.4. Exprimarea │- dramatizări │expresivă a │
│propriilor idei │ale unor poveşti│ideilor în │
│în context │cunoscute │context familiare│
│cunoscute, │- improvizarea │manifestând │
│manifestând │unor povestiri │interes şi │
│interes pentru │plecând de la │încredere în sine│
│comunicare │cuvinte alese │- crearea │
│- combinarea unor│aleatoriu, de la│propriilor, │
│propoziţii simple│teme familiare │poveşti, poezii, │
│prin folosirea │copiilor │jocuri, cântece │
│unor cuvinte de │- formularea │şi prezentarea │
│legătură │unor ipoteze │acestora │
│- folosirea unor │privind │- utilizarea │
│cuvinte │posibilităţile │limbajului verbal│
│descriptive │de continuare │şi nonverbal │
│pentru a îmbogăţi│ale unei │corespunzător, în│
│o descriere │întâmplări, în │vederea │
│- utilizarea şi │vederea │asigurării/ │
│interpretarea │stimulării │menţinerii │
│tonului folosit │spontaneităţii │atenţiei │
│în vederea │şi a dezvoltării│interlocutorului │
│exprimării unor │creativităţii │(contact vizual, │
│emoţii variate │- realizarea şi │expresie facială,│
│- iniţierea şi │prezentarea unei│claritate în │
│menţinerea unei │„colecţii” de │exprimare, ton) │
│discuţii pe o │poveşti audiate │- utilizarea unor│
│temă de interes │(album cu desene│gesturi şi │
│- recunoaşterea │realizate de │mişcări cu scopul│
│unui obiect, prin│copil în urma │de a-şi susţine │
│formularea de │audierii │afirmaţiile │
│întrebări despre │textelor, │- exprimarea prin│
│caracteristicile │însoţite sau nu │mimare a │
│acestuia - joc de│de enunţuri │diferitelor │
│tipul „Cutiuţa │scrise) │emoţii şi reacţii│
│fermecată” │- conversaţii în│- interpretarea │
│- conversaţii │grup, pe baza │emoţiilor şi │
│scurte în grup, │unui text audiat│reacţiilor │
│pe baza unui text│sau a unei │celorlalţi │
│audiat sau a unei│imagini │- jocuri de │
│imagini │- jocuri de │recunoaştere a │
│- jocuri de │modificare a │unor personaje, a│
│modificare a │poveştilor │unor poveşti după│
│poveştilor │audiate: │indicii date │
│audiate: │schimbarea │- prezentarea │
│schimbarea │succesiunii │unor lucrări │
│succesiunii │evenimentelor, │personale │
│evenimentelor, │modificarea │- repovestirea │
│modificarea │finalului, │unor naraţiuni │
│finalului │introducerea │citite sau │
│- crearea unor │unor personaje │audiate - │
│poveşti orale │etc. │concursuri de │
│pornind de la │- alcătuirea │ghicitori, │
│idei/ imagini │unor enunţuri │povestiri, │
│date sau desene │orale şi/ sau │recitări etc. │
│create de copii │crearea de │- dramatizări ale│
│- poveşti despre │poveşti orale │unor poveşti │
│istoria scrisului│pornind de la │cunoscute/ texte │
│de-a lungul │idei/imagini │citite │
│timpului │date sau desene │- participarea la│
│ │create de copii │serbări şcolare │
│ │- jocuri de │ │
│ │tipul: „Spune │ │
│ │mai departe”, │ │
│ │„Cine este │ │
│ │personajul?”, │ │
│ │„Continuă versul│ │
│ │/ strofa”, │ │
│ │„Spune după │ │
│ │mine” etc. │ │
│ │- crearea unor │ │
│ │povestiri în │ │
│ │grup, scrise │ │
│ │apoi cu ajutorul│ │
│ │adultului şi │ │
│ │ilustrate de │ │
│ │copii │ │
└─────────────────┴────────────────┴─────────────────┘


    3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

┌──────────────────┬───────────────┬───────────────┐
│Clasa pregătitoare│Clasa I │Clasa a II-a │
├──────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │3.1. Citirea │3.1. Citirea │
│ │unor cuvinte şi│unor mesaje │
│ │propoziţii │scrise, │
│ │scurte,scrise │întâlnite în │
│ │cu litere de │mediul cunoscut│
│ │tipar sau de │- citirea în │
│ │mână │forme variate a│
│ │- intuirea unor│enunţurilor şi │
│ │cuvinte │textelor scurte│
│ │însoţite de │(citire cu voce│
│ │imagini │tare/în şoaptă/│
│ │corespunzătoare│în gând; citire│
│3.1. Recunoaşterea│- recunoaşterea│în lanţ pe │
│unor cuvinte │literelor mari │roluri, citire │
│uzuale, din │şi mici, de │ştafetă etc.) │
│universul │tipar şi de │- citirea unor │
│apropiat, scrise │mână │mesaje din │
│cu litere mari şi │- compunerea, │mediul │
│mici de │la alfabetarul │cunoscut: │
│tipar │mobil, a unor │reclame, afişe,│
│- recunoaşterea şi│silabe, │anunţuri, │
│numirea literelor │cuvinte, │enunţuri, texte│
│mari şi mici de │propoziţii din │scurte etc. - │
│tipar pe diferite │3-5 cuvinte │citirea în ritm│
│suporturi │- marcarea prin│propriu a unui │
│(tablouri, cuburi,│colorare, │text scurt, cu │
│truse de jucării, │subliniere, │adaptarea │
│asocierea formei │decupare, │intonaţiei │
│unui nor cu o │încercuire, a │impusă de │
│literă) │unor cuvinte │semnele de │
│- asocierea unor │din propoziţii │punctuaţie │
│litere şi sunete │solicitate de │- citirea │
│- observarea │cadrul didactic│selectivă în │
│etichetelor din │sau de elevi │funcţie de │
│clasă, plasate pe │- completarea │anumite repere │
│dulapuri, sertare,│unor silabe │(alineatul, │
│deasupra │date pentru a │linia de │
│cuierelor, pe │obţine cuvinte │dialog) sau │
│coşuleţe de │- ordonarea │respectând un │
│plastic, nuiele │unor silabe │detaliu/ o idee│
│sau carton (în │dintr-o serie │din text (joc: │
│care se │dată, pentru a │„Găseşte şi │
│depozitează │obţine cuvinte │citeşte”) │
│diferite lucruri) │- citirea pe │- identificarea│
│etc.; etichetarea │silabe/ │alineatelor, │
│se realizează │integrală a │paragrafelor, │
│împreună cu copiii│cuvintelor │titlului şi │
│- citirea globală │scrise cu │autorului unui │
│a numelui scris cu│litere de tipar│text │
│litere de tipar pe│sau de mână │- │
│dulăpior, la │- citirea în │auto-corectarea│
│cuier, la colţul │ritm propriu a │greşelilor de │
│de prezentare al │unor enunţuri │citire atunci │
│clasei, la panoul │sau texte │când cuvântul/ │
│„Responsabilităţi”│scurte care │propoziţia │
│etc. │conţin cuvinte │citit(ă) nu are│
│- jocuri care au │cu structură │sens │
│cuvinte scrise sub│fonetică │- adaptarea │
│imagine: „Loto”, │simplă, scrise │stilului de a │
│„Domino”, „Bingo” │cu litere de │citi în funcţie│
│- punerea în │tipar sau de │de scopul │
│corespondenţă a │mână │urmărit (de │
│unor cuvinte │- marcarea │căutare a unui │
│formate din 1 -2 │cuvintelor care│cuvânt, a unei │
│silabe cu imagini │se repetă │idei) │
│potrivite, │într-un text │- exerciţii de │
│reprezentând │- citirea unor │utilizare a │
│obiecte din │cărţi de grup │cuprinsului │
│universul apropiat│(Big-books) │unei cărţi │
│- jocuri folosind │- citirea în │- citirea unor │
│cârduri cu imagini│perechi, │cărţi, poveşti,│
│ale unor obiecte │citirea în lanţ│poezii, │
│şi denumirea │citirea │reviste, │
│acestora │ştafetă, │articole din │
│- răsfoirea unor │citirea ghidată│reviste │
│cărţi care conţin │şi/ sau │electronice, │
│doar imagini şi │selectivă a │enciclopedii │
│„citirea” acestora│unor cuvinte şi│etc. din │
│în grup/cu │propoziţii │iniţiativa │
│ajutorul cadrului │- realizarea │copilului │
│didactic │unor colaje, │- căutarea unei│
│ │afişe │anumite cărţi │
│ │publicitare │la colţul de │
│ │utilizând │lectură sau la │
│ │cuvinte │bibliotecă │
│ │decupate din │- jocuri de tip│
│ │ziare şi │„Loto”, │
│ │reviste │„Domino”, │
│ │- jocuri de tip│„Bingo”, cu │
│ │„Domino”, cu │imagini, │
│ │imagini, │cuvinte sau │
│ │cuvinte sau │simboluri │
│ │simboluri │ │
├──────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │3.2. │3.2. │
│ │Identificarea │Identificarea │
│ │mesajului unui │mesajului unui │
│ │scurt text care│text în care se│
│ │prezintă │relatează │
│ │întâmplări, │întâmplări, │
│ │fenomene, │fenomene din │
│ │evenimente │universul │
│3.2. Identificarea│familiare │cunoscut │
│semnificaţiei unei│- identificarea│- formularea │
│/ unor imagini │personajelor, │orală a │
│care prezintă │locului şi │mesajului/ │
│întâmplări, │timpului unei │învăţăturii │
│fenomene, │întâmplări │desprinse │
│evenimente │prezentate în │dintr-un text │
│familiare │textul citit │citit │
│- formularea unor │- citirea unor │- discutarea │
│răspunsuri ce │„cuvinte cheie”│textelor │
│presupun alegere │- recunoaşterea│scurte, frază │
│duală/ multiplă - │în ilustraţii a│cu frază, │
│Exemplu: „în prima│personajelor, │relevând nume, │
│imagine este │locului, │cuvinte │
│Cenuşăreasa sau │timpului şi │familiare şi │
│Frumoasa din │momentului │expresii │
│pădurea adormită?”│evocat │elementare │
│- lectură după una│- formularea │- formularea │
│sau mai multe │unor răspunsuri│unor întrebări │
│ilustraţii/ benzi │orale la │şi răspunsuri │
│desenate │întrebări │pe baza │
│- prezentarea unor│despre │textului citit │
│albume personale │conţinutul │- identificarea│
│cu fotografii sau │textului citit │şi analizarea │
│imagini │- asocierea │ilustraţiilor │
│- „citirea”/ │unor cuvinte/ │care însoţesc │
│povestirea │enunţuri, │textul citit │
│creaţiilor proprii│scrise cu │- redarea prin │
│sau de grup │litere de tipar│cuvinte │
│(desene, şir de │şi de mână, cu │proprii, cu │
│imagini) │imaginile │sprijin, a unui│
│- citirea orarului│potrivite │fragment │
│clasei │- citirea │dintr-un text │
│(activităţile sunt│selectivă a │citit │
│reprezentate prin │unor cuvinte şi│- formularea │
│imagini │enunţuri │unor răspunsuri│
│corespunzătoare │dintr-un text │la întrebări, │
│fiecărei │scurt │în legătură cu │
│discipline) │- ilustrarea │un scurt text │
│- audierea unui │unor enunţuri/ │citit │
│fragment dintr-o │fragmente de │- aranjarea │
│poveste şi │text citite │unei suite de │
│selectarea │- analiza │propoziţii după│
│imaginilor │legăturii │ordinea logică │
│corespunzătoare │dintre text şi │de desfăşurare │
│acesteia; │imaginea care │a evenimentelor│
│- continuarea unei│îl însoţeşte │din mesajul │
│poveşti pe baza │- identificarea│audiat │
│imaginilor │titlurilor │- emiterea unor│
│selectate, cu │potrivite unui │predicţii │
│sprijin din partea│text scurt/ │asupra firului │
│cadrului didactic │unor fragmente │narativ al │
│sau al colegilor │de text │textului citit │
│ │- stabilirea │- identificarea│
│ │valorii de │unor informaţii│
│ │adevăr a unor │previzibile în │
│ │afirmaţii │diverse │
│ │despre │materiale │
│ │conţinutul unor│cotidiene │
│ │enunţuri sau al│(reclame, │
│ │unui text scurt│prospecte, │
│ │ │orare etc.) │
├──────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │3.3. │ │
│ │Identificarea │ │
│ │semnificaţiei │ │
│ │unor simboluri │ │
│ │din universul │ │
│ │familiar, care │ │
│ │transmit mesaje│ │
│3.3. Identificarea│simple │ │
│semnificaţiei unor│- recunoaşterea│3.3. │
│simboluri care │unor simboluri │Identificarea │
│transmit mesaje de│întâlnite în │semnificaţiei │
│necesitate │situaţii │unor simboluri,│
│imediată, din │cotidiene: M - │în contexte │
│universul familiar│metrou, P- │cunoscute │
│- identificarea │parcare, I - │- asocierea │
│semnificaţiei unor│informaţii, │unor fapte/ │
│simboluri │intrare, │evenimente/ │
│întâlnite în │ieşire, │lucruri din │
│situaţii │farmacie, │universul │
│cotidiene: M - │trecere de │apropiat cu │
│metrou, H - │pietoni, │fragmente de │
│spital, I - │semafor etc. │text/ simboluri│
│informaţii, │- punerea în │/ desene/ │
│intrare, ieşire, │corespondenţă a│gesturi │
│farmacie, trecere │imaginilor cu │- decodarea │
│de pietoni, │mesajele orale/│unor informaţii│
│semafor etc. │scrise indicate│din manual │
│- sortarea unor │- plasarea în │(viniete, │
│semne, simboluri │spaţiul clasei │cuprins etc.), │
│grafice identice -│a unor jetoane │a simbolurilor │
│„citirea” │sau afişe care │întâlnite în │
│simbolurilor │transmit mesaje│drumul spre │
│pentru vreme şi a │(reguli de │şcoală, în │
│calendarului │conduită, │pliante/ │
│naturii, a │aniversări ale │reclame/ │
│orarului şi/ sau a│copiilor, │reviste pentru │
│jurnalului │mesaje ale │copii etc. │
│ilustrat │copiilor sau │- parcurgerea │
│punerea în │ale │unor trasee │
│corespondenţă a │profesorului │semnalizate cu │
│imaginilor cu │etc.) │ajutorul unor │
│mesajele orale │- realizarea │simboluri │
│indicate │unor mesaje, │convenţionale │
│- codarea sau │utilizând │sau inventate │
│decodarea unor │simboluri din │(„In căutarea │
│mesaje scrise - │mediul apropiat│comorii”, │
│- Exemplu: │- exerciţii de │„Drumurile │
│expunerea în clasă│completare a │viitorului” │
│a unor panouri │unor rebusuri │etc.) │
│care prezintă │în care │- transmiterea │
│reguli de │definiţiile │unor mesaje │
│comportament, │sunt date prin │prin │
│aniversări ale │desene/ │intermediul │
│copiilor, mesaje │simboluri │unor simboluri │
│ale copiilor sau │- exerciţii-joc│sau coduri date│
│ale cadrului │de decodare a │/ proprii │
│didactic etc. │unor │ │
│ │felicitări, │ │
│ │invitaţii, │ │
│ │scrisori, în │ │
│ │care sunt │ │
│ │utilizate │ │
│ │cuvinte şi │ │
│ │simboluri │ │
├──────────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │3.4. Exprimarea│3.4. Exprimarea│
│ │interesului │interesului │
│ │pentru lectura │pentru lectura │
│ │unor texte │unor cărţi │
│ │simple, │adecvate │
│ │susţinute de │vârstei │
│ │suport │- realizarea │
│ │imagistic │unui jurnal │
│ │- citirea unor │personal de │
│ │cărţi de grup │lectură în care│
│ │(cărţi uriaşe) │să fie │
│ │- citirea │înregistrate │
│ │individuală şi │titlul şi │
│ │din proprie │personajele din│
│ │iniţiativă a │basmele/ │
│ │unor poveşti, │poveştile/ │
│ │povestiri etc. │povestirile │
│ │- memorare unor│citite sau │
│ │poezii şi │transcrieri/ │
│ │ghicitori din │copieri de │
│ │proprie │glume, │
│ │iniţiativă │ghicitori, │
│ │- │poezii etc. │
│3.4. Exprimarea în│confecţionarea │- realizarea │
│cuvinte proprii a │unor minicărţi │unei „Colecţii │
│mesajelor redate │pe teme │de poveşti” │
│pe suport vizual │familiare │individuală sau│
│sau auditiv, │(individual şi │comună (album │
│manifestând │în grup); │cu desene │
│interes pentru │realizarea │realizate de │
│lucrul cu cartea │Abecedarului │elevi în urma │
│- observarea │clasei”, │citirii/ │
│(intuitivă) a │folosind planşe│audierii │
│cărţilor de │de colorat │textelor, │
│diverse forme, │- exerciţii de │însoţite de │
│dimensiuni, │anticipare a │scurte │
│grosimi, cu sau │evenimentelor │prezentări │
│fără imagini etc. │sau a finalului│scrise de mână │
│- răsfoirea unor │unei poveşti │sau la │
│cărţi în colţul │din care a fost│computer) │
│amenajat cu o │citit, cu voce │- prezentarea │
│minibibliotecă, în│tare, un │orală a unor │
│biblioteca şcolii │fragment │cărţi/ poveşti │
│etc. │- activităţi în│citite │
│- observarea şi │biblioteca │individual sau │
│stabilirea unor │şcolii │în grup │
│asemănări şi │- completarea │- memorare, din│
│diferenţe între │unui jurnal de │proprie │
│suporturi de │lectură al │iniţiativă, a │
│lectură variate - │clasei, │unor poezii şi │
│Exemplu: carte de │folosind desene│ghicitori │
│colorat, carte de │şi enunţuri │- autodictări │
│poveşti cu │scurte │cu autoevaluare│
│ilustraţii, carte │- amenajarea şi│sau evaluare în│
│ce conţine doar │reactualizarea │pereche │
│text etc. │unui „colţ al │- realizarea │
│- observarea │cărţii” în sala│unor minicărţi │
│amplasării │de clasă │pe teme de │
│imaginilor în │- completarea │interes comun │
│raport cu textul │unor grafice, │sau personal │
│- audierea unei │panouri cu │- amenajarea │
│poveşti, însoţită/│titluri, │unui „colţ al │
│urmată de │personaje ale │cărţii” în sala│
│răsfoirea cărţii │textelor citite│de clasă │
│ce conţine textul │- observarea │- completarea │
│şi observarea │intuitivă a │unor grafice/ │
│imaginilor │cărţilor de │panouri cu │
│- jocuri de rol: │diverse forme, │titluri/ autori│
│„La librărie”; │dimensiuni, │/ personaje ale│
│„Toneta cu │grosimi, cu sau│textelor citite│
│reviste” etc. │fără imagini │de elevi │
│ │- observarea şi│- recomandarea │
│ │stabilirea unor│unor cărţi/ │
│ │asemănări şi │poveşti/ │
│ │diferenţe între│povestiri │
│ │suporturi de │colegilor │
│ │lectură variate│- citirea unor │
│ │(carte de │texte în urma │
│ │colorat, carte │recomandărilor │
│ │de poveşti cu │făcute de │
│ │ilustraţii, │părinţi, cadre │
│ │carte ce │didactice, │
│ │conţine doar │bibliotecar, │
│ │text, carte │colegi │
│ │electronică │- repovestirea │
│ │etc.) │unui text │
│ │- jocuri de │citit, cu │
│ │rol: „La │accent pe │
│ │librărie”; │anumite │
│ │„Toneta cu │evenimente şi │
│ │reviste” etc. -│informaţii │
│ │citirea unor │- vizite la │
│ │reviste pentru │muzee şi case │
│ │copii │memoriale │
└──────────────────┴───────────────┴───────────────┘


    4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

┌───────────────┬───────────────┬───────────────┐
│Clasa │Clasa I │Clasa a II-a │
│pregătitoare │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┤
│4.1. Trasarea │ │ │
│elementelor │ │ │
│grafice şi a │4.1. Scrierea │ │
│contururilor │literelor de │ │
│literelor, │mână │ │
│folosind │- exerciţii de │ │
│resurse │dezvoltare a │ │
│variate │musculaturii │ │
│- exersarea │fine a mâinii │ │
│musculaturii │- modelarea din│ │
│fine a mâinii │plastilină a │ │
│şi a │contururilor │ │
│coordonării │unor litere; │ │
│mişcărilor prin│decorarea │ │
│colorare, │literelor de │ │
│haşurare în │mână şi de │ │
│interiorul unui│tipar; │ │
│contur, │- trasarea în │ │
│înşirare de │duet continuu a│ │
│mărgele │literelor de │ │
│- coaserea unor│mână (începând │ │
│puncte pe │prin unirea │ │
│etamină, în │punctelor care │ │
│vederea │le compun) │ │
│pregătirii │- executarea │ │
│copilului │conturului unor│4.1. Scrierea │
│pentru │litere, silabe,│unor mesaje, în│
│respectarea │cuvinte cu │diverse │
│liniaturii │degetul pe │contexte de │
│- modelarea │blatul mesei, │comunicare │
│plastilinei, │în aer, pe │- copieri şi │
│ruperea hârtiei│spatele │transcrieri de │
│după un contur │colegului, pe │litere, silabe,│
│etc. │hârtie, cu │cuvinte, │
│- poziţionarea │pensula şi │propoziţii │
│corectă a │acuarela, cu │- │
│suportului de │creta pe tablă,│autocorectarea │
│scriere, în │cu markerul pe │literelor, │
│raport cu │coli mari │silabelor, │
│propriul corp │- scrierea │cuvintelor │
│- orientarea în│literelor de │scrise, prin │
│spaţiul │mână, folosind │compararea cu │
│scrierii, prin │diverse │un model │
│joc: sus, jos, │instrumente de │- copierea unor│
│dreapta, stânga│scris (creion, │texte scurte, │
│etc. │carioca, │exersând │
│- exersarea │stilou, │încadrarea în │
│poziţiei │pensulă, cretă)│spaţiul │
│corecte la │pe variate │paginii, │
│scris │suporturi │respectarea │
│- utilizarea │(foaie velină, │proporţiei │
│corectă a │foaie liniată, │între litere şi│
│instrumentelor │tablă etc.) │a spaţiului │
│de trasare/ de │- copierea, │între cuvinte │
│scris │transcrierea │- transcrieri │
│- jocuri de tip│literelor, │selective de │
│labirint │silabelor, │cuvinte şi │
│- observarea │cuvintelor, │fraze dintr-un │
│literelor din │enunţurilor din│scurt text pe │
│plastic/ din │3-5 cuvinte │teme cunoscute │
│alfabetarul │menţinând │- transcrierea │
│magnetic sau │distanţa dintre│sau copierea │
│tipărite în │elementele │unor mesaje în │
│relief pe │grafice, dintre│cadrul unor │
│diferite │litere şi │activităţi │
│suporturi │dintre cuvinte │individuale sau│
│- construirea │- completarea │comune │
│literelor din │după model, cu │- scrierea │
│plastilină, │litere de mână,│corectă a unor │
│pastă de │a unor enunţuri│propoziţii/ │
│modelaj, „fir” │din cuprinsul │fraze/ a unui │
│de hârtie │unor bilete, │text scurt pe │
│creponată sau │invitaţii, │foaie tip II, │
│hârtie │felicitări, │dictando, │
│reciclată │scurte scrisori│velină, │
│răsucită etc. │- exerciţii de │respectând │
│- scrierea pe │aşezare în │încadrarea în │
│diferite │pagină a datei,│pagina de caiet│
│suporturi (pe │a titlului, a │(tip II, │
│etamină, pe │alineatelor, de│dictando sau cu│
│tablă, pe │păstrare a │foaie velină), │
│nisip, pe │distanţei │aprecierea │
│geamuri aburite│dintre cuvinte │spaţiilor │
│etc.) şi cu │- scrierea după│dintre litere │
│diferite │dictare a │şi cuvinte │
│instrumente, a │literelor, │- realizarea │
│unor modele │silabelor, │unor planşe/ │
│liniare, │cuvintelor, │etichete/ │
│simboluri etc. │propoziţiilor │postere/ afişe │
│- decorarea │din 3-5 │pe teme │
│literelor mari │cuvinte; │familiare, după│
│şi mici de │- selectarea │modele date │
│tipar prin │unor silabe │- realizarea │
│desene sau prin│dintr-o serie │unor lucrări de│
│colare, │de silabe date,│tip proiect, cu│
│folosind │scrise cu │sprijin din │
│seminţe, │litere de tipar│partea cadrului│
│hârtie, fire │sau de mână, │didactic │
│etc. │pentru a obţine│ │
│- scrierea │cuvinte │ │
│elementelor │- realizarea │ │
│grafice de │unor afişe, │ │
│dimensiuni şi │etichete │ │
│culori variate │cuprinzând │ │
│(mari/ mici, │reguli de │ │
│groase/ │conduită, norme│ │
│subţiri), pe │de lucru, │ │
│foaie velină │îndemnuri, │ │
│sau pe spaţii │încurajări │ │
│de 1-2 cm │- realizarea │ │
│- realizarea │unor postere, │ │
│unor lucrări │pe diferite │ │
│plastice, │teme, în cadrul│ │
│decorative │proiectelor, │ │
│(folosind linia│folosind │ │
│şi punctul), │imagini, │ │
│utilizând │cuvinte şi │ │
│instrumente │propoziţii │ │
│diferite │preluate după │ │
│- realizarea │modele │ │
│unor desene cu │ │ │
│litere │ │ │
│personificate │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┤
│ │ │4.2. Redactarea│
│ │ │unor mesaje │
│ │ │simple, cu │
│ │ │respectarea │
│ │ │convenţiilor de│
│ │ │bază │
│ │ │- scrierea │
│ │ │cuvintelor │
│ │ │obţinute prin │
│ │ │completarea sau│
│ │ │combinarea unor│
│ │ │silabe │
│ │ │- folosirea │
│ │ │convenţiilor │
│ │ │limbajului │
│ │ │scris (scrierea│
│ │ │cu majusculă/ │
│ │ │cu alineat, │
│ │ │utilizarea │
│ │ │corectă a │
│ │ │semnelor de │
│ │ │punctuaţie) │
│ │ │- plasarea │
│ │ │semnelor de │
│ │ │punctuaţie │
│ │ │într-un text │
│ │ │- scrierea unor│
│ │ │bilete de │
│ │ │mulţumire, de │
│ │ │informare, de │
│ │ │solicitare, cu │
│ │ │respectarea │
│ │ │convenţiilor │
│ │ │- │
│ │4.2. Redactarea│confecţionarea │
│ │unor mesaje │unor felicitări│
│ │scurte, formate│cu diverse │
│ │din cuvinte │ocazii │
│ │scrise cu │(Crăciun, │
│ │litere de mână,│Paşte, 8 │
│ │folosind │Martie) şi │
│ │materiale │scrierea │
│ │diverse │mesajelor │
│ │- alcătuirea şi│corespunzătoare│
│ │scrierea unor │folosind │
│ │enunţuri │diverse │
│ │scurte, având │instrumente │
│ │suport vizual │(stilou, │
│ │- adăugarea │creioane │
│ │unor cuvinte/ │cerate, │
│ │semne de │carioca, marker│
│4.2. Redactarea│punctuaţie în │etc.) │
│unor mesaje │enunţuri │- │
│simple, în │eliptice │confecţionarea │
│contexte uzuale│- ordonarea │unor fişe, │
│de comunicare │cuvintelor care│etichete, │
│- │formează un │afişe, │
│confecţionarea │enunţ şi │materiale │
│unor felicitări│scrierea │necesare în │
│şi bileţele cu │acestuia │activitatea │
│litere de tipar│- scrierea unor│zilnică │
│rupte sau │cuvinte, │- marcarea prin│
│decupate din │propoziţii cu │chenare │
│reviste, ziare │ajutorul │sugestive/ │
│etc. │computerului │elemente │
│(învăţătoarea │- │grafice a unor │
│va comunica/ va│confecţionarea │definiţii, │
│arăta mesajul │unor etichete, │motouri, │
│care trebuie │afişe, │formule, │
│scris - │materiale │mesaje, │
│Exemplu: „Pe │necesare în │anunţuri │
│felicitare vom │activitatea │importante │
│scrie 1 │zilnică │etc., cu scopul│
│Martie”) │- organizarea │de a le pune în│
│- decorarea │în clasă a unui│evidenţă │
│unor obiecte/ │colţ/ panou, │- formularea, │
│desene folosind│destinat │în scris, a │
│semne grafice │transmiterii │răspunsurilor │
│- „scrierea” │unor mesaje şi │la întrebări pe│
│unor bileţele │informaţii │teme familiare/│
│folosind │(prin desene, │care prezintă │
│diferite semne,│cuvinte/ │interes │
│linii curbe, │enunţuri simple│- compunerea │
│linii frânte şi│şi simboluri) │unor texte │
│„citirea” │pe o temă │scurte (3-7 │
│mesajului │aleasă de copii│enunţuri) pe │
│ │sau referitoare│teme din sfera │
│ │la subiectul │de interes a │
│ │unui proiect │copiilor, cu │
│ │- │ajutorul unor │
│ │personalizarea │imagini sau │
│ │unor modele │întrebări │
│ │predefinite de │- formularea │
│ │invitaţii, │unor dorinţe, │
│ │felicitări, │vise (de ex., │
│ │scrisori (de │„Aş dori │
│ │exemplu, │să...”, „Visul │
│ │scrisoare către│meu este │
│ │Moş Crăciun) │să...”), rime, │
│ │- jocuri care │poveşti etc. în│
│ │solicită │propriul caiet,│
│ │schimbul unor │într-un caiet │
│ │mesaje scrise │al clasei sau │
│ │ │într-un spaţiu │
│ │ │special │
│ │ │amenajat (de │
│ │ │ex.: colţul de │
│ │ │creaţie) │
│ │ │- activităţi │
│ │ │care implică │
│ │ │folosirea │
│ │ │calculatorului │
│ │ │pentru │
│ │ │redactarea unor│
│ │ │enunţuri/ texte│
│ │ │scurte │
│ │ │- │
│ │ │confecţionarea │
│ │ │unei cărţi a │
│ │ │clasei cu │
│ │ │poveşti, │
│ │ │legende etc. │
│ │ │scrise/ │
│ │ │transcrise şi │
│ │ │ilustrate de │
│ │ │copii │
│ │ │- realizarea │
│ │ │unui ziar/ a │
│ │ │unei reviste a │
│ │ │clasei │
│ │ │- jocuri care │
│ │ │solicită │
│ │ │schimbul unor │
│ │ │mesaje scrise │
│ │ │- crearea şi │
│ │ │completarea │
│ │ │unor rebusuri │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┤
│4.3. Exprimarea│ │ │
│unor idei, │ │ │
│trăiri │ │ │
│personale şi │ │ │
│informaţii prin│ │ │
│intermediul │ │ │
│limbajelor │ │4.3. Exprimarea│
│neconvenţionale│4.3. Exprimarea│unor idei, │
│- „scrierea” │unor idei şi │sentimente, │
│unor bileţele │sentimente prin│păreri prin │
│cu mesaje │intermediul │intermediul │
│diverse, │limbajelor │limbajelor │
│folosind │convenţionale │convenţionale │
│desene, │şi │- organizarea │
│simboluri │neconvenţionale│unui colţ în │
│(inventate │- scrierea │clasă/panou │
│spontan sau │propriei │unde copiii pot│
│stabilite │versiuni a unei│lăsa mesaje, │
│anterior) │poveşti spuse │invitaţii, pot │
│- exprimarea │de cadrul │lansa │
│răspunsului la │didactic │dezbateri, îşi │
│anumite │- scrierea unor│pot exprima în │
│întrebări cu │mesaje diverse,│scris şi cu │
│ajutorul │utilizând │ajutorul │
│desenului sau │cuvinte │simbolurilor, │
│prin simboluri │(propoziţii) şi│păreri şi │
│- Exemplu: „Cum│simboluri/ │impresii despre│
│putem arăta │desene │anumite │
│prin „scris” ce│- redactarea, │evenimente, dar│
│frumoasă e │din proprie │şi informaţii │
│primăvara?” │iniţiativă, a │pe o temă │
│- etichetarea │unor poveşti, │aleasă de ei │
│originală a │jurnale, poezii│(proiecte) │
│unor obiecte │etc., prin care│- completarea │
│personale │copilul să îşi │unui jurnal │
│- │exprime │personal sau al│
│confecţionarea │bucuria, │clasei, │
│unor minicărţi │tristeţea, │folosind │
│pe teme │încântarea, │desene, │
│familiare, în │mândria etc. │decupaje şi │
│care se vor │- realizarea │enunţuri scurte│
│folosi limbaje │unor scrisori │- crearea unor │
│neconvenţionale│desenate, │liste de │
│- organizarea │jurnale, │cuvinte/ idei │
│în clasă a unui│invitaţii la │legate de o │
│colţ/ panou │evenimente │temă propusă │
│intitulat │personale ori │- ascultarea │
│„Peretele │ale clasei, │unor experienţe│
│vorbitor”, în │documente cu │ale colegilor │
│care copiii │valoare │de clasă şi │
│să-şi poată │utilitară în │exprimarea, în │
│lăsa mesaje şi │cadrul clasei │scris, a │
│informaţii pe o│(orar, traseul │părerilor şi a │
│temă aleasă de │unor excursii, │reacţiilor │
│ei, în cadrul │hărţi simple │personale │
│unui proiect │care să │- realizarea │
│(prin desene, │marcheze │unor desene şi │
│cuvinte şi │obiective │a unor poveşti │
│simboluri) │culturale din │pornind de la │
│- organizarea │jurul şcolii │experienţe │
│unor concursuri│etc.) │senzoriale │
│- Exemplu: │- │(ceva ce a │
│„Cine │confecţionarea │văzut şi i-a │
│realizează cel │unor minicărţi │atras atenţia, │
│mai interesant │pe teme │sunete, │
│colaj/ puzzle/ │familiare, în │gusturi, │
│desen/ poster │care se vor │mirosuri, │
│din desene/ │folosi limbaje │atingerea unei │
│cuvinte/ alte │convenţionale │suprafeţe) │
│simboluri?” │şi │- redactarea │
│- crearea unor │neconvenţionale│unor idei │
│ecusoane │- prezentarea, │despre o │
│personalizate │în scris, a │melodie │
│(cu simboluri, │unor experienţe│ascultată │
│cuvinte sau │plăcute, │- realizarea │
│imagini) │amuzante, │portretelor │
│- crearea unui │surprinzătoare,│anotimpurilor │
│orar pe un cod │a unor fapte │în cuvinte, │
│de culori sau │bune │formă şi │
│simboluri │ │culoare │
│- completarea │ │ │
│jurnalului │ │ │
│clasei folosind│ │ │
│desene, │ │ │
│fotografii, │ │ │
│simboluri │ │ │
└───────────────┴───────────────┴───────────────┘



    CONŢINUTURI

┌─────────────┬─────────────┬─────────────────┬─────────────┐
│Domenii │Clasa │CLASA I │CLASA a II-a │
│ │pregătitoare │ │ │
├─────────────┼─────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │ │ │Acte de │
│ │ │ │vorbire: a se│
│ │ │ │prezenta şi a│
│ │ │ │prezenta pe │
│ │ │ │cineva, a │
│ │ │ │identifica un│
│ │ │ │obiect/ o │
│ │ │ │persoană/ un │
│ │ │ │loc, a cere │
│ │ │ │şi a da │
│ │ │ │informaţii, a│
│ │ │ │formula o │
│ │ │ │idee/ o │
│ │ │ │părere/ o │
│ │ │ │opinie/ o │
│ │ │ │solicitare │
│ │ │ │Cuvântul │
│ │ │ │Propoziţia/ │
│ │ │Acte de vorbire: │Enunţul │
│ │ │a saluta, a se │Introducerea │
│ │ │prezenta, a │cuvintelor │
│ │ │formula o │noi în │
│ │ │rugăminte, o idee│vocabularul │
│ │Acte de │/ o părere, o │propriu │
│ │vorbire: a │cerere │Intonarea │
│ │saluta │Cuvântul. │propoziţiilor│
│ │persoane │Propoziţia/ │exclamative │
│ │cunoscute, a │Enunţul │Dialogul │
│ │se prezenta, │Utilizarea │Iniţierea, │
│ │a identifica │cuvintelor noi în│menţinerea şi│
│ │un obiect, o │contexte adecvate│încheierea │
│ │persoană, a │Intonarea │unui dialog │
│ │formula o │propoziţiilor │despre: │
│ │rugăminte │enunţiative şi │şcoală, │
│ │Cuvântul. │interogative │familie şi │
│ │Propoziţia/ │Dialogul │locuinţă, │
│ │Enunţul │Oferirea unor │prieteni, │
│ │Utilizarea │informaţii │colegi, │
│ │cuvintelor │despre: │mediul │
│ │noi în │identitatea │înconjurător │
│Comunicare │enunţuri │proprie, desene │Reguli de │
│orală │adecvate │animate, filme │comunicare │
│(ascultare, │Dialogul │pentru copii, │eficientă: │
│vorbire, │Formularea de│viaţa de şcolar, │elemente de │
│interacţiune)│întrebări şi │familie, │politeţe │
│ │răspunsuri │prieteni, colegi │verbală │
│ │despre: │de clasă, reguli │asociate │
│ │jocuri şi │de circulaţie, │actelor de │
│ │jucării, │mediul social şi │limbaj │
│ │membrii │natural apropiat,│utilizate │
│ │familiei, │igiena personală │(salutul, │
│ │prieteni, │Reguli de vorbire│prezentarea, │
│ │animale, │eficientă: │formularea │
│ │reguli de │vorbirea pe rând,│unei cereri, │
│ │igienă │ascultarea │ascultarea şi│
│ │alimentară şi│interlocutorului,│respectarea │
│ │personală │păstrarea ideii │opiniei │
│ │Forme ale │Forme ale │celuilalt) │
│ │discursului │discursului oral │Forme ale │
│ │oral │Povestirea unor │discursului │
│ │Povestirea │întâmplări trăite│oral │
│ │după imagini │Repovestirea │Povestirea │
│ │ │unor întâmplări │unor │
│ │ │auzite │întâmplări │
│ │ │Descrierea unui │trăite sau │
│ │ │obiect/ unei │observate │
│ │ │persoane │Repovestirea │
│ │ │ │unor │
│ │ │ │întâmplări │
│ │ │ │citite │
│ │ │ │Descrierea │
│ │ │ │unui obiect, │
│ │ │ │fenomen sau a│
│ │ │ │unei persoane│
│ │ │ │Reguli ale │
│ │ │ │discursului │
│ │ │ │oral │
│ │ │ │Pronunţie │
│ │ │ │clară şi │
│ │ │ │corectă │
│ │ │ │Acord de │
│ │ │ │număr şi gen,│
│ │ │ │fără │
│ │ │ │terminologie │
│ │ │ │Intonaţie │
│ │ │ │adecvată │
├─────────────┼─────────────┼─────────────────┼─────────────┤
│ │Cartea │ │ │
│ │Coperte, │ │Cartea │
│ │foaie, │ │Cuprinsul │
│ │pagină, text,│ │unei cărţi │
│ │ilustraţii │ │Alfabetul │
│ │Literele mari│ │limbii polone│
│ │şi mici de │Cartea │Citirea │
│ │tipar │Numerotarea │cuvintelor, │
│ │Simboluri │paginilor, │enunţurilor, │
│ │uzuale din │direcţii de │textelor │
│ │universul │orientare în │scurte │
│ │apropiat: │pagină │Propoziţia/ │
│ │metrou, │Literele mici şi │enunţul (fără│
│ │intrare, │mari de tipar şi │teoretizări) │
│ │ieşire, │de mână Alfabetul│Textul (de │
│ │spital, │limbii polone │maximum 120 │
│ │trecere de │Citirea │de cuvinte) │
│Citire/ │pietoni etc. │cuvintelor mono │Titlu. Autor.│
│lectură │Citirea │şi plurisilabice │Alineate │
│ │cuvintelor pe│(introduse │Aşezarea │
│ │etichete │progresiv) │textului în │
│ │asociate unor│Citirea textelor │pagină │
│ │imagini sau │scurte (de maxim │Textul │
│ │obiecte │75 de cuvinte, │literar │
│ │Propoziţia/ │introduse │Textul │
│ │enunţul (fără│progresiv) │narativ │
│ │teoretizări) │Aşezarea textului│literar │
│ │Formularea de│în pagină Titlu. │Recunoaşterea│
│ │propoziţii cu│Autor. Alineate │personajelor.│
│ │suport │ │Povestirea │
│ │intuitiv │ │orală Textul │
│ │Ordonarea │ │liric │
│ │propoziţiilor│ │Textul │
│ │pe baza unui │ │nonliterar/ │
│ │suport │ │informativ │
│ │intuitiv │ │ │
└─────────────┴─────────────┴─────────────────┴─────────────┘


┌───────────┬───────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ │ │ │Alfabetul │
│ │ │ │limbii polone │
│ │ │ │Literele mici │
│ │ │ │şi mari de │
│ │ │ │mână │
│ │ │ │Ortografia │
│ │ │ │Ortografia │
│ │ │Alfabetul │cuvintelor │
│ │ │limbii polone │Scrierea cu │
│ │ │Literele mici │majusculă la │
│ │ │şi mari de │începutul │
│ │ │mână │propoziţiei şi│
│ │ │Ortografia │al titlului │
│ │ │Ortografia │Scrierea cu │
│ │ │cuvintelor │majusculă a │
│ │ │Scrierea cu │substantivelor│
│ │ │majusculă la │proprii (fără │
│ │ │începutul │terminologie) │
│ │ │propoziţiei şi│Punctuaţia │
│ │ │al titlului │Semnul │
│ │ │Scrierea cu │exclamării │
│ │ │majusculă a │Virgula (în │
│ │ │substantivelor│vocativ şi │
│ │ │proprii (fără │enumerare) │
│ │ │terminologie) │Două puncte │
│ │Elemente │Punctuaţia │Organizarea │
│ │grafice care │Punctul │textului scris│
│ │intră în │Semnul │Scrierea pe │
│ │componenţa │întrebării │liniatură tip │
│ │literelor de │Linia de │II şi dictando│
│ │mână: linii, │dialog │Aşezarea │
│ │puncte, │Organizarea │textului în │
│ │bastonate, │textului scris│pagina │
│ │zale, │Scrierea pe │caietului: │
│ │semiovale, │liniatură tip │plasarea │
│ │ovale, noduleţe│1 │titlului, a │
│Scriere/ │Desenarea │Plasarea │autorului, │
│redactare │literelor de │datei, a │folosirea │
│ │tipar │titlului, │alineatelor, │
│ │Simboluri │folosirea │respectarea │
│ │neconvenţionale│alineatelor │spaţiului │
│ │în exprimarea │Scrierea │dintre cuvinte│
│ │scrisă │funcţională │Scrierea │
│ │Scrierea │Copieri. │funcţională │
│ │funcţională │Transcrieri │Copieri (texte│
│ │desene, │(litere, │de maxim 50 de│
│ │simboluri │silabe, │cuvinte) │
│ │Felicitarea │cuvinte, │Transcrieri │
│ │Biletul │propoziţii, │(texte de │
│ │ │texte de maxim│maxim 50 de │
│ │ │30 de │cuvinte) │
│ │ │cuvinte). │Dictări (texte│
│ │ │Dictări │de maxim 40 de│
│ │ │Biletul │cuvinte) │
│ │ │Invitaţia. │Biletul de │
│ │ │Felicitarea │mulţumire, de │
│ │ │Scrisoarea. │informare, de │
│ │ │Jurnalul (text│solicitare │
│ │ │şi desene) │Felicitarea │
│ │ │Scrierea │Afişul │
│ │ │imaginativă │Scrierea │
│ │ │(texte de 3-5 │imaginativă │
│ │ │enunţuri), │(texte de 3-7 │
│ │ │pornind de la │enunţuri), pe │
│ │ │experienţe │baza unui │
│ │ │trăite │suport vizual │
│ │ │ │(imagini, │
│ │ │ │benzi │
│ │ │ │desenate) sau │
│ │ │ │a unui şir de │
│ │ │ │întrebări │
│ │ │ │Cartea, ziarul│
│ │ │ │sau revista │
│ │ │ │clasei │
├───────────┼───────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │Vocabular │ │
│ │ │Cuvântul - │Vocabular │
│ │ │grup de sunete│Cuvântul │
│ │ │asociat cu un │Cuvinte cu │
│ │Vocabular │înţeles │sens │
│Elemente de│Cuvântul │Cuvinte cu │asemănător │
│construcţie│Cuvinte cu sens│sens │Cuvinte cu │
│a │asemănător │asemănător │sens opus │
│comunicării│Cuvinte cu sens│Cuvinte cu │Cuvinte care │
│ │opus │sens opus │au aceeaşi │
│ │ │Cuvinte care │formă şi │
│ │ │au aceeaşi │înţeles │
│ │ │formă şi │diferit │
│ │ │înţeles │ │
│ │ │diferit │ │
└───────────┴───────────────┴──────────────┴──────────────┘


┌───────────┬─────────────┬────────────┐
│Fonetică │Fonetică │Fonetică │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Sunete │ │Sunetele │
│specifice │Sunetele │limbii │
│limbii │limbii polone│polone │
│polone │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│Despărţirea│ │Utilizarea │
│cuvintelor │Silaba │corectă a │
│în silabe │ │accentului │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Despărţirea │Despărţirea │
│ │cuvintelor în│cuvintelor │
│ │silabe │în silabe în│
│ │ │scris, la │
├───────────┼─────────────┤capăt de │
│ │Cuvântul │rând │
│ │ │ │
├───────────┼─────────────┼────────────┤
│ │Despărţirea │ │
│ │cuvintelor în│ │
│ │silabe │ │
│ │intuitiv, │Propoziţia │
│ │fără │(fără │
│ │cunoaşterea │teoretizări)│
│ │regulilor │ │
│ │Propoziţia │ │
│ │(fără │ │
│ │teoretizări) │ │
└───────────┴─────────────┴────────────┘


    SUGESTII METODOLOGICE
        Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline.
        Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
        La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.
        Strategii didactice
        Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
        În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la "ora" de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându- se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
        Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
        Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
        Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
        Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate, astfel încât să ducă la dezvoltarea de competenţe specific.

    Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
        TEMA: Familia mea

┌──────────┬───────────────────────────┐
│Ce │ │
│urmărim? │ │
│- │Cum procedăm? │
│competenţe│ │
│specifice │ │
│- │ │
├──────────┴───────────────────────────┤
│Ordinea realizării activităţilor nu │
│coincide cu ordinea prezentării │
│competenţelor. Activităţile se vor │
│desfăşura pe parcursul unei săptămâni.│
│Se recomandă proiectarea în manieră │
│integrată: comunicare în limba polonă │
│+ matematică şi explorarea mediului + │
│arte vizuale şi abilităţi practice + │
│muzică şi mişcare │
├──────────────────────────────────────┤
│Comunicare în limba polonă │
├──────────┬───────────────────────────┤
│ │- selectarea unei imagini │
│ │dintr-un set, pentru a │
│ │indica despre ce este vorba│
│ │în textul audiat - Exemplu:│
│ │„Cine face parte din │
│ │familia ta?” │
│ │- realizarea unui desen │
│ │pentru a indica trăsăturile│
│ │unei familii │
│ │- aprecierea cu adevărat/ │
│ │fals a unor enunţuri scurte│
│ │care testează înţelegerea │
│1.1. │globală │
│ │- formularea de răspunsuri │
│ │la întrebări despre │
│ │conţinutul textului audiat │
│ │- Exemplu: „Cine face parte│
│ │din familia ta?”, „Cum se │
│ │numeşte fratele/sora ta?”, │
│ │„Cine este bunica pentru │
│ │mama ta?”, „De ce este │
│ │familia importantă pentru │
│ │noi toţi?” │
│ │- repovestirea secvenţei │
│ │preferate din povestea │
│ │audiată │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- numirea personajelor din │
│ │poveste │
│ │- oferirea de răspunsuri la│
│1.2. │cererea elementară de │
│ │informaţii - Exemplu: │
│ │„Descrie membrii familiei │
│ │tale.” │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- indicarea cuvintelor │
│ │percepute prin diferite │
│ │semne: bătăi din palme/ │
│ │jetoane puse pe bancă - │
│ │Exemplu: Pune pe masă │
│ │atâtea jetoane câte cuvinte│
│ │ai auzit. “Familia mea este│
│ │fericită.” │
│ │- numărarea cuvintelor │
│ │dintr-un enunţ │
│ │- punerea în corespondenţă │
│ │a unui cuvânt rostit cu │
│ │imaginea potrivită - │
│ │Exemplu: tata, mama, frate,│
│ │soră, băiat, fată, bunic, │
│ │bunică etc. │
│1.3. │- despărţirea cuvintelor în│
│ │silabe │
│ │- indicarea prin mimică a │
│ │silabelor (prima silabă din│
│ │cuvintele familie, rude, │
│ │bunici) │
│ │- sortarea de jetoane │
│ │reprezentând obiecte din │
│ │mediul familiar, după │
│ │criteriul: Încep cu sunetul│
│ │m (se dau jetoane care │
│ │reprezintă: mama, milosc, │
│ │mily, malowac etc.) │
│ │- colorarea unor imagini │
│ │care reprezintă obiecte / │
│ │fiinţe a căror denumire │
│ │începe cu sunetul m (mama, │
│ │maskotka, mazaki) │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- audierea unor poveşti │
│ │citite, înregistrate sau │
│ │povestite de adulţi sau │
│ │copii + │
│1.4. │- participarea la │
│ │activităţi de tipul „Tu │
│ │eşti ecoul meu” │
│ │(reproducerea unor mesaje │
│ │formulate de adult sau │
│ │copii) │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- jocuri de cuvinte - │
│ │Exemplu: “Spuneţi cuvinte │
│ │în care sunetul m se aude │
│ │la început.” │
│ │- reproducerea unui mesaj │
│ │scurt cu schimbarea │
│ │intonaţiei, în funcţie de │
│ │intenţia de comunicare │
│2.1. │(aserţiune, întrebare, │
│ │exclamaţie, supărare, │
│ │bucurie etc.) │
│ │- ridicarea unui │
│ │jeton-simbol, în funcţie de│
│ │intenţia de comunicare - │
│ │Exemplu: „Ridică jetonul │
│ │roşu atunci când auzi o │
│ │întrebare.” │
├──────────┼───────────────────────────┤
│2.2. │- prezentarea familiei mele│
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- repovestirea textului │
│2.3. │audiat, respectând │
│ │succesiunea momentelor │
│ │prezentate │
├──────────┼───────────────────────────┤
│2.4. │- participarea la jocuri de│
│ │grup │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- punerea în corespondenţă │
│ │a unor cuvinte formate din │
│ │1 -2 silabe cu imaginile │
│3.1. │potrivite - Exemplu: casă, │
│ │frate/soră, copil, verişor/│
│ │verişoară, album, bunic/ │
│ │bunică │
├──────────┼───────────────────────────┤
│3.2. │- lectură după una sau mai │
│ │multe ilustraţii │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- punerea în corespondenţă │
│3.3. │a imaginilor cu mesaje │
│ │orale indicate │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- observarea unui album de │
│ │familie │
│ │- observarea imaginilor │
│ │specifice unor aspect din │
│3.4. │viaţa de familie │
│ │(identificarea unor │
│ │specificaţii referitoare la│
│ │vârsta participanţilor la │
│ │joc, la regulile jocului │
│ │etc.) │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- decorarea unui copac cu │
│ │frunze realizate din hârtie│
│ │sau carton pe care sunt │
│ │desenate chipurile │
│ │membrilor de familie │
│ │- construirea literei M din│
│ │plastilină, pastă de │
│ │modelaj, “fir” de hârtie │
│ │creponată sau hârtie │
│ │reciclată răsucită etc. │
│4.1. │- trasarea literelor de │
│ │tipar M şi m după contur │
│ │dat sau prin unirea │
│ │punctelor, folosind │
│ │instrumente diferite de │
│ │scris (pensulă, carioca, │
│ │creioane colorate, stilou │
│ │etc.) │
│ │- colorarea conturului │
│ │literei, pe o fişă de │
│ │dimensiuni A4 │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- crearea de felicitări, cu│
│4.2. │ocazia zilei de naştere sau│
│ │onomastice a unui membru de│
│ │familie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- realizarea arborelui │
│ │genealogic cu numele │
│ │membrilor de familie - │
│4.3. │completarea calendarului │
│ │clasei folosind desene, │
│ │simboluri (la finalul │
│ │săptămânii) │
├──────────┴───────────────────────────┤
│Matematică şi explorarea mediului │
├──────────┬───────────────────────────┤
│ │- numărarea membrilor │
│ │familiei │
│1.1. │- construirea unui copac cu│
│ │chipurile unui număr de │
│ │rude dat │
├──────────┼───────────────────────────┤
│1.2. │- compararea mulţimilor │
│ │membrilor de familie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- construcţii cu ajutorul │
│ │figurilor geometrice │
│2.2. │- confecţionarea de nori │
│ │utilizând cutii, cilindri, │
│ │sfere │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- jocuri de orientare şi de│
│2.1. │poziţionare a imaginilor în│
│ │funcţie de diferite repere │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- jocuri care presupun │
│ │rezolvarea unor situaţii │
│2.3. │practice: „Ia din album cu │
│ │două fotografii mai mult │
│ │decât are colegul tău.” │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- crearea/completarea unor │
│ │modele repetitive de cel │
│ │mult 5 membrii ai familiei │
│3.1. │- utilizarea jucăriilor │
│ │muzicale pentru │
│ │identificarea glasurilor │
│ │specifice membrilor │
│ │familiei │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- jocuri cu membrii │
│4.2. │familiei de tipul „Ce s-ar │
│ │întâmpla dacă...” │
├──────────┴───────────────────────────┤
│Arte vizuale şi abilităţi practice │
├──────────┬───────────────────────────┤
│ │- vizionarea unui fragment │
│ │din filmul pentru copii │
│1.1. │„Familia mea - Moja │
│ │rodzina” şi discutarea │
│ │mesajului transmis │
├──────────┼───────────────────────────┤
│2.1. │- enumerarea unor │
│ │caracteristici ale familiei│
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │- realizarea de construcţii│
│ │libere, spontane - │
│ │realizarea de construcţii │
│2.3. │libere cu materiale puse la│
│ │dispoziţie - realizarea │
│ │unei machete cu membrii │
│ │familiei - din plastilină │
├──────────┴───────────────────────────┤
│Muzică şi mişcare │
├──────────┬───────────────────────────┤
│ │- însuşirea şi │
│2.1; 2.2. │interpretarea unor cântece │
│ │în colectiv („Moja wesola │
│ │rodzinka” - YouTube) │
└──────────┴───────────────────────────┘


    Grupul de lucru

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Dariusz KASPRZYK │Universitatea Al. │
│ │I. Cuza Iaşi │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristina-Maria │Inspectoratul │
│ALBU │Şcolar Judeţean │
│ │Suceava │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Maria │Şcoala Gimnazială │
│OSTROVSCHI-CHAHULA│Henryk Sienkiewicz │
│ │Soloneţu Nou │
└──────────────────┴───────────────────┘


    ANEXA 2

                           Programa şcolară pentru disciplina
                           LIMBA ŞI LITERATURA MATERNĂ POLONĂ
               pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii
                    naţionale poloneze care studiază în limba română
                                CLASELE a III-a - a IV-a
                                    Bucureşti, 2022
        Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română - clasele a III-a - a IV-a

    Notă de prezentare
        Programa disciplinei Limba şi literatura maternă polonă este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Programa şcolară de Limba şi literatura maternă polonă reprezintă documentul curricular reglator, pe baza căruia se studiază această disciplină de către elevii aparţinând etniei poloneze care învaţă în unităţi de învăţământ/ clase cu predare în limba română şi care şi-au exprimat opţiunea de a studia limba maternă în şcoală.
        Disciplina Limba şi literatura maternă polonă pentru şcolile sau clasele cu elevi aparţinând minorităţii naţionale poloneze care studiază în limba română la clasele a III-a şi a IV-a, îşi propune să realizeze predarea/învăţarea limbii polone (4 ore pe săptămână) dintr-o nouă perspectivă, aprofundând şi lărgind cerinţele disciplinei din etapa anterioară.
        Pe lângă dezvoltarea în continuare a comunicării orale, disciplina pune accentul pe înţelegerea şi interpretarea textului scris, pe exprimarea în scris a gândurilor, pe funcţia comunicaţională şi expresivă a limbii.
        Această programă pune accent pe aspectul comunicativ-funcţional al învăţării limbii şi literaturii materne în contextul actual. În acest sens, au fost puse în valoare iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze elementele comune în progresia achiziţiilor elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc.
        Documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe nevoile elevilor în societatea contemporană. Se propun formulări ancorate în cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative de învăţare.
        Structura programei şcolare include următoarele elemente:
    - notă de prezentare;
    – competenţele generale (sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar - aceste competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte la îndemâna copiilor);
    – competenţe specifice (sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase);
    – exemple de activităţi de învăţare (reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competenţele specifice);
    – conţinuturi (sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte de vorbire - gramatică funcţională, tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii);
    – sugestii metodologice (au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor).


    Competenţe generale
    1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
    2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
    3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
    4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├───────────────┼──────────────────────┤
│1.1. │ │
│Înţelegerea │ │
│globală a │ │
│textelor │ │
│funcţionale │ │
│enunţate în │1.1. Înţelegerea │
│situaţiile │globală a textelor │
│zilnice de │informative şi │
│comunicare │literare enunţate în │
│- reacţie faţă │situaţiile zilnice de │
│de text prin │comunicare │
│răspuns la │- dovedirea │
│întrebări │înţelegerii globale a │
│- dovedirea │textului │
│înţelegerii │- alegerea │
│globale a │răspunsului: │
│textului: │• prin alegere simplă;│
│• cu ajutorul │prin exerciţii │
│pozelor, │complementare │
│succesiunii de │- redare prin │
│poze │povestire, dramatizare│
│• alegerea │- exerciţii pentru │
│răspunsului: │observarea mesajului, │
│alternativ, │intenţiei │
│asociere, │ │
│pereche │ │
│• redare prin │ │
│povestire, │ │
│desene │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │1.2. Înţelegerea │
│ │semnificaţiei │
│ │expresiilor şi a │
│ │structurilor lexicale │
│ │în textul auzit │
│ │- deducerea din │
│ │context a │
│ │semnificaţiei │
│ │expresiilor şi a │
│ │structurilor lexicale │
│1.2. │necunoscute şi a noii │
│Înţelegerea │semnificaţii a │
│semnificaţiei │expresiilor cunoscute │
│cuvintelor în │- interpretarea │
│textul ascultat│semnificaţiei │
│- recunoaşterea│cuvintelor, │
│în textul │expresiilor, a │
│enunţat a │structurilor lexicale,│
│cuvântului │pe baza diferitelor │
│nepotrivit, │tipuri de texte │
│prin exerciţii │audiate │
│joc │- jocuri de rol pentru│
│- indicarea │identificarea │
│unei im agini │instrumentelor │
│pentru a dovedi│lingvistice pentru │
│înţelegerea │percepţia cronologiei:│
│semnificaţiei │sintaxa şi cronologia │
│ │(de exemplu, „Iese şi │
│ │îşi pune paltonul.”), │
│ │zostanie (de exemplu, │
│ │„zostanie nauczycielem│
│ │/va deveni profesor”),│
│ │cuvinte cu │
│ │semnificaţie temporală│
│ │(de exemplu, „pozniej,│
│ │potem, w kohcu, │
│ │wczoraj, z powrotem”) │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├───────────────┼──────────────────────┤
│1.3. Sesizarea │ │
│unor │ │
│regularităţi │ │
│ale limbii prin│ │
│raportare la │ │
│mesaje audiate │ │
│- recunoaşterea│ │
│diferenţelor │1.3. Sesizarea │
│dintre varianta│abaterilor din │
│limbii proprii │mesajele audiate în │
│şi varianta │vederea corectării │
│limbii standard│acestora │
│- exerciţii în │- conştientizarea │
│scopul │utilizării variantelor│
│observării │de limbă în contexte │
│ordinii │diferite utilizarea │
│cuvintelor în │unor mijloace │
│propoziţie şi a│lingvistice adecvate │
│semnificaţiei │pentru exprimarea │
│acestora, │negaţiei │
│într-un context│- utilizarea unor │
│dat │mijloace lingvistice │
│- │adecvate pentru │
│conştientizarea│exprimarea relaţiei de│
│propoziţiilor │tip cauză-efect (de │
│afirmative, │exemplu, „se teme de │
│interogative, │câini”; „a minţit │
│exclamative, │deoarece/pentru că i-a│
│imperative şi a│fost frică”; „îi era │
│relaţiei cu │frică deci/de aceea a │
│situaţia │minţit”) │
│comunicaţională│ │
│- observarea │ │
│intonaţiei │ │
│propoziţiilor │ │
│afirmative, │ │
│interogative, │ │
│exclamative, │ │
│imperative │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├───────────────┼──────────────────────┤
│1.4. Observarea│ │
│pronunţiei │ │
│clare şi │ │
│expresive │ │
│- exerciţii │ │
│pentru │ │
│observarea, │ │
│reproducerea şi│ │
│conştientizarea│ │
│articulării │ │
│corecte a │ │
│textelor │ │
│enunţate în │ │
│diferite │1.4. Conştientizarea │
│situaţii de │vorbirii clare şi │
│comunicare, a │expresive │
│pronunţiei │- exerciţii pentru │
│corecte: │conştientizarea │
│• exerciţii │pronunţiei corecte şi │
│pentru │a articulării corecte │
│identificarea │a textelor audiate în │
│sunetelor │diferite situaţii de │
│vorbite │comunicare: │
│• exerciţii de │• exerciţii joc pentru│
│identificare în│conştientizarea │
│mod izolat (nu │rolului pe care îl au │
│în cadrul │ritmul, intonaţia şi │
│cuvintelor) │pauza în vorbire │
│pentru │• observarea rolului │
│deosebirea │semnelor nelingvistice│
│vocalelor şi │care însoţesc │
│consoanelor │comunicarea │
│scurte şi lungi│elementelor nonverbale│
│• exerciţii ce │şi paraverbale în │
│servesc pentru │comunicare (accent, │
│diferenţierea │intonaţie, intensitate│
│consoanelor │sonoră, volum, mimică,│
│surde şi │gestică, poziţia │
│sonore, de │corpului) │
│exemplu, p-b, │ │
│w-f, g-k │ │
│• exerciţii ce │ │
│servesc pentru │ │
│diferenţierea │ │
│vocalelor, de │ │
│exemplu a-o, u-│ │
│ό, a-e, i-y │ │
│• exerciţii tip│ │
│joc pentru │ │
│observarea │ │
│intonaţiei, a │ │
│accentului în │ │
│propoziţie │ │
└───────────────┴──────────────────────┘


    2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │2.1. Descrierea │
│ │unui obiect/ unei│
│ │fiinţe/ unui │
│ │personaj urmând │
│2.1. Descrierea unui│un set de repere │
│obiect/ unei fiinţe │- observarea, │
│din universul │reproducerea │
│apropiat pe baza │părţilor │
│unui plan simplu │descriptive ale │
│- descrierea bazată │textului auzit │
│pe observaţie │sau citit │
│- continuarea, │- exerciţii orale│
│completarea │pentru │
│descrierii │prezentarea │
│- exerciţii orale │persoanelor, │
│pentru prezentarea │locurilor, │
│obiectelor, a │peisajelor │
│animalelor │- descrierea │
│ │orală şi │
│ │evaluarea │
│ │similitudinilor, │
│ │a diferenţelor │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├────────────────────┼─────────────────┤
│2.2. Povestirea unei│ │
│întâmplări cunoscute│ │
│pe baza unui suport │ │
│adecvat │2.2. Relatarea │
│- exersarea │orală a unor │
│înlănţuirii logice a│evenimente │
│propoziţiilor │cunoscute │
│- exerciţii-joc │- interpretarea │
│pentru formarea de │prin dramatizare,│
│propoziţii legate, │utilizând │
│înlănţuirea unor │instrumentele │
│propoziţii, a │jocului dramatic │
│ferente unei │a poveştilor, │
│succesiuni de │faptelor citite │
│imagini, a │sau ascultate │
│secvenţelor unui │- relatarea pe │
│eveniment petrecut │baza unor repere │
│- povestirea prin │(verbale sau │
│respectarea │vizuale) │
│succesiunii │- relatarea pe │
│cronologice (de │baza unor │
│exemplu, „pentru │întrebări │
│prima dată, mai │ │
│întâi..., apoi..., │ │
│mai târziu ..., în │ │
│final...”) │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │2.3. Adaptarea │
│2.3. Adaptarea │vorbirii la │
│vorbirii la diferite│diferite situaţii│
│situaţii de │de comunicare │
│comunicare prin joc │prin interacţiune│
│de rol │- joc de rol în │
│- crearea │diverse situaţii │
│situaţiilor de │de comunicare │
│comunicare şi de │pentru integrarea│
│interacţiune în │în vocabularul │
│scopul de a integra │activ a │
│în vocabularul activ│sinonimelor şi │
│cuvinte noi cu │antonimelor │
│semnificaţie │- exerciţii │
│necunoscută │distractive prin │
│- joc de rol în │care se urmăreşte│
│diverse situaţii de │utilizarea unor │
│comunicare pentru │diferite mijloace│
│alegerea şi │verbale, │
│utilizarea │nonverbale, │
│vocabularului şi │paraverbale │
│formulei (salut, │pentru exprimarea│
│adresare, tutuire, │unei afirmaţii │
│exprimare │sau a unei │
│politicoasă etc.) │negaţii, în │
│corespunzătoare │diferite situaţii│
│situaţiei de │de comunicare │
│comunicare │- activităţi în │
│respective │perechi: pe baza │
│(tematică, valoare │unor întrebări │
│stilistică, │reciproce, │
│semnificaţie etc.) │exerciţii pentru │
│- antrenarea activă │alegerea formei │
│în actul de │corespunzătoare a│
│comunicare pentru a │terminaţiei │
│ordona cuvintele în │cuvintelor (-a / │
│propoziţii astfel │-y, - όw / Ǿ) │
│încât să corespundă │care răspund la │
│contextului │întrebările „Kto?│
│ │Kogo?” │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │2.4. Exprimare │
│ │clară, corectă şi│
│ │conştientă │
│ │- exerciţii │
│ │pentru │
│ │conştientizarea │
│ │pronunţiei │
│ │corecte: │
│ │• diferenţierea │
│ │sunetelor surde /│
│ │sonore: de │
│2.4. Exprimarea │exemplu, p-b, │
│clară şi expresivă, │w-f, g-k │
│corespunzătoare │• diferenţierea │
│particularităţilor │vocalelor, de │
│de vârstă │exemplu u-ό │
│- exerciţii pentru │- exerciţii joc │
│aplicarea │pentru folosirea │
│articulării corecte │intonaţiei │
│a textelor enunţate │corecte, a │
│în diferite situaţii│accentului în │
│de comunicare, a │propoziţie, a │
│pronunţiei corecte: │pauzei în │
│exerciţii de │vorbire, în │
│articulare şi │funcţie de │
│pronunţare corectă a│context │
│sunetelor │- exerciţii joc │
│- exerciţii de │pentru aplicarea │
│articulare pentru │corespunzătoare │
│diferenţierea │contextului a │
│vocalelor şi │semnelor │
│consoanelor scurte │nelingvistice │
│şi lungi │care însoţesc │
│ │comunicarea │
│ │(accent │
│ │emoţional, │
│ │intensitate │
│ │sonoră, mimică, │
│ │gestică, reglarea│
│ │distanţei │
│ │- jocuri de │
│ │expresivitate │
│ │prin schimbarea │
│ │intonaţiei │
└────────────────────┴─────────────────┘


    3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

┌─────────────────────┬────────────────┐
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │3.1. Formularea │
│ │de deducţii │
│ │simple pe baza │
│ │textelor citite │
│ │- aplicarea │
│ │tehnicilor de │
│ │înţelegere şi │
│ │prelucrare a │
│ │textului │
│ │(parcurgere, │
│ │predicţie, │
│ │activarea │
│ │cunoştinţelor │
│ │anterioare, │
│3.1. Înţelegerea │sinteză, citire │
│informaţiei globale │selectivă etc.),│
│şi detaliate a │cu ocazia │
│textelor citite │citirii unor │
│- dovedirea │texte diferite │
│înţelegerii textului │ca formă şi tip │
│citit prin exerciţii │- aplicarea │
│joc │metodelor de │
│- elaborarea unui │cooperare, de │
│rezumat cu ajutorul │exemplu, metoda │
│cadrului didactic │ciorchine │
│- oferirea de │(raport asupra │
│răspunsuri la │temei citite), │
│întrebări vizând │cvartet de elevi│
│comprehensiunea │(lucrează în │
│- completarea unor │grup sarcinile │
│detalii în exerciţii │legate de │
│lacunare │înţelegerea │
│ │textului), cubul│
│ │(titlul, │
│ │personajele, │
│ │locul etc.) │
│ │- detalierea, │
│ │contragerea unui│
│ │text │
│ │- familiarizarea│
│ │cu diferite │
│ │surse de │
│ │informare, texte│
│ │orientative, │
│ │lectură online │
│ │de pe internet │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │3.2. │
│ │Diferenţierea │
│ │textelor în │
│ │funcţie de tip, │
│ │gen şi formă │
│ │- exerciţii de │
│ │citire cu texte │
│3.2. Observarea │continue şi │
│caracteristicilor de │discontinue │
│formă a textelor │(grafice, hărţi,│
│literare şi │manuale de │
│nonliterare │utilizare, │
│accesibile vârstei │pliante, │
│- observarea unei │comunicate) │
│teme date în texte │- întocmirea │
│literare şi │hărţii mentale, │
│nonliterare │formarea │
│- descoperirea │ciorchinelui │
│cuvintelor cheie │etc. │
│- exerciţii pentru │- căutarea │
│observarea │informaţiilor, │
│caracteristicilor │evidenţierea │
│modului de vorbire în│esenţei în texte│
│proză şi în versuri: │de informare │
│observarea ritmului, │- evidenţiere │
│a rimei, a versului, │grafică (hărţi, │
│a strofei │grafice, desene │
│- exerciţii de citire│etc.) şi │
│prin predicţii │descoperirea, │
│(deducerea │analizarea │
│continuării │legăturii cu │
│evenimentelor) │textul, în texte│
│- exerciţii pentru │tip document │
│descoperirea │(pliante, │
│însuşirilor │înştiintări │
│personajelor din │etc.) │
│poveşti, legende, │- caracterizarea│
│fapte reale, prin │personajelor din│
│aplicarea de metode │poveşti, │
│prin cooperare, de │legende, │
│exemplu, jocul │naraţiuni, │
│consensual │utilizarea │
│(conceperea unor │modalităţilor de│
│afirmaţii pe baza │caracterizare a │
│trăsăturilor de │personajelor: de│
│caracter ale │exemplu, prin │
│personajelor, cu care│fapte, a │
│sunt de acord toţi │caracterizării │
│membrii grupului), │făcute de către │
│interpretarea prin │un alt personaj │
│transpunere a │- jocuri, │
│faptelor unui │exerciţii prin │
│personaj, │care se vizează │
│interpretarea │descoperirea │
│sentimentelor │mijloacelor de │
│acestora │exprimare a │
│ │sentimentelor şi│
│ │a atmosferei, în│
│ │operele lirice │
│ │- descoperirea │
│ │coordonatelor │
│ │temporale şi │
│ │spaţiale │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │3.3. │
│ │Manifestarea │
│ │interesului │
│ │pentru textul │
│ │literar şi │
│ │nonliterar │
│ │- formularea │
│ │unei judecăţi de│
│ │valoare │
│ │- exprimarea │
│ │opiniei │
│ │- dezbatere │
│ │- raportarea │
│ │pozitivă faţă de│
│ │carte şi lectură│
│ │- observarea │
│ │legăturii dintre│
│ │ilustraţiile din│
│ │carte şi text │
│ │- orientarea în │
│ │carte: │
│3.3. Formularea şi │observarea unor │
│împărtăşirea/ │elemente de │
│prezentarea │tipul: titlu, │
│impresiilor şi a │cuprins, │
│opiniei despre textul│capitole │
│citit │- prezentarea │
│- exprimarea │unei cărţi, │
│emoţiilor prin │jurnal de │
│interpretare, joc de │lectură, │
│păpuşi, dans, mişcare│participarea la │
│- identificare cu │întâlniri cu │
│personajele: „Care │scriitorii, │
│personaj ai vrea să │activităţi la │
│fii/nu fii?, Ce ai │bibliotecă, │
│face în locul lui?” │amenajarea unui │
│- exprimarea │colţ de lectură │
│impresiei prin metode│în clasă │
│de cooperare │- proiecte de │
│- exerciţii pentru │documentare │
│înţelegerea relaţiei │pentru diverse │
│titlu-text │discipline │
│ │şcolare sau în │
│ │vederea unor │
│ │activităţi │
│ │extraşcolare │
│ │(excursii, │
│ │concursuri, │
│ │serbări etc.) │
│ │- iniţierea unei│
│ │corespondenţe cu│
│ │o revistă pentru│
│ │copii, sau cu un│
│ │scriitor │
│ │- concursuri │
│ │legate de │
│ │conţinutul │
│ │cărţilor citite,│
│ │interes faţă de │
│ │cărţile digitale│
│ │şi utilizarea │
│ │lor │
│ │ │
└─────────────────────┴────────────────┘


    4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├───────────────────┼──────────────────┤
│4.1. Redactarea │ │
│textelor simple │4.1. Redactarea │
│funcţionale care │unor texte │
│conţin elemente │funcţionale simple│
│vizuale │- comunicare între│
│- observarea, │elevi pe o │
│reproducerea şi │diversitate de │
│elaborarea unor │subiecte prin │
│afişe, invitaţii │e-mail (întrebări │
│(sărbători, │legate de teme, │
│concursuri, │modul de rezolvare│
│spectacole), care │a unui exerciţiu) │
│conţin elemente │- scrierea unei │
│vizuale şi grafice │scrisori, de │
│- scrierea de │exemplu, membrilor│
│mesaje, │familiei, │
│înştiinţări, în │prietenilor │
│diferite situaţii: │(adresare, salut, │
│olografe, │datare) │
│electronice │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├───────────────────┼──────────────────┤
│4.2. Realizarea │ │
│unei scurte │ │
│descrieri ale unor │4.2. Redactarea │
│elemente din mediul│unor scurte │
│apropiat pe baza │descrieri despre │
│unor întrebări sau │persoane, obiecte,│
│imagini │animale │
│- observarea │- prezentarea unui│
│fragmentelor de │personaj de │
│descriere într-un │poveste/ film │
│text citit │serial pentru │
│- descrieri pe baza│copii │
│unor imagini │- scrierea unui │
│- structura │text scurt pentru │
│elementelor unei │a se prezenta │
│descrieri: │cuiva necunoscut │
│avansarea de la │- descrierea unor │
│întreg la parte şi │animale │
│invers │- descrieri hazlii│
│- descrieri │- pregătirea │
│reproductive, │individuală a unei│
│continuarea, │scurte descrieri │
│completarea │ │
│descrierii │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├───────────────────┼──────────────────┤
│ │4.3. Compunerea │
│ │unui scurt text │
│ │narativ pe teme │
│ │relevante pentru │
│ │copii │
│ │- observarea │
│ │caracteristicilor │
│4.3. Povestirea pe │unei naraţiuni │
│scurt a unei │(elemente de │
│întâmplări │conţinut şi formă)│
│imaginate/trăite │- exersarea │
│- ordonarea logică │simetriei şi a │
│a propoziţiilor │structurării │
│- formularea unor │corecte, a │
│propoziţii pe baza │succesiunii logice│
│unor imagini, a │în povestire, în │
│unor fapte │relatarea │
│petrecute │evenimentelor │
│- redactarea unui │- exerciţii în │
│paragraf cu │scris contragerea,│
│evidenţierea │detalierea │
│cronologiei (de │conţinutului celor│
│exemplu, „pentru │citite │
│prima dată, apoi, │- încadrarea unei │
│mai târziu, în │secvenţe de dialog│
│final”) │într-o naraţiune │
│ │(de exemplu, │
│ │„Determină │
│ │personajele să │
│ │vorbească!”) │
│ │- realizarea unei │
│ │scurte compuneri │
│ │pornind de la un │
│ │titlu dat │
└───────────────────┴──────────────────┘



    CONŢINUTURI*1)
        *1) Domeniile de conţinut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de conţinuturi ale competenţei de comunicare în limba maternă din Recomandarea Parlamentului european privind cadrul de referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.
        Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul.

┌──────────────┬──────────────┬──────────────┐
│Domenii de │Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
│conţinut │ │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │- descrierea │ │
│ │(de obiecte, │ │
│ │fiinţe din │ │
│ │universul │- descrierea │
│ │imediat) │(de personaje │
│ │- relatarea │imaginare, de │
│ │unei acţiuni/ │film/carte) │
│ │întâmplări │- relatarea │
│ │cunoscute │unei │
│ │(trăite, │întâmplări │
│ │vizionate, │imaginate │
│ │citite) │- prezentarea │
│ │cererea de │unor │
│ │informaţii │activităţi/ │
│ │(referitoare │rezultate/ │
│Funcţii ale │la universul │proiecte │
│limbii (acte │apropiat) │- formularea │
│de vorbire) │oferirea de │de solicitări │
│ │informaţii │formale şi │
│ │(referitoare │infórmale │
│ │la universul │- iniţierea şi│
│ │apropiat) │menţinerea │
│ │cererea simplă│unui schimb │
│ │familiară, │verbal │
│ │cerere │- cererea de │
│ │politicoasă │informaţii │
│ │prezentarea │referitoare la│
│ │(de persoane, │universul │
│ │de cărţi, a │şcolii │
│ │unor │ │
│ │activităţi) │ │
│ │iniţierea unui│ │
│ │schimb verbal │ │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │ │- textul │
│ │ │pentru lectură│
│ │- textul │are minimum │
│ │pentru lectură│400 cuvinte │
│ │are minimum │- textul │
│ │200 cuvinte │narativ │
│ │- textul │literar; texte│
│ │literar: cu │de tip │
│ │precădere │portret; │
│ │narativ; │poezii scurte │
│ │fragmente │adecvate │
│ │descriptive │nivelului de │
│ │scurte; poezii│vârstă │
│ │scurte │- text de │
│ │adecvate │informare şi │
│Textul │nivelului de │funcţional: │
│ │vârstă │afiş, tabele, │
│ │- text de │diagrame Venn │
│ │informare şi │sau orice alt │
│ │funcţional: │tip de │
│ │afiş, │organizator │
│ │fluturaş, │grafic adecvat│
│ │tabel sau alt │vârstei, hartă│
│ │tip de │şi plan simplu│
│ │organizator, │de ora şl │
│ │carte poştală,│traseu │
│ │invitaţie; în │turistic etc.,│
│ │funcţie de │carte poştală,│
│ │dotări │invitaţie; în │
│ │ │funcţie de │
│ │ │dotări - mesaj│
│ │ │text şi email │
├──────────────┼──────────────┼──────────────┤
│ │- intuirea │ │
│ │claselor │- intuirea │
│ │morfologice - │claselor │
│Variabilitatea│substantiv, │sintactice: │
│şi │adjectiv, │subiect şi │
│regularităţile│pronume │predicat (fără│
│limbii │personal, verb│utilizarea │
│ │(fără │terminologiei)│
│ │utilizarea │ │
│ │terminologiei)│ │
└──────────────┴──────────────┴──────────────┘

        Lista detaliată a conţinuturilor se află la secţiunea Sugestii metodologice.

    Sugestii metodologice
        În clasele a III-a şi a IV-a, se continuă dezvoltarea competenţelor-cheie necesare învăţării pentru toată durata vieţii, începută în clasele pregătitoare, întâi şi a doua, conform sugestiilor din Cadrul European pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.
        În şcoală, spaţiul primar pentru dezvoltarea comunicării este sala de clasă. Pe parcursul învăţării, comunicarea devine cel mai eficient instrument al interacţiunii şi al dobândirii şi transmiterii cunoştinţelor, precum şi al gândirii.
        Condiţia de bază a înţelegerii textului este dată de funcţionarea optimă a deprinderii de citire/lectură. Citirea şi prelucrarea textelor îi pregăteşte pe elevi să aplice independent operaţiile de bază în interpretarea textelor. Prelucrarea şi interpretarea variată a diferitelor tipuri de texte dezvoltă empatia şcolarilor, dau posibilitatea dobândirii experienţelor legate de formele literare simple, a descoperirii formelor de exprimare literară, a formării particularităţilor de stil şi structură.
        Tot prin prelucrarea textelor, se pun bazele competenţei de redactare. Dezvoltarea acesteia până la nivelul la care serveşte drept instrument al autoexprimării, împreună cu exigenţa lizibilităţii, a ordinii şi a corectitudinii, reprezintă una dintre cerinţele de bază ale programei. Elevii dobândesc cunoştinţe de bază privind funcţionarea limbii polone, printr-un demers experienţial. Cunoştinţele de limbă includ în cazul de faţă şi cunoaşterea regulilor de ortografie şi consolidarea deprinderii de scriere corectă.
        În această viziune, în locul predării elementelor sistemului lingvistic, elevii vor fi expuşi la o varietate de situaţii de comunicare în care vor participa şi la care vor reflecta, descoperind regularităţile limbii poloneze. Ca atare, fenomenele lingvistice nu sunt descoperite în mod izolat, ci în totalitatea şi interacţiunea lor, din perspectivă funcţională, astfel încât, plecând de la experienţele elevilor, de la descoperirea şi practicarea funcţiilor limbii, să poată contribui la dezvoltarea sistemului de competenţe de comunicare.

    Înţelegerea orală şi scrisă
        În clasele a III-a şi a IV-a ascultarea este la nivelul înţelegerii globale a mesajului scris şi oral. Aceasta este condiţia ca elevul să fie capabil să asculte, să înţeleagă mesajele enunţate în diferite situaţii de comunicare, să colecteze şi să prelucreze informaţiile şi, totodată, să fie capabil să comunice într-un mod corespunzător în diferite situaţii de comunicare, să conceapă şi să-şi exprime convingător propria opinie, în comunicarea orală.
        În decodarea orală sau scrisă, este importantă recunoaşterea fenomenelor lingvistice şi gramaticale (de exemplu, diferenţierea textului, propoziţiei, cuvântului).
        Comprehensiunea textului este una dintre cele mai importante competenţe, care se formează treptat în etapa timpurie a învăţării. Aceasta este competenţa care stă la baza învăţării, relaxării, dezvoltării personale şi este un instrument prin care elevii reuşesc să-şi dezvolte competenţa de comunicare activă.
        Comprehensiunea textului este susţinută în mare măsură de strategii de învăţare prin cooperare şi prin utilizarea de strategii cognitive. Merită să acordăm o atenţie deosebită metodelor de predare-învăţare reciprocă, aruncarea cubului, brainstorming, ciorchine, tehnica predicţiilor. Aceste metode se realizează în grupuri mici şi contribuie la formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale, respectiv a abilităţilor de socializare şi de interacţiune a elevilor. Învăţarea prin cooperare se bazează pe teorii constructiviste de învăţare; pe parcursul aplicării acestora, însuşirea cunoştinţelor nu este pasivă, ci se face în mod creator.
        Învăţarea prin cooperare nu trebuie înţeleasă ca o modalitate de organizare pe grupe în care elevii rezolvă sarcini distincte. Accentul se pune pe munca în echipă, pe colaborare, astfel încât elevii învaţă să se raporteze unii la alţii. Acest lucru conduce la stimularea autoîncrederii, la întărirea simţului critic, ajută la socializare. Elevii trebuie învăţaţi să utilizeze tehnici adecvate colaborării eficiente. În general, grupurile sunt eterogene. Astfel, elevii care au performanţe mai scăzute nu rămân în urmă, deoarece învaţă activ de la ceilalţi colegi, copiii cu performanţe mai bune pot învăţa prin predare, iar achiziţiile lor se aprofundează.
        Următoarele modalităţi de învăţare pot face procesul de învăţare mai eficient şi mai interesant.
    1. Predarea reciprocă
        Predarea reciprocă serveşte la prelucrarea eficientă a informaţiilor, prin faptul că ajută la urmărirea şi controlul permanent al atenţiei conştiente, al autoreglajului, al înţelegerii, cu alte cuvinte, ajută la dezvoltarea operaţiilor metacognitive.
        Predarea reciprocă este o strategie eficientă de citire şi de analiză a textului care se bazează pe o abordare de învăţare prin cooperare. Predarea reciprocă presupune patru etape importante care reflectă următoarele operaţii cu textul: anteproiectare, rezumare, adresarea de întrebări şi clarificare (explicare):
    - anteproiectarea se referă la acea experienţă, după care elevii, urmare a citirii titlului textului, cuprinsului sau a unei părţi de text, se gândesc pe rând, la ce ar putea conţine textul (fragmentul). În următoarea etapă a citirii, vor fi atenţi dacă predicţia lor s-a adeverit, dacă se îndeplinesc aşteptările anterior stabilite faţă de text. Această etapă ajută la asocieri între cunoştinţele anterior dobândite şi noile informaţii propuse de textul citit;
    – rezumarea se referă la evidenţierea cuvintelor cheie, a tematicii textului citit precum şi la abordarea elementelor celor mai semnificative. Astfel, rezumarea conduce la înţelegere şi retenţie;
    – adresarea de întrebări, pe lângă descoperirea elementelor necunoscute din text, ajută la înţelegerea şi la interpretarea informaţiilor citite. Prin intermediul întrebărilor, elevii reflectează asupra noţiunilor, propoziţiilor care sunt mai puţin pe înţeles, dar îşi pot exprima şi propriul punct de vedere legat de tema dată;
    – clarificarea (explicarea) se referă la recitire, la cântărirea unor părţi ale textului sau la analizarea din surse externe a acelor noţiuni, pe care nu le pot înţelege datorită conţinutului lor nou sau care aparent nu se încadrează în mesajul întregului text. Clarificarea reprezintă condiţia citirii eficiente spre asimilarea de noi informaţii, dar poate servi şi ca etapă de încheiere a analizei textului.

        Predarea reciprocă demarează sub îndrumarea profesorului, printr-o abordare frontală care presupune introducerea textului şi urmărirea celor patru etape enumerate mai sus. Apoi, se continuă prin activitate în grupuri mici îndrumate direct de profesor. Pe parcursul citirii şi analizei textului, efectuate în cadrul grupurilor, elevii îşi asumă diferite roluri (de a formula predicţii, de a întreba, de a explica, de a rezuma), ceea ce face învăţarea ludică şi interesantă. După citirea colectivă sau individuală a unui fragment de text (pe rând fiecare paragraf), fiecare elev participă la discuţia comună în acord cu rolul ales:
    - unul dintre ei rezumă cele citite, eventual găseşte un titlu pentru introducere;
    – alt elev formulează întrebări în legătură cu un fragment de text, şi solicită răspunsuri de la ceilalţi elevi;
    – al treilea elev clarifică acele conţinuturi sau noţiuni noi, pe care nu le înţeleg colegii din grupă;
    – al patrulea elev ghiceşte ceea ce propune textul în continuare.


    2. Asaltul/ furtuna de idei (brainstorming)
        Furtuna de idei se bazează pe exprimarea liberă a gândurilor, apoi pe selecţia şi aplicarea ideilor conform unui anumit scop. Este o metodă eficientă pentru dezvoltarea intuiţiei şi a creativităţii, dar şi pentru formarea competenţelor de comunicare şi a gândirii logice. Face posibilă antrenarea activă a fiecărui elev în procesul de învăţare, discutarea, selectarea ideilor. Această metodă ajută şi la formarea colectivului de elevi, deoarece ei sunt invitaţi să fie toleranţi faţă de ideile colegilor ceea ce sprijină dezvoltarea relaţiilor interumane.
        Pe parcursul organizării bursei de idei, profesorul poate parcurge următorii paşi:
    - prezentarea temei şi a sarcinii de rezolvat;
    – enunţarea rapidă, scurtă şi precisă a ideilor elevilor şi scrierea acestora pe tablă, fără a lua în considerare validitatea acestora (nimănui nu îi este permis să facă afirmaţii negative la adresa ideilor altora);
    – după o scurtă pauză, se trece la gruparea, clasificarea, după anumite criterii, a ideilor scrise;
    – discutarea, analizarea colectivă a ideilor, din punctul de vedere al relevanţei acestora, la nivel de clasă sau de grup;
    – alegerea celor mai originale, celor mai adecvate idei, discutarea modului de aplicare a acestora (ordine, sarcini, factori de risc).


    3. Întocmirea schemei ciorchine (reţelei de semnificaţii)
        Schema ciorchine reprezintă un organizator grafic întocmit individual, în pereche sau în grup, care ajută la clarificarea ideilor, a informaţiilor, a conceptelor şi a relaţiei dintre acestea, având în vedere o temă dată. Se poate folosi pentru:
    - colectarea şi organizarea cunoştinţelor deja existente;
    – construirea de noi asocieri între cunoştinţele avute; - stimularea metacogniţiei etc.

        Similar bursei de idei, schema ciorchine îi îndeamnă pe elevi la gândirea liberă şi creativă, legată de o temă dată. Schema ciorchine poate fi o reţea de idei asociativă (schema pânzei de păianjen), de formă mai complicată, model grafic organizat ierarhic (constă din mai multe unităţi principale şi secundare) sau simplificată, grupată în jurul unei idei centrale.
        Paşii întocmirii schemei ciorchine sunt următorii:
    - explicarea/ prezentarea schemei ciorchine;
    – scrierea pe tablă a temei centrale, a ideii, cuvântului, expresiei;
    – scrierea, în diferite puncte ale tablei, a ideilor, a cuvintelor legate de sfera de semnificaţie a temei/ expresiei date;
    – încercuirea elementelor considerate corespunzătoare şi reunirea acestora pe baza relaţiei existente între ele;
    – extinderea reţelei de semnificaţii (scrierea fiecărei idei, care poate fi asociată sferei tematice).


    4. Metoda cubului
        Metoda cubului dezvoltă capacităţile elevilor de gândire şi de compunere a textelor, care se bazează pe analizarea unei teme date sau a unui text, din diferite puncte de vedere. Se poate efectua ca activitate individuală, în grup sau colectiv. Pentru aplicarea sa, avem nevoie de un cub, care are pe fiecare latură câte o indicaţie. În loc de cub, pot fi utilizate şi cărţi de joc aşezate cu faţa în jos. Prin aruncarea cubului sau prin întoarcerea unei cărţi de joc, elevul primeşte acel punct de vedere, după care trebuie să interpreteze un text, un obiect, o imagine, un film, un model. Pe laturile cubului sau pe cartea de joc pot fi trecute indicaţii care pot fi aplicate în mai multe situaţii de învăţare (Descrie! Compară! Asociază! Analizează! Prezintă! Argumentează sau combate!). Pentru rezolvarea sarcinilor în scris sau oral, profesorul formulează diferite întrebări.

    5. Metoda predicţiei
        Predicţia este o modalitate de a stimula gândirea independentă. Sarcina elevilor este ca, dispunând de un număr limitat de informaţii, să creeze presupuneri, aşteptări, ipoteze legate de textul ce urmează a fi citit, apoi, după finalizarea sarcinii, să redacteze concluzii despre coincidenţele sau despre diferenţele dintre predicţii şi cele constatate în mod efectiv. Prin întrebări stabilite anterior, profesorul poate ajuta elevii în activitatea lor de predicţie. Prelucrarea se poate face şi pe segmente (în acest caz, după fiecare parte urmează o discuţie, apoi o nouă predicţie).
        Paşii metodei predicţiei:
    - anterior rezolvării sarcinii (citirii textului), profesorul le prezintă elevilor câteva informaţii importante; profesorul le cere elevilor să caute cunoştinţele aferente tematicii date;
    – pe baza titlului textului, al tematicii etc. elevii încearcă să anticipeze conţinutul, personajele lecturii, filmului etc. Pot relata problemele care îi preocupă legate de tema dată, precum şi conceptele cheie din mesaj;
    – urmează citirea textului;
    – se continuă cu discuţia finală privind: validitatea predicţiilor formulate şi identificarea informaţiilor nou dobândite.


    6. Diagrama Venn
        Diagrama Venn este cunoscută din matematică, dar poate fi excelent folosită pentru comparaţii, pentru recunoaşterea trăsăturilor comune şi a diferenţelor. În funcţie de tema textului citit, constă din două sau mai multe cercuri plane, intersectate. Este important, ca profesorul să deseneze întotdeauna cercuri mari, pentru ca elevii să poată scrie în ele.
 (a se vedea imaginea asociată)
        Înainte de distribuirea sarcinii trebuie întotdeauna explicat modul de utilizare a diagramei, respectiv unde trebuie scrise lucrurile asemănătoare şi unde trebuie scrise cele diferite. Şi aici este valabilă regula de a discuta colectiv, despre diagramele realizate.

    7. Cvartetul de elevi
        Cvartetul de elevi reprezintă o metodă de verificare. În cadrul grupei, elevii primesc însemnul A, B, C, D, iar grupele primesc şi ele un nume sau un număr. Profesorul sau unul dintre elevi adresează o întrebare. Grupul discută răspunsul. La finalul acestei discuţii, toţi elevii trebuie să răspundă corect la întrebare. Profesorul alege întâmplător un grup şi un număr. Elevul ales va fi cel care răspunde.
        Prin aplicarea acestor metode moderne şi eficiente, citirea conştientă devine una dintre cele mai importante instrumente ale învăţării şi dezvoltării personalităţii.
        Lectura de plăcere
    "În acest cadru, cititorul se angajează în evenimente şi în acţiuni imaginare, suportă consecinţe, se transpune în personaje sau în atmosferă, receptează sentimente şi idei, se bucură de limbajul în sine. Cititorul aduce cu sine întreaga experienţă, sentimentele şi cunoştinţele despre formele literare."

        Lectura în scopul achiziţionării şi utilizării informaţiei
    "În cazul textelor informative, cititorul nu se implică în lumi imaginare, ci în aspecte din viaţa reală. Cititorul poate depăşi stadiul achiziţiei de cunoştinţe, folosindu-se de acestea în scopul gândirii şi acţiunii."

        Pentru decodarea acestor texte, elevii antrenează o serie de procese ale comprehensiunii, vizate de studiul internaţional menţionat mai sus: extragerea de informaţii factuale, realizarea de concluzii simple, interpretarea şi integrarea ideilor şi a informaţiilor, examinarea şi evaluarea conţinutului şi a elementelor textuale.
        Tendinţele didactice contemporane europene reliefează importanţa lecturii, respectiv cunoaşterea lumii prin intermediul lecturii. Totodată, este important, ca atunci când alegem un text să ţinem cont de vârsta, profilul cognitiv şi interesul elevilor.
        Elevii primesc informaţii atât în formă orală cât şi în formă scrisă. Prin urmare, copiii învaţă pe baza explicaţiilor orale, din prezentările de popularizare, din emisiunile difuzate la televizor sau la radio, din relatări de la faţa locului. De asemenea, pot învăţa din materiale scrise, a căror sursă poate fi un manual, un ziar, un text de informare de pe internet etc. Totodată, învăţarea poate avea loc şi în alte contexte decât şcoala, respectiv expoziţii, muzee, excursii, vizite la diferite obiective, practic de oriunde se poate învăţa câte ceva prin intermediul comunicării dacă există deschidere şi curiozitate.


    Competenţe de exprimare orală şi scrisă
        "Comunicarea în limba maternă/oficială reprezintă capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, idei, sentimente, fapte şi opinii atât în forma scrisă, cât şi orală (ascultat, vorbit, citit şi scris) şi de a interacţiona într-un mod adecvat şi creativ în toate situaţiile generate de viaţa socială şi culturală." (din Cadrul European pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi)
        Construirea de texte orale şi scrise, reprezintă de fapt, o posibilitate de autoexprimare, pentru redarea în mod convingător a propriilor gânduri, argumente.
        În vederea comunicării uzuale, elevii folosesc scrisul, oralul şi vizualul de exemplu, schiţe, formule, tabele etc. Acestea se pot utiliza în forma clasică, analogică, precum şi în format electronic, pe internet, prin reţele de socializare.
        Aprecierea textelor scrise şi orale se realizează prin modul în care elevii îşi pot exprima gândurile într-un mod clar, precis şi în conformitate cu un scop de comunicare.
        În cadrul comunicării scrise, redactarea va fi întotdeauna orientată de un scop de comunicare. Temele de comunicare scrisă vor fi adecvate vârstei, ţinând cont de ritmul individual al elevilor, de profilul lor cognitiv, de preferinţele lor. Totodată se vor folosi forme motivante de evaluare.
        Cerinţele pentru redactare trebuie formulate astfel încât să nu îngrădească exprimarea personală şi creativă a elevului. Chiar dacă elevii observă textele literare, nu vor urmări o exprimare preluată din acestea şi nu le vor folosi drept modele de reprodus. Se va observa ortografia şi punctuaţia, dar acestea nu vor fi scopuri în sine în cadrul redactării. Subiectele de redactare vor fi preluate din viaţa de zi cu zi, iar modalităţile de exprimare vor fi cele din experienţa curentă a elevilor.
        Prin redactarea de texte, se integrează cunoştinţe şi abilităţi învăţate la diferite discipline. Astfel compunerea îşi dovedeşte eficienţa pentru învăţare şi comunicare cotidiană. În spaţiul şcolar, aceasta conduce la dezvoltarea cunoştinţelor şi a abilităţilor solicitate la diferite materii. Prin urmare, scrierea de text contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a atenţiei, a memoriei şi a creativităţii. Totodată prin operarea în cadrul limbii materne, redactarea contribuie la consolidarea diverselor abilităţi ale acesteia. De exemplu, în urma antrenării sistematice a redactării, elevul devine şi un cititor mai atent şi mai conştient precum şi un vorbitor mai fluent şi performant.
        Redactarea textului dezvoltă deopotrivă înţelegerea de mesaj şi abilităţile de exprimare orală integrând diferitele moduri de utilizare a limbii materne.

    Atitudini în comunicare
        Cu precădere în cazul comunicării orale, este important să dezvoltăm la copii interesul pentru receptarea mesajelor indiferent de perturbările de canal care apar şi chiar dacă apar neînţelegeri. Prin urmare, se pot propune exerciţii pentru antrenarea rolului de ascultător:
    - exersarea rolului de ascultător, cu ocazia jocurilor de rol, a jocurilor situaţionale, a jocurilor de grup, a spectacolelor;
    – exerciţii şi situaţii relevante pentru dezvoltarea unui comportament empatic;
    – exerciţii de depăşire a fricii de a pune întrebări în legătură cu mesajul audiat;
    – formularea întrebărilor pentru a indica neînţelegerea mesajului audiat;
    – observarea şi înţelegerea dialogului;
    – jocuri de comunicare non-verbală (înţelegerea şi utilizarea gesturilor, a expresiilor feţei, a privirii şi a diferitelor mişcări ale corpului);
    – jocuri pentru sesizarea unor mesaje articulate defectuos.

        Totodată este importantă dezvoltarea unei atitudini deschise în interacţiunea orală, printr-o serie de exerciţii precum:
    - exersarea rolului de ascultător şi vorbitor, cu ocazia jocurilor de rol, a jocurilor situaţionale, a jocurilor de grup, a spectacolelor;
    – exerciţii care vizează observarea unor mijloace verbale şi nonverbale utilizate în comunicare: interrelaţionare, exprimarea opiniei, interogare, încheierea comunicării;
    – exerciţii de dezvoltare a comportamentului empatic;
    – exerciţii care vizează formularea unor întrebări suplimentare, de clarificare;
    – exerciţii pentru observarea şi conştientizarea disciplinei în vorbire, a regulilor de conversaţie;
    – exerciţii pentru formularea întrebărilor de clarificare (atunci când nu a înţeles mesajul);
    – observarea, înţelegerea şi continuarea dialogului prin jocuri situaţionale;
    – jocuri de comunicare non-verbală (aplicarea gesturilor, expresiilor feţei, privirii şi diferitelor mişcări ale corpului);
    – exerciţii care vizează combaterea fricii de a se exprima în public.


    Abordarea funcţională a limbii
        Pentru a învăţa comunicarea eficientă, elevul trebuie să ajungă să vorbească şi să scrie adecvat şi corect în diferite situaţii. În acest sens pentru a asigura corectitudinea lingvistică, copiii învaţă gramatica funcţională. Aceasta presupune folosirea semnelor şi a normelor în contexte funcţionale de comunicare. Cunoştinţele de limbă vor fi antrenate în contexte de comunicare uzuale, printr-o exersare sistematică.
        Cercetările au dovedit că lexicologia şi sintaxa reprezintă un nivel atât de abstract, încât la clasele primare nu pot fi aduse la un nivel experienţial corespunzător. În clasele de gimnaziu se pot aborda cunoştinţe cu un grad mai mare de abstractizare pe care îl permite nivelul de dezvoltare cognitivă al elevilor. De aceea, o mare parte a materialului gramatical, care până acum aparţinea claselor primare (lexicologie, sintaxă, morfologie), reprezintă materia didactică a claselor V-VIII.
        În clasele a III-a - a IV-a, se poate deja descoperi structura cuvintelor poloneze ("legături de verbe", rădăcină, sufixe/prefixe), semnificaţia acestor componente, în măsura în care aceasta reprezintă pentru copil o experienţă accesibilă. Ceea ce este cunoscut în gramatica tradiţională ca studiul limbii se va aborda ulterior, utilizându-se concepte specifice morfologiei.
        În noua viziune didactică, orientată pe elev şi pe nevoile sale, se foloseşte principiul inducţiei şi al centrării pe problemă pentru dezvoltarea competenţelor.
        Principiul inducţiei presupune că sistemele conceptuale şi segmentele conceptuale pot fi incluse doar pe o bază experienţială. În absenţa înţelegerii unor concepte sau fenomene în urma experimentării directe cu acestea, elevii reuşesc doar să memoreze, să ataşeze etichete. Ei nu vor putea înţelege apartenenţa unor cuvinte la anumite clase sau categorii gramaticale în absenţa unei practicări susţinute şi a unei abstrageri a caracteristicilor, fenomen care apare mult mai târziu. Elevii ajung să discearnă categoriile lingvistice atunci când înţeleg necesitatea existenţei mai multor caracteristici decât una singură. Diferitele jocuri lingvistice, exerciţiile situaţionale permit elevilor să descopere singuri regulile lingvistice, să le aplice şi să le utilizeze în noi situaţii practice.
        Centrarea pe problemă ca principiu, se referă la faptul că elevii trebuie să descopere cunoştinţele şi abilităţile noi prin intermediul unor situaţii/contexte reale sau care simulează realitatea. Predarea limbii materne presupune fundamentarea pe două experienţe lingvistice elementare, pe care copiii le aduc cu ei şi la care au acces direct: forma cuvântului în limba maternă şi asocierea dintre o anumită selecţie lingvistică şi situaţia de comunicare.
        Un exemplu de aplicare a acestor principii, care presupune descoperirea şi observarea este dat de utilizarea directă a limbii, a versiunilor lingvistice, a valorilor stilistice, a registrelor lingvistice, a propoziţiilor şi a cuvintelor. Această utilizare directă are loc fără analiza structurală. Conştientizarea acestor diferenţe este importantă în primul rând din punct de vedere al comportamentului lingvistic (comportamentul lingvistic care urmează normele) şi al îmbogăţirii vocabularului.
        Versiunile lingvistice reprezintă o variantă a unei limbi însuşite drept limbă maternă (determinată de factori de loc, sociali etc.). Versiunile lingvistice depind de zonele ţării şi de situaţia socială. În procesul de descoperire şi conştientizare sunt necesare proceduri diferite. Elevii trebuie să ajungă la concluzia că propria variantă a limbii diferă de varianta literară, respectiv de alte variante de limbă existente în mediul lor. Trebuie să recunoască limba care este utilizată în operele pentru copii, dar nu este la fel utilizată în alte cazuri şi în media. Copiii trebuie încurajaţi să se exprime în mai multe variante decât cea proprie, depăşind eventualul complex de inferioritate al celui care nu stăpâneşte încă limba literară.
        Dintre straturile stilistice cel mai important este stratul colocvial (conversaţional) şi cel formal (oficial). În cadrul şcolii, în general, este folosit stratul colocvial, sunt mai rare cazurile în care în şcoală se solicită elevilor utilizarea limbii formale. Totodată, fiecare elev este expus şi stratului formal (de exemplu, discursul oficial al directorului, ştirile TV).
        În privinţa registrelor de limbă, este important pentru elevul de şcoală primară să deosebească între registrul folosit de copii şi registrul utilizat în relaţia cu adulţii. Scopul este utilizarea adecvată a acestor registre în funcţie de situaţia de comunicare. În plus, elevii pot sesiza diferenţa de registru în comunicarea adulţilor (pot diferenţia mai multe registre conform stratului social, individual şi interrelaţional).
        Importanţa tuturor acestor semnificaţii, regulile lor de aplicare şi consecinţele lor pot fi exersate prin jocuri de rol. Avantajul acestei metode este că nu apare teama şi distanţa obişnuită faţă de persoanele reale. Elevul se simte confortabil în cadrul jocului, nu este nicio miză şi nu apare vreun efect posibil negativ.
        Totodată, descoperirea variantelor de limbă şi a straturilor lingvistice, conştientizarea lor, conduce la îmbogăţirea vocabularului şi a modului de exprimare, deoarece, acelaşi conţinut poate fi exprimat în mai multe feluri, în diferitele variante şi straturi. Este indicată efectuarea sistematică a unor exerciţii şi jocuri de rol în care elevii pot sesiza diferenţele fine dintre modurile de exprimare.
        Cuvintele îşi dobândesc sensul din context - elevii pot fi încurajaţi să "ghicească" din context semnificaţia cuvintelor sau să deducă din context semnificaţii noi ale cuvintelor cunoscute. Pe acest principiu se bazează învăţarea spontană a cuvintelor .
        De asemenea este importantă descoperirea semnificaţiei unor mesaje în funcţie de ordinea cuvintelor. Elevii pot fi invitaţi să alcătuiască dintr-un număr de cuvinte mai multe enunţuri prin schimbarea ordinii acestora; apoi să descopere semnificaţiile diferite care apar.

    SUGESTII TEMATICE:
    1. Mediul înconjurător şi mai amplu al copilului (eu, familia, şcoala, mediul înconjurător, satul/ oraşul natal, deplasare, obiceiuri populare, sărbători etc.)
    2. Texte ce servesc la formarea trăsăturilor morale pozitive (iubire, prietenie, respect, adevăr, curaj, acceptarea raselor, toleranţă etc.)
    3. Anotimpurile şi activităţile legate de acestea
    4. Lumea plantelor şi a animalelor
    5. Omul (sănătate, alimentaţie, îmbrăcăminte, ocupaţii etc.)
    6. Legătura dintre om şi natură
    7. Studierea de texte publicistice accesibile, de informare, simple, corespunzătoare interesului copilului, citirea de reviste, lexicoane pentru copii, publicaţii pentru tineret, corespunzătoare vârstei

    OPERE LITERARE PENTRU COPII:
        Literatura populară: poveşti, legende, proverbe, zicale, ghicitori
        Creaţiile scriitorilor, poeţilor polonezi:
        Julian Tuwim - "Lokomotywa", "Bambo", "Pstryk", "Rzepka", "Okulary", "Ptasie radio", "Kotek", "Abecadto"
        Jan Brzechwa - "Na straganie", "Kaczka dziwaczka", "Kwoka", "Entliczek-pentliczek", "Mucha", "Katar", "Samochwata"
        Wanda Chotomska - "Brazowa piosenka", "Czy tutaj mieszka Krolewna Sniezka ?", "Dzien dobry, panie Andersenie", "I to jest to!", "Kabaret na jednej nodze", "Koleda", "Motyle"
        Maria Konopnicka - "O Janku Wedrowniczku", "O krasnoludkach i sierotce Marysi", "Nasza szkapa", " Dym" "Na jagody", "Stefek burczymucha", "Bocian"
        Wtadystaw Betza - "Katechizm polskiego dziecka", "Polska mowa"
        Ignacy Krasicki, Adam Mickiewicz - "Przyjaciele", wybor bajek
        Dorota Gellner, Rafat Lasota, Eliza Rozdoba, Joanna Papuzinska, Iwona Chmielewska, Grzegorz Kasdepke, Justyna, Bednarek, Pawet Beresewicz, Joanna Chmielewska, Barbara Gawryluk, Agnieszka Fraczak, Matgorzata Strzatkowska
        Wybor wierszy i tekstow nalezy do nauczyciela (uwzgledniajac poziom i potrzeby ucznia)
        Reprezentanţi ai literaturii universale pentru copii

    CONŢINUTURI DETALIATE

┌──────────────┬────────────────┬────────────────┐
│ │Clasa a III-a │Clasa a IV-a │
├──────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Acte de vorbire │ │
│ │performate în │ │
│ │situaţii de │ │
│ │comunicare │ │
│ │familiare: │ │
│ │solicitare de │ │
│ │informaţii, │Acte de vorbire │
│ │furnizare de │performate în │
│ │informaţii, │situaţii de │
│ │compătimire, │comunicare │
│ │exprimarea │formale şi │
│ │dezacordului, │infórmale: │
│ │consiliere, │solicitare de │
│ │explicare, │informaţii, │
│ │motivare, │furnizare de │
│ │orientare, │informaţii, │
│ │raportare, │compătimire, │
│ │prezentare, │exprimarea │
│ │relatare, dialog│dezacordului, │
│ │telefonic │consiliere, │
│ │Iniţierea, │explicare, │
│ │continuarea şi │motivare, │
│ │încheierea │orientare, │
│ │dialogului │raportare, │
│ │Evocarea din │prezentare, │
│ │memorie a │relatare, dialog│
│ │poveştilor, a │telefonic │
│ │istorioarelor, a│Utilizarea în │
│ │jocurilor rimate│funcţie de │
│ │şi a rimelor, a │context a │
│ │ghicitorilor, a │istorioarelor, a│
│ │zicalelor, a │jocurilor rimate│
│ │proverbelor, a │şi a rimelor, a │
│ │glumelor, a │ghicitorilor, a │
│Comunicarea │jocurilor pentru│zicalelor, a │
│orală │copii │proverbelor, a │
│ │Formarea │glumelor, a │
│ │textelor orale │jocurilor pentru│
│ │cu integrarea │copii │
│ │cuvintelor noi: │Formularea │
│ │reproducere, │textelor orale │
│ │povestire, │pentru a motiva │
│ │redarea │ceva │
│ │faptelor, │Prezentarea │
│ │exprimarea │obiectelor, │
│ │opiniei │plantelor, │
│ │Scurtă │animalelor, │
│ │prezentare a │persoanelor, │
│ │diverselor │prin │
│ │obiecte, plante,│valorificarea │
│ │animale, │diferitelor │
│ │persoane │criterii de │
│ │Povestirea │organizare │
│ │evenimentelor cu│Povestirea │
│ │respectarea │evenimentelor cu│
│ │ordinii │respectarea │
│ │cronologice │ordinii │
│ │Folosirea │cronologice şi │
│ │adecvată a │logice │
│ │expresiilor │Formarea de │
│ │spaţiale │mesaje în │
│ │Propoziţii │funcţie de │
│ │adecvate │situaţia de │
│ │situaţiei de │comunicare │
│ │comunicare │ │
│ │(propoziţii │ │
│ │enunţiative, │ │
│ │interogative, │ │
│ │imperative, │ │
│ │exclamative) │ │
├──────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Cartea ca produs│
│ │ │cultural │
│ │ │Diferite tipuri │
│ │ │de texte │
│ │ │(literare, │
│ │ │ştiinţifice, de │
│ │ │informare şi │
│ │ │funcţionale) cu │
│ │ │extinderea │
│ │ │treptată a │
│ │ │lungimii │
│ │ │textelor la │
│ │ │minimum 400 │
│ │ │cuvinte │
│ │ │Texte iconice │
│ │ │simple (hărţi, │
│ │ │diagrame simple,│
│ │ │reprezentări │
│ │ │grafice variate)│
│ │ │ │
│ │ │Citirea, │
│ │ │înţelegerea şi │
│ │ │analizarea │
│ │ │textelor, │
│ │ │sinteza celor │
│ │ │citite: │
│ │Cartea ca produs│• Interpretarea │
│ │cultural │relaţiilor │
│ │Forma textului │dintre titlu şi │
│ │(autor, titlu, │întregul text │
│ │poezie, proză, │• Articularea │
│ │aliniate) │textelor, │
│ │Diferite tipuri │segmentarea pe │
│ │de texte │unităţi logice, │
│ │(extinderea │contragere │
│ │treptată a │• Rezumarea │
│ │lungimii │textului │
│ │textelor - │• Caracterizarea│
│ │minimum 200 │personajelor │
│ │cuvinte): texte │după criterii │
│ │literare │variate │
│ │(poveşti, │• Mijloace │
│ │poveşti în │artistice în │
│ │versuri, │textele lirice │
│ │legende, opere │(comparaţii, │
│ │lirice şi │personificări) │
│ │narative); texte│• Semnificaţia │
│ │ştiinţifice, de │textelor lirice │
│ │informare şi │ │
│ │funcţionale │Caracteristicile│
│ │(mersul │lingvistice ale │
│ │trenurilor, │textului: │
│ │manuale de │• înţelegerea │
│ │utilizare, │semnificaţiei │
│ │pliante) │cuvântului: │
│ │Texte continue │sinonime şi │
│ │şi discontinue │antonime │
│ │(hărţi simple, │• cuvinte │
│ │reprezentări │onomatopeice şi │
│ │grafice) │interjecţii │
│ │Citirea, │• funcţiile │
│ │înţelegerea şi │repetiţiei, │
│ │analizarea │enumerării în │
│ │textelor: □ │textele studiate│
│ │Legătura dintre │• neologisme │
│ │titlu şi │(cuvinte │
│ │întregul text │străine, cuvinte│
│ │• Cuvinte cheie,│internaţionale) │
│ │evidenţierea │• schimbarea de │
│Citire, │esenţei │sens, polisemie │
│înţelegerea │• înţelegerea │• topica │
│textului │legăturilor │propoziţiei şi │
│ │logice, │implicaţiile │
│ │temporale, │semantice ale │
│ │spaţiale │modificărilor în│
│ │• Recunoaşterea,│ordinea │
│ │gruparea, │cuvintelor │
│ │caracterizarea │• recunoaşterea │
│ │personajelor │relaţionării │
│ │• │elementelor │
│ │Caracteristicile│verbale prin │
│ │de formă │adresarea de │
│ │(strofă, vers, │întrebări │
│ │ritm, rimă) ale │corespunzătoare,│
│ │textelor în │în contexte │
│ │versuri │diferite │
│ │• Atmosfera │• funcţia │
│ │textelor lirice │cuvintelor şi a │
│ │ │expresiilor, │
│ │Caracteristicile│prin adresarea │
│ │lingvistice ale │de întrebări │
│ │textului: │corespunzătoare,│
│ │• înţelegerea │în contexte │
│ │semnificaţiei │diferite (de │
│ │cuvântului: │exemplu, „în │
│ │antonime │afară de piticul│
│ │• antiteza │Podziomek, │
│ │• proverbe, │nimeni nu a │
│ │zicale - │ajutat-o pe │
│ │semnificaţia şi │orfana Marysia, │
│ │sfera de │care în timp ce │
│ │utilizare a │păştea gâştele │
│ │acestora │prefera să cânte│
│ │• formule de │singură, să- şi │
│ │introducere şi │amintească de │
│ │încheiere în │mama ei care nu │
│ │poveşti │mai trăia. Pe │
│ │• topica │cine nu au │
│ │propoziţiei şi │ajutat? Pe │
│ │implicaţiile │orfana Marysia. │
│ │semantice ale │Cine nu a │
│ │modificărilor în│ajutat-o? Nimeni│
│ │ordinea │în afară de │
│ │cuvintelor │piticul │
│ │ │Podziomek. Ce │
│ │ │prefera să facă │
│ │ │Marysia? De cine│
│ │ │îşi amintea │
│ │ │fetiţa? De ce a │
│ │ │ajutat-o? Pentru│
│ │ │că vulpea i- a │
│ │ │furat gâştele. │
│ │ │Câte persoane │
│ │ │minimum sunt │
│ │ │necesare pentru │
│ │ │a deveni │
│ │ │prieteni? Cel │
│ │ │puţin două. De │
│ │ │unde ne dăm │
│ │ │seama că X s-a │
│ │ │împrietenit cu │
│ │ │Y?”) observarea │
│ │ │asemănării │
│ │ │dintre cuvântul │
│ │ │sau expresia │
│ │ │interogatoare şi│
│ │ │răspuns │
│ │ │• registre: │
│ │ │adecvarea la │
│ │ │situaţia de │
│ │ │enunţare │
├──────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Respectarea │ │
│ │regulilor │Utilizarea │
│ │generale de │corectă a │
│ │scriere │semnelor de │
│ │Aşezare în │punctuaţie │
│ │pagină: dată, │(virgula între │
│ │titlu, autor, │sintagme şi │
│ │aliniate/strofe │propoziţii, două│
│ │Marcarea duratei│puncte, │
│ │la vocale şi │ghilimele) │
│ │consoane în │Întocmirea unui │
│ │conformitate cu │conspect cu │
│ │regulile de │respectarea │
│ │ortografie a │cerinţelor │
│ │limbii poloneze │Rebus cu grad de│
│ │Rebus cu grad de│dificultate │
│ │dificultate │medie │
│ │medie │Distingerea │
│ │Utilizarea │informaţiilor │
│ │corectă a │importante de │
│ │semnelor de │detaliile mai │
│ │punctuaţie │puţin importante│
│ │(punct, virgulă,│Reproducerea, │
│ │semnul │compunerea de │
│ │întrebării, │texte scurte: │
│Scriere, │semnul │naraţiune, text │
│compunere │exclamării, │descriptiv │
│ │liniuţa de │(prezentarea │
│ │dialog) │unei plante, │
│ │Dezvoltarea şi │unui animal, │
│ │contragerea │unei persoane, │
│ │propoziţiilor │unui peisaj) │
│ │Continuarea, │Realizarea │
│ │completarea │compunerii │
│ │propoziţiilor │narative pe │
│ │Reproducerea, │diverse teme: │
│ │compunerea de │introducere, │
│ │texte scurte │descriere, │
│ │Ordinea │încheiere │
│ │evenimentelor: │Descrierea │
│ │antecedente şi │evenimentelor │
│ │consecinţe │sub formă de │
│ │Scurtă descriere│dialog │
│ │despre plante, │Redactarea │
│ │animale, obiecte│textelor │
│ │Redactarea │funcţionale: │
│ │textelor │urare, scrisoare│
│ │funcţionale: │cu caracter │
│ │afiş, reclamă, │personal, │
│ │invitaţie, │scrierea adresei│
│ │mesaj, mesaj │pe plic, anunţ, │
│ │electronic, │jurnal de carte │
│ │notiţă │ │
├──────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │ │Formarea │
│ │ │lingvistică: │
│ │ │- recunoaşterea │
│ │ │structurii │
│ │ │cuvintelor: │
│ │ │cuvinte rădăcină│
│ │ │(de exemplu, │
│ │ │„czytac, │
│ │ │rysowac, pisac”)│
│ │ │şi cuvinte │
│ │ │prefixate (de │
│ │ │exemplu, │
│ │ │„prze-czytac, │
│ │ │na-rysowac, │
│ │ │za-pisac”) │
│ │ │- instrumentele │
│ │ │lingvistice │
│ │ │pentru redarea │
│ │ │temporalităţii: │
│ │ │ordinea │
│ │ │propoziţiilor şi│
│ │ │cronologia (de │
│ │ │exemplu, „lese │
│ │ │şi îşi îmbracă │
│ │ │paltonul’), │
│ │ │zostanie (de │
│ │ │exemplu, │
│ │ │„zostanie │
│ │ │nauczycielem”), │
│ │Formarea │cuvinte care │
│ │lingvistică: │marchează timpul│
│ │- recunoaşterea │(de ememplu, „ │
│ │structurii │pozniej, potem, │
│ │cuvintelor: │w kohcu, │
│ │cuvinte simple │wczoraj, z │
│ │sau compuse │powrotem” etc. │
│ │- instrumentele │- instrumentele │
│ │lingvistice │lingvistice │
│ │pentru redarea │pentru │
│ │temporalităţii: │exprimarea │
│ │ordinea │relaţiei cauzale│
│ │propoziţiilor şi│(de exemplu, „ │
│ │cronologia │Strach przed │
│ │- topica │psami.; Ktamat, │
│ │propoziţiei şi │poniewaz sie │
│ │implicaţiile │bat; │
│ │semantice ale │Bat sie, a wiec │
│ │modificărilor în│s ktamal etc.) │
│ │ordinea │- propoziţii │
│ │cuvintelor │enunţiative, │
│ │(exemple simple)│interogative, │
│ │- intonaţie şi │exclamative, │
│ │accent în │imperative şi │
│ │funcţie de │actele │
│ │ordinea │ilocuţionare (de│
│Conţinuturi │cuvintelor │exemplu, „Czy │
│lingvistice şi│(exemple simple)│mozesz mi │
│ortografice │- intonaţia │powiedziec, │
│ │caracteristică │ktora godzina ? │
│ │propoziţiilor │7,,Poţi să-mi │
│ │enunţiative, │spui cât este │
│ │interogative, │ceasul?”- │
│ │exclamative, │propoziţie │
│ │imperative │interogativă ca │
│ │- propoziţii │act de vorbire │
│ │enunţiative, │directivă) │
│ │interogative, │- propoziţii │
│ │exclamative, │enunţiative, │
│ │imperative şi │interogative, │
│ │situaţia de │exclamative, │
│ │comunicare │imperative şi │
│ │- posibilităţile│situaţia de │
│ │lingvistice mai │comunicare │
│ │simple pentru │- posibilităţile│
│ │exprimarea │lingvistice mai │
│ │afirmativă şi │complexe pentru │
│ │negativă: (de │exprimarea │
│ │exemplu, │afirmativă şi │
│ │„Chcesz? Tak/ │negativă (de │
│ │Nie), │exemplu, „Ştefan│
│ │interzicere (de │nu este un │
│ │exemplu „Nie │geniu.”; „Demult│
│ │wychodz!’) │nu te-am │
│ │ │văzut.”; „Stau │
│ │ │la voi, până │
│ │ │(nu) vin acasă │
│ │ │părinţii.”; │
│ │ │„Ştefan nu avea │
│ │ │o sută de │
│ │ │kilograme./ │
│ │ │Ştefan avea nu o│
│ │ │sută de │
│ │ │kilograme (ci │
│ │ │mai mult)”; │
│ │ │„Este │
│ │ │imposibil.”; │
│ │ │„Este vagon de │
│ │ │nefumători.”; │
│ │ │„Nu poţi să nu │
│ │ │iubeşti această │
│ │ │fată.”; „Cred │
│ │ │că, Eva nu este │
│ │ │acasă./Nu cred │
│ │ │că Eva este │
│ │ │acasă.”; │
│ │ │„Aproape că am │
│ │ │căzut. Am căzut │
│ │ │aproape.” etc.) │
│ │ │- posibilităţi │
│ │ │de omitere a │
│ │ │unor componente │
│ │ │ale │
│ │ │propoziţiilor │
├──────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │Cultivarea │ │
│ │limbii şi │ │
│ │ortografia: │Cultivarea │
│ │Cultivarea │limbii şi │
│ │limbii: │ortografia: │
│ │- forme de │Cultivarea │
│ │adresare, salut │limbii: │
│ │şi rămas-bun, │- instrumentele │
│ │adresarea la │lingvistice ale │
│ │pertu şi │interogării, │
│ │exprimare │dezacordului, │
│ │politicoasă │refuzului │
│ │- valoarea │- valoarea │
│ │stilistică a │stilistică a │
│ │cuvintelor şi │cuvintelor şi │
│ │situaţia │diferenţa de │
│ │comunicaţională │registru - │
│ │- recunoaşterea │ariile de │
│ │diferenţelor │utilizare a │
│ │dintre limba │anumitor │
│ │vorbită în │variante ale │
│ │familie şi limba│limbii │
│ │literară/ │ │
│ │standard │Ortografia: │
│ │Ortografia: │Aplicarea │
│ │Aplicarea │cunoştinţelor de│
│ │cunoştinţelor de│ortografie care │
│ │ortografie care │pot fi incluse │
│ │pot fi incluse │în reguli şi a │
│ │în reguli şi │celor care nu │
│ │celor care nu │pot fi descrise │
│ │pot fi descrise │prin reguli: │
│ │prin reguli: │- folosirea │
│ │- silabisire şi │adecvată a │
│ │despărţirea │semnelor de │
│ │cuvintelor │punctuaţie: două│
│ │(cuvinte simple │puncte, │
│ │şi compuse) │ghilimele │
│ │- începerea │- marcarea │
│ │propoziţiei, │duratei la │
│ │aliniat nou │vocale şi │
│ │- semne de │consoane în │
│ │punctuaţie: │cuvinte mai rar │
│ │punct, virgulă, │întâlnite, în │
│ │semnul │conformitate cu │
│ │întrebării, │regulile de │
│ │semnul │ortografie a │
│ │exclamării, │limbii poloneze │
│ │liniuţa de │- scrierea │
│ │dialog │corectă a │
│ │- marcarea │numelor proprii,│
│ │duratei la │nume geografice │
│ │vocale şi │(străzi, forme │
│ │consoane în │de relief), │
│ │conformitate cu │titluri de │
│ │regulile de │reviste, adrese │
│ │ortografie a │- scrierea │
│ │limbii poloneze │cifrelor cu │
│ │- scrierea unor │litere │
│ │nume proprii: │- scrierea │
│ │nume de │datării, datei │
│ │persoane, nume │- scrierea │
│ │de animale, nume│corectă a │
│ │geografice │cuvintelor care │
│ │(localităţi, │conţin literele │
│ │tări, râuri), │s, c, n, z, z │
│ │nume de marcă, │- scrierea │
│ │instituţii, │corectă a │
│ │titluri │cuvintelor care │
│ │- marcarea a - e│conţin grupurile│
│ │în vocabularul │de litere │
│ │de bază │sz, cz, rz, ch, │
│ │- marcarea - ό │dz, dz, dz │
│ │în terminaţiile │- scrierea │
│ │όw, - όwka, │corectă a │
│ │-όwna” │participiului │
│ │- rz la │(imiesfowy) (de │
│ │sfârşitul │exemplu, - acy /│
│ │lexemelor (de │piszacy - │
│ │exemplu, │imiestόw │
│ │„malarz, pisarz,│przymiotnikowy │
│ │aptekarz, │czynny, - ny, - │
│ │piekarz”etc.) │ty / napisany / │
│ │- scrierea │zepsuty - │
│ │corectă a │imiestόw │
│ │cuvintelor cu rz│przymiotnikowy │
│ │- z (rzeka - │bierny); fără │
│ │zaba) │folosirea │
│ │- scrierea │terminologiei │
│ │corectă a │- scrierea │
│ │cuvintelor cu u │corectă a │
│ │- ό (ul - όsmy) │verbelor la │
│ │- scrierea │viitor - forma │
│ │corectă a │cu particiu (de │
│ │cuvintelor cu ch│exemplu, „bede │
│ │- h (choinka - │liczyt, bede │
│ │herbata) │liczyta”), forma│
│ │scrierea corectă│cu infinitivul │
│ │a verbelor la │(de exemplu, │
│ │infinitiv (de │„bede liczyc”) │
│ │exemplu, „isc, │- scrierea │
│ │jesc, pojsc, │corectă a │
│ │czytac, pisac, │comparativului │
│ │etc.”) │şi │
│ │scrierea corectă│superlativului │
│ │a comparativului│(de exemplu, „ │
│ │şi │wiekszy - │
│ │superlativului │najwiekszy; │
│ │(de exemplu, │lepszy - │
│ │„wiekszy - │najlepszy”) │
│ │najwiekszy; │ │
│ │lepszy - │ │
│ │najlepszy’) │ │
├──────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ │- intuirea │ │
│ │claselor │ │
│ │morfologice - │ │
│ │substantiv, │- intuirea │
│Variabilitatea│adjectiv, │claselor │
│şi │pronume │sintactice: │
│regularităţile│personal, verb │predicatul şi │
│limbii │(fără utilizarea│valenţa sa (fără│
│ │terminologiei, │utilizarea │
│ │doar în relaţie │terminologiei) │
│ │cu │ │
│ │probleme │ │
│ │ortografice) │ │
└──────────────┴────────────────┴────────────────┘


    Grupul de lucru

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Dariusz KASPRZYK │Universitatea „Al. │
│ │I. Cuza” Iaşi │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristina-Maria │Inspectoratul │
│ALBU │Şcolar Judeţean │
│ │Suceava │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Şcoala Gimnazială │
│Maria │„Henryk │
│OSTROVSCHI-CHAHULA│Sienkiewicz” │
│ │Soloneţu Nou │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Colegiul Naţional │
│Teresa BIALA │„Petru Rareş” │
│ │Suceava │
└──────────────────┴───────────────────┘

                                        ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016