ANEXA 1 Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" Scopul Planul sectorial ADER 2020 îşi propune să găsească rezolvări şi să ofere soluţii adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice, care să corespundă stadiului actual de dezvoltare rurală a României. În contextul schimbărilor climatice vor trebui găsite soluţiile inovative de adaptare a tehnicilor şi tehnologiilor de cultură şi de creştere a animalelor, astfel ca exploataţiile agricole să poată contribui la creşterea ponderii agriculturii în valoarea produsului intern brut. De asemenea, este imperios necesar să se găsească soluţii viabile de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor agricole ale României (sol, apă, resurse genetice vegetale, resurse genetice animale, forţă de muncă, resurse financiare). Mobilizarea eforturilor cercetării agricole în sensul orientării acesteia înspre rezolvarea provocărilor la care este supusă societatea românească de fenomenul de globalizare al economiei mondiale pe de-o parte, dar şi de consecinţele schimbărilor climatice, impun o abordare fundamental nouă a tematicilor de cercetare din cadrul proiectelor de tip sectorial. Este necesar ca acestea să fie concordante cu obiectivele Strategiei pentru cercetare-dezvoltare - inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung 2014-2020-2030 şi să asigure consolidarea legăturilor dintre agricultură, cercetare şi inovare. Durata Planul sectorial ADER 2020 se va derula pe o perioadă de 4 ani, în perioada 2015-2018. Bugetul Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 82.162.242 lei, din care: în anul 2015 - 17.977.242 lei; în anul 2016 - 21.395.000 lei; în anul 2017 - 21.395.000 lei; în anul 2018 - 21.395.000 lei. Atribuirea contractelor de finanţare Atribuirea contractelor de finanţare se face în sistem competiţional, pe baza termenilor de referinţă prin procedura de selectare de licitaţie restrânsă, în conformitate cu prevederile lit. a), alin. (1) a art. 5, din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1266/2004, cu modificările ulterioare. Obiective generale a) îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice - număr proiecte - 9, cu valoare totală de 8.345.650 lei; b) dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale - număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 4.864.250 lei; c) dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole - număr proiecte - 22, cu o valoare totală de 19.982.700 lei; d) îmbunătăţirea managementului integrat al culturilor de câmp şi horticole pentru prevenirea şi combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul şi sănătatea consumatorilor - număr proiecte - 4, cu o valoare totală de 3.451.400 lei; e) managementul durabil al resurselor genetice animale - număr proiecte - 18, cu o valoare totală de 15.721.300 lei; f) îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creşterea animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului - număr proiecte - 4, cu o valoare totală de 3.551.400 lei; g) eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă - număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.655.700 lei; h) asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor - număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.505.700 lei; i) dezvoltarea cercetărilor de apicultură - număr proiecte - 1, cu o valoare totală de 762.850 lei; j) dezvoltarea şi diversificarea sistemelor şi tehnologiilor de acvacultură şi asigurarea sănătăţii vieţuitoarelor acvatice - număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.488.550 lei; k) punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico- socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului- număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.238.550 lei; l) integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene şi globale agricole şi de protecţie a mediului. Furnizarea de servicii în domeniul resurselor pedologice - număr proiecte - 6, cu o valoare totală de 5.877.100 lei; m) economie, organizare şi marketing în agricultură- număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.738.550 lei; n) îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor- număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 4.214.250 lei; o) creşterea durabilă a producţiei interne alimentare - număr proiecte - 1, cu o valoare totală de 1.062.850 lei; p) mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară - număr proiecte - 4, cu o valoare totală de 3.701.442 lei. Principalele rezultate scontate: - introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a soiurilor de grâu, hibrizilor de porumb, corespunzător obiectivelor proiectelor din Plan; - asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului din noile soiuri de grâu, hibrizi de porumb, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie. - crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condiţiile schimbărilor climatic; - ameliorarea germoplasmei de porumb în vederea accelerării progresului genetic în condiţiile schimbărilor climatice şi al dinamicii active a pieţei; - crearea unor genotipuri de floarea-soarelui cu foarte bună rezistenţă la secetă şi arşiţă, adaptate noilor condiţii de cultură, datorate schimbărilor climatice. - obţinerea liniilor consangvinizate de floarea soarelui, atât linii cu androsterilitate citoplasmatică, precum şi linii restauratoare de fertilitate, cu rezistenţă la secetă şi arşiţă; - crearea a două linii noi de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice şi caracteristici biologice îmbunătăţite; - omologarea şi introducerea în cultură a noului cultivar de cânepă monoică succesiv; - stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiţă, etc.; - crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare la culturile leguminoase pentru boabe şi furajere, chiar în condiţiile schimbărilor climatice; - creşterea perenităţii leguminoaselor perene (trifoi roşu şi lucernă) prin crearea şi identificarea de genotipuri rezistente la ger, secetă şi arşiţă; - elaborarea de tehnologii inovative de producere de sămânţă ecologică la culturile de câmp. - obţinerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice şi utilizării superioare a resurselor biologice şi tehnologice (2-3 soiuri); - asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă şi propagarea la fermieri (minituberculi şi miniplantule 1.000/genotip/an); - dezvoltarea durabilă şi eficientă a fermelor de subzistenţă viticole şi pomicole, conservarea şi dezvoltarea biodiversităţii prin promovarea practicilor eco-eficiente, prietenoase mediului; - creşterea durabilă a producţiei, în condiţiile reducerii daunelor provocate de boli, dăunători şi buruieni concomitent cu reducerea dependenţei culturii faţă de resursele energetice; - concentrarea şi refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi; - determinarea performanţelor bioproductive şi calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecţiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viţei-de-vie; - reintroducerea în sortimentul viticol a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calităţi agrobiologice şi tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecerea anilor; - crearea de soiuri de legume româneşti şi străine identificate ca rezistente/toleranţe la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor, cu importanţă economică; - implementarea tehnologiei de obţinere a răsadurilor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete; - înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de noi creaţii biologice (câte unul pentru tomate, pătlăgele vinete şi ardei) cu însuşiri morfo-fiziologice superioare, rezistenţă sau toleranţă genetică la bolile de sol şi nematozi, compatibilitate cu o gamă cât mai extinsă de cultivare; - recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viţei de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu; - recomandări privind stabilirea momentului maturităţii fenolice şi a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roşii. - evaluarea căilor de circulaţie a materialului săditor utilizat la înfiinţarea plantaţiilor noi de viţa de vie în programul de reconversie; - hărţi de răspândire a simptomelor produse de bolile sistemice la viţa de vie din plantaţiile tinere şi stabilirea focarelor de boală; - obţinerea de metişi F1 şi R1 din rasele de tip Merinos prin încrucişarea cu rase de carne din U.E. (Ile de France, Suffolk, Rasa de Carne-Palas şi Charollais); - atestarea identităţii animalelor ce va servi crescătorilor de ovine pentru demonstrarea trasabilităţii animalelor şi a producţiilor obţinute de la acestea; - ameliorarea generală a trăsăturilor de producţie, a indicilor de reproducţie şi a profilului metabolico-fiziologic şi a stării generale de sănătate ale ovinelor; - îmbunătăţirea structurii genetice şi consolidarea unui efectiv de vaci de rasă Bălţată Românească de tip Fleckvieh care să asigure un material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a laptelui, grăsimii şi proteinei din lapte; - consolidarea şi menţinerea patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone Bazna şi Mangaliţa pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucişării cu alte rase de suine; - menţinerea unui nucleu distinct din rasa Sura de stepă, cât mai apropiat sau chiar identic cu Sura de Stepă originară din zona Moldovei, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic; - formarea unui nucleu de taurine din rasa de taurine Pinzgau de Transilvania, aflată în stare critică respectiv pe cale de dispariţie, şi menţinerea acestui nucleu la standardul rasei şi la un efectiv care să prevină driftul genetic; - genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanţă economică implicate în sinteza proteinelor din lapte; - selectarea genotipurilor valoroase şi asigurarea sănătăţii genetice a efectivelor de bovine investigate - elaborarea de sisteme şi tehnologii de reproducere artificială a peştilor şi de creştere în etapa de dezvoltare postembrionară; - elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin măsuri minime. - portal incluzând informaţii privind resursele de sol, inclusiv principalele presiuni asupra solului (compactare, eroziune, salinizare/alcalizare, scăderea conţinutului de materie organică, deşertificare) cuplat cu portalul Institutului de Durabilitate a Mediului (IES) din cadrul JRC care serveşte la implementarea politicilor agricole în domeniul resurselor de sol la nivel european; - analiza economică a soluţiilor de reabilitare/modernizare a sistemelor de irigaţii selectate, efortul financiar necesar; - fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producţie a culturilor de câmp, legumicole, flori şi plante medicinale în sistem de agricultură convenţională şi ecologică; - fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri şi cheltuieli a culturilor de câmp, legumicole, flori şi plante medicinale în sistem de agricultură convenţională şi ecologică; - bază de date privind compoziţia alimentelor - grupe şi subgrupe de produse; - baza de date privind compoziţia suplimentelor alimentare pe grupe şi subgrupe de produse; - ghid risc/beneficiu privind utilizarea suplimentelor alimentare; - studiu privind consumul alimentar şi factorii socio-economici care îi influenţează; - studiu privind problemele de risipă alimentară care apar pe lanţul agroalimentar; - studiu privind bune practici şi modele şi sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate; - stabilirea efectului diferitelor lucrări mecanice asupra caracteristicilor fizice şi hidrofizice ale solului (porozitate, permeabilitate, densitate aparentă, grad de compactare, capacitatea de câmp pentru apă), fertilitate Proiecte asociate obiectivelor Lista proiectelor cuprinse în planul sectorial ADER 2020 este prevăzută în anexa nr. 2. Aceasta poate fi completată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, pe parcursul derulării planului sectorial ADER 2020, în scopul realizării obiectivelor acestuia. Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice Obiectivul specific 1.1.: Îmbunătăţirea germoplasmei principalelor culturi privind potenţialul genetic de a acumula componente de calitate esenţiale, rezistenţă la secetă şi temperaturi extreme, sporirea eficienţei de utilizare a nutrienţilor şi a toleranţei la condiţiile nefavorabile de sol Proiectul ADER 1.1.1.: Creşterea eficientei culturii grâului prin identificarea, crearea şi promovarea de soiuri superioare ca productivitate, stabilitate şi adaptabilitate la schimbările climatice, cu calitate corespunzătoare cerinţelor diverse ale sectorului de prelucrare din cadrul industriei alimentare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.242.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.242.850 │ 282.850 │ 320.000│ 320.000│ 320.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Eficienţa culturii grâului depinde în mare măsură de adaptabilitatea soiurilor cultivate la condiţiile climatice variabile prezente şi prognozate ca urmare a schimbărilor climatice. Toate prognozele actuale prevăd creşterea temperaturilor medii şi maxime şi reducerea cantităţilor de precipitaţii în toate zonele în care se cultivă grâul în ţara noastră. În acelaşi timp se prognozează creşterea variabilităţii condiţiilor climatice de la un an la altul şi creşterea frecventei fenomenelor meteorologice extreme. Faptul că, în competiţie cu soiuri importate din ţări cu agricultură avansată, soiurile create în România se cultivă de mai mulţi ani pe 60-70% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu, demonstrează importanţa adaptabilităţii soiurilor de grâu la condiţiile de mediu mai dificile, specifice ţării noastre. Adaptabilitatea la condiţii climatice dificile va deveni din ce în ce mai importantă în perspectiva schimbărilor climatice prognozate. Din aceste considerente cercetările propuse a se derula în cadrul acestui proiect vizează următoarele obiective: - îmbunătăţirea reacţiei la temperaturi ridicate, îndeosebi în perioada de umplere a boabelor, atât prin ameliorarea de soiuri precoce, cât şi prin creşterea toleranţei genetice la arşiţă; - îmbunătăţirea rezistenţei la deficit hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficienţa utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpiraţiei, ritm rapid de creştere în primăvara, reflectanţa lanului etc.); - ameliorarea unor caractere care pot influenţa comportarea grâului în condiţii meteorologice extreme (rezistenţa la cădere, rezistenţa la boli, rezistenţa la încolţirea în spic, rezistenţa la temperaturi scăzute etc.) Se prevede ca eşalonarea pe ani a realizării acestor obiective să fie următoarea: - în primul an se va realiza caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne şi a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor celor mai valoroase pentru promovare în etape superioare de selecţie şi pentru folosire ca genitori în vederea realizării de progres genetic privind principalele caractere urmărite; - în al doilea an se va efectua selecţia genotipurilor care combină în cea mai mare măsură caracterele necesare pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, fără a neglija calitatea de panificaţie şi potenţialul de producţie în condiţii favorabile de mediu; - în al treilea an se va efectua testarea celor mai bune linii în diferite zone ecologice pentru evidenţierea adaptabilităţii lor la diferite condiţii de mediu; - în al patrulea an se vor introduce liniile de perspectivă evidenţiate în etapele anterioare în testările oficiale ale ISTIS în vederea înregistrării. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, încadrându-se în tendinţele ce se manifestă pe plan mondial şi au o aplicabilitate practică deosebită pentru obţinerea de producţii stabile în perspectiva schimbărilor climatice. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect se va realiza fără dificultate prin multiplicarea rapidă a soiurilor noi create în cadrul proiectului. Rezultate scontate: - crearea unor soiuri noi de grâu mai adaptate condiţiilor noi ce vor decurge din schimbările climatice prognozate; - asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie; - crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic în privinţa obţinerii de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condiţiile schimbărilor climatice. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea noilor creaţii prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor; - popularizarea celor mai bune soiuri noi prin organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului; - multiplicarea rapidă a celor mai bune soiuri noi, pentru extinderea lor pe suprafeţe cât mai mari; - postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 1.1.2.: Crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat, toleranţi la secetă şi arşiţă, rezistenţi la boli şi dăunători, cu însuşiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: În ultimii ani, modul de exploatare a pământului a suferit modificări importante, datorită schimbărilor apărute în structura de proprietate, dar şi modului de arendare a pământului au apărut ferme mari, moderne, cu potenţial tehnologic sporit. Totuşi, o treime din suprafaţa cultivată cu porumb (aproximativ 800-900 mii ha) este deţinută de fermieri mici şi mijlocii. În general, fermierii mici şi mijlocii aplică o tehnologie cu inputuri reduse sau moderate care conduc la o productivitate mai redusă şi expunerea la o serie de factori biotici şi abiotici adverşi pe care tehnologia minimală nu îi poate diminua, sau chiar controla. Proiectul îşi propune ca obiectiv major crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat şi însuşiri agronomice favorabile, care să ofere o protecţie genetică cât mai eficientă împotriva factorilor biotici şi abiotici nefavorabili şi să fie capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol, în segmentul cultivatorilor de porumb mici şi mijlocii care alocă inputuri modeste. Proiectul urmăreşte creşterea eficienţei lucrărilor de ameliorare prin optimizarea conlucrării între centrele de ameliorarea porumbului în ceea ce priveşte schimbul reciproc sistematic de material biologic şi lărgirea capacităţii de testare în câmp şi laborator, în vederea introducerii rapide pe piaţa vizată a unor hibrizi superiori, adaptaţi la principalele zone ecologice şi agro-tehnologice ale României. Proiectul va cuprinde: - testarea multilocaţională şi în condiţii ecologice şi agro-tehnologice diferite, a unui sortiment divers de hibrizi de porumb în vederea identificării hibrizilor adaptaţi pentru principalele zone ecologice şi agro-tehnologice din România; - îmbunătăţirea toleranţei genetice la secetă şi arşiţă care să ofere cultivatorilor din toate aceste zone stabilitate sporită a producţiilor (lipsa irigaţiilor); - coordonarea eforturilor din centrele de cercetare în vederea ameliorării rezistenţei la fuzarioza pe ştiulete; crearea de hibrizi cu rezistenţă genetică sporită la fuzarioza pe ştiulete şi la atacul de Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), care favorizează instalarea pe boabele de porumb a unor patogeni din genul Fusarium (F.verticilliodes, F.subglutinans, F. proliferatum, Fusarium graminearum), generatori de micotoxine în boabele de porumb extrem de periculoase pentru sănătatea animalelor şi oamenilor este singura măsură eficientă pentru controlul efectelor negative cauzate de acest factor biotic advers; - introducerea unor metodologii noi pentru ameliorarea vitezei de pierdere a apei din boabe în vederea evitării alterării calităţii producţiei prin apariţia mucegaiurilor producătoare de aflatoxine periculoase în condiţiile în care recolta nu se usucă artificial şi se depozitează în fermă în depozite locale; - creşterea calităţii boabelor prin sporirea conţinutului de proteină, obiectiv important al proiectului, care vine în ajutorul fermierilor mici şi mijlocii; fermele mici şi mijlocii nu folosesc adaosuri proteice în hrana animalelor ci exclusiv porumbul, astfel încât orice creştere a conţinutului de proteină din boabele de porumb este benefică pentru nutriţia animalelor. Obiectivul este creşterea conţinutului de proteină până la 10-12% fără ca producţia să scadă faţă de 7-9% cât este în mod curent; - crearea de hibrizi cu înrădăcinare puternică, capabili să valorifice eficient dozele reduse de azot şi fertilitatea naturală a solului, specific tehnologiilor aplicate în fermele mici şi mijlocii; - coordonarea şi perfecţionarea metodelor de testare fiziologică pentru creşterea impactului acestora în eficienţa selecţiei pentru obiectivele menţionate mai sus; - generalizarea obţinerii de linii dublu haploid în vederea accelerării progresului genetic şi a reducerii volumului de muncă în câmp. Rezultate scontate: - stabilitatea producţiei de porumb faţă de condiţiile climatice schimbătoare şi imprevizibile, introducerea în reţeaua de testare pentru înregistrare a cel puţin 2 hibrizi noi; - reducerea efectelor negative asupra calităţii producţiei cauzate de atacul de mucegaiuri fuzariene pe boabe şi sfredelitorul porumbului (creşterea nivelului ţintă de rezistenţă de la 4 la 5-6); - eficienţa superioară în nutriţia animalelor a noilor hibrizi (creşterea conţinutului de proteină, fără afectarea producţiei, de la 8-9% la 10-12%); - preţuri avantajoase la valorificarea produselor lipsite de contaminanţi fungici; - generalizarea producerii de linii dihaploide de porumb va conduce la economii importante în volumul de lucru din câmpurile de ameliorare (reducerea volumului de polenizări controlate sub izolator cu 50-70%), precum şi a duratei ciclului de selecţie cu 2-3 ani). Modul de aplicare al rezultatelor: - înaintarea spre testare la ISTIS în vederea înregistrării a cel puţin 2 hibrizi noi; - multiplicarea rapidă a noilor hibrizi; - organizarea de loturi demonstrative; - diseminarea rezultatelor obţinute prin instruiri, întâlniri de lucru, articole de popularizare; - postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute. Proiectul: ADER 1.1.3.: Crearea de hibrizi de floarea-soarelui cu rezistenţă îmbunătăţită la secetă şi temperaturi extreme Perioada de derulare: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Schimbările climatice din ultimii ani au făcut ca, floarea soarelui care este în general o specie rezistentă la secetă, să sufere însemnate modificări în creştere, dezvoltare şi activitate funcţională, astfel că producţia de seminţe scade foarte mult, în condiţiile insuficienţei apei în sol, cât şi umidităţii atmosferice scăzute. Efectul negativ al secetei se manifestă foarte puternic şi asupra acumulării uleiului în seminţe şi calităţii acestuia. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad ridicat de complexitate şi o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită, pentru cultura florii soarelui. Modificările apărute în structura culturilor agricole în România, creşterea suprafeţei cultivate cu floarea soarelui, modificările climatice, exigenţele pieţei europene, necesitatea asigurării dezvoltării agriculturii durabile, impun abordarea unor cercetări ştiinţifice menite să crească competitivitatea cultivarelor autohtone. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute în cadrul acestui proiect, care propune realizarea unor genotipuri de floarea soarelui performante, cu rezistenţă ridicată la secetă şi arşiţă, va veni în întâmpinarea problemelor generate de extinderea zonelor secetoase din aria de cultivare a florii soarelui în România, ducând la obţinerea unor producţii ridicate la această plantă de cultură, în fermele situate în astfel de zone şi contribuind la rentabilitatea acestei culturi. Realizarea unor genotipuri de floarea soarelui cu rezistenţă genetică la secetă şi arşiţă va permite fermierilor care le vor cultiva, să obţină producţii ridicate de seminţe, chiar în condiţii de secetă şi de asemenea, să obţină o cultură profitabilă, în condiţiile în care hibrizii cultivaţi vor realiza şi o cantitate mare de ulei la unitatea de suprafaţă, dat fiind conţinutul ridicat de ulei în seminţe al acestor genotipuri. De asemenea, genotipurile realizate să aibă calitate ridicată a uleiului, astfel că unele din acestea vor avea conţinut ridicat în acid linoleic iar altele, conţinut ridicat în acid oleic, astfel că vor fi satisfăcute cerinţele ambelor categorii, pe piaţa de seminţe. Pentru că această plantă de cultură este atacată de unii agenţi patogeni care produc boli foarte păgubitoare, prin acest proiect se propune ca genotipurile ce vor fi realizate să aibă rezistenţă complexă la boli, dar şi la parazitul lupoaia care a devenit în ultimii ani principalul factor restrictiv al producţiei de floarea soarelui, în zonele infestate. Ameliorarea acestor genotipuri va fi făcută şi pentru sporirea rezistenţei la cădere şi frângere, fiind evitate astfel pierderile de producţie. Vor fi utilizate resurse genetice aflate în colecţia de germoplasmă de floarea soarelui pentru transferul genelor de rezistenţă la secetă şi arşiţă dar şi pentru rezistenţă la boli, la lupoaie, la frângere şi cădere, o parte din aceste resurse, fiind create pe baza transferului de gene din specii sălbatice de floarea soarelui, care constituie cea mai bogată sursă de gene favorabile acestor caracteristici. Pentru accelerarea procesului de selecţie, vor fi realizate 2-3 generaţii pe an, prin utilizarea serei şi metodei embrionilor imaturi. Selecţia pentru rezistenţă la secetă se va face prin testarea rezistenţei în laborator iar hibrizii ce se vor realiza, vor fi testaţi şi în câmp, în condiţii de secetă. Pentru rezistenţă la boli şi la parazitul lupoaia se vor efectua testări pentru rezistenţă, în câmp sau în laborator, în funcţie de patogen, respectiv parazit. În câmp, va fi efectuată şi selecţia pentru rezistenţă la frângere şi la cădere. Cercetările din cadrul proiectului vor fi orientate şi în direcţia obţinerii unor hibrizi mai precoci, capabili să realizeze producţii ridicate de seminţe, în condiţii de secetă, prin evitarea perioadelor foarte secetoase, datorită perioadei scurte de vegetaţie. Rezultate scontate: - obţinerea de linii consangvinizate de floarea soarelui, linii cu androsterilitate citoplasmatică (analog steril şi analog fertil), precum şi linii restauratoare de fertilitate a polenului, cu rezistenţă genetică la secetă şi arşiţă dar şi cu rezistenţă complexă la boli şi la parazitul lupoaia, rezistente la frângere şi cădere, toate aceste genotipuri fiind caracterizate prin conţinut ridicat de ulei în seminţe şi prin calitate ridicată a uleiului; - obţinerea de linii consngvinizate ameliorate pentru realizarea de hibrizi de floarea soarelui cu perioadă mai scurtă de vegetaţie (hibrizi precoci); - sămânţă certificată din liniile parentale ale hibrizilor ce vor ajunge pe piaţa de seminţe, hibrizi realizaţi cu liniile obţinute în cadrul proiectului. Modul de aplicare al rezultatelor: - organizare loturi demonstrative cu hibrizii obţinuţi, care să fie vizitate de fermieri; - publicarea rezultatelor obţinute, în diferite reviste agricole, de popularizare, pentru a fi făcute cunoscute fermierilor, ca viitori utilizatori ai acestora; - publicarea rezultatelor în diferite lucrări ştiinţifice, în reviste de specialitate. - postarea pe site-ul MADR, a rezultatelor obţinute. Proiectul: ADER 1.1.4.: Crearea de linii de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: În prezent, activitatea agricolă se confruntă cu probleme deosebite privind modificările climatice actuale, impunându-se măsuri şi în domeniul obţinerii de genotipuri adaptate noilor condiţii. Una din căile cele mai importante pentru obţinerea de plante adaptate condiţiilor dificile de mediu şi pentru realizarea progresului în agricultură îl reprezintă ameliorarea plantelor agricole. Ameliorarea plantelor este ştiinţa agrobiologică aplicativă care studiază soiurile şi hibrizii de plante agricole, elaborează metode de îmbunătăţire a acestora în scopul obţinerii unor genotipuri noi cu valoare agronomică superioară. Obiectivele activităţii de ameliorare vizează îmbunătăţirea caracterelor şi însuşirilor pe care trebuie să le întrunească materialul biologic creat, soiuri sau hibrizi pentru a răspunde parametrilor de productivitate şi calitate. Crearea de soiuri şi hibrizi prezintă importanţă pentru faptul că în economia unei culturi, soiul contribuie cu 30% la preţul produsului respectiv. Odată creat un material biologic, acesta îşi menţine proprietăţile, caracterele şi însuşirile o perioadă de 10-20 de ani timp în care se economiseşte 30% din preţul produsului respectiv. În multe cazuri sămânţa diferitelor soiuri are acelaşi preţ, astfel că, alegerea celui cu adaptabilitate şi productivitate mai mare este o acţiune gratuită, dar efectul economic este important. Existenţa unor programe de ameliorare a culturilor crează premize pentru dezvoltarea rapidă şi sigură a domeniului agricol. Programele de ameliorare se realizează pentru fiecare specie în parte, urmărindu-se studierea şi sporirea variabilităţii într-o populaţie, urmate de alegerea şi înmulţirea acelor plante care satisfac cerinţele programului. Programele de ameliorare trebuie să fie bine întocmite, orientate şi susţinute financiar întrucât acestea precizează cadrul ştiinţific de desfăşurare a lucrărilor, stabileşte natura acestor lucrări, eşalonarea lor în timp şi spaţiu, metodologia de adoptat şi estimează mijloacele materiale (utilaje, aparatură, suprafeţe de teren, fonduri băneşti etc.) şi forţele umane necesare realizării acţiunilor respective. Existenţa unui program de ameliorare a culturii orezului contribuie la diversificarea structurii de culturi şi la creşterea siguranţei alimentare a oricărei ţări. Orezul reprezintă şi o cultură foarte răspândită, ce hrăneşte peste 66% din populaţia globului şi este tolerantă la factorii extremi ce se manifestă în zona terenurilor ce deţin surse de apă. Scopul unui proiect de cercetare în domeniul ameliorării orezului îl reprezintă derularea unor activităţi care vizează combinarea însuşirilor şi caracteristicilor pozitive ale soiurilor care prezintă adaptabilitate, productivitate crescută şi indici de calitate superioară, pentru crearea de noi linii cu adaptabilitate crescută la schimbările cadrului climatic. Existenţa fondului privind materialul genetic parental adaptat unei zone reprezintă o premiză pentru obţinerea de noi creaţii în domeniul orizicol. Îmbunătăţirea tehnologiilor de cultură, se face în principal prin alegerea soiurilor cele mai productive adaptate condiţiilor extreme de mediu obţinute prin ameliorare la care se adaugă stabilirea şi optimizarea aplicării imput-urilor, evidenţierea principalelor soluţii de reducere a consumului de apă, identificarea reţetelor de protecţie cele mai eficiente ş.a. . Extinderea oriziculturii şi în alte zone cu pretabilitate pentru această activitate reprezintă o cerinţă importantă pentru agricultura ţării noastre ce poate avea ca şi consecinţă obţinerea orezului alimentar la preţuri mai mici. Rezultate scontate: - impulsionarea extinderii culturii orezului în scopul valorificării terenurilor slab productive; - obţinerea unor linii de orez cu însuşiri culinare care să răspundă unor cerinţe largi privind conţinutul şi calitatea proteinei, conţinutul de substanţe extractive neazotate, conţinutul de vitamine, capacitatea de fierbere, lipsa de terciuire şi gustul plăcut specific; - obţinerea unui randament ridicat de prelucrare şi conţinut scăzut de pleavă; - obţinerea unei perioade de vegetaţie mai mici pentru producţii normale la o constantă termică mai redusă (2800 - 3000°C); - obţinerea de linii cu rezistenţe la atacul bolilor şi dăunătorilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - liniile nou create vor putea fi folosite de către producători agricoli, care pot să asigure condiţiile tehnologice specifice de obţinere şi realizare a seminţei de orez; - rezultatele pot să fie folosite şi de producători de orez pentru consum deţinători ai unor amenajări orizicole, de către agenţii economici interesaţi să înfiinţeze orezării şi de fermieri interesaţi în valorificarea terenurilor degradate prin sărăturare; - aplicarea rezultatului proiectului se face şi prin: recomandarea soiurilor de orez cu adaptabilitate ridicată la condiţiile de stres termic şi hidric; prezentarea informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu fermierii, direcţiile agricole judeţene, etc.; - elaborarea şi editarea de materiale de informare tehnico-ştiinţifice; - organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde, cursuri de pregătire profesională, work-shop-uri etc. Proiectul ADER 1.1.5.: Conservarea resurselor genetice, ameliorarea şi crearea de noi genotipuri la plantele textile, in cânepă şi bumbac, eficiente ca productivitate, stabilitate şi adaptabilitate la schimbările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 812.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Situaţia pe plan naţional cuprinde noi orientări în cultivarea cânepei monoice, dioice şi a inului pentru fibre, prin creşterea producţiei, adaptabilitate la condiţiile de stres şi la cerinţele cultivatorilor. Dispunem în acest sens de resurse genetice vegetale cu variabilitate mare, specifice selecţiei de linii şi familii, în vederea obţinerii de noi cultivare. Cercetările în domeniu se axează de asemenea, pe dezvoltarea de noi tehnologii, funcţie de condiţiile de mediu, existenţa utilajelor şi maşinilor de recoltare şi procesare, precum şi domeniului de utilizare a produselor obţinute. Până în prezent nu s-au efectuat experienţe pentru identificarea de resurse capabile de a realiza o producţie economică de sămânţă în cultură succesivă. Pe lângă producţia de sămânţă atât de necesară unităţilor prelucrătoare capabile să prelucreze peste 1000 tone de sămânţă anual pentru obţinerea uleiului ce poate fi folosit în alimentaţie, cosmetică, dar şi în industrie, pentru obţinerea de biocombustibili sau a tulpinilor pentru obţinerea de etanol, metan, (biogaz) sau simplu brichete pentru încălzirea locuinţelor, economisindu-se astfel lemnul forestier. Recent s-au efectuat teste pentru obţinerea fibrelor fără topire biologică ce a constituit un impediment în utilizarea textilă a inului şi cânepei ceea ce a determinat şi reducerea drastică a suprafeţelor cultivate. Este cunoscut efectul benefic al cânepei asupra structurii solului, combaterea biologică a buruienilor şi reducerea conţinutului solului în metale grele şi substanţe toxice, provenite din folosirea excesivă a îngrăşămintelor şi erbicidelor. Cultura inului are multiple dificultăţi care derivă din: - variabilitatea din cultivare cu reacţie faţă de mediu; - coeficientul de înmulţire mic; - existenţa unor creaţii româneşti cu potenţial ridicat de producţie mai puţin testate în condiţii de stres. România este situată din punct de vedere geografic pe cel mai fertil cordon european de favorabilitate a cânepei şi inului de fibră. În spaţiul românesc culturile textile s-au bucurat de tradiţie şi apreciere a calităţii fibrelor în marea majoritate a zonelor de cultură din partea sub-carpatică estică cu judeţele Suceava, Neamţ, Bacău, zona de curbură Vrancea, Buzău, zona meridională, Prahova, Dâmboviţa, Mehedinţi, în Transilvania cu judeţele Maramureş, Bistriţa, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov, Sibiu, Cluj, Bihor, Sălaj, Satu-Marte şi ţărmul Mării Negre, asigurând necesarul de materie primă pentru industria textilă. Cânepa este o plantă termofilă ce creşte spontan în zonele sudice ceea ce a sensibilizat producătorii agricoli spre promovarea acestei culturi. Deşi suprafeţele ocupate cu plante textile s-au redus, lucrările de cercetare au continuat prin crearea de noi resurse genetice elaborarea de tehnologii şi metode de cultură total diferite de tehnologiile clasice, care concomitent cu extinderea suprafeţelor este necesar a fi promovate către cultivatori în realizarea de sporuri de producţie şi venituri economice suplimentare. Sunt necesare studii asupra modului de cultivare a cânepei în sistem ecologic deoarece atât cultivatorii cât şi procesatorii de ulei şi alte produse alimentare solicită tot mai multe cercetări în acest domeniu. Fitoremedierea prin cultivarea cânepei este utilizată ca metodă ecologică de refacere a structurii solului, îmbunătăţirea proprietăţilor biologice ale solului şi menţinerea fertilităţii naturale ale acestuia cu cheltuieli mult mai reduse. Rezultate scontate: - implementarea metodei de retezare a plantelor în timpul vegetaţiei pentru reducerea taliei de la 3,5 - 4 m la maximum 2 m, îndesirea ramificaţiilor, creşterea numărului de inflorescenţe pe plantă şi în mod direct a producţiei cu peste 50% faţă de metoda tradiţională; - extinderea recoltării cu combinele de cereale direct din lan, ce vor scuti cultivatorii de investiţii pentru procurarea de maşini specifice; - obţinerea hibrizilor unisexuaţi, în vederea omologării, brevetării şi implementarea în unităţile cultivatoare, ce vor determina un spor de producţie de 15-20% la tulpini şi 20-25% la sămânţă; - reducerea conţinutului în THC (tetrahidrocannabinol) la valori sub 0,2% la genotipurile de cânepă monoică, dioică şi hibrizii nou creaţi; - producerea seminţei din verigile superioare şi pregătirea specialiştilor ca multiplicatori pentru obţinerea seminţei certificate; - studiul, menţinerea şi conservarea germopasmei la plantele textile: in, cânepă şi bumbac; - stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiţă, etc. ce eliberează terenul până la data de 01 iulie. Modul de aplicare al rezultatelor: - amplasarea în unităţile de cercetare a loturilor cu rezultatele experimentale cele mai evidente în producţia de tulpini fibre şi sămânţă la soiurile de plante textile şi hibrizii aflaţi în cultură şi în perspectivă de omologare; - vizite în câmp pe tot parcursul perioadei de vegetaţie; - organizarea anuală a evenimentului "Ziua cânepei" ce constituie o manifestare deosebit de utilă prin cunoaşterea reciprocă a cultivatorilor, procesatorilor, cercetători şi cadre din învăţământul superior; - elaborarea tehnologiilor specifice şi livrarea către cultivatori concomitent cu sămânţa a soiurilor solicitate; - întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri; - popularizarea culturii bumbacului prin amplasarea de loturi demonstrative, articole în reviste de specialitate şi vizite în câmp. Proiectul ADER 1.1.6.: Utilizarea metodelor biotehnologice pentru creşterea variabilităţii genetice a materialului de ameliorare şi accelerarea progresului genetic în privinţa nivelului şi stabilităţii recoltelor la principalele culturi agricole, în contextul schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare, dar şi a competitivităţii agriculturii României, în condiţiile schimbărilor climatice şi a limitării inputurilor din motive economice şi ecologice, impun utilizarea tuturor posibilităţilor de creştere nivelului şi stabilităţii recoltelor şi a eficienţei utilizării resurselor naturale şi tehnologice. Printre aceste posibilităţi, un loc important îl ocupă utilizarea metodelor moderne ale biotehnologiei, care pot deschide noi orizonturi de progres pentru agricultură. Din aceste considerente, acest proiect vizează optimizarea conlucrării între centrele de cercetare şi universitare din ţară pentru utilizarea cât mai eficientă a tuturor posibilităţilor de abordare a metodelor biotehnologice, spre a realiza cât mai rapid genotipuri care să deschidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea recoltelor, ca şi pentru eficienţa utilizării resurselor naturale şi tehnologice, în condiţiile schimbărilor climatice. În acest scop se propune ca cercetările să se concentreze pe următoarele direcţii principale: - folosirea metodelor biotehnologice pentru realizarea de noi introgresii de gene de rezistenţă sau toleranţă la boli şi/sau la factori de mediu stresanţi, la grâu, floarea soarelui etc.; - folosirea metodelor biotehnologice pentru crearea de germoplasmă cu caracteristici calitative şi sanogene superioare şi/sau cu conţinut ridicat de substanţe active particulare destinată filierelor de produse alimentare, furajere şi medicinale de nişă sau pentru consumatori cu nevoi nutriţionale speciale; - perfecţionarea metodelor de obţinere a formelor dublu-haploide (DH) pentru creşterea eficienţei acestei modalităţi de accelerare a procesului de creare a unor genotipuri superioare la grâu, porumb şi orz; - elaborarea şi implementarea unor metode eficiente de selecţie in vitro şi in vivo prin metode biotehnologice, fiziologice şi/sau moleculare la grâu, orz, lucernă etc., pentru accelerarea progresului genetic în crearea de genotipuri superioare; - crearea de germoplasmă cu potenţial superior de competiţie cu buruienile, sau cu selectivitate specifică pentru diferite tipuri de erbicide. Având în vedere diversitatea direcţiilor de cercetare preconizate şi stadiul diferit în care se găsesc cercetările şi materialul biologic deja obţinut în cadrul fiecărei direcţii în diferitele centre de cercetare din ţară, eşalonarea pe ani a realizării acestor obiective va fi diversificată în funcţie de culturile şi obiectivele abordate. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, încadrându-se în tendinţele ce se manifestă pe plan mondial şi au o aplicabilitate practică deosebită pentru deschiderea de noi perspective de progres în obţinerea de producţii ridicate şi stabile. Rezultate scontate: - crearea a cel puţin 2-3 genotipuri cu introgresii noi superioare, care să deschidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea recoltelor în condiţiile schimbărilor climatice; - introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a cel puţin 2 genotipuri create prin metoda biotehnologică DH şi asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului pentru multiplicarea şi extinderea rapidă în ferme; - creşterea eficienţei metodelor biotehnologice abordate, prin optimizarea parametrilor de lucru, în vederea obţinerii de rezultate superioare în cercetările viitoare. Modul de aplicare al rezultatelor: Aplicarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect se va realiza pe de o parte prin utilizarea imediată a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca material iniţial în programele de ameliorare, iar pe de altă parte prin extinderea rapidă în ferme a genotipurilor finalizate create prin utilizarea rezultatelor proiectului. Se va urmări: - utilizarea intensivă ca genitori în cadrul programelor de ameliorare a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca surse de gene pentru rezistenţă la boli şi la factori de stres abiotic, pentru calitate şi alte însuşiri favorabile; - introducerea imediată în procesul de testare din cadrul programelor de ameliorare a genotipurilor create prin metode biotehnologice, care au şanse de utilizare directă ca viitoare soiuri şi introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a celor mai bune; - asigurarea nucleelor de sămânţă amelioratorului pentru multiplicarea şi extinderea rapidă în ferme a soiurilor create pe baza rezultatelor cercetărilor biotehnologice, ce vor fi înregistrate; - promovarea noilor creaţii prin loturi demonstrative, publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor şi postarea pe site-urile unităţilor de cercetare, ASAS şi MADR, a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 1.1.7.: Maximizarea producţiilor de proteină vegetală şi creşterea contribuţiei fixării azotului atmosferic la optimizarea rotatiilor, prin crearea de soiuri de leguminoase pentru boabe şi furajere mai productive, cu tolerantă îmbunătăţită la stres termic şi hidric şi la boli, pretabile la recoltarea mecanizată şi cu însuşiri calitative superioare pentru diverse utilizări Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 912.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Leguminoasele pentru boabe şi furajere reprezintă principalul pilon pentru maximizarea producţiilor de proteină vegetală, obiectiv ce se încadrează în preocuparea comunitară pentru asigurarea necesarului de proteină vegetală al Europei. Lucerna, trifoiul roşu, soia şi mazărea pot contribui considerabil la creşterea producţiilor de proteine vegetale. Deşi principala utilizare a proteinelor produse de culturile leguminoase este în furajarea animalelor (direct sau sub formă prelucrată), există numeroase posibilităţi de utilizare directă în alimentaţia umană, inclusiv prin valorificarea conţinutului acestor culturi în substanţe sanogene, antioxidante, anticancerigene etc. În plus, leguminoasele pot juca un rol esenţial în rotaţia culturilor, datorită azotului remanent ce este pus la dispoziţia plantei post mergătoare. Cercetări efectuate atât la noi în ţară, cât şi pe plan mondial, au evidenţiat faptul că există o proporţionalitate directă între cantitatea de azot remanent şi producţia de masă verde, substanţă uscată, sau boabe realizată de specia leguminoasă, iar azotul remanent reprezintă circa 25% din azotul total produs pe cale simbiotică. De aceea, culturile leguminoase pot contribui la reducerea necesarului de îngrăşăminte cu azot la plantele post mergătoare, cu efect direct asupra reducerii cheltuielilor de producţie şi asupra protecţiei mediului. Azotul atmosferic fixat de culturile leguminoase este cu atât mai important în sistemul de agricultură ecologică, care interzice folosirea îngrăşămintelor chimice. Culturile leguminoase pot fi foarte utile şi ca îngrăşământ verde, încadrându-se astfel în măsurile de " înverzire", aplicate în cadrul comunităţii europene. Cu toate aceste avantaje evidente, extinderea culturilor leguminoase este în prezent limitată de o serie de probleme care reduc nivelul şi mai ales stabilitatea recoltelor, sau îngreunează realizarea unor culturi performante. Multe din aceste probleme pot fi rezolvate, cel puţin parţial prin crearea de noi soiuri superioare ca potenţial de producţie, mai rezistente la cădere şi mai pretabile la recoltarea mecanizată, mai toleranţe la secetă şi temperaturi ridicate. În ceea ce priveşte seceta şi arşiţa, în contextul schimbărilor climatice prognozate, acestea s-au făcut tot mai mult simţite în ultimele decenii, manifestându-se prin alternanţe mari de temperatură şi mai ales de precipitaţii ceea ce a condus la perturbarea principalelor mecanisme fiziologice din plantă şi la facilitarea instalării unor boli, fapt ce a avut drept rezultat diminuarea recoltelor. Din aceste considerente, crearea unor soiuri de leguminoase pentru boabe şi furajere (soia, mazăre de toamnă şi primăvară, năut şi lucernă) cu caracteristici genetice care să le confere o mai bună adaptabilitate, care să reducă diminuările de producţie în astfel de condiţii climatice, este deosebit de oportună, cunoscut fiind faptul că soiul reprezintă veriga tehnologică cea mai importantă în creşterea stabilităţii producţiei şi care nu presupune costuri suplimentare. Crearea de soiuri de mazăre de toamnă cu rezistenţă suficientă la iernare reprezintă o modalitate de perspectivă pentru o utilizare mai eficientă a apei acumulate în sezonul rece şi de evitare a stresului hidric şi termic. Cercetările se vor desfăşura în principal la 5 specii: la lucernă (Medicago sativa L.), principala leguminoasă perenă din România, specie care se cultivă pe o suprafaţă de circa 350.000 ha, căreia i se alătură trifoiul roşu (Trifolium pratense L.) cu peste 100.000 ha şi mazăre (Pisum sativum L.), soia, leguminoasele anuale de bază din sudul României şi năut (Cicer arietinum L). Crearea de genotipuri capabile să realizeze producţii ridicate şi stabile, în contextul schimbărilor climatice aşteptate în diferitele zone pedoclimatice, şi cu indici de calitate corespunzători diferitelor utilizări potenţiale, reprezintă un element determinant al competitivităţii agriculturii, care va conduce nu numai la creşterea profitabilităţii culturii la leguminoase anuale şi perene ci şi a plantelor postmergătoare. În acelaşi timp, reducerea necesarului de azot la planta postmergătoare va conduce la reducerea consumurilor de energie, contribuind în acelaşi timp la eforturile ce se fac la nivel mondial şi implicit european de reducere a poluării. Cercetările vor avea drept scop crearea a noi soiuri de leguminoase anuale (soia, mazăre de toamnă şi primăvară, năut, etc.) şi perene (lucernă) cu un grad ridicat de valorificare a apei în condiţii de stres hidric, care să contribuie la creşterea stabilităţii recoltelor, paralel cu îmbunătăţirea nivelului producţiei şi calităţii acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: - crearea unor noi soiuri de lucernă, trifoi roşu, mazăre şi năut cu un grad ridicat de toleranţă genetică la secetă şi arşiţă; - îmbunătăţirea rezistenţei la temperaturi scăzute (lucernă trifoi roşu şi mazărea de toamnă), la boli şi a calităţii pentru creşterea valorii nutriţionale/furajere; - diversificarea modalităţilor de folosire a culturilor leguminoase (soia pentru consum uman, soia, mazăre şi lucernă pentru utilizare ca îngrăşământ verde pentru susţinerea şi creşterea profitabilităţii programului de "culturi verzi", producerea de substanţe sanogene etc.).; - crearea de soiuri de lucernă şi trifoi roşu cu o perenitate superioară faţă de actualele genotipuri, competitive în amestecuri cu leguminoase anuale şi graminee anuale şi perene şi de mazăre competitive în amestec cu triticale pentru obţinere de boabe, sau furaj (borceagul de toamnă), sau în amestec cu ovăzul pentru boabe sau furaj (borceagul de primăvară); - selecţia unor soiuri noi de lucernă şi trifoi roşu pretabile pentru îngrăşământ verde (încorporare în anul al II lea de vegetaţie, coasa a doua), pentru a înlocui fertilizarea cu azot la cultura de grâu). Pentru identificarea de genotipuri toleranţe la secetă se vor face determinări privind volumul şi lungimea rădăcinii, pe baza relaţiei dintre sistemul vegetativ aerian şi sistemul radicular, se vor selecta genotipuri cu un raport favorabil atât pentru toleranţă la secetă, dar şi care să permită realizarea unei producţii ridicate de furaj la lucernă, trifoi roşu şi mazăre, sau furaj şi boabe la mazăre şi năut. Se vor face determinări privind sistemul osteolar, precum şi indicele suprafeţei foliare, pentru stabilirea căruia se dispune de aparatură modernă. Acestea vor fi susţinute permanent de activităţi de selecţie pentru producţie şi calitate, urmărindu-se identificarea de genotipuri cu o concentrare maximă a alelelor favorabile implicate în controlul genetic al complexului de însuşiri. Testarea ecologică are nivel de complexitate mediu, ca urmare a numeroaselor însuşiri agronomice şi de calitate ce se vor urmări în varietate condiţii de mediu, utilizându-se indicatorii cei mai elocvenţi. Cercetările au un grad de noutate ridicat, sunt în concordanţă cu tendinţele ce se manifestă pe plan mondial, au un grad ridicat de complexitate, se vor desfăşura în laborator, seră, casă de vegetaţie şi câmp utilizând cele mai adecvate metode şi în diferite condiţii ecologice. Multiplicarea rapidă a noilor creaţii va facilita transferul rezultatelor la beneficiari. Rezultate scontate: Proiectul se va finaliza cu înscrierea în vederea testării la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor a cel puţin câte un soi nou la lucernă, trifoi roşu, mazăre, soia şi năut, mai adaptate condiţiilor ce decurg din schimbările climatice prognozate. Aceasta va contribui la: - creşterea rentabilităţii culturilor de leguminoase pentru boabe (soia,mazăre, năut) şi pentru furaj (borceaguri de toamnă şi primăvară, lucernă, trifoi roşu în cultură pură şi în amestec); - susţinerea şi creşterea profitabilităţii programului de "culturi verzi"; - creşterea gradului de valorificare a apei la noile soiuri se va regăsi şi în efectul postmergător mai mare pe care îl au în asolament, leguminoasele anuale şi perene (azot simbiotic remanent) şi care va conduce la mărirea semnificativă a ponderii acestora în rotaţia culturilor, cu efecte deosebite în special la cerealele de toamnă. Modul de aplicare al rezultatelor: Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute prin: - organizarea de loturi demonstrative; - editarea de publicaţii de popularizare; - multiplicarea rapidă a noilor soiuri; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. Obiectivul general 1: Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice Obiectiv specific 1.2. Sisteme de management al culturilor de câmp cu costuri reduse şi cu eficienţă ridicată de utilizare a inputurilor; îmbunătăţirea practicilor de management al culturilor de câmp şi al cultivarelor destinate agriculturii conservative şi ecologice Proiectul ADER 1.2.1.: Elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a rentabilităţii culturilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 662.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 662.850 │ 137.850│ 175.000│ 175.000│ 175.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Agricultura tradiţională, practicată aproape în exclusivitate în România, prezintă dezavantaje privind costul ridicat şi distribuţia disproporţionată a inputurilor din tehnologia culturilor în raport cu eficienţa scontată, consum ridicat de energie şi forţă de muncă, productivitate scăzută, precum şi riscuri majore privind degradarea solurilor şi poluarea mediului. Realizarea obiectivelor economice în condiţii de eficienţă ridicată şi a celor ecologice privind conservarea solului şi protejarea mediului în agricultura conservativă (AC) se obţin prin: - reducerea drastică a lucrărilor solului; - menţinerea raţională a unei cantităţi suficiente de resturi vegetale pe suprafaţa solului ca mijloc de acumulare şi de conservare a apei, refacerea structurii şi evitarea eroziunii apei/vântului; - folosirea unei rotaţii adecvate a culturilor, economic viabilă şi diversificată pentru moderarea/diminuarea posibilelor probleme legate de buruieni, boli şi dăunători. Proiectul îşi propune elaborarea şi perfecţionarea tehnologică a sistemelor culturale bazate pe AC în vederea creşterii competitivităţii fermierilor din sudul României prin diminuarea cheltuielilor de producţie şi al impactului distructiv al producţiei culturale asupra mediului, prin reducerea perturbării solului şi a unei exploatări mai bune a funcţiilor şi biodiversităţii solului precum şi printr-o folosire mai raţională a resurselor naturale. Obiectivele proiectului vizează elaborarea de soluţii tehnologice noi pentru situaţia actuală din sudul României afectată de secetă, cât şi pentru perspectiva accentuării acestui fenomen în deceniile următoare. Strâns legat de fenomenul de secetă şi evoluţia producţiei agricole obiectivele proiectului au în vedere procesele de conservare a solului prin semănat direct în teren nelucrat şi protejarea cu resturi vegetale, acumularea materiei organice, structura, gradul de compactare, activitatea biologică şi evitarea riscului de degradare prin eroziune. Cercetările vor fi efectuate în cadrul unei platforme tehnologice de lungă durată şi vor aborda următoarele activităţi: - identificarea de culturi pretabile la AC în condiţiile pedo-climatice din sudul României; - elaborarea şi perfecţionarea unor sisteme culturale durabile bazate pe AC (rotaţia a cel puţin trei specii diferite) care să asigure o îmbunătăţire a regimului apei, reducerea necesarului de îngrăşăminte chimice, acumularea materiei organice şi refacerea însuşirilor fizice ale solului. Fundamentarea ştiinţifică a realizării obiectivelor proiectului este asigurată de legităţile circuitului apei în sistemul sol-plantă-atmosferă şi în circuitul hidrologic general care asigură bazele teoretice ale posibilităţilor de conservare a apei, de legităţile relaţiilor dintre însuşirile fizice, chimice şi activitatea biologică din sol care guvernează evoluţia solului şi de relaţiile complexe dintre factorii de vegetaţie (apă, elemente nutritive, radiaţie solară) care fundamentează optimizarea inputurilor tehnologice, productivitatea şi eficienţa economică. Elementul esenţial în conservarea apei constă în creşterea albedoului solului care reduce cantitatea de radiaţie solară netă în solul protejat cu resturi vegetale. Efectele maxime sunt scontate în sezonul fără vegetaţie şi la nivele de umiditate ridicate în orizonturile superficiale de sol, specifice sezonului rece. Conservarea şi ameliorarea solurilor este asigurată prin reducerea intensităţii proceselor aerobe în condiţii de neperturbare a solului ceea ce duce în timp la acumularea materiei organice, principal factor în ameliorarea însuşirilor fizice şi a activităţii biologice din sol. Studiul relaţiei dintre nutriţia cu azot şi cantitatea de apa din precipitaţii poate explica cca. 90% din randamentul culturilor. Variabilitatea celor doi factori va fi determinată în funcţie de nivelul şi modul de reţinere a resturilor vegetale pe suprafaţa solului precum şi de nivelul de asigurare cu apă din precipitaţii. Experimentarea sistemului de semănat direct în teren nelucrat combinat cu reţinerea raţională/managementul resturilor vegetale pe suprafaţa solului cu diferite tipuri de asolamente şi rotaţii de culturi anuale şi perene precum şi abordarea multidisciplinară a principalilor factori implicaţi în elaborarea de tehnologii cu performanţe îmbunătăţite în condiţii de deficit hidric, conservarea solului şi protecţia mediului poate fi considerat un element de noutate pentru condiţiile sudului României. Cercetările vor fi axate pe experienţe de câmp multifactoriale cuprinzând variante de "lucrare convenţională" a solului şi "semănat direct", managementul resturilor vegetale, principalele tipuri de rotaţii de culturi cu cereale, plante tehnice şi leguminoase anuale şi perene cu graduări ale fertilizării cu azot diferenţiat în funcţie de specia cultivată, pe fond moderat de asigurare cu fosfor. Pe variantele experimentale din câmp se vor efectua analize periodice asupra conţinutului de umiditate a solului, conţinutului în azot mineral, temperatura din sol la începutul vegetaţiei, acumularea biomasei, formarea elementelor productivităţii, producţia principală şi secundară, gradul de îmburuienare în vegetaţie şi la recoltarea culturilor, eventualul atac de patogeni şi dăunători. Datele obţinute vor fi prelucrate pentru obţinerea unor indicatori sintetici care să permită explicarea fenomenelor constatate şi posibilitatea de generalizare. Rezultate scontate: Rezultatele scontate constau în înlocuirea actualelor tehnologii de cultură la principalele specii bazate pe agricultura convenţională cu tehnologii bazate pe semănatul direct cu managementul resturilor vegetale şi a rotaţiei culturilor, în zona de sud a României. Efectele pozitive uşor măsurabile ale tehnologiilor bazate pe AC constau în acumularea unei cantităţi suplimentare de apă de 50-150 mm care poate asigura un spor de producţie de 1000-3000 kg/ha porumb boabe şi reducerea consumului de motorină cu 30-40 l/ha care înseamnă un câştig de aprox. 400-750 lei/ha. Aceasta se diminuează cu contravaloarea a cca. 40 kg N s.a./ha care de regulă este necesar pentru completarea deficitului de mineralizare a azotului din sol şi cu contravaloarea unui tratament în vegetaţie cu erbicide de contact antigramineice şi antidicotiledoneice rezultând un profit de cca. 250-600 lei/ha. Creşterea veniturilor directe este completată de ameliorarea în timp a calităţii solurilor, reducerea eroziunii prin apa şi vânt. Modul de aplicare al rezultatelor: Aplicarea rezultatelor este facilitată de interesul producătorilor agricoli de a folosi sisteme culturale noi, viabile, uşor de aplicat pentru evitarea şi diminuarea efectelor încălzirii globale. Rezultatele vor fi valorificate prin: - elaborarea de tehnologii cadru de aplicare a principalelor sisteme culturale care au în vedere dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea agriculturii conservative, ca modalitate de creştere a standardului de viaţă; - organizarea de vizite şi instruiri ale fermierilor în cadrul platformei tehnologice. Proiectul ADER 1.2.2: Elaborarea unui sistem integrat de producere de sămânţă şi materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp: cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere, plante aromatice şi medicinale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Producerea de sămânţă şi de materiale de plantat este o activitate strict obligatorie în orice sistem agricol orientat spre profit. Fermele, societăţile şi gospodăriile agricole ecologice trebuie să utilizeze numai seminţe şi materiale de înmulţire produse în conformitate cu legislaţia privind producerea de seminţe şi material săditor, cât şi conform regulamentelor Uniunii Europene şi legislaţiei naţionale privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice. Elaborarea unui sistem integrat de producere de sămânţă şi materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp este cel mai important factor de dezvoltare durabilă a producţiei vegetale ecologice. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat şi o aplicabilitate ştiinţifică şi practică imediată şi conformă cu particularităţile agriculturii ecologice. Creşterea continuă şi într-un ritm susţinut a suprafeţei cultivate în sistem ecologic cu cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase şi cu plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale şi a exigenţelor pieţei seminţelor ecologice privind diversitatea, accesibilitatea, calitatea, cantitatea şi stabilitatea, precum şi necesitatea acută a îmbunătăţirii fertilităţii solurilor şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, impun abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare de tip "on-farm" care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii practice integrate şi fezabile, menite să crească producţia autohtonă de sămânţă ecologică. Ca urmare, acest proiect îşi propune să colecteze în mod unitar toate datele ştiinţifice şi tehnice privind producerea de sămânţă şi material de plantat, certificat ecologic la culturile de câmp şi mai ales, să dezvolte şi să perfecţioneze, în cadrul unor nuclee de cercetători şi fermieri, tehnologii inovatoare pentru întregul proces al producerii de sămânţă ecologică - de la semănat şi până la ambalare şi livrare. Se va avea în vedere, cu prioritate, identificarea însuşirilor fenotipice şi calitative care oferă avantaje economice speciilor şi varietăţilor de cereale, leguminoase pentru boabe, oleifere şi de plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale cultivate pentru sămânţă certificată ecologic în interacţiunea cu factorii de climă şi în competiţia cu factorii biotici dăunători - buruieni, boli şi insecte dăunătoare. De asemenea, se vor stabili cele mai performante tehnologii privind rotaţia, lucrările solului şi fertilizarea cu efect asupra însuşirilor fizice şi chimice ale solului şi a productivităţii speciilor cultivate. Rezultate scontate: - perfecţionarea tehnologiilor de producere de sămânţă ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere, plante aromatice şi medicinale; - rezolvarea problemelor practice privind producerea de sămânţă ecologică la culturile de câmp prin organizare de nuclee de cercetători şi fermieri; - iniţierea şi/sau susţinerea unui program naţional pentru producerea de sămânţă ecologică la culturile de câmp, incluzând toate verigile acestui proces, de la sămânţa amelioratorului, până la sămânţa comercială; - susţinerea cu informaţii ştiinţifice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânţă şi materialul de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp; - producerea de sămânţă ecologică în colaborare cu ferme ecologice autorizate pentru producerea de sămânţă. Modul de aplicare al rezultatelor: - aplicarea tehnologiilor integrate de producere de sămânţă şi materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp, în ferme şi gospodării autorizate pentru producerea de sămânţă, în condiţiile maximizării performanţelor economice şi de mediu; - proiectarea sau/şi completarea bazei de date a MADR privind sămânţa şi materialele de plantat, certificate ecologic; - producerea de sămânţă certificată ecologică din categorii superioare; - organizarea de seminarii/workshopuri şi de vizite demonstrative la unităţile de cercetare şi fermele ecologice, producătoare de sămânţă ecologică; - participarea cu articole şi comunicări ştiinţifice la conferinţe, simpozioane, workshop-uri, şi mese rotunde naţionale şi internaţionale; - elaborarea şi difuzarea de materiale de popularizare - postere, pliante, broşuri, articole de presă etc.; - participarea la expoziţii locale, naţionale (INDAGRA) şi internaţionale (BIOFACH). Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale Obiectivul specific 2.1.: Îmbunătăţirea calităţii producţiei de cartof, mărirea diversităţii şi realizarea de genotipuri rezistente la stresul biotic şi abiotic, cu însuşiri speciale (antioxidanti, vitamine, aminoacizi esenţiali, etc.), pretabile pentru diverse folosinţe (inclusiv industrializare) Proiectul ADER 2.1.1.: Obţinerea de noi soiuri de cartof adaptate modificărilor climatice şi economice cu randament superior în gestionarea resurselor de apă şi stabilirea pachetelor tehnologice specifice cerinţelor actuale de piaţă şi solicitării fermierilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.162.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Cartoful se plasează ca importanţă economică pe locul al doilea după cereale şi a constituit o permanenţă în munca amelioratorilor. Ameliorarea genetică a cartofului este un proces continuu care se finalizează prin obţinerea de soiuri noi, competitive, atât pe plan naţional cât şi internaţional. Pentru mărirea randamentului culturilor de cartof sunt necesare noi soiuri care să fie adaptate schimbărilor climatice şi care să valorifice într-un mod superior resursele de apă, nutrienţi şi energie. Noile creaţii de ameliorare cu un conţinut ridicat de principii bioactive se vor obţine gestionând în mod superior resursele genetice şi prin aplicarea unor scheme de selecţie inovative atât in vitro cât şi in vivo. Pentru valorificarea potenţialului genetic al noilor soiuri vor fi elaborate pachete tehnologice specifice care să permită fermierilor obţinerea de profit din culturile comerciale de cartof. În etapa actuală se pune accent pe valoarea materialului iniţial de ameliorare, privit prin prisma transmiterii la descendenţi a caracterelor urmărite şi a calităţii materialului de plantat al liniilor româneşti de perspectivă şi a soiurilor create. Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului: - studiul, catalogarea şi inventarierea surselor de germoplasmă de combinare (an I-IV); - analiza modului în care răspund combinaţiile hibride la cerinţele actuale (rezistenţa la boli combinată cu caracteristici agronomice) (an I - IV); - introducerea genelor de rezistenţă de la genotipurile cu rezistenţă/toleranţă în noile creaţii (an I - IV); - păstrarea, descrierea şi catalogarea surselor de germoplasmă (an I - IV); - analiza descendenţelor hibride privind rezistenţa la boli şi dăunători completate de informaţiile din culturile comparative (an I - IV); - urmărirea materialului clonal privind rezistenţa la stres şi identificarea genotipurilor pretabile pentru diverse folosinţe (an I - IV); - identificarea, extracţia, purificarea şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din noile soiuri şi promovarea de tehnologii specifice inovative pentru menţinerea calităţii la soiurile noi (an I - II); - identificarea elementelor tehnologice cu importanţă în stabilirea pachetelor specifice noilor creaţii (an I - II). Rezultate scontate: - obţinerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice şi utilizării superioare a resurselor biologice şi tehnologice (2-3 soiuri); - asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă şi propagarea la fermieri (minituberculi şi miniplantule 1.000/genotip/an); - metodologie de diferenţiere in vitro şi in vivo a noilor soiuri în funcţie de gestionarea resurselor de apă (2 metodologii); - tehnologie specifică de cultivare cu consum redus de apă a soiurilor noi (1 tehnologie); - metodă de identificare, extracţie, purificare şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din cartof (1 metodă); - tehnologie specifică de cultivare a soiurilor noi cu conţinut ridicat de componente bioactive (1 tehnologie). Modul de aplicare al rezultatelor: Beneficiarii programelor de cercetare în acest domeniu sunt fermierii, prin utilizarea unor soiuri competitive cu un înalt grad de adaptabilitate. Conservarea biodiversităţii poate constitui bază de studiu pentru universităţile cu profile de agricultură şi biologie. Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, promovarea pe pagina web a MADR. Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale Obiectivul specific 2.2.: Tehnologii inovative de producere a cartofului pentru sămânţă în vederea optimizării sistemului naţional de producere şi multiplicare; tehnologii de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice Proiectul ADER 2.2.1.: Optimizarea şi modernizarea sistemului de producere a cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare prin eliminarea riscului de contaminare cu organism dăunătoare de carantină şi identificarea de soiuri/linii noi de cartof rezistente la nematozii cu chişti ai cartofului Globodera spp. (populaţii europene) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.262.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.262.850 │ 287.850│ 325.000│ 325.000│ 325.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Cartoful a fost şi rămâne un aliment important la nivel mondial pentru securitatea alimentară. De aceea este unanim recunoscut că randamentul şi calitatea producţiei de cartof depind, în cea mai mare măsură (peste 70%) de soi şi de calitatea materialului de plantat. Calitatea materialului de plantat este o noţiune complexă caracterizată de calitatea fitosanitară, calitatea biologică şi calitatea fizică a tuberculilor. Calitatea fitosanitară a materialului de plantat prezintă o importanţă deosebită, deoarece prin tuberculi şi/sau prin solul aderent la tuberculi se transmite un număr de boli cauzate de virusuri, micoze, bacterii, micoplasme comune dar şi organisme dăunătoare de carantină. Având în vedere complexitatea factorilor implicaţi în realizarea unui material pentru plantare la cartof cu caracteristici biologice, fizice şi fitosanitare corespunzătoare şi cantităţile de sămânţă certificată foarte mici, se impune ca o necesitate modernizarea şi optimizarea sistemului naţional de producere a cartofului pentru sămânţă din categorii biologice superioare. Problematica propusă spre rezolvare prin acest proiect are un grad de noutate şi complexitate ridicat, este adaptată condiţiilor de cultură practicate de fermierii români şi are aplicabilitate conform standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea biologică şi fitosanitară a materialului pentru plantat. Cercetarea agricolă în domeniul producerii cartofului pentru sămânţă, necesită în permanenţă schimbarea metodologiilor de producere şi multiplicare datorită apariţiei de noi tipuri de virusuri şi organisme de carantină fitosanitară, ca urmare a schimbărilor climatice şi a noilor sisteme de cultură practicate de fermieri. În prezent, asistăm la o schimbare rapidă, a conveierului de soiuri datorită modificărilor climatice, cerinţelor pieţei şi procesatorilor de cartofi. Optimizarea producerii cartofului pentru sămânţă în fermă are două laturi, una tehnică şi una economică. Din punct de vedere tehnic, criteriul de optimizare constă în respectarea normelor tehnico-organizatorice ce vor fi elaborate potrivit legislaţiei în vigoare prin realizarea acestui proiect. Din punct de vedere economic, pentru siguranţa unei culturi de cartof pentru sămânţă trebuie eliminate riscurile privind asigurarea valorificării şi contaminarea cu organism dăunătoare de carantină. Eficientizarea şi modernizarea spaţiilor de sortare, condiţionare, ambalare şi depozitare se impune ca o necesitate pentru reducerea costurilor cu energia, forţa de muncă în perspectiva creşterii cantităţilor de material certificat la nivel naţional pentru atingerea obiectivului de plantare a cel puţin 50% din suprafaţa cultivată cu material certificat. Realizarea proiectului presupune următoarele etape: - identificarea punctelor slabe din sistemul actual de producere şi multiplicare a cartofului de sămânţă, care au condus la scăderea drastică a suprafeţelor certificate; - reorganizarea şi modernizarea producerii de material iniţial liber de viroze şi organisme dăunătoare de carantină în laboratoare autorizate şi spaţii protejate; - identificarea soiurilor cultivate de fermieri în ultima perioadă şi soiurile de perspectivă uşor adaptabile modificărilor climatice; - identificarea soiurilor/liniilor noi de cartof rezistente la nematozii cu chişti ai cartofului din genul Globodera pentru producerea de sămânţă în vederea multiplicării; - stabilirea soiurilor de cartof ce urmează a fi multiplicate; - organizarea de loturi demonstrative cu soiurile propuse pentru multiplicare; - elaborarea broşurii "Norme tehnico-organizatorice de producere şi multiplicare a cartofului pentru sămânţă"; - stabilirea unui flux tehnologic utilizat pentru sortare, condiţionare, ambalare şi depozitare format din utilaje, echipamente şi ambalaje performante, de dimensiuni mici, cu consum mic de energie, folosite numai pentru cartoful de sămânţă; - eliminarea riscurilor de contaminare cu organism dăunătoare prin comercializarea materialului pentru plantat neconform; - ghid de bune practici agricole şi de mediu privind dezinfectarea spaţiilor de depozitare şi gestionarea deşeurilor rezultate în urma activităţilor specifice. Rezultate scontate: Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin acest proiect vor conduce la: - modernizarea sistemului naţional de producere a cartofului pentru sămânţă; - promovarea materialului pentru plantat produs în ţară din soiurile solicitate de fermieri; - creşterea suprafeţelor plantate cu material certificat şi implicit creşterea producţiilor medii la ha; - creşterea cantităţilor de cartof pentru sămânţă; - îmbunătăţirea semnificativă a calităţii biologice şi fitosanitare a materialului pentru plantat; - reducerea semnificativă a costurilor de producţie în fermă; - eficientizarea fluxului tehnologic pentru pregătirea materialului pentru plantat certificat la cartof prin utilizarea unor utilaje moderne; - modernizarea spaţiilor de depozitare şi a modului de prezentare a cartofului pentru sămânţă; - eliminarea riscului de contaminare cu organisme dăunătoare de carantină prin producerea de sămânţă din soiuri rezistente la nematozii cu chişti ai cartofului (Globodera spp-populaţii europene). Modul de aplicare al rezultatelor: - întâlniri de lucru pentru prezentarea soiurilor rezistente la nematozii cu chişti şi a măsurilor agrotehnice de prevenire şi combatere a nematozilor din genul Globodera; - articole de popularizare; - stadii de formare profesională, instruiri; - publicarea "Ghidului de bune practici agricole şi de mediu privind dezinfectarea spaţiilor de depozitare şi gestionarea deşeurilor". Proiectul ADER 2.2.2: Elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice şi elaborarea unor măsuri de promovare a culturii în România Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Studiul privind schimbările climatice în România şi efectele asupra resurselor de apă în agricultură arată că în primul deceniu al secolului XXI, în România temperatura medie anuală a aerului a crescut cu 0.4 ... 0.5°C faţă de fiecare deceniu, începând din 1961 şi până în prezent (Ion Sandu, 2013). Accentuarea secetei din ultima perioadă a dus la cronicizarea fenomenului, în special în sudul României, cu urmări grave în practicarea unui sistem de agricultură durabilă în zonele cu psamosoluri, zone predispuse fenomenului de aridizare. Microclimatul creat în zona psamosolurilor din sudul Olteniei oferă condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantei de cartof dulce (Ipomoea batatas), care este o plantă termofilă, specifică zonelor tropicale şi subtropicale. Activităţile specifice ale proiectului sunt: - identificarea şi promovarea în cultură a unor genotipuri de cartof dulce toleranţe la factorii de stres termohidric din zona psamosolurilor; - elaborarea de soluţii ştiinţifice şi tehnologice pentru realizarea de progrese semnificative în cultivarea cartofului dulce într-un sistem de agricultură durabilă; - promovarea culturii de cartof dulce pe piaţa din România. Importanţa economică a cartofului dulce este dată de tolerantă plantei la condiţiile de secetă, ea rezistând perioade de timp mai lungi cu secetă în timpul verii, reluându-şi creşterea când apar ploi suficiente. Planta poate creşte cu succes într-o gamă largă de condiţii climatice în care media sezonului rece să nu fie mai mare de 5 luni, iar din acest punct de România poate asigura condiţiile climatice de parcurgere a ciclului de vegetaţie al plantei, de minim 120 zile. Calitatea tuberculilor, dată de conţinutul ridicat în vitamine (A, B6, C şi D), în Fe şi Mg, o recomandă cu succes în alimentaţia populaţiei. În acest sens, tuberculii de cartof dulce constituie o alternativă gustoasă la cartofii obişnuiţi, oferind cu 50% mai multe fibre decât cartoful obişnuit, astfel încât, prin consumul zilnic al unui cartof dulce de mărime medie, cu tot cu coajă, se poate asigura o treime din necesarul nutritiv. Abundent în nutrienţi şi fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zahărului din sânge şi a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide. Relevanţa practică a problemei propuse spre rezolvare în cadrul proiectului constă în respectarea principiului agriculturii durabile în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România, începând cu alegerea unei plante specifice acestor zone, respectiv cartoful dulce şi promovarea ei în cultură, cu scopul asigurării profitabilităţii la nivel de fermă. Principalele activităţi care se vor derula în cadrul proiectului: - metode şi tehnici privind obţinerea materialului de plantat la cartoful dulce; - studii privind comportarea fiziologică a unor soiuri de cartof dulce în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; - cercetări privind stabilirea epocii de plantare în câmp la cartoful dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; - evaluarea riscurilor prezenţei agenţilor de dăunare (boli, dăunători şi buruieni) din cultura de cartof dulce şi stabilirea unor metode de protecţie fitosanitară a cartofului dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stress termohidric din România; - cercetări privind stabilirea regimului de nutriţie al plantei de cartof dulce în funcţie de densitatea folosită la plantare; - studii asupra calităţii producţiei de cartof dulce obţinută în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; - diseminarea rezultatelor de cercetare obţinute în cadrul proiectului. Vor fi iniţiate cercetări interdisciplinare de: morfologie, fiziologie, biochimie, fitotehnie, protecţie şi nutriţie pentru o agricultură durabilă şi o cunoaştere profundă a trasabilităţii şi siguranţei alimentare, în contextul schimbărilor climatice din România. Scopul cercetărilor este stabilirea celor mai reuşite relaţii între factorii ecologici, tehnologici şi exprimarea randamentului biologic al plantei. Caracterul inovativ al proiectului constă în consolidarea progresului ştiinţific şi tehnic în conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale din zonele afectate de secetă prin valorificarea potenţialului biologic şi economic al plantei de cartof dulce. Rezultate scontate: - elaborarea tehnologiilor de producere a materialului de plantare, de cultivare în câmp şi păstrare în depozit a cartofului dulce; - elaborarea unui ghid de bune practici agricole şi de mediu în domeniul optimizării tehnologiei de cultivare a cartofului dulce; - producerea de material de plantare certificat pentru înfiinţarea culturii de cartof dulce (lăstari produşi în seră şi tuberculi pentru sămânţă); - reducerea cu 50% a impactului negativ al schimbărilor climatice, în condiţiile păstrării biodiversităţii zonei. Modul de aplicare al rezultatelor: - implementarea ghidului de Bune Practici Agricole (BPA); - promovarea rezultatelor obţinute prin organizarea de mese rotunde, simpozioane; - extensia rezultatelor de cercetare prin organizarea de loturi demonstrative şi demonstraţii practice către fermieri, efectuarea de vizite şi schimburi de experienţe; - editarea de tehnologii cadru, pliante şi publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, etc. Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale Obiectivul specific 2.3.: Dezvoltarea de tehnologii alternative la cultura sfeclei de zahăr pentru obţinerea produselor performante, ecologice şi energetice (bioetanol) Proiectul ADER 2.3.1: Cercetări privind determinarea conţinutului în zahăr şi în substanţe melasigene a coletului remanent în urma înlocuirii decoletării sfeclei cu desfrunzirea (scalparea) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Cultura de sfeclă de zahăr este deosebit de importantă pentru România din punct de vedere economic, social şi de mediu. În anul 2002 Guvernul a declarat sfecla de zahăr şi zahărul produse de importanţă naţională. Sfecla de zahăr este singura plantă din zona temperată din care se poate extrage zahărul în mod industrial, dar ea poate fi utilizată cu succes şi pentru producerea de bioetanol şi biogaz. România dispune de un potenţial pedoclimatic care permite extinderea culturii de sfeclă în viitor pe o suprafaţă de 250.000 ha anual, după eliminarea cotelor de zahăr în anul 2017. Pentru România o cerinţă absolut necesară a abordării acestei teme rezultă din faptul că procentul de impurităţi (pământ aderent şi resturi vegetale) rezultate la recoltarea sfeclei şi care sunt transportate în fabricile de zahăr depăşeşte în unii ani 15% din cantitatea de sfeclă recoltată, provocând însemnate cheltuieli suplimentare fabricilor de zahăr, cheltuieli care ar putea fi mult dimninuate. Sfecla de zahăr şi impurităţile aferente sunt transportate în fabrici exclusiv cu mijloace auto de la distanţe cuprinse între 10 km şi peste 200 km. Prin reducerea procentului de impurităţi se vor face însemnate economii de mijloace de transport şi carburanţi atât la transportul sfeclei în fabrică cât şi la evacuarea acestor impurităţi din fabrică. Proiectul îşi propune să determine cele mai eficiente metode de reducere a procentului de impurităţi la recoltarea sfeclei de zahăr. Se va studia înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire, astfel că în procesul de extracţie a zahărului în fabrică va fi utilizată sfecla întreagă (inclusiv coletul - care până în prezent era eliminat la recoltare). Se va studia optimizarea randamentului de extracţie a zahărului din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr, care va duce în final la creşterea cantităţii totale de zahăr extras din sfeclă comparativ cu situaţia actuală. Principalele obiective de cercetare vor viza: - identificarea de metode şi soluţii pentru înlocuirea decoletării sfeclei de zahăr cu desfrunzirea (scalparea); - determinarea celor mai eficiente metode de reducere a procentului de impurităţi la recoltare; - reducerea pierderilor de fertilitate a solului prin micşorarea cantităţii de sol fertil şi resturi vegetale transportate împreună cu sfecla; - îmbunătăţirea sistemului de calcul a plăţii materiei prime în funcţie şi de zahărul extras din colet; - optimizarea proceselor de recoltare şi transport a sfeclei în fabrică; - optimizarea randamentului de extracţie din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr. Activităţi realizate în cadrul proiectului: - testarea unor dispozitive (metode) pentru înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire sau scalpare (an I - II); - testarea metodelor de desfrunzire în parcelele de sfeclă cu densităţi cuprinse între 60-100 mii plante/ha pentru a stabili cea mai eficientă metodă în funcţie de densitatea şi uniformitatea culturii (an II - IV); - testarea în cultură a noilor hibrizi de sfeclă creaţi pentru a reduce cât mai mult cantitatea de pământ aderent şi resturi vegetale la recoltare (an I - IV); - determinarea comparativă a cantităţilor de pământ aderent la recoltare la fiecare hibrid testat în funcţie şi de condiţiile pedoclimatice ale anului (an I - IV); - determinarea comparativă a procentului de impurităţi transportate în fabrică în funcţie de tipul de utilaj folosit la încărcarea sfeclei în mijloacele de transport (an I - IV); - determinarea comparativă a conţinutului în zahăr şi substanţe melasigene a sfeclei decoletate clasic, a sfeclei desfrunzite şi a coletului remanent (an I - IV); - determinarea comparativă a cantităţii de zahăr extras din rădăcina decoletată clasic comparativ cu rădăcina întreagă (an I - IV); - studiul unor variante de calcul pentru îmbunătăţirea sistemului de plată a materiei prime (sfeclă nedecoletată) (an II - IV). Rezultate scontate: - metodă nouă de înlocuire a decoletării cu desfrunzirea (scalparea) pentru reducerea pierderilor de recoltă prin decoletare (1 metodă); - reducerea procentului de impurităţi (pământ şi resturi vegetale) la recoltarea sfeclei (cu 50%); - reducerea consumului de carburanţi la recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr în fabrică (cu cca. 10%); - reducerea pierderilor de fertilitate a solurilor prin micşorarea cu cca. 50% a cantităţii de sol fertil şi resturi vegetale transportate împreună cu sfecla; - reducerea cu 100% a cheltuielilor cu corectarea decoletării la probele de sfeclă analizate în laboratoarele agricole ale fabricilor de zahăr; - creşterea cantităţii totale de zahăr extras în fabrică din sfecla întreagă prin extragerea zahărului şi din colet (acest zahăr în prezent este pierdut, cca 7%); - îmbunătăţirea sistemului de calcul a plăţii materiei prime în funcţie şi de zahărul extras din colet. Modul de aplicare al rezultatelor: - aplicarea practic în producţie de fermierii cultivatori de sfeclă şi de fabricile de zahăr; - organizarea de loturi demonstrative cu noii hibrizi de sfeclă recomandaţi; - organizarea de demonstraţii practice de recoltare a sfeclei prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea; - organizarea de demonstraţii practice cu metode de reducere a procentului de impurităţi care sunt transportate în fabricile de zahăr; - organizarea de întâlniri cu fermierii, mese rotunde, work-shopuri, etc.; - elaborarea şi difuzarea unui Ghid de bune practici cu noile metode de recoltare prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea şi de reducere a procentului de impurităţi; - promovarea rezultatelor pe pagina web a MADR. Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale Obiectivul specific 2.4: Promovarea şi dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale şi aromatice Proiectul ADER 2.4.1.: Menţinerea biodiversităţii la plantele medicinale şi aromatice prin conservarea şi îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice şi producerea de sămânţă din categoriile biologice superioare pentru speciile reprezentative zonei de deal şi de munte Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: La nivel mondial, odată cu mărirea semnificativă a numărului de afecţiuni datorate industrializării şi modernizării, precum şi apariţia frecventă a efectelor adverse în urma tratamentelor cu xenobiotice, a crescut considerabil interesul faţă de remediile naturale. În România cererea depăşeşte cu mult oferta în ceea ce priveşte necesarul de plante medicinale şi aromatice, de aceea se apelează frecvent la produsul provenit din flora spontană sau import. În plus, în condiţiile unei biodiversităţi intra şi interspecifice acumularea metaboliţilor şi nutrienţilor în plante variază de la an la an şi chiar în cadrul aceluiaşi sezon de recoltare, mai ales dacă materia provine din flora spontană. Comparativ cu alte plante de cultură, plantele medicinale şi aromatice se cultivă pe suprafeţe reduse, acestea scăzând simţitor în ultimii ani, astfel de la 23,7 mii ha în anul 2006 la 6,2 mii ha în anul 2012. Necesitatea implementării proiectului porneşte şi de la faptul că, în ţara noastră cercetările privind cultivarea plantelor medicinale s-au restrâns, singurele entităţi de cercetare care au acest obiectiv sunt puţine. Proiectul îşi propune introducerea în cultură a unor specii valoroase de plante medicinale şi aromatice din flora spontană străină şi autohtonă în vederea stabilirii tehnologiei de cultivare şi extinderea suprafeţelor cultivate cu aceste specii. Se vor amplasa experienţe în câmpul experimental care vor avea ca scop stabilirea verigilor tehnologice la speciile cercetate. Se va stabili modul optim de înmulţire, norma de sămânţă sau material de plantat, epoca optimă de semănat sau plantat, distanţa optimă de semănat (plantat) precum şi dozele optime de îngrăşăminte. Se va stabili influenţa acestor verigi tehnologice asupra producţiei de materie primă vegetală dar şi asupra conţinutului în principii active. O preocupare importantă în cadrul proiectului o va constitui producerea materialului semincer din categorii biologice superioare la unele specii valoroase de plante medicinale şi aromatice în vederea extinderii lor în marea producţie. Se va multiplica sămânţă din verigile superioare (SA, PBI, PBII). Se vor îmbunătăţi tehnologiile de producere de sămânţă la specii reprezentative zonei de deal şi de munte. Rezultate scontate: - perfecţionarea, întocmirea şi brevetarea tehnologiilor de producere de sămânţă la plante aromatice şi medicinale; - producerea de sămânţă certificată din categorii superioare. Se vor extinde în agricultura două specii din flora spontană ce vor în întâmpinarea prelucrătorilor de plante medicinale şi aromatice. Tehnologiile de cultivare noi stabilite şi cele îmbunătăţite vor veni în sprijinul cultivatorilor de plante medicinale şi aromatice. Modul de aplicare a rezultatelor: - susţinerea cu informaţii ştiinţifice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânţă şi materialul de plantat certificat, la plantele medicinale şi aromatice; - referate şi comunicări ştiinţifice, articole în reviste de specialitate cu cotaţie ISI, iar pentru promovare şi o mai bună cunoaştere a lor se vor tipări pliante de prezentare. De asemenea, rezultatele cercetării vor fi utilizate pentru stagiile de perfecţionare prin licenţe şi masterat a specialiştilor interesaţi de cultivarea plantelor medicinale, dar şi a terapiilor alternative. Diseminarea tehnologiilor se va mai face prin elaborarea şi difuzarea de materiale de popularizare - postere, pliante, broşuri, articole de presă etc. şi participarea la expoziţii locale, naţionale şi internaţionale. Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole Obiectivul specific 3.1.: Conservarea şi gestionarea biodiversităţii horticole Proiectul ADER 3.1.1.: Conservarea şi gestionarea resurselor genetice şi biodiversităţii agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea şi promovarea practicilor şi metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: dc. │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Principalele componente vii ale ecosistemului viticol şi pomicol flora şi fauna, care determină starea diversităţii biologice, sunt supuse unei presiuni antropice permanente cu consecinţe directe asupra stabilităţii şi productivităţii ecosistemelor viticole. În această situaţie elaborarea şi promovarea practicilor şi metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului bazate pe adoptarea măsurilor eco- agricole de autoreglare dedicate conservării biodiversităţii şi reconstrucţiei ecologice, contribuie la eliminarea inconvenientelor monoculturii îndelungate asigurând eficientizarea şi dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a fermelor viticole şi pomicole degradate. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicată şi o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a viticulturii şi pomiculturii din România. Importanţa tematicii este evidenţiată de faptul că se urmăreşte promovarea şi evaluarea unor verigi tehnologice prietenoase mediului care asigură creşterea profitabilităţii culturii viţei de vie şi pomilor fructiferi, prin reducerea dependenţei acesteia faţă de resursele energetice convenţionale şi obţinerea unor producţii rentabile, stabile şi durabile, în contextul prevenirii deteriorării mediului prin activităţi antropice cu efecte poluante. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect ar putea veni în întâmpinarea problemelor majore ale viticulturii şi pomiculturii autohtone, în scopul obţinerii unor producţii curate şi rentabile în cadrul fermelor mici şi mijlocii, care să poată face faţă presiunii concurenţiale a pieţei europene. De asemenea, proiectul îşi propune: - implementarea sistemului de înverzire, a zonelor multifuncţionale de protecţie şi a tehnologiilor prietenoase mediului în vederea reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor viticole şi pomicole degradate; - stoparea declinului biodiversităţii ecosistemelor viticole şi pomicole, refacerea dezechilibrelor biocenotice şi conservarea genofondului de specii utile; - crearea unei posibilităţi de diagnoză rapidă, în câmp prin implementarea unor programe eficiente de monitoring integrat (folosirea tehnicilor follow-up-uri şi de analiză cartografică GIS, metoda RBA şi drone pentru monitorizarea plantaţiilor); - studiul dinamicii biodiversităţii faunei utile şi dăunătoare în raport cu factorii de risc biotici şi abiotici; - promovarea verigilor tehnologice prietenoase mediului care asigură optimizarea managementului pesticidelor şi reducerea la maxim a aplicării produselor de sinteză organică; - promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică, nepoluantă; - evaluarea impactului pozitiv al sistemului de înverzire şi a zonelor multifuncţionale de protecţie asupra biodiversităţii şi a gradului de sustenabilitate economică a ecosistemelor viticole şi pomicole studiate; - obţinerea unor producţii de înaltă calitate prin îmbunătăţirea sistemelor de producţie, în acord cu conceptul de dezvoltare durabilă; constituirea unor ecosisteme viticole şi pomicole stabile şi durabile în condiţii de eficienţă economică. Rezultate scontate: - promovarea sistemului de înverzire a practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale prietenoase mediului care asigură reducerea impactului negativ al tehnologiilor viticole convenţionale asupra biodiversităţii ecosistemului viticol şi pomicol; - implementarea zonelor multifuncţionale de protecţie cu rol în refacerea, conservarea şi consolidarea biodiversităţii ecosistemelor viticole şi pomicole degradate; - promovarea unor secvenţe tehnologice şi tehnologi de fitoprotecţie în sistem integrat sub control ecologic şi evitarea oricăror activităţi antropice cu efecte poluante; - promovarea pesticidelor cu grad redus de toxicitate în paralel cu noi căi de acţiune; - promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică nepoluantă; - refacerea echilibrului ecologic şi biologic prădător/dăunător; - prevenirea eroziunii solului, ameliorarea gestionării solului şi creşterea fertilităţii solului; - restabilirea, menţinerea sau reducerea declinului populaţiilor speciilor din flora spontană; - creşterea numărului de specii utile (paraziţi şi prădători), a insectelor polenizatoare, a insectelor prădătoare, precum şi a altor organisme neţintă; - reducerea nivelului de poluare a plantei şi mediului înconjurător şi gradului de influenţă asupra biodiversităţii; - creşterea rentabilităţii culturii viţei de vie şi pomilor fructiferi prin reducerea dependenţei acesteia faţă de resursele energetice convenţionale prin reducerea input-urilor: reducerea cu 30% a cheltuielilor cu pesticide şi fertilizanţi chimici, reducerea cu 40% a consumului de motorină; - creşterea durabilă a veniturilor şi a valorii adăugate cu impact direct în creşterea ofertei locurilor de muncă în special al tinerilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - ghid practic pentru includerea celor mai bune practici agricole cu rol important în reconstrucţia şi conservarea biodiversităţii plantaţiilor viticole şi pomicole; - programe de educaţie şi conştientizare a importanţei diversităţii ecosistemului viticol şi pomicol şi necesităţii conservării acestuia; - consultanţă privind implementarea unor programe eficiente de monitoring integrat al ecosistemelor viticole şi pomicole ca suport de pregătire şi educare pentru implicarea fermierilor în luarea deciziilor privitoare la mediu şi la dezvoltarea durabilă a fermelor; - rezultatele obţinute vor fi diseminate prin prezentarea şi demonstrarea funcţionalităţii tehnologiilor elaborate, în condiţii de loturi experimentale, mese rotunde, comunicări şi articole de specialitate, consultanţă, educaţie ecologică, instruiri, elaborarea unei pagini WEB dedicate proiectului, emisiuni de radio şi televiziune; - demonstrarea funcţionalităţii tehnologiei de reconstrucţie şi conservare a biodiversităţii plantaţiilor viticole şi pomicole şi racordarea ei la reţelele europene de acest tip. Proiectul ADER 3.1.2.: Gestionarea resurselor genetice pomicole in situ şi ex situ Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Resursele genetice pomicole constituie un izvor nesecat de forme şi însuşiri utile pentru realizarea unor obiective punctuale sau generale ale programelor de ameliorare, care se confruntă permanent cu cerinţe de îmbunătăţire a sortimentelor. În plus, lărgirea diversităţii genetice în cadrul speciei cultivate şi identificarea unor genotipuri rezistente la factorii de stres (îndeosebi la atacul unor boli şi insecte extrem de periculoase, care pot afecta specia în cultură) constituie o preocupare permanentă a amelioratorilor din întreaga lume. Conservarea in situ şi ex situ a resurselor genetice existente în colecţiile din ţara noastră, precum şi folosirea acestora a constituit şi constituie un obiectiv prioritar la nivel mondial, importanţa acestora fiind recunoscută încă din anul 1992 cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED) desfăşurată la Rio de Janeiro şi a semnării Convenţiei asupra Diversităţii Biologice, unde s-a propus sporirea interesului şi alocaţiilor destinate creşterii activităţii de conservare in situ. Conservarea şi folosirea resurselor genetice constituie una din priorităţile politicii agrare a fiecărei ţări, care are ca scop creşterea valorii economice a acestora. În acest sens bogăţia genetică existentă în specii, soiuri cultivate şi plante sălbatice se colectează şi se păstrează în bănci de gene care oferă în orice moment sursele de gene necesare ameliorării, respectiv obţinerii de forme noi valoroase din punct de vedere comercial prin calitate, rezistenţă la boli sau dăunători sporită, etc. Păstrarea diversităţii şi evaluarea însuşirilor acesteia este practic motorul dezvoltării în lumea vegetală, deci şi în domeniul pomiculturii. Conservarea in situ reprezintă activitatea de păstrare a populaţiilor în ecosistemele naturale în care s-au format şi dezvoltat pentru a asigura stabilitatea şi menţinerea variaţiei în interiorul populaţiei în mediul lor natural. În România există condiţii pentru evaluarea întregului potenţial de diversitate, dar activităţile trebuie continuate prin inventarierea, evaluarea şi conservarea speciilor în funcţie de priorităţi bine stabilite. Inventarierea diversităţii existente în ariile protejate şi în colecţii, necesită o evaluare completă, exhaustivă, de multe ori dificil de efectuat. La astfel de acţiuni trebuie să ia parte specialişti de nivel înalt, cu competenţe în câteva domenii conexe, pentru a stabili cu precizie diversitatea totală şi specifică existentă la nivel de ţară şi chiar la nivel de zonă. În funcţie de datele şi informaţiile obţinute, se stabilesc priorităţile de conservare şi numărul de exemplare pe specii. Pentru speciile de pomi şi arbuşti fructiferi conservarea in situ, în habitatele naturale, este insuficientă şi trebuie completată cu cea ex situ, care a apărut ca o necesitate obiectivă pentru diminuarea fenomenului de eroziune genetică, fiind susţinută şi de argumentul că înmulţirea acestor specii nu se poate face decât pe cale vegetativă. În prezent, în ţara noastră, sunt conservate circa 5.700 accesii (soiuri locale, biotipuri, clone, specii şi soiuri străine) la cele 25 de specii de pomi şi arbuşti fructiferi, adunate în colecţii "ex situ" sau "in situ", situate în institute şi staţiuni de cercetare pomicolă amplasate în zonele de favorabilitate maximă a speciei. În ultimul timp, la nivel naţional s-a constatat o cerere crescândă de reintroducere în cultură a unor soiuri tradiţionale valoroase (în special la măr, prun şi păr), care au fost treptat înlocuite de multitudinea de soiuri noi obţinute în ţară, sau introduse din străinătate. Principalele activităţi din acest proiect sunt: - asigurarea unor măsuri specifice de conservare, în ariile protejate, pentru speciile sălbatice înrudite cu cele din cultură, sau pentru plantele sălbatice care se pot utiliza în scopuri alimentare sau medicinale (ex. afinul, alunul, nucul, cornul, socul negru, cătina); - explorarea florei spontane în vederea îmbogăţirii fondului de germoplasmă cu forme autohtone; - identificarea, înmulţirea şi realizarea unui nucleu de soiuri vechi tradiţionale, cerute pe piaţă de către consumatori; - menţinerea materialului genetic existent la nivelul potenţialului biologic al speciilor; - reorganizarea colecţiilor ex situ la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi; - evaluarea caracterelor şi însuşirilor biologice în vederea identificării de noi genitori potenţiali pentru viitoarele lucrări de creare de noi soiuri; - extinderea în cultura comercială a soiurilor şi speciilor valoroase; - completarea permanentă a băncii de gene şi a băncii de date. Rezultate scontate: - conservarea ex situ a speciilor sălbatice înrudite cu cele din cultură; - completarea permanentă a fondului de germoplasmă cu forme autohtone vechi, tradiţionale şi noi, dar şi cu soiuri străine introduse; - concentrarea şi refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi; - menţinerea patrimoniului de resurse genetice actual din pomicultură (cca. 5.700 accesii de pomi şi arbuşti fructiferi, amplasate pe aproximativ 20 ha); - metodologii de inventariere, monitorizare şi evaluare a resurselor genetice pomicole pentru identificarea de genitori potenţiali privind principalele caractere şi însuşiri necesare programelor de ameliorare; - realizarea unei bănci de date, utile, atât cercetătorilor din ţară, cât şi celor din străinătate, în vederea efectuării unor schimburi de material biologic şi bibliografic. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborarea de liste cu genitorii potenţiali utili programelor de ameliorare; - vizite de lucru în colecţiile pomologice; - prezentarea de lucrări şi comunicări ştiinţifice; - realizarea unei bănci de date utile atât cercetătorilor din ţară, cât şi celor din străinătate în vederea efectuării unor schimburi de material biologic; - editarea unui catalog privind situaţia actuală a resurselor genetice pomicole din România; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 3.1.3.: Dezvoltarea şi modernizarea colecţiilor de germoplasmă viticolă în scopul conservării pe termen lung a materialului biologic de valoare naţională Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul implică activităţi complexe, multidisciplinare cu participarea unităţilor care deţin colecţii de germoplasmă şi material biologic viticol valoros. Salvarea unor soiuri şi clone din patrimoniul genetic viticol naţional şi internaţional aflate în pericol datorită înstrăinării unor terenuri prin Legea nr. 18/1991 şi nr. 1/2000, a celor aflate într-un stadiu avansat de degradare biologică din cauza vârstei înaintate şi/sau infectării cu organisme dăunătoare, trebuie să constituie obiective permanente pentru specialiştii în viticultură. La nivel european se pune problema existenţei în România a unor colecţii ampelografice cu soiuri vechi, autohtone, pe cale de dispariţie, dar şi a obţinerii unor genotipuri noi, valoroase, adaptate actualelor condiţii climatice. Scopul principal al proiectului este acela de a dezvolta şi moderniza colecţiile de material viticol existente şi de a reînfiinţa noi colecţii în scopul păstrării şi conservării cu precădere a diversităţii genetice a sortimentului naţional. Colecţiile de germoplasmă conforme cu standardele europene conţin un număr mic de plante aparţinând unui număr cât mai mare de genotipuri ale genului Vitis, iar acest material biologic trebuie garantat din punct de vedere al autenticităţii şi stării fitosanitare. Pentru o colecţie de germoplasmă este esenţial să cuprindă o diversitate cât mai mare de varietăţi ale unei specii de interes în condiţiile asigurării procedurilor de eliminare/diminuare a oricărui factor de risc care ar afecta constituţia genetică a varietăţilor. Monitorizarea în timp a posibilelor schimbări genetice impune pe lângă o descriere completă a caracterelor morfologice utilizând forma actualizată a descriptorilor pentru viţa de vie, utilizarea metodelor biochimice şi a celor moleculare. Obiectivul final este promovarea unei scheme unitare la nivel naţional pentru conservarea pe termen lung a resurselor genetice viticole şi utilizarea eficientă a materialului biologic în scopuri ştiinţifice şi pentru ameliorare. Menţinerea colecţiilor vechi, sau înfiinţarea unora noi, implică existenţa unor suprafeţe sigure, garantate legal şi securizate. Unităţile viticole mandatate să găzduiască colecţii de germoplasmă trebuie să aplice şi să respecte politicile specifice pentru: - achiziţia/colectarea germoplasmei viticole; - documentarea materialului biologic existent/achiziţionat/transferat în colecţie (acte de provenienţă, descriptori ampelografici şi ampelometrici, caracterizare moleculară); - asigurarea securităţii şi integrităţii fitosanitare şi genetice a materialului viticol; - proceduri şi practici culturale adecvate pentru menţinerea viabilităţii plantelor şi pentru mentenanţa colecţiei. Menirea colecţiilor de germoplasmă este nu numai să garanteze autenticitatea materialului existent, dar să şi distribuie materialul biologic păstrat, împreună cu informaţiile necesare utilizatorilor (cercetători, tehnologi, fermieri). Activităţi propuse: - testarea periodică a solului şi materialului biologic din colecţie, prin metode adecvate, pentru depistarea prezenţei agenţilor patogeni şi/sau diagnosticarea stării de sănătate a materialului biologic; - multiplicarea şi plantarea materialului genetic (soiuri autohtone, varietăţi din sortimentul mondial, clone, soiuri nou-create, forme sălbatice); - aplicarea tehnologiilor de întreţinere adecvate fiecărei varietăţi în colecţiile ex situ în câmp şi/sau în sera izolator; - caracterizarea unui număr de 50 varietăţi (soiuri autohtone şi de referinţă) din colecţii prin aplicarea metodelor standardizate în Europa: evaluarea numerică a descriptorilor ampelografici (conform ediţiei a 2-a "OIV Vitis Descriptors list for grapevine varieties and Vitis species), determinări eno-carpologice, biochimice şi moleculare; - crearea unei baze de date centralizate şi actualizate despre resursele genetice autohtone cu viţă-de-vie la nivel naţional din colecţiile de germoplasmă şi corelarea acesteia cu bazele de date existente la nivel internaţional. Rezultate scontate: - extinderea şi modernizarea colecţiilor de germoplasmă viticole conform standardelor OIV, cu deosebită atenţie pentru sortimentul autohton; - evaluarea complexă, comparativă a variabilităţii genetice a celor mai valoroase soiuri vechi (autohtone şi din sortimentul mondial), precum şi a celor obţinute în ultimii 10 ani, prezente în diferite colecţii ampelografice din diferite areale viticole; - determinarea performanţelor bioproductive şi calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecţiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viţei-de-vie; - caracterizarea completă a genotipurilor prin metode standardizate va fi utilă pentru identificarea varietăţilor purtătoare de gene candidat pentru rezistenţă la factori biotici şi abiotici, precum şi pentru îmbunătăţirea parametrilor de calitate; - înregistrarea şi completarea formularelor pentru evidenţa varietăţilor din colecţiile de germoplasmă viticole; - valorificarea materialului biologic din colecţiile de germoplasmă prin multiplicare şi înfiinţarea/extinderea colecţiilor viticole. Modul de aplicare al rezultatelor: - vizite de lucru în colecţiile de germoplasmă existente şi/sau înfiinţate prin proiect; - caracterele ampelografice, moleculare şi particularităţile biochimice în diferite condiţii climatice vor fi prezentate ca lucrări ştiinţifice la conferinţe, mese rotunde şi publicate în reviste de specialitate; - publicarea unei cărţi în care sunt prezentate cele mai importante soiuri autohtone de viţă-de-vie pentru struguri de masă şi vin: istoric, descriere completă, particularităţi de răspuns la factori biotici şi abiotici, parametrii de cantitate şi calitate a producţiei de struguri; - publicarea unei cărţi intitulate "Strategii şi principii pentru conservarea resurselor genetice viticole în colecţii in situ şi ex situ"; - elaborarea paginii WEB dedicată proiectului; - completarea informaţiilor despre colecţiile româneşti de viţă-de-vie în baza de date europeană. Proiectul ADER 3.1.4.: Regenerarea, multiplicarea şi caracterizarea unor varietăţi locale legumicole, cu caracter unic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 662.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 662.850 │ 137.850│ 175.000│ 175.000│ 175.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul urmăreşte constituirea colecţiei naţionale de resurse genetice vegetale cu material biologic unic, originar din România, de la specii cu importanţă în agricultură şi păstrarea în condiţii de securitate. Activităţile propuse: - selectarea genotipurilor care răspund criteriilor de origine şi unicitate; - identificarea partenerilor şi constituirea reţelei naţionale de regenerare, multiplicare şi caracterizare; - elaborarea protocoalelor de multiplicare şi regenerare; - stabilirea descriptorilor de caracterizare; - regenerarea, multiplicarea şi caracterizarea materialului biologic, în acord cu metodologiile stabilite şi acceptate la nivel internaţional; - procesarea, ambalarea, etichetarea, expedierea şi includerea duplicatelor de siguranţă în Colecţia Mondială de la Svalbard, Norvegia; - conservarea materialului rezultat în urma procesului de multiplicare sau regenerare în colecţia strategică păstrată la -20°C, la Banca de Gene Suceava; - evidenţierea acelor genotipuri care s-au dovedit a fi purtătoare ale unor caracteristici de adaptabilitate şi de rezistenţă la condiţiile de mediu şi la acţiunea diferiţilor agenţi patogeni şi promovarea utilizării lor în programele de ameliorare specifice, sau pentru conservarea on farm. Rezultate scontate: - înfiinţarea unei reţele naţionale destinată activităţii de regenerare şi caracterizare; - standardizarea metodelor de regenerare şi caracterizare; - crearea unei baze de date naţionale cuprinzând descriptori de caracterizare; - creşterea numărului de probe din colecţia strategică a României, păstrată în condiţii controlate, la temperatura de -20°C; - securizarea fondului genetic naţional prin duplicarea acestuia şi depozitarea în condiţii standard la Banca Mondială de Seminţe de la Svalbard, Norvegia; - creşterea gradului de utilizare a resurselor genetice prin introducerea lor în programele de ameliorare; - facilitarea reintroducerii în cultură a resurselor genetice vegetale tradiţionale, păstrate în colecţii ex situ, prin distribuirea materialului caracterizat către micii cultivatori şi promovarea conservării on farm. Modul de aplicare al rezultatelor: - editarea unui catalog naţional cu resursele genetice vegetale din colecţia strategică şi cea duplicat, cuprinzând informaţii generale privind locul de origine, coordonatele geografice şi alţi descriptori de paşaport; - crearea unui inventar al genotipurilor deţinute în colecţii şi având potenţial în crearea unor noi varietăţi vegetale mai bine adaptate la condiţiile climatice în schimbare; - actualizarea şi standardizarea bazelor de date pentru resursele genetice vegetale ale speciilor de interes, în acord cu sistemul european; - publicarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi a MADR, a rezultatelor obţinute. Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole Obiectivul specific 3.2. Ameliorarea speciilor horticole în vederea creşterii siguranţei şi securităţii alimentare Proiectul ADER 3.2.1.: Cercetări asupra structurii populaţiilor hibride a eredităţii caracteristicilor şi a determinismului genetic la speciile pomicole Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Ameliorarea genetică a soiurilor de pomi, căpşun, arbuşti fructiferi şi a portaltoilor reprezintă o tematică prioritară a cercetării pomicole din România, prin necesitatea introducerii permanente a unor soiuri noi, autohtone adaptate condiţiilor de climă şi de piaţă. Datorită heterozigotismului pronunţat, ca urmare a încrucişărilor repetate în cadrul numeroaselor specii pomicole, a dificultăţilor legate de procesul de dezvoltare ontogenetică îndelungată şi a unor aspecte tehnice, insuficient studiate privind localizarea genelor în cromozomi, cunoaşterea mecanismelor de transmitere la descendenţi, a caracteristicilor de care dispun genitorii este absolut necesară. Având în vedere faptul că procesul de creare de noi soiuri şi portaltoi este costisitor ca timp şi bani, de la efectuarea combinaţiilor hibride până la înregistrarea unui soi nou fiind necesari 15 - 20 de ani, cunoaşterea eredităţii caracteristicilor ce se doresc ameliorate constituie o modalitate de scurtare a procesului de ameliorare. Astfel, numeroasele observaţii acumulate de amelioratori în procesul de creare de noi soiuri, privind valoarea unor combinaţii hibride, pot fi de mare utilitate practică, contribuind la creşterea eficienţei programelor de ameliorare genetică. Principalele activităţi urmărite în acest proiect se referă la: - evaluarea amplitudinii variabilităţii genetice naturale şi induse a unor caractere şi însuşiri; - analiza eredităţii unor caracteristici, în vederea alegerii formelor parentale şi calculul coeficientului de heritabilitate (H^2); - analiza efectului factorului genetic şi al factorului climatic asupra unor caractere şi însuşiri; - studiul mecanismelor de transmitere în descendenţă a unor caractere şi însuşiri, calculul gradului de dominanţă medie şi a câştigului genetic. Rezultate scontate: - bază de date privind variabilitatea genetică din colecţiile pomologice, precum şi din câmpurile de selecţie atât pe familii, cât şi în interiorul familiilor; - alegerea genitorilor adecvaţi pentru viitoarele lucrări de creare de noi soiuri şi portaltoi; - stabilirea celor mai bune combinaţii hibride şi a celor mai bune descendenţe hibride; - testarea celor mai bune descendenţe hibride în microculturi şi culturi de concurs, în vederea înregistrării ca soiuri noi. Modul de aplicare al rezultatelor: - bază de date privind variabilitatea genetică necesară amelioratorilor din ţară; - elaborarea de liste cu genitori potenţiali, utili programelor de ameliorare; - vizite de lucru în câmpurile de ameliorare; - organizarea de noi câmpuri de selecţie, microculturi de concurs pentru prezentarea noilor descendenţe hibride; - diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice, articole, pliante, etc. Proiectul ADER 3.2.2.: Ameliorarea speciilor pomicole în vederea creşterii siguranţei şi securităţii alimentare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Unul dintre cele mai importante mijloace pentru rezolvarea cerinţelor şi dificultăţilor specifice pomiculturii moderne este sortimentul, respectiv soiurile care stau la dispoziţia cultivatorului şi a consumatorului. Problema cea mai dificilă în pomicultură este sensibilitatea soiurilor existente la atacul bolilor şi dăunătorilor specifici şi necesitatea efectuării unor tratamente fitosanitare costisitoare, cu repercusiuni negative asupra mediului şi a sănătăţii umane. Ameliorarea genetică a plantelor pomicole este un mijloc de modificare conştientă a genotipurilor, în folosul cultivatorilor şi al consumatorilor. În acest sens, identificarea, crearea şi introducerea în practica pomicolă a unor genotipuri noi cu valoare biologică şi nutriţională ridicată, adaptate la condiţiile ecologice diverse, constituie principalul mijloc de îmbunătăţire calitativă a fructelor, de diversificare a destinaţiei acestora, şi de creştere a eficienţei economice a pomiculturii. Pe plan mondial, principala orientare este de a înlocui vechile soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi de vigoare mare, sensibile la bolile şi dăunătorii specifici, la stresul termic şi hidric, cu fructe de calitate slabă, cu soiuri noi pretabile la sisteme tehnologice specifice agriculturii durabile, adaptate impactului nefavorabil al modificărilor climatice. Obţinerea pe cale genetică a unor soiuri imune, rezistente sau cel puţin toleranţe la principalele boli şi dăunători, a devenit principala direcţie pentru toate ţările producătoare de fructe şi constituie un obiectiv prioritar în toate programele de ameliorare a soiurilor din ţările respective. În ţara noastră, obiectivele urmărite în programul de ameliorare se îndreaptă spre creşterea performanţelor agroproductive ale soiurilor şi sporirea calităţii recoltei, precum şi spre reducerea resurselor alocate protecţiei fitosanitare şi diminuarea poluării fructelor de compuşii chimici de sinteză şi, în final, spre protecţia mediului şi a consumatorilor, toate acestea având ca efect creşterea siguranţei şi securităţii alimentare. Se are în vedere, în continuare, obţinerea de soiuri cu rezistenţă sporită sau imunitate la bolile de maximă incidenţă economică, cum ar fi rapănul şi făinarea la măr, arsura bacteriană la păr, plum pox-ul la prun, antracnoza şi monilioza la cireş şi vişin, etc. Deşi există un număr mare de soiuri şi fiecare ţară tinde spre promovarea unui sortiment propriu, determinat, în principal, de gradul de favorabilitate al condiţiilor climatice, de capacitatea soiurilor de a se adapta la acestea, dar şi de concurenţa de pe piaţa mondială, există totuşi un grup restrâns de soiuri cultivate cu tendinţe de internaţionalizare, impus de o serie de factori comerciali. Principalele activităţi urmărite în acest proiect partenerial de cercetare-dezvoltare se referă la: - crearea de populaţii hibride în vederea prevenirii eroziunii genetice; - selecţia unor forme pomicole noi cu rezistenţă la boli şi dăunători şi fructe de calitate, conform standardelor pieţei europene, în vederea creşterii siguranţei şi securităţii alimentare; - testarea capacităţii de producţie şi a valorii comerciale în culturi comparative, în vederea înregistrării unor soiuri noi, pretabile sistemelor tehnologice specifice agriculturii durabile. Rezultate scontate: - efectuarea de noi combinaţii hibride şi lărgirea bazei de selecţie pentru obţinerea de noi soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi; - îmbunătăţirea sortimentului de pomi şi arbuşti fructiferi prin înregistrarea şi brevetarea de noi soiuri şi portaltoi; - promovarea noilor soiuri şi portaltoi şi extinderea lor în plantaţiile comerciale. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea noilor creaţii sortimentale prin publicarea unor articole în reviste agricole adresate fermierilor; - popularizarea celor mai bune creaţii sortimentale prin organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde şi vizite de lucru, pentru identificarea de potenţiali beneficiari; - editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, broşuri/pliante. - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 3.2.3.: Crearea de soiuri şi hibrizi F1 pentru principalele specii de legume cultivate în spatii protejate: tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, varză timpurie Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.162.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul îşi propune să obţină creaţii valoroase româneşti, stabilizate genetic, concretizate în soiuri şi hibrizi F1 pentru spaţii protejate (sere, solarii). De asemenea, un accent deosebit în obţinerea noilor creaţii se va pune pe imprimarea genetică în expresivitatea fenotipică a acestora a caracteristicilor tradiţionale valoroase concretizate în special prin gust şi aromă. În cadrul proiectului se urmăreşte obţinerea de creaţii strict specializate în ceea ce priveşte mediul de cultură (spaţii protejate), eşalonarea producţiei, tehnologia de cultură şi direcţia de utilizare (pentru consum în stare proaspătă, industrializare etc.) Preţul de cost al seminţelor de legume produse de la noile creaţii biologice va fi semnificativ mai mic comparativ cu preţul seminţelor din import. Principalele activităţi propuse a fi derulate în cadrul proiectului sunt: - constituirea câmpurilor de germoplasmă de bază pentru fiecare specie luată în studiu; - evaluarea câmpurilor de germoplasmă şi promovarea genotipurilor valoroase din câmpul de bază în câmpul de lucru şi supunerea acestora lucrărilor intensive de ameliorare; - obţinerea de linii stabilizate genetic (soiuri), pretabile pentru cultivarea în spaţii protejate; - obţinerea de genitori valoroşi, stabilizaţi, care să posede caracteristicile impuse de programul de ameliorare; - testarea capacităţii combinative generale prin folosirea genitorilor tester recunoscuţi; - selectarea genitorilor valoroşi, care au manifestat în descendenţă fenomenul heterozis (reproductiv, somatic, adaptativ, metabolic) şi studierea acestora în câmpul de testare a capacităţii combinative specifice, prin realizarea de încrucişări dialele între ei; Rezultate scontate: - realizarea şi consolidarea unor baze valoroase de germoplasmă la speciile implicate în proiect; - inventarierea şi evaluarea principalelor caracteristici la toate genotipurile luate în studiu din baza de germoplasmă (întocmirea fişelor cadru de observaţii pentru fiecare specie şi genotip); - obţinerea de linii genitoare valoroase care să întrunească caracteristicile fenotipice impuse de programul de ameliorare; - evaluarea disponibilităţii genetice pentru procesul de hibridare a fiecărui genotip selecţionat prin testarea capacităţii combinative generale şi specifice; - obţinerea de creaţii genetice stabilizate şi hibride care să corespundă cerinţelor cultivatorilor şi consumatorilor; - înscrierea la ISTIS în vederea omologării şi brevetării a 3 hibrizi şi 4 soiuri de legume destinate cultivării în spaţii protejate şi producerea necesarului de seminţe pentru derularea procesului de selecţie conservativă şi promovarea acestora în producţie. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele obţinute se vor face cunoscute prin mai multe mijloace: - organizarea de câmpuri demonstrative de concurs în unitate şi la fermieri folosind ca martori în experienţe creaţii biologice de top; - participarea la simpozioane ştiinţifice de specialitate cu lucrări şi referate care să reflecte expresiv rezultatele obţinute; - publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV; - organizarea de mese rotunde la care să participe cultivatori, procesatori, cadre didactice din unităţile de învăţământ de profil şi presa de specialitate; - realizarea de broşuri şi pliante de prezentare pentru fiecare creaţie obţinută; - distribuirea de material biologic (seminţe şi răsaduri) promoţional, la cultivatori şi la unităţile de învăţământ care deţin loturi didactice şi de producţie; - baza de date în format electronic; - prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor creaţii pe site-ul specializat al unităţii şi pe site-ul MADR. Proiectul ADER 3.2.4.: Diversificarea sortimentului legumicol prin crearea de soiuri şi hibrizi F1, pentru cultura tradiţională şi ecologică în câmp pentru principalele specii de legume Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 812.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul răspunde rezolvării problemelor stringente solicitate de fermierii români, respectiv necesitatea cultivării soiurilor româneşti, adaptate condiţiilor de mediu din ţara noastră, precoce şi productive, cu rezistenţă genetică, solicitate de consumatori. Activităţile principalele urmărite în acest proiect de cercetare-dezvoltare şi inovare sunt diversificarea, evaluarea şi valorificarea resurselor de germoplosmă prin: - crearea materialului iniţial de ameliorare, selecţionarea, testarea uniformităţii liniilor consangvine, testarea gradului de androsterilitate, autoincompatibilitate sporofitică, ginoicie, etc; - selectarea liniilor consangvine valoroase pentru principalele caractere morfologice, productivitate, calitate şi rezistenţă la agenţi patogeni şi dăunători; - testarea capacităţii de multiplicare "in vitro" a liniilor valoroase. Rezultatul final va consta în depunerea la I.S.T.I.S., a documentaţiilor pentru omologarea şi brevetarea unui hibrid comercial, şase soiuri noi de legume, precum şi conservarea a patru linii avansat homozigote. Rezultate scontate: - îmbogăţirea patrimoniului genetic legumicol prin obţinerea genotipurilor noi autohtone valoroase (un hibrid comercial, şase soiuri şi patru linii avansat homozigote); - caracterizarea genotipurilor noi din punct de vedere al capacităţii de producţie şi calităţii, a rezistenţei la agenţi patogeni şi dăunători, a adaptării la condiţiile pedoclimatice diverse, precum şi implementarea acestora în cultură. Modul de aplicare al rezultatelor: - popularizarea în vederea promovării noilor cultivare prin publicaţii în reviste de specialitate adresate fermierilor; - organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde şi vizite de lucru pentru identificarea de potenţiali beneficiari; - editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, broşuri/pliante, precum şi a unui catalog cu noile creaţii; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. - oferirea de consultanţă, materiale promoţionale, în problematica implementării în cultură a noilor creaţii. Proiectul ADER 3.2.5.: Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masă şi vin Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Activitatea de cercetare în domeniul ameliorării soiurilor de viţă-de-vie la nivel naţional are ca obiectiv prioritar obţinerea de noi soiuri şi selecţii clonale pornind de la sortimentul varietal existent în colecţiile de germoplasmă. Cerinţa crescândă a consumatorilor de produse personalizate, struguri şi vin autentic româneşti, constituie criteriul de bază pentru utilizarea materialul genetic existent în colecţiile de germoplasmă, ca sursă garantată de soiuri autohtone în activitatea de cercetare. Proiectul are ca obiectiv principal promovarea unor soiuri noi, obţinute de cercetătorii români în ultimii ani dar, neintroduse pe piaţa viticolă, utilizarea varietăţilor locale, autohtone de viţă-de-vie în ameliorarea sortimentului viticol pentru struguri de masă şi vin prin aplicarea metodelor de ameliorare convenţionale şi neconvenţionale. Alegerea genotipurilor valoroase rezultate din hibridări şi selecţii clonale se efectuează comparativ cu soiurile/varietăţile parentale şi a celor de referinţă (din sortimentul mondial) şi au la bază: timpurietarea, aspectul comercial, rezistenţa la factori de stres biotici şi abiotici, calitatea producţiei de struguri. Descrierea ampelografică prin metode clasice şi moderne, precum şi răspunsurile fiziologice ale soiurilor/hibrizilor/clonelor la condiţiile diferite de areal şi tehnologie aplicată, vor constitui indicatorii de caracterizare completă a noilor varietăţi. Proiectul se finalizează prin: - crearea unei baze de date la nivel naţional cu descrierea completă a soiurilor vechi, precum şi a celor mai valoroase creaţii ale amelioratorilor; - deschide posibilitatea pentru teste de inter-comparare a varietăţilor vechi şi a celor noi în areale/colecţii diferite; - consolidarea unei reţele la nivel naţional pentru schimb de între specialişti şi de material biologic posedând anumite caractere de rezistenţă şi calitate; - creşterea numărului de varietăţi genetice în colecţiile de germoplasmă naţională; - perfecţionarea metodelor de ameliorare şi selecţie a noilor creaţii de viţă-de-vie pentru struguri de masă şi vin; - materialul biologic valoros poate fi utilizat fie pentru extinderea suprafeţelor cu soiuri valoroase, fie pentru testare în ferme viticole de stat şi private. Principalele rezultate preconizate: - realizarea unor loturi demonstrative în areale viticole diferite cu soiuri noi obţinute în ultimii 10 ani de cercetătorii români; - valorificarea materialului biologic sănătos existent în colecţiile de germoplasmă; - caracterizarea completă a materialului biologic iniţial şi a celui rezultat prin aplicarea metodelor de ameliorare clasice şi moderne; - omologarea şi brevetarea unui număr minim de 2 soiuri şi/sau 2 selecţii clonale pentru struguri de masă şi vin; - promovarea pe piaţa viticolă a unor soiuri noi; - reintroducerea în sortiment a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calităţi agrobiologice şi tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecerea anilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea soiurilor recent omologate şi a unor selecţii clonale pentru struguri de masă şi vin prin întâlniri comune cu potenţialii utilizatori, mese rotunde, articole în mass-media; - valorificarea materialului iniţial al amelioratorului prin furnizarea de coarde altoi pentru înfiinţarea de loturi demonstrative în unităţi de cercetare şi la producători privaţi; - diseminarea rezultatelor obţinute (conferinţe, publicaţii în reviste de specialitate, catalog de descriere al genotipurilor obţinute prin metode de ameliorare). Proiectul ADER 3.2.6.: Menţinerea integrităţii genetice a soiurilor şi hibrizilor de legume, asigurarea de sămânţă din verigi superioare (prebază şi bază) şi crearea de noi cultivare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Cercetările se efectuează pe tot ciclul biologic al cultivarelor de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase şi păstioase propuse în proiect. Studiile se efectuează în cadrul selecţiei conservative pe materialul biologic din verigile de selecţie superioare la cultivarele omologate şi pe materialul biologic selectat pentru omologare. Scopul cercetărilor este de a realiza materialul biologic din categorii biologice superioare în cadrul selecţiei conservative necesar pentru producţiile de consum. Pentru asigurarea de seminţe de legume în conformitate cu cerinţele pieţii, se impune producerea anuală a unor cantităţi mari de material semincer şi săditor de bază, cu însuşiri calitative la nivelul standardelor impuse prin legislaţia în vigoare. Ţinând seama de caracteristicile biologice ale soiurilor, în procesul de producere a seminţelor se urmăreşte menţinerea neschimbată a echilibrului genetic care determină o anumită tipicitate şi puritate biologică, reflectate în capacitatea de producţie şi calitate. Principalele verigi ale procesului de înmulţire şi de menţinere a valorii biologice a soiurilor sunt: asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă, respectarea tehnologiilor de cultură şi a măsurilor speciale de menţinere a purităţii biologice a soiurilor. Asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă, se execută de către personal calificat din cercetare şi are drept scop conservarea de bază a soiurilor prin eliminarea tuturor descendenţelor netipice acestora. Proiectul îşi propune efectuarea studiilor în cadrul selecţiei conservative pe material biologic din verigile de selecţie superioară la speciile de legume omologate (ceapă, varză, păstârnac, gulie, ridichi şi fasole). Rezultate scontate: - realizarea de material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de legume: ceapă, păstârnac, varză, gulie, ridichi şi fasole. Acest material biologic valoros este utilizat în procesul de multiplicare a fiecărui soi ajungând în final la producătorii de legume pentru consum. - menţinerea colecţiei de germoplasmă la speciile de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase şi păstăioase; - promovarea, diseminarea şi transferul rezultatelor cercetării în domeniul legumiculturii; - asigurarea seminţei de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piaţă; - omologări de soiuri. Se elimină astfel riscul de a pierde anumite soiuri foarte valoroase de legume. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea celor mai bune soiuri prin implementarea în fermele private şi prin publicaţii în reviste de specialitate adresate fermierilor; - studii, analize în ce priveşte calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate şi în curs de omologare: ceapă - Roşie de Arieş, varză - Mocira, Poiana păstârnac - Alb lung, gulie - Albastru de Iernut, ridichi - Roşie de Iernut, fasole urcătoare - Mădărăşeni, Alina, fasole pitică - Lechinţa; - organizarea de câmpuri experimentale în unitate cât şi la fermieri folosind material biologic din creaţiile biologice selectate; - conservarea fondului genetic legumicol pe specii şi verigi de selecţie; - diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice, simpozioane, organizarea de mese rotunde cu participarea fermierilor, cadrelor didactice din unităţile de învăţământ de profil (workshop); - realizarea de broşuri şi pliante cu prezentarea rezultatelor obţinute. Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole Obiectivul specific 3.3. Modernizarea tehnologiilor de înmulţire şi de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficienţă a resurselor naturale şi antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător Proiectul ADER 3.3.1.: Cercetări privind menţinerea autenticităţii şi sănătăţii materialului de înmulţire pentru plantare pomicol, categoriile biologice prebază, bază şi certificat, prin metode biotehnologice şi fitosanitare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Conservarea şi utilizarea materialului de înmulţire pomicol în procesul de producere pe scară largă a materialului pentru plantare pomicol, dar şi obţinerea de noi plante certificate din categorii biologice superioare reprezintă o necesitate obiectivă datorită importanţei acordate acestui sector prin politicile agricole comune actuale. În prezent pe piaţa comună europeană are loc o circulaţie liberă a materialului pentru plantare pomicol şi de aceea orientarea în domeniu este către stimularea producerii de material la standarde de înaltă calitate în special din punct de vedere fitosanitar. Proiectul propune desfăşurarea unei activităţi de cercetare dezvoltare în direcţia producerii şi în special a menţinerii materialului pentru înmulţire pomicol de înaltă calitate şi îmbunătăţirii activităţii sectorului de producere a materialului pentru plantare pomicol. Producerea materialului pentru înmulţire certificat la speciile pomicole impune în prealabil controlul biologic şi fitosanitar conform legislaţiei şi normelor în vigoare. De aceea, este necesară implementarea standardelor din domeniul protecţiei plantelor şi a legislaţiei naţionale privind producerea şi menţinerea materialului de înmulţire din categorii biologice superioare. Obţinerea unui material pentru înmulţire de calitate constituie o preocupare permanentă care uneşte eforturile specialiştilor din mai multe domenii de cercetare pomicolă cum ar fi: virologia, biotehnologiile, protecţia plantelor, înmulţire, genetica şi ameliorarea de a combina strategiile biotehnologice şi tradiţionale pentru îmbunătăţirea calităţii materialului pentru înmulţire pomicol în contextul european. În procesul de menţinere a materialului de înmulţire este necesar un control riguros a stării fitosanitare şi în acest caz creşte volumul de lucrări tehnologice efectuate în plantaţii. Menţinerea categoriei biologice iniţiale presupune respectarea unor standarde europene transpuse în legislaţia naţională, abordare care va reprezenta baza proiectului. Astfel, conservarea materialului nucleu, asistată de teste virotice, este esenţială şi obligatorie pentru menţinerea statutului "virus free" sau "virus tested". Ca urmare se vor efectua activităţi de: - control periodic a stării fitosanitare prin aplicarea tehnicilor serologice şi/sau moleculare, în conformitate cu standardele europene. Acestea prevăd, pe de o parte, combinarea tehnicilor serologice (DAS/TAS-ELISA) cu cele moleculare (IC/RT-PCR, etc) pentru creşterea sensibilităţii detecţiei unor virusuri, iar pe de altă parte, utilizarea cu predilecţie a tehnicilor moleculare (Nested-PCR) pentru detecţia cu fidelitate a fitoplasmelor. - experimentări privind dezvoltarea activităţii de testare fitovirală prin extinderea metodelor de testare biologică la cât mai multe specii pomicole; - introducerea în procesul de certificare a unor soiuri valoroase autohtone dar şi a unor soiuri străine; - experimentări privind îmbunătăţirea protocoalelor de lucru pentru obţinerea plantelor pomicole sănătoase-libere total de virusuri; - studii referitoare la dezvoltarea unor proceduri moderne de verificare a autenticităţii şi stabilităţii genetice a materialului biologic; - cercetări privind perfecţionarea metodelor de înmulţire pentru producerea de material necesar înfiinţării de plantaţii mamă, inclusiv folosirea biotehnologiilor; - dezvoltarea de noi proceduri cât şi îmbunătăţirea protocoalelor existente privind obţinerea plantelor libere de virusuri; - elaborarea materialelor privind diseminarea rezultatelor de cercetare. Proiectul propune menţinerea materialului de înmulţire existent respectând recomandările din standardele naţionale şi internaţionale şi obţinerea a noi nuclee libere de patogeni virali la speciile pomicole care să garanteze obţinerea ulterioară a unui material săditor sănătos şi autentic competitiv pe piaţă. Măsurile propuse vizează creşterea eficienţei economice a culturilor pomicole din ţara noastră, prin asigurarea unui material săditor sănătos la plantare. Rezultate scontate: - asigurarea şi menţinerea nucleelor de plante material pentru înmulţire din categoriile biologice prebază, bază şi certificată; - implementarea standardelor din domeniul protecţiei plantelor şi a legislaţiei naţionale privind producerea materialului pentru înmulţire din categorii biologice superioare; - tehnologii/secvenţe tehnologice de menţinere şi înmulţire a materialului săditor pomicol şi de control a stării fitosanitare a stocurilor de plante mamă; - protocoale eficiente standardizate privind testarea virală, eliberarea de virusuri a materialului biologic pomicol; - metode/proceduri de verificare a autenticităţii materialului obţinut cât şi a stabilităţii genetice a plantelor regenerate; - obţinerea materialului pentru înmulţire şi conservarea în biodepozitar unde este cazul pentru realizarea de noi plantaţii mamă de ramuri altoi; - transferul rezultatelor, prin furnizarea de ramuri altoi către producătorii de material pentru plantare pomicol înregistraţi oficial pentru producerea pe scară largă a materialului săditor "Certificat"; - ghid/broşură privind organismele dăunătoare cu importanţă economică pentru materialul săditor pomicol; - catalog virtual de soiuri şi producere de material săditor, care să faciliteze accesul rapid la informaţii şi fără costuri pentru potenţialii beneficiari. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către producătorii de material pentru plantare pomicol înregistraţi oficial prin furnizarea de ramuri altoi şi portaltoi liberi de virusuri; - transfer de material pentru plantare "certificat" către fermieri pentru înfiinţarea de plantaţii pomicole sănătoase; - diseminarea rezultatelor prin prezentarea, în cadrul unor mese rotunde, conferinţe sau simpozioane, de lucrări de specialitate, ştiinţifice şi de popularizare şi publicarea acestora în reviste de specialitate; întruniri cu producătorii de material pentru plantare pomicol înregistraţi oficial, fermieri, reprezentanţi MADR, ITCSMS, OFJ şi alţi potenţiali beneficiari ai rezultatelor; - editarea de publicaţii ştiinţifice, de popularizare, tehnologii-cadru, broşură cu informaţii cuprinse în 2-3 pagini/patogen privind aspecte biologice şi caracterizare moleculară, metode recomandate de detectare cât şi de eliminare; - catalog virtual de soiuri şi producere de material săditor, care să faciliteze accesul rapid la informaţii şi fără costuri pentru potenţialii beneficiari; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 3.3.2.: Bioeconomia speciilor pomicole termofile şi arbuştilor fructiferi în vederea maximizării eficienţei utilizării resurselor naturale şi antropice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Principalele activităţi care se vor desfăşura în cadrul proiectului: - înfiinţarea unor câmpuri experimentale cu combinaţii soi-portaltoi utilizând portaltoi generativi şi vegetativi şi soiuri nou create şi tehnici de fito-monitorizare pentru diagnosticarea multisenzorială timpurie a stării de stres a plantelor; - testarea unor portaltoi recent introduşi pentru speciile termofile şi soiuri de arbuşti fructiferi; - evaluarea periodică a stării fitosanitare a soiurilor studiate; - comportarea portaltoilor/soiurilor studiate la principalii factori de stres abiotic şi biotic; - studiul irigării şi a altor secvenţe tehnologice aplicate speciilor termofile şi arbuştilor fructiferi, în vederea diminuării efectelor negative ale stresului hidric, termic şi radiativ accentuat de schimbările climatice; - determinări fizico-chimice şi biologice privind fertilitatea solului în urma aplicării unor metode de optimizare nutriţională nepoluante a plantelor de cultură; - demonstrarea eficienţei economice superioare a secvenţelor tehnologice şi metodologiilor propuse, comparativ cu rezultatele obţinute pe plan internaţional. Rezultate scontate: - stabilirea celor mai performante combinaţii soi-portaltoi în ceea ce priveşte comportarea lor în pepinieră şi livadă; lansarea pe piaţă a celor mai adaptate genotipuri pretabile sistemului superintensiv de cultură, în vederea înfiinţării de noi plantaţii cu maximă rentabilitate din punct de vedere economic; - elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistenţă/toleranţă la stresul biotic şi abiotic al speciilor termofile şi al arbuştilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariţiei stresului hidric, termic şi trofic prin monitorizarea stării de vegetaţie a culturilor cu ajutorul indicilor derivaţi satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) şi ai parametrilor sol-- vegetaţie (LAI, fPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode nepoluante privind conservarea calităţii solului; folosirea diferitelor regimuri de irigare care să diminueze stresul hidric şi termic timpuriu diagnosticat prin tehnici multisenzoriale, pentru evitarea irosirii resurselor naturale asigurate nearmonizat, în contextul schimbărilor climatice. - stabilirea eficienţei economice a secvenţelor tehnologice/metodologiilor propuse. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către agenţi economici care desfăşoară activităţi de producere de material săditor şi fructe de specii termofile şi arbuşti fructiferi; - diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice, participare la simpozioane, congrese, etc.; - organizarea de întâlniri comune cu specialişti şi utilizatori; - realizarea unei pagini web, cu rezultate obţinute, care să permită accesul rapid al potenţialilor beneficiari la informaţii; - broşuri cu soiuri şi portaltoi de specii termofile şi soiuri de arbuşti fructiferi adaptate condiţiilor pedoclimatice din România, precum şi cu metodologii multisenzoriale de diagnosticare timpurie a stresului hidric şi termic. Proiectul ADER 3.3.3.: Soluţii tehnologice modernizate privind obţinerea materialului pentru plantare pomicol conform standardelor de calitate europene Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Principalele activităţi care se vor desfăşura în cadrul proiectului: - înfiinţarea unor câmpuri experimentale cu combinaţii soi-portaltoi, utilizând portaltoi generativi şi vegetativi şi soiuri nou create, precum şi tehnici de fito-monitorizare pentru diagnosticarea multisenzorială timpurie a stării de stres a plantelor; - testarea unor portaltoi recent introduşi pentru speciile termofile şi soiuri de arbuşti fructiferi; - evaluarea periodică a stării fitosanitare a soiurilor şi portaltoilor studiaţi; - comportarea portaltoilor/soiurilor studiate la principalii factori de stres abiotic şi biotic; - studiul irigării şi a altor secvenţe tehnologice aplicate speciilor termofile şi arbuştilor fructiferi, în vederea diminuării efectelor negative ale stresului hidric, termic şi radiativ accentuat de schimbările climatice; - determinări fizico-chimice şi biologice privind fertilitatea solului în urma aplicării unor metode de optimizare nutriţională nepoluante a plantelor de cultură; - demonstrarea eficienţei economice superioare a secvenţelor tehnologice şi metodologiilor propuse, comparativ cu rezultatele obţinute pe plan internaţional. Rezultate scontate: - stabilirea celor mai performante combinaţii soi-portaltoi în ceea ce priveşte comportarea lor în pepinieră şi livadă; lansarea pe piaţă a celor mai adaptate genotipuri, pretabile sistemului superintensiv de cultură, în vederea înfiinţării de noi plantaţii cu maximă rentabilitate din punct de vedere economic; - elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistenţă/toleranţă la stresul biotic şi abiotic al speciilor termofile şi al arbuştilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariţiei stresului hidric, termic şi trofic prin monitorizarea stării de vegetaţie a culturilor cu ajutorul indicilor derivaţi satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) şi ai parametrilor sol-- vegetaţie (LAI, FPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode nepoluante privind conservarea calităţii solului; folosirea diferitelor regimuri de irigare care să diminueze stresul hidric şi termic timpuriu diagnosticat prin tehnici multisenzoriale, pentru evitarea irosirii resurselor naturale asigurate nearmonizat, în contextul schimbărilor climatice. - stabilirea eficienţei economice a secvenţelor tehnologice/metodologiilor propuse. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către operatorii economici care desfăşoară activităţi, atât de producere de material pentru plantare pomicol, cât şi de producere de fructe de specii termofile şi arbuşti fructiferi; - diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice, participare la simpozioane, congrese, etc.; - organizarea de întâlniri comune cu specialişti şi utilizatori; - realizarea unei pagini web, cu rezultatele obţinute, care să permită accesul rapid al potenţialilor beneficiari la informaţii; - broşuri cu soiuri şi portaltoi de specii termofile şi soiuri de arbuşti fructiferi adaptate condiţiilor pedoclimatice din România, precum şi cu metodologii multisenzoriale de diagnosticare timpurie a stresului hidric şi termic. Proiectul ADER 3.3.4.: Elaborarea tehnologiilor inovative de cultivare a două specii valoroase de ciuperci - Pleurotus eryngii şi Lentinus edodes, pe substraturi obţinute din deşeuri/subproduse agroforestiere regenerabile Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Interesul deosebit pe care-l prezintă ciupercile este generat de calităţile lor nutritive, gastronomice, chiar medicinale şi, în egală măsură, de importanţa economică, ecologică şi socială a cultivării lor. În România, în pofida potenţialului agricol impresionant, atât producţia cât şi consumul de ciuperci de cultură înregistrează valori extrem de modeste. Funcţionează un număr de 80-100 ciupercării, majoritatea de capacitate mică, sezoniere şi doar câteva intensive, totalizând anual o producţie ce nu depăşeşte 10.000 tone, foarte puţin comparativ cu statele vecine precum Ungaria (40.000 tone) sau Polonia (200.000 tone). Doar două specii de ciuperci se cultivă în România: Agaricus bisporus (champignon sau ciuperca de bălegar), care deţine ponderea producţiei - cca 80% şi Pleurotus ostreatus (buretele/păstrăvul de fag sau vânăt). Miceliul se importă aproape în totalitate, la fel şi compostul pentru ciupercile "champignon", care se aduce gata însămânţat din Ungaria şi Polonia. Proiectul îşi propune diversificarea sortimentului de ciuperci cultivate, având ca obiectiv principal introducerea în cultură controlată a două specii valoroase - Pleurotus eryngii şi Lentinus edodes, prin valorificarea eco-eficientă a unor substraturi naturale din deşeuri/subproduse agro-forestiere regenerabile. Prin derularea proiectului se propun următoarele activităţi: - elaborarea modelului experimental privind identificarea, propagarea şi caracterizarea in vitro a culturilor pure de miceliu din speciile P.eryngii şi L. edodes; - selecţia tipului de suport adecvat creşterii optime a inoculului şi miceliului de însămânţare; - elaborarea modelului experimental privind stabilirea celor mai bune reţete de substrat de cultura obţinut din materiale lignocelulozice regenerabile, câte 3-4 variante/specie şi verificarea lor în condiţii de laborator; - studiul influenţei exercitate de principalii factori de mediu (microclimat) în timpul incubării şi fructificării; - verificarea capacităţii de producţie pentru suşele de P. eryngii şi L. edodes, în culturi comparative organizate în ciupercărie; - analiza datelor experimentale privind etapele/secvenţele tehnologice caracteristice cultivării fiecărei specii în parte şi integrarea lor într-un model-cadru tehnologic unitar şi coerent, cu aplicabilitate în sisteme eco-tradiţionale şi intensive de cultură. Rezultate scontate: - materialul biologic iniţial, respectiv culturi pure de miceliu din speciile Pleurotus eryngii şi Lentinus edodes; caracterizarea in vitro a materialului biologic iniţial; - inoculul şi miceliul pentru însămânţare pe suportul optim de creştere; - modelul experimental privind testarea în condiţii de laborator a variantelor de substrat preparat din subproduse/deşeuri lignocelulozice; identificarea celor care asigură colonizarea cea mai rapidă a miceliului de P.eryngii şi respectiv, L. edodes; - optimizarea condiţiilor de microclimat pe parcursul întregului ciclu de cultură; - determinarea principalelor caracteristici la fructificare a suşelor experimentale, în culturi comparative realizate în ciupercărie; - tehnologii inovative şi eco-eficiente de cultivare pentru cele două specii de ciuperci, P. eryngii şi L. edodes, utilizând ca substraturi de creştere materiale lignocelulozice regenerabile provenite din exploataţii agricole şi forestiere; - materialul biologic iniţial, respectiv culturi pure de miceliu din speciile Pleurotus eryngii şi Lentinus edodes; - caracterizarea in vitro a materialului biologic iniţial; - inoculul şi miceliul pentru însămânţare pe suportul optim de creştere; - modelul experimental privind testarea în condiţii de laborator a variantelor de substrat preparat din subproduse/deşeuri lignocelulozice; - identificarea celor care asigură colonizarea cea mai rapidă a miceliului de P.eryngii şi respectiv, L. edodes; - optimizarea condiţiilor de microclimat pe parcursul întregului ciclu de cultură; - determinarea principalelor caracteristici la fructificare a suşelor experimentale, în culturi comparative realizate în ciupercărie; - tehnologii inovative şi eco-eficiente de cultivare pentru cele două specii de ciuperci, P. eryngii şi L. edodes, utilizând ca substraturi de creştere materiale lignocelulozice regenerabile provenite din exploataţii agricole şi forestiere. Modul de aplicare al rezultatelor: - înfiinţarea de culturi demonstrative în vederea introducerii în ciupercării a celor două specii noi; - organizarea unor întâlniri de lucru, mese rotunde cu cultivatorii de ciuperci; - publicarea rezultatelor în reviste de specialitate şi de popularizare; - participarea la sesiuni ştiinţifice, conferinţe şi simpozioane cu lucrări ştiinţifice şi comunicări. Proiectul ADER 3.3.5.: Elaborarea unui sistem integrat de control a organismelor dăunătoare la culturile de legume convenţionale şi ecologice, din spaţii protejate şi câmp Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 912.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Obţinerea unor producţii de legume în spaţii protejate şi câmp, competitive din punct de vedere a calităţii şi cantităţii, impune aplicarea unui complex de măsuri şi mijloace de combatere a organismelor dăunătoare cu impact minim asupra mediului înconjurător. Modificările în structura proprietăţilor agricole cultivate cu legume, schimbările climatice din ultimii ani, necesitatea stringentă de protejare a mediului şi asigurarea unei dezvoltări durabile impun abordarea unor cercetări care să conducă în final la elaborarea unor soluţii integrate, cu profund caracter aplicativ, menite să ducă la creşterea producţiei şi a competitivităţii acesteia. În acest sens, proiectul îşi propune: - identificarea de cultivaruri de legume româneşti şi străine cu diferite niveluri de rezistenţă/toleranţă la atacul organismelor dăunătoare, la speciile de tomate, ardei, vinete, castraveţi şi pepeni (în vederea reducerii numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetaţie); - evaluarea eficacităţii şi selectivităţii unor produse chimice şi bio cu impact redus asupra mediului; - stabilirea eficienţei altoirii pe diferite specii de portaltoi, în prevenirea contaminării plantelor cu diferite organisme dăunătoare ale solului; - evaluarea posibilităţilor de utilizare în amestec a unor produse de protecţie a plantelor noi pentru combaterea în complex a organismelor dăunătoare la speciile luate în studiu; - elaborarea de verigi şi tehnologii de combatere care vizează controlul organismelor dăunătoare la culturile de tomate, ardei, vinete, castraveţi şi pepeni din solarii şi câmp, în sistem convenţional şi ecologic; - implementarea unui sistem de management integrat a controlului organismelor dăunătoare în vederea creşterii siguranţei alimentare. Rezultate scontate: - cultivaruri de legume româneşti şi străine identificate ca rezistente/toleranţe la atacul organismelor dăunătoare, cu importanţă economică; - metode şi mijloace chimice şi biologice noi pentru controlul organismelor dăunătoare; - rolul portaltoiului în controlul organismelor dăunătoare din sol; - amestecuri de produse de protecţie a plantelor pentru controlul simultan a organismelor dăunătoare; - produse bio identificate pentru controlul organismelor dăunătoare; - momentele optime pentru aplicarea tratamentelor şi a intervalelor dintre acestea, în funcţie de presiunea de infecţie sau infestare; - verigi şi tehnologii integrate cu impact minim asupra mediului înconjurător şi consumatorilor, pentru culturi convenţionale şi ecologice. Modul de aplicare al rezultatelor: - organizare mese rotunde cu producătorii de legume, asociaţi sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obţinute; - elaborare, prezentare şi publicare lucrări ştiinţifice şi alte materiale informative (pliante, broşuri, articole în reviste de specialitate) cu tehnologiile integrate elaborate pentru transferul rezultatelor obţinute la cât mai mulţi cultivatori din diferite judeţe; - implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere convenţionale şi ecologice, prietenoase mediului, competitive şi cu impact socio-economic major; - elaborarea unei pagini WEB dedicată proiectului. Proiectul ADER 3.3.6.: Evaluarea şi conservarea surselor de germoplasmă legumicolă toleranţe la stresul termic şi hidric în vederea utilizării acestora în programele de ameliorare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 912.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani şi a orientărilor de dezvoltare spre agricultura ecologică, cultivarurile utilizate vor trebui să prezinte o serie de însuşiri de toleranţă sau rezistenţă la factorii adverşi de mediu (stres termic şi hidric), precum şi a celor biotici şi să necesite un input antropic relativ redus. Temperaturile excesiv de ridicate, însoţite de seceta atmosferică, influenţează puternic creşterea şi dezvoltarea plantelor, iar efectul cel mai dăunător se manifestă în procesul de înflorire şi polenizare a florilor. Creşterea toleranţei cultivarurilor la secetă presupune identificarea în cadrul germoplasmei de bază a unor forme cu asemenea însuşiri şi transferul acestora prin metode specifice, la alte forme valoroase în vederea obţinerii de noi genotipuri. Proiectul vizează evaluarea fondului de germoplasmă autohton sub aspectul comportării faţă de factorii biotici (boli şi dăunători) şi abiotici (vulnerabilitatea la stresul termic şi hidric), în diferite condiţii pedoclimatice şi sisteme de cultură, precum şi identificarea, colectarea şi conservarea de noi surse. Prin derularea proiectului se propun următoarele activităţi: - organizarea de expediţii în vederea identificării şi colectării materialului biologic reprezentat de genotipuri (populaţii locale şi soiuri autohtone) pretabile cultivării în condiţii adverse de mediu, din diferite zone ale ţării, unde se manifestă stresul termic şi hidric şi în care populaţiile locale de legume au reuşit să realizeze producţii satisfăcătoare de-a lungul anilor; - inventarierea surselor proprii de germoplasmă în vederea identificării celor toleranţe la stres (pe baza mecanismelor de adaptare); în acest sens se va face o triere a materialului biologic existent, reţinând doar genotipurile capabile să realizeze satisfăcător procesele de gametogeneză şi de polenizare în astfel de condiţii de mediu; - evaluarea materialului biologic selectat prin organizarea în câmpul experimental a unor variante tehnologice de cultură în condiţii de stres hidric şi termic; - întocmirea fişelor de descriere a materialului biologic studiat (pe baza descriptorilor UPOV), în urma observaţiilor fenologice şi a determinărilor biometrice efectuate în câmpurile experimentale; - înmulţirea materialului genetic selectat (în condiţii de izolare în timp sau spaţiu) în vederea obţinerii de sămânţă; - conservarea surselor de germoplasmă selectate la parteneri, precum şi constituirea de accesii. Rezultate scontate: - surse de germoplasmă la diferite specii de legume (tomate, ardei, pătlăgele vinete, pepene verde, pepene galben, dovlecel, fasole, mazăre, ceapă, varză); - fişe de descriere a materialului biologic studiat (pe baza descriptorilor UPOV) în vederea utilizării ca surse de germoplasmă pentru obţinerea de noi cultivaruri; - câmpuri de înmulţire (în condiţii de izolare în timp sau spaţiu) în vederea obţinerii de sămânţă; - accesii din materialul genetic selectat în vederea conservării acestuia; - probe de seminţe în vederea conservării surselor de germoplasmă selectate la parteneri, în condiţii de mediu controlat. Modul de aplicare al rezultatelor: - organizarea de loturi demonstrative cu materialul genetic selectat; - se vor elabora, prezenta şi publica lucrări ştiinţifice şi alte materiale informative (pliante, broşuri, articole în reviste de specialitate); - participarea la sesiuni, conferinţe, simpozioane şi publicarea unor lucrări ştiinţifice de specialitate; - organizarea de mese rotunde, participarea la expoziţii şi târguri agricole; - elaborarea unei pagini web dedicată proiectului. Proiectul ADER 3.3.7.: Optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătăţirea productivităţii şi a calităţii fructelor, în condiţiile accentuării factorilor de stres biotici şi abiotici Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Implementarea tehnologiei plantelor altoite în cultura ardeiului, tomatelor, cucurbitaceaelor şi a vinetelor, se impune ca o necesitate care derivă atât din efectul negativ asupra randamentului culturilor de legume pe unitatea de suprafaţă cât şi asupra calităţii comerciale a acestora, ca urmare a stresului termic, hidric şi biotic determinate de schimbările climatice din ultimile decenii, cât şi de implementarea anumitor reglementări internaţionale privind protejarea mediului înconjurător care au condus la interzicerea unor compuşi chimici foarte eficienţi în prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, dar care sunt incompatibili cu acest demers mondial de reducere semnificativă a factorilor poluanţi ai mediului înconjurător. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, sunt adaptate condiţiilor pedoclimatice locale şi au o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a legumiculturii atât în câmp cât şi în spaţiile protejate. Modificările apărute în structura de proprietate şi mecanismele economiei, exigenţele pieţei europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a protejării mediului înconjurător şi asigurării unei dezvoltări durabile, impun abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii integrate, fezabile, menite să crească competitivitatea producţiei autohtone de legume, în condiţiile unor recolte crescute şi de calitate. Ca urmare, implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect, care priveşte implementarea tehnologiei plantelor altoite în cultura ardeiului, tomatelor, cucurbitaceelor şi vinetelor, va veni în întâmpinarea problemelor majore ale producţiei de legume în spaţii protejate şi în câmp din ţară, în scopul obţinerii unui nivel cantitativ şi calitativ ridicat în cadrul fermelor mici şi mijlocii, care să poată face faţă exigenţelor pieţei comune şi cerinţelor internaţionale. Realizarea unor portaltoi indigeni pentru cultivarele de tomate, vinete, ardei, va conduce atât la reducerea efortului valutar, cât şi la folosirea unor portaltoi cu caracteristici specifice care vor fi mai bine adaptaţi condiţiilor locale de climă şi sol, cu rezistenţe sau toleranţe la bolile de sol şi dăunătorii care afectează culturile de legume din România. Creşterea randamentelor în producţia de legume din România şi îmbunătăţirea calităţii acestora prin implementarea unei tehnologii neconvenţionale, dar care a cunoscut o concertată dezvoltare în ultimile decenii pe plan mondial cât şi în ţările membre ale Comunităţii Europene sunt măsuri absolut necesare pentru a face faţă presiunii concurenţiale a pieţei externe. Proiectul îşi propune implementarea tehnologiei de cultură a ardeiului (gras, lung şi gogoşar) cu plante altoite precum şi optimizarea tehnologiilor de cultură a tomatelor, cucurbitaceelor şi vinetelor altoite, la nivelul realizărilor din Europa şi pe plan mondial şi implementarea acestor tehnologii la utilizatori. Tematica urmăreşte implementarea unei tehnologii biologice în vederea reducerii pierderilor de producţie determinate de schimbările climatice. Tehnologia cultivării plantelor altoite conduce la: - diminuarea numărului de tratamente chimice înainte de înfiinţarea culturii (eliminarea tratamentelor cu metam de sodiu, dazomet sau 1.3 diclor propen); - reducerea unor costuri energetice (eliminarea consumului de curent electric şi apă sau gaze naturale necesare la metodele pentru dezinfecţia solului-fumigare şi abur); - îmbunătăţirea vigorii şi rezistenţei la factorii climatici datorită rusticităţii portaltoiului; - creşterea randamentului la hectar cu circa 10-20%, cu impact pozitiv asupra rezultatelor economice. În acest sens se vor testa în vederea introducerii în tehnologiile recomandate noi portaltoi specifici diferitelor specii cultivate, care vor proveni atât din ţări cu tradiţie dar se vor introduce şi unii portaltoi indigeni de solonacee, rezultaţi din activitatea de cercetare. Vor fi urmărite aspecte care se referă la influenţa portaltoiului asupra comportamentului plantelor altoite faţă de stresul produs de factorii climatici excesivi (temperatură, precipitaţii, secetă), cât şi de sol (fenomene de sărăturare a solului), comportarea plantelor altoite faţă de atacul bolilor de sol şi al nematozilor, productivitatea la ha a legumelor altoite, calitatea fructelor, valoarea nutriţională a acestora, capacitatea de menţinere a calităţii,etc. În vederea diseminării rezultatelor înregistrate vor fi organizate loturi demonstrative la producătorii din zone cu tradiţie în cultura legumelor (tomate, vinete, ardei, castraveţi, pepeni), se vor realiza emisiuni la radio şi se vor publica articole în revistele de profil din ţară. Rezultate vor fi prezentate la manifestări interne şi internaţionale de prestigiu şi vor fi cuprinse într-un un ghid de bune practici horticole în domeniul tehnologiilor legumelor altoite. Rezultate scontate: - implementarea tehnologiei semiautomatizate în vederea realizării răsadurilor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete; - implementarea tehnologiei de cultură a plantelor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete cultivate în spaţii protejate şi în câmp în vederea diminuării pierderilor de producţie datorate stresului termic, hidric şi biotic; - înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de noi creaţii biologice (câte unul pentru tomate, pătlăgele vinete şi ardei) cu însuşiri morfo-fiziologice superioare, rezistenţă sau toleranţă genetică la bolile de sol şi nematozi, compatibilitate cu o gamă cât mai extinsă de cultivare; - obţinerea unei cantităţi de 5 kg seminţe din verigi biologice superioare, în vederea multiplicării noilor portaltoi creaţi; - realizarea a 40.000 de răsaduri altoite de tomate, vinete, ardei şi cucurbitaceae; - ghid de bune practici horticole şi de mediu privind optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătăţirea productivităţii şi a calităţii fructelor, în condiţiile accentuării factorilor de stress biotici şi abiotici. Modul de aplicare al rezultatelor: - punerea la dispoziţia unor utilizatori atestaţi a unei cantităţi de seminţe din verigi biologice superioare, în vederea multiplicării noilor portaltoi creaţi; - diseminarea materialului biologic ameliorat în rândul cultivatorilor autohtoni; - realizarea de broşuri şi pliante de descriere şi prezentare a noilor creaţii obţinute în cadrul proiectului; - prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor creaţii pe o pagină web dedicată proiectului; - organizarea a opt loturi demonstrative; - elaborarea unui ghid de bune practici horticole şi de mediu privind optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultura, pentru îmbunătăţirea productivităţii şi a calităţii fructelor, în condiţiile accentuării factorilor de stres biotici şi abiotici; - rezultatele obţinute vor fi disseminate prin organizarea de mese rotunde şi întâlniri de lucru cu participarea producătorilor de legume, instruiri, articole de popularizare, activităţi de formare profesională; - prezentarea şi publicarea de referate şi comunicări ştiinţifice la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale. Proiectul ADER 3.3.8.: Adaptarea tehnologiilor de cultivare a viţei de vie la sistemul ecologic, prin maximizarea utilizării resurselor biotice şi abiotice ale ecosistemului viticol, în scopul conservării biodiversităţii acestuia Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.162.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Agricultura ecologică este sistemul de cultură cel mai apropiat de natură. Unul din pilonii pe care se bazează succesul ei este păstrarea valorii intrinsecă a biodiversităţii naturale. Proiectul are scopul de a oferi soluţii viabile, adaptate specificului fiecărei zone viticole luată în studiu pentru introducerea cu succes a sistemului ecologic. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat şi o aplicabilitate ştiinţifică şi practică imediată şi conformă cu cerinţele sistemului de agricultură ecologică specificate în legislaţia internaţională şi naţională. Pentru a promova un sistem viticol ecologic sustenabil, se impune abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii practice integrate şi fezabile, menite să crească interesul şi încrederea fermierilor români în introducerea acestui sistem în unele plantaţii viticole. Ca urmare, acest proiect îşi propune să colecteze în mod unitar toate datele ştiinţifice şi tehnice privind ecosistemele viticole pretabile la agricultura ecologică, să dezvolte şi să perfecţioneze, în cadrul unor loturi demonstrative, tehnologii inovatoare pentru viticultura ecologică. Se va avea în vedere, cu prioritate, identificarea însuşirilor fenotipice şi calitative care oferă avantaje economice anumitor soiuri de viţă de vie pentru cultivarea lor în sistem ecologic, interacţiunea cu factorii de climă şi în competiţia cu factorii biotici dăunători - buruieni şi organisme dăunătoare. De asemenea, se vor stabili cele mai performante produse, tehnici şi verigi tehnologice privind viticultura ecologică. Vor fi realizate următoarele activităţi: - studii asupra biodiversităţii ecosistemelor viticole consacrate şi evaluarea capacităţii de suport şi regenerare a acestora în urma intervenţiei factorului antropic; - analiza factorilor perturbatori în sistemul de cultivare ecologică a viţei de vie; - identificarea de soluţii privind managementul buruienilor în plantaţiile viticole ecologice; - testarea de produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantaţiile viticole ecologice. Rezultate scontate: - recomandări asupra modului de minimizare a intervenţiei antropice în ecosistemul viticol ecologic; - recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viţei de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu; - soluţii tehnologice privind managementul buruienilor în plantaţiile viticole ecologice; - produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantaţiile viticole ecologice; - organizarea de loturi demonstrative în care să fie prezentate noile soluţii, produse, tehnologii. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborarea şi consolidarea politicilor publice privind susţinerea fermelor care practică cultivarea viţei-de-vie în sistem ecologic; - întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, formare profesională; - acordarea de consultanţă în problematica păstrării biodiversităţii plantaţiilor viticole ecologice; - elaborarea unui ghid practic privind tehnologiile de cultivare a viţei de vie în sistem ecologic (înfiinţare şi exploatare) fundamentate prin folosirea resurselor naturale în scopul conservării biodiversităţii ecosistemului viticol; - articole ştiinţifice prezentate şi publicate la simpozioane interne şi internaţionale; - intervenţii în mass-media (scrisă şi audio-vizuală); - organizarea de seminarii/workshop-uri şi vizite demonstrative; - elaborarea şi difuzarea de materiale de popularizare - postere, pliante, articole de presă etc.; - participarea la expoziţii locale, naţionale şi internaţionale de profil. Proiectul ADER 3.3.9.: Menţinerea materialului de înmulţire viticol - categoriile biologice material iniţial de înmulţire, bază şi certificat Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Prin acest proiect se urmăreşte reabilitarea sectorului de producere a materialului săditor viticol prin dezvoltarea cadrului organizatoric aferent şi aplicarea unor tehnici şi metode moderne de producere şi menţinere a materialului pentru plantare din categorii biologice superioare (iniţial/bază) în vederea conservării valorii biologice şi creşterea calităţii acestuia. Se va verifica uniformitatea şi stabilitatea genetică a soiurilor de viţă de vie existente în colecţiile naţionale de germoplasmă viticolă (materialul"iniţial"). Vor fi dezvoltate şi aplicate metode de diagnosticare a stării de sănătate a plantelor, de devirozare şi obţinere de plante sănătoase prin tehnici moderne de multiplicare. Activităţile desfăşurate vor viza eficientizarea verigilor tehnologice de obţinere a materialului pentru plantare viticol "iniţial" şi "bază" în spaţii protejate şi în câmp, în conformitate cu legislaţia actuală armonizată cu cea europeană. Se va urmări ca pe parcursul derulării proiectului să se producă cantităţi suficiente de material pentru plantare din categoria "bază" pentru înfiinţarea de plantaţii mamă "certificat" în cadrul pepinierelor înregistrate oficial. Rezultate scontate: - producerea de material pentru plantare viticol "iniţial" şi "bază" pentru transferul către producătorii de material pentru plantare în vederea înfiinţării plantaţiilor mamă "Certificat"; - completarea stocului de material iniţial din sera nucleu izolator cu noile soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă românească; - catalog de soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă românească; - bază de date privind soiurile şi clonele existente în cadrul fondului naţional de germoplasmă viticolă; - tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de înmulţire a materialului săditor viticol. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către operatorii economici înregistraţi oficial ca producători de material pentru plantare viticol dar şi către instituţiile care coordonează activitatea de producere a materialului săditor viticol la nivel naţional (MADR, ITCSMS, OFJ, INSC); - extensia rezultatelor prin realizarea de plantaţii mamă "bază" şi organizarea de vizite demonstrative; - diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate; - editarea unui "Catalog de soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă românească". Proiectul ADER 3.3.10.: Cercetări privind identificarea şi definirea elementelor de tipicitate a vinurilor româneşti. Valorificarea potenţialului sanogen al vinurilor prin creşterea conţinutul fenolic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Dezvoltarea în perspectivă a cercetărilor din domeniul vinicol trebuie să ţină cont de preferinţele actuale ale consumatorilor pentru vinuri de calitate, tipice arealului viticol, bogate în compuşi bioactivi, cu potenţial de ameliorare a sănătăţii sau de reducere a riscului de boală. Obţinerea unor vinuri de calitate a căror însuşiri fizico-chimice şi senzoriale să satisfacă exigenţele şi preferinţele consumatorilor, este o condiţie de bază, urmărită de toţi producătorii consacraţi. Prezentul proiect are ca scop identificarea pe de o parte a elementelor care definesc terroir-ul vinurilor româneşti, a capacităţii naturale de acumulare a polifenolilor, în funcţie de specificitatea diferitelor areale viticole, iar pe de altă parte se urmăreşte modul în care sistemul de cultură şi tehnicile de vinificaţie pot creşte potenţialul fenolic al strugurilor şi vinurilor. Compuşii fenolici sunt metaboliţii secundari sintetizaţi în struguri, ce constituie categoria de compuşi bioactivi naturali cărora li se atribuie însuşiri sanogene remarcabile pentru organism, datorită acţiunii lor antioxidante. Strugurii şi vinurile roşii conţin surse importante de compuşi fenolici precum flavonoidele (flavonoli şi antocianidine) care joacă un rol fundamental împotriva bolilor cardiovasculare şi a cancerului. Aportul flavonolilor s-a dovedit a fi legat de reducerea riscului de a face cancer pulmonar iar antocianidinele pot preveni deteriorarea oxidativă a ADN-ului, proteinelor, lipidelor şi a altor molecule, prezentând proprietăţi chemopreventive şi activitate antiinflamatorie. Ei se acumulează în părţile solide ale strugurilor, pieliţe, seminţe, ciorchini; conţinutul lor fiind variabil, în funcţie de soi, gradul de maturare al strugurilor, condiţiile climatice ale arealului de cultură, practicile agricole utilizate şi nu în ultimul rând de tehnologia de vinificare aplicată. Cercetările vor fi orientate către optimizarea şi adaptarea practicilor viticole şi a tehnicilor de vinificaţie în scopul creşterii potenţialului fenolic al strugurilor din cele mai reprezentative soiuri de viţă de vie cultivate în arealul viticol românesc şi implicit al vinurilor obţinute. Se vor realiza următoarele activităţi: - identificarea factorilor de mediu care definesc noţiunea de terroir al anumitor areale vioticole; - analiza compuşilor fizico-chimici existenţi în vinurile de cazier, cu accent pe conţinutul fenolic al acestora; - stabilirea unor loturi cu soiuri de viţă de vie pentru analiza şi experimentarea creşterii potenţialului fenolic al acestora; - testarea celor mai bune practici agricole care îmbunătăţesc calitatea fenolică a strugurilor; - cercetarea momentului maturităţii fenolice şi a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roşii; - cercetarea influenţei tehnologiei de prelucrare a strugurilor asupra gradului de extractibilitate a compuşilor fenolici; - analiza compoziţiei fenolice a produselor viti-vinicole rezultate (struguri şi vinuri); - efectuarea unor corelaţii între diferiţi indici şi compuşii fenolici şi efectul economic obţinut prin valorificarea lor. Rezultate scontate: - definirea noţiunii de terroir a principalelor vinuri obţinute în arealele viticole selectate; - elementele care definesc terroir-ul fiecărei regiuni: sol, microclimat, soiuri; - compoziţia fizico-chimică a vinurilor din arealele analizate; - recomandări privind practici agricole care îmbunătăţesc calitatea fenolică a strugurilor; - recomandări privind stabilirea momentului maturităţii fenolice şi a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roşii; - tehnologie de prelucrare a strugurilor axată pe maximizarea gradului de extractibilitate a compuşilor fenolici; - compoziţia fenolică a produselor viti-vinicole rezultate (struguri şi vinuri). Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către fermierii cultivatori de viţă de vie şi oenologi, către instituţiile care coordonează activităţile de producere a strugurilor şi vinurilor la nivel regional şi naţional; - extensia rezultatelor prin realizarea de loturi demonstrative; - diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate, vizite tehnice, mese rotunde, prin publicaţii şi prezentări la sesiuni ştiinţifice. Proiectul ADER 3.3.11.: Metode inovative de obţinere a nucului altoit pentru înfiinţarea plantaţiilor ecologice în perspectiva schimbărilor climatice majore pe plan mondial Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: În urma modificărilor apărute în structura de proprietate şi având în vedere că pe suprafeţele relativ mici (2-5 ha teren) cultura nucului este profitabilă economic, pe lângă celelalte avantaje privind protecţia mediului, ameliorarea solurilor şi adaptarea la schimbările climatice actuale şi de aceea acest proiect îşi găseşte pe deplin necesitatea în vederea dezvoltării durabile. Proiectul propune realizarea următoarelor activităţi: - reconstrucţia ecologică a agrobiodiversităţii şi resurselor genetice autohtone, maximizarea factorilor naturali cu impact asupra mediului înconjurător; - folosirea terenurilor improprii altor culturi pomicole; - diminuarea fenomenului de eroziune a solului; - plantarea livezilor de nuc pe versanţi în vederea fixării solului şi reducerea alunecărilor de teren în urma precipitaţiilor excesive ştiind că sistemul radicular al nucului are această capacitate; - obţinerea de material săditor de nuc din biotipurile şi soiurile cu rezistenţă atât la temperaturile minime din timpul iernii, cât şi la temperaturile maxime din timpul verii; - înfiinţarea unui centru de obţinere a nucului altoit care să asigure plantarea anuală a cca. 200 ha plantaţii de nuc. Se va avea ca obiectiv redarea în circuitul pomicol a cca. 200 ha teren anual din zonele de deal şi submontane având în vedere că nucul are zonă de favorabilitate de la malul mării până la altitudinea de 1000-1200 m. De asemenea, plantaţiile de nuc au o eficienţă economică mare pe unitatea de suprafaţă (cca 20 mii euro/ha). Rezultate scontate: - identificarea şi multiplicarea biotipurilor locale vechi şi a soiurilor noi cu rezistenţă sporită la variaţiile mari de temperatură şi umiditate; - crearea unui biodepozitar pentru stocarea fondului de germoplasmă care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare în cultura nucului deficitară atât pe plan european cât şi în România; - folosirea raţională a suprafeţelor de teren improprii altor specii pomicole, cât şi reducerea fenomenului de eroziune a solului; - posibilităţi de refacere a perdelelor de protecţie a drumurilor şi localităţilor afectate de secetă sau înzăpeziri; - obţinerea de venituri sigure pe termen lung (50-80 ani); - obţinerea de materie primă pentru industria farmaceutică (frunze), industria alimentară (miez de nucă, dulceţuri), industria lemnului (mobilier), crearea de zone verzi şi împădurirea versanţilor; - eliminarea produselor de protecţie a plantelor cu impact în siguranţa mediului înconjurător. Modul de aplicare al rezultatelor: - extinderea biotipurilor şi soiurilor locale de nuc pe suprafeţe extinse în România şi în alte ţări ale Uniunii Europene; - conservarea materialului genetic de nuc; - creşterea eficienţei economice cât şi folosirea raţională a suprafeţelor de teren improprii altor culturi; - reducerea suprafeţelor de teren în pericol de alunecare în perioadele ploioase; - diminuarea efectului de eroziune a solului în zonele afectate; - creşterea suprafeţelor plantate cu nuc din România; - realizarea de venituri economice pe perioade mari de timp (50-80 ani după realizarea investiţiei); - organizarea de seminarii/workshop-uri şi de vizite demonstrative la unităţile de cercetare şi fermele ecologice partenere; - participarea cu articole şi comunicări ştiinţifice la conferinţe, simpozioane şi mese rotunde naţionale şi internaţionale; - elaborarea şi difuzarea de materiale de popularizare - postere, pliante, broşuri, articole de presă etc. - participarea la expoziţii locale, naţionale şi internaţionale. Proiectul ADER 3.3.12.: Creşterea competitivităţii tehnico-economice în pomicultură prin tehnologii adaptate la condiţiile pedoclimatice din România în vederea implementării Subprogramului tematic Pomicol în perioada 2015-2020 Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 812.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Creşterea demografică la nivel mondial şi necesitatea sporirii consumului de fructe în dieta zilnică implică realizarea unor producţii mari de fructe de calitate superioară şi profitabile în acelaşi timp pentru încurajarea cultivatorilor pomicoli din România. Proiectul de faţă îşi propune să cerceteze şi să valideze tehnologiile inovative necesare pentru realizarea unor producţii de fructe de calitate superioară, folosind soiuri şi portaltoi de înaltă valoare biologică, avându-se în vedere în acelaşi timp utilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale (sol, apă, lumină, etc.), protecţia şi conservarea mediului, realizând concomitent şi condiţii echilibrate de nutriţie pentru pomi. În ultimii ani în cultura pomicolă europeană tinde să se generalizeze sistemul de cultură intensivă, pe plantaţii de mare densitate, cu controlul mai strict al tuturor factorilor de vegetaţie pentru realizarea de producţii mari de fructe pe suprafeţe mai mici. Pe plan mondial, introducerea în cultură a portaltoilor vegetativi de vigoare redusă pentru diferite specii pomicole (măr, păr, prun, cireş, etc.), face posibilă crearea de plantaţii de mare densitate şi productivitate deosebită. În acest sens, cercetarea pomicolă din România a creat soiuri valoroase, adaptate climatului din ţara noastră, şi portaltoi vegetativi autohtoni care permit reducerea vigorii de creştere a diferitelor soiuri cultivate. Considerăm că este necesar ca aceste creaţii autohtone să fie experimentate tehnologic în loturi demonstrative, alături de alte soiuri şi portaltoi străini valoroşi în condiţiile edafo-climatice date. În ţările vest-europene, tendinţa de a aplica tehnologii de cultură care să protejeze mediul şi să-l păstreze cât mai nepoluat, a căpătat conotaţii majore. Se acordă o atenţie sporită nutriţiei controlate a plantelor prin administrarea unor doze, reţete şi momente de aplicare corelate cu procesele fiziologice caracteristice speciei şi chiar soiului cultivat, captării cât mai eficiente a luminii solare prin sisteme de tăieri - forme de coroană, aplicarea irigării localizate asociată cu fertirigarea, cu economie de apă, energie şi forţă de muncă. Schimbările climatice globale manifestate în ultimii ani, afectează în bună măsură culturile agricole anuale dar şi speciile pomicole, în special prin frecvenţa crescută a îngheţurilor târzii din primăvară, înflorirea timpurie a pomilor, cu risc de îngheţ al organelor florale şi polenizare defectuoasă a florilor, creşterea insolaţiei şi a frecvenţei arşiţelor în lunile iulie şi august, urmată de furtuni şi căderi frecvente de grindină, sporirea frecvenţei anilor secetoşi. Durabilitatea ecosistemelor pomicole intensive create, necesită unele elemente tehnologice inovative, care au drept scop esenţial obţinerea unor plantaţii sănătoase, rezistente la impactul climatic nefavorabil şi care pot realiza producţii de fructe profitabile şi constante. În acest context proiectul îşi propune să realizeze următoarele activităţi şi obiective: - monitorizarea unor factori fiziologici de creştere şi fructificare în scopul fundamentării unor elemente specifice tehnologiilor de precizie; - integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri şi portaltoi autohtoni şi străini adaptaţi condiţiilor pedo-climatice din România; - adaptarea celor mai moderne tehnologii pomicole aplicate în România şi în ţările cu agricultură avansată în vederea limitării efectelor negative ale schimbărilor climatice prognozate pentru următorii 50 de ani în România; - creşterea performanţelor economice şi a siguranţei în exploatare a actualelor tehnologii pomicole, pentru ridicarea durabilă a nivelului de trai al producătorilor agricoli, stabilizarea forţei de muncă în teritoriu şi crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea unor activităţi colaterale aducătoare de venituri (industrie agro-alimentară şi energetică, agro-turism, etc.). Proiectul urmăreşte elaborarea de ghiduri tehnico-economice detaliate, individuale, pentru toate speciile pomicole incluse în Legea pomiculturii nr. 348/2003 în funcţie de sistemul de cultură. Ghidurile vor conţine informaţii tehnice detaliate cu privire la tehnologiile de înfiinţare şi întreţinere pentru toate speciile pomicole autohtone incluse în lege precum şi eficienţa economică a fiecărei specii pe sisteme de cultură. Rezultate scontate: - integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri şi portaltoi autohtoni şi străini adaptaţi condiţiilor pedo-climatice; - elaborarea de elemente specifice tehnologiilor de precizie pe baza fitomonitorizării proceselor de creştere şi fructificare; - secvenţe tehnologice îmbunătăţite de identificare timpurie a sării de stres, de aplicare a fertilizării şi irigării, de aplicare a tăierilor de formare şi întreţinere a noilor combinaţii soi-portaltoi, în plantaţiile pomicole intensive şi superintensive; - elaborarea de ghiduri tehnico-economice privind tehnologiile de înfiinţare şi întreţinere pentru toate speciile pomicole autohtone pomicole incluse în Legea pomiculturii nr. 348/2003. Modul de aplicare a rezultatelor: - mese rotunde şi vizite la loturile demonstrative cu participarea fermierilor privaţi, în cadrul cărora se vor prezenta rezultatele cercetărilor efectuate; - elaborarea şi publicarea unor lucrări ştiinţifice şi de popularizare în revistele de specialitate; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute; - ghidurile elaborate vor fi puse la dispoziţia experţilor din cadrul MADR şi a pomicultorilor, a operatorilor economici şi altor potenţiali utilizatori şi beneficiari ai proiectelor din cadrul Subprogramului tematic Pomicol în perioada 2015-2020. Obiectivul general 4: Îmbunătăţirea managementului integrat al culturilor de câmp şi horticole pentru prevenirea şi combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul şi sănătatea consumatorilor Obiectiv specific 4.1. Utilizarea durabilă a resurselor vegetale şi a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp şi cele horticole Proiectul ADER 4.1.1.: Identificarea de soluţii de combatere integrată a organismelor dăunătoare în plantaţiile pomicole care să conducă la reabilitarea mediului şi obţinerea unor produse sănătoase în sistem ecologic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul porneşte de la necesitatea gestionării concrete a organismelor dăunătoare din agrosistemele create în plantaţiile pomicole. Aceasta presupune dezvoltarea unor verigi tehnologice şi modalităţi inovative prin care să se reducă atacul acestora în conformitate cu prevederile referitoare la utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor. Principalele activităţi vor viza: - perfecţionarea metodelor de identificare a organismelor dăunătoare în pepiniere şi plantaţii pomicole; - studiul fenofazelor critice pentru atacul organismelor dăunătoare; - analiza posibilităţilor de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare prin măsuri agro-fitotehnice, biologice, etc., altele decât cele chimice; - analize de risc fitosanitar prin testare virală cu utilizarea metodelor biologice, serologice (DAS/TAS-ELISA); - elaborarea programelor fitosanitare realizate pe baza prognozei şi avertizării cu recomandarea metodelor care nu implică poluare; - trecerea în procesul de testare pentru optimizarea unor protocoale de înmulţire în vitro a elitelor care răspund la utilizarea în culturile ecologice, etc.; - stabilirea celor mai rezistente soiuri din sortimentul actual şi de perspectivă în vederea extinderii în cultură cu un număr redus de intervenţii chimice; - amplasarea în unităţi de cercetare şi la pomicultori privaţi a unor loturi demonstrative. Rezultate scontate: - identificarea prin metode sigure a organismelor dăunătoare de orice tip (virusuri, ciuperci, bacterii şi insecte) cu rol dăunător asupra speciilor pomicole; - stabilirea incidenţei organismelor dăunătoare din plantaţiile pomicole în funcţie de factorii de influenţă; - realizarea unui complex suport (tehnic) de prevenire şi control a pierderilor produse de principalele boli virotice, micotice şi bacteriene şi a vectorilor acestora (ciuperci, fungi, insecte) în pepinierele şi plantaţiile pomicole; - identificarea unor elite valoroase cu toleranţă la principalele tipuri de boli şi dăunători şi cu pretabilitate la înmulţirea prin mijloace biotehnice (fără risc de poluare) - culturi in vitro, în vederea înfiinţării unor culturi ecologice; - soluţii de combatere integrată a organismelor dăunătoare diferenţiat pentru pepiniere, livezi tinere sau livezi pe rod în funcţie de sensibilitatea soiurilor şi pe baza unor produse performante, selective pentru mediul înconjurător. Modul de aplicare al rezultatelor: - introducerea în practica pomicolă a măsurilor integrate de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare virale, micotice şi bacteriene, precum şi a vectorilor de transmitere (afide, cicade) a infecţiilor, în scopul obţinerii de material săditor certificat şi implicit a plantaţiilor ecologice producătoare de fructe competitive pe piaţă; - creşterea eficienţei economice a fermelor specializate şi reducerea arealelor afectate; - organizarea de loturi demonstrative şi vizite pentru documentare a pomicultorilor, cercetătorilor, doctoranzilor, etc.; - instruirea celor interesaţi privind principalele măsuri de prevenire şi control a bolilor virale, micotice şi bacteriene şi a vectorilor acestora prin implementarea programelor fitosanitare fără risc de poluare; - lucrări de popularizare şi ştiinţifice, ghid practic de identificare a principalelor simptome produse de organismele dăunătoare şi măsurile de prevenire şi combatere. Proiectul ADER 4.1.2.: Evaluarea impactului fitosanitar al materialului pentru plantare utilizat în programul de reconversie viticolă în România asupra plantaţiilor tinere de viţă de vie Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Exploataţiile viticole din România sunt tot mai mult afectate de bolile sistemice cauzate de organisme dăunătoare din grupul bacteriilor şi fitoplasmelor (fitoplasmoze şi cancerul bacterian) răspândite prin insecte vectoare, dar şi prin propagarea de către om a materialului săditor necertificat pe care îl foloseşte la înfiinţarea de noi plantaţii viticole. Aceste boli sunt printre cele mai distructive ale viţei de vie din întreaga lume, pentru care nu există tratamente chimice de combatere. Eforturile susţinute pe care le depun specialiştii în acest domeniu, pentru găsirea de noi mijloace de control, sunt limitate de cunoaşterea insuficientă a organismelor dăunătoare care produc aceste boli, şi a factorilor care determină răspândirea lor pe scară largă. Prin acest proiect se doreşte implementarea unui sistem integrat de detectare şi identificare timpurie a focarelor de vectori asociaţi acestora, precum şi a căilor de răspândire; evaluarea, dezvoltarea şi recomandarea celor mai adecvate metode de limitare a răspândirii lor şi de control a insectelor vectoare cu care sunt asociate. Pentru aceasta vor fi efectuate următoarele activităţi: - identificarea zonelor viticole cu plantaţii nou înfiinţate cu material săditor autohton; - evaluarea stării fitosanitare a plantaţiilor identificate (simptomatologie, prezenţă, frecvenţă, intensitate, susceptibilitatea soiurilor; tipuri de boli); - diagnoza exactă a organismelor dăunătoare, caracterizarea infecţiilor; - evaluarea insectelor vectoare şi a buruienilor gazdă asociate cu tipul de agent patogen; - stabilirea impactului stării fitosanitare asupra cantităţii şi calităţii recoltei (kilograme struguri, conţinut de zahăr); - evaluarea şi promovarea unor măsuri noi de management a organismelor dăunătoare şi a vectorilor asociaţi de răspândire; - extrapolarea zonelor viticole de risc faţă de bolile sistemice pe baza evaluării factorilor care favorizează răspândirea lor (condiţiile climatice, şi de mediu, originea şi circulaţia materialului săditor, factori antropici). Rezultate scontate: - evaluarea căilor de circulaţie a materialului pentru plantare utilizat la înfiinţarea plantaţiilor noi de viţă de vie în programul de reconversie; - hărţi de răspândire a simptomelor produse de bolile sistemice la viţa de vie din plantaţiile tinere şi stabilirea focarelor de boală; - metode specifice de diagnostic (microscopie, moleculare); - identificarea, caracterizarea şi epidemiologia organismelor dăunătoare; caracterizarea ciclului biologic, hărţi de răspîndire a acestora; - identificarea speciilor de vectori şi a plantelor gazdă (altele decât viţa de vie) asociate cu bolile sistemice, hărţi de răspândire a acestora; - evaluarea impactului fitosanitar şi economic al materialului pentru plantare viticol folosit la înfiinţarea noilor plantaţii viticole; - evaluarea riscului de răspândire în România, a bolilor sistemice la viţa de vie şi a speciilor vectoare asociate; - evaluarea factorilor care favorizează şi care limitează pătrunderea şi răspândirea bolilor sistemice (condiţiile climatice şi de mediu, circulaţia mărfurilor inclusiv a materialului săditor, factori antropici); - strategii de management pentru prevenirea şi limitarea impactului fitosanitar al bolilor sistemice (fitoplasmoze, cancer bacterian) atât în pepiniere cât şi în podgorii; - recomandări privind respectarea normelor legale de carantină fitosanitară pentru securitatea circulaţiei materialului săditor viticol. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor prin diseminarea de informaţii către utilizatorii finali şi autorităţile din sectorul viticulturii, precum şi pentru publicul larg, pentru a spori gradul de conştientizare a problemei propuse; - întâlniri periodice cu viticultorii, mese rotunde, participări la manifestări ştiinţifice, publicaţii în reviste de popularizare şi de specialitate (lucrări cotate ISI şi alte baze de date recunoscute; - materiale informative - buletine, pliante, flyere pentru conştientizarea opiniei publice asupra riscului reprezentat de bolile sistemice la viţa de vie, parteneriate internaţionale; - platforma web interactivă pentru comunicarea rezultatelor obţinute în proiect. Proiectul ADER 4.1.3.: Studiul impactului prunului transgenic rezistent la Plum pox potyvirus asupra organismelor nevizate şi evaluarea stabilităţii rezistenţei şi a performanţelor agronomice ale acestuia în contextul protejării mediului şi a sănătăţii consumatorilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Prunul reprezintă specia pomicolă dominantă în România care, însă, este grav afectată de infecţiile cu Plum pox potyvirus (PPV), ţara noastră fiind cunoscută ca endemică pentru acest organism dăunător. Este aproape unanim acceptat că obţinerea unor soiuri de prun cu adevărat rezistente la PPV şi cultivarea lor pe scară largă rămâne principala strategie de luptă eficientă împotriva acestui organism dăunător. În timp ce eforturile ameliorării convenţionale s-au concretizat cel mai adesea în obţinerea unor soiuri de prun toleranţe la PPV care limitează impactul, dar nu stopează răspândirea virusului, utilizarea metodelor moderne de inginerie genetică pare să aibă potenţialul de a revoluţiona ameliorarea rezistenţei la PPV a prunului. Cel mai notabil exemplu îl reprezintă obţinerea unui soi de prun transgenic denumit "HoneySweet" în urma unei colaborări americano-franceze. România a participat activ la unele cercetări privind prunul transgenic, însă acestea trebuie extinse, mai ales în contextul în care există posibilitatea ca Uniunea Europeană să transmită în plan naţional decizia de cultură a speciilor modificate genetic, caz în care, decizia politică de cultivare trebuie să aibă o amplă informaţie ştiinţifică care să fie pusă la dispoziţia consumatorilor. Scopul proiectului vizează realizarea unui astfel de deziderat prin studiul potenţialului utilizării prunului transgenic în combaterea eficientă a Plum pox potyvirus, în contextul reducerii poluării mediului de abuzul utilizării produselor de protecţie a plantelor şi a efectului neutral asupra organismelor nevizate. Activităţile proiectului urmăresc: - dacă prezenţa transgenelor inserate în prunul modificat genetic afectează organismele nevizate, în speţă populaţiile indigene de afide vectoare; - dacă există diferenţe de preferinţă a albinelor pentru polenizarea prunilor convenţionali şi transgenici; - cunoaşterea potenţialul productiv şi calitativ al prunului transgenic în condiţiile endemice de PPV din România; - dacă mecanismul de rezistenţă este stabil şi durabil în condiţii de presiune de infecţie naturală cu PPV; - posibilitatea reducerii numărului de tratamente fitosanitare pentru combaterea vectorilor şi, astfel, crearea premiselor producerii de prune libere de virus şi cu mai puţine reziduuri de produse de protecţie a plantelor. Rezultate scontate: - date privind potenţialul impact al transgenelor inserate în prunul modificat genetic asupra populaţiilor indigene de afide vectoare; - analiza comparativă a preferinţei albinelor pentru prunii transgenici şi convenţionali; - date privind potenţialul productiv şi calitativ al prunului transgenic în condiţiile endemice de Plum pox potyvirus din România; - evaluarea stabilităţii şi durabilităţii rezistenţei prunului transgenic în condiţii de presiune de infecţie naturală cu PPV şi obţinerea de fructe libere de virus; - evaluarea posibilităţii de reducere a numărului de tratamente fitosanitare necesare combaterii vectorilor în scopul producerii de prune cu mai puţine reziduuri de produse de protecţie a plantelor, cu consecinţe pozitive asupra sănătăţii consumatorului; - realizarea unei broşuri cu informaţii utile referitoare la prunul transgenic; - recomandări pentru politica naţională referitoare la OMG-urile cu insert similar prunului transgenic. Modul de aplicare al rezultatelor: - prezentarea rezultatelor la întâlniri cu potenţialii beneficiari (fermieri, DAJ, OFJ, ITCSMS, etc). - publicarea rezultatelor atât la un nivel accesibil fermierilor în reviste de specialitate, cât şi în reviste ştiinţifice de prestigiu; - realizarea unei broşuri cu informaţii utile referitoare la prunul transgenic, care va fi distribuită gratuit potenţialilor beneficiari; - cumularea informaţiilor referitoare la prunul transgenic vor permite elaborarea unor recomandări pentru MADR privind politica naţională referitoare la OMG-urile cu insert similar prunului transgenic. Proiectul ADER 4.1.4.: Tehnologii integrate de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare la plantele agricole şi horticole cu consum minim de resurse Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Protecţia plantelor este o activitate ce antrenează în fiecare an un consum ridicat de resurse pornind de la numărul de tratamente până la complexitatea de execuţie a acestora. Deşi apar în fiecare an amestecuri comerciale de combatere a organismelor dăunătoare, gestionarea stării fitosanitare a plantelor agricole şi horticole devine tot mai dificilă. Necesitatea protecţiei plantelor apare atunci când planta întâlneşte un competitor pentru resurse. Strategia actuală folosită în protecţia plantelor se bazează pe suprimarea competitorului. Proiectul propus are ca strategie în mod principal favorizarea plantei în competiţia pentru resurse. Această abordare aduce beneficii imediate consumatorului şi pe termen lung solului. În vederea realizării acestor beneficii, ce pot fi considerate scopul proiectului, vor fi realizate două tipuri de tehnologii integrate. Prima tehnologie integrată va fi cea de prevenire a atacului organismelor dăunătoare, iar cea de-a doua de combatere directă şi selectivă a organismelor dăunătoare. Pentru utilizarea corectă a tehnologiilor, acestea vor fi acordate la situaţia zonală a terenurilor din România, dar şi la perioadele calendaristice şi fenologice ale plantei. Extinderea intervalului de aplicare al tehnologiilor integrate propuse se va face prin realizarea unui scenariu meteo pe douăzeci de ani şi prin extrapolarea la culturi asemănătoare. Proiectul îşi propune să realizeze două tipuri de tehnologii integrate, de prevenire şi de combatere a organismelor dăunătoare, care să conducă la eficientizarea producţiei horticole şi agricole la reducerea impactului negativ asupra mediului. În vederea aplicării acestor tehnologii sunt necesare: - definirea zonelor de utilizare a tehnologiilor propuse având la bază indexarea zonelor de favorabilitate şi de risc fitosanitar din România; - supravegherea şi monitorizarea organismelor dăunătoare pentru stabilirea speciilor cu impact economic, estimarea rezervei biologice a organismelor dăunătoare; - elaborarea modelelor de dezvoltare fenologică a organismelor dăunătoare pe baza temperaturii şi a ofertei nutritive a plantei gazdă; - elaborarea scenariului meteo pentru perioada 2015-2025 pentru prognoza de lungă durată a organismelor dăunătoare; - elaborarea unui produs ecologic de protecţie foliară cu proprietăţi similare cuticulei frunzei; - elaborarea unui produs biologic (specie de prădător polifag) şi a tehnologiei de creştere şi de lansare pentru controlul unor dăunători foliari; - avertizarea şi optimizarea momentelor de aplicare a segmentelor tehnologice de protecţia plantelor; - indexarea metodelor de protecţie a plantelor pe baza eficacităţii, eficienţei economice şi a impactului asupra mediului în vederea introducerii în tehnologiile integrate. Rezultate scontate: - bază de date cu hărţile zonelor de favorabilitate şi de risc fitosanitar a culturilor; - modele de prognoză a organismelor dăunătoare cu impact economic; - platformă web de informare şi suport tehnologic pentru protecţia integrată a plantelor; - produs ecologic de protecţie foliară cu acţiune îndelungată pentru reducerea numărului de tratamente chimice; - produs şi tehnologie de creştere şi de aplicare prădători; - avertizarea şi optimizarea momentelor de aplicare a măsurilor de protecţie a plantelor; - tehnologii integrate de prevenire a atacului organismelor dăunătoare; - tehnologii integrate de combatere a organismelor dăunătoare. Modul de aplicare al rezultatelor: - întâlniri cu fermierii în teritoriu, mese rotunde tematice; - publicaţi în reviste de popularizare şi de specialitate; - materiale informative (postere, pliante, broşuri) difuzate la unităţile de profil judeţene; - organizarea de standuri la târguri şi expoziţii (INDAGRA, Salonul Naţional al Cercetării şi Inovării, Noaptea Cercetătorului); - înscrisuri pe eticheta produsului care să informeze consumatorul despre tehnologia de protecţie fitosanitară folosită; - platformă web de informare şi suport tehnologic pentru protecţia integrată a plantelor. Obiectivul general 5: Managementul durabil al resurselor genetice animale Obiectiv specific 5.1. Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale, rase, linii, cu status normal Proiectul ADER 5.1.1.: Creşterea competitivităţii şi durabilităţii unor exploataţii de ovine prin sporirea şi îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a producţiei de carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Creşterea şi exploatarea ovinelor este o activitate economică cu deosebite implicaţii sociale la nivel mondial. Mărimea efectivelor şi răspândirea acestora, nivelul producţiilor realizate în diferite zone geografice sunt determinate de condiţiile de creştere, cerinţele economice, tradiţia şi obiceiurile alimentare ale unor popoare. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi în mod deosebit faptul că prin natura furajelor pe care le consumă nu concurează omul, conferă creşterii şi exploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de mare perspectivă. Nivelul productiv şi calitativ al activităţii de creştere şi exploatare a ovinelor este influenţat foarte mult de activitatea de ameliorare şi se intercondiţionează cu nivelul dezvoltării social economice a ţărilor sau zonelor geografice în care conceptul de competitivitate devine un deziderat. Creşterea sau dezvoltarea competitivităţii se realizează prin acţionarea cu competenţă şi energie asupra unor factori determinanţi, iar în cazul de faţă aceşti factori sunt: - factorii tehnici - program de ameliorare, de reproducţie, de nutriţie şi sănătate; - factorii financiari - susţinerea prin subvenţii, preţuri de valorificare, nivelul costurilor; - factorii de desfacere - condiţii de livrare, modalităţi de prezentare şi de desfacere. În România creşterea ovinelor se realizează în cea mai mare măsură în sistem extensiv, iar rasele româneşti de ovine sunt în general cu producţii mixte şi performanţe morfo-productive modeste. Deşi România este clasată în primele 5 ţări din UE ca mărime a efectivelor, acestea sunt fărâmiţate în peste 400.000 de exploataţii, ponderea cea mai mare fiind între 20-100 capete. Activitatea de creştere a ovinelor la nivel naţional şi în special în fermele de tip familial este percepută la această dată ca fiind vulnerabilă din punct de vedere economic, vulnerabilitate accentuată şi de nivelul calitativ al produselor şi producţiilor realizate. În actuala conjunctură economică internă şi internaţională, creşterea şi exploatarea ovinelor trebuie orientată în scopul realizării unor producţii bazate pe cerinţele pieţei şi în acelaşi timp să fie favorabilă mediului înconjurător. Este de asemenea necesară reevaluarea posibilităţilor rentabilizării exploataţiilor cele mai vulnerabile: ferme familiale, exploataţii mici şi mijlocii prin creşterea producţiei de carne, dar şi în condiţii de calitate. În acest context apare ca necesitate ameliorarea raselor autohtone de ovine şi mărirea gradului de intensivizare al exploatării. Proiectul de cercetare vizează sporirea şi îmbunătăţirea producţiei de carne la rasele de tip Merinos din România prin utilizarea celei mai eficiente şi rapide metode încrucişarea cu rase specializate pentru producţia de carne din UE, cu scopul de a consolida şi rentabiliza activitatea de creştere a ovinelor în fermele familiale. Rezultate scontate: - realizarea de miei metişi F1 şi R1 prin încrucişarea oilor din rasele locale cu berbeci din rasele specializate (Ile de France, Rasa de Carne Palas, Charollais şi Suffolk); - realizarea la mieii metişi a unor sporuri medii zilnice de peste 300 g/cap; - realizarea unei greutăţi corporale de 35-38 kg la vârsta de 150 de zile; - obţinerea de carcase superioare calitativ şi care să se încadreze în clasele E, U şi R după grila de clasificare europeană SEUROP; - realizarea unei bune eficienţe economice prin creşterea cu 30-40% a veniturilor provenite din valorificarea tineretului ovin; - organizarea crescătorilor din fermele familiale, din cele mici şi mijlocii în forme asociative de condiţionare şi îngrăşare a tineretului ovin şi valorificarea superioară în carcase sau tranşate; - pătrunderea produselor româneşti de calitate superioară pe piaţa europeană, mai precis în ţările mari consumatoare de carne de ovine. Modul de aplicare al rezultatelor: - organizarea de întâlniri, consfătuiri, mese rotunde cu crescătorii din asociaţiile de crescători cu prezentarea rezultatelor parţiale realizate; - organizarea anuală a unei Conferinţe Naţionale a Crescătorilor şi prezentarea unor expoziţii de ovine care să ilustreze progresele realizate; - vizite ale crescătorilor în unităţile participante la proiect; - editarea de broşuri la finalizarea proiectului care să cuprindă: schemele de încrucişare, tehnologiile de creştere, propuneri de extindere a activităţilor specifice în marea masă a crescătorilor; - participarea crescătorilor la expoziţii şi alte manifestări interne şi internaţionale. Proiectul ADER 5.1.2.: Eficientizarea fermelor familiale cu ovine de tip merinos prin sporirea prolificităţii şi creşterea calităţii produşilor conform cerinţelor pieţei UE Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 912.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul urmăreşte eficientizarea fermelor familiale de ovine care cresc şi exploatează ovine de tip merinos (foarte numeroase în zona de sud şi de sud-est a României) prin creşterea numărului de miei înţărcaţi pe oaie matca şi realizarea de carcase de tineret ovin îngrăşat, de calitate, valorificate la preţuri superioare pe piaţă. Producţia de carne la specia ovină depinde de prolificitate, mai exact de numărul de miei înţărcaţi pe oaie matcă, de viteza de creştere a mieilor (precocitate), de capacitatea de valorificare a hranei, de gradul de dezvoltare a musculaturii, în special în zona jigoului, spinării, şalelor şi spetelor. De gradul de dezvoltare a musculaturii, depinde calitatea carcaselor şi încadrarea acestora în clase de calitate după grila europeană EUROP. De clasa de calitate a carcaselor depinde preţul de livrare per kg carcasă şi implicit veniturile crescătorilor. Rasa Merinos de Palas nu are conformaţie de carne, nu este precoce (vârsta primei fătări este de 20-24 luni) de asemenea, are precocitate modestă, aceasta încadrându-se în intervalul 115-125%. Referitor la rasele specializate pentru producţia de carne se poate arăta faptul că acestea au o conformaţie bună, au viteză mare de creştere, cu carcase de calitate superioare (E, U, R) unele au o prolificitate bună (150-170%), dar nici o rasă de carne importată în România nu s-a adaptat la condiţiile de mediu specific zonelor de creştere. Toate aceste motive impun folosirea încrucişării mai multor rase având caracteristici diferite care să ducă la atingerea obiectivului propus prin proiect. Un alt motiv care susţine folosirea încrucişării este heterozisul care apare la anumite caractere cu importanţă economică în realizarea producţiei de carne. Din cercetările efectuate a rezultat faptul că mieii hibrizi sunt mai viguroşi şi au o viteză de creştere mai mare comparativ cu mieii din rasele parentale. S-a constatat că mieii hibrizi depăşesc indicii raselor parentale cu 3,2-9,8% pentru principalele însuşiri de care depinde producţia de carne. De asemenea, sunt mai rezistenţi la îmbolnăviri. Oile hibride au fecunditatea şi prolificitatea mai ridicate, capacitate de alăptare mai bună şi înţarcă un număr semnificativ mai mare de miei şi cu greutate corporală mai mare comparativ cu oile din rasele parentale. De asemenea, oile hibride se adaptează mai bine la condiţiile de mediu din diferite zone de creştere. Toate aceste avantaje pe care le au oile hibride fac ca acestea să fie folosite cu preponderenţă în ţările cu tradiţie, pentru producerea mieilor de carne. În România, până în prezent, în puţine crescătorii s-a practicat încrucişarea simplă pentru sporirea producţiei de carne la specia ovină, iar în afară de anumite experimente ştiinţifice efectuate de cercetarea de profil, nici o exploataţie cu ovine nu a practicat încrucişarea în două trepte. În ţările cu tradiţie în creşterea ovinelor pentru carne (Marea Britanie, Franţa, Noua Zeelandă) se practică pe scară largă încrucişarea simplă şi în trepte pentru a produce eficient miei de carne cu carcase de calitate. Pentru realizarea acestei rase folosesc rase locale (de obicei tardive, dar bine adaptate la mediu), rase cu prolificitate ridicată şi rase de carne cu prolificitate ridicată. Obiectivul general al proiectului este ameliorarea genetică a populaţiilor de animale (rase, linii) cu status normal, iar obiectivul principal îl constituie sporirea numărului de miei înţărcaţi pe oaie matcă şi realizarea de miei hibrizi trirasiali cu carcase de calitate din clasele E, U şi R. Pentru realizarea lor este necesar să se elaboreze un studiu documentar amplu privind metodele de sporire a numărului de produşi pe oaie matcă, cu însuşiri pentru producţia de carne, studiu ce va stabili care este cea mai bună rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu Merinosul de Palas şi care sunt cele mai bune rase de carne care trebuie utilizate pentru producerea de miei hibrizi trirasiali de carne. Se vor produce oi hibride F1, cu prolificitate ridicată, prin încrucişarea unei rase cu prolificitate ridicată (berbeci) cu rasa Merinos de Palas (oi). Se vor produce miei hibrizi trirasilai, de carne, cu vitalitate ridicată, viteză mare de creştere, consum specific redus, randament mare la sacrificare şi carcase de calitate din clasele E, U şi R. Rezultate scontate: - crearea unei baze de date privind metodele de sporire a numărului de miei cu carcase de calitate din clasele E,U şi R pe oaie matcă la nivel mondial, stabilindu-se cea mai bună rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu rasa Merinos şi care sunt rasele de carne cele mai bune care să fie utilizate la realizarea acestui obiectiv; - obţinerea de oi hibride F1 prin încrucişarea unei rase prolifice cu rasa Merinos de Palas în trei unităţi crescătoare de ovine; - obţinerea de miei hibrizi trirasiali prin încrucişarea oilor hibride cu berbeci din rase de carne competitive pe piaţa UE; - sporirea producţiei de carne pe oaie matcă cu 35-40%; - elaborarea tehnologiei de obţinere, creştere şi exploatare a mieilor hibrizi trirasiali de carne în scopul creşterii ofertei de carcase de calitate din clasele E, U şi R solicitate de piaţa UE; - creşterea valorilor indicilor de reproducţie, fecunditate şi în special de prolificitate; - pagina web a proiectului; - broşură-ghid privind metodele de sporire a numărului de miei cu carcase de calitate din clasele E,U şi R pe oaie matcă. Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele obţinute vor fi prezentate şi diseminate la consfătuiri şi mese rotunde organizate de asociaţiile de crescători de oi; - rezultatele proiectului vor fi utilizate pe scară largă de crescătorii de ovine de tip Merinos care după anul 1990 şi-au schimbat direcţia de creştere a ovinelor din lână-lapte-carne în carne-lapte; - expoziţii de animale pentru a fi prezentaţi metişii obţinuţi; - elaborare şi publicare lucrări ştiinţifice cuprinzând schemele de încrucişare şi performanţele hibrizilor obţinuţi; - postarea pe site-ul MADR; - realizarea unui număr de 140 de broşuri cu tehnologia rezultată din realizarea proiectului. Proiectul ADER 5.1.3.: Cuantificarea statistico-informaţională a biodiversităţii la rasele de ovine crescute în România cu ajutorul markerilor genetici Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Tematica proiectului îşi propune să perfecţioneze, pe baze moderne, un management sustenabil al patrimoniului genetic şi de conservare a biodiversităţii la specia ovină din România în deplină concordanţă cu directivele politicilor europene în domeniul creşterii animalelor de fermă. Fenomenele lumii vii au beneficiat din plin şi uzează în continuare de preceptele şi instrumentele domeniului statistic. Ca regulă generală, prelucrarea statistică în domeniul ştiinţelor biologice pure şi al ramurilor lor aplicative (agronomie, zootehnie, medicină umană şi veterinară etc.) a folosit ca date primare variabilele aleatoare reprezentate de mărimi, caractere măsurabile concrete, acestea fiind câmpul de acţiune al statisticii clasice (matematice). Însă regnurile materiei vii suferă transformări şi evoluţii spectaculoase încât sunt necesare metode mult mai suple pentru a cunoaşte complexitatea acestor fenomene. În acest sens, o evaluare complexă şi completă a esenţei şi dinamicii evenimentelor biologice ce au loc în diferite populaţii (în anumite momente sau în evoluţia lor) ar fi realizabilă prin utilizarea unor concepte provenite din statistica informaţională care nu utilizează mărimi măsurabile, ci calităţi, frecvenţe, variabile cu un înalt grad de abstractizare. În contextul menţionat, principala preocupare a acestui proiect este elaborarea unei noi metodologii experimentale de cuantificare cât mai exactă a patrimoniului genetic al speciei ovină având ca suport investigaţional unele structuri biologice cu forme moleculare multiple, cu variabilitate discontinuă: sistemele genetico-biochimice (hemoglobină, transferină, albumină, anhidrază carbonică, amilază, potasiu eritrocitar), imunogenetice (factorii de grupă sanguină) şi genetico-moleculare (de tip Oar, OMHC, RM; TGLA, MAF, McM, HSC, Fec etc.); analiza acestor sisteme genetice, din perspectivă statistico-informaţională, în manieră integraţionistă poli şi interfactorială şi de maximă acurateţe, permite o caracterizare mai precisă a zestrei ereditare a diferitelor grupări de animale decât studiile bazate pe caracterele morfologice, osteologice şi hibridologice. Metodologia are în vedere două obiective: - comensurarea gradului de similaritate şi diferenţiere genetică dintre rasele de ovine, precum şi dintre diferite ecotipuri din cadrul aceloraşi rase cu ajutorul coeficientului [R(x,y)] de corelaţie informaţională [C(x,y)]; aceşti parametri sunt mai eficienţi în astfel de estimări decât distanţa genetică (D), indicator folosit în statistica clasică; - cuantificarea diversităţii sau a gradului de polimorfism (d) al diferitelor structuri genetice din cadrul fiecărei rase de ovine cu ajutorul energiei informaţionale (e). Indicatorul energiei informaţionale vine să completeze o lacună informativă, nu numai a statisticii clasice, ci chiar a unui concept mai vechi al statisticii informaţionale - entropia informaţională (H). Noutatea proiectului constă în utilizarea markerilor genetici (biochimici şi moleculari) în managementul resurselor genetice, cu implicaţii asupra efectului selecţiei raselor de ovine de interes economic şi ştiinţific şi în informatizarea metodologiei pentru cuantificarea şi gestionarea diversităţii biologice în cadrul acestei specii. Redefinirea şi redimensionarea relaţiilor dintre rasele de ovine prin intermediul corelaţiei informaţionale ar putea elucida problematica originii lor filogenetice, cronologia formării raselor, vechimea acestora, gradul de consolidare genetică etc. Determinarea gradului de similaritate şi de diferenţiere genetică dintre diferitele rase de ovine, fie autohtone, fie importate, precum şi semnificaţia relaţiilor interrasiale sunt informaţii de bază în procesul încrucişării pentru crearea de noi rase, ecotipuri sau tipuri morfo-productive. Cuantificarea polimorfismului unor structuri genetice, utilizând energia informaţională, va permite evaluarea resurselor genetice, a gradului de organizare sistemică şi a evoluţiei diversităţii sistemelor genetice sub acţiunea factorilor ambientali, selectivi şi tehnologici încât, prin selecţie, să aibă loc o creştere a performanţelor productive şi reproductive, a rezistenţei la boli şi a heterozisului. În acelaşi timp, inventarierea resurselor genetice este utilă pentru fundamentarea unor programe de conservare a potenţialului genetic al unor entităţi biologice de interes economic când acest potenţial tinde să scadă ca urmare a dispariţiei unor rase sau a omogenizării populaţiilor de animale. Convenţia ONU pentru diversitate biologică (1992) recunoaşte importanţa resurselor genetice ale animalelor domestice, instituţionalizându-se legătura fermă a biodiversităţii cu alimentaţia, agricultura şi mediul. Rezultate scontate: - atestarea identităţii animalelor ce va servi crescătorilor de ovine pentru demonstrarea trasabilităţii animalelor şi a producţiilor obţinute de la acestea; - completarea pedigreelor şi corectarea evidenţelor zootehnice din fermele de creştere a ovinelor; - ameliorarea generală a trăsăturilor de producţie, a indicilor de reproducţie şi a profilului metabolico-fiziologic şi a stării generale de sănătate ale ovinelor; - îmbunătăţirea criteriilor de selecţie şi ameliorare a ovinelor prin promovarea unor împerecheri alternative judicioase luând în considerare fenotipurile şi genotipurile sanguine ale partenerilor din cupluri; - îmbunătăţirea structurii genetice la locii determinanţi ai sistemelor genetico-biochimice, imunogenetice şi genetico-moleculare ale raselor de ovine prin fixarea acelor genotipuri linkate cu o productivitate sporită şi prin eliminarea acelor genotipuri asociate cu o productivitate scăzută; - prezervarea populaţiilor de animale (crearea de bănci de gene) sub formă de animale vii (în cazul în care animalele pot fi folosite direct la reproducţie) sau prin crioprezervare şi colecţii ADN (în cazul ipotetic al pericolului dispariţiei unor rase, al dezastrelor naturale, al accidentelor sau al absenţei resurselor financiare); - stabilirea valorii economice a exemplarelor analizate ţinând cont de asocierea markerilor moleculari cu loci care exprimă caractere cantitative (QTL); - crearea unui centru de servicii pentru protecţia şi conservarea resurselor genetice ale ovinelor care să deservească ţările sud-est europene; - posibilitatea realizării trasabilităţii produselor, prin atestarea identităţii animalelor cu ajutorul markerilor genetici, va fi un nou pas în asigurarea lanţului alimentar integrat şi a securităţii alimentare; - realizarea unor programe naţionale de conservare a potenţialului genetic al raselor de ovine şi apoi de ameliorare a acestui patrimoniu ereditar; - realizarea unor nuclee de ovine, tipizate genetico-biochimic, imunogenetic şi genetico-molecular, epurat de gene indezirabile, în vederea difuzării lui în diferite exploataţii zootehnice din zonele de influenţă ale raselor crescute în ferme de elită; - evaluarea resurselor genetice ale populaţiilor de animale, sub aspect fenotipic şi genotipic folosind tehnologii noi adecvate (mapare genică, cuantificare statistico-informaţională etc.), precum şi a tendinţelor de evoluţie a polimorfismului genetic în cadrul acestora; - selectarea pentru conservare a unor rase ce prezintă risc de dispariţie sau de scădere dramatică a variabilităţii genetice, având în vedere potenţialul lor genetic, valoarea amelioratoare, tendinţa de reducere a diversităţii şi, nu în ultimul rând, raţiunile culturale ale omului în zona respectivă de creştere a animalelor; - promovarea criteriilor de profilaxie genetică în ferme de ovine în care măsurile sanitar-veterinare sunt mai dificil de aplicat; - crearea condiţiilor de identificare şi trasabilitate a ovinelor şi producţiilor acestora în toate tipurile de exploataţii zootehnice, dar mai ales în fermele private, încât acestea să penetreze mai uşor şi mai rapid pe pieţele interne şi internaţionale; - facilitarea controlului asupra biodiversităţii speciei ovină şi conservarea patrimoniului genetic al unor rase de oi care riscă să-şi restrângă variabilitatea cauzată de dispariţia exemplarelor sensibile la unii agenţi tehnologici, selectivi, patogeni şi de mediu; - realizarea unei pagini web care să facă cunoscute rezultatele obţinute; - publicarea şi comunicarea de articole ştiinţifice originale în publicaţii naţionale şi internaţionale cu mare impact ştiinţific (de tip ISI, pe cât mai mult posibil). Modul de aplicare al rezultatelor: Primii beneficiari ai planurilor de gestionare a resurselor genetice animale devin agricultorii şi consumatorii naţionali, resurse care, utilizate raţional, duc la ameliorarea securităţii alimentare, protejarea mediului, întărirea economiei rurale şi în general la satisfacerea cerinţelor comunităţii. Recurgerea la materialul genetic calitativ conduce la câştigul de productivitate, păstrarea resurselor disponibile şi minimalizarea efectelor pentru mediu şi la furnizarea diferitelor tipuri şi calităţi de produse căutate de comunitate. Beneficiile internaţionale rezultate din gestionarea resurselor genetice pot fi, de asemenea, regăsite în afara frontierelor ţării şi în afara sectoarelor agricole (industria textilă, de pielărie, farmaceutică, alimentară etc.). Convenţia ONU pentru diversitatea biologică se pronunţă în favoarea unei creşteri a accesului global la resursele genetice, pe baza unor acorduri mutuale multilaterale. Impactul acestei susţineri este de a promova un partaj atât al resurselor genetice, cât şi al beneficiilor rezultate din utilizarea lor. Rezolvarea acestei problematici ar veni în întâmpinarea unor lucrări de aplicaţie practică privind corelaţia markerilor genetici cu caracterele de producţie, reproducţie şi de sănătate, cu scopul fixării în populaţii a acelor gene cu mare valoare selectivă şi de eliminare a acelora care diminuează productivitatea animală şi vigoarea biologică, prin folosirea polimorfismului sanguin. Pe de altă parte, diversitatea acestor valori selective poate servi la o mai bună înţelegere a necesităţii menţinerii şi accentuării polimorfismului genetic în populaţiile de ovine. În acest fel, se pot indica rezervele existente de majorare a progresului genetic al speciei ovină. Rezultatele cercetării, atât cele intermediare, cât şi cele finale, vor fi aplicate de către fermieri în exploataţiile zootehnice de stat şi private de tip elită, producţie, asociativ şi individual, având drept consecinţă sporirea şi însănătoşirea patrimoniului genetic al animalelor, mărirea capacităţilor productive ale fermelor lor, îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor, creşterea cifrei de afaceri prin sporirea producţiilor şi a rentabilităţii prin reducerea costurilor de producţie. Alţi potenţiali beneficiari sunt reprezentaţi de staţiunile şi institutele de cercetare pentru creşterea ovinelor, asociaţiile profesionale ale crescătorilor de ovine, şcolile medii cu profil agro-zootehnic care au ferme didactice, facultăţile cu profil biologic, zootehnic, veterinar şi informatic, agenţiile guvernamentale cu responsabilităţi în sfera protecţiei şi conservării resurselor genetice şi cu competenţe în domeniul ameliorării şi creşterii ovinelor. Popularizarea rezultatelor acestui studiu se va face prin participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, consfătuiri de lucru cu crescătorii de animale sau seminarii, prin publicarea unor articole de analiză în reviste de specialitate, în presa scrisă locală şi naţională, prin emisiuni radio şi televiziuni, editare de pliante, broşuri, CD-uri, cărţi etc., precum şi prin organizarea de mese rotunde, workshop-uri etc. pe problematica biodiversităţii genetice a raselor de ovine crescute în România. Se va crea o pagină web pentru difuzarea acestor rezultate. Proiectul ADER 5.1.4.: Contribuţii la consolidarea genetică şi sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoşani varietatea SUR în vederea omologării acestora Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 912.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Diversificarea culorii şi nuanţei de culoare la rasa Karakul, reprezintă o nouă tendinţă pe plan internaţional, cât şi în ţara noastră, motivată de dorinţa de rentabilizare a creşterii acestei rase - cerinţele crescânde faţă de pielicelele colorate natural - maro, sur, roz şi alb; preţul de valorificare de 2-3 ori mai ridicat faţă de cele negre, extinderea gamei de confecţii posibile a se realiza. Prin aplicarea unor sisteme tehnologice de selecţie, ameliorare şi reproducţie, s-a reuşit obţinerea a încă patru noi varietăţi de culoare: maro, sur, roz şi alb, răspândite în judeţele din N-E Moldovei. Aceste ovine sunt o creaţie românească, deoarece la baza lor de formare nu s-au folosit reproducători din import, substratul lor ereditar fiind constituit din ovinele Karakul negru şi brumăriu heterozigote. Proiectul vizează analiza genetică a modului de formare a populaţiei de ovine Karakul sur - cota de participare a raselor şi varietăţilor la genofondul liniei, consangvinizarea aplicată, izolarea reproductivă, parametri genetici pentru însuşirile de bază ale buclajului şi progresul genetic estimat; ameliorarea principalilor însuşiri morfologice ale buclajului, diversificarea nuanţelor de culoare şi fixarea acestor trăsături zoo-economice valoroase în genofondul populaţiei. Deasemenea se analizează şansa evolutivă, posibilităţile de înmulţire numerică şi de extindere a arealului de creştere, pentru sporirea competitivităţii şi rentabilizării rasei Karakul de Botoşani. Pentru stabilirea metodelor de selecţie ulterioare şi realizarea standardelor la ovinele din linia Karakul maro se vor defini parametri morfologici (caractere de rasă, constituţie şi interior), productivi, reproductivi şi genetici. Concomitent, se va estima valoarea de ameliorare a reproducătorilor masculi (metoda BLUP) şi se va testa capacitatea lor combinativă (calitatea pielicelelor) cu celelalte varietăţi de culoare ale rasei şi alte rase de ovine existente în zonă. Rezultate scontate: diversificarea şi consolidarea genetică a gamei coloristice naturale şi a celorlalte însuşiri calitative ale pielicelelor Karakul în consonanţă cu solicitările modei confecţiilor de blănuri; sporirea numerică a ovinelor Karakul colorate, extinderea creşterii lor în zona de N-E a Moldovei şi schimbarea structurii coloristice în cadrul rasei Karakul; îmbunătăţirea structurii genetice a rasei Karakul de Botoşani; creşterea veniturilor pentru crescătorii de ovine Karakul colorat prin preţul de valorificare superior al pielicelelor Karakul sur prin reducerea cheltuielilor materiale în industria confecţiilor ( prin renunţarea la vopsitul chimic); - sporirea producţiei de lapte deoarece ovinele Karakul sur au ascendenţa maternă genitori ai rasei Ţurcană albă; - îmbunătăţirea prolificităţii oilor comparativ cu ovinele Karakul negru şi brumăriu, întrucât aceasta este corelată direct cu varietatea de culoare; - diminuarea efectului consangvinizării în fermele private ca urmare a numărului limitat de reproducători şi a consecinţelor negative a acestui fenomen genetic asupra însuşirilor morfo-productive; - documentaţie tehnică pentru omologarea liniei Karakul sur din rasa Karakul de Botoşani şi pentru producerea acestor ovine (scheme de selecţie şi de potrivire a perechilor, tehnologia de ameliorare a oilor Karakul colorat, strategia creşteri rasei Karakul de Botoşani); - alinierea la cerinţele şi practicile europene privitoare la creşterea şi exploatarea ovinelor, la obţinerea de produse animaliere ecologice şi la protecţia animalelor. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi puse la dispoziţia fermierilor crescători de ovine de tip Karakul, pentru producerea unor şorţuri valoroase de pielicele, corelate cu celelalte producţii ovine (lapte, carne), potrivit cerinţelor şi standardelor U.E. Extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acţiuni de promovare (organizare/participare la conferinţe, simpozioane, workshop-uri, organizarea de expoziţii/târguri de animale, efectuarea de instruiri cu crescători de ovine), editarea de publicaţii de popularizare, ghiduri de bune practici agricole, de mediu şi de asigurarea bunăstării. Rezultatele vor fi utilizate pentru elaborarea politicilor publice privind managementul schemelor de sprijin pentru creşterea ovinelor pentru pielicele din domeniu. Proiectul ADER 5.1.5.: Ameliorarea şi consolidarea unui nucleu de vaci de rasă Bălţată Românească de tip Fleckvieh prin selecţie şi utilizarea la reproducţie a celor mai performante structuri genetice în vederea creşterii eficienţei economice a activităţilor fermei Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 912.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 912.850 │ 200.350│ 237.500│ 237.500│ 237.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Ameliorarea structurilor genetice este primul pas spre rentabilizarea activităţii fermei de vaci de lapte prin creşterea producţiilor atât calitativ cât şi cantitativ. În cadrul acestui studiu se vor analiza valorile a trei parametrii productivi şi anume: - producţia de lapte care este principala însuşire de ameliorat la efectivele de bovine şi rămâne în continuare principalul criteriu de selecţie a efectivelor din categoria morfo productivă specifică; - procentul de grăsime care urmează fidel dar invers proporţional curba de lactaţie, datorită gradului mare de corelaţie între cele două caractere. Se ia în calcul datorită influenţei pe care o are asupra preţului de achiziţie a laptelui, în România; - procentul de proteină este caracterul care stabileşte valoarea biologică a laptelui, stabilind de asemenea preţul laptelui în ţările U.E. În urma elaborării, implementării şi adaptării programului de ameliorare la datele concrete privind valorile productive ale efectivului dorit a se ameliora, se va urmării obţinerea unei producţii minime de lapte de 6000 kg, cu un procent de grăsime de min. 4,3% (258 kg) şi cu un procent de proteină de min. 3,5% (210 kg). Implementarea şi definitivarea programului de ameliorare a structurilor genetice existente, presupune o serie de acţiuni specifice: - stabilirea nivelelor productive de realizat; - identificarea iniţială a exemplarelor luate în studiu; - stabilirea nivelului productiv (producţie de lapte, grăsime, proteină); - calculul valorii de ameliorare a genitorilor masculi utilizaţi la însămânţarea artificială; - calculul progresului genetic realizat în succesiunea generaţiilor; - calculul numărului de generaţii necesare atingerii valorilor productive propuse; - stabilirea diferenţelor productive şi a semnificaţiei lor statistice; - calculaţia plusului productiv obţinut şi evaluarea gradului de rentabilizare a activităţii fermei. Programul de ameliorare, va permite totodată, calculul progresului genetic obţinut în succesiunea generaţiilor. În vederea evaluării activităţii de ameliorare a efectivului, se vor calcula diferenţele productive apărute, se vor testa statistic şi se vor interpreta rezultatele. În urma activităţii de ameliorare a efectivelor se va urmării: creşterea producţiei de lapte parcursul generaţiilor, creşterea cantităţii totale de grăsime din lapte şi creşterea cantităţii totale de proteină din lapte. Activităţile specifice acestui proiect se vor derula şi vor utiliza, în ceea ce priveşte valorile productive, date oficiale provenite în urma efectuării controlului oficial al producţiei de lapte. Privitor la valoarea de ameliorare a taurilor utilizaţi la obţinerea unei noi generaţii, vor fi accesate datele oficiale, puse la dispoziţie de către unităţile SEMTEST. Ameliorarea structurilor genetice privind nivelul cantitativ şi calitativ a producţiei de lapte, va permite: rentabilizarea activităţii specifice a fermelor, creşterea competitivităţii fermierilor privaţi din zona de influenţă şi nu numai, raportată la nivelul calităţii, cantităţii şi a preţului produselor similare din import, creearea unui nucleu de elită, care difuzat în teritoriu să constituie, pentru fermierii privaţi, baza de pornire într-o activitate rentabilă, desfăşurată pe baze ştiinţifice cu rezultate dovedite, penetrarea pieţelor interne şi externe, cu produse autohtone de înaltă valoarea biologică şi crearea unui fond genetic autohton de mare productivitate, perfect adaptat condiţiilor specifice ale arealului de creştere. Rezultate scontate: Îmbunătăţirea structurii genetice şi consolidarea unui efectiv de vaci de rasă Bălţată Românească de tip Fleckvieh care să asigure un material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a laptelui, grăsimii şi proteinei din lapte. Modul de aplicare al rezultatelor: - diseminarea de material biologic de înaltă valoare genetică în fermele private; - publicarea unor lucrări de specialitate în cadrul simpozioanelor naţionale sau internaţionale organizate de instituţiile didactice de profil; - organizarea de întâlniri cu crescătorii particulari interesaţi, în vederea informării acestora cu privire la etapele parcurse, modul de lucru, rezultatele preliminare şi finale obţinute. Proiectul ADER 5.1.6.: Cercetări privind complementaritatea rasei Bazna şi Mangaliţa cu alte rase de suine Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.262.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.262.850 │ 287.850│ 325.000│ 325.000│ 325.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: În acest proiect, se urmăreşte creşterea competitivităţii tehnico-economice în obţinerea unor metişi cu calităţi superioare în vederea îmbunătăţirii carcasei, o cunoaştere mai aprofundată în domeniul creşterii suinelor, din rasele autohtone Mangaliţa şi Bazna, precum şi creşterea producţiei de carne atât calitativ cât şi cantitativ la metişii obţinuţi prin diferite încrucişări. Obiectivele acestui proiect au un gradul de noutate accentuat, fiind adaptate cererii din piaţă şi au o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a creşterii suinelor. În contextul modificărilor apărute în structura de proprietate, exigenţele pieţei europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a îmbunătăţirii carcasei de carne şi asigurării unei dezvoltări mai substanţiale ale zootehniei, se impune abordarea unor cercetări ştiinţifice serioase şi susţinute în domeniul creşterii suinelor, care să conducă, la identificarea unor soluţii integrate, fezabile, menite să crească competitivitatea producţiei autohtone de carne. Creşterea randamentelor în producţia de carne românească şi îmbunătăţirea calităţii cărnii prin modernizarea sortimentelor şi implicit a tehnologiilor de creştere şi exploatare sunt măsuri absolut necesare pentru a face faţă presiunii concurenţiale a pieţei europene. De asemenea, proiectul îşi propune introducerea de noi rase la suine cu rezistenţă la factorii de stres climatici precum şi la principalele boli, superiori calitativ şi cantitativ cu un bun randament de creştere pentru extinderea în fermele de creştere a suinelor din România. Proiectul se va finaliza cu obţinerea unor metişi din încrucişarea celor două rase de suine (Bazna şi Mangaliţa) cu carcasă având calităţi deosebite privind raportul carne/grăsime (în favoarea cărnii) utilizată în industria cărnii la prepararea de mezeluri cu calităţi superioare, precum şi creşterea efectivelor de metişi obţinuţi în vederea abatorizării. Rezultate scontate: - obţinerea metişilor cu un aport ridicat de aminoacizi esenţiali nesaturaţi în carne şi grăsime; - consolidarea şi menţinerea patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone (Bazna şi Mangaliţa) pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucişării cu alte rase de suine; - îmbunătăţirea prolificităţii şi performanţelor de producţie a descendenţilor prin infuzia de gene de la rase genetic asemănătoare, dar cu o prolificitate sporită şi cu performanţe productive superioare; - menţinerea rusticităţii descendenţilor prin retroîncrucişări cu rasele Mangaliţa şi Bazna după una-două încrucişări cu rasa ameliorată; - realizarea metişilor de suine comerciali la standardele solicitate de industria cărnii pentru realizarea de mezeluri de calitate superioară. Modul de aplicare al rezultatelor: - furnizarea de carcase ale metişilor obţinuţi cu calităţi deosebite privind raportul carne/grăsime (înfavoarea cărnii) în industria cărnii la prepararea de mezeluri cu calităţi superioare; - creşterea efectivelor de metişi obţinuţi în vederea abatorizării; - rezultatele obţinute vor fi diseminate prin articole de popularizare, mese rotunde, întâlniri de lucru privind această temă cu crescătorii de suine interesaţi în obţinerea carcasei de calitate superioară. Proiectul ADER 5.1.7.: Ameliorarea unei linii de vaci din rasa Holstein Friza în direcţia îmbunătăţirii concomitente a robusteţei şi calităţii laptelui Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Selecţia focalizată pe creşterea producţiei de lapte are ca rezultat îmbunătăţirea considerabilă a producţiei, dar în acelaşi timp face ca vacile de lapte să piardă cantităţi însemnate din rezervele energetice corporale, fiind astfel în diferite grade cu balanţa energetică negativă (BEN) o bună parte din timpul unei lactaţii. Vacile de lapte cu BEN sunt considerate mai puţin robuste, având şi serioase probleme de sănătate şi fecunditate. Vaca robustă este vaca care se adaptează bine la o serie largă de condiţii de mediu sau, în termeni genetici, exteriorizează o redusă interacţiune genotip x mediu. În condiţiile economice actuale şi viitoare robusteţea are semnificaţie considerabilă, întrucât sistemele de producere a laptelui tind să se polarizeze în sisteme "high" şi "low cost". Luând în considerare interesul public privind sistemele de producere dar si calitatea laptelui pentru consum, precum şi impactul creşterii vacilor de lapte asupra mediului, considerăm că este necesar ca în lucrările de selecţie să fie incluse şi caractere legate de robusteţea vacilor şi calitatea laptelui pe care îl produc. Se crează astfel un avantaj competitiv atât producătorilor de lapte care vor să intensifice producţia de lapte cât şi a celor care utilizează nişa de piaţă. Scopul proiectului este îmbunătăţirea concomitentă a robusteţei vacilor de lapte şi calitatea laptelui pe care îl produc. Obiectivul acestui proiect este realizarea unei tehnologii practice care să permită producătorilor de lapte să includă în lucrările de selecţie caractere legate de robusteţea vacilor şi calitatea laptelui pe care îl produc şi de a evalua consecinţele selecţiei pentru aceste caractere în concordanţă cu sistemul de producere a laptelui. Genetic vacile robuste sunt mai puţin sensibile în condiţii de creştere sub-optime, au nevoie de puţine medicamente sau alte produse chimice, îşi menţin sănătatea şi eficienţa economică şi au o bună longevitate productivă. Au fost selectate pentru acest proiect doua priorităţi: balanţa energetică şi calitatea laptelui. Balanţa energetică. Când energia produsă de un animal este mai mare decât energia consumată, termenul utilizat este balanţa energetică negativă (BEN). Vacile de lapte selectate pentru producţia mare de lapte, progresiv pierd din greutatea corporală mai ales la începutul fiecărei lactaţii (primele trei lactaţii) comparativ cu vacile cu producţii medii. S-a observat că durata şi intensitatea cu care au loc aceste pierderi au efect negativ asupra sănătăţii şi fertilităţii animalului. Nivelurile BEN întâlnite la vacile moderne de lapte reprezintă o reducere a robusteţei. De asemenea, a fost demonstrată variabilitatea genetică între animale, în privinţa balanţei energetice şi a componentelor ei, producţia de lapte şi greutatea corporală. Considerăm că, identificarea animalelor cu predispoziţie genetică mai mare pentru BEN are mare însemnătate. Calitatea laptelui. În general calitatea laptelui vizează mai multe aspecte şi anume: organoleptică, compoziţională, tehnologică şi igienică (siguranţă). Acest proiect vizează aspecte legate de calitatea grăsimii din lapte, conţinutul de celule somatice şi de lactoferina a laptelui. Acizii graşi din grăsimea laptelui provin: - direct din raţia de furaje; - din sinteza "de novo" în glanda mamară; - formarea în rumen prin biohidrogenare ori degradare bacteriană; - prin eliberarea din grăsimea corporală. Schimbările compoziţiei grăsimii laptelui de-a lungul unei lactaţii reflectă modificări ale celor patru căi metabolice şi corelări cu statusul energetic al vacii de lapte. Balanţa energetică negativă la vacile de lapte determină o mai mare concentraţie de acizi graşi saturaţi şi mai redusă de acizi graşi nesaturaţi în lapte, cu implicaţii asupra sănătăţii umane. Nivelul conţinutului de acizi graşi liberi sau ai compoziţiei în acizi graşi din lapte reflectă atât statusul energetic al vacii cât şi calitatea laptelui produs. Numărul de celula somatice (NCS) din lapte indică atât statusul de sănătate al glandei mamare cât şi calitatea laptelui. Vaca de lapte robustă menţine un număr mic de celule somatice în lapte de-a lungul vieţii sale productive. Lactoferina (LF) este o glicoproteină multifuncţională din lapte cu rol cheie în sănătatea glandei mamare. Nivelul natural al LF din lapte este un indicator al rezistenţei la mamite. Fiind o moleculă bioactivă este benefică sănătăţii umane. Interacţiuni dintre robusteţe şi calitatea laptelui. Problema acestui proiect este selecţia simultană pentru vaci robuste cu lapte îmbunătăţit calitativ. Selecţia simultană pentru vaci mai robuste cu lapte înalt calitativ poate să nu fie simplă din cauza unor interacţiuni între valoarea adăugată producţiei lactate şi robusteţea ca atare a animalelor. Aceasta înseamnă că este nevoie de evaluarea consecinţelor acestei selecţii. Mijloace practice necesare ameliorării robusteţei vacilor de lapte. Desfăşurarea programului de ameliorare propus în acest proiect presupune măsurători fenotipice noi, în completare cu cele înregistrate cu ocazia controlului oficial al producţiei de lapte la nivel naţional. La nivel european probele de lapte sunt analizate cu ajutorul spectrometriei în infraroşu (mid-infrared - MIR - spectrometry) metoda pe care vrem să o utilizăm în acest proiect. A fost demonstrat deja faptul că prin spectroscopia în infraroşu a laptelui se poate previziona compoziţia în acizi graşi şi lactoferina, variabilitatea genetică şi heritabilitatea valorilor previzionate. De asemenea, statusul energetic corporal al vacii poate fi previzionat direct din spectrul MIR al laptelui. Conţinutul de celule somatice va fi determinat prin citometrie fluorescentă, iar metodologiile statistice vor fi utilizate pentru analiza datelor. Principalele activităţi: - analiza sistemului de producţie; - definirea obiectivelor ameliorării; - înregistrarea datelor fenotipice; - estimarea heritabilităţii şi a asociaţiilor genetice; - estimarea valorilor de ameliorare; - estimarea consecinţelor selecţiei; - selecţia animalelor; - reproducţia animalelor selecţionate; - stabilirea efectelor, previziuni valorice ale câştigului genetic şi costurile cu realizarea lui pe o perioadă relativă de timp. Beneficii şi oportunităţi: - spectrul MIR necesar predicţiei conţinutului de acizi graşi poate fi obţinut din analiza probelor de lapte luate odată cu controlul oficial al producţiei de lapte. Întrucât există variaţie genetică privind conţinutul de acizi graşi, profilul acizilor graşi din lapte poate fi îmbunătăţit prin ameliorare genetică; - statusul balanţei energetice, de asemenea, poate fi previzionat de analiza spectrală MIR a probelor de lapte şi având şi această variaţie genetică poate fi îmbunătăţit prin ameliorare genetică. Rezultate scontate: Proiectul generează în primul rând cunoştinţe mai ample, iar în al doilea rând prin aplicarea lor, printr-o strânsă colaborare cercetare-producţie se crează efective de vaci cu robusteţe îmbunătăţită de la care se va obţine un lapte mult mai sănătos, pe o perioadă mai mare de timp şi cu impact diminuat asupra mediului înconjurător. Beneficiarii acestui proiect sunt fermierii şi societatea. Proiectul realizează un avantaj competitiv pentru fermieri, iar pe piaţă se plasează un aliment mai sănătos. Modul de aplicare al rezultatelor: Proiectul generează în primul rând cunoştinţe mai profunde privind ameliorarea vacilor de lapte iar prin aplicarea lor fermierii vor fi beneficiarii acestui proiect. Rezultatele vor fi diseminate la diferite seminarii şi conferinţe, întâlniri cu reprezentanţi ai MADR, ASAS şi ANARZ ai organizaţiilor de inseminări artificiale sau cu grupuri de fermieri. Promovarea noilor creaţii se va face şi prin publicarea rezultatelor în reviste destinate crescătorilor de vaci de lapte. Proiectul ADER 5.1.8.: Cercetări privind ameliorarea rasei Ţurcană prin hibridare cu rase de ovine specializate pentru producţia de lapte şi carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: În cadrul statelor membre ale Uniunii Europene sunt exploatate în prezent un număr de 98 milioane ovine şi caprine (85% ovine şi 14% caprine), cu o producţie totală anuală de carne de 985.000 tone, conform datelor furnizate de către EUROSTAT - 2014. În cadrul Uniunii Europene, ţările membre produc cca. 84% din necesarul de carne de oaie, diferenţa de 16% (cca. 221.000 de tone anual) fiind acoperită prin importuri din ţări terţe (preponderent Noua Zeelandă şi Australia), conform rapoartelor DG-AGRI - 2014, http://ec.europa.eu/agriculture/sheep- goats/index_en.htm. Structura medie a veniturilor obţinute din exploatarea ovinelor în ţările UE este orientată preponderent spre producţia de carne (circa 72%), urmând apoi laptele (23%) şi, într-o măsură mai mică, lâna (5-6%), conform datelor publicate de FAO (2007). România deţine un efectiv total de 9.508.293 ovine şi 1.282.011 caprine - raport ANARZ, 2014, efectivul la nivel naţional situându-se pe un trend anual de creştere de 5-8% pentru ambele specii, reprezentând 10% din efectivul total de ovine şi caprine exploatat în cadrul UE. Totodată, sectorul de creştere a ovinelor şi caprinelor poate dispune în perioada actuală de o suprafaţă de pajişti de 4,9 milioane ha (Dragomir şi colab. 2009 SPASB 41(1):283-287), care poate susţine, prin aplicarea amenajamentelor pastorale, un efectiv estimat la cel puţin 16 milioane ovine şi caprine. Peste 90% din ovinele şi caprinele crescute în România sunt exploatate în sistem extensiv de tip low-input, şi o structură de rasă în care predomină rasele indigene. La nivel naţional, conform datelor oficiale emise de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie Bucureşti (ANARZ, 2011), rasa Ţurcană reprezintă 79% din totalul al ovinelor crescute, evidenţiindu-se ca cea mai importantă dintre rasele indigene (date rezultate pe baza structurii de rasă a efectivelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiilor). Se remarcă procentul extrem de ridicat al raselor locale din totalul structurii de rasă la nivel naţional, şi în special al rasei Ţurcană, urmată de rasele cu lână semifină şi fină, iar rasele importate, specializate pentru producţiile de carne sau lapte reprezintă doar cca. 1% din total efectiv exploatat (Bratu I., 2012, Teză de doctorat, USAMVB Timişoara). România, în acest moment are un potenţial ridicat de creştere şi dezvoltare al sectorului ovin. Dar, aceasta dezvoltare este condiţionată de ameliorarea raselor şi populaţiilor locale de ovine, ţinând cont de nivelul productiv scăzut al acestora, comparativ cu rasele specializate exploatate în alte state membre UE (ex. Franţa şi Regatul Unit). Rasa Ţurcană este cel mai bine adaptată la condiţiile de creştere din zona de deal şi munte, dar ocupă areale importante şi în zonele de deal şi şes. Are o rezistenţă remarcabilă la intemperii (lâna groasă şi lungă uşurează scurgerea apei), frig, drumuri lungi (unghiile au consistenţă tare) şi pneumopatii. În perioada de toamnă acumulează depozite interne de grăsime (5-10 kg) pe care o utilizează în stabulaţie ca rezervă de energie, prin urmare, costurile de întreţinere în perioada de iarnă sunt de 2-3 ori mai mici comparativ cu oile cu lână fină. Nivelul productiv al rasei Ţurcană este unul scăzut, cu producţii de lapte de 70-110 kg per lactaţie, o prolificitate medie de 105-130%, şi un spor mediu zilnic la miei de 120-150 g/zi la întreţinerea în sistem extensiv, şi de 230-250 g/zi la întreţinerea acestora în sistem semiintensiv. Fapt ce duce la un grad ridicat de necompetitivitate a rasei, faţă de rasele specializate din alte ţări UE. În ţările cu efective mari de ovine din UE (Regatul Unit, Franţa, Italia etc.) producţia de lapte şi carne se realizează, preponderent, prin exploatarea raselor specializate. În România, creşterea acestor rase specializate în exploataţii mari nu a dat rezultate satisfăcătoare. Aceste rase s-au format şi trăiesc într-un climat umed şi blând cu vegetaţie abundentă şi de calitate. În contrast, mediul ambiant general din România este mai secetos cu variaţii mari de temperatură de la zi la noapte, de la vară la iarnă şi cu discontinuităţi severe în furajare, iarna, primăvara timpuriu şi spre sfârşitul iernii (iulie, august). De regulă, se acceptă că organismul ovinelor hibride sintetizează enzime, hormoni şi biostimulatori cu eficienţă sporită. Prin urmare ei valorifică mai eficient furajele, cresc şi se dezvoltă mai bine, se reproduc mai intens şi au rezistenţă crescută la îmbolnăviri. În România, realizarea de hibrizi pentru producţia de lapte sau carne între rasele de ovine autohtone şi rasele de ovine specializate, cu înalt potenţial genetic şi testarea lor, care să fie mai performanţi şi mai bine adaptaţi la condiţiile din arealul de creştere, constituie un obiectiv foarte important de cercetare şi extensiv în producţie. Rezultate scontate: - crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de lapte, având la bază rasele Lacaune şi Ţurcană, cu o producţie de lapte estimată de 150-180 kg în condiţii de producţie specifice zonelor de deal şi munte; - crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de carne, având la bază rasele Dorper şi Ţurcană, cu rate de creştere la mieii supuşi îngrăşării de 270-320 g/zi; - elaborarea unor studii de eficienţă economică pentru exploatarea celor două linii nou create în condiţii de producţie; - creşterea productivităţii şi a eficienţei economice în cadrul fermelor comerciale care exploatează rasa Ţurcană, prin introducerea noilor creaţii biologice. Modul de aplicare al rezultatelor: - crearea a două linii hibride specializate pentru producţiile de lapte şi carne la ovine; - promovarea noilor creaţii biologice prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor şi organizarea de loturi demonstrative în cadrul expoziţiilor şi târgurilor de profil; - publicarea rezultatelor în cadrul unor articole ştiinţifice şi participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale; - producerea şi diseminarea de berbeci amelioratori din cadrul celor două linii către crescătorii privaţi, pentru sporirea performanţelor productive şi economice din fermele de ovine care exploatează rasa Ţurcană; - crearea unei pagini web pentru difuzarea rezultatelor obţinute, sub formă de rapoarte, prezentări power-point, articole de popularizare şi articole ştiinţifice; - organizarea de work-shopuri pentru crescătorii de ovine şi asociaţiile profesionale; - participarea la expoziţii regionale şi naţionale de profil. Proiectul ADER 5.1.9.: Cercetări privind evaluarea stadiului actual al formării unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de lapte prin încrucişarea oilor Ţigaie cu berbeci Awassi, adaptată zonei de podiş din partea de Nord-Est a României Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 802.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 802.850 │ 172.850│ 210.000│ 210.000│ 210.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Activitatea de creşterea oilor pentru producţia de lapte a reprezentat întotdeauna un deziderat important al creşterii animalelor în ţara noastră. Obiectivul principal a vizat îmbunătăţirea producţiei de lapte la rasele locale sau de formare ale unor populaţii de tip nou, cu performanţe productive superioare. Pe acest fond, în ultimul timp au fost finalizate lucrările de formare şi ulterior omologate două noi rase respectiv: Oaia cu Cap negru de Teleorman şi Rasa de lapte Palas. Ambele populaţii, deşi se caracterizează prin producţii mari de lapte, prezintă neajunsul că se adaptează mai greu altor condiţii pedoclimatice faţă de zona de formare şi îndeosebi celor specifice Podişului Central Moldovenesc. În vederea sprijinirii crescătorilor din Podişul Central Moldovenesc, s-a început încă din anul 1987 un amplu proces de formare al unei populaţii de ovine cu producţii mai mari de lapte şi foarte bine adaptată condiţiilor pedoclimatice din zona respectivă. Acest amplu proces de formare s-a bazat pe încrucişări de ameliorare practicate între oi locale de rasă Ţigaie şi berbeci Awassi importaţi din Israel, însă după anul 1990 din lipsa resurselor financiare procesul de formare a evoluat extrem de lent. Pe acest fond, obiectivul principal al proiectului îl reprezintă evaluarea stadiului actual al formării unei populaţii noi de ovine rezultată din încrucişarea oilor Ţigaie cu berbeci Awassi, adaptată condiţiilor pedoclimatice din Podişul Moldovei. Din evaluarea situaţiei actuale reiese faptul că producţia de lapte realizată pe teritoriul României este una dinamică întrucât în ultimii ani aceasta a crescut constant, asigurând clasarea ţării noastre pe locul doi în Uniunea Europeană după Grecia. Acest lucru a fost posibil doar prin sporirea efectivului crescut pentru producţia de lapte şi mai puţin datorită sporirii producţiei medii de lapte. Sub aceste auspicii se poate spune că a venit momentul în care cercetarea ştiinţifică din domeniu să fie canalizată îndeosebi pe obiective care stau la baza creşterii performanţelor şi a randamentelor medii pe fiecare individ care compune un nucleu de producţie aflat în creştere şi exploatare în condiţii pedoclimatice diferite. Rezultate scontate Pentru a evalua stadiul actual al formării unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de lapte prin încrucişarea oilor Ţigaie cu berbeci Awassi, adaptată zonei de podiş din partea de Nord-Est a României se impune: - determinarea gradului de asemănare genetică a populaţiei actuale cu rasele parentale în vederea definirii tipului actual; - evaluarea la populaţia metisă actuală a însuşirilor şi a caracterelor morfologice, de producţie şi de reproducţie în vederea definirii unui program de selecţie eficient; - determinarea şi caracterizarea intensităţii de creştere, a precocităţii şi a rezistenţei organice la populaţia metisă din R2, R3 şi R4; - testarea gradului de combinabilitatea genetică dintre rasele participante la formarea unui tip nou de ovine adaptat condiţiilor specifice zonei de podiş din Moldova; - analiza situaţiilor reale de îmbunătăţire a indicilor de reproducţie în vederea eficientizării şi a creşterii performanţelor la populaţia metisă de ovine; - verificarea impactului şi evaluarea interesului manifestat de către crescătorii din zona de formare faţă de noua populaţie de ovine; - definirea unor sisteme tehnologice de creştere şi exploatare a noii populaţii de ovine care să permită sporirea eficienţei exploataţiilor de ovine; - evaluarea performanţelor, definirea şi aplicarea selecţiei în vederea obţinerii unei producţii de lapte marfă de 130-150 litri la oile metise; - stabilirea celor mai bune tehnologii de creştere şi exploatare în funcţie dimensiunea efectivelor; Proiectul vizează şi analiza gradului de combinabilitate genetică dintre rasele genitoare şi stabilirea criteriilor de selecţie în scopul definirii tipului final în vederea omologării. Proiectul mai propune şi implementarea unui management sustenabil în vederea valorificării superioare a tradiţiei creşterii oilor pentru lapte şi îmbunătăţirea patrimoniului genetic naţional cu noi populaţii de ovine. De asemenea, finalizarea cercetărilor va permite şi definirea reală a criteriilor tehnice ce trebuie îndeplinite în vederea omologării. Modul de aplicare al rezultatelor: Potenţialii beneficiari ai acestui proiect sunt exploataţiile agricole zootehnice aflate în zona de podiş a Moldovei, care au activităţi de bază creşterea oilor pentru lapte. Beneficiarii rezultatelor proiectului de cercetare vor fi şi societăţile economice care au în portofoliu fabricarea de produse din lapte de oaie şi îndeosebi cele tradiţionale sau alte sortimente solicitate pe piaţă. Recunoaşterea internă şi internaţională a cercetării se va baza pe diseminarea rezultatelor în cadrul diferitelor manifestări ştiinţifice de profil organizate în ţară şi în străinătate. Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute în cercetarea aplicată se va realiza prin: - organizarea de loturi demonstrative; - asigurarea de consultanţă tehnică; - editarea de publicaţii de popularizare; - multiplicarea noilor hibrizi care dispun de producţii mari de lapte; - dezbateri tematice şi workshop-uri. - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 5.1.10.: Cercetări privind compatibilitatea încrucişării raselor de taurine autohtone cu tauri din rase de carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Uniunea Europeană la care şi România a aderat în ianuarie 2007, are o politică statornică pe termen lung în domeniul producerii cărnii de taurine în ferme. Piaţa europeană a cărnii de bovine a suferit un adevărat şoc odată cu declanşarea encefalitei spongiforme bovine (BSE) în 1996 şi apoi în 2000/2001, precum şi din cauza limitării producţiei de lapte, respectiv a cotei de lapte. Cu toate că s-au făcut eforturi pentru a susţine acest sector, efectivele de bovine au continuat să scadă. Cele 12 ţări, mai recent aderate (UE-12) la Uniunea Europeană (UE-27), contribuie cu doar 10% la producţia totală de carne de vită a Uniunii şi cu cca. 9% din consumul total de carne de vită. În acest context, se impune creşterea şi diversificarea producţiei taurinelor, prin specializarea activităţilor de creştere a bovinelor şi crearea unui potenţial genetic superior pentru producţia de carne. Perspectiva dezvoltării producţiei de carne de taurine este determinată şi de situaţia actuală a consumului încă redus de carne de vită, respectiv 10,4 kg carne de vită pe locuitor pe an, apreciindu-se că valoarea optimă a acestui indicator este de 30 kg. La nivel mondial, consumul mediu de carne de vita este 12 kg/locuitor. Prin urmare, în România este o nevoie reală de creştere a vitelor de carne. Pentru realizarea acestui deziderat s-au elaborat programe specifice, sprijinite prin politici guvernamentale adecvate, care vizează în principal, următoarele obiective - creşterea producţiei de carne sub raport cantitativ (obiectiv urmărit mai ales în ţările ce înregistrează un mare deficit alimentar) şi calitativ (obiectiv urmărit mai cu seamă în ţările dezvoltate din punct de vedere economic); - optimizarea diferenţiată a tehnologiilor de exploatare; - intensivizarea şi integrarea producţiei. Pe viitor este oportună obţinerea de hibrizi între rasele autohtone şi cele de carne mai ales pentru crescătorii particulari care deţin un număr mic de animale şi nu au posibilitatea să producă un lapte de calitate conform normelor impuse de UE. De asemenea, încrucişarea raselor noastre cu tauri din rasele de carne produc viţei hibrizi, care, din punct de vedere al dezvoltării musculaturii, a vitezei de creştere şi a calităţii carcaselor, sunt net superiori viţeilor din rasele autohtone. Dintre rasele de taurine de carne, care se pretează a fi utilizate în încrucişări cu vacile existente în România, amintim: Charolaise, Limousine, Alb Albastru Belgian, Piemontese şi Aberdeen Angus. Toate acestea au o caracteristică comună: cresc repede, valorifică foarte bine furajele, au carcase de calitate superioară, iar proporţia de carne în carcasă este evident mai ridicată decât la celelalte rase. Folosirea încrucişărilor, ca mijloc de sporire a producţiei de carne, prin mărirea şi exploatarea fenomenului de heterozis, rămâne una din problemele de mare actualitate şi de perspectivă ale creşterii taurinelor, pe plan mondial şi naţional. Din studiul literaturii de specialitate, a rezultat că în România au fost întreprinse relativ puţine cercetări pentru testarea capacităţii combinative a raselor autohtone cu rase specializate în producţia de carne, în special cu rasele moderne. Astfel, prezentul proiect răspunde acestei cerinţe şi va avea în vedere încrucişări ale vacilor şi viţelelor din rasele mixte sau de lapte, cu tauri din rasele de carne, cum ar fi: Charolaise, Limousine, Alb Albastru Belgian, Piemontese şi Aberdeen Angus. Rezultate scontate: Se urmăreşte ca prin finalizarea proiectului să se implementeze în producţie o tehnologie pentru producerea intensivă de carne. Această tehnologie constă în obţinerea de viţei hibrizi de carne între rasele autohtone româneşti şi cele de carne, în procesul îngrăşării urmărindu-se obţinerea unui spor de creştere în condiţii de eficienţă nutriţională maximă. Beneficiile obţinute în urma aplicării acestei tehnologii vor fi net superioare atât pentru consumatori cât şi pentru beneficiarul direct al proiectului şi potenţialii beneficiari, ţinând cont atât de calităţile superioare ale cărnii cât şi de rentabilitatea financiară a acestei activităţi. Modul de aplicare al rezultatelor: Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin: publicaţii ştiinţifice, workshop-uri, mese rotunde, publicaţii în reviste de specialitate şi în cadrul diferitelor conferinţe şi întruniri. Rezultatele atât intermediare cât şi finale vor fi difuzate prin intermediul revistelor ştiinţifice interne şi internaţionale, prin elaborare de lucrări ştiinţifice şi participare la diferite sesiuni ştiinţifice atât în ţară cât şi în străinătate, prin asigurare de consultanţă către fermieri, alte unităţi de creştere şi ameliorare a animalelor, staţiuni de cercetare sau unităţi care solicită aceasta. Se vor organiza întâlniri cu crescătorii de animale, asociaţiile sau firmele care au legătură cu tematica proiectului. Obiectivul general 5: Managementul durabil al resurselor genetice animale Obiectiv specific 5.2.: Conservarea şi prezervarea populaţiilor de animale (rase, linii) vulnerabile şi în pericol de dispariţie Proiectul ADER 5.2.1.: Menţinerea şi consolidarea patrimoniului genetic la 3 rase grele de curcă (Meleagris gallopag, Albă mare, Bronzată, Diana), în vederea omologării Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Pe măsura acumulării de noi cunoştinţe privind alimentaţia omului, prin valoarea sa igieno-dietetică, carnea de curcă a câştigat o poziţie foarte importantă pe plan mondial între alimentele de origine animală, în general şi de origine avicolă, în special. Creşterea curcilor în ţara noastră s-a dezvoltat după anul 1970, odată cu elaborarea unui program propriu de ameliorare a materialului existent şi cu importurile efectuate. Programul de ameliorare la curci are ca obiective: crearea, perfecţionarea şi menţinerea de linii de curci în vederea producerii de hibrizi cu performanţe de producţie ridicate. După anul 1990 au dispărut marii crescători de curci, respectiv fermele specializate din unităţile avicole, iar efectivele de curci au fost diseminate către micii crescători, în microferme de sute sau mii de capete, ca anexă la creşterea puilor de carne, lipsite de matricea biologică performantă şi de tehnologia adecvată. Această situaţie a impus ca obiectiv menţinerea liniilor de curci, ameliorarea continuă a performanţelor de producţie şi reproducţie a acestora şi testarea combinabilităţii acestora în vederea găsirii celor mai avantajoase variante de hibrizi din punct de vedere economico-financiar. Beneficiile preconizate a se obţine la aplicarea rezultatelor scontate: menţinerea patrimoniului genetic naţional, la curci, la standardele UE, prin materialul genetic valoros, adaptat condiţiilor din România şi diseminat în cât mai multe ferme; generalizarea tehnologiei performante de creştere a curcilor la un număr cât mai mare de fermieri, fie prin Asociaţia Crescătorilor de Păsări, fie prin programe europene; mărirea bazei genetice la curci prin schimburi de material genetic valoros cu unităţi din ţară sau similare din UE. Îmbunătăţirea performanţelor la curci, obiectiv principal al întregului proiect, presupune acţiunea coordonată şi constantă asupra elementelor care participă la exprimarea valorii fenotipice a unui caracter: baza ereditară şi condiţiile de mediu. Pentru îmbunătăţirea bazei ereditare se utilizează selecţia, ca bază a oricărui proces de ameliorare, modificând structura genetică a populaţiei în sensul dorit. Obiectivul ameliorării la populaţiile din cadrul prezentului proiect are în vedere complexitatea caracterelor propuse a fi îmbunătăţite, eficienţa modificării acestora fiind mai redusă pentru caracterele complexe, ca rezultat al interacţiunilor neaditive între genele implicate. Rezultate scontate: - menţinerea raselor şi populaţiilor de curci în pericol de abandon; - consolidarea patrimoniului genetic naţional la curci, la standardele UE, prin materialul genetic valoros, adaptat condiţiilor din România şi diseminat în cât mai multe ferme; - ameliorarea continuă a performanţelor de producţie şi reproducţie (creşterea gradului de conversie a furajelor, îmbunătăţirea producţiei de ouă, a sporului în greutate, fertilităţii, ecloziunii, a calităţii cărnii) şi testarea combinabilităţii acestora în vederea găsirii celor mai avantajoase variante de hibrizi din punct de vedere economico-financiar; - elaborarea tehnologiilor specifice de creştere a curcilor în sistem tradiţional pentru rasele ţintă; - generalizarea tehnologiilor performante de creştere a curcilor şi stabilirea strategiei de creştere în sistem tradiţional (ferme de tip familial) la un număr cât mai mare de fermieri. Acţiuni/activităţi: - asigurarea efectivelor matcă a raselor ţintă la standardele de sănătate şi performanţă biologică ridicată (an I - IV); - selecţia pozitivă continuă a materialului biologic pentru consolidarea parametrilor urmăriţi şi diseminarea în ferme de producţie a produşilor rezultaţi (an I - IV); - experimentarea şi validarea secvenţelor tehnologice specifice pentru realizarea performanţelor biologice şi de producţie a raselor ţintă (an I - IV); - acţiuni de diseminare a materialului biologic şi a tehnologiilor specifice prin comunicări ştiinţifice, elaborarea de articole în revistele de specialitate, instruiri cu fermierii, mese rotunde. Modul de aplicare a rezultatelor: - difuzarea de material biologic valoros (ouă de incubaţie, pui de o zi, pui zburaţi); fermierilor şi gospodăriilor populaţiei, care, prin adaptabilitate, rezistenţa la boli şi la stress, ritm de creştere, vor face cea mai eficientă publicitate; - elaborarea unui Ghid tehnologic cu prezentarea populaţiilor şi performanţelor; - elaborarea de articole în revistele de specialitate, transfer de cunoştinţe, instruiri cu fermierii, promovarea pe pagina web a ASAS şi MADR. Proiectul ADER 5.2.2.: Conservarea şi prezervarea taurinelor pe cale de dispariţie, respectiv rasa Sura de stepă în vederea asigurării biodiversităţii resurselor genetice a populaţiilor de animale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Proiectul are drept obiectiv specific conservarea şi prezervarea populaţiilor de animale (rase, linii) vulnerabile şi în pericol de dispariţie cu referire la rasa Sură de stepă în scop ştiinţific, economic, cultural şi turistic. Se cunoaşte faptul că biodiversitatea resurselor genetice este esenţială pentru producţia alimentelor de origine animală şi conservarea diversităţii teritoriului, ca o sursă de venit pentru fermieri şi ca parte importantă a moştenirii naturale şi culturale a ţării. În contextul fenomenului general de diminuare a diversităţii genetice, în special la bovine, ca urmare a încrucişărilor de absorbţie şi a regrupării în unităţi de creştere a numeroase populaţii mici, supravieţuirea speciilor ameninţate cu dispariţia joacă un rol primordial. Printre aceste rase de taurine cu risc de dispariţie în ţara noastră este şi Sura de stepă, deoarece conform standardelor internaţionale la vaci, care reglementează acest aspect, ea se găseşte sub 150 de exemplare. Conservarea informaţiei genetice ale acestei rase cu însuşiri biologice deosebite de adaptabilitate şi rezistenţă la boli şi intemperii, precum şi capacităţii combinative în încrucişările cu alte rase va putea fi utilizată în lucrări viitoare de genetică. Activităţile proiectului propus se vor desfăşura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018. În anul I de derulare a proiectului propus (2015) se va face un studiu documentar privind rasa Sura de stepă şi importanţa ei în programul de conservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine. Se va evalua efectivul de taurine din rasa Sura de stepă existent în ţară, din punct de vedere numeric şi a însuşirilor fenotipice şi genotipice, în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de conservare şi prezervare de gene. În anul II de derulare a proiectului propus (2016) se vor desfăşura activităţi de însămânţare artificială a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii cu însuşiri fenotipice caracteristice rasei, urmărindu-se indicatorii de creştere şi dezvoltare. În anul III de derulare a proiectului propus (2017) se vor continua activităţile de însămânţare artificială a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, precum şi înregistrarea şi monitorizarea produşilor. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. În anul IV de derulare a proiectului propus (2018) se vor centraliza rezultatele obţinute, în ceea ce priveşte menţinerea şi conservarea unei populaţii din rasa Sura de stepă la un nivel care să evite driftul genetic. Toate informaţiile obţinute vor fi prelucrate statistic. Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale şi raportul final cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. Rezultate scontate - menţinerea unui nucleu distinct din rasa Sură de stepă, cât mai apropiat sau chiar identic cu Sura de Stepă originară din zona Moldovei, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborarea unei tehnologii de creştere a rasei Sura de stepă; - elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioanele naţionale; - elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; - întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri; - elaborare de articole de popularizare, broşuri; - pagina web cu informaţii privind conservarea rasei Sura de stepă şi posibilităţi de utilizare a ei în scop economic, cultural şi turistic. Proiectul ADER 5.2.3.: Conservarea fondului genetic la rasa de taurine Pinzgau de Transilvania Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Diversitatea biologică şi genetică în agricultură constituie un factor indispensabil pentru dezvoltarea producţiei agricole şi a zonelor rurale. Problema conservării şi utilizării resurselor genetice animale este unul din principalele obiective ale Planului de acţiune mondială şi ale Tratatului internaţional privind resursele fitogenetice pentru alimentaţie şi agricultură. Secolul XXI aparţine industriei genetice animale care foloseşte un număr restrâns de rase cu performanţe economice ridicate, exploatate în ferme foarte mari, cu investiţii ieftine, care pot invada piaţa U.E. cu produse la preţuri mici dar de calitate mediocră. Din punct de vedere economic U.E. poate fi competitivă doar cu produse de calitate, acest lucru înseamnă dezvoltarea fermelor organice. Trebuie să menţionăm că pentru România există oportunitatea dezvoltării unor astfel de ferme, produsele româneşti au fost foarte apreciate în 2013 la târgul de produse bio de la Nurnberg. Pentru a obţine produse de calitate este nevoie de materie primă, aici intervin rasele locale, care din punct de vedere economic sunt depăşite de rasele ameliorate. Rasele locale au gene care le conferă calităţi pe care rasele ameliorate nu le au. Rasele locale trebuie păstrate în viu, trebuie păstrate în efective mici, ele sunt adaptate de condiţiile de mediu şi de exploatare din România, fără pretenţii faţă de hrană şi rezistente la boli. Prin dispariţia raselor locale se pierde identitatea comunităţilor care le-au creat, pierderea unei rase nu înseamnă doar pierderea unei genetici ci şi a unei civilizaţii. Păstrarea raselor locale este importantă pentru asigurarea securităţii alimentare a populaţiei României, schimbările climatice din ultimul timp pot aduce mari provocări în viitor, din păcate specia taurine este cea mai expusă la aceste schimbări, rasele locale care azi nu sunt apreciate la adevărata lor valoare pot fi o alternativă eficientă. Rasa Pinzgau de Transilvania este o rasă locală mixtă, acomodată foarte bine la condiţiile vitrege ale zonei montane, se caracterizează prin rusticitate, longevitate, rezistenţă deosebită la boli şi intemperii, laptele produs are un conţinut mare de grăsimi şi o carne de calitate superioară cu calităţi culinare deosebite. Gradul de noutate şi originalitate a proiectului propus constă în faptul că deşi rasa Pinzgau de Transilvania este în pericol de dispariţie, mai mult are însuşiri deosebite din punct de vedere al însuşirilor morfo-productive, ea nu este prinsă în nici un program de conservare chiar dacă statul român sprijină financiar astfel de programe. În prima etapă se va inventaria mărimea efectivului existent şi se va stabili aria de răspândire a rasei. Totodată se va identifica şi achiziţiona tineret în vârstă de 16-18 luni care va constitui efectivul matcă pentru programul de conservare propus. Nucleul format se va reproduce folosind în prima fază monta naturală cu tauri autohtoni autorizaţi, urmând să se amenajeze un punct de recoltare şi însămânţare artificială. Mărimea nucleului va fi la un nivel care să evite consangvinizarea şi intrarea în derivă genetică, totodată se va menţine efectivul în limitele standardului de rasă, pentru a menţine intacte însuşirile ei. După optimizarea mărimii nucleului de conservare a fondului genetic al rasei, tineretul femel şi masculul disponibil va fi dirijat spre zona de creştere a rasei în vederea menţinerii şi conservării acesteia. Programul de conservare propus se va derula în cadrul fermei zootehnice a staţiunii care va asigura baza furajeră şi condiţiile de cazare şi exploatare a efectivului aferent. Produşii obţinuţi în procesul de producţie vor fi individualizaţi, se vor face studii cu privire la creşterea şi dezvoltarea lor în perioada 0-18 luni. Totodată se vor stabili indicii de reproducţie ai efectivului matcă respectiv: vârsta montei fecunde, greutatea corporală la montă, vârsta la prima fătare şi consumul de material seminal congelat. În acelaşi timp se vor face studii privind producţia de lapte şi calitatea acestuia, însuşirile privind producţia de carne, se vor aborda aspectele privind furajarea, starea de sănătate a rasei şi aspectele de comportament. După organizarea punctului de recoltarea a materialului seminal de la tauri de Pinzgau de Transilvania autohtoni şi asigurarea condiţiilor de păstrare prin congelare, pe lângă tineret de prăsilă se va putea difuza crescătorilor de Pinzgau de Transilvania şi material seminal congelat. Rezultatele obţinute în procesul de cercetare se vor prelucra şi interpreta statistic şi vor sta la baza elaborării tehnologiei de creştere şi exploatare a rasei locale Pinzgau de Transilvania. Rezultatele scontate: Prin implementarea programului de conservare pentru rasa Pinzgau de Transilvania se va salva de la dispariţie această rasă prin păstrarea nealterată a fondul ei genetic şi asigurarea biodiversităţii genetice şi biologice, factor indispensabil dezvoltării producţiei agricole şi a zonei rurale şi montane. Modul de aplicare al rezultatelor: - difuzarea de material biologic şi material seminal congelat în arealul de creştere şi exploatare a rasei; - diseminarea rezultatelor obţinute prin publicarea unor lucrări de specialitate în cadrul simpozioanelor organizate în perioada derulării proiectului. - organizarea unui simpozion naţional pe tema păstrării raselor locale la speciile de animale crescute în ţară; - editarea unei broşuri cu referinţă la tehnologia de creştere şi exploatare a rasei; - organizarea de întâlniri cu crescătorii de taurine, în vederea informării acestora cu privire la importanţa raselor locale şi păstrarea acestora. Proiectul ADER 5.2.4.: Obţinerea, consolidarea şi bioconservarea unui nucleu de vaci de rasă Brună provenit pe linie paternă din tauri genotipati pentru genele implicate în sinteza K-cazeinei din lapte Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 812.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Proiectul are ca scop îmbunătăţirea procesului de ameliorare în domeniul creşterii bovinelor şi crearea de animale performante într-un efectiv de vaci de rasă Brună prin aplicarea în practică a selecţiei asistate de markeri moleculari pentru genele de importanţă economică implicate în sinteza proteinelor din lapte. În ţările cu zootehnie foarte dezvoltată, metodele de selecţie asistată de markeri moleculari a taurinelor se găsesc în stadii foarte avansate de experimentare şi multe dintre acestea sunt deja aplicate în producţie cu scopul îmbunătăţirii structurii genetice a efectivelor de animale. În România selecţia taurinelor, asistată de markeri moleculari, se află doar la început şi numai în stadiu experimental. Astfel, pentru ameliorarea rapidă a structurii genetice a caracterelor importante din punct de vedere economic, în cadrul efectivelor de animale din ţara noastră, se impune utilizarea acestui nou sistem de metode aplicabile în selecţia animal, numit selecţia asistată de markeri moleculari. Importanţa proiectului rezultă din utilizarea în practica zootehnică a selecţiei asistate de markeri moleculari, cu acţiuni benefice atât în rentabilizarea procesării laptelui, cât şi în creşterea calităţii produsului finit. Ca urmare a potrivirii perechilor (vaci genotipate cu material seminal congelat provenit de la tauri genotipaţi) se va obţine un nucleu de vaci de rasă Brună cu aptitudini superioare în direcţia capacităţii de sinteză a proteinei şi grăsimii din lapte. Markerii genetici utilizaţi în proiect, cu acţiune directă în sinteza laptelui, vor fi K-cazeina, beta-lactoglobulina şi alfa-lactalbumina. Cercetările se vor realiza pe animale de rasa Brună. Probele biologice (sânge, material seminal congelat şi foliculi piloşi) vor fi prelevate de la animale incluse în Controlul Oficial al Producţiei de Lapte, cu ascendenţă cunoscută, la care se cunosc majoritatea parametrilor de producţie. După obţinerea genotipurilor pentru fiecare femelă de rasă Brună, se va aplica reproducţia asistată profesional, prin utilizarea de material seminal provenit de la tauri cu genetică superioară, genotipaţi de asemenea în cadrul proiectului, astfel încât să se obţină o prevalenţă crescută a alelelor favorabile în locusul celor trei gene, în cadrul efectivului de animale de rasă Brună luat în studiu. Ca urmare a potrivirii perechilor se va putea obţine un nucleu cu aptitudini superioare în direcţia capacităţii de sinteză a laptelui, cantităţii de proteină si grăsime. Aplicarea în practica zootehnică a selecţiei asistate de markeri moleculari, reprezintă unica posibilitate de îmbunătăţire genetică rapidă a efectivelor de animale adaptate condiţiilor ţării noastre pentru a le aduce la nivelul performanţelor obţinute pe plan internaţional. Astfel, prin tematica proiectului, ca urmare a implementării în practică a selecţiei asistată de markeri şi aplicarea însămânţărilor artificiale cu material seminal genotipat, cu valoare genetică superioară, va fi influenţat favorabil progresul genetic şi se va permite realizarea unei puternice intensităţi de selecţie asemănătoare ţărilor din UE. Rezultate scontate: - utilizarea, în contextul bio-economic din România, a markerilor moleculari în managementul resurselor genetice, cu implicaţii în selecţia vacilor în vederea îmbunătăţirii calitative a producţiei de lapte; - genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanţă economică implicate în sinteza proteinelor din lapte; - crearea de animale performante prin aplicarea unui sistem de selecţie asistată de markeri moleculari într-un efectiv de vaci de rasă Brună; - crearea unei linii de vaci de Brună cu aptitudini superioare pentru calitatea laptelui: calitate superioară a proteinei, cu un conţinut crescut de k-cazeină şi raportul proteină-grăsime foarte strâns; - îmbunătăţirea genomului animalelor în cadrul unui efectiv de rasă Brună şi obţinerea unui material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a proteinelor din lapte şi creşterea capacităţii de conversie a laptelui în brânzeturi. Modul de aplicare al rezultatelor: - difuzarea rezultatelor se va face prin publicarea de lucrări ştiinţifice în cadrul unor reviste, în cadrul unor simpozioane/conferinţe naţionale şi internaţionale, - asigurare de consultanţă către alte unităţi de creştere şi ameliorare a bovinelor, staţiuni de cercetare sau laboratoare care solicită aceasta; - participarea la diferite întruniri ale organizaţiilor sau asociaţiilor care au legătură cu tematica proiectului pentru a asigura în acest fel o transparenţă internă şi internaţionale a rezultatelor cercetării. Obiectivul general 5: Managementul durabil al resurselor genetice animale Obiectiv specific 5.3.: Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice Proiectul ADER 5.3.1.: Maximizarea progresului genetic la rasa de capră Carpatină prin implementarea biotehnologiilor inovative de reproducţie în cadrul fermelor familiale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Principalele rase de capre crescute în România sunt rasa Carpatină cu varietăţi în mai multe zone, cum are fi, zonele din Delta Dunării, Dobrogea sau Câmpia de Sud a Dunării şi rasa Albă de Banat. Aceste rase reprezintă aproximativ 98% din efectivul de capre, restul sunt diferite populaţii de capre ameliorate cu rase importate (Saanen, Angora). Selecţia şi ameliorarea caprelor nu a constituit un obiectiv prioritar în zootehnia românească. De aceea, caprele locale prezintă o mare variabilitate sub aspectul caracteristicilor morfo-productive. Proiectul urmăreşte creşterea producţiei de lapte la rasa Carpatină utilizând biotehnologii moderne de reproducţie (inducerea şi sincronizarea estrului şi inseminarea artificială a femelelor cu material seminal procesat de la masculi din rase specializate pentru lapte). În scopul ameliorării genetice a rasei autohtone de caprine, din rasa Carpatină, aflate în fermele familiale de caprine se va recurge la folosirea intensivă la reproducţie a ţapilor din rase specializate pentru producţia de lapte (Alpină şi Saanen). Recoltarea materialului seminal se va face cu ajutorul vaginei artificiale şi a electroejaculatorului. Ţapii vor fi testaţi din punct de vere al calităţii materialului seminal (volum, viabilitate, motilitate, activitatea mitocondrială, procent de anomalii), după care materialul seminal va fi prelucrat în laborator prin diferite metode de diluare şi conservare (refrigerare şi congelare). Ulterior se va efectua inseminarea artificială a caprelor în estru. Utilizarea însămânţărilor artificiale reprezintă o biotehnologie actuală şi de perspectivă, datorită avantajelor majore pe care le oferă, fiind un mijloc rapid de difuzare a progresului genetic în populaţiile de caprine. De asemenea, individualizarea, înregistrarea evidenţelor zootehnice începând cu datele de montă şi fătare, bonitarea, înregistrarea produşilor şi nu în ultimul rând controlul individual al producţiei de lapte pot constitui o bază de plecare pentru demararea acţiunilor de ameliorare şi selecţie a caprelor. Obiectivele principale ale ameliorării speciei caprine sunt: - creşterea potenţialului lactogen pe femelă lactantă; - reducerea influenţei sezonalităţii asupra reproducţiei prin aplicarea de metode biotehnologice în controlul reproducţiei caprinelor; - dezvoltarea precocităţii la caprinele locale; - îmbunătăţirea calităţii laptelui în scopul măririi randamentului de transformare în brânzeturi; - selecţia femelelor în funcţie de aptitudinile pentru mulsul mecanic; - îmbunătăţirea rezistenţei la boli specifice caprinelor. Principalele criterii de selecţie, care pot fi luate în considerare sunt producţia de lapte asociată cu controlul calitativ al acesteia şi performanţele productive individuale. Aceste obiective pot fi realizate prin selecţia materialului autohton, care prezintă adaptabilitate şi rezistenţă la condiţiile de mediu şi aplicarea încrucişării prin infuzie cu material seminal importat de la rase cu caracteristici morfo-productive superioare. Inseminarea artificială permite sporirea eficienţei economice prin intensificarea reproducţiei şi obţinerea de producţii mai mari, difuzarea progresului genetic şi garanţia netransmiterii bolilor infecţioase, sperma provenind de la ţapi controlaţi din punct de vedere sanitar - veterinar. De asemenea, prin utilizarea unui număr de spermatozoizi mai mic de 10-15 ori, decât în cazul montei naturale, creşte numărul de descendenţi obţinuţi de la un mascul ameliorator. La însămânţările artificiale a caprelor în estru se va folosi material seminal de foarte bună calitate (viabilitate şi motilitate peste 90%), iar procentul de neîntoarceri va fi de peste 95%. Rezultatele finale ale procesului de reproducţie se vor concretiza în o fecunditate de peste 95%. Rezultate scontate: - obţinerea de metişi F1 din rasa Carpatină prin încrucişarea cu rase specializate de lapte din UE (Saanen şi Alpina franceză); - obţinerea unei creşteri a producţiei medii de lapte de la 250-300 kg/lactaţie la 400-450 kg lapte/lactaţie la metişii Carpatină x Saanen şi Carpatină x Alpină; - obţinerea de ţapi metişi F1 şi R1 şi utilizarea lor la reproducţie pentru difuzarea progresului genetic în fermele familiale de caprine. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate de către instituţiile de profil, de potenţialii beneficiari din teritoriu prin intermediul Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Caprine din România. Vor fi organizate manifestări ştiinţifice demonstrative - simpozioane ştiinţifice; mese rotunde şi cursuri de instruire cu proprietarii exploataţiilor de caprine. Rezultatele se vor difuza prin mijloace de difuzare multimedia şi se vor edita, tipări şi disemina următoarele materiale: broşuri, DVD-uri. Se va elabora o lucrare ştiinţifică cu rezultatele proiectului ce va fi publicată într-o revistă internaţională cotată I.S.I. şi în reviste de specialitate din România. Se vor realiza broşuri cu schemele de realizare pentru fiecare protocol de lucru. Se va efectua postarea pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 5.3.2.: Cercetări privind intensivizarea procesului de reproducţie la taurine prin biotehnologii de reproducţie Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Proiectul are drept obiectiv îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animale prin utilizarea biotehnologiilor specifice, cu referire la diferite biotehnici moderne de management al estrului, cum ar fi sincronizarea manifestării estrului şi a momentului ovulaţiei, cu impact pozitiv asupra ratei de concepţie. Diferite studii au indicat că prin diferite metode biotehnice ciclul sexual la vacă poate fi controlat şi dirijat, astfel încât, într-o perioadă dată să fie însămânţate artificial mai multe femele, avantajele constând în scurtarea intervalului de instalare a gestaţiei, urmărirea mai uşoară a manifestării căldurilor, organizarea mai bună a reproducţiei în fermele de vaci şi implicit efecte economice importante. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, sunt adaptate cerinţelor sectorului de creştere a vacilor, au o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a zootehniei. Vor fi abordate cercetări ştiinţifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii integrate, fezabile, menite să îmbunătăţească procesele de reproducţie şi producţie la vaci, care să crească competitivitatea sectorului zootehnic. Prin acest proiect vor fi aplicate mai multe scheme de tratament în vederea inducerii estrului într-o anumită perioadă la un număr mai mare de vaci. Protocoalele de tratament au la bază diferite produse hormonale, administrate în formă unică, (gestageni tip Progesteron), Prostaglandina (PGF2alfa), în asociaţie (GnRH+PGF2alfa) sau combinaţii (gestageni+GnRH+PGF2alfa). În urma aplicării diferitelor protocoale de tratament se vor stabili variantele cele mai eficiente, cu privire la ratele de sincronizare a estrului în loturile de vaci tratate, ratele de concepţie, indicele de gestaţie, intervalele: de la fătare la prima însămânţare artificială, (IA), de la fătare la IA fecundă şi intervalul între fătări, precum şi impactul economic rezultat. Activităţile proiectului propus se vor desfăşura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018. În anul I de derulare a proiectului propus (2015) se va face un studiu documentar privind biotehnicile de management al estrului la vaci, cu referire la metodele utilizate în controlul şi dirijarea ciclului sexual, ratele de inducere a estrului, ratele de concepţie şi impactul economic. Se vor selecta vacile în perioada 60-100 zile postpartum, sănătoase (pe baza profilului metabolic) şi scor corporal bun pentru lotul experimental E1, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de steroizi naturali, tip progesteron cu efect gestagen (progestine), (blocarea secreţiei hipofizare preovulatorii de LH cu efect de inhibare temporară a estrul şi ovulaţiei), sub forma unui dispozitiv intravaginal (metoda "PRID" - Progesteron -Releasing- Intravaginal- Divice) timp de 12 zile. După extragerea spiralei intravaginale se execută însămânţarea artificială (IA) a femelelor cu manifestarea estrului la 30-40 ore sau la 56 ore fără semne estrale, IA oarbă. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute. În anul II de derulare a proiectului propus (2016) se vor selecta vacile în perioada 60-80 zile pe baza criteriilor de sănătate şi scor corporal pentru lotul experimental E2, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de prostaglandină F2alfa (Proliz, Prosolvin, Dinolityc), cu efect luteolitic asupra corpului luteal funcţional, în doză unică sau cu repetare la 11-14 zile şi însămânţarea femelelor la manifestarea căldurilor sau practicarea unei însămânţări oarbe (fără detectarea estrului) la 72 şi 96 ore după tratament. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. În anul III de derulare a proiectului propus (2017) se vor selecta vacile în perioada 60-80 zile pe baza criteriilor de sănătate şi scor corporal pentru lotul experimental E3, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de gonadoreline (GnRH) şi prostaglandină F2alfa, respectiv două doze de GnRH, tip Receptal 2,5 ml, separate de o doză de prostaglandină F2alfa la intervale de 7 zile şi respectiv 2 zile şi însămânţare artificială programată la 16-24 ore de la a doua doză de gonadorelină. De asemenea se va constitui lotul experimental E4, (20-30 capete/lot) pe baza aceloraşi criterii, protocolul terapeutic aplicat constând în administrare de gonadorelină (GnRH) şi prostaglandină F2alfa, în doze şi la intervale similare lotului anterior, dar cu însămânţare artificială în acelaşi timp cu administrarea celei de-a doua doze de GnRH. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. În anul IV de derulare a proiectului propus (2018) se va constitui lotul experimental E5 (20-30 capete/lot), din vaci care vor fi tratate în perioada 60-80 zile după un protocol pe bază de gestageni + GnRH + PGF2alfa. Administrarea de gonadorelină se va face la momentul introducerii dispozitivului intravaginal "PRID" (Progesteron - Releasing- Intravaginal- Divice), care se va menţine timp de 7 zile şi se va administra o doză de PGF2alfa la îndepărtarea acestuia. După extragerea spiralei intravaginale se va executa însămânţarea artificială (IA) a femelelor programată la 16-18 ore fără semne estrale, IA oarbă. Se vor centraliza rezultatele obţinute la fiecare protocol terapeutic aplicat, care vor fi prelucrate statistic, în vederea stabilirii eficienţei din punct de vedere reproductiv şi din punct de vedere economic. Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale şi raportul final cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. Rezultate scontate: - obţinerea unui interval între fătări cât mai aproape de 365 zile, interval considerat optim pentru o exploatare eficientă a vacilor; - producţii mai mari de lapte prin creşterea numărului de lactaţii/vacă; - un lot uniform de viţei pentru creştere şi hrănire prin sincronizarea fătărilor la un număr mai mare de vaci într-o perioadă dată; - planificarea lactaţiilor în efectiv în conformitate cu anumite cereri ale pieţei (preţ favorabil, produse sezoniere etc.); - reducerea forţei de muncă necesare detectării estrului prin inducerea şi sincronizarea estrului pentru inseminare la timp programat. Modul de diseminare şi aplicare al rezultatelor: - elaborarea unei tehnologii de reproducţie îmbunătăţită pentru vacile întreţinute liber în adăpost; - elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioanele naţionale; - elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; - întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri; - elaborare de articole de popularizare, broşuri; - pagina web cu informaţii privind biotehnologiile de reproducţie cu impact pozitiv asupra proceselor de reproducţie şi producţie la vaci. Proiectul ADER 5.3.3.: Îmbunătăţirea capacităţii reproductive şi a sănătăţii genetice a efectivelor de taurine şi bubaline prin aplicarea măsurilor de profilaxie a bolilor ereditare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 812.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: În zootehnia modernă a ultimelor decenii, un deziderat major al creşterii animalelor de fermă este realizarea şi menţinerea sănătăţii genetice a efectivelor. Studiul genomului animal prin investigaţia citogenetică oferă cercetătorilor un câmp vast de dezvoltare a cunoaşterii în domeniu şi i se acordă o mare atenţie datorită impactului său în asigurarea unui fond genetic sănătos, liber de boli ereditare şi, implicit, în sporirea efectivelor. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să scoată la lumină o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute şi eliminate, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei reproductive în populaţia analizată. Dacă luăm în considerare doar efectele anomaliilor cromozomale structurale care, potrivit datelor din literatura de specialitate, pot provoca o reducere a fertilităţii cu 5-10%, iar pentru creşterea fertilităţii cu 1% este nevoie de 10 ani de selecţie, interesul pentru acest domeniu este justificat. În această eră, dominată de cunoaşterea genomului, în ţările cu zootehnie avansată din lume, pentru speciile importante de fermă, politica de eradicare a bolilor ereditare cu substrat cromozomal se traduce prin obligativitatea efectuării controlului de cariotip. De menţionat că, în contextul integrării europene, orice import şi export de animale şi material seminal este condiţionat de calitatea materialului genetic. Obiectivul general: Dezvoltarea unei agriculturi performante şi competitive prin realizarea şi menţinerea sănătăţii genetice a efectivelor de animale crescute în ţara noastră. Utilizarea investigaţiei citogenetice ca instrument de profilaxie a bolilor ereditare la bovine. Obiectivele specifice ale propunerii de proiect: - controlul citogenetic sistematic ca mijloc de evidenţiere a defectelor ereditare sau neereditare care, odată cunoscute şi eliminate, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei reproductive şi implicit a eficienţei economice în creşterea şi exploatarea populaţiei active a raselor de taurine din ţara noastră; - conectarea cercetărilor naţionale la cele mai noi cercetări internaţionale de profil care vizează strategia de asigurare a sănătăţii genetice a animalelor de fermă. Rezultate scontate: - investigarea citogenetică a populaţiei active de taurine (masculi şi femele de reproducţie) de rasă Bălţată cu Negru Românească, Bălţată Românească, Brună, Sură de Stepă precum şi rase importate crescute în diferite ferme din ţară; - investigarea citogenetică a populaţiei active de bivol românesc; - identificarea genotipurilor anormale în efectivele de taurine şi bubaline investigate şi evaluarea patogenezei diferitelor tipuri de infertilitate, mortalitate embrionară şi fetală, dezvoltare anormală; - identificarea şi cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine si bubaline investigate, în raport cu cazuistica internaţională; - evaluarea efectelor anomaliilor cromozomale asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor şi măsura în care prin investigaţie citogenetică putem controla aspecte de eredopatologie animală cu efecte majore în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă; Se vor stabili măsurile adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate şi se vor elibera buletinele de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor Modul de aplicare al rezultatelor: Elaborarea de propuneri privind monitorizarea bolilor ereditare prin investigaţie citogenetică în scopul asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de taurine şi bubaline investigate şi evitării efectelor negative asupra performanţelor de reproducţie şi eficienţei economice în creşterea şi exploatarea acestora. Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin intermediul revistelor ştiinţifice interne şi internaţionale, prin elaborare de lucrări ştiinţifice şi participare la diferite sesiuni ştiinţifice atât în ţară cât şi în străinătate. Se vor organiza întâlniri cu crescătorii de animale, se vor difuza pliante şi broşuri pentru popularizarea rezultatelor şi pentru a atrage atenţia asupra importanţei asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de bovine crescute în ţara noastră. Proiectul ADER 5.3.4.: Cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducţie pentru obţinerea hibrizilor de găină pentru ouă şi carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 662.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 662.850 │ 137.850│ 175.000│ 175.000│ 175.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Scopul proiectului de cercetare în domeniul aviculturii se referă cu preponderenţă la aplicaţia practică, referitoare la soluţionarea situaţiilor litigioase care pot apărea atunci când un furnizor de material biologic nu respectă formula genetică de obţinere a hibridului comercial, reprezintă un instrument folositor clienţilor pentru expertiză. Explicarea apariţiei intersexului la galinaceae, respectiv teza şi antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicaţii de interes pentru cercetarea ştiinţifică. Rezultatele obţinute şi prezentate în acest studiu atestă modificări şi completări esenţiale care privesc determinismul genic al culorii penajului şi al sexului la păsări. Noua teorie este susţinută în prezent de cinci aplicaţii practice. Dintre acestea, respectiv producerea puilor hibrizi de o zi, sexabili după culoarea pufului şi metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului şi îmbunătăţirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă, vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic. Activitatea desfăşurată în domeniul geneticii aviare ne-a permis să semnalăm câteva neconcordanţe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului şi al sexului. Pornind de la neconcordanţele apărute în transmiterea culorii penajului de la masculul-părinte la femelele din generaţia F1, s-au reluat experimental cercetările referitoare la perechile de caractere silver-gold şi barat-gold. Rezultatele obţinute au oferit unele noutăţi care privesc ereditatea culorii penajului şi a sexului la păsări. În urma încrucişării unui mascul homozigot dominant cu o femelă homozigot recesivă s-a observat modul de transmitere a culorii penajului şi s-a constatat la un număr mic de femele din generaţia F1 că gena gold este prezentă în cromozomul W. Efectuând încrucişarea reciprocă (mascul homozigot recesiv x femelă homozigot dominantă) s-a observat la femelele hibride Roso SL-2000, prezenţa penelor de culoare albă în penajul preponderent roşu, iar la femelele hibride Robar SL-2001 s-a observat că penajul este negru pe corp şi negru-roşiatic pe gât şi cap. Spre deosebire de culoarea penajului femelelor hibride Roso SL-2000 şi Robar SL-2001, genitorul mascul aparţine rasei Rhode-Island roşu şi este homozigot pentru gena gold. O a două neconcordanţă s-a observat în urma încrucişării între ei, a masculilor şi femelelor din generaţia F1. Astfel, în generaţia F2 s-au obţinut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului. Comparativ cu încrucişarea directă în care s-au obţinut trei categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri, la încrucişarea reciprocă s-au obţinut patru categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvenţă de 50%, dar aceasta se obţine prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote şi se obţin în proporţii egale. Din punct de vedere ştiinţific, rezultatele cercetărilor scot în evidenţă următoarele descoperiri: - identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului şi modul particular de acţiune al acestora; - determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z; - existenţa unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic; Genele identificate sunt elemente constitutive ale Teoriei genice a sexualităţii. Noua teorie se caracterizează prin aceea că, pentru prima dată, explică din punct de vedere genic determinismul sexului şi obţinerea unui raport egal între masculi şi femele în descendenţă. De asemenea, cercetările efectuate au şi o importanţă practică concretizată prin obţinerea noilor hibrizi româneşti pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 şi Robar SL-2002. Aceşti hibrizi sunt separaţi pe sexe la vârsta de o zi după culoarea pufului şi realizează producţii medii de peste 320 ouă/gaină, într-un ciclu de producţie până la vârsta de 77 săptămâni. Atât rezultatele obţinute în generaţia F2 cât şi diferenţele de culoare a pufului existente între femelele hibride Robar SL-2001 şi Robar SL-2002 au scos în evidenţă universalitatea homozigoţiei şi a heterozigoţiei în detrimentul mecanismului hemizigotic descris de către Thomas Morgan (1919) în lucrarea sa The physical Basis of Heredity. Pe baza descoperirilor făcute se propune amendarea hărţii heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în Teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice care sunt situate genele silver, barat şi gold, cu rol în determinismul culorii penajului. Totodată, se propune introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z. Acţiunile întreprinse în proiect în vederea realizării rezultatelor scontate 1. Cercetări şi studii de genetică moleculară în vederea evidenţierii prezenţei efectului epistatic diferenţiat în plan fenotipic, funcţie de prezenţa genei dominante a culorii penajului sau a alelei sale recesive în cromozomul W. 2. Efectuarea de teste de ADN, secvenţieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenţei genei dominante a sexului (SDW), poziţionarea în cromozomul W . 3. Efectuarea de teste de ADN, secvenţieri, amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenţei genei recesive a sexului (sdw), poziţionarea în cromozomul Z. 4. Cercetări şi studii de genetică moleculară, utilizând NGS Sanger sequence, manipulări ale genelor pentru culoare, barat B, silver S, gold b, în vederea identificării şi validării unui locus polialelic în cromozomul W la galinacee. 5. Realizarea unor experimente practice la specia Gallus gallus prin încrucişări între masculii homozigoţi recesivi cu femele homozigote dominante, masculi homozigoţi dominanţi cu female homozigote recesiv, în vederea obţinerii materialului biologic pe care se va studia transmiterea culorii penajului. 6. Analize genetice, teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 şi F2 rezultate din experimentele menţionate, la locii, genele pentru culoarea penajului. 7. Cercetări de genetică moleculară la puii hibrizi de 1 zi, sexabili după culoarea pufului în vederea stabilirii corelaţiilor existente între fenotip şi genotip, având ca scop final identificarea soluţiilor tehnice pentru îmbunătăţirea acestei calităţi şi identificarea metodei de stopare a decolorării penajului. 8. Verificarea prin teste ADN şi validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W. 9. Efectuarea de teste de genetică moleculară pentru verificarea poziţiei în cromozomi şi a corelaţiilor care există între gena pentru sex SDW şi genele pentru culoarea penelor. 10. Cercetări şi studii de genetică moleculară pentru evidenţierea structurii genetice a genei barat, B, care determină culoarea neagră a pufului, corelaţii cu gena dominantă a sexului SDW, în cromozomul W şi a alelei recesive a sexului sdw în cromozomul Z. Rezultate scontate - promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniţi din încrucişări de linii pure ce duc la creşterea productivităţii şi obţinerea pe această bază a rezultatelor economice superioare; - elaborarea unui ghid de bune practici în sensul optimizării indicatorilor de reproducţie în cadrul tehnologiei de reproducţie în avicultura industrială pentru obţinerea hibrizilor de ouă şi carne. Modul de aplicare al rezultatelor. Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie de fermierii din avicultura industrială. Diseminarea rezultatelor obţinute prin prezentarea de lucrări ştiinţifice, participarea la mese rotunde, elaborarea şi prezentarea de pliante, broşuri si întâlniri cu crescătorii din industria avicolă. Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor realizări pe site-ul MADR. Obiectivul general 6.: Îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creşterea animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului Obiectivul specific 6.1.: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor şi evoluţia diverselor industrii alimentare/non-alimentare Proiectul ADER 6.1.1.: Tehnologii nutriţionale inovative bazate pe utilizarea în hrana animalelor a unor materii prime furajere recent ameliorate, cu implicaţii asupra siguranţei şi calităţii produselor. Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Scopul şi necesitatea proiectului: Două tendinţe atrag atenţia în mod deosebit în ultimii ani: populaţia lumii în creştere şi schimbările climatice prin implicaţiile acestora asupra apariţiei de noi varietăţi de plante. Plantele furajere sunt caracterizate prin predominanţa unor principii nutritivi (ex. plante energetice, proteice), prezenţa unor factori antinutriţionali cu efecte negative pentru animale (acid erucic, glucozinolaţi, tanini), plante de mare sau mică producţie etc. Ameliorarea conţinutului acestora în anumiţi nutrienţi (ex. mazărea cu conţinut mai ridicat proteic), sau crearea de varietăţi mai bine adaptate unor zone specifice sau mai rezistente la secetă de ex., a dus la apariţia de noi plante al căror potenţial nutriţional nu este cunoscut. Scopul proiectului este de a crea o bază de date cu plantele al căror potenţial este necunoscut/mai puţin cunoscut, de a le stabili valoarea nutritivă detaliată şi de a găsi soluţii de valorificare superioară a potenţialului acestora în hrana animalelor de fermă. Obiectivele generale, specifice şi conexe: Obiectivul general, ce poate fi atins în urma studiilor pe animale, constă în valorificarea plantelor care sunt potenţial valoroase prin prisma producţiilor (sub aspect cantitativ şi calitativ) şi care nu intră în competiţie cu consumatorul uman. Ca obiective specifice şi conexe se pot enumera elaborarea de noi strategii nutriţionale, estimarea efectelor prin prisma calităţii produselor animale, creşterea gradului de utilizare a surselor furajere studiate. Pentru atingerea obiectivului vizat se vor derula următoarele activităţi: - listarea plantelor furajere recent ameliorate; - selecţia celor cu potenţial valoros pentru animale; stabilirea criteriilor de selecţie; - stabilirea valorii nutritive detaliate; - creare baza de date; - teste de digestibilitate; - macroteste pe animale de fermă; - stabilirea potenţialului nutriţional; - stabilirea unor secvenţe tehnologice de cultivare a unor plante furajere care să ridice potenţialul calitativ şi cantitativ. Ca domeniu de aplicare, proiectul se adresează sectorului de creşterea porcinelor sectorului vegetal, iar ca potenţiali beneficiari au fost identificaţi fermierii crescători de porcine, producători de nutreţuri, tehnologii, etc. Eficienţa economică rezultă din creşterea eficienţei utilizării nutreţurilor studiate, scăderea costurilor cu materiile prime (prin diversificarea strategiilor de furajare alternative), creşterea performanţelor zootehnice Rezultate scontate: - baza de date; - tehnologii pe specii de animale; - ghiduri practice; - articole ştiinţifice. Modul de aplicare al rezultatelor: Diseminare pe scară largă (publicare articole, ghiduri practice etc). Vizite la ferme. Transfer de tehnologii. Participare cu comunicări ştiinţifice la conferinţe naţionale/internaţionale Proiectul ADER 6.1.2.: Eficientizarea valorificării subproduselor industriale prin dezvoltarea pentru animalele de fermă a unor strategii nutriţionale inovative prietenoase faţă de animal, om şi mediu, componentă a agriculturii durabile Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Scopul şi necesitatea proiectului: În societatea modernă, consumatorii preferă alimentele de origine animală provenite de la animale hrănite cu materii prime furajere care sunt, într-o măsură cât mai mare, naturale. Din această perspectivă, aditivii furajeri vegetali joacă un rol important în agricultura modernă. O bună parte din subprodusele industriei alimentare se pot încadra în categoria aditivilor furajeri vegetali şi prin urmare pot fi valorificate în mod superior prin nutriţia animală. Acest tip de aditivi, cu preţ scăzut faţă de compuşii de sinteză folosiţi în mod convenţional, în funcţie de nutrienţii şi biofactorii conţinuţi, pot contribui la: îmbunătăţirea caracteristicilor furajului, calitatea alimentelor de origine animală şi protejarea mediului. Este de notat faptul că în industria alimentară din România există încă practica transformării subproduselor direct în deşeuri care pot afecta calitatea mediului prin depozitare improprie sau împrăştiere pe diferite terenuri. Nu se ţine cont de faptul că parte din subprodusele de origine vegetală din industria alimentară pot reprezenta multe surse ieftine pentru diferiţi nutrienţi şi biofactori (antioxidanţi, vitamine, minerale, acizi graşi polinesaturaţi, pigmenţi naturali, etc.) importanţi pentru calitatea furajelor. Nutriţia animală poate ajuta sectorul alimentar să minimizeze aceste pierderi prin utilizarea subproduselor, materii vegetale low-cost, care nu sunt adresate în mod direct consumului uman, direcţie strategică de implementare a practicilor proprii agriculturii durabile. Obiectivele generale, specifice şi conexe: În acest context, proiectul propus are ca obiectiv general dezvoltarea unor noi strategii nutriţionale pentru animalele de fermă (păsări, porci, vaca de lapte) în scopul eficientizării valorificării subproduselor industriale prin elaborarea unor reţete furajere inovative prietenoase faţă de animal, om şi mediu, componenta a agriculturii durabile. Strategiile nutriţionale elaborate pentru fiecare din speciile mai sus citate reprezintă soluţii ştiinţifice inovative de valorificare a nutrienţilor din hrană deoarece animalele vii pot distribui mai eficient nutrienţi către ţesuturi. Astfel, calea naturală a nutriţiei este mai performantă în obţinerea unor alimente care pot asigura cantităţile necesare de nutrienţi, în forme tolerabile, pentru oameni. Metabolismul animal, spre deosebire de simpla adăugare de compuşi de sinteză, joacă un rol important în eficientizarea folosirii nutrienţilor din hrană şi îmbogăţirea ulterioară a alimentelor în aceşti nutrienţi. Prin implementarea proiectului se creează un cadru interdisciplinar care oferă soluţii pentru valorificarea deşeurilor din industria alimentară - creşterea calităţii furajelor fără a afecta preţul de cost - alimente îmbogăţite în nutrienţi esenţiali şi biofactori - protejarea mediului prin reducerea prezenţei substanţelor de sinteză în hrana animalelor de fermă. Noile reţete furajere inovative prietenoase faţă de animal, om şi mediu vor fi studiate prin: identificare şi caracterizarea subproduselor cu potenţial nutriţional, înglobarea în reţete, calitatea furajelor fabricate conform noilor reţete; experienţe de digestibilitate; experienţe derulate în condiţii de fermă pentru fiecare din speciile menţionate; determinarea valorii nutriţionale şi a calităţii alimentelor (carne, ouă, lapte) obţinute de la animalele aflate în experienţă; evaluarea impactului folosirii noilor reţete asupra mediului. Rezultate scontate: - ghiduri de prezentare a strategiilor nutriţionale/pe specii de animale şi a rezultatelor obţinute în urma folosirii lor; - baza de date cu caracterizarea aditivilor vegetali low-cost, rezultaţi din industria alimentară, cu impact în preţul furajului; - broşura de prezentare a alimentelor cu caracter funcţional care se pot obţine prin folosirea noilor strategii; - creşterea vizibilităţii capacităţii cercetării agricole din România prin publicarea de articole ştiinţifice în reviste din fluxul principal; - creşterea experienţei şi expertizei tinerilor cercetători (doctoranzi şi postdoctoral). Modul de aplicare al rezultatelor: - pagina web a proiectului; - organizarea de evenimente de diseminare (work-shopuri, open-days, etc.); - articole ştiinţifice şi de popularizare; - editare şi diseminare broşuri/ghiduri; - materiale informative către organizaţiile de protecţie a consumatorilor; - materiale informative de prezentare a rezultatelor la simpozioane şi conferinţe; - pliante pentru târguri şi expoziţii naţionale. Obiectivul general 6.: Îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creşterea animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului Obiectivul specific 6.2.: Asigurarea calităţii nutritive a nutreţurilor şi produselor animaliere primare; realizarea de alimente funcţionale Proiectul ADER 6.2.1.: Studii privind efectul nutrienţilor/contaminanţilor din hrana suinelor asupra funcţiilor de absorbţie/barieră imună a tractusului gastro-intestinal; dezvoltarea de noi strategii nutriţionale în vederea îmbunătăţirii statusului imun Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Scopul şi necesitatea proiectului: Scăderea resurselor naturale şi energetice în contextul creşterii demografice pe plan mondial, exigenţele sporite ale consumatorilor pentru calitatea hranei (alimente funcţionale şi cu valoare nutritivă adăugată) şi siguranţa alimentară (hrană fără contaminanţi) vor avea un impact semnificativ asupra producţiei animale viitoare şi impune găsirea unor surse alternative de hrana. Deşi aceste provocări pot crea temeri, extraordinara dezvoltare a cercetării şi tehnologiilor a condus în ultima decadă la o exploatare şi investigare fără precedent a soluţiilor pe care natura le poate oferi şi a condus la obţinerea de noi produse naturale şi îmbunătăţirea altora deja existente care pot fi folosite ca surse alternative de hrană pentru om şi animale. În nutriţia umană, utilizarea suplimentelor cu principii active naturale (vitamine, fibre solubile/insolubile, polifenoli, etc.) este în continuă creştere; multe din aceste suplimente sunt folosite ca parte a unui stil de viaţă sănătos, dar multe sunt utilizate în scopul reducerii sau modulării unor factori de risc specifici pentru boli cronice cum sunt maladiile coronariene, inflamatoare, cancer, diabet, etc. (Hatchcock, 2001). Aceste principii active posedă activităţi antioxidante, imunostimulatoare precum şi alte caracteristici benefice care măresc valoarea nutritivă a hranei. De aceea, includerea lor în diete alimentare este în continuă creştere; interferenţe cu absorbţia anumitor microelemente din hrană sunt posibile şi aceasta reprezintă încă în prezent o arie de incertitudine. În domeniul nutriţiei animale, se caută surse furajere noi, care trebuie testate în ceea ce priveşte efectul lor la nivel intestinal şi a căror eficienţă în modularea unor procese fiziologice importante atât la om cât şi la animalele de fermă nu a fost încă demonstrată. Intestinul subţire prin epiteliul intestinal reprezintă prima barieră de apărare în calea pătrunderii agenţilor patogeni în organism. De asemenea la acest nivel au loc procesele fiziologice complexe de digestie şi absorbţie a nutrienţilor şi contaminaţilor. Cunoaşterea proceselor profunde care au loc la nivel intestinal, în urma acţiunii diferiţilor nutrienţi sau contaminanţi din hrană va permite cunoaşterea exactă a eficienţei de conversie a surselor noi furajere în performanţe de spor, o îmbunătăţire a strategiilor nutriţionale şi crearea unor noi recepturi/formule alimentare cu impact mare asupra acestor performanţe. În plus principiile active administrate prin dietă vor contribui la o îmbunătăţire a apărării antioxidante şi a statusului imun al organismului animal cu efecte directe asupra performanţelor animale, asupra sănătăţii si bunăstării animale. Obiectivele generale, specifice şi conexe: Proiectul propune ca noutate testarea unor noi surse furajere bogate în principii active atât prin studii in vitro prin utilizarea unui model celular de simulare in vitro a barierei intestinale, cât şi prin studii in vivo prin experimente pe purcei după înţărcare. Aceste experimente vor avea ca obiectiv general o evaluare complexă a efectelor dietelor de hrană suplimentate cu noile surse furajere. Ca obiective specifice, vor fi identificate mecanismele de acţiune la nivel celular, molecular şi sistemic. Întrucât aceste surse furajere au o puternică capacitate antioxidantă şi sunt stimulatori ai răspunsului imunitar, proiectul va avea ca obiectiv conex testarea capacităţii lor de a contracara acţiunea a diferiţi contaminanţi furajeri (ex. micotoxine) fiind bine cunoscut faptul că nu există materii prime si furaje libere de contaminanţi. Pe această bază se vor formula recepturi de nutreţuri combinate şi se vor elabora recomandări nutriţionale. Proiectul are ca domenii principale de aplicare creşterea porcinelor şi industria de nutreţuri combinate şi ca potenţialii beneficiari fermieri (crescători de suine), veterinari, tehnologi, producători de nutreţuri. Eficienţa economică rezultă, în urma aplicării rezultatelor proiectului, din reducerea îmbolnăvirilor, reducerea consumului de antibiotice, creşterea performanţelor zootehnice Rezultate scontate: - evaluarea efectului unor nutrienţi/contaminanţi alimentari la nivelul intestinului, unde au loc procese fiziologice importante reprezentate de digestie şi absorbţie; - noi recepturi de nutreţuri combinate si noi strategii nutriţionale pentru animalele de fermă, cu impact economic asupra performanţelor fermelor ceea ce va contribui la asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale şi a siguranţei şi securităţii alimentare; - caracterizarea de noi surse furajere, din punct de vedere al impactului asupra statusului imun (noi date referitoare la efectul lor asupra sănătăţii intestinale); - date despre posibilitatea de utilizare a noilor surse furajere în reducerea efectelor determinate de contaminanţii furajeri. Modul de aplicare al rezultatelor: - valorificarea către profesioniştii din sectorul de creşterea porcinelor: întâlniri cu fermierii, elaborarea şi diseminarea gratuită a unei broşuri cu informaţii practice, pe baza rezultatelor proiectului, articole în reviste de popularizare, etc. - valorificarea către mediul academic şi ştiinţific: publicarea de articole ştiinţifice în reviste indexate ISI şi/sau BDI, prin conferinţe naţionale si internaţionale Proiectul ADER 6.2.2.: Determinarea efectelor nutreţurilor procesate asupra mediului ruminal şi performantelor productive ale rumegătoarelor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Scopul şi necesitatea proiectului: Evoluţia continuă a industriilor care procesează plantele în scop alimentar sau non-alimentar conduce la generarea continuă de subproduse cu potenţial de valorificare ca nutreţuri, ale căror parametri nutriţionali sunt însă insuficient cunoscuţi. În general, din cauza complexităţii mai mari a proceselor digestive, gradul de cunoaştere al acestora este mai scăzut la rumegătoare. Mai mult, unele din aceste subproduse pot conţine substanţe active care pot influenţa semnificativ nu numai procesele ruminale şi implicit eficienţa furajării, dar şi statusul imun al animalelor, calitatea nutriţională a produselor animaliere (ex. lapte) şi sănătatea consumatorului. Noile cunoştinţe tehnice generate pe acest subiect pot fi valorificate atât la nivel ştiinţific (acoperind goluri în cunoaşterea la nivel internaţional) cât la nivel practic, prin creşterea eficienţei utilizării acestora în furajarea rumegătoarelor şi obţinerea unor produse animaliere cu calitate nutriţională ridicată. Obiective generale, specifice şi conexe: Proiectul are ca obiectiv general estimarea efectelor unor nutreţuri procesate (conform tehnologiilor utilizate în România) administrate în hrana rumegătoarelor asupra mediului ruminal şi a performanţelor productive ale animalelor (nivel de producţie, eficienţă, etc.). Pe această bază se vor realiza şi obiectivele specifice ale proiectului: obţinerea unui set de recomandări nutriţionale, modele de raţii pentru rumegătoare, identificarea mecanismelor de acţiune la nivel ruminal. De asemenea, proiectul va avea ca obiective conexe investigarea efectelor asupra statusul imun al animalelor şi a calităţii nutriţionale a produselor animaliere şi estimarea potenţialelor efecte benefice asupra consumatorilor respectivelor produse. Pentru aceasta, proiectul va cuprinde următoarele activităţi: - identificarea principalelor tipologii de procesare a nutreţurilor utilizate în România, relevante prin prisma obiectivelor proiectului; - selectarea tipurilor de procesare (respectiv a nutreţurilor procesate) relevante prin prisma obiectivelor proiectului (ex. diverse tipuri de borhoturi, diverse reziduuri, etc.); - determinarea efectelor la nivel ruminal, prin experimente pe animale fistulizate; - testarea în condiţii de fermă de vaci de lapte a nutreţurilor selectate în urma experimentelor pe animale fistulizate, în vederea identificării efectelor asupra producţiei de lapte (cantitate, eficienţă, calitate nutriţională); - estimarea efectelor asupra statusului imun al animalelor, respectiv asupra stării de sănătate a consumatorilor laptelui îmbunătăţit nutriţional; - diseminarea pe scară largă şi prin mijloace variate a rezultatelor proiectului. Ca domenii de aplicare pot fi enumerate creşterea rumegătoarelor, industria nutreţurilor combinate, industria alimentară, biocombustibili, etc. iar ca potenţiali beneficiari: fermieri, nutriţionişti, consultanţi agricoli, producători de nutreţuri, procesatori, autorităţi, consumatori. Eficienţa economică obţinută prin aplicarea rezultatelor proiectului se bazează pe creşterea eficienţei utilizării substanţelor nutritive din materiile prime studiate (proteine, energie, etc.), ceea ce conduce la scăderea semnificativă a costurilor cu furajarea. De asemenea, prin obţinerea de produse animaliere Premium, cu un grad mai mare de vandabilitate sau care pot fi valorificate cu preţuri mai ridicate. Rezultate scontate: - noi strategii nutriţionale pentru a corecta valorificarea resurselor furajere; - structuri de nutreţuri combinate; - recomandări nutriţionale; - valorificarea corectă a unor nutreţuri/subproduse. Modul de aplicare a rezultatelor: a) Valorificare către mediul profesional (fermieri, asociaţii, producători de furaje. etc.): - elaborarea paginii web a proiectului; - elaborarea şi distribuirea gratuită a unor ghiduri practice de aplicare a rezultatelor proiectului; - participarea la târguri si expoziţii; - transfer direct, cu titlu gratuit, către ferme/asociaţii profesionale; - articole în reviste de popularizare. b) Valorificare către mediul academic/ştiinţific: - comunicări ştiinţifice - articole ştiinţifice. Obiectivul general 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă Obiectivul specific 7.1.: Elaborarea şi validarea de tehnologii de exploatare a animalelor Proiectul ADER 7.1.1.: Elaborarea de tehnologii integrate pentru producerea laptelui de oaie în sistem organic, în zona colinară şi de munte a pajiştilor permanente Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Conform datelor oficiale raportate de către Comisia Europeană, în prezent, 2,82% (3.957.496 capete) din ovinele şi caprinele crescute la nivelul UE sunt exploatate în sistem organic (EUROSTAT, 2013). Sectorul de creştere al ovinelor în sistem organic este dominat de ţări precum Regatul Unit (1.161.717 capete), Italia (705.785 capete) şi Spania (614.413 capete), reprezentând cumulat 62,7% din efectivul total de ovine exploatat în acest sistem. Între ţările membre UE există diferenţe marcante în ceea ce priveşte importanţa sistemului de producţie organică la ovine, astfel în Regatul Unit efectivul exploatat în sistem organic reprezintă 5,2% din total efectiv naţional, în timp ce în Italia, reprezintă 8,8%. Mai mult, în Italia şi Grecia, sistemul de producţie organic este orientat preponderent înspre producţia de lapte de oaie (pentru producerea de brânzeturi, ex. brânza tip Feta în Grecia), în timp ce în Regatul Unit sistemul de producere este orientat numai pe producţia de carne. La nivelul regiunii EU-27, s-a înregistrat o creştere anuală a numărului de ferme de ovine incluse în sistemul organic de 10%, în perioada 2005-2011 (comunicat DG-AGRI, 2013). Pe baza datelor raportate de către FAOSTAT (2011), rezultă că laptele de oaie reprezintă doar 1,3% din laptele total produs la nivel global. China este cel mai mare producător de lapte oaie (1.150.000 tone/an), urmată de Siria (706.000 tone/an) şi România (600.400 tone/an), care însă se clasează pe locul I în Europa, dar ocupă un loc marginal în privinţa fermelor de ovine incluse în sistem organic de producţie. Între anii 2000 şi 2009, producţia din sectorul ovin, precum şi numărul efectivului total de ovine a scăzut cu 21% la nivelul UE. Scăderea efectivelor a variat de la un stat la altul, fiind de 15% în Marea Britanie, 24% în Franţa, 34% în Irlanda şi de 48% în Spania. Reducerea dimensiunii şeptelului a fost datorată în principal îmbătrânirii crescătorilor de oi şi numărul mic al lucrătorilor din sectorul ovin, precum şi lipsei măsurilor reale de încurajare a tinerilor pentru formarea şi instalarea în sectorul ovin şi caprin. În acest interval o situaţie radical opusă în România, unde efectivul la nivel naţional a crescut constant cu 5-8% per an, în ultimii 5 ani. Această creştere a fost susţinută de politicile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dintre care subvenţia pe cap de oaie a fost prioritară şi de creşterea cererii de produse provenite de la ovine pe piaţa UE şi a statelor arabe. Un alt avantaj al sectorului de ovine din România îl constituţie suprafeţele de pajişti (4,9 milioane hectare) şi potenţialul acestora pentru producţia organică. În condiţiile în care s-ar folosi numai 60% din suprafaţa de pajişti permanente, prin aplicarea unor măsuri tehnologice minime, acestea ar asigura necesarul de hrană pentru cel puţin 1,6 milioane taurine şi 12 milioane ovine şi caprine. În viitorul apropiat prin aplicarea unor politici corecte de dezvoltare a sectorului, precum si printr-o conjunctură favorabilă, România poate deveni lider incontestabil la nivel European în ceea ce priveşte producerea de lapte şi produse lactate în sistem organic la ovine. În prezent, nu exista tehnologii pentru sistemul organic de producţie al laptelui de oaie în ţara noastră. Prin urmare, elaborarea de tehnologii de înfiinţare şi exploatare a pajiştilor din zona de deal şi munte destinate exploatării cu ovinele în sistem organic, precum şi elaborarea unor tehnologii de creştere a ovinelor în sistem de producţie organic, care să ţină cont de specificitatea condiţiilor din ţara noastră, sunt absolut necesare. Rezultate scontate: - elaborarea unor tehnologii de înfiinţare şi exploatare a pajiştilor din zona de deal şi munte destinate exploatării cu ovinele în sistem organic; - elaborarea unor tehnologii de creştere a ovinelor în sistem de producţie organic; - realizarea unui studiu tehnico-economic privind producerea laptelui de oaie în sistem organic. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborarea şi dezvoltarea de tehnologii de înfiinţare şi exploatare a pajiştilor ecologice, precum şi a unor tehnologii de creştere a ovinelor pentru producţia de lapte în sistem organic. Tehnologiile elaborate şi testate urmează să fie aplicate în cadrul fermelor comerciale, de tip extensiv; - organizarea de workshopuri pentru crescătorii de ovine şi asociaţiile profesionale; - publicarea rezultatelor în cadrul unor articole ştiinţifice, reviste de specialitate şi participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale; - crearea unei pagini Web pentru difuzarea acestor rezultate rezultatelor obţinute, sub formă de rapoarte, prezentări power-point, articole de popularizare şi articole ştiinţifice; - participarea la expoziţii regionale şi naţionale de profil. Obiectivul general 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă Obiectivul specific 7.2.: Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice Proiectul ADER 7.2.1.: Îmbunătăţirea potenţialului productiv în fermele de vaci pentru lapte din N-E României prin producerea de embrioni "in vitro" folosind donatoare de ovocite înalt productive şi material seminal (sexat şi nesexat) provenit de la tauri testaţi Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 792.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 792.850 │ 170.350│ 207.500│ 207.500│ 207.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul are drept obiectiv îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice, cu referire la biotehnica de recoltare de ovocite de la vaci înalt productive în vederea obţinerii de embrioni prin fertilizare "in vitro", utilizând material seminal sexat şi nesexat Sexarea materialului seminal bovin a prezentat un mare interes în ultimul deceniu. Izolarea spermatozoizilor ce prezintă cromozomul sexual x, prezintă efecte pozitive de creştere a randamentului economic în fermele de vaci pentru lapte datorită creşterii disponibilităţii viţelelor utilizate pentru loturile de înlocuire. La ora actuală materialul seminal sexat şi congelat de taur se găseşte pe piaţă la costuri mai mici în comparaţie cu anii precedenţi şi de aceea valorificarea acestui deziderat impune încadrarea lui în biotehnologiile moderne de reproducere la specia bovină. Costurile privind implementarea acestui proiect, producerea de embrioni in vitro utilizând material seminal sexat, pe scară largă sunt limitate. Totodată ratele de concepţie apărute în urma implementării acestei biotehnologii sunt reduse valoric. Implementarea acestui proiect are drept scop îmbunătăţirea ratelor de concepţie şi includerea acestei biotehnologii pe scară largă. În mod particular, numărul de spermatozoizi utilizaţi în programele de fertilizare in vitro este mult mai mic decât atunci când se realizează inseminarea artificială. Pentru a face eficientă această biotehnologie de reproducţie, se propune prin acest proiect folosirea la recoltarea de ovocite pentru fertilizare in vitro femele cu antecedente productive foarte bune. Prin implementarea acestui proiect se va crea posibilitatea ca vacile cu potenţial genetic ridicat să fie exploatate în continuare, chiar dacă activitatea productivă şi reproductivă este compromisă, crescând numărul de produşi femeli ce pot fi obţinuţi pe viaţă productivă. Obiectivul principal al acestui proiect este de a identifica potenţialul utilizării de material seminal congelat (m.s.c.) sexat si nesexat, comparativ, pentru producerea de embrioni in vitro destinaţi formării unor loturi performante de juninci în fermele comerciale. Combinarea producerii de embrioni in vitro prin utilizarea de ovocite de la vaci înalt productive cu material seminal congelat sexat şi nesexat ar permite dezvoltarea acestei biotehnici de reproducţie moderne, care la ora actuală prezintă mici deficienţe. Prin obţinerea de embrioni in vitro prin acest proiect se evidenţiază faptul că, prin dezvoltarea acestei biotehnici de reproducţie pot fi utilizaţi mai puţini spermatozoizi sexaţi decât ar fi necesari prin tehnica de inseminare artificială. De asemenea, se va înclina balanţa sex-ratio (raportul sexelor la naştere) în favoarea femelelor, ceea ce ar duce la o creştere a eficienţei economice în fermele de vaci pentru lapte. Scopul final este de implementare pe scară largă a acestei biotehnologii de reproducţie eficiente din punct de vedere economic şi care ar putea fi integrată în managementul de rutină al fermelor de vaci producătoare de lapte. Activităţile proiectului propus se vor desfăşura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018. În anul I de derulare, 2015 vor fi identificate fermele potenţial beneficiare ale acestui proiect. Vor fi selectate vacile donatoare de ovocite, care au avut performanţe productive, dar au fost propuse pentru reformă din diferite cauze. În anul II de derulare 2016 se va cuantifica numărul de embrioni transferabili, care pot fi obţinuţi de la o vacă reformă, cu antecedente productive performante, utilizând m.s.c. sexat. În anul III de derulare 2017 se vor evalua ratele de concepţie la vacile receptoare de embrioni din fermele selectate şi vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii obţinuţi. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate Anul IV de derulare 2018 se vor centraliza rezultatele cu privire la activitatea de reproducţie a vacilor din loturile experimentale, în ceea ce priveşte rata de concepţie, desfăşurarea gestaţiei şi a parturiţiei, raportul sexelor produşilor obţinuţi. Se va evalua potenţialul productiv al produşilor de sex femel obţinut, comparativ cu cel al donatoarelor selectate. Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale şi raportul final cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. Rezultatele scontate: - obţinerea unui număr mai mare de femele, viţele pentru lotul de înlocuire, din vaci cu producţii mari de lapte şi cu evenimente patologice incompatibile cu reproducţia normală; - valorificarea eficientă a vacilor reformate, comparativ cu abatorizarea; - identificarea factorilor cheie de macro şi microclimat implicaţi în succesul acestei biotehnologii; - stabilirea costurilor pentru obţinerea unei viţele dintr-o vacă cu potenţial genetic superior; - elaborarea unei tehnologii de reproducţie pentru obţinerea de embrioni in vitro de la vaci donatoare. Modul de aplicare al rezultatelor: Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioanele naţionale, publicate în reviste de specialitate. Elaborarea de articole de popularizare, broşuri. Obiectivul general 8.: Asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor Obiectivul specific 8.1.: Suport tehnico-ştiinţific pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor Proiectul ADER 8.1.1.: Implementarea măsurilor de bunăstare a bivolilor, în relaţie cu indicatorii de producţie, reproducţie şi economici în diferite module de ferme, cu impact asupra dezvoltării durabile a speciei Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 792.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 792.850 │ 170.350│ 207.500│ 207.500│ 207.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Oamenii de ştiinţă au devenit tot mai conştienţi de faptul că funcţiile vitale majore (metabolismul, circulaţia sanguină, respiraţia, reproducerea etc.) sunt comune, se regăsesc atât la om, cât şi la animale superioare. Mecanismele stresului, durerii, frustrării sunt aproape identice. Şi la animale, ca şi la om, mecanismele homeostazice sunt puternic influenţate de informaţia receptată prin diferiţi analizatori (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ), care joacă un rol însemnat în procesul de reacţie şi de adaptare. Informaţia este cea care indică modul de folosire a substanţelor disponibile şi a energiei de care dispun organismele. Sintagma bunăstarea animalelor a fost aleasă pentru a desemna calitatea vieţii animalelor. Ea derivă din limba engleză, în care se utilizează termenul welfare, Universal Declaration for the Welfare of Animals, elaborată şi susţinută de către Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor (World Society for the Protection of Animals, cu sediul la Boston, S.U.A.), defineşte bunăstarea prin: gradul (măsura) în care sunt întrunite cerinţele fizice, comportamentale şi psihologice ale animalului. În cadrul aceleiaşi declaraţii, se prezintă pentru animalele dependente de om, cele cinci libertăţi care trebuie să fie asigurate concomitent: - freedom from hunger and thirst (în sensul de asigurare a accesului la apă proaspătă şi la hrană specifică); - freedom from disconfort (asigurarea mediului corespunzător, incluzând adăpostirea şi odihna confortabilă); - freedom from pain and disease (prevenirea durerii, rănirilor, diagnosticul rapid şi tratamentul bolilor); - freedom from fear and distress (eliberarea de frică şi suferinţă mintală); - freedom to express normal behaviour (asigurarea spaţiului, a facilităţilor şi a companiei pentru exprimarea comportamentului normal). Obiectivele asociate ale proiectului sunt: conservarea speciei şi stoparea declinului efectivului de bivoli; transformarea creşterii bivolilor dintr-o activitate tradiţională bazată pe istorie de familie, într-o activitate rentabilă, modernă, care să atragă crescători tineri; rentabilizarea creşterii bivolilor concomitent dezvoltării durabile a speciei. În acest context, rezultatele ştiinţifice vor fi utilizate în fermele de dimensiuni medii (8-50 capete) în vederea modernizării tehnologiilor de creştere în scopul îmbunătăţirii rezultatelor de producţie, reproducţie şi economice, cu implicaţii asupra rentabilizării producţiei şi dezvoltării durabile. Dezvoltarea proiectului se va realiza în vederea implementării măsurilor de bunăstare, materializate prin tehnologii moderne, hrănire raţională şi completă, care să satisfacă necesarul de întreţinere şi producţie pentru animale, urmărirea activităţii de reproducţie, implementarea unor tehnici moderne de procesare a laptelui la nivel de atelier propriu, în vederea creşterii rentabilităţii. Activităţile ce se vor desfăşura sunt următoarele: - implementarea măsurilor de bunăstare în fermele de bivoliţe prin introducerea unei tehnologii moderne de creştere; - inventarierea crescătorilor de bivoliţe cu ferme de dimensiuni medii; - elaborarea de studii individualizate pentru fiecare fermă de dimensiune medie, în vederea implementării de către acestea a tehnologiilor moderne, care să respecte condiţiile de bunăstare; - elaborarea unui raport ştiinţific privind măsurile de creştere a producţiei de lapte în fermele luate în studiu; - elaborarea unui raport ştiinţific privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii; - elaborarea ghidului de bunăstare în vederea dezvoltării durabile a speciei. Rezultatele scontate: - elaborarea unei tehnologii moderne de creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii şi mari; - elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei; - îmbunătăţirea parametrilor de producţie şi creşterea cantităţii de materie primă pentru piaţa produselor obţinute de la bivoli; - îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie în fermele de dimensiuni mijlocii, în vederea rentabilizării creşterii bivolilor. Modul de aplicare al rezultatelor: Utilizarea în fermele luate în studiu a tehnologiilor moderne de hrănire, bazate pe raţii întocmite ştiinţific; folosirea principiilor moderne de păşunat raţional dozat; folosirea mulsului mecanic; urmărirea activităţii de reproducţie, depistarea şi inseminarea bivoliţelor la momentul optim, pentru a nu se pierde cicluri de reproducţie; creşterea tineretului de reproducţie după un plan de creştere întocmit ştiinţific pentru fiecare fermă; asigurarea spaţiului optim pentru cazarea animalelor; controlarea parametrilor de microclimat din adăposturi. Elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei. Elaborarea ghidului practic privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii. Elaborarea tehnologiei de creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii şi mari. Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare. Proiectul ADER 8.1.2.: Creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conţină anticorpi mono şi policlonali (IgY) obţinuţi din gălbenuşul de ouă provenite de la găini imunizate specific Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Imunoglobulinele (Ig) extrase din gălbenuşul oului (Y) de găină sunt imunoglobuline specifice preparate faţă de un antigen dat (tulpini bacteriene, virale - inactivate), care au devenit o mare speranţă în prevenirea şi combaterea unor boli la animale, în creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal. În prezent, interesul faţă de imunoglobulinele preparate pe găină este mare, datorită incidenţei din ce în ce mai ridicate a tulpinilor rezistente la antibiotice. În oul de găină se găsesc imunoglobuline IgA şi IgM, care ajung în albuş din oviduct, în timp ce IgG-ul numit mai recent IgY, se transferă din sânge în ovar, iar cantitatea de anticorpi specifici produsă pe an de o găină, este mare (20-40 g Ig în total). Scopul proiectului este îmbunătăţirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea şi utilizarea unor mijloace alternative (produse conţinând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori, în exces. Activităţile principale ale proiectului se vor concretiza, în: - cartarea principalilor agenţi patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viaţă (înţărcare, transport, convalescenţă etc.); - prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene - inactivate), urmată de imunizarea găinilor ouătoare, recoltarea la momentul optim a ouălor care vor fi procesate în vederea obţinerii imunoglobulinelor specifice de gălbenuş (IgY) monovalente sau polivalente. După controlul cantitativ şi calitativ al imunoglobulinelor specifice (IgY) mono sau polivalente, folosind testul de inhibare a creşterii bacteriilor, testul ELISA "in house" se vor realiza preparate (aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluţii dezinfectante); în funcţie de antigenul dat (monovalent sau polivalent), condiţionarea preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase) se va face sub formă lichidă (concentrat), pulbere (liofilizată), spray, unguent. Controlul calitativ şi cantitiv al preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) în condiţii de laborator (Biobază) şi în condiţii de teren (ferme), pentru evaluarea eficacităţii lor. Rezultate scontate: - obţinerea unor imunoglobuline specifice (IgY) mono sau polivalente extrase din gălbenuşul ouălor de găină (controlate din punct de vedere calitativ şi cantitativ), acestea fiind apoi condiţionate sub formă de pulberi concentrate (aditivi furajeri), sub formă lichidă (formule medicamentoase, dezinfectanţi), pulberi liofilizate, spray, unguent; - stabilirea dotărilor şi investiţiilor necesare dezvoltării producţiei de produse (premixuri cu IgY mono sau polivalente, formule medicamentoase, dezinfectanţi), în condiţii semiindustriale. Modul de aplicare al rezultatelor: Metodologiile, produsele cu imunoglobuline (IgY) (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) realizate semiindustrial vor fi puse la dispoziţia fermelor de animale, în scopul creşterii bunăstării şi sănătăţii tineretului animal, în special porcin; produsele cu imunoglobuline specifice (IgY) vor contribui la dezvoltarea unei alternative solide şi specifice, la utilizarea excesivă a antibioticelor, în perioadele critice din creşterea tineretului animal, în special porcin; folosirea antibioticelor este din ce în ce mai restrictivă, datorită producerii antibiorezistenţei la unii germeni patogeni, afectând bunăstarea şi creşterea animalelor, având acţiune nefastă, inclusiv la om. Metodologiile, tehnicile şi rezultatele obţinute vor fi publicate online sau în reviste de specialitate. Instruirea şi promovarea informaţiilor ştiinţifice privind imunoglobulinele specifice (IgY) mono sau polivalente realizate ca produse (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi). Elaborarea şi difuzarea de materiale documentare sub formă de Ghid de bune practici, privind imunoglobulinele specifice (IgY), obţinute în creşterea bunăstării şi sănătăţii la animale. Obiectivul general 9.: Dezvoltarea cercetărilor de apicultură Obiectivul specific 9.1.: Diversificarea şi eficientizarea producţiilor apicole Proiectul ADER 9.1.1.: Standardizarea metodelor de biometrie în studiul raselor, de creştere a reproducătorilor şi de însămânţare instrumentală, utile în evaluarea familiilor de albine, cu aplicabilitate în conservarea şi ameliorarea genofondului apicol naţional Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Producţia apicolă depinde în mare măsură de tehnicile apicole utilizate, resursele florale existente dar şi de calitatea materialului biologic utilizat. Cercetările de ultimă oră pe plan european arată că utilizarea materialului biologic local, selecţionat, reprezintă cea mai bună soluţie în managementul apicol durabil, în contextul utilizării populaţiilor locale cu rezistenţă naturală sporită la boli şi conservării diversităţii raselor, cunoscându-se problemele de depopulare masivă cu care se confruntă numeroase ţări în ultimii ani. Evaluarea familiilor de albine în procesul de selecţie şi creştere de material biologic ameliorat în rasă curată reprezintă obiectivul principal al Programului naţional de ameliorare şi conservare a albinei româneşti, dar şi baza tehnologică în producerea de material biologic selecţionat în stupinele autorizate ANARZ în acest scop. În acest context, scopul cercetărilor este de a optimiza şi standardiza acele metode care să poată fi aplicate în stupinele de selecţie autorizate pentru producerea de material biologic şi care să poată fi integrate în programele de ameliorare la nivel european. Principalele activităţi vizate: - analiza metodelor şi tehnicilor aplicate pe plan internaţional privind biometria la albine, creşterea reproducătorilor şi însămânţarea instrumentală; - prelevarea de probe de albine din diverse populaţii locale şi europene şi realizarea unor studii de biometrie comparative; - studiul principalelor metode de creştere a reproducătorilor la albina meliferă şi de însămânţare instrumentală a mătcilor şi stabilirea unor indici de calitate a mătcilor împerecheate natural/însămânţate instrumental; - îmbunătăţirea, optimizarea şi standardizarea metodelor de evaluare şi tehnologiilor de creştere a reproducătorilor şi de însămânţare instrumentală ca metode de control a împerecherilor la albine şi dezvoltarea unui laborator de analiză, de referinţă la nivel naţional; Rezultate scontate: - metoda standardizată pentru evaluarea biometrică a rasei autohtone de albine (Apis mellifera carpatica) în conformitate cu metode aplicate si la alte rase europene; - metode optimizate şi standardizate de creştere a mătcilor şi trântorilor în funcţie de numărul de mătci crescute şi împerecheate pe sezon aplicabile în stupinele autorizate de creştere a materialului biologic; - tehnica optimizată de însămânţare instrumentală. Modul de aplicare al rezultatelor: Realizarea unor publicaţii (cărţi, ghiduri) cu metode optimizate, standardizate de evaluare biometrică şi de creştere a reproducătorilor. Actualizarea programului de ameliorare şi conservare a albinei româneşti şi a legislaţiei în domeniu. Diseminare rezultatelor prin publicarea de articole tehnice şi ştiinţifice şi prin participarea la manifestări ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional precum şi printr-o pagina web. Obiectivul general 10.: Dezvoltarea şi diversificarea sistemelor şi tehnologiilor de acvacultură şi asigurarea sănătăţii vieţuitoarelor acvatice Obiectivul specific 10.1.: Elaborarea şi implementarea sistemelor şi tehnologiilor competitive si performante, adaptate la contextul socio- economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului şi a componentelor sale Proiectul ADER 10.1.1.: Sisteme şi tehnologii moderne pentru reproducerea şi creşterea peştilor şi a altor organisme acvatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Utilizarea materialului biologic piscicol de populare adaptat diferitelor tipuri de ferme piscicole şi sisteme de creştere cu origine cunoscută şi cu caracteristici productive superioare este condiţia esenţială pentru dezvoltarea acvaculturii. Deşi România dispune de importante capacităţi de producţie piscicolă, în acest moment, producerea materialului de populare se realizează în numai câteva ferme, care nu dispun de bază biologică corespunzătoare - loturi de genitori din speciile de peşti de apă dulce, de dotările specifice, dar mai ales de suportul tehnic şi ştiinţific necesar, care să garanteze calitatea materialului biologic piscicol obţinut. Acesta este unul din principalii factori care afectează negativ cantitatea şi calitatea producţiei din acvacultura românească. Este cunoscut faptul că, în acest moment, importante cantităţi de material piscicol de populare sunt aduse în România din ţările vecine, cu efecte negative atât din punct de vedere al alterării genetice a raselor şi liniilor autohtone şi al apariţiei unor boli, cât şi din punct de vedere economic. Plecând de la stadiul actual al sistemelor şi tehnologiilor de reproducere utilizate în acvacultura europeană şi a rezultatelor obţinute de unităţile de cercetare în acest domeniu, s-au evidenţiat o multitudine de aspecte care trebuie luate în considerare referitoare la: controlul factorilor de mediu, condiţionarea reproducătorilor, tratamentele hormonale, adaptarea sistemelor de incubaţie, eficientizarea energetică a sistemelor, managementul operării tehnologiei de reproducere în funcţie de particularităţile eco-fiziologice a peştilor, menţinerea stării de sănătate şi a condiţiilor de biosecuritate pe întreaga durată a ciclului de reproducţie. În contextul celor prezentate mai sus, ansamblul activităţilor de cercetare ce fac obiectul proiectului vizează realizarea unor sisteme şi tehnologii de reproducere care să asigure promovarea unei acvaculturi intensive, profitabile, responsabilă faţă de mediu şi componentele sale faţă de calitatea produsului rezultat. Gradul de noutate şi de complexitate constă în corelarea particularităţilor biologiei de reproducere a diferitelor specii de peşti, controlul factorilor de mediu, aplicarea metodelor şi tehnicilor specifice pentru obţinerea produselor seminale şi asigurarea condiţiilor de incubaţie şi de creştere a descendenţelor, pentru transpunerea acestora în tehnologii moderne de reproducere artificială. Proiectul îşi propune să elaboreze tehnologii moderne de reproducere atât pentru speciile de peşti de cultură, dar şi pentru speciile care, în acest moment, nu fac obiectul creşterii dirijate industriale, deşi prezintă importanţă economică şi sunt solicitate pe piaţă, contribuind astfel la diversificarea producţiei piscicole. Proiectul îşi propune să sprijine fermierii din România, prin punerea la dispoziţie a unor sisteme şi tehnologii de reproducere artificială adaptate noilor condiţii ecologice şi tehnologice, care să asigurare obţinerea unui material de populare cu caracteristici bioproductive superioare, obţinut în condiţii controlate, adaptat sistemelor tehnologice actuale. Rezultatele proiectului se vor concretiza în sisteme şi tehnologii de reproducere artificială adaptate condiţiilor ecologice şi tehnologice actuale, care să susţină dezvoltarea acvaculturii prin: - producerea materialului biologic piscicol de populare, cu caracteristici bioproductive superioare; - obţinerea puietului necesar refacerii potenţialului piscicol al ecosistemelor naturale şi exploatarea complexă şi durabilă a resurselor acvatice naturale; - lărgirea paletei de specii şi diversificarea sortimentală a producţiei piscicole prin introducerea şi extinderea în cultură a unor specii autohtone valoroase; - reintroducerea pe piaţă a unor specii apreciate, pentru care există tradiţie în consum. Modul de aplicare al rezultatelor: Tehnologiile elaborate vor fi diseminate şi puse la dispoziţia operatorilor economici specializaţi în reproducerea artificială şi creşterea peştilor. Materialul piscicol de populare obţinut va face obiectul acţiunilor de repopulare în ecosistemele acvatice naturale, în vederea refacerii potenţialului piscicol al acestora şi de asemenea, va fi diseminat în fermele piscicole pentru introducerea şi extinderea acestora în cultură, contribuind la dezvoltarea sectorului privat prin creşterea şi diversificarea producţiei. Rezultatele proiectului vor fi diseminate prin mijloace specifice: prezentarea şi demonstrarea tehnologiilor, publicarea de articole de specialitate, organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice. Proiectul ADER 10.1.2.: Elaborarea şi implementarea unor tehnologii inovative şi eco-eficiente pentru creşterea în sistem intensiv a unor specii de peşti cu perspective bune de piaţă Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Politica Comună în domeniul Pescăriei prin liniile sale directoare promovează dezvoltarea durabilă a acvaculturii, încurajând realizarea de produse de înaltă calitate şi sănătoase precum şi metode de producţie care să nu dăuneze mediului înconjurător şi bioprodusului. În aceste condiţii, dezvoltarea acvaculturii a devenit una din orientările fundamentale datorită preocupărilor pentru sporirea calităţii şi securităţii lanţului alimentar. Mare parte din modelele sistemelor şi tehnologiilor intensive de creştere au început să fie corelate cu principiile ecologice urmărindu-se menţinerea eficienţei economice a acestora. În acest context una din priorităţile cercetării în domeniu acvaculturii o reprezintă, dezvoltarea de tehnologii eco-eficiente şi a standardelor specifice acestora. În momentul de faţă, se fac eforturi mari de cercetare pentru integrarea practicilor specifice acvaculturii cu cele biologice în vederea promovării modelelor ecologice ce asigură securitatea şi siguranţa alimentară a produselor din acvacultură, echilibrul ecologic şi conservarea biodiversităţii şi nu în ultimul rând asigurarea eficienţei economice . Gradul de noutate al proiectului constă în conversia şi standardizarea acestor tehnologii de creştere, urmărind implementarea de tehnologii noi, "naturale" şi curate, care pot avea impact direct asupra productivităţii şi profitabilităţii şi având ca rezultat menţinerea unor ecosisteme acvatice viabile şi durabile. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect vizează elaborarea de tehnologii şi metode moderne eco-eficiente de creştere a speciilor de peşti cu perspective comerciale bune. Este un proiect interdisciplinar ce presupune o abordare complexă a relaţiei biomediu acvatic - producţie piscicolă - siguranţă alimentară, urmând să asigure: - calitatea biomediului acvatic prin utilizarea metodelor ecologice; - adaptarea sistemelor convenţionale de creştere a vieţuitoarelor acvatice la tehnologia ecologică; - elaborarea tehnologiei eco - eficiente de creştere a speciilor de peşti; - standardizarea tehnologiei şi crearea normativului specific. Prin cercetările propuse se crează premizele dezvoltării de noi direcţii de abordare în acvacultură, propunând noi studii ale relaţiei apă-sol-producţie piscicolă şi mediu, validând o serie de indicatori utili în caracterizarea unor procese care se petrec în heleşteele piscicole cu scopul de a identifica şi recomanda fermierilor acei parametri care să asigure realizarea unor producţii profitabile. Rezultatele cercetărilor vor permite recomandarea celor mai bune soluţii pentru amenajarea şi managementul heleşteelor piscicole, în vederea obţinerii unor producţii superioare cantitativ şi calitativ, cu o înaltă valoare nutritivă, cu respectarea implicită a normelor europene privind biomediul şi bioprodusul. Rezultate scontate: - obţinerea valorilor optime ale parametrilor biologici şi fizico-chimici ai apei tehnologice prin utilizarea metodelor ecologice de filtrare; - stabilirea sistemului de creştere a vieţuitoarelor acvatice; - stabilirea tehnologiei cadru şi a normativului specific - specii de peşti pretabile, formule de populare, densităţi de populare, hrană administrată, etc.; - elaborarea standardului tehnologiei de creştere a vieţuitoarelor acvatice. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi diseminate şi puse la dispoziţia operatorilor economici din domeniul acvaculturii, autorităţii publice centrale ce răspunde de pescuit şi acvacultură, precum şi comunităţii ştiinţifice din domeniu, prin: - promovarea publică a informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu agenţi economici, autorităţi publice centrale, organizaţii patronale, direcţii agricole judeţene; - diseminarea pe scară largă a documentaţiei tehnico-ştiinţifice de realizare a tehnologiei prin editarea de materiale de informare. Prin realizarea acestei tehnologii cu aplicabilitate la agenţii economici se previzionează dezvoltarea sectorului privat în două direcţii care interferă şi cu direcţiile prioritare ale strategiei sectorului naţional de acvacultură şi pescuit, prin introducerea tehnologiilor de creştere a peştilor cu valoare economică ridicată şi prin diversificarea producţiei piscicole. Obiectivul general 10.: Dezvoltarea şi diversificarea sistemelor şi tehnologiilor de acvacultură şi asigurarea sănătăţii vieţuitoarelor acvatice Obiectivul specific 10.2.: Studii şi cercetări suport pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii vieţuitoarelor acvatice Proiectul ADER 10.2.1.: Elaborarea si implementarea unui program de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură, diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Grija pentru întreţinerea stării de sănătate a peştilor şi a altor organisme acvatice utile omului, constituie astăzi un obiectiv major al acvaculturii moderne. Starea de sănătate a acestor animale este o condiţie obligatorie care, alături de celelalte măsuri din acvacultură, asigură succesul pentru obţinerea unor producţii mari. Tematica de cercetare propusă în acest proiect vizează elaborarea şi implementare în acvacultura din România a unui program de monitorizare a stărilor patologice la peşti având în vedere că acestea reprezintă din ce în ce mai frecvent factori limitativi ai producţiei piscicole, fie prin reducerea ritmului de creştere şi deprecierea valorii alimentare şi a aspectului comercial, fie prin mortalitatea de multe ori în masă a peştilor. Cunoaşterea stărilor patologice, diagnosticul timpuriu al acestora şi aplicarea corectă a măsurilor de combatere, în special a măsurilor de profilaxie, reprezintă condiţii esenţiale pentru asigurarea unei activităţi normale în unităţile piscicole, în vederea obţinerii unor producţii ridicate şi asigurării sănătăţii şi bunăstării animale. Direcţiile majore pe care se vor desfăşura cercetările constau în: - studii epidemiologice privind distribuţia agenţilor patogeni în efectivele piscicole în România; - dezvoltarea instrumentelor de diagnostic prin crearea unor metodologii bazate pe utilizarea tehnicilor imunologice; - dezvoltarea unor produse de intervenţie utilizabile în profilaxia şi tratamentul îmbolnăvirilor luate în studiu; - dezvoltarea infrastructurii tehnice; - creşterea şi dezvoltarea capacităţilor şi a expertizei naţionale în domeniu. Rezultate: - stabilirea tehnicilor şi a metodologiei de diagnostic precoce privind agenţii patologici luaţi în studiu; - dezvoltarea tratamentelor profilactice şi terapeutice; - evaluarea distribuţiei agenţilor patogeni în efectivele piscicole în România; - participări la reţele de epidemiosupraveghere naţionale şi internaţionale specifice; - publicarea unor articole în reviste de specialitate şi on-line. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele ştiinţifice ale cercetărilor vor fi puse la dispoziţia comunităţii ştiinţifice din domeniu. Pentru tehnicile şi metodologiile finalizate în cursul cercetărilor se va întocmi documentaţia tehnică în vederea testării şi omologării de către organismele abilitate. Totodată, rezultatele cercetărilor vor fi puse la dispoziţia operatorilor economici ce au ca domeniu de activitate acvacultura în vederea eficientizării activităţii şi a creşterii competitivităţii. Obiectivul general 11.: Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordantă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico- socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului Obiectivul specific 11.1.: Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol - plantă - animal - produs animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător Proiectul ADER 11.1.1.: Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană implică eforturi deosebite cu privire la protecţia mediului. Un rol important revine repunerii în valoare şi menţinerii nealterate a celor peste 4,9 milioane de hectare de pajişti, care constituie un important patrimoniu naţional cu funcţie productivă, la care se adaugă funcţia ecoproductivă şi peisagistică a mediului ambiant. În prezent o foarte mare parte din suprafaţa pajiştilor României sunt într-o avansată stare de degradare datorită unor factori naturali (aridizarea climatului, inundaţii catastrofale, excesul permanent sau temporar de umiditate, eroziunea solului, acidifiere, sărăturare, invazia vegetaţiei ierboase şi lemnoase nevaloroase etc.), cât şi a unor factori antropici (abandonul şi valorificarea necorespunzătoare, dezechilibru hidric, poluare etc.). Degradarea compoziţiei floristice a pajiştilor are loc atât cantitativ, prin micşorarea densităţii plantelor, cât şi calitativ prin scăderea valorii nutritive a plantelor de nutreţ ca urmare a dispariţiei speciilor valoroase (îndeosebi leguminoasele). Pe lângă faptul că producţia şi calitatea furajelor obţinute de pe aceste suprafeţe este foarte scăzută, aceste terenuri prezintă un grad ridicat de risc în ceea ce priveşte apariţia fenomenelor de eroziune şi alunecări. Stoparea procesului de degradare a pajiştilor permanente şi menţinerea producţiei şi calităţii furajelor au o importanţă deosebită pentru protecţia mediului şi păstrarea biodiversităţii. Astfel se crează premisele pentru a răspunde unei provocări a cercetării pratologice şi pratotehnice, de promovare a unei agriculturi durabile. În acest sens se impune ca o necesitate îmbunătăţirea şi menţinerea ca terenuri fertile a acestor suprafeţe, prin utilizarea tehnologiilor de cultură corespunzătoare. Printre aceste tehnologii un rol însemnat îl au tehnologiile de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă. Îmbunătăţirea pajiştilor degradate prin măsuri de suprafaţă cuprinde următoarele tipuri de lucrări: - lucrări de igienă culturală a pajiştilor; - îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; - supraînsămânţarea pajiştilor. Scopul noilor tehnologii constă în crearea de condiţii mai bune de creştere pentru plantele valoroase de pajişti, fără a distruge covorul vegetal existent. Ele cuprind lucrări pentru sporirea producţiei şi calităţii pajiştilor; înlăturarea fenomenului de degradare a covorului vegetal; diminuarea şi stoparea fenomenului de eroziune de pe pajiştile situate pe terenurile în pantă; conservarea şi refacerea biodiversităţii pe pajişti din toate zonele naturale ale ţării. În cadrul proiectului se vor elabora unele soluţii tehnologice şi se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătăţire cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă, luându-se în considerare cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice şi echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Principalele activităţi care vor fi efectuate vor avea ca scop: - identificarea unor zone cu pajişti permanente degradate pretabile a fi îmbunătăţite prin măsuri de suprafaţă; - analiza cauzelor degradării, a condiţiilor pedoclimatice şi stabilirea soluţiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; - promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; - alegerea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene de pajişti în funcţie de condiţiile pedoclimatice zonale şi diferite moduri de folosire; - verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin măsuri de suprafaţă; - promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare. De asemenea, se va urmări ca aceste noi tehnologii, să aibă un impact ecologic redus, pentru protecţia mediului şi păstrarea biodiversităţii. Rezultate scontate: - stabilirea, în funcţie de condiţiile pedoclimatice zonale şi diferite moduri de folosire, a amestecurilor de seminţe de plante furajere perene de pajişti folosite pentru îmbogăţirea compoziţiei floristice prin supraînsămânţare; - echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă; - elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin măsuri minime (în funcţie de cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice, destinaţie etc); Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate ştiinţifice de specialitate susţinute la manifestări ştiinţifice şi publicate în revistele de specialitate. Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii şi echipamente realizate: editarea de broşuri, pliante, CD-uri, filme etc. cu noile soluţii tehnologice şi mijloace tehnice. Înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale, grade de degradare şi moduri de folosire. Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshop-uri cu fermierii din zona respectivă. Proiectul ADER 11.1.2.: Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Condiţiile ecologice foarte diferite în care sunt situate pajiştile, precum şi schimbările socio-economice din ţara noastră, care au condus la un anumit stadiu de degradare, impun cercetării ştiinţifice din domeniul culturii pajiştilor o abordare integrată şi interdisciplinară în vederea elaborării de noi soluţii pentru gospodărirea raţională a patrimoniului pastoral. Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiştilor este sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, în concordanţă cu o conversie optimă în produse animaliere ca urmare a unei bune valorificări a acestor suprafeţe. Dintre obiectivele specifice un loc important îl ocupă adaptarea tehnologiilor de reînsămânţare a pajiştilor permanente, specifice fiecărei condiţii staţionale, pentru realizarea unor sisteme agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbările climatice şi optimizarea economică a secvenţelor şi verigilor tehnologice de obţinere şi valorificarea furajelor de pe pajişti. Prin măsuri radicale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate se înţelege un complex de lucrări de înlocuire totală a vegetaţiei vechi cu specii şi amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti prin reînsămânţare. Reînsămânţarea (renovarea totală) pajiştilor permanente cu specii şi amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene este principala măsură de îmbunătăţire şi intensivizare a producţiei pajiştilor degradate şi a celor slab productive. Pe de altă parte, înierbarea cu amestecuri de plante furajere de pajişti a suprafeţelor degradate, constituie cea mai simplă şi mai economică măsură de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a însuşirilor fizico-chimice ale acestuia. Scopul îmbunătăţirii prin reînsămânţare a pajiştilor degradate constă în: - creşterea cantităţii şi calităţii furajelor obţinute; - reîntregirea proprietăţilor eco-peisagistice prin diminuarea fenomenului de eroziune şi reintroducerii în circuitul agropastoral a pajiştilor şi suprafeţelor degradate; - creşterea eficienţei economice prin obţinerea unor producţii ridicate cu cheltuieli reduse; - crearea unor condiţii favorabile mecanizării în continuare a lucrărilor de pe pajişti şi în special a celor de recoltare a furajelor; - promovarea unei agriculturi durabile prin introducerea în cultură a leguminoaselor perene fixatoare de azot. Datorită diversităţii condiţiilor staţionale în care se găsesc suprafeţele de pajişti ce urmează a fi reînsămânţate se pot întâlni mai multe cazuri, care influenţează aplicarea diferitelor variante tehnologice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente. În cadrul proiectului se vor elabora unele soluţii tehnologice şi se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin renovare totală, avându-se în vedere cauzele degradării, diversitatea condiţiilor staţionale în care se găsesc aceste suprafeţe, destinaţia (funcţia economică, de protecţie, peisagistică etc) şi echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Pentru obţinerea rezultatelor scontate în cadrul proiectului se vor desfăşura activităţi în cadrul cărora se va urmări: - identificarea unor zone cu pajişti permanente degradate pretabile a fi îmbunătăţite prin renovare totală; - analiza cauzelor degradării, a condiţiilor pedoclimatice şi stabilirea soluţiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; - promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; - înfiinţare de loturi semincere din categoriile biologice superioare; - alegerea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene de pajişti în funcţie de condiţiile pedoclimatice zonale şi diferite moduri de folosire; - verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin renovare totală; - promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare. De asemenea, se va urmări, ca verigile tehnologice propuse, să elimine sau să limiteze efectul factorilor restrictivi externi, astfel încât să se asigure o producţie de furaj ridicată şi cu o înaltă valoare furajeră. Rezultate scontate: - producerea de seminţe din categoriile biologice superioare la soiurile româneşti de plante furajere perene de pajişti, prin înfiinţarea de loturi semincere; - soluţii privind formarea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene de pajişti folosite pentru diferite condiţii staţionale şi destinaţia pajiştilor îmbunătăţite; - echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri radicale; - creşterea eficienţei economice prin obţinerea unor producţii ridicate cu cheltuieli reduse; - elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală (în funcţie de cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice, destinaţie etc); Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate ştiinţifice de specialitate susţinute la manifestări ştiinţifice şi publicate în revistele de specialitate. Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii şi echipamente realizate: editarea de broşuri, pliante cu noile soluţii tehnologice şi mijloace tehnice. Înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale şi grade de degradare. Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshop-uri cu fermierii din zona respectivă. Proiectul ADER 11.1.3.: Cercetarea sistemelor agro-pastorale în zona montană în contextul noilor schimbări climatice şi al apariţiei fenomenelor extreme, monitorizarea şi promovarea modelelor funcţionale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350 │ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Zona montană a României reprezintă un teritoriu special, cu un imens potenţial economic, social, cultural şi de mediu. Ecosistemele agricole montane sunt situate la intersecţia dintre acţiunea factorilor naturali externi (abiotici şi biotici), a factorilor de origine internă (genotipurile care stau la baza agroecosistemului montan) şi presiunea factorului antropic prin activităţile socio-economice, fapt ce generează un anumit mod de gospodărire, prin aplicarea unui management adecvat, care trebuie să se întemeieze pe efectele produse de fiinţa umană (constructoare, reglatoare şi beneficiară a producţiei agroecosistemului) asupra ecosistemelor, prin mijlocirea factorilor socio-economici. Proiectul îşi propune aplicarea conceptului de sisteme de agricultură ecologică integrată în arealul montan, ca rezultat al sintezei principiilor de agricultură ecologică emanate de practicile tradiţionale, dar şi a sintezei principiilor de agricultură din diverse lucrări ştiinţifice. Cercetarea sistemelor agro-pastorale în zona montană în contextul noilor schimbări climatice şi al apariţiei fenomenelor extreme, trebuie să ţină cont şi de efectele pe care le-a produs agricultura tradiţională practicată de secole, cu toate meritele sale, dar care nu a fost ferită de eşecuri, care de fapt pe parcursul timpului au generat mutaţii conceptuale curente, idei şi şcoli care au condus la elaborarea unor sisteme noi, tradiţionale, intensive, biologice, organice, ecologice. În zona montană se află peste 2,5 milioane ha de pajişti permanente, cu înaltă valoare naturală, menţinute în aceste condiţii prin practicarea unei agriculturi tradiţionale extensive, bazată pe folosirea îngrăşămintelor naturale. Prin practicarea unor amenajamente pastorale, agro-pastorale sau agro-silvo-pastorale, aceste suprafeţe pot fi întreţinute şi valorificate superior. Practicarea păstoritului extensiv favorizează biodiversitatea şi valorificarea superioară, multilaterală a spaţiilor naturale. Economia agro-pastorală a zonelor montane este un exemplu de echilibru ecologic, care nu trebuie neglijat. Sistemele agro-pastorale reprezintă modalităţi de valorificare superioară a pajiştilor prin păşunat cu rumegătoarele, în aşa fel încât acestea să se susţină reciproc, cu beneficii multiple, care pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice, printr-o mai bună administrare a terenurilor, care să aibă în vedere protejarea solului, a covorului vegetal, a resurselor de apă, etc. Experienţa agriculturii tradiţionale, înnobilată cu rezultatele cercetării ştiinţifice de profil, rămâne un bun câştigat, care ar putea fi o bază de pornire pentru sistemele de agricultură ale viitorului, coroborat cu schimbările climatice, prefigurându-se ca o agricultură montană ecologică, integrată. Proiectul vizează elementele fundamentale specifice muntelui, urgente pentru protejarea economiei agricole montane şi stoparea depopulării, soluţii pentru protecţia şi dezvoltarea durabilă în Carpaţii României, în context european şi mondial.Obiectivele principale ale proiectului sunt de a identifica şi promova acele sisteme de agricultură care se bazează pe adaptarea culturilor şi sistemelor de creştere a animalelor la condiţiile climatice şi ecologice specifice zonei montane, de a promova cu precădere acele metode de cultivare a solului care să asigure regenerarea lui în primul rând prin recircularea elementelor nutritive, reintroducerea asolamentelor şi a rotaţiilor culturilor acolo unde este posibil, reconstituirea unităţii structurale şi funcţionale a ecosistemelor agricole prin refacerea legăturilor dintre lanţurile trofice, prin reinstaurarea legăturilor între producătorii primari şi consumatorii primari, importanţă acordându-se dimensionării optime a unităţilor de producţie agricolă, identificarea factorilor de mediu şi antropici care conduc la vulnerabilitatea agro-ecosistemului montan şi iniţierea de măsuri de diminuare a acestor efecte, conversia fermei ţărăneşti la sistemul de agricultură ecologică, şansă istorică pentru agricultura ţărănească românească. Rezultate scontate: - valorificarea superioară a potenţialului zonei montane; - conservarea resurselor zonei montane; - reducerea poluării mediului prin agricultură; - diminuarea presiunii asupra unor resurse; - asigurarea câştigului fermierilor prin reducerea costurilor şi o mai bună valorificare a produselor. Modul de aplicare al rezultatelor: - cursuri de informare şi formare profesională; - module experimentale; - ghid de bune practici; - diseminarea rezultatelor prin organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare, lucrări ştiinţifice. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene şi globale agricole şi de protecţie a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.1.: Monitorizarea specifică (intersectorială şi multi- media), inventarierea emisiilor şi întocmirea documentelor de raportare în domeniul resurselor de sol pentru normative şi directive cu referire la politicile agricole şi de protecţia mediului Proiectul ADER 12.1.1.: Sistem informaţional pentru agricultură şi compatibilizarea acestuia cu Cadastrul General - Sistemul Informaţional pentru Agricultură (S.I.A.) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Prin acest proiect se intenţionează ca structura de date şi informaţii să se realizeze în conformitate cu reglementările Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, care are în vedere instituirea unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale (INSPIRE/2007), care este obligatorie începând cu 01.01.2008. "Sistemul informaţional pentru agricultură - S.I.A." va pune la dispoziţie datele şi informaţiile implementate, putând fi accesat atât de organisme locale, cât şi de organisme ale autorităţilor centrale pe diverse nivele de autorizare. Realizarea acestui proiect este posibilă, întrucât în anul 2008 s-au predat către MADR şi ANIF rezultatele unei teme de cercetare pilot elaborată de I.N.C.D.I.F.- ISPIF în cadrul programelor de excelenţă, cu denumirea "Proiectarea şi implementarea fondului naţional de date digitale al îmbunătăţirilor funciare. Studiu de fundamentare şi proiect pilot pentru zona judeţului Iaşi". La data respectivă, după ce s-a demonstrat viabilitatea şi oportunitatea acestui program, s-a propus extinderea metodologiei la toate ramurile agricole şi realizarea unui Sistem informatic naţional cu această destinaţie, organizat pe diferite paliere de accesare, în orice moment. În ţările în care s-au dus la îndeplinire şi s-au respectat reglementările Directivei 2007/2/CE, astfel de sisteme informatizate permit analize şi vizualizarea în timp real a unor elemente diferite, cum ar fi nivelul de exploatare al suprafeţelor agricole, starea terenurilor, tipul culturilor, prognoze asupra producţiilor, funcţionarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, producerea de calamităţi şi implicit luarea în consecinţă a măsurilor de protecţie a bunurilor materiale şi a oamenilor. SIA se va realiza la nivel de sistem/amenajare de îmbunătăţiri funciare şi va cuprinde informaţii privind: - utilizarea terenurilor pe categorii de folosinţă; - caracterizarea climatică a fiecărei amenajări de îmbunătăţiri funciare; - infrastructura amenajărilor de îmbunătăţiri funciare: componente, starea actuală, funcţionalitatea, gradul de utilizarea a acesteia; - solurile predominante în amenajările de îmbunătăţiri funciare; - clasele de calitate ale solurilor după nota de bonitate şi fertilitatea acestora; - recomandări privind îmbunătăţirea funcţionalităţii amenajărilor de îmbunătăţiri funciare; - recomandări privind măsurile agropedoameliorative sau antierozionale necesare; - terenurile degradate şi intensitatea degradării. Principalele activităţi preconizate a se realiza sunt următoarele: - documentare privind SIA realizate în ţările UE; - colectarea informaţiilor; - realizarea SIA; - testarea SIA. Obiectivele proiectului: - evidenţa utilizării terenurilor pe categorii de folosinţă şi proprietari; - evidenţa fermelor şi exploataţiilor agricole şi zootehnice; - evidenţa zonelor montane; - evidenţa amenajărilor de îmbunătăţiri funciare; - evidenţa terenurilor viticole şi pomicole; - evidenţa claselor de calitate după nota de bonitate pentru folosinţele agricole; - evidenţa recomandărilor privind priorităţile şi măsurile agropedoameliorative sau antierozionale; - evidenţa terenurilor forestiere; - evidenţa stării de fertilitate a solurilor agricole; - evidenţa terenurilor degradate şi a intensităţii degradării. Rezultate scontate: Sistemul informaţional pentru agricultură se va actualiza periodic. Astfel, prin realizarea proiectului se vor pune, în timp real, la dispoziţia factorilor de decizie, autorităţilor centrale şi locale precum şi lucrătorilor din domeniul agricol, date specifice domeniului evidenţiat în obiectivele proiectului. Modul de aplicare al rezultatelor: Informaţiile cuprinse în S.I.A. sunt publice şi reprezintă bun proprietate publică a statului şi sunt în administrarea M.A.D.R. Datele şi informaţiile implementate vor putea fi accesate atât de organisme locale cât şi ale autorităţii centrale pe diverse nivele de autorizare. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene şi globale agricole şi de protecţie a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.2.: Conservarea şi valorificarea în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor şi cartărilor resurselor de sol Proiectul ADER 12.2.1.: Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat În România au fost dezvoltate în decursul timpului straturi de informaţii (hărţi pe suport hârtie şi în sistem informatic geografic SIG) privind resursele de sol şi teren. Multe din informaţiile de sol (harta solurilor României la scara 1:200.000) au fost elaborate într-o epocă în care nu existau sisteme informatice geografice. Din acest motiv este necesară armonizarea lor cu straturile privind utilizarea terenului (FAO-LCCS) şi cel al blocurilor fizice (IACS) gestionat de Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) pentru plata subvenţiilor directe în agricultură (Pilon 1). Această armonizare este deosebit de actuală deoarece elaborarea şi implementarea politicilor agricole în teritoriu (în mod deosebit cele de agromediu, inclusiv delimitarea zonelor cu constrângeri naturale pentru agricultură) se face prin delimitarea unor criterii stricte (valori de prag) privind parametrii de sol trasabile la nivel teritorial. În cadrul proiectului se doreşte detalierea hărţii de sol 1:200.000 prin analizarea caracteristicilor unităţilor cartografice (incluzând asociaţia de soluri) în funcţie de informaţiile privind utilizarea terenului (bazat pe interpretarea ortofotoplanurilor în sistemul FAO-LCCS). Stratul astfel rezultat se va cupla cu stratul blocurilor fizice (IACS) gestionat de APIA în scopul asocierii informaţiilor de sol şi climă cu unităţile cartografice (blocuri fizice) utilizate în implementarea politicilor agricole comunitare. Proiectul se va finaliza cu un sistem informatic geografic apelabil de autorităţile centrale şi locale responsabile cu implementarea politicilor agricole. În cadrul Oficiilor de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) judeţene există un bogat şi valoros material cartografic privind resursele de sol pe terenurile agricole la nivel de unitate agricolă teritorială (UAT) elaborat în decursul timpului în cadrul Sistemului naţional de monitoring al solului. Acest material cartografic este în general pe suport de hârtie fiind din acest motiv practic de neutilizat pentru fundamentarea în teritoriu a politicilor agricole. În plus acest material este supus degradării fizice. În cadrul proiectului se va elabora o metodologie de transpunere a acestor hărţi în straturi specifice SIG prin: scanarea+vectorizarea hărţilor (în funcţie de calitatea acestora), sau digitizare. Hărţile actuale elaborate la nivel de UAT (comună) se vor geo-referenţia în vederea includerii lor într-un sistem unitar la nivel naţional. Pe baza acestei metodologii hărţile privind resursele de sol elaborate de OSPA (la scara 1:10.000 sau 1:5000) vor fi incluse într-un sistem informatic unitar la nivelul întregii ţări. Hărţile georeferenţiate vor putea fi astfel utilizate în fundamentarea la nivel teritorial a policilor agricole privind resursele de sol şi teren Rezultate scontate: - sistem informatic geografic al resurselor de sol şi teren asociat blocurilor fizice din sistemul IACS; - îmbunătăţirea acurateţii hărţilor de sol 1:200.000 prin luarea în considerare a datelor privind utilizarea terenului; - sistem informatic geografic al resurselor de sol şi teren pe baza hărţilor la scara 1:10.000 (1:5.000) elaborate de OSPA judeţene; - valorificarea cercetărilor anterioare în contextul noilor politici agricole comunitare; - crearea unor baze de date georeferenţiale pentru elaborarea, implementarea şi gestionarea politicilor de dezvoltare a sectoarelor agriculturii româneşti şi a dezvoltării rurale, în conformitate cu strategia europeană în domeniul PAC precum şi cu cerinţele impuse de modificările climatice. Modul de aplicare al rezultatelor: Baza de date georeferenţiată apelabilă de autorităţile publice centrale şi locale suport pentru implementarea politicilor agricole şi de agromediu. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene şi globale agricole şi de protecţie a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.3.: Armonizarea datelor şi serviciilor bazate pe informaţii de sol provenite din România cu structurile similare dezvoltate la nivel european Proiectul ADER 12.3.1.: Portal pentru informaţii de sol "în oglindă" cu cel realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) la nivel european Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Centrul European de Ştiinţă (JRC) prin Institutul de Durabilitate a Mediului (IES) a realizat un portal privind resursele de sol care este utilizat de principalele instituţii europene (Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu, etc.) pentru fundamentarea politicilor de mediu şi agricultură influenţate de sol. Portalul include hărţi (primare sau derivate utilizând funcţii de pedotransfer sau sisteme expert) bazate pe Harta resurselor de sol ale Europei la scara 1:1.000.000. România are informaţii de sol la scări mai detaliate (1:200.000) care pot fi utilizate pentru o mai bună fundamentare a aplicării politicilor agricole în teritoriu. Scopul proiectului este de a utiliza bazele naţionale de date pentru generarea unui portal cu date de sol şi teren "în oglindă" cu portalul realizat de JRC. În acest mod va creşte vizibilitatea naţională şi internaţională a rezultatelor obţinute în domeniul studiului resurselor de sol din România şi se va crea un sistem trasabil pentru fundamentarea politicilor agricole în mod deosebit a celor privind agro-mediul şi schimbările climatice. În realizarea aplicaţiilor incluse în portal se vor respecta procedurile şi protocoalele elaborate de JRC în acord cu specificaţiile Directivei INSPIRE. Rezultate scontate: - portal cu informaţii de sol şi teren pentru fundamentarea politicilor agricole şi de mediu. Modul de aplicare al rezultatelor: Portalul cu informaţii va fi utilizat de către de autorităţile publice pentru fundamentarea politicilor de mediu şi agricultură influenţate de sol. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene şi globale agricole şi de protecţie a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.4.: Metode de inventariere, monitorizare, protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă) Proiectul ADER 12.4.1.: Soluţii de organizare a teritoriului agricol şi de exploatare agricolă durabilă bazate pe inventarierea alunecărilor de teren şi ravenelor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul va furniza informaţii utile fermierilor şi factorilor de decizie, care să asigure creşterea productivităţii agricole, a calităţii şi stabilităţii producţiilor în cadrul sistemelor de agricultură convenţionale sau organice, prin practici îmbunătăţite de gospodărire a solului, inclusiv de rotaţie a culturilor, performanţe ridicate ale activităţilor agricole cu respectarea condiţiilor de mediu, cu efecte adverse reduse (de exemplu alunecări de teren, ravene, eroziunea solului) asupra solurilor agricole, şi prin aplicarea unor soluţii de organizare/management a teritoriului (de exemplu practici optime de conservare a solului, propuneri de înfiinţare a unor perdele forestiere de protecţie, lucrări de îmbunătăţiri funciare sau de împădurire acolo unde este necesar, etc.), în general vorbind, soluţii pentru mai multă hrană cu impact minim asupra mediului, într-o zonă slab dezvoltată, pentru o agricultură durabilă. Principalele activităţi ale proiectului: - identificarea unor aşa-numite zone fiziografice în bazine hidrografice reprezentative; - inventarierea alunecărilor de teren şi a ravenelor; - realizarea Sistemului Informaţional Geografic (SIG sau GIS) al bazinelor hidrografice selectate, prin realizarea hărţilor tematice digitale referitoare la tipurile de sol, pante, acoperire cu vegetaţie, utilizarea terenului, forme de degradare a terenului (eroziune în adâncime, alunecări), etc., cu ajutorul tehnicilor GIS şi al măsurătorilor profesionale GPS; - realizarea hărţilor de risc la alunecări de teren; - furnizarea de soluţii corecte, adaptate condiţiilor locale din fiecare dintre zonele studiate, pentru conservarea solului şi o agricultură durabilă, prezentate în mod clar şi sugestiv sub forma unor hărţi cu propuneri concrete de utilizare/amenajare/exploatare a terenului, însoţite de toate instrucţiunile necesare implementării (calcule de dimensionare a perdelelor forestiere de protecţie, ghiduri de bune practici pentru exploatarea antierozionala a terenurilor agricole situate pe pante, etc.). Rezultate scontate: - furnizarea unor soluţii de organizare antierozională a teritoriului şi de exploatare agricolă durabilă, ilustrate prin hărţi realizate cu ajutorul tehnicilor GIS pe baza modelului numeric al terenului, al hărţilor tematice ale solurilor, pantelor, al hărţilor cadastrale şi al hărţilor de risc la alunecări de teren în unele bazine hidrografice reprezentative; - realizarea unor ghiduri îmbunătăţite de bune practici agricole şi de mediu privind exploatarea agricolă durabilă a terenurilor amplasate pe versanţi, din bazinele hidrografice reprezentative selectate. Modul de aplicare al rezultatelor: - punerea la dispoziţia factorilor de decizie, a fermierilor din zonele studiate şi a tuturor persoanelor interesate, a soluţiilor de organizare antierozională a teritoriului şi de exploatare agricolă durabilă stabilite în cadrul proiectului; - rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole ştiinţifice, comunicări ştiinţifice, articole de popularizare. Proiectul ADER 12.4.2.: Cercetări şi studii privind reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului din suprafaţa de 823.000 ha viabile economic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 1.262.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.262.850 │ 287.850│ 325.000│ 325.000│ 325.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Condiţiile temperat continentale ale ţării noastre, cu secete severe şi periodice în sezonul cald al anului au impus dezvoltarea irigaţiilor în vederea asigurării unor producţii mari şi stabile. Astfel, la nivelul anului 1989, România dispunea de o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de aproximativ 3,1 milioane ha (30% din terenul arabil al ţării), cuprinsă în 316 de sisteme administrative (375 scheme hidrotehnice) amplasate în 36 de judeţe ale ţării. Fără lucrări de irigaţii sunt 5 judeţe: Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Harghita, Maramureş şi Sălaj unde, datorită condiţiilor climatice aceste lucrări nu sunt necesare. Sursa principală de apă de irigaţii o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigaţii, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare şi acumulări antropice şi/sau naturale. Amenajările de irigaţii au fost concepute fără restricţii la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigaţii şi suprafeţe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălţime de peste 200 m faţă de sursă, prin multiple repompări prin staţii de repompare. Ca urmare, aproximativ 40% din suprafeţele amenajate pentru irigaţii au înălţimi de pompare de peste 75 m. După anul 1990, urmare a micşorării fondurilor alocate exploatării şi întreţinerii amenajărilor de irigaţii în condiţiile transformării proprietăţii de stat şi cooperatiste la noii proprietari, sistemele de irigaţii au suferit degradări, deteriorări şi descompletări semnificative. Alt factor care a contribuit la întreruperea funcţionarii sistemelor de irigaţie l-a constituit preţul energiei electrice care a cunoscut creşteri semnificative. Din studiile recente efectuate a rezultat foarte clar că sistemele de irigaţii din România sunt energofage şi o bună parte din sistemele de irigaţii care acoperă aproximativ 1,5 milioane de hectare, chiar dacă ar fi reabilitate şi modernizate ar fi ineficiente economic, în sensul că sporul de producţie care s-ar obţine prin irigare nu ar acoperi costurile cu activitatea de irigaţii. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are un program de reabilitare/modernizare a infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului din suprafaţa de 823.000 ha aparţinând unui număr de 56 de sisteme de irigaţii considerate viabile din punct de vedere economic. Obiectivele proiectului: - evaluarea stării de funcţionare a infrastructurii principale (prize/SPA, SRP, reţeaua de canale de transport şi distribuţie a apei; - sinteza studiilor efectuate până în prezent; - descrierea condiţiilor naturale ale sistemelor (orografie, pedologie, hidrologie, hidrogeologie şi condiţii climatice); - tendinţe şi evoluţie; - calculul şi actualizarea necesarului de apă de irigaţie pentru sistemele de irigaţii care fac obiectul analizei; - inventarierea componentelor infrastructurii infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului şi evaluarea stării de funcţionare a acestora; - elaborarea soluţiilor de reabilitare/modernizare a infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului; - evaluarea atitutidinii beneficiarilor în practicarea unei agricultură irigate. Rezultate scontate: - evaluarea stării de funcţionare a infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului; - necesarul de apă pentru irigaţii în funcţie de evoluţia condiţiilor climatice; - analiza economică a soluţiilor de reabilitare/modernizare a infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului, evaluarea efortului financiar; - evaluarea atitudinii beneficiarilor în practicarea unei agricultură irigate; - proiecte tip şi ghiduri pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului. Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele vor putea fi utilizate de către MADR pentru elaborarea de strategii privind sectorul de irigaţii; - realizarea de proiecte tip şi ghiduri care vor fi puse la dispoziţia autorităţilor centrale şi locale în sesiuni de informare de tipul workshop-uri. Proiectul ADER 12.4.3.: Irigaţii din resurse alternative. Alimentare din pânza freatică şi lacuri Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Sursa principală de apă de irigaţii o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigaţii, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare şi acumulări antropice şi/sau naturale. Amenajările de irigaţii au fost concepute fără restricţii la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigaţii şi suprafeţe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălţime de peste 200 m faţă de sursă, prin multiple repompări prin staţii de repompare. Ca urmare, aproximativ 40% din suprafeţele amenajate pentru irigaţii au înălţimi de pompare de peste 75 m. Utilizarea unor surse de apă pentru irigaţii alternative la cele utilizate în prezent (în special fluviul Dunărea şi râurile interioare), aflate în interiorul sistemelor neviabile economic sau în cadrul unor terenuri neamenajate pentru irigaţii, situate în apropierea culturilor care urmează să fie irigate ar putea reprezenta o soluţie pentru irigare cu costuri reduse. În climatul continental temperat, precipitaţiile din perioada de vegetaţie sunt distribuite neuniform şi, de la an la an, înregistrează variaţii largi. Umiditatea solului este, de regulă, în exces la sfârşitul iernii şi scade treptat prin evapotranspiraţie, pe măsura avansării în perioada de vegetaţie, la valori mici specifice deficitului de apă. Valorificarea mai completă a precipitaţiilor naturale se poate realiza prin acumularea apei din perioadele de exces şi folosirea acesteia în perioadele deficitare, prin înmagazinarea în sol, în stratele acvifere şi în lacuri. În condiţiile ţării noastre, acumularea apei în sol nu poate fi satisfăcătoare pentru că nu se poate înmagazina tot excesul de umiditate din iarnă şi primăvară şi nu se poate păstra apa în mod convenabil, pe perioade de 4-5 luni. Înmagazinarea în stratul acvifer a apei în exces este posibilă însă doar în condiţii care se întâlnesc rar: acvifer cu capacitate mare de înmagazinare, acoperit cu un strat permeabil. Acumularea apei în lacuri mici - lacuri colinare - create prin bararea văilor, permite înmagazinarea întregului volum de apă în exces, în orice perioadă a anului şi folosirea apei acumulate pentru orice folosinţă, în orice anotimp. Principalele activităţi preconizate a se realiza sunt următoarele: - inventarierea zonelor în care apa subterană, prin caracteristicile sale privind adâncimea, volumul şi debitul de apă, pot fi utilizate pentru irigarea culturilor în condiţii economice; - inventarierea lacurilor colinare existente cu evidenţierea funcţionalităţii acestora şi a potenţialului de irigare; - stabilirea de soluţii pentru utilizarea apelor subterane la irigat; - identificarea soluţiilor, zonelor geomorfologice şi pedoclimatice pretabile amenajării de lacuri colinare cu folosinţă pentru irigaţii; - studiu de caz: se va analiza în detaliu un amplasament pentru realizarea unei amenajări locale de irigaţii cu alimentare din apa subterană; - studiu de caz: se va analiza în detaliu un amplasament pentru realizarea unui lac colinar cu folosinţe multiple în cadrul Câmpiei Române. Rezultate scontate: - zonarea suprafeţelor pretabile a fi irigate din apa subterană; caracteristicile apei subterane din zonele identificate şi potenţial de amenajare pentru irigaţii; - soluţii de amenajare şi eficienţă economică, - inventarierea principalelor lacuri colinare existente, folosinţe, caracteristicile şi starea acestora; - identificarea unor zone pretabile amenajării cu lacuri colinare, definirea criteriilor pe baza cărora zonele respective sunt fezabile pentru asemenea amenajări, soluţii de amenajare şi eficienţă economică. În baza rezultatelor obţinute, se vor elabora documentaţii cu caracter de îndrumător/ghid: - proiect tip pentru o amenajare de irigaţii alimentată din apa subterană; regulament tip de exploatare a amenajării; - ghid cu etapele de parcurs pentru realizarea unei amenajări de irigaţii cu alimentare din apa subterană; - proiect tip pentru un lac colinar şi o amenajare locală de irigaţii alimentată dintr- un lac colinar; regulament tip de exploatare a unui lac colinar şi a amenajării de irigaţie alimentate din acesta; - ghid cu etapele de parcurs pentru realizarea unui lac colinar şi a amenajării de irigaţie cu alimentare din acesta (avize, studii necesare, proiectare, etc.). Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele vor putea fi utilizate în stabilirea soluţiilor tehnice în lucrările de investiţii pentru dezvoltare rurală; - rezultatele studiilor şi cercetărilor întreprinse, sintetizate în documentaţii sub forma de proiecte tip şi ghiduri vor fi puse la dispoziţia autorităţilor locale în sesiuni de informare de tipul work shop-ului. Pe baza lor, principalii beneficiari ai rezultatelor acestui proiect, comunităţile locale/comunale vor putea promova asemenea proiecte de investiţii pentru dezvoltare zonală. Obiectivul general 13.: Economie, organizare şi marketing în agricultură Obiectivul specific 13.1.: Fundamentarea economică a tehnologiilor şi costurilor de producţie, a preţurilor de valorificare, a marjei brute şi a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale şi animale, la nivel de fermă Proiectul ADER 13.1.1.: Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preturile de valorificare pentru tomate de câmp şi spaţii protejate, castraveţi în câmp şi spaţii protejate, cornichon, morcovi, ardei gras, varză, conopidă, flori de câmp şi seră, plante medicinale pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Prin proiect se urmăreşte fundamentarea unor soluţii viabile pentru creşterea eficienţei economice a exploataţiilor agricole horticole în vederea obţinerii de produse de calitate superioară, rentabile şi competitive pe piaţă, corespunzătoare principiilor agriculturii convenţionale şi ecologice. În condiţiile economiei de piaţă costurile de producţie şi preţurile produselor horticole se formează pe baza cererii şi ofertei, evoluţiile actuale fiind de aliniere a preţurilor naţionale la preţurile pieţei mondiale, sub presiunea concurenţei şi a liberalizării pieţelor. Preţurile produselor horticole sunt fluctuante în funcţie de o serie de factori, cum ar fi perisabilitatea, posibilităţile de stocare, oferta insuficientă pentru un anumit sortiment, calitatea etc., acestea putând stimula sau reduce veniturile producătorilor agricoli. Proiectul îşi propune să fundamenteze din punct de vedere tehnico-economic un sistem de elaborare a costurilor de producţie şi estimare a preţurilor de valorificare, a gradului de rentabilitate la produsele horticole pe nivele de producţie şi de calculare a marjei brute pe unitatea de produs, astfel încât în condiţiile optimizării structurilor de producţie, a tehnologiilor aplicate şi a sprijinului financiar acordat, să se ajungă la o eficienţă economică ridicată, în concordanţă cu performanţele Uniunii Europene (UE). Gradul de complexitate al proiectului derivă din utilizarea unei metodologii proprii de calcul, cu elemente noi prelucrate din tehnicile şi procedurile folosite în UE. Metodologia folosită în cadrul proiectului va avea la bază fundamentarea tehnologiilor şi bugetelor pe produs, a indicatorilor tehnico-economici specifici produselor horticole pentru agricultura convenţională şi ecologică. În fundamentarea tehnologiilor de producţie se optează pentru utilizarea tehnologiilor cadru de la institutele tehnice de profil din ţară iar structura culturilor horticole este în câmp şi spaţii protejate, cu randamente medii posibil de realizat în condiţiile respectării tehnologiilor proiectate. Proiectul propus va fi realizat la un nivel superior calitativ cu ajutorul unor metode şi tehnici de analiză a tendinţei pieţei produselor agricole, a nivelurilor estimate pentru costurile şi preţurile produselor horticole pentru anii 2015-2018, şi va asigura informaţii utile pentru producători, procesatori, etc. Prin proiect se va realiza o fundamentare ştiinţifică a nivelurilor indicatorilor de profitabilitate pentru produsele horticole în sistem convenţional şi ecologic în contextul creşterii performanţelor de mediu. Rezultate scontate: - analiza şi tendinţa de evoluţie a eficienţei economice a structurilor de producţie horticole în sistem convenţional şi ecologic; situaţia cercetărilor fundamentale şi aplicative în domeniu; - fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producţie a culturilor legumicole, flori şi plante medicinale în sistem de agricultură convenţională şi ecologică; - fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri şi cheltuieli a culturilor legumicole, flori şi plante medicinale în sistem de agricultură convenţională şi ecologică; - estimări de costuri de producţie, preţuri de valorificare, profitabilitate pe unitatea de produs a culturilor legumicole, flori şi plante medicinale în sistem de agricultură convenţională şi ecologică; - analiza comparativă privind eficienţa economică a culturilor legumicole, flori şi plante medicinale în sistem de agricultură convenţională şi ecologică; - publicaţii privind costurile de producţie, estimarea preţurilor de valorificare, a gradului de rentabilitate la culturile legumicole, flori şi plante medicinale pe nivele de producţie şi de calculare a marjei brute pe unitatea de produs pentru agricultura convenţională şi ecologică. Modul de aplicare al rezultatelor: - prin aplicarea rezultatelor scontate se urmăreşte valorificarea informaţiilor în elaborarea şi consolidarea politicilor publice privind managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli, fundamentarea procedurilor de negociere cu Comunitatea Europeană, dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor tehnico - economice a producătorilor agricoli şi dezvoltarea consultanţei în domeniu; - ghiduri anuale practice care vor fi utilizate în elaborarea proiectelor de dezvoltare rurală din cadrul PNDR pentru perioada 2015-2018, pe măsurile ce vizează agricultura ecologică; - buletine informative care vor fi utilizate în fundamentarea unor planuri de afaceri precum şi în procesul de negociere între producători, angrosişti, procesatori şi alţi agenţi economici ai pieţei, precum şi pentru factorii decizionali în procesul de susţinere a producţiei horticole; - rezultatele obţinute vor fi diseminate prin: elaborarea unei pagini WEB a proiectului, organizarea unor mese rotunde, elaborarea şi publicarea de articole în reviste de specialitate, participarea la conferinţe simpozioane etc. Proiectul ADER 13.1.2.: Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preturile de valorificare pentru grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiţă, soia, sfeclă de zahăr, orez, cânepă, hamei, tutun, cartof pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 962.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.850 │ 212.850│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Proiectul urmăreşte găsirea de soluţii inovative de gestiune a fermei agricole care să permită fermierilor accesul la informaţii şi cunoaştere, calcularea costului produselor agricole vegetale pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică, determinarea rezultatelor analitice prin compararea costului produselor cu preţul lor de vânzare; previziunea cheltuielilor şi veniturilor prin întocmirea BVC-urilor, etc. Calculaţia costurilor produselor agricole vegetale pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică şi bugetarea activităţilor se pot înscrie în sprijinul pentru ferme în conversie la metodele de agricultură ecologică, conform art. 68 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 73/2009. În metodologia folosită în cadrul proiectului punctul de plecare îl va constitui întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli la nivel de culturi, diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate în sistem convenţional şi ecologic, de nivelul de alocare al factorilor de producţie, şi implicit prin randamentele la unitatea de suprafaţă, corespunzătoare condiţiilor economice de care dispune agrozona. Analiza şi cuantificarea indicatorilor tehnico-economici şi financiari vizează costul de producţie, preţul de valorificare, productivitatea muncii, rentabilitatea, marja brută standard, pragul de rentabilitate, pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică. Prin proiect, se vor crea instrumente fundamentate ştiinţific de reglementare a funcţionalităţii pieţei produse agricole şi un sistem de indicatori - de competitivitate, de rentabilitate, etc. - care să aibă un rol important în deciziile privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. Acest sistem de indicatori, adaptat la sistemele deja existente la nivel internaţional, poate să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi inteligente, durabile şi favorabilă incluziunii, să devină punct de plecare în viitoarele politici agricole, să permită studii comparative cu alte ţări şi, nu în ultimul rând, să îmbunătăţească accesul la informaţie. Proiectul este corelat cu următoarele cerinţe: - respectarea normelor de calitate impuse prin reglementările comunitare; - protejarea mediului înconjurător; - reducerea costurilor de producţie, în contextul aplicării soluţiilor tehnologice noi. Produsele la care vor fi estimaţi indicatorii tehnico-economici specifici sunt: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiţă, soia, sfeclă de zahăr, orez, cânepă, hamei, tutun, cartof. Se optează pentru utilizarea de date şi informaţii preluate de la institutele tehnice de profil, la nivelul sistemului de producţie şi al tipurilor de exploataţii existente în cadrul agrozonelor, precum şi al elementelor normative privind alocarea input-urilor. Prin proiect, se vor evalua şi analiza, de asemenea, efectele tehnologiilor de producţie vegetală ecologică asupra mediului, cu privire la menţinerea şi creşterea fertilităţii solurilor, pe termen lung, precum şi conservarea parametrilor calitativi ai mediului (aer, apă, sol). Astfel, în contextul creşterii performanţelor de mediu prin practicarea tehnologiilor ecologice, este asigurată conservarea calităţii mediului şi a resurselor naturale şi, prin aceasta, sustenabilitatea fermelor comerciale. Finalitatea proiectului, respectiv elaborarea unui ghid practic cu soluţii tehnico- economice va reprezenta un punct de plecare în ceea ce priveşte transformarea fermelor de subzistenţă în exploataţii familiale ecologice, capabile să identifice noi oportunităţi de valorificare a producţiei. Din acest punct de vedere rezultatele estimate ale proiectului se înscriu în eforturile asigurării unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Rezultatele e obţinute în cadrul proiectului, atât cele parţiale cât şi cele finale vor fi larg diseminate în mediul rural. Rezultate scontate: - analiza SWOT a indicatorilor tehnico-economici pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică; - informaţii privind costurile de producţie şi preţurile de valorificare pentru produsele vegetale în cele două sisteme, necesare în fundamentarea unor planuri de afaceri, precum şi în procesul de negociere între producători, angrosişti, procesatori şi alţi agenţi economici ai pieţei, precum şi pentru factorii decizionali în procesul de susţinere a producţiei agricole prin măsuri similare aplicate în spaţiul comunitar; - analiza eficienţei economice a produselor agricole vegetale pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică, - elaborarea unui ghid practic cu soluţii tehnico-economice, fundamentate ştiinţific, pentru sporirea parametrilor cantitativi şi calitativi ai sistemelor convenţionale şi ecologice de producţie vegetală, soluţii utile şi pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare rurală, din cadrul PNDR, pe măsurile ce vizează agricultura ecologică. Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele cercetării se vor materializa în rapoarte de cercetare, pliante, broşură, pagină web, elaborarea de articole în reviste de specialitate cu profil agricol, simpozioane, precum şi participarea la manifestări ştiinţifice în domeniu; - furnizarea informaţiilor către factorii decidenţi, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin pentru domeniul de agricultură ecologică; - diseminarea rezultatelor cercetării unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniu, ferme agricole cu producţie ecologică, asociaţiilor agricole ecologice, firme de consultanţă de specialitate ş.a.; - informaţiile privind costurile de producţie şi preţurile de valorificare pentru produsele vegetale în cele două sisteme vor fi utilizate de MADR în scopul fundamentării procedurilor de negociere cu CE. Proiectul ADER 13.1.3: Calculaţii specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploataţii agricole şi profile în contextul accesării sprijinului PNDR 2014-2020 Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimate: 812.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei, │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
│din care: │ │ │ │ │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 812.850 │ 175.350│ 212.500│ 212.500│ 212.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat Proiectul se constituie ca un studiu amplu, multianual şi conţine calculaţii de costuri standard pentru diferite tipuri de exploataţii agricole şi profile (zona de câmpie, deal, munte) în vederea diversificării producţiei agricole, a îmbunătăţirii performanţei economice şi orientarea către piaţă, prin aplicarea facilităţilor politicilor publice la nivelul fermelor mici, fermelor de familie şi a asociaţiilor acestora. Exploataţiile mici sunt în general decapitalizate, nu pot asigura un grad ridicat de mecanizare a tehnologiilor, cultivatorii apelând la servicii pentru anumite lucrări mecanice, etapele de întreţinere a culturilor efectuându-se, în cele mai multe cazuri, cu mijloace mecanice simple sau chiar manuale. Forţa de muncă este reprezentată de regulă de membrii familiilor şi uneori de personal angajat temporar pentru satisfacerea necesarului de lucrări în perioadele de vârf. Asociaţiile familiale specializate în anumite domenii ale producţiei agricole, dispun de un nivel mult mai ridicat al mijloacelor tehnice. La exploataţiile agricole mici se disting două categorii specifice de activităţi agricole: - activităţi care ocupă aproximativ 0,25 ha, însumează un număr mare de culturi (legume, fructe, plante aromatice) repartizate pe suprafeţe mici, care în general sunt amplasate în jurul gospodăriei şi au ca destinaţie, în mod special, consumul propriu; - activităţi ce pot avea destinaţie preponderent către piaţă, pe suprafeţe de minim 0,3 ha, cu o structură variată de culturi (grâu, porumb, cartofi, pomi, vie, culturi perene). Datorită nivelului tehnic scăzut şi al lipsei cunoştinţelor de specialitate, nu se asigură o valorificare eficientă a resurselor locale. Proiectul îşi propune să fundamenteze din punct de vedere tehnico-economic costuri standard pentru diferitele tipuri de exploataţii agricole şi profile (cultivarea cerealelor şi plantelor tehnice, culturi legumicole, culturi perene şi permanente, etc.) în funcţie de potenţialul zonelor de producţie respectiv câmpie, deal, munte. Principalele elemente utilizate pentru calculaţiile specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploataţii agricole şi profile (ferme mici, ferme de familie, asociaţii familiale) şi a dimensiunii economice a acestora vor fi determinate pe baza următoarelor criterii metodologice: sisteme şi structuri de producţie, tehnologii de producţie, bugete de venituri şi cheltuieli, standard output (SO). Costurile standard vor fi calculate pentru activităţile specifice fiecărei culturi, în funcţie de zona de cultură: fertilizare, lucrările solului, semănat, lucrările de întreţinere, etc. Gradul de complexitate al proiectului derivă din utilizarea unei metodologii proprii de calcul, cu elemente rezultate din tehnicile şi procedurile folosite în UE. Aceste costuri standard vor putea fi incluse în PNDR 2014-2020 şi utilizate (ca şi costuri standard conform R 1305/2013 art. 62 (2)) începând cu anii următori. Rezultate scontate: - costuri standard pentru diferite tipuri de exploataţii şi profile, în funcţie de zona de cultură prin metode de calcul echitabile şi verificabile. Modul de aplicare a rezultatelor: Prin aplicarea rezultatelor scontate se urmăreşte valorificarea informaţiilor în elaborarea şi fundamentarea politicilor publice şi în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli. Rezultatele vor fi aplicate în cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor PNDR 2014-2020 şi vizează simplificarea accesării sprijinului în cadrul măsurilor de investiţii în domeniul agricol şi eficientizarea utilizării fondurilor publice. Obiectivul general 14.: Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor Obiectivul specific 14.1.: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăţi nutritive superioare în vederea obţinerii de alimente sănătoase Proiectul ADER 14.1.1.: Cercetări şi studii privind calitatea nutriţională a grupelor şi subgrupelor de produse alimentare româneşti în vederea asigurării unei alimentaţii sănătoase Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 1.162.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Alimentele trebuie să răspundă la necesitatea consumatorului de a fi hrănit corespunzător, prin aportul de nutrienţi, pentru ca acesta să fie sănătos, iar în acest sens, trebuie să existe o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte compoziţia alimentelor, astfel încât consumatorul să poată cumpăra alimente după nevoile sale. Dezvoltarea unui program cu informaţii complete asupra compoziţiei nutriţionale a alimentelor, cu diseminare largă în rândul consumatorilor, nutriţioniştilor, producătorilor şi procesatorilor din sectorul agroalimentar, cercetătorilor din domeniul alimentar şi, nu în ultimul rând, al factorilor de decizie politică, va contribui la orientarea şi formularea cerinţelor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul. Calitatea şi siguranţa produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calităţii vieţii, aflându-se în centrul atenţiei organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor. Schimbările rapide care au loc în structura şi autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol şi a industriei alimentare locale şi globale, în comerţ, precum şi în globalizarea şi liberalizarea comerţului conduc la schimbări rapide şi în nevoile şi cerinţele consumatorilor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariţia unor noi cunoştinţe despre aliment-alimentaţie vin să satisfacă aceste cerinţe. Cerinţele alimentare situează, pe primul plan, menţinerea stării de sănătate a organismului uman şi prevenirea apariţiei bolilor. În ceea ce priveşte alimentul, se aşteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex şi să fie conectat la toate aspectele care influenţează organismul la trecerea lui prin viaţă. Dieta şi stilul de viaţă sunt principalele cerinţe pentru dezvoltarea şi performanţa fizică şi mentală, ca şi pentru reducerea riscului de apariţie a bolilor cronice netransmisibile. Impactul acestora se extinde pe tot parcursul vieţii de la viaţa prenatală până la bătrâneţe. Adăugarea unor nutrienţi în alimente în doze fiziologice sau în concentraţii mai mari trebuie să conducă la obţinerea unor alimente funcţionale necesare pentru anumite cerinţe nutriţionale. Informarea corectă a consumatorilor privind beneficiile aduse de aceste alimente trebuie să aibă la bază dovezi ştiinţifice. Calitatea alimentelor şi compoziţia lor depind de: calitatea materiilor prime - influenţată de: soi/rasă, calitatea solului, condiţii climatice, tehnologia de cultură/creştere, condiţii recoltare/sacrificare/colectare, condiţii de depozitare şi transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiţii de distribuţie şi comercializare. Proiectul propus, prezintă un grad mare de complexitate, care se reflectă în etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge ţinta dorită - baza de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor. Este pentru prima dată când, în ţară, un proiect de o astfel de complexitate, va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară, producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor. Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziţia alimentelor şi cu realizarea bazei de date privind compoziţia alimentelor. Programul, iniţiat, trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieţei alimentare. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară şi de stimulare a producţiei interne de materii prime agroalimentare. Rezultate scontate: - bază de date privind calitatea nutriţională a produselor alimentare pe bază de legume şi fructe, proaspete, minimal procesate şi procesate; - bază de date privind calitatea nutriţională a preparatelor si produselor din carne; - bază de date privind calitatea nutriţională a produselor lactate; - bază de date privind calitatea nutriţională a semiconservelor si conservelor din peşte; - bază de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor. Modul de aplicare al rezultatelor: - proiectul va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară şi producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor; - baza de date cu compoziţia nutriţională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR; - deschiderea unui site public cu informaţii nutriţionale despre alimentele existente pe piaţă în vederea diseminării rezultatelor; - utilizarea informaţiilor în alte aplicaţii IT viitoare (ex. pentru managementul greutăţii corporale, date statistice privind consumul de nutrienţi la nivel local, regional şi naţional etc.); - stimularea producţiei agroalimentare autohtone, de calitate; - completarea bazei de date cu informaţii compoziţionale privind alimentele. Proiectul ADER 14.1.2.: Studii şi cercetări privind riscurile şi beneficiile consumului de suplimente alimentare pe bază de plante medicinale şi aromatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: S-a demonstrat ştiinţific că multe suplimente alimentare (SA) au efecte benefice asupra stării de sănătate a populaţiei, fiind în mod tradiţional utilizate ca surse suplimentare de nutrienţi, în prevenirea îmbolnăvirilor şi chiar ca adjuvante în tratamentul curativ al acestora. Autorităţile se confruntă, însă, din ce în ce mai des cu un fenomen global care afectează consumatorii de SA, respectiv frauda alimentară, definită ca: substituţia, adăugarea suplimentară sau lipsa unui ingredient ori prezentarea falsă, deliberată şi intenţionată a unui produs alimentar. Ceea ce este grav, e faptul că acest act săvârşit în scop economic, poate avea consecinţe asupra stării de sănătate a populaţiei. Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că atât contrafacerea, calitatea necorespunzătoare sau introducerea de substanţe farmaceutice nedeclarate în compoziţia suplimentelor alimentare reprezintă o ameninţare reală pentru siguranţa consumatorilor, care trebuie privită cu seriozitate şi în legătură cu securitatea naţională. De asemenea, frecvenţa ridicată a etichetării cu omisiuni (ingrediente nedeclarate), care se estimează a fi între 14-33%, este considerată tot o problemă de siguranţă. Frauda începe cu ingredientele false, care se transformă în produs finit cu compoziţia chimică denaturată, etichetat şi promovat intenţionat ca produs "100% natural" pentru a induce în eroare consumatorul. Primele testări pentru verificarea conformităţii calităţii şi siguranţei suplimentelor alimentare comercializate în ţara noastră (aproape 200 produse analizate) au relevat că unul din şase produse verificate a fost neconforme. Dincolo de dezvoltarea economică a sectorului suplimentelor alimentare şi creşterea cifrei de afaceri a operatorilor, globalizarea pieţei a adus tuturor statelor aceleaşi provocări, cărora trebuie să le facă faţă atât consumatorii, cât şi autorităţile. Motivele de îngrijorare care încep cu plantele medicinale şi se transferă suplimentelor alimentare obţinute din acestea se datorează: - speciilor vegetale, prin potenţialul toxic intrinsec, a gamei largi de contaminanţi cu care vin în contact, a variabilităţii nivelului de metaboliţi secundari; - numărului uriaş de combinaţii dintre speciile de plante medicinale şi alte substanţe cu efect nutriţional şi fiziologic (vitamine, minerale, extracte animale, produse ale stupului, probiotice, enzime, acizi graşi etc.); - interacţiunii, deloc neglijabile, dintre plante sigure pentru consumul uman şi medicamente, care au ca rezultat efecte adverse severe (ex: gingseng; ginkgo, sunătoarea). Pentru a evalua expunerea consumatorilor la diferite riscuri pentru sănătate şi a lua măsurile care se impun în scopul protejării populaţiei prin managementul corect al riscurilor şi ameninţărilor este necesară o cunoaştere exactă a situaţiei şi utilizarea unor instrumente operaţionale eficiente. Conceptul de "profil de risc" este, în fapt, descrierea problemei de siguranţă alimentară şi înţelegerea contextului în care aceasta apare, unde percepţia publică şi impactul economic impun opţiunile de intervenţie. Scopul proiectului este identificarea potenţialelor riscuri pentru sănătate legate de consumul suplimentelor alimentare, stabilirea profilelor de risc ale diferitelor categorii de produse aflate pe piaţă, elaborarea unor metode eficiente de screening pentru determinarea rapidă a neconformităţilor. Rezultate scontate: - baze de date cu specii de plante care interacţionează cu alimentele şi anumite categorii de medicamente, având ca rezultat efecte secundare/adverse notabile; - profilele de risc ale diferitelor categorii de suplimente alimentare comercializate pe piaţă; - baza de date cu compoziţia suplimentelor alimentare, pe grupe şi subgrupe de produse; - program informatic de integrare a bazelor de date privind calitatea şi compoziţia suplimentelor alimentare; - ghid privind riscurile şi beneficiile utilizării suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale şi aromatice; - metode de supraveghere şi control a conformităţii produselor de pe piaţă cu specificaţiile tehnice declarate de producători; - acţiuni de comunicare către operatori şi consumatori a rezultatelor obţinute (profilele de risc identificate, ghidul privind beneficiile şi riscurile consumului de suplimente alimentare, modul de supraveghere şi control al conformităţii produselor de pe piaţă) cu ocazia desfăşurării unor seminarii informative, work-shopuri, prin tipărirea de materiale promoţionale, publicarea de articole în reviste de profil şi de popularizare, afişarea on-line pe site-uri reprezentative a unor avertizări, etc; - program eficient de supraveghere şi control pentru asigurarea protecţiei consumatorilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - deschiderea unui site public cu informaţii de larg interes privind suplimentele alimentare pe bază de plante medicinale; - utilizarea rezultatelor obţinute în perfectarea cadrului legal existent (propuneri de proceduri îmbunătăţite privind supravegherea şi controlul); - adaptarea unor metode analitice la specificul suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale pentru caracterizarea diferitelor grupe de produse finite aflate pe piaţă; - includerea în programele de educaţie, instruire şi promovare a informaţiilor ştiinţifice privind grupele de suplimente alimentare de risc; - extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acţiuni comune autorităţi/organizaţii profesionale şi patronale/asociaţii de consumatori în scopul protejării intereselor consumatorilor şi stării de sănătate a populaţiei. Obiectivul general 14.: Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor Obiectivul specific 14.2.: Sisteme de calitate şi management integrat - tehnologii şi control pe flux, în vederea minimizării nivelului contaminanţilor Proiectul ADER 14.2.1.: Sisteme integrate de trasabilitate pe lanţul agroalimentar pe baza conceptului "de la consumator la producător" pentru a asigura siguranţa produsului şi a garanta originea acestuia Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 762.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 762.850 │ 162.850│ 200.000│ 200.000│ 200.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Alimentul este înţeles ca o producţie a naturalului şi a laboratorului uman. Nu este de ajuns ca alimentele să fie alese de către consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca să se ştie unde sunt produse alimentele, cum şi cine este implicat în lanţul alimentar de producţie astfel încât consumatorul să aibă încredere că alimentul ales este sigur. Este necesar să se identifice pericolele la care este supus organismul uman din cauza alimentelor noi patogeni, zoonoze, agenţi toxici, iradiere, posibile efecte ale ingineriei genetice sau ale noilor tehnici de procesare. Economia naţională şi, în special, industria alimentară se confruntă cu câteva provocări şi anume, să furnizeze alimente sigure, convenabile ca preţ şi în cantităţi suficiente, în contextul: - creşterii populaţiei; - creşterii cererilor specifice ale populaţiei; - creşterii competiţiei pe piaţă; - cerinţelor de durabilitate; - creşterii conştientizării consumatorilor de importanţa alimentului/alimentaţiei în menţinerea stării de sănătate a organismului. Alimentul este azi mai sigur decât în trecut. Se aşteaptă totuşi, ca acesta să fie din ce în ce mai complex şi să fie conectat la toate aspectele care influenţează organismul la trecerea lui prin viaţă. Oricare ar fi piaţa, când cerinţele consumatorilor sunt satisfăcute, competiţia şi evoluţia spontană a nevoilor conduc la segmentarea pieţii. Calitatea va domina cantitatea. Calitatea totală, pe întreg lanţul alimentar, poate fi asigurată pe 3 nivele intermediare: - asigurarea protecţiei mediului, legislaţiei şi controlului eficient; - asigurarea şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor; - know-how-ul. Calitatea alimentelor înseamnă atât calitatea materiilor prime şi a ingredientelor, cât şi a modului de operare şi procesare pe întreg lanţul alimentar. În cadrul conceptului de calitate a alimentelor, calitatea igienică asigură că produsul alimentar nu conţine microorganisme, contaminanţi şi reziduuri sau substanţe otrăvitoare care să cauzeze boli. Una din cerinţele importante ale consumatorilor este diminuarea reziduurilor şi contaminanţilor pe care cercetarea este obligată să o ia în considerare. Existenţa pe piaţa agroalimentară de produse sigure, "curate", fără contaminanţi proveniţi din lanţul agroalimentar reprezintă scopul prezentului proiect. Proiectul are ca obiectiv general iniţierea şi organizarea unui program de supraveghere şi monitorizare a contaminanţilor cu potenţial cancerigen în producţia de materii prime vegetale şi animale, precum şi în procesarea acestora până la consumatori, prin continuarea investigării potenţialului cancerigen al unor contaminanţi chimici în zona Bucureşti-Ilfov şi stabilirea corelaţiilor dintre aceştia şi incidenţa cancerului. Acestea vor reprezenta un "pilot" cu posibilitate de extensie şi la alte zone. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (sol, apă) şi a celor din produse alimentare de origine vegetală, în regiunea Bucureşti-Ilfov; - investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (sol, apă), furaje şi a celor din produse alimentare de origine animală, în regiunea Bucureşti-Ilfov; - supravegherea şi monitorizarea unor contaminanţi cu potenţial cancerigen în unele produse agroalimentare de origine vegetală şi animală (ca atare si/sau procesate) de pe piaţa din regiunea Bucureşti-Ilfov; - iniţierea şi organizarea unui program de supraveghere şi monitorizare a contaminanţilor cu potenţial cancerigen în producţia de materii prime vegetale şi animale, precum şi în procesarea acestora până la consumatori. Propunere de politici agroalimentare îmbunătăţite. Rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de siguranţă alimentară, de educare şi stimulare a producătorilor agricoli şi a procesatorilor de produse agricole non-animale şi animale pentru obţinerea de alimente sănătoase şi sigure pentru consumatori, condiţie esenţială pentru reducerea incidenţei şi prevenţia riscului de a dezvolta o boală canceroasă. Rezultate scontate: - program de supraveghere şi monitorizare a contaminanţilor cu potenţial cancerigen în producţia de materii prime vegetale şi animale, produse alimentare de origine vegetală şi animală; - bază de date privind contaminanţii materiilor prime vegetale şi animale; - bază de date privind contaminanţii produselor alimentare vegetale şi animale; - creşterea gradului de conştientizare al consumatorilor privind legătura dintre starea de sănătate şi alimentaţia sănătoasă; - creşterea venitului procesatorilor de produse agricole non-animale şi animale; - alimente sănătoase pentru consumatori. Modul de aplicare al rezultatelor: - propuneri de elaborare politici privind securitatea şi siguranţa alimentară; - măsuri de prevenţie pentru apariţia cancerului; - propuneri de elaborare politici privind nutriţia şi sănătatea populaţiei; - extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acţiuni de promovare, editarea de publicaţii de popularizare - mese rotunde, workshop-uri, articole publicate la nivel naţional şi internaţional. Proiectul ADER 14.2.2.: Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativă a contaminanţilor pe lanţul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Piaţa produselor de protecţie fitosanitară pentru culturile agricole în general şi pentru plantaţiile viticole în special cunoaşte o creştere a producţiei, diversificării şi promovării tot mai agresivă. Cuantificarea reziduurilor de pesticide şi metale grele este foarte importanţă pentru a garanta obţinerea de produse curate, sanogene şi nu generatoare de boli. Proiectul îşi propune: - să realizeze modele experimentale pentru protecţia fitosanitară a viţei de vie în vederea diminuării reziduurilor de pesticide şi metale grele; - să stabilească arealele viticole pe podgorii cu vulnerabilitate maximă la contaminare cu poluanţi; - să stabilească cele mai adecvate metode de încercări analitice de înaltă rezoluţie pentru cuantificarea contaminanţilor prin utilizarea celor mai performante echipamente; - să identifice şi să cuantifice remanenţa pesticidelor şi a metalelor grele remanente în sol şi plantă în funcţie de schemele de protecţie fitosanitară aplicate în amonte în diferite podgorii; - să identifice remanenţa de pesticide şi metale grele în sol, plantă şi vin în condiţii ecologice de cultură şi în condiţii convenţionale de protecţie fitosanitară. Rezultatele vor fi interpretate din punct de vedere biochimic, fizico-chimic, pedologic, oenologic, cu referire la concentraţiile maxime admise ale indicatorilor urmăriţi: pesticide organoclorurate, organofosforice, carbamati, etc. Obţinerea unor astfel de produse va conduce la creşterea gradului de încredere a consumatorilor în produsele autohtone, a creşterii exportului de vin şi a rentabilizării acestuia. Proiectul se va finaliza cu un program de monitorizare a contaminanţilor pe filiera de la sol, plantă şi vin cu soluţii de minimizare cantitativă în scopul diminuării efectelor acestora. Se va crea posibilitatea alegerii arealelor celor mai potrivite pentru realizarea de vinuri obţinute pe soluri cu o încărcătură minimă de metale grele şi alţi contaminanţi prin expertizarea lor în prealabil precum şi stabilirea optimului schemelor de protecţie fitosanitară în vederea minimizării cantitative a contaminanţilor. Rezultate scontate: - baza de date cu profilul remanenţei pesticidelor utilizate cel mai frecvent în protecţia fitosanitară; - bază de date cu metalele grele dar şi alte microelemente dezirabile din sol, planta şi vin din diverse areale viticole consacrate; - areale optime de cultivarea viţei de vie; - vinuri de calitate, cu siguranţă alimentară crescută cu conţinut sub minima admisă de date compoziţionale europene; - conştientizarea consumatorului în alegerea unor produse alimentare sanogene; - ghid de bune practici agricole. Modul de aplicare al rezultatelor: - publicaţii de popularizare, mese rotunde, seminarii, materiale informative; - participare la târguri, expoziţii naţionale cu impact asupra consumatorilor; - elaborare ghid de bune practici agricole privind riscurile contaminanţilor şi acţiuni de minimizare cantitativă a acestora; - realizarea paginii web a proiectului; - publicări în reviste de specialitate cotate ISI, cât şi în reviste de specialitate indexate în baze de date internaţionale. Obiectivul general 14.: Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor Obiectivul specific 14.3.: Elaborarea de tehnologii alimentare noi şi evaluarea tehnologiilor deja existente în ceea ce priveşte impactul acestora asupra mediului Proiectul ADER 14.3.1.: Valorificarea superioară a resurselor din zona montană (sol, apă, fond genetic vegetal şi animal, energie, producţie agricolă primară, produse alimentare, biodiversitate) în scopul salvgardării şi dezvoltării durabile a eco-bioeconomiei agroalimentare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Zona montană asigură numeroase resurse natural (sol, apă, pajişti, fâneţe, lemn, animale, biodiversitate, etc.) cu caracter economic, cultural şi social, cu rol important în economia ţării. În zona montană se află cea mai importantă resursă de apă, cca.80% şi cea mai mare suprafaţă de păduri, cca 52%. Tot aici se regăsesc suprafeţe mari de păşuni, fâneţe şi pajişti alpine valoroase, datorită cărora s-a dezvoltat păstoritul şi transhumanţa, veche tradiţie a poporului român. Biodiversitatea agro-silvică din zona montană are caracteristici specifice, întâlnindu-se aici mai multe specii de animale de fermă (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, suine, etc) dar şi de animale sălbatice (urs brun, lup, cerbi, etc), o mare parte a biodiversităţii fiind legată de utilizarea extensivă a terenurilor agricole şi forestiere. În zona montană se regăsesc importante resurse energetic (lemn, forţa apei, forţa vântului, energia solară, etc.)., cât şi importante resurse turistice naturale, legate de forme de relief, fond horticol, forestier şi cinegetic, piscicol, etc. Managementul acestor resurse, reprezintă un obiectiv esenţial în dezvoltarea durabilă a zonei montane. Valorificarea resurselor naturale disponibile trebuie să se facă în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestuia şi să aibă în vedere impactul asupra mediului şi a sănătăţii umane. Valorificarea resurselor zonei montane în scopul dezvoltării durabile, necesită studii interdisciplinare, consultanţă şi asistenţă tehnică, formularea de strategii şi soluţii eficiente, adaptate condiţiilor locale şi care să protejeze mediul şi sănătatea omului. Proiectul vizează obţinerea rezultatelor de cercetare care să fie capabile să difuzeze informaţii în forme inovative şi durabile, privind resursele şi gestionarea lor, practicile de recoltare a furajelor, de creştere a animalelor, promovarea dezvoltării ecologice durabile şi implicarea populaţiei în gestionarea resurselor. Proiectul îşi propune o inversare a logicii de asistenţă care a caracterizat de-a lungul timpului zona montană, prin intermediul promovării unui proces de dezvoltare prin cercetare şi inovare împărtăşit atât de sectorul public cât şi de cel privat, care să nască idei de valorificare superioară a resurselor prin cooperarea şi integrarea inclusiv a acţiunilor de voluntariat ale tuturor actorilor sociali şi economici. Prin proiectul se va identifica, caracteriza şi pune în valoare principalele resurse din zona montană, protecţia diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea de tehnologii nepoluante, regenerări sau amenajări silvice, promovarea potenţialului resurselor alternative de energie, aplicarea de măsuri tehnologice de valorificare superioară a potenţialului pajiştilor, prin păşunat cu rumegătoare, urmărirea şi evaluarea efectelor asupra productivităţii, calităţii şi profitabilităţii, promovarea practicilor care încurajează biodiversitatea, urmărirea cu prioritate a produselor tradiţionale obţinute prin aplicarea unor practici agricole prietenoase cu mediul, în scopul ameliorării economice, sociale şi de mediu a sectorului de creştere a animalelor, menţinerea unui agro-eco-sistem care să stimuleze productivitatea, ridicarea nivelului de trai al producătorilor agricoli, evidenţierea importanţei acestor resurse pentru o agricultură durabilă şi un mediu mai curat. Rezultate scontate: - conservarea, dezvoltarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale în conformitate cu cerinţele actuale; - creşterea calităţii producţiilor şi obţinerea de indici de producţie comparabili cu cei europeni; - conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale şi a habitatelor prin încurajarea utilizării de tehnici şi tehnologii compatibile cu protejarea mediului şi conservarea biodiversităţii. Proiectul îşi propune realizarea unor demonstraţii pe loturi şi în câmpuri experimentale cu specialişti în domeniu, direcţiile agricole, consultanţa, învăţământ superior, etc. Proiectul oferă soluţii prin realizarea unui ghid privind bunele practici în zona montană, caiete de sarcini pe produs, difuzare de material semincer şi de reproducţie, de înaltă valoare biologică, etc. Modul de aplicare al rezultatelor: - baza de date cu procesatorii locali; - cursuri de formare profesională: producţie şi procesare durabile; - module experimentale; - ghiduri de bune practici agricole şi alimentare; - organizare de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare, lucrări ştiinţifice şi alte materiale informative şi de promovare. Obiectivul general 15.: Creşterea durabilă a producţiei interne Obiectivul specific 15.1.:Dezvoltarea domeniului "ştiinţele consumatorului" Proiectul ADER 15.1.1.: Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel naţional în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară şi schimbările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 1.062.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.062.850 │ 237.850│ 275.000│ 275.000│ 275.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Risipa alimentară, incluzând materiile organice agricole este prezentă în fiecare dintre etapele lanţului alimentar, respectiv: - în agricultură, în recoltele neculese, deteriorate din cauza unor condiţii climatice neprielnice ori resturile de produse agricole; - în timpul transportului şi depozitării materiilor prime agricole unde pot apare deteriorări ale produselor agroalimentare din cauza depozitării necorespunzătoare sau de supraproducţie rămasă nefolosită; - în industria de producţie a furajelor, din cauza depozitării necorespunzătoare a produselor agricole; - în industria alimentară, în deşeuri alimentare cât şi în ape reziduale (oase, carcase, melasă, ape de spălare etc.) rezultate. Pe lângă acestea, alte pierderi de alimente mai apar din alimentele nevândute în reţeaua de distribuţie sau deteriorate din diferite alte cauze precum depozitare necorespunzătoare, deteriorarea ambalajelor, expirarea termenului de valabilitate etc.; - la distribuţie şi vânzare, pierderile sunt cauzate de alimente expirate, depozitare necorespunzătoare sau probleme de funcţionare a lanţului frigorific; - la consumator, risipa de alimente provine din cauza planificării incorecte a necesarului de consum, deprecierii calităţii produselor alimentare înaintea termenului de valabilitate. Pe lângă aceste pierderi de produse agroalimentare risipa alimentară este destul de mult întâlnită în sistemul de alimentaţie publică. Lipsa de conştientizare a populaţiei şi a procesatorilor de produse agroalimentare în ceea ce priveşte cantităţile de deşeuri alimentare, problemele de mediu pe care acestea le generează, la care se adaugă şi problemele financiare corespunzătoare, reprezintă probleme care trebuie inventariate, minimizate şi legiferate. Proiectul propune următoarele obiective specifice: - identificarea situaţiei actuale şi a cauzelor care conduc la risipa alimentară; - identificarea informaţiilor privind situaţia cantitativă a risipei alimentare în ţara noastră; - cuantificarea impactului asupra mediului - indicatori de cuantificare cantitativă şi de impact; - inventarierea bunelor practici de prevenţie a risipei alimentare la nivel european şi internaţional cu planuri de implementare; - scenarii şi predicţii privind generarea de deşeuri în următorii 15-20 ani; - recomandări de acte normative pentru prevenţia risipei alimentare şi analiza periodică a impactului acesteia. Rezultate scontate: - studiu privind nivelul risipei alimentare pe lanţul agroalimentar în România; - studiu privind consumul alimentar şi factorii socio-economici care influenţează obiceiurile de consum; - studiu privind valorificarea unor deşeuri alimentare din gospodărie şi de pe alte verigi ale lanţului agroalimentar; - studiu privind problemele de risipă alimentară care apar pe lanţul produselor agroalimentare; - studiu privind bune practici, modele şi sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate; - studiu privind strategii de micşorare a risipei alimentare în sistemul de alimentaţie publică; - studiu privind îmbunătăţirea managementului lanţului alimentar în vederea unei coordonări dintre angrosişti, retaileri, distribuitori şi procesatori pentru a reduce risipa alimentară (managementul parametrilor de transport - lanţuri frigorifice, strategii de marketing, porţionare, autoservire/servire, logistică). Modul de aplicare al rezultatelor: - educaţia consumatorului şi schimbarea comportamentului alimentar pe termen lung; - atitudinea consumatorului vis-a-vis de alimente; - elaborarea unei curricule pentru şcoli şi facultăţi; - elaborarea unor curricule privind FPC în domeniul managementului deşeurilor în producţia agricolă; - elaborarea unor curricule privind FPC în domeniul managementului deşeurilor în producţia alimentară şi sistemul de alimentaţie publică; - propuneri de programe comune MADR - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; MADR - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice; - un concurs de idei şi proiecte privind valorificarea deşeurilor alimentare cu obţinerea de produse non-alimentare cu valoare adăugată; - propunere de legislaţie în domeniu. Obiectivul general 16.: Mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară Obiectivul specific 16.1.: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale şi naţionale de condiţionare, depozitare, procesare şi valorificare comercială în mod sustenabil a produselor agricole româneşti Proiectul ADER 16.1.1.: Adaptarea unor tehnologii inovative aplicabile la nivelul unor centre locale (cooperative) de producţie, condiţionare şi depozitare de scurtă şi lungă durată a produselor horticole proaspete şi prelucrate Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 1.162.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 1.162.850 │ 262.850│ 300.000│ 300.000│ 300.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: În condiţiile internaţionalizării pieţei consumatorii îşi orientează atenţia spre acele produse care se diferenţiază unele de celelalte prin calitate. Se poate spune că mărfurile alimentare actuale încorporează un volum din ce în ce mai mare de progres tehnico-ştiinţific şi ca urmare tehnologia alimentară modernă se diferenţiază net de cea clasică. În acest context aplicarea unor tehnologii inovative de condiţionare, păstrare şi prelucrare imediat după recoltare constituie un argument în livrarea către consumatori a unor produse horticole de calitate. Activităţi principalele prevăzute a se derula în proiect: - monitorizarea factorilor tehnologici şi biologici responsabili de menţinerea calităţii produselor horticole în fermele de producţie; - studierea unor tehnologii inovative aplicabile produselor horticole româneşti care utilizează: - tehnici de menţinerea calităţii a fructelor proaspete cu utilizarea frigului artificial- refrigerare cu aer răcit, refrigerare cu apă răcită, refrigerare în vacuum, refrigerare cu gheaţă hidrică; - tehnici de răcire şi depozitare în atmosferă modificată de gaze - depozitarea în atmosferă modificată, depozitarea în atmosferă cu conţinut constant de gaze, depozitarea cu atmosferă modificată în condiţii variabile dar reglate, maturarea în atmosferă îmbogăţită în etilenă; - tehnici de conservare a fructelor proaspete fără utilizarea frigului artificial - aeroionizarea artificială, utilizarea de antimicrobieni naturali, conservarea prin realizarea de filme edibile, conservarea prin uscare. - experimentarea modalităţilor de păstrare şi conservare în condiţiile celor trei direcţii preconizate: tehnici de menţinerea calităţii a fructelor proaspete cu utilizarea frigului artificial; tehnici de răcire şi depozitare în atmosferă modificată de gaze; tehnici de conservare a fructelor proaspete fără utilizarea frigului; - analizarea datelor experimentale, conexiuni şi interdependenţe ale factorilor tehnologici şi biologici, în menţinerea calităţii fructelor şi legumelor supuse tehnologiilor inovative considerate, constrângeri şi soluţii practice posibile; - proiectarea unor module tehnologice utilizabile la nivelul centrelor locale (cooperative) de producţie, condiţionare şi depozitare de scurtă şi lungă durată; - stabilirea parametrilor tehnologici şi a reţetelor de fabricaţie pentru produse concentrate şi sucuri naturale realizate din cultivare ce aparţin grupelor drupacee şi pomacee; - realizarea unor produse concentrate şi sucuri naturale din fructe aparţinând grupei pomaceelor (mere, pere, gutui) şi drupaceelor (cireşe, vişine, caise, piersici, nectarine, prune). Rezultate scontate: - determinarea factorilor de risc cu acţiune pre şi post-recoltă pentru produsele horticole, care pot influenţa calitatea şi durata de păstrare a fructelor şi legumelor în vederea planificării managementului de risc pre-recoltă şi post-recoltă; - obţinerea de date necesare determinării momentului şi a modalităţii de intervenţie în tehnologia de cultură a principalelor specii pomicole şi legumicole, pentru obţinerea de fructe şi legume cu însuşiri calitative corespunzătoare competitive; - elaborarea tehnologiilor pentru păstrarea produselor horticole cu diferite grade de perisabilitate funcţie de tehnicile inovative adoptate; - elaborarea unor seturi de măsuri tehnice pentru optimizarea păstrării produselor horticole după recoltare; - determinarea unui maxim al duratei de păstrare pentru principalele specii pomicole şi legumicole, cu menţinerea însuşirilor calitativ în condiţiile aplicării unor tehnologii inovative; - stabilirea unor tehnologii sanogene şi necostisitoare de obţinere de produse concentrate şi sucuri naturale; - elaborarea unor reţete şi norme de fabricaţie pentru sucuri şi produse concentrate de fructe; - stabilirea unor dotări minime necesare realizării produselor propuse la nivelul centrelor locale (cooperative) de producţie; - realizarea unei linii demonstrative de microproducţie pentru obţinerea de produse concentrate şi sucuri naturale (în cazul unei finanţări care să permită achiziţionarea de utilaje); - ghid de bune practici privind aplicarea tehnologiilor inovative. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborare de lucrări ştiinţifice cu rezultate ale cercetărilor pentru susţinere şi publicare la simpozioane şi conferinţe interne şi internaţionale; - organizarea unor work-shopuri şi mese rotunde; - elaborarea de materiale documentare şi/sau informaţii tehnice de tip "Ghid de bune practici"; - postarea rezultatelor pe site-ul MADR. Proiectul ADER 16.1.2.: Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producţie primară - servicii - depozitare-procesare - piaţă de desfacere Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 712.850 │ 150.350│ 187.500│ 187.500│ 187.500│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Prin realizarea proiectului se urmăreşte eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agro-alimentare, oferind informaţiile pentru organizarea performantă pe lanţul scurt, prin elaborarea de măsuri de reglementare a stocajului producţiei, depozitarea privată, procesarea şi comercializarea legumelor şi fructelor de către producătorii mici şi mijlocii, în concordanţă cu performanţele Uniunii Europene. Studiile realizate vor contribui la creşterea competitivităţii economice a producătorilor mici şi mijlocii, prin transferul cunoştinţelor obţinute de la organizaţiile de cercetare-dezvoltare-inovare către asociaţii. Nu în ultimul rând, va fi o sursă de informare şi conştientizare a consumatorilor în ceea ce priveşte provenienţa legumelor şi fructelor de pe piaţă. Obiectivul proiectului îl reprezintă crearea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare prin asocierea producătorilor agricoli. Proiectul studiază problemele de asociere a micilor producători în vederea colectării legumelor şi fructelor pentru a le sorta, depozita, ambala în vederea desfacerii lor proaspete la piaţă sau a le prelucra pe cele care au fost eliminate la sortare. Proiectul va cuprinde: - realizarea unui studiu privind situaţia sectorului de legume-fructe pe plan naţional şi comunitar; - analiza lanţului scurt de valorificare a producţiei de legume şi fructe; - proiectarea şi experimentarea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare producţiei de legume; - proiectarea şi experimentarea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare producţiei de fructe; - demonstrarea funcţionalităţii modelelor de lanţuri scurte de valorificare a producţiei de legume şi fructe; În vederea colectării, asociaţia micilor întreprinzători va achiziţiona mijloace de transport care să le permită aducerea legumelor şi fructelor de la producători la depozit fără ca aceştia să suporte cheltuieli de transport. Depozitul construit de micii întreprinzători trebuie dimensionat şi organizat astfel încât să permită sortarea şi păstrarea fructelor şi legumelor selecţionate pentru vânzarea în stare proaspătă. Pentru sortare trebuie amenajat un spaţiu adecvat cu linii de sortare şi personal calificat care să poată identifica şi îndepărta fructele şi legumele afectate de diferiţi patogeni. Tot în cadrul depozitului, se va organiza un compartiment de prelucrare a legumelor şi fructelor constând în trei linii de conservare. Studiul privind lanţurile scurte de aprovizionare cu alimente arată că etichetele sunt, de asemenea, utile pentru a semnaliza faptul că un produs a fost certificat. Acesta este un aspect important pentru a proteja produsele faţă de imitaţii: etichetele cu un conţinut reglementat reprezintă un instrument de a combate informaţiile înşelătoare sau chiar frauda. Acest proiect va conţine toate informaţiile privind costurile inputurilor şi amortizarea investiţiilor. Sistemul informaţional creat prin proiect conferă o viziune de ansamblu asupra proceselor de producţie, realizarea acestuia fiind de actualitate în condiţiile în care consumatorii sunt tot mai exigenţi în privinţa calităţii legumelor şi fructelor consumate în stare proaspătă şi/sau procesate. Prin înfiinţarea de lanţuri scurte de valorificare a legumelor şi fructelor se creează premisa apariţiei de noi locuri de muncă în spaţiul rural. Rezultate scontate: - informaţii privind costurile investiţiilor, costurile de depozitare, costurile de conservare, costurile de livrare; - elaborarea unui ghid practic cu soluţii tehnico-economice, fundamentate ştiinţific, pentru înfiinţarea şi dezvoltarea lanţurilor scurte de valorificare pe filiera servicii - depozitare-procesare-piaţă de desfacere încadrate în PNDR 2014-2020. Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele se vor materializa în pliante, broşuri, pagină web, elaborarea de articole în reviste de specialitate cu profil agricol, simpozion, precum şi participarea la manifestări ştiinţifice în domeniu; - furnizarea informaţiilor către factorii decidenţi, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin din PNDR pentru investiţii în procesarea şi comercializarea produselor agricole; - rezultatele obţinute vor fi diserminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, articole de popularizare, formare profesională. Obiectivul general 16.: Mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară Obiectivul specific 16.2.: Dezvoltarea de lanţuri frigorifice regionale şi naţionale în vederea creşterii capacităţii de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare Proiectul ADER 16.2.1.: Cercetări privind determinarea proprietăţilor termice, fizice, a coeficienţilor de căldură şi de transfer de masă a produselor horticole pentru optimizarea tehnologiilor de congelare aplicabile pe lanţuri frigorifice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Buget estimat: 862.850 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 862.850 │ 187.850│ 225.000│ 225.000│ 225.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: Congelarea este o metodă excelentă pentru conservarea alimentelor, bazată pe capacitatea acestora de a reţine calităţile nutritive şi senzoriale. Metoda este considerată ca fiind superioară conservării prin alte metode pe termen lung a legumelor şi fructelor, comparativ cu conservarea clasică prin sterilizare sau deshidratare. Conversia apei în gheaţă creşte concentraţia substanţelor dizolvate în fracţiunile dezgheţate de ţesut rezultând reducerea apei în produse. În plus, temperatura scăzută inhibă creşterea microorganismelor şi scade rata de reacţii biochimice care au loc în mod normal în produsele necongelate la temperatură mare. La temperaturi mai joase de -10°C, doar câteva microorganisme se pot dezvolta, iar rata de reacţie chimică este redusă în mod substanţial, iar reacţiile metabolice celulare sunt de asemenea scăzute. Activităţi principalele ale proiectului se vor concretiza în: - studierea şi îmbunătăţirea sistemului de congelare, care trebuie să fie suficient de rapid pentru a minimiza pierderile de calitate şi suficient de lent pentru a evita problemele legate de fisurarea la congelarea foarte rapidă a produselor horticole; - studierea ultrastructurii ţesuturilor congelate şi de a dezvoltării de tehnici pentru a monitoriza dimensiunea cristalelor de gheaţă şi distribuţia lor în produsele horticole; - dezvoltarea, îmbunătăţirea şi validarea modelelor teoretice şi experimentale, în scopul de a înţelege şi optimiza procesele complexe de congelare; - determinarea proprietăţilor termice, fizice, a coeficienţilor de căldura şi de transfer de masă a produselor horticole (în special legume) pentru elaborarea tehnologiilor de congelare. Rezultate scontate: - determinarea parametrilor tehnologici şi a regimurilor termice de congelare pentru legume şi fructe autohtone: cireşe şi vişine; caise, piersici şi nectarine, fructe de pădure, mazăre şi fasole verde, conopidă, spanac; - stabilirea dotărilor şi investiţiilor necesare dezvoltării de lanţuri frigorifice regionale pentru conservarea prin congelare a produselor horticole în scopul asigurării siguranţei alimentare. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborare de lucrări ştiinţifice cu rezultate ale cercetărilor pentru susţinere şi publicare la simpozioane şi conferinţe interne şi internaţionale; - organizarea unor work-shopuri şi mese rotunde pentru prezentarea rezultatelor proiectului; - elaborarea de materiale documentare şi/sau informaţii tehnice de tip "Ghid de bune practici". Obiectivul general 16.: Mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară Obiectivul specific 16.3.: Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, înfiinţării, întreţinerii şi recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice şi agrosilvice în condiţiile conservării surselor de mediu, combaterii fenomenului de secetă şi a deşertificării Proiectul ADER 16.3.1.: Cercetări privind stabilirea influenţei aplicării noilor sisteme şi tehnologii conservative de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilităţii solurilor şi creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor la principalele specii de plante cultivate Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.892 lei
┌───────────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┐
│Total lei: d.c.│ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
├───────────────┼─────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 962.892 │ 212.892│ 250.000│ 250.000│ 250.000│
└───────────────┴─────────┴────────┴────────┴────────┘
Rezumat: În momentul de faţă, agricultură românească se confruntă cu probleme serioase legate de modificările climatice ce au loc în sensul extinderii aridizării unor zone agricole întinse. Aceste modificări se manifestă prin scăderea nivelului precipitaţiilor anuale, printr-o repartiţie neuniformă a acestora atât în timp cât şi în spaţiu şi mai ales printr-o defazare a aportului de apă faţă de perioadele critice ale plantelor, printr-o creştere a temperaturilor diurne şi o intensificare a vânturilor de primăvară. Intensificarea secetei prin efectele severe produse, constituie factorul principal ce determină şi declanşarea proceselor de deşertificare. Deci, în mod firesc, soluţiile de combatere a secetei şi deşertificării nu se pot separa. În acest sens, trebuie apelat şi la aplicarea principiilor agriculturii de tip dry-farming (dry-land). Principalele direcţii de acţiune (lucrări de tip dry-farming) în vederea contracarării efectelor secetei şi valorificării cât mai eficiente a aportului natural de apă, trebuie asigurate prin: - efectuarea lucrărilor solului grupate cât mai multe în acelaşi timp, într-o perioadă cât mai scurtă şi la momentul optim; - practicarea cu precădere a sistemelor de lucru minim-till şi a tehnologiilor simplificate, cu lucrări efectuate în perioade scurte, concentrate, în care calitatea acestora şi disciplina tehnologică să fie riguros aplicată; - fertilizarea optimă a culturilor în scopul grăbirii creşterii şi dezvoltării plantelor şi a îmbunătăţirii rezistenţei acestora la condiţiile de stres; - combaterea eficientă tehnic şi economic a buruienilor, pentru eliminarea concurenţei acestora faţă de rezervele de apă din sol; - utilizarea soiurilor şi hibrizilor cu perioade scurte de vegetaţie şi folosirea lor adecvată în scopul evitării perioadelor de stres hidric maxim; - utilizarea unor asolamente eficiente care să permită protecţia şi îmbunătăţirea fertilităţii solului pentru cultură care urmează; - utilizarea perdelelor forestiere de protecţie şi alte obstacole împotriva vântului ca mijloace de limitare a efectelor secetei şi a altor influenţe dăunătoare culturilor agricole şi solurilor; - folosirea irigaţiei, acolo unde se poate aplica, că fiind elementul tehnologic cel mai important de creştere a producţiilor agricole în condiţii de secetă, dar care trebuie efectuată în condiţii de economisire a apei, prin reducerea la maxim a pierderilor de apă, prin aplicare la momentele optime dictate de bilanţul apei în sol şi de fazele de consum maxim ale plantelor. Mecanizarea lucrărilor agricole care se realizează în scopul creşterii producţiei de bunuri materiale, a productivităţii muncii, scăderii costurilor pe unitatea de produs şi uşurării muncii oamenilor, este una din direcţiile principale de introducere a progresului tehnic în toate ramurile de producţie materială. Extinderea mecanizării în agricultură este condiţionată şi de utilizarea factorilor care concură la creşterea producţiei agricole (îngrăşăminte, erbicide, irigaţii etc.), pentru a mări eficienţa economică a folosirii acesteia. Practicarea unei agriculturi moderne mai ales în condiţii de excesivizare a factorilor climatici defavorabili presupune utilizarea unor culturi şi elemente tehnologice care să fie mecanizabile 100%. În cadrul sistemelor de mecanizare, în ultima perioadă, o pondere însemnată o au sistemele de lucru complexe cu minim de lucrări, mai concret cele în care nu se regăseşte lucrarea de arat, fapt ce situează acest mod de producţie în cadrul metodelor de conservare a solului şi apei în sol. Apariţia unor utilaje noi, complexe care să răspundă acestor cerinţe este importantă. La practicarea agriculturii la neirigat, principalele lucrări agricole mecanizate pot contribui în bună măsură la păstrarea apei în soluri, dar pot conduce şi la secătuirea acestora printr-o aplicare greşită. În acest context în condiţii de secetă, factorii limitativi pot fi chiar lucrările agricole executate neadecvat. O direcţie de acţiune importantă în vederea combaterii secetei o reprezintă identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă şi arşiţă, ce prezintă un sistem radicular mai profund şi mai bogat, pentru a explora o masă cât mai mare de sol şi pentru a folosi cât mai eficient apa din sol şi care prezintă în general o perioada scurtă de vegetaţie. Perdelele silvice se constituie de asemenea, ca soluţii de diminuare a efectului nefavorabil al secetei şi arşiţei, de ameliorare a factorilor climatici din zona perimetrelor protejate şi de dezvoltare a interesului ambiental şi de protecţia mediului, prin reţinerea zăpezilor şi a umidităţii pe terenurile agricole, diminuarea efectului negativ al vânturilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole, iar creşterea nivelului de mecanizare la înfiinţarea acestora reprezintă o modalitate de încurajare a extinderii folosirii acestei soluţii tehnice. Proiectul trebuie să evidenţieze influenţa principalelor măsuri ce trebuie aplicate pentru combaterea efectelor secetei pentru creşterea gradului de profitabilitate a culturilor agricole în condiţii de stres hidric şi termic. De asemenea, trebuie să fie vizate cerinţele pentru implementarea, verificarea şi promovarea elementelor sistemului de agricultură dry-farming, specific condiţiilor de secetă pentru păstrarea şi conservarea fertilităţii terenurilor şi a apei din sol şi creşterea gradului de siguranţă şi de profitabilitate a culturilor agricole în condiţii de secetă. Elementul principal al sistemului dry-farming îl reprezintă asigurarea procesării cât mai eficientă a solului pentru înmagazinarea, conservarea şi cedarea apei la cerinţele plantei. Acesta este completat de o serie de măsuri precum alegerea soiurilor şi hibrizilor, stabilirea asolamentului, fertilizarea, mulcirea solului, semănatul, care concură la obţinerea de producţii agricole mai ridicate. Pentru sistemul dry-farming trebuie luată că bază de orientare şi datele vechi din domeniu, cu experimentarea şi actualizarea noilor informaţii cu referire la baza genetică, tehnică, tehnologică, materiale existente în momentul de faţă. Rezultate scontate: - stabilirea efectului sistemelor şi elementelor tehnologice asupra dinamicii şi conservării apei din sol; - precizarea influenţei aplicării unor variante de lucrări mecanice asupra comportării şi randamentelor agricole ale plantelor cultivate; - caracterizarea lucrărilor şi maşinilor agricole din punct de vedere al conservării apei în sol; - identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă şi arşiţă; - precizarea lucrărilor solului care asigură conservarea apei în sol şi economie de apă la culturile neirigate; - evidenţierea caracteristicilor utilajelor agricole care asigură promovarea conceptului dry-farming; - stabilirea măsurilor fitotehnice specifice pentru condiţii de secetă (densitatea şi epocă optimă la semănat, sistemul de fertilizare, sistemul de combatere a buruienilor, mulcirea solului s.a.) şi a influenţei acestora; - ameliorarea efectelor secetei pentru culturile de câmp, adaptarea şi îmbunătăţirea sistemei de maşini agricole pentru zonele secetoase şi creşterea eficienţei economice privind input-urile agricole; - includerea în sistema de maşini destinată mecanizării lucrărilor agricole din cultura mare a unui utilaj complex nou care să răspundă mai bine la cerinţele condiţiilor de mediu cât şi a celor agrotehnice de lucru (model funcţional); - includerea în sistema de maşini destinată înfiinţării perdelelor silvice de protecţie a unui echipament tehnic specific de plantat (model funcţional). Modul de aplicare al rezultatelor: - utilizarea rezultatelor obţinute în elaborarea de tehnologii noi de mecanizare a principalelor culturi agricole cât şi perfecţionarea celor existente; - activităţi specifice pentru implementarea în zonele secetoase a măsurilor şi metodelor agrofitotehnice de conservare a apei în sol şi de valorificare a ei în optim prin specii, soiuri şi hibrizi adaptaţi acestor condiţii, cultivaţi pe baza unor tehnologii specifice de secetă şi prin utilizarea unor maşini şi agregate adecvate; - extensia rezultatelor cercetărilor prin publicarea de articole şi a unei broşuri de prezentare a problematicii agriculturii în condiţii de secetă cu evidenţierea măsurilor şi soluţiilor de limitare a efectelor negative, organizarea periodică de instruiri de lucru cu specialişti agronomi şi cei din domeniul mediului înconjurător, extensionişti şi fermieri; - prezentarea rezultatelor experimentale în loturi demonstrative, publicarea în reviste de specialitate şi organizarea unor manifestări ştiinţifice. ANEXA 2 Proiectele componente ale Planului sectorial pentru cercetare - dezvoltare al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020
LEI
┌─────────────────────────────┬────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬─────────────────────┬──────────────────────┐
│ Număr proiecte │ Valoare totală │ 2015 │ 2016 │ 2017 │ 2018 │
│ 92 │ contractare │ 17.977.242 │ 21.395.000 │ 21.395.000 │ 21.395.000 │
│ │ (mii lei) d.c. │ │ │ │ │
│ │ 82.162.242 │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴─────────────────────┴──────────────────────┘
┌────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Nr. │ Cod │ Denumirea obiectivului │Valoare │ Principalele rezultate │ Rezumatul proiectului │ Modul de │
│crt.│proiect│ general/denumirea │totală │ preconizate │ │ aplicare/utilizare │
│ │ ADER │ obiectivului │lei d.c. │ │ │ a rezultatelor │
│ │ │ specific/denumirea │ 2015 │ │ │ │
│ │ │ proiectului │ 2016 │ │ │ │
│ │ │ │ 2017 │ │ │ │
│ │ │ │ 2018 │ │ │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 1. │ 2. │ 3. │ 4. │ 5. │ 6. │ 7. │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 1.: Îmbunătăţirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienţei de utilizare a resurselor │
│naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agricultură durabilă, în contextul schimbărilor climatice │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 1.1.: Îmbunătăţirea germoplasmei principalelor culturi privind potenţialul genetic de a acumula componente │
│de calitate esenţiale, rezistenţă la secetă şi temperaturi extreme, sporirea eficienţei de utilizare a nutrienţilor şi a │
│toleranţei la condiţiile nefavorabile de sol │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 1.│ ADER │Creşterea eficienţei culturii│1.242.850│Introducerea în sistemul │Proiectul vizează optimizarea │Utilizarea rezultatelor │
│ │ 1.1.1.│grâului prin identificarea, │ │oficial de testare şi │conlucrării între centrele de │proiectului se va face │
│ │ │crearea şi promovarea de │ 282.850 │înregistrare a cel puţin │ameliorarea grâului, prin │prin extinderea noilor │
│ │ │soiuri superioare ca │ 320.000 │un soi corespunzător │îmbunătăţirea schimbului │soiuri pe suprafeţe │
│ │ │productivitate, stabilitate │ 320.000 │obiectivelor proiectului.│reciproc de material biologic │semnificative în ferme. │
│ │ │şi adaptabilitate la │ 320.000 │Asigurarea nucleelor de │şi utilizarea tuturor │Experienţa anilor │
│ │ │schimbările climatice, cu │ │sămânţa amelioratorului │posibilităţilor de testare │precedenţi, a arătat că │
│ │ │calitate corespunzătoare │ │din noile soiuri │reciprocă în câmp şi │extinderea soiurilor │
│ │ │cerinţelor diverse ale │ │superioare, pentru │laborator, pentru a pune cât │adaptate s-a făcut fără │
│ │ │sectorului de prelucrare din │ │asigurarea multiplicării │mai rapid la dispoziţia │dificultăţi deosebite, │
│ │ │cadrul industriei alimentare │ │şi extinderii rapide în │fermelor soiuri de grâu │ceea ce a permis │
│ │ │ │ │fermele de producţie. │superioare, adaptate ofertei │fermelor să obţină, │
│ │ │ │ │Crearea unei germoplasme │agro-ecologice regionale, │fără cheltuieli │
│ │ │ │ │noi care să permită │prezente şi prognozate. │suplimentare, producţii │
│ │ │ │ │continuarea progresului │Proiectul va cuprinde: │mai mari şi mai stabile.│
│ │ │ │ │genetic pentru obţinerea │- caracterizarea prin testare │În acest scop proiectul │
│ │ │ │ │de rezultate superioare │multilocaţională şi în │va cuprinde: │
│ │ │ │ │în cultura grâului, chiar│condiţii tehnologice diferite, │- multiplicarea rapidă │
│ │ │ │ │în condiţiile │a unui sortiment divers de │a seminţelor din noile │
│ │ │ │ │schimbărilor climatice. │genotipuri de grâu în funcţie │soiuri; │
│ │ │ │ │ │de comportarea acestora din │- promovarea noilor │
│ │ │ │ │ │punct de vedere al rezistenţei │creaţii prin publicaţii │
│ │ │ │ │ │la principalii factori │în reviste agricole │
│ │ │ │ │ │limitativi ai recoltelor │adresate fermierilor; │
│ │ │ │ │ │(stres termic şi hidric, boli │- popularizarea celor │
│ │ │ │ │ │foliare şi ale spicului, │mai bune soiuri noi prin│
│ │ │ │ │ │condiţii meteorologice │organizarea de loturi │
│ │ │ │ │ │extreme), prin prisma │demonstrative în │
│ │ │ │ │ │producţiei şi a indicilor de │diferite zone de cultură│
│ │ │ │ │ │calitate obţinuţi; │a grâului; │
│ │ │ │ │ │- caracterizarea materialului │- postarea pe site-urile│
│ │ │ │ │ │biologic de perspectivă şi a │unităţilor de cercetare │
│ │ │ │ │ │potenţialului material iniţial │şi MADR, a rezultatelor │
│ │ │ │ │ │cu ajutorul metodelor │obţinute. │
│ │ │ │ │ │fiziologice şi al markerilor │ │
│ │ │ │ │ │moleculari, pentru accelerarea │ │
│ │ │ │ │ │progresului genetic pentru │ │
│ │ │ │ │ │comportarea în condiţii de │ │
│ │ │ │ │ │stres hidric şi termic; │ │
│ │ │ │ │ │- perfecţionarea metodelor de │ │
│ │ │ │ │ │testare fiziologică şi │ │
│ │ │ │ │ │moleculară pentru creşterea │ │
│ │ │ │ │ │impactului acestora în │ │
│ │ │ │ │ │eficienţa selecţiei; │ │
│ │ │ │ │ │- valorificarea materialului │ │
│ │ │ │ │ │biologic deja creat în │ │
│ │ │ │ │ │centrele de ameliorare a │ │
│ │ │ │ │ │grâului din ţară pentru │ │
│ │ │ │ │ │promovarea rapidă a unor noi │ │
│ │ │ │ │ │soiuri superioare; │ │
│ │ │ │ │ │- utilizarea intensivă a │ │
│ │ │ │ │ │metodelor de accelerare a │ │
│ │ │ │ │ │progresului genetic (obţinerea │ │
│ │ │ │ │ │de linii dublu haploide. │ │
│ │ │ │ │ │Selecţia asistată de markeri, │ │
│ │ │ │ │ │diversificarea germoplasmei │ │
│ │ │ │ │ │etc.), pentru obţinerea mai │ │
│ │ │ │ │ │rapidă a rezultatelor. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 2.│ ADER │Crearea de hibrizi de porumb │ 962.850 │Introducerea în sistemul │Proiectul urmăreşte colaborarea │Crearea de hibrizi de │
│ │ 1.1.2.│cu potenţial productiv │ │oficial de testare şi │eficientă între centrele de │porumb cu potenţial │
│ │ │ridicat, toleranţi la secetă │ 212.850 │înregistrare a cel puţin │ameliorarea porumbului, prin │productiv ridicat, │
│ │ │şi arşiţă, rezistenţi la boli│ 250.000 │2 hibrizi noi FAO 300 şi │schimb reciproc sistematic de │toleranţi la secetă şi │
│ │ │şi dăunători, cu însuşiri │ 250.000 │FAO 400, care să │material biologic şi lărgirea │arşiţă, rezistenţi la │
│ │ │agronomice favorabile, │ 250.000 │satisfacă obiectivele │capacităţii de testare în câmp │boli şi dăunători, cu │
│ │ │capabili să valorifice │ │proiectului. │şi laborator, în vederea │însuşiri agronomice │
│ │ │eficient substanţele │ │Asigurarea seminţei │introducerii rapide pe piaţa │favorabile, capabili să │
│ │ │nutritive din sol. │ │amelioratorului din │vizată a unor hibrizi adaptaţi │valorifice eficient │
│ │ │ │ │liniile consangvinizate, │la principalele zone ecologice │substanţele nutritive │
│ │ │ │ │forme parentale ale │şi agro-tehnologice ale │din sol. │
│ │ │ │ │noilor hibrizi, pentru │României. │În acest scop proiectul │
│ │ │ │ │introducerea accelerată a│Proiectul va cuprinde: │va cuprinde: │
│ │ │ │ │noilor creaţii pe piaţa │- crearea şi testare │- multiplicarea rapidă │
│ │ │ │ │de seminţe. │multilocaţională şi în condiţii │a seminţelor din noile │
│ │ │ │ │Ameliorarea germoplasmei │tehnologice diferite, a unui │genotipuri; │
│ │ │ │ │de porumb în vederea │sortiment divers de hibrizi │- promovarea noilor │
│ │ │ │ │accelerării progresului │de porumb în vederea │creaţii prin publicaţii │
│ │ │ │ │genetic în condiţiile │îmbunătăţirii toleranţei │în reviste agricole │
│ │ │ │ │schimbărilor climatice şi│genetice la secetă şi arşiţă; │adresate fermierilor; │
│ │ │ │ │al dinamicii active a │- intensificarea eforturilor │- popularizarea celor │
│ │ │ │ │pieţei, cu atenţie │de cercetare în vederea │mai bune soiuri noi prin│
│ │ │ │ │specială la segmentul de │ameliorării rezistenţei la │organizarea de loturi │
│ │ │ │ │piaţă al fermierilor mici│fuzarioza pe ştiulete şi la │demonstrative în │
│ │ │ │ │şi mijlocii (1/3 din │sfredelitorul porumbului (care │diferite zone de cultură│
│ │ │ │ │suprafaţa ocupată cu │favorizează dezvoltarea │a grâului; │
│ │ │ │ │porumb), care în general │mucegaiurilor fuzariene pe │- postarea pe site-urile│
│ │ │ │ │aplică o tehnologie cu │ştiulete) pentru protejarea │unităţilor de cercetare │
│ │ │ │ │imputuri minime sau │împotriva acumulării în boabe a │şi MADR, a rezultatelor │
│ │ │ │ │moderate. │unor micotoxine dăunătoare │obţinute. │
│ │ │ │ │Noii hibrizi de porumb │pentru sănătatea animalelor şi │ │
│ │ │ │ │vor reduce semnificativ │a oamenilor; │ │
│ │ │ │ │impactul negativ al │- introducerea unor metodologii │ │
│ │ │ │ │factorilor biotici şi │noi pentru ameliorarea vitezei │ │
│ │ │ │ │abiotici adverşi asupra │de pierdere a apei din boabe în │ │
│ │ │ │ │cantităţii şi calităţii │vederea evitării alterării │ │
│ │ │ │ │producţiei. │calităţii producţiei prin │ │
│ │ │ │ │ │apariţia mucegaiurilor │ │
│ │ │ │ │ │producătoare de aflatoxine │ │
│ │ │ │ │ │periculoase în condiţiile în │ │
│ │ │ │ │ │care recolta nu se usucă │ │
│ │ │ │ │ │artificial şi se depozitează în │ │
│ │ │ │ │ │fermă în depozite locale; │ │
│ │ │ │ │ │- creşterea calităţii boabelor │ │
│ │ │ │ │ │prin sporirea conţinutului de │ │
│ │ │ │ │ │proteină; deşi porumbul nu este │ │
│ │ │ │ │ │furaj proteic, fermele mici şi │ │
│ │ │ │ │ │mijlocii nu folosesc adausuri │ │
│ │ │ │ │ │proteice în hrana animalelor, │ │
│ │ │ │ │ │ci exclusiv porumbul, astfel │ │
│ │ │ │ │ │încât orice creştere a │ │
│ │ │ │ │ │conţinutului de proteină din │ │
│ │ │ │ │ │boabele de porumb este benefică │ │
│ │ │ │ │ │pentru nutriţia animalelor; │ │
│ │ │ │ │ │- coordonarea şi perfecţionarea │ │
│ │ │ │ │ │metodelor de testare │ │
│ │ │ │ │ │fiziologică pentru creşterea │ │
│ │ │ │ │ │impactului acestora în │ │
│ │ │ │ │ │eficienţa selecţiei; │ │
│ │ │ │ │ │- generalizarea obţinerii de │ │
│ │ │ │ │ │linii dublu haploid în vederea │ │
│ │ │ │ │ │accelerării progresului genetic │ │
│ │ │ │ │ │şi a reducerii volumului de │ │
│ │ │ │ │ │muncă în câmp. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 3.│ ADER │Crearea de hibrizi de │ 962.850 │Crearea unor genotipuri │Activităţile ce se vor derula │Organizarea de loturi │
│ │ 1.1.3.│floarea-soarelui cu │ │de floarea-soarelui cu │în cadrul proiectului, vor │demonstrative cu │
│ │ │rezistenţă îmbunătăţită la │ 212.850 │foarte bună rezistenţă la│cuprinde: │hibrizii obţinuţi, în │
│ │ │secetă şi temperaturi extreme│ 250.000 │secetă şi arşiţă, │- îmbunătăţirea comportamentului│diferite zone de cultură│
│ │ │ │ 250.000 │adaptate noilor condiţii │genotipurilor de │ale florii-soarelui. │
│ │ │ │ 250.000 │de cultură, datorate │floarea-soarelui la stresul │Popularizarea │
│ │ │ │ │schimbărilor climatice. │hidric şi temperaturi ridicate │rezultatelor obţinute │
│ │ │ │ │Noile genotipuri se vor │prin rezistenţă genetică la │prin publicaţii în │
│ │ │ │ │evidenţia prin progres │astfel de factori nefavorabili, │diferite reviste │
│ │ │ │ │genetic pentru producţie │dar şi prin crearea de hibrizi │agricole care ajung la │
│ │ │ │ │şi calitate în condiţii │mai precoci; │fermieri. │
│ │ │ │ │de stres climatic. │- utilizarea resurselor genetice│Publicarea unor lucrări │
│ │ │ │ │Se vor obţine linii │existente (în special linii │ştiinţifice în reviste │
│ │ │ │ │consangvinizate de │sursă, obţinute prin │de specialitate. │
│ │ │ │ │floarea soarelui, atât │încrucişarea florii-soarelui │Producerea de seminţe │
│ │ │ │ │linii cu androsterilitate│cultivată, cu unele specii │din formele parentale │
│ │ │ │ │citoplasmatică, precum şi│sălbatice de floarea soarelui) │ale noilor hibrizi, │
│ │ │ │ │linii restauratoare de │pentru transferul genelor ce │în scopul extinderii │
│ │ │ │ │fertilitate, cu │conferă rezistenţă sporită la │rapide în ferme. │
│ │ │ │ │rezistenţă la secetă şi │secetă şi arşiţă, în genotipuri │Postarea pe site-urile │
│ │ │ │ │arşiţă (cel puţin 3 linii│valoroase de floarea-soarelui │unităţilor de cercetare │
│ │ │ │ │cu androsterilitate │(linii cu caractere agronomice │şi MADR, a rezultatelor │
│ │ │ │ │citoplasmatică - analog │superioare); │obţinute. │
│ │ │ │ │fertil plus analog steril│- realizarea a 2-3 generaţii de │ │
│ │ │ │ │şi 5 linii │selecţie/an, prin utilizarea │ │
│ │ │ │ │restauratoare), care vor │unor condiţii de climat dirijat │ │
│ │ │ │ │permite realizarea unor │şi a metodei embrionilor │ │
│ │ │ │ │hibrizi performanţi, │imaturi; │ │
│ │ │ │ │pretabili a fi cultivaţi │- testarea plantelor din fiecare│ │
│ │ │ │ │în condiţiile de stres, │generaţie de selecţie, pentru │ │
│ │ │ │ │menţionate. │rezistenţă la secetă, în │ │
│ │ │ │ │Accelerarea procesului de│condiţii de laborator, prin │ │
│ │ │ │ │ameliorare şi producere │utilizarea unor metode moderne; │ │
│ │ │ │ │de sămânţă de bază, │- îmbunătăţirea altor │ │
│ │ │ │ │astfel ca noii hibrizi │caracteristici importante, │ │
│ │ │ │ │creaţi să poată ajunge │pentru comportarea florii- │ │
│ │ │ │ │cât mai repede în ferme. │soarelui în condiţii climatice │ │
│ │ │ │ │ │nefavorabile, ca rezistenţa la │ │
│ │ │ │ │ │boli, rezistenţa la frângere şi │ │
│ │ │ │ │ │cădere, rezistenţa la lupoaie; │ │
│ │ │ │ │ │- testarea fiecărei generaţii de│ │
│ │ │ │ │ │selecţie, pentru îmbunătăţirea │ │
│ │ │ │ │ │rezistenţei la secetă şi arşiţă,│ │
│ │ │ │ │ │pentru rezistenţă la boli, │ │
│ │ │ │ │ │respectiv la parazitul lupoaia, │ │
│ │ │ │ │ │în condiţii de câmp sau în │ │
│ │ │ │ │ │laborator, în funcţie de │ │
│ │ │ │ │ │patogen/parazit; │ │
│ │ │ │ │ │- selecţia de linii de floarea- │ │
│ │ │ │ │ │soarelui, linii cu │ │
│ │ │ │ │ │androsterilitate citoplasmatică │ │
│ │ │ │ │ │şi linii restauratoare de │ │
│ │ │ │ │ │fertilitate, care să asigure │ │
│ │ │ │ │ │realizarea unor hibrizi cu │ │
│ │ │ │ │ │perioadă mai scurtă de │ │
│ │ │ │ │ │vegetaţie. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 4.│ ADER │Crearea de linii de orez, cu │ 862.850 │Crearea a două linii noi │În prezent, activitatea agricolă│Promovarea proiectului │
│ │ 1.1.4.│adaptabilitate crescută la │ │de orez cu adaptabilitate│se confruntă cu probleme │vizează: │
│ │ │schimbările climatice │ 187.850 │crescută la schimbările │deosebite privind modificările │- diseminarea publică a │
│ │ │ │ 225.000 │climatice şi │climatice actuale, motiv pentru │informaţiilor │
│ │ │ │ 225.000 │caracteristici biologice │care se impun măsuri şi în │ştiinţifice şi │
│ │ │ │ 225.000 │îmbunătăţite. │domeniul obţinerii de genotipuri│tehnologice prin │
│ │ │ │ │Perioada scurtă de │de orez adaptate noilor │organizarea de întâlniri│
│ │ │ │ │vegetaţie, de 112-120 │condiţii. │cu fermierii, direcţiile│
│ │ │ │ │zile. │Existenţa unui fond de material │agricole judeţene etc.; │
│ │ │ │ │Capacitate mare de │genetic parental adaptat zonelor│- elaborarea şi editarea│
│ │ │ │ │producţie, peste 7 t/ha. │orizicole reprezintă o premiză │de materiale de │
│ │ │ │ │Rezistenţă crescută la │pentru obţinerea de noi creaţii │informare tehnico- │
│ │ │ │ │atacul bolilor şi │în domeniul culturii orezului. │ştiinţifică; │
│ │ │ │ │dăunătorilor. │Proiectul urmăreşte combinarea │- diseminarea pe scară │
│ │ │ │ │Rezistenţă la cădere, la │însuşirilor şi caracteristicilor│largă către fermieri a │
│ │ │ │ │condiţii de frig şi │pozitive ale soiurilor care │documentaţiei privind │
│ │ │ │ │toleranţe la salinitate; │prezintă adaptabilitate, │performanţele soiurilor │
│ │ │ │ │- randament de prelucrare│productivitate crescută şi │de orez, dar şi a noilor│
│ │ │ │ │mai bun cu 10% (faţă de │indici de calitate superioară, │creaţii în curs de │
│ │ │ │ │soiul Polizesti-28) şi │pentru crearea de noi linii │implementare; │
│ │ │ │ │conţinut scăzut de │pretabile schimbărilor │- diseminarea │
│ │ │ │ │pleavă. │climatice. │rezultatelor obţinute │
│ │ │ │ │Pentru cele două linii │Ca metodă de ameliorare se va │prin loturi │
│ │ │ │ │nou create se vizează │folosi metoda hibridării directe│demonstrative, mese │
│ │ │ │ │îmbunătăţirea unor │şi selecţia. │rotunde, cursuri de │
│ │ │ │ │însuşiri culinare privind│Principalele activităţi ce se │perfecţionare a │
│ │ │ │ │conţinutul şi calitatea │vor desfăşura în cadrul │pregătirii profesionale,│
│ │ │ │ │proteinei, conţinutul de │proiectului reprezintă etapele │work-shop-uri etc. │
│ │ │ │ │substanţe extractive │de ameliorare cuprinse în schema│Valorificarea │
│ │ │ │ │neazotate, conţinutul de │de ameliorare a orezului │rezultatelor se va face │
│ │ │ │ │vitamine, capacitatea de │folosită pornind de la hibridare│prin activităţi de │
│ │ │ │ │fierbere, lipsa de │şi aplicând selecţia individuală│diseminare specifice: │
│ │ │ │ │terciuire şi gustul │repetată cu studiul │- publicarea │
│ │ │ │ │plăcut specific, pentru a│descendenţilor. Aceste │principalelor rezultate │
│ │ │ │ │răspunde unor categorii │activităţi se derulează ciclic, │obţinute în reviste de │
│ │ │ │ │mai largi de consumatori.│pentru fiecare combinaţie │specialitate; │
│ │ │ │ │Precizarea principalelor │hibridă şi constau în │- comunicarea │
│ │ │ │ │elemente de tehnologie │succesiunea lucrărilor de │rezultatelor │
│ │ │ │ │care să pună în valoare │alegere şi selecţie pe parcursul│cercetărilor în cadrul │
│ │ │ │ │noile creaţii de orez în │generaţiilor până la atingerea │unor manifestări │
│ │ │ │ │corelaţie cu cadrul │obiectivelor stabilite. Într-o │ştiinţifice, târguri │
│ │ │ │ │pedoclimatic. │activitate de ameliorare în │şi expoziţii; │
│ │ │ │ │Prezentarea unei linii │derulare, diferitele combinaţii │- realizarea unor fişe │
│ │ │ │ │noi de orez, de │hibride se află la un moment dat│tehnice cu însuşirile │
│ │ │ │ │perspectivă, la │în etape diferite ale procedurii│şi caracteristicile │
│ │ │ │ │instituţiile abilitate în│care se aplică pentru obţinerea │noilor creaţii şi │
│ │ │ │ │vederea omologării. │de noi creaţii biologice. │prezentarea lor în │
│ │ │ │ │Extinderea culturii │Activităţile ce se vor desfăşura│loturi demonstrative. │
│ │ │ │ │orezului în scopul │în cadrul proiectului, sunt: │ │
│ │ │ │ │valorificării terenurilor│- colecţionarea materialului │ │
│ │ │ │ │slab productive. │biologic şi studierea │ │
│ │ │ │ │Realizarea cadrului │variabilităţii acestuia, în │ │
│ │ │ │ │tehnic pentru menţinerea │vederea depistării de forme │ │
│ │ │ │ │şi conservarea │parentale care corespund cu │ │
│ │ │ │ │materialului genetic │obiectivul urmărit; │ │
│ │ │ │ │pentru reproducţie, │- crearea de material biologic │ │
│ │ │ │ │spaţii pentru lucrări de │nou prin hibridare, în scopul │ │
│ │ │ │ │ameliorare, depozitare şi│realizării de genotipuri noi, │ │
│ │ │ │ │izolare a cantităţilor │care să răspundă la obiectivele │ │
│ │ │ │ │mici de seminţe ce │ameliorative propuse; │ │
│ │ │ │ │rezultă din câmpurile de │- obţinerea plantelor hibride, │ │
│ │ │ │ │producere a seminţei │din sămânţă hibridă rezultată în│ │
│ │ │ │ │inclusiv din categoriile │urma încrucişărilor controlate │ │
│ │ │ │ │superioare SA şi PB la │din câmpul de hibridare şi │ │
│ │ │ │ │soiurile omologate. │realizarea primei alegeri a │ │
│ │ │ │ │ │indivizilor cu caracteristici ce│ │
│ │ │ │ │ │răspund la obiectivele urmărite;│ │
│ │ │ │ │ │- aplicarea selecţiei în │ │
│ │ │ │ │ │populaţiile cu variabilitate │ │
│ │ │ │ │ │existentă sau creată, pentru │ │
│ │ │ │ │ │obţinerea stabilităţii │ │
│ │ │ │ │ │caracteristicilor formelor │ │
│ │ │ │ │ │hibride realizate; │ │
│ │ │ │ │ │- selecţia combinaţiilor hibride│ │
│ │ │ │ │ │valoroase în vederea │ │
│ │ │ │ │ │stabilizării caracterelor vizate│ │
│ │ │ │ │ │prin studierea atentă a unor │ │
│ │ │ │ │ │plante hibride şi reţinerea │ │
│ │ │ │ │ │pentru înmulţire a plantelor cu │ │
│ │ │ │ │ │caractere fenotipice valoroase, │ │
│ │ │ │ │ │numite linii. Liniile se │ │
│ │ │ │ │ │înmulţesc, după care selecţia │ │
│ │ │ │ │ │continuă până la obţinerea unei │ │
│ │ │ │ │ │noi populaţii, distinctă, │ │
│ │ │ │ │ │uniformă şi stabilă, care în │ │
│ │ │ │ │ │funcţie de performanţe, poate fi│ │
│ │ │ │ │ │atestată ca un nou soi sau │ │
│ │ │ │ │ │cultivar; │ │
│ │ │ │ │ │- studierea liniilor obţinute şi│ │
│ │ │ │ │ │verificarea potenţialului │ │
│ │ │ │ │ │genetic, în culturi comparative,│ │
│ │ │ │ │ │din punct de vedere al │ │
│ │ │ │ │ │productivităţii, calităţii şi │ │
│ │ │ │ │ │însuşirile lor; │ │
│ │ │ │ │ │- obţinerea şi finalizarea │ │
│ │ │ │ │ │populaţiilor ce îndeplinesc │ │
│ │ │ │ │ │condiţiile de cultivar, prin │ │
│ │ │ │ │ │precizarea liniilor care în │ │
│ │ │ │ │ │experienţele de orientare au │ │
│ │ │ │ │ │întrecut în producţie soiul │ │
│ │ │ │ │ │martor cu cel puţin 15% şi care │ │
│ │ │ │ │ │s-au remarcat prin calitate, se │ │
│ │ │ │ │ │încearcă în culturi comparative │ │
│ │ │ │ │ │de concurs; │ │
│ │ │ │ │ │- înaintarea propunerii de │ │
│ │ │ │ │ │valorificare a rezultatelor │ │
│ │ │ │ │ │activităţii de ameliorare │ │
│ │ │ │ │ │desfăşurate, prin testarea şi │ │
│ │ │ │ │ │înregistrarea noului cultivar de│ │
│ │ │ │ │ │către organismul specializat │ │
│ │ │ │ │ │(Institutul de Stat pentru │ │
│ │ │ │ │ │Testarea şi Înregistrarea │ │
│ │ │ │ │ │Soiurilor - ISTIS); │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea tehnologiei de │ │
│ │ │ │ │ │cultură pentru noua creaţie │ │
│ │ │ │ │ │biologic; │ │
│ │ │ │ │ │- îmbunătăţirea amenajării │ │
│ │ │ │ │ │spaţiilor pentru lucrări de │ │
│ │ │ │ │ │ameliorare, depozitare şi │ │
│ │ │ │ │ │izolare a cantităţilor mici de │ │
│ │ │ │ │ │seminţe şi a dotării tehnice │ │
│ │ │ │ │ │specifice. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 5.│ ADER │Conservarea resurselor │ 812.850 │Omologarea şi │Proiectul cuprinde: │Amplasarea loturilor cu │
│ │ 1.1.5.│genetice, ameliorarea şi │ │introducerea în cultură │- elaborarea de tehnologii, │rezultatele experimen- │
│ │ │crearea de noi genotipuri la │ 175.350 │a noului cultivar de │amplasarea de loturi │tale cele mai evidente │
│ │ │plantele textile, in cânepă │ 212.500 │cânepă monoică succesiv. │demonstrative în zone centrale │în producţia de tulpini │
│ │ │şi bumbac, eficiente ca │ 212.500 │Stabilirea tehnologiilor │pentru anumite grupuri de │fibre şi sămânţă la │
│ │ │productivitate, stabilitate │ 212.500 │pentru soiurile monoice │cultivatori; │soiurile de cânepă │
│ │ │şi adaptabilitate la │ │pretabile în sistemul de │- implementarea metodei de │dioică, monoică şi │
│ │ │schimbările climatice │ │culturi succesive după │retezare a plantelor în timpul │hibrizii aflaţi în │
│ │ │ │ │cereale, rapiţă, etc. │vegetaţiei pentru reducerea │cultură şi în │
│ │ │ │ │ce eliberează terenul │taliei de la 3,5 - 4 m la │perspectivă de │
│ │ │ │ │până la data de 01 iulie.│maximum 2 m, îndesirea │omologare. │
│ │ │ │ │Extinderea culturilor de │ramificaţiilor, creşterea │Prezentarea noilor │
│ │ │ │ │cânepă dioică şi monoică │numărului de inflorescenţe pe │tehnologii care sunt │
│ │ │ │ │pentru tulpini fibre şi │plantă şi în mod direct a │total diferite faţă de │
│ │ │ │ │sămânţă şi verificarea │producţiei cu peste 50% faţă de │tehnologiile clasice în │
│ │ │ │ │acestora în condiţiile de│metoda tradiţională; │cultivarea soiurilor │
│ │ │ │ │stres hidric şi arşiţă │- posibilitatea recoltării │specifice pentru │
│ │ │ │ │atmosferică în zonele │cu combinele de cereale direct │producţia de sămânţă şi │
│ │ │ │ │sudice şi Câmpia de Vest.│din lan vor scuti cultivatorii │recoltarea mecanizată cu│
│ │ │ │ │Obţinerea de rezultate │de investiţii pentru procurarea │combina de cereale │
│ │ │ │ │preliminare în utilizarea│de maşini specifice; │direct din lan. │
│ │ │ │ │hibrizilor de cânepă │- studii asupra obţinerii │Vizitele în câmp │
│ │ │ │ │pentru sporirea │hibrizilor unisexuaţi, în │în grupuri mici sau mari│
│ │ │ │ │producţiei de sămânţă. │vederea omologării şi brevetării│cât şi pentru persoanele│
│ │ │ │ │Verificarea unor verigi │acestora şi implementarea în │fizice. │
│ │ │ │ │tehnologice pentru │unităţile cultivatoare, ceea ce │Organizarea anuală a │
│ │ │ │ │obţinerea de producţii │va determina un spor de │evenimentului "Ziua │
│ │ │ │ │comparabile cu sistemul │producţie de 15 - 20%. │cânepei" ce constituie o│
│ │ │ │ │clasic în sistemul de │Se vor realiza studii asupra │manifestare deosebit de │
│ │ │ │ │cultură ecologică. │modului de cultivare a cânepei │utilă prin cunoaşterea │
│ │ │ │ │Soiurile de cânepă dioică│în sistem ecologic deoarece atât│reciprocă a cultivato- │
│ │ │ │ │şi monoică se │cultivatorii cât şi procesatorii│rilor, procesatorilor, │
│ │ │ │ │caracterizează prin: │de ulei şi alte produse │cercetători şi cadrelor │
│ │ │ │ │- nivelul producţiei │alimentare solicită tot mai │din învăţământul │
│ │ │ │ │peste 16 t/ha tulpini │multe cercetări în acest │superior. │
│ │ │ │ │uscate; │domeniu. │Elaborarea tehnologiilor│
│ │ │ │ │- peste 30% conţinutul de│Fitoremedierea prin cultivarea │specifice şi livrarea │
│ │ │ │ │fibre, peste 30 - 35% │cânepei este utilizată ca metodă│către cultivatori │
│ │ │ │ │conţinutul de ulei în │ecologică de refacere a │concomitent cu sămânţa │
│ │ │ │ │seminţe; │structurii solului şi │din soiurile solicitate.│
│ │ │ │ │- conţinut scăzut în THC,│îmbunătăţirea proprietăţilor │Întâlniri de lucru, │
│ │ │ │ │sub 0,2% şi chiar sub │biologice ale solului şi │mese rotunde, instruiri.│
│ │ │ │ │0,1%. │menţinerea fertilităţii naturale│Ghid practic de │
│ │ │ │ │Crearea de soiuri noi de │ale acestuia cu cheltuieli │utilizare, articole de │
│ │ │ │ │in pentru fibră adaptate │mult mai reduse. │popularizare, │
│ │ │ │ │noilor condiţii de │Conservarea germoplasmei │multiplicarea rapidă a │
│ │ │ │ │schimbări climatice │existente (1070 genotipuri în │noilor soiuri. │
│ │ │ │ │prognozate. │colecţie). │Popularizarea culturii │
│ │ │ │ │Asigurarea necesarului de│Identificarea genotipurilor │bumbacului prin: │
│ │ │ │ │sămânţă din verigile │de in cu o bună plasticitate │- amplasarea de loturi │
│ │ │ │ │superioare. │ecologică, condiţionată de │demonstrative; │
│ │ │ │ │Conservarea resurselor │modificarea substanţială a │- articole în reviste │
│ │ │ │ │genetice existente - 100 │particularităţilor morfologice, │de specialitate; │
│ │ │ │ │genotipuri în colecţie şi│fiziologice şi biochimice ale │- vizite în câmp. │
│ │ │ │ │diversificarea acesteia │actualelor soiuri pentru │ │
│ │ │ │ │prin schimburi de │creşterea adaptabilităţii la │ │
│ │ │ │ │material biologic. │schimbările climatice ce pot │ │
│ │ │ │ │ │interveni. │ │
│ │ │ │ │ │Identificarea unor genotipuri │ │
│ │ │ │ │ │rezistente la stres hidric şi │ │
│ │ │ │ │ │termic, timpurii, cu producţii │ │
│ │ │ │ │ │stabile care să asigure o │ │
│ │ │ │ │ │valorificare mai bună a rezervei│ │
│ │ │ │ │ │de apă din straturile adânci ale│ │
│ │ │ │ │ │solului, precum şi efectul │ │
│ │ │ │ │ │remanent al îngrăşămintelor │ │
│ │ │ │ │ │folosite la planta │ │
│ │ │ │ │ │premergătoare. │ │
│ │ │ │ │ │Evaluarea producţiei de bumbac │ │
│ │ │ │ │ │brut obţinută până la sfârşitul │ │
│ │ │ │ │ │lunii septembrie, cu o lungime │ │
│ │ │ │ │ │mare de fibră (30-32 mm) şi │ │
│ │ │ │ │ │conţinut de fibră ridicat │ │
│ │ │ │ │ │(38-40%). │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 6.│ ADER │Utilizarea metodelor │ 862.850 │Crearea a cel puţin 2-3 │Acest proiect de vizează │Utilizarea rezultatelor │
│ │ 1.1.6.│biotehnologice pentru │ │genotipuri cu introgresii│optimizarea conlucrării între │proiectului se va face: │
│ │ │creşterea variabilităţii │ 187.850 │noi superioare, care să │centrele de cercetare şi │- prin utilizarea │
│ │ │genetice a materialului de │ 225.000 │deschidă noi perspective │universitare din ţară pentru │imediată a genotipurilor│
│ │ │ameliorare şi accelerarea │ 225.000 │de progres genetic pentru│utilizarea eficientă a metodelor│noi create prin metode │
│ │ │progresului genetic în │ 225.000 │nivelul şi stabilitatea │biotehnologice, spre a realiza │biotehnologice ca │
│ │ │privinţa nivelului şi │ │recoltelor în condiţiile │cât mai rapid genotipuri care să│material iniţial în │
│ │ │stabilităţii recoltelor la │ │schimbărilor climatice. │deschidă noi perspective de │programele de │
│ │ │principalele culturi │ │Introducerea în sistemul │progres genetic pentru nivelul │ameliorare; │
│ │ │agricole, în contextul │ │oficial de testare şi │şi stabilitatea recoltelor în │- prin extinderea rapidă│
│ │ │schimbărilor climatice │ │înregistrare a cel puţin │condiţiile schimbărilor │în ferme a genotipurilor│
│ │ │ │ │2 genotipuri create prin │climatice. │finalizate, create prin │
│ │ │ │ │metoda biotehnologică DH │Proiectul va cuprinde: │utilizarea rezultatelor │
│ │ │ │ │şi-asigurarea nucleelor │- folosirea metodelor │proiectului. În acest │
│ │ │ │ │de sămânţa ameliorato- │biotehnologice pentru realizarea│scop proiectul va │
│ │ │ │ │rului pentru multiplica- │de noi introgresii de gene de │cuprinde măsuri pentru │
│ │ │ │ │rea şi extinderea rapidă │rezistenţă sau toleranţă la boli│multiplicarea rapidă a │
│ │ │ │ │în ferme. │şi/sau factori de mediu │seminţelor din soiurile │
│ │ │ │ │Creşterea eficienţei │stresanţi, la grâu, floarea │ce vor fi înregistrate; │
│ │ │ │ │metodelor biotehnologice │soarelui etc.; │promovarea noilor │
│ │ │ │ │abordate, prin │- folosirea metodelor │creaţii prin loturi │
│ │ │ │ │optimizarea parametrilor │biotehnologice pentru crearea de│demonstrative, │
│ │ │ │ │de lucru, în vederea │germoplasmă cu caracteristici │publicaţii în reviste │
│ │ │ │ │obţinerii de rezultate │calitative şi sanogene │agricole adresate │
│ │ │ │ │superioare în cercetările│superioare şi/sau cu conţinut │fermierilor şi postarea │
│ │ │ │ │viitoare. │ridicat de substanţe active │pe site-urile unităţilor│
│ │ │ │ │ │particulare destinată filierelor│de cercetare şi MADR, │
│ │ │ │ │ │de produse alimentare, furajere │a unităţilor de profil │
│ │ │ │ │ │şi medicinale de nişă sau pentru│a rezultatelor obţinute.│
│ │ │ │ │ │consumatori cu nevoi │ │
│ │ │ │ │ │nutriţionale speciale; │ │
│ │ │ │ │ │- perfecţionarea metodelor de │ │
│ │ │ │ │ │obţinere a formelor dublu- │ │
│ │ │ │ │ │haploide (DH) pentru creşterea │ │
│ │ │ │ │ │eficienţei acestei modalităţi de│ │
│ │ │ │ │ │accelerare a procesului de │ │
│ │ │ │ │ │ameliorare la grâu, porumb şi │ │
│ │ │ │ │ │orz; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea şi implementarea │ │
│ │ │ │ │ │unor metode eficiente de │ │
│ │ │ │ │ │selecţie in vitro şi in vivo │ │
│ │ │ │ │ │prin metode biotehnologice, │ │
│ │ │ │ │ │fiziologice şi/sau moleculare la│ │
│ │ │ │ │ │grâu, orz, lucernă etc, pentru │ │
│ │ │ │ │ │accelerarea progresului genetic │ │
│ │ │ │ │ │în crearea de genotipuri │ │
│ │ │ │ │ │superioare. │ │
│ │ │ │ │ │Crearea de germoplasmă cu │ │
│ │ │ │ │ │potenţial superior de competiţie│ │
│ │ │ │ │ │cu buruienile, sau cu │ │
│ │ │ │ │ │selectivitate specifică pentru │ │
│ │ │ │ │ │diferite tipuri de erbicide. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 7.│ ADER │Maximizarea producţiilor de │ 912.850 │Introducerea în sistemul │Acest proiect vizează │Utilizarea rezultatelor │
│ │ 1.1.7.│proteină vegetală şi │ │oficial de testare şi │optimizarea conlucrării între │proiectului se va face │
│ │ │creşterea contribuţiei │ 200.350 │înregistrare a cel puţin │centrele de ameliorare a │prin extinderea │
│ │ │fixării azotului atmosferic │ 237.500 │un soi corespunzător │leguminoaselor pentru boabe şi │culturilor leguminoase │
│ │ │la optimizarea rotaţiilor, │ 237.500 │obiectivelor proiectului,│furajere şi alte entităţi de │pentru boabe şi │
│ │ │prin crearea de soiuri de │ 237.500 │pentru lucernă, trifoi │cercetare-dezvoltare, prin │furajere, concomitent cu│
│ │ │leguminoase pentru boabe şi │ │roşu, soia, mazăre şi │utilizarea tuturor │extinderea noilor soiuri│
│ │ │furajere mai productive, cu │ │năut. │posibilităţilor de testare în │pe suprafeţe │
│ │ │toleranţă îmbunătăţită la │ │Asigurarea nucleelor de │câmp şi laborator, pentru a pune│semnificative în ferme. │
│ │ │stres termic şi hidric şi la │ │sămânţa amelioratorului │cât mai rapid la dispoziţia │În acest scop proiectul │
│ │ │boli, pretabile la recoltarea│ │din noile soiuri │fermelor soiuri superioare, │va cuprinde: │
│ │ │mecanizată şi cu însuşiri │ │superioare, pentru │diferite ca precocitate, │- multiplicarea rapidă a│
│ │ │calitative superioare pentru │ │asigurarea multiplicării │adaptate ofertei agro-ecologice │noilor soiuri; │
│ │ │diverse utilizări │ │şi extinderii rapide în │regionale, prezente şi │- promovarea noilor │
│ │ │ │ │fermele de producţie. │prognozate. │creaţii prin publicaţii │
│ │ │ │ │Crearea unei germoplasme │Proiectul va cuprinde: │în reviste agricole │
│ │ │ │ │noi care să permită │- caracterizarea prin testare │adresate fermierilor; │
│ │ │ │ │continuarea progresului │multilocaţională şi în condiţii │- popularizarea celor │
│ │ │ │ │genetic pentru obţinerea │tehnologice diferite, a unui │mai bune soiuri noi │
│ │ │ │ │de rezultate superioare │sortiment divers de genotipuri │prin organizarea de │
│ │ │ │ │la culturile leguminoase │în privinţa comportării din │loturi demonstrative │
│ │ │ │ │pentru boabe şi furajere,│punct de vedere al rezistenţei │în diferite zone │
│ │ │ │ │chiar în condiţiile │la principalii factori │pedoclimatice; │
│ │ │ │ │schimbărilor climatice; │limitativi ai recoltelor (stres │- postarea pe site-urile│
│ │ │ │ │Creşterea perenităţii │termic şi hidric, boli, condiţii│unităţilor de profil │
│ │ │ │ │leguminoaselor perene │meteorologice extreme), prin │şi MADR, a rezultatelor │
│ │ │ │ │(trifoi roşu şi lucernă) │prisma producţiei şi a indicilor│obţinute. │
│ │ │ │ │prin crearea şi │de calitate obţinuţi; │ │
│ │ │ │ │identificarea de │- caracterizarea complexă în │ │
│ │ │ │ │genotipuri rezistente la │câmp, laborator, seră, casă │ │
│ │ │ │ │ger, secetă şi arşiţă. │de vegetaţie a materialului │ │
│ │ │ │ │Diversificarea │pentru accelerarea progresului │ │
│ │ │ │ │modalităţilor de folosire│genetic în privinţa comportării │ │
│ │ │ │ │a culturilor leguminoase │în condiţii de stres hidric şi │ │
│ │ │ │ │(soia pentru consum uman,│termic; │ │
│ │ │ │ │soia, mazăre şi lucernă │- explorarea metodelor de │ │
│ │ │ │ │pentru utilizare ca │testare fiziologică şi │ │
│ │ │ │ │îngrăşământ verde pentru │moleculară pentru creşterea │ │
│ │ │ │ │susţinerea şi creşterea │impactului acestora în eficienţa│ │
│ │ │ │ │profitabilităţii │selecţiei; │ │
│ │ │ │ │programului de "culturi │- valorificarea materialului │ │
│ │ │ │ │verzi", producerea de │biologic deja creat în centrele │ │
│ │ │ │ │substanţe sanogene etc.).│de ameliorare din ţară pentru │ │
│ │ │ │ │ │promovarea rapidă a unor noi │ │
│ │ │ │ │ │soiuri superioare. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 1.2.: Sisteme de management al culturilor de câmp cu costuri reduse şi cu eficienţă ridicată de utilizare a │
│inputurilor; │
│îmbunătăţirea practicilor de management al culturilor de câmp şi al cultivarelor destinate agriculturii conservative şi ecologice │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 8.│ ADER │Elaborarea de sisteme │ 662.850 │Elaborarea de tehnologii │Atât sănătatea, biodiversitatea │Aplicarea rezultatelor │
│ │ 1.2.1.│culturale bazate pe │ │şi metode agrotehnice în │şi fertilitatea solurilor cât şi│este facilitată de │
│ │ │agricultura conservativă, în │ 137.850 │conceptul de agricultură │capacitatea de reţinere a apei │interesul fermierilor de│
│ │ │vederea îmbunătăţirii │ 175.000 │conservativă, adaptate │nu pot fi îmbunătăţite fără │a folosi sisteme │
│ │ │calităţii mediului şi a │ 175.000 │condiţiilor naturale şi │practicarea unor sisteme │culturale noi, viabile, │
│ │ │rentabilităţii culturilor │ 175.000 │economice din sudul │culturale viabile de │uşor de aplicat pentru │
│ │ │ │ │României, cu performanţe │amelioratoare a structurii │evitarea efectelor │
│ │ │ │ │îmbunătăţite în │solului, rotaţiei culturilor şi │încălzirii globale. │
│ │ │ │ │asigurarea stabilităţii │reţinerii resturilor vegetale │Rezultatele vor fi │
│ │ │ │ │producţiilor ridicate şi │pe suprafaţa solului. │valorificate prin │
│ │ │ │ │eficienţă economică │Proiectul îşi propune elaborarea│elaborarea de tehnologii│
│ │ │ │ │superioară tehnologiilor │şi perfecţionarea tehnologică a │cadru de aplicare a │
│ │ │ │ │convenţionale de │sistemelor culturale bazate pe │principalelor sisteme │
│ │ │ │ │agricultură, cu precădere│agricultura conservativă în │culturale care au în │
│ │ │ │ │în anii cu deficit de │vederea creşterii │vedere: dezvoltarea │
│ │ │ │ │precipitaţii, prin: │competitivităţii fermierilor din│durabilă a comunităţilor│
│ │ │ │ │- realizarea de producţii│sudul României prin diminuarea │rurale, ca modalitate de│
│ │ │ │ │apropiate (95-100%) de │cheltuielilor de producţie şi al│creştere a standardului │
│ │ │ │ │cele obţinute în │impactului distructiv al │de viaţă, prin │
│ │ │ │ │tehnologia convenţională │producţiei culturale asupra │promovarea agriculturii │
│ │ │ │ │astfel încât diferenţele │mediului, prin reducerea │conservative şi prin │
│ │ │ │ │maxime de producţie să │perturbării solului şi a unei │organizarea de vizite şi│
│ │ │ │ │fie compensate prin │exploatări mai bune a funcţiilor│instruiri ale │
│ │ │ │ │reducerea cheltuielilor; │şi biodiversităţii solului │fermierilor în cadrul │
│ │ │ │ │- reducerea costurilor de│precum şi printr-o folosire mai │platformei tehnologice. │
│ │ │ │ │producţie cu minim 20% │raţională a resurselor naturale.│ │
│ │ │ │ │prin reducerea consumului│Cercetările vor fi efectuate în │ │
│ │ │ │ │de combustibil cu 30%; │cadrul unei platforme │ │
│ │ │ │ │- reducerea consumului de│tehnologice de lungă durată şi │ │
│ │ │ │ │forţă de muncă (ore │vor aborda următoarele │ │
│ │ │ │ │mecanizator) cu 20% şi │activităţi: │ │
│ │ │ │ │creşterea productivităţii│- identificarea de culturi │ │
│ │ │ │ │la efectuarea lucrărilor │pretabile la agricultura │ │
│ │ │ │ │mecanice cu 50%, │conservativă în condiţiile │ │
│ │ │ │ │creşterea profitului cu │pedo-climatice din sudul │ │
│ │ │ │ │min. 15% şi a │României; │ │
│ │ │ │ │stabilităţii producţiei │- elaborarea şi perfecţionarea │ │
│ │ │ │ │cu 5 - 10%; │unor sisteme culturale durabile │ │
│ │ │ │ │- creşterea │bazate pe agricultura │ │
│ │ │ │ │coeficientului de │conservativă (rotaţia a cel │ │
│ │ │ │ │înmagazinare a apei în │puţin 3 culturi), care să │ │
│ │ │ │ │sol în sezonul rece la │asigure o îmbunătăţire a │ │
│ │ │ │ │peste 0,6, reducerea │regimului apei şi al elementelor│ │
│ │ │ │ │consumului de apă prin │nutritive din sol precum şi │ │
│ │ │ │ │evapotranspiraţie la sub │obţinerea unor producţii sporite│ │
│ │ │ │ │40% din consumul total; │în condiţii rentabile de piaţă. │ │
│ │ │ │ │reducerea infestării cu │ │ │
│ │ │ │ │buruieni, boli şi │ │ │
│ │ │ │ │dăunători precum şi │ │ │
│ │ │ │ │menţinerea însuşirilor │ │ │
│ │ │ │ │fizice, chimice şi │ │ │
│ │ │ │ │biologice în limitele │ │ │
│ │ │ │ │activităţii normale ale │ │ │
│ │ │ │ │sistemului radicular al │ │ │
│ │ │ │ │plantelor şi al │ │ │
│ │ │ │ │microorganismelor. │ │ │
│ │ │ │ │Rezultatele proiectului │ │ │
│ │ │ │ │vor fi completate prin │ │ │
│ │ │ │ │cercetări cu demers │ │ │
│ │ │ │ │experimental la nivel de │ │ │
│ │ │ │ │fermă cu privire la: │ │ │
│ │ │ │ │- obţinerea de date noi │ │ │
│ │ │ │ │legate de încadrarea în │ │ │
│ │ │ │ │rotaţie a plantelor de │ │ │
│ │ │ │ │cultură solicitate pe │ │ │
│ │ │ │ │moment de sistemul de │ │ │
│ │ │ │ │agricultură conservativă;│ │ │
│ │ │ │ │- îmbunătăţirea regimului│ │ │
│ │ │ │ │de fertilizare cu azot în│ │ │
│ │ │ │ │scopul valorificării │ │ │
│ │ │ │ │superioare de către │ │ │
│ │ │ │ │sistemul de agricultură │ │ │
│ │ │ │ │conservativă a │ │ │
│ │ │ │ │condiţiilor pedoclimatice│ │ │
│ │ │ │ │cu efecte asupra │ │ │
│ │ │ │ │creşterii producţiei şi │ │ │
│ │ │ │ │menţinerii echilibrului │ │ │
│ │ │ │ │biologic în sudul ţării; │ │ │
│ │ │ │ │- îmbunătăţirea │ │ │
│ │ │ │ │însuşirilor fizice, │ │ │
│ │ │ │ │chimice şi biologice ale │ │ │
│ │ │ │ │solului în condiţiile │ │ │
│ │ │ │ │aplicării principiilor │ │ │
│ │ │ │ │agriculturii conservative│ │ │
│ │ │ │ │în diferite zone din │ │ │
│ │ │ │ │sudul ţării. │ │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 9.│ ADER │Elaborarea unui sistem │1.062.850│Identificarea însuşirilor│Cercetările privind sistemul │Susţinerea cu informaţii│
│ │ 1.2.2.│integrat de producere de │ │fenotipice şi calitative │integrat de producere de sămânţă│ştiinţifice şi tehnice a│
│ │ │sămânţă şi materiale de │ 237.850 │care oferă avantaje │şi materiale de plantat, │bazei de date a MADR │
│ │ │plantat, certificate │ 275.000 │economice speciilor şi │certificate ecologic vor │privind producerea de │
│ │ │ecologic, la culturile de │ 275.000 │varietăţilor de cereale, │cuprinde: │sămânţă şi materialul de│
│ │ │câmp: cereale, leguminoase │ 275.000 │leguminoase pentru boabe │- îmbunătăţirea tehnologiilor de│plantat, certificate │
│ │ │pentru boabe, oleaginoase, │ │şi de plante tehnice, │producere de sămânţă ecologică │ecologic, la culturile │
│ │ │plante tehnice şi furajere, │ │furajere, aromatice şi │la cereale, leguminoase pentru │de câmp. │
│ │ │plante aromatice şi │ │medicinale cultivate │boabe, oleaginoase, plante │Organizarea de nuclee │
│ │ │medicinale │ │pentru sămânţă │tehnice şi furajere, plante │inovative de cercetători│
│ │ │ │ │certificată ecologic. │aromatice şi medicinale, │şi fermieri pentru │
│ │ │ │ │Elaborarea de tehnologii │inclusiv stabilirea însuşirilor │rezolvarea celor mai │
│ │ │ │ │inovative de producere de│fenotipice şi calitative ale │mari probleme privind │
│ │ │ │ │sămânţă ecologică la │acestor specii care oferă │producerea de sămânţă │
│ │ │ │ │culturile de câmp. │avantaje economice în sistemul │ecologică la │
│ │ │ │ │Iniţierea şi/sau │de producere de sămânţă; │principalele specii de │
│ │ │ │ │susţinerea programului │- soluţionarea problemelor │cereale, leguminoase │
│ │ │ │ │naţional pentru │practice privind producerea de │pentru boabe, plante │
│ │ │ │ │producerea de sămânţă │sămânţă ecologică la culturile │tehnice, plante furajere│
│ │ │ │ │ecologică la culturile de│de câmp, corespunzătoare │şi de plante aromatice │
│ │ │ │ │câmp, incluzând toate │evoluţiei climei, însuşirilor │şi medicinale. │
│ │ │ │ │verigile acestui proces, │solurilor şi a factorilor │Organizarea de │
│ │ │ │ │de la sămânţa │biotici nefavorabili: buruieni, │seminarii/workshopuri │
│ │ │ │ │amelioratorului, până la │agenţi patogeni şi dăunători în │şi de vizite │
│ │ │ │ │sămânţa comercială. │contextul maximizării │demonstrative. │
│ │ │ │ │Producere de sămânţă │performanţelor de mediu; │Participarea cu articole│
│ │ │ │ │ecologică din toate │- iniţierea şi/sau susţinerea │şi comunicări │
│ │ │ │ │verigile, în colaborare │programului naţional integrat │ştiinţifice la │
│ │ │ │ │cu ferme ecologice │pentru producerea de sămânţă │conferinţe, simpozioane,│
│ │ │ │ │autorizate pentru │ecologică la culturile de câmp, │workshop-uri naţionale │
│ │ │ │ │producerea de sămânţă. │incluzând toate verigile acestui│şi internaţionale. │
│ │ │ │ │ │proces, de la sămânţa │Promovarea noilor │
│ │ │ │ │ │amelioratorului, până la sămânţa│rezultate ştiinţifice şi│
│ │ │ │ │ │comercială; │tehnice prin publicaţii │
│ │ │ │ │ │- producerea de sămânţă │în reviste adresate │
│ │ │ │ │ │ecologică din toate verigile, în│fermierilor. │
│ │ │ │ │ │colaborare cu ferme ecologice │Participarea la │
│ │ │ │ │ │autorizate pentru producerea de │expoziţii locale, │
│ │ │ │ │ │sămânţă. │naţionale (INDAGRA) şi │
│ │ │ │ │ │ │internaţionale │
│ │ │ │ │ │ │(BIOFACH). │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 2.: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; │
│Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat şi semănat prin aplicarea unor metodologii inovative şi obţinerea│
│de produse care să acopere întreg lanţul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 2.1.: Îmbunătăţirea calităţii producţiei de cartof, mărirea diversităţii şi realizarea de genotipuri rezistente la │
│stresul biotic şi abiotic, cu însuşiri speciale (antioxidanti, vitamine, aminoacizi esenţiali, etc.), pretabile pentru diverse folosinţe│
│(inclusiv industrializare) │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 10.│ ADER │Obţinerea de noi soiuri de │1.162.850│Obţinerea de soiuri noi │Activităţile proiectului: │Beneficiarii programelor│
│ │ 2.1.1.│cartof adaptate modificărilor│ │de cartof pretabile │Studiul, catalogarea şi │de cercetare în acest │
│ │ │climatice şi economice cu │ 262.850 │schimbărilor climatice şi│inventarierea surselor de │domeniu sunt fermierii, │
│ │ │randament superior în │ 300.000 │utilizării superioare a │germoplasmă de combinare │prin utilizarea unor │
│ │ │gestionarea resurselor de apă│ 300.000 │resurselor biologice şi │(an I - IV). │soiuri competitive cu un│
│ │ │şi stabilirea pachetelor │ 300.000 │tehnologice │Analiza modului în care răspund │înalt grad de │
│ │ │tehnologice specifice │ │(2 - 3 soiuri). │combinaţiile hibride la │adaptabilitate. │
│ │ │cerinţelor actuale de piaţă │ │Asigurarea verigilor de │cerinţele actuale (rezistenţa la│Conservarea │
│ │ │şi solicitării fermierilor. │ │sămânţă, nucleu şi stoc │boli combinată cu caracteristici│biodiversităţii poate │
│ │ │ │ │din soiurile noi pentru │agronomice) în 3 - 5 locaţii │constitui bază de studiu│
│ │ │ │ │multiplicarea rapidă şi │(an III - IV). │pentru universităţile cu│
│ │ │ │ │propagarea la fermieri │Introducerea genelor de │profil de agricultură şi│
│ │ │ │ │(minituberculi şi │rezistenţă de la genotipurile cu│biologie. │
│ │ │ │ │miniplantule │rezistenţă/toleranţă în noile │Rezultatele obţinute vor│
│ │ │ │ │1.000/genotip/an). │creaţii (an I - IV); │fi diseminate prin │
│ │ │ │ │Metodologie de │Păstrarea, descrierea şi │întâlniri de lucru, │
│ │ │ │ │diferenţiere in vitro şi │catalogarea surselor de │mese rotunde, instruiri,│
│ │ │ │ │in vivo a noilor soiuri │germoplasmă (an I - IV). │articole de │
│ │ │ │ │în funcţie de gestionarea│Analiza descendenţelor hibride │popularizare. │
│ │ │ │ │resurselor de apă (2 │privind rezistenţa la boli şi │ │
│ │ │ │ │metodologii). │dăunători completate de │ │
│ │ │ │ │Tehnologie specifică de │informaţiile din culturile │ │
│ │ │ │ │cultivare cu consum redus│comparative (an I - IV). │ │
│ │ │ │ │de apă a soiurilor noi (1│Urmărirea materialului clonal │ │
│ │ │ │ │tehnologie). │privind rezistenţa la stres şi │ │
│ │ │ │ │Metodă de identificare, │identificarea genotipurilor │ │
│ │ │ │ │extracţie, purificare şi │pretabile pentru diverse │ │
│ │ │ │ │evaluarea bioeconomică a │folosinţe (an I - IV). │ │
│ │ │ │ │principiilor bioactive │Identificarea, extracţia, │ │
│ │ │ │ │din cartof (1 metodă). │purificarea şi evaluarea │ │
│ │ │ │ │Tehnologie specifică de │bioeconomică a principiilor │ │
│ │ │ │ │cultivare a soiurilor noi│bioactive din noile soiuri şi │ │
│ │ │ │ │cu conţinut ridicat de │promovarea de tehnologii │ │
│ │ │ │ │componente bioactive (1 │specifice inovative pentru │ │
│ │ │ │ │tehnologie). │menţinerea calităţii la soiurile│ │
│ │ │ │ │ │noi (an I - II). │ │
│ │ │ │ │ │Identificarea elementelor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice cu importanţă în │ │
│ │ │ │ │ │stabilirea pachetelor specifice │ │
│ │ │ │ │ │noilor creaţii (an I - II). │ │
│ │ │ │ │ │Înfiinţarea de loturi │ │
│ │ │ │ │ │demonstrative în câmp la │ │
│ │ │ │ │ │fermieri - 5 locaţii (an III - │ │
│ │ │ │ │ │IV). │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 2.2.: Tehnologii inovative de producere a cartofului pentru sămânţă în vederea optimizării sistemului naţional de │
│producere şi multiplicare; tehnologii de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 11.│ ADER │Optimizarea şi modernizarea │1.262.850│Identificarea factorilor │Activităţile proiectului: │Organizarea unor │
│ │ 2.2.1.│sistemului de producere a │ │de risc pe fluxul de │- măsuri pentru revizuirea │întâlniri pe tot fluxul │
│ │ │cartofului pentru sămânţă din│ 287.850 │producere, multiplicare, │normelor metodologice de │de producere şi │
│ │ │categorii biologice │ 325.000 │condiţionare, ambalare şi│producere, multiplicare, │multiplicare a │
│ │ │superioare prin eliminarea │ 325.000 │păstrare a materialului │condiţionare, ambalare şi │cartofului pentru │
│ │ │riscului de contaminare cu │ 325.000 │de plantat; │păstrare a cartofului pentru │sămânţă în vederea │
│ │ │organisme dăunătoare de │ │Stabilirea unor norme │sămânţă; │creşterii încrederii │
│ │ │carantină şi identificarea de│ │metodologice care să │- creşterea suprafeţelor de │fermierilor în produsele│
│ │ │soiuri/linii noi de cartof │ │asigure producerea, │cartof pentru sămânţă; │româneşti. │
│ │ │rezistente la nematozii cu │ │multiplicarea, ambalarea │- identificarea urgentă a │Implementarea ghidului │
│ │ │chişti ai cartofului │ │şi păstrarea cartofului │punctelor slabe şi luarea unor │elaborat în reţeaua │
│ │ │Globodera spp. (populaţii │ │pentru sămânţă din │măsuri de redresare constituie │ITCSMS şi Autorităţii │
│ │ │europene) │ │categorii biologice │o necesitate absolută pentru │Naţionale Fitosanitare. │
│ │ │ │ │superioare în condiţii de│producătorii de cartof pentru │Organizarea de loturi │
│ │ │ │ │igienă fitosanitară. │sămânţă din categorii biologice │demonstrative, întâlniri│
│ │ │ │ │Comportarea unor linii şi│superioare cu riscuri minime; │pe tot fluxul de │
│ │ │ │ │soiuri de cartof la │- adoptarea unui sistem de │producere a cartofului │
│ │ │ │ │diferite tulpini virale │protecţie adecvat şi eficient şi│în vederea cunoaşterii │
│ │ │ │ │responsabile de pătarea │prin utilizarea unor linii şi │de către fermieri a │
│ │ │ │ │inelară necrotică a │soiuri de cartof cu rezistenţă │simptomelor infecţiilor │
│ │ │ │ │tuberculilor. │ridicată faţă de infecţia cu │primare şi secundare │
│ │ │ │ │Eficientizarea şi │tulpinile virale responsabile de│datorate patogenului │
│ │ │ │ │modernizarea │apariţia PINTC; │studiat, creşterea │
│ │ │ │ │capacităţilor tehnice a │- optimizarea şi modernizarea │încrederii fermierilor │
│ │ │ │ │spaţiilor de sortare, │spaţiilor de depozitare se │în soiurile româneşti │
│ │ │ │ │condiţionare, ambalare şi│impune ca o necesitate pentru │care se vor dovedi │
│ │ │ │ │depozitare a materialului│reducerea cheltuielilor cu │rezistente la tulpinile │
│ │ │ │ │pentru plantat │energia şi forţa de muncă; │necrotice PVY │
│ │ │ │ │certificate. │- identificarea unor utilaje │responsabile de PINTC; │
│ │ │ │ │Stabilirea unui flux │moderne pentru manipulare, │Workshop-uri, mese │
│ │ │ │ │tehnologic eficient │calibrare şi ambalare va conduce│rotunde, instruiri, │
│ │ │ │ │pentru sortare, │la reducerea pierderilor cu o │articole de │
│ │ │ │ │condiţionare ambalare şi │influenţă pozitivă şi asupra │popularizare, formare │
│ │ │ │ │depozitare, a │prezentării materialului pentru │profesională. │
│ │ │ │ │materialului pentru │plantat şi a calităţii acestuia;│Ghid practic - │
│ │ │ │ │plantat prin reducerea │- promovarea diferitelor moduri │utilizabil în │
│ │ │ │ │cheltuielilor cu forţa de│de ambalare a materialului de │fundamentarea normelor │
│ │ │ │ │muncă şi energie. │plantat de la ambalaje mici │de aplicare a │
│ │ │ │ │Elaborarea unor norme │10 kg până la ambalaje foarte │programelor din domeniul│
│ │ │ │ │tehnologice pentru │mari 1000 kg va conduce la │culturii cartofului │
│ │ │ │ │gestionarea tuberculilor │creşterea vânzărilor şi │aplicabile în România în│
│ │ │ │ │neconformi, corpuri │satisfacerea unui număr mai mare│perioada 2020-2025. │
│ │ │ │ │străine şi a ambalajelor │de consumatori; │Întâlniri şi │
│ │ │ │ │distruse rezultate în │- identificarea soiurilor/ │demonstraţii în spaţiile│
│ │ │ │ │urma sortării, calibrării│liniilor noi de cartof │de depozitare, ambalare,│
│ │ │ │ │şi ambalării. │rezistente la nematozii cu │condiţionare şi │
│ │ │ │ │Metodă de identificare a │chişti ai cartofului din genul │comercializare. │
│ │ │ │ │soiurilor/liniilor noi de│Globodera pentru producerea de │Ghid de bune practici │
│ │ │ │ │cartof rezistente la │sămânţă în vederea │agricole şi de mediu │
│ │ │ │ │nematozii cu chişti ai │multiplicării. │privind dezinfectarea │
│ │ │ │ │cartofului din genul │ │spaţiilor de depozitare │
│ │ │ │ │Globodera. │ │şi gestionarea │
│ │ │ │ │ │ │deşeurilor rezultate în │
│ │ │ │ │ │ │urma activităţilor │
│ │ │ │ │ │ │specifice. │
│ │ │ │ │ │ │Rezultatele obţinute vor│
│ │ │ │ │ │ │fi diseminate prin │
│ │ │ │ │ │ │întâlniri de lucru │
│ │ │ │ │ │ │pentru prezentarea │
│ │ │ │ │ │ │soiurilor rezistente la │
│ │ │ │ │ │ │nematozii cu chişti şi a│
│ │ │ │ │ │ │măsurilor agrotehnice de│
│ │ │ │ │ │ │prevenire şi combatere a│
│ │ │ │ │ │ │nematozilor din genul │
│ │ │ │ │ │ │Globodera, mese rotunde,│
│ │ │ │ │ │ │instruiri, articole de │
│ │ │ │ │ │ │popularizare. │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 12.│ ADER │Elaborarea tehnologiilor de │ 862.850 │Elaborarea tehnologiilor │Relevanţa practică a proiectului│Introducerea pe piaţă a │
│ │ 2.2.2.│cultivare a cartofului dulce │ │de producere a │constă în respectarea │cartofului dulce de │
│ │ │în contextul schimbărilor │ 187.850 │lăstarilor, de cultivare │principiului agriculturii │către fermieri, │
│ │ │climatice şi elaborarea unor │ 225.000 │în câmp şi păstrare în │durabile în zonele predispuse │operatori economici, ca │
│ │ │măsuri de promovare a │ 225.000 │depozit a cartofului │fenomenului de stres termohidric│produs proaspăt şi/sau │
│ │ │culturii în România │ 225.000 │dulce în zonele afectate │din România, începând cu │sub formă procesată │
│ │ │ │ │de secetă. │alegerea unei plante specifice │(făină). │
│ │ │ │ │Elaborarea unui ghid de │acestor zone, respectiv cartoful│Implementarea ghidului │
│ │ │ │ │bune practici agricole şi│dulce şi promovarea ei în │de Bune Practici │
│ │ │ │ │de mediu în domeniul │cultură, cu scopul asigurării │Agricole (BPA). │
│ │ │ │ │optimizării tehnologiei │profitabilităţii la nivel de │Promovarea rezultatelor │
│ │ │ │ │de cultivare a cartofului│fermă. Principalele activităţi │obţinute prin │
│ │ │ │ │dulce. │care se vor derula în cadrul │organizarea de mese │
│ │ │ │ │Producerea de material de│proiectului: │rotunde, simpozioane. │
│ │ │ │ │plantare certificat │- metode şi tehnici privind │Extensia rezultatelor │
│ │ │ │ │pentru înfiinţarea │obţinerea materialului de │de cercetare prin │
│ │ │ │ │culturii de cartof dulce │plantat la cartoful dulce; │organizarea de loturi │
│ │ │ │ │(lăstari produşi în seră │- studii privind comportarea │demonstrative şi │
│ │ │ │ │şi tuberculi pentru │fiziologică a unor soiuri de │demonstraţii practice │
│ │ │ │ │sămânţă). │cartof dulce în zonele │către fermieri, │
│ │ │ │ │Reducerea cu 50% a │predispuse fenomenului de stres │efectuarea de vizite şi │
│ │ │ │ │impactului negativ al │termohidric din România; │schimburi de experienţe.│
│ │ │ │ │schimbărilor climatice, │- cercetări privind stabilirea │Editarea de tehnologii │
│ │ │ │ │în condiţiile păstrării │epocii de plantare în câmp la │cadru, pliante şi │
│ │ │ │ │biodiversităţii zonei. │cartoful dulce cultivat în │publicaţii ştiinţifice │
│ │ │ │ │ │zonele predispuse fenomenului de│şi de popularizare, etc.│
│ │ │ │ │ │stres termohidric din România; │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea riscurilor prezenţei│ │
│ │ │ │ │ │agenţilor de dăunare (boli, │ │
│ │ │ │ │ │dăunători şi buruieni) din │ │
│ │ │ │ │ │cultura de cartof dulce şi │ │
│ │ │ │ │ │stabilirea unor metode de │ │
│ │ │ │ │ │protecţie fitosanitară a │ │
│ │ │ │ │ │cartofului dulce cultivat în │ │
│ │ │ │ │ │zonele predispuse fenomenului de│ │
│ │ │ │ │ │stres termohidric din România; │ │
│ │ │ │ │ │- cercetări privind stabilirea │ │
│ │ │ │ │ │regimul de nutriţie al plantei │ │
│ │ │ │ │ │de cartof dulce în funcţie de │ │
│ │ │ │ │ │densitatea folosită la plantare;│ │
│ │ │ │ │ │- studii asupra calităţii │ │
│ │ │ │ │ │producţiei de cartof dulce │ │
│ │ │ │ │ │obţinută în zonele predispuse │ │
│ │ │ │ │ │fenomenului de stres termohidric│ │
│ │ │ │ │ │din România. │ │
│ │ │ │ │ │În acest sens vor fi iniţiate │ │
│ │ │ │ │ │cercetări interdisciplinare de: │ │
│ │ │ │ │ │morfologie, fiziologie, │ │
│ │ │ │ │ │biochimie, fitotehnie, protecţie│ │
│ │ │ │ │ │şi nutriţie pentru o agricultură│ │
│ │ │ │ │ │durabilă şi o cunoaştere │ │
│ │ │ │ │ │profundă a trasabilităţii şi │ │
│ │ │ │ │ │siguranţei alimentare, în │ │
│ │ │ │ │ │contextul schimbărilor climatice│ │
│ │ │ │ │ │din România. Caracterul inovativ│ │
│ │ │ │ │ │al proiectului constă în │ │
│ │ │ │ │ │consolidarea progresului │ │
│ │ │ │ │ │ştiinţific şi tehnic în │ │
│ │ │ │ │ │conservarea şi utilizarea │ │
│ │ │ │ │ │durabilă a resurselor naturale │ │
│ │ │ │ │ │din zonele afectate de secetă │ │
│ │ │ │ │ │prin valorificarea potenţialului│ │
│ │ │ │ │ │biologic şi economic al plantei │ │
│ │ │ │ │ │de cartof dulce. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 2.3.: Dezvoltarea de tehnologii alternative la cultura sfeclei de zahăr pentru obţinerea produselor performante, │
│ecologice şi energetice (bioetanol) │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 13.│ ADER │Cercetări privind │ 712.850 │Metodă nouă de înlocuirea│Activităţile proiectului: │Rezultatele preconizate │
│ │ 2.3.1.│determinarea conţinutului în │ │decoletării cu │- testarea unor dispozitive │ale proiectului vor fi │
│ │ │zahăr şi în substanţe │ 150.350 │desfrunzirea (scalparea) │(metode) pentru înlocuirea │aplicate practic în │
│ │ │melasigene a coletului │ 187.500 │pentru reducerea │decoletării sfeclei la recoltare│producţie de fermierii │
│ │ │remanent în urma înlocuirii │ 187.500 │pierderilor de recoltă │cu diverse variante de │cultivatori de sfeclă şi│
│ │ │decoletării sfeclei cu │ 187.500 │prin decoletare │desfrunzire sau scalpare │de fabricile de zahăr. │
│ │ │desfrunzirea (scalparea) │ │(1 metodă). │(an I - II); │Se vor organiza loturi │
│ │ │ │ │Reducerea procentului de │- testarea metodelor de │demonstrative cu noii │
│ │ │ │ │impurităţi (pământ şi │desfrunzire în parcelele de │hibrizi de sfeclă │
│ │ │ │ │resturi vegetale) la │sfeclă cu densităţi cuprinse │recomandaţi. │
│ │ │ │ │recoltarea sfeclei (cu │între 60 - 100 mii plante/ha │Se vor organiza │
│ │ │ │ │50%). │pentru a stabili cea mai │demonstraţii practice │
│ │ │ │ │Reducerea consumului de │eficientă metodă în funcţie de │de recoltarea sfeclei │
│ │ │ │ │carburanţi la recoltarea │densitatea şi uniformitatea │prin înlocuirea │
│ │ │ │ │şi transportul sfeclei de│culturii (an II - IV); │decoletării cu │
│ │ │ │ │zahăr în fabrică (cu cca.│- testarea în cultură a noilor │desfrunzirea. │
│ │ │ │ │10%). │hibrizi de sfeclă creaţi pentru │Se vor organiza │
│ │ │ │ │Reducerea pierderilor de │a reduce cât mai mult cantitatea│demonstraţii practice cu│
│ │ │ │ │fertilitate a solurilor │de pământ aderent şi resturi │metode de reducere a │
│ │ │ │ │prin micşorarea cu cca. │vegetale la recoltare │procentului de │
│ │ │ │ │50% a cantităţii de sol │(an I - IV); │impurităţi care sunt │
│ │ │ │ │fertil şi resturi │- determinarea comparativă a │transportate în │
│ │ │ │ │vegetale transportate │cantităţilor de pământ aderent │fabricile de zahăr. │
│ │ │ │ │împreună cu sfecla. │la recoltare la fiecare hibrid │Se vor organiza │
│ │ │ │ │Reducerea cu 100% a │testat în funcţie şi de │întâlniri cu fermierii, │
│ │ │ │ │cheltuielilor cu │condiţiile pedoclimatice ale │mese rotunde, │
│ │ │ │ │corectarea decoletării la│anului şi zonele de cultură │Workshopuri, etc. │
│ │ │ │ │probele de sfeclă │(an I - IV); │Se va elabora şi difuza │
│ │ │ │ │analizate în laboratoa- │- determinarea comparativă a │un Ghid de bune practici│
│ │ │ │ │rele agricole ale │procentului de impurităţi │cu noile metode de │
│ │ │ │ │fabricilor de zahăr. │transportate în fabrică în │recoltare prin │
│ │ │ │ │Creşterea cantităţii │funcţie de tipul de sol şi de │înlocuirea decoletării │
│ │ │ │ │totale de zahăr extras în│utilaj folosit la încărcarea │cu desfrunzirea şi de │
│ │ │ │ │fabrică din sfecla │sfeclei în mijloacele de │reducere a procentului │
│ │ │ │ │întreagă prin extragerea │transport (an I - IV); │de impurităţi. │
│ │ │ │ │zahărului şi din colet │- determinarea comparativă a │ │
│ │ │ │ │(acest zahăr în prezent │conţinutului în zahăr şi │ │
│ │ │ │ │este pierdut, cca 7%). │substanţe melasigene a sfeclei │ │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea sistemului │decoletate clasic, a sfeclei │ │
│ │ │ │ │de calcul a plăţii │desfrunzite şi a coletului │ │
│ │ │ │ │materiei prime în funcţie│remanent (an I - IV); │ │
│ │ │ │ │şi de zahărul extras din │- determinarea comparativă a │ │
│ │ │ │ │colet. │cantităţii de zahăr extras din │ │
│ │ │ │ │ │rădăcina decoletată clasic │ │
│ │ │ │ │ │comparativ cu rădăcina întreagă │ │
│ │ │ │ │ │(an I - IV); │ │
│ │ │ │ │ │- studiul unor variante de │ │
│ │ │ │ │ │calcul pentru îmbunătăţirea │ │
│ │ │ │ │ │sistemului de plată a materiei │ │
│ │ │ │ │ │prime (sfeclă nedecoletată) │ │
│ │ │ │ │ │(an II - IV); │ │
│ │ │ │ │ │- organizarea de loturi │ │
│ │ │ │ │ │demonstrative la fermieri pentru│ │
│ │ │ │ │ │diseminarea şi promovarea noilor│ │
│ │ │ │ │ │tehnologii (an III - IV). │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 2.4.: Promovarea şi dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale şi aromatice │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 14.│ ADER │Menţinerea biodiversităţii la│ 862.850 │Introducerea în cultură │La nivel mondial, odată cu │Se vor extinde în │
│ │ 2.4.1.│plantele medicinale şi │ │şi elaborarea tehnologiei│mărirea semnificativă a │agricultură două specii │
│ │ │aromatice prin conservarea şi│ 187.850 │de cultivare a unor │numărului de afecţiuni datorate │din flora spontană ce │
│ │ │îmbogăţirea colecţiei de │ 225.000 │specii de plante │industrializării şi │vor veni în întâmpinarea│
│ │ │resurse genetice şi │ 225.000 │medicinale şi aromatice │modernizării, precum şi apariţia│prelucrătorilor de │
│ │ │producerea de sămânţă din │ 225.000 │din flora spontană │frecventă a efectelor adverse în│plante medicinale şi │
│ │ │categoriile biologice │ │(Dracocephalum moldavicum│urma tratamentelor cu │aromatice. │
│ │ │superioare pentru speciile │ │L. şi Cassia angustifolia│xenobiotice, a crescut │Tehnologiile de │
│ │ │reprezentative zonei de deal │ │Vahl.) │considerabil interesul faţă de │cultivare noi stabilite │
│ │ │şi de munte │ │Producerea de sămânţă şi │remediile naturale. │şi cele îmbunătăţite vor│
│ │ │ │ │material de plantat din │În România cererea depăşeşte cu │veni în sprijinul │
│ │ │ │ │categorii biologice │mult oferta în ceea ce priveşte │cultivatorilor de plante│
│ │ │ │ │superioare la câteva │necesarul de plante medicinale │medicinale şi aromatice.│
│ │ │ │ │specii reprezentative │şi aromatice, de aceea se │Rezultatele proiectului │
│ │ │ │ │zonei de deal şi de │apelează frecvent la produsul │vor fi diseminate prin │
│ │ │ │ │munte. │provenit din flora spontană sau │referate şi comunicări │
│ │ │ │ │Promovarea plantelor │import. În plus, în condiţiile │ştiinţifice, articole în│
│ │ │ │ │medicinale şi extinderea │unei biodiversităţi intra- şi │reviste de specialitate │
│ │ │ │ │suprafeţelor cultivate cu│interspecifice acumularea │cu cotaţie ISI, iar │
│ │ │ │ │aceste specii. │metaboliţilor şi nutrienţilor în│pentru promovare şi o │
│ │ │ │ │Întocmirea tehnologiilor │plante variază de la an la an şi│mai bună cunoaştere a │
│ │ │ │ │de cultivare la cele două│chiar în cadrul aceluiaşi sezon │lor, se vor tipări │
│ │ │ │ │specii şi brevetarea lor.│de recoltare, mai ales dacă │pliante de prezentare. │
│ │ │ │ │ │materia provine din flora │De asemenea, rezultatele│
│ │ │ │ │ │spontană. │cercetării vor fi │
│ │ │ │ │ │Comparativ cu alte plante de │utilizate pentru │
│ │ │ │ │ │cultură, plantele medicinale şi │stagiile de │
│ │ │ │ │ │aromatice se cultivă pe │perfecţionare prin │
│ │ │ │ │ │suprafeţe reduse, acestea │licenţe şi masterat a │
│ │ │ │ │ │scăzând simţitor în ultimii ani,│specialiştilor │
│ │ │ │ │ │astfel de la 23,7 mii ha în anul│interesaţi de cultivarea│
│ │ │ │ │ │2006 la 6,2 mii ha în anul 2012.│plantelor medicinale, │
│ │ │ │ │ │Proiectul îşi propune │dar şi a terapiilor │
│ │ │ │ │ │introducerea în cultură a unor │alternative. │
│ │ │ │ │ │specii valoroase de plante │Diseminarea │
│ │ │ │ │ │medicinale şi aromatice din │tehnologiilor se va face│
│ │ │ │ │ │flora spontană străină şi │şi prin broşuri în care │
│ │ │ │ │ │autohtonă în vederea stabilirii │vor fi prezentate │
│ │ │ │ │ │tehnologiei de cultivare şi │tehnologiile de │
│ │ │ │ │ │extinderea suprafeţelor │cultivare a speciilor │
│ │ │ │ │ │cultivate cu aceste specii. Se │studiate în cadrul │
│ │ │ │ │ │vor amplasa experienţe în câmpul│acestui proiect şi se │
│ │ │ │ │ │experimental care vor avea ca │vor efectua vizite │
│ │ │ │ │ │scop stabilirea verigilor │demonstrative în câmpul │
│ │ │ │ │ │tehnologice la speciile │experimental. │
│ │ │ │ │ │cercetate. Se va stabili modul │ │
│ │ │ │ │ │optim de înmulţire, norma de │ │
│ │ │ │ │ │sămânţă sau material de plantat,│ │
│ │ │ │ │ │epoca optimă de semănat sau │ │
│ │ │ │ │ │plantat, distanţa optimă de │ │
│ │ │ │ │ │semănat (plantat) precum şi │ │
│ │ │ │ │ │dozele optime de îngrăşăminte. │ │
│ │ │ │ │ │Se va stabili influenţa acestor │ │
│ │ │ │ │ │verigi tehnologice asupra │ │
│ │ │ │ │ │producţiei de materie primă │ │
│ │ │ │ │ │vegetală dar şi asupra │ │
│ │ │ │ │ │conţinutului în principii │ │
│ │ │ │ │ │active. │ │
│ │ │ │ │ │O preocupare importantă în │ │
│ │ │ │ │ │cadrul proiectului o va │ │
│ │ │ │ │ │constitui producerea │ │
│ │ │ │ │ │materialului semincer din │ │
│ │ │ │ │ │categorii biologice superioare │ │
│ │ │ │ │ │la unele specii valoroase de │ │
│ │ │ │ │ │plante medicinale şi aromatice │ │
│ │ │ │ │ │în vederea extinderii lor în │ │
│ │ │ │ │ │marea producţie. Se va │ │
│ │ │ │ │ │multiplica sămânţă din verigile │ │
│ │ │ │ │ │superioare (SA, PBI, PBII) a │ │
│ │ │ │ │ │unor soiuri nou create. Se vor │ │
│ │ │ │ │ │îmbunătăţi tehnologiile de │ │
│ │ │ │ │ │producere de sămânţă la specii │ │
│ │ │ │ │ │reprezentative zonei de deal şi │ │
│ │ │ │ │ │de munte. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 3.: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producţiei horticole │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 3.1.: Conservarea şi gestionarea biodiversităţii horticole │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 15.│ ADER │Conservarea şi gestionarea │1.062.850│Dezvoltarea durabilă şi │Obiectivul principal: elaborarea│Tehnologiile elaborate │
│ │ 3.1.1.│resurselor genetice şi │ │eficientă a fermelor de │şi promovarea unor soluţii │vor fi puse la │
│ │ │biodiversităţii │ 237.850 │subzistenţă viticole şi │tehnologice eco-eficiente de │dispoziţia, fermierilor │
│ │ │agroecosistemelor viti- │ 275.000 │pomicole, conservarea şi │conservare şi gestionare │(viticultori şi │
│ │ │pomicole, prin elaborarea şi │ 275.000 │dezvoltarea │durabilă a diversităţii │pomicultori) │
│ │ │promovarea practicilor şi │ 275.000 │biodiversităţii prin │biologice a agroecositemelor │operatorilor economici │
│ │ │metodelor inovative eco- │ │promovarea practicilor │viticole şi pomicole ca │specializaţi şi │
│ │ │eficiente prietenoase │ │eco-eficiente, │alternativă pentru diminuarea │potenţialii utilizatori;│
│ │ │mediului │ │prietenoase mediului. │imputurilor externe (pesticide, │Rezultatele obţinute se │
│ │ │ │ │Conservarea şi utilizarea│fertilizanţi, motorină) şi │vor disemina şi │
│ │ │ │ │resurselor genetice şi │dezvoltarea durabilă a fermelor │implementa prin │
│ │ │ │ │agrobiodiversităţii ca │viticole şi pomicole de │organizarea de │
│ │ │ │ │alternativă pentru │subzistenţă. │activităţi de promovare,│
│ │ │ │ │diminuarea inputurilor │Obiective strategice şi │popularizare şi extensie│
│ │ │ │ │externe (pesticide, │activităţi: │specifice: │
│ │ │ │ │fertilizanţi, motorină). │1. Stoparea declinului │- prezentarea şi │
│ │ │ │ │Creşterea durabilă a │biodiversităţii şi reconstrucţia│demonstrarea │
│ │ │ │ │producţiei, în condiţiile│ecologică a ecosistemelor │funcţionalităţii │
│ │ │ │ │reducerii daunelor │"zonale" viticole şi pomicole │tehnologiilor elaborate,│
│ │ │ │ │provocate de boli, │degradate, refacerea │în condiţii de loturi │
│ │ │ │ │dăunători şi buruieni │dezechilibrelor biocenotice şi │demonstrative │
│ │ │ │ │concomitent cu reducerea │conservarea resurselor genetice │experimentale; │
│ │ │ │ │dependenţei culturii faţă│autohtone. │- organizarea şi │
│ │ │ │ │de resursele energetice │Activităţi: │participarea la │
│ │ │ │ │convenţionale. │- diagnoza situaţiei actuale; │manifestări ştiinţifice,│
│ │ │ │ │Metode şi modalităţi de │stabilirea variantelor │conferinţe simpozioane; │
│ │ │ │ │prezervare şi valorifi- │experimentale la nivel de fermă;│- publicarea unor │
│ │ │ │ │care a bazei genetice │- evaluarea şi monitorizarea │lucrări ştiinţifice │
│ │ │ │ │horticole (viţă de vie şi│structurii faunistice a │şi de popularizare; │
│ │ │ │ │pomi fructiferi), cu │comunităţilor de artropode; │- publicarea ghidului │
│ │ │ │ │soiuri rezistente │încadrarea speciilor de │de bune practici în │
│ │ │ │ │stresului biotic şi │artropode în dăunătoare şi │problematica conservării│
│ │ │ │ │abiotic şi cu un grad │utile; caracterizarea │biodiversităţii şi a │
│ │ │ │ │sporit de adaptabilitate.│comunităţilor de nevertebrate │optimizării inputurilor │
│ │ │ │ │Metode şi modalităţi │sub aspectul abundenţei; │externe; │
│ │ │ │ │(verigi tehnologice/ │- reconstrucţia ecologică a │- organizarea unor mese │
│ │ │ │ │metode inovative) de │componentelor │rotunde şi seminarii │
│ │ │ │ │reconstrucţie ecologică, │agrobiodiversităţii şi │tehnice; │
│ │ │ │ │conservarea şi │resurselor genetice autohtone, │- elaborarea unei pagini│
│ │ │ │ │consolidarea biodiversi- │maximizarea factorilor naturali │WEB dedicate │
│ │ │ │ │tăţii ecosistemelor │de control cu rol în menţinerea │proiectului; │
│ │ │ │ │horticole studiate prin │faunei dăunătoare sub control │- oferirea de │
│ │ │ │ │promovarea sistemului de │(PED); │consultanţă în │
│ │ │ │ │înverzire şi implementa- │- reconstrucţia ecologică a │problematica conservării│
│ │ │ │ │rea zonelor multifuncţio-│solurilor la nivel"zonal" │şi ameliorării │
│ │ │ │ │nale verzi. │reducerea eroziunii şi creşterea│biodiversităţii │
│ │ │ │ │Metode şi modalităţi de │fertilităţii solului; │plantaţiilor viticole şi│
│ │ │ │ │reconstrucţie ecologică a│- utilizarea optimă a │pomicole; │
│ │ │ │ │solului: reducerea │input-urilor tehnologice şi a │- educaţie ecologică şi │
│ │ │ │ │eroziunii solului pe │resurselor naturale; stabilirea │instruire privind │
│ │ │ │ │terenurile în pantă │tipului de tratamente cu │reducerea presiunii │
│ │ │ │ │îmbunătăţirea │pesticide noi non-toxice │exercitate de │
│ │ │ │ │fertilităţii solului; │acceptate pe piaţa UE din cadrul│tehnologiile │
│ │ │ │ │Creşterea profitabilită- │tehnologiei optime "zonale" de │fitosanitare │
│ │ │ │ │ţii culturii viţei de vie│combatere organismelor │convencţionale; │
│ │ │ │ │şi pomilor fructiferi │antagonice şi concurente. │- demonstrarea │
│ │ │ │ │prin diminuarea │2. Conservarea biodiversităţii │funcţionalităţii │
│ │ │ │ │inputurilor externe: │planificate şi a biodiversităţii│practicilor şi metodelor│
│ │ │ │ │reducerea cu 30% a │existente, stabilirea verigilor │eco-eficiente │
│ │ │ │ │cheltuielilor cu │tehnologice "zonale" │prietenoase mediului │
│ │ │ │ │pesticide şi fertilizanţi│eco-eficiente în scopul │care încurajează │
│ │ │ │ │chimici, reducerea cu 40%│conservării resurselor genetice │conservarea │
│ │ │ │ │a consumului de motorină;│şi exploatării durabile a │biodiversităţii │
│ │ │ │ │Creşterea durabilă a │resurselor naturale. │ecosistemelor viticole │
│ │ │ │ │veniturilor şi a valorii │Activităţi: │şi pomicole şi │
│ │ │ │ │adăugate cu impact direct│- consolidarea biodiversităţii │racordarea lor la │
│ │ │ │ │în creşterea ofertei │planificate prin promovarea │reţelele europene de │
│ │ │ │ │locurilor de muncă în │sistemului de înverzire a │acest tip. │
│ │ │ │ │special al tinerilor (mai│practicilor şi metodelor │ │
│ │ │ │ │receptivi la introducerea│inovatoare tradiţionale │ │
│ │ │ │ │inovării). │prietenoase mediului care │ │
│ │ │ │ │ │asigură reducerea impactului │ │
│ │ │ │ │ │negativ al tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │convenţionale asupra │ │
│ │ │ │ │ │biodiversităţii ecosistemului │ │
│ │ │ │ │ │viticol şi pomicol; │ │
│ │ │ │ │ │- consolidarea biodiversităţii │ │
│ │ │ │ │ │existente prin protecţia zonelor│ │
│ │ │ │ │ │multifuncţionale de protecţie cu│ │
│ │ │ │ │ │rol în refacerea, conservarea şi│ │
│ │ │ │ │ │consolidarea biodiversităţii │ │
│ │ │ │ │ │ecosistemelor viticole şi │ │
│ │ │ │ │ │pomicole degradate; │ │
│ │ │ │ │ │- promovarea unor secvenţe │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice şi tehnologice de │ │
│ │ │ │ │ │fitoprotecţie în sistem integrat│ │
│ │ │ │ │ │sub control ecologic şi evitarea│ │
│ │ │ │ │ │oricăror activităţi antropice cu│ │
│ │ │ │ │ │efecte poluante; │ │
│ │ │ │ │ │- promovarea pesticidelor cu │ │
│ │ │ │ │ │grad redus de toxicitate în │ │
│ │ │ │ │ │paralel a celor cu noi căi de │ │
│ │ │ │ │ │acţiune; │ │
│ │ │ │ │ │- promovarea unor soiuri noi │ │
│ │ │ │ │ │autohtone performante cu │ │
│ │ │ │ │ │potenţial de producţie ridicat, │ │
│ │ │ │ │ │rezistenţă/toleranţă la factorii│ │
│ │ │ │ │ │biotici şi abiotici şi cu un │ │
│ │ │ │ │ │grad sporit de adaptabilitate. │ │
│ │ │ │ │ │3. Evaluarea impactului │ │
│ │ │ │ │ │factorilor de risc biotici şi │ │
│ │ │ │ │ │abiotici asupra biodiversităţii,│ │
│ │ │ │ │ │cuantificarea factorilor de │ │
│ │ │ │ │ │mediu şi antropici care induc │ │
│ │ │ │ │ │vulnerabilitatea cantitativă şi │ │
│ │ │ │ │ │calitativă a producţiilor în │ │
│ │ │ │ │ │ecosistemele viticole şi │ │
│ │ │ │ │ │pomicole studiate. │ │
│ │ │ │ │ │Activităţi: │ │
│ │ │ │ │ │- studiul dinamicii │ │
│ │ │ │ │ │biodiversităţii faunei utile şi │ │
│ │ │ │ │ │dăunătoare în raport cu factorii│ │
│ │ │ │ │ │de risc biotici şi abiotici; │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea factorilor cheie ai│ │
│ │ │ │ │ │faunei care reflectă modificări │ │
│ │ │ │ │ │structurale semnificative în │ │
│ │ │ │ │ │agrobiocenozele horticole │ │
│ │ │ │ │ │studiate; │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea impactului pozitiv │ │
│ │ │ │ │ │al implementării sistemului de │ │
│ │ │ │ │ │inverzire şi a zonelor │ │
│ │ │ │ │ │multifuncţionale verzi, asupra │ │
│ │ │ │ │ │biodiversităţii ecosistemelor │ │
│ │ │ │ │ │studiate; │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea susceptabilităţii │ │
│ │ │ │ │ │noilor creaţii biologice din │ │
│ │ │ │ │ │punct de vedere al │ │
│ │ │ │ │ │adaptabilităţii şi rezistenţei/ │ │
│ │ │ │ │ │toleranţei la principalii agenţi│ │
│ │ │ │ │ │de dăunare; │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea impactului noilor │ │
│ │ │ │ │ │pesticide asupra biodiversităţii│ │
│ │ │ │ │ │faunei utile şi dăunătoare │ │
│ │ │ │ │ │inclusiv a microorganismelor │ │
│ │ │ │ │ │din zona superficială a solului.│ │
│ │ │ │ │ │4. Diagnoza rapidă prin │ │
│ │ │ │ │ │implementarea programelor de │ │
│ │ │ │ │ │monitoring integrat. │ │
│ │ │ │ │ │Activităţi: │ │
│ │ │ │ │ │- folosirea tehnicilor │ │
│ │ │ │ │ │follow-up-uri; │ │
│ │ │ │ │ │- analiza cartografică GIS; │ │
│ │ │ │ │ │- folosirea metodei de diagnoză │ │
│ │ │ │ │ │rapidă RBA. │ │
│ │ │ │ │ │5. Obţinerea unor producţii │ │
│ │ │ │ │ │rentabile, stabile şi durabile, │ │
│ │ │ │ │ │creşterea profitabilităţii │ │
│ │ │ │ │ │culturii viţei de vie şi pomilor│ │
│ │ │ │ │ │fructiferi prin reducerea │ │
│ │ │ │ │ │dependenţei acestora faţă de │ │
│ │ │ │ │ │resursele energetice │ │
│ │ │ │ │ │convenţionale în condiţiile │ │
│ │ │ │ │ │promovării unor soluţii │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice eco-eficiente │ │
│ │ │ │ │ │prietenoase mediului. │ │
│ │ │ │ │ │Activităţi: │ │
│ │ │ │ │ │- creşterea profitabilităţii │ │
│ │ │ │ │ │culturii viţei de vie şi pomilor│ │
│ │ │ │ │ │fructiferi prin diminuarea │ │
│ │ │ │ │ │inputurilor externe: reducerea │ │
│ │ │ │ │ │cu 30% a cheltuielilor cu │ │
│ │ │ │ │ │pesticide şi fertilizanţi │ │
│ │ │ │ │ │chimici, reducerea cu 40% a │ │
│ │ │ │ │ │consumului de motorină; │ │
│ │ │ │ │ │- creşterea durabilă a │ │
│ │ │ │ │ │veniturilor şi a valorii │ │
│ │ │ │ │ │adăugate cu impact direct în │ │
│ │ │ │ │ │creşterea ofertei locurilor de │ │
│ │ │ │ │ │muncă în special al tinerilor. │ │
│ │ │ │ │ │6. Elaborarea de secvenţe │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice eco-eficiente, │ │
│ │ │ │ │ │prietenoase mediului care să │ │
│ │ │ │ │ │conducă la conservarea │ │
│ │ │ │ │ │biodiversităţii şi reconstrucţia│ │
│ │ │ │ │ │ecologică a agroecosistemelor │ │
│ │ │ │ │ │viticole şi pomicole degradate │ │
│ │ │ │ │ │în conformitate cu conceptul de │ │
│ │ │ │ │ │agricultură durabilă. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 16.│ ADER │Gestionarea resurselor │ 962.850 │Conservarea ex situ a │Conservarea resurselor genetice │Elaborarea de liste cu │
│ │ 3.1.2.│genetice pomicole in situ şi │ │speciilor sălbatice │in situ şi ex situ în fiecare │genitori potenţiali │
│ │ │ex situ │ 212.850 │înrudite cu cele din │ţară şi folosirea lor constituie│utili programelor de │
│ │ │ │ 250.000 │cultură. │una din laturile politicii │ameliorare. │
│ │ │ │ 250.000 │Completarea permanentă a │agricole care are ca scop │Vizite de lucru în │
│ │ │ │ 250.000 │fondului de germoplasmă │creşterea valorii economice a │colecţiile pomologice. │
│ │ │ │ │cu forme autohtone vechi,│acestora. Pentru speciile de │Prezentarea de lucrări │
│ │ │ │ │tradiţionale şi noi, dar │pomi şi arbuşti fructiferi │şi comunicări │
│ │ │ │ │şi cu soiuri străine │conservarea in situ, în │ştiinţifice. │
│ │ │ │ │introduce. │habitatele naturale, este │Realizarea unei bănci de│
│ │ │ │ │Concentrarea şi refacerea│insuficientă şi trebuie │date utile atât │
│ │ │ │ │fondului de germoplasmă │completată cu cea ex situ, care │cercetătorilor din ţară,│
│ │ │ │ │la unele specii de pomi │a apărut ca o necesitate │cât şi din străinătate │
│ │ │ │ │şi arbuşti fructiferi. │obiectivă pentru diminuarea │în vederea efectuării de│
│ │ │ │ │Menţinerea patrimoniului │fenomenului de eroziune │schimburi de material │
│ │ │ │ │de resurse genetice │genetică. │biologic. │
│ │ │ │ │actual din pomicultură. │În prezent, în ţara noastră, │Editarea unui catalog │
│ │ │ │ │Metodologii de │sunt conservate circa 5.700 │privind situaţia actuală│
│ │ │ │ │inventariere, │accesiuni la cele 25 de specii │a resurselor genetice │
│ │ │ │ │monitorizare şi evaluare │de pomi şi arbuşti fructiferi, │pomicole din România; │
│ │ │ │ │a resurselor genetice │adunate în colecţii "ex situ" │Postarea pe site-ul MADR│
│ │ │ │ │pomicole. │sau "in situ". │a rezultatelor obţinute.│
│ │ │ │ │Identificarea de genitori│În ultimul timp, la nivel │ │
│ │ │ │ │potenţiali utili │naţional s-a constatat o cerere │ │
│ │ │ │ │programelor de │crescândă de reintroducere în │ │
│ │ │ │ │ameliorare. │cultură a unor soiuri │ │
│ │ │ │ │Realizarea unei bănci de │tradiţionale valoroase (în │ │
│ │ │ │ │date utile atât │special la măr, prun şi păr) │ │
│ │ │ │ │cercetătorilor din ţară, │care au fost treptat date la o │ │
│ │ │ │ │cât şi din străinătate. │parte de multitudinea de soiuri │ │
│ │ │ │ │ │noi obţinute în ţară sau │ │
│ │ │ │ │ │introduse din străinătate. │ │
│ │ │ │ │ │Scopul acestui proiect de │ │
│ │ │ │ │ │cercetare - dezvoltare, realizat│ │
│ │ │ │ │ │în parteneriat cu staţiunile de │ │
│ │ │ │ │ │cercetare din ţară este acela de│ │
│ │ │ │ │ │colectare de noi genotiopuri │ │
│ │ │ │ │ │vechi - tradiţionale şi noi, │ │
│ │ │ │ │ │menţinere a materialului genetic│ │
│ │ │ │ │ │existent la nivelul │ │
│ │ │ │ │ │potenţialului biologic al │ │
│ │ │ │ │ │speciilor, evaluare a │ │
│ │ │ │ │ │materialului genetic existent │ │
│ │ │ │ │ │în vederea identificării de │ │
│ │ │ │ │ │genitori potenţiali de caracter.│ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 17.│ ADER │Dezvoltarea şi modernizarea │ 712.850 │Extinderea şi │Obiectivul principal al │Vizite de lucru în │
│ │ 3.1.3.│colecţiilor de germoplasmă │ │modernizarea colecţiilor │proiectului este acela de a │colecţiile de │
│ │ │viticolă în scopul │ 150.350 │de germoplasmă viticole │dezvolta şi moderniza colecţiile│germoplasmă existente │
│ │ │conservării pe termen lung a │ 187.500 │conform standardelor │de material viticol existente şi│şi/sau înfiinţate prin │
│ │ │materialului biologic de │ 187.500 │Organizaţiei │de a reînfiinţa noi colecţii în │proiect. │
│ │ │valoare naţională │ 187.500 │Internaţionale a Viei şi │scopul păstrării şi conservării │Caracterele │
│ │ │ │ │Vinului (OIV). │cu precădere a diversităţii │ampelografice, │
│ │ │ │ │Valorificarea │genetice a sortimentului │moleculare şi │
│ │ │ │ │materialului biologic din│naţional. Colecţiile de │particularităţile │
│ │ │ │ │colecţiile de germoplasmă│germoplasmă conforme cu │biochimice în diferite │
│ │ │ │ │prin multiplicare şi │standardele europene conţin un │condiţii climatice vor │
│ │ │ │ │înfiinţarea/extinderea │număr mic de plante aparţinând │fi prezentate ca lucrări│
│ │ │ │ │colecţiilor viticole. │unui număr cât mai mare de │ştiinţifice la │
│ │ │ │ │Evaluarea comparativă a │genotipuri ale genului Vitis, │conferinţe, mese rotunde│
│ │ │ │ │unui număr de 50 │iar acest material biologic │şi publicate în reviste │
│ │ │ │ │varietăţi (soiuri vechi, │trebuie garantat din punct de │de specialitate. │
│ │ │ │ │autohtone şi din │vedere al autenticităţii şi │Publicarea unei cărţi în│
│ │ │ │ │sortimentul mondial), │stării sanitare. │care sunt prezentate │
│ │ │ │ │prezente în diferite │Promovarea unei scheme unitare │cele mai importante │
│ │ │ │ │colecţii ampelografice │la nivel naţional pentru │soiuri autohtone de │
│ │ │ │ │din diferite areale │conservarea pe termen lung a │viţă-de-vie pentru │
│ │ │ │ │viticole. │resurselor genetice viticole va │struguri de masă şi vin:│
│ │ │ │ │Determinarea │permite utilizarea eficientă │istoric, descriere │
│ │ │ │ │performanţelor │a materialului biologic în │completă, particulari- │
│ │ │ │ │bioproductive şi │scopuri ştiinţifice şi pentru │tăţi de răspuns la │
│ │ │ │ │calitative ale soiurilor │ameliorare. Pornind de la │factori biotici şi │
│ │ │ │ │studiate în cadrul │inventarul soiurilor şi │abiotici, parametrii de │
│ │ │ │ │colecţiilor ampelografice│varietăţilor existente în │cantitate şi calitate │
│ │ │ │ │în vederea utilizării │colecţiile de germoplasmă │a producţiei de │
│ │ │ │ │acestora în procesul de │viticole, rămase după │struguri. │
│ │ │ │ │ameliorare a │retrocedări, se propun │Publicarea unei cărţi │
│ │ │ │ │viţei-de-vie. │următoarele activităţi: │intitulate "Strategii şi│
│ │ │ │ │Caracterizarea completă a│- testarea periodică a solului │principii pentru │
│ │ │ │ │genotipurilor prin metode│şi materialului biologic din │conservarea resurselor │
│ │ │ │ │standardizate pentru │colecţie, prin metode adecvate, │genetice viticole în │
│ │ │ │ │identificarea │pentru depistarea prezenţei │colecţii in situ şi ex │
│ │ │ │ │varietăţilor purtătoare │agenţilor patogeni şi/sau │situ". │
│ │ │ │ │de gene candidat pentru │diagnosticarea stării de │Elaborarea paginii WEB │
│ │ │ │ │rezistenţă la factori │sănătate a materialului │dedicată proiectului. │
│ │ │ │ │biotici şi abiotici, │biologic; │Completarea │
│ │ │ │ │precum şi pentru │- multiplicarea şi plantarea │informaţiilor despre │
│ │ │ │ │îmbunătăţirea │materialului genetic (soiuri │colecţiile româneşti de │
│ │ │ │ │parametrilor de calitate.│autohtone, varietăţi din │viţă-de-vie în baza de │
│ │ │ │ │Înregistrarea şi │sortimentul mondial, clone, │date europeană. │
│ │ │ │ │completarea formularelor │soiuri nou-create, forme │ │
│ │ │ │ │pentru evidenţa │sălbatice); │ │
│ │ │ │ │varietăţilor din │- aplicarea tehnologiilor de │ │
│ │ │ │ │colecţiile de germoplasmă│întreţinere adecvate fiecărei │ │
│ │ │ │ │viticole. │varietăţi în colecţiile ex situ │ │
│ │ │ │ │Valorificarea │in câmp şi/sau în sera izolator;│ │
│ │ │ │ │materialului biologic din│- caracterizarea unui număr de │ │
│ │ │ │ │colecţiile de germoplasmă│50 varietăţi (soiuri autohtone │ │
│ │ │ │ │prin multiplicare şi │şi de referinţă) din colecţii │ │
│ │ │ │ │înfiinţarea/extinderea │prin aplicarea metodelor │ │
│ │ │ │ │colecţiilor viticole. │standardizate în Europa: │ │
│ │ │ │ │ │evaluarea numerică a │ │
│ │ │ │ │ │descriptorilor ampelografici │ │
│ │ │ │ │ │(conform ediţiei a 2-a "OIV │ │
│ │ │ │ │ │Vitis Descriptors list for │ │
│ │ │ │ │ │grapevine varieties and Vitis │ │
│ │ │ │ │ │species), determinări eno- │ │
│ │ │ │ │ │carpologice, biochimice şi │ │
│ │ │ │ │ │moleculare; │ │
│ │ │ │ │ │- crearea unei baze de date │ │
│ │ │ │ │ │centralizate şi actualizate │ │
│ │ │ │ │ │despre resursele genetice │ │
│ │ │ │ │ │autohtone cu viţă-de-vie la │ │
│ │ │ │ │ │nivel naţional din colecţiile de│ │
│ │ │ │ │ │germoplasmă şi corelarea │ │
│ │ │ │ │ │acesteia cu bazele de date │ │
│ │ │ │ │ │existente la nivel │ │
│ │ │ │ │ │internaţional. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 18.│ ADER │Regenerarea, multiplicarea şi│ 662.850 │Înfiinţarea unei reţele │Proiectul urmăreşte constituirea│Editarea unui catalog │
│ │ 3.1.4.│caracterizarea unor varietăţi│ │naţionale destinată │colecţiei naţionale de resurse │naţional cu resursele │
│ │ │locale legumicole, cu │ 137.850 │activităţii de regenerare│genetice vegetale cu material │genetice vegetale din │
│ │ │caracter unic │ 175.000 │şi caracterizare. │biologic unic, originar din │colecţia strategică şi │
│ │ │ │ 175.000 │Standardizarea metodelor │România, de la specii cu │cea duplicat, cuprinzând│
│ │ │ │ 175.000 │de regenerare şi │importanţă în agricultură şi │informaţii generale │
│ │ │ │ │caracterizare. │păstrarea în condiţii de │privind locul de │
│ │ │ │ │Crearea unei baze de date│securitate. │origine, coordonatele │
│ │ │ │ │naţionale cuprinzând │Activităţile propuse: │geografice şi alţi │
│ │ │ │ │descriptori de │- selectarea genotipurilor care │descriptori de paşaport.│
│ │ │ │ │caracterizare. │răspund criteriilor de origine │Crearea unui inventar al│
│ │ │ │ │Creşterea numărului de │şi unicitate; │genotipurilor deţinute │
│ │ │ │ │probe din colecţia │- identificarea partenerilor şi │în colecţii având │
│ │ │ │ │strategică a României. │constituirea reţelei naţionale │potenţial în crearea │
│ │ │ │ │Securizarea fondului │de regenerare, multiplicare şi │unor noi varietăţi mai │
│ │ │ │ │genetic naţional prin │caracterizare; │bine adaptate la │
│ │ │ │ │duplicarea acestuia. │- elaborarea protocoalelor de │condiţiile climatice în │
│ │ │ │ │Creşterea gradului de │multiplicare şi regenerare; │schimbare. │
│ │ │ │ │utilizare a resurselor │- stabilirea descriptorilor de │Actualizarea şi │
│ │ │ │ │genetice prin │caracterizare; │standardizarea bazelor │
│ │ │ │ │introducerea lor în │- regenerarea, multiplicarea şi │de date pentru resursele│
│ │ │ │ │programele de ameliorare.│caracterizarea materialului │genetice vegetale ale │
│ │ │ │ │Facilitarea │biologic, în acord cu │speciilor de interes, în│
│ │ │ │ │reintroducerii în cultură│metodologiile stabilite şi │acord cu sistemul │
│ │ │ │ │a resurselor genetice │acceptate la nivel │european. │
│ │ │ │ │vegetale tradiţionale, │internaţional; │Publicarea pe site-urile│
│ │ │ │ │păstrate în colecţii ex │- conservarea materialului │unităţilor de cercetare │
│ │ │ │ │situ, prin distribuirea │rezultat în urma procesului de │şi a MADR, a │
│ │ │ │ │materialului caracterizat│multiplicare sau regenerare. │rezultatelor obţinute. │
│ │ │ │ │către micii cultivatori │- evidenţierea acelor genotipuri│ │
│ │ │ │ │şi promovarea conservării│care s-au dovedit a fi │ │
│ │ │ │ │on farm. │purtătoare ale unor │ │
│ │ │ │ │ │caracteristici de adaptabilitate│ │
│ │ │ │ │ │şi de rezistenţă la condiţiile │ │
│ │ │ │ │ │de mediu şi la acţiunea │ │
│ │ │ │ │ │diferiţilor agenţi patogeni şi │ │
│ │ │ │ │ │promovarea utilizării lor în │ │
│ │ │ │ │ │programele de ameliorare │ │
│ │ │ │ │ │specifice sau pentru conservarea│ │
│ │ │ │ │ │on farm. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 3.2.: Ameliorarea speciilor horticole în vederea creşterii siguranţei şi securităţii alimentare │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 19.│ ADER │Cercetări asupra structurii │ 862.850 │Bază de date privind │Datorită heterozigotismului │Bază de date privind │
│ │ 3.2.1.│populaţiilor hibride a │ │variabilitatea genetică │pronunţat, urmare a │variabilitatea genetică │
│ │ │eredităţii caracteristicilor │ 187.850 │din colecţiile │încrucişărilor repetate în │necesară amelioratorilor│
│ │ │şi a determinismului genetic │ 225.000 │pomologice, precum şi din│cadrul numeroaselor specii │din ţară. │
│ │ │la speciile pomicole │ 225.000 │câmpurile de selecţie │pomicole, a dificultăţilor │Elaborarea de liste cu │
│ │ │ │ 225.000 │atât pe familii, cât şi │legate de procesul de dezvoltare│genitori potenţiali │
│ │ │ │ │în interiorul familiilor.│ontogenetică îndelungată şi a │utili programelor de │
│ │ │ │ │Alegerea genitorilor │unor aspecte tehnice, │ameliorare. │
│ │ │ │ │adecvaţi pentru │insuficient studiate privind │Vizite de lucru în │
│ │ │ │ │viitoarele lucrări de │localizarea genelor în │câmpurile de ameliorare.│
│ │ │ │ │creare de noi soiuri şi │cromozomi, cunoaşterea │Organizarea de noi │
│ │ │ │ │portaltoi. │mecanismelor de transmitere la │câmpuri de selecţie, │
│ │ │ │ │Stabilirea celor mai bune│descendenţi a caracteristicilor │microculturi de concurs │
│ │ │ │ │combinaţii hibride şi a │de care dispun genitorii este │pentru prezentarea │
│ │ │ │ │celor mai bune │absolut necesară. │noilor descendenţe │
│ │ │ │ │descendenţe hibride. │Principalele activităţi urmărite│hibride. │
│ │ │ │ │Extinderea celor mai bune│în acest proiect se referă la: │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │descendenţe hibride în │evaluarea amplitudinii │prin lucrări │
│ │ │ │ │microculturi şi culturi │variabilităţii genetice naturale│ştiinţifice, articole, │
│ │ │ │ │de concurs în vederea │şi induse a unor caractere şi │pliante. │
│ │ │ │ │înregistrării ca soiuri │însuşiri; analiza eredităţii │ │
│ │ │ │ │noi. │unor caracteristici şi calculul │ │
│ │ │ │ │ │coeficientului de heritabilitate│ │
│ │ │ │ │ │(H2); studiul mecanismelor de │ │
│ │ │ │ │ │transmitere în descendenţă a │ │
│ │ │ │ │ │unor caractere şi însuşiri, │ │
│ │ │ │ │ │calculul gradului de dominanţă │ │
│ │ │ │ │ │medie şi a câştigului genetic. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 20.│ ADER │Ameliorarea speciilor │ 862.850 │Efectuarea de noi │Ameliorarea genetică a plantelor│Promovarea noilor │
│ │ 3.2.2.│pomicole în vederea creşterii│ │combinaţii hibride şi │pomicole este un mijloc de │creaţii sortimentale │
│ │ │siguranţei şi securităţii │ 187.850 │lărgirea bazei de │modificare conştientă a │prin publicaţii în │
│ │ │alimentare │ 225.000 │selecţie pentru obţinerea│genotipurilor în folosul │reviste agricole │
│ │ │ │ 225.000 │de noi soiuri de pomi şi │cultivatorilor şi al │adresate fermierilor. │
│ │ │ │ 225.000 │arbuşti fructiferi. │consumatorilor. În acest sens │Popularizarea celor mai │
│ │ │ │ │Evaluarea materialului │identificarea, crearea şi │bune creaţii │
│ │ │ │ │biologic hibrid şi │introducerea în practica │sortimentale prin │
│ │ │ │ │studiul transmiterii în │pomicolă a unor genotipuri noi │organizarea de loturi │
│ │ │ │ │descendenţă a unor │cu valoare biologică şi │demonstrative, mese │
│ │ │ │ │caractere şi însuşiri │nutriţională ridicată, adaptate │rotunde şi vizite de │
│ │ │ │ │utile programului de │la condiţiile ecologice diverse │lucru pentru │
│ │ │ │ │ameliorare. │constituie principalul mijloc de│identificarea de │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea │îmbunătăţire calitativă a │potenţiali beneficiari. │
│ │ │ │ │sortimentului de pomi şi │fructelor şi diversificarea │Editarea de publicaţii │
│ │ │ │ │arbuşti fructiferi prin │destinaţiei acestora, cât şi de │ştiinţifice şi de │
│ │ │ │ │înregistrarea şi │creştere a eficienţei economice │popularizare, broşură/ │
│ │ │ │ │brevetarea de noi soiuri │a pomiculturii. De asemenea, │pliante. │
│ │ │ │ │şi portaltoi. │proiectul se îndreaptă spre │Postarea pe site-ul MADR│
│ │ │ │ │Promovarea noilor soiuri │creşterea performanţelor │a rezultatelor obţinute.│
│ │ │ │ │şi portaltoi şi │agroproductive ale soiurilor, │ │
│ │ │ │ │extinderea lor în │sporirea calităţii recoltei, ca │ │
│ │ │ │ │plantaţiile comerciale. │şi reducerea resurselor alocate │ │
│ │ │ │ │ │protecţiei fitosanitare şi │ │
│ │ │ │ │ │diminuarea poluării fructelor, │ │
│ │ │ │ │ │protecţia mediului şi a │ │
│ │ │ │ │ │consumatorilor, toate acestea │ │
│ │ │ │ │ │având ca efect creşterea │ │
│ │ │ │ │ │siguranţei şi securităţii │ │
│ │ │ │ │ │alimentare. │ │
│ │ │ │ │ │Principalele activităţi urmărite│ │
│ │ │ │ │ │în acest proiect partenerial de │ │
│ │ │ │ │ │cercetare - dezvoltare se referă│ │
│ │ │ │ │ │la: │ │
│ │ │ │ │ │- crearea de populaţii hibride │ │
│ │ │ │ │ │în vederea prevenirii eroziunii │ │
│ │ │ │ │ │genetice; │ │
│ │ │ │ │ │- selecţia unor forme pomicole │ │
│ │ │ │ │ │noi cu rezistenţă la boli şi │ │
│ │ │ │ │ │dăunători şi fructe de calitate │ │
│ │ │ │ │ │conform standardelor pieţei │ │
│ │ │ │ │ │europene în vederea creşterii │ │
│ │ │ │ │ │siguranţei şi securităţii │ │
│ │ │ │ │ │alimentare; │ │
│ │ │ │ │ │- testarea capacităţii de │ │
│ │ │ │ │ │producţie şi a valorii │ │
│ │ │ │ │ │comerciale în culturi │ │
│ │ │ │ │ │comparative în vederea │ │
│ │ │ │ │ │înregistrării de soiuri noi │ │
│ │ │ │ │ │pretabile sistemelor tehnologice│ │
│ │ │ │ │ │specifice agriculturii durabile.│ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 21.│ ADER │Crearea de soiuri şi hibrizi │1.162.850│Realizarea şi │Creaţiile legumicole româneşti │Rezultatele obţinute se │
│ │ 3.2.3.│F1 pentru principalele specii│ │consolidarea unor baze │destinate spaţiilor protejate la│vor face cunoscute prin │
│ │ │de legume cultivate în spaţii│ 262.850 │valoroase de germoplasmă │speciile propuse pentru studiu │mai multe mijloace: │
│ │ │protejate: tomate, ardei, │ 300.000 │la speciile implicate │sunt aproape inexistente (peste │- organizarea de câmpuri│
│ │ │pătlăgele vinete, castraveţi,│ 300.000 │în proiect. │95% sunt din import). │demonstrative de concurs│
│ │ │varză timpurie │ 300.000 │Inventarierea şi │Seminţele creaţiilor hibride din│la fermieri folosind ca │
│ │ │ │ │evaluarea principalelor │import se vând la preţuri │martori în experienţe │
│ │ │ │ │caracteristici la toate │exagerat de mari (acestea se │creaţii biologice de │
│ │ │ │ │genotipurile luate în │vând la gram, iar de cele mai │top; │
│ │ │ │ │studiu din baza de │multe ori la bucată). │- participarea la │
│ │ │ │ │germoplasmă (întocmirea │Foarte multe dintre creaţiile │simpozioane ştiinţifice │
│ │ │ │ │fişelor cadru de │străine comercializate la noi │de specialitate cu │
│ │ │ │ │observaţii pentru fiecare│sunt necunoscute cultivatorilor │lucrări şi referate care│
│ │ │ │ │specie şi genotip). │şi de cele mai multe ori nu aduc│să reflecte expresiv │
│ │ │ │ │Obţinerea de linii │rezultatele scontate. │rezultatele obţinute; │
│ │ │ │ │genitoare valoroase care │O parte dintre creaţiile vândute│- publicarea de articole│
│ │ │ │ │să întrunească │sau oferite promoţional │de popularizare a │
│ │ │ │ │caracteristicile │cultivatorilor noştri au nume de│rezultatelor în │
│ │ │ │ │fenotipice impuse de │cod, transformând astfel într-un│lucrările şi revistele │
│ │ │ │ │programul de ameliorare. │mod subtil şi tacit, │de specialitate, precum │
│ │ │ │ │Evaluarea │exploataţiile cultivatorilor în │şi participarea la │
│ │ │ │ │disponibilităţii genetice│adevărate poligoane de încercare│emisiunile de radio şi │
│ │ │ │ │pentru procesul de │a creaţiilor biologice străine. │TV; │
│ │ │ │ │hibridare a fiecărui │Proiectul îşi propune să obţină │- organizarea de mese │
│ │ │ │ │genotip selecţionat prin │creaţii valoroase româneşti, │rotunde la care să │
│ │ │ │ │testarea capacităţii │stabilizate genetic, │participe cultivatori, │
│ │ │ │ │combinative generale şi │concretizate în soiuri şi │procesatori, cadre │
│ │ │ │ │specifice. │hibrizi F1 pentru spaţii │didactice din unităţile │
│ │ │ │ │Obţinerea de creaţii │protejate (sere, solarii). │de învăţământ de profil │
│ │ │ │ │genetice stabilizate şi │De asemenea, un accent deosebit │şi presa de │
│ │ │ │ │hibride care să │în obţinerea noilor creaţii se │specialitate; │
│ │ │ │ │corespundă cerinţelor │va pune pe imprimarea genetică │- realizarea de broşuri │
│ │ │ │ │cultivatorilor şi │în expresivitatea fenotipică a │şi pliante de prezentare│
│ │ │ │ │consumatorilor. │acestora, a caracteristicilor │pentru fiecare creaţie │
│ │ │ │ │Înscrierea la ISTIS în │tradiţionale valoroase │obţinută; │
│ │ │ │ │vederea omologării şi │concretizate în special prin │- distribuirea de │
│ │ │ │ │brevetării a 3 hibrizi şi│gust şi aromă. │material biologic │
│ │ │ │ │4 soiuri de legume │Se urmăreşte obţinerea de │(seminţe şi răsaduri) │
│ │ │ │ │destinate cultivării în │creaţii strict specializate în │promoţional, la │
│ │ │ │ │spaţii protejate şi │ceea ce priveşte mediul de │cultivatori şi la │
│ │ │ │ │producerea necesarului de│cultură (spaţii protejate), │unităţile de învăţământ │
│ │ │ │ │seminţe pentru derularea │eşalonarea producţiei, │care deţin loturi │
│ │ │ │ │procesului de selecţie │tehnologia de cultură şi │didactice şi de │
│ │ │ │ │conservativă şi │direcţia de utilizare (pentru │producţie; │
│ │ │ │ │promovarea acestora în │consum în stare proaspătă, │- baza de date în format│
│ │ │ │ │producţie. │industrializare etc.) │electronic; │
│ │ │ │ │ │Preţul de cost al seminţelor de │- prezentarea │
│ │ │ │ │ │legume produse de la noile │rezultatelor activităţii│
│ │ │ │ │ │creaţii biologice va fi │de cercetare şi a noilor│
│ │ │ │ │ │semnificativ mai mic comparativ │creaţii pe site-ul MADR.│
│ │ │ │ │ │cu preţul seminţelor din import.│ │
│ │ │ │ │ │Principalele activităţi propuse │ │
│ │ │ │ │ │a fi derulate în cadrul │ │
│ │ │ │ │ │proiectului sunt: │ │
│ │ │ │ │ │- constituirea câmpurilor de │ │
│ │ │ │ │ │germoplasmă de bază pentru │ │
│ │ │ │ │ │fiecare specie luată în studiu; │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea câmpurilor de │ │
│ │ │ │ │ │germoplasmă şi promovarea │ │
│ │ │ │ │ │genotipurilor valoroase din │ │
│ │ │ │ │ │câmpul de bază în câmpul de │ │
│ │ │ │ │ │lucru şi supunerea acestora │ │
│ │ │ │ │ │lucrărilor intensive de │ │
│ │ │ │ │ │ameliorare; │ │
│ │ │ │ │ │- obţinerea de linii stabilizate│ │
│ │ │ │ │ │genetic (soiuri), pretabile │ │
│ │ │ │ │ │pentru cultivarea în spaţii │ │
│ │ │ │ │ │protejate; │ │
│ │ │ │ │ │- obţinerea de genitori │ │
│ │ │ │ │ │valoroşi, stabilizaţi, care să │ │
│ │ │ │ │ │posede caracteristicile impuse │ │
│ │ │ │ │ │de programul de ameliorare; │ │
│ │ │ │ │ │- testarea capacităţii │ │
│ │ │ │ │ │combinative generale prin │ │
│ │ │ │ │ │folosirea genitorilor tester │ │
│ │ │ │ │ │recunoscuţi; │ │
│ │ │ │ │ │- selectarea genitorilor │ │
│ │ │ │ │ │valoroşi, care au manifestat în │ │
│ │ │ │ │ │descendenţă fenomenul heterozis │ │
│ │ │ │ │ │(reproductiv, somatic, │ │
│ │ │ │ │ │adaptativ, metabolic) şi │ │
│ │ │ │ │ │studierea acestora în câmpul de │ │
│ │ │ │ │ │testare a capacităţii │ │
│ │ │ │ │ │combinative specifice, prin │ │
│ │ │ │ │ │realizarea de încrucişări │ │
│ │ │ │ │ │dialele între ei; │ │
│ │ │ │ │ │- înaintarea la ISTIS a 3 │ │
│ │ │ │ │ │hibrizi valoroşi şi a 4 linii │ │
│ │ │ │ │ │stabilizate genetic (soiuri), │ │
│ │ │ │ │ │destinate cultivării în spaţii │ │
│ │ │ │ │ │protejate, posedând │ │
│ │ │ │ │ │caracteristicile cerute prin │ │
│ │ │ │ │ │proiect, în vederea omologării. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 22.│ ADER │Diversificarea sortimentului │ 812.850 │Rezultatul final va │Proiectul răspunde rezolvării │Popularizarea în vederea│
│ │ 3.2.4.│legumicol prin crearea de │ │consta în depunerea la │problemelor stringente │promovării noilor │
│ │ │soiuri şi hibrizi F1, pentru │ 175.350 │I.S.T.I.S., a │solicitate de fermierii români: │cultivare prin │
│ │ │cultura tradiţională şi │ 212.500 │documentaţiilor pentru │- necesitatea cultivării │publicaţii în reviste de│
│ │ │ecologică în câmp pentru │ 212.500 │omologarea şi brevetarea │soiurilor româneşti, adaptate │specialitate adresate │
│ │ │principalele specii de legume│ 212.500 │unui hibrid comercial, │condiţiilor de mediu din ţara │fermierilor. │
│ │ │ │ │şase soiuri noi de │noastră, precoce şi productive, │Organizarea de loturi │
│ │ │ │ │legume, precum şi │cu rezistenţă genetică, │demonstrative, mese │
│ │ │ │ │conservarea a patru linii│solicitate de consumatori. │rotunde şi vizite de │
│ │ │ │ │avansat homozigote. │Prin lucrările de diversificare │lucru pentru │
│ │ │ │ │Caracterizarea │a sortimentului legumicol, │identificarea de │
│ │ │ │ │genotipurilor noi din │ameliorare şi crearea de soiuri │potenţiali beneficiari. │
│ │ │ │ │punct de vedere al │şi hibrizi proiectul are o │Editarea de publicaţii │
│ │ │ │ │capacităţii de producţie │contribuţie inovativă la: │ştiinţifice şi de │
│ │ │ │ │şi calităţii, a │- promovarea produselor │popularizare, broşuri/ │
│ │ │ │ │rezistenţei la agenţi │româneşti (prin genotipurile nou│pliante, precum şi a │
│ │ │ │ │patogeni şi dăunători, a │create); │unui catalog cu noile │
│ │ │ │ │adaptării la condiţiile │- reducerea dependenţei de │creaţii. │
│ │ │ │ │pedoclimatice diverse, │pieţele externe (prin │Postarea pe site-ul MADR│
│ │ │ │ │precum şi implementarea │competitivitatea genotipurilor │a rezultatelor obţinute.│
│ │ │ │ │acestora în cultură. │nou create); │Oferirea de consultanţă,│
│ │ │ │ │ │- eficientizarea exploataţiilor │materiale promoţionale, │
│ │ │ │ │ │agricole (prin pretabilitatea │în problematica │
│ │ │ │ │ │genotipurilor create la sistemul│implementării în cultură│
│ │ │ │ │ │de cultură ecologică şi │a noilor creaţii. │
│ │ │ │ │ │convenţională). │ │
│ │ │ │ │ │Activitatea principală urmărită │ │
│ │ │ │ │ │în acest proiect este │ │
│ │ │ │ │ │Diversificarea, evaluarea şi │ │
│ │ │ │ │ │valorificarea resurselor de │ │
│ │ │ │ │ │germoplosmă prin: │ │
│ │ │ │ │ │- crearea materialului iniţial │ │
│ │ │ │ │ │de ameliorare, selecţionarea, │ │
│ │ │ │ │ │testarea uniformităţii liniilor │ │
│ │ │ │ │ │consangvine, testarea gradului │ │
│ │ │ │ │ │de androsterilitate, │ │
│ │ │ │ │ │autoincompatibilitate │ │
│ │ │ │ │ │sporofitică, ginoicie, etc; │ │
│ │ │ │ │ │- selectarea liniilor │ │
│ │ │ │ │ │consangvine valoroase pentru │ │
│ │ │ │ │ │principalele caractere │ │
│ │ │ │ │ │morfologice, productivitate, │ │
│ │ │ │ │ │calitate şi rezistenţă la agenţi│ │
│ │ │ │ │ │patogeni şi dăunători; │ │
│ │ │ │ │ │- testarea capacităţii de │ │
│ │ │ │ │ │multiplicare "in vitro" a │ │
│ │ │ │ │ │liniilor valoroase. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 23.│ ADER │Diversificarea sortimentului │1.062.850│Omologarea şi brevetarea │Cerinţa crescândă a │Prezentarea loturilor │
│ │ 3.2.5.│viticol pentru struguri de │ │unui număr minim de 2 │consumatorilor de produse │demonstrative din cel │
│ │ │masă şi vin │ 237.850 │soiuri şi/sau 2 selecţii │personalizate, struguri şi vin │puţin 3 areale viticole.│
│ │ │ │ 275.000 │clonale pentru struguri │autentic româneşti, constituie │Promovarea soiurilor │
│ │ │ │ 275.000 │de masă şi vin adaptate │criteriul de bază pentru │recent omologate, în │
│ │ │ │ 275.000 │diferitelor condiţii │utilizarea materialul genetic │curs de omologare şi a │
│ │ │ │ │pedoclimatice. │existent în colecţiile de │unor selecţii clonale │
│ │ │ │ │Reintroducerea în │germoplasmă ca sursă garantată │pentru struguri de masă │
│ │ │ │ │sortiment a unor soiuri │de soiuri autohtone în │şi vin prin întâlniri │
│ │ │ │ │vechi, autohtone │activitatea de cercetare. │comune cu potenţialii │
│ │ │ │ │importante, cu calităţi │Proiectul are ca obiectiv │utilizatori, mese │
│ │ │ │ │agrobiologice şi │principal promovarea unor soiuri│rotunde, articole în │
│ │ │ │ │tehnologice deosebite │noi, obţinute de cercetătorii │mass-media. │
│ │ │ │ │care au fost neglijate │români în ultimii ani dar, │Valorificarea │
│ │ │ │ │odată cu trecerea anilor.│neintroduse pe piaţa viticolă, │materialului iniţial al │
│ │ │ │ │Valorificarea │utilizarea varietăţilor locale, │amelioratorului prin │
│ │ │ │ │materialului biologic │autohtone de viţă-de-vie în │furnizarea de coarde │
│ │ │ │ │sănătos existent în │ameliorarea sortimentului │altoi pentru înfiinţarea│
│ │ │ │ │colecţiile de │viticol pentru struguri de masă │de loturi demonstrative │
│ │ │ │ │germoplasmă. │şi vin prin aplicarea metodelor │în unităţi de cercetare │
│ │ │ │ │Caracterizarea completă a│de ameliorare convenţionale şi │şi la producători │
│ │ │ │ │materialului biologic │neconvenţionale. │privaţi. │
│ │ │ │ │iniţial şi a celui │Alegerea genotipurilor valoroase│Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │rezultat prin aplicarea │rezultate din hibridări şi │obţinute (conferinţe, │
│ │ │ │ │metodelor de ameliorare │selecţii clonale se efectuează │publicaţii în reviste de│
│ │ │ │ │(ampelografic şi │comparativ cu soiurile/ │specialitate, catalog de│
│ │ │ │ │molecular). │varietăţile parentale şi a celor│descriere al │
│ │ │ │ │Promovarea pe piaţa │de referinţă (din sortimentul │genotipurilor obţinute │
│ │ │ │ │viticolă a unor soiuri │mondial) şi au la bază: │prin metode de │
│ │ │ │ │noi, obţinute de │timpurietatea, aspectul │ameliorare). │
│ │ │ │ │cercetătorii români în │comercial, rezistenţa la factori│ │
│ │ │ │ │ultimii ani. │de stres biotici şi abiotici, │ │
│ │ │ │ │ │calitatea producţiei de │ │
│ │ │ │ │ │struguri. │ │
│ │ │ │ │ │Descrierea ampelografică, cu │ │
│ │ │ │ │ │markeri moleculari, precum şi │ │
│ │ │ │ │ │răspunsurile fiziologice ale │ │
│ │ │ │ │ │soiurilor/hibrizilor/clonelor la│ │
│ │ │ │ │ │condiţiile diferite de areal şi │ │
│ │ │ │ │ │tehnologie aplicată, vor │ │
│ │ │ │ │ │constitui indicatorii de │ │
│ │ │ │ │ │caracterizare completă a noilor │ │
│ │ │ │ │ │varietăţi. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 24.│ ADER │Menţinerea integrităţii │ 762.850 │Realizarea de material │Cercetările se efectuează pe tot│Promovarea celor mai │
│ │ 3.2.6.│genetice a soiurilor şi │ │biologic din categorii │ciclul biologic al cultivarelor │bune soiuri prin │
│ │ │hibrizilor de legume, │ 162.850 │superioare în cadrul │de legume: vărzoase, bulboase, │implementarea în fermele│
│ │ │asigurarea de sămânţă din │ 200.000 │selecţiei conservative │rădăcinoase şi păstăioase │private şi prin │
│ │ │verigi superioare (prebază şi│ 200.000 │la speciile de legume, │propuse în proiect. │publicaţii în reviste de│
│ │ │bază) şi crearea de noi │ 200.000 │ceapă, păstârnac, varză, │Studiile se efectuează în cadrul│specialitate adresate │
│ │ │cultivare │ │gulie, ridichi şi fasole.│selecţiei conservative pe │fermierilor. │
│ │ │ │ │Menţinerea colecţiei de │materialul biologic din verigile│Studii, analize în ce │
│ │ │ │ │germoplasmă la speciile │de selecţie superioare la │priveşte calitatea │
│ │ │ │ │de legume, vărzoase, │cultivarele omologate şi pe │soiurilor de legume cele│
│ │ │ │ │bulboase, rădăcinoase şi │materialul biologic selectat │mai valoroase omologate │
│ │ │ │ │păstăioase. │pentru omologare. Scopul │şi în curs de omologare:│
│ │ │ │ │Asigurarea seminţei de │cercetărilor este de a realiza │ceapă - Roşie de Arieş, │
│ │ │ │ │bază din cultivarele ce │materialul biologic din │varză - Mocira, Poiana, │
│ │ │ │ │fac obiectul acestui │categorii biologice superioare │păstârnac - Alb lung, │
│ │ │ │ │proiect, la nivelul │în cadrul selecţiei conservative│gulie - Albastru de │
│ │ │ │ │cererii pe piaţă. │necesar pentru producţiile de │Iernut, ridichi - Roşie │
│ │ │ │ │Omologări de soiuri. │consum. │de Iernut, fasole │
│ │ │ │ │ │Pentru asigurarea de seminţe de │urcătoare - Mădărăşeni, │
│ │ │ │ │ │legume în conformitate cu │Alina, fasole pitică - │
│ │ │ │ │ │cerinţele pieţii, se impune │Lechinţa. │
│ │ │ │ │ │producerea anuală a unor │- organizarea de câmpuri│
│ │ │ │ │ │cantităţi mari de material │experimentale la │
│ │ │ │ │ │semincer şi săditor de bază, cu │fermieri folosind │
│ │ │ │ │ │însuşiri calitative la nivelul │material biologic din │
│ │ │ │ │ │standardelor impuse prin │creaţiile biologice │
│ │ │ │ │ │legislaţia în vigoare. │selectate; │
│ │ │ │ │ │Ţinând seama de caracteristicile│- conservarea fondului │
│ │ │ │ │ │biologice ale soiurilor, în │genetic legumicol pe │
│ │ │ │ │ │procesul de producere a │specii şi verigi de │
│ │ │ │ │ │seminţelor se urmăreşte │selecţie; │
│ │ │ │ │ │menţinerea neschimbată a │- diseminarea │
│ │ │ │ │ │echilibrului genetic care │rezultatelor prin │
│ │ │ │ │ │determină o anumită tipicitate │lucrări ştiinţifice, │
│ │ │ │ │ │şi puritate biologică, │simpozioane, organizarea│
│ │ │ │ │ │reflectate în capacitatea de │de mese rotunde cu │
│ │ │ │ │ │producţie şi calitate. │participarea │
│ │ │ │ │ │Principalele verigi ale │fermierilor, cadrelor │
│ │ │ │ │ │procesului de înmulţire şi de │didactice din unităţile │
│ │ │ │ │ │menţinere a valorii biologice a │de învăţământ de profil │
│ │ │ │ │ │soiurilor sunt: asigurarea │(workshop), unităţi de │
│ │ │ │ │ │seminţei de bază prin selecţie │cercetare de profil; │
│ │ │ │ │ │conservativă, respectarea │- realizarea de broşuri │
│ │ │ │ │ │tehnologiilor de cultură şi a │şi pliante cu │
│ │ │ │ │ │măsurilor speciale de menţinere │prezentarea rezultatelor│
│ │ │ │ │ │a purităţii biologice a │obţinute. │
│ │ │ │ │ │soiurilor. │ │
│ │ │ │ │ │Asigurarea seminţei de bază prin│ │
│ │ │ │ │ │selecţie conservativă şi are │ │
│ │ │ │ │ │drept scop conservarea de bază a│ │
│ │ │ │ │ │soiurilor prin eliminarea │ │
│ │ │ │ │ │tuturor descendenţelor netipice │ │
│ │ │ │ │ │acestora. │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul îşi propune efectuarea│ │
│ │ │ │ │ │studiilor în cadrul selecţiei │ │
│ │ │ │ │ │conservative pe material │ │
│ │ │ │ │ │biologic din verigile de │ │
│ │ │ │ │ │selecţie superioară la speciile │ │
│ │ │ │ │ │de legume omologate (ceapă, │ │
│ │ │ │ │ │varză, păstârnac, gulie, ridichi│ │
│ │ │ │ │ │şi fasole). │ │
│ │ │ │ │ │Acest material biologic valoros │ │
│ │ │ │ │ │este utilizat în procesul de │ │
│ │ │ │ │ │multiplicare a fiecărui soi │ │
│ │ │ │ │ │ajungând în final la │ │
│ │ │ │ │ │producătorii de legume pentru │ │
│ │ │ │ │ │consum. │ │
│ │ │ │ │ │Se elimină astfel riscul de a │ │
│ │ │ │ │ │pierde anumite soiuri foarte │ │
│ │ │ │ │ │valoroase de legume. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 3.3. Modernizarea tehnologiilor de înmulţire şi de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă │
│eficienţă a resurselor naturale şi antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea protecţiei │
│mediului înconjurător │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 25.│ ADER │Cercetări privind menţinerea │1.062.850│Asigurarea şi menţinerea │Proiectul propune desfăşurarea │Beneficiarii direcţi ai │
│ │ 3.3.1.│autenticităţii şi sănătăţii │ │nucleelor de material │unei activităţi de cercetare │rezultatelor sunt atât │
│ │ │materialului de înmulţire │ 237.850 │pentru plantare pomicol │dezvoltare în direcţia │menţinătorii oficiali │
│ │ │pentru plantare pomicol, │ 275.000 │din categoriile biologice│producerii şi în special a │cât şi operatorii │
│ │ │categoriile biologice │ 275.000 │Prebază, Bază şi │menţinerii materialului pentru │economici care │
│ │ │prebază, bază şi certificat, │ 275.000 │Certificat. │plantare pomicol de înaltă │utilizează materialul │
│ │ │prin metode biotehnologice şi│ │Implementarea │calitate şi îmbunătăţirii │pentru plantare. │
│ │ │fitosanitare │ │standardelor din domeniul│activităţii sectorului de │Postarea pe site MADR a │
│ │ │ │ │protecţiei plantelor şi a│producere a materialului pentru │rezultatelor obţinute. │
│ │ │ │ │legislaţiei naţionale │plantare pomicol. Menţinerea │Transferul rezultatelor │
│ │ │ │ │privind producerea │categoriei biologice iniţiale │către producătorii │
│ │ │ │ │materialului pentru │presupune respectarea unor │înregistraţi oficial │
│ │ │ │ │plantare pomicol din │standarde europene transpuse în │prin furnizarea de │
│ │ │ │ │categorii biologice │legislaţia naţională, abordare │ramuri altoi şi │
│ │ │ │ │superioare. │care va reprezenta baza │portaltoi liberi de │
│ │ │ │ │Protocoale eficiente │proiectului. Astfel, conservarea│virusuri. │
│ │ │ │ │standardizate privind │materialului nucleu, asistată de│Transfer de material │
│ │ │ │ │testarea virală, │teste virotice, este esenţială │pentru plantare │
│ │ │ │ │eliberarea de virusuri a │şi obligatorie pentru menţinerea│"certificat" către │
│ │ │ │ │materialului biologic │statutului "virus free" sau │fermieri pentru │
│ │ │ │ │pomicol; │"virus tested". │înfiinţarea de plantaţii│
│ │ │ │ │Metode şi proceduri de │Se vor efectua următoarele │pomicole sănătoase. │
│ │ │ │ │verificare a autentici- │activităţi: │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │tăţii materialului │- control periodic a stării │prin prezentarea, în │
│ │ │ │ │obţinut cât şi a │fitosanitare prin aplicarea │cadrul unor mese │
│ │ │ │ │stabilităţii genetice a │tehnicilor serologice şi/sau │rotunde, conferinţe sau │
│ │ │ │ │plantelor regenerate prin│moleculare, în conformitate cu │simpozioane, de lucrări │
│ │ │ │ │metode biotehnologice; │standardele europene. Acestea │de specialitate, │
│ │ │ │ │Obţinerea materialului de│prevăd, pe de o parte, │ştiinţifice şi de │
│ │ │ │ │înmulţire şi conservarea │combinarea tehnicilor serologice│popularizare şi │
│ │ │ │ │în biodepozitar unde este│(DAS/TAS- ELISA) cu cele │publicarea acestora în │
│ │ │ │ │cazul pentru realizarea │moleculare (IC/RT- PCR, etc) │reviste de specialitate;│
│ │ │ │ │de noi plantaţii mamă │pentru creşterea sensibilităţii │întruniri cu │
│ │ │ │ │furnizoare de ramuri │detecţiei unor virusuri, iar pe │pepinierişti, fermieri, │
│ │ │ │ │altoi; │de altă parte, utilizarea cu │reprezentanţi MADR, │
│ │ │ │ │Transferul rezultatelor, │predilecţie a tehnicilor │ITCSMS, OFJ şi alţi │
│ │ │ │ │prin furnizarea de ramuri│moleculare (Nested-PCR) pentru │potenţiali beneficiari │
│ │ │ │ │altoi către producătorii │detecţia cu fidelitate a │ai rezultatelor. │
│ │ │ │ │înregistraţi oficial │fitoplasmelor; │Extensia rezultatelor │
│ │ │ │ │pentru producerea pe │- experimentări privind │cercetărilor prin │
│ │ │ │ │scară largă a │dezvoltarea activităţii de │editarea de publicaţii │
│ │ │ │ │materialului pentru │testare fitovirală prin │ştiinţifice, de │
│ │ │ │ │plantare "Certificat". │extinderea metodelor de testare │popularizare, │
│ │ │ │ │Ghid/broşură privind │biologică la cât mai multe │tehnologii-cadru, │
│ │ │ │ │organismele dăunătoare cu│specii pomicole; │broşură cu informaţii │
│ │ │ │ │importanţă economică │- introducerea în procesul de │cuprinse în 2-3 pagini/ │
│ │ │ │ │pentru materialul pentru │certificare a unor soiuri │organism dăunător │
│ │ │ │ │plantare pomicol; │valoroase autohtone dar şi a │privind aspecte │
│ │ │ │ │Catalog virtual de soiuri│unor soiuri străine; │biologice şi │
│ │ │ │ │şi producere de material │- dezvoltarea unor proceduri │caracterizare │
│ │ │ │ │pentru plantare pomicol, │moderne de verificare a │moleculară, metode │
│ │ │ │ │care să faciliteze │autenticităţii şi stabilităţii │recomandate de detectare│
│ │ │ │ │accesul rapid la │genetice a materialului │cât şi de eliminare. │
│ │ │ │ │informaţii şi fără │biologic; │Catalog virtual de │
│ │ │ │ │costuri pentru │- dezvoltarea de noi proceduri │soiuri şi producere de │
│ │ │ │ │potenţialii beneficiari. │de obţinere a plantelor libere │material pentru │
│ │ │ │ │ │de virusuri. │plantare, care să │
│ │ │ │ │ │- elaborarea materialelor │faciliteze accesul rapid│
│ │ │ │ │ │privind diseminarea rezultatelor│la informaţii şi fără │
│ │ │ │ │ │de cercetare. │costuri pentru │
│ │ │ │ │ │Măsurile propuse vizează │potenţialii beneficiari.│
│ │ │ │ │ │creşterea eficienţei economice a│ │
│ │ │ │ │ │culturilor pomicole din ţara │ │
│ │ │ │ │ │noastră, prin asigurarea unui │ │
│ │ │ │ │ │material pentru plantare pomicol│ │
│ │ │ │ │ │sănătos. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 26.│ ADER │Bioeconomia speciilor │ 762.850 │Stabilirea celor mai │Principalele activităţi care se │Transferul rezultatelor │
│ │ 3.3.2.│pomicole termofile şi │ │performante combinaţii │vor desfăşura în cadrul │către operatorii │
│ │ │arbuştilor fructiferi în │ 162.850 │soi-portaltoi în ceea ce │proiectului sunt: │economici care │
│ │ │vederea maximizării │ 200.000 │priveşte comportarea lor │- înfiinţarea unor câmpuri │desfăşoară activităţi de│
│ │ │eficienţei utilizării │ 200.000 │în pepinieră şi livadă; │experimentale cu combinaţii soi-│producere de material │
│ │ │resurselor naturale şi │ 200.000 │lansarea pe piaţă a celor│portaltoi utilizând portaltoi │săditor şi fructe de │
│ │ │antropice │ │mai adaptate genotipuri │generativi şi vegetativi şi │specii termofile şi │
│ │ │ │ │pretabile sistemului │soiuri nou create şi tehnici de │arbuşti fructiferi. │
│ │ │ │ │superintensiv de cultură,│fito-monitorizare pentru │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │în vederea înfiinţării de│diagnosticarea multisenzorială │prin lucrări │
│ │ │ │ │noi plantaţii cu maximă │timpurie a stării de stres a │ştiinţifice, participare│
│ │ │ │ │rentabilitate din punct │plantelor; │la simpozioane, │
│ │ │ │ │de vedere economic. │- testarea unor portaltoi recent│congrese, etc. │
│ │ │ │ │Elaborarea de tehnologii │introduşi pentru speciile │Organizarea de întâlniri│
│ │ │ │ │privind: metodologii de │termofile şi soiuri de arbuşti │comune cu specialişti şi│
│ │ │ │ │determinare a gradului de│fructiferi; │utilizatori. │
│ │ │ │ │rezistenţă/toleranţă la │- evaluarea periodică a stării │Realizarea unei pagini │
│ │ │ │ │stresul biotic şi abiotic│fitosanitare a soiurilor │web, cu rezultate │
│ │ │ │ │al speciilor termofile şi│studiate; │obţinute, care să │
│ │ │ │ │al arbuştilor fructiferi;│- comportarea portaltoilor/ │permită accesul rapid al│
│ │ │ │ │metodologii (protocoale │soiurilor studiate la │potenţialilor │
│ │ │ │ │de aplicare) de │principalii factori de stres │beneficiari la │
│ │ │ │ │diagnosticare rapidă a │abiotic şi biotic; │informaţii. │
│ │ │ │ │apariţiei stresului │- studiul irigării şi a altor │Broşuri cu soiuri şi │
│ │ │ │ │hidric, termic şi trofic │secvenţe tehnologice aplicate │portaltoi de specii │
│ │ │ │ │prin monitorizarea stării│speciilor termofile şi │termofile şi soiuri de │
│ │ │ │ │de vegetaţie a culturilor│arbuştilor fructiferi, în │arbuşti fructiferi │
│ │ │ │ │cu ajutorul indicilor │vederea diminuării efectelor │adaptate condiţiilor │
│ │ │ │ │derivaţi satelitari │negative ale stresului hidric, │pedoclimatice din │
│ │ │ │ │(NDVI, CWSI, NDWI) şi ai │termic şi radiativ accentuat de │România, precum şi cu │
│ │ │ │ │parametrilor sol- │schimbările climatice; │metodologii │
│ │ │ │ │vegetaţie (LAI, fPAR, │- determinări fizico-chimice şi │multisenzoriale de │
│ │ │ │ │OJIP, NPQ); utilizarea │biologice privind fertilitatea │diagnosticare timpurie │
│ │ │ │ │unor metode nepoluante │solului în urma aplicării unor │a stresului hidric şi │
│ │ │ │ │privind conservarea │metode de optimizare │termic. │
│ │ │ │ │calităţii solului; │nutriţională nepoluante a │ │
│ │ │ │ │folosirea diferitelor │plantelor de cultură; │ │
│ │ │ │ │regimuri de irigare care │- demonstrarea eficienţei │ │
│ │ │ │ │să diminueze stresul │economice superioare a │ │
│ │ │ │ │hidric şi termic timpuriu│secvenţelor tehnologice şi │ │
│ │ │ │ │diagnosticat prin tehnici│metodologiilor propuse, │ │
│ │ │ │ │multisenzoriale, pentru │comparativ cu rezultatele │ │
│ │ │ │ │evitarea irosirii │obţinute pe plan internaţional. │ │
│ │ │ │ │resurselor naturale │ │ │
│ │ │ │ │asigurate nearmonizat, în│ │ │
│ │ │ │ │contextul schimbărilor │ │ │
│ │ │ │ │climatice. │ │ │
│ │ │ │ │Stabilirea eficienţei │ │ │
│ │ │ │ │economice a secvenţelor │ │ │
│ │ │ │ │tehnologice/ │ │ │
│ │ │ │ │metodologiilor propuse. │ │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 27.│ ADER │Soluţii tehnologice │1.062.850│Secvenţe tehnologice de │Ţinând cont de faptul că │Mese rotunde şi vizite │
│ │ 3.3.3.│modernizate privind obţinerea│ │producere a materialului │începând cu anul 2015 România va│în câmpurile │
│ │ │materialului pentru plantare │ 237.850 │pentru plantare pomicol │intra în Subprogramul de │experimentale cu │
│ │ │pomicol conform standardelor │ 275.000 │cu ramuri de rod │reconversie a pomiculturii din │participarea │
│ │ │de calitate europene │ 275.000 │preformate încă din │cadrul PNDR 2015 - 2020, este │pepinieriştilor privaţi │
│ │ │ │ 275.000 │pepinieră. │necesar să se producă un │unde se vor prezenta │
│ │ │ │ │Metode eficiente şi │material pentru plantare pomicol│rezultatele cercetărilor│
│ │ │ │ │economice de fertirigare.│de calitate superioară. Acesta │efectuate. │
│ │ │ │ │Stabilirea unor secvenţe │trebuie să prezinte coroana │Elaborarea şi publicarea│
│ │ │ │ │tehnologice de combatere │formată încă din pepinieră, cu │lucrărilor ştiinţifice │
│ │ │ │ │a buruienilor din │cel puţin 4-5 ramuri (purtătoare│şi de popularizare în │
│ │ │ │ │pepinieră prin │de muguri rod), sistem radicular│revistele de │
│ │ │ │ │erbicidare. │bine dezvoltat, astfel încât în │specialitate. │
│ │ │ │ │Metode de combatere │livadă să se poată obţine │Implementarea în │
│ │ │ │ │integrată a organismelor │producţii economice încă din │pepinierele private a │
│ │ │ │ │dăunătoare în pepinieră. │anul 2-3 de la plantare. │secvenţelor tehnologice │
│ │ │ │ │ │Astfel de material pentru │şi metodologiilor │
│ │ │ │ │ │plantare pomicol este destinat │elaborate. │
│ │ │ │ │ │înfiinţării livezilor de mare │Postarea pe site-ul MADR│
│ │ │ │ │ │densitate, de la 1.250 pomi/ha │a rezultatelor obţinute.│
│ │ │ │ │ │până la 5.000 pomi/ha, în │ │
│ │ │ │ │ │funcţie de combinaţia soi - │ │
│ │ │ │ │ │portaltoi. De asemenea, poate │ │
│ │ │ │ │ │permite schimbarea rapidă a │ │
│ │ │ │ │ │sortimentului prin înmulţirea │ │
│ │ │ │ │ │unor soiuri valoroase recent │ │
│ │ │ │ │ │omologate în ţară, sau introduse│ │
│ │ │ │ │ │din străinătate. │ │
│ │ │ │ │ │În cadrul proiectului │ │
│ │ │ │ │ │partenerial de tip CD se vor │ │
│ │ │ │ │ │desfăşura următoarele │ │
│ │ │ │ │ │activităţi: │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea celor mai bune │ │
│ │ │ │ │ │asociaţii soi-portaltoi în │ │
│ │ │ │ │ │funcţie de specie privind: │ │
│ │ │ │ │ │emiterea lăstarilor anticipaţi │ │
│ │ │ │ │ │şi formarea mugurilor de rod │ │
│ │ │ │ │ │încă din pepinieră (în funcţie │ │
│ │ │ │ │ │de metoda de altoire şi metoda │ │
│ │ │ │ │ │de inducere a ramurilor │ │
│ │ │ │ │ │anticipate), compatibilitatea la│ │
│ │ │ │ │ │altoire şi producţii eficiente │ │
│ │ │ │ │ │de pomi livrabili la ha; │ │
│ │ │ │ │ │- cercetări privind stimularea │ │
│ │ │ │ │ │emiterii de lăstari anticipaţi │ │
│ │ │ │ │ │prin diferite metode (chimice │ │
│ │ │ │ │ │sau tehnologice); │ │
│ │ │ │ │ │- optimizarea secvenţei │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice privind controlul │ │
│ │ │ │ │ │buruienilor în pepiniere; │ │
│ │ │ │ │ │- experimentări privind │ │
│ │ │ │ │ │combaterea integrată a bolilor │ │
│ │ │ │ │ │şi dăunătorilor specifici │ │
│ │ │ │ │ │fiecărei specii; │ │
│ │ │ │ │ │- maximizarea utilizării │ │
│ │ │ │ │ │eficiente a apei şi a │ │
│ │ │ │ │ │substanţelor nutritive prin │ │
│ │ │ │ │ │metode moderne de fertirigare. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 28.│ ADER │Elaborarea tehnologiilor │ 712.850 │Obţinerea materialului │Proiectul îşi propune ca │Înfiinţarea de culturi │
│ │ 3.3.4.│inovative de cultivare a două│ │biologic iniţial, │rezultat diversificarea │demonstrative. │
│ │ │specii valoroase de ciuperci │ 150.350 │respectiv culturi pure de│sortimentului de ciuperci │Organizarea unor │
│ │ │- Pleurotus eryngii şi │ 187.500 │miceliu din speciile │cultivate, având ca obiectiv │întâlniri de lucru, mese│
│ │ │Lentinus edodes, pe │ 187.500 │Pleurotus eryngii şi │principal introducerea în │rotunde. │
│ │ │substraturi obţinute din │ 187.500 │Lentinus edodes. │cultură controlată a două specii│Publicarea rezultatelor │
│ │ │deşeuri/subproduse │ │Caracterizarea in vitro a│valoroase - Pleurotus eryngii │în reviste de │
│ │ │agroforestiere regenerabile │ │materialului biologic │şi Lentinus edodes, prin │specialitate şi de │
│ │ │ │ │iniţial. │valorificarea eco-eficientă a │popularizare. │
│ │ │ │ │Obţinerea inoculului şi a│unor substraturi naturale din │Participarea la sesiuni │
│ │ │ │ │miceliului pentru │deşeuri/subproduse agro- │ştiinţifice, conferinţe │
│ │ │ │ │însămânţare pe suportul │forestiere regenerabile. │şi simpozioane. │
│ │ │ │ │optim de creştere. │Sunt prevăzute următoarele │ │
│ │ │ │ │Elaborarea modelului │activităţi: │ │
│ │ │ │ │experimental privind │- elaborarea modelului │ │
│ │ │ │ │testarea în condiţii de │experimental privind │ │
│ │ │ │ │laborator a variantelor │identificarea, propagarea şi │ │
│ │ │ │ │de substrat preparat din │caracterizarea in vitro a │ │
│ │ │ │ │subproduse/deşeuri │culturilor pure de miceliu din │ │
│ │ │ │ │lignocelulozice. │speciile P.eryngii si L. edodes;│ │
│ │ │ │ │Identificarea celor care │- selecţia tipului de suport │ │
│ │ │ │ │asigură colonizarea cea │adecvat creşterii optime a │ │
│ │ │ │ │mai rapidă a miceliului │inoculului şi miceliului de │ │
│ │ │ │ │de P.eryngii şi │însămânţare; │ │
│ │ │ │ │respectiv, L. edodes. │- elaborarea modelului │ │
│ │ │ │ │Optimizarea condiţiilor │experimental privind stabilirea │ │
│ │ │ │ │de microclimat pe │celor mai bune reţete de │ │
│ │ │ │ │parcursul întregului │substrat de cultură obţinut din │ │
│ │ │ │ │ciclu de cultură. │materiale lignocelulozice │ │
│ │ │ │ │Determinarea │regenerabile, câte 3-4 variante/│ │
│ │ │ │ │principalelor │specie şi verificarea lor în │ │
│ │ │ │ │caracteristici la │condiţii de laborator; │ │
│ │ │ │ │fructificare a suşelor │- studiul influenţei exercitate │ │
│ │ │ │ │experimentale, în culturi│de principalii factori de mediu │ │
│ │ │ │ │comparative realizate în │(microclimat) în timpul │ │
│ │ │ │ │ciupercărie. │incubării şi fructificării; │ │
│ │ │ │ │Elaborarea tehnologiilor │- verificarea capacităţii de │ │
│ │ │ │ │inovative şi eco- │producţie pentru suşele de P. │ │
│ │ │ │ │eficiente de cultivare │eryngii si L. edodes, în culturi│ │
│ │ │ │ │pentru cele două specii │comparative organizate în │ │
│ │ │ │ │de ciuperci, P. eryngii │ciupercărie; │ │
│ │ │ │ │şi L. edodes, utilizând │- analiza datelor experimentale │ │
│ │ │ │ │ca substraturi de │privind etapele/secvenţele │ │
│ │ │ │ │creştere materiale │tehnologice caracteristice │ │
│ │ │ │ │lignocelulozice │cultivării fiecărei specii în │ │
│ │ │ │ │regenerabile provenite │parte şi integrarea lor într-un │ │
│ │ │ │ │din exploataţii agricole │model-cadru tehnologic unitar şi│ │
│ │ │ │ │şi forestiere. │coerent, cu aplicabilitate în │ │
│ │ │ │ │ │sisteme eco-tradiţionale şi │ │
│ │ │ │ │ │intensive de cultură. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 29.│ ADER │Elaborarea unui sistem │ 912.850 │Cultivare de legume │Obţinerea unor producţii de │Organizarea de mese │
│ │ 3.3.5.│integrat de control a │ │româneşti şi străine │legume în spaţii protejate şi │rotunde cu producătorii │
│ │ │organismelor dăunătoare la │ 200.350 │identificate ca │câmp, competitive din punct de │de legume, asociaţi sau │
│ │ │culturile de legume │ 237.500 │rezistente/toleranţe la │vedere a calităţii şi │individuali, pentru │
│ │ │convenţionale şi ecologice, │ 237.500 │contaminarea cu organisme│cantităţii, impune aplicarea │informarea acestora cu │
│ │ │din spaţii protejate şi câmp │ 237.500 │dăunătoare, cu importanţă│unui complex de măsuri şi │privire la rezultatele │
│ │ │ │ │economică. │mijloace de combatere a │obţinute. │
│ │ │ │ │Metode şi mijloace │organismelor dăunătoare cu │Elaborarea, prezentarea │
│ │ │ │ │chimice şi biologice noi │impact minim asupra mediului │şi publicarea de lucrări│
│ │ │ │ │pentru controlul │înconjurător. │ştiinţifice şi alte │
│ │ │ │ │organismelor dăunătoare. │În acest sens, proiectul îşi │materiale informative │
│ │ │ │ │Obţinerea de amestecuri │propune ca activităţi: │(pliante, broşuri, │
│ │ │ │ │de produse de protecţie a│- identificarea de cultivare de │articole în reviste de │
│ │ │ │ │plantelor pentru │legume româneşti şi străine cu │specialitate) cu │
│ │ │ │ │controlul simultan al │diferite niveluri de rezistenţă/│tehnologiile integrate │
│ │ │ │ │organismelor dăunătoare. │toleranţă la contaminarea cu │elaborate pentru │
│ │ │ │ │Identificarea produselor │organisme dăunătoare, la │transferul rezultatelor │
│ │ │ │ │bio pentru controlul │speciile tomate, ardei, vinete, │obţinute la cât mai │
│ │ │ │ │organismelor dăunătoare. │castraveţi şi pepeni (în vederea│mulţi cultivatori din │
│ │ │ │ │Identificarea momentelor │reducerii numărului de │diferite judeţe. │
│ │ │ │ │optime pentru aplicarea │tratamente din timpul perioadei │Implementarea în fermele│
│ │ │ │ │tratamentelor şi a │de vegetaţie); │legumicole a │
│ │ │ │ │intervalelor dintre │- evaluarea eficacităţii şi │tehnologiilor de │
│ │ │ │ │acestea, în funcţie de │selectivităţii unor produse │combatere convenţionale │
│ │ │ │ │presiunea de infecţie sau│chimice şi bio cu impact redus │şi ecologice, │
│ │ │ │ │infestare. │asupra mediului; │prietenoase mediului, │
│ │ │ │ │Verigi şi tehnologii │- stabilirea eficienţei altoirii│competitive şi cu impact│
│ │ │ │ │integrate cu impact minim│pe diferite specii de portaltoi,│socio-economic major. │
│ │ │ │ │asupra mediului │în prevenirea contaminării │Elaborarea unei pagini │
│ │ │ │ │înconjurător şi │plantelor cu diferite organisme │WEB dedicată │
│ │ │ │ │consumatorilor pentru │dăunătoare de sol; │proiectului. │
│ │ │ │ │culturi convenţionale şi │- evaluarea posibilităţilor de │ │
│ │ │ │ │ecologice. │utilizare în amestec a unor │ │
│ │ │ │ │ │produse de protecţie a plantelor│ │
│ │ │ │ │ │noi pentru combaterea în complex│ │
│ │ │ │ │ │a organismelor dăunătoare la │ │
│ │ │ │ │ │speciile luate în studiu; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea de verigi şi │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii de combatere care │ │
│ │ │ │ │ │vizează controlul organismelor │ │
│ │ │ │ │ │dăunătoare la culturile de │ │
│ │ │ │ │ │tomate, ardei, vinete, │ │
│ │ │ │ │ │castraveţi şi pepeni din solarii│ │
│ │ │ │ │ │şi câmp în sistem convenţional │ │
│ │ │ │ │ │şi ecologic; │ │
│ │ │ │ │ │- implementarea unui sistem de │ │
│ │ │ │ │ │management integrat al │ │
│ │ │ │ │ │controlului organismelor │ │
│ │ │ │ │ │dăunătoare în vederea creşterii │ │
│ │ │ │ │ │siguranţei alimentare. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 30.│ ADER │Evaluarea şi conservarea │ 912.850 │Surse de germoplasmă din │Proiectul vizează evaluarea │Organizarea de loturi │
│ │ 3.3.6.│surselor de germoplasmă │ │diferite specii de legume│fondului de germoplasmă autohton│demonstrative cu │
│ │ │legumicolă toleranţe la │ 200.350 │(tomate, ardei, pătlăgele│sub aspectul comportării faţă de│materialul genetic │
│ │ │stresul termic şi hidric în │ 237.500 │vinete, pepene verde, │factorii biotici (boli şi │selectat. │
│ │ │vederea utilizării acestora │ 237.500 │pepene galben, dovlecel, │dăunători) şi abiotici │Se vor elabora, prezenta│
│ │ │în programele de ameliorare │ 237.500 │fasole, mazăre, ceapă, │(vulnerabilitatea la stresul │şi publica lucrări │
│ │ │ │ │varză). │termic şi hidric), în diferite │ştiinţifice şi alte │
│ │ │ │ │Fişe de descriere a │condiţii pedoclimatice şi │materiale informative │
│ │ │ │ │materialului biologic │sisteme de cultură precum şi │(pliante, broşuri, │
│ │ │ │ │studiat (pe baza │identificarea, colectarea şi │articole în reviste de │
│ │ │ │ │descriptorilor UPOV) în │conservarea de noi surse. │specialitate. │
│ │ │ │ │vederea utilizării ca │Prin derularea proiectului se │Participarea la sesiuni,│
│ │ │ │ │sursă de germoplasmă │propun următoarele activităţi: │conferinţe simpozioane │
│ │ │ │ │pentru obţinerea de noi │- identificarea şi colectarea │şi publicarea unor │
│ │ │ │ │cultivare. │materialului biologic │lucrări ştiinţifice de │
│ │ │ │ │Câmpuri de înmulţire (în │reprezentat de genotipuri │specialitate. │
│ │ │ │ │condiţii de izolare în │(populaţii locale şi soiuri │Organizarea unor mese │
│ │ │ │ │timp sau spaţiu) în │autohtone) pretabile cultivării │rotunde; │
│ │ │ │ │vederea obţinerii de │în condiţii adverse de mediu, │Participarea la │
│ │ │ │ │sămânţă. │din diferite zone ale ţării, │expoziţii şi târguri │
│ │ │ │ │Accesii cu materialul │în care se manifestă stresul │agricole. │
│ │ │ │ │genetic selectat în │termic şi hidric şi în care │Elaborarea unei pagini │
│ │ │ │ │vederea conservării │populaţiile locale de legume au │WEB dedicată │
│ │ │ │ │acestuia. │reuşit să realizeze producţii │proiectului. │
│ │ │ │ │Probe de seminţe în │satisfăcătoare dealungul anilor;│ │
│ │ │ │ │vederea conservării │- inventarierea surselor proprii│ │
│ │ │ │ │surselor de germoplasmă │de germoplasmă în vederea │ │
│ │ │ │ │selectate la parteneri în│identificării celor toleranţe la│ │
│ │ │ │ │condiţii de mediu │stres (pe baza mecanismelor de │ │
│ │ │ │ │controlat. │adaptare); în acest sens se va │ │
│ │ │ │ │ │face o triere a materialului │ │
│ │ │ │ │ │biologic existent, reţinând doar│ │
│ │ │ │ │ │genotipurile capabile să │ │
│ │ │ │ │ │realizeze procesele de │ │
│ │ │ │ │ │gametogeneză şi de polenizare în│ │
│ │ │ │ │ │mod satisfăcător în astfel de │ │
│ │ │ │ │ │condiţii de mediu; │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea materialului │ │
│ │ │ │ │ │biologic reţinut prin │ │
│ │ │ │ │ │organizarea în câmpul │ │
│ │ │ │ │ │experimental a unor variante │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice de cultură în │ │
│ │ │ │ │ │condiţii de stres hidric şi │ │
│ │ │ │ │ │termic; │ │
│ │ │ │ │ │- întocmirea fişelor de │ │
│ │ │ │ │ │descriere a materialului │ │
│ │ │ │ │ │biologic studiat (pe baza │ │
│ │ │ │ │ │descriptorilor UPOV), în urma │ │
│ │ │ │ │ │observaţiilor fenologice şi a │ │
│ │ │ │ │ │determinărilor biometrice │ │
│ │ │ │ │ │efectuate în câmpurile │ │
│ │ │ │ │ │experimentale; │ │
│ │ │ │ │ │- înmulţirea materialului │ │
│ │ │ │ │ │genetic selectat (în condiţii │ │
│ │ │ │ │ │de izolare în timp sau spaţiu) │ │
│ │ │ │ │ │în vederea obţinerii de sămânţă;│ │
│ │ │ │ │ │- conservarea surselor de │ │
│ │ │ │ │ │germoplasmă selectate la │ │
│ │ │ │ │ │parteneri, precum şi │ │
│ │ │ │ │ │constituirea de accesii. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 31.│ ADER │Optimizarea altoirii │ 962.850 │Implementarea tehnologiei│Implementarea tehnologiei │Punerea la dispoziţia │
│ │ 3.3.7.│speciilor de legume cu │ │(semiautorizate) de │plantelor altoite în cultura │unor utilizatori │
│ │ │pondere în cultură, pentru │ 212.850 │obţinere a răsadurilor │ardeiului, tomatelor, │atestaţi a unei │
│ │ │îmbunătăţirea productivităţii│ 250.000 │altoite de ardei, tomate,│cucurbitaceaelor şi a vinetelor,│cantităţi de seminţe din│
│ │ │şi a calităţii fructelor, în │ 250.000 │cucurbitaceae, vinete. │se impune ca o necesitate care │verigi biologice │
│ │ │condiţiile accentuării │ 250.000 │Implementarea tehnologiei│derivă atât din efectul negativ │superioare, în vederea │
│ │ │factorilor de stres biotici │ │de cultură a plantelor │asupra randamentului culturilor │multiplicării noilor │
│ │ │şi abiotici │ │altoite de ardei, tomate,│de legume pe unitatea de │portaltoi creaţi. │
│ │ │ │ │cucurbitaceae, vinete │suprafaţă cât şi asupra │Diseminarea materialului│
│ │ │ │ │cultivate în spaţii │calităţii comerciale a acestora,│biologic ameliorat în │
│ │ │ │ │protejate şi în câmp în │ca urmare a stresului termic, │rândul cultivatorilor │
│ │ │ │ │vederea diminuării │hidric şi biotic determinate de │autohtoni. │
│ │ │ │ │pierderilor de producţie │schimbările climatice din │Realizarea de broşuri şi│
│ │ │ │ │datorate stresului │ultimile decenii, cât şi de │pliante de descriere şi │
│ │ │ │ │termic, hidric şi biotic.│implementarea anumitor │prezentare a noilor │
│ │ │ │ │Înscrierea a 3 portaltoi │reglementări internaţionale │creaţii obţinute în │
│ │ │ │ │în vederea omologării de │privind protejarea mediului │cadrul proiectului. │
│ │ │ │ │noi creaţii biologice │înconjurător care au condus la │Prezentarea rezultatelor│
│ │ │ │ │(câte unul pentru tomate,│interzicerea unor compuşi │activităţii de cercetare│
│ │ │ │ │pătlăgele vinete şi │chimici foarte eficienţi în │şi a noilor prin crearea│
│ │ │ │ │ardei) cu însuşiri morfo-│prevenirea şi combaterea │unei pagini web. │
│ │ │ │ │fiziologice superioare, │bolilor, dăunătorilor şi │Organizarea de loturi │
│ │ │ │ │rezistenţă sau toleranţă │buruienilor, dar care sunt │demonstrative la │
│ │ │ │ │genetică la bolile de sol│incompatibili cu acest demers │producătorii din zone cu│
│ │ │ │ │şi nematozi, │mondial de reducere │tradiţie în cultura │
│ │ │ │ │compatibilitate cu o gamă│semnificativă a factorilor │legumelor (tomate, │
│ │ │ │ │cât mai extinsă de │poluanţi ai mediului │vinete, ardei, │
│ │ │ │ │cultivare. │înconjurător. │castraveţi, pepeni). │
│ │ │ │ │Obţinerea unei cantităţi │Problemele propuse spre │Elaborarea unui ghid de │
│ │ │ │ │de 5 kg seminţe din │rezolvare prin acest proiect au │bune practici horticole │
│ │ │ │ │verigi biologice │un grad de noutate şi │şi de mediu privind │
│ │ │ │ │superioare, în vederea │complexitate ridicat, sunt │optimizarea altoirii │
│ │ │ │ │multiplicării noilor │adaptate condiţiilor │speciilor de legume cu │
│ │ │ │ │portaltoi creaţi. │pedoclimatice locale şi au o │pondere în cultură, │
│ │ │ │ │Realizarea a 40.000 de │aplicabilitate ştiinţifică şi │pentru îmbunătăţirea │
│ │ │ │ │răsaduri altoite de │practică deosebită pentru │productivităţii şi a │
│ │ │ │ │tomate, vinete, ardei şi │dezvoltarea actuală şi viitoare │calităţii fructelor, în │
│ │ │ │ │cucurbitaceae. │a legumiculturii atât în câmp │condiţiile accentuării │
│ │ │ │ │Elaborarea unui ghid de │cât şi în spaţiile protejate. │factorilor de stres │
│ │ │ │ │bune practici horticole │Modificările apărute în │biotici şi abiotici. │
│ │ │ │ │şi de mediu privind │structura de proprietate şi │Rezultatele obţinute vor│
│ │ │ │ │optimizarea altoirii │mecanismele economiei, │fi diseminate prin │
│ │ │ │ │speciilor de legume cu │exigenţele pieţei europene, │organizarea de mese │
│ │ │ │ │pondere în cultură, │modificările climatice │rotunde şi întâlniri de │
│ │ │ │ │pentru îmbunătăţirea │regionale, necesitatea acută a │lucru cu participarea │
│ │ │ │ │productivităţii şi a │protejării mediului înconjurător│producătorilor de │
│ │ │ │ │calităţii fructelor, în │şi asigurării unei dezvoltări │legume, instruiri, │
│ │ │ │ │condiţiile accentuării │durabile, impun abordarea unor │articole de │
│ │ │ │ │factorilor de stress │cercetări ştiinţifice │popularizare, activităţi│
│ │ │ │ │biotici şi abiotici. │interdisciplinare care să │de formare profesională.│
│ │ │ │ │ │conducă, în final, la │Prezentarea şi │
│ │ │ │ │ │identificarea unor soluţii │publicarea de referate │
│ │ │ │ │ │integrate, fezabile, menite să │şi comunicări │
│ │ │ │ │ │crească competitivitatea │ştiinţifice la │
│ │ │ │ │ │producţiei autohtone de legume, │manifestări ştiinţifice │
│ │ │ │ │ │în condiţiile unor recolte │interne şi │
│ │ │ │ │ │crescute şi de calitate. │internaţionale. │
│ │ │ │ │ │Ca urmare, implementarea │Se vor realiza emisiuni │
│ │ │ │ │ │rezultatelor cercetărilor │la radio şi se vor │
│ │ │ │ │ │obţinute prin prezentul proiect,│publica articole în │
│ │ │ │ │ │care priveşte implementarea │revistele de profil din │
│ │ │ │ │ │tehnologiei plantelor altoite în│ţară. │
│ │ │ │ │ │cultura ardeiului, tomatelor, │ │
│ │ │ │ │ │cucurbitaceelor şi vinetelor, va│ │
│ │ │ │ │ │veni în întâmpinarea problemelor│ │
│ │ │ │ │ │majore ale producţiei de legume │ │
│ │ │ │ │ │în spaţii protejate şi în câmp │ │
│ │ │ │ │ │din ţară, în scopul obţinerii │ │
│ │ │ │ │ │unui nivel cantitativ şi │ │
│ │ │ │ │ │calitativ ridicat în cadrul │ │
│ │ │ │ │ │fermelor mici şi mijlocii, care │ │
│ │ │ │ │ │să poată face faţă exigenţelor │ │
│ │ │ │ │ │pieţei comune şi cerinţelor │ │
│ │ │ │ │ │internaţionale. │ │
│ │ │ │ │ │Realizarea unor portaltoi │ │
│ │ │ │ │ │indigeni pentru cultivarele de │ │
│ │ │ │ │ │tomate, vinete, ardei, va │ │
│ │ │ │ │ │conduce atât la reducerea │ │
│ │ │ │ │ │efortului valutar, cât şi la │ │
│ │ │ │ │ │folosirea unor portaltoi cu │ │
│ │ │ │ │ │caracteristici specifice care │ │
│ │ │ │ │ │vor fi mai bine adaptaţi │ │
│ │ │ │ │ │condiţiilor locale de climă şi │ │
│ │ │ │ │ │sol, cu rezistenţe sau toleranţe│ │
│ │ │ │ │ │la bolile de sol şi dăunătorii │ │
│ │ │ │ │ │care afectează culturile de │ │
│ │ │ │ │ │legume din România. │ │
│ │ │ │ │ │Creşterea randamentelor în │ │
│ │ │ │ │ │producţia de legume din România │ │
│ │ │ │ │ │(în prezent având numai 50-60% │ │
│ │ │ │ │ │din realizările ţărilor avansate│ │
│ │ │ │ │ │din U.E., conform datelor │ │
│ │ │ │ │ │statistice) şi îmbunătăţirea │ │
│ │ │ │ │ │calităţii acestora prin │ │
│ │ │ │ │ │implementarea unei tehnologii │ │
│ │ │ │ │ │neconvenţionale, dar care a │ │
│ │ │ │ │ │cunoscut o concertată dezvoltare│ │
│ │ │ │ │ │în ultimile decenii pe plan │ │
│ │ │ │ │ │mondial cât şi în ţările membre │ │
│ │ │ │ │ │ale Comunităţii Europene sunt │ │
│ │ │ │ │ │măsuri absolut necesare pentru a│ │
│ │ │ │ │ │face faţă presiunii │ │
│ │ │ │ │ │concurenţiale a pieţei externe. │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul îşi propune │ │
│ │ │ │ │ │implementarea tehnologiei de │ │
│ │ │ │ │ │cultură a ardeiului (gras, lung │ │
│ │ │ │ │ │şi gogoşar) cu plante altoite │ │
│ │ │ │ │ │precum şi optimizarea │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiilor de cultură a │ │
│ │ │ │ │ │tomatelor, cucurbitaceelor şi │ │
│ │ │ │ │ │vinetelor altoite, la nivelul │ │
│ │ │ │ │ │realizărilor din Europa şi pe │ │
│ │ │ │ │ │plan mondial şi implementarea │ │
│ │ │ │ │ │acestor tehnologii la │ │
│ │ │ │ │ │utilizatori. │ │
│ │ │ │ │ │Tematica urmăreşte implementarea│ │
│ │ │ │ │ │unei tehnologii biologice în │ │
│ │ │ │ │ │vederea reducerii pierderilor de│ │
│ │ │ │ │ │producţie determinate de │ │
│ │ │ │ │ │schimbările climatice. │ │
│ │ │ │ │ │Tehnologia cultivării plantelor │ │
│ │ │ │ │ │altoite conduce la: │ │
│ │ │ │ │ │- diminuarea numărului de │ │
│ │ │ │ │ │tratamente chimice înainte de │ │
│ │ │ │ │ │înfiinţarea culturii (eliminarea│ │
│ │ │ │ │ │tratamentelor cu metam de sodiu,│ │
│ │ │ │ │ │dazomet sau 1.3 diclor propen); │ │
│ │ │ │ │ │- reducerea unor costuri │ │
│ │ │ │ │ │energetice (eliminarea │ │
│ │ │ │ │ │consumului de curent electric şi│ │
│ │ │ │ │ │apă sau gaze naturale necesare │ │
│ │ │ │ │ │la metodele pentru dezinfecţia │ │
│ │ │ │ │ │solului - fumigare şi abur); │ │
│ │ │ │ │ │- îmbunătăţirea vigorii şi │ │
│ │ │ │ │ │rezistenţei la factorii │ │
│ │ │ │ │ │climatici datorită rusticităţii │ │
│ │ │ │ │ │portaltoiului; │ │
│ │ │ │ │ │- creşterea randamentului la │ │
│ │ │ │ │ │hectar cu circa 10-20%, cu │ │
│ │ │ │ │ │impact pozitiv asupra │ │
│ │ │ │ │ │rezultatelor economice. │ │
│ │ │ │ │ │În acest sens se vor testa în │ │
│ │ │ │ │ │vederea introducerii în │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiile recomandate noi │ │
│ │ │ │ │ │portaltoi specifici diferitelor │ │
│ │ │ │ │ │specii cultivate, care vor │ │
│ │ │ │ │ │proveni atât din ţări cu │ │
│ │ │ │ │ │tradiţie dar se vor introduce şi│ │
│ │ │ │ │ │unii portaltoi indigeni de │ │
│ │ │ │ │ │solonacee, rezultaţi din │ │
│ │ │ │ │ │activitatea de cercetare. │ │
│ │ │ │ │ │Vor fi urmărite aspecte care se │ │
│ │ │ │ │ │referă la influenţa │ │
│ │ │ │ │ │portaltoiului asupra │ │
│ │ │ │ │ │comportamentului plantelor │ │
│ │ │ │ │ │altoite faţă de stresul produs │ │
│ │ │ │ │ │de factorii climatici excesivi │ │
│ │ │ │ │ │(temperatură, precipitaţii, │ │
│ │ │ │ │ │secetă), cât şi de sol (fenomene│ │
│ │ │ │ │ │de sărăturare a solului), │ │
│ │ │ │ │ │comportarea plantelor altoite │ │
│ │ │ │ │ │faţă de atacul bolilor de sol şi│ │
│ │ │ │ │ │al nematozilor, productivitatea │ │
│ │ │ │ │ │la ha a legumelor altoite, │ │
│ │ │ │ │ │calitatea fructelor, valoarea │ │
│ │ │ │ │ │nutriţională a acestora, │ │
│ │ │ │ │ │capacitatea de menţinere a │ │
│ │ │ │ │ │calităţii, etc. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 32.│ ADER │Adaptarea tehnologiilor de │1.162.850│Recomandări asupra │Agricultura ecologică este │Rezultatele obţinute se │
│ │ 3.3.8.│cultivare a viţei de vie la │ │modului de minimizare a │sistemul de cultură cel mai │vor folosi la elaborarea│
│ │ │sistemul ecologic, prin │ 262.850 │intervenţiei antropice în│apropiat de natură. Unul din │şi consolidarea │
│ │ │maximizarea utilizării │ 300.000 │ecosistemul viticol │pilonii pe care se bazează │politicilor publice │
│ │ │resurselor biotice şi a │ 300.000 │ecologic. │succesul ei este păstrarea │privind susţinerea │
│ │ │biotice ale ecosistemului │ 300.000 │Recomandări cu privire la│valorii intrinsecă a │fermelor care practică │
│ │ │viticol, în scopul │ │introducerea sustenabilă │biodiversităţii naturale. │cultivarea viţei-de-vie │
│ │ │conservării biodiversităţii │ │a sistemului ecologic de │Proiectul are scopul de a oferi │în sistem ecologic. │
│ │ │acestuia │ │cultivare a viţei de vie │soluţii viabile, adaptate │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │în raport cu factorii │specificului fiecărei zone │obţinute prin întâlniri │
│ │ │ │ │perturbatori specifici │viticole luată în studiu pentru │de lucru, mese rotunde, │
│ │ │ │ │fiecărui areal viticol │introducerea cu succes a │instruiri, articole de │
│ │ │ │ │luat în studiu. │sistemului ecologic. │popularizare, formare │
│ │ │ │ │Soluţii tehnologice │Vor fi realizate următoarele │profesională. │
│ │ │ │ │privind managementul │activităţi: │Acordarea de consultanţă│
│ │ │ │ │buruienilor în │- studii asupra biodiversităţii │în problematica │
│ │ │ │ │plantaţiile viticole │ecosistemelor viticole │păstrării │
│ │ │ │ │ecologice. │consacrate şi evaluarea │biodiversităţii │
│ │ │ │ │Produse, tehnici, │capacităţii de suport şi │plantaţiilor viticole │
│ │ │ │ │tehnologii destinate │regenerare a acestora în urma │ecologice. │
│ │ │ │ │controlului organismelor │intervenţiei factorului │Elaborarea unui ghid │
│ │ │ │ │dăunătoare în plantaţiile│antropic; │practic privind │
│ │ │ │ │viticole ecologice. │- analiza factorilor │tehnologiile de │
│ │ │ │ │Organizarea de loturi │perturbatori în sistemul de │cultivare a viţei de vie│
│ │ │ │ │demonstrative în care să │cultivare ecologică a viţei de │în sistem ecologic │
│ │ │ │ │fie prezentate noile │vie; │(înfiinţare şi │
│ │ │ │ │soluţii, produse, │- identificarea de soluţii │exploatare) fundamentate│
│ │ │ │ │tehnologii. │privind managementul buruienilor│prin folosirea │
│ │ │ │ │ │în plantaţiile viticole │resurselor naturale în │
│ │ │ │ │ │ecologice; │scopul conservării │
│ │ │ │ │ │- testarea de produse, tehnici, │biodiversităţii │
│ │ │ │ │ │tehnologii destinate controlului│ecosistemului viticol. │
│ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare în │Articole ştiinţifice │
│ │ │ │ │ │plantaţiile viticole ecologice. │prezentate şi publicate │
│ │ │ │ │ │ │la simpozioane interne │
│ │ │ │ │ │ │şi internaţionale. │
│ │ │ │ │ │ │Intervenţii în │
│ │ │ │ │ │ │mass-media (scrisă şi │
│ │ │ │ │ │ │audio-vizuală). │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 33.│ ADER │Menţinerea materialului de │ 962.850 │Completarea stocului de │Prin acest proiect se urmăreşte │Transferul rezultatelor │
│ │ 3.3.9.│înmulţire viticol - │ │material iniţial din sera│reabilitarea sectorului de │către operatorii │
│ │ │categoriile biologice │ 212.850 │nucleu izolator cu noile │producere a materialului săditor│economici producători de│
│ │ │material iniţial de │ 250.000 │soiuri şi clone realizate│viticol prin dezvoltarea │material pentru plantare│
│ │ │înmulţire, bază şi certificat│ 250.000 │de cercetarea viticolă │cadrului organizatoric aferent │viticol dar şi către │
│ │ │ │ 250.000 │românească; │şi aplicarea unor tehnici şi │instituţiile care │
│ │ │ │ │Catalog de soiuri şi │metode moderne de producere şi │coordonează activitatea │
│ │ │ │ │clone realizate de │menţinere a materialului din │de producere a │
│ │ │ │ │cercetarea viticolă │categorii biologice superioare │materialului pentru │
│ │ │ │ │românească; │(Iniţial/Bază) în vederea │plantare viticol la │
│ │ │ │ │Producerea de material │conservării valorii biologice şi│nivel naţional (MADR, │
│ │ │ │ │săditor viticol"Iniţial │creşterea calităţii acestuia. │ITCSMS, OFJ, INSC). │
│ │ │ │ │şi "Bază" pentru │Se va verifica uniformitatea şi │Extensia rezultatelor │
│ │ │ │ │transferul către │stabilitatea genetică a │prin înfiinţarea de │
│ │ │ │ │pepinierişti privaţi în │soiurilor de viţă de vie │plantaţii mamă "Bază" şi│
│ │ │ │ │vederea înfiinţării │existente în colecţiile │organizarea de vizite │
│ │ │ │ │plantaţiilor mamă │naţionale de germoplasmă │demonstrative. │
│ │ │ │ │"Certificat"; │viticolă (materialul"Iniţial") │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │Catalogul cu soiurile şi │Vor fi dezvoltate şi aplicate │prin lucrări ştiinţifice│
│ │ │ │ │clonele existente în │metode de diagnosticare a stării│susţinute şi publicate │
│ │ │ │ │cadrul fondului naţional │de sănătate a plantelor, de │în reviste de │
│ │ │ │ │de germoplasmă viticolă; │devirozare şi obţinere de plante│specialitate. │
│ │ │ │ │Tehnologii/secvenţe │sănătoase prin tehnici moderne │Editarea unei noi ediţii│
│ │ │ │ │tehnologice inovative de │de multiplicare. │a"Catalogului de soiuri │
│ │ │ │ │înmulţire a materialului │Activităţile desfăşurate vor │şi clone realizate de │
│ │ │ │ │săditor viticol │viza eficientizarea verigilor │cercetarea viticolă │
│ │ │ │ │ │tehnologice de obţinere a │românească". │
│ │ │ │ │ │materialului viticol"Iniţial" şi│ │
│ │ │ │ │ │"Bază" (o atenţie deosebită │ │
│ │ │ │ │ │acordându-se clonelor recent │ │
│ │ │ │ │ │omologate şi soiurilor │ │
│ │ │ │ │ │româneşti) în spaţii protejate │ │
│ │ │ │ │ │şi în câmp, în conformitate cu │ │
│ │ │ │ │ │legislaţia actuală armonizată cu│ │
│ │ │ │ │ │cea europeană. │ │
│ │ │ │ │ │Se va urmări ca pe parcursul │ │
│ │ │ │ │ │derulării proiectului să se │ │
│ │ │ │ │ │producă cantităţi suficiente de │ │
│ │ │ │ │ │material pentru plantare viticol│ │
│ │ │ │ │ │din categoria"Bază" pentru │ │
│ │ │ │ │ │înfiinţarea de plantaţii mamă │ │
│ │ │ │ │ │"Certificat" în cadrul │ │
│ │ │ │ │ │pepinierelor înregistrate │ │
│ │ │ │ │ │oficial pentru producerea de │ │
│ │ │ │ │ │material pentru plantare │ │
│ │ │ │ │ │viticol. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 34.│ ADER │Cercetări privind │ 962.850 │Definirea noţiunii de │Prezentul proiect are ca scop │Transferul rezultatelor │
│ │3.3.10.│identificarea şi definirea │ │terroir a principalelor │identificarea pe de o parte a │către fermierii │
│ │ │elementelor de tipicitate a │ 212.850 │vinuri obţinute în │elementelor care definesc │cultivatori de viţă de │
│ │ │vinurilor româneşti. │ 250.000 │arealele viticole │terroir-ul vinurilor româneşti, │vie şi oenologi, către │
│ │ │Valorificarea potenţialului │ 250.000 │selectate. │a capacităţii naturale de │instituţiile care │
│ │ │sanogen al vinurilor prin │ 250.000 │Elementele care definesc │acumulare a polifenolilor, │coordonează activităţile│
│ │ │creşterea conţinutul fenolic │ │terroir-ul fiecărei │funcţie de specificitatea │de producere a │
│ │ │ │ │regiuni: sol, │diferitelor areale viticole iar │strugurilor şi vinurilor│
│ │ │ │ │microclimat, soiuri. │pe de altă parte se urmăreşte │la nivel regional şi │
│ │ │ │ │Definirea noţiunii de │modul în care sistemul de │naţional (MADR, ONVPV, │
│ │ │ │ │terroir a principalelor │cultură şi tehnicile de │asociaţii profesionale. │
│ │ │ │ │vinuri obţinute în │vinificaţie pot creşte │Extensia rezultatelor │
│ │ │ │ │arealele viticole │potenţialul fenolic al │prin realizarea de │
│ │ │ │ │selectate. │strugurilor şi vinurilor. │loturi demonstrative. │
│ │ │ │ │Compoziţia fizico-chimică│Se vor realiza următoarele │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │a vinurilor din arealele │activităţi: │prin lucrări ştiinţifice│
│ │ │ │ │analizate. │- identificarea factorilor de │susţinute şi publicate │
│ │ │ │ │Recomandări privind │mediu care definesc noţiunea de │în reviste de │
│ │ │ │ │practici agricole care │terroir al anumitor areale │specialitate, vizite │
│ │ │ │ │îmbunătăţesc calitatea │viticole; │tehnice, mese rotunde, │
│ │ │ │ │fenolică a strugurilor. │- analiza compuşilor │prin publicaţii şi │
│ │ │ │ │Recomandări privind │fizico-chimici existenţi în │prezentări la sesiuni │
│ │ │ │ │stabilirea momentului │vinurile de cazier, cu accent pe│ştiinţifice. │
│ │ │ │ │maturităţii fenolice şi a│conţinutul fenolic al acestora; │ │
│ │ │ │ │plafonului fenolic al │- stabilirea unor loturi cu │ │
│ │ │ │ │strugurilor materie primă│soiuri de viţă de vie pentru │ │
│ │ │ │ │pentru vinuri roşii. │analiza şi experimentarea │ │
│ │ │ │ │Tehnologie de prelucrare │creşterii potenţialului fenolic │ │
│ │ │ │ │a strugurilor axată pe │al acestora; │ │
│ │ │ │ │maximizarea gradului de │- testarea celor mai bune │ │
│ │ │ │ │extractibilitate a │practici agricole care │ │
│ │ │ │ │compuşilor fenolici. │îmbunătăţesc calitatea fenolică │ │
│ │ │ │ │Compoziţia fenolică a │a strugurilor; │ │
│ │ │ │ │produselor viti-vinicole │- cercetarea momentului │ │
│ │ │ │ │rezultate (struguri şi │maturităţii fenolice şi a │ │
│ │ │ │ │vinuri). │plafonului fenolic al │ │
│ │ │ │ │ │strugurilor materie primă pentru│ │
│ │ │ │ │ │vinuri roşii; │ │
│ │ │ │ │ │- cercetarea influenţei │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiei de prelucrare a │ │
│ │ │ │ │ │strugurilor asupra gradului de │ │
│ │ │ │ │ │extractibilitate a compuşilor │ │
│ │ │ │ │ │fenolici; │ │
│ │ │ │ │ │- analiza compoziţiei fenolice a│ │
│ │ │ │ │ │produselor viti-vinicole │ │
│ │ │ │ │ │rezultate (struguri si vinuri); │ │
│ │ │ │ │ │- efectuarea unor corelaţii │ │
│ │ │ │ │ │între diferiţi indici şi │ │
│ │ │ │ │ │compuşii fenolici şi efectul │ │
│ │ │ │ │ │economic obţinut prin │ │
│ │ │ │ │ │valorificarea lor. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 35.│ ADER │Metode inovative de obţinere │ 762.850 │Identificarea şi │Acest proiect, vizează: │Utilizarea rezultatelor │
│ │3.3.11.│a nucului altoit pentru │ │multiplicarea │- reconstrucţia ecologică a │proiectului se va face │
│ │ │înfiinţarea plantaţiilor │ 162.850 │biotipurilor locale vechi│agrobiodiversităţii şi │prin extinderea │
│ │ │ecologice în perspectiva │ 200.000 │şi a soiurilor noi cu │resurselor genetice autohtone, │biotipurilor şi │
│ │ │schimbărilor climatice majore│ 200.000 │rezistenţă sporită la │maximizarea factorilor naturali │soiurilor locale de nuc │
│ │ │pe plan mondial │ 200.000 │variaţiile mari de │cu impact asupra mediului │pe suprafeţe extinse în │
│ │ │ │ │temperatură şi umiditate.│înconjurător; │România şi în alte ţări │
│ │ │ │ │Crearea unui biodepozitar│- folosirea terenurilor │ale Uniunii Europene. │
│ │ │ │ │pentru stocarea fondului │improprii altor culturi │ │
│ │ │ │ │de germoplasmă care să │pomicole; │ │
│ │ │ │ │permită continuarea │- diminuarea fenomenului de │ │
│ │ │ │ │progresului genetic │eroziune a solului; │ │
│ │ │ │ │pentru obţinerea de │- plantarea livezilor de nuc pe │ │
│ │ │ │ │rezultate superioare în │versanţi în vederea fixării │ │
│ │ │ │ │cultura nucului │solului şi reducerea │ │
│ │ │ │ │deficitară atât pe plan │alunecărilor de teren în urma │ │
│ │ │ │ │european cât şi în │precipitaţiilor excesive ştiind │ │
│ │ │ │ │România. │că sistemul radicular al nucului│ │
│ │ │ │ │Folosirea raţională a │are această capacitate; │ │
│ │ │ │ │suprafeţelor de teren │- obţinerea de material săditor │ │
│ │ │ │ │improprii altor specii │de nuc din biotipurile şi │ │
│ │ │ │ │pomicole, cât şi │soiurile cu rezistenţă atât la │ │
│ │ │ │ │reducerea fenomenului de │temperaturile minime din timpul │ │
│ │ │ │ │eroziune a solului. │iernii cât şi la temperaturile │ │
│ │ │ │ │Posibilităţi de refacere │maxime din timpul verii. │ │
│ │ │ │ │a perdelelor de protecţie│În urma modificărilor apărute în│ │
│ │ │ │ │a drumurilor şi │structura de proprietate şi │ │
│ │ │ │ │localităţilor afectate de│având în vedere că pe │ │
│ │ │ │ │secetă sau înzăpeziri. │suprafeţele relativ mici (2-5 ha│ │
│ │ │ │ │Obţinerea de venituri │teren) cultura nucului este │ │
│ │ │ │ │sigure pe termen lung │profitabilă economic, pe lângă │ │
│ │ │ │ │(50-80 ani). │celelalte avantaje privind │ │
│ │ │ │ │Obţinerea de materie │mediul, solul şi schimbările │ │
│ │ │ │ │primă pentru industria │climatice, acest proiect îşi │ │
│ │ │ │ │farmaceutică (frunze), │găseşte pe deplin necesitatea în│ │
│ │ │ │ │industria alimentară │vederea dezvoltării durabile. │ │
│ │ │ │ │(miez de nucă, │Prin acest proiect se va realiza│ │
│ │ │ │ │dulceţuri), industria │un centru de obţinere a nucului │ │
│ │ │ │ │lemnului (mobilier), │altoit care să asigure plantarea│ │
│ │ │ │ │crearea de zone verzi şi │anuală a cca. 200 ha plantaţii │ │
│ │ │ │ │împădurirea versanţilor. │de nuc. │ │
│ │ │ │ │Eliminarea produselor │Redarea în circuitul pomicol a │ │
│ │ │ │ │fitofarmaceutice │cca. 200 ha teren anual din │ │
│ │ │ │ │(pesticidelor) cu impact │zonele de deal şi submontane │ │
│ │ │ │ │în siguranţa mediului │ştiut fiind faptul că nucul are │ │
│ │ │ │ │înconjurător. │zonă de favorabilitate de la │ │
│ │ │ │ │ │malul mării până la altitudinea │ │
│ │ │ │ │ │de 1000-1200 m. │ │
│ │ │ │ │ │Eficienţa economică mare pe │ │
│ │ │ │ │ │unitatea de suprafaţă │ │
│ │ │ │ │ │(cca 20 mii euro/ha). │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 36.│ ADER │Creşterea competitivităţii │ 812.850 │- integrarea în │Creşterea demografică la nivel │- mese rotunde şi vizite│
│ │3.3.12.│tehnico-economice în │ │tehnologiile inovative de│mondial şi necesitatea sporirii │la loturile │
│ │ │pomicultură prin tehnologii │ 175.350 │noi soiuri şi portaltoi │consumului de fructe în dieta │demonstrative cu │
│ │ │adaptate la condiţiile │ 212.500 │autohtoni şi străini │zilnică implică realizarea unor │participarea fermierilor│
│ │ │pedoclimatice din România în │ 212.500 │adaptaţi condiţiilor │producţii mari de fructe de │privaţi, în cadrul │
│ │ │vederea implementării │ 212.500 │pedo-climatice; │calitate superioară şi │cărora se vor prezenta │
│ │ │Subprogramului tematic │ │- elaborarea de elemente │profitabile în acelaşi timp │rezultatele cercetărilor│
│ │ │Pomicol în perioada 2015-2020│ │specifice tehnologiilor │pentru încurajarea │efectuate; │
│ │ │ │ │de precizie pe baza │cultivatorilor pomicoli din │- elaborarea şi │
│ │ │ │ │fitomonitorizării │România. │publicarea unor lucrări │
│ │ │ │ │proceselor de creştere şi│În ultimii ani în cultura │ştiinţifice şi de │
│ │ │ │ │fructificare; │pomicolă europeană tinde să se │popularizare în │
│ │ │ │ │- secvenţe tehnologice │generalizeze sistemul de cultură│revistele de │
│ │ │ │ │îmbunătăţite de aplicare │superintensivă, pe plantaţii de │specialitate; │
│ │ │ │ │a fertilizării şi │mare densitate, cu controlul mai│- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │irigării, de aplicare a │strict al tuturor factorilor de │MADR a rezultatelor │
│ │ │ │ │tăierilor de formare şi │vegetaţie pentru realizarea de │obţinute; │
│ │ │ │ │întreţinere pentru noile │producţii mari de fructe pe │- ghidurile elaborate │
│ │ │ │ │combinaţii soi-portaltoi,│suprafeţe mai mici. Pe plan │vor fi puse la │
│ │ │ │ │în plantaţiile pomicole │mondial, introducerea in cultură│dispoziţia experţilor │
│ │ │ │ │superintensive; │a portaltoilor vegetativi de │din cadrul MADR şi a │
│ │ │ │ │- elaborarea de ghiduri │vigoare redusă pentru diferite │pomicultorilor, │
│ │ │ │ │tehnico-economice privind│specii pomicole (măr, păr, prun,│operatorilor economici │
│ │ │ │ │tehnologiile de │cireş, etc.), face posibilă │şi altor potenţiali │
│ │ │ │ │înfiinţare şi întreţinere│crearea de culturi de mare │utilizatori şi │
│ │ │ │ │a plantaţiilor, pentru │densitate şi productivitate │beneficiari ai │
│ │ │ │ │toate speciile pomicole │deosebită. │proiectelor din cadrul │
│ │ │ │ │autohtone pomicole │În ţările vest-europene, │Subprogramului tematic │
│ │ │ │ │incluse în Legea │tendinţa de a aplica tehnologii │Pomicol în perioada │
│ │ │ │ │pomiculturii nr. │de cultură care să protejeze │2015-2020. │
│ │ │ │ │348/2003. │mediul şi să-l păstreze cât mai │ │
│ │ │ │ │ │nepoluat, a căpătat conotaţii │ │
│ │ │ │ │ │majore. Se acordă o atenţie │ │
│ │ │ │ │ │sporită nutriţiei controlate a │ │
│ │ │ │ │ │plantelor prin administrarea │ │
│ │ │ │ │ │unor doze, reţete şi momente de │ │
│ │ │ │ │ │aplicare corelate cu procesele │ │
│ │ │ │ │ │fiziologice caracteristice │ │
│ │ │ │ │ │speciei şi chiar soiului │ │
│ │ │ │ │ │cultivat, captării cât mai │ │
│ │ │ │ │ │eficiente a luminii solare prin │ │
│ │ │ │ │ │sisteme de tăieri - forme de │ │
│ │ │ │ │ │coroană, aplicarea irigării │ │
│ │ │ │ │ │localizate asociată cu │ │
│ │ │ │ │ │fertirigarea, cu economie de │ │
│ │ │ │ │ │apă, energie şi forţă de muncă. │ │
│ │ │ │ │ │În acest context proiectul îşi │ │
│ │ │ │ │ │propune următoarele obiective: │ │
│ │ │ │ │ │- monitorizarea unor factori │ │
│ │ │ │ │ │fiziologici de creştere şi │ │
│ │ │ │ │ │fructificare în scopul │ │
│ │ │ │ │ │diagnosticării multisenzoriale, │ │
│ │ │ │ │ │timpurii a stării de stres în │ │
│ │ │ │ │ │plantaţii şi fundamentării unor │ │
│ │ │ │ │ │elemente specifice tehnologiilor│ │
│ │ │ │ │ │de precizie; │ │
│ │ │ │ │ │- integrarea în tehnologiile │ │
│ │ │ │ │ │inovative de noi soiuri şi │ │
│ │ │ │ │ │portaltoi autohtoni şi străini │ │
│ │ │ │ │ │adaptaţi condiţiilor pedo- │ │
│ │ │ │ │ │climatice; │ │
│ │ │ │ │ │- adaptarea celor mai moderne │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii pomicole aplicate în │ │
│ │ │ │ │ │România şi în ţările cu │ │
│ │ │ │ │ │agricultură avansată în vederea │ │
│ │ │ │ │ │limitării efectelor negative ale│ │
│ │ │ │ │ │schimbărilor climatice │ │
│ │ │ │ │ │prognozate pentru următorii 50 │ │
│ │ │ │ │ │de ani în România; │ │
│ │ │ │ │ │- creşterea performanţelor │ │
│ │ │ │ │ │economice şi a siguranţei în │ │
│ │ │ │ │ │exploatare a actualelor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii pomicole, pentru │ │
│ │ │ │ │ │ridicarea durabilă a nivelului │ │
│ │ │ │ │ │de trai, stabilizarea forţei de │ │
│ │ │ │ │ │muncă în teritoriu şi crearea │ │
│ │ │ │ │ │condiţiilor necesare pentru │ │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unor activităţi │ │
│ │ │ │ │ │colaterale aducătoare de │ │
│ │ │ │ │ │venituri (industrie agro- │ │
│ │ │ │ │ │alimentară şi energetică, agro- │ │
│ │ │ │ │ │turism, etc.). │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul urmăreşte elaborarea │ │
│ │ │ │ │ │de ghiduri tehnico-economice │ │
│ │ │ │ │ │detaliate pentru fiecare specie │ │
│ │ │ │ │ │pomicolă inclusă în legea │ │
│ │ │ │ │ │pomiculturii nr. 348/2003, în │ │
│ │ │ │ │ │funcţie de sistemul de cultură. │ │
│ │ │ │ │ │Ghidurile vor conţine informaţii│ │
│ │ │ │ │ │tehnice detaliate cu privire la │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiile de înfiinţare şi │ │
│ │ │ │ │ │întreţinere pentru toate │ │
│ │ │ │ │ │speciile pomicole autohtone, │ │
│ │ │ │ │ │precum şi eficienţa economică a │ │
│ │ │ │ │ │fiecărei specii pe sisteme de │ │
│ │ │ │ │ │cultură. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 4.: Îmbunătăţirea managementului integrat al culturilor de câmp şi horticole pentru prevenirea şi combaterea │
│buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, prietenoase cu mediul şi sănătatea consumatorilor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 4.1.: Utilizarea durabilă a resurselor vegetale şi a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din │
│culturile de câmp şi horticole │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 37.│ ADER │Identificarea de soluţii de │ 862.850 │Identificarea prin metode│Proiectul porneşte de la │Introducerea în practica│
│ │ 4.1.1.│combatere integrată a │ │sigure a organismelor │necesitatea gestionării concrete│pomicolă a măsurilor │
│ │ │organismelor dăunătoare în │ 187.850 │dăunătoare de orice tip │a organismelor dăunătoare din │integrate de prevenire │
│ │ │plantaţiile pomicole care să │ 225.000 │(virusuri, ciuperci, │agrosistemele create în │şi combatere a │
│ │ │conducă la reabilitarea │ 225.000 │bacterii, insecte) cu rol│plantaţiile pomicole. │organismelor dăunătoare,│
│ │ │mediului şi obţinerea unor │ 225.000 │dăunător asupra speciilor│Aceasta presupune dezvoltarea │în scopul obţinerii de │
│ │ │produse sănătoase în sistem │ │pomicole. │unor verigi tehnologice şi │material săditor │
│ │ │ecologic │ │Stabilirea incidenţei │modalităţi inovative prin care │certificat şi implicit │
│ │ │ │ │organismelor dăunătoare │să se reducă atacul acestora în │a plantaţiilor │
│ │ │ │ │din plantaţiile pomicole │conformitate cu prevederile │producătoare de fructe │
│ │ │ │ │în funcţie de factorii de│referitoare la utilizarea │competitive pe piaţă. │
│ │ │ │ │influenţă. │durabilă a produselor de │Creşterea eficienţei │
│ │ │ │ │Realizarea unui complex │protecţie a plantelor. │economice a fermelor │
│ │ │ │ │suport (tehnic) de │Principalele activităţi vor │specializate şi │
│ │ │ │ │prevenire şi control a │viza: │reducerea arealelor │
│ │ │ │ │pierderilor produse de │- perfecţionarea metodelor de │afectate. │
│ │ │ │ │principalele boli │identificare a organismelor │Extensia rezultatelor │
│ │ │ │ │virotice, micotice şi │dăunătoare în pepiniere şi │cercetărilor prin │
│ │ │ │ │bacteriene şi a │plantaţii pomicole; │organizarea de loturi │
│ │ │ │ │vectorilor acestora │- studiul fenofazelor critice │demonstrative şi vizite │
│ │ │ │ │(insecte) în pepinierele │pentru contaminarea cu organisme│pentru documentare a │
│ │ │ │ │şi plantaţiile pomicole. │dăunătoare; │pomicultorilor, │
│ │ │ │ │Identificarea unor elite │- analiza posibilităţilor de │cercetătorilor, cadrelor│
│ │ │ │ │valoroase cu toleranţă la│prevenire şi combatere a │didactice etc. │
│ │ │ │ │principalele tipuri de │organismelor dăunătoare prin │Instruirea celor │
│ │ │ │ │organisme dăunătoare şi │măsuri agrofitotehnice, │interesaţi privind │
│ │ │ │ │cu pretabilitate la │biologice, etc., altele decât │principalele măsuri de │
│ │ │ │ │înmulţirea prin mijloace │cele chimice; │prevenire şi control a │
│ │ │ │ │biotehnice (fără risc de │- analize de risc fitosanitar │organismelor dăunătoare │
│ │ │ │ │poluare) - culturi in │prin testare virală cu │prin implementarea │
│ │ │ │ │vitro, în vederea │utilizarea metodelor biologice, │programelor fitosanitare│
│ │ │ │ │înfiinţării unor culturi │serologice (DAS/TAS-ELISA); │fără risc de poluare. │
│ │ │ │ │ecologice. │- elaborarea programelor │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │Soluţii de combatere │fitosanitare realizate pe baza │prin lucrări de │
│ │ │ │ │integrată a organismelor │prognozei şi avertizării cu │popularizare şi │
│ │ │ │ │dăunătoare diferenţiat │recomandarea metodelor care nu │ştiinţifice, ghid │
│ │ │ │ │pentru pepiniere, livezi │implică poluare; │practic de identificare │
│ │ │ │ │tinere sau livezi pe rod │- trecerea în procesul de │a principalelor simptome│
│ │ │ │ │în funcţie de │testare pentru optimizarea unor │produse de organismele │
│ │ │ │ │sensibilitatea soiurilor │protocoale de înmulţire in vitro│dăunătoare şi măsurile │
│ │ │ │ │şi pe baza unor produse │a elitelor care răspund la │de prevenire şi │
│ │ │ │ │performante, selective │utilizarea în culturile │combatere. │
│ │ │ │ │pentru mediul │ecologice, etc.; │ │
│ │ │ │ │înconjurător. │- stabilirea celor mai │ │
│ │ │ │ │ │rezistente soiuri din │ │
│ │ │ │ │ │sortimentul actual şi de │ │
│ │ │ │ │ │perspectivă în vederea │ │
│ │ │ │ │ │extinderii în cultură cu un │ │
│ │ │ │ │ │număr redus de intervenţii │ │
│ │ │ │ │ │chimice; │ │
│ │ │ │ │ │- amplasarea în unităţi din │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de cercetare şi la │ │
│ │ │ │ │ │pomicultori privaţi a unor │ │
│ │ │ │ │ │loturi demonstrative. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 38.│ ADER │Evaluarea impactului │ 962.850 │Evaluarea căilor de │Exploataţiile viticole din │Transferul rezultatelor │
│ │ 4.1.2.│fitosanitar al materialului │ │circulaţie a materialului│România sunt tot mai mult │va fi făcut prin │
│ │ │pentru plantare utilizat în │ 212.850 │pentru plantare viticol │afectate de bolile sistemice │diseminarea de │
│ │ │programul de reconversie │ 250.000 │utilizat la înfiinţarea │cauzate de organisme dăunătoare │informaţii către │
│ │ │viticolă în România asupra │ 250.000 │plantaţiilor noi de viţa │din grupul bacteriilor şi │utilizatorii finali şi │
│ │ │plantaţiilor tinere de viţă │ 250.000 │de vie în programul de │fitoplasmelor (fitoplasmoze şi │autorităţile din │
│ │ │de vie │ │reconversie. │cancerul bacterian) răspândite │sectorul viticulturii, │
│ │ │ │ │Hărţi de răspândire a │prin insecte vectoare, dar şi │precum şi pentru │
│ │ │ │ │simptomelor produse de │prin propagarea de către om a │publicul larg, pentru a │
│ │ │ │ │bolile sistemice la viţa │materialului pentru plantare │spori gradul de │
│ │ │ │ │de vie din plantaţiile │infectat pe care îl foloseşte la│conştientizare a │
│ │ │ │ │tinere şi stabilirea │înfiinţarea de noi plantaţii │problemei propuse. │
│ │ │ │ │focarelor de boală. │viticole. Aceste boli sunt │Întâlniri periodice cu │
│ │ │ │ │Metode specifice de │printre cele mai distructive ale│viticultorii, mese │
│ │ │ │ │diagnostic (microscopie, │viţei de vie din întreaga lume, │rotunde; participări la │
│ │ │ │ │moleculare). │pentru care nu exista tratamente│manifestări ştiinţifice;│
│ │ │ │ │Identificarea, │chimice de combatere. Eforturile│publicaţii în reviste de│
│ │ │ │ │caracterizarea şi │susţinute pe care le depun │popularizare şi de │
│ │ │ │ │epidemiologia │specialiştii în acest domeniu, │specialitate (lucrări │
│ │ │ │ │organismelor dăunătoare; │pentru găsirea de noi mijloace │cotate ISI şi alte baze │
│ │ │ │ │caracterizarea ciclului │de control, sunt limitate de │de date recunoscute. │
│ │ │ │ │biologic; hărţi de │cunoaşterea insuficientă a │Materiale informative - │
│ │ │ │ │răspîndire a acestora. │organismelor dăunătoare care │buletine, pliante, │
│ │ │ │ │Identificarea speciilor │produc aceste boli, şi a │flyere pentru │
│ │ │ │ │de vectori şi a plantelor│factorilor care determină │conştientizarea opiniei │
│ │ │ │ │gazdă (altele decât viţa │răspândirea lor pe scară largă. │publice asupra riscului │
│ │ │ │ │de vie) asociate cu │Prin acest proiect se propune să│reprezentat de bolile │
│ │ │ │ │bolile sistemice, hărţi │se realizeze şi să implementeze │sistemice la viţa de │
│ │ │ │ │de răspândire a acestora.│un sistem integrat de detectare │vie; parteneriate │
│ │ │ │ │Evaluarea impactului │şi identificare timpurie a │internaţionale. │
│ │ │ │ │fitosanitar şi economic │focarelor organismelor │Platforma web │
│ │ │ │ │al materialului pentru │dăunătoare, precum şi a căilor │interactivă pentru │
│ │ │ │ │plantare viticol folosit │de răspândire; evaluarea, │comunicarea rezultatelor│
│ │ │ │ │la înfiinţarea noilor │dezvoltarea şi recomandarea │obţinute în proiect. │
│ │ │ │ │plantaţii viticole. │celor mai adecvate metode de │ │
│ │ │ │ │Evaluarea riscului de │control. │ │
│ │ │ │ │răspândire în România, a │Pentru aceasta vor fi efectuate │ │
│ │ │ │ │bolilor sistemice la viţa│următoarele activităţi: │ │
│ │ │ │ │de vie şi a speciilor │- identificarea zonelor viticole│ │
│ │ │ │ │vectoare asociate. │cu plantaţii nou înfiinţate cu │ │
│ │ │ │ │Evaluarea factorilor care│material pentru plantare │ │
│ │ │ │ │favorizează şi care │autohton şi intracomunitar; │ │
│ │ │ │ │limitează pătrunderea şi │- evaluarea stării fitosanitare │ │
│ │ │ │ │răspândirea bolilor │a plantaţiilor viticole │ │
│ │ │ │ │sistemice (condiţiile │identificate (simptomatologie - │ │
│ │ │ │ │climatice şi de mediu, │prezenţă, frecvenţa, │ │
│ │ │ │ │circulaţia mărfurilor, │intensitate, susceptibilitatea │ │
│ │ │ │ │inclusiv a materialului │soiurilor; tipuri de boli;); │ │
│ │ │ │ │pentru plantare, factori │- diagnoza exactă a organismelor│ │
│ │ │ │ │antropici). │dăunătoare, prin descrierea │ │
│ │ │ │ │Strategii de management │taxonomicăi, biologică şi │ │
│ │ │ │ │pentru prevenirea şi │simptomatologică; │ │
│ │ │ │ │limitarea impactului │- evaluarea insectelor vectoare │ │
│ │ │ │ │fitosanitar al bolilor │şi a buruienilor gazdă asociate │ │
│ │ │ │ │sistemice (fitoplasmoze, │cu tipul de organism dăunător; │ │
│ │ │ │ │cancer bacterian) atât în│- stabilirea impactului stării │ │
│ │ │ │ │pepiniere cât şi în │fitosanitare asupra cantităţii │ │
│ │ │ │ │podgorii. │şi calităţii recoltei (kg │ │
│ │ │ │ │Propunerea de recomandări│struguri, conţinut de zahăr); │ │
│ │ │ │ │de carantină fitosanitară│- evaluarea şi promovarea unor │ │
│ │ │ │ │privind securitatea │măsuri noi de management a │ │
│ │ │ │ │circulaţiei materialului │organismelor dăunătoare şi a │ │
│ │ │ │ │săditor viticol, în │vectorilor asociaţi; │ │
│ │ │ │ │conformitate cu │- extrapolarea zonelor viticole │ │
│ │ │ │ │legislaţia în vigoare. │de risc faţă de bolile sistemice│ │
│ │ │ │ │ │pe baza evaluării factorilor │ │
│ │ │ │ │ │care favorizează răspândirea lor│ │
│ │ │ │ │ │(condiţiile climatice, şi de │ │
│ │ │ │ │ │mediu, originea şi circulaţia │ │
│ │ │ │ │ │materialului pentru plantare, │ │
│ │ │ │ │ │factori antropici). │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 39.│ ADER │Studiul impactului prunului │ 762.850 │Rezultate privind │Prunul reprezintă încă specia │Popularizarea │
│ │ 4.1.3.│ transgenic rezistent la Plum│ │potenţialul impact al │pomicolă dominantă în România │rezultatelor, cu ocazia │
│ │ │pox potyvirus asupra │ 162.850 │transgenelor inserate în │care, însă, este grav afectată │organizării de mese │
│ │ │organismelor nevizate şi │ 200.000 │prunul modificat genetic │de infecţiile cu Plum pox │rotunde şi întâlniri la │
│ │ │evaluarea stabilităţii │ 200.000 │asupra populaţiilor │potyvirus (PPV), ţara noastră │care participă │
│ │ │rezistenţei şi a │ 200.000 │indigene de afide │fiind cunoscută ca endemică │potenţialii beneficiari │
│ │ │performanţelor agronomice ale│ │vectoare. │pentru acest periculos organism │(fermieri, DAJ, OFJ, │
│ │ │acestuia în contextul │ │Analiza comparativă a │dăunător. Este aproape unanim │ITCSMS, etc). │
│ │ │protejării mediului şi a │ │preferinţei albinelor │acceptat că obţinerea unor │Publicarea rezultatelor │
│ │ │sănătăţii consumatorilor │ │pentru prunii transgenici│soiuri de prun cu adevărat │atât la un nivel │
│ │ │ │ │şi convenţionali. │rezistente la PPV şi cultivarea │accesibil fermierilor în│
│ │ │ │ │Rezultate privind │lor pe scară largă rămâne │reviste de specialitate │
│ │ │ │ │potenţialul productiv şi │principala strategie de luptă │cât şi în reviste │
│ │ │ │ │calitativ al prunului │eficientă împotriva acestui │ştiinţifice de │
│ │ │ │ │transgenic "HoneySweet" │organism dăunător. În timp ce │prestigiu. │
│ │ │ │ │în condiţiile endemice de│eforturile ameliorării │Realizarea unei broşuri │
│ │ │ │ │Plum pox potyvirus (PPV) │convenţionale s-au concretizat │cu informaţii utile │
│ │ │ │ │din România. │cel mai adesea în obţinerea unor│referitoare la prunul │
│ │ │ │ │Rezultate privind │soiuri de prun toleranţe la PPV │transgenic care va fi │
│ │ │ │ │stabilitatea şi │care limitează impactul dar nu │distribuită gratuit │
│ │ │ │ │durabilitatea rezistenţei│stopează răspândirea virusului, │potenţialilor │
│ │ │ │ │prunului transgenic în │utilizarea metodelor moderne de │beneficiari. │
│ │ │ │ │condiţii de presiune de │inginerie genetică pare să aibă │Broşura va include şi o │
│ │ │ │ │infecţie naturală cu PPV │potenţialul de a revoluţiona │descriere a unor │
│ │ │ │ │şi obţinerea de fructe │ameliorarea rezistenţei la PPV a│Practici de management │
│ │ │ │ │libere de virus. │prunului. Cel mai notabil │prietenoase mediului │
│ │ │ │ │Analiza posibilităţii de │exemplu îl reprezintă obţinerea │pentru prevenirea │
│ │ │ │ │reducere a numărului de │unui soi de prun transgenic │răspândirii şi limitarea│
│ │ │ │ │tratamente fitosanitare │denumit HoneySweet în urma unei │impactului Plum pox │
│ │ │ │ │necesare combaterii │colaborări americano-franceze. │potyvirus prin │
│ │ │ │ │vectorilor în scopul │Proiectul propus vizează │utilizarea prunului │
│ │ │ │ │producerii de prune cu │realizarea acestui deziderat şi │transgenic. │
│ │ │ │ │mai puţine reziduuri de │va fi construit pe trei piloni. │Cumularea informaţiilor │
│ │ │ │ │insecticide. │Astfel, un prim pilon al │referitoare la prunul │
│ │ │ │ │Realizarea unei broşuri │proiectului este orientat spre │transgenic vor permite │
│ │ │ │ │cu informaţii utile │studiul potenţialului impact al │elaborarea unor │
│ │ │ │ │referitoare la prunul │transgenelor inserate în prunul │recomandări privind │
│ │ │ │ │transgenic. │modificat genetic asupra │politica naţională │
│ │ │ │ │Recomandări privind │organismelor nevizate, în speţă │referitoare la OMG-urile│
│ │ │ │ │politica naţională │asupra populaţiilor indigene de │cu insert similar │
│ │ │ │ │referitoare la OMG-urile │afide vectoare şi albinelor, │prunului transgenic. │
│ │ │ │ │cu insert similar │utilizând tehnici adoptate la │ │
│ │ │ │ │prunului transgenic. │nivel internaţional. Un al │ │
│ │ │ │ │ │doilea pilon va fi construit de │ │
│ │ │ │ │ │o manieră în care să permită o │ │
│ │ │ │ │ │evaluare a potenţialului │ │
│ │ │ │ │ │productiv şi calitativ al │ │
│ │ │ │ │ │prunului transgenic "HoneySweet"│ │
│ │ │ │ │ │în condiţiile endemice de PPV │ │
│ │ │ │ │ │din România. Organizarea │ │
│ │ │ │ │ │experienţei după un design │ │
│ │ │ │ │ │statistic este cheia de plecare │ │
│ │ │ │ │ │pentru obţinerea unor rezultate │ │
│ │ │ │ │ │ştiinţifice robuste. Un al │ │
│ │ │ │ │ │treilea pilon se adresează unei │ │
│ │ │ │ │ │experienţe privind stabilitatea │ │
│ │ │ │ │ │şi durabilitatea rezistenţei │ │
│ │ │ │ │ │prunului transgenic în condiţii │ │
│ │ │ │ │ │de presiune de infecţie naturală│ │
│ │ │ │ │ │cu PPV şi reducerii numărului de│ │
│ │ │ │ │ │tratamente fitosanitare pentru │ │
│ │ │ │ │ │combaterea vectorilor. Astfel, │ │
│ │ │ │ │ │se creează premisele producerii │ │
│ │ │ │ │ │de prune libere de virus şi cu │ │
│ │ │ │ │ │mai puţine reziduuri de │ │
│ │ │ │ │ │insecticide cu consecinţe │ │
│ │ │ │ │ │pozitive asupra sănătăţii │ │
│ │ │ │ │ │consumatorului. Proiectul │ │
│ │ │ │ │ │vizează, în ansamblu, studiul │ │
│ │ │ │ │ │potenţialului utilizării │ │
│ │ │ │ │ │prunului transgenic în │ │
│ │ │ │ │ │combaterea eficientă a Plum pox │ │
│ │ │ │ │ │potyvirus, în contextul │ │
│ │ │ │ │ │reducerii poluării mediului de │ │
│ │ │ │ │ │abuzul utilizării produselor de │ │
│ │ │ │ │ │protecţie a plantelor şi a │ │
│ │ │ │ │ │efectului neutral asupra │ │
│ │ │ │ │ │organismelor nevizate. Proiectul│ │
│ │ │ │ │ │este construit de o manieră care│ │
│ │ │ │ │ │să răspundă cu fidelitate │ │
│ │ │ │ │ │necesităţii argumentării │ │
│ │ │ │ │ │ştiinţifice a conceptului de │ │
│ │ │ │ │ │"practică prietenoasă mediului".│ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 40.│ ADER │Tehnologii integrate de │ 862.850 │Bază de date cu hărţile │Protecţia plantelor este o │Tehnologiile obţinute │
│ │ 4.1.4.│prevenire şi combatere a │ │zonelor de favorabilitate│activitate ce antrenează în │vor fi transferate la │
│ │ │organismelor dăunătoare la │ 187.850 │şi de risc fitosanitar a │fiecare an un consum ridicat de │fermieri, după testare │
│ │ │plantele agricole şi │ 225.000 │culturilor. │resurse pornind de la numărul de│în condiţii de │
│ │ │horticole cu consum minim de │ 225.000 │Modele de prognoză a │tratamente până la complexitatea│producţie. │
│ │ │resurse │ 225.000 │organismelor dăunătoare │de execuţie a acestora. Deşi, │Comunicarea şi │
│ │ │ │ │cu impact economic. │apar în fiecare an amestecuri │diseminarea pe scară │
│ │ │ │ │Platformă WEB de │comerciale de combatere a │largă a rezultatelor se │
│ │ │ │ │informare şi suport │organismelor dăunătoare, │vor face prin: │
│ │ │ │ │tehnologic pentru │gestionarea stării fitosanitare │- întâlniri cu │
│ │ │ │ │protecţia integrată a │a plantelor agricole şi │fermierii, în teritoriu,│
│ │ │ │ │plantelor. │horticole devine tot mai │mese rotunde tematice; │
│ │ │ │ │Produs ecologic de │dificilă. │- publicaţii în reviste │
│ │ │ │ │protecţie foliară cu │Necesitatea protecţiei plantelor│de popularizare şi de │
│ │ │ │ │acţiune îndelungată │apare atunci când planta │specialitate; │
│ │ │ │ │pentru reducerea │întâlneşte un competitor pentru │- materiale informative │
│ │ │ │ │numărului de tratamente │resurse. │(postere, pliante, │
│ │ │ │ │chimice. │Strategia actuală folosită în │broşuri) difuzate la │
│ │ │ │ │Produs şi tehnologie de │protecţia plantelor agricole şi │unităţile de profil │
│ │ │ │ │creştere şi de aplicare │horticole se bazează pe │judeţene; │
│ │ │ │ │prădători. │suprimarea competitorului. │- organizarea de │
│ │ │ │ │Avertizarea şi │Proiectul propus are ca │standuri la târguri şi │
│ │ │ │ │optimizarea momentelor de│strategie în mod principal │expoziţii (INDAGRA, │
│ │ │ │ │aplicare a măsurilor de │favorizarea plantei în │Salonul Naţional al │
│ │ │ │ │protecţia plantelor. │competiţia pentru resurse. │Cercetării şi Inovării, │
│ │ │ │ │Tehnologii integrate de │Această abordare aduce beneficii│Noaptea Cercetătorului);│
│ │ │ │ │prevenire a contaminării │imediate consumatorului şi pe │- înscrisuri pe eticheta│
│ │ │ │ │cu organisme dăunătoare. │termen lung solului. În vederea │produsului care să │
│ │ │ │ │Tehnologii integrate de │realizării acestor beneficii, │informeze consumatorul │
│ │ │ │ │combatere a organismelor │ce pot fi considerate scopul │despre tehnologia de │
│ │ │ │ │dăunătoare. │proiectului, vor fi realizate │protecţie fitosanitară │
│ │ │ │ │ │două tipuri de tehnologii │folosită; │
│ │ │ │ │ │integrate. │- platformă WEB de │
│ │ │ │ │ │Prima tehnologie integrată va fi│informare şi suport │
│ │ │ │ │ │cea de prevenire a contaminării │tehnologic pentru │
│ │ │ │ │ │cu organisme dăunătoare, iar cea│protecţia integrată a │
│ │ │ │ │ │de-a doua de combatere directă │plantelor. │
│ │ │ │ │ │şi selectivă a organismelor │ │
│ │ │ │ │ │dăunătoare. Pentru utilizarea │ │
│ │ │ │ │ │corectă a tehnologiilor, acestea│ │
│ │ │ │ │ │vor fi acordate la situaţia │ │
│ │ │ │ │ │zonală a terenurilor din │ │
│ │ │ │ │ │România, dar şi la perioadele │ │
│ │ │ │ │ │calendaristice şi fenologice ale│ │
│ │ │ │ │ │plantei. Extinderea intervalului│ │
│ │ │ │ │ │de aplicare al tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │integrate propuse se va face │ │
│ │ │ │ │ │prin realizarea unui scenariu │ │
│ │ │ │ │ │meteo pe douăzeci de ani şi prin│ │
│ │ │ │ │ │extrapolarea la culturi │ │
│ │ │ │ │ │asemănătoare. │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul îşi propune să │ │
│ │ │ │ │ │realizeze două tipuri de │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii integrate, de │ │
│ │ │ │ │ │prevenire şi de combatere a │ │
│ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare, care să│ │
│ │ │ │ │ │conducă la eficientizarea │ │
│ │ │ │ │ │producţiei agricole şi horticole│ │
│ │ │ │ │ │şi la reducerea impactului │ │
│ │ │ │ │ │negativ asupra mediului. │ │
│ │ │ │ │ │În vederea aplicării acestor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii sunt necesare: │ │
│ │ │ │ │ │- definirea zonelor de utilizare│ │
│ │ │ │ │ │a tehnologiilor propuse având la│ │
│ │ │ │ │ │bază indexarea zonelor de │ │
│ │ │ │ │ │favorabilitate şi de risc │ │
│ │ │ │ │ │fitosanitar din România; │ │
│ │ │ │ │ │- supravegherea şi monitorizarea│ │
│ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare pentru │ │
│ │ │ │ │ │stabilirea speciilor cu impact │ │
│ │ │ │ │ │economic; estimarea rezervei │ │
│ │ │ │ │ │biologice a organismelor │ │
│ │ │ │ │ │dăunătoare; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea modelelor de │ │
│ │ │ │ │ │dezvoltare fenologica a │ │
│ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare pe baza │ │
│ │ │ │ │ │temperaturii şi a ofertei │ │
│ │ │ │ │ │nutritive a plantei gazdă; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea scenariului meteo │ │
│ │ │ │ │ │pentru perioada 2015-2025 pentru│ │
│ │ │ │ │ │prognoza de lungă durată a │ │
│ │ │ │ │ │organismelor dăunătoare; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea unui produs │ │
│ │ │ │ │ │ecologic de protecţie foliară cu│ │
│ │ │ │ │ │proprietăţi similare cuticulei │ │
│ │ │ │ │ │frunzei; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea unui produs │ │
│ │ │ │ │ │biologic (specie de prădător │ │
│ │ │ │ │ │polifag) şi a tehnologiei de │ │
│ │ │ │ │ │creştere şi de lansare pentru │ │
│ │ │ │ │ │controlul unor dăunători │ │
│ │ │ │ │ │foliari; │ │
│ │ │ │ │ │- avertizarea şi optimizarea │ │
│ │ │ │ │ │momentelor de aplicare a │ │
│ │ │ │ │ │segmentelor tehnologice de │ │
│ │ │ │ │ │protecţia plantelor; │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea metodelor de │ │
│ │ │ │ │ │protecţie a plantelor pe baza │ │
│ │ │ │ │ │eficacităţii, eficienţei │ │
│ │ │ │ │ │economice şi a impactului asupra│ │
│ │ │ │ │ │mediului în vederea introducerii│ │
│ │ │ │ │ │în tehnologiile integrate. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 5.: Managementul durabil al resurselor genetice animale │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 5.1.: Ameliorarea genetică a populaţiilor de animale (rase, linii) cu status normal │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 41.│ ADER │Creşterea competitivităţii şi│1.062.850│Obţinerea de metişi F1 şi│Proiectul îşi propune să │Rezultatele obţinute vor│
│ │ 5.1.1.│durabilităţii unor │ │R1 din rasele de tip │realizeze sporirea şi │fi prezentate la │
│ │ │exploataţii de ovine prin │ 237.850 │Merinos prin încrucişarea│îmbunătăţirea producţiei de │consfătuiri şi mese │
│ │ │sporirea şi îmbunătăţirea │ 275.000 │cu rase de carne din U.E.│carne la rasele de tip Merinos │rotunde organizate cu │
│ │ │cantitativă şi calitativă a │ 275.000 │(Ile de France, Suffolk, │din România prin utilizarea │asociaţiile de │
│ │ │producţiei de carne │ 275.000 │Rasa de Carne-Palas şi │celei mai eficiente şi rapide │crescători de oi, se vor│
│ │ │ │ │Charollais). │metode, încrucişarea cu rase │prezenta activităţile │
│ │ │ │ │Realizarea la mieii │performante de carne din U.E. │desfăşurate şi se vor │
│ │ │ │ │metişi de carne a unor │cu scopul de a consolida şi │organiza expoziţii de │
│ │ │ │ │sporuri medii zilnice de │rentabiliza activitatea de │animale pentru a ilustra│
│ │ │ │ │creştere de 300-400 │creştere a oilor în fermele │rezultatele. │
│ │ │ │ │g/cap. │familiale. │Se vor elabora şi │
│ │ │ │ │Obţinerea la tineretul │În anul I se va efectua un │publica 100 de broşuri │
│ │ │ │ │metis îngrăşat a unei │studiu documentar privind │care vor cuprinde │
│ │ │ │ │greutăţi corporale de │producţia de carne de ovine în │schemele de realizare │
│ │ │ │ │40 kg şi peste, la vârsta│România şi în UE urmărindu-se │pentru fiecare variantă │
│ │ │ │ │de 150 zile şi a unor │stabilirea celor mai bune rase │de încrucişare. │
│ │ │ │ │carcase de 18-20 kg. │de carne amelioratoare cu │Se va realiza transferul│
│ │ │ │ │Obţinerea de berbeci │prezentarea performanţelor │tehnologic în unităţile │
│ │ │ │ │metişi F1 şi utilizarea │acestora şi elaborarea schemelor│partenere care au şi │
│ │ │ │ │la reproducţie pentru │de încrucişare în funcţie de │rolul de staţii pilot. │
│ │ │ │ │difuzarea progresului │rasă, zonă şi exploataţie; │Se va efectua un studiu │
│ │ │ │ │genetic în exploataţiile │procurarea berbecilor din rasele│al eficienţei economice │
│ │ │ │ │crescătoare de ovine │de carne stabilite (Ile de │al rezultatelor │
│ │ │ │ │pentru producţia de │France, Suffolk, Rasa de │obţinute. │
│ │ │ │ │carne. │Carne-Palas şi Charollais). │Rezultatele se vor │
│ │ │ │ │Crearea în exploataţiile │Se vor elabora schemele de │prezenta la │
│ │ │ │ │colaboratoare la proiect │încrucişare între oile de tip │simpozioanele de │
│ │ │ │ │a precursorilor unor │Merinos şi rasele de carne. │zootehnie realizate de │
│ │ │ │ │linii de carne româneşti,│Declanşarea campaniei de montă │ASAS, USAMV şi │
│ │ │ │ │bine adaptate la │va urmări efectuarea montelor │institutele de cercetare│
│ │ │ │ │condiţiile de mediu din │dirijate şi estimarea indicilor │din domeniul zootehnic. │
│ │ │ │ │zona de creştere. │de reproducţie (procentul de │Se va efectua postarea │
│ │ │ │ │ │fecunditate) pentru fiecare │pe site-urile unităţilor│
│ │ │ │ │ │turmă de oi după trecerea a trei│de cercetare şi al MADR,│
│ │ │ │ │ │cicluri de călduri. │a rezultatelor obţinute.│
│ │ │ │ │ │În anii II, III şi IV după │ │
│ │ │ │ │ │înţărcarea mieilor, se afluiesc │ │
│ │ │ │ │ │pentru îngrăşare loturile de │ │
│ │ │ │ │ │miei metişi (miei F1 Ile de │ │
│ │ │ │ │ │France x Merinos; miei F1 │ │
│ │ │ │ │ │Suffolk x Merinos; miei Merinos;│ │
│ │ │ │ │ │miei F1 Rasa de Carne Palas x │ │
│ │ │ │ │ │Merinos; miei F1 Charollais x │ │
│ │ │ │ │ │Merinos; miei Merinos de Palas) │ │
│ │ │ │ │ │proprietatea unui crescător. │ │
│ │ │ │ │ │Loturile de miei se supun │ │
│ │ │ │ │ │îngrăşării de control intensive │ │
│ │ │ │ │ │cu nutreţ combinat proteic timp │ │
│ │ │ │ │ │de 60-80 zile, până la │ │
│ │ │ │ │ │realizarea greutăţii medii de │ │
│ │ │ │ │ │40 kg/cap. │ │
│ │ │ │ │ │Se urmăresc pe loturi sporurile │ │
│ │ │ │ │ │de creştere în greutate şi │ │
│ │ │ │ │ │consumurile specifice de furaje.│ │
│ │ │ │ │ │După încheierea îngrăşării se │ │
│ │ │ │ │ │efectuează sacrificări │ │
│ │ │ │ │ │experimentale a 3-5 indivizi din│ │
│ │ │ │ │ │fiecare lot, (fiecare cu │ │
│ │ │ │ │ │greutatea medie a lotului. Se │ │
│ │ │ │ │ │stabilesc randamentul la │ │
│ │ │ │ │ │sacrificare, structura tisulară │ │
│ │ │ │ │ │a carcaselor şi încadrarea │ │
│ │ │ │ │ │acestora în clase de calitate │ │
│ │ │ │ │ │după grila EUROP. │ │
│ │ │ │ │ │Datele obţinute vor fi │ │
│ │ │ │ │ │prelucrate şi interpretate │ │
│ │ │ │ │ │statistic şi se va întocmi │ │
│ │ │ │ │ │raportul tehnic de recepţie │ │
│ │ │ │ │ │pentru fiecare etapă. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 42.│ ADER │Eficientizarea fermelor │ 912.850 │Obţinerea de oi hibride │Proiectul urmăreşte abordarea │Rezultatele obţinute vor│
│ │ 5.1.2.│familiale cu ovine de tip │ │F1 prin încrucişarea unei│unui aspect important al │fi prezentate şi │
│ │ │merinos prin sporirea │ 200.350 │rase prolifice cu rasa │managementului programului de │diseminate la │
│ │ │prolificităţii şi creşterea │ 237.500 │Merinos de Palas în trei │sporire şi îmbunătăţire a │consfătuiri şi mese │
│ │ │calităţii produşilor conform │ 237.500 │unităţi crescătoare de │producţiei de carne de ovine în │rotunde organizate de │
│ │ │cerinţelor pieţei UE │ 237.500 │ovine. │România şi anume implementarea │asociaţiile de │
│ │ │ │ │Obţinerea de miei hibrizi│în exploataţiile interesate a │crescători de oi. Se vor│
│ │ │ │ │trirasiali prin │tehnologiei de producere şi │organiza expoziţii de │
│ │ │ │ │încrucişarea oilor │exploatare a mieilor hibrizi │animale pentru a fi │
│ │ │ │ │hibride cu berbeci din │trirasiali de carne, în scopul │prezentaţi metişii │
│ │ │ │ │rase de carne competitive│rentabilizării acestora, │obţinuţi. │
│ │ │ │ │pe piaţa UE. Sporirea │respectiv creşterea numărului │Rezultatele proiectului │
│ │ │ │ │producţiei de carne pe │de miei înţărcaţi pe oaie matcă │se vor aplica în │
│ │ │ │ │oaie matcă cu 35-40%. │şi realizarea de carcase de │unităţile partenere şi │
│ │ │ │ │Elaborarea tehnologiei de│tineret ovin de calitate, │alte crescătorii │
│ │ │ │ │obţinere, creştere şi │valorificate la preţuri │interesate în producerea│
│ │ │ │ │exploatare a mieilor │superioare pe piaţa UE. │de miei de carne, │
│ │ │ │ │hibrizi trirasiali de │În primul an se elaborează un │competitivi pe piaţa │
│ │ │ │ │carne în scopul creşterii│studiu documentar privind │internă şi externă. │
│ │ │ │ │ofertei de carcase de │metodele de sporire a numărului │Se vor elabora şi │
│ │ │ │ │calitate din clasele E, U│de produşi cu carcase de │publica lucrări │
│ │ │ │ │şi R solicitate de piaţa │calitate din clasele E,U şi R pe│ştiinţifice cuprinzând │
│ │ │ │ │UE. │oaie matcă la nivel mondial, │schemele de încrucişare │
│ │ │ │ │Creşterea valorilor │stabilindu-se cea mai bună rasă │şi performanţele │
│ │ │ │ │indicilor de reproducţie,│cu prolificitate ridicată │hibrizilor obţinuţi. │
│ │ │ │ │fecunditate şi în special│compatibilă cu rasa Merinos şi │Popularizarea │
│ │ │ │ │prolificitate. │rasele de carne cele mai bune │rezultatelor se va face │
│ │ │ │ │ │care să fie utilizate la │şi prin postarea pe │
│ │ │ │ │ │realizarea proiectului. │site-urile unităţilor de│
│ │ │ │ │ │Se vor achiziţiona în anul 2015 │cercetare şi a MADR. │
│ │ │ │ │ │câte 20-25 capete berbeci │Se vor realiza 140 de │
│ │ │ │ │ │dintr-o rasă cu prolificitate │broşuri cu tehnologia │
│ │ │ │ │ │ridicată compatibilă cu │rezultată din realizarea│
│ │ │ │ │ │condiţiile de realizare a │proiectului. │
│ │ │ │ │ │proiectului şi vor fi stabilite │ │
│ │ │ │ │ │crescătoriile unde se vor obţine│ │
│ │ │ │ │ │oile hibride F1 cu prolificitate│ │
│ │ │ │ │ │ridicată. În aceste crescătorii │ │
│ │ │ │ │ │se vor organiza loturi │ │
│ │ │ │ │ │experimentale a câte 150-200 de │ │
│ │ │ │ │ │oi merinos care în campania de │ │
│ │ │ │ │ │montă se vor monta dirijat cu │ │
│ │ │ │ │ │berbeci din rasa prolifică 3-4 │ │
│ │ │ │ │ │crescătorii, 600 de oi merinos. │ │
│ │ │ │ │ │În anii II, III şi IV │ │
│ │ │ │ │ │investigaţiile efectuate în │ │
│ │ │ │ │ │cadrul proiectului urmăresc: │ │
│ │ │ │ │ │- realizarea primei trepte a │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiei de obţinere a │ │
│ │ │ │ │ │mieilor hibrizi trirasiali, │ │
│ │ │ │ │ │anume obţinerea oilor hibride F1│ │
│ │ │ │ │ │prin încrucişarea rasei Merinos │ │
│ │ │ │ │ │de Palas cu o rasă prolifică │ │
│ │ │ │ │ │performantă; │ │
│ │ │ │ │ │- caracterizarea oilor hibride │ │
│ │ │ │ │ │F1 din punct de vedere al │ │
│ │ │ │ │ │productivităţii comparativ cu oi│ │
│ │ │ │ │ │contemporane din rasa Merinos; │ │
│ │ │ │ │ │- realizarea de miei hibrizi │ │
│ │ │ │ │ │trirasiali prin împerecherea │ │
│ │ │ │ │ │oilor hibride F1 cu berbeci din │ │
│ │ │ │ │ │rase performante de carne; │ │
│ │ │ │ │ │- caracterizarea mieilor hibrizi│ │
│ │ │ │ │ │prin testarea comparativă cu │ │
│ │ │ │ │ │miei din rasa Merinos a │ │
│ │ │ │ │ │performanţelor de creştere şi │ │
│ │ │ │ │ │îngrăşare, conversie a furajelor│ │
│ │ │ │ │ │în spor de creştere, a calităţii│ │
│ │ │ │ │ │carcaselor şi a cărnii; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea tehnologiei de │ │
│ │ │ │ │ │producere a mieilor trirasiali │ │
│ │ │ │ │ │în scopul implementării acesteia│ │
│ │ │ │ │ │în exploataţiile de ovine │ │
│ │ │ │ │ │interesate. │ │
│ │ │ │ │ │Se vor estima valorile indicilor│ │
│ │ │ │ │ │de reproducţie-fecunditatea şi │ │
│ │ │ │ │ │prolificitatea - iar datele │ │
│ │ │ │ │ │obţinute se vor prelucra şi │ │
│ │ │ │ │ │interpreta. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 43.│ ADER │Cuantificarea statistico- │ 712.850 │Atestarea identităţii │Proiectul propune realizarea, │Primii beneficiari ai │
│ │ 5.1.3.│informaţională a │ │animalelor ce va servi │unui management sustenabil al │planurilor de gestionare│
│ │ │biodiversităţii la rasele de │ 150.350 │crescătorilor de ovine │patrimoniului genetic şi de │a resurselor genetice │
│ │ │ovine crescute în România cu │ 187.500 │pentru demonstrarea │conservare a biodiversităţii la │animale devin │
│ │ │ajutorul markerilor genetici │ 187.500 │trasabilităţii animalelor│specia ovină din România, │agricultorii şi │
│ │ │ │ 187.500 │şi a producţiilor │utilizând concepte provenite din│consumatorii naţionali, │
│ │ │ │ │obţinute de la acestea. │statistica informaţională care │resurse care, utilizate │
│ │ │ │ │Ameliorarea generală a │realizează o evaluare exactă, │raţional, duc la │
│ │ │ │ │trăsăturilor de │complexă şi completă a │ameliorarea securităţii │
│ │ │ │ │producţie, a indicilor de│patrimoniului genetic al speciei│alimentare, protejarea │
│ │ │ │ │reproducţie şi a │ovină. │mediului, întărirea │
│ │ │ │ │profilului metabolico- │Suportul investigaţional al │economiei rurale şi în │
│ │ │ │ │fiziologic şi a stării │acestei tehnologii este │general la satisfacerea │
│ │ │ │ │generale de sănătate ale │reprezentat de unele sisteme │cerinţelor comunităţii. │
│ │ │ │ │ovinelor. │genetice. Această analiză │Popularizarea │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea structurii │genetică, din perspectivă │rezultatelor acestui │
│ │ │ │ │genetice la locii │statistico-informaţională, este │studiu se va face prin │
│ │ │ │ │determinanţi ai │de maximă acurateţe, comparativ │participarea la │
│ │ │ │ │sistemelor genetice ale │cu studiile bazate pe │manifestări ştiinţifice │
│ │ │ │ │raselor de ovine prin │caracterele morfologice, │interne şi │
│ │ │ │ │fixarea acelor genotipuri│osteologice şi hibridologice. │internaţionale, │
│ │ │ │ │linkate cu o │Sunt urmărite două mari │consfătuiri de lucru cu │
│ │ │ │ │productivitate sporită şi│obiective: │crescătorii de animale │
│ │ │ │ │prin eliminarea acelor │- comensurarea gradului de │sau seminare organizate │
│ │ │ │ │genotipuri asociate cu o │similaritate şi diferenţiere │la nivel naţional, prin │
│ │ │ │ │productivitate scăzută. │genetică dintre rasele de ovine,│publicarea unor articole│
│ │ │ │ │Prezervarea populaţiilor │precum şi dintre diferite │de analiză în reviste de│
│ │ │ │ │de animale, crearea de │ecotipuri din cadrul aceloraşi │specialitate, editare de│
│ │ │ │ │bănci de gene sub formă │rase cu ajutorul coeficientului │pliante, broşuri, │
│ │ │ │ │de animale vii în cazul │[R(x,y)] de corelaţie │CD-uri, cărţi etc., │
│ │ │ │ │în care animalele pot fi │informaţională [C(x,y)]; │precum şi prin │
│ │ │ │ │folosite direct la │- cuantificarea diversităţii sau│organizarea de mese │
│ │ │ │ │reproducţie sau prin │a gradului de polimorfism (d) al│rotunde, workshop-uri │
│ │ │ │ │crioprezervare şi │diferitelor structuri genetice │etc. pe problematica │
│ │ │ │ │colecţii ADN în cazul │din cadrul fiecărei rase de │biodiversităţii genetice│
│ │ │ │ │ipotetic al pericolului │ovine cu ajutorul energiei │a raselor de ovine │
│ │ │ │ │dispariţiei unor rase, al│informaţionale (e). │crescute în România. │
│ │ │ │ │dezastrelor naturale, al │Realizarea obiectivelor majore │De asemenea, va fi │
│ │ │ │ │accidentelor sau al │ale acestui proiect necesită │creată o pagină Web │
│ │ │ │ │absenţei resurselor │desfăşurarea unor activităţi │pentru difuzarea acestor│
│ │ │ │ │financiare. │cuprinse în mai multe etape de │rezultate pe Internet, │
│ │ │ │ │Promovarea criteriilor de│execuţie pe parcursul celor │creându-se premise reale│
│ │ │ │ │profilaxie genetică în │patru ani de derulare a │pentru conectarea │
│ │ │ │ │ferme de ovine în care │proiectului: │consorţiului la reţelele│
│ │ │ │ │măsurile sanitar- │- primul an are în vedere │de cercetare naţionale │
│ │ │ │ │veterinare sunt mai │elaborarea metodologiei │şi internaţionale. │
│ │ │ │ │dificil de aplicat. │experimentale privind estimarea │ │
│ │ │ │ │Crearea condiţiilor de │resurselor genetice la specia │ │
│ │ │ │ │identificare şi │ovină cu ajutorul statisticii │ │
│ │ │ │ │trasabilitate a ovinelor │informaţionale, cuprinzând │ │
│ │ │ │ │şi producţiilor acestora │descrierea metodelor de │ │
│ │ │ │ │în toate tipurile de │laborator pentru investigarea │ │
│ │ │ │ │exploataţii zootehnice, │markerilor genetico-biochimici, │ │
│ │ │ │ │dar mai ales în fermele │imunogenetici şi genetico- │ │
│ │ │ │ │private, încât acestea să│moleculari la ovine, precum şi a│ │
│ │ │ │ │penetreze mai uşor şi mai│modelului experimental de │ │
│ │ │ │ │rapid pe pieţele interne │utilizare a conceptelor de │ │
│ │ │ │ │şi internaţionale. │statistică informaţională în │ │
│ │ │ │ │Dezvoltarea │genetica calitativă a animalelor│ │
│ │ │ │ │parteneriatului între │pentru cuantificarea │ │
│ │ │ │ │unităţi de cercetare- │biodiversităţii; │ │
│ │ │ │ │dezvoltare, precum şi │- în al doilea an se va realiza │ │
│ │ │ │ │IMM-uri pentru programe │identificarea şi analiza unor │ │
│ │ │ │ │naţionale şi regionale de│markeri genetici cu relevanţă în│ │
│ │ │ │ │conservare a │biodiversitatea genetică la │ │
│ │ │ │ │patrimoniului genetic al │rasele de ovine crescute în │ │
│ │ │ │ │animalelor. │România prin tipizare genetico- │ │
│ │ │ │ │ │biochimică (la locii │ │
│ │ │ │ │ │hemoglobinei, transferinei, │ │
│ │ │ │ │ │albuminei, anhidrazei carbonice,│ │
│ │ │ │ │ │potasiului eritrocitar), │ │
│ │ │ │ │ │imunogenetică (la locii │ │
│ │ │ │ │ │factorilor de grupă sanguină) şi│ │
│ │ │ │ │ │genetico-moleculară (la locii │ │
│ │ │ │ │ │OarCP20; MAF70; MAF65; McM42; │ │
│ │ │ │ │ │HSC, Fec etc.). Astfel, se vor │ │
│ │ │ │ │ │contura profiluri genetice │ │
│ │ │ │ │ │complexe care să fie │ │
│ │ │ │ │ │susceptibile de informaţii cât │ │
│ │ │ │ │ │mai ample despre gradul de │ │
│ │ │ │ │ │similaritate şi de diferenţiere │ │
│ │ │ │ │ │genetică dintre rasele de ovine │ │
│ │ │ │ │ │din România. │ │
│ │ │ │ │ │- în anul al treilea vor fi │ │
│ │ │ │ │ │abordate două aspecte majore: │ │
│ │ │ │ │ │comensurarea relaţiilor genetice│ │
│ │ │ │ │ │dintre rasele de ovine din │ │
│ │ │ │ │ │România pe baze genetico- │ │
│ │ │ │ │ │biochimice, imunogenetice şi │ │
│ │ │ │ │ │genetico-moleculare cu ajutorul │ │
│ │ │ │ │ │corelaţiei informaţionale prin │ │
│ │ │ │ │ │determinarea distanţelor │ │
│ │ │ │ │ │genetice, a timpilor de │ │
│ │ │ │ │ │diferenţiere genetică şi a │ │
│ │ │ │ │ │coeficienţilor de corelaţie │ │
│ │ │ │ │ │informaţională şi cuantificarea │ │
│ │ │ │ │ │diversităţii genetice la rasele │ │
│ │ │ │ │ │de ovine din ţara noastră pe │ │
│ │ │ │ │ │baze genetico-biochimice, │ │
│ │ │ │ │ │imunogenetice şi genetico- │ │
│ │ │ │ │ │moleculare cu ajutorul energiei │ │
│ │ │ │ │ │informaţionale şi al entropiei │ │
│ │ │ │ │ │informaţionale prin evaluarea │ │
│ │ │ │ │ │gradului de polimorfism al │ │
│ │ │ │ │ │sistemelor genetice la aceste │ │
│ │ │ │ │ │rase şi prin modelare matematică│ │
│ │ │ │ │ │a biodiversităţii la ovine prin │ │
│ │ │ │ │ │analiză cluster, scalare │ │
│ │ │ │ │ │multidimensională şi analiză │ │
│ │ │ │ │ │discriminatorie. │ │
│ │ │ │ │ │- în ultimul an se va realiza │ │
│ │ │ │ │ │fundamentarea, conceptualizarea │ │
│ │ │ │ │ │metodologiei de cuantificare │ │
│ │ │ │ │ │statistico-informaţională a │ │
│ │ │ │ │ │biodiversităţii la specia ovină │ │
│ │ │ │ │ │utilizând markeri genetici şi │ │
│ │ │ │ │ │transpunerea ei în produs │ │
│ │ │ │ │ │software prin mai multe │ │
│ │ │ │ │ │activităţi, precum: integrarea │ │
│ │ │ │ │ │informaţiilor furnizate de │ │
│ │ │ │ │ │studiile statistico- │ │
│ │ │ │ │ │informaţionale pentru │ │
│ │ │ │ │ │cuantificarea biodiversităţii │ │
│ │ │ │ │ │genetice la ovine, stabilirea │ │
│ │ │ │ │ │algoritmilor de calcul, │ │
│ │ │ │ │ │proiectarea, crearea bazelor de │ │
│ │ │ │ │ │date şi completarea lor, crearea│ │
│ │ │ │ │ │produsului soft şi testarea │ │
│ │ │ │ │ │fezabilităţii lui, prezentarea, │ │
│ │ │ │ │ │demonstrarea şi testarea │ │
│ │ │ │ │ │funcţionalităţii şi utilităţii │ │
│ │ │ │ │ │metodologiei prin transfer │ │
│ │ │ │ │ │tehnologic în unităţile │ │
│ │ │ │ │ │partenere care au şi rolul de │ │
│ │ │ │ │ │staţii pilot, elaborarea │ │
│ │ │ │ │ │documentaţiei tehnice a │ │
│ │ │ │ │ │metodologiei de cuantificare │ │
│ │ │ │ │ │statistico-informaţională a │ │
│ │ │ │ │ │biodiversităţii la specia ovină │ │
│ │ │ │ │ │utilizând markeri genetici. │ │
│ │ │ │ │ │În fiecare etapă se vor realiza │ │
│ │ │ │ │ │rapoarte tehnico-ştiinţifice cu │ │
│ │ │ │ │ │rezultatele, iar pentru │ │
│ │ │ │ │ │diseminarea lor se vor elabora │ │
│ │ │ │ │ │lucrări ştiinţifice pentru a fi │ │
│ │ │ │ │ │comunicate la manifestări │ │
│ │ │ │ │ │ştiinţifice şi pentru a fi │ │
│ │ │ │ │ │publicate în reviste de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate sau în cărţi de │ │
│ │ │ │ │ │editură ştiinţifică. │ │
│ │ │ │ │ │Determinarea gradului de │ │
│ │ │ │ │ │similaritate şi de diferenţiere │ │
│ │ │ │ │ │genetică dintre diferitele rase │ │
│ │ │ │ │ │de ovine, precum şi │ │
│ │ │ │ │ │cuantificarea polimorfismului │ │
│ │ │ │ │ │unor structuri genetice sunt │ │
│ │ │ │ │ │informaţii de bază în procesul │ │
│ │ │ │ │ │încrucişării pentru crearea de │ │
│ │ │ │ │ │noi rase, ecotipuri sau tipuri │ │
│ │ │ │ │ │morfo-productive cu performanţe │ │
│ │ │ │ │ │productive şi reproductive mai │ │
│ │ │ │ │ │înalte decât cele existente, dar│ │
│ │ │ │ │ │şi pentru fundamentarea unor │ │
│ │ │ │ │ │programe de conservare a │ │
│ │ │ │ │ │potenţialului genetic al │ │
│ │ │ │ │ │speciei. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 44.│ ADER │Contribuţii la consolidarea │ 912.850 │Diversificarea şi │Diversificarea culorii şi a │Diseminarea rezultatelor│
│ │ 5.1.4.│genetică şi sporirea numerică│ │consolidarea genetică a │nuanţei de culoare la rasa │obţinute în vederea │
│ │ │a ovinelor Karakul de │ 200.350 │gamei coloristice │Karakul, reprezintă o nouă │aplicării lor de către │
│ │ │Botoşani varietatea SUR în │ 237.500 │naturale şi a celorlalte │tendinţă pe plan internaţional, │crescătorii de ovine │
│ │ │vederea omologării acestora │ 237.500 │însuşiri calitative ale │cât şi în ţara noastră, motivată│interesaţi. │
│ │ │ │ 237.500 │pielicelelor Karakul. │de dorinţa de rentabilizare a │Promovarea rezultatelor │
│ │ │ │ │Sporirea numerică a │creşterii acestei rase. │se va face şi prin │
│ │ │ │ │ovinelor Karakul de │Proiectul vizează analiza │publicarea rezultatelor │
│ │ │ │ │Botoşani varietatea SUR; │genetică a modului de formare a │în reviste destinate │
│ │ │ │ │extinderea creşterii lor │populaţiei de ovine Karakul Sur │crescătorilor de │
│ │ │ │ │în zona de N-E a Moldovei│(cota de participare a raselor │animale. │
│ │ │ │ │şi schimbarea structurii │şi varietăţilor la genofondul │Popularizarea │
│ │ │ │ │coloristice a rasei │liniei, consangvinizarea │rezultatelor se va face │
│ │ │ │ │Karakul. │aplicată, izolarea reproductivă,│şi prin postarea pe │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea structurii │parametri genetici pentru │site-ul MADR. │
│ │ │ │ │genetice a rasei Karakul │însuşirile de bază ale │ │
│ │ │ │ │de Botoşani. │buclajului şi progresul genetic │ │
│ │ │ │ │Creşterea veniturilor │estimat); ameliorarea │ │
│ │ │ │ │pentru crescătorii de │principalelor însuşiri │ │
│ │ │ │ │ovine Karakul Sur, │morfologice ale buclajului, │ │
│ │ │ │ │respective preţ de │diversificarea nuanţelor de │ │
│ │ │ │ │valorificare superior al │culoare şi fixarea acestor │ │
│ │ │ │ │pielicelelor sure, │trăsături zoo-economice │ │
│ │ │ │ │reducerea cheltuielilor │valoroase în genofondul │ │
│ │ │ │ │materiale în industria │populaţiei. Se analizează şansa │ │
│ │ │ │ │confecţiilor prin │evolutivă, posibilităţile de │ │
│ │ │ │ │renunţarea la vopsitul │înmulţire numerică şi de │ │
│ │ │ │ │chimic, sporirea │extindere a arealului de │ │
│ │ │ │ │producţiei de lapte şi │creştere, pentru sporirea │ │
│ │ │ │ │creşterea prolificităţii │competitivităţii şi │ │
│ │ │ │ │comparativ cu ovinele │rentabilizării rasei Karakul de │ │
│ │ │ │ │Karakul negru. │Botoşani. │ │
│ │ │ │ │Diminuarea efectului │Pentru stabilirea metodelor de │ │
│ │ │ │ │consangvinizării în │selecţie ulterioare şi │ │
│ │ │ │ │fermele private datorită │realizarea standardelor la │ │
│ │ │ │ │numărului limitat de │ovinele din linia Karakul maro │ │
│ │ │ │ │reproducători Karakul │se vor defini parametri │ │
│ │ │ │ │sur. │morfologici - caractere de rasă,│ │
│ │ │ │ │Întocmire documentaţie │constituţie şi interior, │ │
│ │ │ │ │tehnică pentru omologarea│productivi, reproductivi şi │ │
│ │ │ │ │liniei Karakul Sur din │genetici. │ │
│ │ │ │ │rasa Karakul de Botoşani │ │ │
│ │ │ │ │şi pentru producerea │ │ │
│ │ │ │ │acestor ovine, scheme de │ │ │
│ │ │ │ │selecţie şi de potrivire │ │ │
│ │ │ │ │a perechilor, tehnologia │ │ │
│ │ │ │ │de ameliorare a oilor │ │ │
│ │ │ │ │Karakul colorat şi │ │ │
│ │ │ │ │strategia creşteri rasei │ │ │
│ │ │ │ │Karakul de Botoşani. │ │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 45.│ ADER │Ameliorarea şi consolidarea │ 912.850 │Îmbunătăţirea structurii │Acest proiect urmăreşte │Diseminarea de material │
│ │ 5.1.5.│unui nucleu de vaci de rasă │ │genetice şi consolidarea │obţinerea unor producţii │biologic de înaltă │
│ │ │Bălţată Românească de tip │ 200.350 │unui efectiv de vaci de │superioare de lapte pe parcursul│valoare genetică în │
│ │ │Fleckvieh prin selecţie şi │ 237.500 │rasă Bălţată Românească │generaţiilor şi a unor cantităţi│fermele private. │
│ │ │utilizarea la reproducţie a │ 237.500 │de tip Fleckvieh care să │totale superioare de grăsime şi │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │celor mai performante │ 237.500 │asigure un material │proteină. Etapele propuse prin │obţinute se va face prin│
│ │ │structuri genetice în vederea│ │biologic de înaltă │proiect se vor desfăşura după │publicarea unor lucrări │
│ │ │creşterii eficienţei │ │valoare genetică, │cum urmează: │de specialitate în │
│ │ │economice a activităţilor │ │ameliorat în direcţia │- în etapa I de derulare a │cadrul simpozioanelor │
│ │ │fermei │ │capacităţii de sinteză a │proiectului se vor studia şi │naţionale sau │
│ │ │ │ │laptelui, grăsimii şi │stabili valorile productive │internaţionale │
│ │ │ │ │proteinei din lapte. │medii, la nivel naţional şi ale │organizate de │
│ │ │ │ │ │efectivului luat în studiu, │instituţiile didactice │
│ │ │ │ │ │privind producţia de lapte, │de profil. │
│ │ │ │ │ │grăsime şi proteină, în cazul │Organizarea de întâlniri│
│ │ │ │ │ │vacilor de rasă Bălţată │cu crescătorii │
│ │ │ │ │ │Românească de tip Fleckvieh, pe │particulari interesaţi, │
│ │ │ │ │ │baza datelor din Controlul │în vederea informării │
│ │ │ │ │ │Oficial al Producţiei de Lapte │acestora cu privire la │
│ │ │ │ │ │(C.O.P.), în vederea elaborării │etapele parcurse, modul │
│ │ │ │ │ │unui program de ameliorare │de lucru, rezultatele │
│ │ │ │ │ │adaptat valorilor productive │preliminare şi finale │
│ │ │ │ │ │concrete; │obţinute. │
│ │ │ │ │ │- în etapa II de derulare a │Popularizarea │
│ │ │ │ │ │proiectului se va forma nucleul │rezultatelor se va face │
│ │ │ │ │ │de ameliorat, se va face │şi prin postarea pe │
│ │ │ │ │ │corecţia producţiilor la │site-ul MADR │
│ │ │ │ │ │Echivalent Maturitate (E.M.) şi │ │
│ │ │ │ │ │se vor stabili taurii destinaţi │ │
│ │ │ │ │ │însămânţărilor artificiale │ │
│ │ │ │ │ │(I.A.) şi se va realiza │ │
│ │ │ │ │ │potrivirea perechilor. Se vor │ │
│ │ │ │ │ │folosi tauri puternic │ │
│ │ │ │ │ │amelioratori cu valori de │ │
│ │ │ │ │ │ameliorare superioare; │ │
│ │ │ │ │ │- în etapa III de derulare a │ │
│ │ │ │ │ │proiectului se vor stabili │ │
│ │ │ │ │ │valorile de ameliorare ale │ │
│ │ │ │ │ │taurilor ce vor fi folosiţi la │ │
│ │ │ │ │ │I.A. pentru F2, în funcţie de │ │
│ │ │ │ │ │nivelul productiv al vacilor │ │
│ │ │ │ │ │mame, se vor monitoriza şi │ │
│ │ │ │ │ │cuantifica producţiile de lapte.│ │
│ │ │ │ │ │În etapa IV de derulare a │ │
│ │ │ │ │ │proiectului se vor calcula │ │
│ │ │ │ │ │diferenţele productive apărute │ │
│ │ │ │ │ │în succesiunea generaţiilor │ │
│ │ │ │ │ │comparativ cu efectivul iniţial,│ │
│ │ │ │ │ │se va realiza testarea │ │
│ │ │ │ │ │statistică a acestora şi se vor │ │
│ │ │ │ │ │aprecia rezultatele activităţii │ │
│ │ │ │ │ │de ameliorare a parametrilor │ │
│ │ │ │ │ │productivi în urma cuantificării│ │
│ │ │ │ │ │eficienţei economice a │ │
│ │ │ │ │ │producţiilor. │ │
│ │ │ │ │ │Pe parcursul derulării │ │
│ │ │ │ │ │proiectului se va face difuzarea│ │
│ │ │ │ │ │materialului genetic obţinut │ │
│ │ │ │ │ │(juninci gestante) crescătorilor│ │
│ │ │ │ │ │de taurine din România. Toate │ │
│ │ │ │ │ │informaţiile obţinute vor fi │ │
│ │ │ │ │ │prelucrate statistic, │ │
│ │ │ │ │ │interpretate, publicate în │ │
│ │ │ │ │ │diferite reviste de specialitate│ │
│ │ │ │ │ │şi diseminate la diversele │ │
│ │ │ │ │ │simpozioane şi conferinţe. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 46.│ ADER │Cercetări privind │1.262.850│Crearea metişilor cu un │Proiectul urmăreşte creşterea │Rezultatele obţinute vor│
│ │ 5.1.6.│complementaritatea rasei │ │aport ridicat de │producţiei de carne atât │fi diseminate prin │
│ │ │Bazna şi Mangaliţa cu alte │ 287.850 │aminoacizi esenţiali │calitativ cât şi cantitativ la │articole de │
│ │ │rase de suine │ 325.000 │nesaturaţi în carne şi │metişii obţinuţi prin diferite │popularizare, mese │
│ │ │ │ 325.000 │grăsime. │încrucişări. │rotunde, întâlniri de │
│ │ │ │ 325.000 │Consolidarea şi │Diversificarea sortimentului de │lucru privind această │
│ │ │ │ │menţinerea patrimoniului │metişi de suine, cu un aport │temă cu crescătorii de │
│ │ │ │ │genetic la cele două rase│ridicat de aminoacizi esenţiali │suine interesaţi în │
│ │ │ │ │de suine autohtone Bazna │nesaturaţi în carne şi grăsime, │obţinerea carcasei de │
│ │ │ │ │şi Mangaliţa pentru │menţinerea patrimoniului genetic│calitate superioară. │
│ │ │ │ │evitarea riscului de │la cele două rase de suine │Elaborarea de articole │
│ │ │ │ │consangvinizare, în │autohtone Bazna şi Mangaliţa │ştiinţifice care vor fi │
│ │ │ │ │vederea încrucişării cu │pentru evitarea riscului de │comunicate la │
│ │ │ │ │alte rase de suine. │consangvinizare, în vederea │simpozioanele naţionale │
│ │ │ │ │Creşterea prolificităţii │încrucişării cu alte rase de │şi publicate în reviste │
│ │ │ │ │şi performanţelor de │suine. │de specialitate. │
│ │ │ │ │producţie a │Se urmăreşte în acest proiect │Popularizarea │
│ │ │ │ │descendenţilor prin │creşterea competitivităţii │rezultatelor se va face │
│ │ │ │ │infuzia de gene de la │tehnico-economice în obţinerea │şi prin postarea pe │
│ │ │ │ │rase genetic │unor metişi cu calităţi │site-ul MADR. │
│ │ │ │ │asemănătoare, dar cu o │superioare în vederea │ │
│ │ │ │ │prolificitate sporită şi │îmbunătăţirii carcasei de carne,│ │
│ │ │ │ │cu performanţe productive│precum şi o cunoaştere mai │ │
│ │ │ │ │superioare. │aprofundată în domeniul │ │
│ │ │ │ │Consolidarea rusticităţii│creşterii suinelor. │ │
│ │ │ │ │descendenţilor prin │Creşterea randamentelor în │ │
│ │ │ │ │retroîncrucişări cu │producţia de carne românească şi│ │
│ │ │ │ │rasele Mangaliţa şi Bazna│îmbunătăţirea calităţii cărnii │ │
│ │ │ │ │după una-două încrucişări│prin modernizarea sortimentelor │ │
│ │ │ │ │cu rasa amelioratoare. │şi implicit a tehnologiilor de │ │
│ │ │ │ │Realizarea metişilor de │creştere şi exploatare sunt │ │
│ │ │ │ │suine comerciali la │măsuri absolut necesare pentru │ │
│ │ │ │ │standardele solicitate de│a face faţă presiunii │ │
│ │ │ │ │industria cărnii pentru │concurenţiale a pieţei europene.│ │
│ │ │ │ │realizarea de mezeluri de│De asemenea proiectul îşi │ │
│ │ │ │ │calitate superioară. │propune introducerea de noi rase│ │
│ │ │ │ │Obţinerea a două fătări │la suine cu rezistenţă la │ │
│ │ │ │ │în intervalul considerat │factorii de stres climatici │ │
│ │ │ │ │optim pentru o exploatare│precum şi la principalele boli, │ │
│ │ │ │ │eficientă a scroafelor. │superiori calitativ şi │ │
│ │ │ │ │Crearea unui lot uniform │cantitativ cu un bun randament │ │
│ │ │ │ │de purcei pentru creştere│de creştere pentru extinderea în│ │
│ │ │ │ │şi hrănire prin │fermele de creştere a suinelor │ │
│ │ │ │ │sincronizarea fătărilor │din România. │ │
│ │ │ │ │la un număr mai mare de │Proiectul se va finaliza cu │ │
│ │ │ │ │scroafe într-o perioadă │obţinerea unor metişi din │ │
│ │ │ │ │dată. │încrucişarea celor două rase de │ │
│ │ │ │ │Reducerea forţei de muncă│suine (Bazna şi Mangaliţa) cu │ │
│ │ │ │ │necesare detectării │carcasă având calităţi deosebite│ │
│ │ │ │ │estrului prin inducerea │privind raportul carne/grăsime │ │
│ │ │ │ │şi sincronizarea estrului│în favoarea cărnii utilizată în │ │
│ │ │ │ │pentru inseminare la timp│industria cărnii la prepararea │ │
│ │ │ │ │programat. │de mezeluri cu calităţi │ │
│ │ │ │ │ │superioare, precum şi creşterea │ │
│ │ │ │ │ │efectivelor de metişi obţinuţi │ │
│ │ │ │ │ │în vederea abatorizării. │ │
│ │ │ │ │ │În primul an se va elabora un │ │
│ │ │ │ │ │studiu documentar amplu privind │ │
│ │ │ │ │ │metodele de sporire a numărului │ │
│ │ │ │ │ │de produşi cu carcase de │ │
│ │ │ │ │ │calitate. │ │
│ │ │ │ │ │Studiul va stabili care este cea│ │
│ │ │ │ │ │mai bună rasă cu prolificitate │ │
│ │ │ │ │ │ridicată compatibilă cu rasa │ │
│ │ │ │ │ │Mangaliţa şi Bazna. │ │
│ │ │ │ │ │Se vor achiziţiona 3-5 capete │ │
│ │ │ │ │ │vieri dintr-o rasă cu │ │
│ │ │ │ │ │prolificitate ridicată stabilită│ │
│ │ │ │ │ │prin studiul documentar. │ │
│ │ │ │ │ │Se vor crea loturile de montă, │ │
│ │ │ │ │ │iar datele obţinute se vor │ │
│ │ │ │ │ │prelucra şi interpreta │ │
│ │ │ │ │ │statistic. │ │
│ │ │ │ │ │În al doilea an se obţin │ │
│ │ │ │ │ │produşii hibrizi F1, se va │ │
│ │ │ │ │ │înregistra individual greutatea │ │
│ │ │ │ │ │la naştere, la vârsta de │ │
│ │ │ │ │ │înţărcare şi la 181 de zile. │ │
│ │ │ │ │ │Se va urmări consumul specific │ │
│ │ │ │ │ │de furaje, randamentul la │ │
│ │ │ │ │ │sacrificare, indicii de calitate│ │
│ │ │ │ │ │ai carcaselor, se va efectua │ │
│ │ │ │ │ │înregistrarea datelor şi se vor │ │
│ │ │ │ │ │prelucra şi interpreta │ │
│ │ │ │ │ │statistic. │ │
│ │ │ │ │ │În an treilea an se va urmări │ │
│ │ │ │ │ │dinamica de creştere la hibrizii│ │
│ │ │ │ │ │obţinuţi în paralel cu tineretul│ │
│ │ │ │ │ │suin Mangaliţa şi Bazna prin │ │
│ │ │ │ │ │cântărire. │ │
│ │ │ │ │ │Se va realiza monitorizarea din │ │
│ │ │ │ │ │punct de vedere reproductiv a │ │
│ │ │ │ │ │hibrizilor obţinuţi, întocmirea │ │
│ │ │ │ │ │fişelor pentru reproducătorii │ │
│ │ │ │ │ │selecţionaţi şi determinarea │ │
│ │ │ │ │ │aminoacizilor esenţiali │ │
│ │ │ │ │ │nesaturaţi din carcasă (carne, │ │
│ │ │ │ │ │grăsime). │ │
│ │ │ │ │ │În ultimul an se realizează │ │
│ │ │ │ │ │consolidarea rusticităţii │ │
│ │ │ │ │ │descendenţilor prin │ │
│ │ │ │ │ │retroîncrucişarea metişilor │ │
│ │ │ │ │ │obţinuţi cu rasele Mangaliţa şi │ │
│ │ │ │ │ │Bazna după una-două încrucişări │ │
│ │ │ │ │ │cu rasa amelioratoare şi se │ │
│ │ │ │ │ │sacrifică şi prelucrează │ │
│ │ │ │ │ │carcasele metişilor de suine │ │
│ │ │ │ │ │comerciali obţinuţi la │ │
│ │ │ │ │ │standardele solicitate de │ │
│ │ │ │ │ │industria cărnii pentru │ │
│ │ │ │ │ │realizarea de mezeluri de │ │
│ │ │ │ │ │calitate superioară. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 47.│ ADER │Ameliorarea unei linii de │ 962.850 │Realizarea unei │Selecţia focalizată pe creşterea│Proiectul generează în │
│ │ 5.1.7.│vaci din rasa Holstein Friza │ │tehnologii practice de │producţiei de lapte are ca │primul rând cunoştinţe │
│ │ │în direcţia îmbunătăţirii │ 212.850 │ameliorare care să │rezultat îmbunătăţirea │mai profunde privind │
│ │ │concomitente a robusteţei şi │ 250.000 │permită deţinătorilor de │considerabilă a producţiei, dar │ameliorarea vacilor de │
│ │ │calităţii laptelui │ 250.000 │vaci de lapte şi a celor │în acelaşi timp determină ca │lapte iar prin aplicarea│
│ │ │ │ 250.000 │interesaţi includerea în │vacile de lapte să piardă │lor fermierii vor fi │
│ │ │ │ │deciziile de selecţie a │cantităţi însemnate din │beneficiarii acestui │
│ │ │ │ │caracterelor legate de │rezervele corporale fiind astfel│proiect. │
│ │ │ │ │robusteţea vacilor şi a │în diferite grade cu balanţa │Rezultatele vor fi │
│ │ │ │ │calităţii laptelui │energetică negativă o bună parte│diseminate la diferite │
│ │ │ │ │acestora. │din timpul unei lactaţii. │seminarii şi conferinţe,│
│ │ │ │ │Crearea unor baze de date│În asemenea condiţii vaca de │întâlniri cu │
│ │ │ │ │cu înregistrarea unor │lapte este considerată mai puţin│reprezentanţi ai MADR, │
│ │ │ │ │caractere care să │robustă, având serioase probleme│ASAS şi ANARZ ai │
│ │ │ │ │definească robusteţea │de sănătate şi fertilitate. │organizaţiilor de │
│ │ │ │ │vacii şi calitatea │Ca rezultat al interesului │inseminări artificiale │
│ │ │ │ │laptelui. │public pentru sistemele viitoare│sau cu grupuri de │
│ │ │ │ │Vor fi incluse aici: │de producţie a laptelui şi al │fermieri. │
│ │ │ │ │consumul de furaje, │impactului lor asupra mediului, │Promovarea noilor │
│ │ │ │ │aprecierea condiţiei │selecţia vacilor de lapte în │creaţii se va face şi │
│ │ │ │ │corporale, starea │multe ţări a fost orientată │prin publicarea │
│ │ │ │ │detaliată a sănătăţii şi │spre caractere neproductive │rezultatelor în reviste │
│ │ │ │ │fertilităţii fiecărei │majoritatea din acestea fiind │destinate crescătorilor │
│ │ │ │ │vaci. │cele asociate cu sănătatea │de vaci de lapte. │
│ │ │ │ │Identificarea │vacii. │ │
│ │ │ │ │instrumentarului necesar │Considerăm că este necesar ca în│ │
│ │ │ │ │măsurării robusteţei unei│lucrările de selecţie să se │ │
│ │ │ │ │vaci (balanţa energetică)│asocieze atât caracterele │ │
│ │ │ │ │şi calitatea laptelui │privind robusteţea vacilor de │ │
│ │ │ │ │(conţinutul de │lapte cât şi caractere legate de│ │
│ │ │ │ │lactoferină şi compoziţia│calitatea laptelui şi sănătatea │ │
│ │ │ │ │grăsimii laptelui în │umană, creându-se astfel un │ │
│ │ │ │ │acizi graşi). │avantaj competitiv pentru │ │
│ │ │ │ │Folosirea spectometriei │producătorul de lapte. │ │
│ │ │ │ │în infraroşu pentru │Unele studii preliminare arată │ │
│ │ │ │ │determinarea conţinutului│că pot fi elaborate ecuaţii cu │ │
│ │ │ │ │de grăsime, proteină şi │aceste determinări pentru │ │
│ │ │ │ │lactoză. │predicţia conţinutului de acizi │ │
│ │ │ │ │ │graşi, obiectivul fiind │ │
│ │ │ │ │ │evaluarea acestora şi pentru │ │
│ │ │ │ │ │predicţia robusteţii vacii de │ │
│ │ │ │ │ │lapte. │ │
│ │ │ │ │ │O vacă de lapte robustă trebuie │ │
│ │ │ │ │ │să menţină un nivel scăzut de │ │
│ │ │ │ │ │celule somatice în lapte în │ │
│ │ │ │ │ │condiţii de mediu diferite şi pe│ │
│ │ │ │ │ │toată viaţa productivă. │ │
│ │ │ │ │ │Creşterea numărului de celule │ │
│ │ │ │ │ │somatice din lapte este un │ │
│ │ │ │ │ │indicator atât al compromiterii │ │
│ │ │ │ │ │stării de sănătate a ugerului │ │
│ │ │ │ │ │dar şi al scăderii calităţii │ │
│ │ │ │ │ │laptelui. Scăderea numărului de │ │
│ │ │ │ │ │celule somatice din lapte este │ │
│ │ │ │ │ │un alt obiectiv al lucrărilor de│ │
│ │ │ │ │ │selecţie. │ │
│ │ │ │ │ │Tehnologiile genomice pot fi │ │
│ │ │ │ │ │folosite în vederea │ │
│ │ │ │ │ │identificării ADN-lui asociat cu│ │
│ │ │ │ │ │laptele de calitate "bună" sau │ │
│ │ │ │ │ │"rea" şi robusteţe "înaltă" sau │ │
│ │ │ │ │ │"joasă". Identificarea │ │
│ │ │ │ │ │markerilor specifici permite │ │
│ │ │ │ │ │evaluarea genetică necesară │ │
│ │ │ │ │ │luării deciziei de selecţie. │ │
│ │ │ │ │ │Cunoscând profilul genetic al │ │
│ │ │ │ │ │unei vaci cu robusteţe │ │
│ │ │ │ │ │îmbunătăţită care să producă un │ │
│ │ │ │ │ │lapte mai sănătos crescătorul de│ │
│ │ │ │ │ │vaci de lapte poate ameliora │ │
│ │ │ │ │ │profitabilitatea efectivului său│ │
│ │ │ │ │ │iar societatea va beneficia de │ │
│ │ │ │ │ │pe urma produselor lactate mai │ │
│ │ │ │ │ │sănătoase. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 48.│ ADER │Cercetări privind ameliorarea│1.062.850│Crearea unei noi linii │Obiectivul proiectului este │Promovarea noilor │
│ │ 5.1.8.│rasei Ţurcană prin hibridare │ │de ovine specializată │crearea a două noi linii hibride│ creaţii biologice prin │
│ │ │cu rase de ovine specializate│ 237.850 │pentru producţia de │la ovine, specializate pentru │publicaţii în reviste │
│ │ │pentru producţia de lapte şi │ 275.000 │lapte, având la bază │producţiile de lapte şi carne, │agricole adresate │
│ │ │carne │ 275.000 │rasele Lacaune şi │cu un înalt potenţial genetic, │fermierilor şi │
│ │ │ │ 275.000 │Ţurcană, cu o producţie │care să fie bine adaptate la │organizarea de loturi │
│ │ │ │ │de lapte estimată de 150-│condiţiile de creştere şi │demonstrative în cadrul │
│ │ │ │ │180 kg în condiţii de │exploatare din România. Pe │expoziţiilor şi │
│ │ │ │ │producţie specifice │parcursul implementării │târgurilor de profil. │
│ │ │ │ │zonelor de deal şi munte.│proiectului, activităţile │Publicarea rezultatelor │
│ │ │ │ │Crearea unei noi linii de│principale vor viza crearea, │în cadrul unor articole │
│ │ │ │ │ovine specializată pentru│consolidarea genetică, testarea │ştiinţifice şi │
│ │ │ │ │producţia de carne, având│performanţelor productive şi │participarea la │
│ │ │ │ │la bază rasele Dorper şi │multiplicarea celor două linii. │conferinţe naţionale şi │
│ │ │ │ │Ţurcană, cu rate de │Ca rase genitoare vor fi │internaţionale. │
│ │ │ │ │creştere la mieii supuşi │utilizate rasa Ţurcană (ca rasă │Producerea şi │
│ │ │ │ │îngrăşării de 270-320 │maternă) şi rasele specializate │diseminarea de berbeci │
│ │ │ │ │g/zi. │Lacaune şi Dorper, rase cu înalt│amelioratori din cadrul │
│ │ │ │ │Elaborarea unor studii de│potenţial genetic pentru │celor două linii către │
│ │ │ │ │eficienţă economică │producţia de lapte, şi │crescătorii privaţi, │
│ │ │ │ │pentru exploatarea celor │respectiv, de carne. Pe baza │pentru sporirea │
│ │ │ │ │două linii nou create în │producţiilor medii obţinute de │performanţelor │
│ │ │ │ │condiţii de producţie. │rasele genitoare, se poate │productive şi economice │
│ │ │ │ │Creşterea productivităţii│estima la linia specializată │din fermele de ovine │
│ │ │ │ │şi a eficienţei economice│pentru lapte o producţie medie │care exploatează rasa │
│ │ │ │ │în cadrul fermelor │de 150-180 kg/lactaţie, iar la │Ţurcană. │
│ │ │ │ │comerciale care │linia de carne un spor mediu │Crearea unei pagini Web │
│ │ │ │ │exploatează rasa Ţurcană,│zilnic la mieii la îngrăşat de │pentru difuzarea │
│ │ │ │ │prin introducerea noilor │270-320 g. │rezultatelor obţinute, │
│ │ │ │ │creaţii biologice. │După producerea şi consolidarea │sub formă de rapoarte, │
│ │ │ │ │ │genetică a celor două linii │prezentări power-point, │
│ │ │ │ │ │specializate, vor fi testate │articole de popularizare│
│ │ │ │ │ │performanţele productive în │şi articole ştiinţifice.│
│ │ │ │ │ │condiţii de producţie. │Organizarea de │
│ │ │ │ │ │Multiplicarea celor două │workshopuri pentru │
│ │ │ │ │ │genotipuri şi diseminarea lor în│crescătorii de ovine şi │
│ │ │ │ │ │cadrul fermelor comerciale fiind│asociaţiile │
│ │ │ │ │ │ultima etapă a proiectului. │profesionale. │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 49.│ ADER │Cercetări privind evaluarea │ 802.850 │Determinarea gradului de │Obiectivul principal al │Potenţialii beneficiari │
│ │ 5.1.9.│stadiului actual al formării │ │asemănare genetică cu │proiectului îl reprezintă │ale acestui proiect sunt│
│ │ │unei noi linii de ovine │ 172.850 │rasele parentale în │evaluarea stadiului actual al │exploataţiile agricole │
│ │ │specializată pentru producţia│ 210.000 │vederea definirii tipului│formării unei populaţii noi de │zootehnice aflate în │
│ │ │de lapte prin încrucişarea │ 210.000 │actual. │ovine rezultată din încrucişarea│zona de podiş a │
│ │ │oilor Ţigaie cu berbeci │ 210.000 │Evaluarea însuşirilor şi │oilor Ţigaie cu berbeci Awassi, │Moldovei, care au │
│ │ │Awassi, adaptată zonei de │ │a caracterelor │adaptată condiţiilor │activităţi de bază în │
│ │ │podiş din partea de Nord-Est │ │morfologice, de producţie│pedoclimatice din Podişul │creşterea oilor pentru │
│ │ │a României │ │şi de reproducţie la │Moldovei. │lapte. │
│ │ │ │ │populaţia metisă actuală │Proiectul vizează şi analiza │Beneficiari ai │
│ │ │ │ │în vederea dirijării │gradului de combinabilitate │rezultatelor proiectului│
│ │ │ │ │selecţiei. │genetică dintre rasele genitoare│de cercetare vor fi şi │
│ │ │ │ │Determinarea şi │şi stabilirea criteriilor de │societăţile economice │
│ │ │ │ │caracterizarea │selecţie în scopul definirii │care au în portofoliu │
│ │ │ │ │intensităţii de creştere,│tipului final în vederea │fabricarea de produse │
│ │ │ │ │a precocităţii şi a │omologării. │tradiţionale din lapte │
│ │ │ │ │rezistenţei organice la │Proiectul mai propune şi │de oaie sau alte │
│ │ │ │ │populaţia metisă R(2), │implementarea unui management │sortimente solicitate pe│
│ │ │ │ │R(3) şi R(4). │sustenabil în vederea │piaţă. │
│ │ │ │ │Testarea gradului de │valorificării superioare a │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │combinabilitate genetică │tradiţiei creşterii oilor pentru│se va realiza prin │
│ │ │ │ │dintre rasele │lapte şi îmbunătăţirea │participarea la diferite│
│ │ │ │ │participante la formarea │patrimoniului genetic naţional │manifestări ştiinţifice │
│ │ │ │ │unui tip nou de ovine │cu noi populaţii de ovine. │de profil din ţară şi │
│ │ │ │ │adaptate condiţiilor │De asemenea, finalizarea │străinătate. │
│ │ │ │ │specifice zonei de podiş │cercetărilor va permite │Transferul către │
│ │ │ │ │din Moldova. │definirea criteriilor tehnice în│fermieri a rezultatelor │
│ │ │ │ │Sporirea indicilor de │vederea omologării. │obţinute se realizează │
│ │ │ │ │reproducţie în vederea │Definirea unor sisteme │prin: │
│ │ │ │ │eficientizării noii │tehnologice de creştere şi │- organizarea de loturi │
│ │ │ │ │populaţii de ovine. │exploatare a noii populaţii de │demonstrative; │
│ │ │ │ │ │ovine care să permită sporirea │- asigurarea de │
│ │ │ │ │ │eficienţei exploataţiilor de │consultanţă tehnică; │
│ │ │ │ │ │ovine. │- editarea de publicaţii│
│ │ │ │ │ │Definirea şi aplicarea selecţiei│de popularizare; │
│ │ │ │ │ │în vederea obţinerii unei │- multiplicarea rapidă a│
│ │ │ │ │ │producţii de lapte marfă de │noilor hibrizi care │
│ │ │ │ │ │130-150 litri la oile metise. │dispun de producţii mari│
│ │ │ │ │ │Stabilirea celor mai bune │de lapte; │
│ │ │ │ │ │tehnologii de creştere şi │- dezbateri tematice şi │
│ │ │ │ │ │exploatare în funcţie de │workshop-uri; │
│ │ │ │ │ │dimensiunea efectivelor. │- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │ │ │MADR şi a unităţilor │
│ │ │ │ │ │ │partenere a rezultatelor│
│ │ │ │ │ │ │obţinute. │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 50.│ ADER │Cercetări privind │ 862.850 │Obţinerea de produşi prin│Proiectul îşi propune pe de o │Promovarea informaţiilor│
│ │5.1.10.│compatibilitatea încrucişării│ │încrucişarea femelelor de│parte studiul privind │ştiinţifice şi │
│ │ │raselor de taurine autohtone │ 187.850 │rasă Bălţată cu Negru │compatibilitatea încrucişării │tehnologice rezultate │
│ │ │cu tauri din rase de carne │ 225.000 │Românească, Bălţată │între rasele autohtone şi rasele│din proiect se │
│ │ │ │ 225.000 │Românească şi Brună cu │de carne, pe de altă parte, │realizează prin: │
│ │ │ │ 225.000 │tauri din rase de carne: │eficienţa economică obţinută din│- editarea de materiale │
│ │ │ │ │Blanc Blue Belge, │încrucişările dintre mame - vaci│de informare │
│ │ │ │ │Charolaise, Limousine, │de lapte în perioada de declin │(tehnologie, broşuri, │
│ │ │ │ │Angus. │productiv şi taţi -tauri de │etc.). │
│ │ │ │ │Realizarea unor sporuri │carne cu performanţe deosebite. │- organizarea de │
│ │ │ │ │medii zilnice în greutate│Se vor stabili loturile │întâlniri cu crescătorii│
│ │ │ │ │superioare la produşii │experimentale şi schemele de │de animale din diferite │
│ │ │ │ │obţinuţi din încrucişări │încrucişare prin utilizarea de │zone ale ţării; │
│ │ │ │ │comparativ cu sporurile │MSC de la tauri din rase de │- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │caracteristice raselor │carne. │MADR şi a unităţilor │
│ │ │ │ │româneşti. │Se vor urmări descendenţii │partenere a rezultatelor│
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea calităţii │masculi de la fătare până la │obţinute. │
│ │ │ │ │carcasei la tineretul │valorificare în diferite faze │ │
│ │ │ │ │mascul la sacrificare şi │ale creşterii. │ │
│ │ │ │ │eficienţă economică │Se vor înregistra indicatorii │ │
│ │ │ │ │superioară prin │productivi pe fiecare lot │ │
│ │ │ │ │valorificarea acestora. │experimental şi se va realiza │ │
│ │ │ │ │Utilizarea femelelor │compararea rezultatelor atât din│ │
│ │ │ │ │obţinute din încrucişări │punct de vedere cantitativ cât │ │
│ │ │ │ │cu tauri din rase de │şi calitativ. │ │
│ │ │ │ │carne pentru crearea unui│Pentru descendenţii femele se │ │
│ │ │ │ │nucleu cu caracteristici │vor stabili schemele de │ │
│ │ │ │ │preponderent pentru │încrucişare pentru consolidarea │ │
│ │ │ │ │producţia de carne. │unui nucleu cu potenţial │ │
│ │ │ │ │Realizarea celui mai bun │superior pentru producţia de │ │
│ │ │ │ │model de încrucişare şi │carne şi creşterea eficienţei │ │
│ │ │ │ │recomandarea acestuia │economice în exploatarea │ │
│ │ │ │ │crescătorilor de taurine │acestuia. │ │
│ │ │ │ │din ţara noastră. │Se va elabora tehnologia de │ │
│ │ │ │ │ │creştere şi îngrăşare a │ │
│ │ │ │ │ │produşilor obţinuţi din astfel │ │
│ │ │ │ │ │de încrucişări. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 5.2: Conservarea şi prezervarea populaţiilor de animale (rase, linii) vulnerabile şi în pericol de dispariţie │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 51.│ ADER │Menţinerea şi consolidarea │ 762.850 │Menţinerea raselor şi │Asigurarea efectivelor matcă a │Gradul ridicat de │
│ │ 5.2.1.│patrimoniului genetic la 3 │ │populaţiilor de curci în │raselor ţintă la standardele de │complexitate al │
│ │ │rase grele de curcă │ 162.850 │pericol de abandon. │sănătate şi performanţă │proiectului va determina│
│ │ │(Meleagris gallopag, Albă │ 200.000 │Consolidarea │biologică ridicată (an I - IV). │ca rezultatele acestuia │
│ │ │mare, Bronzată, Diana), în │ 200.000 │patrimoniului genetic │Selecţia pozitivă continuă a │să genereze un puternic │
│ │ │vederea omologării │ 200.000 │naţional la curci, la │materialului biologic pentru │impact de natură │
│ │ │ │ │standardele UE, prin │consolidarea parametrilor │tehnică, economică şi │
│ │ │ │ │materialul genetic │urmăriţi şi diseminarea în ferme│socială. │
│ │ │ │ │valoros, adaptat │de producţie a produşilor │Prin extinderea şi │
│ │ │ │ │condiţiilor din România │rezultaţi (an I - IV). │diseminarea materialului│
│ │ │ │ │şi diseminat în cât mai │Experimentarea şi validarea │genetic valoros creat şi│
│ │ │ │ │multe ferme. │secvenţelor tehnologice │perfecţionat, precum şi │
│ │ │ │ │Ameliorarea continuă a │specifice pentru realizarea │a tehnologiei adecvate │
│ │ │ │ │performanţelor de │performanţelor biologice şi de │de creştere şi │
│ │ │ │ │producţie şi reproducţie │producţie a raselor ţintă │exploatare, se va │
│ │ │ │ │(creşterea gradului de │(an I - IV). │realiza la nivelul ţării│
│ │ │ │ │conversie a furajelor, │Acţiuni de diseminare a │un pachet "genetică plus│
│ │ │ │ │îmbunătăţirea producţiei │materialului biologic şi a │tehnologie specifică │
│ │ │ │ │de ouă, a sporului în │tehnologiilor specifice prin │inovatoare" la un nivel │
│ │ │ │ │greutate, fertilităţii, │comunicări ştiinţifice, │similar cu cel din UE. │
│ │ │ │ │ecloziunii, a calităţii │elaborarea de articole în │Diseminarea se va │
│ │ │ │ │cărnii) şi testarea │revistele de specialitate, │realiza prin: │
│ │ │ │ │combinabilităţii acestora│instruiri cu fermierii, mese │- difuzarea de material │
│ │ │ │ │în vederea găsirii celor │rotunde (an I - IV). │biologic valoros (ouă de│
│ │ │ │ │mai avantajoase variante │Elaborarea şi depunerea │incubaţie, pui de o zi, │
│ │ │ │ │de hibrizi din punct de │documentaţiilor în vederea │pui zburaţi) fermierilor│
│ │ │ │ │vedere economico- │omologării raselor grele de │şi gospodăriilor │
│ │ │ │ │financiar. │curci (an IV). │populaţiei, care, prin │
│ │ │ │ │Elaborarea tehnologiilor │ │adaptabilitate, │
│ │ │ │ │specifice de creştere a │ │rezistenţa la boli şi la│
│ │ │ │ │curcilor în sistem │ │stress, ritm de │
│ │ │ │ │tradiţional pentru rasele│ │creştere, vor face cea │
│ │ │ │ │ţintă. │ │mai eficientă │
│ │ │ │ │Generalizarea tehnologiei│ │publicitate; │
│ │ │ │ │performante de creştere a│ │- elaborarea unui Ghid │
│ │ │ │ │curcilor şi stabilirea │ │tehnologic cu │
│ │ │ │ │strategiei de creştere în│ │prezentarea populaţiilor│
│ │ │ │ │sistem tradiţional ferme │ │şi performanţelor; │
│ │ │ │ │de tip familial la un │ │- elaborarea de articole│
│ │ │ │ │număr cât mai mare de │ │în revistele de │
│ │ │ │ │fermieri. │ │specialitate, transfer │
│ │ │ │ │ │ │de cunoştinţe, instruiri│
│ │ │ │ │ │ │cu fermierii; │
│ │ │ │ │ │ │- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │ │ │MADR şi a rezultatelor │
│ │ │ │ │ │ │obţinute. │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 52.│ ADER │Conservarea şi prezervarea │ 862.850 │Menţinerea unui nucleu │În anul I de derulare a │Elaborarea de articole │
│ │ 5.2.2.│taurinelor pe cale de │ │distinct din rasa Sura de│proiectului se va face un studiu│ştiinţifice care vor fi │
│ │ │dispariţie, respectiv rasa │ 187.850 │stepă, cât mai apropiat │documentar privind rasa Sura de │comunicate la │
│ │ │Sura de stepă în vederea │ 225.000 │sau chiar identic cu Sura│stepă şi importanţa ei în │simpozioanele naţionale │
│ │ │asigurării biodiversităţii │ 225.000 │de Stepă originară din │programul de conservare a │şi se vor publica în │
│ │ │resurselor genetice a │ 225.000 │zona Moldovei, NT, BC, │resurselor genetice a │reviste de specialitate.│
│ │ │populaţiilor de animale │ │VS, IS care să asigure │populaţiilor de taurine. Se va │Întâlniri de lucru, mese│
│ │ │ │ │stabilitatea genetică a │evalua efectivul de taurine din │rotunde, instruiri, │
│ │ │ │ │exemplarelor şi un număr │rasa Sura de stepă existent în │consultanţă pentru │
│ │ │ │ │suficient de mare pentru │ţară, din punct de vedere │fermieri. │
│ │ │ │ │a evita driftul genetic. │numeric şi a însuşirilor │Elaborare de articole de│
│ │ │ │ │Elaborarea unei │fenotipice şi genotipice, în │popularizare, broşuri. │
│ │ │ │ │tehnologii de creştere a │vederea stabilirii obiectivelor │Creare pagina web cu │
│ │ │ │ │rasei Sura de stepă. │viitoare de conservare şi │informaţii privind │
│ │ │ │ │ │prezervare de gene. │conservarea rasei Sura │
│ │ │ │ │ │În anul II de derulare a │de stepă şi posibilităţi│
│ │ │ │ │ │proiectului se vor desfăşura │de utilizare a ei în │
│ │ │ │ │ │activităţi de însămânţare │scop economic, cultural │
│ │ │ │ │ │artificială a vacilor Sura de │şi turistic. │
│ │ │ │ │ │stepă cu material seminal │ │
│ │ │ │ │ │congelat provenit de la tauri │ │
│ │ │ │ │ │din aceeaşi rasă, vor fi │ │
│ │ │ │ │ │înregistraţi şi monitorizaţi │ │
│ │ │ │ │ │produşii cu însuşiri fenotipice │ │
│ │ │ │ │ │caracteristice rasei, │ │
│ │ │ │ │ │urmărindu-se indicatorii de │ │
│ │ │ │ │ │creştere şi dezvoltare. Se vor │ │
│ │ │ │ │ │elabora articole ştiinţifice în │ │
│ │ │ │ │ │vederea comunicării la │ │
│ │ │ │ │ │simpozioane şi publicării în │ │
│ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ │
│ │ │ │ │ │În anul III de derulare a │ │
│ │ │ │ │ │proiectului se vor continua │ │
│ │ │ │ │ │activităţile de însămânţare │ │
│ │ │ │ │ │artificială a vacilor Sura de │ │
│ │ │ │ │ │stepă cu material seminal │ │
│ │ │ │ │ │congelat provenit de la tauri │ │
│ │ │ │ │ │din aceeaşi rasă, precum şi │ │
│ │ │ │ │ │înregistrarea şi monitorizarea │ │
│ │ │ │ │ │produşilor. Se vor elabora │ │
│ │ │ │ │ │articole ştiinţifice în vederea │ │
│ │ │ │ │ │comunicării la simpozioane şi │ │
│ │ │ │ │ │publicării în reviste de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate. │ │
│ │ │ │ │ │În anul IV de derulare a │ │
│ │ │ │ │ │proiectului se vor centraliza │ │
│ │ │ │ │ │rezultatele obţinute, în ceea ce│ │
│ │ │ │ │ │priveşte menţinerea şi │ │
│ │ │ │ │ │conservarea unei populaţii din │ │
│ │ │ │ │ │rasa Sura de stepă la un nivel │ │
│ │ │ │ │ │care să evite driftul genetic. │ │
│ │ │ │ │ │Toate informaţiile obţinute vor │ │
│ │ │ │ │ │fi prelucrate statistic. Se vor │ │
│ │ │ │ │ │elabora articole ştiinţifice în │ │
│ │ │ │ │ │vederea comunicării la │ │
│ │ │ │ │ │simpozioane şi publicării în │ │
│ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 53.│ ADER │Conservarea fondului genetic │ 762.850 │Formarea unui nucleu de │În faza I de derulare a │Se vor elabora articole │
│ │ 5.2.3.│la rasa de taurine Pinzgau de│ │taurine din rasa de │proiectului se va face un studiu│ştiinţifice care vor fi │
│ │ │Transilvania │ 162.850 │taurine Pinzgau de │privind rasa Pinzgau de │prezentate la │
│ │ │ │ 200.000 │Transilvania, aflată în │Transilvania şi importanţa ei în│simpozioane naţionale şi│
│ │ │ │ 200.000 │stare critică respectiv │programul de conservare a │vor fi publicate în │
│ │ │ │ 200.000 │pe cale de dispariţie, şi│resurselor genetice în cadrul │reviste de specialitate.│
│ │ │ │ │menţinerea acestui nucleu│populaţiilor de taurine. │Totodată se vor organiza│
│ │ │ │ │la standardul rasei şi la│Se vor evalua efectivul existent│mese rotunde, instruiri │
│ │ │ │ │un efectiv care să │în zona de creştere, din punct │de specialitate cu │
│ │ │ │ │prevină driftul genetic. │de vedere numeric dar şi │crescătorii acestei rase│
│ │ │ │ │După optimizarea mărimi │însuşirile morfo-productive şi │şi se va asigura │
│ │ │ │ │nucleului de conservare, │genetice în vederea elaborării │consultaţii tehnice │
│ │ │ │ │tineretul femel şi în │programului de conservare. │pentru fermierii │
│ │ │ │ │special cel mascul │Tot în cursul acestei faze se va│interesaţi. │
│ │ │ │ │disponibil va fi dirijat │identifica şi achiziţiona un │Se va elabora şi publica│
│ │ │ │ │spre zona de creştere a │număr de 30 de capete tineret │o broşură de │
│ │ │ │ │rasei în vederea │femel apt pentru reproducţie şi │specialitate privind │
│ │ │ │ │menţinerii şi conservării│5 tăuraşi, efectiv care va sta │tehnologia de creştere │
│ │ │ │ │acesteia. │la baza formării nucleului de │şi exploatare a rasei │
│ │ │ │ │Păstrarea raselor locale │conservare. │locale Pinzgau de │
│ │ │ │ │asigură biodiversitatea │În faza II va începe activitatea│Transilvania. │
│ │ │ │ │biologică, genetică şi │de reproducţie pentru care se va│Tineretul femel şi │
│ │ │ │ │securitatea alimentară a │folosi monta naturală cu tauri │mascul disponibil în │
│ │ │ │ │ţării, mai ales că specia│autohtoni de Pinzgau de │cadrul nucleului, odată │
│ │ │ │ │taurina este cea mai │Transilvania, tauri care vor fi │format şi consolidat va │
│ │ │ │ │expusă schimbărilor │autorizaţi în acest sens, se va │fi dirijat spre arealul │
│ │ │ │ │climatice din ultimul │un punct de recoltare şi │de creştere a rasei în │
│ │ │ │ │timp, iar rasele locale │însămânţare artificială. │vederea menţinerii şi │
│ │ │ │ │pot fi o alternativă │Se vor înregistra şi vor fi │conservării genetice a │
│ │ │ │ │eficientă la rasele │monitorizaţi toţi produşii │populaţiilor actuale. │
│ │ │ │ │ameliorate prin │obţinuţi în cadrul nucleului de │ │
│ │ │ │ │utilizarea unor caracter │conservare, se vor urmări toate │ │
│ │ │ │ │ale acestora. │însuşirile fenotipice şi cele │ │
│ │ │ │ │În final se va elabora │privind creşterea şi dezvoltarea│ │
│ │ │ │ │tehnologia de creştere şi│tineretului. │ │
│ │ │ │ │exploatare a rasei locale│Se vor studia şi aspectele, │ │
│ │ │ │ │Pinzgau de Transilvania. │privind furajarea, indicii de │ │
│ │ │ │ │ │reproducţie, producţia şi │ │
│ │ │ │ │ │calitatea laptelui, aspecte │ │
│ │ │ │ │ │privind starea de sănătate şi │ │
│ │ │ │ │ │comportamentul rasei. │ │
│ │ │ │ │ │Rezultatele preliminare se vor │ │
│ │ │ │ │ │prelucra şi interpreta │ │
│ │ │ │ │ │statistic, pentru diseminarea │ │
│ │ │ │ │ │acestora se vor organiza mese │ │
│ │ │ │ │ │rotunde, simpozioane şi se vor │ │
│ │ │ │ │ │publica aceste rezultate în │ │
│ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ │
│ │ │ │ │ │În anul III de derulare a │ │
│ │ │ │ │ │proiectului va continua │ │
│ │ │ │ │ │activitatea de reproducţie │ │
│ │ │ │ │ │precum şi monitorizare │ │
│ │ │ │ │ │produşilor obţinuţi, vor │ │
│ │ │ │ │ │continua observaţiile cu privire│ │
│ │ │ │ │ │la furajare, reproducţie, │ │
│ │ │ │ │ │producţia şi calitate laptelui, │ │
│ │ │ │ │ │starea de sănătate şi │ │
│ │ │ │ │ │comportamentul rasei. │ │
│ │ │ │ │ │Se vor elabora articole de │ │
│ │ │ │ │ │specialitate care vor fi │ │
│ │ │ │ │ │prezentate la diverse │ │
│ │ │ │ │ │simpozioane şi publicate în │ │
│ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ │
│ │ │ │ │ │În cursul fazei IV de finalizare│ │
│ │ │ │ │ │a proiectului se vor centraliza │ │
│ │ │ │ │ │datele obţinute, în privinţa │ │
│ │ │ │ │ │conservării rasei locale Pinzgau│ │
│ │ │ │ │ │de Transilvania, la nivelul care│ │
│ │ │ │ │ │să permită evitarea derivei │ │
│ │ │ │ │ │genetice. │ │
│ │ │ │ │ │Se vor prelucra statistic toate │ │
│ │ │ │ │ │datele obţinute, se vor publica │ │
│ │ │ │ │ │articole de specialitate. │ │
│ │ │ │ │ │În final se va elabora │ │
│ │ │ │ │ │tehnologia de creştere şi │ │
│ │ │ │ │ │exploatare a rasei Pinzgau de │ │
│ │ │ │ │ │Transilvania, sens în care se va│ │
│ │ │ │ │ │edita o broşură de specialitate │ │
│ │ │ │ │ │care va fi difuzată │ │
│ │ │ │ │ │crescătorilor acestei rase. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 54.│ ADER │Obţinerea, consolidarea şi │ 812.850 │Utilizarea, în contextul │Proiectul va investiga markeri │Difuzarea rezultatelor │
│ │ 5.2.4.│bioconservarea unui nucleu de│ │bio-economic din România,│genetici care pot fi utilizaţi │se va face prin │
│ │ │vaci de rasă Brună provenit │ 175.350 │a markerilor moleculari │în programele de ameliorare │publicarea de lucrări │
│ │ │pe linie paternă din tauri │ 212.500 │în managementul │genetică pentru îmbunătăţirea │ştiinţifice în cadrul │
│ │ │genotipaţi pentru genele │ 212.500 │resurselor genetice, cu │calităţii laptelui, având ca │unor reviste de │
│ │ │implicate în sinteza │ 212.500 │implicaţii în selecţia │efect pe termen lung creşterea │specialitate în cadrul │
│ │ │K-cazeinei din lapte │ │vacilor în vederea │durabilităţii şi │unor simpozioane/ │
│ │ │ │ │îmbunătăţirii calitative │competitivităţii în activitatea │conferinţe naţionale şi │
│ │ │ │ │a producţiei de lapte. │de creştere a bovinelor. │internaţionale. │
│ │ │ │ │Genotiparea animalelor de│Importanţa proiectului rezultă │Asigurare de consultanţă│
│ │ │ │ │rasă Brună pentru genele │din utilizarea unor metode │către alte unităţi de │
│ │ │ │ │de importanţă economică │moderne care deja sunt aplicate │creştere şi ameliorare │
│ │ │ │ │implicate în sinteza │în ţările UE, cu acţiuni │a bovinelor, staţiuni de│
│ │ │ │ │proteinelor din lapte. │benefice atât în rentabilizarea │cercetare sau │
│ │ │ │ │Crearea de animale │procesării laptelui, cât şi în │laboratoare care │
│ │ │ │ │performante prin │creşterea calităţii produsului │solicită aceasta, precum│
│ │ │ │ │aplicarea unui sistem de │finit. │şi unităţi SEMTEST şi │
│ │ │ │ │selecţie asistată de │Etapele propuse prin proiect vor│ANARZ. │
│ │ │ │ │markeri moleculari │consta în: │Participarea la diferite│
│ │ │ │ │într-un efectiv de vaci │Etapa I: analiza markerilor │întruniri ale │
│ │ │ │ │de rasă Brună. │moleculari - se vor colecta │organizaţiilor sau │
│ │ │ │ │Crearea unei linii de │probe biologice (sânge şi │asociaţiilor care au │
│ │ │ │ │vaci de Brună cu │bulbi de păr) şi se va izola ADN│legătură cu tematica │
│ │ │ │ │aptitudini superioare │de la întreg efectivul de │proiectului pentru a │
│ │ │ │ │pentru calitatea │animale de rasă Brună luat în │asigura în acest fel o │
│ │ │ │ │laptelui: calitate │studiu. Se va efectua analiza │transparenţă internă şi │
│ │ │ │ │superioară a proteinei, │markerilor moleculari pentru │internaţională a │
│ │ │ │ │cu un conţinut crescut de│genele implicate în sinteza │rezultatelor cercetării.│
│ │ │ │ │k- cazeină şi raportul │proteinelor din lapte (k-cazeină│Postarea pe site-ul MADR│
│ │ │ │ │proteină-grăsime foarte │şi 1-lactoglobulină). │şi a rezultatelor │
│ │ │ │ │strâns. │Se vor analiza polimorfismele │obţinute. │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea genomului │pentru markerii moleculari │ │
│ │ │ │ │animalelor în cadrul unui│asociaţi cu calitatea laptelui │ │
│ │ │ │ │efectiv de rasă Brună şi │la rasa Brună. │ │
│ │ │ │ │obţinerea unui material │Etapa II: înregistrarea │ │
│ │ │ │ │biologic de înaltă │performanţelor productive şi │ │
│ │ │ │ │valoare genetică, │determinarea compoziţiei chimice│ │
│ │ │ │ │ameliorat în direcţia │a laptelui - se vor înregistra │ │
│ │ │ │ │capacităţii de sinteză a │performanţele productive şi se │ │
│ │ │ │ │proteinelor din lapte şi │va determina şi analiza │ │
│ │ │ │ │creşterea capacităţii de │compoziţia chimică a laptelui la│ │
│ │ │ │ │conversie a laptelui în │nivel individual şi pe întreg │ │
│ │ │ │ │brânzeturi. │efectivul de vaci de rasă Brună │ │
│ │ │ │ │ │luat în studiu. │ │
│ │ │ │ │ │Etapa III: genotiparea │ │
│ │ │ │ │ │materialului seminal - se va │ │
│ │ │ │ │ │efectua genotiparea materialului│ │
│ │ │ │ │ │seminal congelat (MSC) pentru │ │
│ │ │ │ │ │genele implicate în sinteza │ │
│ │ │ │ │ │proteinelor din lapte. Se va │ │
│ │ │ │ │ │analiza MSC disponibil în │ │
│ │ │ │ │ │centrele SEMTEST, provenit de la│ │
│ │ │ │ │ │tauri de rasă Brună. │ │
│ │ │ │ │ │Etapa IV: potrivirea perechilor │ │
│ │ │ │ │ │- se va realiza potrivirea │ │
│ │ │ │ │ │perechilor, vaci genotipate │ │
│ │ │ │ │ │pentru k-cazeină şi │ │
│ │ │ │ │ │1-lactoglobulină cu material │ │
│ │ │ │ │ │seminal congelat provenit de la │ │
│ │ │ │ │ │tauri genotipaţi, cu scopul de a│ │
│ │ │ │ │ │creşte frecvenţa alelelor │ │
│ │ │ │ │ │favorabile şi a obţine un nucleu│ │
│ │ │ │ │ │cu aptitudini superioare în │ │
│ │ │ │ │ │direcţia capacităţii de sinteză │ │
│ │ │ │ │ │a proteinei şi grăsimii din │ │
│ │ │ │ │ │lapte. │ │
│ │ │ │ │ │Etapa V: analiza datelor, │ │
│ │ │ │ │ │calculul coeficienţilor de │ │
│ │ │ │ │ │corelaţie şi diseminarea │ │
│ │ │ │ │ │rezultatelor - se vor corela │ │
│ │ │ │ │ │genotipurile cu producţiile şi │ │
│ │ │ │ │ │compoziţia chimică a laptelui. │ │
│ │ │ │ │ │Se va realiza interpretarea │ │
│ │ │ │ │ │statistică a datele obţinute şi │ │
│ │ │ │ │ │vor fi diseminate rezultatele │ │
│ │ │ │ │ │generate prin proiect │ │
│ │ │ │ │ │rezultatele generate prin │ │
│ │ │ │ │ │proiect vor face disponibile │ │
│ │ │ │ │ │date ştiinţifice de interes şi │ │
│ │ │ │ │ │vor completa datele din │ │
│ │ │ │ │ │literatura de specialitate, cu │ │
│ │ │ │ │ │impact atât pentru comunitatea │ │
│ │ │ │ │ │ştiinţifică românească cât şi │ │
│ │ │ │ │ │pentru cea internaţională. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 5.3.: Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 55.│ ADER │Maximizarea progresului │ 712.850 │Obţinerea de metişi F1 │Proiectul urmăreşte creşterea │Rezultatele obţinute vor│
│ │ 5.3.1.│genetic la rasa de capră │ │din rasa Carpatină prin │producţiei de lapte la rasa │fi prezentate la │
│ │ │Carpatină prin implementarea │ 150.350 │încrucişarea cu rase │Carpatină utilizând │consfătuiri şi mese │
│ │ │biotehnologiilor inovative de│ 187.500 │specializate de lapte din│biotehnologii moderne de │rotunde, cursuri de │
│ │ │reproducţie în cadrul │ 187.500 │UE (Saanen şi Alpina │reproducţie (inducerea şi │instruire cu │
│ │ │fermelor familiale │ 187.500 │franceză). │sincronizarea estrului şi │proprietarii │
│ │ │ │ │Obţinerea unei creşteri a│inseminarea artificială a │exploataţiilor de │
│ │ │ │ │producţiei medie de lapte│femelelor cu material seminal │caprine organizate cu │
│ │ │ │ │de la 250-300 kg/lactaţie│procesat de la masculi din rase │asociaţiile de │
│ │ │ │ │la 400-450 kg lapte/ │specializate pentru lapte). │crescători de capre. │
│ │ │ │ │lactaţie la iezii metişi │Se vor elabora schemele de în- │Se va realiza transferul│
│ │ │ │ │Carpatină x Saanen şi │crucişare a caprelor locale din │tehnologic în unităţile │
│ │ │ │ │Carpatină x Alpină. │rasa Carpatină cu ţapi din │partenere. │
│ │ │ │ │Obţinerea de ţapi metişi │rasele de lapte importate. │Rezultatele cercetării │
│ │ │ │ │F1 şi R1 şi utilizarea │Efectivul de femele din │vor putea fi aplicate de│
│ │ │ │ │lor la reproducţie pentru│experiment vor fi înscrise în │către instituţiile de │
│ │ │ │ │difuzarea progresului │controlul oficial al producţiei │profil, de potenţialii │
│ │ │ │ │genetic în fermele │de lapte. Se va stabili gradul │beneficiari din │
│ │ │ │ │familiale de caprine. │de ameliorare genetică prin │teritoriu prin │
│ │ │ │ │ │compararea producţiei de lapte │intermediul Asociaţiei │
│ │ │ │ │ │la femele de rasă Carpatină şi │Crescătorilor de Caprine│
│ │ │ │ │ │metişi Carpatină x Saanen şi │din România (CAPRIROM) -│
│ │ │ │ │ │Carpatină x Alpină aflate la │filialele judeţene, │
│ │ │ │ │ │prima lactaţie. │fiind favorizate │
│ │ │ │ │ │Anul I - Se va întocmi un studiu│exploataţiile mijlocii. │
│ │ │ │ │ │documentar privind producţia de │Se va elabora o lucrare │
│ │ │ │ │ │lapte la rasa Carpatină şi la │ştiinţifică cu │
│ │ │ │ │ │rasele specializate pentru │rezultatele proiectului │
│ │ │ │ │ │producţia de lapte (Saanen şi │ce va fi publicată │
│ │ │ │ │ │Alpina franceză). │într-o revistă │
│ │ │ │ │ │Se vor achiziţionarea de ţapi de│internaţională cotată │
│ │ │ │ │ │rasă Saanen şi Alpină franceză │ISI şi în reviste de │
│ │ │ │ │ │pentru colectarea materialului │specialitate din │
│ │ │ │ │ │seminal. Prelucrarea │România. Se vor realiza │
│ │ │ │ │ │materialului seminal provenit de│150 de broşuri cu │
│ │ │ │ │ │la masculi din rasele Saanen şi │schemele de realizare │
│ │ │ │ │ │Alpină franceză. │pentru fiecare protocol │
│ │ │ │ │ │Se vor alcătui loturi │de lucru. │
│ │ │ │ │ │experimentale de femele de rasă │Se va efectua postarea │
│ │ │ │ │ │Carpatină care vor fi inseminate│pe site-urile unităţilor│
│ │ │ │ │ │artificial cu material seminal │partenere şi MADR, a │
│ │ │ │ │ │de la masculi din rasa Saanen, │rezultatelor obţinute. │
│ │ │ │ │ │Alpină franceză şi Carpatină │ │
│ │ │ │ │ │(lot martor). │ │
│ │ │ │ │ │În anii II, III şi IV se vor │ │
│ │ │ │ │ │înregistra indicii de │ │
│ │ │ │ │ │reproducţie la loturile de │ │
│ │ │ │ │ │capre, inseminate artificial, │ │
│ │ │ │ │ │se va urmări dezvoltarea │ │
│ │ │ │ │ │corporală a iezilor F1 şi R1 │ │
│ │ │ │ │ │rezultaţi la fătare, înţărcare, │ │
│ │ │ │ │ │la 6, 9 şi 12 luni. │ │
│ │ │ │ │ │Se va efectua controlul │ │
│ │ │ │ │ │producţiei de lapte prin │ │
│ │ │ │ │ │cântărirea producţiei │ │
│ │ │ │ │ │individuale de lapte, lunar, pe │ │
│ │ │ │ │ │toată perioada de lactaţie la: │ │
│ │ │ │ │ │femele metis F1 şi la femele de │ │
│ │ │ │ │ │rasă Carpatină aflate la prima │ │
│ │ │ │ │ │lactaţie. │ │
│ │ │ │ │ │Prelucrarea statistică a datelor│ │
│ │ │ │ │ │obţinute şi studiu comparativ │ │
│ │ │ │ │ │între loturi. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 56.│ ADER │Cercetări privind │ 862.850 │Obţinerea unui interval │Studii de specialitate au │Diseminarea rezultatelor│
│ │ 5.3.2.│intensivizarea procesului de │ │între fătări cât mai │indicat că prin diferite metode │proiectului se │
│ │ │reproducţie la taurine prin │ 187.850 │aproape de 365 zile, │biotehnice ciclul sexual la vacă│realizează prin: │
│ │ │biotehnologii de reproducţie │ 225.000 │interval considerat optim│poate fi controlat şi dirijat, │- elaborarea de articole│
│ │ │ │ 225.000 │pentru o exploatare │astfel încât, într-o perioadă │ştiinţifice care vor fi │
│ │ │ │ 225.000 │eficientă a vacilor. │dată să fie însămânţate │comunicate la │
│ │ │ │ │Realizarea unei producţii│artificial mai multe femele, │simpozioane naţionale; │
│ │ │ │ │mai mari de lapte prin │avantajele constând în scurtarea│- elaborarea de articole│
│ │ │ │ │creşterea numărului de │intervalului de instalare a │ştiinţifice care vor fi │
│ │ │ │ │lactaţii/vacă. │gestaţie, urmărirea mai uşoară a│publicate în reviste de │
│ │ │ │ │Folosirea unui lot │manifestării căldurilor, │specialitate; │
│ │ │ │ │uniform de viţei pentru │organizarea mai bună a │- întâlniri de lucru, │
│ │ │ │ │creştere şi hrănire prin │reproducţiei în fermele de vaci │mese rotunde, instruiri,│
│ │ │ │ │sincronizarea fătărilor │şi implicit efecte economice │consultanţă pentru │
│ │ │ │ │la un număr mai mare de │importante. │fermieri, articole de │
│ │ │ │ │vaci într-o perioadă │Sincronizarea estrului │popularizare, broşuri; │
│ │ │ │ │dată. │reprezintă o metodă importantă │- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │Planificarea lactaţiilor │pentru îmbunătăţirea │MADR, a rezultatelor │
│ │ │ │ │în efectiv în │managementului reproductiv la │obţinute. │
│ │ │ │ │conformitate cu anumite │bovine. │ │
│ │ │ │ │cereri ale pieţei (preţ │Se au în vedere diferite metode │ │
│ │ │ │ │favorabil, produse │moderne de sincronizare a │ │
│ │ │ │ │sezoniere etc.). │estrului la vaci în vederea │ │
│ │ │ │ │Reducerea forţei de muncă│îmbunătăţirii indicilor de │ │
│ │ │ │ │necesare detectării │reproducţie la vacile │ │
│ │ │ │ │estrului prin inducerea │întreţinute în sistem liber. │ │
│ │ │ │ │şi sincronizarea estrului│Prin acest proiect vor fi │ │
│ │ │ │ │pentru inseminare la │aplicate mai multe scheme de │ │
│ │ │ │ │timp, programat. │tratament în vederea inducerii │ │
│ │ │ │ │Elaborarea unei │estrului într-o anumită │ │
│ │ │ │ │tehnologii de reproducţie│perioadă, la un număr mai mare │ │
│ │ │ │ │îmbunătăţite pentru │de vaci. Protocoalele de │ │
│ │ │ │ │vacile întreţinute liber │tratament au la bază diferite │ │
│ │ │ │ │în adăpost. │produse hormonale, administrate │ │
│ │ │ │ │ │în formă unică, (gestageni tip │ │
│ │ │ │ │ │Progesteron), Prostaglandina │ │
│ │ │ │ │ │(PGF2alfa), în asociaţie │ │
│ │ │ │ │ │(analogi GnRH + PGF2alfa) sau │ │
│ │ │ │ │ │combinaţii (gestageni + GnRH + │ │
│ │ │ │ │ │PGF2alfa) în vederea stabilirii │ │
│ │ │ │ │ │celor mai eficiente biotehnici │ │
│ │ │ │ │ │de management al estrului. │ │
│ │ │ │ │ │Se vor alcătui 5 loturi │ │
│ │ │ │ │ │experimentale, a câte 15-20 │ │
│ │ │ │ │ │capete/lot, vaci cu o stare bună│ │
│ │ │ │ │ │de sănătate (apreciată prin │ │
│ │ │ │ │ │analize de profil metabolic) şi │ │
│ │ │ │ │ │de întreţinere (apreciată prin │ │
│ │ │ │ │ │scorul condiţiei corporale), în │ │
│ │ │ │ │ │funcţie de protocolul terapeutic│ │
│ │ │ │ │ │aplicat. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 57.│ ADER │Îmbunătăţirea capacităţii │ 812.850 │Identificarea │Dată fiind importanţa bolilor │Diseminarea rezultatelor│
│ │ 5.3.3.│reproductive şi a sănătăţii │ │genotipurilor anormale şi│ereditare în asigurarea unui │obţinute prin lucrări │
│ │ │genetice a efectivelor de │ 175.350 │eliminarea acestora din │fond genetic valoros, un │ştiinţifice, mese │
│ │ │taurine şi bubaline prin │ 212.500 │populaţia activă în │deziderat major al creşterii │rotunde, pliante, │
│ │ │aplicarea măsurilor de │ 212.500 │scopul evitării │animalelor de fermă este │broşuri, întâlniri cu │
│ │ │profilaxie a bolilor │ 212.500 │transmiterii în │identificarea purtătorilor de │crescătorii de animale │
│ │ │ereditare │ │descendenţă a diferitelor│alterări ale materialului │şi postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │boli ereditare cu impact │genetic şi recomandarea │MADR, a rezultatelor │
│ │ │ │ │mare asupra generaţiilor │măsurilor ce se impun pentru a │obţinute. │
│ │ │ │ │viitoare. │împiedica diseminarea lor în │ │
│ │ │ │ │Creşterea natalităţii la │populaţiile de descendenţi. Se │ │
│ │ │ │ │nivel de fermă, prin: │vor identifica loturi de animale│ │
│ │ │ │ │reducerea mortalităţii │din populaţia activă, utilizată │ │
│ │ │ │ │embrionare şi a nou- │la reproducţie, masculi şi │ │
│ │ │ │ │născuţilor, asigurarea │femele, atât la taurine (Bălţată│ │
│ │ │ │ │unui ritm normal al │cu Negru Românească, Bălţată │ │
│ │ │ │ │însămânţărilor şi │Românească şi Brună) cât şi la │ │
│ │ │ │ │fătărilor, reducerea │bubaline (Bivol românesc). Se │ │
│ │ │ │ │tratamentelor şi │vor recolta probe de sânge, se │ │
│ │ │ │ │intervenţiilor sanitar- │vor monta culturi de leucocite, │ │
│ │ │ │ │veterinare, evitarea │se vor prelucra prin metode │ │
│ │ │ │ │pierderilor economice. │moderne de investigaţie, se va │ │
│ │ │ │ │Selectarea genotipurilor │stabili diagnosticul │ │
│ │ │ │ │valoroase şi asigurarea │citogenetic, se vor stabili │ │
│ │ │ │ │sănătăţii genetice a │măsurile adecvate de profilaxie │ │
│ │ │ │ │efectivelor de bovine │a bolilor ereditare identificate│ │
│ │ │ │ │investigate. │şi se vor elibera buletinele │ │
│ │ │ │ │ │de analiză citogenetică, care se│ │
│ │ │ │ │ │vor transmite beneficiarilor. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 58.│ ADER │Cercetări şi studii de │ 662.850 │Promovarea genotipurilor │Scopul proiectului de cercetare │Rezultatele preconizate │
│ │ 5.3.4.│genetică moleculară în │ │valoroase, respectiv a │în domeniul aviculturii se │ale proiectului vor fi │
│ │ │vederea optimizării │ 137.850 │hibrizilor de găini │referă cu preponderenţă la │aplicate practic în │
│ │ │indicatorilor de reproducţie │ 175.000 │pentru ouă proveniţi din │aplicaţia practică, referitoare │producţie de fermierii │
│ │ │pentru obţinerea hibrizilor │ 175.000 │încrucişări de linii pure│la soluţionarea situaţiilor │din avicultura │
│ │ │de găini pentru ouă şi carne │ 175.000 │ce duc la creşterea │litigioase care pot apărea │industrială. │
│ │ │ │ │productivităţii şi │atunci când un furnizor de │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │obţinerea pe această bază│material biologic nu respectă │obţinute prin │
│ │ │ │ │a rezultatelor economice │formula genetică de obţinere a │prezentarea de lucrări │
│ │ │ │ │superioare. │hibridului comercial, reprezintă│ştiinţifice, │
│ │ │ │ │Elaborarea unui ghid de │un instrument folositor │participarea la mese │
│ │ │ │ │bune practici în sensul │clienţilor pentru expertiză. │rotunde, producerea şi │
│ │ │ │ │optimizării indicatorilor│Explicarea apariţiei │prezentarea de pliante, │
│ │ │ │ │de reproducţie în cadrul │intersexului la galinaceae, │broşuri şi întâlniri cu │
│ │ │ │ │tehnologiei de │respectiv teza şi antiteza │crescătorii din │
│ │ │ │ │reproducţie în avicultura│creării raselor noi de păsări │industria avicolă. │
│ │ │ │ │industrială pentru │reprezintă două aplicaţii de │Publicarea de articole │
│ │ │ │ │obţinerea hibrizilor de │interes pentru cercetarea │de popularizare a │
│ │ │ │ │ouă şi carne. │ştiinţifică. │rezultatelor în │
│ │ │ │ │Producerea puilor hibrizi│Rezultatele obţinute şi │lucrările şi revistele │
│ │ │ │ │de o zi sexabili după │prezentate în acest studiu │de specialitate, precum │
│ │ │ │ │culoarea pufului prin │atestă modificări şi completări │şi participarea la │
│ │ │ │ │utilizarea femelelor │esenţiale care privesc │emisiunile de radio şi │
│ │ │ │ │părinte silver │determinismul genic al culorii │TV. │
│ │ │ │ │heterozigote şi barat │penajului şi al sexului la │Prezentarea rezultatelor│
│ │ │ │ │heterozigote în schemele │păsări. │activităţii de cercetare│
│ │ │ │ │de hibridare. │Noua teorie este susţinută în │şi a noilor realizări pe│
│ │ │ │ │Explicarea apariţiei │prezent de cinci aplicaţii │site-ul MADR │
│ │ │ │ │intersexului la │practice. │ │
│ │ │ │ │galinacee. │Dintre acestea, respectiv │ │
│ │ │ │ │Teza şi antiteza creării │producerea puilor hibrizi de o │ │
│ │ │ │ │raselor noi de păsări. │zi, sexabili după culoarea │ │
│ │ │ │ │Elaborarea unei metode de│pufului şi metoda propusă │ │
│ │ │ │ │stopare a decolorării │pentru stoparea decolorării │ │
│ │ │ │ │penajului şi de │penajului şi îmbunătăţirea │ │
│ │ │ │ │îmbunătăţire a acestui │acestui caracter la hibrizii │ │
│ │ │ │ │caracter la hibrizii │comerciali de ouă, vor prezenta │ │
│ │ │ │ │comerciali de ouă │interes pentru companiile │ │
│ │ │ │ │obţinuţi prin │producătoare de material │ │
│ │ │ │ │încrucişarea masculilor │biologic. │ │
│ │ │ │ │Rhode-Island roşu cu │Activitatea desfăşurată în │ │
│ │ │ │ │femele Rhode-Island alb. │domeniul geneticii aviare │ │
│ │ │ │ │ │permite semnalarea a câteva │ │
│ │ │ │ │ │neconcordanţe în transmiterea │ │
│ │ │ │ │ │culorii penajului. Din acest │ │
│ │ │ │ │ │motiv au fost reluate │ │
│ │ │ │ │ │experimentele efectuate în │ │
│ │ │ │ │ │primele decenii ale secolului al│ │
│ │ │ │ │ │XX-lea, experimente în care s-a │ │
│ │ │ │ │ │urmărit determinismul genetic al│ │
│ │ │ │ │ │culorii penajului şi al sexului.│ │
│ │ │ │ │ │Pornind de la neconcordanţele │ │
│ │ │ │ │ │apărute în transmiterea culorii │ │
│ │ │ │ │ │penajului de la masculul-părinte│ │
│ │ │ │ │ │la femelele din generaţia F1, │ │
│ │ │ │ │ │s-au reluat experimental │ │
│ │ │ │ │ │cercetările referitoare la │ │
│ │ │ │ │ │perechile de caractere silver- │ │
│ │ │ │ │ │gold şi barat-gold. Rezultatele │ │
│ │ │ │ │ │obţinute au oferit unele noutăţi│ │
│ │ │ │ │ │care privesc ereditatea culorii │ │
│ │ │ │ │ │penajului şi a sexului la │ │
│ │ │ │ │ │păsări. │ │
│ │ │ │ │ │O a două neconcordanţă s-a │ │
│ │ │ │ │ │observat în urma încrucişării │ │
│ │ │ │ │ │între ei, a masculilor şi │ │
│ │ │ │ │ │femelelor din generaţia F1. │ │
│ │ │ │ │ │Astfel, în generaţia F2 s-au │ │
│ │ │ │ │ │obţinut trei categorii de │ │
│ │ │ │ │ │genotipuri în care ambele sexe │ │
│ │ │ │ │ │sunt egal reprezentate pentru │ │
│ │ │ │ │ │fiecare categorie genotipică, cu│ │
│ │ │ │ │ │rol în transmiterea culorii │ │
│ │ │ │ │ │penajului. │ │
│ │ │ │ │ │Comparativ cu încrucişarea │ │
│ │ │ │ │ │directă în care s-au obţinut │ │
│ │ │ │ │ │trei categorii de fenotipuri şi │ │
│ │ │ │ │ │trei categorii de genotipuri, la│ │
│ │ │ │ │ │încrucişarea reciprocă s-au │ │
│ │ │ │ │ │obţinut patru categorii de │ │
│ │ │ │ │ │fenotipuri şi trei categorii de │ │
│ │ │ │ │ │genotipuri. În acest caz, │ │
│ │ │ │ │ │genotipul heterozigot se │ │
│ │ │ │ │ │realizează tot cu o frecvenţă de│ │
│ │ │ │ │ │50%, dar aceasta se obţine prin │ │
│ │ │ │ │ │însumarea a două categorii de │ │
│ │ │ │ │ │fenotipuri care au culori │ │
│ │ │ │ │ │diferite, sunt heterozigote şi │ │
│ │ │ │ │ │se obţin în proporţii egale. │ │
│ │ │ │ │ │Din punct de vedere ştiinţific, │ │
│ │ │ │ │ │rezultatele cercetărilor scot în│ │
│ │ │ │ │ │evidenţă trei descoperiri şi │ │
│ │ │ │ │ │anume: │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea în cromozomul W │ │
│ │ │ │ │ │a genelor care determină │ │
│ │ │ │ │ │culoarea penajului şi modul │ │
│ │ │ │ │ │particular de acţiune al │ │
│ │ │ │ │ │acestora; │ │
│ │ │ │ │ │- determinismul genic al sexului│ │
│ │ │ │ │ │care se bazează pe identificarea│ │
│ │ │ │ │ │genei dominante a sexului (SDW) │ │
│ │ │ │ │ │în cromozomul W şi a alelei sale│ │
│ │ │ │ │ │recesive (sdw) în cromozomul Z; │ │
│ │ │ │ │ │- existenţa unui alt mecanism │ │
│ │ │ │ │ │genetic care explică separarea │ │
│ │ │ │ │ │pe sexe a puilor hibrizi de o │ │
│ │ │ │ │ │zi, diferit de mecanismul │ │
│ │ │ │ │ │hemizigotic. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 6.: Îmbunătăţirea nutriţiei şi alimentaţiei animalelor în vederea creşterii competitivităţii sectorului de creşterea │
│animalelor, a siguranţei şi calităţii produselor, scăderea impactului asupra mediului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 6.1.: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor│
│şi evoluţia diverselor industrii alimentare/non-alimentare │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 59.│ ADER │Tehnologii nutriţionale │ 962.850 │Crearea unei baze de │Două tendinţe atrag atenţia în │Diseminare pe scara │
│ │ 6.1.1.│inovative bazate pe │ │date, realizarea de │mod deosebit în ultimii ani, │largă (publicare │
│ │ │utilizarea în hrana │ 212.850 │tehnologii nutriţionale, │prin implicaţiile acestora │articole, ghiduri │
│ │ │animalelor a unor materii │ 250.000 │pe specii de animale, │asupra apariţiei de noi │practice etc); vizite la│
│ │ │prime furajere recent │ 250.000 │elaborarea de ghiduri │varietăţi de plante: populaţia │ferme, transfer de │
│ │ │ameliorate, cu implicaţii │ 250.000 │practice, publicarea de │lumii în creştere şi schimbările│tehnologii. │
│ │ │asupra siguranţei şi │ │articole şi comunicări │climatice. Plantele furajere │Participare cu │
│ │ │calităţii produselor │ │ştiinţifice. │sunt caracterizate prin │comunicări la conferinţe│
│ │ │ │ │ │predominanţa unor principii │naţionale/ │
│ │ │ │ │ │nutritive (ex. plante │internaţionale. │
│ │ │ │ │ │energetice, proteice), prezenţa │Prezentarea rezultatelor│
│ │ │ │ │ │unor factori antinutriţionali cu│activităţii de cercetare│
│ │ │ │ │ │efecte negative pentru animale │pe site-ul MADR. │
│ │ │ │ │ │(acid erucic, glucozinolati, │ │
│ │ │ │ │ │tanini), plante de mare sau mică│ │
│ │ │ │ │ │producţie etc. │ │
│ │ │ │ │ │Ameliorarea conţinutului │ │
│ │ │ │ │ │acestora în anumiţi nutrienţi │ │
│ │ │ │ │ │(ex. mazărea cu conţinut mai │ │
│ │ │ │ │ │ridicat proteic), sau crearea de│ │
│ │ │ │ │ │varietăţi mai bine adaptate unor│ │
│ │ │ │ │ │zone specifice sau mai │ │
│ │ │ │ │ │rezistente la secetă de ex., a │ │
│ │ │ │ │ │dus la apariţia de noi plante al│ │
│ │ │ │ │ │căror potenţial nutriţional nu │ │
│ │ │ │ │ │este cunoscut. Scopul │ │
│ │ │ │ │ │proiectului este de a crea o │ │
│ │ │ │ │ │bază de date cu plantele al │ │
│ │ │ │ │ │căror potenţial este necunoscut/│ │
│ │ │ │ │ │mai puţin cunoscut, de a le │ │
│ │ │ │ │ │stabili valoarea nutritivă │ │
│ │ │ │ │ │detaliată şi de a găsi soluţii │ │
│ │ │ │ │ │de valorificare superioară a │ │
│ │ │ │ │ │potenţialului acestora în hrana │ │
│ │ │ │ │ │animalelor de fermă. │ │
│ │ │ │ │ │Studiile pe animale vor fi axate│ │
│ │ │ │ │ │predominant spre valorificarea │ │
│ │ │ │ │ │plantelor care sunt potenţial │ │
│ │ │ │ │ │valoroase prin prisma │ │
│ │ │ │ │ │producţiilor (sub aspect │ │
│ │ │ │ │ │cantitativ şi calitativ) şi care│ │
│ │ │ │ │ │nu intră în competiţie cu │ │
│ │ │ │ │ │consumatorul uman. Pentru │ │
│ │ │ │ │ │atingerea obiectivului vizat se │ │
│ │ │ │ │ │vor derula următoarele │ │
│ │ │ │ │ │activităţi: │ │
│ │ │ │ │ │- listarea plantelor furajere │ │
│ │ │ │ │ │recent ameliorate; │ │
│ │ │ │ │ │- selecţia celor cu potenţial │ │
│ │ │ │ │ │valoros pentru animale; │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea criteriilor de │ │
│ │ │ │ │ │selecţie; │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea valorii nutritive │ │
│ │ │ │ │ │detaliate; │ │
│ │ │ │ │ │- crearea bazei de date; │ │
│ │ │ │ │ │- teste de digestibilitate; │ │
│ │ │ │ │ │- macroteste pe animale de │ │
│ │ │ │ │ │fermă; │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea potenţialului │ │
│ │ │ │ │ │nutriţional; │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea unor secvenţe │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice de cultivare a unor │ │
│ │ │ │ │ │plante furajere care să ridice │ │
│ │ │ │ │ │potenţialul calitativ şi │ │
│ │ │ │ │ │cantitativ. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 60.│ ADER │Eficientizarea valorificării │ 862.850 │Elaborarea de noi │În societatea modernă, │Pagina web a │
│ │ 6.1.2.│subproduselor industriale │ │strategii nutriţionale │consumatorii preferă alimentele │proiectului, modalitate │
│ │ │prin dezvoltarea pentru │ 187.850 │alcătuite din reţete │de origine animală provenite de │de diseminare privind: │
│ │ │animalele de fermă a unor │ 225.000 │furajere complexe cu │la animale hrănite cu │activităţile din cadrul │
│ │ │strategii nutriţionale │ 225.000 │caracter inovativ pentru │ingrediente care sunt, într-o │proiectului, rezultatele│
│ │ │inovative prietenoase faţă de│ 225.000 │animalele de fermă. │măsură cât mai mare, naturale. │obţinute, evenimentele │
│ │ │animal, om şi mediu, │ │Valorificarea superioară │Din această perspectivă, │organizate │
│ │ │componentă a agriculturii │ │a subproduselor rezultate│aditivii vegetali joacă un rol │(work-shopuri, open- │
│ │ │durabile │ │din industria naţională │important în agricultura │days), lucrările │
│ │ │ │ │alimentară, mai exact │modernă. În acelaşi timp, │publicate. │
│ │ │ │ │industria uleiurilor şi │Comisia UE a elaborat în 2013 un│Editare broşuri/specie, │
│ │ │ │ │aceea a prelucrării │document despre sustenabilitatea│privind noile strategii │
│ │ │ │ │fructelor şi legumelor. │alimentară, care include un │nutriţionale, rezultate,│
│ │ │ │ │Crearea unei baze de date│capitol cu privire la reducerea │modalităţi de prelucrare│
│ │ │ │ │privind subprodusele de │deşeurilor alimentare, subiectul│a aditivilor şi rata de │
│ │ │ │ │interes nutriţional │devenind un obiectiv politic │includere în furaj, date│
│ │ │ │ │pentru animale. │cheie pentru UE (rezoluţia │de contact cu │
│ │ │ │ │Reducerea impactului │Parlamentului UE din 19 ianuarie│întreprinderi sau mici │
│ │ │ │ │negativ asupra mediului. │2012). Şi în industria │producători din │
│ │ │ │ │Crearea unei pagini web a│alimentară din România există │industria alimentară. │
│ │ │ │ │proiectului. │practica transformării │Publicarea rezultatelor │
│ │ │ │ │Elaborare broşură/specie │subproduselor direct în deşeuri │obţinute în reviste de │
│ │ │ │ │privind know how-ul │care pot afecta calitatea │popularizare. │
│ │ │ │ │folosirii noilor aditivi │mediului. Nutriţia animală poate│Organizarea unui │
│ │ │ │ │vegetali furajeri "low │ajuta sectorul alimentar să │workshop/an şi o zi │
│ │ │ │ │cost". │minimizeze aceste pierderi prin │open-day/specie. │
│ │ │ │ │Creşterea încrederii │utilizarea acelei părţi din │Publicarea rezultatelor │
│ │ │ │ │consumatorilor în │producţia alimentară care nu │în reviste din fluxul │
│ │ │ │ │alimentele de origine │este adresată în mod direct │principal de informaţii │
│ │ │ │ │animală datorită │consumului uman. În plus, │pentru a creşte │
│ │ │ │ │înlocuirii unora dintre │subprodusele de origine vegetală│vizibilitatea la nivelul│
│ │ │ │ │aditivii sintetici cu │din industria alimentară │internaţional a │
│ │ │ │ │aditivi furajeri │reprezintă de multe ori materii │cercetării româneşti. │
│ │ │ │ │vegetali. │prime furajere ieftine, bogate │Materiale informative │
│ │ │ │ │Creşterea vizibilităţii │în diferiţi nutrienţi │adresate organizaţiilor │
│ │ │ │ │capacităţii cercetării │(antioxidanţi, vitamine, │de protecţie a │
│ │ │ │ │agricole din România prin│minerale, acizi graşi │consumatorilor privind │
│ │ │ │ │publicarea de articole │polinesaturaţi, pigmenţi │obţinerea de alimente de│
│ │ │ │ │ştiinţifice în reviste │naturali, etc). │la animale hrănite cu │
│ │ │ │ │din fluxul principal. │Scopul acestui proiect este de a│raţii bogate în materii │
│ │ │ │ │Creşterea experienţei şi │dezvolta, prin activităţi │prime furajere de │
│ │ │ │ │expertizei tinerilor │specifice de cercetare │origine vegetală. │
│ │ │ │ │cercetători (doctoranzi │aplicativă, a unor strategii │Facilitarea relaţiilor │
│ │ │ │ │şi post-doc); brevete; │nutriţionale inovative bazate pe│profesionale între │
│ │ │ │ │workshopuri şi open days.│reţete furajere, testate şi │specialişti/producători │
│ │ │ │ │ │validate prin experimentări "in │din industria alimentară│
│ │ │ │ │ │vivo", care să asigure: │şi fermierii interesaţi │
│ │ │ │ │ │- valorificarea superioară a │de aditivii furajeri │
│ │ │ │ │ │unor subproduse de origine │vegetali cu cost redus. │
│ │ │ │ │ │vegetală din industria │Brevete/specie; │
│ │ │ │ │ │alimentară; │prezentarea rezultatelor│
│ │ │ │ │ │- identificarea producătorilor │la simpozioane şi │
│ │ │ │ │ │şi a subproduselor "low-cost" │conferinţe. │
│ │ │ │ │ │care pot fi valorificate │Editare materiale │
│ │ │ │ │ │eficient în hrana animalelor de │informative (flyere, │
│ │ │ │ │ │fermă; │postere) cu date tehnice│
│ │ │ │ │ │- minimizarea factorilor de risc│disponibile diseminării │
│ │ │ │ │ │asupra mediului atât la nivelul │publice (după depunerea │
│ │ │ │ │ │producătorilor din industria │cererilor de brevet) │
│ │ │ │ │ │alimentară cât şi la nivelul │pentru târguri şi │
│ │ │ │ │ │fermierilor prin diminuarea │expoziţii naţionale. │
│ │ │ │ │ │cantităţilor de suproduse care │ │
│ │ │ │ │ │nu îşi găsesc utilizarea cât şi │ │
│ │ │ │ │ │prin reducerea metaboliţilor │ │
│ │ │ │ │ │proveniţi de la aditivii │ │
│ │ │ │ │ │furajeri anorganici regăsiţi în │ │
│ │ │ │ │ │excreta animalelor; │ │
│ │ │ │ │ │- punerea la dispoziţia │ │
│ │ │ │ │ │fermierilor a unor aditivi │ │
│ │ │ │ │ │vegetali low cost, cu impact în │ │
│ │ │ │ │ │preţul furajului şi calitatea │ │
│ │ │ │ │ │produselor obţinute; │ │
│ │ │ │ │ │- asigurarea pe piaţă │ │
│ │ │ │ │ │alimentelor de origine animală │ │
│ │ │ │ │ │(carne, ouă, lapte) a unor │ │
│ │ │ │ │ │produse obţinute de la animale │ │
│ │ │ │ │ │în hrana cărora se folosesc cu │ │
│ │ │ │ │ │precădere materii prime furajere│ │
│ │ │ │ │ │naturale. │ │
│ │ │ │ │ │Principalele activităţi ale │ │
│ │ │ │ │ │proiectului: │ │
│ │ │ │ │ │- aceste rezultate vor fi │ │
│ │ │ │ │ │obţinute în primul rând, la │ │
│ │ │ │ │ │nivel de pilot, prin realizarea │ │
│ │ │ │ │ │unor experimente în hale/ferme │ │
│ │ │ │ │ │experimentale, dotate │ │
│ │ │ │ │ │corespunzător, şi cu asigurarea │ │
│ │ │ │ │ │colaborării unor unităţi din │ │
│ │ │ │ │ │industria extracţiei uleiurilor │ │
│ │ │ │ │ │şi a prelucrării legumelor şi │ │
│ │ │ │ │ │fructelor; │ │
│ │ │ │ │ │- rezultatele obţinute în │ │
│ │ │ │ │ │proiect vor fi diseminate în │ │
│ │ │ │ │ │diferite modalităţi la diferite │ │
│ │ │ │ │ │niveluri: public, academic, │ │
│ │ │ │ │ │producători din industria │ │
│ │ │ │ │ │alimentară, fermieri; │ │
│ │ │ │ │ │- organizarea de work-shopuri şi│ │
│ │ │ │ │ │open days; │ │
│ │ │ │ │ │- editarea unei broşuri/specie │ │
│ │ │ │ │ │privind know how-ul │ │
│ │ │ │ │ │(condiţionare, rata de │ │
│ │ │ │ │ │includere, etc.) pentru │ │
│ │ │ │ │ │fermierii interesaţi în │ │
│ │ │ │ │ │folosirea noilor aditivi │ │
│ │ │ │ │ │vegetali furajeri "low cost"; │ │
│ │ │ │ │ │- depunere cereri de brevet; │ │
│ │ │ │ │ │- implicarea în toate │ │
│ │ │ │ │ │activităţile de cercetare şi │ │
│ │ │ │ │ │diseminare tineri cercetători, │ │
│ │ │ │ │ │doctoranzi, post-doc. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 6.2.: Asigurarea calităţii nutritive a nutreţurilor şi produselor animaliere primare; realizarea de alimente │
│funcţionale │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 61.│ ADER │Studii privind efectul │ 962.850 │Evaluarea efectului unor │Proiectul propune ca noutate │Proiectul va contribui │
│ │ 6.2.1.│nutrienţilor/contaminanţilor │ │nutrienţi/contaminanţi │testarea unor noi surse furajere│la aducerea pe piaţă │
│ │ │din hrana suinelor asupra │ 212.850 │alimentari la nivelul │bogate în principii active │furajelor a noi surse │
│ │ │funcţiilor de absorbţie/ │ 250.000 │intestinului, unde au loc│(polifenoli, etc) atât in vitro │furajere, │
│ │ │barieră imună a tractusului │ 250.000 │procese fiziologice │prin utilizarea unui model │neconvenţionale a căror │
│ │ │gastrointestinal; dezvoltarea│ 250.000 │importante reprezentate │celular de simulare in vitro a │rată de digestie şi │
│ │ │de noi strategii nutriţionale│ │de digestie şi absorbţie.│barierei intestinale, cât şi in │absorbţie va fi │
│ │ │în vederea îmbunătăţirii │ │Stabilirea unor noi │vivo prin experimente pe purcei │cunoscută prin │
│ │ │statusului imun │ │strategii nutriţionale │după înţărcare. │investigaţii la nivel │
│ │ │ │ │pentru animale de fermă. │Aceste experimente vor permite o│intestinal. │
│ │ │ │ │Recepturi de nutreţ │evaluare complexă a efectelor │Proiectul se va finaliza│
│ │ │ │ │combinat specifice unor │dietelor de hrană suplimentate │cu noi recepturi şi │
│ │ │ │ │strategii nutriţionale │cu noile surse furajere la nivel│formularea de noi │
│ │ │ │ │îndreptate spre │celular, molecular şi sistemic. │strategii nutriţionale │
│ │ │ │ │asigurarea calităţii │Întrucât aceste surse furajere │pentru animalele de │
│ │ │ │ │nutritive a produselor │au o puternică capacitate │fermă, cu impact │
│ │ │ │ │animaliere. │antioxidantă şi sunt stimulatori│economic asupra │
│ │ │ │ │ │ai răspunsului imunitar, va fi │performanţelor fermelor │
│ │ │ │ │ │testată şi capacitatea lor de a │private şi de stat ceea │
│ │ │ │ │ │contracara acţiunea │ce va contribui la │
│ │ │ │ │ │contaminanţilor furajeri fiind │asigurarea sănătăţii şi │
│ │ │ │ │ │bine cunoscut faptul că nu │bunăstării animale şi a │
│ │ │ │ │ │există materii prime şi furaje │siguranţei şi │
│ │ │ │ │ │libere de contaminanţi. │securităţii alimentare. │
│ │ │ │ │ │ │Proiectul va investiga │
│ │ │ │ │ │ │şi evalua noi surse │
│ │ │ │ │ │ │furajere generând noi │
│ │ │ │ │ │ │date referitoare la │
│ │ │ │ │ │ │efectul lor asupra │
│ │ │ │ │ │ │sănătăţii intestinale. │
│ │ │ │ │ │ │În paralel vor fi │
│ │ │ │ │ │ │obţinute date despre │
│ │ │ │ │ │ │posibilitatea de │
│ │ │ │ │ │ │utilizare a noilor surse│
│ │ │ │ │ │ │furajere în reducerea │
│ │ │ │ │ │ │efectelor determinate de│
│ │ │ │ │ │ │contaminanţii furajeri. │
│ │ │ │ │ │ │Diseminare prin │
│ │ │ │ │ │ │comunicări la conferinţe│
│ │ │ │ │ │ │naţionale/ │
│ │ │ │ │ │ │internaţionale, transfer│
│ │ │ │ │ │ │de tehnologii. │
│ │ │ │ │ │ │Prezentarea rezultatelor│
│ │ │ │ │ │ │activităţii de cercetare│
│ │ │ │ │ │ │pe site-ul MADR. │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 62.│ ADER │Determinarea efectelor │ 762.850 │Elaborarea de noi │Cercetări orientate spre │Valorificare către │
│ │ 6.2.2.│nutreţurilor procesate asupra│ │strategii nutriţionale │efectele procesării nutreţurilor│mediul profesional │
│ │ │mediului ruminal şi │ 162.850 │pentru a corecta │asupra rumenului şi a │(fermieri, asociaţii, │
│ │ │performanţelor productive ale│ 200.000 │valorificarea resurselor │performanţelor productive ale │producători de furaje, │
│ │ │rumegătoarelor │ 200.000 │furajere. │rumegătoarelor nu au mai fost │etc.). │
│ │ │ │ 200.000 │Stabilirea de structuri │abordate în ultimii ani, deşi │Elaborarea paginii web a│
│ │ │ │ │de nutreţuri combinate. │diversele industrii procesatoare│proiectului. │
│ │ │ │ │Elaborarea de recomandări│au evoluat continuu, generând │Elaborarea şi │
│ │ │ │ │nutriţionale şi │noi tipuri de nutreţuri. │distribuirea gratuită a │
│ │ │ │ │valorificarea corectă a │Aceasta are efecte negative │unor ghiduri practice de│
│ │ │ │ │unor nutreţuri/ │asupra eficienţei utilizării │aplicare a rezultatelor │
│ │ │ │ │subproduse. │respectivelor nutreţuri din │proiectului. │
│ │ │ │ │ │cauza insuficientei cunoaşteri a│Participarea la târguri │
│ │ │ │ │ │acestora. De asemenea, │şi expoziţii. │
│ │ │ │ │ │insuficienta lor cunoaştere │Transfer direct, cu │
│ │ │ │ │ │conduce la ignorarea unor │titlu gratuit, către │
│ │ │ │ │ │potenţiale strategii │ferme/asociaţii │
│ │ │ │ │ │nutriţionale care să conducă la │profesionale. │
│ │ │ │ │ │obţinerea unor produse │Publicarea de articole │
│ │ │ │ │ │animaliere (ex. lapte) cu o │în reviste de │
│ │ │ │ │ │calitate nutriţională │popularizare. │
│ │ │ │ │ │superioară. │Valorificare către │
│ │ │ │ │ │Activităţi principale: │mediul academic/ │
│ │ │ │ │ │- identificarea principalelor │ştiinţific prin: │
│ │ │ │ │ │tipologii de procesare a │- comunicări │
│ │ │ │ │ │nutreţurilor utilizate în │ştiinţifice; │
│ │ │ │ │ │România, relevante prin prisma │- articole ştiinţifice. │
│ │ │ │ │ │obiectivelor proiectului; │ │
│ │ │ │ │ │- selectarea tipurilor de │ │
│ │ │ │ │ │procesare (respectiv a │ │
│ │ │ │ │ │nutreţurilor procesate) │ │
│ │ │ │ │ │relevante prin prisma │ │
│ │ │ │ │ │obiectivelor proiectului (ex. │ │
│ │ │ │ │ │diverse tipuri de borhoturi, │ │
│ │ │ │ │ │diverse reziduuri, etc.); │ │
│ │ │ │ │ │- determinarea efectelor la │ │
│ │ │ │ │ │nivel ruminal, prin studii pe │ │
│ │ │ │ │ │animale fistulizate; │ │
│ │ │ │ │ │- testarea în condiţii de fermă │ │
│ │ │ │ │ │de vaci de lapte a nutreţurilor │ │
│ │ │ │ │ │selectate în urma experimentelor│ │
│ │ │ │ │ │pe animale fistulizate, în │ │
│ │ │ │ │ │vederea identificării efectelor │ │
│ │ │ │ │ │asupra producţiei de lapte │ │
│ │ │ │ │ │(cantitate, eficienţă, calitate │ │
│ │ │ │ │ │nutriţională); │ │
│ │ │ │ │ │- estimarea efectelor asupra │ │
│ │ │ │ │ │statusului imun al animalelor, │ │
│ │ │ │ │ │respectiv asupra stării de │ │
│ │ │ │ │ │sănătate a consumatorilor │ │
│ │ │ │ │ │laptelui îmbunătăţit │ │
│ │ │ │ │ │nutriţional; │ │
│ │ │ │ │ │- diseminarea pe scară largă şi │ │
│ │ │ │ │ │prin mijloace variate a │ │
│ │ │ │ │ │rezultatelor proiectului. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 7.1.: Elaborarea şi validarea de tehnologii de exploatare a animalelor │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 63.│ ADER │Elaborarea de tehnologii │ 862.850 │Elaborarea unor │Obiectivul proiectului este │În cadrul proiectului, │
│ │ 7.1.1.│integrate pentru producerea │ │tehnologii de înfiinţare │elaborarea pentru zona de deal │vor fi elaborate şi │
│ │ │laptelui de oaie în sistem │ 187.850 │şi exploatare a │şi munte a unor tehnologii │dezvoltate tehnologii de│
│ │ │organic, în zona colinară şi │ 225.000 │pajiştilor din zona de │sustenabile integrate pentru │înfiinţare şi exploatare│
│ │ │de munte a pajiştilor │ 225.000 │deal şi munte destinate │producerea laptelui de oaie în │a pajiştilor ecologice, │
│ │ │permanente │ 225.000 │exploatării cu ovinele în│sisteme de producţie organice │precum şi a unor │
│ │ │ │ │sistem organic. │cu costuri reduse. În │tehnologii de creştere a│
│ │ │ │ │Elaborarea unor │implementarea proiectului, │ovinelor pentru │
│ │ │ │ │tehnologii de creştere a │activităţile vor viza punerea │producţia de lapte în │
│ │ │ │ │ovinelor în sistem de │în valoare a potenţialului │sistem organic. │
│ │ │ │ │producţie organic. │patrimoniului pastoral al │Tehnologiile elaborate │
│ │ │ │ │Realizarea unui studiu │României din zonele de deal şi │şi testate urmând să fie│
│ │ │ │ │tehnico-economic privind │munte, precum şi studiul │aplicate în cadrul │
│ │ │ │ │producerea laptelui de │relaţiei sol - plantă - animal. │fermelor comerciale, de │
│ │ │ │ │oaie în sistem organic. │ │tip extensiv. │
│ │ │ │ │ │ │Organizarea de │
│ │ │ │ │ │ │workshopuri pentru │
│ │ │ │ │ │ │crescătorii de ovine şi │
│ │ │ │ │ │ │asociaţiile │
│ │ │ │ │ │ │profesionale. │
│ │ │ │ │ │ │Prezentarea rezultatelor│
│ │ │ │ │ │ │activităţii de cercetare│
│ │ │ │ │ │ │pe site-ul MADR. │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 7.2.: Îmbunătăţirea indicatorilor de reproducţie la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 64.│ ADER │Îmbunătăţirea potenţialului │ 792.850 │Obţinerea unui număr mare│Activităţile proiectului │Elaborarea unei │
│ │ 7.2.1.│productiv în fermele de vaci │ │de femele, viţele pentru │urmăresc: │tehnologii de │
│ │ │pentru lapte din N-E României│ 170.350 │lotul de înlocuire, din │- în anul I de derulare vor fi │reproducţie pentru │
│ │ │prin producerea de embrioni │ 207.500 │vaci cu producţii mari de│identificate fermele potenţial │obţinerea de embrioni │
│ │ │"in vitro" folosind donatoare│ 207.500 │lapte şi cu evenimente │beneficiare ale acestui proiect.│"in vitro" de la vaci │
│ │ │de ovocite înalt productive │ 207.500 │patologice incompatibile │Vor fi selectate vacile │donatoare. │
│ │ │şi material seminal (sexat şi│ │cu reproducţia normală. │ donatoare de ovocite, care au │Elaborarea de articole │
│ │ │nesexat) provenit de la tauri│ │Valorificarea eficientă a│avut performanţe productive, dar│ştiinţifice care vor fi │
│ │ │testaţi │ │acestor vaci comparativ │fost propuse pentru reformă din │comunicate la │
│ │ │ │ │cu abatorizarea. │diferite cauze; │simpozioane naţionale. │
│ │ │ │ │Identificarea factorilor │- în anul II de derulare se va │Elaborarea de articole │
│ │ │ │ │cheie de macro şi │cuantifica numărul de embrioni │ştiinţifice care vor fi │
│ │ │ │ │microclimat implicaţi în │transferabili, care pot fi │publicate în reviste de │
│ │ │ │ │succesul acestei │obţinuţi de la o vacă reformă, │specialitate. │
│ │ │ │ │biotehnologii. │cu antecedente productive │Articole de │
│ │ │ │ │Stabilirea costurilor │performante, utilizând m.s.c. │popularizare, broşuri. │
│ │ │ │ │pentru obţinerea unei │sexat; │Pagină web cu informaţii│
│ │ │ │ │viţele dintr-o vacă cu │- în anul III de derulare se vor│privind tehnologia de │
│ │ │ │ │potenţial genetic │evalua ratele de concepţie la │reproducţie pentru │
│ │ │ │ │superior. │vacile receptoare de embrioni │valorificarea superioară│
│ │ │ │ │ │din fermele selectate şi vor fi │a vacilor, care au avut │
│ │ │ │ │ │înregistraţi şi monitorizaţi │anterior performanţe │
│ │ │ │ │ │produşii obţinuţi. Se vor │productive superioare, │
│ │ │ │ │ │elabora articole ştiinţifice în │dar au fost propuse │
│ │ │ │ │ │vederea comunicării la │pentru reformă din │
│ │ │ │ │ │simpozioane şi publicării în │diferite cauze. │
│ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ │
│ │ │ │ │ │- în anul IV de derulare se vor │ │
│ │ │ │ │ │centraliza rezultatele cu │ │
│ │ │ │ │ │privire la activitatea de │ │
│ │ │ │ │ │reproducţie a vacilor din │ │
│ │ │ │ │ │loturile experimentale, în ceea │ │
│ │ │ │ │ │ce priveşte rata de concepţie, │ │
│ │ │ │ │ │desfăşurarea gestaţiei şi a │ │
│ │ │ │ │ │parturiţiei, raportul sexelor │ │
│ │ │ │ │ │produşilor obţinuţi. Se va │ │
│ │ │ │ │ │evalua potenţialul productiv al │ │
│ │ │ │ │ │produşilor de sex femel obţinut,│ │
│ │ │ │ │ │comparativ cu cel al │ │
│ │ │ │ │ │donatoarelor selectate. Se vor │ │
│ │ │ │ │ │elabora articole ştiinţifice în │ │
│ │ │ │ │ │vederea comunicării la │ │
│ │ │ │ │ │simpozioane şi publicării în │ │
│ │ │ │ │ │reviste de specialitate. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 8.: Asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 8.1.: Suport tehnico-ştiinţific pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii animalelor │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 65.│ ADER │Implementarea măsurilor de │ 792.850 │Elaborarea unei │Inventarierea crescătorilor de │Utilizarea în fermele │
│ │ 8.1.1.│bunăstare a bivolilor, în │ │tehnologii moderne de │bivoliţe, cu ferme de dimensiuni│luate în studiu a: │
│ │ │relaţie cu indicatorii de │ 170.350 │creştere a bivolilor în │medii, din zona Braşov şi Sibiu,│- tehnologiilor moderne │
│ │ │producţie, reproducţie şi │ 207.500 │ferme de dimensiuni medii│prin conlucrare cu asociaţiile │de hrănire, bazate pe │
│ │ │economici în diferite module │ 207.500 │şi mari. │de profil. │raţii întocmite │
│ │ │de ferme, cu impact asupra │ 207.500 │Elaborarea ghidului de │Elaborarea de studii │ştiinţific; │
│ │ │dezvoltării durabile a │ │bunăstare pentru fermele │individualizate pentru fiecare │- folosirea principiilor│
│ │ │speciei │ │de bivoli de dimensiuni │fermă de dimensiune medie, în │moderne de păşunat │
│ │ │ │ │medii şi mari, în vederea│vederea implementării de către │raţional dozat; │
│ │ │ │ │dezvoltării durabile a │acestea a tehnologiilor moderne,│- folosirea mulsului │
│ │ │ │ │speciei. │care să respecte condiţiile de │mecanic; │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea │bunăstare. │- urmărirea activităţii │
│ │ │ │ │parametrilor de producţie│Elaborarea unui raport │de reproducţie, │
│ │ │ │ │şi creşterea cantităţii │ştiinţific privind măsurile de │depistarea şi │
│ │ │ │ │de materie primă pentru │creştere a producţiei de lapte │inseminarea bivoliţelor │
│ │ │ │ │piaţa produselor obţinute│în fermele luate în studiu. │la momentul optim, │
│ │ │ │ │de la bivoli. │Elaborarea unui raport │pentru a nu se pierde │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea │ştiinţific privind măsurile de │cicluri de reproducţie; │
│ │ │ │ │parametrilor de │rentabilizare a fermelor de │- creşterea tineretului │
│ │ │ │ │reproducţie în fermele de│dimensiuni medii. │de reproducţie după un │
│ │ │ │ │dimensiuni mijlocii, în │Elaborarea ghidului de bunăstare│plan de creştere │
│ │ │ │ │vederea rentabilizării │în vederea dezvoltării durabile │întocmit ştiinţific │
│ │ │ │ │creşterii bivolilor. │a speciei. │pentru fiecare fermă; │
│ │ │ │ │ │ │- asigurarea spaţiului │
│ │ │ │ │ │ │optim pentru cazarea │
│ │ │ │ │ │ │animalelor, │
│ │ │ │ │ │ │- controlarea │
│ │ │ │ │ │ │parametrilor de │
│ │ │ │ │ │ │microclimat din │
│ │ │ │ │ │ │adăposturi. │
│ │ │ │ │ │ │Articole de │
│ │ │ │ │ │ │popularizare, broşuri. │
│ │ │ │ │ │ │Pagină web cu informaţii│
│ │ │ │ │ │ │privind tehnologiile │
│ │ │ │ │ │ │moderne de hrănire. │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 66.│ ADER │Creşterea bunăstării şi │ 712.850 │Obţinerea de aditivi │Scopul proiectului este acela de│Metodologiile, produsele│
│ │ 8.1.2.│sănătăţii tineretului animal │ │furajeri aplicabili în │a implementa mijloace de │şi rezultatele obţinute │
│ │ │în special porcin, prin │ 150.350 │perioade critice în │îmbunătăţire a bunăstării │şi comunicate vor │
│ │ │utilizarea de aditivi │ 187.500 │creşterea tineretului │tineretului animal prin │contribui la dezvoltarea│
│ │ │furajeri (premixuri sau │ 187.500 │animal în special porcin │utilizarea de mijloace │unei alternative solide │
│ │ │suplimente furajere) care să │ 187.500 │(criza de înţărcare, alte│alternative la folosirea, │la utilizarea excesivă │
│ │ │conţină anticorpi mono şi │ │boli, convalescenţă │în exces, a antibioticelor. │a antibioticelor în │
│ │ │policlonali (IgY) obţinuţi │ │etc.), aditivi realizaţi │În cadrul proiectului se va face│perioadele critice din │
│ │ │din gălbenuşul de ouă │ │pe bază de imunoglobuline│o cartare a principalilor agenţi│dezvoltarea tineretului │
│ │ │provenite de la găini │ │Y. │patogeni care afectează │animal în special │
│ │ │imunizate specific │ │Realizarea unor │sănătatea tineretului animal │porcin, antibiotice care│
│ │ │ │ │metodologii de imunizare │în special porcin, în perioade │produc antibiorezistenţă│
│ │ │ │ │a găinilor cu germeni │critice de viaţă (înţărcare, │la unii germeni patogeni│
│ │ │ │ │patogeni. │transport, convalescenţă etc.) │şi permit difuzarea şi │
│ │ │ │ │Determinarea calitativă │Se vor prepara antigene │acţiunea nefastă a │
│ │ │ │ │şi cantitativă a IgY │specifice, se vor formula │acestora inclusiv la om │
│ │ │ │ │specifici folosind teste │imunogene şi se va proceda la │afectând pe cale de │
│ │ │ │ │ELISA preparate "in │imunizarea găinilor ouătoare; │consecinţă şi bunăstarea│
│ │ │ │ │house". │ouăle recoltate la momentul │animalelor. │
│ │ │ │ │Stabilirea unor proceduri│optim, vor fi procesate şi se │Premixurile cu IgY mono │
│ │ │ │ │de evaluare a activităţii│vor obţine imunoglobulinele │sau polivalente vor │
│ │ │ │ │specifice în laborator şi│specifice din gălbenuş (IgY). │putea fi apoi realizate │
│ │ │ │ │clinic. │După controlul cantitativ şi │industrial sau │
│ │ │ │ │Obţinerea de soluţii │calitativ, acestea vor fi │semiindustrial. │
│ │ │ │ │dezinfectante pe bază de │condiţionate sub formă de │Metodele, tehnicile şi │
│ │ │ │ │IgY, pentru suprafeţe şi │aditivi furajeri, formule │rezultatele obţinute vor│
│ │ │ │ │mediul ambiental de │medicamentoase sau soluţii │fi publicate online, în │
│ │ │ │ │creştere a tineretului │dezinfectante. │reviste de specialitate │
│ │ │ │ │animal în special porcin.│Preparatele respective vor fi │sau comunicate la │
│ │ │ │ │ │testate în laborator şi pe │diferite manifestări │
│ │ │ │ │ │cazuri clinice - preventiv şi │ştiinţifice, naţionale │
│ │ │ │ │ │curativ; în final elaborându-se │sau internaţionale, în │
│ │ │ │ │ │un raport tehnico-ştiinţific cu │acest fel, fiind puse la│
│ │ │ │ │ │concluziile şi recomandările │dispoziţia atât a │
│ │ │ │ │ │rezultate, iar în plan practic │crescătorilor de animale│
│ │ │ │ │ │se vor realiza serii de produse │cât şi altor colective │
│ │ │ │ │ │care vor putea fi puse la │de cercetare sau echipe │
│ │ │ │ │ │dispoziţia crescătorilor de │interesate de utilizarea│
│ │ │ │ │ │animale. │de substanţe specifice │
│ │ │ │ │ │ │antibacteriene şi/sau │
│ │ │ │ │ │ │antivirale care să │
│ │ │ │ │ │ │complementeze sau să │
│ │ │ │ │ │ │înlocuiască utilizarea, │
│ │ │ │ │ │ │uneori, nefastă, în │
│ │ │ │ │ │ │exces, a antibioticelor.│
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 9.: Dezvoltarea cercetărilor de apicultură │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 9.1.: Diversificarea şi eficientizarea producţiilor apicole │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 67.│ ADER │Standardizarea metodelor de │ 762.850 │Metoda standardizată │Producţia apicolă depinde în │Realizarea unor │
│ │ 9.1.1.│biometrie în studiul raselor,│ │pentru evaluarea │mare măsură de tehnicile apicole│publicaţii (cărţi, │
│ │ │de creştere a │ 162.850 │biometrică a rasei │utilizate, resursele florale │ghiduri) cu metode │
│ │ │reproducătorilor şi de │ 200.000 │autohtone de albine (A.m.│existente dar şi de calitatea │optimizate, │
│ │ │însămânţare instrumentală, │ 200.000 │carpatica) în │materialului biologic utilizat. │standardizate de │
│ │ │utile în evaluarea familiilor│ 200.000 │conformitate cu metode │Cercetările de ultimă oră pe │evaluare biometrică şi │
│ │ │de albine, cu aplicabilitate │ │aplicate şi la alte rase │plan european arată că │de creştere a │
│ │ │în conservarea şi ameliorarea│ │europene. │utilizarea materialului biologic│reproducătorilor. │
│ │ │genofondului apicol naţional │ │Metode optimizate şi │local, selecţionat, reprezintă │Actualizarea programului│
│ │ │ │ │standardizate de creştere│cea mai bună soluţie în │de ameliorare şi │
│ │ │ │ │a mătcilor şi trântorilor│managementul apicol durabil, în │conservare a albinei │
│ │ │ │ │în funcţie de numărul de │contextul utilizării │româneşti şi a │
│ │ │ │ │matci crescute şi │populaţiilor locale cu │legislaţiei în domeniu. │
│ │ │ │ │împerecheate pe sezon │rezistenţă naturală sporită la │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │aplicabile în stupinele │boli şi conservării diversităţii│se realizează prin │
│ │ │ │ │autorizate de creştere a │raselor, cunoscându-se │publicarea de articole │
│ │ │ │ │materialului biologic. │problemele de depopulare masivă │tehnice şi ştiinţifice │
│ │ │ │ │Tehnică optimizată de │cu care se confruntă numeroase │şi prin participarea la │
│ │ │ │ │însămânţare │ţări în ultimii ani. │manifestări ştiinţifice │
│ │ │ │ │instrumentală. │Evaluarea familiilor de albine │pe plan naţional şi │
│ │ │ │ │ │în procesul de selecţie şi │internaţional. │
│ │ │ │ │ │creştere de material biologic │ │
│ │ │ │ │ │ameliorat în rasa curată (A.m. │ │
│ │ │ │ │ │carpatica) reprezintă obiectivul│ │
│ │ │ │ │ │principal al Programului │ │
│ │ │ │ │ │naţional de ameliorare şi │ │
│ │ │ │ │ │conservare a albinei româneşti, │ │
│ │ │ │ │ │dar şi baza tehnologică în │ │
│ │ │ │ │ │producerea de material biologic │ │
│ │ │ │ │ │selecţionat în stupinele │ │
│ │ │ │ │ │autorizate ANARZ în acest scop. │ │
│ │ │ │ │ │Obiectul proiectului este de a │ │
│ │ │ │ │ │optimiza şi standardiza acele │ │
│ │ │ │ │ │metode care să poată fi aplicate│ │
│ │ │ │ │ │în stupinele de selecţie │ │
│ │ │ │ │ │autorizate pentru producerea de │ │
│ │ │ │ │ │material biologic şi care să │ │
│ │ │ │ │ │poată fi integrate în programele│ │
│ │ │ │ │ │de ameliorare la nivel european.│ │
│ │ │ │ │ │Principalele activităţi sunt: │ │
│ │ │ │ │ │- analiza metodelor şi │ │
│ │ │ │ │ │tehnicilor aplicate pe plan │ │
│ │ │ │ │ │internaţional privind biometria │ │
│ │ │ │ │ │la albine, creşterea │ │
│ │ │ │ │ │reproducătorilor şi însămânţarea│ │
│ │ │ │ │ │instrumentală; │ │
│ │ │ │ │ │- prelevarea de probe de albine │ │
│ │ │ │ │ │din diverse populaţii locale şi │ │
│ │ │ │ │ │europene şi realizarea unor │ │
│ │ │ │ │ │studii de biometrie comparative;│ │
│ │ │ │ │ │- studiul principalelor metode │ │
│ │ │ │ │ │de creştere a reproducătorilor │ │
│ │ │ │ │ │la albina meliferă şi de │ │
│ │ │ │ │ │însămânţare instrumentală a │ │
│ │ │ │ │ │mătcilor şi stabilirea unor │ │
│ │ │ │ │ │indici de calitate a mătcilor │ │
│ │ │ │ │ │împerecheate natural/însămânţate│ │
│ │ │ │ │ │instrumental; │ │
│ │ │ │ │ │- îmbunătăţirea, optimizarea şi │ │
│ │ │ │ │ │standardizarea metodelor de │ │
│ │ │ │ │ │evaluare şi tehnologiilor de │ │
│ │ │ │ │ │creştere a reproducătorilor şi │ │
│ │ │ │ │ │de însămânţare instrumentală ca │ │
│ │ │ │ │ │metode de control a │ │
│ │ │ │ │ │împerecherilor la albine şi │ │
│ │ │ │ │ │dezvoltarea unui laborator de │ │
│ │ │ │ │ │analiză, de referinţă la nivel │ │
│ │ │ │ │ │naţional. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 10.: Dezvoltarea şi diversificarea sistemelor şi tehnologiilor de acvacultură şi asigurarea sănătăţii vieţuitoarelor │
│acvatice │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 10.1.: Elaborarea şi implementarea sistemelor şi tehnologiilor competitive şi performanţe, adaptate la contextul │
│socio - economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului şi a componentelor sale │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 68.│ ADER │Sisteme şi tehnologii moderne│ 762.850 │Rezultatele proiectului │Utilizarea materialului biologic│Rezultatele cercetărilor│
│ │10.1.1.│pentru reproducerea şi │ │se vor concretiza în │piscicol de populare adaptat │vor fi diseminate şi │
│ │ │creşterea peştilor şi a altor│ 162.850 │sisteme şi tehnologii de │diferitelor tipuri de ferme │puse la dispoziţia │
│ │ │organisme acvatice │ 200.000 │reproducere artificială │piscicole şi sisteme de │agenţilor economici din │
│ │ │ │ 200.000 │a peştilor şi de creştere│creştere, cu origine cunoscută │domeniul acvaculturii, │
│ │ │ │ 200.000 │în etapa de dezvoltare │şi cu caracteristici productive │autorităţii publice │
│ │ │ │ │postembrionară prin: │superioare este condiţia │centrale ce răspunde de │
│ │ │ │ │- evaluarea condiţiilor │esenţială pentru dezvoltarea │pescuit şi acvacultură, │
│ │ │ │ │de mediu corelat cu │acvaculturii. │precum şi comunităţii │
│ │ │ │ │particularităţile │Deşi România dispune de │ştiinţifice din domeniu,│
│ │ │ │ │biologiei reproducerii │importante capacităţi de │prin: │
│ │ │ │ │pentru speciile de peşti │producţie piscicolă, în acest │- promovarea publică a │
│ │ │ │ │de apă dulce în vederea │moment, producerea materialului │informaţiilor │
│ │ │ │ │stabilirii modelului de │de populare se realizează în │ştiinţifice şi │
│ │ │ │ │control şi monitorizare; │câteva ferme, care nu dispun de │tehnologice prin │
│ │ │ │ │- metode de evaluare şi │bază biologică corespunzătoare. │organizarea de întâlniri│
│ │ │ │ │de selecţie a │Având în vedere stadiul actual │cu agenţi economici, │
│ │ │ │ │reproducătorilor; │al sistemelor şi tehnologiilor │autorităţi publice │
│ │ │ │ │- metode de stimulare │de reproducere utilizate în │centrale, organizaţii │
│ │ │ │ │hormonală, de prelevare │acvacultura europeană şi │patronale, direcţii │
│ │ │ │ │şi de incubaţie a │rezultatele obţinute de │agricole judeţene; │
│ │ │ │ │produselor sexuale; │unităţile de cercetare în acest │- editarea de materiale │
│ │ │ │ │- testarea comparativă a │domeniu, s-au evidenţiat o │de informare; │
│ │ │ │ │unor substanţe hormonale;│multitudine de aspecte care │- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │- stabilirea parametrilor│trebuie luate în considerare │MADR a rezultatelor │
│ │ │ │ │tehnici care │referitoare la: controlul │obţinute. │
│ │ │ │ │caracterizează │factorilor de mediu, │ │
│ │ │ │ │reproducerea artificială │condiţionarea reproducătorilor, │ │
│ │ │ │ │a principalelor specii de│tratamentele hormonale, │ │
│ │ │ │ │peşti de apă dulce; │adaptarea sistemelor de │ │
│ │ │ │ │- elaborarea, proiectarea│incubaţie, eficientizarea │ │
│ │ │ │ │şi realizarea │energetică a sistemelor, │ │
│ │ │ │ │instalaţiilor pilot │managementul operării │ │
│ │ │ │ │pentru reproducerea │tehnologiei de reproducere în │ │
│ │ │ │ │artificială a peştilor de│funcţie de particularităţile │ │
│ │ │ │ │cultură; │eco-fiziologice a peştilor, │ │
│ │ │ │ │- elaborarea, proiectarea│menţinerea stării de sănătate şi│ │
│ │ │ │ │şi realizarea modelelor │a condiţiilor de biosecuritate │ │
│ │ │ │ │experimentale de creştere│pe întreaga durată a ciclului de│ │
│ │ │ │ │în perioada de dezvoltare│reproducţie. │ │
│ │ │ │ │postembrionară; │Prezentul proiect are ca obiect:│ │
│ │ │ │ │- stabilirea variantelor │- activităţi care vizează │ │
│ │ │ │ │tehnologice cele mai │fundamentarea ştiinţifică şi │ │
│ │ │ │ │performante sub aspectul │tehnică a reproducerii │ │
│ │ │ │ │calităţii şi eficienţei; │artificiale a peştilor prin │ │
│ │ │ │ │- definitivarea │evaluarea condiţiilor de mediu │ │
│ │ │ │ │tehnologiilor şi a │în corelaţie cu │ │
│ │ │ │ │modelelor experimentale │particularităţile biologie de │ │
│ │ │ │ │de creştere; │reproducere a peştilor, a │ │
│ │ │ │ │- producerea materialului│metodelor de evaluare şi de │ │
│ │ │ │ │biologic piscicol de │selecţie a reproducătorilor, │ │
│ │ │ │ │populare, cu │a metodelor de stimulare │ │
│ │ │ │ │caracteristici │hormonală, prelevare şi │ │
│ │ │ │ │bioproductive superioare;│incubaţie a produselor sexuale, │ │
│ │ │ │ │- obţinerea puietului │testarea unor substanţe │ │
│ │ │ │ │necesar refacerii │hormonale, testarea aparatelor │ │
│ │ │ │ │potenţialului piscicol al│de incubaţie, a tehnicilor de │ │
│ │ │ │ │ecosistemelor naturale şi│prelevare şi transport al │ │
│ │ │ │ │exploatarea complexă şi │larvelor; │ │
│ │ │ │ │durabilă a resurselor │- activităţi care vizează │ │
│ │ │ │ │acvatice naturale; │elaborarea, proiectarea şi │ │
│ │ │ │ │- lărgirea paletei de │realizarea sistemelor şi │ │
│ │ │ │ │specii şi diversificarea │tehnologiilor de reproducere │ │
│ │ │ │ │sortimentală a producţiei│adaptate cerinţelor speciilor de│ │
│ │ │ │ │piscicole prin │peşti de apă dulce, │ │
│ │ │ │ │introducerea şi │experimentarea acestora, │ │
│ │ │ │ │extinderea în cultură, a │determinarea parametrilor │ │
│ │ │ │ │unor specii autohtone │tehnici care caracterizează │ │
│ │ │ │ │valoroase; │tehnologia de reproducere │ │
│ │ │ │ │- reintroducerea pe piaţă│artificială; │ │
│ │ │ │ │a unor specii apreciate, │- proiectarea şi realizarea │ │
│ │ │ │ │pentru care există │modelelor tehnologice pentru │ │
│ │ │ │ │tradiţie în consum. │creşterea descendenţelor în │ │
│ │ │ │ │ │perioada de dezvoltare │ │
│ │ │ │ │ │postembrionară; experimentarea │ │
│ │ │ │ │ │pentru stabilirea densităţilor │ │
│ │ │ │ │ │optime de creştere, a metodelor │ │
│ │ │ │ │ │de hrănire, monitorizare şi │ │
│ │ │ │ │ │control al condiţiilor de mediu │ │
│ │ │ │ │ │pentru încadrarea în ecartul │ │
│ │ │ │ │ │optim al fiecărei specii; │ │
│ │ │ │ │ │- analiza rezultatelor, │ │
│ │ │ │ │ │stabilirea variantelor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice cele mai performante│ │
│ │ │ │ │ │sub aspectul calităţii şi │ │
│ │ │ │ │ │eficienţei; │ │
│ │ │ │ │ │- definitivarea tehnologiilor şi│ │
│ │ │ │ │ │a modelelor experimentale de │ │
│ │ │ │ │ │creştere. │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul îşi propune să │ │
│ │ │ │ │ │elaboreze tehnologii moderne de │ │
│ │ │ │ │ │reproducere atât pentru speciile│ │
│ │ │ │ │ │de peşti de cultură, dar şi │ │
│ │ │ │ │ │pentru speciile care, în acest │ │
│ │ │ │ │ │moment, nu fac obiectul │ │
│ │ │ │ │ │creşterii dirijate industriale, │ │
│ │ │ │ │ │deşi prezintă importanţă │ │
│ │ │ │ │ │economică şi sunt solicitate pe │ │
│ │ │ │ │ │piaţă, contribuind astfel la │ │
│ │ │ │ │ │diversificarea producţiei │ │
│ │ │ │ │ │piscicole. │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul vizează sprijinirea │ │
│ │ │ │ │ │fermierilor prin punerea la │ │
│ │ │ │ │ │dispoziţie a unor sisteme şi │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii de reproducere │ │
│ │ │ │ │ │artificială adaptate noilor │ │
│ │ │ │ │ │condiţii ecologice şi │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice, care să asigurare │ │
│ │ │ │ │ │obţinerea unui material de │ │
│ │ │ │ │ │populare cu caracteristici │ │
│ │ │ │ │ │productive superioare, obţinut │ │
│ │ │ │ │ │în condiţii controlate, adaptat │ │
│ │ │ │ │ │sistemelor tehnologice actuale. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 69.│ ADER │Elaborarea şi implementarea │ 862.850 │Obţinerea valorilor │Politica Comună în domeniul │Rezultatele cercetărilor│
│ │10.1.2.│unor tehnologii inovative şi │ │optime ale parametrilor │pescăriei prin liniile sale │vor fi diseminate şi │
│ │ │eco-eficiente pentru │ 187.850 │biologici şi │directoare promovează │puse la dispoziţia │
│ │ │creşterea în sistem intensiv │ 225.000 │fizico-chimici ai apei │dezvoltarea durabilă a │agenţilor economici din │
│ │ │a unor specii de peşti cu │ 225.000 │tehnologice prin │acvaculturii, încurajând │domeniul acvaculturii, │
│ │ │perspective bune de piaţă │ 225.000 │utilizarea metodelor │realizarea de produse de înaltă │autorităţii publice │
│ │ │ │ │ecologice de filtrare. │calitate şi sănătoase şi metode │centrale ce răspunde de │
│ │ │ │ │Stabilirea sistemului de │de producţie care să nu dăuneze │pescuit şi acvacultură, │
│ │ │ │ │creştere a vieţuitoarelor│mediului înconjurător şi │precum şi comunităţii │
│ │ │ │ │acvatice. │bioprodusului. │ştiinţifice din domeniu,│
│ │ │ │ │Stabilirea tehnologiei │În aceste condiţii, dezvoltarea │prin: │
│ │ │ │ │cadru şi a normativului │acvaculturii a devenit una din │- promovarea publică a │
│ │ │ │ │specific pentru speciile │orientările fundamentale │informaţiilor │
│ │ │ │ │de peşti pretabile, │datorită preocupărilor pentru │ştiinţifice şi │
│ │ │ │ │formule de populare, │sporirea calităţii şi │tehnologice prin │
│ │ │ │ │densităţi de populare, │securităţii lanţului alimentar. │organizarea de întâlniri│
│ │ │ │ │hrană administrată, etc. │Mare parte din modelele │cu agenţi economici, │
│ │ │ │ │Elaborarea standardului │sistemelor şi tehnologiilor │autorităţi publice │
│ │ │ │ │tehnologiei de creştere a│intensive de creştere au început│centrale, organizaţii │
│ │ │ │ │vieţuitoarelor acvatice. │să fie corelate cu principiile │patronale, direcţii │
│ │ │ │ │ │ecologice urmărindu-se │agricole judeţene; │
│ │ │ │ │ │menţinerea eficienţei economice │- editarea de materiale │
│ │ │ │ │ │a acestora. În acest context una│de informare; │
│ │ │ │ │ │din priorităţile cercetării în │- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │ │domeniu acvaculturii o │MADR a rezultatelor │
│ │ │ │ │ │reprezintă, dezvoltarea de │obţinute. │
│ │ │ │ │ │tehnologii eco-eficiente şi a │ │
│ │ │ │ │ │standardelor specifice acestora.│ │
│ │ │ │ │ │Gradul de noutate al proiectului│ │
│ │ │ │ │ │constă în conversia şi │ │
│ │ │ │ │ │standardizarea acestor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii de creştere, urmărind│ │
│ │ │ │ │ │implementarea de tehnologii noi,│ │
│ │ │ │ │ │"naturale" şi curate, care pot │ │
│ │ │ │ │ │avea impact direct asupra │ │
│ │ │ │ │ │productivităţii şi │ │
│ │ │ │ │ │profitabilităţii şi având ca │ │
│ │ │ │ │ │rezultat menţinerea unor │ │
│ │ │ │ │ │ecosisteme acvatice viabile şi │ │
│ │ │ │ │ │durabile. │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul vizează elaborarea de │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii şi metode moderne │ │
│ │ │ │ │ │eco-eficiente de creştere a │ │
│ │ │ │ │ │speciilor de peşti cu │ │
│ │ │ │ │ │perspective comerciale bune. │ │
│ │ │ │ │ │Este un proiect interdisciplinar│ │
│ │ │ │ │ │ce presupune o abordare complexă│ │
│ │ │ │ │ │a relaţiei biomediu acvatic - │ │
│ │ │ │ │ │producţie piscicolă - siguranţă │ │
│ │ │ │ │ │alimentară, urmând să asigure: │ │
│ │ │ │ │ │- calitatea biomediului acvatic │ │
│ │ │ │ │ │prin utilizarea metodelor │ │
│ │ │ │ │ │ecologice; │ │
│ │ │ │ │ │- adaptarea sistemelor │ │
│ │ │ │ │ │convenţionale de creştere a │ │
│ │ │ │ │ │vieţuitoarelor acvatice la │ │
│ │ │ │ │ │tehnologia ecologică; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea tehnologiei eco- │ │
│ │ │ │ │ │eficiente de creştere a │ │
│ │ │ │ │ │speciilor de peşti;. │ │
│ │ │ │ │ │- standardizarea tehnologiei şi │ │
│ │ │ │ │ │crearea normativului specific. │ │
│ │ │ │ │ │Principalele activităţi │ │
│ │ │ │ │ │realizate în cadrul proiectului │ │
│ │ │ │ │ │sunt: │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea particularităţilor │ │
│ │ │ │ │ │chimice şi biologice ale │ │
│ │ │ │ │ │mediului de cultură precum şi │ │
│ │ │ │ │ │ale speciilor de cultură în │ │
│ │ │ │ │ │vederea stabilirii protocolului │ │
│ │ │ │ │ │experimental şi a cadrului │ │
│ │ │ │ │ │tehnic de derulare a acestuia; │ │
│ │ │ │ │ │- activităţi de dezvoltare │ │
│ │ │ │ │ │experimentală cu etapele │ │
│ │ │ │ │ │specifice: proiectarea │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiei adaptată pentru a │ │
│ │ │ │ │ │răspunde criteriilor ecologice │ │
│ │ │ │ │ │şi a celor de eficienţă │ │
│ │ │ │ │ │economică; experimentarea │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiei prin testarea a 6 │ │
│ │ │ │ │ │seturi de variante de creştere a│ │
│ │ │ │ │ │materialului piscicol │ │
│ │ │ │ │ │diferenţiate prin formule de │ │
│ │ │ │ │ │populare, densităţi de creştere,│ │
│ │ │ │ │ │tipuri de intervenţii │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice pentru asigurarea │ │
│ │ │ │ │ │hranei specifice în directă │ │
│ │ │ │ │ │corelaţie cu cerinţele │ │
│ │ │ │ │ │fiziologice ale fiecărei specii │ │
│ │ │ │ │ │de cultură şi cu păstrarea │ │
│ │ │ │ │ │calităţii biomediului acvatic; │ │
│ │ │ │ │ │stabilirea variantelor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice cele mai performante│ │
│ │ │ │ │ │sub aspectul calităţii şi │ │
│ │ │ │ │ │eficienţei economice; │ │
│ │ │ │ │ │întocmirea documentaţiei │ │
│ │ │ │ │ │tehnice; │ │
│ │ │ │ │ │- demonstrarea rezultatelor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 10.2.: Studii şi cercetări suport pentru asigurarea bunăstării şi sănătăţii vieţuitoarelor acvatice │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 70.│ ADER │Elaborarea şi implementarea │ 862.850 │Rezultatele preconizate │Tematica de cercetare propusă în│Rezultatele ştiinţifice │
│ │10.2.1.│unui program de monitorizare,│ │cuprind: │acest proiect vizează elaborarea│ale cercetărilor vor fi │
│ │ │pentru reducerea riscurilor │ 187.850 │- stabilirea tehnicilor │şi implementa în acvacultura │puse la dispoziţia │
│ │ │patologice în acvacultură, │ 225.000 │şi a metodologiei de │din România a unui program de │comunităţii ştiinţifice │
│ │ │diminuarea pierderilor şi │ 225.000 │diagnostic precoce │monitorizare a stărilor │din domeniu. │
│ │ │asigurarea sănătăţii şi a │ 225.000 │privind agenţii │patologice la peşti având în │Pentru tehnicile şi │
│ │ │bunăstării animale │ │patologici luaţi în │vedere că acestea reprezintă din│metodologiile finalizate│
│ │ │ │ │studiu; │ce în ce mai frecvent factori │în cursul cercetărilor │
│ │ │ │ │- dezvoltarea │limitativi ai producţiei │se va întocmi │
│ │ │ │ │tratamentelor │piscicole, fie prin reducerea │documentaţia tehnică în │
│ │ │ │ │profilactice şi │ritmului de creştere şi │vederea testării şi │
│ │ │ │ │terapeutice; │deprecierea valorii alimentare │omologării de către │
│ │ │ │ │- evaluarea distribuţiei │şi a aspectului comercial, fie │organismele abilitate. │
│ │ │ │ │agenţilor patogeni în │prin mortalitatea de multe ori │Totodată, rezultatele │
│ │ │ │ │efectivele piscicole în │în masă a peştilor. │cercetărilor vor fi puse│
│ │ │ │ │România; │Direcţiile majore pe care se vor│la dispoziţia agenţilor │
│ │ │ │ │- participări la reţele │desfăşura cercetările constau │economici ce au ca │
│ │ │ │ │de epidemiosupraveghere │în: │domeniu de activitate │
│ │ │ │ │naţionale şi │- studii epidemiologice privind │acvacultura în vederea │
│ │ │ │ │internaţionale specifice.│distribuţia agenţilor patogeni │eficientizării │
│ │ │ │ │ │în efectivele piscicole în │activităţii şi a │
│ │ │ │ │ │România,; │creşterii │
│ │ │ │ │ │- dezvoltarea instrumentelor de │competitivităţii, │
│ │ │ │ │ │diagnostic prin crearea unor │publicarea unor articole│
│ │ │ │ │ │metodologii bazate pe utilizarea│în reviste de │
│ │ │ │ │ │tehnicilor imunologice; │specialitate şi on-line.│
│ │ │ │ │ │- dezvoltarea unor produse de │ │
│ │ │ │ │ │intervenţie utilizabile în │ │
│ │ │ │ │ │profilaxia şi tratamentul │ │
│ │ │ │ │ │îmbolnăvirilor luate în studiu; │ │
│ │ │ │ │ │- dezvoltarea infrastructurii │ │
│ │ │ │ │ │tehnice; │ │
│ │ │ │ │ │- creşterea şi dezvoltarea │ │
│ │ │ │ │ │capacităţilor şi a expertizei │ │
│ │ │ │ │ │naţionale în domeniu. │ │
│ │ │ │ │ │Principalele activităţi │ │
│ │ │ │ │ │realizate în cadrul proiectului │ │
│ │ │ │ │ │sunt: │ │
│ │ │ │ │ │- cartarea agenţilor patogeni şi│ │
│ │ │ │ │ │a stării de sănătate a │ │
│ │ │ │ │ │efectivelor piscicole şi a altor│ │
│ │ │ │ │ │organisme acvatice vii din │ │
│ │ │ │ │ │fermele de acvacultură din │ │
│ │ │ │ │ │România; │ │
│ │ │ │ │ │- modelarea şi elaborarea │ │
│ │ │ │ │ │sistemului de diagnoză în cazul │ │
│ │ │ │ │ │agenţilor patogeni de natură │ │
│ │ │ │ │ │parazitară, bacteriană şi a │ │
│ │ │ │ │ │celor nespecifici; │ │
│ │ │ │ │ │- experimentarea şi elaborarea │ │
│ │ │ │ │ │unor metodele de profilaxie şi │ │
│ │ │ │ │ │tratament a bolilor şi │ │
│ │ │ │ │ │dăunătorilor prezenţi în fermele│ │
│ │ │ │ │ │de acvacultură prin utilizarea │ │
│ │ │ │ │ │de noi produse farmaceutice. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 11.: Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii│
│acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre │
│dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 11.1.: Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite│
│regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol - plantă - animal - produs animalier - conservarea │
│biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 71.│ ADER │Soluţii tehnologice şi │ 762.850 │Stabilirea, în funcţie de│În cadrul proiectului se vor │Diseminarea rezultatelor│
│ │11.1.1.│mijloace tehnice de │ │condiţiile pedoclimatice │elabora unele soluţii │proiectului de │
│ │ │îmbunătăţire cu inputuri │ 162.850 │zonale şi diferite moduri│tehnologice şi se vor promova │realizează prin: │
│ │ │minime a pajiştilor │ 200.000 │de folosire, a │unele mijloace tehnice de │- referate ştiinţifice │
│ │ │permanente degradate prin │ 200.000 │amestecurilor de seminţe │îmbunătăţire cu inputuri minime │susţinute şi publicate │
│ │ │măsuri de suprafaţă │ 200.000 │de plante furajere perene│a pajiştilor permanente │la manifestări │
│ │ │ │ │de pajişti folosite │degradate prin măsuri de │ştiinţifice; │
│ │ │ │ │pentru îmbogăţirea │suprafaţă, luându-se în │- editarea de broşuri, │
│ │ │ │ │compoziţiei floristice │considerare cauzele degradării, │pliante, cu noile │
│ │ │ │ │prin supraînsămânţare. │condiţiile pedoclimatice şi │soluţii tehnologice, şi │
│ │ │ │ │Echipamente specifice │echipamentele specifice folosite│mijloace tehnice; │
│ │ │ │ │mecanizării lucrărilor de│pentru executarea mecanizată a │- înfiinţarea unor │
│ │ │ │ │îmbunătăţire a pajiştilor│lucrărilor. │loturi demonstrative în │
│ │ │ │ │prin măsuri de suprafaţă.│Principalele activităţi care vor│diferite condiţii │
│ │ │ │ │Elaborarea unor │fi efectuate: │staţionale, grade de │
│ │ │ │ │tehnologii zonale de │- identificarea unor zone cu │degradare şi moduri de │
│ │ │ │ │îmbunătăţire a pajiştilor│pajişti permanente degradate │folosire; │
│ │ │ │ │degradate prin măsuri │pretabile a fi îmbunătăţite prin│- organizarea de │
│ │ │ │ │minime. │măsuri de suprafaţă; │workshop-uri cu │
│ │ │ │ │ │- analiza cauzelor degradării, a│fermierii din zonă; │
│ │ │ │ │ │condiţiilor pedoclimatice şi │- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │ │stabilirea soluţiilor │MADR a rezultatelor │
│ │ │ │ │ │tehnologice cu un grad mare de │obţinute. │
│ │ │ │ │ │extrapolare zonală; │ │
│ │ │ │ │ │- promovarea unor mijloace │ │
│ │ │ │ │ │tehnice pentru efectuarea │ │
│ │ │ │ │ │mecanizată a verigilor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice; │ │
│ │ │ │ │ │- alegerea amestecurilor de │ │
│ │ │ │ │ │graminee şi leguminoase perene │ │
│ │ │ │ │ │de pajişti în funcţie de │ │
│ │ │ │ │ │condiţiile pedoclimatice zonale │ │
│ │ │ │ │ │şi diferite moduri de folosire; │ │
│ │ │ │ │ │- verificarea tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │zonale de îmbunătăţire a │ │
│ │ │ │ │ │pajiştilor degradate prin măsuri│ │
│ │ │ │ │ │de suprafaţă; │ │
│ │ │ │ │ │- promovarea tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │zonale prin diferite metode de │ │
│ │ │ │ │ │diseminare. │ │
│ │ │ │ │ │De asemenea, se va urmări ca │ │
│ │ │ │ │ │aceste noi tehnologii, să aibă │ │
│ │ │ │ │ │un impact ecologic redus, pentru│ │
│ │ │ │ │ │protecţia mediului şi păstrarea │ │
│ │ │ │ │ │biodiversităţii. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 72.│ ADER │Soluţii tehnologice şi │ 762.850 │Producerea de seminţe │În cadrul proiectului se vor │Diseminarea rezultatelor│
│ │11.1.2.│mijloace tehnice de │ │din categoriile biologice│elabora soluţii tehnologice şi │proiectului de │
│ │ │îmbunătăţire a pajiştilor │ 162.850 │superioare la soiurile │se vor promova mijloace tehnice │realizează prin: │
│ │ │permanente degradate prin │ 200.000 │româneşti de plante │de îmbunătăţire a pajiştilor │- referate ştiinţifice │
│ │ │renovare totală │ 200.000 │furajere perene de │degradate prin renovare totală, │susţinute şi publicate │
│ │ │ │ 200.000 │pajişti prin înfiinţarea │avându-se în vedere cauzele │la manifestări │
│ │ │ │ │de loturi semincere. │degradării, diversitatea │ştiinţifice; │
│ │ │ │ │Soluţii privind formarea │condiţiilor staţionale în care │- editarea de broşuri, │
│ │ │ │ │amestecurilor, folosite │se găsesc aceste suprafeţe, │pliante cu noile soluţii│
│ │ │ │ │pentru diferite condiţii │destinaţia (funcţia economică, │tehnologice, şi mijloace│
│ │ │ │ │staţionale şi destinaţia │de protecţie, peisagistică etc) │tehnice; │
│ │ │ │ │pajiştilor îmbunătăţite. │şi echipamentele specifice │- înfiinţarea unor │
│ │ │ │ │Elaborarea unor │folosite pentru executarea │loturi demonstrative în │
│ │ │ │ │tehnologii zonale de │mecanizată a lucrărilor. │diferite condiţii │
│ │ │ │ │îmbunătăţire a pajiştilor│Pentru obţinerea rezultatelor │staţionale şi grade de │
│ │ │ │ │permanente degradate prin│scontate în cadrul proiectului │degradare; │
│ │ │ │ │renovare totală. │se vor desfăşura activităţi în │- organizarea de │
│ │ │ │ │ │cadrul cărora se va urmări: │workshop-uri cu │
│ │ │ │ │ │- identificarea unor zone cu │fermierii din zonă; │
│ │ │ │ │ │pajişti permanente degradate │- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │ │pretabile a fi îmbunătăţite prin│MADR a rezultatelor │
│ │ │ │ │ │renovare totală; │obţinute. │
│ │ │ │ │ │- analiza cauzelor degradării, a│ │
│ │ │ │ │ │condiţiilor pedoclimatice şi │ │
│ │ │ │ │ │stabilirea soluţiilor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice cu un grad mare de │ │
│ │ │ │ │ │extrapolare zonală; │ │
│ │ │ │ │ │- promovarea unor mijloace │ │
│ │ │ │ │ │tehnice pentru efectuarea │ │
│ │ │ │ │ │mecanizată a verigilor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice; │ │
│ │ │ │ │ │- înfiinţare de loturi semincere│ │
│ │ │ │ │ │din categoriile biologice │ │
│ │ │ │ │ │superioare; │ │
│ │ │ │ │ │- alegerea amestecurilor de │ │
│ │ │ │ │ │graminee şi leguminoase perene │ │
│ │ │ │ │ │de pajişti în funcţie de │ │
│ │ │ │ │ │condiţiile pedoclimatice zonale │ │
│ │ │ │ │ │şi diferite moduri de folosire; │ │
│ │ │ │ │ │- verificarea tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │zonale de îmbunătăţire a │ │
│ │ │ │ │ │pajiştilor degradate prin │ │
│ │ │ │ │ │renovare totală; │ │
│ │ │ │ │ │- promovarea tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │zonale prin diferite metode de │ │
│ │ │ │ │ │diseminare. │ │
│ │ │ │ │ │De asemenea se va urmări, ca │ │
│ │ │ │ │ │verigile tehnologice propuse, să│ │
│ │ │ │ │ │elimine sau să limiteze efectul │ │
│ │ │ │ │ │factorilor restrictivi externi, │ │
│ │ │ │ │ │astfel încât să se asigure o │ │
│ │ │ │ │ │producţie de furaj ridicată şi │ │
│ │ │ │ │ │cu o înaltă valoare furajeră. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 73.│ ADER │Cercetarea sistemelor agro- │ 712.850 │Valorificarea superioară │Proiectul propune aplicarea │Diseminarea rezultatelor│
│ │11.1.3.│pastorale în zona montană în │ │a potenţialului zonei │conceptului de sisteme de │proiectului se │
│ │ │contextul noilor schimbări │ 150.350 │montane. │agricultură ecologică integrată │realizează prin: │
│ │ │climatice şi al apariţiei │ 187.500 │Conservarea resurselor │în arealul montan, ca rezultat │- cursuri de informare │
│ │ │fenomenelor extreme, │ 187.500 │zonei montane. │al sintezei principiilor de │şi formare profesională;│
│ │ │monitorizarea şi promovarea │ 187.500 │Reducerea poluării │agricultură ecologică emanate de│- module experimentale; │
│ │ │modelelor funcţionale │ │mediului prin │practicile tradiţionale, dar şi │- ghid de bune practici;│
│ │ │ │ │agricultură. │a sintezei principiilor de │- organizarea de vizite │
│ │ │ │ │Diminuarea presiunii │agricultură din diverse lucrări │de lucru, mese rotunde, │
│ │ │ │ │asupra unor resurse. │ştiinţifice. Activităţi ce se │seminarii, articole de │
│ │ │ │ │Asigurarea câştigului │vor efectua: │popularizare, lucrări │
│ │ │ │ │fermierilor prin │- identificarea, caracterizarea │ştiinţifice; │
│ │ │ │ │reducerea costurilor şi o│şi evaluarea resurselor genetice│- postarea pe site-ul │
│ │ │ │ │mai bună valorificare a │vegetale (plante furajere) şi │MADR a rezultatelor │
│ │ │ │ │produselor. │animale (ovine) în arealul de │obţinute. │
│ │ │ │ │ │studiu, selectarea │ │
│ │ │ │ │ │caracteristicilor reprezentative│ │
│ │ │ │ │ │în vederea ameliorării │ │
│ │ │ │ │ │producţiilor; │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea practicilor şi │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiilor tradiţionale de │ │
│ │ │ │ │ │cultivare, creştere şi │ │
│ │ │ │ │ │valorificare a resurselor │ │
│ │ │ │ │ │vegetale şi animale; │ │
│ │ │ │ │ │- selectarea tehnicilor şi │ │
│ │ │ │ │ │tehnologiilor cu efect de │ │
│ │ │ │ │ │durabilitate şi îmbunătăţirea │ │
│ │ │ │ │ │acestora cu tehnologii moderne │ │
│ │ │ │ │ │prietenoase cu mediul, în scopul│ │
│ │ │ │ │ │creşterii cantitative şi │ │
│ │ │ │ │ │calitative a producţiilor şi a │ │
│ │ │ │ │ │diversificării ofertei pe piaţa │ │
│ │ │ │ │ │internă şi externă; │ │
│ │ │ │ │ │- dinamica factorilor socio- │ │
│ │ │ │ │ │economici şi influenţa asupra │ │
│ │ │ │ │ │sistemelor de agricultură; │ │
│ │ │ │ │ │- obţinerea, prelucrarea şi │ │
│ │ │ │ │ │valorificarea produsului eco- │ │
│ │ │ │ │ │bio-montan prin intermediul │ │
│ │ │ │ │ │asociaţiilor fermierilor │ │
│ │ │ │ │ │montani; │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea potenţialului agro- │ │
│ │ │ │ │ │climatic în contextul │ │
│ │ │ │ │ │schimbărilor climatice şi a │ │
│ │ │ │ │ │apariţiei fenomenelor extreme; │ │
│ │ │ │ │ │- realizarea unui studiu │ │
│ │ │ │ │ │comparativ al sistemelor agro- │ │
│ │ │ │ │ │pastorale pe diferiţi masivi │ │
│ │ │ │ │ │montani; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea unor modele de │ │
│ │ │ │ │ │agricultură eco-bio-montană, pe │ │
│ │ │ │ │ │diferite trepte altitudinale. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene şi globale agricole şi de protecţie a │
│mediului. │
│Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 12.1.: Monitorizarea specifică (intersectorială şi multi-media), inventarierea emisiilor şi întocmirea documentelor │
│de raportare în domeniul resurselor de sol pentru normative şi directive cu referire la politicile agricole şi de protecţia mediului │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 74.│ ADER │Sistem informaţional pentru │1.062.850│Sistemul informaţional │Prin acest proiect se │Informaţiile cuprinse în│
│ │12.1.1.│agricultură şi │ │pentru agricultură se │intenţionează ca structura de │S.I.A. sunt publice şi │
│ │ │compatibilizarea acestuia cu │ 237.850 │actualizează periodic. │date şi informaţii să se │reprezintă bun │
│ │ │Cadastrul General - S.I.A. │ 275.000 │Astfel, prin realizarea │realizeze în conformitate cu │proprietate publică a │
│ │ │ │ 275.000 │proiectului se vor pune, │reglementările Directivei │statului, administrat de│
│ │ │ │ 275.000 │în timp real, la │2007/2/CE a Parlamentului │M.A.D.R. │
│ │ │ │ │dispoziţia factorilor de │European şi a Consiliului │Datele şi informaţiile │
│ │ │ │ │decizie, autorităţilor │Uniunii Europene, care are în │implementate vor putea │
│ │ │ │ │centrale şi locale precum│vedere instituirea unei │fi accesate atât de │
│ │ │ │ │şi lucrătorilor din │infrastructuri pentru informaţii│organisme locale cât şi │
│ │ │ │ │domeniul agricol, date │spaţiale (INSPIRE/2007), care │alte autorităţii │
│ │ │ │ │specifice domeniului │este obligatorie începând cu │centrale pe diverse │
│ │ │ │ │evidenţiate în │01.01.2008. │nivele de autorizare. │
│ │ │ │ │obiectivele proiectului. │"Sistemul informaţional pentru │ │
│ │ │ │ │Principalele activităţi │agricultură - S.I.A." va pune la│ │
│ │ │ │ │preconizate a se realiza:│dispoziţie datele şi │ │
│ │ │ │ │- documentare privind SIA│informaţiile implementate, │ │
│ │ │ │ │realizate în ţările UE; │putând fi accesat atât de │ │
│ │ │ │ │- colectarea │organisme locale, cât şi de │ │
│ │ │ │ │informaţiilor; │organisme ale autorităţilor │ │
│ │ │ │ │- realizarea SIA; │centrale pe diverse nivele de │ │
│ │ │ │ │- testarea SIA. │autorizare. │ │
│ │ │ │ │ │Realizarea acestui proiect este │ │
│ │ │ │ │ │posibilă, întrucât în anul 2008 │ │
│ │ │ │ │ │s-au predat către M.A.D.R. │ │
│ │ │ │ │ │şi A.N.I.F. rezultatele unei │ │
│ │ │ │ │ │teme de cercetare pilot │ │
│ │ │ │ │ │elaborată de I.N.C.D.I.F.- ISPIF│ │
│ │ │ │ │ │în cadrul programelor de │ │
│ │ │ │ │ │excelenţă, cu denumirea │ │
│ │ │ │ │ │"Proiectarea şi implementarea │ │
│ │ │ │ │ │fondului naţional de date │ │
│ │ │ │ │ │digitale al îmbunătăţirilor │ │
│ │ │ │ │ │funciare. Studiu de fundamentare│ │
│ │ │ │ │ │şi proiect pilot pentru zona │ │
│ │ │ │ │ │judeţului Iaşi". La data │ │
│ │ │ │ │ │respectivă, după ce s-a │ │
│ │ │ │ │ │demonstrat viabilitatea şi │ │
│ │ │ │ │ │oportunitatea acestui program, │ │
│ │ │ │ │ │s-a propus extinderea │ │
│ │ │ │ │ │metodologiei la toate ramurile │ │
│ │ │ │ │ │agricole şi realizarea unui │ │
│ │ │ │ │ │Sistem informatic naţional cu │ │
│ │ │ │ │ │această destinaţie, organizat pe│ │
│ │ │ │ │ │diferite paliere de accesare, în│ │
│ │ │ │ │ │orice moment. │ │
│ │ │ │ │ │Acest sistem permite analize şi │ │
│ │ │ │ │ │vizualizare în timp real a unor │ │
│ │ │ │ │ │elemente diferite, cum ar fi │ │
│ │ │ │ │ │nivelul de exploatare al │ │
│ │ │ │ │ │suprafeţelor agricole, starea │ │
│ │ │ │ │ │terenurilor, tipul culturilor, │ │
│ │ │ │ │ │prognoze asupra producţiilor, │ │
│ │ │ │ │ │funcţionarea sistemelor de │ │
│ │ │ │ │ │îmbunătăţiri funciare, │ │
│ │ │ │ │ │producerea de calamităţi şi │ │
│ │ │ │ │ │implicit luarea în consecinţă a │ │
│ │ │ │ │ │măsurilor de protecţie a │ │
│ │ │ │ │ │bunurilor materiale şi a │ │
│ │ │ │ │ │oamenilor. │ │
│ │ │ │ │ │SIA se va realiza la nivel de │ │
│ │ │ │ │ │sistem/amenajare de îmbunătăţiri│ │
│ │ │ │ │ │funciare şi va cuprinde │ │
│ │ │ │ │ │informaţii privind: │ │
│ │ │ │ │ │- utilizarea terenurilor pe │ │
│ │ │ │ │ │categorii de folosinţă; │ │
│ │ │ │ │ │- caracterizarea climatică a │ │
│ │ │ │ │ │fiecărei amenajări de │ │
│ │ │ │ │ │îmbunătăţiri funciare; │ │
│ │ │ │ │ │- infrastructura amenajărilor de│ │
│ │ │ │ │ │îmbunătăţiri funciare: │ │
│ │ │ │ │ │componente, starea actuală, │ │
│ │ │ │ │ │funcţionalitatea, gradul de │ │
│ │ │ │ │ │utilizarea a acesteia; │ │
│ │ │ │ │ │- solurile predominante în │ │
│ │ │ │ │ │amenajările de îmbunătăţiri │ │
│ │ │ │ │ │funciare; │ │
│ │ │ │ │ │- clasele de calitate ale │ │
│ │ │ │ │ │solurilor după nota de bonitate │ │
│ │ │ │ │ │şi fertilitatea acestora; │ │
│ │ │ │ │ │- recomandări privind │ │
│ │ │ │ │ │îmbunătăţirea funcţionalităţii │ │
│ │ │ │ │ │amenajărilor de îmbunătăţiri │ │
│ │ │ │ │ │funciare; │ │
│ │ │ │ │ │- recomandări privind măsurile │ │
│ │ │ │ │ │agropedoameliorative sau │ │
│ │ │ │ │ │antierozionale necesare; │ │
│ │ │ │ │ │- terenurile degradate şi │ │
│ │ │ │ │ │intensitatea degradării. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 12.2.: Conservarea şi valorificarea în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor şi cartărilor │
│resurselor de sol │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 75.│ ADER │Sistem informatic geografic │1.062.850│Transpunerea în format │Hărţile pe suport hârtie │Baza de date │
│ │12.2.1.│al resurselor de sol │ │digital (straturi │elaborate de OSPA la nivel de │georeferenţiată │
│ │ │armonizat cu sistemul │ 237.850 │georeferenţiate) a │comune vor fi georeferenţiate şi│apelabilă de │
│ │ │informatic geografic al │ 275.000 │informaţiilor cuprinse în│în funcţie de calitatea lor vor │autorităţile publice │
│ │ │utilizării terenurilor (FAO- │ 275.000 │hărţile pedologice │fi digitizate sau scanate şi │centrale şi locale │
│ │ │LCCS) şi sistemul informatic │ 275.000 │elaborate de OSPA la │transpuse vectorial. │suport pentru │
│ │ │geografic al blocurilor │ │nivel de comune pentru │Stratul rezultat va fi armonizat│implementarea │
│ │ │fizice │ │terenul agricol (scara │cu alte straturi de informaţii: │politicilor agricole │
│ │ │ │ │1:10.000 sau 1:5.000). │limite administrativ- │incluse în PNDR 2020 şi │
│ │ │ │ │Sistem informatic │teritoriale, reţea hidrografică,│a altor angajamente │
│ │ │ │ │geografic prin care se │etc. │privind politicile de │
│ │ │ │ │atribuie fiecărui bloc │Bazele de date georeferenţiate │agromediu. │
│ │ │ │ │fizic din sistemul APIA │de sol (harta solurilor României│ │
│ │ │ │ │tipul de sol şi │1:200.000, hărţile elaborate de │ │
│ │ │ │ │utilizarea terenului în │OSPA transpuse în format │ │
│ │ │ │ │scopul fundamentării │digital), utilizarea terenului │ │
│ │ │ │ │politicilor agricole (în │şi blocurile fizice de referinţă│ │
│ │ │ │ │mod deosebit de │pentru plăţile în agricultură │ │
│ │ │ │ │agromediu) din PNDR │se vor armoniza spaţial folosind│ │
│ │ │ │ │2015-2020. │ca strat de referinţă blocurile │ │
│ │ │ │ │ │fizice APIA. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 12.3.: Armonizarea datelor şi serviciilor bazate pe informaţii de sol provenite din România cu structurile similare │
│dezvoltate la nivel european │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 76.│ ADER │Portal pentru informaţii de │1.062.850│Portal incluzând │Pentru fiecare strat de │Baza de date │
│ │12.3.1.│sol "în oglindă" cu cel │ │informaţii privind │informaţii inclus în portalul │georeferenţiată │
│ │ │realizat de Centrul Comun de │ 237.850 │resursele de sol, │JRC (în care sunt folosite │apelabilă de │
│ │ │Cercetare (JRC) la nivel │ 275.000 │inclusiv principalele │informaţii de sol la scara │autorităţile publice │
│ │ │european │ 275.000 │presiuni asupra solului │1:1.000.000) se vor realiza │centrale şi locale, │
│ │ │ │ 275.000 │(compactare, eroziune, │straturile georeferenţiate │societatea civilă, │
│ │ │ │ │salinizare/alcalizare, │corespunzătoare utilizând │instituţii publice şi │
│ │ │ │ │scăderea conţinutului de │informaţii mai detaliate (scara │private din domeniu în │
│ │ │ │ │materie organică, │1:200.000 sau scări mai mici). │scopul implementării │
│ │ │ │ │deşertificare) cuplat cu │Metadatele corespunzătoare │PNDR 2020 şi a altor │
│ │ │ │ │portalul Institutului de │fiecărui strat de informaţii se │angajamente privind │
│ │ │ │ │Durabilitate a Mediului │vor realiza conform normelor │politicile de agromediu │
│ │ │ │ │(IES) din cadrul JRC care│impuse de JRC. │şi evaluarea calităţii │
│ │ │ │ │serveşte la implementarea│ │solului. │
│ │ │ │ │politicilor agricole în │ │ │
│ │ │ │ │domeniul resurselor de │ │ │
│ │ │ │ │sol la nivel european. │ │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 12.4.: Metode de inventariere, monitorizare, protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a resurselor naturale ale │
│agroecosistemelor (sol, apă, climă) │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 77.│ ADER │Soluţii de organizare a │ 712.850 │Furnizarea unor soluţii │Zona vizată în derularea acestui│Punerea la dispoziţia │
│ │12.4.1.│teritoriului agricol şi de │ │de organizare │proiect, situată în Estul │factorilor de decizie, a│
│ │ │exploatare agricolă durabilă │ 150.350 │antierozională a │României, este una dintre cele │fermierilor din zonele │
│ │ │bazate pe inventarierea │ 187.500 │teritoriului şi de │mai afectate de procese de │studiate şi a tuturor │
│ │ │alunecărilor de teren şi │ 187.500 │exploatare agricolă │degradare a terenului cum ar fi │persoanelor interesate, │
│ │ │ravenelor │ 187.500 │durabilă, ilustrate prin │alunecările de teren şi │a soluţiilor de │
│ │ │ │ │hărţi realizate cu │eroziunea în adâncime (ravene) │organizare │
│ │ │ │ │ajutorul tehnicilor GIS │din ţară. Ambele procese de │antierozională a │
│ │ │ │ │pe baza modelului numeric│degradare a terenului determină │teritoriului şi de │
│ │ │ │ │al terenului, al hărţilor│o foarte semnificativă │exploatare agricolă │
│ │ │ │ │tematice ale solurilor, │fragmentare a reliefului şi a │durabilă stabilite în │
│ │ │ │ │pantelor, al hărţilor │terenurilor agricole, afectând │cadrul proiectului. │
│ │ │ │ │cadastrale şi al hărţilor│calitatea şi funcţiile solului │Rezultatele obţinute vor│
│ │ │ │ │de risc la alunecări de │şi fac dificilă sau chiar │fi diseminate prin │
│ │ │ │ │teren în unele bazine │aproape imposibilă, în unele │întâlniri de lucru, mese│
│ │ │ │ │hidrografice │locuri, aplicarea măsurilor de │rotunde, instruiri, │
│ │ │ │ │reprezentative. │conservare a solului şi a │articole ştiinţifice, │
│ │ │ │ │Realizarea unor ghiduri │practicilor agricole. │comunicări ştiinţifice, │
│ │ │ │ │îmbunătăţite de bune │Proiectul va furniza informaţii │articole de popularizare│
│ │ │ │ │practici agricole şi de │utile fermierilor şi factorilor │şi postate pe site-ul │
│ │ │ │ │mediu privind exploatarea│de decizie, care să asigure │MADR. │
│ │ │ │ │agricolă durabilă a │creşterea productivităţii │ │
│ │ │ │ │terenurilor amplasate pe │agricole, a calităţii şi │ │
│ │ │ │ │versanţi, din bazinele │stabilităţii producţiilor în │ │
│ │ │ │ │hidrografice │cadrul sistemelor de agricultură│ │
│ │ │ │ │reprezentative selectate.│convenţionale sau organice, prin│ │
│ │ │ │ │ │practici îmbunătăţite de │ │
│ │ │ │ │ │gospodărire a solului, inclusiv │ │
│ │ │ │ │ │de rotaţie a culturilor, │ │
│ │ │ │ │ │performanţe ridicate ale │ │
│ │ │ │ │ │activităţilor agricole cu │ │
│ │ │ │ │ │respectarea condiţiilor de │ │
│ │ │ │ │ │mediu, cu efecte adverse reduse │ │
│ │ │ │ │ │(de exemplu alunecări de teren, │ │
│ │ │ │ │ │ravene, eroziunea solului) │ │
│ │ │ │ │ │asupra solurilor agricole, şi │ │
│ │ │ │ │ │prin aplicarea unor soluţii de │ │
│ │ │ │ │ │organizare/management a │ │
│ │ │ │ │ │teritoriului (de exemplu │ │
│ │ │ │ │ │practici optime de conservare a │ │
│ │ │ │ │ │solului, propuneri de înfiinţare│ │
│ │ │ │ │ │a unor perdele forestiere de │ │
│ │ │ │ │ │protecţie, lucrări de │ │
│ │ │ │ │ │îmbunătăţiri funciare sau de │ │
│ │ │ │ │ │împădurire acolo unde este │ │
│ │ │ │ │ │necesar, etc.), în general │ │
│ │ │ │ │ │vorbind, soluţii pentru mai │ │
│ │ │ │ │ │multă hrană cu impact minim │ │
│ │ │ │ │ │asupra mediului, într-o zonă │ │
│ │ │ │ │ │slab dezvoltată, pentru o │ │
│ │ │ │ │ │agricultură durabilă. │ │
│ │ │ │ │ │Principalele activităţi ce se │ │
│ │ │ │ │ │vor desfăşura în cadrul │ │
│ │ │ │ │ │proiectului: │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea unor aşa-numite │ │
│ │ │ │ │ │zone fiziografice în bazine │ │
│ │ │ │ │ │hidrografice reprezentative; │ │
│ │ │ │ │ │- inventarierea alunecărilor de │ │
│ │ │ │ │ │teren şi a ravenelor; │ │
│ │ │ │ │ │- realizarea Sistemului │ │
│ │ │ │ │ │Informaţional Geografic (SIG sau│ │
│ │ │ │ │ │GIS) al bazinelor hidrografice │ │
│ │ │ │ │ │selectate, prin realizarea │ │
│ │ │ │ │ │hărţilor tematice digitale │ │
│ │ │ │ │ │referitoare la tipurile de sol, │ │
│ │ │ │ │ │pante, acoperire cu vegetaţie, │ │
│ │ │ │ │ │utilizarea terenului, forme de │ │
│ │ │ │ │ │degradare a terenului (eroziune │ │
│ │ │ │ │ │în adâncime, alunecări), etc., │ │
│ │ │ │ │ │cu ajutorul tehnicilor GIS şi al│ │
│ │ │ │ │ │măsurătorilor profesionale GPS; │ │
│ │ │ │ │ │- realizarea hărţilor de risc la│ │
│ │ │ │ │ │alunecări de teren; │ │
│ │ │ │ │ │- furnizarea de soluţii corecte,│ │
│ │ │ │ │ │adaptate condiţiilor locale din │ │
│ │ │ │ │ │fiecare dintre zonele studiate, │ │
│ │ │ │ │ │pentru conservarea solului şi o │ │
│ │ │ │ │ │agricultură durabilă, prezentate│ │
│ │ │ │ │ │în mod clar şi sugestiv sub │ │
│ │ │ │ │ │forma unor hărţi cu propuneri │ │
│ │ │ │ │ │concrete de utilizare/amenajare/│ │
│ │ │ │ │ │exploatare a terenului, însoţite│ │
│ │ │ │ │ │de toate instrucţiunile necesare│ │
│ │ │ │ │ │implementării (calcule de │ │
│ │ │ │ │ │dimensionare a perdelelor │ │
│ │ │ │ │ │forestiere de protecţie, ghiduri│ │
│ │ │ │ │ │de bune practici pentru │ │
│ │ │ │ │ │exploatarea antierozională a │ │
│ │ │ │ │ │terenurilor agricole situate pe │ │
│ │ │ │ │ │pante, etc.); │ │
│ │ │ │ │ │- diseminarea rezultatelor. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 78.│ ADER │Cercetări şi studii privind │1.262.850│Inventarul componentelor │Condiţiile temperat continentale│Valorificarea │
│ │12.4.2.│reabilitarea infrastructurii │ │infrastructurii de │ale ţării noastre, cu secete │rezultatelor se va face │
│ │ │principale de irigaţii │ 287.850 │irigaţie şi evaluarea │severe şi periodice în sezonul │prin: │
│ │ │aparţinând domeniului public │ 325.000 │stării de funcţionare a │cald al anului au impus │- utilizarea datelor de │
│ │ │al statului din suprafaţa de │ 325.000 │acestora. │dezvoltarea irigaţiilor în │către MADR pentru │
│ │ │823.000 ha viabile economic │ 325.000 │Necesarul de apă pentru │vederea asigurării unor │elaborarea de strategii │
│ │ │ │ │irigaţii în funcţie de │producţii mari şi stabile. │privind sectorul de │
│ │ │ │ │evoluţia condiţiilor │Astfel, la nivelul anului 1989, │irigaţii inclusiv │
│ │ │ │ │climatice. │România dispunea de o suprafaţă │estimarea şi eşalonarea │
│ │ │ │ │Analiza economică a │amenajată pentru irigaţii de │investiţiilor din │
│ │ │ │ │soluţiilor de │aproximativ 3,1 milioane ha (30%│fonduri bugetare şi │
│ │ │ │ │reabilitare/modernizare │din terenul arabil al ţării), │internaţionale; │
│ │ │ │ │infrastructuri │cuprinsă în 316 de sisteme │- elaborarea de proiecte│
│ │ │ │ │principale, efortul │administrative (375 scheme │tip şi ghiduri care vor │
│ │ │ │ │financiar necesar. │hidrotehnice) amplasate în 36 de│fi puse la dispoziţia │
│ │ │ │ │Proiecte tip şi ghiduri │judeţe ale ţării. Fără lucrări │autorităţilor centrale │
│ │ │ │ │pentru reabilitarea/ │de irigaţii sunt 5 judeţe: │şi locale în sesiuni de │
│ │ │ │ │modernizarea │Bistriţa - Năsăud, │informare de tipul work │
│ │ │ │ │infrastructuri │Caraş-Severin, Harghita, │shop-uri. Pe baza lor, │
│ │ │ │ │principale. │Maramureş şi Sălaj unde, │principalii beneficiari │
│ │ │ │ │ │datorită condiţiilor climatice │ai rezultatelor acestui │
│ │ │ │ │ │aceste lucrări nu sunt necesare.│proiect, autorităţile │
│ │ │ │ │ │Sursa principală de apă de │centrale şi locale │
│ │ │ │ │ │irigaţii o constituie fluviul │precum şi beneficiarii │
│ │ │ │ │ │Dunărea pentru 85% din sistemele│vor putea promova │
│ │ │ │ │ │de irigaţii, restul sistemelor │asemenea proiecte de │
│ │ │ │ │ │fiind alimentate din râurile │investiţii pentru │
│ │ │ │ │ │interioare şi acumulări │dezvoltare zonală. │
│ │ │ │ │ │antropice şi/sau naturale. │ │
│ │ │ │ │ │Amenajările de irigaţii au fost │ │
│ │ │ │ │ │concepute fără restricţii la │ │
│ │ │ │ │ │consumurile de energie, astfel │ │
│ │ │ │ │ │încât au fost amenajate pentru │ │
│ │ │ │ │ │irigaţii şi suprafeţe amplasate │ │
│ │ │ │ │ │pe terasele înalte, apa fiind │ │
│ │ │ │ │ │pompată în unele amplasamente la│ │
│ │ │ │ │ │o înălţime de peste 200 m faţă │ │
│ │ │ │ │ │de sursă, prin multiple │ │
│ │ │ │ │ │repompări prin staţii de │ │
│ │ │ │ │ │repompare. Ca urmare, │ │
│ │ │ │ │ │aproximativ 40% din suprafeţele │ │
│ │ │ │ │ │amenajate pentru irigaţii au │ │
│ │ │ │ │ │înălţimi de pompare de peste │ │
│ │ │ │ │ │75 m. │ │
│ │ │ │ │ │După anul 1990, urmare a │ │
│ │ │ │ │ │micşorării fondurilor alocate │ │
│ │ │ │ │ │exploatării şi întreţinerii │ │
│ │ │ │ │ │amenajărilor de irigaţii în │ │
│ │ │ │ │ │condiţiile transformării │ │
│ │ │ │ │ │proprietăţii de stat şi │ │
│ │ │ │ │ │cooperatiste la noii │ │
│ │ │ │ │ │proprietari, sistemele de │ │
│ │ │ │ │ │irigaţii au suferit degradări, │ │
│ │ │ │ │ │deteriorări şi descompletări │ │
│ │ │ │ │ │semnificative. Alt factor care a│ │
│ │ │ │ │ │contribuit la întreruperea │ │
│ │ │ │ │ │funcţionării sistemelor de │ │
│ │ │ │ │ │irigaţie l-a constituit preţul │ │
│ │ │ │ │ │energiei electrice care a │ │
│ │ │ │ │ │cunoscut creşteri semnificative.│ │
│ │ │ │ │ │Din studiile recente efectuate a│ │
│ │ │ │ │ │rezultat foarte clar că │ │
│ │ │ │ │ │sistemele de irigaţii din │ │
│ │ │ │ │ │România sunt energofage şi o │ │
│ │ │ │ │ │bună parte din sistemele de │ │
│ │ │ │ │ │irigaţii care acoperă │ │
│ │ │ │ │ │aproximativ 1,5 milioane de │ │
│ │ │ │ │ │hectare, chiar dacă ar fi │ │
│ │ │ │ │ │reabilitate şi modernizate ar fi│ │
│ │ │ │ │ │ineficiente economic, în sensul │ │
│ │ │ │ │ │că sporul de producţie care s-ar│ │
│ │ │ │ │ │obţine prin irigare nu ar │ │
│ │ │ │ │ │acoperi costurile cu activitatea│ │
│ │ │ │ │ │de irigaţii. │ │
│ │ │ │ │ │MADR are un program de │ │
│ │ │ │ │ │reabilitare/modernizare a unui │ │
│ │ │ │ │ │număr de 56 de sisteme de │ │
│ │ │ │ │ │irigaţii considerate viabile din│ │
│ │ │ │ │ │punct de vedere economic care │ │
│ │ │ │ │ │totalizează cca 823.000 ha. │ │
│ │ │ │ │ │Obiectivele proiectului: │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea stării de │ │
│ │ │ │ │ │funcţionare a infrastructurii │ │
│ │ │ │ │ │principale (prize/SPA, SRP, │ │
│ │ │ │ │ │reţeaua de canale de transport │ │
│ │ │ │ │ │şi distribuţie a apei; │ │
│ │ │ │ │ │- sinteza studiilor efectuate │ │
│ │ │ │ │ │până în prezent; │ │
│ │ │ │ │ │- descrierea condiţiilor │ │
│ │ │ │ │ │naturale ale sistemelor │ │
│ │ │ │ │ │(orografie, pedologie, │ │
│ │ │ │ │ │hidrologie, hidrogeologie şi │ │
│ │ │ │ │ │condiţii climatice); tendinţe de│ │
│ │ │ │ │ │evoluţie; │ │
│ │ │ │ │ │- calculul şi actualizarea │ │
│ │ │ │ │ │necesarului de apă de irigaţie │ │
│ │ │ │ │ │pentru sistemele de irigaţii │ │
│ │ │ │ │ │care fac obiectul analizei; │ │
│ │ │ │ │ │- inventarierea componentelor │ │
│ │ │ │ │ │infrastructurii infrastructurii │ │
│ │ │ │ │ │principale de irigaţii │ │
│ │ │ │ │ │aparţinând domeniului public al │ │
│ │ │ │ │ │statului şi evaluarea stării de │ │
│ │ │ │ │ │funcţionare a acestora; │ │
│ │ │ │ │ │- elaborarea soluţiilor de │ │
│ │ │ │ │ │reabilitare/modernizare │ │
│ │ │ │ │ │infrastructurii principale de │ │
│ │ │ │ │ │irigaţii aparţinând domeniului │ │
│ │ │ │ │ │public al statului; │ │
│ │ │ │ │ │- evaluarea atitutidinii │ │
│ │ │ │ │ │beneficiarilor în practicarea │ │
│ │ │ │ │ │unei agriculturi irigate. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 79.│ ADER │Irigaţii din resurse │ 712.850 │Zonarea suprafeţelor │Sursa principală de apă de │Rezultatele vor putea fi│
│ │12.4.3.│alternative. Alimentare din │ │pretabile a fi irigate │irigaţii o constituie fluviul │utilizate în stabilirea │
│ │ │pânza freatică şi lacuri │ 150.350 │din apa subterană. │Dunărea pentru 85% din sistemele│soluţiilor tehnice în │
│ │ │ │ 187.500 │Identificarea │de irigaţii, restul sistemelor │lucrările de investiţii │
│ │ │ │ 187.500 │caracteristicilor apei │fiind alimentate din râurile │pentru dezvoltare │
│ │ │ │ 187.500 │subterane din zonele │interioare şi acumulări │rurală. │
│ │ │ │ │identificate şi │antropice şi/sau naturale. │Rezultatele studiilor şi│
│ │ │ │ │potenţialul de amenajare │Amenajările de irigaţii au fost │cercetărilor se │
│ │ │ │ │pentru irigaţii. │concepute fără restricţii la │sintetizează în │
│ │ │ │ │Soluţii de amenajare şi │consumurile de energie, astfel │documentaţii sub formă │
│ │ │ │ │eficienţă economică. │încât au fost amenajate pentru │de proiecte tip şi │
│ │ │ │ │Inventarierea │irigaţii şi suprafeţe amplasate │ghiduri şi se pun la │
│ │ │ │ │principalelor lacuri │pe terase înalte, apa fiind │dispoziţia MADR pentru │
│ │ │ │ │colinare existente, │pompată în unele amplasamente la│postare pe site şi a │
│ │ │ │ │folosinţe, │o înălţime de peste 200 m faţă │autorităţilor locale în │
│ │ │ │ │caracteristicile şi │de sursă, prin multiple │sesiuni de informare de │
│ │ │ │ │starea acestora. │repompări prin staţii de │tipul work shop-uri. │
│ │ │ │ │Identificarea unor zone │repompare. Ca urmare, │ │
│ │ │ │ │pretabile amenajării cu │aproximativ 40% din suprafeţele │ │
│ │ │ │ │lacuri colinare, │amenajate pentru irigaţii au │ │
│ │ │ │ │definirea criteriilor pe │înălţimi de pompare de peste │ │
│ │ │ │ │baza cărora zonele │75 m. │ │
│ │ │ │ │respective sunt fezabile │Utilizarea unor surse de apă │ │
│ │ │ │ │pentru asemenea │alternative la cele utilizate în│ │
│ │ │ │ │amenajări. │prezent, aflate în interiorul │ │
│ │ │ │ │Soluţii de amenajare şi │sistemelor neviabile economic │ │
│ │ │ │ │eficienţă economică. │sau în cadrul unor terenuri │ │
│ │ │ │ │În baza rezultatelor │neamenajate pentru irigaţii, │ │
│ │ │ │ │obţinute, se vor elabora │situate în apropierea culturilor│ │
│ │ │ │ │următoarele documentaţii │care urmează să fie irigate ar │ │
│ │ │ │ │cu caracter de │putea reprezenta o soluţie │ │
│ │ │ │ │îndrumător/ghid. │pentru irigare cu costuri │ │
│ │ │ │ │Elaborarea unui proiect │reduse. Aceste surse de apă │ │
│ │ │ │ │tip pentru o amenajare de│alternative cuprind apa │ │
│ │ │ │ │irigaţii alimentată din │subterană şi mici acumulări │ │
│ │ │ │ │apa subterană; regulament│realizate antropic pe cursurile │ │
│ │ │ │ │tip de exploatare a │unor pâraie sau văi. │ │
│ │ │ │ │amenajării; ghid cu │În climatul continental │ │
│ │ │ │ │etapele de parcurs pentru│temperat, precipitaţiile din │ │
│ │ │ │ │realizarea unei amenajări│perioada de vegetaţie sunt │ │
│ │ │ │ │de irigaţii cu alimentare│distribuite neuniform şi, de la │ │
│ │ │ │ │din apa subterană. │an la an, înregistrează variaţii│ │
│ │ │ │ │Elaborarea unui proiect │largi. │ │
│ │ │ │ │tip pentru un lac colinar│Umiditatea solului este, de │ │
│ │ │ │ │şi o amenajare locală de │regulă, în exces la sfârşitul │ │
│ │ │ │ │irigaţii alimentată │iernii şi scade treptat prin │ │
│ │ │ │ │dintr-un lac colinar; │evapotranspiraţie, pe măsura │ │
│ │ │ │ │regulament tip de │avansării în perioada de │ │
│ │ │ │ │exploatare a unui lac │vegetaţie, la valori mici │ │
│ │ │ │ │colinar şi a amenajării │specifice deficitului de apă. │ │
│ │ │ │ │de irigaţie alimentate │Valorificarea completă a │ │
│ │ │ │ │din acesta; ghid cu │precipitaţiilor naturale se │ │
│ │ │ │ │etapele de parcurs pentru│poate realiza prin acumularea │ │
│ │ │ │ │realizarea unui lac │apei din perioadele de exces şi │ │
│ │ │ │ │colinar şi a amenajării │folosirea acesteia în perioadele│ │
│ │ │ │ │de irigaţie cu alimentare│deficitare, prin înmagazinarea │ │
│ │ │ │ │din acesta (avize, studii│în sol, în stratele acvifere şi │ │
│ │ │ │ │necesare, proiectare, │în lacuri. │ │
│ │ │ │ │etc.) │În condiţiile ţării noastre, │ │
│ │ │ │ │ │acumularea apei în sol nu poate │ │
│ │ │ │ │ │fi satisfăcătoare pentru că nu │ │
│ │ │ │ │ │se poate înmagazina tot excesul │ │
│ │ │ │ │ │de umiditate din iarnă şi │ │
│ │ │ │ │ │primăvară şi nu se poate păstra │ │
│ │ │ │ │ │apa în mod convenabil, pe │ │
│ │ │ │ │ │perioade de 4 - 5 luni. │ │
│ │ │ │ │ │Înmagazinarea în stratul acvifer│ │
│ │ │ │ │ │a apei în exces este posibilă │ │
│ │ │ │ │ │însă doar în condiţii care se │ │
│ │ │ │ │ │întâlnesc rar: acvifer cu │ │
│ │ │ │ │ │capacitate mare de înmagazinare,│ │
│ │ │ │ │ │acoperit cu un strat permeabil. │ │
│ │ │ │ │ │Acumularea apei în lacuri mici -│ │
│ │ │ │ │ │lacuri colinare - create prin │ │
│ │ │ │ │ │bararea văilor, permite │ │
│ │ │ │ │ │înmagazinarea întregului volum │ │
│ │ │ │ │ │de apă în exces, în orice │ │
│ │ │ │ │ │perioadă a anului şi folosirea │ │
│ │ │ │ │ │apei acumulate pentru orice │ │
│ │ │ │ │ │folosinţă, în orice anotimp. │ │
│ │ │ │ │ │Principalele activităţi │ │
│ │ │ │ │ │preconizate a se realiza sunt │ │
│ │ │ │ │ │următoarele: │ │
│ │ │ │ │ │- inventarierea zonelor în care │ │
│ │ │ │ │ │apa subterană, prin │ │
│ │ │ │ │ │caracteristicile sale privind │ │
│ │ │ │ │ │adâncimea, volumul şi debitul de│ │
│ │ │ │ │ │apă, pot fi utilizate pentru │ │
│ │ │ │ │ │irigarea culturilor în condiţii │ │
│ │ │ │ │ │economice; │ │
│ │ │ │ │ │- inventarierea lacurilor │ │
│ │ │ │ │ │colinare existente cu │ │
│ │ │ │ │ │evidenţierea funcţionalităţii │ │
│ │ │ │ │ │acestora şi a potenţialului de │ │
│ │ │ │ │ │irigare; │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea de soluţii pentru │ │
│ │ │ │ │ │utilizarea apelor subterane la │ │
│ │ │ │ │ │irigat; │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea soluţiilor, │ │
│ │ │ │ │ │zonelor geomorfologice şi │ │
│ │ │ │ │ │pedoclimatice pretabile │ │
│ │ │ │ │ │amenajării de lacuri colinare cu│ │
│ │ │ │ │ │folosinţă pentru irigaţii; │ │
│ │ │ │ │ │Studiu de caz în care se va │ │
│ │ │ │ │ │analiza în detaliu un │ │
│ │ │ │ │ │amplasament pentru realizarea │ │
│ │ │ │ │ │unei amenajări locale de │ │
│ │ │ │ │ │irigaţii cu alimentare din apa │ │
│ │ │ │ │ │subterană. │ │
│ │ │ │ │ │Studiu de caz pentru analiza în │ │
│ │ │ │ │ │detaliu a unui amplasament │ │
│ │ │ │ │ │pentru realizarea unui lac │ │
│ │ │ │ │ │colinar cu folosinţe multiple în│ │
│ │ │ │ │ │cadrul Câmpiei Române. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 13.: Economie, organizare şi marketing în agricultură │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 13.1.: Fundamentarea economică a tehnologiilor şi costurilor de producţie, a preturilor de valorificare, a marjei │
│brute şi a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale şi animale, la nivel de fermă │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 80.│ ADER │Fundamentarea tehnico- │ 962.850 │Analiza şi tendinţa de │Prin realizarea proiectului se │Prin aplicarea │
│ │13.1.1.│economică a costurilor de │ │evoluţie a eficienţei │urmăreşte fundamentarea din │rezultatelor scontate se│
│ │ │producţie şi estimări privind│ 212.850 │economice a structurilor │punct de vedere tehnico-economic│urmăreşte valorificarea │
│ │ │preţurile de valorificare │ 250.000 │de producţie horticole în│a metodologiilor de elaborare a │informaţiilor în │
│ │ │pentru tomate de câmp şi │ 250.000 │sistem convenţional şi │costurilor de producţie şi │elaborarea şi │
│ │ │spaţii protejate, castraveţi │ 250.000 │ecologic; situaţia │estimare a preţurilor de │consolidarea politicilor│
│ │ │în câmp şi spaţii protejate, │ │cercetărilor fundamentale│valorificare, a gradului de │publice privind │
│ │ │cornichon, morcovi, ardei │ │şi aplicative în domeniu.│rentabilitate la culturilor │managementul integrat al│
│ │ │gras, varză, conopidă, flori │ │Fundamentarea │legumicole, flori şi plante │schemelor de sprijin │
│ │ │de câmp şi seră, plante │ │metodologiei pentru │medicinale pe nivele de │pentru producătorii │
│ │ │medicinale pentru agricultura│ │determinarea estimativă a│producţie şi de calculare a │agricoli, fundamentarea │
│ │ │convenţională şi agricultura │ │tehnologiilor de │marjei brute pe unitatea de │procedurilor de │
│ │ │ecologică │ │producţie a culturilor │produs pentru agricultura │negociere cu Comunitatea│
│ │ │ │ │legumicole, flori şi │convenţională şi ecologică, │Europeană, dezvoltarea │
│ │ │ │ │plante medicinale în │astfel încât în condiţiile │cunoştinţelor şi │
│ │ │ │ │sistem de agricultură │optimizării structurilor de │competenţelor tehnico- │
│ │ │ │ │convenţională şi │producţie, a tehnologiilor │economice a │
│ │ │ │ │ecologică. │aplicate şi a sprijinului │producătorilor agricoli │
│ │ │ │ │Fundamentarea │financiar acordat, să se ajungă │şi dezvoltarea │
│ │ │ │ │metodologiei pentru │la o eficienţă economică │consultanţei în domeniu.│
│ │ │ │ │determinarea estimativă a│ridicată, în concordanţă cu │Realizarea unor ghiduri │
│ │ │ │ │bugetelor de venituri şi │performanţele Uniunii Europene. │anuale practice care vor│
│ │ │ │ │cheltuieli a culturilor │Obiectivele proiectului se │fi utilizate în │
│ │ │ │ │legumicole, flori şi │realizează prin următoarele │elaborarea proiectelor │
│ │ │ │ │plante medicinale în │activităţi: │de dezvoltare rurală din│
│ │ │ │ │sistem de agricultură │- abordări conceptuale ale │cadrul PNDR pentru │
│ │ │ │ │convenţională şi │agriculturii convenţionale şi │perioada 2015-2018, pe │
│ │ │ │ │ecologică. │ecologice în sectorul horticol; │măsurile ce vizează │
│ │ │ │ │Estimări de costuri de │- elaborarea metodologiilor de │agricultura ecologică. │
│ │ │ │ │producţie, preţuri de │cercetare pentru produsele │Elaborarea de buletine │
│ │ │ │ │valorificare, │legumicole (tomate de câmp şi │informative utilizate în│
│ │ │ │ │profitabilitate pe │spaţii protejate, castraveţi în │fundamentarea unor │
│ │ │ │ │unitatea de produs a │câmp şi spaţii protejate, │planuri de afaceri │
│ │ │ │ │culturilor legumicole, │cornichon, morcovi, ardei gras, │precum şi în procesul de│
│ │ │ │ │flori şi plante │varză, conopidă) în sistem de │negociere între │
│ │ │ │ │medicinale în sistem de │agricultură convenţională şi │producători, angrosişti,│
│ │ │ │ │agricultură convenţională│ecologică - prognoze │procesatori şi alţi │
│ │ │ │ │şi ecologică. │2015 - 2019; │agenţi economici ai │
│ │ │ │ │Analiza comparativă │- fundamentarea metodologiei │pieţei, precum şi pentru│
│ │ │ │ │privind eficienţa │pentru determinarea estimativă a│factorii decizionali în │
│ │ │ │ │economică a culturilor │tehnologiilor de producţie a │procesul de susţinere a │
│ │ │ │ │legumicole, flori şi │culturilor legumicole │producţiei horticole. │
│ │ │ │ │plante medicinale în │convenţionale şi ecologice; │Rezultatele obţinute se │
│ │ │ │ │sistem de agricultură │- fundamentarea metodologiei │diseminează prin: │
│ │ │ │ │convenţională şi │pentru determinarea estimativă a│elaborarea unei pagini │
│ │ │ │ │ecologică. │bugetelor de venituri şi │WEB a proiectului, │
│ │ │ │ │Publicaţii privind │cheltuieli a culturilor │organizarea unor mese │
│ │ │ │ │costurile de producţie, │legumicole convenţionale şi │rotunde, elaborarea şi │
│ │ │ │ │estimarea preţurilor de │ecologice; │publicarea de articole │
│ │ │ │ │valorificare, a gradului │- analiza eficienţei economice │în reviste de │
│ │ │ │ │de rentabilitate la │a culturilor legumicole │specialitate, │
│ │ │ │ │culturile legumicole, │convenţionale şi ecologice; │participarea la │
│ │ │ │ │flori şi plante │- elaborarea metodologiilor de │conferinţe simpozioane │
│ │ │ │ │medicinale pe nivele de │cercetare pentru produsele flori│etc. │
│ │ │ │ │producţie şi de calculare│de câmp şi seră, plante │ │
│ │ │ │ │a marjei brute pe │medicinale în sistem de │ │
│ │ │ │ │unitatea de produs pentru│agricultură convenţională şi │ │
│ │ │ │ │agricultura convenţională│agricultură ecologică - prognoze│ │
│ │ │ │ │şi ecologică. │2015 - 2019; │ │
│ │ │ │ │ │- fundamentarea metodologiei │ │
│ │ │ │ │ │pentru determinarea estimativă a│ │
│ │ │ │ │ │tehnologiilor de producţie a │ │
│ │ │ │ │ │culturilor de flori de câmp şi │ │
│ │ │ │ │ │seră, plante medicinale în │ │
│ │ │ │ │ │sistem de agricultură │ │
│ │ │ │ │ │convenţională şi ecologică; │ │
│ │ │ │ │ │- fundamentarea metodologiei │ │
│ │ │ │ │ │pentru determinarea estimativă a│ │
│ │ │ │ │ │bugetelor de venituri şi │ │
│ │ │ │ │ │cheltuieli a culturilor de flori│ │
│ │ │ │ │ │de câmp şi seră, plante │ │
│ │ │ │ │ │medicinale în sistem de │ │
│ │ │ │ │ │agricultură convenţională şi │ │
│ │ │ │ │ │ecologică; │ │
│ │ │ │ │ │analiza eficienţei economice a │ │
│ │ │ │ │ │culturilor de flori de câmp şi │ │
│ │ │ │ │ │seră, plante medicinale în │ │
│ │ │ │ │ │sistem de agricultură │ │
│ │ │ │ │ │convenţională şi ecologică. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 81.│ ADER │Fundamentarea tehnico- │ 962.850 │Analiza SWOT a │Proiectul propune găsirea de │Rezultatele cercetării │
│ │13.1.2.│economică a costurilor de │ │indicatorilor tehnico- │soluţii inovative de gestiune a │se vor materializa în │
│ │ │producţie şi estimări privind│ 212.850 │economici pentru │fermei agricole care să permită │rapoarte de cercetare, │
│ │ │preţurile de valorificare │ 250.000 │agricultura convenţională│fermierilor accesul la │pliante, broşură, pagină│
│ │ │pentru grâu, orz, porumb, │ 250.000 │şi agricultura ecologică.│informaţii şi cunoaştere, │web, elaborarea de │
│ │ │floarea soarelui, rapiţă, │ 250.000 │Informaţii privind │calcularea costului produselor │articole în reviste de │
│ │ │soia, sfeclă de zahar, orez, │ │costurile de producţie şi│agricole vegetale pentru │specialitate cu profil │
│ │ │cânepă, hamei, tutun, cartof │ │preţurile de valorificare│agricultura convenţională şi │agricol, simpozioane, │
│ │ │pentru agricultura │ │pentru produsele vegetale│agricultura ecologică, │precum şi participarea │
│ │ │convenţională şi agricultura │ │în cele două sisteme, │determinarea rezultatelor │la manifestări │
│ │ │ecologică │ │necesare în fundamentarea│analitice prin compararea │ştiinţifice în domeniu. │
│ │ │ │ │unor planuri de afaceri, │costului produselor cu preţul │Furnizarea informaţiilor│
│ │ │ │ │precum şi în procesul de │lor de vânzare; previziunea │către factorii │
│ │ │ │ │negociere între │cheltuielilor şi veniturilor │decidenţi, în scopul │
│ │ │ │ │producători, angrosişti, │prin întocmirea BVC-urilor, etc.│fundamentării măsurilor │
│ │ │ │ │procesatori şi alţi │Calculaţia costurilor produselor│de sprijin pentru │
│ │ │ │ │agenţi economici ai │agricole vegetale pentru │domeniul de agricultură │
│ │ │ │ │pieţei, precum şi pentru │agricultura convenţională şi │ecologică; │
│ │ │ │ │factorii decizionali în │agricultura ecologică şi │Diseminarea rezultatelor│
│ │ │ │ │procesul de susţinere a │bugetarea activităţilor ce se │cercetării unităţilor de│
│ │ │ │ │producţiei agricole prin │pot înscrie în sprijinul pentru │cercetare-dezvoltare din│
│ │ │ │ │măsuri similare aplicate │ferme în conversie la metodele │domeniu, ferme agricole │
│ │ │ │ │în spaţiul comunitar. │de agricultură ecologică. │cu producţie ecologică, │
│ │ │ │ │Analiza eficienţei │În metodologia folosită în │asociaţiilor agricole │
│ │ │ │ │economice a produselor │cadrul proiectului punctul de │ecologice, firme de │
│ │ │ │ │agricole vegetale pentru │plecare îl va constitui │consultanţă de │
│ │ │ │ │agricultura convenţională│întocmirea bugetelor de venituri│specialitate ş.a. │
│ │ │ │ │şi agricultura ecologică.│şi cheltuieli la nivel de │Informaţiile privind │
│ │ │ │ │Elaborarea unui ghid │culturi, diferenţiate în funcţie│costurile de producţie │
│ │ │ │ │practic cu soluţii │de tehnologiile aplicate în │şi preţurile de │
│ │ │ │ │tehnico-economice, │sistem convenţional şi ecologic,│valorificare pentru │
│ │ │ │ │fundamentate ştiinţific, │de nivelul de alocare al │produsele vegetale în │
│ │ │ │ │pentru sporirea │factorilor de producţie, şi │cele două sisteme vor fi│
│ │ │ │ │parametrilor cantitativi │implicit prin randamentele la │utilizate de MADR în │
│ │ │ │ │şi calitativi ai │unitatea de suprafaţă, │scopul fundamentării │
│ │ │ │ │sistemelor convenţionale │corespunzătoare condiţiilor │procedurilor de │
│ │ │ │ │şi ecologice de producţie│economice de care dispune │negociere cu CE. │
│ │ │ │ │vegetală, soluţii utile │agrozona. Analiza şi │ │
│ │ │ │ │şi pentru elaborarea │cuantificarea indicatorilor │ │
│ │ │ │ │proiectelor de dezvoltare│tehnico-economici şi financiari │ │
│ │ │ │ │rurală, din cadrul PNDR, │vizează costul de producţie, │ │
│ │ │ │ │pe măsurile ce vizează │preţul de valorificare, │ │
│ │ │ │ │agricultura ecologică. │productivitatea muncii, │ │
│ │ │ │ │ │rentabilitatea, marja brută │ │
│ │ │ │ │ │standard, pragul de │ │
│ │ │ │ │ │rentabilitate, pentru │ │
│ │ │ │ │ │agricultura convenţională şi │ │
│ │ │ │ │ │agricultura ecologică. │ │
│ │ │ │ │ │Finalitatea proiectului, │ │
│ │ │ │ │ │respectiv elaborarea unui ghid │ │
│ │ │ │ │ │practic cu soluţii tehnico- │ │
│ │ │ │ │ │economice va reprezenta un punct│ │
│ │ │ │ │ │de plecare în ceea ce priveşte │ │
│ │ │ │ │ │transformarea fermelor de │ │
│ │ │ │ │ │subzistenţă în exploataţii │ │
│ │ │ │ │ │familiale ecologice, capabile să│ │
│ │ │ │ │ │identifice noi oportunităţi de │ │
│ │ │ │ │ │valorificare a producţiei. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 82.│ ADER │Calculaţii specifice de │ 812.850 │Costuri standard pentru │Proiectul se constituie ca un │Prin aplicarea │
│ │13.1.3.│costuri standard pentru │ │diferite tipuri de │studiu amplu, multianual şi │rezultatelor scontate se│
│ │ │diferite tipuri de │ 175.350 │exploataţii şi profile, │conţine calculaţii de costuri │urmăreşte valorificarea │
│ │ │exploataţii agricole şi │ 212.500 │în funcţie de zona de │standard pentru diferite tipuri │informaţiilor în │
│ │ │profile în contextul │ 212.500 │cultură prin metode de │de exploataţii agricole şi │elaborarea şi │
│ │ │accesării sprijinului PNDR │ 212.500 │calcul echitabile şi │profile (zona de câmpie, deal, │fundamentarea │
│ │ │2014-2020 │ │verificabile. │munte) în vederea diversificării│politicilor publice şi │
│ │ │ │ │ │producţiei agricole, a │în managementul integrat│
│ │ │ │ │ │îmbunătăţirii performanţei │al schemelor de sprijin │
│ │ │ │ │ │economice şi orientarea către │pentru producătorii │
│ │ │ │ │ │piaţă, prin aplicarea │agricoli; │
│ │ │ │ │ │facilităţilor politicilor │Rezultatele vor fi │
│ │ │ │ │ │publice la nivelul fermelor │aplicate în cadrul │
│ │ │ │ │ │mici, fermelor de familie şi a │sesiunilor de depunere a│
│ │ │ │ │ │asociaţiilor acestora. │proiectelor PNDR │
│ │ │ │ │ │Exploataţiile mici sunt în │2014-2020 şi vizează │
│ │ │ │ │ │general decapitalizate, nu pot │simplificarea accesării │
│ │ │ │ │ │asigura un grad ridicat de │sprijinului în cadrul │
│ │ │ │ │ │mecanizare a tehnologiilor, │măsurilor de investiţii │
│ │ │ │ │ │cultivatorii apelând la │în domeniul agricol şi │
│ │ │ │ │ │servicii pentru anumite lucrări │eficientizarea │
│ │ │ │ │ │mecanice, etapele de întreţinere│utilizării fondurilor │
│ │ │ │ │ │a culturilor efectuându-se, în │publice. │
│ │ │ │ │ │cele mai multe cazuri, cu │ │
│ │ │ │ │ │mijloace mecanice simple sau │ │
│ │ │ │ │ │chiar manuale. Forţa de muncă │ │
│ │ │ │ │ │este reprezentată de regulă de │ │
│ │ │ │ │ │membrii familiilor şi uneori de │ │
│ │ │ │ │ │personal angajat temporar pentru│ │
│ │ │ │ │ │satisfacerea necesarului de │ │
│ │ │ │ │ │lucrări în perioadele de vârf. │ │
│ │ │ │ │ │Asociaţiile familiale │ │
│ │ │ │ │ │specializate în anumite domenii │ │
│ │ │ │ │ │ale producţiei agricole, dispun │ │
│ │ │ │ │ │de un nivel mult mai ridicat al │ │
│ │ │ │ │ │mijloacelor tehnice. │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul îşi propune să │ │
│ │ │ │ │ │fundamenteze din punct de vedere│ │
│ │ │ │ │ │tehnico-economic costuri │ │
│ │ │ │ │ │standard pentru diferitele │ │
│ │ │ │ │ │tipuri de exploataţii agricole │ │
│ │ │ │ │ │şi profile (cultivarea │ │
│ │ │ │ │ │cerealelor şi plantelor tehnice,│ │
│ │ │ │ │ │culturi legumicole, culturi │ │
│ │ │ │ │ │perene şi permanente, etc.) în │ │
│ │ │ │ │ │funcţie de potenţialul zonelor │ │
│ │ │ │ │ │de producţie respectiv câmpie, │ │
│ │ │ │ │ │deal, munte. │ │
│ │ │ │ │ │Principalele elemente utilizate │ │
│ │ │ │ │ │pentru calculaţiile specifice de│ │
│ │ │ │ │ │costuri standard pentru diferite│ │
│ │ │ │ │ │tipuri de exploataţii agricole │ │
│ │ │ │ │ │şi profile (ferme mici, ferme de│ │
│ │ │ │ │ │familie, asociaţii familiale) şi│ │
│ │ │ │ │ │a dimensiunii economice a │ │
│ │ │ │ │ │acestora vor fi determinate pe │ │
│ │ │ │ │ │baza următoarelor criterii │ │
│ │ │ │ │ │metodologice: sisteme şi │ │
│ │ │ │ │ │structuri de producţie, │ │
│ │ │ │ │ │tehnologii de producţie, bugete │ │
│ │ │ │ │ │de venituri şi cheltuieli, │ │
│ │ │ │ │ │standard output (SO). │ │
│ │ │ │ │ │Costurile standard vor fi │ │
│ │ │ │ │ │calculate pentru activităţile │ │
│ │ │ │ │ │specifice fiecărei culturi, în │ │
│ │ │ │ │ │funcţie de zona de cultură: │ │
│ │ │ │ │ │fertilizare, lucrările solului, │ │
│ │ │ │ │ │semănat, lucrările de │ │
│ │ │ │ │ │întreţinere, etc. │ │
│ │ │ │ │ │Gradul de complexitate al │ │
│ │ │ │ │ │proiectului derivă din │ │
│ │ │ │ │ │utilizarea unei metodologii │ │
│ │ │ │ │ │proprii de calcul, cu elemente │ │
│ │ │ │ │ │rezultate din tehnicile şi │ │
│ │ │ │ │ │procedurile folosite în UE. │ │
│ │ │ │ │ │Aceste costuri standard vor │ │
│ │ │ │ │ │putea fi incluse în PNDR │ │
│ │ │ │ │ │2014-2020 şi utilizate (ca şi │ │
│ │ │ │ │ │costuri standard conform │ │
│ │ │ │ │ │R 1305/2013 art. 62 (2)) │ │
│ │ │ │ │ │începând cu anii următori. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 14.: Îmbunătăţirea nutriţiei şi sănătăţii oamenilor │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 14.1.: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăţi nutritive superioare în vederea obţinerii de alimente│
│sănătoase │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 83.│ ADER │Cercetări şi studii privind │1.162.850│Bază de date privind │Calitatea şi siguranţa │Baza de date cu │
│ │14.1.1.│calitatea nutriţională a │ │calitatea nutriţională a │produselor alimentare au devenit│compoziţia nutriţională │
│ │ │grupelor şi subgrupelor de │ 262.850 │produselor alimentare pe │un drept al consumatorilor, cu │va putea fi accesată de │
│ │ │produse alimentare româneşti │ 300.000 │bază de legume şi fructe,│efecte directe asupra calităţii │pe site-ul proiectului │
│ │ │în vederea asigurării unei │ 300.000 │proaspete, minimal │vieţii, aflându-se în centrul │legat de site-ul MADR; │
│ │ │alimentaţii sănătoase │ 300.000 │procesate şi procesate; │atenţiei organismelor │Deschiderea unui site │
│ │ │ │ │Bază de date privind │constituite pentru apărarea │public cu informaţii │
│ │ │ │ │calitatea nutriţională a │intereselor consumatorilor. │nutriţionale despre │
│ │ │ │ │preparatelor şi │Schimbările rapide care au loc │alimentele existente pe │
│ │ │ │ │produselor din carne; │în structura şi autoritatea │piaţă în vederea │
│ │ │ │ │Bază de date privind │guvernamentală, în economia │diseminării │
│ │ │ │ │calitatea nutriţională a │globală, în structura sectorului│rezultatelor; │
│ │ │ │ │produselor lactate; │agricol şi a industriei │Utilizarea informaţiilor│
│ │ │ │ │Bază de date privind │alimentare locale şi globale, în│în alte aplicaţii IT │
│ │ │ │ │calitatea nutriţională a │comerţ, precum şi în │viitoare (ex. pentru │
│ │ │ │ │semiconservelor şi │globalizarea şi liberalizarea │managementul greutăţii │
│ │ │ │ │conservelor din peşte; │comerţului conduc la schimbări │corporale, date │
│ │ │ │ │Bază de date │rapide şi în nevoile şi │statistice privind │
│ │ │ │ │informatizată pentru │cerinţele consumatorilor privind│consumul de nutrienţi la│
│ │ │ │ │compoziţia nutriţională a│calitatea şi siguranţa │nivel local, regional │
│ │ │ │ │alimentelor de pe piaţa │alimentelor, securitatea │şi naţional etc.); │
│ │ │ │ │românească, în baza de │alimentară, nutriţia, legislaţia│Completarea bazei de │
│ │ │ │ │date EuroFIR, în │şi controlul. Dezvoltarea unor │date cu informaţii │
│ │ │ │ │conformitate cu cerinţele│noi tehnologii, apariţia unor │compoziţionale privind │
│ │ │ │ │standardelor şi │noi cunoştinţe despre aliment- │alimentele. │
│ │ │ │ │ghidurilor internaţionale│alimentaţie vin să satisfacă │ │
│ │ │ │ │referitoare la generarea │aceste cerinţe. │ │
│ │ │ │ │datelor de compoziţie │Cerinţele alimentare situează, │ │
│ │ │ │ │nutriţională, compilarea │pe primul plan, menţinerea │ │
│ │ │ │ │şi managementul datelor, │stării de sănătate a │ │
│ │ │ │ │software capabil să │organismului uman şi prevenirea │ │
│ │ │ │ │cuprindă asamblarea, │apariţiei bolilor. În ceea ce │ │
│ │ │ │ │arhivarea informaţiilor │priveşte alimentul, se aşteaptă │ │
│ │ │ │ │şi controlul calităţii │ca acesta să fie din ce în ce │ │
│ │ │ │ │datelor. │mai complex şi să fie conectat │ │
│ │ │ │ │ │la toate aspectele care │ │
│ │ │ │ │ │influenţează organismul la │ │
│ │ │ │ │ │trecerea lui prin viaţă. │ │
│ │ │ │ │ │Calitatea alimentelor şi │ │
│ │ │ │ │ │compoziţia lor depind de: │ │
│ │ │ │ │ │calitatea materiilor prime - │ │
│ │ │ │ │ │influenţată de: soi/rasă, │ │
│ │ │ │ │ │calitatea solului, condiţii │ │
│ │ │ │ │ │climatice, tehnologia de │ │
│ │ │ │ │ │cultură/creştere, condiţii │ │
│ │ │ │ │ │recoltare/sacrificare/colectare,│ │
│ │ │ │ │ │condiţii de depozitare şi │ │
│ │ │ │ │ │transport, tehnologii de │ │
│ │ │ │ │ │procesare (tratamente minimale, │ │
│ │ │ │ │ │tratamente termice, conservare │ │
│ │ │ │ │ │etc.), ambalare, condiţii de │ │
│ │ │ │ │ │distribuţie şi comercializare. │ │
│ │ │ │ │ │Proiectul se va finaliza cu │ │
│ │ │ │ │ │programul de întocmire a bazei │ │
│ │ │ │ │ │de date privind compoziţia │ │
│ │ │ │ │ │alimentelor şi cu realizarea │ │
│ │ │ │ │ │bazei de date privind │ │
│ │ │ │ │ │compoziţia alimentelor. │ │
│ │ │ │ │ │Programul, iniţiat, trebuie să │ │
│ │ │ │ │ │capete caracter permanent │ │
│ │ │ │ │ │datorită dinamicii pieţei │ │
│ │ │ │ │ │alimentare. De asemenea, │ │
│ │ │ │ │ │rezultatele proiectului vor sta │ │
│ │ │ │ │ │la baza unor propuneri de │ │
│ │ │ │ │ │elaborare a politicilor de │ │
│ │ │ │ │ │securitate alimentară şi de │ │
│ │ │ │ │ │stimulare a producţiei interne │ │
│ │ │ │ │ │de materii prime agroalimentare.│ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 84.│ ADER │Studii şi cercetări privind │ 862.850 │Baze de date cu specii de│Primele testări pentru │Deschiderea unui site │
│ │14.1.2.│riscurile şi beneficiile │ │plante care │verificarea conformităţii │public cu informaţii de │
│ │ │consumului de suplimente │ 187.850 │interacţionează cu │calităţii şi siguranţei │larg interes privind │
│ │ │alimentare pe bază de plante │ 225.000 │alimentele şi anumite │suplimentelor alimentare │suplimentele alimentare │
│ │ │medicinale şi aromatice │ 225.000 │categorii de medicamente,│comercializate în ţara noastră │pe bază de plante │
│ │ │ │ 225.000 │având ca rezultat efecte │(aproape 200 produse analizate) │medicinale; │
│ │ │ │ │secundare/adverse │au relevat că unul din şase │Utilizarea rezultatelor │
│ │ │ │ │notabile; │produse verificate a fost │obţinute în perfectarea │
│ │ │ │ │Profilele de risc ale │neconforme. │cadrului legal existent │
│ │ │ │ │diferitelor categorii de │Dincolo de dezvoltarea economică│(propuneri de proceduri │
│ │ │ │ │suplimente alimentare │a sectorului suplimentelor │îmbunătăţite privind │
│ │ │ │ │comercializate pe piaţă; │alimentare şi creşterea cifrei │supravegherea şi │
│ │ │ │ │Baza de date cu │de afaceri a operatorilor, │controlul); │
│ │ │ │ │compoziţia suplimentelor │globalizarea pieţei a adus │Includerea în programele│
│ │ │ │ │alimentare, pe grupe şi │tuturor statelor aceleaşi │de educaţie, instruire │
│ │ │ │ │subgrupe de produse; │provocări, cărora trebuie să le │şi promovare a │
│ │ │ │ │Program informatic de │facă faţă atât consumatorii, │informaţiilor │
│ │ │ │ │integrare a bazelor de │cât şi autorităţile. Motivele de│ştiinţifice privind │
│ │ │ │ │date privind calitatea şi│îngrijorare care încep cu │grupele de suplimente │
│ │ │ │ │compoziţia suplimentelor │plantele medicinale şi se │alimentare de risc; │
│ │ │ │ │alimentare; │transferă suplimentelor │Extensia rezultatelor │
│ │ │ │ │Ghid privind riscurile şi│alimentare obţinute din acestea │cercetărilor prin │
│ │ │ │ │beneficiile utilizării │se datorează: │organizarea de acţiuni │
│ │ │ │ │suplimentelor alimentare │- speciilor vegetale, prin │comune autorităţi/ │
│ │ │ │ │pe bază de plante │potenţialul toxic intrinsec, a │organizaţii profesionale│
│ │ │ │ │medicinale şi aromatice; │gamei largi de contaminanţi cu │şi patronale/asociaţii │
│ │ │ │ │Program eficient de │care vin în contact, a │de consumatori în scopul│
│ │ │ │ │supraveghere şi control │variabilităţii nivelului de │protejării intereselor │
│ │ │ │ │pentru asigurarea │metaboliţi secundari; │consumatorilor şi stării│
│ │ │ │ │protecţie consumatorilor.│- numărului uriaş de combinaţii │de sănătate a │
│ │ │ │ │ │dintre speciile de plante │populaţiei. │
│ │ │ │ │ │medicinale şi alte substanţe cu │ │
│ │ │ │ │ │efect nutriţional şi fiziologic │ │
│ │ │ │ │ │(vitamine, minerale, extracte │ │
│ │ │ │ │ │animale, produse ale stupului, │ │
│ │ │ │ │ │probiotice, enzime, acizi graşi │ │
│ │ │ │ │ │etc.); │ │
│ │ │ │ │ │- interacţiunii, deloc │ │
│ │ │ │ │ │neglijabile, dintre plante │ │
│ │ │ │ │ │sigure pentru consumul uman şi │ │
│ │ │ │ │ │medicamente, care au ca rezultat│ │
│ │ │ │ │ │efecte adverse severe (ex: │ │
│ │ │ │ │ │gingseng; ginkgo, sunătoarea). │ │
│ │ │ │ │ │Pentru a evalua expunerea │ │
│ │ │ │ │ │consumatorilor la diferite │ │
│ │ │ │ │ │riscuri pentru sănătate şi a lua│ │
│ │ │ │ │ │măsurile care se impun în scopul│ │
│ │ │ │ │ │protejării populaţiei prin │ │
│ │ │ │ │ │managementul corect al │ │
│ │ │ │ │ │riscurilor şi ameninţărilor este│ │
│ │ │ │ │ │necesară o cunoaştere exactă a │ │
│ │ │ │ │ │situaţiei şi utilizarea unor │ │
│ │ │ │ │ │instrumente operaţionale │ │
│ │ │ │ │ │eficiente. │ │
│ │ │ │ │ │Conceptul de "profil de risc" │ │
│ │ │ │ │ │este, în fapt, descrierea │ │
│ │ │ │ │ │problemei de siguranţă │ │
│ │ │ │ │ │alimentară şi înţelegerea │ │
│ │ │ │ │ │contextului în care aceasta │ │
│ │ │ │ │ │apare, unde percepţia publică şi│ │
│ │ │ │ │ │impactul economic impun │ │
│ │ │ │ │ │opţiunile de intervenţie. │ │
│ │ │ │ │ │Scopul proiectului este │ │
│ │ │ │ │ │identificarea potenţialelor │ │
│ │ │ │ │ │riscuri pentru sănătate legate │ │
│ │ │ │ │ │de consumul suplimentelor │ │
│ │ │ │ │ │alimentare, stabilirea │ │
│ │ │ │ │ │profilelor de risc ale │ │
│ │ │ │ │ │diferitelor categorii de produse│ │
│ │ │ │ │ │aflate pe piaţă, elaborarea unor│ │
│ │ │ │ │ │metode eficiente de screening │ │
│ │ │ │ │ │pentru determinarea rapidă a │ │
│ │ │ │ │ │neconformităţilor. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 14.2.: Sisteme de calitate şi management integrat - tehnologii şi control pe flux, în vederea minimizării nivelului │
│contaminanţilor │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 85.│ ADER │Sisteme integrate de │ 762.850 │Program de supraveghere │Omul ajunge să "se polueze" cu │Propuneri de elaborare │
│ │14.2.1.│trasabilitate pe lanţul │ │şi monitorizare a │alimente de origine non-animală │politici publice privind│
│ │ │agroalimentar pe baza │ 162.850 │contaminanţilor cu │sau animală consumate direct de │securitatea şi siguranţa│
│ │ │conceptului "de la consumator│ 200.000 │potenţial cancerigen în │la producător sau în urma │alimentară. │
│ │ │la producător" pentru a │ 200.000 │producţia de materii │procesării. │Măsuri de prevenţie │
│ │ │asigura siguranţa produsului │ 200.000 │prime vegetale şi │La toate acestea se vor însuma │pentru apariţia │
│ │ │şi a garanta originea │ │animale, produse │toate poluările posibile în urma│cancerului. │
│ │ │acestuia │ │alimentare vegetale şi │transportului şi depozitării │Propuneri de elaborare │
│ │ │ │ │produse alimentare │tuturor alimentelor. │politici publice privind│
│ │ │ │ │animale. │Potrivit studiilor, între 60-99%│nutriţia şi sănătatea │
│ │ │ │ │Bază de date privind │din totalul cancerelor apar din │populaţiei. │
│ │ │ │ │contaminanţii materiilor │cauza factorilor poluatori de │Extensia rezultatelor │
│ │ │ │ │prime vegetale şi │mediu chimici, fizici şi │cercetărilor prin │
│ │ │ │ │animale. │biologici. │organizarea de acţiuni │
│ │ │ │ │Bază de date privind │Proiectul are ca obiectiv │de promovare, editarea │
│ │ │ │ │contaminanţii produselor │iniţierea şi organizarea unui │de publicaţii de │
│ │ │ │ │alimentare vegetale şi │program de supraveghere şi │popularizare: │
│ │ │ │ │animale. │monitorizare a contaminanţilor │workshop-uri, articole, │
│ │ │ │ │Creşterea gradului de │cu potenţial cancerigen în │ghiduri de bune practici│
│ │ │ │ │conştientizare al │producţia de materii prime │pe zone de prelevare. │
│ │ │ │ │consumatorilor privind │vegetale şi animale, precum şi │ │
│ │ │ │ │legătura dintre starea de│în procesarea acestora până la │ │
│ │ │ │ │sănătate şi alimentaţia │consumatori, prin continuarea │ │
│ │ │ │ │sănătoasă. │investigării potenţialului │ │
│ │ │ │ │Creşterea venitului │cancerigen al unor contaminanţi │ │
│ │ │ │ │procesatorilor de produse│chimici în zona Bucureşti-Ilfov │ │
│ │ │ │ │agricole non-animale şi │şi stabilirea corelaţiilor │ │
│ │ │ │ │animale. │dintre aceştia şi incidenţa │ │
│ │ │ │ │ │cancerului. Acestea vor │ │
│ │ │ │ │ │reprezenta un "pilot" cu │ │
│ │ │ │ │ │posibilitate de extensie şi la │ │
│ │ │ │ │ │alte zone. │ │
│ │ │ │ │ │Activităţi: │ │
│ │ │ │ │ │- investigarea tipurilor de │ │
│ │ │ │ │ │contaminanţi potenţial │ │
│ │ │ │ │ │cancerigeni din mediu (sol, apă)│ │
│ │ │ │ │ │şi a celor din produse │ │
│ │ │ │ │ │alimentare de origine vegetală, │ │
│ │ │ │ │ │în regiunea Bucureşti-Ilfov; │ │
│ │ │ │ │ │- investigarea tipurilor de │ │
│ │ │ │ │ │contaminanţi potenţial │ │
│ │ │ │ │ │cancerigeni din mediu (sol, │ │
│ │ │ │ │ │apă), furaje şi a celor din │ │
│ │ │ │ │ │produse alimentare de origine │ │
│ │ │ │ │ │animală, în regiunea Bucureşti- │ │
│ │ │ │ │ │Ilfov; │ │
│ │ │ │ │ │- supravegherea şi monitorizarea│ │
│ │ │ │ │ │unor contaminanţi cu potenţial │ │
│ │ │ │ │ │cancerigen în unele produse │ │
│ │ │ │ │ │agroalimentare de origine │ │
│ │ │ │ │ │vegetală şi animală (ca atare │ │
│ │ │ │ │ │şi/sau procesate) de pe piaţa │ │
│ │ │ │ │ │din regiunea Bucureşti-Ilfov; │ │
│ │ │ │ │ │- iniţierea şi organizarea unui │ │
│ │ │ │ │ │program de supraveghere şi │ │
│ │ │ │ │ │monitorizare a contaminanţilor │ │
│ │ │ │ │ │cu potenţial cancerigen în │ │
│ │ │ │ │ │producţia de materii prime │ │
│ │ │ │ │ │vegetale şi animale, precum şi │ │
│ │ │ │ │ │în procesarea acestora până la │ │
│ │ │ │ │ │consumatori. │ │
│ │ │ │ │ │Rezultatele proiectului vor sta │ │
│ │ │ │ │ │la baza unor propuneri de │ │
│ │ │ │ │ │elaborare a politicilor publice │ │
│ │ │ │ │ │de siguranţă alimentară, de │ │
│ │ │ │ │ │educare şi stimulare a │ │
│ │ │ │ │ │producătorilor agricoli şi a │ │
│ │ │ │ │ │procesatorilor de produse │ │
│ │ │ │ │ │agricole non-animale şi animale │ │
│ │ │ │ │ │pentru obţinerea de alimente │ │
│ │ │ │ │ │sănătoase şi sigure pentru │ │
│ │ │ │ │ │consumatori, condiţie esenţială │ │
│ │ │ │ │ │pentru reducerea incidenţei şi │ │
│ │ │ │ │ │prevenţia riscului de a dezvolta│ │
│ │ │ │ │ │o boală canceroasă. │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 86.│ ADER │Studii privind evaluarea şi │ 712.850 │Bază de date cu profilul │Gama produselor de protecţie │Rezultatele din proiect │
│ │14.2.2.│monitorizarea cantitativă a │ │remanenţei pesticidelor │fitosanitară cunoaşte o │se vor disemina prin │
│ │ │contaminanţilor pe lanţul │ 150.350 │utilizate cel mai │exacerbare a diversificării şi a│publicaţii de │
│ │ │viti-vinicol vizând │ 187.500 │frecvent în protecţia │producţiei pe piaţă în vederea │popularizare, mese │
│ │ │minimizarea nivelului de │ 187.500 │fitosanitară. │asigurării unui profit maxim │rotunde, seminarii, │
│ │ │pesticide şi metale grele ca │ 187.500 │Bază de date cu metalele │asemenea produselor farmaceutice│materiale informative. │
│ │ │principali poluanţi │ │grele dar şi alte │de profil uman. │Se va elabora un ghid de│
│ │ │ │ │microelemente dezirabile │Practic, interesează profitul │bune practici agricole │
│ │ │ │ │din sol, plantă şi vin │financiar şi mai puţin efectele │privind riscurile │
│ │ │ │ │din diverse areale │lor în lanţul alimentar şi │contaminanţilor şi │
│ │ │ │ │viticole consacrate. │asupra consumatorilor în speţă. │acţiuni de minimizare │
│ │ │ │ │Stabilirea arealor optime│O alimentaţie sănătoasă este un │cantitativă a acestora. │
│ │ │ │ │de cultivarea viţei de │deziderat major al omenirii, dar│Realizarea unei pagini │
│ │ │ │ │vie. │este aproape imposibil de │web cu rezultatele │
│ │ │ │ │Vinuri de calitate, cu │realizat în condiţiile creşterii│proiectului. │
│ │ │ │ │siguranţă alimentară │populaţiei globului. Mai │Publicarea în reviste de│
│ │ │ │ │crescută cu conţinut sub │plauzibilă şi mai realizabilă │specialitate cotate ISI,│
│ │ │ │ │minima admisă de date │este scăderea poluanţilor până │cât şi în reviste de │
│ │ │ │ │compoziţionale europene. │la un nivel minimal care să nu │specialitate indexate în│
│ │ │ │ │Conştientizarea │inducă boli incurabile. │baze de date │
│ │ │ │ │consumatorului în │Activităţi: │internaţionale. │
│ │ │ │ │alegerea unor produse │- realizarea modelelor │ │
│ │ │ │ │alimentare sanogene. │experimentale pentru protecţia │ │
│ │ │ │ │ │fitosanitară a viţei de vie în │ │
│ │ │ │ │ │vederea diminuării reziduurilor │ │
│ │ │ │ │ │de pesticide şi metale grele; │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea arealelor viticole │ │
│ │ │ │ │ │pe podgorii cu vulnerabilitate │ │
│ │ │ │ │ │maximă la contaminare cu │ │
│ │ │ │ │ │poluanţi (pânza freatică │ │
│ │ │ │ │ │superficială, caracteristicile │ │
│ │ │ │ │ │fizico-chimice ale solului); │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea metodelor de │ │
│ │ │ │ │ │încercări analitice de înaltă │ │
│ │ │ │ │ │rezoluţie pentru cuantificarea │ │
│ │ │ │ │ │contaminanţilor prin GC/MS, │ │
│ │ │ │ │ │LC/MS şi ICP/MS cuplat cu plasmă│ │
│ │ │ │ │ │inductiv; │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea şi cuantificarea│ │
│ │ │ │ │ │pesticidelor şi a metalelor │ │
│ │ │ │ │ │grele remanente în sol şi plantă│ │
│ │ │ │ │ │în funcţie de schemele de │ │
│ │ │ │ │ │protecţie fitosanitară aplicate │ │
│ │ │ │ │ │în amonte în diferite podgorii; │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea remanenţei de │ │
│ │ │ │ │ │pesticide şi metale grele în │ │
│ │ │ │ │ │sol, plantă şi vin în condiţii │ │
│ │ │ │ │ │ecologice de cultură şi în │ │
│ │ │ │ │ │condiţii clasice de protecţie │ │
│ │ │ │ │ │fitosanitară. │ │
│ │ │ │ │ │Rezultatele vor fi interpretate │ │
│ │ │ │ │ │din punct de vedere biochimic, │ │
│ │ │ │ │ │fizico - chimic, pedologic, │ │
│ │ │ │ │ │oenologic cu referire la │ │
│ │ │ │ │ │concentraţiile maxime admise ale│ │
│ │ │ │ │ │indicatorilor urmăriţi: │ │
│ │ │ │ │ │pesticide organoclorurate, │ │
│ │ │ │ │ │organofosforice, carbamaţi, etc.│ │
│ │ │ │ │ │Proiectul se va finaliza cu un │ │
│ │ │ │ │ │program de monitorizare a │ │
│ │ │ │ │ │contaminanţilor pe filiera de la│ │
│ │ │ │ │ │sol, plantă şi vin cu soluţii de│ │
│ │ │ │ │ │minimizarea cantitativă în │ │
│ │ │ │ │ │scopul diminuării efectelor │ │
│ │ │ │ │ │acestora. Se va crea │ │
│ │ │ │ │ │posibilitatea alegerii arealelor│ │
│ │ │ │ │ │celor mai potrivite pentru │ │
│ │ │ │ │ │realizarea de vinuri obţinute pe│ │
│ │ │ │ │ │soluri cu o încărcătură minimă │ │
│ │ │ │ │ │de metale grele, prin │ │
│ │ │ │ │ │expertizarea lor în prealabil │ │
│ │ │ │ │ │precum şi stabilirea optimului │ │
│ │ │ │ │ │schemelor de protecţie │ │
│ │ │ │ │ │fitosanitară în vederea │ │
│ │ │ │ │ │minimizării cantitative a │ │
│ │ │ │ │ │contaminanţilor. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 14.3.: Elaborarea de tehnologii alimentare noi şi evaluarea tehnologiilor deja existente în ceea ce priveşte │
│impactul acestora asupra mediului │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 87.│ ADER │Valorificarea superioară a │ 712.850 │Rezultate scontate: │Proiectul propune realizarea │Bază de date cu │
│ │14.3.1.│resurselor din zona montană │ │- conservarea, │următoarelor activităţi: │procesatorii locali. │
│ │ │(sol, apă, fond genetic │ 150.350 │dezvoltarea şi │- identificarea şi evaluarea │Cursuri de formare │
│ │ │vegetal şi animal, energie, │ 187.500 │valorificarea resurselor │potenţialului natural al │profesională: producţie │
│ │ │producţie agricolă primară, │ 187.500 │genetice vegetale şi │resurselor zonei montane şi a │şi procesare durabile. │
│ │ │produse alimentare, │ 187.500 │animale în conformitate │celor mai eficiente posibilităţi│Module experimentale. │
│ │ │biodiversitate) în scopul │ │cu cerinţele actuale; │de potenţare a acestora; │Ghiduri de bune practici│
│ │ │salvgardării şi dezvoltării │ │- creşterea calităţii │- evidenţierea calităţii │agricole şi alimentare. │
│ │ │durabile a eco-bioeconomiei │ │producţiilor şi obţinerea│resurselor de sol şi apă şi a │Organizarea de vizite de│
│ │ │agroalimentare │ │de indici de producţie │modalităţilor de valorificare a │lucru, mese rotunde, │
│ │ │ │ │comparabili cu cei │acestora în zona montană; │seminarii, articole de │
│ │ │ │ │europeni; │- identificarea tipurilor de │popularizare, lucrări │
│ │ │ │ │- conservarea şi │pajişti, perfecţionarea │ştiinţifice şi alte │
│ │ │ │ │îmbunătăţirea stării │tehnologiilor de refacere a │materiale informative şi│
│ │ │ │ │resurselor naturale şi a │pajiştilor degradate şi │de promovare. │
│ │ │ │ │habitatelor prin │valorificarea superioară a │ │
│ │ │ │ │încurajarea utilizării de│potenţialului acestora; │ │
│ │ │ │ │tehnici şi tehnologii │- identificarea, evaluarea şi │ │
│ │ │ │ │compatibile cu protejarea│promovarea soiurilor de plante │ │
│ │ │ │ │mediului şi conservarea │adecvate; │ │
│ │ │ │ │biodiversităţii. │- inventarierea populaţiilor │ │
│ │ │ │ │Proiectul îşi propune │locale de taurine şi ovine, a │ │
│ │ │ │ │realizarea unor │statusului şi caracteristicilor │ │
│ │ │ │ │demonstraţii pe loturi şi│acestora, în scopul dezvoltării │ │
│ │ │ │ │în câmpuri experimentale │raselor locale adaptate şi │ │
│ │ │ │ │cu specialişti în │adaptabile condiţiilor │ │
│ │ │ │ │domeniu, direcţiile │geo-climatice în continuă │ │
│ │ │ │ │agricole, consultanţă, │schimbare; │ │
│ │ │ │ │învăţământ superior, etc.│- evidenţierea inter-relaţiilor │ │
│ │ │ │ │Proiectul oferă soluţii │dintre resursele de sol, apă, │ │
│ │ │ │ │prin realizarea unui Ghid│vegetaţie şi influenţele │ │
│ │ │ │ │privind bunele practici │antropice; │ │
│ │ │ │ │în zona montană, caiete │- furnizarea de soluţii în │ │
│ │ │ │ │de sarcini pe produs, │scopul optimizării conversiei │ │
│ │ │ │ │difuzare de material │furajelor în produse animaliere;│ │
│ │ │ │ │semincer şi de │- identificarea tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │reproducţie, de înaltă │optime şi a elementelor de │ │
│ │ │ │ │valoare biologică, etc. │dotare tehnică în exploataţii; │ │
│ │ │ │ │ │- evidenţierea eficienţei │ │
│ │ │ │ │ │economice a diferitelor sisteme │ │
│ │ │ │ │ │de creştere aplicate şi a │ │
│ │ │ │ │ │sistemelor de valorificare a │ │
│ │ │ │ │ │producţiilor; │ │
│ │ │ │ │ │- transformarea producţiilor în │ │
│ │ │ │ │ │produse alimentare prin │ │
│ │ │ │ │ │utilizarea tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │tradiţionale şi obţinerea │ │
│ │ │ │ │ │produselor de calitate cu │ │
│ │ │ │ │ │branduri "produs montan de │ │
│ │ │ │ │ │calitate"; │ │
│ │ │ │ │ │- încurajarea utilizării │ │
│ │ │ │ │ │metodelor de producţie agro- │ │
│ │ │ │ │ │zootehnice, compatibile cu │ │
│ │ │ │ │ │protejarea mediului, conservarea│ │
│ │ │ │ │ │biodiversităţii şi îmbunătăţirii│ │
│ │ │ │ │ │calităţii apei şi solului; │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea şi promovarea │ │
│ │ │ │ │ │posibilităţilor de valorificare │ │
│ │ │ │ │ │superioară a unor resurse locale│ │
│ │ │ │ │ │prin activităţi complementare; │ │
│ │ │ │ │ │- inventarierea modalităţilor de│ │
│ │ │ │ │ │comercializare pentru produsele │ │
│ │ │ │ │ │agricole (pieţe, târguri, │ │
│ │ │ │ │ │expoziţii). │ │
│ │ │ │ │ │Pentru realizarea acestor │ │
│ │ │ │ │ │obiective sunt necesare │ │
│ │ │ │ │ │cercetări interdisciplinare, │ │
│ │ │ │ │ │realizarea unui schimb de │ │
│ │ │ │ │ │cunoştinţe privind aspectele │ │
│ │ │ │ │ │legate de resursele genetice din│ │
│ │ │ │ │ │zona montană, şi crearea unui │ │
│ │ │ │ │ │cadru favorabil implicării mai │ │
│ │ │ │ │ │multor factori interesaţi. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 15.: Creşterea durabilă a producţiei interne alimentare │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 15.1.: Dezvoltarea domeniului "ştiinţele consumatorului" │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 88.│ ADER │Impactul socio-economic al │1.062.850│Rezultate scontate: │Risipa alimentară, incluzând │Elaborarea unei │
│ │15.1.1.│risipei alimentare la nivel │ │- studiu privind nivelul │materiile organice agricole este│curricule pentru şcoli │
│ │ │naţional în contextul actual │ 237.850 │risipei alimentare pe │prezentă în fiecare dintre │şi facultăţi; │
│ │ │al crizelor legate de │ 275.000 │lanţul agroalimentar în │etapele lanţului alimentar, │Elaborarea unor │
│ │ │securitatea alimentară şi │ 275.000 │România; │respectiv: │curricule privind FPC în│
│ │ │schimbările climatice │ 275.000 │- studiu privind consumul│- în agricultură, în recoltele │domeniul managementului │
│ │ │ │ │alimentar şi factorii │neculese, deteriorate din cauza │deşeurilor în producţia │
│ │ │ │ │socio-economici care │unor condiţii climatice │agricolă; │
│ │ │ │ │influenţează obiceiurile │neprielnice ori resturile de │Elaborarea unor │
│ │ │ │ │de consum; │produse agricole; │curricule privind FPC în│
│ │ │ │ │- studiu privind │- în timpul transportului şi │domeniul managementului │
│ │ │ │ │valorificarea unor │depozitării materiilor prime │deşeurilor în producţia │
│ │ │ │ │deşeuri alimentare din │agricole unde pot apare │alimentară şi sistemul │
│ │ │ │ │gospodărie şi de pe alte │deteriorări ale produselor │de alimentaţie publică; │
│ │ │ │ │verigi ale lanţului │agroalimentare din cauza │Propuneri de programe │
│ │ │ │ │agroalimentar; │depozitării necorespunzătoare │comune MADR - Ministerul│
│ │ │ │ │- studiu privind │sau de supraproducţie rămasă │Mediului, Apelor şi │
│ │ │ │ │problemele de risipă │nefolosită; │Pădurilor; MADR - │
│ │ │ │ │alimentară care apar pe │- în industria de producţie a │Ministerul Educaţiei şi │
│ │ │ │ │lanţul produselor │furajelor, din cauza depozitării│Cercetării Ştiinţifice. │
│ │ │ │ │agroalimentare; │necorespunzătoare a produselor │ │
│ │ │ │ │- studiu privind bune │agricole; │ │
│ │ │ │ │practici, modele şi │- în industria alimentară, în │ │
│ │ │ │ │sisteme de ambalare care │deşeuri alimentare cât şi în ape│ │
│ │ │ │ │să prelungească termenul │reziduale (oase, carcase, │ │
│ │ │ │ │de valabilitate; │melasă, ape de spălare etc.) │ │
│ │ │ │ │- studiu privind │rezultate. Pe lângă acestea, │ │
│ │ │ │ │strategii de micşorare a │alte pierderi de alimente mai │ │
│ │ │ │ │risipei alimentare în │apar din alimentele nevândute în│ │
│ │ │ │ │sistemul de alimentaţie │reţeaua de distribuţie sau │ │
│ │ │ │ │publică; │deteriorate din diferite alte │ │
│ │ │ │ │- studiu privind │cauze precum depozitare │ │
│ │ │ │ │îmbunătăţirea │necorespunzătoare, deteriorarea │ │
│ │ │ │ │managementului lanţului │ambalajelor, expirarea │ │
│ │ │ │ │alimentar în vederea unei│termenului de valabilitate etc.;│ │
│ │ │ │ │coordonări dintre │- la distribuţie şi vânzare, │ │
│ │ │ │ │angrosişti, retaileri, │pierderile sunt cauzate de │ │
│ │ │ │ │distribuitori şi │alimente expirate, depozitare │ │
│ │ │ │ │procesatori pentru a │necorespunzătoare sau probleme │ │
│ │ │ │ │reduce risipa alimentară │de funcţionare a lanţului │ │
│ │ │ │ │(managementul │frigorific; │ │
│ │ │ │ │parametrilor de transport│- la consumator, risipa de │ │
│ │ │ │ │- lanţuri frigorifice, │alimente provine din cauza │ │
│ │ │ │ │strategii de marketing, │planificării incorecte a │ │
│ │ │ │ │porţionare, autoservire/ │necesarului de consum, │ │
│ │ │ │ │servire, logistică). │deprecierii calităţii produselor│ │
│ │ │ │ │ │alimentare înaintea termenului │ │
│ │ │ │ │ │de valabilitate. │ │
│ │ │ │ │ │Pe lângă aceste pierderi de │ │
│ │ │ │ │ │produse agroalimentare risipa │ │
│ │ │ │ │ │alimentară este destul de mult │ │
│ │ │ │ │ │întâlnită în sistemul de │ │
│ │ │ │ │ │alimentaţie publică. │ │
│ │ │ │ │ │Lipsa de conştientizare a │ │
│ │ │ │ │ │populaţiei şi a procesatorilor │ │
│ │ │ │ │ │de produse agroalimentare în │ │
│ │ │ │ │ │ceea ce priveşte cantităţile de │ │
│ │ │ │ │ │deşeuri alimentare, problemele │ │
│ │ │ │ │ │de mediu pe care acestea le │ │
│ │ │ │ │ │generează, la care se adaugă şi │ │
│ │ │ │ │ │problemele financiare │ │
│ │ │ │ │ │corespunzătoare, reprezintă │ │
│ │ │ │ │ │probleme care trebuie │ │
│ │ │ │ │ │inventariate, minimizate şi │ │
│ │ │ │ │ │legiferate. Proiectul propune │ │
│ │ │ │ │ │următoarele obiective specifice:│ │
│ │ │ │ │ │- identificarea situaţiei │ │
│ │ │ │ │ │actuale şi a cauzelor care │ │
│ │ │ │ │ │conduc la risipa alimentară; │ │
│ │ │ │ │ │- identificarea informaţiilor │ │
│ │ │ │ │ │privind situaţia cantitativă a │ │
│ │ │ │ │ │risipei alimentare în ţara │ │
│ │ │ │ │ │noastră; │ │
│ │ │ │ │ │- cuantificarea impactului │ │
│ │ │ │ │ │asupra mediului - indicatori de │ │
│ │ │ │ │ │cuantificare cantitativă şi de │ │
│ │ │ │ │ │impact; │ │
│ │ │ │ │ │- inventarierea bunelor practici│ │
│ │ │ │ │ │de prevenţie a risipei │ │
│ │ │ │ │ │alimentare la nivel european şi │ │
│ │ │ │ │ │internaţional cu planuri de │ │
│ │ │ │ │ │implementare; │ │
│ │ │ │ │ │- scenarii şi predicţii privind │ │
│ │ │ │ │ │generarea de deşeuri în │ │
│ │ │ │ │ │următorii 15-20 ani; │ │
│ │ │ │ │ │- recomandări de acte normative │ │
│ │ │ │ │ │pentru prevenţia risipei │ │
│ │ │ │ │ │alimentare şi analiza periodică │ │
│ │ │ │ │ │a impactului acesteia. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│OBIECTIVUL GENERAL 16.: Mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Obiectivul specific 16.1.: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale şi naţionale de condiţionare, depozitare, procesare şi valorificare │
│comercială în mod sustenabil a produselor agricole româneşti │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 89.│ ADER │Adaptarea unor tehnologii │1.162.850│Rezultate preconizate: │În condiţiile │Elaborare de lucrări │
│ │16.1.1.│inovative aplicabile la │ │- determinarea factorilor│internaţionalizării pieţei │ştiinţifice cu rezultate│
│ │ │nivelul unor centre locale │ 262.850 │de risc cu acţiune pre şi│consumatorii îşi orientează │ale cercetărilor pentru │
│ │ │(cooperative) de producţie, │ 300.000 │post-recoltă pentru │atenţia spre acele produse care │susţinere şi publicare │
│ │ │condiţionare şi depozitare de│ 300.000 │produsele horticole, care│se diferenţiază unele de │la simpozioane şi │
│ │ │scurtă şi lungă durată a │ 300.000 │pot influenţa calitatea │celelalte prin calitate. Se │conferinţe interne şi │
│ │ │produselor horticole │ │şi durata de păstrare a │poate spune că mărfurile │internaţionale. │
│ │ │proaspete şi prelucrate │ │fructelor şi legumelor în│alimentare actuale încorporează │Organizarea unor work- │
│ │ │ │ │vederea planificării │un volum din ce în ce mai mare │shopuri şi mese rotunde │
│ │ │ │ │managementului de risc │de progres tehnico - ştiinţific │pentru prezentarea │
│ │ │ │ │pre-recoltă şi post- │şi ca urmare tehnologia │rezultatelor │
│ │ │ │ │recoltă; │alimentară modernă se │proiectului. │
│ │ │ │ │- obţinerea de date │diferenţiază net de cea clasică.│Elaborarea de materiale │
│ │ │ │ │necesare determinării │În acest context aplicarea unor │documentare şi/sau │
│ │ │ │ │momentului şi a │tehnologii inovative de │informaţii tehnice de │
│ │ │ │ │modalităţii de │condiţionare, păstrare şi │tip "Ghid de bune │
│ │ │ │ │intervenţie în tehnologia│prelucrare imediat după │practici". │
│ │ │ │ │de cultură a │recoltarea constituie un │Postarea rezultatelor pe│
│ │ │ │ │principalelor specii │argument în livrarea către │site-ul MADR. │
│ │ │ │ │pomicole şi legumicole, │consumatori a unor produse │ │
│ │ │ │ │pentru obţinerea de │horticole de calitate. │ │
│ │ │ │ │fructe şi legume cu │Activităţi principalele │ │
│ │ │ │ │însuşiri calitative │prevăzute a se derula în proiect│ │
│ │ │ │ │corespunzătoare │constau în: │ │
│ │ │ │ │competitive; │- monitorizarea factorilor │ │
│ │ │ │ │- elaborarea │tehnologici şi biologici │ │
│ │ │ │ │tehnologiilor pentru │responsabili de menţinerea │ │
│ │ │ │ │păstrarea produselor │calităţii produselor horticole │ │
│ │ │ │ │horticole cu diferite │în fermele de producţie; │ │
│ │ │ │ │grade de perisabilitate │- studierea unor tehnologii │ │
│ │ │ │ │funcţie de tehnicile │inovative aplicabile produselor │ │
│ │ │ │ │inovative adoptate; │horticole româneşti care │ │
│ │ │ │ │- elaborarea unor seturi │utilizează: tehnici de │ │
│ │ │ │ │de măsuri tehnice pentru │menţinerea calităţii a fructelor│ │
│ │ │ │ │optimizarea păstrării │proaspete cu utilizarea frigului│ │
│ │ │ │ │produselor horticole după│artificial-refrigerare cu aer │ │
│ │ │ │ │recoltare; │răcit, refrigerare cu apă │ │
│ │ │ │ │- determinarea unui maxim│răcită, refrigerare în vacuum, │ │
│ │ │ │ │al duratei de păstrare │refrigerare cu gheaţă hidrică; │ │
│ │ │ │ │pentru principalele │tehnici de răcire şi depozitare │ │
│ │ │ │ │specii pomicole şi │în atmosferă modificată de │ │
│ │ │ │ │legumicole, cu menţinerea│gaze-depozitarea în atmosferă │ │
│ │ │ │ │însuşirilor calitativ în │modificată, depozitarea în │ │
│ │ │ │ │condiţiile aplicării unor│atmosferă cu conţinut constant │ │
│ │ │ │ │tehnologii inovative; │de gaze, depozitarea cu │ │
│ │ │ │ │- stabilirea unor │atmosferă modificată în condiţii│ │
│ │ │ │ │tehnologii sanogene şi │variabile dar reglate, maturarea│ │
│ │ │ │ │necostisitoare de │în atmosferă îmbogăţită în │ │
│ │ │ │ │obţinere de produse │etilenă; tehnici de conservare a│ │
│ │ │ │ │concentrate şi sucuri │fructelor proaspete fără │ │
│ │ │ │ │naturale; │utilizarea frigului artificial- │ │
│ │ │ │ │- elaborarea unor reţete │aeroionizarea artificială, │ │
│ │ │ │ │şi norme de fabricaţie │utilizarea de antimicrobieni │ │
│ │ │ │ │pentru sucuri şi produse │naturali, conservarea prin │ │
│ │ │ │ │concentrate de fructe; │realizarea de filme edibile, │ │
│ │ │ │ │- stabilirea unor dotări │conservarea prin uscare; │ │
│ │ │ │ │minime necesare │- experimentarea modalităţilor │ │
│ │ │ │ │realizării produselor │de păstrare şi conservare în │ │
│ │ │ │ │propuse la nivelul │condiţiile celor trei direcţii │ │
│ │ │ │ │centrelor locale │preconizate: tehnici de │ │
│ │ │ │ │(cooperative) de │menţinerea calităţii a fructelor│ │
│ │ │ │ │producţie; │proaspete cu utilizarea frigului│ │
│ │ │ │ │- realizarea unei linii │artificial; tehnici de răcire şi│ │
│ │ │ │ │demonstrative de │depozitare în atmosferă │ │
│ │ │ │ │microproducţie pentru │modificată de gaze; tehnici de │ │
│ │ │ │ │obţinerea de produse │conservare a fructelor proaspete│ │
│ │ │ │ │concentrate şi sucuri │fără utilizarea frigului; │ │
│ │ │ │ │naturale (în cazul unei │- analizarea datelor │ │
│ │ │ │ │finanţări care să permită│experimentale, conexiuni şi │ │
│ │ │ │ │achiziţionarea de │interdependenţe ale factorilor │ │
│ │ │ │ │utilaje); │tehnologici şi biologici, în │ │
│ │ │ │ │- elaborarea unui ghid de│menţinerea calităţii fructelor │ │
│ │ │ │ │bune practici privind │şi legumelor supuse │ │
│ │ │ │ │aplicarea tehnologiilor │tehnologiilor inovative │ │
│ │ │ │ │inovative. │considerate; constrângeri şi │ │
│ │ │ │ │ │soluţii practice posibile; │ │
│ │ │ │ │ │- proiectarea unor module │ │
│ │ │ │ │ │tehnologice utilizabile la │ │
│ │ │ │ │ │nivelul centrelor locale │ │
│ │ │ │ │ │(cooperative) de producţie, │ │
│ │ │ │ │ │condiţionare şi depozitare de │ │
│ │ │ │ │ │scurtă şi lungă durată; │ │
│ │ │ │ │ │- stabilirea parametrilor │ │
│ │ │ │ │ │tehnologici şi a reţetelor de │ │
│ │ │ │ │ │fabricaţie pentru produse │ │
│ │ │ │ │ │concentrate şi sucuri naturale │ │
│ │ │ │ │ │realizate din cultivare ce │ │
│ │ │ │ │ │aparţin grupelor drupacee şi │ │
│ │ │ │ │ │pomacee; │ │
│ │ │ │ │ │- realizarea unor produse │ │
│ │ │ │ │ │concentrate şi sucuri naturale │ │
│ │ │ │ │ │din fructe aparţinând grupei │ │
│ │ │ │ │ │pomaceelor (mere pere, gutui) şi│ │
│ │ │ │ │ │drupaceelor (cireşe, vişine, │ │
│ │ │ │ │ │caise, piersici, nectarine, │ │
│ │ │ │ │ │prune). │ │
├────┼───────┼─────────────────────────────┼─────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ 90.│ ADER │Modele de dezvoltare a │ 712.850 │Identificarea pârghiilor │Prin realizarea proiectului se │Prin aplicarea │
│ │16.1.2.│lanţurilor scurte de │ │şi mecanismelor pentru │urmăreşte eficientizarea │rezultatelor se │
│ │ │valorificare pe filiera │ 150.350 │creşterea potenţialului │structurilor de piaţă agricole │urmăreşte valorificarea │
│ │ │producţie primară - servicii │ 187.500 │pieţei. │şi agro-alimentare, oferind │informaţiilor în vederea│
│ │ │- depozitare -procesare - │ 187.500 │Elaborarea de prognoze │informaţii pentru organizarea │furnizării acestora │
│ │ │piaţă de desfacere │ 187.500 │privind evoluţia cererii │performantă pe lanţul scurt, │către factorii │
│ │ │ │ │şi a ofertei de legume şi│prin elaborarea de măsuri de │decidenţi, în scopul │
│ │ │ │ │fructe la nivel naţional.│reglementare a stocajului │fundamentării măsurilor │
│ │ │ │ │Evaluarea impactului │producţiei, depozitarea privată,│de sprijin din PNDR │
│ │ │ │ │economic şi social al │procesarea şi comercializarea │pentru investiţii în │
│ │ │ │ │creării de modele privind│legumelor şi fructelor de către │procesarea şi │
│ │ │ │ │dezvoltarea lanţurilor │producătorii mici şi mijlocii, │comercializarea │
│ │ │ │ │scurte de valorificare. │în concordanţă cu performanţele │produselor agricole şi │
│ │ │ │ │Analiza SWOT a sistemului│Uniunii Europene. │elaborarea unor proiecte│
│ │ │ │ │agroalimentar pe filiera │Studiile realizate vor contribui│în vederea stabilirii şi│
│ │ │ │ │servicii-depozitare- │la creşterea competitivităţii │dezvoltării de lanţuri │
│ │ │ │ │procesare-piaţă de │economice a producătorilor mici │scurte de aprovizionare │
│ │ │ │ │desfacere. │şi mijlocii, prin transferul │şi de pieţe locale, │
│ │ │ │ │Rezultate cu efecte │cunoştinţelor obţinute de la │precum şi în vederea │
│ │ │ │ │economice cuantificabile:│organizaţiile de cercetare- │realizării de activităţi│
│ │ │ │ │volumul comerţului cu │dezvoltare-inovare către │corelate de promovare în│
│ │ │ │ │legume şi fructe │asociaţii. │context local. │
│ │ │ │ │proaspete şi procesate; │Nu în ultimul rând, va fi o │Elaborarea unui ghid │
│ │ │ │ │- analiza cererii şi a │sursă de informare şi │practic cu soluţii │
│ │ │ │ │ofertei de legume şi │conştientizare a consumatorilor │tehnico-economice, │
│ │ │ │ │fructe şi bilanţul │în ceea ce priveşte provenienţa │fundamentate ştiinţific,│
│ │ │ │ │alimentar; │legumelor şi fructelor de pe │pentru înfiinţarea şi │
│ │ │ │ │- informaţii privind │piaţă. │dezvoltarea lanţurilor │
│ │ │ │ │costurile investiţiilor, │Obiectivul general al temei are │scurte de valorificare │
│ │ │ │ │costurile de depozitare, │ca relevanţă crearea de modele │pe filiera servicii- │
│ │ │ │ │costurile de conservare, │de dezvoltare a lanţurilor │depozitare-procesare- │
│ │ │ │ │costurile de livrare; │scurte de valorificare prin │piaţă de desfacere │
│ │ │ │ │Elaborarea unui ghid │asocierea producătorilor │încadrate în PNDR │
│ │ │ │ │practic cu soluţii │agricoli. │2014-2020. │
│ │ │ │ │tehnico-economice, │Problemele propuse spre │Rezultatele obţinute se │
│ │ │ │ │fundamentate ştiinţific, │rezolvare prin acest proiect au │diseminează prin: │
│ │ │ │ │pentru înfiinţarea şi │un grad de noutate şi │- elaborarea unei pagini│
│ │ │ │ │dezvoltarea lanţurilor │complexitate ridicat, fiind │WEB a proiectului; │
│ │ │ │ │scurte de valorificare pe│adaptate cerinţelor pieţei │- organizarea unor │
│ │ │ │ │filiera servicii- │privind raportul costuri- │întâlniri de lucru, mese│
│ │ │ │ │depozitare-procesare- │calitate-preţ. │rotunde; │
│ │ │ │ │piaţă de desfacere │Proiectul studiază problemele de│- elaborarea şi │
│ │ │ │ │încadrate în PNDR │asociere a micilor producători │publicarea de articole │
│ │ │ │ │2014-2020. │în vederea colectării legumelor │în reviste de │
│ │ │ │ │ │şi fructelor pentru a le sorta, │specialitate, articole │
│ │ │ │ │ │depozita, ambala în vederea │de popularizare; │
│ │ │ │ │ │desfacerii lor proaspete la │- acţiuni de formare │
│ │ │ │ │ │piaţă sau a le prelucra pe cele │profesională; │
│ │ │ │ │ │care au fost eliminate la │- participarea la │
│ │ │ │ │ │sortare. │conferinţe simpozioane │
│ │ │ │ │ │În vederea colectării, asociaţia│etc. │
│ │ │ │ │ │micilor întreprinzători va │ │
│ │ │ │ │ │achiziţiona mijloace de │ │
│ │ │ │ │ │transport care să le permită │ │
│ │ │ │ │ │aducerea legumelor şi fructelor │ │
│ │ │ │ │ │de la producători la depozit │ │
│ │ │ │ │ │fără ca aceştia să suporte │ │
│ │ │ │ │ │cheltuieli de transport. │ │
│ │ │ │ │ │Depozitul construit de micii │ │
│ │ │ │ │ │întreprinzători trebuie │ │
│ │ │ │ │ │dimensionat şi organizat astfel │ │
│ │ │ │ │ │încât să permită sortarea şi │ │
│ │ │ │ │ │păstrarea fructelor şi legumelor│ │
│ │ │ │ │ │selecţionate pentru vânzarea în │ │
│ │ │ │ │ │stare proaspătă. Pentru sortare │ │
│ │ │ │ │ │trebuie amenajat un spaţiu │ │
│ │ │ │ │ │adecvat cu linii de sortare şi │ │
│ │ │ │ │ │personal calificat care să poată│ │
│ │ │ │ │ │identifica şi îndepărta fructele│ │
│ │ │ │ │ │şi legumele afectate de diferiţi│ │
│ │ │ │ │ │patogeni. Tot în cadrul │ │
│ │ │ │ │ │depozitului, se va organiza un │ │
│ │ │ │ │ │compartiment de prelucrare a │ │
│ │ │ │ │ │legumelor şi fructelor constând │ │
│ │ │ │ │ │în trei linii de conservare: │ │
│ │ │ │ │ │produse conservate prin │ │
│ │ │ │ │ │pasteurizare, produse conservate│ │
│ │ │ │ │ │prin gelificare şi produse │ │
│ │ │ │ │ │conservate prin deshidratare. │ │
│ │ │ │ │ │Studiul privind lanţurile scurte│ │
│ │ │ │ │ │de aprovizionare cu alimente │ │
│ │ │ │ │ │arată că etichetele sunt, de │ │
│ │ │ │ │ │asemenea, utile pentru a │ │
│ │ │ │ │ │semnaliza faptul că un produs a │ │
│ │ │ │ │ │fost certificat. Acesta este un │ │
│ │ │ │ │ │aspect important pentru a │ │
│ │ │ │ │ │proteja produsele faţă de │ │
│ │ │ │ │ │imitaţii: etichetele cu un │ │
│ │ │ │ │ │conţinut reglementat reprezintă │ │
│ │ │ │ │ │un instrument de a combate │ │
│ │ │ │ │ │informaţiile înşelătoare sau │ │
│ │ │ │ │ │chiar frauda. │ │
│ │ │ │ │ │Acest proiect complex va conţine│ │
│ │ │ │ │ │toate informaţiile privind │ │
│ │ │ │ │ │costurile inputurilor şi │ │
│ │ │ │ │ │amortizarea investiţiilor. │ │
│ │ │ │ │ │Sistemul informaţional oferit │ │
│ │ │ │ │ │prin proiect conferă o viziune │ │
│ │ │ │ │ │de ansamblu asupra proceselor de│ │
│ │ │ │ │ │producţie, realizarea acestuia │ │
│ │ │ │ │ │fiind de actualitate în │ │
│ │ │ │ │ │condiţiile în care consumatorii │ │
│ │ │ │ │ │sunt tot mai exigenţi în │ │
│ │ │ │ │ │privinţa calităţii legumelor şi │ │
│ │ │ │ │ │fructelor consumate în stare │ │
│ │ │ │ │ │proaspătă şi/sau procesate. │ │
│ │ │ │ │ │Prin înfiinţarea de lanţuri │ │
│ │ │ │ │ │scurte de valorificare a │ │
│ │ │ │ │ │legumelor şi fructelor se │ │
│ │ │ │ │ │creează premisa apariţiei de noi│ │
│ │ │ │ │ │locuri de muncă în spaţiul │ │
│ │ │ │ │ │rural. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 16.2.: Dezvoltarea de lanţuri frigorifice regionale şi naţionale în vederea creşterii capacităţii de depozitare a │
│unor materii prime agricole sau produse alimentare │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 91.│ ADER │Cercetări privind │ 862.850 │Determinarea parametrilor│Congelarea este o metodă │Elaborare de lucrări │
│ │16.2.1.│determinarea proprietăţilor │ │tehnologici şi a │excelentă pentru conservarea │ştiinţifice cu rezultate│
│ │ │termice, fizice, a │ 187.850 │regimurilor termice de │alimentelor, bazată pe │ale cercetărilor pentru │
│ │ │coeficienţilor de căldură şi │ 225.000 │congelare pentru legume │capacitatea acestora de a reţine│susţinere şi publicare │
│ │ │de transfer de masă a │ 225.000 │şi fructe autohtone: │calităţile nutritive şi │la simpozioane şi │
│ │ │produselor horticole pentru │ 225.000 │cireşe şi vişine; caise, │senzoriale. Metoda este │conferinţe interne şi │
│ │ │optimizarea tehnologiilor de │ │piersici şi nectarine; │considerată ca fiind superioară │internaţionale. │
│ │ │congelare aplicabile pe │ │fructe de pădure; mazăre │conservării prin alte metode pe │Organizarea unor work- │
│ │ │lanţuri frigorifice │ │şi fasole verde; │termen lung a legumelor şi │shopuri şi mese rotunde │
│ │ │ │ │conopidă; spanac. │fructelor, comparativ cu │pentru prezentarea │
│ │ │ │ │Stabilirea dotărilor şi │conservarea clasică prin │rezultatelor │
│ │ │ │ │investiţiilor necesare │sterilizare sau deshidratare. │proiectului. │
│ │ │ │ │dezvoltării de lanţuri │Conversia apei în gheaţă creşte │Elaborarea de materiale │
│ │ │ │ │frigorifice regionale │concentraţia substanţelor │documentare şi/sau │
│ │ │ │ │pentru conservarea prin │dizolvate în fracţiunile │informaţii tehnice de │
│ │ │ │ │congelare a produselor │dezgheţate de ţesut rezultând │tip "Ghid de bune │
│ │ │ │ │horticole în scopul │reducerea apei în produse. │practici". │
│ │ │ │ │asigurării siguranţei │În plus, temperatura scăzută │Postarea rezultatelor pe│
│ │ │ │ │alimentare. │inhibă creşterea │site-ul MADR. │
│ │ │ │ │ │microorganismelor şi scade rata │ │
│ │ │ │ │ │de reacţii biochimice care au │ │
│ │ │ │ │ │loc în mod normal în produsele │ │
│ │ │ │ │ │necongelate la temperatură mare.│ │
│ │ │ │ │ │La temperaturi mai joase de │ │
│ │ │ │ │ │-10°C, doar câteva │ │
│ │ │ │ │ │microorganisme se pot dezvolta, │ │
│ │ │ │ │ │iar rata de reacţie chimică este│ │
│ │ │ │ │ │redusă în mod substanţial, iar │ │
│ │ │ │ │ │reacţiile metabolice celulare │ │
│ │ │ │ │ │sunt de asemenea scăzute. │ │
│ │ │ │ │ │Activităţi principalele ale │ │
│ │ │ │ │ │proiectului sunt: │ │
│ │ │ │ │ │- studierea şi îmbunătăţirea │ │
│ │ │ │ │ │sistemului de congelare, care │ │
│ │ │ │ │ │trebuie să fie suficient de │ │
│ │ │ │ │ │rapid pentru a minimiza │ │
│ │ │ │ │ │pierderile de calitate şi │ │
│ │ │ │ │ │suficient de lent pentru a evita│ │
│ │ │ │ │ │problemele legate de fisurarea │ │
│ │ │ │ │ │la congelarea foarte rapidă a │ │
│ │ │ │ │ │produselor horticole; │ │
│ │ │ │ │ │- studierea ultrastructurii │ │
│ │ │ │ │ │ţesuturilor congelate şi │ │
│ │ │ │ │ │dezvoltării de tehnici pentru a │ │
│ │ │ │ │ │monitoriza dimensiunea │ │
│ │ │ │ │ │cristalelor de gheaţă şi │ │
│ │ │ │ │ │distribuţia lor în produsele │ │
│ │ │ │ │ │horticole; │ │
│ │ │ │ │ │- dezvoltarea, îmbunătăţirea şi │ │
│ │ │ │ │ │validarea modelelor teoretice şi│ │
│ │ │ │ │ │experimentale, în scopul de a │ │
│ │ │ │ │ │înţelege şi optimiza procesele │ │
│ │ │ │ │ │complexe de congelare; │ │
│ │ │ │ │ │- determinarea proprietăţilor │ │
│ │ │ │ │ │termice, fizice, a │ │
│ │ │ │ │ │coeficienţilor de căldura şi de │ │
│ │ │ │ │ │transfer de masă a produselor │ │
│ │ │ │ │ │horticole (în special legume) │ │
│ │ │ │ │ │pentru elaborarea tehnologiilor │ │
│ │ │ │ │ │de congelare. │ │
├────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Obiectivul specific 16.3.: Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, │
│înfiinţării, întreţinerii şi recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice şi agrosilvice în condiţiile conservării surselor│
│de mediu, combaterii fenomenului de secetă şi a deşertificării │
├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤
│ 92.│ ADER │Cercetări privind stabilirea │ 962.892 │Efectuarea cercetărilor │În momentul de faţă, agricultura│Diseminarea rezultatelor│
│ │16.3.1.│influenţei aplicării noilor │ │în patru locaţii cu │românească se confruntă cu │se realizează prin: │
│ │ │sisteme şi tehnologii │ 212.892 │caracteristici │probleme serioase legate de │- vizitarea periodică a │
│ │ │conservative de lucrări │ 250.000 │pedoclimatice │modificările climatice ce au loc│câmpurilor experimentale│
│ │ │agricole mecanizate pentru │ 250.000 │reprezentative pentru │în sensul extinderii aridizării │de către specialiştii │
│ │ │combaterea efectelor secetei,│ 250.000 │zonele afectate de secetă│unor zone agricole întinse. │agronomi, fermieri, │
│ │ │păstrarea fertilităţii │ │din ţară, inclusiv din │Sunt afectate din acest punct de│micii agricultori etc.; │
│ │ │solurilor şi creşterea │ │luncă şi câmpie. │vedere suprafeţe însemnate din │- organizarea periodică │
│ │ │cantitativă şi calitativă a │ │Stabilirea efectului │zonele secetoase: sud-ul │de instruiri de lucru cu│
│ │ │producţiilor la principalele │ │diferitelor lucrări │Olteniei, est-ul Moldovei, │specialişti agronomi şi │
│ │ │specii de plante cultivate │ │mecanice asupra │Dobrogea şi Câmpia Bărăganului. │cei din domeniul │
│ │ │ │ │caracteristicilor fizice │Evidenţierea necesităţii │mediului înconjurător şi│
│ │ │ │ │şi hidrofizice ale │practicării unei agriculturi │fermieri. │
│ │ │ │ │solului (porozitate, │specifice în zonele secetoase, │- comunicarea │
│ │ │ │ │permeabilitate, densitate│fără posibilităţi de irigare, se│rezultatelor │
│ │ │ │ │aparentă, grad de │va face prin testarea sistemelor│cercetărilor în cadrul │
│ │ │ │ │compactare, capacitatea │convenţionale de lucru utilizate│unor manifestări │
│ │ │ │ │de câmp pentru apă), │comparativ cu variantele ce │ştiinţifice, work │
│ │ │ │ │fertilitate. │folosesc tehnologii şi utilaje │shop-uri, mese rotunde, │
│ │ │ │ │Stabilirea efectului │specifice de conservare a │târguri şi expoziţii; │
│ │ │ │ │diferitelor sisteme de │solului şi apei. │- publicarea │
│ │ │ │ │mecanizare (clasic, │Se va urmări în detaliu variaţia│principalelor rezultate │
│ │ │ │ │minim-till, no-till) │rezervelor de apă în sol şi se │obţinute în reviste de │
│ │ │ │ │asupra randamentului la │va cuantifica efectul │specialitate; │
│ │ │ │ │unele culturi agricole. │elementelor tehnologice aplicate│- publicarea de articole│
│ │ │ │ │Stabilirea influenţei │solului şi plantelor asupra │şi a unei broşuri de │
│ │ │ │ │principalelor elemente │acestui indicator. │prezentare a │
│ │ │ │ │tehnologice (arat, │Principalele activităţi ce se │problematicii │
│ │ │ │ │scarificat, discuit, │vor desfăşura în cadrul │agriculturii în condiţii│
│ │ │ │ │grapat, tăvălugit) asupra│proiectului: │de secetă cu │
│ │ │ │ │dinamicii şi conservării │- efectuarea analizei iniţiale a│evidenţierea măsurilor │
│ │ │ │ │apei din sol pe adâncimea│locaţiilor experimentale, prin │şi soluţiilor de │
│ │ │ │ │de 0-1-1,5 m în funcţie │determinări complexe privind │limitare a efectelor │
│ │ │ │ │de elementele tehnologice│caracterizarea pedoclimatică, │negative; │
│ │ │ │ │aplicate. │hidrografică, hidrogeologică şi │- postare pe site-ul │
│ │ │ │ │Precizarea influenţei │vegetaţia zonelor afectate de │MADR. │
│ │ │ │ │aplicării sistemelor de │secetă; │ │
│ │ │ │ │lucrări mecanice asupra │- precizarea sistemelor de lucru│ │
│ │ │ │ │comportării şi │luate în studiu, a elementelor │ │
│ │ │ │ │randamentelor agricole │tehnologice, inclusiv a │ │
│ │ │ │ │ale plantelor cultivate, │fertilizării şi a parametrilor │ │
│ │ │ │ │corelat cu recepţia, │acestora, cu impact major asupra│ │
│ │ │ │ │înmagazinarea şi cedarea │nivelului producţiilor agricole │ │
│ │ │ │ │apei solului către │în zone afectate de secetă; │ │
│ │ │ │ │plantă, pentru zonele │- studiul dinamicii conservării │ │
│ │ │ │ │luate în studiu, prin │apei în soluri şi a │ │
│ │ │ │ │folosirea unor indicatori│modificărilor însuşirilor de │ │
│ │ │ │ │pedohidrologici specifici│fertilitate ale solului în │ │
│ │ │ │ │de analiză comparativă. │funcţie de sistemul de lucrare │ │
│ │ │ │ │Testarea unei tehnologii │a solului şi fertilizare; │ │
│ │ │ │ │de înfiinţare directă a │- realizarea şi testarea unui │ │
│ │ │ │ │culturilor folosind un │model funcţional de înfiinţare │ │
│ │ │ │ │model funcţional de │directă a culturilor de cereale │ │
│ │ │ │ │utilaj de prelucrat solul│păioase, soia, rapiţă, plante │ │
│ │ │ │ │şi semănat, realizat în │medicinale şi elaborarea │ │
│ │ │ │ │concepţie proprie şi │tehnologiilor de lucru; │ │
│ │ │ │ │determinarea influenţei │- monitorizarea şi evaluarea │ │
│ │ │ │ │asupra conservării apei │continuă a caracteristicilor │ │
│ │ │ │ │în sol şi asupra │solului în urma efectuării │ │
│ │ │ │ │comportării unor culturi │lucrărilor agricole şi a │ │
│ │ │ │ │agricole; │evoluţiei culturilor prin │ │
│ │ │ │ │Caracterizarea lucrărilor│observaţii fenologice, │ │
│ │ │ │ │şi maşinilor agricole │măsurători biometrice şi de │ │
│ │ │ │ │componente ale sistemelor│productivitate; │ │
│ │ │ │ │de lucru, din punct de │- determinarea parametrilor │ │
│ │ │ │ │vedere al conservării │energetici şi de productivitate │ │
│ │ │ │ │apei în sol. │pentru stabilirea eficienţei │ │
│ │ │ │ │Îmbunătăţirea cadrului de│economice şi ecologice a │ │
│ │ │ │ │manifestare a efectului │input-urilor practicate; │ │
│ │ │ │ │sistemelor de mecanizare │- realizarea şi testarea unui │ │
│ │ │ │ │în zonele afectate de │model funcţional de utilaj │ │
│ │ │ │ │secetă, prin realizarea │pentru înfiinţarea de perdele │ │
│ │ │ │ │unui model funcţional şi │agroforestiere destinate │ │
│ │ │ │ │elaborarea unei │ameliorării condiţiilor mediului│ │
│ │ │ │ │tehnologii de înfiinţare │de vegetaţie a culturilor │ │
│ │ │ │ │a perdelelor │agricole; elaborarea tehnologiei│ │
│ │ │ │ │agro-forestiere. │de lucru; │ │
│ │ │ │ │Sinteza rezultatelor │- stabilirea influenţei │ │
│ │ │ │ │obţinute şi precizarea │aplicării sistemelor de lucru │ │
│ │ │ │ │tehnologiei conservative │ale solului şi a parametrilor │ │
│ │ │ │ │optime pentru combaterea │acestora pentru realizarea unor │ │
│ │ │ │ │efectelor secetei, │preţuri de cost scăzute în │ │
│ │ │ │ │păstrarea fertilităţii │cadrul tehnologiilor de cultură │ │
│ │ │ │ │solurilor şi creşterea │a plantelor pe soluri de luncă │ │
│ │ │ │ │cantitativă şi calitativă│şi câmpie; │ │
│ │ │ │ │a producţiilor la │- analiza rezultatelor obţinute │ │
│ │ │ │ │principalele specii de │la culturile experimentale şi │ │
│ │ │ │ │plante cultivate. │stabilirea structurii de culturi│ │
│ │ │ │ │ │şi a asolamentelor optime precum│ │
│ │ │ │ │ │şi a lucrărilor culturale în │ │
│ │ │ │ │ │condiţii de secetă; │ │
│ │ │ │ │ │- activităţi specifice de │ │
│ │ │ │ │ │reorientare a cerinţelor │ │
│ │ │ │ │ │agrotehnice către tipurile de │ │
│ │ │ │ │ │utilaje specifice sisteme de │ │
│ │ │ │ │ │maşini agricole pentru zonele │ │
│ │ │ │ │ │secetoase şi creşterea │ │
│ │ │ │ │ │eficienţei economice privind │ │
│ │ │ │ │ │utilizarea input-urilor agricole│ │
│ │ │ │ │ │în scopul ameliorării efectelor │ │
│ │ │ │ │ │secetei pentru culturile de │ │
│ │ │ │ │ │câmp. │ │
└────┴───────┴─────────────────────────────┴─────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────┴────────────────────────┘
----- 
