Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXE din 22 decembrie 2025 privind programa şcolară

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ANEXE din 22 decembrie 2025 privind programa şcolară "Educaţie pentru viaţă: Alege! Acţionează! Inspiră!", clasele a V-a - a VII-a şi programa şcolară "Elemente de educaţie media digitală", clasa a VI-a

EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1215 bis din 30 decembrie 2025

Comenteaza legea

──────────
    Aprobate prin ORDINUL nr. 6.982 din 22 decembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.215 din 30 decembrie 2025.
──────────
    ANEXA 1

        Programă şcolară pentru disciplină opţională propusă pentru oferta naţională
        PROGRAMA ŞCOLARĂ
        PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ
        EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ: ALEGE! ACŢIONEAZĂ! INSPIRĂ!
        O aventură captivantă prin lumea valorilor,
        unde copiii descoperă puterea deciziilor, curajul
        acţiunii şi bucuria de a inspira schimbarea în jurul lor.
        Clasele a V-a - a VII-a

    NOTĂ DE PREZENTARE
        Programa şcolară pentru disciplina opţională Educaţie pentru viaţă: Alege! Acţionează! Inspiră!, reprezintă o ofertă curriculară adresată claselor a V-a - a VII-a din învăţământul gimnazial. Disciplina este propusă în aria curriculară Consiliere şi orientare, cu un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecăruia dintre cei trei ani şcolari.
        Curriculumul răspunde nevoii de a sprijini elevii să-şi construiască treptat un set solid de valori personale, să treacă de la intenţie la acţiune şi să dezvolte competenţe de influenţă pozitivă şi leadership colaborativ. În acord cu documentele europene privind dezvoltarea competenţelor-cheie, programa contribuie la formarea competenţelor sociale şi civice, a spiritului de iniţiativă şi antreprenoriat, precum şi la sensibilizarea elevilor cu privire la învăţarea pe tot parcursul vieţii.
        Modelul de proiectare curriculară este centrat pe competenţe, asigurând echilibrul dintre cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, cu accent pe dimensiunea pragmatică şi aplicativă a învăţării. Demersul didactic urmăreşte să creeze contexte autentice în care elevii să reflecteze, să exerseze şi să transfere în viaţa reală valorile şi atitudinile discutate la clasă.
    Structura programei respectă progresia dezvoltării la vârsta gimnazială, fiind organizată astfel:
    - Clasa a V-a - Eu Aleg!: autocunoaştere, identificarea şi ierarhizarea valorilor, fundamentarea deciziilor pe principii personale sănătoase;
    – Clasa a VI-a - Eu Acţionez!: transformarea intenţiilor în fapte, asumarea responsabilităţii personale, colaborare şi perseverenţă;
    – Clasa a VII-a - Eu Inspir!: dezvoltarea influenţei pozitive, leadership colaborativ, rezilienţă şi curaj în faţa provocărilor.

        Prin activităţi interactive (studii de caz, jocuri de rol, proiecte, exerciţii de creaţie artistică şi reflecţii scrise), programa urmăreşte să sprijine dezvoltarea integrată a patru domenii majore de conţinut:
    1. Autocunoaştere şi valori personale;
    2. Dezvoltare emoţională şi socială - de la intenţie la acţiune şi responsabilitate personală;
    3. Leadership - influenţă pozitivă şi colaborare;
    4. Rezilienţă şi adaptare în faţa provocărilor.

        Evaluarea se realizează prin notare, ceea ce îi motivează pe elevi să participe activ şi constant la procesul de învăţare. Aceasta urmăreşte nivelul de însuşire şi aplicare a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite, iar notele reflectă nivelul de implicare şi progres al fiecărui elev. Instrumentul secundar de evaluare este portofoliul personal de învăţare, completat prin autoevaluare, reflecţie şi feedback din partea profesorului şi a colegilor.
        Disciplina promovează o pedagogie a experienţei şi a acţiunii, menită să încurajeze elevii să descopere puterea deciziilor responsabile, curajul acţiunii şi bucuria de a inspira schimbarea în comunitatea lor. În acest fel, programa contribuie la conturarea profilului absolventului de gimnaziu ca persoană autonomă, responsabilă, implicată şi capabilă să conducă prin exemplu.
        Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
    - Competenţe generale;
    – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;
    – Elemente de conţinut
    – Sugestii metodologice.

        Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse.
        Competenţele generale vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al învăţământului gimnazial.
        Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare.
        Elementele de conţinut constituie mijloace informaţionale prin care se urmăreşte formarea competenţelor la elevi. Conţinuturile învăţării sunt organizate din perspectiva următoarelor domenii tematice: Autocunoaştere şi valori personale, Dezvoltare emoţională şi socială - de la intenţie la acţiune şi responsabilitate personală, Leadership - Influenţă pozitivă şi colaborare, Rezistenţă şi adaptare în faţa provocărilor.
        Sugestiile metodologice includ strategii didactice specifice disciplinei, sugestii privind proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă şi sumativă. Acestea au rolul de a sprijini cadrul didactic în utilizarea programei şcolare pentru organizarea unor experienţe de învăţare active, atractive şi relevante pentru elevii de gimnaziu.
        În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate recomandările Consiliului Europei şi ale reţelei European Lifelong Guidance Policy Network, care subliniază importanţa competenţelor socio-emoţionale, a leadershipului şi a responsabilităţii civice în învăţământul gimnazial, în vederea pregătirii elevilor pentru viaţa personală, şcolară şi comunitară.
    Competenţe generale:
    1. Adoptarea unui set solid de valori personale şi de leadership, aplicabile în viaţa cotidiană.
    2. Formarea capacităţii de a transforma intenţiile în acţiuni prin asumarea responsabilităţii personale.
    3. Aplicarea abilităţilor de influenţă pozitivă şi de leadership colaborativ, în contexte şcolare şi extraşcolare.
    4. Exersarea capacităţii de a depăşi dificultăţi, de a lua iniţiativă şi de a gândi critic în faţa provocărilor vieţii.

        Educaţie pentru viaţă: Alege!
        Acţionează! Inspiră!
        CLASA a V-a
        Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Adoptarea unui set solid de valori personale şi de leadership, aplicabile în viaţa cotidiană.
        Clasa a V-a
    1.1. Identificarea propriilor valori şi resurse personale, ca fundament al autocunoaşterii:
    - Completarea unor fişe/chestionare pentru identificarea şi ierarhizarea valorilor personale ("Ce e important pentru mine?", "Ce apreciez la ceilalţi?", "Cum iau decizii?");
    – Realizarea de colaje/postere "Valorile mele în acţiune" cu exemple din viaţa personală, şcoală şi comunitate;
    – Redactarea unei "Scrisori către mine" despre modul în care valorile alese mă pot ghida în următorii ani.

    1.2. Exersarea modalităţilor simple de aplicare a valorilor în contexte cotidiene (acasă, şcoală, prieteni):
    - Discutarea unor poveşti de viaţă sau studii de caz pentru a identifica legătura dintre valori, atitudini şi decizii;
    – Jurnal personal "Ce am făcut astăzi în acord cu valorile mele;
    – Vizionarea de materiale video şi extragerea valorilor demonstrate de personaje;
    – Realizarea unui "Top 5 valori esenţiale" pentru un stil de viaţă echilibrat.

    2. Formarea capacităţii de a transforma intenţiile în acţiuni prin asumarea responsabilităţii personale.
        Clasa a V-a
    2.1. Alegerea acţiunilor în acord cu valorile personale şi cu intenţiile exprimate.
    - Analiza unor situaţii-problemă şi discutarea opţiunilor în funcţie de valorile implicate;
    – Jocuri de tip "Ce aleg?" cu discutarea efectelor sau a consecinţelor în urma unei anumite decizii;
    – Plan personal "Cum aplic propriile Valori în viaţa mea, în următoarea săptămână".

    2.2. Evaluarea impactului deciziilor asupra propriei persoane şi a celor din jur
    - Dezbateri pe tema "O decizie corectă este întotdeauna bazată pe valori?";
    – Eseu liber-argumentativ despre o situaţie în care aplicarea unei valori a schimbat un rezultat;
    – Prezentarea unei decizii importante şi analiza valorilor implicate.

    3. Aplicarea abilităţilor de influenţă pozitivă şi de leadership colaborativ, în contexte şcolare şi extraşcolare.
        Clasa a V-a
    3.1. Manifestarea respectului şi integrităţii în relaţiile cu colegii şi profesorii
    - Jocuri de rol/ scenete în care se aplică valori precum respectul, iertarea, curajul, responsabilitatea;
    – Analiza unor poveşti reale sau ficţionale despre lideri care inspiră şi sprijină;
    – Crearea unui "Cod al clasei" bazat pe valorile discutate;
    – Afişe motivaţionale pentru promovarea unei atitudini pozitive în grupul din care face parte/societate.

    3.2. Exersarea abilităţilor de colaborare şi comunicare pozitivă în activităţi de grup.
    - Activităţi de grup pentru rezolvarea unor provocări, aplicând o valoare personală;
    – "Jurnal al relaţiilor" cu exemple de aplicare a valorilor în rezolvarea conflictelor;
    – Discuţii ghidate despre cum valorile îmbunătăţesc comunicarea în mediul real şi virtual.

    4. Exersarea capacităţii de a depăşi dificultăţi, de a lua iniţiativă şi de a gândi critic în faţa provocărilor vieţii.
        Clasa a V-a
    4.1. Elaborarea şi aplicarea unui mini-plan de acţiune pentru depăşirea unei provocări concrete, cu monitorizarea progresului (rezilienţă & iniţiativă)
    - Identificarea unei provocări reale (şcoală/prieteni/acasă) şi realizarea unui plan P-A-S (Problema-Acţiuni-Sprijin);
    – "Primul pas în 24h": alegerea şi executarea imediată a unui pas mic; jurnal săptămânal al progresului;
    – Cererea de feedback/ajutor (coleg, profesor, părinte) şi ajustarea planului.

    4.2. Analizarea critică a unor situaţii-problemă simple, prin compararea opţiunilor şi anticiparea consecinţelor (gândire critică)
    - Matrice decizională "Valori - Opţiuni - Consecinţe";
    – Dezbateri scurte "pro/contra" pe cazuri din viaţa de zi cu zi; tehnici de argumentare simplă;
    – Studiu de caz: "Ce altceva aş fi putut face?"; reflecţie scrisă (în caietele proprii).

    ELEMENTE DE CONŢINUT


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Domenii de        │Conţinuturi*       │
│conţinut          │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Identificarea    │
│                  │valorilor          │
│                  │personale: ce      │
│                  │apreciez, ce mă    │
│                  │motivează, ce      │
│                  │resping;           │
│                  │- Resurse          │
│                  │personale:         │
│                  │interese, puncte   │
│                  │forte, abilităţi,  │
│Autocunoaştere şi │talente;           │
│valori personale  │- Legătura dintre  │
│                  │valori, decizii şi │
│                  │comportamente;     │
│                  │- Concept de sine: │
│                  │cine cred că sunt, │
│                  │cum mă văd         │
│                  │ceilalţi;          │
│                  │- Schimbarea şi    │
│                  │dezvoltarea        │
│                  │personală la vârsta│
│                  │preadolescenţei.   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Diferenţa între  │
│                  │intenţie şi        │
│                  │acţiune;           │
│Dezvoltare        │- Paşi pentru      │
│emoţională şi     │transformarea      │
│socială - de la   │intenţiilor în     │
│intenţie la       │fapte concrete;    │
│acţiune -         │- Asumarea         │
│responsabilitate  │deciziilor şi a    │
│personală         │consecinţelor;     │
│                  │- Impactul         │
│                  │deciziilor asupra  │
│                  │propriei persoane  │
│                  │şi a celorlalţi.   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Manifestarea     │
│                  │respectului,       │
│                  │integrităţii şi    │
│                  │iertării în        │
│                  │relaţiile cu       │
│                  │ceilalţi;          │
│                  │- Responsabilitatea│
│Leadership -      │în relaţiile de    │
│Influenţă pozitivă│grup;              │
│şi colaborare     │- Abilităţi de     │
│                  │comunicare pozitivă│
│                  │şi Valori în       │
│                  │contexte reale şi  │
│                  │online;            │
│                  │- Colaborarea şi   │
│                  │rolul fiecăruia    │
│                  │într-o echipă.     │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Reacţii la       │
│                  │provocări şi       │
│                  │obstacole;         │
│                  │- Strategii simple │
│                  │de depăşire a      │
│                  │dificultăţilor;    │
│                  │- Perseverenţa şi  │
│                  │importanţa         │
│                  │micro-obiectivelor │
│                  │/ obiectivelor pe  │
│                  │termen scurt;      │
│                  │- Analiza critică a│
│Rezistenţă şi     │opţiunilor şi      │
│adaptare în faţa  │alegerea variantei │
│provocărilor      │în acord cu        │
│                  │valorile;          │
│                  │- Consecinţe pe    │
│                  │termen scurt şi    │
│                  │lung ale           │
│                  │deciziilor;        │
│                  │- Criterii de      │
│                  │evaluare a         │
│                  │opţiunilor:        │
│                  │argumentare,       │
│                  │consecinţe,        │
│                  │bias-uri simple    │
│                  │(presiunea         │
│                  │grupului).         │
└──────────────────┴───────────────────┘

        * Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice. Activităţile de învăţare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a acestor competenţe.
        Educaţie pentru viaţă: Alege!
        Acţionează! Inspiră!
        CLASA a VI-a
        Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Adoptarea unui set solid de valori personale şi de leadership, aplicabile în viaţa cotidiană.
        Clasa a VI-a
    1.1. Înţelegerea relaţiilor dintre propriile valori, emoţii şi deciziile personale:
    - Exerciţiul "Harta valorilor mele" - fiecare elev îşi alege 5 valori personale şi dă exemple concrete de acţiuni în care acestea s-au reflectat;
    – Discuţie ghidată: "Cum am luat o decizie bazată pe valorile mele?" - elevii povestesc situaţii reale;
    – Realizarea unui colaj cu imagini care ilustrează valorile proprii puse în practică.

    1.2. Analizarea modului în care valorile personale influenţează relaţiile şi rezultatele în situaţii concrete:
    - Jurnal emoţional de o săptămână, în care elevii notează ce au simţit înainte de a lua decizii importante;
    – Joc de rol: "Cum reacţionez când sunt nervos/entuziasmat?" - compararea comportamentelor;
    – Dezbatere: "Emoţiile ajută sau încurcă în luarea deciziilor?".

    2. Formarea capacităţii de a transforma intenţiile în acţiuni prin asumarea responsabilităţii personale.
        Clasa a VI-a
    2.1. Stabilirea unor obiective clare şi realizabile, pornind de la intenţii personale:
    - Crearea unui "plan de 7 zile" pentru atingerea unui obiectiv mic, dar concret;
    – Exerciţiul "Obiectiv SMART" - fiecare elev transformă o dorinţă vagă într-un obiectiv specific, măsurabil şi limitat în timp;
    – Realizarea unei "hărţi a paşilor" pentru a ajunge la un rezultat dorit.

    2.2. Monitorizarea progresului şi ajustarea paşilor de acţiune în funcţie de rezultate:
    - Completarea săptămânală a unei fişe de progres individual;
    – Prezentare scurtă în faţa colegilor despre stadiul obiectivului ales şi schimbările făcute;
    – Analiza unui exemplu din viaţa reală în care ajustarea planului a dus la succes.

    3. Aplicarea abilităţilor de influenţă pozitivă şi de leadership colaborativ, în contexte şcolare şi extraşcolare.
        Clasa a VI-a
    3.1. Analizarea modului în care respectul, empatia şi responsabilitatea influenţează calitatea relaţiilor:
    - Proiect de echipă cu roluri diferite (lider, comunicator, coordonator resurse);
    – Simulare: "Organizarea unui eveniment şcolar" - fiecare elev primeşte o responsabilitate;
        Jurnal de echipă în care se notează contribuţia fiecărui membru.

    3.2. Aplicarea strategiilor de comunicare pozitivă şi cooperare în sarcini şi proiecte comune:
    - Activitate "Mentor pentru o zi" - fiecare elev ajută un coleg să înveţe ceva nou;
    – "Lanţul încurajării" - feedback pozitiv pe baza unor acţiuni observate;
    – Crearea unui panou cu "victoriile clasei" în care se trec reuşitele comune.

    4. Exersarea capacităţii de a depăşi dificultăţi, de a lua iniţiativă şi de a gândi critic în faţa provocărilor vieţii.
        Clasa a VI-a
    4.1. Aplicarea unor modalităţi creative şi flexibile de a depăşi obstacolele, ajustând planul în funcţie de rezultate:
    - Brainstorming: "10 soluţii creative pentru o problemă comună la şcoală";
    – Studiu de caz - analizarea unei situaţii dificile şi propunerea a cel puţin două strategii diferite de rezolvare;
    – Joc de rol "Planul A, Planul B" - elevii simulează adaptarea rapidă la o schimbare neprevăzută.

    4.2. Aplicarea în diferite contexte a gândirii critice prin evaluarea alternativelor şi selectarea soluţiei potrivite în funcţie de valori şi context:
    - Discuţie de grup: "Care au fost factorii-cheie ai unei reuşite recente şi ce am învăţat din ea?";
    – Exerciţiul "Jurnalul provocărilor" - elevii notează provocări întâlnite şi concluziile desprinse;
    – Activitate în perechi: prezentarea unei experienţe de eşec şi identificarea a cel puţin trei lucruri care ar fi putut fi făcute diferit.

    ELEMENTE DE CONŢINUT


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Domenii de        │Conţinuturi*       │
│conţinut          │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Conştientizarea  │
│                  │propriei identităţi│
│                  │şi a rolului       │
│                  │valorilor în luarea│
│                  │deciziilor;        │
│                  │- Identificarea şi │
│                  │evaluarea          │
│                  │priorităţilor      │
│Autocunoaştere şi │personale;         │
│valori personale  │- Legătura dintre  │
│                  │gânduri, emoţii şi │
│                  │comportamente;     │
│                  │- Analiza          │
│                  │influenţei         │
│                  │prietenilor,       │
│                  │experienţelor şi   │
│                  │dezvoltării        │
│                  │personale asupra   │
│                  │acţiunilor.        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Diferenţa dintre │
│                  │intenţii şi acţiuni│
│                  │concrete;          │
│                  │- Stabilirea de    │
│                  │obiective şi paşi  │
│Dezvoltare        │pentru atingerea   │
│emoţională şi     │lor;               │
│socială - de la   │- Asumarea         │
│intenţie la       │responsabilităţii  │
│acţiune -         │pentru deciziile   │
│responsabilitate  │luate şi           │
│personală         │consecinţele       │
│                  │acestora;          │
│                  │- Gestionarea      │
│                  │emoţiilor în       │
│                  │situaţii de        │
│                  │provocare sau      │
│                  │schimbare.         │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Rolul comunicării│
│                  │eficiente în       │
│                  │influenţarea       │
│                  │pozitivă a         │
│                  │celorlalţi;        │
│                  │- Puterea          │
│                  │exemplului personal│
│Leadership -      │şi impactul        │
│Influenţă pozitivă│obiceiurilor asupra│
│şi colaborare     │grupului;          │
│                  │- Colaborarea şi   │
│                  │distribuirea       │
│                  │responsabilităţilor│
│                  │în echipă;         │
│                  │- Crearea unui     │
│                  │mediu de sprijin   │
│                  │reciproc şi respect│
│                  │în grupuri.        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Strategii de     │
│                  │rezilienţă în      │
│                  │situaţii de eşec   │
│                  │sau dificultate;   │
│                  │- Analiza lecţiilor│
│                  │învăţate din       │
│                  │experienţe pozitive│
│Rezistenţă şi     │şi negative;       │
│adaptare în faţa  │- Dezvoltarea      │
│provocărilor      │iniţiativei şi a   │
│                  │creativităţii      │
│                  │pentru rezolvarea  │
│                  │problemelor;       │
│                  │- Importanţa       │
│                  │perseverenţei şi a │
│                  │mentalităţii       │
│                  │orientate spre     │
│                  │soluţii.           │
└──────────────────┴───────────────────┘

        * Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice. Activităţile de învăţare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a acestor competenţe.
        CLASA a VII-a
        Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Adaptarea şi consolidarea unui set de valori personale şi de leadership aplicabile în viaţa de zi cu zi.
        Clasa a VII-a
    1.1. Conştientizarea valorilor personale esenţiale pentru construirea unui profil de lider autentic:
    - Realizarea unui "scut al valorilor" - elevii desenează un scut împărţit în 4 secţiuni cu valorile lor principale şi dau exemple concrete de aplicare;
    – Analizarea unor studii de caz despre lideri cunoscuţi, identificând valorile lor fundamentale;
    – Dezbatere în clasă: "Care sunt cele mai importante 3 valori pe care ar trebui să le aibă un lider de succes?".

    1.2. Manifestarea valorilor proprii şi a responsabilităţii în luarea deciziilor, în contexte şcolare şi extraşcolare:
    - Simulare de situaţii (rol-play) în care elevii iau decizii bazate pe valorile proprii;
    – Jurnal reflexiv de o săptămână în care elevii notează decizii zilnice şi valorile care le-au ghidat;
    – Crearea unui "cod personal de conduită" aplicabil la şcoală şi în afara ei.

    2. Formarea capacităţii de a transforma intenţiile în acţiuni prin asumarea responsabilităţii personale.
        Clasa a VII-a
    2.1. Asumarea responsabilităţii pentru consecinţele deciziilor proprii şi adaptarea comportamentului în funcţie de acestea:
    - Elaborarea unui plan SMART pentru un obiectiv personal sau de grup;
    – Folosirea unui tabel de progres săptămânal pentru monitorizarea paşilor realizaţi;
    – Prezentarea publică a obiectivului şi a progresului în faţa clasei.

    2.2. Implicarea în proiecte individuale sau de grup, aplicând consecvent paşi de acţiune de la intenţie la rezultat:
    - Feedback 360° - fiecare elev primeşte observaţii de la colegi despre impactul său într-o activitate de grup;
    – Studiu de caz: cum a afectat o decizie luată de mine relaţiile cu colegii?;
    – Crearea unui plan de îmbunătăţire a comportamentului pe baza feedback-ului primit.

    3. Aplicarea abilităţilor de influenţă pozitivă şi de leadership colaborativ, în contexte şcolare şi extraşcolare.
        Clasa a VII-a
    3.1. Asumarea rolului de lider prin promovarea integrităţii, respectului şi sprijinului reciproc în grupuri:
    - Organizarea şi coordonarea unei activităţi şcolare (proiect caritabil, expoziţie etc.);
    – Exerciţiu "liderul zilei" - fiecare elev conduce câte o activitate, pe rând;
    – Discuţie în grup despre diferenţa dintre influenţă pozitivă şi manipulare, cu exemple.

    3.2. Dezvoltarea şi exersarea abilităţilor de influenţă pozitivă şi de coordonare a proiectelor şcolare şi extraşcolare:
    - Proiect de grup pe termen scurt (ex: campanie de promovare a lecturii în şcoală);
    – Jocuri de cooperare pentru atingerea unui obiectiv comun;
    – Elaborarea unui set de reguli de echipă pentru o bună colaborare.

    4. Exersarea capacităţii de a depăşi dificultăţi, de a lua iniţiativă şi de a gândi critic în faţa provocărilor vieţii..
        Clasa a VII-a
    4.1. Manifestarea rezilienţei şi a iniţiativei prin asumarea responsabilităţii într-un proiect personal sau de grup, în faţa unor provocări reale:
    - Analiza unei poveşti de succes din sport sau afaceri şi extragerea strategiilor de depăşire a dificultăţilor;
    – Crearea unui "plan B" pentru un obiectiv personal, anticipând obstacole posibile;
    – Discuţie ghidată: "Ce am învăţat dintr-un eşec recent?".

    4.2. Realizarea unei analize critice şi argumentate a unor situaţii complexe, anticipând consecinţele pe termen scurt şi lung ale deciziilor:
    - Joc de rol: luarea unei decizii dificile în faţa clasei şi argumentarea acesteia;
    – Scrierea unei scrisori motivaţionale către sine pentru un moment de incertitudine din viitor;
    – Participarea la un concurs sau dezbatere şcolară, asumându-şi un rol activ.

    ELEMENTE DE CONŢINUT


┌──────────────────┬───────────────────┐
│Domenii de        │Conţinuturi*       │
│conţinut          │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Definirea        │
│                  │leadershipului şi  │
│                  │identificarea      │
│                  │propriilor puncte  │
│                  │forte ca lider;    │
│                  │- Fundamentarea pe │
│                  │valori -           │
│                  │recunoaşterea şi   │
│                  │aplicarea valorilor│
│Autocunoaştere şi │personale în       │
│valori personale  │deciziile zilnice; │
│                  │- Autoevaluarea    │
│                  │caracterului şi    │
│                  │identificarea      │
│                  │zonelor de         │
│                  │dezvoltare;        │
│                  │- Corelarea        │
│                  │obiectivelor       │
│                  │personale cu       │
│                  │viziunea de viitor.│
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Asumarea         │
│                  │responsabilităţii  │
│                  │pentru impactul    │
│                  │acţiunilor proprii │
│                  │asupra altora;     │
│                  │- Exersarea        │
│Dezvoltare        │empatiei şi a      │
│emoţională şi     │ascultării active  │
│socială - de la   │în relaţiile       │
│intenţie la       │interpersonale;    │
│acţiune -         │- Gestionarea      │
│responsabilitate  │emoţiilor în       │
│personală         │contexte de        │
│                  │conducere şi       │
│                  │colaborare;        │
│                  │- Stabilirea de    │
│                  │obiective concrete │
│                  │şi urmărirea lor   │
│                  │până la            │
│                  │îndeplinire.       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Influenţa ca     │
│                  │esenţă a           │
│                  │leadership-ului -  │
│                  │metode de a inspira│
│                  │şi motiva;         │
│                  │- Servirea şi      │
│                  │sprijinirea echipei│
│                  │ca element central │
│Leadership -      │al conducerii;     │
│Influenţă pozitivă│- Munca în echipă -│
│şi colaborare     │roluri,            │
│                  │responsabilităţi şi│
│                  │comunicare         │
│                  │eficientă;         │
│                  │- Dezvoltarea      │
│                  │pasiunii şi a      │
│                  │implicării active  │
│                  │în proiectele de   │
│                  │grup.              │
├──────────────────┼───────────────────┤
│                  │- Curajul de a lua │
│                  │decizii dificile şi│
│                  │de a-ţi susţine    │
│                  │convingerile;      │
│                  │- Perseverenţa în  │
│                  │atingerea          │
│                  │obiectivelor în    │
│Rezistenţă şi     │ciuda obstacolelor;│
│adaptare în faţa  │- Înţelegerea şi   │
│provocărilor      │aplicarea lecţiilor│
│                  │din eşecuri şi     │
│                  │reuşite;           │
│                  │- Dezvoltarea unei │
│                  │mentalităţi        │
│                  │orientate spre     │
│                  │soluţii şi creştere│
│                  │continuă.          │
└──────────────────┴───────────────────┘

        * Notă: Conţinuturile vor fi abordate din perspectiva competenţelor specifice. Activităţile de învăţare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a acestor competenţe.

    SUGESTII METODOLOGICE
        Sugestiile metodologice au caracter orientativ şi sprijină cadrul didactic în asumarea rolului de facilitator al învăţării. În sprijinul aplicării prezentei programe şi în acord cu particularităţile de vârstă, nevoile şi interesele elevilor de gimnaziu, ghidurile în format digital, Eu Aleg, Eu Acţionez şi Eu Inspir, create de Maxwell Leadership Foundation sunt puse la dispoziţia cadrelor didactice şi a elevilor, în baza unui protocol de colaborare încheiat între Asociaţia Maxwell şi Inspectoratul Şcolar Judeţean.
        Deşi disciplina poate fi predată de orice cadru didactic, indiferent de specializare, va fi elaborat un ghid metodologic (Ghidul facilitatorului), pentru a sprijini procesul de predare şi pentru a asigura coerenţa aplicării la nivel naţional.
        Este recomandat ca la începutul fiecărui an şcolar, cadrul didactic să iniţieze dialoguri cu elevii, părinţii şi alte cadre didactice, pentru a identifica valorile, interesele şi provocările relevante fiecărui colectiv de clasă.
        Rolurile cadrului didactic-facilitator:
    - ghid - orientează procesul de învăţare, fără a impune concluzii;
    – încurajator - stimulează participarea activă şi echilibrată;
    – manager al timpului - asigură ritmul şi echilibrul activităţilor;
    – partener reflexiv - oferă feedback constructiv şi susţine autoevaluarea elevilor.

        Principii metodologice:
    - învăţarea experienţială - prin experimentare, reflecţie şi aplicare în contexte reale;
    – învăţarea socială şi comunicaţională - prin conversaţii structurate, cooperare şi dezbateri;
    – învăţarea reflexivă - prin autoanaliză, portofoliu şi planuri de dezvoltare personală. Structura unei activităţi de învăţare poate include:
    – introducerea valorii - prezentarea conceptului şi relevanţa pentru elevi;
    – explorarea conţinutului - lectura şi selectarea ideilor esenţiale;
    – identificarea beneficiilor - discutarea avantajelor aplicării valorii;
    – dialog şi reflecţie - împărtăşirea ideilor şi adresarea întrebărilor;
    – evaluare reflexivă - autoevaluarea progresului şi identificarea de soluţii de îmbunătăţire;
    – transfer în acţiune - asumarea unei activităţi concrete pentru aplicarea valorii.

        Metode şi strategii de predare-învăţare: studii de caz, dialog, problematizare, brainstormingul, jocuri de rol, proiecte, eseul liber-argumentativ, reflecţii scrise şi exerciţii de creaţie artistică. Adaptarea pe niveluri de clasă:
    - Clasa a V-a - Eu Aleg!: autocunoaştere, identificarea şi ierarhizarea valorilor, fundamentarea deciziilor;
    – Clasa a VI-a - Eu Acţionez!: transformarea intenţiilor în acţiuni, asumarea responsabilităţii, colaborare şi perseverenţă;
    – Clasa a VII-a - Eu Inspir!: dezvoltarea influenţei pozitive, leadership colaborativ, rezilienţă şi curaj.

        Colaborare şi resurse externe: se recomandă implicarea consilierilor şcolari, părinţilor, ONG-urilor şi persoanelor-resursă din comunitate, pentru oferirea de modele şi experienţe autentice de viaţă.

    MODALITĂŢI DE EVALUARE
        Evaluarea în cadrul disciplinei opţionale urmăreşte progresul elevilor în raport cu competenţele specifice prevăzute în programă. Evaluarea va fi realizată prin notare, ceea ce îi motivează pe elevi să participe activ şi constant la procesul de învăţare. Aceasta urmăreşte nivelul de însuşire şi aplicare a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite, iar notele reflectă nivelul de implicare şi progres al fiecărui elev. Instrumentul secundar de evaluare este portofoliul personal de învăţare, completat prin autoevaluare, reflecţie şi feedback din partea profesorului şi a colegilor.
        Principii ale evaluării:
    - centrarea pe cunoştinţele şi competenţele dobândite de elevi;
    – reflectarea fidelă a competenţelor prevăzute în programă (Eu Aleg! Eu Acţionez! Eu Inspir!);
    – corelarea evaluării sumative (prin note) cu elemente formative (portofoliu, autoevaluare, feedback);
    – asigurarea unei evaluări corecte, obiective şi motivante;
    – valorizarea implicării şi a progresului individual.

        Instrumente de evaluare:
    - probe scrise şi orale pentru verificarea cunoştinţelor;
    – observaţia sistematică a profesorului asupra implicării, atitudinilor şi prezentării rezultatelor;
    – portofoliul personal (fişe, jurnale reflexive, planuri de acţiune, produse creative, resurse proprii) - ca instrument complementar;
    – fişe de autoevaluare şi reflecţie personală;
    – prezentarea finală a progresului (ex. evenimente de tip Galeria valorilor sau portofoliu digital).

        Comunicarea rezultatelor
        Rezultatele se comunică prin note, într-o manieră constructivă, elevilor şi părinţilor, evidenţiind reuşitele şi identificând direcţii de îmbunătăţire. Părinţii pot fi implicaţi prin activităţi de tip "Seara portofoliilor", care oferă o imagine de ansamblu asupra progresului şi implicării elevilor.

    GRUP DE LUCRU


┌────────┬──────────────┬──────────────┐
│        │Grad didactic/│Instituţie de │
│Nume şi │Titlu         │apartenenţă,  │
│prenume │ştiinţific    │localitate,   │
│        │              │judeţ         │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│        │              │Centrul       │
│        │              │Judeţean de   │
│        │Grad didactic │Resurse şi    │
│Vlad    │I, profesor   │Asistenţă     │
│Livia   │consilier     │Educaţională  │
│        │şcolar        │Hunedoara,    │
│        │              │Deva, judeţul │
│        │              │Hunedoara     │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│        │              │Centrul       │
│        │              │Judeţean de   │
│Ilieş   │Grad didactic │Resurse şi    │
│Gabriel │I, profesor   │Asistenţă     │
│Nelu    │consilier     │Educaţională  │
│        │şcolar        │Hunedoara,    │
│        │              │Deva, judeţul │
│        │              │Hunedoara     │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│Antone  │Grad didactic │Şcoala        │
│Georgeta│I, profesor   │Gimnazială    │
│Camelia │limba franceză│Căteasca,     │
│        │              │judeţul Argeş │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│        │Grad didactic │Şcoala        │
│Beliciu │I, profesor în│Gimnazială    │
│Nicoleta│învăţământul  │’’Orizont”,   │
│        │preuniversitar│Sector 6,     │
│        │              │Bucureşti     │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│        │              │Colegiul      │
│Curea   │Grad didactic │’Constantin   │
│Cristina│I, profesor   │Diaconovici   │
│-       │consilier     │Loga”,        │
│Marinela│şcolar        │Timişoara,    │
│        │              │judeţul Timiş │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│        │Grad didactic │Şcoala        │
│Hagiu   │I, profesor în│Gimnazială    │
│Sorin   │învăţământul  │Giarmata,     │
│        │preuniversitar│judeţul Timiş │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│        │              │Centrul       │
│Oancea  │Grad didactic │Municipiului  │
│Ana -   │I, profesor   │Bucureşti de  │
│Maria   │consilier     │Resurse şi    │
│        │şcolar        │Asistenţă     │
│        │              │Educaţională  │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│Sass    │Conferenţiar  │Universitatea │
│Ludmila │Doctor Inginer│din Craiova   │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│        │Grad didactic │Colegiul      │
│Stanca  │I, profesor în│Naţional      │
│Monica -│învăţământul  │’’Carol I”,   │
│Janeta  │preuniversitar│Craiova,      │
│        │              │Judeţul Dolj  │
├────────┼──────────────┼──────────────┤
│        │              │Colegiul      │
│        │Grad didactic │Economic      │
│Stancu  │I, profesor în│„Gheorghe     │
│Cristian│învăţământul  │Chiţu”,       │
│        │preuniversitar│Craiova,      │
│        │              │judeţul Dolj  │
└────────┴──────────────┴──────────────┘

CONSULTANŢI ŞTIINŢIFICI


┌──────────────┬────────────┬───────────────┐
│              │Grad        │               │
│Nume şi       │didactic/   │Instituţie de  │
│prenume       │Titlu       │apartenenţă    │
│              │ştiinţific  │               │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│              │            │Centrul        │
│Dan Steluţa   │Consilier   │Naţional pentru│
│              │            │Curriculum şi  │
│              │            │Evaluare       │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│              │            │Centrul        │
│Creţu Nicoleta│Consilier   │Naţional pentru│
│Laura         │            │Curriculum şi  │
│              │            │Evaluare       │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│              │            │Universitatea  │
│              │            │Spiru Haret,   │
│Bănică        │Lector      │Facultatea de  │
│Loredana      │universitar │Psihologie şi  │
│              │doctor      │Ştiinţele      │
│              │            │Educaţiei,     │
│              │            │Bucureşti      │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│              │            │Universitatea  │
│              │            │de Vest din    │
│              │Conferenţiar│Timişoara,     │
│Borca Claudia │universitar │Facultatea de  │
│- Vasilica    │doctor,     │Sociologie şi  │
│              │Director    │Psihologie,    │
│              │            │Departamentul  │
│              │            │de Ştiinţe ale │
│              │            │Educaţiei      │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│              │            │Universitatea  │
│              │            │de Vest din    │
│              │            │Timişoara,     │
│Tutunaru      │Lector      │Departamentului│
│Ramona Elena  │universitar │de Ştiinţe ale │
│              │doctor      │Educaţiei,     │
│              │            │Facultatea de  │
│              │            │Sociologie şi  │
│              │            │Psihologie     │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│              │            │Universitatea  │
│              │            │„1 Decembrie   │
│              │            │1918” din      │
│              │            │Alba-Iulia,    │
│              │            │Facultatea de  │
│Muntean-Trif  │Conferenţiar│Istorie, Litere│
│Letiţia-Simona│universitar │şi Ştiinţe ale │
│              │doctor      │Educaţiei,     │
│              │            │Departamentul  │
│              │            │pentru         │
│              │            │Pregătirea     │
│              │            │Personalului   │
│              │            │Didactic       │
├──────────────┼────────────┼───────────────┤
│              │            │Universitatea  │
│              │            │„Alexandru Ioan│
│              │            │Cuza” din Iaşi,│
│              │Lector      │Facultatea de  │
│Neculau Bogdan│universitar │Psihologie,    │
│Constantin    │doctor      │Departamentul  │
│              │            │pentru         │
│              │            │Pregătirea     │
│              │            │Personalului   │
│              │            │Didactic       │
└──────────────┴────────────┴───────────────┘

    ANEXA 2

        Programa şcolară pentru
        disciplina opţională
        ELEMENTE DE EDUCAŢIE MEDIA DIGITALĂ
        Clasa a VI-a,
        nivel gimnazial de învăţământ

    NOTĂ DE PREZENTARE
        Motivaţie pentru un curs opţional de educaţie media digitală
        Copiii şi tinerii sunt expuşi zilnic la un volum tot mai mare de informaţii din mediul digital, iar reţelele de socializare şi conţinuturile online le influenţează modul de a gândi, de a comunica şi de a înţelege lumea. Cu toate acestea, ei nu au întotdeauna capacitatea de a analiza şi interpreta corect aceste informaţii, ceea ce îi poate face vulnerabili în faţa dezinformării, manipulării sau propagării de conţinuturi nocive. De aceea, devine tot mai important ca tinerii să aibă un nivel avansat de educaţie media digitală. Educaţia media digitală urmăreşte formarea competenţelor necesare pentru a înţelege, analiza critic, utiliza şi crea conţinut media în mod responsabil şi etic, în contexte digitale. Aceasta îmbină educaţia media clasică cu noile dimensiuni ale comunicării digitale, oferindu-le elevilor instrumentele necesare pentru a naviga conştient şi activ în spaţiul informaţional contemporan. Educaţia media digitală valorifică legătura strânsă cu experienţele reale de viaţă ale elevilor prin abordarea unor teme actuale şi relevante, precum dezinformarea, inteligenţa artificială, influenceri, tipare de gândire (biasuri cognitive) sau publicitatea digitală. De asemenea, educaţia media digitală pune accent pe echilibrul între consumul şi producţia de conţinut digital, având în vedere nu doar dezvoltarea competenţelor, ci şi susţinerea bunăstării emoţionale şi cognitive a elevilor în raport cu mediul digital şi participarea etică şi responsabilă la societate. În acest context, şcoala are o responsabilitate tot mai mare de a sprijini elevii să devină utilizatori conştienţi, critici şi responsabili ai spaţiului digital, prin cursuri de educaţie media digitală. Introducerea în oferta naţională a cursului opţional "Elemente de educaţie media digitală" pentru clasa a VI-a răspunde astfel unei nevoi reale de educaţie media, de dezvoltare a gândirii critice şi de formare a competenţelor digitale care să le permită elevilor să aibă o interacţiune sănătoasă şi benefică cu informaţia. Cursul este aliniat cu direcţiile strategice ale educaţiei pentru cetăţenie democratică şi siguranţă online, aşa cum sunt ele definite atât în cadrul legislativ naţional, cât şi în politicile europene din domeniul educaţiei.

        Aspecte legislative
        Conform Profilului de formare al absolventului*1), şcoala are scopul de a pregăti elevi responsabili, capabili să participe la viaţa democratică şi să folosească resursele digitale în mod critic, creativ şi etic. De asemenea, cursul se aliniază cu obiectivele documentelor programatice europene, precum Digital Education Action Plan (2021-2027), care încurajează introducerea educaţiei digitale şi mediatice în şcoală, pentru a susţine formarea unei culturi digitale, Cadrul de competenţe digitale ale cetăţenilor europeni (DigComp)*2), transpus la nivel naţional prin Cadrul de competenţe digitale pentru cetăţenii României*3), inclusiv Cadrul de competenţe digitale pentru elevi*4), precum şi A curriculum framework for digital Citizenship Education (DCE Planner), care propune un set exhaustiv de competenţe din domeniul digital*5). Totodată, cursul a avut drept ghid documente programatice internaţionale care definesc cadre de competenţe şi curricula în domeniul literaţiei AI, precum AILit Framework*6), iniţiat de Comisia Europeană şi OECD, precum şi Digital Education Council AI Literacy Framework*7).
        *1) Profilul de formare al absolventului
        *2) Vourikari R., Kluzer S., Punie Y. (2022),DigComp 2.2-The Digital Competence Framework for Citizens, Luxembourg: Publications Office of the European Union
        *3) Cadrul de competenţe digitale pentru cetăţenii României
        *4) Cadrul de competenţe digitale pentru elevi
        *5) Council of Europe (2025), A curriculum framework for digital Citizenship Education (DCE Planner)
        *6) AILit Framework
        *7) Digital Education Council AI Literacy Framework

        Aspecte socio-culturale ce definesc grupul ţintă
        Uniunea Europeană*8) şi organizaţii internaţionale, precum UNESCO şi OECD, subliniază în mod constant necesitatea educaţiei media digitale în formarea competenţelor elevilor. Un studiu derulat în perioada 2011-2022 arată că procentul tinerilor de 11-15 ani care au raportat dificultăţi în activitatea din mediul online (ex. cyberbullying) şi au declarat că se simt trişti din cauza interacţiunilor pe care le au pe reţelele sociale a crescut cu 49% (OECD, 2024*9)). Dintre ţările participante la această evaluare, tinerii din România au avut cel mai mare procent de utilizare problematică a reţelelor sociale (22%). Comparativ, procentul elevilor din unele state, precum Olanda, Suedia, sau
        *8) Comisia Europeană (2023, Nov.), Digital Education Action Plan (2021-2027)

         Comisia Europeană (2018, Jan. 11), COMMUNICATIONFROM THE COMMISSION TO THE EUROPEANPARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS on the Digital Education Action Plan
        *9) OECD (2024), OECD Digital Economy Outlook 2024 (Volume 1): Embracing the Technology Frontier, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1181/a1689dc5-en.

        Danemarca care au raportat un comportament problematic asociat cu utilizarea reţelelor sociale a variat între 5% şi 8%. Aceste rezultate rată că unul din cinci copii din România manifestă un comportament problematic în utilizarea reţelelor sociale şi ţara noastră iese în evidenţă din punctul de vedere al educaţiei scăzute a elevilor în ce priveşte educaţia media digitală. În perioada 22 februarie-26 martie 2024, Centrul pentru Jurnalism Independent a realizat un studiu privind relaţia cu informaţia şi obiceiurile de consum media ale copiilor şi tinerilor din România*10). Centrul pentru Jurnalism Independent a realizat o anchetă pe bază de chestionar, pe un eşantion de 1.852 de respondenţi, eşantion reprezentativ naţional pentru elevii de 9-19 ani din România, subeşantionul elevilor din clasele de gimnaziu fiind compus din 740 de elevi. Eşantionul este reprezentativ, de asemenea, pe categoriile socio-demografice (gen, vârstă, regiune, clasă etc.). Marja de eroare a eşantionului este de ±1% şi are un nivel de încredere de 95%.
        *10) Rus, B., Negru, M., (2024). "Relaţia cu informaţia şi obiceiurile de consum media ale copiilor şi tinerilor din România", Centrul pentru Jurnalism Independent

        Rezultatele studiului arată că 83,5% dintre elevii de gimnaziu folosesc internetul în fiecare zi. Consumul zilnic de internet creşte proporţional cu vârsta, la gimnaziu ajungând la o medie de 4 ore/zi. Pe internet, elevii folosesc în principal marile platforme online şi reţelele sociale - un sfert dintre elevii de gimnaziu afirmă că petrec pe TikTok mai mult de cinci ore într-o zi obişnuită şi tot o treime dintre elevii de gimnaziu folosesc această reţea socială între două şi trei ore într-o zi.
(a se vedea imaginea asociată)
(a se vedea imaginea asociată)
        În ceea ce priveşte relaţia lor cu informaţia problematică, elevii de gimnaziu par să nu identifice neapărat domenii sau subiecte generale despre care circulă informaţii false. Pentru elevii de gimnaziu, cele mai importante criterii conform cărora ei cred că o informaţie este adevărată sunt: faptul că informaţia este prezentată clar şi este uşor de înţeles (56,6%); faptul că informaţia apare în mai multe surse (48,9%); faptul că pot identifica sursa sau autorul informaţiei (35,7%). O treime dintre elevii de gimnaziu (30,1%), cu aproximativ 10% mai mult decât elevii de liceu, consideră că o informaţie este adevărată dacă apare în mass-media (TV, radio, presă). Un sfert dintre elevii de gimnaziu cred că o informaţie este adevărată dacă este publicată pe internet (25,4%). În acelaşi timp, din discuţiile de grup reiese că un criteriu important pentru elevii de gimnaziu este ca informaţia să le confirme ceea ce ştiau deja despre subiectul respectiv. Aceste criterii de evaluare a veridicităţii informaţiei trădează prezenţa unor tipare de gândire (biasuri cognitive - reacţii automate ale creierului, care pot conduce la erori în interacţiunea cu informaţia), pe care elevii încă nu le cunosc şi nu le pot conştientiza în consecinţă, ceea ce îi lasă vulnerabili în faţa dezinformării şi a manipulării. Rezultatele studiului Centrului pentru Jurnalism Independent mai arată că atunci când o informaţie le trezeşte suspiciuni, opt din zece elevi de liceu spun că verifică preponderent sursa informaţiilor, şase din zece se uită să vadă dacă informaţia a mai apărut şi în alte surse şi mai mult de cinci din zece verifică autorul informaţiilor. Cinci din zece elevi de gimnaziu verifică preponderent sursa sau autorul informaţiilor sau dacă informaţia a apărut şi în alte părţi, iar patru din zece întreabă un prieten, un membru al familiei sau un alt adult. Un număr mic de elevi foloseşte metoda reverse image search (căutarea inversă de imagini) pentru a verifica informaţiile (14,9%). De cele mai multe ori, când vorbesc despre verificarea sursei, elevii se referă la faptul că analizează informaţia din mai multe surse, fără să pună sub semnul întrebării credibilitatea surselor. Dacă o informaţie apare de mai multe ori în aceeaşi formă, cu acelaşi conţinut, în mai multe surse, atunci tind să o considere adevărată şi nu mai fac paşi pentru a verifica veridicitatea acesteia. În concluzie, rezultatele studiului au scos în evidenţă mai multe vulnerabilităţi pe care le au elevii din România în ceea ce priveşte raportarea la conţinutul media, dar şi câteva subiecte importante pe care trebuie abordate pentru a îmbunătăţi nivelul de educaţie media digitală al tinerilor din România.
(a se vedea imaginea asociată)

        Aspecte curriculare
     Programa şcolară pentru disciplina Elemente de educaţie media digitală reprezintă o ofertă educaţională pentru curriculumul la decizia şcolii, propusă la nivel naţional, adresată elevilor din învăţământului gimnazial, pentru clasa a VI-a. Programa a fost dezvoltată cu un buget de timp de o oră pe săptămână, pe durata unui an şcolar, incluzând un buget de timp de aproximativ 34 de ore, însă structura cursului permite organizarea flexibilă a timpului de învăţare. Tematica acestui curs este un răspuns la provocări sociale şi profesionale ale societăţii digitale, precum siguranţă online, identitate digitală, informaţii înşelătoare şi dezinformare, algoritmi şi inteligenţă artificială, reţele sociale. Cursul opţional Elemente de educaţie media digitală consolidează principalele competenţe-cheie europene (preluate şi în Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare), prin activităţi adaptate nivelului gimnazial:
    - competenţa de citire, scriere şi înţelegere a mesajului, prin dezvoltarea abilităţilor elevilor de a decodifica mesaje media, de a recunoaşte intenţii de influenţare sau manipulare şi de a formula opiniile în mod clar şi argumentat;
    – competenţa digitală, prin dezvoltarea capacităţii elevilor de a accesa, analiza, evalua şi crea conţinut digital în mod responsabil şi sigur;
    – competenţele sociale şi civice, prin înţelegerea rolului mass-mediei în societate, recunoaşterea fenomenelor de dezinformare şi participarea conştientă la viaţa comunităţii.

        Disciplina Educaţia media digitală are un caracter transversal şi transdisciplinar, intersectându-se în mod natural cu discipline din ariile curriculare care fac parte din curriculumul naţional, precum limba şi literatura română, istorie, ştiinţe ale naturii, matematică, informatică sau educaţie socială etc. Prin stabilirea acestor legături, profesorii pot valorifica conţinuturi abordate la alte discipline, dezvoltând flexibilitatea gândirii şi abilitatea de a relaţiona cu informaţii diverse, şi pot ancora învăţarea în experienţele reale ale elevilor. Elevii sunt încurajaţi să pună întrebări, să analizeze surse şi să experimenteze direct, dezvoltând reflecţia, argumentarea şi colaborarea.
        Această programă şcolară cuprinde, alături de Nota de prezentare, următoarele secţiuni esenţiale: Competenţe generale, Competenţe specifice însoţite de exemple de activităţi de învăţare, Conţinuturi şi Sugestii metodologice.
    - Competenţele generale descriu rezultatele finale aşteptate în urma parcurgerii disciplinei, având un nivel ridicat de generalitate şi complexitate. Acestea reflectă contribuţia disciplinei la realizarea profilului de formare al absolventului.
    – Competenţele specifice sunt dezvoltate pe baza competenţelor generale şi reprezintă etape intermediare în formarea acestora, fiind orientate spre aplicabilitate concretă în procesul de învăţare.
    – Exemplele de activităţi de învăţare ilustrează modalităţi posibile de formare a competenţelor specifice. Acestea au un caracter orientativ, oferind cadrelor didactice libertatea de a proiecta şi adapta activităţi proprii, în funcţie de contextul educaţional.
    – Conţinuturile reprezintă resursele informaţionale, valorice şi practice prin care sunt dezvoltate competenţele prevăzute de programă.
    – Sugestiile metodologice au rolul de a sprijini cadrul didactic în proiectarea şi organizarea procesului didactic, cu respectarea particularităţilor disciplinei. Se recomandă, totodată, ca profesorii să ţină cont de profilul elevilor, de experienţele lor de viaţă şi de contextul socio-cultural din care provin, în vederea asigurării unei învăţări relevante şi incluzive.

    COMPETENŢE GENERALE


┌───┬──────────────────────────────────┐
│   │Gestionarea interacţiunii cu media│
│   │folosind principiile cetăţeniei   │
│   │democratice, atât pentru          │
│CG1│exprimarea propriilor idei prin   │
│   │intermediul diverselor tipuri de  │
│   │media, cât şi pentru utilizarea   │
│   │responsabilă a tehnologiilor      │
│   │digitale                          │
├───┼──────────────────────────────────┤
│   │Analizarea critic-reflexivă a     │
│   │interacţiunii cu media şi cu      │
│   │tehnologiile digitale, cu scopul  │
│CG2│înţelegerii influenţei şi         │
│   │efectelor acestora în relaţie cu  │
│   │sine, ca receptor, şi cu          │
│   │societatea                        │
└───┴──────────────────────────────────┘

    COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
    1. Gestionarea interacţiunii cu media folosind principiile cetăţeniei democratice, atât pentru exprimarea propriilor idei prin intermediul diverselor media, cât şi pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale
        Clasa a VI-a
    1.1. Reflecţia asupra informaţiilor accesate prin intermediul diverselor media în contexte variate ale consumului media
    - exerciţii de identificare şi de diferenţiere a tipurilor de media offline şi online;
    – exerciţii de identificare şi de diferenţiere a tipului de consum media (spre exemplu, elevii pot analiza situaţii de consum media imaginate sau experimentate în viaţa de zi cu zi);
    – exerciţii de identificare a obiectivelor de transmitere a informaţiilor şi a mesajelor media;
    – discuţii ghidate cu privire la efectele consumului pasiv de media;
    – elaborarea unor proiecte individuale sau de grup prin care se prezintă tipuri diverse de platforme media, conţinut media sau suporturi/canale media;
    – elaborarea unor fise informative*11) despre universul media şi consumul media (activ/pasiv), valorificând experienţele proprii;
        *11) Fişele informative pot reprezenta produse media diverse, create şi editate de elevi, prin care aceştia sintetizează conceptele învăţate, precum: poster, prezentare (interactivă), schemă, schiţă, infografic, video etc. Fişele informative pot fi incluse în portofoliul educaţional al elevului.

    – consemnarea experienţei de consum media într-un jurnal.

    1.2. Utilizarea şi producerea diverselor media, inclusiv digitale, în mod responsabil, creativ şi etic, adaptat situaţiilor de comunicare diverse
    - exerciţii de construire a unor mesaje şi produse media pentru contexte de comunicare prestabilite (spre exemplu, elevii vor construi planul pentru o reclamă online pentru un joc, un prompt către o aplicaţie de inteligenţă artificială cu un anumit scop);
    – exerciţii de construire a unor mesaje media folosind tehnicile de persuasiune pentru contexte de comunicare diverse (spre exemplu, elevii vor construi un mesaj pentru grupul clasei prin care trebuie să îşi convingă colegii de faptul că serialul lor preferat merită vizionat, folosind cel puţin o tehnică de persuasiune);
    – exerciţii de transformare a informaţiilor care descriu fapte în opinii şi viceversa, folosind mesaje media;
    – exerciţii de redactare a unor enunţuri care să conţină informaţii care descriu fapte sau opinii, pe un subiect dat;
    – exerciţii de construire a unor mesaje şi produse media plecând de la aceeaşi temă, derivate pentru obiective de transmitere a informaţiei prestabilite diferite (spre exemplu, elevii vor construi postări pentru reţelele sociale despre adopţia animalelor de companie: o postare va avea obiectivul de a informa despre un adăpost nou deschis în cartier, alta de a convinge prietenii şi familia să doneze pentru adăpostul respectiv);
    – redactarea unor texte scurte în care elevii reflectează asupra modului cum viziunea despre lume este construită prin interacţiunea cu media;
    – discuţii ghidate şi demonstraţii despre gestionarea informaţiilor false sau înşelătoare întâlnite online (spre exemplu, cum raportăm o postare, cum şi cui putem semnala circulaţia unei informaţii false etc.);
    – elaborarea unor postere/fise informative cu privire la responsabilităţile pe care le are utilizatorul online, pentru a contribui la restrângerea propagării informaţiilor false sau înşelătoare;
    – exerciţii de rescriere a unor conţinuturi media neclare sau nepotrivite/inadecvate, prin raportarea la reguli ce ţin de libertatea de exprimare.

    1.3. Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de drepturile omului, inclusiv prin raportarea critică faţă de mass-media şi rolul său în societate, în interacţiunile sale online
    - citirea unor texte prin care explorează conceptul libertăţii de exprimare, în special cea a copiilor, din două surse diferite (ex. rezultatele găsite prin accesarea unui motor de căutare, rezultatele date de un chatbot);
    – exerciţii pentru evaluarea veridicităţii unor enunţuri despre libertatea de exprimare;
    – discuţii ghidate despre exercitarea dreptului la libertatea de exprimare în contexte diverse (acasă, la scoală, online etc.);
    – studii de caz despre comunicarea responsabilă şi etică online, plecând de la limitele libertăţii de exprimare;

        Clasa a VI-a
    - exerciţii de formulare a propriei opinii în raport cu aspecte ce ţin de libertatea de exprimare sau rolul jurnalismului în societate, printre altele;
    – elaborarea unor fişe informative despre dreptul la libertate de exprimare şi rolul jurnalismului în societate;
    – redactarea unor texte scurte despre importanţa jurnalismului în societate;
    – discuţii ghidate despre rolul_ jurnalismului în societate şi informarea cetăţenilor.

    2. Analizarea critic-reflexivă a interacţiunii cu media şi cu tehnologiile digitale, cu scopul înţelegerii influenţei şi a efectelor acestora în relaţie cu sine, ca receptor, şi cu societatea
        Clasa a VI-a
    2.1. Analizarea influenţei tehnologiilor digitale asupra propriei persoane prin raportarea critică la acestea
    - discuţii ghidate cu privire la influenţa algoritmilor de recomandare asupra consumului media online propriu;
    – exerciţii de simulare a modului cum funcţionează un algoritm de recomandare;
    – elaborarea unor fise informative individual sau în grup cu privire la riscurile online cauzate de personalizarea experienţei online;
    – exerciţii de conştientizare şi de identificare a propriei amprente digitale;
    – elaborarea unor fise informative despre elementele amprentei digitale;
    – elaborarea unor proiecte individuale sau de grup prin care explorează modalităţi pentru gestionarea amprentei digitale;
    – elaborarea unor fise informative despre modul cum funcţionează aplicaţiile de inteligenţă artificială;
    – antrenarea unui model de inteligenţă artificială pe o temă dată, însoţită de analiza performanţei modelului şi a limitelor sale;
    – elaborarea unor proiecte individuale sau de grup prin care se prezintă utilizările inteligenţei artificiale în viaţa de zi cu zi;
    – exerciţiu pornind de la o temă dată, de creare de prompturi (instrucţiuni date inteligenţei artificiale, pentru a obţine un rezultat), care presupune identificarea informaţiilor care trebuie să apară în textul produs, pentru ca rezultatul să fie cât mai specific, şi care încurajează analiza tipurilor de date de care inteligenţa artificială are nevoie ca să ofere rezultatul;
    – exerciţiu de grup de căutare a aceleiaşi informaţii utilizând mai multe aplicaţii de inteligenţă artificială, observarea diferenţelor de răspuns şi formularea unei versiuni finale de răspuns prin selecţie şi reformulare;
    – examinarea unei teme sociale cu ajutorul inteligenţei artificiale, pentru care elevii să determine contextul şi tipare de gândire (biasurile) pe care le identifică;
    – crearea de produse media în formate diferite cu ajutorul aplicaţiilor de inteligenţă artificială, care să fie folosite într-o campanie şcolară;
    – folosirea inteligenţei artificiale pentru a crea contraargumente într-o dezbatere pe o temă dată şi reflecţia asupra corectitudinii şi a acurateţii argumentelor;
    – analiza de texte scrise de aplicaţii de inteligenţă artificială, din perspectiva autenticităţii tonului, a inadvertenţelor, ori a modificărilor care schimbă sensul iniţial;
    – exerciţii pentru utilizarea etică a aplicaţiilor de inteligenţă artificială (spre exemplu, elevii primesc cerinţe pentru documentare în care le este cerut să utilizeze o aplicaţie de inteligenţă artificială într-o manieră responsabilă);
    – demonstraţii cu privire la metode şi tehnici de gestionare a amprentei digitale în vederea reducerii riscurilor la care elevii se pot expune online;
    – elaborarea unor proiecte individuale sau de grup prin care elevii prezintă strategii pentru bunăstarea digitală (spre exemplu, cum pot petrece mai puţin timp pe reţelele online) şi gestionarea experienţei online (spre exemplu, cum pot să gestioneze setările de publicitate pe conturile online);
    – joc de rol plecând de la situaţii de risc online (gestionarea situaţiilor de cyberbullying, spre exemplu);
    – redactarea unor texte scurte unde elevii reflectează asupra interacţiunii cu tehnologiile digitale.

    2.2. Aplicarea schemelor de analiză critică pentru analizarea mesajelor media şi a efectelor acestora asupra fenomenelor şi proceselor sociale în care este implicat receptorul
    - exerciţii de identificare şi diferenţiere între fapte şi opinii în mesaje media;
    – exerciţii de identificare şi explicare a tehnicilor de persuasiune folosite în mesaje media;
    – exerciţii de identificare a elementelor de deconstrucţie de mesaj (autor, format, public, conţinut, scop) în mesaje media;
        Clasa a VI-a
    - exerciţii de analiză a mesajelor media prin aplicarea schemei deconstrucţiei de mesaj;
    – exerciţii de identificare şi explicare a tiparelor de gândire (biasurilor cognitive) declanşate în urma interacţiunii cu media, plecând de la situaţii descrise sau aplicate pe mesaje media;
    – exerciţii de corelare a tiparelor de gândire (biasurilor cognitive) declanşate la interacţiunea cu media prin folosirea de către autor a tehnicilor de persuasiune;
    – elaborarea unor proiecte individuale sau de grup în vederea aplicării grilelor de analiză pe mesaje media;
    – rezolvarea unor exerciţii de tip chestionar pe baza unor mesaje media date spre analiză (identificarea tehnicilor de persuasiune folosite sau dacă mesajul conţine fapte ori opinii);
    – analiza unor mesaje create de inteligenţa artificială privind probleme sociale şi detectarea tiparelor de gândire (biasurilor) care apar în text; analiza cauzelor pentru care inteligenţa artificială reflectă aceleaşi tipare de gândire (biasuri cognitive) pe care le au oamenii;
    – discuţii ghidate despre importanţa analizării mesajelor media întâlnite.

    2.3. Utilizarea strategiilor şi tehnicilor diverse de verificare a informaţiei în vederea stabilirii credibilităţii şi a veridicităţii mesajelor media
    - discuţii ghidate despre naraţiuni specifice informaţiilor false, accesibile vârstei (spre exemplu, teorii ale conspiraţiei despre pământul plat sau "obligarea" populaţiei de a mănca insecte etc.);
    – exerciţii de identificare a elementelor specifice mesajelor care conţin informaţii false, contrafăcute sau înşelătoare;
    – exerciţii de verificare a informaţiei conţinute de mesaje media;
    – exerciţii de aplicare a strategiilor de căutare verticală şi laterală pe mesaje media, atât pentru verificarea informaţiei, dar şi pentru satisfacerea nevoilor de învăţare;
    – exerciţii de examinare a modului în care algoritmii reţelelor sociale contribuie la dezinformarea pe diferite teme şi de analiză a responsabilităţilor individuale la întâlnirea cu astfel de mesaje;
    – elaborarea unor proiecte individuale sau de grup în vederea verificării unei informaţii (elevii vor verifica un mesaj media şi vor documenta procesul de verificare, arătând ce întrebări şi-au pus şi ce tehnici de verificare au aplicat pentru a ajunge la o concluzie cu privire la credibilitate sau veridicitatea mesajului);
    – exerciţii de aplicare a tehnicilor de verificare a imaginilor (căutare inversă de imagini);
    – exerciţii de distingere între conţinutul audio-vizual real şi cel creat cu ajutorul inteligenţei artificiale;
    – exerciţii de deconstrucţie a mesajului pentru texte care conţin informaţii false sau greşite, pe teme accesibile, publicate de către platforme de fact-checking, pentru familiarizarea cu acestea.

    CONŢINUTURI


┌─────────────┬────────────────────────┐
│Domenii de   │Conţinuturi             │
│conţinut     │                        │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │- Tipuri de media       │
│             │offline şi online (ce   │
│             │sunt media şi           │
│             │mass-media, suport      │
│             │media, canal media,     │
│             │conţinut media,         │
│             │platforme online etc.)  │
│             │- Consumul activ/pasiv  │
│             │de media (activ - eu    │
│             │decid ce, cât, cum,     │
│             │unde, de ce consum şi   │
│             │urmăresc conştient, cu  │
│1. Universul │atenţie; pasiv - sunt   │
│media        │expus involuntar/       │
│             │inconştient la media,   │
│             │dau atenţie altei       │
│             │activităţi în timpul    │
│             │consumului de media)    │
│             │- Obiective ale         │
│             │transmiterii de         │
│             │informaţie (informare,  │
│             │educare, persuasiune şi │
│             │influenţare, socializare│
│             │şi comunicare,          │
│             │divertisment,           │
│             │dezinformare)           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │- Libertatea de         │
│             │exprimare (Drepturi şi  │
│             │limite: Art. 30 din     │
│             │Constituţia României;   │
│             │dreptul de a pune în    │
│             │circulaţie şi de a primi│
│             │informaţie; limitări:   │
│             │discursul incitator la  │
│2.           │ură, dreptul la propria │
│Transmiterea │imagine, la demnitate)  │
│de           │- Jurnalistul/          │
│informaţii.  │Jurnalismul (Rolul de   │
│Drepturi şi  │informare a cetăţenilor │
│limite       │în interes public. Cum  │
│             │este protejată          │
│             │libertatea presei? Ce   │
│             │face un jurnalist? De ce│
│             │este nevoie de jurnalism│
│             │într-o societate        │
│             │democratică?)           │
│             │- Fapte şi opinii       │
│             │(caracteristici;        │
│             │diferenţiere)           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │- Cum sunt construite   │
│             │mesajele media pentru a │
│             │convinge? (Cum este     │
│             │folosit discursul       │
│             │persuasiv în mesaje     │
│             │media?)                 │
│             │- Tehnici de persuasiune│
│             │(Apelul la emoţii, la   │
│             │celebrităţi, oamenii    │
│             │frumoşi, oamenii simpli,│
│3.           │experţii, influencerii, │
│Construcţia  │repetiţia, oferta de    │
│mesajelor    │nerefuzat)              │
│media        │- Tipare de gândire     │
│             │(biasurile cognitive)   │
│             │(Definiţii; confirmare, │
│             │autoritate, atracţia    │
│             │pentru poveşti;         │
│             │identificare şi         │
│             │gestionare)             │
│             │- Deconstrucţia de mesaj│
│             │(Cum analizăm un mesaj  │
│             │media? - Autor, format, │
│             │conţinut, public, scop) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │- Inteligenţa           │
│             │artificială. Algoritmul │
│             │(Cum funcţionează? Ce   │
│             │utilizări au în viaţa de│
│             │zi cu zi?)              │
│             │- Limitările/riscurile  │
│             │inteligenţei artificiale│
│             │- Amprenta digitală (Ce │
│             │informaţii lăsăm pe     │
│             │internet, ce informaţii │
│             │adună algoritmii        │
│             │reţelelor despre noi? Ce│
│             │se întâmplă cu datele   │
│4.           │noastre?)               │
│Interacţiunea│- Personalizarea        │
│cu informaţia│experienţei şi a        │
│online       │conţinutului online     │
│             │(algoritmii de          │
│             │recomandare şi          │
│             │funcţionarea reţelelor  │
│             │sociale)                │
│             │- Riscuri online (La ce │
│             │riscuri sunt expus ca   │
│             │urmare a amprentei mele │
│             │digitale şi a           │
│             │personalizării          │
│             │experienţei online?     │
│             │Gestionarea amprentei   │
│             │digitale şi a           │
│             │obiceiurilor de consum  │
│             │media online)           │
├─────────────┼────────────────────────┤
│             │- Informaţiile false şi │
│             │înşelătoare (Ce înseamnă│
│             │dezinformarea? Dar      │
│             │informarea greşită?     │
│             │Indicii că un mesaj     │
│             │media nu este de        │
│             │încredere)              │
│5.           │- Verificarea           │
│Identificarea│informaţiilor (elemente │
│informaţiilor│de context, tehnici     │
│de încredere │minimale de verificare a│
│             │informaţiei, gestionarea│
│             │responsabilă a          │
│             │informaţiilor false sau │
│             │înşelătoare online şi a │
│             │interacţiunii cu surse  │
│             │care nu par de          │
│             │încredere)              │
└─────────────┴────────────────────────┘

    SUGESTII METODOLOGICE
        Programa şcolară pentru disciplina opţională Elemente de educaţie media digitală este documentul care fundamentează şi structurează activitatea didactică pentru acest curs opţional. Documentul curricular stă la baza proiectării demersului didactic menit să dezvolte competenţele de educaţie media digitale ale elevilor de clasa a VIa. Cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile dobândite sunt relevante pentru modul în care aceştia interacţionează cu informaţia, cu media, în general, şi cu tehnologiile digitale emergente, în special. Sugestiile metodologice descrise vin în sprijinul cadrelor didactice, cu rolul de a ghida proiectarea şi implementarea activităţilor de predare-învăţare- evaluare în domeniul educaţiei media, plecând de la metode interactive, resurse media relevante şi modalităţi de evaluare diversificate (formative, sumative), care răspund eficient obiectivelor disciplinei. Profesorii sunt încurajaţi să construiască un demers didactic care să se bazeze pe o abordare integrată, în care predarea directă este fundamentală pentru transferul/transmiterea şi înţelegerea corectă a conceptelor de educaţie media digitală, fiind completată de contexte pentru învăţarea colaborativă, prin care este consolidată învăţarea. În acest fel, elevii dobândesc repere conceptuale clare şi au oportunităţi pentru a le aplica practic într-un cadru structurat, sub îndrumarea profesorului, care totodată ghidează şi procesul de reflecţie asupra interacţiunii cu media, asigurând condiţiile potrivite pentru transferul de sens al celor învăţate la clasă, în viaţa de zi cu zi. Aceste sugestii au un caracter orientativ şi oferă profesorului flexibilitate de a adapta metodele folosite pentru grupul cu care lucrează, în funcţie de nivelul elevilor şi de resursele pe care le are la dispoziţie. Scopul sugestiilor metodologice este de a facilita implementarea eficientă a programei, pentru dezvoltarea competenţelor vizate la elevi.
        Consideraţii preliminare referitoare la predarea disciplinei opţionale Elemente de educaţie media digitală
    1. Lectura programei şi a materialelor suport; alegerea textelor de lucru
        Educaţia media digitală este un domeniu complex, în continuă schimbare. Acesta nu se rezumă doar la utilizarea resurselor media şi a tehnologiei digitale în procesul de predare-învăţare, ci presupune învăţarea procesului de construire, distribuire şi interpretare a mesajelor media şi de utilizare a platformelor media actuale în mod responsabil, creativ şi etic. De aceea, predarea acestei discipline aduce deseori provocarea de a actualiza constant cunoştinţele profesorului (ex. familiarizarea cu platforme media digitale actuale la care sunt conectaţi elevii) şi identificarea resurselor potrivite pentru construirea activităţilor de predare şi învăţare relevante pentru experienţele reale ale elevilor în relaţie cu media, încurajând astfel reflecţia. Una dintre recomandările făcute profesorului care îşi doreşte să propună şi să predea această disciplină este de a citi programa în integralitate, înainte de a lua această decizie. Lectura atentă a programei va dezvălui profesorului firul logic (şi cronologic) al acesteia, care răspunde unor întrebări esenţiale despre relaţia şi interacţiunea cu media:
    - De ce transmit oamenii informaţii? (Capitolul 1)
    – Cum este asigurat şi protejat dreptul nostru de a transmite şi primi informaţii? Ce tipuri de informaţie pot circula şi care sunt cele limitate (ex.: intersecţia cu dreptul la viaţă privată) sau interzise (ex.: discursul instigator la ură)? Cum este asigurată şi protejată informarea în interes public a cetăţenilor? (Capitolul 2)
    – Cum sunt construite mesajele media pentru a convinge şi ce influenţează modul cum le receptăm? Cum deconstruim mesajele media pe care le primim? (Capitolul 3)
    – Cum influenţează şi ce efecte are tehnologia digitală asupra modului în care interacţionăm cu informaţia online? (Capitolul 4)
    – Cum interacţionăm critic cu informaţia problematică (falsă sau înşelătoare)? (Capitol 5)

        Fiecare unitate tematică se sprijină conceptual, într-o mare măsură, pe conţinuturile abordate anterior, ordinea capitolelor reprezentând o succesiune construită în mod deliberat astfel, cu scopul de a susţine un parcurs de învăţare gradual, care permite consolidarea achiziţiilor de la o unitate de învăţare la alta. Parcurgerea capitolelor în această ordine contribuie la dezvoltarea progresivă a competenţelor vizate. Cu toate acestea, programa permite şi o anumită flexibilitate, astfel încât profesorul să poată adapta ordinea temelor în funcţie de nevoile, nivelul sau interesele elevilor, păstrând coerenţa demersului pentru atingerea obiectivelor disciplinei. O a doua recomandare pentru profesorul interesat să propună şi să predea această disciplină este de a consulta şi citi atât resursele create specific pentru acest opţional de către CJI, cât şi resursele publice de educaţie media disponibile pe platforma de resurse a Programului de Educaţie Media derulat de CJI (https://educatiemedia.cji.ro/). Astfel, fiecare profesor interesat de predarea acestui curs se poate familiariza cu diverse concepte relevante şi îşi poate forma o imagine de ansamblu despre consumul media al elevilor (ex. studiul despre interacţiunea copiilor şi tinerilor din România cu informaţia). În plus, profesorul va putea folosi biblioteca CJI cu resurse de educaţie media, actualizată constant, în proiectarea demersului didactic, integrând produse educaţionale pe teme de educaţie media precum videouri, fişe de lucru, activităţi online interactive, quiz-uri etc. Spre exemplu:
    - pentru predarea conceptului de amprentă digitală, profesorul poate utiliza un video explicativ creat de CJI: https://voutu.be/UONmuZ4cHkA?list=PLERxFGsMiLPFbM e1RWq6CxsY2R9Pb gZ;
    – într-o activitate de învăţare despre deconstrucţia de mesaj, profesorul poate cere elevilor să parcurgă o activitate online interactivă creată de CJI: https://educatiemedia.cii.ro/2023/11/3Q/citind-printre-rânduri-deconstructia-de-mesaj-activitate-online-interactiva/

        Nu în ultimul rând, alegerea produselor şi a resurselor media folosite în demersul didactic se recomandă să fie apropiate intereselor şi ariilor de consum media ale elevilor, specifice sau adaptate vârstei. Ele trebuie conectate tematic cu temele de educaţie media şi cu evenimente relevante din universul elevilor sau care pot servi eficient ca suport în procesul decelării de către elevi a semnificaţiei lor sau al analizării efectelor produse de acestea. Selecţia textelor de lucru propuse elevilor trebuie să fie relevantă pentru aceştia pentru stimularea procesului de reflecţie în mod autentic, prin raportarea la experienţele personale ale elevilor în relaţie cu media. Acest aspect este important să fie luat în calcul atunci când profesorul alege strategiile didactice, astfel încât să creeze contextul potrivit unui cadru de învăţare. Un astfel de context valorifică experienţele proprii ale elevilor şi le oferă şi un spaţiu sigur, controlat de a aplica activ cunoştinţele şi abilităţile media dobândite pentru a putea face o analiză multifaţetată referitoare la interacţiunea lor cu media, pentru ca etapa de reflecţie să fie eficientă şi de succes. Spre exemplu, profesorul poate selecta o serie de reclame la jocuri video, cerându-le elevilor să le analizeze din perspectiva tehnicilor de persuasiune folosite. Această activitate ar fi apoi continuată printr-o discuţie despre experienţa personală a elevilor cu privire la conţinutul promoţional pe care îl întâlnesc online şi influenţa avută asupra lor. Un alt exemplu îl reprezintă utilizarea unui articol jurnalistic despre dependenţa de jocuri video pentru a discuta cu elevii despre bunăstarea*12) lor digitală.
        *12) Traducere a conceptului wellbeing, care este o zonă de competenţă esenţială, definită prin DigComp 2.2 - The Digital Competence Framework for Citizens. Aceasta implică protejarea datelor şi a confidenţialităţii, gestionarea timpului petrecut online şi conştientizarea impactului tehnologiilor digitale asupra sănătăţii, comunicării şi socializării.

    2. Pregătirea cadrelor didactice în domeniul educaţiei media
        Pe lângă lectura atentă a programei şi selecţia adecvată a textelor de lucru şi a strategiilor didactice, este esenţial ca profesorii care îşi propun să predea această disciplină opţională să beneficieze de formare specifică în domeniul educaţiei media digitale. Conform UNESCO*13), pregătirea profesorilor în domeniul educaţiei media reprezintă un element esenţial al strategiei ample prin care se urmăreşte atingerea unui efect în lanţ pentru formarea unei societăţi literate media: de la profesorii educaţi media la elevi şi, mai departe, la întreaga societate. Aceasta ar putea fi integrată în strategiile instituţionale de dezvoltare profesională ale şcolilor şi sprijinită prin parteneriate cu organizaţii specializate, universităţi/centre de formare acreditate. Prin consolidarea competenţelor de educaţie media ale profesorilor, se creează premisele unei culturi şcolare bazate pe discernământ, responsabilitate şi implicare civică, educaţia media devenind nu doar o disciplină opţională, ci un instrument fundamental pentru formarea cetăţenilor activi, informaţi şi capabili să facă faţă provocărilor şi transformărilor accelerate ale societăţii digitale contemporane.
        *13) Wilson, C., Grizzle, A., Tuazon, R., Akyempong, K., Cheung, CK., (2011). Media and information literacy curriculum for teachers, UNESCO

        Strategii didactice
        Alegerea şi utilizarea unor strategii didactice adecvate este, aşadar, esenţială. Conţinuturile propuse vizează dezvoltarea unui set complex de competenţe, care presupune atât învăţarea unor concepte şi mecanisme de funcţionare a tehnologiilor digitale, cât şi deprinderea abilităţilor de analiză critic-reflexivă a mesajelor media, şi nu în ultimul rând, construirea unei atitudini responsabile cu privire la propria interacţiune cu informaţia. Este recomandată, astfel, o abordare integrată şi complementară, care valorifică în mod prioritar predarea directă, completată cu activităţi centrate pe elev, prin momente de învăţare colaborativă organizate şi ghidate de profesor. Predarea directă joacă un rol esenţial în momentele-cheie ale procesului de învăţare. Deoarece o parte dintre conceptele abordate în cadrul acestei discipline nu sunt deloc familiare elevilor la această vârstă, este esenţială construirea vocabularului acestora pentru a putea folosi conceptele de educaţie media digitală corect în activităţile practice, şi pentru a putea trece printr-un proces de reflecţie privind interacţiunea lor cu media în viaţa de zi cu zi. O mare parte a conceptelor specifice acestei discipline sunt complexe şi pot fi dificil de înţeles în mod corect fără o îndrumare clară din partea profesorului. Pentru ca elevii să poată dobândi o înţelegere solidă a conţinuturilor teoretice, profesorul trebuie să asigure transmiterea explicită, structurată, cu claritate şi acurateţe a conceptelor de educaţie media digitală sau explicarea fenomenelor tehnologice şi a aspectelor legislative abordate, dar şi corectarea eventualelor interpretări eronate ale acestora. În plus, profesorul are rolul de a oferi un cadru de referinţă clar, care să le permită elevilor să înţeleagă cum se aplică în mod practic strategiile, tehnicile şi instrumentele de analiză şi verificare a informaţiilor, ceea ce necesită momente de demonstraţie. De exemplu, profesorul poate arăta în clasă cum se verifică sursa unei informaţii cu ajutorul unei aplicaţii online sau cum se utilizează aplicaţiile de căutare inversă a imaginilor. Aceste intervenţii sunt esenţiale pentru ca elevii să poată ulterior să aplice cele demonstrate în mod independent, în cadrul activităţilor centrate pe elev, sau atunci când fac transferul celor deprinse la clasă în viaţa personală. Odată construită cunoaşterea corectă a conceptelor de educaţie media digitală, elevii pot deveni participanţi activi în procesul de învăţare. Recomandarea este, în această etapă, de a crea, printre altele, oportunităţi pentru învăţarea colaborativă*14), care să servească conectării elevilor cu realitatea lor imediată, valorificând experienţele lor reale, şi care îi pot stimula să reflecteze asupra interacţiunii lor zilnice cu media. Rolul profesorului este unul esenţial în organizarea acestor momente centrate pe elevi, el fiind activ implicat în proces, asigurând condiţiile necesare pentru ca elevii să poată construi cunoaştre împreună, şi să nu devieze de la subiect. De la structurarea grupelor de lucru într-un mod potrivit obiectivelor de învăţare vizate, oferirea unor cerinţe clare şi instaurarea unor norme/strategii pentru colaborare, la observarea şi ghidarea constante a grupelor pentru a produce interacţiuni pozitive şi implicare din partea tuturor membrilor (ce tip de întrebări ar putea să îşi adreseze unii altora, ce trebuie să ia în considerare pentru a îşi structura eficient răspunsurile - argumentare, de ce trebuie să ţină cont pentru a rezolva cerinţa împreună, cum să includă toţi colegii în discuţii etc.), la procesarea activităţilor şi încurajarea reflecţiei, cu scopul de a evalua atât cum, dar şi ce au învăţat elevii. Pe parcursul activităţilor de predare-învăţare, este crucial ca profesorul să ofere feedback corectiv elevilor, identificând momentele în care este nevoie să intervină, fie pentru a clarifica înţelegerea cerinţei sau a conceptelor abordate, fie pentru a stimula colaborarea, dacă aceasta pare deficitară. El asigură astfel faptul că elevii beneficiază constant de sprijin pentru a regla sau reaşeza împreună conceptele care le-au rămas neclare, ori pe care le-au înţeles sau aplicat eronat. Exemplificarea unei lecţii de educaţie media digitală:
        https://educatiemedia.cii.ro/2023/11/27/deconstructia-de-mesaj-plan-de-lecţie/
        *14) van Leeuwen, A., & Janssen, J. (2019). A systematic review of teacher guidance during collaborative learning in primary and secondary education. Educaţional Research Review, 27, 71-89. https://doi.org/10.1016/j.edurev.2019.02.001

        Aspecte privind evaluarea
        Evaluarea joacă un rol esenţial în demersul didactic. În cadrul disciplinei opţionale Elemente de educaţie media digitală, evaluarea are ca scop principal măsurarea gradului în care elevii pot folosi şi aplica cunoştinţele şi abilităţile dobândite, precum şi manifestarea unor atitudini ca parte a competenţelor urmărite ca finalitate a disciplinei. În spiritul flexibil al programei propuse, recomandările cu privire la strategia de evaluare au rolul de a oferi profesorului instrumente prin care poate, pe de o parte, monitoriza progresul elevilor, iar, pe de altă parte, să extragă informaţii cu privire la aspecte ce ţin de reglarea şi adaptarea demersului didactic, pentru a deservi cât mai eficient şi relevant posibil nevoile elevilor, pe toată durata implementării la clasă a disciplinei. Astfel, evaluarea în cadrul acestei discipline vizează 3 piloni: măsurarea progresului (prin aplicarea unui test iniţial şi final), evaluarea continuă, formativă (pentru ajustarea intervenţiei didactice după nevoile elevilor) şi evaluarea sumativă (la finalul fiecărei unităţi de învăţare, pentru a verifica nivelul atins de elevi). Centrul pentru Jurnalism Independent pune la dispoziţia profesorului modele de instrumente de evaluare ca parte a resurselor didactice dezvoltate pentru această disciplină opţională, construite, pilotate şi validate cu sprijinul experţilor, membri ai grupului de lucru pentru programă. În plus, profesorul este încurajat să utilizeze şi metode complementare de evaluare precum: portofoliul, observarea sistematică a elevilor, autoevaluarea, evaluarea în perechi, jurnalul de reflecţie sau e-proiectul. Aceste metode permit profesorului să observe şi aspecte care nu ţin doar de capacitatea elevilor de înţelegere şi aplicare a conceptelor de educaţie media digitală, ci şi cum le pot transfera în procesele de lucru colaborativ sau momente de introspecţie, oferind instrumente prin care pot fi surprinde elemente de gândire critică, precum abilitatea de a analiza surse, de a formula întrebări, de a argumenta pornind de la fapte şi de a lua decizii responsabile în raport cu interacţiunea cu media şi tehnologiile digitale.

    BIBLIOGRAFIE:
        Akyempong, K., Cheung, C., Grizzle, A., Tuazon, R., & Wilson, C. (2011). Media and information literacy curriculum for teachers. UNESCO.
        Hobbs, R. (2010). Digital and Media Literacy: A Plan of Action A White Paper on the Digital and Media Literacy Recommendations of the Knight Commission on the Information Needs of Communities in a Democracy. The Aspen Institute. Jolls, T. (2008). Literacy for the 21st Century. Center for Media Literacy.
        Aiken, M. (2016). The Cyber Efect, psihologia comportamentului uman în mediul online. Cyber Matrix Limited.
        Being Digital. (2020). The Open University.
        Bobok, D. (2016). Selective Exposure, Filter Bubbles andEcho Chambers on Facebook. Central European University. Mihailidis, P. (2019). Civic Media Literacies: Re-Imagining Human Connection in an Age of Digital Abundance (1st ed.). Routledge.
        Nguyen, C. T. (2018). Echo Chambers and epistemic bubbles. Episteme, 17(2), 141-161
        Garrett, S. D., & Johnson, S. M. (Eds.). (2012). The integrated language arts and journalism curriculum for middle school students. American Press Institute.
        Jolls, T., & Thoman, E. (2008). Literacy for the 21st Century. An Overview & Orientation guide to Media Literacy Education. Center for Media Literacy.
        Krakic, A., Skledar Matijevic, A., & Jurina Babovic, N. (2014). Seeing is (not) Believing - Teaching Media Literacy through ELT. Proceedings of the 7th Internaţional Language Conference on the Importance of Learning Professional Foreign Languages for Communication. The Internaţional Language Conference on The Importance of Learning Professional Foreign Languages for Communication between Cultures, Maribor, Slovenia.
        Media Literacy Toolbox. (2008). New Mexico Media Literacy Project.
        Potter, W. J. (2014). Media Literacy. University of California.
        Silverblatt, A., & al. (1999). Approaches to Media Literacy, a Handbook. Routledge.
        Wilson, C., Grizzle, A., Tuazon, R., Akyempong, K., & Cheung, C. (2011). Media and Information Literacy Curriculum for Teachers. United Nations Educaţional, Scientific and Cultural Organization.
        Worsnop, C. M. (2012). Media Literacy through Critical Thinking. Teachers materials. University of Washington.
        Hyatt, Kenton S., Ph.D. (1992), Creativity Through Intrapersonal Communication Dialog, Journal of Creative Behaviour Solomon, Michael (2020), Consumer Behaviour: Buying, Having and Being, 13th Global Edition
        Thoman, E., Jolls, T. (2008), "Literacy for the 21st Century. An Overview & Orientation guide to Media Literacy Education", California, the Center for Media Literacy
        Wardle, Claire Ph.D. (2017), Information Desorder: Towards an Interdisciplinary Framework for Research andPolicy Making, Council of Europe Report (2017)09
        Wineburg S., McGrew S. (2017), Lateral reading: reading less and learning more when evaluating digital information, Stanford History Education Group
        Valenza J. (2016), Truth, truthiness, triangulation: A news literacy toolkit for a "post-truth" world, New York, School Library Journal
        Caulfield, M. A. (2017). Web Literacy for Students Fact-Checkers. Pressbooks.
        Hartman-Caverly, S. (2018). Learning Commons: Fake News: Evaluating Current Events Coverage: Evaluating News Information. Learningcommons.dccc.edu; Delaware County Community College. https://learningcommons.dccc.edu/fakenews/test
        Khan, M. L., & Idris, I. K. (2019). Recognize Misinformation and Verify Before Sharing: A Reasoned Action and Information Literacy Perspective. Scripps College of Communication.
        Silverman, C., & al. (2019). The Verification Handbook. An ultimate guideline on digital age sourcing for emergency coverage. European Journalism Centre.
        Blue, J., Condell, J., & Lunney, T. (2018). Digitalfootprints: Your unique identity. University of Ulster.
        Buchi, M., Lutz, C., & Micheli, M. (2017). Life Online: The Digital Footprint Gap. Partnership for Progress on the Digital Divide 2017 Internaţional, San Diego, CA.
        Global Advisory Committee, & Criminal Intelligence Coordinating Council. (2016). Understanding Digital Footprints. Steps to protect personal information (2016). GAC.
        James, C. (2014). Disconnected: Youth, New Media, and the Ethics Gap. The MIT Press.
        Live Science (2024). How AI companions are changing teenagers' behavior in surprising and sinister ways.
        https://www.livescience.com/technology/artificial-intelligence/how-ai-companions-are-changing-teenagers-behavior-in-surprising-and-sinister-ways
        Lee, A. et al. (2024). Artificial Companions and Emoţional Disclosure in Youth: Risks and Patterns of Use. arXiv:2506.12605.
        https://arxiv.org/abs/2506.12605
        Nature (2024). Digital well-being and AI companionship: understanding adolescent use.
        [Accesibil prin baze de date academice]
        Osborne, N., & Connelly, L. (2015). Managingyour digital footprint: possible implications to teaching and learning.
        European Conference on Social Media, Portugal.

    GRUP DE LUCRU


┌────────┬───────────┬─────────────────┐
│        │Grad       │                 │
│Nume şi │didactic/  │Instituţie de    │
│prenume │Titlu      │apartenenţă,     │
│        │ştiinţific │                 │
├────────┼───────────┼─────────────────┤
│HALASZI │GRAD       │COLEGIUL NAŢIONAL│
│MONICA  │DIDACTIC I │“LIVIU REBREANU”,│
│        │           │BISTRIŢA         │
├────────┼───────────┼─────────────────┤
│RUS     │EXPERT     │CENTRUL PENTRU   │
│BIANCA  │EDUCAŢIE   │JURNALISM        │
│        │MEDIA      │INDEPENDENT      │
├────────┼───────────┼─────────────────┤
│IAMŞEC  │EXPERT     │CENTRUL PENTRU   │
│CRISTINA│EDUCAŢIE   │JURNALISM        │
│        │MEDIA      │INDEPENDENT      │
└────────┴───────────┴─────────────────┘

CONSULTANŢI ŞTIINŢIFICI


┌────────┬───────────┬─────────────────┐
│Nume şi │Funcţie/   │Instituţie de    │
│prenume │Titlu      │apartenenţă      │
│        │ştiinţific │                 │
├────────┼───────────┼─────────────────┤
│DOLEAN  │PROFESOR   │UNIVERSITATEA    │
│DACIAN  │UNIVERSITAR│“BABEŞ-BOLYAI”,  │
│DARIUS  │DOCTOR     │CLUJ-NAPOCA      │
└────────┴───────────┴─────────────────┘

-----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Alte Institutii, ANEXE din 22 decembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ ANEXE din 22 decembrie 2025 privind programa şcolară "Educaţie pentru viaţă: Alege! Acţionează! Inspiră!", clasele a V-a - a VII-a şi programa şcolară "Elemente de educaţie media digitală", clasa a VI-a

Comentarii

Atentie, Juristi!

ANEXE din 22 decembrie 2025 privind programa şcolară "Educaţie pentru viaţă: Alege! Acţionează! Inspiră!", clasele a V-a - a VII-a şi programa şcolară "Elemente de educaţie media digitală", clasa a VI-a