────────── Aprobate prin Ordinul nr. 5.677 din 19 decembrie 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018────────── ANEXA 1 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE LISTA PROGRAMELOR ŞCOLARE pentru discipline de trunchi comun din învăţământul liceal
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │ │
│crt.│Disciplina │
├────┼─────────────────────────────────┤
│1. │Limba modernă 1 (chineză) - │
│ │clasele a IX-a - a XII-a │
├────┼─────────────────────────────────┤
│2. │Limba modernă 2 (chineză) - │
│ │clasele a IX-a - a XII-a │
└────┴─────────────────────────────────┘
ANEXA 2 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Programa şcolară pentru disciplina Limba chineză (Limba modernă 1) Clasele a IX-a - XII-a LICEU Bucureşti, 2017 Notă de prezentare Programa şcolară pentru predarea limbii chineze ca limba modernă 1 a fost elaborată pentru a permite elevilor interesaţi să studieze această disciplină şi pentru a menţine vii tradiţiile lingvistice şi culturale ale comunităţii chineze din România. Obiectivul fundamental al studierii limbii chineze în învăţământul preuniversitar este achiziţionarea de către toţi elevii a competenţelor de comunicare într-o limbă străină de circulaţie internaţională, prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, necesare pentru o comunicare adecvată situaţional/acceptată social în contexte inter- şi multiculturale, precum şi pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi (LLL), determinate de accentuarea fenomenului de globalizare şi de exigenţele impuse de dinamica societăţii mileniului III. Având în vedere că dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare, programa pentru disciplina limba chineză este structurată de aşa natură astfel încât să-i ofere elevului continuitate în învăţare, dar şi diversitate pentru o dezvoltare intelectuală armonioasă. Disciplina Limba Chineză are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare "pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post şcolar la învăţarea pe toată durata vieţii "(Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002). Programa pentru disciplina Limba modernă 1, clasele a IX-a - a XII-a, care conform planului cadru de învăţământ are alocate 2 ore TC/săptămână şi se studiază în clasa a IX-a ca an 1 de studiu, în clasa a X-a ca an 2 de studiu, în clasa a XI-a ca an 3 de studiu, în clasa a XII-a ca an 4 de studiu, propune dezvoltarea unor competenţe de comunicare care sunt compatibile cu nivelul A 2 conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL), la finalul ciclului liceal. Aceasta presupune ca, la sfârşitul clasei a XII-a, elevii care studiază limba modernă 1 vor avea structurate competenţe de comunicare de nivel A2 şi vor fi început structurarea unor achiziţii incipiente specifice nivelului B1 din CECRL. Prezentul curriculum a fost elaborat urmărindu-se: A. Practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi înscris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ. B. Formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative. C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusive Internetul. Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional. Din punct de vedere structural, programa pentru limba chineză - L1 cuprinde: 1. COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului); 2. VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene); 3. COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales pentru ce anume se învaţă anumite conţinuturi. 4. SUGESTII METODOLOGICE: ● Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă în: - Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba chineză şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.). - Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare). - Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării). ● Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersului didactic). CLASA A IX-A 1. COMPETENŢE GENERALE
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de │
│comunicare. │
│2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de │
│comunicare. │
│3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
│4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de │
│comunicare. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. VALORI ŞI ATITUDINI
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│● Dezvoltarea personalităţii în planurile moral, social, emoţional, estetic, │
│spiritual, intelectual şi fizic. │
│● Dezvoltarea unor atitudini şi concepţii care să dezvolte respectul de sine │
│şi respectul faţă de cei din jur. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul │
│culturii asiatice. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi│
│la mediul de afaceri. │
│● Conştientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii şi obiceiuri specifice spaţiului │
│sinic. │
│● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice│
│prin receptarea unei varietăţi de texte în limba chineză şi prin raportarea la│
│civilizaţia spaţiului cultural sinic. │
│● Înţelegerea şi acceptarea diferenţelor prin abordarea critică a │
│stereotipurilor culturale. Respectarea şi valorizarea diversităţii culturale. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de aspecte legate de viaţa copiilor şi │
│tinerilor din spaţiul cultural chinez. │
│● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul │
│lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
3. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1.1. Oferirea unei │ │
│reacţii non verbale │ │
│adecvate, la salut/ │● Texte │
│o întrebare/ │(publicitare) │
│instrucţiune simplă │orale/scrise │
│rostită clar şi rar. │● Conversaţii │
│1.2. Recunoaşterea │● Dialoguri │
│unor repere spaţiale │simple │
│(stânga, dreapta, │● Prezentări │
│aici, acolo, pe, sub, │orale/scrise pe│
│în, în faţa, în │teme de │
│spatele). │interes │
│1.3. Identificarea │● Vizionarea de│
│unor aspecte culturale│generice ale │
│simple. │emisiunilor │
│1.4. Asocierea de │pentru tineret │
│informaţii factuale │● Pantomima │
│dintr-un text citit │ │
│/auzit cu o imagine/un│ │
│set de imagini. │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│2.1. Reproducerea │ │
│unor formule/unor │● Dialoguri │
│mesaje simple şi │simple │
│scurte, respectând │● Paragrafe │
│pronunţia şi │scurte │
│intonaţia specifice. │● Descriere │
│2.2. Participarea la │simplă orală sau│
│dialoguri simple în │scrisă │
│contexte de │● Pregătirea │
│necesitate imediată. │unei activităţi │
│2.2. Redactarea unui │extraşcolare │
│text scurt despre │(petrecere, │
│evenimente, │serbare) │
│persoane din mediul │ │
│familial, după un │ │
│plan dat. │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│3.1. Comunicare │ │
│interactivă într-un │ │
│schimb de informaţii │ │
│simple. │● Dialoguri │
│3.2 Redactarea de │situaţionale │
│mesaje scurte pe teme│● Conversaţii │
│familiare în │simple │
│situaţii în care nu │● Mesaje scurte │
│poate avea loc o │● Instrucţiuni │
│interacţiune verbală │simple │
│orală directă. │● Planşe cu │
│3.3. Îndeplinirea de │ideograme │
│instrucţiuni simple, │● Exerciţii de │
│orale sau │tip adevărat/ │
│scrise, în contexte │fals cu alegere │
│funcţionale, când │multiplă. │
│acestea sunt │● Completare de │
│completate şi de │texte lacunare. │
│imagini sau scheme. │ │
│3.4. Orientarea în │ │
│spaţiu pe baza unui │ │
│set de instrucţiuni │ │
│simple articulate │ │
│clar şi rar. │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
4. Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│4.1 Reformularea unei│● Mesaje orale │
│replici │(înregistrate │
│4.2 Traducerea unor │sau emise de │
│texte funcţionale │profesor sau │
│scurte din limba │elevi) │
│chineză în limba │● Prospecte, │
│romană cu ajutorul │intrucţiuni │
│dicţionarului/a │● Texte de │
│aplicaţiilor. │informare │
│4.3 Sintetizarea sub │generală │
│forma de schemă │● Notiţe │
│conţinutului unui │● Tehnici de │
│text scris sau mesaj │utilizare a │
│oral. │dicţionarului/a │
│ │aplicaţiilor │
└─────────────────────┴────────────────┘
4. SUGESTII METODOLOGICE CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Relaţii interumane ● Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viaţa contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezeşti ● Aspecte legate de profesie ● Activităţi din viaţa cotidiană ● Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziţii) ● Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Normele de pronunţie, sunetele specifice limbii chineze standard(Putonghua), ordinea scrierii caracterelor. ● Tonurile limbii chineze ● Interogaţia cu particulele ma şi ne, interogaţia cu pronumele interogativ, interogaţia alternativă ● Pronumele personal - forma de singular şi cea de plural, pronumele de politeţe, pronumele demonstrative, pronumele interogativ ● Predicatul adjectival ● Exprimarea posesiei cu sau fără ajutorul particulei de ● CCL - exprimarea locului cu ajutorul prepoziţiei zai ● CCT - topica unităţilor de timp în propoziţia în limba chineză/ Exprimarea orei/exprimarea datei ● Numeralul de la 1 la 99 ● Clasificatorii FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII Pe parcursul clasei a IX-a se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii: - A saluta; – A (se) prezenta (pe cineva); – A identifica un obiect; – A localiza elementar; – A descrie simplu ceva/pe cineva (1-2 calităţi); – A felicita – A mulţumi – A număra SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare/învăţare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; – transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; – evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feed-back-ului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ - este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul. Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice
┌───┬────────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│ │Conţinuturi │ │ │ │ │
│ │ale U.Î. │Competenţe│Număr │ │ │
│Nr.│ │specifice │de ore │Săptămâna│Observaţii│
│U.Î│● detalieri │vizate │alocate│ │ │
│ │tematice │ │ │ │ │
│ │● elemente │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │
│ │construcţie │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │comunicării │ │ │ │ │
│ │● funcţii │ │ │ │ │
│ │comunicative│ │ │ │ │
├───┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└───┴────────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────────┘
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────────┐
│Detalieri ale │Competenţe│Activităţi│Resurse│Evaluare│
│conţinuturilor│specifice │de │ │ │
│unităţii de │vizate │învăţare │ │ │
│învăţare │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│Ce? │De ce? │Cum? │Cu ce? │Cât? (În│
│ │ │ │ │ce │
│ │ │ │ │măsură?)│
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│- tema │ │ │ │ │
│(detaliată │ │ │ │ │
│pe lecţii) │ │ │ │ │
│- text/tip de │ │ │ │ │
│text │ │ │ │ │
│- elemente de │ │ │ │ │
│construcţie a │ │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │ │
│- funcţii │ │ │ │ │
│comunicative │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────┴────────┘
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare – exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris – exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) – exerciţii de desprindere/înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) – exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, – proiecte 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri – exerciţii de completare de formulare, text lacunar – exerciţii de construire a paragrafului – exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan – exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare – dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere – discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming – expunere/prezentare sub formă de monolog – exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) – exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat – exerciţii de rezumare/expansiune (oral şi în scris) – proiecte 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, – joc de rol, discuţie, dezbatere – prezentare – exerciţii de grup: formulare/ordonare/esenţializare a unor idei/enunţuri – exerciţii de formulare/construire a unei argumentări – exerciţii de redactare a unor texte/scrisori ghidate – exerciţii de luare de notiţe – proiecte 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare – exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) – exerciţii de traducere şi retroversiune – exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe – exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers – proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: - să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor – să identifice lacunele şi cauzele lor – să regleze procesul de predare/învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea CLASA A X-A 1. COMPETENŢE GENERALE
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare. │
│2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
│3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
│4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. VALORI ŞI ATITUDINI
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│● Dezvoltarea personalităţii în planurile moral, social, emoţional, estetic, spiritual, │
│intelectual şi fizic. │
│● Dezvoltarea unor atitudini şi concepţii care să dezvolte respectul de sine şi respectul│
│faţă de cei din jur. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
│asiatice. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la mediul │
│de afaceri. │
│● Conştientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii şi obiceiuri specifice spaţiului sinic. │
│● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │
│receptarea unei varietăţi de texte în limba chineză şi prin raportarea la civilizaţia │
│spaţiului cultural sinic. │
│● Înţelegerea şi acceptarea diferenţelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
│culturale. Respectarea şi valorizarea diversităţii culturale. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de aspecte legate de viaţa copiilor şi tinerilor din │
│spaţiul cultural chinez. │
│● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în │
│echipă în diferite situaţii de comunicare. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1.1 Identificarea │ │
│semnificaţiei globale │ │
│a unui mesaj oral │● prezentare │
│clar articulat în │orală │
│contexte familiare. │● fragmente din│
│1.2 Explorarea unor │articole de │
│aspecte culturale │presă │
│simple │● imagini │
│1.3 Desprinderea │publicitare │
│sensului global/ideii │● conversaţii │
│principale ale unui │● dialoguri │
│mesaj scurt articulat │simple │
│clar şi rar/dintr-un │● texte scurte,│
│text scurt pe │autentice sau │
│teme familiar │adaptate │
│1.4 Selectarea unor │ │
│informaţii relevante │ │
│din texte │ │
│informative scurte. │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor│
├───────────────────────┼──────────────┤
│2.1. Formularea unui │ │
│mesaj simplu în │ │
│situaţii uzuale, cu │ │
│sprijin din partea │● Paragrafe │
│interlocutorului │simple │
│2.2. Cererea şi │● Descriere │
│oferirea de informaţii │simplă orală │
│referitoare la │sau scrisă │
│numere, la preţuri, la │ │
│exprimarea orei │ │
│2.3. Descrierea simplă │ │
│a unei persoane/ unui │ │
│personaj │ │
│2.4. Manifestarea │ │
│deschiderii pentru a │ │
│participa la scurte │ │
│interacţiuni sociale │ │
└───────────────────────┴──────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│3.1. Identificarea │ │
│informaţiilor din │ │
│panouri şi semne │ │
│aflate în locuri │ │
│publice pentru │● Conversaţii │
│facilitarea │simple │
│orientării. │ │
│3.2. Identificarea │● Instrucţiuni │
│unor elemente │simple │
│importante de reperare│ │
│a │ │
│unui eveniment pe un │● Funcţiile │
│afiş (inclusiv afiş │comunicative │
│digital) sau pe │ale limbii │
│un alt suport. │necesare │
│3.3. Identificarea │exercitării │
│datelor cuprinse │acestor │
│într-un formular │competenţe │
│simplu (nume, prenume,│ │
│data naşterii, adresa)│ │
│3.4 Orientarea în │ │
│spaţiu pe baza unui │ │
│set de instrucţiuni │ │
│simple articulate clar│ │
│şi rar │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
4. Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│4.1. Completarea de │ │
│date personale (nume,│● Fragmente de │
│prenume, adresă, │texte de │
│vârstă, pasiuni, │informare │
│etc.) │generală │
│4.2. Redactarea de │● Fişe şi │
│mesaje simple despre │instrucţiuni de │
│sine/ despre alţii │lucru │
│4.3. Înregistrarea │● Dialogul şi │
│informaţiilor │conversaţia │
│receptate oral sau în│● Înregistrări │
│scris sub formă de │audio/video din │
│notiţe ca suport dat.│dotarea │
│4.4 Reformularea, la │şcolii sau │
│cererea │realizate de │
│interlocutorului, a │profesor. │
│unei │ │
│replici în cadrul │ │
│unei conversaţii pe │ │
│teme familiare. │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Relaţii interumane ● Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viaţa contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezeşti ● Aspecte legate de profesie ● Activităţi din viaţa cotidiană ● Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziţii) ● Repere de cultura şi civilizaţie ale spaţiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Interogaţia cu haishi ● Substantivele post-poziţii ● Exprimarea locului cu ajutorul verbelor zai, you şi shi ● Reduplicarea verbelor ● Acţiunea în curs de desfăşurare (folosirea lui zheng/zhengzai/zhengzai...ne) ● Aspectul perfectiv al verbelor particula modală le, viitorul proxim ● Verbele optative ● Elementul complementar de grad FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: 1. A da şi a solicita informaţii: - a oferi şi a solicita informaţii privind locul de unde vin diverse persoane; – a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.); – a oferi informaţii despre vreme; – a solicita/oferi informaţii despre diverse evenimente; – a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc. 2. A descoperi şi a exprima atitudini - a refuza o ofertă/invitaţie; – a exprima obligaţia de a face ceva. 3. A descoperi şi a exprima atitudini morale: - a da sfaturi; – a cere scuze. 4. A comunica în societate: - a saluta; – a face prezentări; – a oferi un obiect în mod politicos. SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare/învăţare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; – evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a X-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice
┌───┬────────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│ │Conţinuturi │ │ │ │ │
│ │ale U.Î. │Competenţe│Număr │ │ │
│Nr.│ │specifice │de ore │Săptămâna│Observaţii│
│U.Î│● detalieri │vizate │alocate│ │ │
│ │tematice │ │ │ │ │
│ │● elemente │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │
│ │construcţie │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │comunicării │ │ │ │ │
│ │● funcţii │ │ │ │ │
│ │comunicative│ │ │ │ │
├───┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└───┴────────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────────┘
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturi lor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────────┐
│Detalieri ale │Competenţe│Activităţi│Resurse│Evaluare│
│conţinuturilor│specifice │de │ │ │
│unităţii de │vizate │învăţare │ │ │
│învăţare │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│Ce? │De ce? │Cum? │Cu ce? │Cât? (În│
│ │ │ │ │ce │
│ │ │ │ │măsură?)│
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│- tema │ │ │ │ │
│(detaliată │ │ │ │ │
│pe lecţii) │ │ │ │ │
│- text/tip de │ │ │ │ │
│text │ │ │ │ │
│- elemente de │ │ │ │ │
│construcţie a │ │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │ │
│- funcţii │ │ │ │ │
│comunicative │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────┴────────┘
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare – exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris – exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) – exerciţii de desprindere/înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) – exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, – proiecte 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri – exerciţii de completare de formulare, text lacunar – exerciţii de construire a paragrafului – exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan – exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare – dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere – discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming – expunere/prezentare sub formă de monolog – exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) – exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat – exerciţii de rezumare/expansiune (oral şi în scris) – proiecte 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, – joc de rol, discuţie, dezbatere – prezentare – exerciţii de grup: formulare/ordonare/esenţializare a unor idei/enunţuri – exerciţii de formulare/construire a unei argumentări – exerciţii de redactare a unor texte/scrisori ghidate – exerciţii de luare de notiţe – proiecte 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare – exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) – exerciţii de traducere şi retroversiune – exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe – exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers – proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: - să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor – să identifice lacunele şi cauzele lor – să regleze procesul de predare/învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea CLASELE A XI-A ŞI A XII-A 1. COMPETENŢE GENERALE
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare. │
│2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
│3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
│4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. VALORI ŞI ATITUDINI
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│● Dezvoltarea personalităţii în planurile moral, social, emoţional, estetic, spiritual, │
│ intelectual şi fizic. │
│● Dezvoltarea unor atitudini şi concepţii care să dezvolte respectul de sine şi respectul│
│ faţă de cei din jur. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
│ asiatice. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la mediul │
│ de afaceri. │
│● Conştientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii şi obiceiuri specifice spaţiului sinic. │
│● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │
│ receptarea unei varietăţi de texte în limba chineză şi prin raportarea la civilizaţia │
│ spaţiului cultural sinic. │
│● Înţelegerea şi acceptarea diferenţelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
│ culturale. Respectarea şi valorizarea diversităţii culturale. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de aspecte legate de viaţa copiilor şi tinerilor din │
│ spaţiul cultural chinez. │
│● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în │
│ echipă în diferite situaţii de comunicare. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
CLASA A XI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│ │Tipuri de mesaje│
│ │orale şi scrise:│
│ │- texte de │
│ │lungime │
│ │variabilă care │
│ │conţin şi │
│1.1 Identificarea │elemente de │
│unor detalii din │vocabular │
│mesaje simple │nefamiliare. │
│articulate clar şi │Oral: │
│rar în contexte │- mesaje emise │
│cunoscute/previzibile│de cei din jur │
│1.2 Urmărirea unor │- conferinţe, │
│instrucţiuni simple │discursuri, │
│de orientare, în │prezentări │
│vederea atingerii │orale, │
│unui obiectiv │interviuri, │
│1.3 Identificarea şi │rapoarte orale; │
│selectarea │- transmisiuni │
│informaţiei esenţiale│radio şi TV, │
│/ │talk-showuri, │
│ideilor principale │publicitate, │
│dintr-un text de │anunţuri │
│informare │publice. │
│1.4 Desprinderea │Scris: │
│semnificaţiei │- texte/ │
│generale a unui mesaj│fragmente │
│rostit cu viteză │autentice de │
│normală în limba │informare │
│standard. │generală, pagini│
│ │de internet, │
│ │texte de │
│ │popularizare: │
│ │ştiri/articole, │
│ │texte │
│ │publicitare │
│ │texte/paragrafe │
│ │descriptive şi │
│ │narative cu │
│ │conţinut │
│ │operaţional: │
│ │cereri, │
│ │corespondenţă, │
│ │formulare, │
│ │prospecte. │
└─────────────────────┴────────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│2.1 Povestirea/ │● Povestire/ │
│relatarea oral şi/sau│Prezentare orală│
│în scris a unor │/scrisă │
│experienţe/întâmplări│● Paragrafe/ │
│personale, în termeni│texte scurte pe │
│simpli cu │diverse arii │
│întrebări de sprijin/│tematice │
│pe baza unui plan dat│● Dialoguri │
│2.2 Formularea de │● Formulare, │
│întrebări şi │chestionare şi │
│răspunsuri şi de │alte documente │
│opinii │specifice │
│argumentate despre │domeniului de │
│ceea ce îi place/nu │specializare │
│îi place, pe o │● Plan de idei, │
│temă dată │schema de │
│2.3 Completarea de │prezentare │
│documente de uz │● Eseuri şi │
│curent şi specifice │texte │
│domeniului de │funcţionale. │
│specializare │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Forme de prezentare a│
│specifice │conţinuturilor │
├────────────────┼─────────────────────┤
│3.1 Formularea │ │
│de opinii/ │ │
│sugestii, │ │
│solicitarea şi │ │
│formularea de │● Discuţii, dialoguri│
│instrucţiuni în │● Opinii, sugestii, │
│cadrul unei │sfaturi │
│activităţi în │● Interviuri, │
│grup │chestionare │
│3.2 Oferirea de │● Scrisoare, mesaj │
│răspunsuri şi │e-mail │
│informaţii la │Moduri de │
│întrebări │interacţiune: faţă în│
│simple în cadrul│faţă, în │
│unui interviu/ │perechi/grup mic; la │
│chestionar │telefon,corespondenţă│
│3.3 Exprimarea │● jocuri de orientare│
│acordului şi │pe hartă │
│dezacordului │● prospecte de │
│într-o discuţie │produse din spaţiul │
│formală sau │de │
│informată pe │cultură chinez; │
│teme cunoscute. │instrucţiuni de │
│3.4. │jocuri │
│Manifestarea │în limba chineză. │
│interesului │ │
│pentru lectura │ │
│de orientare │ │
│ │ │
│ │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
4. Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│4.1. Manifestarea │ │
│interesului pentru │ │
│participarea la │● Dialoguri │
│schimbul de mesaje │simple │
│scrise │(înregistrate │
│4.2. Transformarea din│sau │
│vorbire directă în │interpretate) │
│vorbire │● Opinii, │
│indirectă a unor │comentarii │
│mesaje foarte simple │simple │
│pe teme din viaţa │● Tehnici de │
│cotidiană │utilizare a │
│4.3. Descrierea unor │dicţionarului. │
│aspecte ale vieţii │● Redactarea │
│cotidiene (oameni, │unei invitaţii/│
│locuri, şcoală, │unui mesaj │
│familie, hobby-uri), │de mulţumire │
│folosind fraze simple │● Realizarea │
│4.4. Redactarea unui │unui album cu │
│text simplu explicativ│hobby-urile │
│prin │clasei │
│transferarea │ │
│informaţiilor dintr-o │ │
│schemă/diagramă/tabel/│ │
│desen │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Relaţii interumane ● Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viaţa contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezeşti ● Aspecte legate de profesie ● Activităţi din viaţa cotidiană ● Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziţii) ● Repere de cultura şi civilizaţie ale spaţiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Elementul complementar de măsură a acţiunii verbale ● Indicarea experienţei trecute cu ajutorul particulei aspectuale guo ● Propoziţiile impersonale (fără S) ● Particula modală le pentru schimbarea de situaţie ● Construcţia cong...dao, structura yu...jiu ● Aspectul continuu al unei acţiuni verbale ● Particula structurală de pentru formarea adverbelor ● Comparaţia cu ajutorul prepoziţiei bi, a verbului you şi a structurii gen...yiyang ● Elementul complementar de rezultat, elementul complementar de direcţie simplu, elementul complementar de posibilitate FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: – A relata la prezent, trecut – A exprima intenţii/planuri de viitor – A descrie obiecte, activităţi – A prezenta activităţi generale/obişnuite – A iniţia şi a menţine un schimb verbal – A urma indicaţii de orientare – A compara – A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe prezente şi trecute – A exprima preferinţe, gusturi – A exprima obligaţia, interdicţia, necesitatea SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare/învăţare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală la proiectarea unităţilor de învăţare; – evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a XI-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice
┌───┬────────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│ │Conţinuturi │ │ │ │ │
│ │ale U.Î. │Competenţe│Număr │ │ │
│Nr.│ │specifice │de ore │Săptămâna│Observaţii│
│U.Î│● detalieri │vizate │alocate│ │ │
│ │tematice │ │ │ │ │
│ │● elemente │ │ │ │ │
│ │de │ │ │ │ │
│ │construcţie │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │comunicării │ │ │ │ │
│ │● funcţii │ │ │ │ │
│ │comunicative│ │ │ │ │
├───┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├───┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└───┴────────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────────┘
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────────┐
│Detalieri ale │Competenţe│Activităţi│Resurse│Evaluare│
│conţinuturilor│specifice │de │ │ │
│unităţii de │vizate │învăţare │ │ │
│învăţare │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│Ce? │De ce? │Cum? │Cu ce? │Cât? (În│
│ │ │ │ │ce │
│ │ │ │ │măsură?)│
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│- tema │ │ │ │ │
│(detaliată │ │ │ │ │
│pe lecţii) │ │ │ │ │
│- text/tip de │ │ │ │ │
│text │ │ │ │ │
│- elemente de │ │ │ │ │
│construcţie a │ │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │ │
│- funcţii │ │ │ │ │
│comunicative │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────┴────────┘
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare – exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris – exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) – exerciţii de desprindere/înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) – exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, – proiecte 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri – exerciţii de completare de formulare, text lacunar – exerciţii de construire a paragrafului – exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan – exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare – dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere – discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming – expunere/prezentare sub formă de monolog – exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) – exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat – exerciţii de rezumare/expansiune (oral şi în scris) – proiecte 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, – joc de rol, discuţie, dezbatere – prezentare – exerciţii de grup: formulare/ordonare/esenţializare a unor idei/enunţuri – exerciţii de formulare/construire a unei argumentări – exerciţii de redactare a unor texte/scrisori ghidate – exerciţii de luare de notiţe – proiecte 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare – exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) – exerciţii de traducere şi retroversiune – exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe – exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers – proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: - să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor – să identifice lacunele şi cauzele lor – să regleze procesul de predare/învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│1.1 Identificarea │ │
│semnificaţiei unor │ │
│schimburi verbale pe │ │
│teme familiare, clar │- fragmente/ │
│articulate. │texte de │
│1.2 Desprinderea │informare │
│semnificaţiei │generală şi │
│globale, a ideilor │de specialitate │
│generale │- rapoarte/ │
│şi a unor detalii din│prezentări orale│
│scurte discuţii între│/scrise de │
│vorbitori │dificultate │
│nativi /înregistrări │medie │
│radio/TV pe subiecte │- dialoguri, │
│de interes. │conversaţii, │
│1.3 Extragerea │interviuri │
│ideilor principale şi│- articole de │
│a unor detalii din │presă │
│texte de informare, │publicitate │
│în vederea │- emisiuni radio│
│îndeplinirii unei │/TV, │
│sarcini │înregistrări │
│de lucru. │audiovideo │
│1.4 Selectarea │- mesaje scrise,│
│informaţiilor │cereri, │
│relevante din │reclamaţii. │
│diferite │ │
│fragmente/texte în │ │
│vederea îndeplinirii │ │
│unei sarcini de │ │
│lucru. │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│2.1 Relatarea, oral │ │
│şi/sau în scris unei │ │
│activităţi │ │
│desfăşurate în grup/a│ │
│unui fapt divers/ │● povestire/ │
│eveniment/film, pe │prezentare orală│
│baza unui plan dat │/scrisă │
│2.2 Explicarea │● descrieri/ │
│folosirii unui produs│comparări de │
│/a aplicării unei │obiecte, │
│proceduri şi │persoane │
│răspunsul la │● texte pe │
│întrebări de │diverse arii │
│clarificare │tematice, │
│2.3 Completarea de │inclusiv │
│formulare de uz │de specialitate │
│curent (CV, vize) │● formulare │
│2.4 Prezentarea unui │● eseuri şi │
│monolog pe o tema │texte │
│dată, structurat, │funcţionale. │
│susţinut de exemple │ │
│din viaţa personală │ │
│sau din alte │ │
│surse. │ │
│2.5 Redactarea de │ │
│texte funcţionale │ │
│variate, structurate │ │
│după model, aducând │ │
│argumente şi exemple │ │
│în sprijinul │ │
│opiniilor exprimate. │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│3.1 Preluarea şi │ │
│transmiterea unui │ │
│mesaj audiat, când │ │
│este │ │
│permisă cererea │- mesaje orale │
│pentru repetarea unor│(faţă în faţă/ │
│cuvinte în scopul │telefonic) │
│clarificării │ │
│3.2 Reformularea unui│- dialog, │
│mesaj/unor │discuţie, │
│instrucţiuni, la │dezbatere │
│cererea │ │
│interlocutorului │- instrucţiuni │
│3.3 Redactarea unei │ │
│scurte scrisori de │- texte │
│răspuns la anunţuri │funcţionale: │
│din mass-media/la o │reclamă, anunţ, │
│scrisoare oficială │cerere, │
│3.4 Identificarea │invitaţie │
│intenţiei │ │
│vorbitorului/a │ │
│tipului de │ │
│relaţie instituită de│ │
│acesta în │ │
│interacţiunea verbal │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
4. Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│4.1 Transferarea │- fragmente/ │
│informaţiilor dintr-un│texte de │
│text în scheme, │informare │
│tabele, diagrame, │generală │
│utilizând la nevoie │- dialoguri │
│dicţionarul │simple │
│4.2 Rezumarea, oral şi│(înregistrate │
│/sau în scris, a unui │sau │
│text cunoscut, │interpretate) │
│pe baza unui plan dat │- rezumat │
│4.3 Traducerea unor │- instrucţiuni │
│mesaje simple, din │- discuţii pe │
│limba chineză în │teme │
│limba maternă şi │profesionale │
│invers, în situaţii de│- tehnici de │
│comunicare │utilizare a │
│familiare │dicţionarului │
└──────────────────────┴───────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE GENERALE În clasele a IX-a - a XII-a, proiectarea didactică va avea în vedere situaţii de învăţare compatibile cu dezvoltarea de competenţe de comunicare corespunzătoare nivelului A2.1 (A1), cu precădere la clasa a XII-a fiind incluse achiziţii incipiente de nivel A2. Pentru un demers eficient sugerăm: ● Folosirea cât mai frecventă a limbii ţintă în fraze simple pentru orice situaţie de comunicare din clasă: se va evita, pe cât posibil, traducerea sau folosirea variantei familiare elevului; ● utilizarea non-verbalului pentru a sprijini învăţarea intuitivă, profesorul recurgând la mimă, desen, filmuleţe pentru a oferi puncte de acces relevante sau pentru a explica un concept; ● organizarea de activităţi pe grupe pentru a stimula interacţiunea în limba ţintă; acest context de lucru este şi un context de comunicare securizant în care elementele specifice limbii ţintă (de la acte de vorbire la aspecte fonetice, de tonalitate) capătă funcţionalitate fără niciun efort; ● monitorizarea activităţilor pe grupe în vederea folosirii limbii ţintă; ● oferirea de exemple şi analogii reprezentative pentru intuirea unor regularităţi ale limbii (articularea atentă şi eventuala scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe elevi în a observa anumite mărci gramaticale, elevii structurându-şi astfel progresiv regula); asemenea exemple nu ar trebui să facă obiectul unor lecţii sau secvenţe de lecţii separate, ci să apară în mod firesc pe parcursul diverselor activităţi de comunicare (profesorul poate propune un "stop-cadru" pentru observarea regularităţii şi poate oferi mai multe exemple, eventual solicitând elevilor să găsească şi ei ceva similar; profesorul şi clasa pot dezvolta împreună un set de semne/gesturi convenţionale care să le amintească elevilor anumite regularităţi); ● recurgerea la un context autentic de comunicare, creat în clasă pentru a practica actele de vorbire recomandate şi pentru a dezvolta competenţele stipulate în prezenta programă; ● realizarea unei lecturi de comprehensiune: accentele formative trebuie să fie puse pe semnificaţii şi pe explorarea acestora la nivelul textului; lectura este un scop explicit al învăţării, de maximă importanţă pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a elevului; lectura nu trebuie să fie utilizată ca mijloc pentru practicarea vocabularului şi a gramaticii; totodată, lectura cu voce tare, ca activitate în sine, poate fi contraproductivă pentru comprehensiune; pronunţia şi intonaţia vor fi exersate prin activităţi de tipul: recitare de poezii, jocuri amuzante (de pronunţie), cântece; ● recomandăm folosirea unei varietăţi de texte care să cuprindă şi elemente iconice - afiş, plan, tabel, bandă desenată, pliante bogat ilustrate etc.; ● stimularea exprimării orale şi scrise simple, care se dezvoltă progresiv - de exemplu, în cadrul descrierii vom începe cu o singură trăsătură simplă (mic, mare, culori), apoi vom trece la două trăsături (de exemplu dimensiune + culoare) şi aşa mai departe; ● propunerea de teme motivante de lucru - teme simple pentru care se oferă sprijin în clasă sau prin intermediul TIC; ● propunerea de sarcini de lucru la alegere pentru a stimula implicarea tuturor elevilor; diversificarea sarcinilor de lucru se poate face în funcţie de: - profilul cognitiv al elevului (de exemplu, ca răspuns la o solicitare de lectură elevii pot desena/ mima/ explica pentru a indica ceea ce au înţeles din text); – nivelul de achiziţie (de exemplu, relatarea unei acţiuni sau a mai multora); – interese (de exemplu, modalităţi de lucru Ia proiecte sau de prezentare a acestora); ● centrarea probelor de evaluare pe măsurarea nivelului de performanţă în cadrul diverselor competenţe specifice avute în vedere (de ex., sarcini de producere a unui mesaj scris, înţelegerea unui text scris sau audiat). CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Relaţii interumane ● Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viaţa contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezeşti ● Aspecte legate de profesie ● Activităţi din viaţa cotidiană ● Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziţii) ● Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural sinic ● Stiluri de viaţă în lumea est-asiatică ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Elementul complementar de direcţie complex ● Interogaţia retorică ● Construcţia de întărire shi...de ● Prepoziţia ba ● Propoziţia pasivă marcată şi pasivă nemarcată ● Folosirea conjuncţiilor FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: – A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular – A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.) – A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale – A formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese – A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune – A solicita şi acorda/refuza permisiunea de face ceva – A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) – A întrerupe în mod politicos – A solicita şi a da instrucţiuni – A solicita şi a da sfaturi – A solicita şi a formula propuneri, sugestii – A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul – A corecta/încuraja/avertiza pe cineva – A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acţiune – A caracteriza persoane, fapte, acţiuni – A formula concluzii – A exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia de a face ceva – A exprima diverse grade de certitudine/incertitudine – A exprima condiţii – A exprima cauze şi consecinţe – A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe – A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere – A exprima o hotărâre sau o promisiune – A solicita opinii/puncte de vedere personale – A exprima şi a motiva acordul/dezacordul faţă de opiniile altora – A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj – A cere şi a da detalii şi explicaţii – A solicita repetarea şi reformularea SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; – evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a XII-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice
┌────┬────────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │ │
│ │Conţinuturi │ │ │ │ │
│ │ale U.Î. │ │ │ │ │
│Nr. │● detalieri │Competenţe│Număr │Săptămâna│Observaţii│
│U.Î.│tematice │specifice │de ore │ │ │
│ │● elemente │vizate │alocate│ │ │
│ │de │ │ │ │ │
│ │construcţie │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │comunicării │ │ │ │ │
│ │● funcţii │ │ │ │ │
│ │comunicative│ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────────┘
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────────┐
│Detalieri ale │ │Activităţi│ │ │
│conţinuturilor│Competenţe│de │Resurse│Evaluare│
│unităţii de │specifice │învăţare │ │ │
│învăţare │vizate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│Ce? │De ce? │Cum? │Cu ce? │Cât? (În│
│ │ │ │ │ce │
│ │ │ │ │măsură?)│
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│- tema │ │ │ │ │
│(detaliată pe │ │ │ │ │
│lecţii) │ │ │ │ │
│- text / tip │ │ │ │ │
│de text │ │ │ │ │
│- elemente de │ │ │ │ │
│construcţie a │ │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │ │
│- funcţii │ │ │ │ │
│comunicative │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────┴────────┘
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare – exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris – exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) – exerciţii de desprindere/înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) – exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, – proiecte 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri – exerciţii de completare de formulare, text lacunar – exerciţii de construire a paragrafului – exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan – exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare – dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere – discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming – expunere / prezentare sub formă de monolog – exerciţii de formulare de corespondenţă personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) – exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat – exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris) – proiecte 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, – joc de rol, discuţie, dezbatere – prezentare – exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri – exerciţii de formulare / construire a unei argumentări – exerciţii de redactare a unor texte / scrisori ghidate – exerciţii de luare de notiţe – proiecte 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare – exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) – exerciţii de traducere şi retroversiune – exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe – exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers – proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: - să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor – să identifice lacunele şi cauzele lor – să regleze procesul de predare / învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE ● Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul. ● Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător. ● Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic. ● Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra şi a funcţiilor comunicative care se vor achiziţiona şi exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase. ● În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev. ● Temele pentru acasă vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depăşească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs ● Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic. ANEXA 3 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Programa şcolară pentru disciplina Limba chineză (Limba modernă 2) Clasele a IX-a - XII-a LICEU Notă de prezentare Programa şcolară pentru predarea limbii chineze ca limba modernă 2 a fost elaborată pentru a permite elevilor interesaţi să studieze această disciplină şi pentru a menţine vii tradiţiile lingvistice şi culturale ale comunităţii chineze din România. Obiectivul fundamental al studierii limbii chineze în învăţământul preuniversitar este achiziţionarea de către toţi elevii a competenţelor de comunicare într-o limbă străină de circulaţie internaţională, prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social în contexte inter- şi multiculturale, precum şi pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi (LLL), determinate de accentuarea fenomenului de globalizare şi de exigenţele impuse de dinamica societăţii mileniului III. Având în vedere că dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile / situaţiile de învăţare, programa pentru disciplina limba chineză este structurată de aşa natură astfel încât să-i ofere elevului continuitate în învăţare, dar şi diversitate pentru o dezvoltare intelectuală armonioasă. Disciplina Limba Chineză are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare "pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post şcolar la învăţarea pe toată durata vieţii" (Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002). Programa pentru disciplina Limba modernă 2, clasele a IX-a - a XII-a, care conform planului cadru de învăţământ are alocate 2 ore TC/ săptămână şi care se studiază în clasa a IX-a ca an 1 de studiu, în clasa a X-a ca an 2 de studiu, în clasa a XI-a ca an 3 de studiu, în clasa a XII-a ca an 4 de studiu, propune dezvoltarea unor competenţe de comunicare care sunt compatibile cu nivelul A 2.1 conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL), la finalul ciclului liceal. Aceasta presupune ca, la sfârşitul clasei a XII-a, elevii care studiază limba modernă 2 vor avea structurate competenţe de comunicare de nivel A1 şi vor fi început structurarea unor achiziţii incipiente specifice nivelului A2 din CECRL. Prezentul curriculum a fost elaborat urmărindu-se: A. Practica raţionala a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi înscris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ. B. Formarea şi dezvoltarea de competente de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative. C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusive Internetul. Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional. Din punct de vedere structural, programa pentru limba chineza - L2 cuprinde: 1. COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului); 2. VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene); 3. COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales pentru ce anume se învaţă anumite conţinuturi. 4. SUGESTII METODOLOGICE: ● Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în: - Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba chineză şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare). – Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare). – Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării). ● Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersului didactic). CLASA A IX-A 1. COMPETENŢE GENERALE
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.│
│2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
│3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
│4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. VALORI ŞI ATITUDINI
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│● Dezvoltarea personalităţii în planurile moral, social, emoţional, estetic, spiritual,│
│ intelectual şi fizic. │
│● Dezvoltarea unor atitudini şi concepţii care să dezvolte respectul de sine şi │
│ respectul faţă de cei din jur. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
│ asiatice. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la │
│ mediul de afaceri. │
│● Conştientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii şi obiceiuri specifice spaţiului sinic. │
│● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │
│ receptarea unei varietăţi de texte în limba chineză şi prin raportarea la civilizaţia│
│ spaţiului cultural sinic. │
│● Înţelegerea şi acceptarea diferenţelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
│ culturale. Respectarea şi valorizarea diversităţii culturale. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de aspecte legate de viaţa copiilor şi tinerilor din │
│ spaţiul cultural chinez. │
│● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în │
│ echipă în diferite situaţii de comunicare. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
3. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1.1. Oferirea unei │ │
│reacţii non verbale │ │
│adecvate, │ │
│la salut/o întrebare/ │ │
│instrucţiune simplă │● [] Texte │
│rostită │(publicitare) │
│clar şi rar. │orale/ │
│1.2. Recunoaşterea │scrise │
│unor repere spaţiale │● [] │
│(stânga, │Conversaţii │
│dreapta, aici, acolo, │ │
│pe, sub, în, în faţa, │● [] Dialoguri │
│în │simple │
│spatele). │ │
│1.3. Identificarea │● Prezentări │
│unor aspecte culturale│orale/scrise pe│
│simple. │teme de │
│1.4 Asocierea de │interes │
│informaţii factuale │● Pantomimă │
│dintr-un text │ │
│citit/auzit cu o │ │
│imagine/un set de │ │
│imagini. │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│2.1. Reproducerea │● Dialoguri │
│unor formule/unor │simple │
│mesaje simple │ │
│şi scurte, respectând│● Descriere │
│pronunţia şi │simplă orală sau│
│intonaţia │scrisă │
│specifice. │ │
│2.2. Participarea la │● Pregătirea │
│dialoguri simple în │unei activităţi │
│contexte │extraşcolare │
│de necesitate │(petrecere, │
│imediată. │serbare) │
│ │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│3.1 Comunicare │ │
│interactivă într-un │● Dialoguri │
│schimb de │situaţionale │
│informaţii simple. │● Conversaţii │
│3.2 îndeplinirea de │simple │
│instrucţiuni simple, │● Instrucţiuni │
│orale sau │simple │
│scrise, în contexte │● Planşe cu │
│funcţionale, când │ideograme │
│acestea sunt │● Exerciţii de │
│completate şi de │tip adevărat/ │
│imagini sau scheme. │fals cu │
│3.3 Orientarea în │alegere │
│spaţiu pe baza unui │multiplă. │
│set de │● Completare de│
│instrucţiuni simple │texte lacunare.│
│articulate clar şi │ │
│rar. │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
4. Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│4.1 Reformularea unei│● Mesaje orale │
│replici │(înregistrate │
│4.2 Traducerea unor │sau │
│texte funcţionale │emise de │
│scurte din │profesor sau │
│limba chineză în │elevi) │
│limba romană cu │● Texte de │
│ajutorul │informare │
│dicţionarului/a │generală │
│aplicaţiilor. │● Notiţe │
│4.3 Sintetizarea sub │● Tehnici de │
│forma de schemă │utilizare a │
│conţinutului │dicţionarului/a │
│unui text scris sau │aplicaţiilor │
│mesaj oral. │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
4. SUGESTII METODOLOGICE CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Relaţii interumane ● Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viaţa contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezeşti ● Aspecte legate de profesie ● Activităţi din viaţa cotidiană ● Repere de cultura şi civilizaţie ale spaţiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Normele de pronunţie, sunetele specifice limbii chineze standard (Putonghua), ordinea scrierii caracterelor. ● Tonurile limbii chineze ● Interogaţia cu particulele ma şi ne, interogaţia cu pronumele interogativ, interogaţia alternativă ● Pronumele personal - forma de singular şi cea de plural, pronumele de politeţe, pronumele demonstrative, pronumele interogativ ● Predicatul adjectival ● Exprimarea posesiei cu sau fără ajutorul particulei de ● CCL - exprimarea locului cu ajutorul prepoziţiei zai ● CCT - topica unităţilor de timp în propoziţia în limba chineză/Exprimarea orei/exprimarea datei ● Numeralul de la 1 la 99 ● Clasificatorii FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: Pe parcursul clasei a IX-a se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii: - A saluta; – A (se) prezenta (pe cineva); – A identifica un obiect; – A localiza elementar; – A descrie simplu ceva/pe cineva (1-2 calităţi); – A felicita – A mulţumi – A număra SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; – transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; – evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feed-back-ului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ - este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul. Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice
┌────┬────────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │ │
│ │Conţinuturi │ │ │ │ │
│ │ale U.Î. │ │ │ │ │
│Nr. │● detalieri │Competenţe│Număr │Săptămâna│Observaţii│
│U.Î.│tematice │specifice │de ore │ │ │
│ │● elemente │vizate │alocate│ │ │
│ │de │ │ │ │ │
│ │construcţie │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │comunicării │ │ │ │ │
│ │● funcţii │ │ │ │ │
│ │comunicative│ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────────┘
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────────┐
│Detalieri ale │ │Activităţi│ │ │
│conţinuturilor│Competenţe│de │Resurse│Evaluare│
│unităţii de │specifice │învăţare │ │ │
│învăţare │vizate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│Ce? │De ce? │Cum? │Cu ce? │Cât? (În│
│ │ │ │ │ce │
│ │ │ │ │măsură?)│
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│- tema │ │ │ │ │
│(detaliată pe │ │ │ │ │
│lecţii) │ │ │ │ │
│- text / tip │ │ │ │ │
│de text │ │ │ │ │
│- elemente de │ │ │ │ │
│construcţie a │ │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │ │
│- funcţii │ │ │ │ │
│comunicative │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────┴────────┘
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare – exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris – exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) – exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) – exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, – proiecte 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri – exerciţii de completare de formulare, text lacunar – exerciţii de construire a paragrafului – exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan – exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare – dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere – discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming – expunere / prezentare sub formă de monolog – exerciţii de formulare de corespondenţă personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) – exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat – exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris) – proiecte 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, – joc de rol, discuţie, dezbatere – prezentare – exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri – exerciţii de formulare / construire a unei argumentări – exerciţii de redactare a unor texte / scrisori ghidate – exerciţii de luare de notiţe – proiecte 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare – exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) – exerciţii de traducere şi retroversiune – exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe – exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers – proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: - să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor – să identifice lacunele şi cauzele lor – să regleze procesul de predare / învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competentelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea CLASA A X-A 1. COMPETENTE GENERALE
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.│
│2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
│3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
│4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. VALORI ŞI ATITUDINI
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│● Dezvoltarea personalităţii în planurile moral, social, emoţional, estetic, spiritual,│
│ intelectual şi fizic. │
│● Dezvoltarea unor atitudini şi concepţii care să dezvolte respectul de sine şi │
│ respectul faţă de cei din jur. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
│ asiatice. │
│● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la │
│ mediul de afaceri. │
│● Conştientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii şi obiceiuri specifice spaţiului sinic. │
│● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │
│ receptarea unei varietăţi de texte în limba chineză şi prin raportarea la civilizaţia│
│ spaţiului cultural sinic. │
│● Înţelegerea şi acceptarea diferenţelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
│ culturale. Respectarea şi valorizarea diversităţii culturale. │
│● Manifestarea curiozităţii faţă de aspecte legate de viaţa copiilor şi tinerilor din │
│ spaţiul cultural chinez. │
│● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în │
│ echipă în diferite situaţii de comunicare. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│1.1. Identificarea │ │
│semnificaţiei globale│ │
│a unui │ │
│mesaj oral clar │● prezentare │
│articulat în contexte│orală │
│familiare. │● imagini │
│1.2. Explorarea unor │publicitare │
│aspecte culturale │● conversaţii │
│simple │● dialoguri │
│1.3. Selectarea unor │simple │
│informaţii relevante │ │
│din │ │
│texte informative │ │
│scurte. │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│2.1. Formularea unui │ │
│mesaj simplu în │ │
│situaţii │● Paragrafe │
│uzuale, cu sprijin din│simple │
│partea │ │
│interlocutorului │● Descriere │
│2.2. Cererea şi │simplă orală │
│oferirea de informaţii│sau scrisă │
│referitoare │ │
│la numere, la preţuri,│ │
│la exprimarea orei │ │
│2.3. Descrierea simplă│ │
│a unei persoane/unui │ │
│personaj │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│3.1 Identificarea │ │
│informaţiilor din │ │
│panouri şi │ │
│semne aflate în │ │
│locuri publice pentru│ │
│facilitarea │● Conversaţii │
│orientării. │simple │
│3.2 Identificarea │ │
│datelor cuprinse │● Instrucţiuni │
│într-un │simple │
│formular simplu │ │
│(nume, prenume, data │ │
│naşterii, │ │
│adresa) │ │
│3.3 Orientarea în │ │
│spaţiu pe baza unui │ │
│set de │ │
│instrucţiuni simple │ │
│articulate clar şi │ │
│rar │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
4. Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│4.1. Completarea de │● Fragmente de │
│date personale (nume, │texte de │
│prenume, │informare │
│adresă, vârstă, │generală │
│pasiuni, etc.) │● Fişe şi │
│4.2. Redactarea de │instrucţiuni de│
│mesaje simple despre │lucru │
│sine/ │● Dialogul şi │
│despre alţii │conversaţia │
└──────────────────────┴───────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viaţa contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezeşti ● Aspecte legate de profesie ● Activităţi din viaţa cotidiană ● Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziţii) ● Repere de cultura şi civilizaţie ale spaţiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Interogaţia cu haishi ● Substantivele post-poziţii ● Exprimarea locului cu ajutorul verbelor zai, you şi shi ● Acţiunea în curs de desfăşurare (folosirea lui zheng/zhengzai/zhengzai...ne) ● Aspectul perfectiv al verbelor particula modală le, viitorul proxim ● Verbele optative ● Elementul complementar de grad FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: 1. A da şi a solicita informaţii: - a oferi şi a solicita informaţii privind locul de unde vin diverse persoane; – a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.); – a oferi informaţii despre vreme; – a solicita/oferi informaţii despre diverse evenimente; – a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc. 2. A descoperi şi a exprima atitudini - a refuza o ofertă/invitaţie; – a exprima obligaţia de a face ceva. 3. A descoperi şi a exprima atitudini morale: - a da sfaturi; – a cere scuze. 4. A comunica în societate: - a saluta; – a face prezentări; – a oferi un obiect în mod politicos. SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; – evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a X-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice
┌────┬────────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │ │
│ │Conţinuturi │ │ │ │ │
│ │ale U.Î. │ │ │ │ │
│Nr. │● detalieri │Competenţe│Număr │Săptămâna│Observaţii│
│U.Î.│tematice │specifice │de ore │ │ │
│ │● elemente │vizate │alocate│ │ │
│ │de │ │ │ │ │
│ │construcţie │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │comunicării │ │ │ │ │
│ │● funcţii │ │ │ │ │
│ │comunicative│ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────────┘
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturi lor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────────┐
│Detalieri ale │ │Activităţi│ │ │
│conţinuturilor│Competenţe│de │Resurse│Evaluare│
│unităţii de │specifice │învăţare │ │ │
│învăţare │vizate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│Ce? │De ce? │Cum? │Cu ce? │Cât? (În│
│ │ │ │ │ce │
│ │ │ │ │măsură?)│
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│- tema │ │ │ │ │
│(detaliată pe │ │ │ │ │
│lecţii) │ │ │ │ │
│- text / tip │ │ │ │ │
│de text │ │ │ │ │
│- elemente de │ │ │ │ │
│construcţie a │ │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │ │
│- funcţii │ │ │ │ │
│comunicative │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────┴────────┘
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare – exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris – exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) – exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) – exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, – proiecte 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri – exerciţii de completare de formulare, text lacunar – exerciţii de construire a paragrafului – exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan – exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare – dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere – discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming – expunere / prezentare sub formă de monolog – exerciţii de formulare de corespondenţă personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) – exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat – exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris) – proiecte 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, – joc de rol, discuţie, dezbatere – prezentare – exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri – exerciţii de formulare / construire a unei argumentări – exerciţii de redactare a unor texte / scrisori ghidate – exerciţii de luare de notiţe – proiecte 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare – exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) – exerciţii de traducere şi retroversiune – exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe – exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers – proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: - să stabilească nivelul de achiziţie a competentelor şi a cunoştinţelor – să identifice lacunele şi cauzele lor – să regleze procesul de predare / învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea CLASELE A XI-A ŞI A XII-A 1. COMPETENŢE GENERALE
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.│
│2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │
│3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă. │
│4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. VALORI ŞI ATITUDINI
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ ● Dezvoltarea personalităţii în planurile moral, social, emoţional, estetic, │
│spiritual, intelectual şi fizic. │
│ ● Dezvoltarea unor atitudini şi concepţii care să dezvolte respectul de sine şi │
│respectul faţă de cei din jur. │
│ ● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │
│asiatice. │
│ ● Conştientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la │
│mediul de afaceri. │
│ ● Conştientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │
│ ● Manifestarea curiozităţii faţă de tradiţii şi obiceiuri specifice spaţiului sinic.│
│ ● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, │
│prin receptarea unei varietăţi de texte în limba chineză şi prin raportarea la │
│civilizaţia spaţiului cultural sinic. │
│ ● Înţelegerea şi acceptarea diferenţelor prin abordarea critică a stereotipurilor │
│culturale. Respectarea şi valorizarea diversităţii culturale. │
│ ● Manifestarea curiozităţii faţă de aspecte legate de viaţa copiilor şi tinerilor │
│din spaţiul cultural chinez. │
│ ● Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în │
│echipă în diferite situaţii de comunicare. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
CLASA A XI-A COMPETENTE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│1.1 Identificarea │Tipuri de mesaje│
│unor detalii din │orale şi scrise:│
│mesaje simple │- texte de │
│articulate clar şi │lungime │
│rar în contexte │variabilă care │
│cunoscute/ │conţin şi │
│previzibile │elemente de │
│1.2 Urmărirea unor │vocabular │
│instrucţiuni simple │nefamiliare. │
│de │Oral: │
│orientare, în vederea│- mesaje emise │
│atingerii unui │de cei din jur │
│obiectiv │Scris: │
│1.3 Desprinderea │- texte / │
│semnificaţiei │fragmente │
│generale a unui │autentice de │
│mesaj rostit cu │informare │
│viteză normală în │generală, pagini│
│limba standard. │de │
│ │internet, texte │
│ │de popularizare:│
│ │ştiri / │
│ │articole, texte │
│ │publicitare │
└─────────────────────┴────────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│2.1 Povestirea / │ │
│relatarea oral şi/sau │● Povestire/ │
│în scris a │Prezentare │
│unor experienţe / │orală/scrisă │
│întâmplări personale, │● Paragrafe/ │
│în termeni │texte scurte pe│
│simpli cu întrebări de│diverse │
│sprijin / pe baza unui│arii tematice │
│plan │● Dialoguri │
│dat │● Formulare, │
│2.2 Formularea de │chestionare şi │
│întrebări şi │alte │
│răspunsuri şi de │documente │
│opinii argumentate │specifice │
│despre ceea ce îi │domeniului de │
│place / nu │specializare │
│îi place, pe o temă │ │
│dată │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│3.1 Formularea de │● Discuţii, │
│opinii / sugestii, │dialoguri │
│solicitarea │● Opinii, │
│şi formularea de │sugestii, │
│instrucţiuni în │sfaturi │
│cadrul unei │● Scrisoare, │
│activităţi în grup │mesaj e-mail │
│3.2 Exprimarea │Moduri de │
│acordului şi │interacţiune: │
│dezacordului într-o │faţă în │
│discuţie formală sau │faţă, în perechi│
│informală pe teme │/ grup mic; la │
│cunoscute. │telefon, │
│ │corespondenţă │
└─────────────────────┴────────────────┘
4. Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│4.1. Manifestarea │● Dialoguri │
│interesului pentru │simple │
│participarea │(înregistrate │
│la schimbul de mesaje│sau │
│scrise │interpretate) │
│4.2. Descrierea unor │● Opinii, │
│aspecte ale vieţii │comentarii │
│cotidiene │simple │
│(oameni, locuri, │● Tehnici de │
│şcoală, familie, │utilizare a │
│hobby-uri), │dicţionarului. │
│folosind fraze simple│ │
└─────────────────────┴────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Relaţii interumane ● Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viaţa contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezeşti ● Aspecte legate de profesie ● Activităţi din viaţa cotidiană ● Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziţii) ● Repere de cultura şi civilizaţie ale spaţiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Indicarea experienţei trecute cu ajutorul particulei aspectuale guo ● Propoziţiile impersonale (fără S) ● Particula modală te pentru schimbarea de situaţie ● Construcţia cong...dao, structura yi...jiu ● Aspectul continuu al unei acţiuni verbale ● Comparaţia cu ajutorul prepoziţiei bi, a verbului you şi a structurii gen...yiyang ● Elementul complementar de rezultat, elementul complementar de direcţie simplu FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: – A relata la prezent, trecut – A exprima intenţii/planuri de viitor – A descrie obiecte, activităţi – A prezenta activităţi generale/ obişnuite – A compara – A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe prezente şi trecute – A exprima preferiţe, gusturi – A exprima obligaţia, interdicţia, necesitatea SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; – evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a XI-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturi lor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice
┌────┬────────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │ │
│ │Conţinuturi │ │ │ │ │
│ │ale U.Î. │ │ │ │ │
│Nr. │● detalieri │Competenţe│Număr │Săptămâna│Observaţii│
│U.Î.│tematice │specifice │de ore │ │ │
│ │● elemente │vizate │alocate│ │ │
│ │de │ │ │ │ │
│ │construcţie │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │comunicării │ │ │ │ │
│ │● funcţii │ │ │ │ │
│ │comunicative│ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────────┘
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturi lor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────────┐
│Detalieri ale │ │Activităţi│ │ │
│conţinuturilor│Competenţe│de │Resurse│Evaluare│
│unităţii de │specifice │învăţare │ │ │
│învăţare │vizate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│Ce? │De ce? │Cum? │Cu ce? │Cât? (În│
│ │ │ │ │ce │
│ │ │ │ │măsură?)│
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│- tema │ │ │ │ │
│(detaliată pe │ │ │ │ │
│lecţii) │ │ │ │ │
│- text / tip │ │ │ │ │
│de text │ │ │ │ │
│- elemente de │ │ │ │ │
│construcţie a │ │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │ │
│- funcţii │ │ │ │ │
│comunicative │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────┴────────┘
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare – exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris – exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) – exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) – exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente, – proiecte 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri – exerciţii de completare de formulare, text lacunar – exerciţii de construire a paragrafului – exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan – exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare – dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere – discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming – expunere / prezentare sub formă de monolog – exerciţii de formulare de corespondenţă personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) – exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat – exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris) – proiecte 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, – joc de rol, discuţie, dezbatere – prezentare – exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri – exerciţii de formulare / construire a unei argumentări – exerciţii de redactare a unor texte / scrisori ghidate – exerciţii de luare de notiţe – proiecte 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare – exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) – exerciţii de traducere şi retroversiune – exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe – exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers – proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: - să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor – să identifice lacunele şi cauzele lor – să regleze procesul de predare / învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea CLASA A XII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│1.1 Identificarea │ │
│semnificaţiei unor │ │
│schimburi │- fragmente / │
│verbale pe teme │texte de │
│familiare, clar │informare │
│articulate. │generală şi de │
│1.2 Desprinderea │specialitate │
│semnificaţiei globale,│- prezentări │
│a ideilor │orale / scrise │
│generale şi a unor │de │
│detalii din scurte │dificultate │
│discuţii │medie │
│între vorbitori nativi│- dialoguri, │
│/înregistrări radio / │conversaţii, │
│TV │interviuri │
│pe subiecte de │- emisiuni │
│interes. │radio / TV, │
│1.3 Selectarea │înregistrări │
│informaţiilor │audio video │
│relevante din │- mesaje │
│diferite fragmente / │scrise, cereri │
│texte în vederea │ │
│îndeplinirii │ │
│unei sarcini de lucru.│ │
└──────────────────────┴───────────────┘
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│2.1 Relatarea, oral şi│ │
│/sau în scris unei │ │
│activităţi desfăşurate│ │
│în grup/a unui fapt │ │
│divers/ │● povestire/ │
│eveniment/film, pe │prezentare │
│baza unui plan dat │orală/scrisă │
│2.2 Prezentarea unui │ │
│monolog pe o tema │● descrieri/ │
│dată, │comparări de │
│structurat, susţinut │obiecte, │
│de exemple din viaţa │persoane │
│personală sau din alte│ │
│surse. │● formulare │
│2.3 Redactarea de │ │
│texte funcţionale │● texte │
│variate, │funcţionale. │
│structurate după │ │
│model, aducând │ │
│argumente şi │ │
│exemple în sprijinul │ │
│opiniilor exprimate. │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├─────────────────────┼────────────────┤
│3.1 Preluarea şi │ │
│transmiterea unui │ │
│mesaj audiat, │ │
│când este permisă │- mesaje orale │
│cererea pentru │(faţă în faţă / │
│repetarea unor │telefonic) │
│cuvinte în scopul │ │
│clarificării │- dialog, │
│3.2 Reformularea unui│discuţie │
│mesaj / unor │ │
│instrucţiuni, │- instrucţiuni │
│la cererea │ │
│interlocutorului │- texte │
│3.3 Identificarea │funcţionale: │
│intenţiei │reclamă, anunţ, │
│vorbitorului /a │cerere, │
│tipului de relaţie │invitaţie │
│instituită de acesta │ │
│în │ │
│interacţiunea verbală│ │
│ │ │
└─────────────────────┴────────────────┘
4. Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Forme de │
│Competenţe specifice │prezentare a │
│ │conţinuturilor │
├──────────────────────┼───────────────┤
│4.1 Transferarea │ │
│informaţiilor dintr-un│ │
│text în │- fragmente / │
│scheme, tabele, │texte de │
│utilizând la nevoie │informare │
│dicţionarul │generală │
│4.2 Rezumarea, oral şi│- dialoguri │
│/ sau în scris, a unui│simple │
│text │(înregistrate │
│cunoscut, pe baza unui│sau │
│plan dat │interpretate) │
│4.3 Traducerea unor │- rezumat │
│mesaje simple, din │- tehnici de │
│limba │utilizare a │
│chineză în limba │dicţionarului │
│maternă şi invers, în │ │
│situaţii │ │
│de comunicare familiar│ │
└──────────────────────┴───────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE GENERALE În clasele a IX-a a XII-a, proiectarea didactică va avea în vedere situaţii de învăţare compatibile cu dezvoltarea de competenţe de comunicare corespunzătoare nivelului A2.1 (A1), cu precădere la clasa a XII-a fiind incluse achiziţii incipiente de nivel A2. Pentru un demers eficient sugerăm: ● Folosirea cât mai frecventa a limbii ţintă în fraze simple pentru orice situaţie de comunicare din clasă; se va evita, pe cât posibil, traducerea sau folosirea variantei familiare elevului; ● utilizarea non-verbalului pentru a sprijini învăţarea intuitivă, profesorul recurgând la mimă, desen, filmuleţe pentru a oferi puncte de acces relevante sau pentru a explica un concept; ● organizarea de activităţi pe grupe pentru a stimula interacţiunea în limba ţintă; acest context de lucru este şi un context de comunicare securizant în care elementele specifice limbii ţintă (de la acte de vorbire la aspecte fonetice, de tonalitate) capătă funcţionalitate fără niciun efort; ● monitorizarea activităţilor pe grupe în vederea folosirii limbii ţintă; ● oferirea de exemple şi analogii reprezentative pentru intuirea unor regularităţi ale limbii (articularea atentă şi eventuala scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe elevi în a observa anumite mărci gramaticale, elevii structurându-şi astfel progresiv regula); asemenea exemple nu ar trebui să facă obiectul unor lecţii sau secvenţe de lecţii separate, ci să apară în mod firesc pe parcursul diverselor activităţi de comunicare (profesorul poate propune un "stop-cadru" pentru observarea regularităţii şi poate oferi mai multe exemple, eventual solicitând elevilor să găsească şi ci ceva similar; profesorul şi clasa pot dezvolta împreună un set de semne / gesturi convenţionale care să le amintească elevilor anumite regularităţi); ● recurgerea la un context autentic de comunicare, creat în clasă pentru a practica actele de vorbire recomandate şi pentru a dezvolta competenţele stipulate în prezenta programă; ● realizarea unei lecturi de comprehensiune: accentele formative trebuie să fie puse pe semnificaţii şi pe explorarea acestora la nivelul textului; lectura este un scop explicit al învăţării, de maximă importanţă pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a elevului; lectura nu trebuie să fie utilizată ca mijloc pentru practicarea vocabularului şi a gramaticii; totodată, lectura cu voce tare, ca activitate în sine, poate fi contraproductivă pentru comprehensiune; pronunţia şi intonaţia vor fi exersate prin activităţi de tipul: recitare de poezii, jocuri amuzante (de pronunţie), cântece; ● recomandăm folosirea unei varietăţi de texte care să cuprindă şi elemente iconice - afiş, plan, tabel, bandă desenată, pliante bogat ilustrate etc.; ● stimularea exprimării orale şi scrise simple, care se dezvoltă progresiv - de exemplu, în cadrul descrierii vom începe cu o singură trăsătură simplă (mic, mare, culori), apoi vom trece la două trăsături (de exemplu dimensiune + culoare) şi aşa mai departe; ● propunerea de teme motivante de lucru - teme simple pentru care se oferă sprijin în clasă sau prin intermediul TIC; ● propunerea de sarcini de lucru la alegere pentru a stimula implicarea tuturor elevilor; diversificarea sarcinilor de lucru se poate face în funcţie de: - profilul cognitiv al elevului (de exemplu, ca răspuns la o solicitare de lectură elevii pot desena/ mima/ explica pentru a indica ceea ce au înţeles din text); – nivelul de achiziţie (de exemplu, relatarea unei acţiuni sau a mai multora); – interese (de exemplu, modalităţi de luciu la proiecte sau de prezentare a acestora); ● centrarea probelor de evaluare pe măsurarea nivelului de performanţă în cadrul diverselor competenţe specifice avute în vedere (de ex., sarcini de producere a unui mesaj scris, înţelegerea unui text scris sau audiat). CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: ● Relaţii interumane ● Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viaţa contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezeşti ● Aspecte legate de profesie ● Activităţi din viaţa cotidiană ● Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziţii) ● Repere de cultura şi civilizaţie ale spaţiului cultural sinic ● Stiluri de viaţă în lumea est-asiatică ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Elementul complementar de direcţie complex ● Prepoziţia ba ● Propoziţia pasivă marcată şi pasivă nemarcată ● Folosirea conjuncţiilor FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: – A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular – A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.) – A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale – A formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese – A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune – A solicita şi acorda/refuza permisiunea de face ceva – A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) – A întrerupe în mod politicos – A solicita şi a da instrucţiuni – A solicita şi a da sfaturi – A solicita şi a formula propuneri, sugestii – A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul – A corecta/încuraja/avertiza pe cineva – A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acţiune – A caracteriza persoane, fapte, acţiuni – A formula concluzii – A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva – A exprima diverse grade de certitudine/ incertitudine – A exprima condiţii – A exprima cauze şi consecinţe – A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe – A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere – A exprima o hotărâre sau o promisiune – A solicita opinii / puncte de vedere personale – A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora – A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj – A cere şi a da detalii şi explicaţii – A solicita repetarea şi reformularea SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; – evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a XII-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat. 2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care se regăsesc. 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. 4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă. 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice
┌────┬────────────┬──────────┬───────┬─────────┬──────────┐
│ │ │ │ │ │ │
│ │Conţinuturi │ │ │ │ │
│ │ale U.Î. │ │ │ │ │
│Nr. │● detalieri │Competenţe│Număr │Săptămâna│Observaţii│
│U.Î.│tematice │specifice │de ore │ │ │
│ │● elemente │vizate │alocate│ │ │
│ │de │ │ │ │ │
│ │construcţie │ │ │ │ │
│ │a │ │ │ │ │
│ │comunicării │ │ │ │ │
│ │● funcţii │ │ │ │ │
│ │comunicative│ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────┼──────────┼───────┼─────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└────┴────────────┴──────────┴───────┴─────────┴──────────┘
II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
┌──────────────┬──────────┬──────────┬───────┬────────┐
│Detalieri ale │ │Activităţi│ │ │
│conţinuturilor│Competenţe│de │Resurse│Evaluare│
│unităţii de │specifice │învăţare │ │ │
│învăţare │vizate │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│Ce? │De ce? │Cum? │Cu ce? │Cât? (În│
│ │ │ │ │ce │
│ │ │ │ │măsură?)│
├──────────────┼──────────┼──────────┼───────┼────────┤
│- tema │ │ │ │ │
│(detaliată pe │ │ │ │ │
│lecţii) │ │ │ │ │
│- text / tip │ │ │ │ │
│de text │ │ │ │ │
│- elemente de │ │ │ │ │
│construcţie a │ │ │ │ │
│comunicării │ │ │ │ │
│- funcţii │ │ │ │ │
│comunicative │ │ │ │ │
└──────────────┴──────────┴──────────┴───────┴────────┘
III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare – exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris – exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) – exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) – proiecte 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri – exerciţii de completare de formulare, text lacunar – exerciţii de construire a paragrafului – exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan – exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare – dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere – discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming – expunere / prezentare sub formă de monolog – exerciţii de formulare de corespondenţă personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) – exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat – exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris) – proiecte 3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, – joc de rol, discuţie, dezbatere – prezentare – exerciţii de redactare a unor texte / scrisori ghidate – exerciţii de luare de notiţe – proiecte 4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare – exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) – exerciţii de traducere şi retroversiune – proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: - să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor – să identifice lacunele şi cauzele lor – să regleze procesul de predare / învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE ● Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul. ● Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător. ● Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic. ● Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra şi a funcţiilor comunicative care se vor achiziţiona şi exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase. ● În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev. ● Temele pentru acasă vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depăşească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs ● Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic. ------- 
