────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 4.739 din 19 august 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 870 din 5 septembrie 2022.────────── ANEXA 1 Programa şcolară pentru disciplina TEORIE - SOLFEGIU - DICTEU Clasele I - IV Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina Teorie - solfegiu - dicteu reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele I - IV din învăţământul primar cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore/săptămână. Programa disciplinei Teorie - solfegiu - dicteu este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Teorie - solfegiu - dicteu jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Modul de abordare propus urmăreşte progresia gradată, faţă de capacitatea elevilor din ciclul primar de a înţelege şi utiliza noţiuni întâlnite şi la alte discipline de specialitate, în mod special de la instrument. Spre exemplu, în primele două clase se utilizează exclusiv noţiunea de gamă, mai simplu de înţeles, pentru ca începând cu clasa a III-a şi cu abordarea funcţiilor treptelor, să se treacă şi la utilizarea noţiunii de tonalitate, percepută pentru moment la nivel intuitiv. Sugestiile metodologice includ clarificări conceptuale, recomandări privind priorităţile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Disciplina Teorie - solfegiu - dicteu îşi păstrează caracterul tradiţional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical şi a capacităţii interpretative, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical. În contextul nevoii de clarificare a unor noţiuni utilizate la instrument, al exerciţiilor tradiţionale de dezvoltare a auzului, solfegiu şi dicteu, momentele de satisfacţie artistică au fost susţinute în trecut doar prin abordarea unor cântece din repertoriul naţional şi universal, cu valoare expresivă ridicată, utilizate pentru exemplificarea sau consolidarea anumitor noţiuni teoretice. Actuala programă propune ca element de noutate de mare importanţă o competenţă generală care abordează aspecte creative, pentru prima oară în învăţământul primar muzical. Această competenţă are ca scop generarea de structuri muzicale, dând ocazia elevilor de a-şi manifesta creativitatea în contexte ritmico-melodice simple şi diverse, crescând nivelul de satisfacţie faţă de disciplina studiată, ca şi respectul faţă de creaţiile marilor compozitori. Apare, începând cu clasa a doua, în cadrul competenţei generale doi, ce vizează operarea cu elementele de limbaj muzical, o competenţă specifică ce vizează expresivitatea interpretativă în cântul vocal (integrarea gradată a elementelor expresive în redarea unor texte muzicale). Programa încurajează şi utilizarea noilor tehnologii, în mod special a unor softuri şi platforme digitale de educare a auzului. Abordările de conţinuturi temperează anumite excese prezente în programe anterioare, ce s-au dovedit nerealiste, spre exemplu utilizarea unor tonalităţi cu patru alteraţii constitutive la nivelul clasei a IV-a, actuala programă alocând pentru clasa a VI-a acest nivel. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor, în direcţia exprimării artistice, la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce depăşeşte nivelul de "bază teoretică" pentru tinerii interpreţi. Programa se adresează elevilor care parcurg disciplina Teorie - solfegiu - dicteu din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii în clase superioare (a III-a, a IV-a sau a V-a), se propune crearea la nivelul şcolii a unei grupe de începători, cu parcurgerea în ritm accelerat a programelor, începând cu cele de ciclu primar şi recuperarea pe parcursul ciclului gimnazial şi liceal a decalajului faţă de elevii care au început studiul disciplinei din clasa I, profitând de capacitatea de înţelegere superioară a celor care parcurg programa de la început la o vârstă mai înaintată. Competenţe generale 1. Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical 2. Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 3. Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative CLASA I Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical 1.1. Identificarea unor elemente de notaţie muzicală - Identificarea elementelor de notaţie muzicală: portativul, cheia sol, cheia fa, bara de măsură, bara finală, semne de repetiţie, prima şi secunda volta – Recunoaşterea notelor do (octava mică) - sol*2) (octava a doua) – Identificarea structurii gamelor Do major şi la minor natural 1.2. Perceperea auditivă a sunetelor - Exerciţii de intonare a înălţimilor – Exerciţii de recunoaştere a înălţimilor – Exerciţii de intonare a gamelor Do major şi la minor natural – Exerciţii de intonare a unor fragmente melodice date – Exerciţii de intonare, recunoaştere şi diferenţiere a tonului şi semitonului 1.3. Perceperea auditivă a duratelor - Exerciţii de reproducere a unor succesiuni de durate – Exerciţii de recunoaştere a duratelor de note învăţate şi a pauzelor corespunzătoare, prin raportare la unitatea de timp – Exerciţii de recunoaştere a măsurilor învăţate 2. Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 2.1. Reprezentarea grafică a unor elemente ale limbajului muzical - Exerciţii de scriere a elementelor de notaţie învăţate – Exerciţii de scriere a notelor do (octava mică) - sol*2) (octava a doua) pe portativ – Exerciţii de completare a unor şiruri ritmice cu duratele lipsă – Exerciţii de completare a unor fragmente ritmice cu pauzele necesare – Exerciţii de încadrare a duratelor învăţate în măsurile de 2, 3, 4 pătrimi 2.2. Redarea unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală - Exerciţii de citire ritmică – Solfegierea unor fragmente muzicale simple – Tactarea unor fragmente muzicale simple – Intonarea unui text muzical cu prima volta şi secunda volta 2.3. Notarea (inclusiv sub forma dicteului muzical a) unei structuri muzicale elementare - Notarea unor combinaţii diverse între 3-5 trepte succesive – Notarea unor formule ritmice elementare – Notarea unor formule ritmico-melodice elementare 3. Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative 3.1. Alcătuirea unor structuri ritmice simple - Jocuri de creare a unor combinaţii ritmice cu anumite durate propuse – Jocuri de combinare a unor formule ritmice simple prestabilite 3.2. Alcătuirea unor structuri ritmico-melodice simple - Jocuri de alcătuire a unor structuri ritmico-melodice pe o succesiune prestabilită de înălţimi – Jocuri de alcătuire a unor structuri ritmico-melodice pe o succesiune prestabilită de durate – Crearea unor scurte fragmente melodice cu incipit dat Conţinuturi
┌────────┬─────────────────────────────┐
│Domenii │ │
│de │Clasa I │
│conţinut│ │
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Portativ │
│ │Cheile Sol şi Fa │
│ │Sunetele şi notele do (octava│
│ │mică) - sol (octava a doua) │
│ │Semne de alteraţie (diez, │
│ │bemol, becar) │
│Elemente│Semnul de repetiţie │
│de │Prima volta şi secunda volta │
│notaţie │Duratele: pătrime, optime, │
│muzicală│doime, notă întreagă şi │
│ │pauzele corespunzătoare; │
│ │pauza de măsură întreagă │
│ │Punctul ritmic (de │
│ │prelungire) şi durata de │
│ │doime cu punct │
│ │Legato-ul de prelungire │
│ │Măsurile de 2, 3 şi 4 pătrimi│
├────────┼─────────────────────────────┤
│ │Tonul şi semitonul │
│Gamă │Gama Do major; gama la minor │
│ │natural │
└────────┴─────────────────────────────┘
CLASA a II-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical 1.1. Perceperea auditivă a sunetelor şi duratelor învăţate - Exerciţii de intonare a unor înălţimi de sunete – Exerciţii de intonare a intervalelor muzicale învăţate – Exerciţii de reproducere a formulelor ritmice învăţate 1.2. Recunoaşterea elementelor de bază ale limbajului muzical - Exerciţii de recunoaştere a unor înălţimi de sunete – Exerciţii de recunoaştere a intervalelor muzicale învăţate – Exerciţii de recunoaştere a formulelor ritmice învăţate – Exerciţii de recunoaştere a anacruzei – Analiza intervalelor muzicale învăţate 1.3. Identificarea diferenţelor între gamele majore şi cele minore - în variantă naturală, armonică, sau melodică - Exerciţii de construcţie a gamelor majore cu o alteraţie constitutivă, după modelul gamei Do major – Exerciţii de construcţie a gamelor minore cu o alteraţie constitutivă, după modelul gamei la minor (toate variantele) 2. Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 2.1. Corelarea expresiei grafice cu imaginea sonoră - Construirea unui interval de pe un sunet dat – Exerciţii de memorare şi reproducere a unor structuri ritmico-melodice – Exerciţii de scriere a unor structuri ritmice şi ritmico-melodice (dicteu ritmic şi ritmico-melodic) 2.2. Intonarea expresivă a unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală - Utilizarea nuanţelor învăţate, în vederea intonării expresive a unui text muzical – Utilizarea termenilor de mişcare învăţaţi în vederea intonării expresive a unor structuri ritmice şi melodico-ritmice – Exerciţii de modificare a nuanţelor într-un fragment muzical, pentru schimbarea expresivităţii – Exerciţii de diferenţiere expresivă a debutului cruzic/anacruzic al unor fragmente din literatura muzicală 3. Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative 3.1. Construirea unor fragmente ritmice - Alcătuirea unor fragmente ritmice utilizând formulele ritmice învăţate – Alcătuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată 3.2. Generarea unor fragmente melodico-ritmice - Alcătuirea unor melodii pe baza unui ritm dat – Alcătuirea unor melodii pornind de la o structură prestabilită de înălţimi, cu utilizarea formulelor ritmice învăţate – Alcătuirea unor melodii utilizând materialul sonor al unei game învăţate Conţinuturi
┌─────────┬────────────────────────────┐
│Domenii │ │
│de │Clasa a II-a │
│conţinut │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Durate: şaisprezecimea şi │
│ │pauza corespunzătoare │
│ │Durate cu punct ritmic de │
│Elemente │prelungire: pătrimea cu │
│de │punct, optimea cu punct │
│notaţie │Nuanţe: f, p, crescendo, │
│ │decrescendo │
│ │Termeni de mişcare: Allegro,│
│ │Moderato, Andante, Adagio │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Formulele ritmice: grup de 4│
│ │şaisprezecimi, optime cu │
│ │două şaisprezecimi, două │
│Formule │şaisprezecimi urmate de o │
│ritmice │optime, trioletul de optimi,│
│ │optime cu punct urmată de │
│ │şaisprezecime, pătrimea cu │
│ │punct urmată de optime │
│ │Anacruza │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Intervalele perfecte/mari şi│
│Intervale│mici: prima, secunda, terţa,│
│muzicale │cvarta, cvinta, sexta, │
│simple │septima, octava │
│ │Intervalele de cvartă mărită│
│ │şi cvintă micşorată │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │Gama la minor în variantele │
│ │naturală, armonică şi │
│ │melodică │
│ │Game relative │
│ │Gama Sol major; gama mi │
│ │minor (toate variantele) │
│ │Gamele Fa major; gama re │
│Game │minor (toate variantele) │
│ │Intervalul de secundă mărită│
│ │în contextul variantei │
│ │armonice a gamelor minore │
│ │Structura gamelor cu 0-1 │
│ │alteraţii constitutive şi │
│ │intervalele formate între │
│ │treapta I şi treptele III, │
│ │VI şi VII ale acestora │
└─────────┴────────────────────────────┘
CLASA a III-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical 1.1. Identificarea auditivă a sunetelor, intervalelor muzicale simple, gamelor - Exerciţii de auz (reproducerea/intonarea şi recunoaşterea unor sunete, a unor intervale melodice şi armonice) – Exerciţii de intonare şi recunoaştere a gamelor majore şi minore învăţate – Exerciţii de recunoaştere a tonalităţii în funcţie de alteraţiile întâlnite – Exerciţii de diferenţiere între gamele majore şi minore, respectiv între variantele gamelor minore 1.2. Identificarea auditivă, în diferite contexte, a duratelor şi formulelor ritmice învăţate - Exerciţii de recunoaştere a măsurilor învăţate, în funcţie de plasarea accentului metric – Exerciţii de reproducere şi recunoaştere a duratelor învăţate, prin raportare la unitatea de timp – Exerciţii de reproducere şi recunoaştere a formulelor ritmice într-un scurt fragment – Exerciţii de recunoaştere a sincopei (pe timp şi jumătate de timp), respectiv a contratimpului (pe timp şi jumătate de timp) 2. Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 2.1. Construirea unor elemente de limbaj muzical - Construirea şi răsturnarea intervalelor simple – Analiza intervalelor melodice şi armonice – Construirea gamelor majore cu două alteraţii constitutive după modelul Do major – Construirea gamelor minore cu două alteraţii constitutive după modelul la minor (toate variantele) 2.1. Reflectarea imaginii sonore a unui fragment muzical într-o expresie grafică - Exerciţii de memorare şi reproducere a unui text muzical – Exerciţii de scriere a unui text muzical (dicteu ritmic şi melodico-ritmic) 2.2. Integrarea elementelor expresive în redarea unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală - Exerciţii de reproducere expresivă a unui text muzical – Sesizarea diferenţelor expresive între două armonizări diferite ale unui scurt fragment muzical 3. Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative 3.1. Utilizarea formulelor ritmice/metro-ritmice învăţate în alcătuirea unor mici compoziţii - Alcătuirea unor fragmente ritmice combinând formulele ritmice învăţate – Completarea unor fragmente ritmice potrivit măsurii date – Realizarea a două versiuni ritmice diferite pentru o structura melodică dată – Crearea unui acompaniament ritmic ostinato la cântecele învăţate 3.2. Compunerea unor melodii folosind cunoştinţele învăţate - Jocuri muzicale după modelul întrebare-răspuns în tonalităţile învăţate – Completarea tiparului întrebare-răspuns cu fraza lipsă – Alcătuirea a unor melodii scurte prin combinarea unor fragmente date Conţinuturi
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a III-a │
│conţinut │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Intervale simple melodice │
│Intervale │şi armonice │
│muzicale │Intervale complementare │
│ │Secunda mărită şi septima │
│ │micşorată în context tonal│
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sincopa pe timp şi pe │
│ │jumătate de timp │
│Ritm şi │Contratimpul pe timp şi │
│metru │jumătate de timp │
│ │Măsurile de 2, 3, 4, 6 │
│ │timpi cu unitatea de timp │
│ │optime │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Tonalităţi cu 0-2 │
│ │alteraţii constitutive │
│ │Funcţiile treptelor I, IV,│
│ │V şi VII în tonalitate │
│Tonalitatea│Structura gamelor cu 0-2 │
│ │alteraţii constitutive şi │
│ │intervalele formate între │
│ │treapta I şi treptele III,│
│ │VI şi VII ale acestora │
└───────────┴──────────────────────────┘
CLASA a IV-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Identificarea elementelor de bază ale limbajului muzical 1.1. Identificarea auditivă a intervalelor muzicale perfecte, mari, mici, mărite şi micşorate, a trisonurilor majore şi minore, a gamelor, a măsurilor şi formulelor metro-ritmice învăţate - Exerciţii de intonare şi recunoaştere a intervalelor perfecte, mari şi mici în registre extinse – Exerciţii de intonare şi recunoaştere a intervalelor mărite şi micşorate – Exerciţii de comparare şi diferenţiere a intervalelor din punct de vedere calitativ – Exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a gamelor cu 0-3 alteraţii constitutive – Exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a trisonurilor majore şi minore – Exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a formulelor metro-ritmice învăţate 1.2. Recunoaşterea elementelor de limbaj muzical - Exerciţii de identificare a tonalităţii într-un text muzical scris – Identificarea intervalelor într-un text muzical scris – Identificarea trisonurilor majore şi minore într-un text muzical scris – Exerciţii de memorare şi reproducere a unor fragmente muzicale – Exerciţii de recunoaştere a tonalităţilor în fragmente muzicale memorate şi reproduse – Exerciţii de recunoaştere a funcţiilor I, IV, V şi VII în tonalitate 2. Operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 2.1. Construirea gamelor majore şi minore cu 3 alteraţii constitutive - Exerciţii de construcţie a gamelor La major şi Mi bemol major – Exerciţii de construcţie a relativelor minore cu 3 alteraţii (toate variantele) 2.2. Redarea în scris a unui dicteu - Exerciţii de scriere a unui dicteu ritmic cu formulele metro-ritmice învăţate – Exerciţii de scriere a unui dicteu în tonalităţile şi măsurile învăţate 2.3. Intonarea expresivă a unui text muzical - solfegii, cântece din literatura muzicală - Interpretarea expresivă a unui text muzical – Compararea a două versiuni interpretative diferite ale aceluiaşi text muzical – Compararea fragmentelor muzicale interpretate - identitate, asemănare, variaţie, diferenţe concrete – Observarea unor caracteristici formale ale cântecelor interpretate 2.4. Formarea auzului/gândirii tonal-funcţionale - Exerciţii de construire a trisonurilor într-o tonalitate dată, pe treptele principale – Exerciţii de intonare a trisonurilor individual (melodic) şi pe grupe (armonic) 3. Generarea de structuri muzicale simple - aspecte creative 3.1. Integrarea elementelor de limbaj muzical învăţate într-o compoziţie proprie - Completarea unor fragmente melodice date – Crearea unor melodii pe un text literar de mici dimensiuni – Exerciţii de creare a unor melodii de tip întrebare şi răspuns, care să conţină elementele de limbaj muzical studiate – Alcătuirea unor melodii utilizând materialul sonor al tonalităţilor nou învăţate Conţinuturi
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a IV-a │
│conţinut │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Intervale muzicale de la │
│Intervale │1p la 8p, inclusiv │
│muzicale │intervale mărite şi │
│ │micşorate │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Trisonurile majore şi │
│ │minore (acordurile de 3 │
│Acordul │sunete) pe treptele │
│ │principale │
│ │Răsturnarea trisonurilor │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Tonalităţi majore şi │
│ │minore cu 0-3 alteraţii │
│ │constitutive │
│Tonalitatea│Structura gamelor cu 0-3 │
│ │alteraţii constitutive şi │
│ │intervalele formate între │
│ │treapta I şi treptele III,│
│ │VI şi VII ale acestora │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Sincopa pe timp şi pe │
│ │jumătate de timp în │
│Ritmică │contexte metrice diverse │
│ │Contratimpul pe timp şi pe│
│ │jumătate de timp în │
│ │contexte metrice diverse │
└───────────┴──────────────────────────┘
MODEL proiectare unitate de învăţare TEORIE - SOLFEGIU - DICTEU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: FORMULE RITMICE PE O PĂTRIME Clasa a II-a Nr. ore alocate: 4 ore
┌──────────────┬───────────┬───────────────┬───────────┬───────────┐
│Detalieri de │Competenţe │Activităţi de │Resurse │Evaluare │
│conţinut │specifice │învăţare │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────┼───────────┤
│ │1.1. │Exerciţii de │ │ │
│ │Perceperea │recunoaştere a │ │Observarea │
│ │auditivă a │formulelor │ │sistematică│
│ │sunetelor │ritmice, │ │în cadrul │
│ │şi │solfegiu, │ │grupului de│
│ │duratelor │audiţie │ │lucru │
│ │învăţatei │ │ │ │
│ ├───────────┼───────────────┤ ├───────────┤
│ │ │Exerciţii │ │ │
│ │ │ritmice │ │ │
│ │ │(pătrimi, │ │ │
│ │ │grupuri de două│ │ │
│ │ │optimi şi de │ │ │
│ │ │patru │ │ │
│ │ │şaisprezecimi) │ │ │
│ │ │în citirea unor│ │ │
│ │ │fragmente │- manual, │ │
│ │ │muzicale │solfegii, │ │
│ │2.1. │simple, în │fişe │ │
│Împărţirea │Corelarea │audierea şi │Audiţie - │ │
│duratei de │expresiei │reproducerea │Fragment │ │
│pătrime în │grafice cu │altor │din │ │
│două optimi şi│imaginea │fragmente; │Simfonia │ │
│patru │sonoră │Observarea │Nr. 94, │Evaluare │
│şaisprezecimi │ │raportului │„Surpriza” │prin │
│(1 oră) │ │matematic între│Partea a │testare │
│ │ │durate diferite│II-a de J. │audio şi │
│ │ │(exemplificarea│Haydn │fişe de │
│ │ │cu situaţii │ │lucru │
│ │ │similare din │ │ │
│ │ │viaţă, de │ │ │
│ │ │exemplu │ │ │
│ │ │împărţirea │ │ │
│ │ │pizzei în │ │ │
│ │ │familie) │ │ │
│ ├───────────┼───────────────┤ │ │
│ │ │Exerciţii de │ │ │
│ │ │notare │ │ │
│ │3.1. │proporţională a│ │ │
│ │Construirea│duratelor │ │ │
│ │unor │Alcătuirea unor│ │ │
│ │fragmente │fragmente │ │ │
│ │ritmice │ritmice cu │ │ │
│ │ │duratele │ │ │
│ │ │învăţate │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │Exerciţii │ │ │
│ │1.1. │ritmice, │ │ │
│ │Perceperea │solfegii şi │ │ │
│ │auditivă a │audiţii; │ │ │
│ │sunetelor │Exerciţii de │ │ │
│ │şi │notare │ │ │
│ │duratelor │proporţională a│ │ │
│ │învăţatei │duratelor în │ │ │
│ │ │măsuri de 2 şi │ │ │
│ │ │3 timpi │ │ │
│ ├───────────┼───────────────┤Fragmente │ │
│ │ │Observarea │din creaţia│ │
│ │ │diferenţelor │bachiană, │ │
│ │ │între formulele│cuprinzând │Observarea │
│ │ │cu durate egale│duratele │sistematică│
│2. Combinaţii │ │şi a celor cu │învăţate │în cadrul │
│de o optime şi│ │două tipuri de │(corale, │grupului de│
│două │ │durate pe o │preludii, │lucru │
│şaisprezecimi,│2.1. │pătrime (optime│fragmente │Evaluare │
│adăugate │Corelarea │şi două │iniţiale │scrisă prin│
│formulelor │expresiei │şaisprezecimi) │ale unor │fragment de│
│deja │grafice cu │în fragmente │fugi din │dicteu │
│experimentate │imaginea │muzicale │Clavecinul │simplu, │
│(1 oră) │sonoră │interpretate/ │bine │fişe de │
│ │ │audiate │temperat, │lucru şi │
│ │ │Exerciţii de │fişe, │solfegiere │
│ │ │reproducere a │dicteu, │ │
│ │ │formulelor │solfegii, │ │
│ │ │învăţate, în │pian │ │
│ │ │diverse │ │ │
│ │ │combinaţii │ │ │
│ ├───────────┼───────────────┤ │ │
│ │ │Construirea │ │ │
│ │3.1. │unui fragment │ │ │
│ │Construirea│ritmic cu │ │ │
│ │unor │combinaţii ale │ │ │
│ │fragmente │duratelor şi │ │ │
│ │ritmice │formulelor │ │ │
│ │ │învăţate │ │ │
├──────────────┼───────────┼───────────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │Exerciţii de │ │ │
│ │1.1. │auz ritmic şi │ │ │
│ │Perceperea │melodic-ritmic,│ │ │
│ │auditivă a │pentru │ │ │
│ │sunetelor │recunoaşterea │ │ │
│ │şi │trioletului în │ │ │
│ │duratelor │context │ │ │
│ │învăţatei │preponderent │ │ │
│ │ │binar │ │ │
│ │ │Audiţii │ │ │
│ ├───────────┼───────────────┤ │ │
│ │ │Solfegiu, │ │ │
│ │ │Dicteu, │ │ │
│ │ │Exerciţii │ │ │
│ │ │ritmice; │ │Observarea │
│ │ │exerciţii de │ │sistematică│
│ │ │notare │ │în cadrul │
│ │ │proporţională a│ │grupului de│
│3. Trioletul │ │duratelor; │Scurte │lucru │
│de optimi şi │ │jocuri de │fragmente │Evaluare │
│combinarea │2.1. │compunere a │din creaţia│scrisă prin│
│acestuia cu │Corelarea │unor ritmuri; │universală,│scurt │
│celelalte │expresiei │observarea │fişe, │dicteu, │
│formule deja │grafice cu │grupului de │dicteu, │fişe de │
│cunoscute (2 │imaginea │trei optimi de │solfegii, │lucru, │
│ore) │sonoră │triolet │pian │solfegii, │
│ │ │(egale), │ │exerciţii │
│ │ │comparativ cu │ │de auz │
│ │ │celelalte │ │ritmic │
│ │ │formule cu trei│ │ │
│ │ │durate pe o │ │ │
│ │ │pătrime în │ │ │
│ │ │fragmentele │ │ │
│ │ │audiate şi │ │ │
│ │ │interpretate; │ │ │
│ ├───────────┼───────────────┤ │ │
│ │ │Alcătuirea unor│ │ │
│ │3.1. │fragmente │ │ │
│ │Construirea│ritmice │ │ │
│ │unor │utilizând │ │ │
│ │fragmente │formulele │ │ │
│ │ritmice │învăţate şi │ │ │
│ │ │interpretarea │ │ │
│ │ │lor expresivă │ │ │
└──────────────┴───────────┴───────────────┴───────────┴───────────┘
Materiale de suport/auxiliare: ● Paşcanu, Alexandru, Colecţia Cântaţi cu noi, Ed. Muz Bucureşti, 1983. ● Bogos, Gabriela, Haralambie, Anca, Manual de iniţiere în tainele muzicii, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, 2013. ● Râpă, Constantin, Nedelcuţ, Nelida, Solfegiu pentru toţi, vol. 1, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 1998 ● Furda, A., Solfegii, Cluj-Napoca, 1996 ● Arnoud, J., Solfegii, vol. I-II, Ed. Grafoart, Bucureşti, 2014 ● Neagu, Mircea, Solfegii, Ed. Grafoart, Bucureşti, 2013 ● Popescu, Cecilia, Solfegii din literatura muzicală a genului liric, Ed. Artes, Iaşi ● Duţică, Luminiţa, Teste de solfegiu şi dicteu muzical (grupa A), Ed. Artes, Iaşi ● Demenescu, Veronica, 265 de probleme de teoria muzicii, 2006 ● Marâi, Gh., Exerciţii ritmico-metodice de solfegiere şi dictare muzicală, Ed. Artes, Iaşi ● Hrubaru, Ilie, Cântece mici ... pentru cei mici, Ed. Artes, Iaşi ● Plaian Carmen, Exerciţii de intonaţie pentru solfegiu/Coursebook intonation exercises for solfege, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca ● Cristescu, Carmen, Solfegii, Ed. Glissando, Bucureşti, 2005 ● Canoane clasice - Antal Molnar, Ed. Musica Budapest, 1955 ● Culegere de melodii din literatura muzicală, Dragea Emiliu, 1980 ● Dragea Emiliu Solfegii funcţionale - tonale vol. I, 1983 ● Dragomirov Solfegii Solfegii din literatura muzicală: ● Bach, J. S. Album pentru A.M.Bach ● Bach, J. S. Culegere solfegii 1, 2 voci vol. I,II ● Bach, J. S. Invenţiuni la 2 voci ● Bach, J. S. Invenţiuni la 3 voci ● Bach, J. S. Preludii mici ● Repertoriu de cîntece şi Coruri şcolare - 80 canoane 1971 ● Solfeges Albert Lavignac vol. 1a, 1d, 2b, Dicteu melodic: ● Dallamirasi feladatok vol. I, II 250 ketszolamu modulacios dallam 2001 ● Simon Petit Cent Dictees Musicales vol I ● Zenediktalas alsofok Zenemukiado 1961 ● Music Theory in Practice de Eric Taylor grade: 1,2 Sugestii metodologice Studiul disciplinei Teorie - solfegiu - dicteu oferă elevilor mijloacele operării cu un limbaj universal. Prin intermediul solfegiului, dicteului, exerciţiilor de recunoaştere a sunetelor, intervalelor, acordurilor, de memorie muzicală, se structurează competenţe cu ajutorul cărora elevii pot citi, nota, reda creaţii muzicale. De asemenea, disciplina studiază elemente ale limbajului muzical din perspectivă ştiinţifică, adaptată la nivelul de percepţie şi cunoaştere specific vârstei elevilor, conceptualizând, clarificând, punând în contexte teoretice şi practice noţiunile, elementele de limbaj pe care elevii le întâlnesc pe parcursul educaţiei lor muzicale. Complexitatea fenomenului muzical, derivat în esenţă din dubla ipostază a muzicii, aceea de artă şi de ştiinţă, implică multiple domenii specifice de studiu, precum şi multiple planuri educative. Prin denumire şi tradiţie, această disciplină se încadrează în categoria disciplinelor teoretice de specialitate, totuşi, la nivelul educaţiei din clasele primare, abordarea intuitivă, în context familiar, urmată de o practică asiduă şi din ce în ce mai diversă precede conceptualizarea teoretică, al cărei impact de tip ştiinţific devine un fapt semnificativ mult mai târziu. Activităţile practice, ce trebuie susţinute în fiecare săptămână, sunt reprezentate substanţial de solfegiere, dicteu şi exerciţii de auz muzical. Diversitatea tonală, intervalică şi metro-ritmică a dicteelor şi solfegiilor este extrem de importantă în dobândirea competenţelor de operare cu elementele de limbaj, fiind benefică utilizarea unor manuale, cărţi de solfegii, preluări din literatura românească şi universală cât mai diferite. Privitor la exerciţiile de auz muzical, recomandăm ca ele să vizeze în clasa I grupuri de 3-5 sunete, cu care elevii să se familiarizeze, apoi să recunoască anumite sunete din grup, urmând schimbarea şi apoi amplificarea (ca număr de sunete) a grupului până la cele şapte sunete din Do major. Recomandăm şi audierea unor scurte fragmente melodice (3-5 sunete), care să fie reproduse de către elev. Exerciţii de atenţie şi reproducere a unor fragmente ritmice scurte (3-6 durate, cântate cu ta-ta, bătute din palme etc.) sunt de asemenea benefice. De la clasa a II-a, intervin în exersarea auzului şi intervalele, atât sub formă melodică, cât şi armonică, fără a renunţa la identificarea sunetelor, memorarea şi reproducerea de scurte melodii, respectiv de scurte fragmente ritmice. Procesul continuă similar şi la apariţia în clasa a IV-a a acordurilor majore şi minore (fără a neglija intervalele, recunoaşterea sunetelor sau identificarea sunetelor unor scurte melodii, alături de reproducerea unor fragmente ritmice din ce în ce mai complexe). Dată fiind prezenţa în multe dintre şcoli a conexiunii la internet şi a laboratoarelor de informatică, anumite ore de teorie - solfegiu - dicteu ar putea fi susţinute în aceste spaţii, care permit utilizarea în activităţile de învăţare a unor softuri şi platforme digitale destinate dezvoltării auzului, ca de pildă: www.teoria.com, www.musictheory.com, Absolute pitch, Perfect Ear etc. În anumite situaţii, utilizarea unor softuri disponibile pe telefoane şi tablete, pentru acordaj (verificarea acurateţii intonaţiei), pentru exerciţii de auz muzical sau pentru înregistrarea şi redarea ulterioară a performanţei interpretative poate să aducă o contribuţie semnificativă la creşterea calităţii. Cooptarea elevilor într-un proces creativ, la început cu un ghidaj substanţial, pornind de la imaginarea unor combinaţii între fragmente date, în nişte jocuri simple, ajungând după patru ani la utilizarea conştientă a materialului unei anumite tonalităţi şi la practicarea unor structuri de tip întrebare - răspuns, necesită atenţie şi consecvenţă, având drept consecinţă o extraordinară deschidere a elevului către disciplină (riscând câteodată să devină irelevantă prin multitudinea de exerciţii), prin faptul că îi permite acestuia să se exprime personal, cu o substanţială creştere a respectului faţă de sine, a încrederii în potenţialul său. În contextul unor cerinţe strategice noi, structura şi conţinutul actual al programei permit de fapt abordări flexibile şi implicit o mare libertate profesorului în selectarea demersului didactic, a căilor, metodelor şi mijloacelor utilizate. Noţiunile de limbaj muzical sunt importante ca mijloace de investigare a lucrărilor artistice, ca primi paşi către înţelegerea structurii lingvistice a limbajului muzical. Însă ele reprezintă la acest nivel mai mult un suport pentru accesul elevilor la anumite lucrări muzicale, pentru a le înţelege şi aprecia, decât obiectivul primordial al programei. Este de dorit ca evaluarea operării cu elementele de limbaj muzical parcurse să se facă prin soluţii practice, bazate pe cânt, audiţie, construcţie sau analiză scrisă, evitând centrarea pe cerinţele de reproducere a unor definiţii sau clasificări tehnice. Evaluarea elevilor se va face diversificat, pe tot parcursul anului şcolar, implicând competenţele de auz muzical, solfegiu, scrierea dicteului, operarea cu elementele de limbaj studiate. Mai ales în primele două clase, dificultăţile create de existenţa unui ambitus restrâns şi a unei complexe coordonări între gesturile de tactare, citirea textului şi cântul propriu-zis pot să ducă la o evitare a solfegiului de către elev. Acesta trebuie încurajat să persevereze în efortul complex menţionat, urmând a fi evaluat prioritar pentru efort şi pentru alte activităţi din cadrul orei de teorie - solfegiu - dicteu. Evaluarea activităţilor de natură creativă (aferente competenţei generale 3) vor ţine cont de semnificativele diferenţe de maturitate, comunicativitate, curaj, experienţă muzicală între elevii începători, aceştia fiind încurajaţi să se manifeste personal şi independent în aceste activităţi, evitând abordările critice şi insistând asupra micilor realizări şi asupra elementelor de avut în vedere la o proximă activitate. Stimularea creativităţii prin activităţi legate de competenţa generală 3, precum şi alegerea inspirată a unor lucrări şi fragmente de lucrări muzicale valoroase din literatura românească şi universală (pentru solfegiu, dicteu şi exerciţii de dezvoltare a auzului muzical) pot creşte semnificativ atractivitatea disciplinei şi participarea cu o evoluţie valorică accelerată a elevilor la activităţile orelor de Teorie - solfegiu - dicteu. Grup de lucru
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă│
│prenume │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Amariţei, │Colegiul Naţional de Artă│
│Nicoleta │„Octav Bancilă”, Iaşi │
│Camelia │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Bogos, │Colegiul Naţional de Arte│
│Gabriela │„Dinu Lipatti”, Bucureşti│
├────────────┼─────────────────────────┤
│Demian, │Liceul de Arte „Sigismund│
│Flaviu │Toduţă” Deva │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Gyergyai, │Şcoala Gimnazială „Molnar│
│Barna │Jozsias”, Târgu Secuiesc │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Haralambie, │Colegiul Naţional de Arte│
│Anca │„Dinu Lipatti”, Bucureşti│
├────────────┼─────────────────────────┤
│Hilca, │Universitatea Naţională │
│Tatiana │de Muzică Bucureşti │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Iacob, Hilda│Muzică „Sigismund │
│ │Toduţă”, Cluj-Napoca │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Keresztessy,│Şcoala Gimnazială „Molnar│
│Janos │Jozsias”, Târgu Secuiesc │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lupu, Olguţa│Universitatea Naţională │
│Carmen │de Muzică Bucureşti │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Tudoran, │Liceul de artă „Sabin │
│Marinela │Drăgoi”, Arad │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Vodă, Bogdan│Muzică „George Enescu”, │
│ │Bucureşti │
└────────────┴─────────────────────────┘
ANEXA 2 Programa şcolară pentru disciplina VIOARĂ Clasele I - IV Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru instrument principal, disciplina Vioară reprezintă oferta curriculară pentru clasele I - IV din învăţământul primar cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu 2 ore pe săptămână. Programa pentru Vioară este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului. Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele două niveluri de învăţământ (primar şi gimnazial). Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Vioară jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter exemplificativ, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnică instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultură muzicală – Aspecte interpretative Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale. Programa de faţă se adresează elevilor care parcurg studiul viorii încă din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a III-a, a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă şi progresului înregistrat de elevi. Competenţe generale 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale CLASA I Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note şi pauze corespunzătoare - Exerciţii cu unitatea de timp pătrimea şi pauza corespunzătoare acesteia – Exerciţii cu optimi şi pauza de optime – Exerciţii cu doime şi notă întreagă şi pauzele acestora 1.2. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiţie, anacruza - Exerciţii în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4 – Executarea de lucrări cu semne de repetiţie – Interpretarea de lucrări cu anacruză 1.3. Redarea tuturor sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziţia 1, extensia degetului 4 - Exerciţii cu cele 4 degete – Exerciţii cu degetul 4 şi coarda liberă superioară – Exerciţii cu extensia degetului 4 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Aplicarea unei ţinute corecte în susţinerea instrumentului - Exerciţii pentru pozarea mâinii drepte – Exerciţii pentru pozarea mâinii stângi – Exerciţii pentru poziţia corpului 2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale - Exerciţii de trăsături de arcuş – Exerciţii de trăsături de arcuş detache – Exerciţii de trăsături de arcuş legato Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa I │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Pozarea corectă pe │
│ │instrument, │
│ │prinderea arcuşului │
│Tehnică │şi supleţea mâinii │
│instrumentală │drepte şi de │
│ │articulaţia │
│ │degetelor mâinii │
│ │stângi │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Citirea şi redarea │
│ │notelor, a valorilor│
│ │de note, a pauzelor,│
│ │alteraţiilor │
│Elemente de │(pătrime, optime, │
│limbaj muzical │doime, notă │
│ │întreagă) │
│ │Încadrarea în │
│ │măsură, semnele de │
│ │repetiţie, voltele │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elementele ludice │
│Aspecte culturale│combinate cu │
│muzicale şi │elemente de folclor │
│interdisciplinare│(tradiţii, │
│ │obiceiuri, dansuri) │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Metode │ │
│A. Rodionov - │Piese │
│Metodă │A. Huber - Concert în│
│A.G. Grigorian -│Sol major │
│Metoda pentru │A. Komarovski - │
│începători │Concertino în Sol │
│E. Lepădătescu -│major │
│Vioara magică, │A. Vivaldi - Concert │
│poziţia I │în Sol major, poziţia│
│E. Schmitzer - │I │
│Cartea cu │Ch. Dancla - Piese │
│mărgele │uşoare │
│Geanta - │F. Kuchler - │
│Manoliu, vol. I │Concertino Sol │
│M. Bang - Metoda│N. Baklanova - Opt │
│de vioară, vol. │piese uşoare │
│I │O. Rieding - Concert │
│Metoda rusească │şi minor │
│"Micul │O. Rieding - Concert │
│violonist’, │Sol major │
│caietul I │P. Nicolici - │
│R. Klenck - │Concertino │
│Studiul poziţiei│Uniunea │
│I │Compozitorilor Români│
│S. Suzuki - │- vol. I, Mici piese │
│Metoda de │româneşti │
│vioară, vol. I │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
CLASA a II-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Descoperirea valorilor de note cu punct şi pauzele corespunzătoare - Exerciţii cu legato de prelungire – Exerciţii cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct – Exerciţii cu diviziuni de note 1.2. Perceperea gamelor majore şi minore până la 3 alteraţii - Exerciţii în gamele majore şi minore cu diezi – Exerciţii în gamele majore şi minore cu bemoli – Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative 1.3. Reprezentarea semnelor care indică repetarea unui fragment - D.C. al Fine – D'al Segno al Fine. – Bara de repetiţie 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Îmbunătăţirea emisiei sonore prin utilizarea mâinii drepte - Exerciţii de utilizare a arcuşului întreg – Exerciţii de utilizare a porţiunilor de arcuş – Corelarea valorilor de note cu lungimea (porţiunea) arcuşului 2.2. Aplicarea tehnicilor de arcuş - Exerciţii de detache, martellato, staccato, legato – Exerciţii de extensie inferioară a degetului 1 pe toate corzile – Exerciţii de pizzicato cu mâna dreaptă 2.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică - Accentul ritmic, accentul metric – Exerciţii cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f – Exerciţii cu nuanţe dinamice (crescendo, decrescendo) 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Folosirea conştientă a elementelor simple de limbaj muzical - Exerciţii de împărţire a textului muzical în fraze – Analiza frazelor – Compunerea de mici fragmente de tipul "întrebare şi răspuns" Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a II-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Dobândirea │
│ │independenţei │
│ │braţelor şi a │
│ │degetelor │
│ │Supleţea braţelor şi│
│Tehnică │a poignet-ului │
│instrumentală │mâinii drepte │
│ │Întărirea şi │
│ │agilitatea degetelor│
│ │mâinii stângi │
│ │Tehnici de arcuş: │
│ │detache, martellato,│
│ │staccato, legato │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Citirea şi redarea │
│ │notelor, a valorilor│
│Elemente de │de note, a pauzelor │
│limbaj muzical │cu punct │
│ │Game majore şi │
│ │minore până la 3 │
│ │alteraţii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Aspecte culturale│Prezentarea cursivă │
│muzicale şi │a unui program │
│interdisciplinare│respectând elemente │
│ │primare de frazare │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Studii: │
│Exerciţii tehnice: │A. Fortunatov, │
│G. Grigorian, Game şi│Micul violonist,│
│arpegii în poziţia I │vol. I │
│Garlitzki, Metoda │A. Fortunatov, │
│pentru începători │Studii alese │
│H. Schradieck vol I │A.G. Grigorian, │
│O. Sevcik op. 1, │Metodă pentru │
│caietul I (Tehnica │începători │
│viorii) │H. Sitt op.32, │
│O. Sevcik op. 2, │Caietul I │
│caietul I (Tehnica │H.E. Kayser, │
│arcuşului) O. Sevcik │Studii op.20 │
│op. 7, caietul I │I. Geantă şi G. │
│(Trilul) │Manoliu, Manual │
│R. Klenck, Game în │de vioară, vol. │
│poziţia I │II │
│V.A. Alexeev, Game şi│R. Klenck, │
│arpegii în poziţia I │Studiul poziţiei│
│ │I, caietele I şi│
│ │II │
├─────────────────────┼────────────────┤
│Piese: │Concerte: │
│A. Blumenstengel, │A. Komarovski, │
│Goldene Stunden, │Concertino în │
│caietul II (poziţia │Sol major │
│I) │A. Vivaldi, │
│A. Winkler, Ca la Oaş│Concert în Sol │
│Ch. Dancla, Polka │major, (poziţia │
│D. Alard, Duete │I) │
│uşoare op.23 │F Seitz, Concert│
│Bughici-A. │nr. 1 în Sol │
│Gherţovici, Mici │major, op. 13 │
│piese pentru vioară │(poziţia I) │
│E. Cuteanu, Cinci │F Seitz, Concert│
│piese româneşti │nr. 2 în Re │
│E. Jenkinson, Dansul │major, op. 22 │
│elfilor │(poziţia I) │
│Fr. Seitz, Gavota │Fr. Seitz, │
│J.B. Ch. Dancla, Mici│Concert nr. 5 - │
│piese │partea a III-a │
│J.Ph. Rameau, │Fr. Seitz, │
│Rigaudon (poziţia I) │Concert nr. 2 - │
│N. Baklanova, Opt │partea a III-a │
│piese uşoare │O Rieding, │
│O. Rieding, Gavotă în│Concert în si │
│Do major, op. 42 │minor, op. 35 │
│(poziţia I) │(poziţia I) │
│O. Rieding, Impromptu│O. Rieding, │
│în mi minor, op. 47 │Concert în Re │
│(poziţia I) │major, op. 36 │
│O. Rieding, Marcia în│(poziţia I) │
│Sol major, op. 44 │O. Rieding, │
│(poziţia I) │Concert în Sol │
│Piese din Metoda de │major, op. 34 │
│vioară „Geantă │(poziţia I) │
│Manoliu” │R. Novacek, │
│S. Stern, Album │Concert în La │
│pentru copii │major (Schuler │
│W. Kroll, Donkey │Konzert) │
│Doodle │(poziţia I) │
└─────────────────────┴────────────────┘
CLASA a III-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Perceperea diferenţelor ritmice - Exerciţii cu dactil şi anapest – Exerciţii cu sincopă – Exerciţii cu triolet 1.2. Studierea gamelor cu mai multe alteraţii (patru) - Exerciţii în gamele cu 4 diezi – Exerciţii în gamele cu 4 bemoli – Exerciţii cu schimburi de poziţie (poziţiile I-III) 1.3. Utilizarea ornamentelor - Exerciţii cu tril, mordent – Exerciţii cu apogiaturi, grupet – Exerciţii cu Flageolete naturale 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Operarea cu sunete într-o gamă variată de nuanţe - Exerciţii de conştientizare a raportului dintre presiunea arcuşului şi zona de contact a acestuia cu coarda – Exerciţii de conştientizare a raportului dintre viteza arcuşului şi zona de contact a acestuia cu coarda – Exerciţii de îmbinare a presiunii arcuşului cu viteza acestuia şi zona de contact cu coarda 2.2. Observarea permanentă a calităţii emisiei sonore - Exerciţii în poziţiile I-III de comparare a sunetelor cu coarda liberă alăturată – Exerciţii pentru perfecţionarea intonaţiei pe duble coarde – Exerciţii pentru însuşirea deprinderii tehnice de vibrato 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Audierea atentă a diferitelor lucrări pentru vioară sau vioară cu acompaniament - Recunoaşterea elementelor de limbaj ritmic – Recunoaşterea elementelor de limbaj sonor – Recunoaşterea elementelor de dinamică 3.2. Manifestarea ideilor personale în interpretarea repertoriului ales - Identificarea elementelor tehnice deficitare – Observarea calităţii interpretative Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a III-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Dobândirea │
│ │independenţei │
│ │braţelor şi a │
│ │degetelor │
│ │Supleţea braţelor şi│
│ │poignet-ului mâinii │
│Tehnică │drepte │
│instrumentală │Articulaţie şi │
│ │supleţea braţelor şi│
│ │a poignet-ului │
│ │mâinii stângi │
│ │Schimburi de poziţii│
│ │I-III │
│ │Vibrato │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Dactil, anapest, │
│ │sincopă, triolet │
│ │Game majore şi │
│Elemente de │minore cu 4 │
│limbaj muzical │alteraţii │
│ │Ornamente: tril, │
│ │mordent, apogiatură,│
│ │grupet │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Aspecte culturale│Prezentarea cursivă │
│muzicale şi │a unui program │
│interdisciplinare│respectând nuanţele │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Studii │
│Exerciţii tehnice: │tehnico-melodice:│
│A. Blumenstengel, │A. Fortunatov, │
│caietele I, II │Studii alese │
│A. G. Grigorian, │caietul II │
│Game şi arpegii │E. Kayser op.20, │
│H. Schradieck, │Studii │
│Şcoala tehnicii │Fr. Wohlfahrt, 40│
│viorii, caietul I │de studii │
│I. Geantă-G. │elementare, op.54│
│Manoliu, Gamele din │H.Sitt op.32, │
│vol. II şi III │caietele II şi │
│O. Sevcik op.1, │III │
│caietul I (Tehnica │I.Geantă-G. │
│viorii) │Manoliu, vol. II,│
│O. Sevcik op.2, │III şi IV │
│caietul I (Tehnica │J. F. Mazas, │
│arcuşului) │Caietul I │
│O. Sevcik op.7, │R. Klenck, │
│caietul I (Trilul) │Studiul │
│R. Klenck, Game până│poziţiilor la │
│în poziţia a III-a │vioară │
│ │S. Suzuki, vol. │
│ │IV │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Piese: │ │
│Bohm, Perpetuum │ │
│mobile │ │
│A. Ianşinov, Fusul, │ │
│op.26 nr.3 │ │
│(poziţiile I-III) │ │
│A. Velehorschi, │ │
│Duete │ │
│A. Zeman, Excursie │ │
│Artur Seybold, Arie │ │
│spaniolă │ │
│Bach, Bourre │ │
│C. Dimitrescu, Dans │ │
│ţărănesc │ │
│C.Porumbescu, 14 │ │
│Melodii (prelucrare │Concerte: │
│de R. Cionca) │A. Huber, │
│(poziţiile I-III) │Concertino în Fa │
│Ch. Dancla, 8 Piese │major, op.7 │
│uşoare │(poziţiile I-III)│
│Alard, Duete uşoare,│A. Ianşinov, │
│op.23 (poziţia I) │Concertino în │
│E. Cuteanu, Cinci │stil rusesc în la│
│piese pentru tineret│minor, op.35 │
│E. Lepadatescu, │A. Komarovski, │
│Vioara magica, │Concert în Re │
│caietul II │major │
│F. Schubert, │A. Vivaldi, │
│Serenada │Concert în la │
│Fiocco, Allegro │minor │
│Fr.J. Gossec, Gavota│A. Vivaldi, │
│G.B. Martini, Gavota│Concert în Sol │
│în La major │major │
│(poziţiile I-III) │Fr. Seitz, │
│G.W. Gluck, Gavota │Concert în Re │
│Hrestomatia, vol II │major op.22 │
│I.J. Pleyel, 6 Duete│Fr. Seitz, │
│mici, op. 8 (poziţia│Concert în Sol │
│I) │major (poziţiile │
│J. Offenbach, │I-III) │
│Barcarola │Fr. Seitz, │
│J.B.Ch. Dancla, Mici│Concert în Sol │
│piese pentru vioară │major op.13 │
│J.F. Mazas, 12 Duete│(poziţia I) │
│mici, op. 38 │M. Niculescu, │
│(poziţia I) │Concertino în Sol│
│M.J. Gebauer, 12 │major (poziţiile │
│Duete op. 10 │I-III) │
│(poziţia I) │N. Baklanova, │
│M.J. Gebauer, 12 │Concertino │
│Duete, op. 10 │(poziţia I) │
│(poziţia I) │O. Rieding, │
│Mezzacapo, Bolero │Concert în si │
│Mollenhaur, Micul │minor (poziţia │
│Paganini │III) │
│N. Baklanova, Temă │O. Rieding, │
│cu variaţiuni │Concert mignon în│
│(poziţiile I- │la minor, op. 49 │
│III) │(poziţiile I-III)│
│O. Rieding, 6 Piese │O. Rieding, │
│uşoare (Gavota, │Concert mignon în│
│Barcarola, Vals, │Sol major, op.48 │
│Impromptu, Berceuse,│(poziţiile I-III)│
│Baladă) │S. Albu, │
│O. Rieding, │Concertino │
│Impromptu în mi │(poziţia I) │
│minor op. 47 │ │
│(poziţia I) │ │
│O. Rieding, Rondino │ │
│în Re major op. 45 │ │
│(poziţia I) │ │
│Ober, Tamburina si │ │
│Presto │ │
│P. Ţipordei, Într-o │ │
│glumă │ │
│R. Schumann, Largo │ │
│R. Stern, Album │ │
│pentru copii │ │
│S. Suzuki, vol. IV │ │
│Suzuki, vol. IV │ │
│Suzuki, vol. IV │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
CLASA a IV-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Reprezentarea diferenţelor ritmice - Exerciţii cu formule ritmice – Exerciţii cu contratimp – Exerciţii cu sincopă şi contratimp observând mutarea accentului 1.2. Aplicarea elementelor de limbaj muzical specific în alte poziţii - Exerciţii poziţiile IV-V fixe – Exerciţii de schimburi de poziţie I-V – Exerciţii de trecere peste coarde în poziţiile I-V 1.3. Aplicarea în interpretarea a elementelor de sintaxă muzicală - Recunoaşterea figurii muzicale – Recunoaşterea celulei muzicale – Recunoaşterea motivului muzical 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Identificarea în interpretare a termenilor de dinamică şi agogică muzicală asimilaţi în concordanţă cu repertoriul abordat - Nuanţe cu intensitate uniformă şi progresivă – Relaţia tempo şi dinamică muzicală – Exerciţii de diversificare a vibrato-ului 2.2. Diversificarea trăsăturilor de arcuş - Exerciţii de trăsături pe diferite părţi ale arcuşului – Trăsături de arcuş cu presiune discontinuă 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Diferenţierea prin modalităţile sale tehnice şi expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularităţile stilistice încadrate în epocă şi adecvate vârstei - Interpretarea de lucrări preclasice – Interpretarea de lucrări clasice – Compararea unor elemente stilistice adecvate vârstei 3.2. Aplicarea conştientă a elementelor de limbaj - Recunoaşterea frazelor muzicale din piesele studiate – Descoperirea diferenţelor expresive din piesele studiate – Observarea elementelor de caracter din piesele studiate Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a IV-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Dobândirea │
│ │independenţei │
│ │braţelor şi a │
│ │degetelor │
│ │Supleţea braţelor şi│
│Tehnică │poignet-ului mâinii │
│instrumentală │drepte │
│ │Întărirea şi │
│ │agilitatea mâinii │
│ │stângi │
│ │Poziţiile IV, V fixe│
│ │Schimburi de poziţie│
│ │I-V │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Diferenţierea │
│ │dinamică a sunetelor│
│Elemente de │Formule │
│limbaj muzical │metro-ritmice │
│ │Elemente de sintaxă:│
│ │figură, celulă, │
│ │motiv │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Prezentarea cursivă │
│Aspecte culturale│a unui program │
│muzicale şi │respectând termenii │
│interdisciplinare│de dinamică şi │
│ │agogică │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Exerciţii tehnice: │Studii │
│A. Blumenstengel, │tehnico-melodice:│
│caiete I şi II │A. Fortunatov, │
│A. A. Sarvaş, Studii│caietele I-II │
│pregătitoare pentru │H. Kayser, op.20 │
│duble coarde, op.2 │H. Sitt, op.32, │
│A. G. Grigorian, │caietele II, III,│
│Game şi arpegii │IV şi V │
│H. Schradieck, │I.Geantă-G. │
│Şcoala tehnicii │Manoliu, vol. III│
│viorii │şi IV │
│O. Sevcik op.1, │J. Dont, op.37 │
│caietul I (Tehnica │J. Mazas, │
│viorii) │caietele I şi II │
│O. Sevcik op.2, │J.F. Mazas, │
│caietul I (Tehnica │Studii caietele │
│arcuşului) O. Sevcik│I-II │
│op.7, caietul I │R. Klenck, │
│(Trilul) │Studiul │
│O. Sevcik op.8, │poziţiilor la │
│Schimburi de poziţii│vioară │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Piese: │ │
│Hilda Jerea, Suita (│ │
│Doinaşi Cântec de │ │
│joc) │ │
│A. Ianşinov, Fusul, │ │
│op.26 nr.3 │Concerte: │
│(poziţiile I-III) │A. Huber, Concert│
│A. Severn, Dans │în Fa major, op.7│
│polonez │(poziţiile I-III)│
│A. Vivaldi, Giga │A. Komarovski, │
│Artur Severn, Dans │Concert nr. 1 mi │
│polonez │minor │
│Beethoven-Kreisler, │A. Komarovski, │
│Rondino │Concert nr. 2 în │
│C. Porumbescu, 14 │La major │
│melodii (prelucrare │(poziţiile I-V) │
│R. Cionca) │A. Mendelssohn, │
│(poziţiile I-III) │Concert în stil │
│D. Bughici, Suită de│clasic │
│dansuri în stil │A. Vivaldi, │
│românesc │Concert în la │
│Dobosarski, Bătută, │major │
│Oleandra şi Hora │A. Vivaldi, │
│F. Praht, Piese │Concert în Mi │
│pentru vioară │major │
│Fl. Eftimscu, Suita │A. Vivaldi, │
│pentru vioară şi │Concert în re │
│pian │minor │
│H. Jerea, Suită │A. Vivaldi, │
│(Doină şi Cântec de │Concert în Sol │
│joc) │major │
│H. Wieniawski, │Ch. Beriot, │
│Chansson polonez │Concert nr. 9 în │
│Hrestomatia, vol. │la minor │
│I-III │Fr. Seitz, │
│I.J. Pleyel, Duete │Concert nr. 3 în │
│J. Bloch, Trio-uri │sol minor │
│uşoare pentru 3 │(poziţiile I-V) │
│viori, op. 34 │G. Novacek, │
│(poziţiile I-III) │Concert în la │
│J. B. Ch. Dancla, 6 │minor │
│mici arii cu │G. Szeremi, │
│variaţiuni │Concertino în mi │
│J. B. Ch. Dancla, │minor nr. 2, op. │
│Duete op. 61 │64 (poziţiile │
│(poziţiile I-III) J.│I-III) │
│B. Ch. Dancla, │J. Accolay, │
│Duete, op. 35 │Concert în la │
│(poziţiile I-III) │minor │
│J. F. Mazas, Duete │L. Jansa, │
│J .H. Fiocco, │Concertino în si │
│Allegro │minor, op. 4 │
│L. Boccherini, │(poziţiile I-III)│
│Menuet │M. Niculescu, │
│L. Feldman, Suita │Concertino în Sol│
│nr. 2 │major (poziţiile │
│L. Jansa, 6 Duete │I-III) │
│progresive, op. 47 │O. Rieding, │
│(poziţiile I-III) │Concert mignon în│
│L.van Beethoven, │la minor, op.49 │
│Menuet │(poziţiile I-III)│
│Mlinarscki, Mazurca │O. Rieding, │
│N. Baklanova, Temă │Concert mignon în│
│cu variaţiuni │Sol major, op.48 │
│(poziţiile I-III) │(poziţiile I-III)│
│Nath. Rubinstein, │O. Rieding, │
│Fusul în sol minor │Concertino în la │
│O. Rieding, Melodii │minor, op. 21 │
│ungureşti │(poziţiile I-III)│
│O. Rieding, 6 Piese │O. Rieding, │
│uşoare (Gavota, │Concertino în Re │
│Barcarola, Vals, │major, op. 25 │
│Impromptu, Berceuse,│(poziţiile I-V) │
│Balada) │S. Albu, │
│O. Rieding, Arie cu │Concertino │
│variaţiuni (Air │(poziţia I) │
│varie) │ │
│W. A. Mozart, │ │
│Allegretto │ │
│W. M. Kepler, │ │
│Sonatina │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
Sugestii metodologice Ciclul primar reprezintă o etapă a studiului viorii în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii instrumentale, strâns legate de limbajul muzical. Începerea activităţii va fi determinată de o dezvoltare fizică normală a copilului, de aptitudinile sale muzicale. Pentru început, se va insista asupra unei poziţii corecte a corpului, aşezării corecte a viorii şi arcuşului, pozării corecte a mâinilor, corectând permanent poziţia acestora. Ţinând seama că vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani aduce transformări fizice esenţiale, profesorul va observa şi va regla continuu poziţionarea viorii şi a arcuşului schimbând pe parcurs măsura acestora, după caz (de la 1/8, 1/4, 1/2, 1/3). Se va urmări cunoaşterea instrumentului şi a capacităţilor sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esenţiale. Primele exerciţii vor fi orientate spre aşezarea corectă a viorii pe umăr, ţinerea acesteia fără a crispa umărul, braţul mâinii stângi urmărind poziţia firească a tuturor componentelor motrice implicate în acest procedeu. Mâna dreaptă, solicitată să folosească arcuşul, va fi urmărită cu aceeaşi atenţie, cu scopul de a păstra o poziţionare firească a degetelor pe baghetă şi preocupare pentru a nu fi crispată. Se recomandă ca exerciţiile pentru începători să fie sub formă de joc pentru ca elevul să fie interesat de activitatea destul de dificilă, caracteristică perioadei în care acesta încă nu este pregătit să cânte efectiv la instrument. Aşezarea degetelor pe bagheta arcuşului este foarte importantă, fiindcă aşezarea incorectă poate duce la o poziţie greşită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. La fel şi pozarea corectă a mânii stângi, aşezarea fiecărui deget pe coardă, poziţia corectă a degetului mare şi a braţului stâng sunt esenţiale pentru formarea deprinderilor de tehnică violonistică, punând bazele necesare pentru performanţa la acest instrument. La început se poate studia separat cu fiecare mână în parte (pe corzi libere la mâna dreaptă, coloane şi mici exerciţii pentru articulaţii digitale la mâna stângă, însoţite de pizz. la mâna dreaptă). Concomitent se va începe învăţarea notelor muzicale, legând aceste cunoştinţe de aşezarea degetelor pe coarde în poziţia 1. Copilul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece şi ulterior, să reproducă imaginea auditivă formată. Se va evita formarea legăturii vizual-motric, fără o reprezentare auditivă. Se vor alege Metode pentru începători care să se desfăşoare cât mai gradat, prezentând problemele noi în mai multe lecţii. La această vârstă, copilul nu are o atenţie stabilă şi există riscul de a pierde informaţiile asimilate. Combinarea mai multor metode, în funcţie de evoluţia elevului, este o soluţie. Asimilarea duratelor muzicale şi a raportului dintre ele se va face folosind metode speciale: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciţii. De la început se va urmări obţinerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicaţii de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginaţia copilului, prin exemplificări şi exprimări verbale, sau reprezentări grafice - desene. Memorizarea repertoriului studiat va fi legată de reprezentări auditive, pentru evitarea unei asimilări mecanice, cauza principală a "rupturilor" în execuţie. După însuşirea vocabularului muzical - violonistic, se vor adăuga treptat Studii şi Piese aparţinând diferitelor stiluri. Primele piese vor fi pregătite prin solfegiere, jocuri, exemplificare, cântat în duo cu profesorul, punând bazele unui studiu pe termen lung. La sfârşitul ciclului primar se vor aborda piese cu o construcţie mai amplă - Concert, Rondo, Tema cu variaţiuni. Atât în muzica barocă, cât şi în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciţii pentru o execuţie clară şi transparentă. Evitarea lor, dar şi o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave. Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite (în special cele programatice), având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul românesc este foarte bine reprezentat, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul şi melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată. Pe parcursul ciclului primar se vor fixa etapele studiului individual. Lecţia de vioară trebuie să reprezinte un model de studiu pentru acasă. Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul studiului instrumental, fiindcă apariţia trebuie pregătită cu minuţiozitate, începând cu una, două piese mici finisate. Un succes va fi stimulativ, un eşec îl va inhiba. Sunt necesare discuţii elev-profesor pentru analizarea evoluţiei scenice. Copilului i se vor releva întotdeauna realizările în vederea formării unei atitudini pozitive. Primii patru ani de studiu al viorii, în care elevul s-a familiarizat cu problemele instrumentale de bază, sunt decisivi pentru dorinţa de a continua sau a renunţa. MODEL proiectare unitate de învăţare UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU ROMÂNESC Clasa a III-a Nr. ore alocate: 4 ore
┌─────────┬──────────┬──────────────┬────────────┬─────────────┐
│Detalieri│Competenţe│Activităţi de │ │ │
│de │specifice │învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├─────────┼──────────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │- solfegierea │ │ │
│ │ │liniilor │ │ │
│ │ │melodice │ │ │
│ │ │respectând │ │ │
│ │ │indicaţiile de│ │ │
│ │2.1. │dinamică │ │ │
│ │Operarea │- audierea │ │ │
│ │cu sunete │lucrării │- vioară │- feedback │
│ │într-o │- redarea │- arcuş │oferit în │
│ │gamă │gradată pe │- partitură │urma │
│A. │variată de│fragmente şi │- suport │vizionării │
│Winkler │nuanţe │apoi integral │pentru │înregistrării│
│„Ca la │2.2. │a lucrării │partitură │- │
│Oaş” - │Observarea│fără partitură│- metronom │autoevaluarea│
│MEMORARE │permanentă│- │- aparat │în baza │
│ │a │înregistrarea │audio-video │criteriilor │
│ │calităţii │audiovideo a │pentru │prestabilite │
│ │emisiei │interpretării │înregistrare│ │
│ │sonore │elevului │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │perfecţionarea│ │ │
│ │ │emisiei la │ │ │
│ │ │duble coarde │ │ │
│ │ │- vibrato pe │ │ │
│ │ │valori scurte │ │ │
├─────────┴──────────┴──────────────┴────────────┴─────────────┤
│Notă: Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară │
│parcurgerii şi asimilării elementelor constitutive (melodie, │
│ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înţelegerea formei, │
│dinamică şi tempo) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Nume, prenume│Instituţie de │
│ │apartenenţă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Baltaga, │Colegiul Naţional de │
│Elena │Muzică George Enescu - │
│ │Bucureşti │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cîmpeanu, │Şcoala Gimnazială de │
│Liuţa-Adriana│Muzică Augustin Bena - │
│ │Cluj-Napoca │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Gheorghe, │Colegiul Naţional de │
│Florentina │Arte Regina Maria - │
│ │Constanţa │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Huştiuc │Liceul de Artă Ştefan │
│Lina-Consuela│Luchian - Botoşani │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Iacob, │Colegiul Naţional de │
│Lucian-Edelin│Artă Octav Băncilă - │
│ │Iaşi │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Iaru, Virgil │Liceul de Arte Ionel │
│ │Perlea - Slobozia │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Orcula, │Şcoala Gimnazială de │
│Hortensia │Arte Nr. 4 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Popa Tania │Arte Dinu Lipatti – │
│ │Bucureşti │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ursu │Colegiul Naţional de │
│Magdalena │Arte Dinu Lipatti – │
│ │Bucureşti │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Zătu, │Liceul Vocaţional de │
│Veronica │Muzică Tudor Ciortea - │
│ │Braşov │
└─────────────┴────────────────────────┘
ANEXA 3 Programa şcolară pentru disciplina PIAN Clasele I - IV Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru Instrument principal, disciplina Pian reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele I - IV din învăţământul primar cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu 2 ore pe săptămână. Programa pentru Pian este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului. Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele două niveluri de învăţământ (primar şi gimnazial). Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Pian jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnica instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultură muzicală – Aspecte interpretative Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale. Competenţe generale 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale CLASA I Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Cunoaşterea instrumentului - Cunoaşterea instrumentului – Poziţia corectă la instrument – Exerciţii de cădere de braţ, mişcări precise, libere, armonioase – Exerciţii cu sunete separate non legato – Exerciţii de gimnastică pentru asigurarea supleţii, căderii de braţ pe sunete izolate şi pe intervale 1.2. Cunoaşterea mişcărilor de bază ale limbajului pianistic - Aşezarea corectă la instrument; – Executarea mişcărilor elementare pentru producerea sunetului – Exerciţii de independenţă a mâinilor – Exerciţii pentru atac sincron a intervalelor armonice şi acordurilor – Exerciţii cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc. 1.3. Corelarea mişcărilor de bază cu efectul sonor vizat (scontat) - Însuşirea şi diferenţierea modurilor de atac – Recunoaşterea efectului sonor al mişcărilor elementare – Aplicarea instrumentală a mişcărilor studiate 1.4. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note şi pauze corespunzătoare - Exerciţii cu unitatea de timp pătrimea şi pauza corespunzătoare acesteia – Exerciţii cu optimi şi pauza de optime – Exerciţii cu doime şi notă întreagă şi pauzele acestora 1.5. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiţie, anacruza - Exerciţii în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4 – Executarea de lucrări cu semne de repetiţie – Interpretarea de lucrări cu anacruză 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Recunoaşterea semnelor grafice - Identificarea înălţimii notelor muzicale în cheile Sol şi Fa, pe un ambitus restrâns – Identificarea duratelor muzicale – Identificarea indicaţiilor dinamice şi de tempo 2.2. Redarea corectă a semnelor grafice - Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical – Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Recunoaşterea caracterului unei piese muzicale - Diferenţierea modurilor Major - minor – Diferenţierea dinamică (piano - mf - Forte) – Diferenţierea termenilor de mişcare (lent - moderat - repede) 3.2. Realizarea expresivă a parcursului sonor - Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate – Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa I │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Cunoaşterea │
│ │instrumentului │
│ │Poziţia corectă la │
│ │instrument │
│ │Exerciţii de cădere │
│ │de braţ, mişcări │
│ │precise, libere, │
│ │armonioase │
│ │Exerciţii cu sunete │
│ │non legato │
│ │Exerciţii de │
│ │gimnastică pentru │
│ │asigurarea supleţii,│
│ │căderii de braţ pe │
│ │sunete izolate şi pe│
│ │intervale │
│ │Aşezarea corectă la │
│ │instrument │
│ │Executarea │
│ │mişcărilor │
│ │elementare pentru │
│Tehnică │producerea sunetului│
│instrumentală │Exerciţii de │
│ │independenţă a │
│ │mâinilor │
│ │Exerciţii pentru │
│ │atac sincron a │
│ │intervalelor │
│ │armonice şi │
│ │acordurilor │
│ │Exerciţii cu │
│ │diferite moduri de │
│ │atac: legato, non │
│ │legato, staccato, │
│ │portato, etc. │
│ │Însuşirea şi │
│ │diferenţierea │
│ │modurilor de atac │
│ │Recunoaşterea │
│ │efectului sonor al │
│ │mişcărilor │
│ │elementare │
│ │Aplicarea │
│ │instrumentală a │
│ │mişcărilor studiate │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Exerciţii cu │
│ │unitatea de timp │
│ │pătrimea şi pauza │
│ │corespunzătoare │
│ │acesteia │
│ │Exerciţii cu optimi │
│ │şi pauza de optime │
│ │Exerciţii cu doime │
│ │şi notă întreagă şi │
│ │pauzele acestora │
│Elemente de │Exerciţii în │
│limbaj muzical │măsurile de 2/4, 3/ │
│ │4, 4/4 │
│ │Identificarea │
│ │înălţimii notelor │
│ │muzicale în cheile │
│ │Sol şi Fa, pe un │
│ │ambitus restrâns │
│ │Identificarea │
│ │duratelor muzicale │
│ │Identificarea │
│ │indicaţiilor │
│ │dinamice şi de tempo│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Interpretarea de │
│ │lucrări cu anacruză │
│ │Executarea de │
│ │lucrări cu semne de │
│ │repetiţie │
│ │Efectuarea │
│ │conexiunilor între │
│ │semnele grafice │
│ │asimilate din textul│
│ │muzical │
│ │Executarea cursivă a│
│ │unui text muzical cu│
│ │două mâini, în │
│Aspecte culturale│măsuri simple │
│muzicale şi │Diferenţierea │
│interdisciplinare│modurilor Major - │
│ │minor │
│ │Diferenţierea │
│ │dinamică (piano - mf│
│ │- Forte) │
│ │Diferenţierea │
│ │termenilor de │
│ │mişcare (lent - │
│ │moderat - repede) │
│ │Exprimarea verbală │
│ │asupra caracterului │
│ │pieselor studiate │
│ │Prezentarea în │
│ │public a lucrărilor │
│ │muzicale studiate │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Studii, metode: │ │
│Alina-Elena │ │
│Fotin, Metodă de│ │
│pian │Piese: │
│B. Bartok, │A. C. Ionescu, Metoda│
│Microcosmos I │de pian │
│Corina │A. Dumitrescu, Metoda│
│Ungureanu, │de pian │
│Învăţăm să │A. Nicolaeva, Metodă │
│cântăm la pian │de pian │
│D. Voiculescu, │A. Paşcanu, Metoda de│
│Album de piese │pian │
│româneşti, vol. │C. Czerny, Primul │
│I │profesor de pian op. │
│D. Voiculescu, │599 │
│Carte fără │C. Muntean, DO, RE, │
│sfârşit, vol. I │MI – DAR (ED. │
│M. Cernovodeanu,│Grafoart) │
│Metodă de pian │J. Garscia, Abecedar │
│M. Cernovodeanu,│pentru pian (1981) │
│Mica metodă de │J. Pouillard - J. │
│pian │Herve, Metoda de pian│
│O. Popescu, │(1991) Ed. Henry │
│Povestea notelor│Lemoine │
│Paula Bălan, │M.D. Răducanu, Metoda│
│Metodă de pian │de pian │
│pentru cei mici │ │
│Taina Scarlat, │ │
│Învăţ să cânt la│ │
│pian │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
CLASA a II-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Să aplice conştient elementele de bază ale limbajului pianistic - Poziţionarea optimă a aparatului pianistic (corp, braţ, mână) faţă de instrument – Rezolvarea problemelor tehnice conţinute de textul muzical 1.2. Elaborarea unei strategii de producere a sunetului - Operarea cu modurile diferite de atac (staccato - legato) 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Operarea cu semnele grafice - Identificarea înălţimii notelor muzicale în cheile Sol şi Fa, pe un ambitus lărgit – Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice) – Diversificarea paletei sonore (semnele de dinamică) 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Definirea caracterului unei piese muzicale - Compararea particularităţilor expresive ale pieselor studiate – Identificarea mesajului muzical 3.2. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală - Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate – Realizarea planurilor sonore – Prezentarea lucrărilor studiate în public Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a II-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Poziţionarea optimă │
│ │a aparatului │
│ │pianistic (corp, │
│ │braţ, mână) faţă de │
│ │instrument │
│ │Rezolvarea │
│ │problemelor tehnice │
│Tehnică │conţinute de textul │
│instrumentală │muzical │
│ │Operarea cu modurile│
│ │diferite de atac │
│ │(staccato - legato) │
│ │Identificarea │
│ │înălţimii notelor │
│ │muzicale în cheile │
│ │Sol şi Fa, pe un │
│ │ambitus lărgit │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Rezolvarea │
│ │problemelor ritmice │
│Elemente de │întâlnite (formule │
│limbaj muzical │ritmice) │
│ │Diversificarea │
│ │paletei sonore │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Compararea │
│ │particularităţilor │
│ │expresive ale │
│ │pieselor studiate │
│ │Identificarea │
│Aspecte culturale│mesajului muzical │
│muzicale şi │Corelarea │
│interdisciplinare│elementelor tehnice │
│ │cu mesajul expresiv │
│ │al lucrărilor │
│ │muzicale studiate │
│ │Realizarea │
│ │planurilor sonore │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Studii: │Repertoriu preclasic:│
│C. Czerny, 24 │G. Fr. Haendel, │
│Studii cu cinci │Menuet, Arie, │
│degete op. 777 │Allemande │
│J. B. Duvernoy, │Ph. Telemann, Menuet │
│Studii op. 176 │H. Purcell, Aria │
│J. Fr. │J. B. Lully, Menuet │
│Burgmuller, │J. Ph. Rameau, Menuet│
│Studii op. 100 │J. S. Bach, Album │
│ │pentru Anna Magdalena│
├────────────────┼─────────────────────┤
│Repertoriu │Repertoriu romantic │
│clasic: │şi/sau modern: │
│A. Diabelli, │A. Grecianinov, Album│
│Sonatina în Do │de piese mici │
│Major │A. Jilinski, 30 piese│
│Fr. Kuhlau, │pentru copii, op. 27 │
│Sonatine │B. Bartok, Pentru │
│J. Haydn, │copii (I-II), │
│Menuete │Microcosmos (I-II) │
│J. L. Dussek, │D. Şostakovici, │
│Sonatina în Do │Caietul copiilor, │
│K. D. von │Dansul păpuşii │
│Dittersdorf, │E. Gnesina, Piese │
│Sonatina │I. Bercovici, │
│L. Boccherini, │Sonatina, Variaţiuni │
│Menuet │J. Garscia, Piese │
│L. Kohler, Polca│uşoare pentru copii, │
│L. Mozart , │op. 3 (1980) │
│Piese pentru │P. I. Ceaikovski, │
│copii │Piese uşoare din │
│L. van │Albumul pentru copii │
│Beethoven, │R. Schumann, │
│Sonatina în Sol │Călăreţul sălbatic, │
│Major, Menuet │Ţăranul voios, Marş, │
│M. Clementi, │Melodie din Album │
│Sonatina în Do │pentru tineret op. 68│
│Major, Sol Major│S. Maikapar, Piese │
│T. Haslinger, │S. Prokofiev, Marş │
│Sonatina în Do │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│Repertoriu │ │
│românesc: │ │
│A. C. Ionescu, │ │
│Album de piese │ │
│Petra Basacopol,│ │
│Imagini │ │
│pitoreşti │ │
│Popovici, Joc de│ │
│copii │ │
│D. Voiculescu, │ │
│Carte fără │ │
│sfârşit (I-II), │ │
│Album de piese │Piese la 4 mâini: │
│româneşti (I-II)│A. Diabelli - Piese │
│F. Lazăr, Piesă │la patru mâini │
│Fl. Dimitriu, │A. Nicolaeva Album de│
│Fabula, Pe drum │piese româneşti │
│de ţară │pentru pian │
│L. Comes, │D. Voiculescu, Carte │
│Sonatina I │fără sfârşit │
│L. Dandara, Tren│Fr. Wolfhart - Piese │
│de munte, │la 4 mâini │
│Libelula şi │ │
│broscuţa │ │
│M. Marbe, │ │
│Toccatina, │ │
│Tractorul │ │
│M. Vlad, Mica │ │
│Suită │ │
│P. Rogojină, Joc│ │
│haiducesc │ │
│S. Drăgoi, Fa, │ │
│Mariţo │ │
│T. Ciortea, │ │
│Cimpoiul │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
CLASA a III-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate - Recunoaşterea elementelor tehnice în contexte noi – Utilizarea unor elemente pianistice noi, în funcţie de dezvoltarea fizică – Explorarea tehnicii de producere a sonorităţilor adecvate textului muzical 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Clasificarea reprezentărilor grafice - Executarea notelor muzicale în cheile Sol şi Fa, pe întreaga claviatură – Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical – Citire la prima vedere a unui text muzical 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Exprimarea caracterului specific lucrărilor muzicale studiate - Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale – Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate – Audiţii comparate 3.2. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii - Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze – Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile – Să se exprime verbal asupra opţiunii interpretative Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a III-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Recunoaşterea │
│ │elementelor tehnice │
│ │în contexte noi │
│ │Utilizarea unor │
│ │elemente pianistice │
│ │noi, în funcţie de │
│ │dezvoltarea fizică │
│ │Explorarea tehnicii │
│ │de producere a │
│ │sonorităţilor │
│Tehnică │adecvate textului │
│instrumentală │muzical │
│ │Executarea notelor │
│ │muzicale în cheile │
│ │Sol şi Fa, pe │
│ │întreaga claviatură │
│ │Adaptarea │
│ │problemelor ritmice │
│ │la contextul muzical│
│ │Citire la prima │
│ │vedere a unui text │
│ │muzical │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Definirea │
│ │caracteristicilor │
│ │stilistice │
│Elemente de │repertoriale │
│limbaj muzical │Alegerea mijloacelor│
│ │de exprimare │
│ │adecvate │
│ │Audiţii comparate │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Exerciţii de frazare│
│ │Exerciţii de │
│ │exprimare cu privire│
│Aspecte culturale│la opţiunile │
│muzicale şi │interpretative │
│interdisciplinare│Exerciţii de │
│ │înţelegere a │
│ │mesajelor simple din│
│ │piese accesibile │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Studii: │Repertoriul │
│C. Czerny, Studii │preclasic: │
│op. 821, 849 │J. S. Bach, Album│
│H. Bertini, Studii │pentru Ana │
│op. 100 │Magdalena, 12 │
│J. B. Duvernoy, │Preludii Mici │
│Studii op. 176 │G. Fr. Haendel, 2│
│J. Fr. Burgmuller, │Sarabande │
│Studii op. 100 │G. Ph. Telemann, │
│St. Heller, Studii │Album de piese │
│op. 45, 46 │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Repertoriul clasic: │Repertoriul │
│J. Haydn, Sonatina │romantic: │
│în Re Major, Piese │E. Grieg, Piese │
│L. van Beethoven, │lirice, Păsărica,│
│Sonatina în Fa │Dansul zânelor, │
│Major, Dans German │Arietta, Foaie de│
│Sonatine de: M. │album │
│Clementi, J. L. │Fr. Burgmuller, │
│Dussek, A. Diabelli,│Piese │
│Fr. Kirnberger, Fr. │P. I. Ceaikovski,│
│Kuhlau │Album pentru │
│W. A. Mozart, │copii │
│Sonatine vieneze, │R. Schumann, │
│Menuete, Piese din │Albumul pentru │
│copilărie şi │tineret, op. 68 │
│adolescenţă │(piese) │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Repertoriul │
│ │românesc: │
│ │A. C. Ionescu, │
│Repertoriul modern: │Din lumea │
│B. Bartok, │copiilor │
│Microcosmos │D. Nemţeanu │
│(II-III), Pentru │Rotaru, Sonatina │
│copii II │D. Voiculescu, │
│D. Kabalevski, 30 de│Carte fără │
│piese pentru copii, │sfârşit II, Album│
│op. 27 │de piese │
│D. Şostakovici, │româneşti pentru │
│Caietul copiilor, │pian III- IV │
│Dansul păpuşii │L. Comes, │
│N. Rota, Şapte piese│Sonatina 1, 2 │
│pentru copii │L. Dandara, │
│Piese de A. Goedike,│Miniaturi │
│C. Gurlitt, S. │M. Eisikovits, 30│
│Grecianinov, S. │Mici piese pentru│
│Maikapar (din │pian │
│diferite culegeri şi│M. Jora, Poze şi │
│metode) │pozne │
│S. Prokofiev, Piese │M. Negrea, Dans │
│pentru copii │românesc │
│Z. Kodaly, Canoane │N. Chilf, Suita │
│ │pentru copii │
│ │S. Drăgoi, │
│ │Miniaturi │
└────────────────────┴─────────────────┘
CLASA a IV-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Observarea/Exploatarea capacităţilor de bază ale instrumentului - Exploatarea resurselor sonore şi expresive – Introducerea exerciţiilor de pedalizare – Definirea tehnicilor de producere a sonorităţilor adecvate textului muzical 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica muzicală - Definirea termenilor specifici – Exerciţii practice pe texte muzicale 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare - Analizarea textului muzical – Diversificarea paletei dinamice 3.2. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate - Prezentarea în public – Conştientizarea reuşitei ca un rezultat firesc al activităţii individuale Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a IV-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Exploatarea │
│ │resurselor sonore şi│
│ │expresive │
│ │Introducerea │
│Tehnică │exerciţiilor de │
│instrumentală │pedalizare │
│ │Definirea tehnicilor│
│ │de producere a │
│ │sonorităţilor │
│ │adecvate textului │
│ │muzical │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Definirea termenilor│
│ │specifici │
│Elemente de │Exerciţii practice │
│limbaj muzical │pe texte muzicale │
│ │Analizarea textului │
│ │muzical │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Diversificarea │
│ │paletei dinamice │
│ │Prezentarea în │
│Aspecte culturale│public │
│muzicale şi │Conştientizarea │
│interdisciplinare│reuşitei ca un │
│ │rezultat firesc al │
│ │activităţii │
│ │individuale │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Studii: │Repertoriul preclasic:│
│C. Czerny, │G. Fr. Haendel, Aria │
│Studii op. 821,│cu variaţiuni, │
│849 │Sarabanda, 16 Piese │
│H. Bertini, │mici pentru pian │
│Studii op. 100 │J. Ph. Rameau, Album │
│J. B. Duvernoy,│J. S. Bach, Mici │
│Studii op. 176 │preludii, 6 Mici │
│St. Heller, │preludii, Invenţiuni │
│Studii op. 45, │la 2 voci, Mica fugă │
│46 │în do minor │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Repertoriul │ │
│clasic: │ │
│J. Haydn, │ │
│Divertismente, │ │
│Sonatina în Sol│ │
│Major, Sonatina│ │
│Partita, │ │
│Allegro în Fa │ │
│Major, Menuete │Repertoriul romantic: │
│L. van │E. Grieg, Piese lirice│
│Beethoven, │F. │
│Cinci │Mendelssohn-Bartholdy,│
│contradansuri, │Cântece fără cuvinte │
│Variaţiuni în │Fr. Schubert, Scherzo │
│Fa Major, Sol │în Si bemol Major, │
│Major, Fur │Landlere, Valsuri │
│Elise │P. I. Ceaikovski, │
│Sonatine de: M.│Album pentru tineret │
│Clementi, J. L.│R. Schumann, Album │
│Dussek, G. │pentru tineret │
│Grazziolli, Fr.│ │
│Kuhlau │ │
│W. A. Mozart, │ │
│Sonatine │ │
│vieneze, │ │
│Dansuri │ │
│germane, Piese │ │
│din adolescenţă│ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Piese moderne │ │
│şi de caracter:│ │
│A. Haciaturian,│ │
│Piese │ │
│B. Bartok, │ │
│Microcosmos │ │
│(II-III, Pentru│ │
│copii II, │Repertoriul românesc: │
│Rondo, Colinde,│C. Silvestri, Suita I │
│Mica Suită │pentru copii │
│B. Smetana, │D. Constantinescu, │
│Polca poetică │Sonatine │
│D. Kabalevski, │D. Nemteanu Rotaru, │
│30 de piese │Sonatina │
│pentru copii, │L. Comes, Sonatine │
│op. 27 │M. Jora, Poze şi Pozne│
│D. Şostakovici,│M. Marbe, Sonatina, │
│Caietul │Din lumea copiilor │
│copiilor, │R. Paladi, Joc │
│Dansul │R. Şutzu, Ineluşul │
│păpuşilor │învârtecuş │
│S. Maikapar, │S. Drăgoi, Hodoroaga, │
│Tarantella, │Sălcioara, Miniaturi, │
│Toccatina │30 Colinde │
│S. Porokofiev, │ │
│Marş, │ │
│Tarantella │ │
│Z. Kodaly, │ │
│Canoane, │ │
│Dansuri pe │ │
│clape negre │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
Sugestii metodologice Ciclul primar reprezintă o etapă a studiului pianului, în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii instrumentale, strâns legate de limbajul muzical. Începerea activităţii va fi determinată de o dezvoltare fizică normală a copilului. O statură mică sau o mână fragilă se vor adapta cu greutate la efortul necesar pentru acţiunea vizată. Pentru început, se va insista asupra unei aşezări corecte la instrument, folosind scăunelul pentru picioare (unde este cazul), potrivind scaunul special pentru pian şi corectând permanent poziţia braţelor şi a spatelui copilului. Ţinând seama că vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani aduce transformări fizice esenţiale, profesorul va observa şi va regla continuu această necesitate. Se va urmări cunoaşterea instrumentului şi a capacităţilor sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esenţiale. Primele exerciţii vor fi de orientare pe claviatură şi de dezvoltare a rezistenţei degetelor. Se vor executa căderi de braţ, cu ambele mâini, atât separat cât şi împreună, pe fiecare deget, sub formă de joc. Degetele 1 şi 5 necesită o atenţie specială, fiindcă utilizarea incorectă poate duce la o poziţie greşită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. Concomitent se va începe învăţarea notelor muzicale, treptat, atât în cheia Sol cât şi în cheia Fa. Copilul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece şi ulterior, să găsească clapele care reproduc imaginea auditivă formată. Se va evita formarea legăturii vizual-motric, fără o reprezentare auditivă. Se vor alege Metode pentru începători care să se desfăşoare cât mai gradat, prezentând problemele noi în mai multe lecţii. La această vârstă, copilul nu are o atenţie stabilă şi există riscul de a pierde informaţiile asimilate. Combinarea mai multor metode, în funcţie de evoluţia elevului, este o soluţie. Asimilarea duratelor muzicale şi a raportului dintre ele se va face folosind metode speciale: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciţii. De la început se va urmări obţinerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicaţii de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginaţia copilului, prin exemplificări şi exprimări verbale, sau reprezentări grafice - desene. Memorizarea repertoriului studiat va fi legată de reprezentări auditive, pentru evitarea unei asimilări mecanice, cauza principală a "rupturilor" în execuţie. După însuşirea vocabularului muzical - pianistic se vor adăuga treptat Studii şi Piese aparţinând diferitelor stiluri. Primele piese polifonice vor fi pregătite prin solfegierea vocilor, jocuri (o voce solfegiată, una cântată, profesorul cântă o voce, elevul alta, etc.) punând bazele unui studiu pe termen lung. Muzica clasică, abordată prin mici piese (Menuet, Allegro, Gavotte, etc.) va fi pregătită prin exerciţii de frazare, exerciţii pentru operarea cu diferite moduri de atac - jeu perle, staccato, non legato, legato. Piesele clasice cu caracter dansant sunt asimilate cu mai mare uşurinţă, considerând că, la vârste mici, copiii sunt atraşi de mişcarea ritmică. La sfârşitul ciclului primar se vor aborda piese clasice cu o construcţie mai amplă - Sonatina, Rondo-ul, Tema cu variaţiuni. Atât în muzica barocă, cât şi în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciţii pentru o execuţie clară şi transparentă. Evitarea lor, dar şi o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave. Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite, în special cele programatice, având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul românesc este foarte bine reprezentat, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul şi melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată. Utilizarea pedalei de rezonanţă se începe odată cu renunţarea la scăunelul pentru picioare. Există în prezent diverse aparate adaptate copiilor mici, ce facilitează pedalizarea, dar trebuie să se ţină seama de complexitatea sarcinilor şi de menţinerea unei poziţii corecte la pian. Se va începe cu exerciţii simple de pedalizare pe timp şi către sfârşitul ciclului se va folosi, în funcţie de necesităţi, pedala sincopată. Pe parcursul ciclului primar se vor fixa etapele studiului individual. Lecţia de pian trebuie să reprezinte un model de studiu pentru acasă. Este important să se consemneze, toate problemele de rezolvat şi modul de abordare. Evaluarea va reflecta atât pregătirea constantă a lecţiilor cât şi perspectivele de dezvoltare. Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul studiului instrumental, fiindcă apariţia trebuie pregătită cu minuţiozitate, începând cu una, două piese mici finisate. Un succes va fi stimulativ, un eşec îl va inhiba. Sunt necesare discuţii elev - profesor pentru analizarea evoluţiei scenice. Copilului i se vor releva întotdeauna realizările în vederea formării unei atitudini pozitive. Primii patru ani de studiu al pianului, în care elevul s-a familiarizat cu problemele instrumentale de bază, sunt decisivi pentru dorinţa de a continua sau a renunţa. MODEL proiectare unitate de învăţare PIAN PRINCIPAL UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Repertoriul preclasic Clasa a III-a Nr. ore alocate: 4 ore
┌─────────┬───────────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┐
│Detalieri│Competenţe │Activităţi de│ │ │
│de │specifice │învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├─────────┼───────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │- solfegierea│ │ │
│ │ │liniilor │ │ │
│ │ │melodice, │ │ │
│ │ │respectând │ │ │
│ │ │indicaţiile │ │ │
│ │ │de dinamică │ │ │
│ │ │- audierea │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │1.1. Operarea │evidenţierea │ │ │
│ │cu elementele │construcţiei │ │ │
│1. J. S. │de limbaj │formei │ │- feedback │
│Bach - │pianistic │muzicale │ │oferit în │
│Album │asimilate │- parcurgerea│ │urma │
│pentru A.│3.1. Exprimarea│în auzul │- pian │vizionării │
│M. Bach: │caracterului │interior a │- partitură│înregistrării│
│Menuet, │specific │elementelor │- aparatură│- │
│Sol │lucrărilor │muzicale │audio-video│autoevaluare │
│major, │muzicale │constitutive │ │în baza │
│nr. 3 │studiate │(motive, │ │criteriilor │
│MEMORARE │3.2. Cultivarea│fraze) │ │de │
│ │sensibilităţii,│- redarea │ │prestabilite │
│ │imaginaţiei şi │gradată, pe │ │ │
│ │creativităţii │fragmente şi │ │ │
│ │ │apoi │ │ │
│ │ │integral, a │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │înregistrarea│ │ │
│ │ │audiovideo a │ │ │
│ │ │execuţiei │ │ │
│ │ │realizate de │ │ │
│ │ │elev │ │ │
├─────────┴───────────────┴─────────────┴───────────┴─────────────┤
│Notă: Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară │
│parcurgerii şi asimilării elementelor constitutive (melodie, │
│ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înţelegerea formei, │
│dinamică, tempo) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Nume, prenume │Instituţie de │
│ │apartenenţă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în│
│ │Educaţie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Coman Lavinia │Universitatea Naţională│
│ │de Muzică - Bucureşti │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Babeş Venera │Arte „Dinu Lipatti” - │
│ │Bucureşti │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Enoiu-Pânzariu│Colegiul Naţional de │
│Andrei │Artă „Octav Băncilă” - │
│ │Iaşi │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Noveanu Monica│Muzică „Sigismund │
│ │Toduţă” - Cluj-Napoca │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Zamfirescu │Colegiul Naţional de │
│Mihaela │Muzică „George Enescu” │
│Eleonora │- Bucureşti │
└──────────────┴───────────────────────┘
ANEXA 4 Programa şcolară pentru disciplina CORZI GRAVE violă, violoncel, harpă, chitară Clasele III - IV Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplinele Corzi grave reprezintă oferta curriculară pentru clasele III - IV din învăţământul cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Aceste discipline sunt prevăzute în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore/săptămână la nivelul învăţământului primar. Programele disciplinelor aferente catedrei Corzi grave sunt elaborate potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programelor este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Actualele programe se vor corela cu programele corespondente pentru ciclurile gimnaziale şi liceale, asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele trei niveluri de învăţământ (primar, gimnazial şi liceal). Structura programelor şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate în prezenta programă, la nivelul disciplinelor corzilor grave, jalonează achiziţiile elevului pentru cei doi ani de studiu din ciclul primar. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnică instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultură muzicală – Aspecte interpretative şi interdisciplinare Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Disciplinele violă, violoncel, harpă şi chitară îşi păstrează caracterul tradiţional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical, având un scop de susţinere a eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreţi. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale. Programa de faţă se adresează elevilor care parcurg disciplinele violă, violoncel, harpă şi chitară din clasa a III-a. Pentru elevii care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă şi progresului înregistrat de elev. Actuala programă permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul acestor instrumente începând cu clasa I, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, dacă baza materială a şcolii este bine dezvoltată, cu acordul părinţilor, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă şi dezvoltare personală. Competenţe generale 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale I. INSTRUMENTE CU COARDE ŞI ARCUŞ Violă, Violoncel CLASA a III-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Identificarea elementelor de limbaj muzical, înălţimi şi valori de note, pauze corespunzătoare, măsuri de două, trei şi patru pătrimi, semne de repetiţie, elemente de dinamică - Exerciţii de identificare a înălţimii notelor muzicale în cheia de alto (do, la violă), respectiv în cheia de bas (fa, la violoncel) – Exerciţii cu unitatea de timp pătrimea şi pauza corespunzătoare acesteia – Exerciţii cu optimi şi pauza de optime – Exerciţii cu doime şi notă întreagă şi pauzele acestora – Exerciţii în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4 – Exerciţii de diferenţiere a dinamicii (piano-mezzoforte-forte) 1.2. Redarea sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziţia 1 - Exerciţii cu cele 4 degete – Exerciţii de trecere de pe o coardă pe cea alăturată 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Aplicarea unei ţinute corecte în susţinerea instrumentului - Exerciţii pentru poziţia corpului – Exerciţii pentru pozarea mâinii drepte – Exerciţii pentru pozarea mâinii stângi 2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale - Exerciţii de trăsături de arcuş – Exerciţii de trăsături de arcuş detache, respectiv legato – Exerciţii de uniformizare a sunetului pe toată lungimea arcuşului – Exerciţii de intonare corectă a înălţimilor şi duratelor de note 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Interpretarea diferenţiată dinamic a unor fragmente/piese - Explorarea diferenţelor expresive în interpretarea unui fragment cu soluţii dinamice diferite – Exerciţii de schimbare a dinamicii propuse de compozitor pentru o piesă – Audierea comparată a mai multor interpretări ale aceleiaşi piese Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a III-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Pozarea corectă pe │
│ │instrument, │
│ │prinderea arcuşului │
│Elemente de │şi supleţea mâinii │
│tehnică │drepte şi de │
│instrumentală │articulaţia │
│ │degetelor mâinii │
│ │stângi │
│ │Poziţia I │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Citirea şi redarea │
│ │notelor, a valorilor│
│ │de note, a pauzelor,│
│ │alteraţiilor │
│ │(pătrime, optime, │
│ │doime, notă │
│Elemente de │întreagă) │
│notaţie/cultură │Utilizarea cheii de │
│muzicală │alto (do, pentru │
│ │violă), respectiv de│
│ │bas (fa, pentru │
│ │violoncel) │
│ │Încadrarea în │
│ │măsură, semnele de │
│ │repetiţie, voltele │
│ │Nuanţe (p, mf, f) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Interpretarea │
│ │diferenţiată dinamic│
│Aspecte │Elementele ludice │
│interpretative şi│combinate cu │
│interdisciplinare│elemente de folclor │
│ │(tradiţii, │
│ │obiceiuri, dansuri) │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu VIOLĂ
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Studii: │ │
│Alexeev, Game şi │ │
│arpegii │ │
│Brunner, Metodă de │ │
│violă │ │
│G.Naumann, Metodă de│ │
│violă │Piese: │
│Hohmann, Metodă de │Bezrohova: cinci │
│violă (transcripţie)│piese uşoare │
│I.Steiner, Studiul │pentru violă şi │
│gamelor │pian │
│Kayser, Op. 20 │Cailley: piese │
│Studii, caietul I │pentru începători│
│Kreuz, Culegere │(cu pian) │
│studii, poz. I │*** Culegere de │
│L.Surujon, Exerciţii│piese vechi │
│tehnice şi game │Geantă, Manoliu, │
│O. Sevcik, op. 1 │Roze Stern, │
│caietul 1 │Transcripţie de │
│O. Sevcik, op. 2 │la vioară │
│caietul 1 │Mendelssohn, │
│O. Sevcik, op. 7 │Cântec fără │
│caietul 1 │cuvinte │
│Rădulescu-Niculescu,│Rieding, Concert │
│Metoda de violă, │pentru violă şi │
│vol. I, poz. I │pian │
│Schleming, Metodă, │Sbornic, Culegere│
│caietul I poz. I │de piese cu pian │
│Sitt, Metodă de │Suzuki - Culegere│
│violă │de piese şi │
│Sitt, Op. 32, │studii, vol. I │
│Caietul I │ │
│St. Sugarev, Metodă │ │
│de violă, Caietul I │ │
│poz. I │ │
│Szeremi, Studii, │ │
│Caietul I poz. I │ │
│Waxmann, Game │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
VIOLONCEL
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Studii: │ │
│George │ │
│Iarosevici - │ │
│Metoda de │ │
│violoncel Vol.│ │
│1 │ │
│Alexanian - │ │
│Metoda de │ │
│violoncel │ │
│Friedrick │ │
│Kummer - │ │
│Metoda de │ │
│violoncel │ │
│(ediţia Hugo │ │
│Becker) │ │
│Paul │ │
│Tortellier - │ │
│Metoda de │ │
│violoncel │ │
│Sapojnikov - │ │
│Studiul │ │
│practic al │ │
│violoncelului │ │
│- Game şi │ │
│exerciţii │Piese: │
│Bernard │Baclanova - Mici piese │
│Romberg - │Lucrări din metode, │
│Şcoala pentru │manuale │
│violoncel │Dotzauer, Sonata I │
│F. Dotzauer - │Iarosevici - Piese │
│Studii pentru │pentru violoncel, vol. │
│violoncel Vol.│I şi IV │
│1 │Lebel op.14 │
│Feuillard - 60│Sapoşnicov, 10 cântece │
│de Studii │şi melodii populare │
│pentru tineri │Album de muzică veche │
│violoncelişti │pentru violoncel │
│L.R. Feuillard│(Ungaria) │
│- Etude du │N. Baklanova - Mici │
│jeune │piese │
│violoncelliste│H.Schlemuller - Piese │
│1 - 13 │J. Klengel - Album de │
│Oscar Bruckner│piese │
│- Studii │S. Suzuki - Teorie şi │
│pentru │practică pentru │
│violoncel op. │violoncel Vol. 1/ │
│30 nr. 1 - 9 │Volumul cu │
│Klengel, │acompaniament de pian │
│caietele I şi │Volumul “Ansamblu │
│II │pentru două violoncele”│
│Kummer op.60 │Cassia Harvey - Studiul│
│(până la │gamelor în prima │
│st.18) │poziţie │
│G. │Cassia Harvey - Tehnica│
│Schlemuller, │pentru începători │
│Etudenschule, │Kathy/David Blackwell -│
│Caietul I │Cello Time Joggers │
│Struve, │(Prima metodă cu piese │
│Culegere de │foarte uşoare pentru │
│studii pentru │Violoncel) vol. 1 │
│anul I (Nr. │ │
│1-23) │ │
│Sebastian Lee │ │
│- Studii │ │
│pentru │ │
│violoncel op. │ │
│70 nr. 1 - 6 │ │
│B. Benoy - │ │
│Prima metodă │ │
│de violoncel │ │
│(The First │ │
│Year │ │
│Violoncello │ │
│Method) │ │
│Maria Petre │ │
│Mărginean - │ │
│Manual de │ │
│violoncel │ │
│pentru │ │
│începători │ │
│Friss Antal - │ │
│Şcoala de │ │
│violoncel - │ │
│vol. I │ │
└──────────────┴───────────────────────┘
CLASA a IV-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Utilizarea valorilor de note cu punct şi a pauzelor corespunzătoare, a trioletelor - Exerciţii cu legato de prelungire – Exerciţii cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct – Exerciţii cu diviziuni normale şi excepţionale (triolet) ale duratelor de note 1.2. Familiarizarea cu gamele majore şi minore cu una sau mai multe alteraţii - Exerciţii în game majore şi minore cu diezi – Exerciţii în game majore şi minore cu bemoli – Exerciţii cu schimburi de poziţie – Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative 1.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică - Accentul ritmic, accentul metric – Exerciţii cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f – Exerciţii cu dinamică graduală (crescendo, decrescendo) 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Diversificarea emisiei sonore prin utilizarea mâinii drepte - Exerciţii de utilizare a arcuşului întreg şi a segmentelor de arcuş – Corelarea valorilor de note cu lungimea (porţiunea) arcuşului – Exerciţii de conştientizare a raportului dintre viteza arcuşului şi zona de contact a acestuia cu coarda – Exerciţii de îmbinare a presiunii arcuşului cu viteza acestuia şi zona de contact cu coarda – Exerciţii de detache, martellato, staccato, legato 2.2. Extinderea ambitusului înălţimilor prin utilizarea poziţiilor a IV-a (violoncel), respectiv a II-a (violă), precum şi a extensiilor - Exerciţii de abordare a poziţiei I cu cele două extensii - inferioară, superioară şi ale poziţiei IV cu extensii inferioară şi superioară (la violoncel) – Exerciţii de extensie inferioară a degetului 1 pe toate corzile în poziţia I şi exerciţii în poziţia a II-a (violă) – Exerciţii de schimburi de poziţie 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Folosirea conştientă a elementelor simple de limbaj muzical - Exerciţii de împărţire a textului muzical în fraze – Observarea construcţiilor de tip "întrebare - răspuns" – Exerciţii de diferenţiere a debuturilor de tip cruzic, respectiv anacruzic – Observarea diferenţierilor dinamice de tip "ecou" 3.2. Utilizarea imaginaţiei muzicale pentru crearea de scurte fragmente melodice - Crearea de răspunsuri la scurte fragmente cu profil de întrebare – Combinarea unor fragmente date, de tip bricks, prin ordonare în funcţie de alegerea elevului Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a IV-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Diferenţieri ale │
│ │segmentelor de arcuş│
│ │utilizate, ale │
│ │vitezei şi presiunii│
│ │Moduri de atac │
│ │diferenţiate - │
│ │detache, martellato,│
│ │staccato, legato │
│ │Mobilitatea şi │
│ │supleţea │
│Elemente de │încheieturii mâinii │
│tehnică │drepte │
│instrumentală │Extinderi de ambitus│
│ │prin adăugarea de │
│ │noi poziţii (a IV-a │
│ │la violoncel, a II-a│
│ │la violă) │
│ │Schimburi de poziţie│
│ │Egalizarea │
│ │articulaţiei mâinii │
│ │stângi, elemente de │
│ │virtuozitate │
│ │Extensii inferioare │
│ │şi superioare │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Durate cu punct de │
│ │prelungire │
│ │Legato de prelungire│
│ │Diviziuni normale şi│
│ │excepţionale până la│
│ │patru valori pe timp│
│ │(inclusiv triolet) │
│ │Game cu armuri având│
│ │diezi şi bemoli în │
│Elemente de │armură │
│notaţie/ cultură │Elemente de │
│muzicală │diferenţiere │
│ │dinamică - accente │
│ │(metrice şi │
│ │ritmice), │
│ │diversificarea │
│ │nuanţelor constante │
│ │şi conştientizarea │
│ │celor graduale │
│ │(crescendo, │
│ │decrescendo) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Diversificarea │
│ │dinamicii şi a │
│ │modurilor de atac │
│ │specifice mâinii │
│ │drepte │
│ │Utilizarea binomului│
│ │întrebare - răspuns │
│ │în construcţia │
│ │frazelor Utilizarea │
│ │efectului de tip │
│ │ecou în repetarea │
│ │unor segmente │
│Aspecte │Crearea de scurte │
│interpretative şi│fragmente melodice │
│interdisciplinare│prin combinarea unor│
│ │fragmente date │
│ │(bricks) │
│ │Crearea de scurte │
│ │fragmente melodice │
│ │prin utilizarea │
│ │binomului întrebare │
│ │- răspuns │
│ │Elemente ludice │
│ │combinate cu │
│ │elemente de folclor │
│ │şi audiţii comparate│
│ │de lucrări în genuri│
│ │şi stiluri diferite │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu VIOLĂ
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Studii: │ │
│Alexeerv, Game şi│ │
│arpegii │ │
│Brun, Metodă │ │
│Brunner, Metodă │ │
│Casorti, Tehnica │ │
│arcuşului │ │
│Consolini, │ │
│Studii, schimb de│ │
│poziţii │ │
│G.Naumann, Metodă│Piese: │
│Hohmann, Metodă │Bootnianski, Sonata │
│(poz. I-III) │în Do major │
│I.Steiner, │Ceaikovski, Cântec │
│Studiul gamelor │fără cuvinte │
│Kayser, Op. 20 │Ianşinov, Concert │
│Studii │nr. 1 │
│Matz. A, Studii │Kircov, Nocturnă │
│de intonaţie │Mozart, Menuet │
│Schloming, │Sbornic, Culegere de│
│Metodă, caietul │piese │
│II │Setz, Concert nr. 1 │
│Schradieck, │Suzuki - Culegere de│
│Exerciţii tehnice│piese şi studii, vol│
│(caietul I) │I şi II │
│Sevcik, Op. 1,2,7│ │
│Sitt, Metodă │ │
│Sitt, Op. 32, │ │
│Studii │ │
│St.Sugarv, │ │
│Metodă, caietul │ │
│II │ │
│Szeremi, Studii, │ │
│caietul II │ │
│Waxmann, Game │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
VIOLONCEL
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Studii: │ │
│Dinicu, Davidoff, │ │
│Alexanian, Kummer │ │
│(primele 4 poziţii)│Piese: │
│Dotzauer, Caietul I│Beethoven, 2 │
│Hassel, │contradansuri │
│Lagenwechselubungen│Ceaikovski, Cântec│
│Iarosevici, manual │trist │
│vol. II │Corelli, Sarabandă│
│Jules des Swert, │şi gavotă, │
│Op. 50 caietul I │Preludiu, Agagio, │
│Klengel. Tagliche │Gavotă. │
│Ubungen, caietele I│Galliard - 6 │
│şi II │sonate │
│Kummer op 57 │Iarosevici - │
│Stransky, op 31 │Manual vol. II │
│W. Schulz-Weimar, │Klassishe Stucke │
│Lagenwechsel │vol. I │
│Klengel - Exerciţii│Pergolesi - Tre │
│zilnice │giorni │
│George Iarosevici -│Sapoşnicov - 10 │
│Metoda de violoncel│cântece şi melodii│
│Vol. şi vol. 2 │populare vol. II │
│(Capitolele │Schlemuller, op. │
│referitoare la Mâna│12, 14, 22 │
│mare inferioară şi │Sassmannshaus - │
│superioară) │Album de 18 piese │
│Alexanian - Metoda │pentru violoncel │
│de violoncel │în prima poziţie │
│Friedrick Kummer - │Vol. 1 │
│Metoda de violoncel│Sassmannshaus - │
│(redacţia Hugo │Album de 12 piese │
│Becker) până la │pentru violoncel │
│studiile 1 - 18 │în prima poziţie │
│Paul Tortellier - │Vol. 2 │
│Metoda de violoncel│Sapojnikov - │
│Carl Schroeder - │Repertoriul │
│Şcoala practică de │pedagogic pentru │
│violoncel Vol 1 │şcolile de muzică │
│Studii nr.1 - 32 │(clasa a II a) │
│Bernard Romberg - │S. Suzuki - Teorie│
│Şcoala pentru │şi practică pentru│
│violoncel │violoncel Vol. 2 │
│F. Dotzauer - │George Iarosevici │
│Studii pentru │- Piese pentru │
│violoncel Vol. 1 │violoncel Vol. 4 │
│(studii neparcurse │nr. 21 - 25/Piese │
│în anul anterior) │referitoare la │
│Feuillard - 60 de │mână mare │
│Studii pentru │inferioară şi │
│tineri │superioară │
│violoncelişti │N. Backlanova - │
│Oscar Bruckner - │Romanţă │
│Studii pentru │N. Backlanova - │
│violoncel op. 30 │Tarantella │
│nr. 10 - 20 │W.Henry Squire - │
│Sebastian Lee - 40 │At Morn, At │
│de Studii pentru │Twilight, Cradle │
│violoncel op. 70 │Song, In Dreamland│
│nr. 7- 40 │Sassmannshaus - │
│David Popper - │Cello Book nr.1, │
│Studii op. 76 Vol. │nr. 2, nr. 3 │
│1 │(duete) │
│Hugo Schlemuller - │ │
│Op. 13, op. 14, op.│ │
│22. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
II. INSTRUMENTE CU COARDE CIUPITE Harpă, chitară CLASA a III-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Identificarea elementelor de limbaj muzical, înălţimi şi valori de note, pauze corespunzătoare, măsuri de două, trei şi patru pătrimi, semne de repetiţie, elemente de dinamică - Exerciţii de identificare a înălţimii notelor muzicale în cheia sol şi în cheia fa – Exerciţii cu unitatea de timp pătrimea şi pauza corespunzătoare acesteia – Exerciţii cu optimi şi pauza de optime, – Exerciţii cu doime şi notă întreagă şi pauzele acestora – Exerciţii în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4 – Exerciţii de diferenţiere a dinamicii (piano-mezzoforte-forte) 1.2. Redarea sunetelor prin articularea celor 4 degete pe toate coardele în poziţia 1 - Exerciţii cu cele 4 degete – Exerciţii de ciupire a coardelor printr-o articulaţie corectă şi relaxată care să permită emiterea unui sunet calitativ şi lipsit de impurităţi sonore – Exerciţii diferenţiate de oprire a vibraţiilor coardelor, cu palma şi cu degetele 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Aplicarea unei ţinute corecte în susţinerea instrumentului - Exerciţii pentru poziţia corectă şi relaxată a corpului – Exerciţii pentru poziţionarea mâinii drepte în vederea formării reflexului de articulare a degetelor cu o poziţie corectă, utilizând o presiune adecvată, urmată de relaxarea imediată a întregii articulaţii – Exerciţii pentru poziţionarea mâinii stângi în vederea formării reflexului de articulare a degetelor cu o poziţie corectă, utilizând o presiune adecvată, urmată de relaxarea imediată a întregii articulaţii 2.2. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale - Exerciţii de apăsare a coardei înaintea articulării – Exerciţii de ciupire a coardei în manieră staccato şi legato – Exerciţii de uniformizare a rezonanţei sonore pe întregul ambitus al instrumentului – Exerciţii de acţionare rapidă şi corectă a levierelor şi/sau a pedalelor 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Interpretarea diferenţiată dinamic a unor fragmente/piese - Explorarea diferenţelor expresive în interpretarea unui fragment cu soluţii dinamice diferite – Exerciţii de schimbare a dinamicii propuse de compozitor pentru o piesă – Audierea comparată a mai multor interpretări ale aceleiaşi piese Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a III-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Pozarea corectă pe │
│ │instrument, formarea│
│ │reflexului de │
│Elemente de │efectuare a supleţei│
│tehnică │şi a articulării │
│instrumentală │degetelor cu o │
│ │presiune adecvată │
│ │registrului mediu al│
│ │instrumentului │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Citirea şi redarea │
│ │notelor, a valorilor│
│ │de note, a pauzelor,│
│ │alteraţiilor │
│ │(pătrime, optime, │
│ │doime, notă │
│Elemente de │întreagă) │
│notaţie/ cultură │Utilizarea cheii de │
│muzicală │sol, respectiv a │
│ │cheii fa (pentru │
│ │mâna stângă la │
│ │harpă) │
│ │Încadrarea în │
│ │măsură, semnele de │
│ │repetiţie, voltele │
│ │Dinamică (p, mf, f) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Interpretarea │
│ │diferenţiată dinamic│
│Aspecte │Elementele ludice │
│interpretative şi│combinate cu │
│interdisciplinare│elemente de folclor │
│ │(tradiţii, │
│ │obiceiuri, dansuri) │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu HARPĂ
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │Rubin, Piese din │
│Studii: │Volumul 1 │
│Marie-Helene │Christoph Pampuch, │
│Gatineau, Methode│Piese din Harpa │
│de Harpe - │Mundi │
│Exerciţii │Deborah Friou, Piese│
│Grossi, Metodo │din Baroque Music │
│per arpa │for the Harp │
│Henriette Renie, │Marcel Grandjany, │
│Methode pour │Barcarolle │
│harpe │Marcel Tournier, │
│Nicholas Charles │Soupir │
│Bochsa, 50 de │Henriette Renie, │
│Exerciţii │Angelus din │
│progresive │Feuillets d’album │
│Joseph Francois │Henriette Renie, Air│
│Naderman, │de danse, Gavette │
│Exerciţii │din Six Pieces │
│Marcel Grandjany,│breves │
│Studii │Alphonse Hasselmans,│
│Nicholas Charles │Carillon din Trois │
│Bochsa, Studii │Petites Bluettes │
│din Caietul 1 │Bernard Andres, │
│John Thomas, 280 │Aquatintes 1 │
│Technical │Carmen │
│Exercises for the│Petra-Basacopol, │
│Harp │Piesă din Suita │
│ │Cartea Junglei │
│ │(Ursul Baloo) │
└─────────────────┴────────────────────┘
CHITARĂ
┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Piese: │
│ │Carcassi M., │
│ │Andantino │
│Studii: │Carcassi M., Rondo│
│Matteo Carcassi, │în E-dur │
│Metodă de chitară │Carulli F. Vals │
│Fernando Carulli, │Ciufner G., │
│Metodă de chitară │Ecoseză │
│ │Kalinin V., Polca │
│ │Rubeţ M., Iată o │
│ │broască pe potecă │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a IV-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Cunoaşterea şi operarea cu elementele de bază ale limbajului muzical 1.1. Utilizarea valorilor de note cu punct şi a pauzelor corespunzătoare, a trioletelor - Exerciţii cu legato de prelungire – Exerciţii cu pătrime cu punct, optime cu punct, doime cu punct – Exerciţii cu diviziuni normale şi excepţionale (triolet) ale duratelor de note 1.2. Familiarizarea cu tonalităţile majore şi minore cu una sau mai multe alteraţii - Exerciţii în game şi arpegii de trei şi patru sunete majore şi minore cu diezi – Exerciţii în game şi arpegii de trei şi patru sunete majore şi minore cu bemoli – Exerciţii cu plasarea degetelor directă şi de schimbare a poziţionării pe dedesubt şi pe deasupra prin legarea poziţiilor – Analiza materialului sonor al lucrărilor din game relative 1.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică - Accentul ritmic, accentul metric – Exerciţii cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f – Exerciţii cu dinamică graduală (crescendo, decrescendo) 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Diversificarea emisiei sonore prin utilizarea replasărilor de deget diferenţiate pulsatoric - Exerciţii de adaptare a poziţionării instrumentului în funcţie de registru – Corelarea valorilor de note cu momentul replasării degetului pe coardă – Exerciţii de conştientizare a raportului dintre viteza replasării degetului pe coardă şi efectul sonor obţinut prin evitarea impurităţilor sonore – Exerciţii de îmbinare a presiunii de ciupire cu viteza de emisie instrumentală în raport cu efectul sonor emis în vederea dobândirii forţei articulare naturale – Exerciţii de staccato, legato 2.2. Extinderea ambitusului înălţimilor - Exerciţii de abordare a registrului grav – Exerciţii de abordare a registrului acut – Exerciţii de schimburi de poziţie între registre 3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale 3.1. Folosirea conştientă a elementelor simple de limbaj muzical - Exerciţii de împărţire a textului muzical în fraze – Observarea construcţiilor de tip "întrebare - răspuns" – Exerciţii de diferenţiere a debuturilor de tip cruzic, respectiv anacruzic – Observarea diferenţierilor dinamice de tip "ecou" 3.2. Utilizarea imaginaţiei muzicale pentru crearea de scurte fragmente melodice - Crearea de răspunsuri la scurte fragmente cu profil de întrebare – Combinarea unor fragmente date, de tip bricks, prin ordonare în funcţie de alegerea elevului Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a IV-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Diferenţieri ale │
│ │presiunii şi ale │
│ │vitezei de ciupire │
│ │prin menţinerea │
│ │pulsatorie constantă│
│ │a emisiei sonore │
│ │Moduri de atac │
│ │diferenţiate - │
│ │staccato, legato │
│ │Mobilitatea şi │
│Elemente de │supleţea │
│tehnică │încheieturilor │
│instrumentală │Extinderi de ambitus│
│ │prin adăugarea de │
│ │noi poziţii, │
│ │registrul grav şi │
│ │acut │
│ │Schimburi de poziţie│
│ │şi maniere de │
│ │articulare │
│ │Egalizarea │
│ │articulaţiei mâinii │
│ │stângi, elemente de │
│ │virtuozitate │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Durate cu punct de │
│ │prelungire │
│ │Legato de prelungire│
│ │Diviziuni normale şi│
│ │excepţionale până la│
│ │patru valori pe timp│
│ │(inclusiv triolet) │
│ │Game şi arpegii cu │
│ │armuri având diezi │
│Elemente de │şi bemoli în armură │
│notaţie/ cultură │Elemente de │
│muzicală │diferenţiere │
│ │dinamică - accente │
│ │(metrice şi │
│ │ritmice), │
│ │diversificarea │
│ │nuanţelor constante │
│ │şi conştientizarea │
│ │celor graduale │
│ │(crescendo, │
│ │decrescendo) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Diversificarea │
│ │dinamicii şi a │
│ │manierei de │
│ │articulare prin │
│ │viteză şi presiune │
│ │diferenţiată │
│ │Utilizarea binomului│
│ │întrebare - răspuns │
│ │în construcţia │
│ │frazelor │
│ │Utilizarea efectului│
│ │de tip ecou în │
│ │repetarea unor │
│Aspecte │segmente │
│interpretative şi│Crearea de scurte │
│interdisciplinare│fragmente melodice │
│ │prin combinarea unor│
│ │fragmente date │
│ │(bricks) │
│ │Crearea de scurte │
│ │fragmente melodice │
│ │prin utilizarea │
│ │binomului întrebare │
│ │- răspuns │
│ │Elemente ludice │
│ │combinate cu │
│ │elemente de folclor │
│ │şi audiţii comparate│
│ │de lucrări în genuri│
│ │şi stiluri diferite │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu HARPĂ
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │- Rubin, Piese din │
│ │Volumul 1 │
│ │- Christoph Pampuch, │
│ │Piese din Harpa Mundi│
│ │- Deborah Friou, │
│ │Piese din Baroque │
│ │Music for the Harp │
│ │- Johann Sebastian │
│Studii: │Bach, Preludiul în Do│
│- Marie-Helene │Major │
│Gatineau, │- Hans Joachim │
│Methode de Harpe│Zingel, Piese din New│
│- Exerciţii │Harp Instruction │
│- Grossi, Metodo│- Deborah Friou, │
│per arpa │Piese din Baroque │
│- Henriette │Music for the Harp │
│Renie, Methode │- Marcel Grandjany, │
│pour harpe │Nocturne şi Reverie │
│- Nicolas │şi/sau Preludiul 1 │
│Charles Bochsa, │- Felix Godefroid, │
│50 de Exerciţii │Cântec de leagăn │
│progresive │- Marcel Tournier, │
│- Joseph │Offrande │
│Francois │- Henriette Renie, │
│Naderman, │Esquisse din │
│Exerciţii │Feuillets d’album │
│- Marcel │- Henriette Renie, │
│Grandjany, │Conte de Noel din Six│
│Studii │Pieces breves │
│- Nicholas │- Alphonse │
│Charles Bochsa, │Hasselmans, │
│Studii din │Istorietta, Landler │
│Caietul 1 │din Trois Petite │
│- John Thomas, │Bluettes │
│280 Technical │- Alphonse │
│Exercises for │Hasselmans, │
│the Harp │Crepuscule din │
│- Carlos │Feuillets d’automne │
│Salzedo, Daily │- Danielle Garella, │
│Dozen │Reve şi Chanson │
│ │d’Amour din Celtic │
│ │Suite No 5 │
│ │- Bernard Andres, │
│ │Aquatintes 2, Danses │
│ │D’Automne │
│ │- Carmen │
│ │Petra-Basacopol, │
│ │Piese din Suita │
│ │Cartea Junglei │
└────────────────┴─────────────────────┘
CHITARĂ
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Piese: │
│ │Bach I. S., │
│ │Menuet în a-moll│
│ │Carcassi M., │
│Studii: │Marş │
│Matteo Carcassi, │Carulli F., Dans│
│Metodă de chitară │Ivanov-Kramskoi │
│A. Andrei, 20 │A., Piesa │
│Micropreludes │Kalinin V., │
│Fernando Carulli, │Micul cowboy │
│Metodă de chitară │Krieger I., │
│ │Menuet │
│ │Paganini N., │
│ │Vals spaniol │
│ │Sor F., Andante │
│ │în C-dur │
└─────────────────────┴────────────────┘
Sugestii metodologice Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achiziţiilor învăţării dobândite prin educaţia de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalităţii de şanse şi de întregire a formării intelectuale, estetice şi morale ale elevilor. Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară şi ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanţă în interpretare. Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoştinţe pe utilizarea acestora în practica muzical-instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev şi pe opţiunile sale. Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul. Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conţinutul învăţării, metode, activităţi didactice şi recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum şi sugestii privind evaluarea continuă şi sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învăţare a unui instrument muzical. Repertoriul este un mijloc de realizare a competenţelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învăţare. În procesul de învăţământ, atât în cadrul ciclului primar, cât şi ulterior, în cadrul ciclului gimnazial (clasele III - VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potenţialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecţionare a tehnicii interpretative a elevului. În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic şi baroc. În acest sens, trebuie avute în vedere: - Utilizarea arcuşului mai ales în legato, detache, spiccato – Redarea ornamentelor după cerinţele epocii – Un grad sporit de velocitate – Uşurinţă în folosirea tehnicii de schimbare a nuanţelor Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalităţii elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exerciţiilor de memorare a textelor muzicale studiate şi de redare a acestora fără ajutorul partiturii. De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) şi obligatoriu în public (audiţii de clasă/catedră). Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevului. Câteva activităţi speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competenţelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenţie special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii. Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acţiuni, competiţii, finalizând demersul prin adoptarea şi implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanţă, eliminând astfel riscul promovării unor false valori. MODEL proiectare unitate de învăţare VIOLĂ, VIOLONCEL, HARPĂ, CHITARĂ UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: CONSOLIDARE TEHNICĂ - SCHIMB DE POZIŢIE/REGISTRU Clasa a IV-a Nr. ore alocate: 4 ore
┌───────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┐
│Detalieri │Competenţe │Activităţi de│Resurse │Evaluare │
│de conţinut│specifice │învăţare │ │ │
├───────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │ │a. învăţarea │ │ │
│ │ │soluţiilor │ │ │
│ │ │tehnice │ │ │
│ │ │specifice │ │ │
│ │ │schimburilor │ │ │
│ │ │de poziţie/ │ │ │
│ │ │registru │ │ │
│ │ │b. │- instrument│ │
│a. Studiu │2.2. │Consolidarea │- arcuş │- feedback │
│cu │Extinderea │controlului │- partituri │oferit în │
│schimburi │ambitusului │motric al │- suport │urma │
│de poziţie/│înălţimilor │celor 2 mâini│pentru │vizionării │
│registru │1.1. │în schimburi │partitură │înregistrării│
│(specific │Familiarizarea│de poziţie/ │- metronom │- │
│fiecărui │cu gamele │registru │- aparat │autoevaluarea│
│instrument)│majore şi │c. învăţarea │audio-video │în baza │
│b. Gama Sol│minore cu │pe fragmente │pentru │criteriilor │
│major │alteraţii. │şi apoi │înregistrare│prestabilite │
│ │ │integral a │ │ │
│ │ │studiului │ │ │
│ │ │abordat │ │ │
│ │ │d. │ │ │
│ │ │înregistrarea│ │ │
│ │ │audiovideo a │ │ │
│ │ │interpretării│ │ │
│ │ │elevului │ │ │
├───────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┤
│Notă: Consolidarea tehnică a schimburilor de poziţie/registru │
│reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii acestor elemente│
│constitutive ale emisiei înălţimilor de sunete │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │Naţionale │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Paladi, │Şcoala gimnazială de muzică│
│Ani Marie │nr. 1 Iosif Sava - │
│ │Bucureşti │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Vidican, │Colegiul Naţional de Muzică│
│Miruna │George Enescu - Bucureşti │
│Elena │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Vodă, │Colegiul Naţional de Muzică│
│Camelia │George Enescu - Bucureşti │
│Ioana │ │
└──────────┴───────────────────────────┘
ANEXA 5 Programa şcolară pentru disciplina VIOARĂ Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru Instrument principal - Vioară reprezintă oferta curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 3 ore/săptămână. Programa pentru Instrument principal - Vioară este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul primar, asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele două niveluri de învăţământ (primar şi gimnazial). Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate în studiul instrumentelor cu coarde jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnică instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultura muzicală – Aspecte interpretative Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale. Competenţe generale 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aplicarea în mod conştient de diferite combinaţii ritmice, melodice şi dinamice şi operarea cu sunetele corespunzătoare celor cinci poziţii - Executarea unor exerciţii cu schimburi de poziţii cu toate degetele pe diferite intervale, pe toate coardele până în poziţia a cincea 1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică şi agogică - Executarea unor exerciţii pe corzi libere cu presiuni şi viteze de arcuş diferite, în diferite porţiuni de arcuş 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate şi de perfecţionare a emisiei sonore - Executarea unor exerciţii sugerate în metodele de studii 2.2. Coroborarea elementelor de frazare asimilate cu participarea afectivă adecvată repertoriului - Executarea unor exerciţii de perfecţionare a mâinii drepte prin studierea pe fragmente cu aplecare spre îmbunătăţirea emisiei sonore Conţinuturi
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Combinarea │Redarea textului muzical│
│elementelor │şi de solfegiere mentală│
│ritmico- │a acestuia folosind │
│melodice │auzul intern │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Elementele de│Solfegierea dinamică a │
│dinamică şi │textului muzical │
│agogică │Obţinerea unor │
│ │sonorităţi variate │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Schimburi de poziţie şi │
│Probleme de │duble coarde │
│tehnică │Stăpânirea tehnicilor de│
│Instrumentală│arcuş │
│ │Noţiuni de acordaj │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Redarea cu │
│ │personalitate, │
│Participarea │înţelegere muzicală şi │
│afectivă în │expresivă a │
│interpretare │repertoriului în studiu │
│ │Stimularea dezvoltării │
│ │imaginaţiei artistice │
└─────────────┴────────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Exerciţii tehnice: │ │
│A.A. Sarvaş op. 2, │ │
│Studii pregătitoare│ │
│pentru duble coarde│ │
│H. Schradieck, │Studii │
│Şcoala tehnicii │tehnico-melodice │
│viorii - Caietul I │A. Blumestengel │
│O. Sevcik op. 1, │op. 33, 24 Studii,│
│caietele I şi II │5 poziţii │
│(Tehnica viorii) │Fortunatov, Studii│
│O. Sevcik op. 2, │alese │
│caietele I, II şi │H. Kayser op. 20, │
│III (Tehnica │Studii │
│arcuşului) │H. Sitt op. 32, │
│O. Sevcik op. 7, │Studii, caietul V │
│caietele I şi II │(Duble coarde) │
│(Trilul) │H. Sitt, Studii │
│O. Sevcik op. 8, │op. 32 - caietele │
│Schimburi de │II şi III J. Dont │
│poziţie │op. 37, Studii │
│O. Sevcik op. 9, │J.F. Mazas op. 36,│
│Duble coarde │Studii │
│R. Klenck, Studiul │R. Klenck, Studiul│
│gamelor │poziţiilor la │
│S. Suzuki, vol. I │vioară │
│(Exerciţii de │ │
│realizarea │ │
│schimburilor de │ │
│poziţii I-V) │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Piese: │ │
│A. Rubinstein, │ │
│Melodie, op. 3 nr.1│ │
│A. Seybold, Arie │ │
│din secolul a │ │
│XVII-lea, Poloneză │ │
│Alte piese │ │
│româneşti de │ │
│dificultate │ │
│similară, din │ │
│Catalogul Uniunii │ │
│Compozitorilor │ │
│B. Bartok, Sonatina│ │
│B. Dubosarski, │ │
│Piese │ │
│B. Godard, Berceuse│Sonate: │
│de Jocelyn │A. Corelli, Sonate│
│(poziţiile I-V) │A: Vivaldi, │
│C Dimitrescu, Dans │Sonatele în re │
│ţărănesc, op. 15 │minor, Do major, │
│C.C. Nottara, │fa minor │
│Siciliana │F.M. Veracini, 12 │
│G. Ellerton, │Sonate │
│Tarantella │G.F: Haendel, │
│H. Wieniawski, │Sonatele a III-a │
│Mazurci │şi a IV-a │
│I.J. Pleyel, 6 │S. Suzuki, vol. V │
│Duete mici, op. 59 │Concerte: │
│(poziţiile I-V) │A. Komarovski, │
│I.J. Pleyel, 6 │Concert nr. 1 în │
│Duete mici, op. 8 │mi minor │
│(poziţiile I-IV) │(poziţiile I-VII) │
│J. B. Ch. Dancla, │A. Komarovski, │
│Duete, op. 35 │Concert nr. 2 în │
│(poziţiile I-III) │La major │
│J. Brahms, Dansuri │(poziţiile I-V) │
│ungare (ediţie │Fr. Seitz, Concert│
│uşoară) │nr. 3 în sol │
│J. H. Fiocco, │minor, op. 12 │
│Allegro │(poziţiile I-V) │
│J. Ph. Rameau, │Fr. Seitz, Concert│
│Tamburina │nr. 4 │
│J.B. Ch. Dancla, │Fr. Seitz, Concert│
│Duete, op. 61 │nr. 5 în Re major │
│(poziţiile I-III) │(poziţiile I-VII) │
│(Duos faciles et │G.B. Viotti, │
│progressifs) │Concert nr.23 în │
│J.F. Mazas, 8 │Sol major (P.I) │
│Melodii uşoare │J.B. Accolay, │
│pentru vioară solo,│Concert în la │
│op.80 (poziţiile │minor (poziţiile │
│I-V) │IV) │
│Kreisler, Siciliana│J.S. Bach, │
│şi Rigaudon │Concertul în la │
│L. Feldman, Suita │minor │
│nr. 2 │O. Rieding, │
│L. Jansa, 6 Duete │Concertino în Re │
│progresive, op. 74 │major, op. 25 │
│(poziţiile I-III) │(poziţiile I-V) │
│L. van │O. Rieding, │
│Beethoven-Kreisler,│Concertino în Sol │
│Rondino │major, op. 5 │
│Mlinarski, Mazurca │(poziţiile I-V) │
│Nath. Rubinstein, │ │
│Fusul în sol minor │ │
│O. Rieding, Arie cu│ │
│variaţiuni în Sol │ │
│op. 3 nr. 4, (Air │ │
│varie) (poziţiile │ │
│I-III) │ │
│O. Rieding, Bolero,│ │
│op. 3 nr. 3 │ │
│(poziţiile I-V) │ │
│Porpora-Kreisler, │ │
│Tempo di Menuetto │ │
│S. Suzuki, vol. V │ │
│V. Monti, Czardas │ │
│W.M. Keppler, │ │
│Sonatina │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aplicarea conştientă a diferitelor combinaţii ritmice, melodice şi dinamice - Executarea unor exerciţii de redarea sunetelor corespunzătoare celor 7 poziţii – Executarea unor exerciţii pentru tehnica schimburilor de poziţii până în poziţia a VII-a cu diferite degete şi intervale 1.2. Aplicarea termenilor de dinamică şi agogică. - Înţelegerea termenilor existenţi în textul muzical – Executarea unor exerciţii pentru realizarea indicaţiilor de dinamică şi agogică 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerinţele expresiei repertoriale - Executarea unor exerciţii pentru recunoaşterea în textul muzical a dificultăţilor tehnice şi găsirea soluţiilor pentru rezolvare 2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat - Executarea unor exerciţii de analiză comparată pe diferite stiluri şi genuri muzicale sub raport expresiv Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Combinarea │Redarea textului │
│elementelor │muzical │
│ritmico- │Citire la prima vedere │
│melodice │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Diversificarea paletei │
│ │de nuanţe dinamice şi │
│Elemente de │agogice ajungând până │
│Dinamică şi │la nuanţe extreme │
│agogică │(fff., ff., f., p., │
│ │pp., ppp., subito f., │
│ │subito p.) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Tehnica mâinii drepte: │
│ │trăsături specifice de │
│ │arcuş (staccato, │
│Probleme de │spiccato) │
│tehnică │Tehnica mâinii stângi: │
│instrumentală │vibrato, intonaţie, │
│ │emisie sonoră │
│ │Acorduri de 3 şi 4 │
│ │sunete │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Redarea cu │
│ │personalitate, │
│Participarea │înţelegerea muzicală şi│
│afectivă şi │expresivă a │
│interpretativă│repertoriului studiat │
│ │Stimularea dezvoltării │
│ │imaginaţiei artistice │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Exerciţii tehnice: │ │
│A. A. Sarvaş op. 2,│ │
│Studii pregătitoare│ │
│pentru duble coarde│ │
│A. A. Sarvaş op. 3,│Studii │
│Studiul dublelor │tehnico-melodice: │
│coarde │F. Fiorillo, 36 │
│A. G. Gregorian, │Studii sau │
│Game şi arpegii │Capricii │
│Chr. H. Hohmann, │Fortunatov, Studii│
│Studiul gamelor │alese │
│H. Schradieck, │H. Sitt op. 32, │
│Şcoala tehnicii │caietul IV │
│viorii - Caietul I │(poziţiile VI şi │
│J. Bloch, Studiul │VII) │
│gamelor │H. Sitt op. 32, │
│J. Hrimaly, Studiul│caietul V - Duble │
│gamelor │coarde │
│O. Sevcic op. 1, │J. Dont op. 37, 24│
│caietele I şi II │Studii │
│(Tehnica viorii) │J.B. Ch. Dancla │
│O. Sevcik op. 2, │op. 68, Studii │
│caietele I, II şi │pentru vioară cu │
│III (Tehnica │acompaniamentul │
│arcuşului) │unei a doua viori │
│O. Sevcik op. 3 │J.F. Mazas op. 36,│
│O. Sevcik op. 7, │Studii │
│caietele I şi II │R. Klenck, Studiul│
│(Trilul) │poziţiilor │
│O. Sevcik op. 8, │R. Kreutzer, 42 │
│Schimburi de │Studii sau │
│poziţie │Capricii (primele │
│O. Sevcik op. 9, │studii) │
│Duble coarde │ │
│R. Klenck, Studiul │ │
│gamelor │ │
│S. Suzuki, vol VI │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Piese: │ │
│A. Dvorak, │ │
│Humoresca │ │
│A. Rubinstein, │ │
│Melodie op. 3 nr. 1│ │
│Alte piese │ │
│româneşti de │ │
│dificultate │ │
│similară, din │Sonate: │
│Catalogul Uniunii │A. Corelli, Sonate│
│Compozitorilor │A. Vivaldi, │
│C. Porumbescu, │Sonatele în re │
│Balada, Reverie │minor, DO major, │
│C.C. Nottara, │fa minor, La major│
│Siciliana, op.1 │ECles, Sonata în │
│Ch.A. Beriot, Scene│sol minor │
│de balet, op.100 │M. Veracini, 12 │
│Ch.Beriot, │Sonate │
│Variaţiuni în re │Fr. Haendel, │
│minor │Sonatele II, III, │
│F: Kreisler, │IV, V, VI │
│Suferinţa dragostei│Concerte: │
│(Libeslied, Schon │Ch. A. de Beriot, │
│Rozmarin) │Concert nr. 9 în │
│Fr. Kreisler, │la minor │
│Siciliană şi │G.B. Viotti, │
│Rigaudon │Concert nr. 23 în │
│G. Enescu, Adagio, │Sol major │
│Balada, Nocturna, │G.B. Viotti, │
│Pastorala │Concert nr. 28 în │
│G. Pugnani, Largo │la minor │
│Espressivo │G.B. Viotti, │
│H. Wieniawski, │Concert nr. 29 în │
│Mazurca Dudziar (Le│mi minor │
│Menetrier), op. 19 │G.B: Viotti, │
│nr.2 │Concert nr. 20 în │
│H. Wieniawski, │Re major │
│Mazurca Piesn │Haydn, Concert în │
│Polska (Chanson │Sol major │
│polonaise) op. 12 │J.S. Bach, │
│H. Wieniawski, │Concertul în la │
│Mazurci │minor │
│H. Hrestomaţia, │P. Castruci, │
│pentru clasele a │Concert în sol │
│VI-a │minor │
│I.J. Pleyel, 6 │P. Rode, Concert │
│Duete mici, op. 59 │nr. 6 în Sib major│
│(poziţiile I-V) J. │P. Rode, Concert │
│Brahms, Dansuri │nr. 7 în la minor,│
│ungare │op. 9 │
│J. Sibelius, Vals │P. Rode, Concert │
│trist, op. 44 │nr. 8 în mi minor,│
│(poziţiile I-VI) │op. 13 Sphor, │
│J. B. Ch. Dancla, │Concertul nr. 2 │
│Solo de concert nr.│W.A. Mozart, │
│1 în si minor, op. │Adelaide │
│77 │W.A. Mozart, Mic │
│L. Feldmann, Suita │concert │
│nr. 2 │ │
│M. T. von Paradis, │ │
│Siciliana │ │
│P. I. Ceaikovski, │ │
│Cântec fără cuvinte│ │
│Porpora-Kreisler, │ │
│Tempo din Menuetto │ │
│R. M. Glier, Vals │ │
│S. Suzuki, vol. VI │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice şi dinamice - Executarea unor exerciţii de solfegiere mentală a partiturii 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obţinerea unei sonorităţi optime - Executarea unor exerciţii pentru obţinerea unei cursivităţi – Executarea unor exerciţii pentru expresivitate – Executarea unor exerciţii pentru împărţirea corectă a porţiunilor de arcuş Conţinuturi
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Domenii de conţinut │Clasa a VII-a │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Combinaţii de │
│ │formule ritmice │
│Structuri ritmico- │şi melodice │
│melodice şi armonice│Cântatul în │
│ │ansamblu (duet, │
│ │trio) │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Asimilarea │
│ │poziţiilor │
│ │superioare │
│Elemente de tehnică │poziţiei a VII- │
│instrumentală │a Emisia │
│ │flageoletelor │
│ │artificiale │
│ │Pizzicato de mână│
│ │stângă │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Elemente de │
│ │sintaxă muzicală │
│ │în interpretare │
│ │Interpretare în │
│Capacitatea de │faţa publicului a│
│receptare a muzicii,│unui repertoriu │
│cultivarea │variat stilistic │
│sensibilităţii şi │Participarea în │
│imaginaţiei muzicale│calitate de │
│ │auditor în │
│ │diferite │
│ │manifestări │
│ │artistice │
└────────────────────┴─────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Studii: │ │
│A. Casorti, Tehnica │ │
│arcuşului la vioară,│ │
│op.50 │ │
│A. A. Sarvaş op. 3, │ │
│Studiul dublelor │ │
│coarde │ │
│A. G. Gregorian, │ │
│Game şi arpegii │Studii │
│Ch. H. Hohmann, │tehnico-melodice:│
│Studiul gamelor │B. Campagnoli, 7 │
│D. Vlădescu, Tehnica│Divertismente │
│viorii (exerciţii │op.18 (poziţiile │
│pentru mâna stângă) │I-VII) │
│E. Singer, Studii │Ch. Dancla, op.3 │
│zilnice │E. Polo, 30 de │
│Fleca, Studiul │Studii progresive│
│gamelor │în duble coarde │
│H. Schradieck, │(poziţia I-III) │
│Şcoala tehnicii │F. Fiorillo, 36 │
│viorii - Caietul I │Stuii sau │
│şi II │Capricii │
│J. Bloch, Studiul │H. Sitt, Studii │
│gamelor │op.32, caietul IV│
│J. Hrimaly, Studiul │(poziţiile a VI-a│
│gamelor │şi a VII-a) │
│J.B Ch. Dancla, 50 │J. Dont, 24 │
│de studii zilnice, │Studii, op.37 │
│op.74 │J. F. Mazas, │
│O. Sevcick op. 1, │Studii, op.36 │
│caietele II şi III │P. Rode, 24 │
│(Tehnica viorii) │Capricii │
│O. Sevcik op. 2, │R. Kreutzer, 42 │
│caietele II şi III │de Studii sau │
│(Tehnica arcuşului) │Capricii │
│O. Sevcik op. 7, │ │
│caietele I şi II │ │
│(Trilul) │ │
│O. Sevcik op. 8, │ │
│Schimburi de poziţie│ │
│O. Sevcik op. 9, │ │
│Duble coarde │ │
│R. Klenck, Studiul │ │
│gamelor │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Piese: │ │
│A. Corelli - La │ │
│Folia │ │
│A. Dvorak - │ │
│Humoresca │ │
│Porumbescu - Balada │ │
│Ch. A. Beriot - 4 │Sonate: │
│Arii cu variaţiuni │A. Corelli - │
│(op. 5, op. 12, op. │Sonate │
│42) │A. Vivaldi - │
│Ch. A. Beriot - │Sonata în La │
│Scene de balet, │major │
│op.100 │M. Veracini - 12 │
│Ch. Beriot - │Sonate │
│Variaţiuni în re │G.Tartini - │
│minor şi Mi major │Didona │
│D. Bughici - Suită │G.F. Haendel - │
│în stil românesc │Sonatele II, V şi│
│Fr. Drdla - Souvenir│VI │
│Francoeur-Kreisler -│P. Locatelli - │
│Sicilian şi Rigaudon│Sonate │
│G. Enescu - Balada │Senaille - Sonată│
│G. Enescu - Nocturna│în sol minor │
│H. Granados-Kreisler│Concerte: │
│- Dans spaniol │Castrucci - │
│H. Schradieck - │Concert în sol │
│Perpetuum mobile │minor │
│H. Vieuxtemps - │Ch. A. de Beriot │
│Reverie nr. 3 op. 22│- Concert nr. 7 │
│H. Wieniawski - │în Sol major, op.│
│Amintiri din Posen │76 │
│op. 3 │Ch. A. de Beriot │
│H. Wieniawski - │- Concert nr. 9 │
│Mazurka Kuyawiak │în la minor, op. │
│I. Scărlătescu - │104 │
│Bagatela │G. Tartini - │
│J. Brahms - Dansuri │Concert în re │
│ungare │minor │
│J. Brahms - Vals în │G.B. Viotti - │
│La major nr. 15, op.│Concerte │
│39 │J. Haydn - │
│J.B. Ch. Dancla - │Concert nr. 2 în │
│Solo de concert nr.2│Sol major │
│în Sol major şi nr. │J.M. Leclair - │
│3 în la minor, op. │Concert nr.1 în │
│77 │re minor, op. 7 │
│Kreisler - Trilogia │J.S. Bach - │
│L. Feldman - Suita │Concert în la │
│nr. 2 │minor │
│M. Chiriac - │J.S. Bach - │
│Serenada │Concert în Mi │
│M. de Falla - Dans │major │
│spaniol La vida │Kabalevski - │
│breve │Concert în Do │
│M.P. Musorgski - │major │
│Gopak │P. Nardini - │
│N. Paganini - │Concert în mi │
│Sonatine │minor │
│P. Constantinescu - │P. Rode - Concert│
│Sonatina │nr. 4 în La major│
│P. de Sarasate - │P. Rode - Concert│
│Dans spaniol nr.37 │nr. 7 în la minor│
│P. de Sarasate - │P. Rode - Concert│
│Malaguena │nr. 8 în mi minor│
│P. de Sarasate - │R. Kreutzer - │
│Romanţă andaluză │Concert nr. 13 în│
│Pugnani-Kreisler - │RE major │
│Preludii şi Allegro │R. Kreutzer - │
│Raffa – Cavatina │Concert nr. 19 │
│Tartini-Kreisler - │S. Suzuki - vol. │
│Variaţiuni pe o temă│VII │
│de Corelli │Sphor - Concert │
│V. Filip - Capricii │nr. 2 │
│pentru vioară solo │ │
│V. Filip - Suită │ │
│românească │ │
│Vitalli - Ciaccona │ │
│W.A. Mozart - Menuet│ │
│în Re major │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală - Executarea unor exerciţii de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă) 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale - Game şi arpegii pe o singură coardă şi în 3 octave – Spiccato şi ricochee pe o singură coardă şi pe mai multe coarde Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Trilul pe duble │
│Operarea cu │coarde şi pe valori │
│elemente de │Vibrato stilizat şi │
│tehnică şi limbaj│diferenţiat în │
│muzical │funcţie de lucrarea │
│ │abordată │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Audiţii comparate │
│ │ale unor │
│Capacitatea de │interpretări │
│receptare a │consacrate │
│muzicii │Redarea cu │
│ │personalitate a │
│ │textului muzical │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Cultivarea │Înţelegerea muzicală│
│sensibilităţii, │şi expresivă a │
│imaginaţiei şi │repertoriului │
│creativităţii │studiat │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Studii: │ │
│A. Casorti, Tehnica│ │
│arcuşului la vioară│ │
│A. A. Sarvaş op. 3,│ │
│Studiul dublelor │ │
│coarde │ │
│A. A. Sarvaş, │ │
│Studiul │ │
│acordurilor, op.5 │ │
│A. G. Grigorian, │Studii │
│Game şi arpegii │tehnico-melodice: │
│C. Flesch, Game şi │Ch. Beriot, │
│arpegii (1-5) │Vieuxtemps, Alard,│
│D. Vlădescu, │Culegere de studii│
│Tehnica viorii │E. Polo, 30 de │
│(exerciţii pentru │Studii progresive │
│mâna stângă) │pe duble coarde │
│Ghilels, Game şi │F. Fiorillo, 36 de│
│arpegii │Studii sau │
│H. Schradieck, │Capricii │
│Şcoala tehnicii │J.B.Ch. Dancla, 20│
│viorii - Caietul I │de Studii, op. 37 │
│şi II │(cele accesibile) │
│J. Bloch, Studiul │L. Feldman, Studii│
│gamelor │melodice, Caietele│
│J. Hrimaly, Studiul│I şi II │
│gamelor │L.J. Massart, Arta│
│M. Iftinchi, │exersării │
│Schimburile de │studiilor la │
│poziţii duble │Kreutzer │
│coarde │P. Rode, 24 de │
│O. Sevcik op. 1, │Capricii (cele │
│caietele II şi III │accesibile) │
│(Tehnica viorii) │R. Kreutzer, 42 │
│O. Sevcik op. 2, │Studii sau │
│caietele III, IV, V│Capricii │
│(Tehnica arcuşului)│ │
│O. Sevcik op. 8, │ │
│Schimburi de │ │
│poziţie │ │
│O. Sevcik op. 9, │ │
│Duble coarde │ │
│R. Cionca, Studiul │ │
│gamelor │ │
│R. Klenck, Studiul │ │
│gamelor │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Piese: │ │
│A. Corelli, La │ │
│Folia │ │
│Ch.A. de Beriot, │ │
│Variaţiuni op. 15 │ │
│în Mi major │ │
│H. Wieniawski, │ │
│Legenda, op. 17 │ │
│J. Brahms, Dansuri │ │
│ungare │ │
│J. Raff, Cavatina │ │
│nr. 3 în Re major │Sonate: │
│op. 85 │Corelli, Sonate │
│L. van Beethoven, │Handel, Sonata în │
│Romanţa în Fa major│La major │
│op. 50 │Handel, Sonata în │
│L. van Beethoven, │Mi major │
│Romanţa în Sol │Handel, Sonata în │
│major op. 40 │sol minor │
│M. de Falla, Dans │Concerte: │
│Spaniol La vida │Rode, Concertele 7│
│breve │şi 8 (partea I) │
│M.P. Musorgski, │Beriot, Concertul │
│Gopak │nr. 9, 7,1, scene │
│Pugnani-Kreisler, │de balet │
│Preludiu şi Alegro │ │
│S. Suzuki, vol. │ │
│VIII │ │
│T. Fuchs, Serenada │ │
│pentru vioară │ │
│T. Vitali, Ciaccona│ │
│Tartini-Kreisler, │ │
│Variaţiuni pe o │ │
│temă de Corelli │ │
│W.A. Mozart, Rondo │ │
│în Do major, KV373 │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
Sugestii metodologice Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achiziţiilor învăţării dobândite prin educaţia de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalităţii de şanse şi de întregire a formării intelectuale, estetice şi morale ale elevilor. Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară şi ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanţă în interpretare. Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoştinţe pe utilizarea acestora în practica muzical-instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev şi pe opţiunile sale. Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul. Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conţinutul învăţării, metode, activităţi didactice şi recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum şi sugestii privind evaluarea continuă şi sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învăţare a unui instrument muzical. Repertoriul este un mijloc de realizare a competenţelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învăţare. În procesul de învăţământ gimnazial (clasele V - VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potenţialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecţionare a tehnicii interpretative a elevului. În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic. În acest sens, trebuie avute în vedere: - Utilizarea arcuşului: spiccato – Redarea ornamentelor după cerinţele epocii – Un grad sporit de velocitate – Uşurinţă în folosirea tehnicii de schimbare a nuanţelor Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalităţii elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exerciţiilor de memorare a textelor muzicale studiate şi de redare a acestora fără ajutorul partiturii. De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) şi obligatoriu în public (audiţii de clasă/catedră). În perioada învăţământului gimnazial, pregătirea de specialitate a elevilor se va axa pe iniţierea în şi cu familiarizarea cu perioadele stilistice, muzicale în vederea aprofundării perioadelor stilistice importante: - Baroc – Clasicism – Romantism – Modernism Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevului. Câteva activităţi speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competenţelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenţie special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii. Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acţiuni, competiţii, finalizând demersul prin adoptarea şi implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanţă, eliminând astfel riscul promovării unor false valori. MODEL proiectare unitate de învăţare VIOARĂ UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU ROMÂNESC Clasa a VI-a Nr. ore alocate: 4 ore
┌──────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┐
│Detalieri │Competenţe │Activităţi de│ │ │
│de │specifice │învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │1.1. │ │ │ │
│ │Aplicarea │2.1. │ │ │
│ │conştientă a│Îmbinarea │ │ │
│ │diferitelor │elementelor │ │ │
│ │combinaţii │tehnice cu │ │ │
│ │ritmice, │cerinţele │- vioară │- feedback │
│ │melodice şi │expresive ale│- arcuş │oferit în │
│ │dinamice │piesei │- partitură │urma │
│ │1.2. │- învăţarea │- suport │vizionării │
│G. Enescu │Aplicarea │pe fragmente │pentru │înregistrării│
│„Nocturna”│indicaţiilor│şi apoi │partitură │- │
│- MEMORARE│şi agogică │integral al │- metronom │autoevaluarea│
│ │- │lucrării fără│- aparat │în baza │
│ │înţelegerea │partitură │audio-video │criteriilor │
│ │termenilor │- │pentru │prestabilite │
│ │existenţi în│înregistrarea│înregistrare│ │
│ │textul │audio-video a│ │ │
│ │muzical │interpretării│ │ │
│ │- utilizarea│elevului │ │ │
│ │tehnicilor │ │ │ │
│ │adecvate │ │ │ │
├──────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┤
│Notă: Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară │
│parcurgerii şi asimilării elementelor constitutive (melodie, │
│ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înţelegerea formei, │
│dinamică şi tempo) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Nume, prenume│Instituţie de │
│ │apartenenţă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Baltaga, │Colegiul Naţional de │
│Elena │Muzică George Enescu - │
│ │Bucureşti │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Cîmpeanu, │Şcoala gimnazială de │
│Liuţa-Adriana│muzică Augustin Bena - │
│ │Cluj-Napoca │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Gheorghe, │Colegiul Naţional de │
│Florentina │Arte Regina Maria - │
│ │Constanţa │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Huştiuc │Liceul de Artă Ştefan │
│Lina-Consuela│Luchian - Botoşani │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Iacob, │Colegiul Naţional de │
│Lucian-Edelin│Artă Octav Băncilă - │
│ │Iaşi │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Iaru, Virgil │Liceul de Arte Ionel │
│ │Perlea - Slobozia │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Orcula, │Şcoala Gimnazială de │
│Hortensia │Arte Nr. 4 │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Popa Tania │Arte Dinu Lipatti - │
│ │Bucureşti │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ursu │Colegiul Naţional de │
│Magdalena │Arte Dinu Lipatti - │
│ │Bucureşti │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Zătu, │Liceul Vocaţional de │
│Veronica │Muzică „Tudor Ciortea”- │
│ │Braşov │
└─────────────┴────────────────────────┘
ANEXA 6 Programa şcolară pentru disciplina PIAN Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru Instrument principal, disciplina Pian reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu 3 ore pe săptămână. Programa pentru Pian este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului. Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele două niveluri de învăţământ (gimnazial şi liceal). Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Pian jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnică instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultură muzicală – Aspecte interpretative Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale. Programa de faţă se adresează elevilor care parcurg studiul pianului încă din clasa I. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu (în clasa a III-a, a IV-a sau a V-a), se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă şi progresului înregistrat de elevi. Competenţe generale 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Să aplice conştient combinaţii melodice, ritmice şi armonice - Exerciţii pe probleme – Exerciţii cu toate gamele majore şi minore pe patru octave separat şi împreună – Exerciţii cu game cromatice separat – Exerciţii cu acorduri mici, arpegii pe patru sunet – Exerciţii cu arpegii mari pe patru octave 1.2. Să-şi reprezinte elemente de dinamică şi agogică - Solfegierea dinamică a textului muzical – Aplicarea instrumentală – Redarea corectă a textului – Citire la prima vedere 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Să rezolve problemele de tehnică instrumentală - Reducere la o schemă sau model – Îmbinarea elementelor tehnice în lucrările muzicale din literatura de specialitate 2.2. Să exprime propriile sentimente în repertoriul abordat - Audierea interpretărilor de referinţă – Interpretarea pe scenă şi conştientizarea actului interpretativ Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii pe probleme │
│ │Exerciţii cu toate │
│ │gamele majore şi minore│
│ │pe patru octave separat│
│Elemente de │şi împreună │
│tehnică │Exerciţii cu game │
│instrumentală │cromatice separat │
│specifică │Exerciţii cu acorduri │
│ │mici, arpegii pe patru │
│ │sunet │
│ │Exerciţii cu arpegii │
│ │mari pe patru octave │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Solfegierea dinamică a │
│Elemente de │textului muzical │
│notaţie/ │Aplicarea instrumentală│
│cultura │Redarea corectă a │
│muzicală │textului │
│ │Citire la prima vedere │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Reducere la o schemă │
│ │sau model │
│ │Îmbinarea elementelor │
│ │tehnice în lucrările │
│ │muzicale din literatura│
│Aspecte │de specialitate │
│interpretative│Audierea │
│ │interpretărilor de │
│ │referinţă │
│ │Interpretarea pe scenă │
│ │şi conştientizarea │
│ │actului interpretativ │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Repertoriul │
│ │preclasic: │
│ │J. S. Bach, │
│ │Invenţiuni la 2│
│ │voci │
│ │Repertoriul │
│ │clasic: │
│Studii: │J. Haydn, 6 │
│C. Czerny, Studii op. │Divertismente, │
│299, 821 │Sonatine │
│St. Heller, Studii op.│L. van │
│45 │Beethoven, │
│ │Sonata op. 49 │
│ │nr. 2 │
│ │M. Clemenţi, │
│ │Sonatine │
│ │W. A. Mozart, │
│ │Sonatine │
│ │vieneze │
├──────────────────────┼───────────────┤
│ │Repertoriul │
│Repertoriul romantic │românesc: │
│şi modern: │C. Petra │
│A. Haciaturian, │Basacopol, │
│Sonatina, Album pentru│Imagini │
│copiilor │pitoreşti │
│E. Grieg, Piese lirice│F. Lazăr, Suita│
│F. │pentru copiilor│
│Mendelssohn-Bartholdy,│P. │
│Cântece fără cuvinte │Constantinescu,│
│D. Kabalevski, 24 de │Tocco-Toccatina│
│piese pentru copii │S. Drăgoi, │
│M. P. Mussorgski, O │Suita de │
│lacrimă │dansuri │
│P. I. Ceaikovski, │populare │
│Album pentru copiilor │Tudor Ciortea, │
│ │Rondoletto │
└──────────────────────┴───────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Să realizeze combinaţii de elemente melodice, armonice, ritmice - Analizarea textelor muzicale şi identificarea elementelor melodice, armonice, ritmice – Introducerea elementelor de polifonie – Exerciţii pe probleme – Game majore şi minore pe patru octave – Exerciţii cu game în sexte, terţe şi decime – Exerciţii cu acorduri mici, arpegii mici şi mari 1.2. Să aplice indicaţiile de dinamică şi agogică - Explicarea termenilor existenţi în textul muzical – Executarea indicaţiilor de dinamică şi agogică – Compararea diferitelor nuanţe – Exerciţii cu nuanţe diferite (p, mf, f) 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Să îmbine elementul tehnic cu cerinţele expresive repertoriale - Exerciţii de recunoaştere într-un text muzical a diferitelor elemente tehnice – Exerciţii de rezolvare a problemelor tehnice ivite şi raportarea acestora la contextul muzical – Prezentarea pe scenă a repertoriilor parcurse 2.2. Să identifice mesajul muzical al repertoriului studiat - Compararea diferitelor stiluri muzicale – Diferenţierea caracterului expresiv al lucrărilor muzicale studiate Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii pe probleme │
│ │Game majore şi minore │
│ │pe patru octave │
│ │Exerciţii cu game în │
│ │sexte, terţe şi decime │
│ │Exerciţii cu acorduri │
│Elemente de │mici, arpegii mici şi │
│tehnică │mari │
│instrumentală │Explicarea termenilor │
│specifică │existenţi în textul │
│ │muzical │
│ │Executarea indicaţiilor│
│ │de dinamică şi agogică │
│ │Compararea diferitelor │
│ │nuanţe │
│ │Exerciţii cu nuanţe │
│ │diferite (f, p) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de │
│ │recunoaştere într-un │
│ │text muzical a │
│ │diferitelor elemente │
│ │tehnice │
│ │Exerciţii de rezolvare │
│ │a problemelor tehnice │
│ │ivite şi raportarea │
│Elemente de │acestora la contextul │
│notaţie/ │muzical │
│cultura │Prezentarea pe scenă a │
│muzicală │repertoriilor parcurse │
│ │Analizarea textelor │
│ │muzicale şi │
│ │identificarea │
│ │elementelor melodice, │
│ │armonice, ritmice │
│ │Introducerea │
│ │elementelor de │
│ │polifonie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Compararea diferitelor │
│ │stiluri muzicale │
│Aspecte │Diferenţierea │
│interpretative│caracterului expresiv │
│ │al lucrărilor muzicale │
│ │studiate │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Studii: │Repertoriul preclasic:│
│C. Czerny, │C. Daquin, Le Coucou │
│Studii op. 299 │G. Fr. Haendel, 6 │
│M. Clementi, 50│Fughete, Allemande, │
│Preludii şi │Suite (părţi) │
│studii pentru │J. S. Bach, Invenţiuni│
│pian │la 2 şi 3 voci, 6 Mici│
│N. Makarova, 6 │preludii, Preludii şi │
│Studii op. 16 │fughete, Mica Suită în│
│St. Heller, │La Major, Fuga în Do │
│Studii op. 45, │Major │
│46 │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Repertoriul │ │
│clasic: │ │
│Ph. Em. Bach, │ │
│Solfegietto, 3 │ │
│Sonate uşoare │ │
│pentru pian │Repertoriul romantic: │
│D. Cimarosa, 32│E. Grieg, Tablouri │
│de Sonate │poetice, Piese lirice │
│J. Haydn, │F. Liszt, Consolations│
│Sonate nr. 1 în│F. │
│Do, nr. 2 în Si│Mendelssohn-Bartholdy,│
│bemol, nr. 3 în│Cântece fără cuvinte, │
│Do, nr. 7 în │6 Piese pentru copii │
│Do, nr. 8 în │Fr. Chopin, 3 Ecoseze,│
│Sol, nr. 9 în │Mazurci │
│Fa, nr. 10 în │Fr. Schubert, 3 │
│Do, nr. 11 în │Marşuri militare op. │
│Sol │51, Andantino în Do, │
│L. van │Scherzo-uri, Momente │
│Beethoven, │muzicale │
│Rondo în Do op.│J. Brahms, Valsuri │
│51, Variaţiuni │P. I. Ceaikovski, │
│în Re, în Sol, │Bagatelle, Humoresca, │
│Sonata op. 49, │Mazurca, Anotimpuri │
│Bagatele op. │(Mai, Aprilie) │
│33, Ecoseze, │R. Schumann, Album │
│Contradansuri │pentru tineret, │
│W. A. Mozart, │Sonatele pentru │
│Andantino în Mi│tineret op. 118, nr. 1│
│bemol K. V. │şi 2 │
│283, Sonata │ │
│facile K. V. │ │
│545, Pastorala │ │
│variată, 6 │ │
│Deutsche Tanze │ │
│K. V 536 │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Repertoriul │ │
│modern şi de │ │
│caracter: │ │
│A. Copland, │ │
│Pisica şi │ │
│şoarecele │ │
│A. Haciaturian,│Repertoriul românesc: │
│Sonatina │C. Petra Basacopol, │
│B. Bartok, │Imagini de la Muzeul │
│Microcosmos IV,│satului │
│Seara la secui,│D. Constantinescu, │
│Sonatina, │Toccatina │
│Dansul ursului,│D. Voiculescu, Carte │
│6 Dansuri │fără sfârşit, vol. III│
│româneşti │L. Comes, Cântece şi │
│Cl. Debussy, 2 │jocuri pentru pian, │
│Arabesca, Dans │Sonatine III, IV │
│boem, Piese din│M. Jora, Poze şi pozne│
│Colţul copiilor│M. Negrea, Impresii de│
│D. Kabalevski, │la ţară, 3 Dansuri, 3 │
│Tema cu │Schiţe româneşti │
│variaţiuni în │N. Chilf, Suita pentru│
│Re, Sonatina în│copii │
│Do, în la │P. Constantinescu, 4 │
│I. Bercovici, │Fabule │
│Toccata │R. Şutzu, Vârtelniţa │
│J. Ibert, │S. Drăgoi, Miniaturi, │
│Măgăruşul alb │Colinde │
│M. Reger, │S. Toduţă, Suita de │
│Humoresca, │cântece şi dansuri │
│Carte pentru │Şt. Mangoianu, │
│tineret │Burlesca, Joc din Oaş │
│S. Prokofiev, │T. Olah, Sonatina │
│Gavota, Viziuni│ │
│fugitive │ │
│Z. Kodaly, 12 │ │
│Dansuri pe │ │
│clape negre │ │
│(1965) │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aprofundarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Exerciţii pe probleme – Exerciţii cu game majore şi minore pe toată claviatura, lucrate în terţe, sexte. decime, în diferiţi timpi în forte şi piano – Exerciţii cu arpegii mici şi mari – Exerciţii cu acorduri mici şi mari separat şi împreună – Exerciţii pe octave lucrate separat – Exerciţii de pedalizare 1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical - Aplicarea unor tehnici de tuşeuri specifice stilului lucrării interpretate – Exerciţii specifice de descifrare (solfegiere, redare cu instrumentul, etc) corespunzătoare clasei – Exerciţii vizând precizia ritmică 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Utilizarea tehnicii instrumentale în operarea cu elemente de limbaj muzical - Parcurgerea unui repertoriu variat stilistic – Folosirea tehnicii instrumentale ca mijloc de expresie 2.2. Diferenţierea prin modalităţile sale tehnice şi expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularităţile stilistice încadrate în epocă şi adecvate vârstei - Interpretarea unor lucrări din epoci diferite – Compararea unor elemente stilistice 2.3. Diversificarea şi îmbogăţirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanţării şi expresivităţii muzicale - Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică şi nuanţare naturală în lucrările studiate Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii pe probleme │
│ │Exerciţii cu game │
│ │majore şi minore pe │
│ │toată claviatura, │
│ │lucrate în terţe, │
│ │sexte. decime, în │
│Elemente de │diferiţi timpi în f şi │
│tehnică │p │
│instrumentală │Exerciţii cu arpegii │
│specifică │mici şi mari │
│ │Exerciţii cu acorduri │
│ │mici şi mari separat şi│
│ │împreună │
│ │Exerciţii pe octave │
│ │lucrate separat │
│ │Exerciţii de pedalizare│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Parcurgerea unui │
│ │repertoriu variat │
│ │stilistic │
│ │Folosirea tehnicii │
│ │instrumentale ca mijloc│
│ │de expresie │
│Elemente de │Aplicarea unor tehnici │
│notaţie/ │de tuşeuri specifice │
│cultura │stilului lucrării │
│muzicală │interpretate │
│ │Exerciţii specifice de │
│ │descifrare (solfegiere,│
│ │redare cu instrumentul,│
│ │etc) corespunzătoare │
│ │clasei │
│ │Exerciţii vizând │
│ │precizia ritmică │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Interpretarea de │
│ │lucrări din epoci │
│ │diferite │
│ │Compararea unor │
│Aspecte │elemente stilistice │
│interpretative│Aplicarea corectă a │
│ │elementelor de ritm, │
│ │metru, agogică, │
│ │dinamică şi nuanţare │
│ │naturală în lucrările │
│ │studiate │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │Repertoriul preclasic:│
│ │D. Scarlatti, Sonate │
│ │Fr. Couperin, Les │
│Studii: │petits moulins a vent │
│C. Czerny, │G. B. Martini, Allegro│
│Studii op. 802,│G. Fr. Haendel, Suite │
│op. 399, op. │în re minor, sol minor│
│335, op. 299 │(părţi) Variaţiuni în │
│Fr. Liszt, │Si bemol Major │
│Studii op. 1 │J. S. Bach, Invenţiuni│
│J. B. Cramer, │la 3 voci, 2 Fugi în │
│Studii, vol. I │Do Major, Preludii şi │
│M. Clementi, 50│fughete, Suite │
│Preludii şi │franceze │
│exerciţii │L. C. Daquin, Le │
│ │Coucou, L Hirondelle │
│ │I. Albeniz, Sonata în │
│ │Re │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Repertoriul │ │
│clasic: │ │
│Ph. Em. Bach, │ │
│Allegro în La │ │
│Major, Sonata │ │
│în Si bemol │ │
│J. S. Bach, │ │
│Invenţiuni la 3│ │
│voci, 2 Fugi în│ │
│Do Major, │ │
│Preludii şi │ │
│fughete, Suite │ │
│franceze │ │
│J. Haydn, │ │
│Sonate nr. 4 în│ │
│Re Major, nr. │ │
│5, în La Major,│ │
│nr. 12 în La │ │
│Major, nr. 13 │ │
│în Mi Major, │ │
│nr. 14 în Re │ │
│Major, nr. 22 │ │
│în Mi Major, │ │
│nr. 24 în Re │Repertoriul romantic: │
│Major, nr. 27 │C. M. von Weber, Rondo│
│în Sol Major, │brillant │
│nr. 30 în La │Ch. Sinding, Vânt de │
│Major, nr. 33 │primăvara │
│în Re Major, │E. Grieg, Piese │
│nr. 34 în mi │lirice, Dansuri │
│minor, nr. 35 │norvegiene │
│în Do Major │F. │
│L. van │Mendelssohn-Bartholdy,│
│Beethoven, │Cântece fără cuvinte, │
│Sonata op. 2 │Capriccio op. 33 în la│
│nr. 1 în fa │minor │
│minor, op. 14 │Fr. Chopin, Impromptu │
│nr. 1 în sol │în La bemol Major, │
│Major, op. 49 │Mazurci, Valsuri │
│în Sol Major, │Fr. Liszt, │
│Rondo în Do │Consolation, Vals │
│Major, în Sol │Capriccio, l Hymme de │
│Major, │l enfant a son reveil │
│Variaţiuni în │Fr. Schubert, │
│Do Major op. │Allegretto în do op. │
│69, în la │915, Momente muzicale │
│minor, Bagatele│op. 94, Impromptus op.│
│op. 126 nr. 2 │90 nr. 2 şi nr. 4, op.│
│M. Albeniz, │142, nr. 2 │
│Sonata în Re │P. I. Ceaikovski, │
│W. A. Mozart, │Anotimpuri, Chanson │
│Sonata în Mi │triste op. 40 nr. 2 │
│bemol Major K.V│R. Schumann, Album │
│282, în Re │pentru tineret, Sonata│
│Major K. V. │op. 118 │
│284, în Do │ │
│Major K. V. │ │
│279, în Si │ │
│bemol Major K. │ │
│V 570, în Fa │ │
│Major K. V. │ │
│332, în La │ │
│Major K. V. │ │
│331, în Sol │ │
│Major K. V. │ │
│283, Rondo în │ │
│Re Major K. V. │ │
│485, Pastorala │ │
│variată │ │
│P. I. │ │
│Ceaikovski, │ │
│Anotimpuri, │ │
│Chanson triste │ │
│op. 40 nr. 2 │ │
│R. Schumann, │ │
│Album pentru │ │
│tineret, Sonata│ │
│op. 118 │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Repertoriul de │ │
│piese moderne │ │
│şi de caracter │ │
│A. Haciaturian,│ │
│Sonatina în Do,│ │
│Aventurile lui │ │
│Ivan │ │
│B. Bartok, │ │
│Microcosmos, │Repertoriul românesc: │
│Sonatina, 6 │A. Hrisanide, Menuet │
│Dansuri │A. Stroe, 4 Piese │
│româneşti │pentru pian │
│Cl. Debussy, │A. Winkler, 4 Bagatele│
│Colţul │pentru pian │
│copiilor, 2 │C. Petra Basacopol, │
│Arabesca, Clair│Imagini de la Muzeul │
│de lune din │Satului, Rondo │
│Suita │D. Bughici, Şase piese│
│bergamască │pentru pian │
│D. Şostakovici,│L. Brânduş, Cântec │
│3 Dansuri │liric │
│fantastice │M. Andricu, Suita │
│H. Villa-Lobos,│pentru copii op. 81 │
│Suita pentru │M. Negrea, Impresii de│
│copii nr. 1, │la ţară, Sonatina │
│Camera │P. Constantinescu, │
│copilului │Fabule, Toccata, Joc, │
│I. Albeniz, │Cântec │
│Toccata │P. Vermessy, Schiţe │
│S. Prokofiev, │pentru pian │
│Romeo şi │S. Toduţă, Suita de │
│Julieta │cântece şi dansuri │
│(selecţii) │T. Ciortea, Joc │
│Viziuni │ţigănesc │
│fugitive, │T. Olah, Sonatina │
│Poveştile │ │
│bunicii │ │
│S. Rachmaninov,│ │
│Preludiul în do│ │
│diez minor, │ │
│Polichinelle │ │
│Z. Kodaly, 3 │ │
│Dansuri │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Exerciţii cu game majore şi minor simple, octave, acorduri mari, arpegii mari, arpegiu de septimă de dominantă – Exerciţii de transpoziţie în diferite tonalităţi şi cu diferite formule ritmice 1.2. Reconstrucţia şi redarea instrumentală a unei forme muzicale prin elemente de limbaj muzical - Analizarea formelor muzicale ale lucrărilor muzicale studiate – Solfegierea şi frazarea ideilor muzicale – Reprezentarea planurilor dinamic şi agogic ale lucrărilor muzicale studiate 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Utilizarea adecvată a tuşeului pianistic la stilul repertorial - Identificarea şi redarea particularităţilor tehnice ale diferitelor moduri de atac la stilurile studiate – Execuţia în public a lucrărilor muzicale studiate – Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs 2.2. Autoevaluarea prestaţiei scenice (evoluţii în audiţii, recitaluri, examene, etc) - Recunoaşterea apartenenţei lucrărilor muzicale audiate la un anume gen şi stil muzical – Formularea judecăţilor de valoare despre lucrări audiate/variante de interpretări – Diferenţierea prin audiţie a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni 2.3. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute - Analizarea şi utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate – Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică şi agogică – Memorarea şi interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii cu game │
│ │majore şi minor simple,│
│ │octave, acorduri mari, │
│ │arpegii mari, arpegiu │
│ │de septimă de dominantă│
│ │Exerciţii de │
│ │transpoziţie în │
│Elemente de │diferite tonalităţi şi │
│tehnică │cu diferite formule │
│instrumentală │ritmice │
│specifică │Analizarea formelor │
│ │muzicale ale lucrărilor│
│ │muzicale studiate │
│ │Solfegierea şi frazarea│
│ │ideilor muzicale │
│ │Reprezentarea │
│ │planurilor dinamic şi │
│ │agogic ale lucrărilor │
│ │muzicale studiate │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Identificarea şi │
│ │redarea │
│ │particularităţilor │
│ │tehnice ale diferitelor│
│ │moduri de atac la │
│ │stilurile studiate │
│ │Recunoaşterea │
│ │apartenenţei lucrărilor│
│Elemente de │muzicale audiate la un │
│notaţie/ │anume gen şi stil │
│cultura │muzical │
│muzicală │Formularea judecăţilor │
│ │de valoare despre │
│ │lucrări audiate/ │
│ │variante de │
│ │interpretări │
│ │Diferenţierea prin │
│ │audiţie a diverselor │
│ │interpretări, în scopul│
│ │formării propriei │
│ │versiuni │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Analizarea şi │
│ │utilizarea cursivă a │
│ │aspectelor timbrale │
│ │întâlnite în lucrările │
│ │abordate │
│ │Prezentarea cursivă a │
│ │unui program respectând│
│ │termenii de dinamică şi│
│ │agogică │
│Aspecte │Memorarea şi │
│interpretative│interpretarea creativă │
│ │a lucrării, coordonând │
│ │mijloacele de expresie │
│ │muzicală │
│ │Execuţia în public a │
│ │lucrărilor muzicale │
│ │studiate │
│ │Exprimarea unor opinii │
│ │referitoare la │
│ │repertoriul parcurs │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │Repertoriul preclasic:│
│Studii: │J. S. Bach, Invenţiuni│
│C. Czerny, │la 3 voci, Suite │
│Studii op. 740,│franceze, Preludii şi │
│op. 399 │fughette, Clavecinul │
│Fr. Chopin, │bine temperat, nr. 2 │
│Studiul op. 25 │în do minor, nr. 21 în│
│nr. 2 │Si bemol Major, │
│Fr. Liszt, │Fantezia în do minor │
│Studii op. 1 │G. Fr. Haendel, Suite │
│J. B. Cramer, │J. Ph. Rameau, Les │
│Studii, caietul│Niais de Sologne şi │
│I şi II │alte piese │
│ │D. Scarlatti, Sonate │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Repertoriul │ │
│clasic: │ │
│C. Ph. Em. │ │
│Bach, Sonate │ │
│D. Cimarosa, │ │
│Sonate │ │
│J. Chr. Bach, │Repertoriul romantic: │
│Sonate │C. M. von Weber, Rondo│
│J. Haydn, │brillant, Perpetuum │
│Sonate │mobile │
│L. van │F. │
│Beethoven, │Mendelssohn-Bartholdy,│
│Bagatele op. │Cântece fără cuvinte, │
│33, Sonate op. │Rondo capriccioso │
│2 nr. 1 în fa, │Fr. Chopin, Mazurci, │
│op. 10 nr. 2 în│Valsuri, Rondo op. 1, │
│Fa, op. 10 nr. │Impromptu în La bemol │
│1 în do, op. 14│Major op. 29, │
│nr. 1 în Mi, │Fantaisie Impromptu │
│op. 14 nr. 2 în│op. 66, Poloneza în La│
│Sol, op. 79 în │Major, op. 40 nr. 1 │
│Sol │Fr. Schubert, Momente │
│M. Clementi, │muzicale, Impromptus │
│Sonate, Re op. │op. 90 şi op. 142 │
│26 nr. 3, Fa │P. I. Ceaikovski, │
│op. 6 nr. 2, Re│Anotimpuri │
│op. 33 nr. 3 │R. Schumann, Album │
│W. A. Mozart, │pentru tineret, Sonate│
│Sonate, Fa K. │pentru tineret op. │
│V. 280, mi │118, Noveleta 1, │
│bemol K. V. │Arabesca │
│282, Sol K. V. │ │
│282, Fa K. V. │ │
│332, Si bemol │ │
│K. V. 570, │ │
│Romanze La │ │
│bemol K. V. 205│ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Repertoriul de │Repertoriul românesc: │
│piese moderne │Al. Mendelssohn, 24 │
│şi de caracter:│Comentarii pentru pian│
│A. Scriabin, │C. Petra Basacopol, │
│Preludii │Rondo │
│B. Bartok, │D. Gheciu, 10 │
│Microcosmos V, │Miniaturi │
│Bagatele │E. Tereny, Un poco │
│Cl. Debussy, │alla Bartok │
│Colţul │G. Enescu, Suita în │
│copiilor, │stil vechi │
│Preludii, │G. Jodal, Sonatina │
│Serenada nr. 2 │L. Dandara, Toccata │
│H. Villa-Lobos,│M. Negrea, Impresii de│
│Polichinelle │la ţară, Sonatina │
│S. Prokofiev, │P. Constantinescu, │
│Romeo şi │Trei piese, Fabule │
│Julieta, │S. Toduţă, Suita de │
│Viziuni │cântece şi dansuri │
│fugitive │T. Ciortea, Suita │
│S. Rachmaninov,│pentru pian, Suita pe │
│Preludii, │teme târnave │
│Studii tablouri│V. Herman, Piese din │
│ │Opt piese pentru pian │
└───────────────┴──────────────────────┘
Sugestii metodologice Ciclul gimnazial se clădeşte pe acumulările muzicale şi instrumentale din clasele primare. Este o etapă importantă în orientarea către liceu, având în vedere dezvoltarea fizică a elevilor şi consolidarea trăsăturilor de voinţă şi caracter, decisive în orientarea profesională. Ciclul se încheie cu un concurs de admitere în liceu, unde, pregătirea aprofundată va influenţa viitorul elevilor. Se va continua dezvoltarea tehnicii instrumentale prin efectuarea conştientă a unor exerciţii de degete, a gamelor Majore şi minore, la octavă, terţă, sextă şi decimă, paralel şi contrar, arpegii frânte şi lungi, octave, acorduri. Studiile abordate vor viza rezistenţa la efort fizic şi psihic. Se vor aborda şi studii artistice, unde tehnica instrumentală devine un mijloc de expresie, dar fără a depăşi posibilităţile de exprimare ale elevului. Muzica polifonică va fi extinsă la scriitura până la trei voci, continuând etapele de studiu utilizate anterior: solfegiere, construirea pe câte două voci a întregului, memorizarea fiecărei voci în parte, diferenţierea sonoră a planurilor. Se vor analiza formele lucrărilor studiate. În clasele a VII-a şi a VIII-a se pot studia suite de dansuri, ce presupun cunoaşterea caracterului fiecăruia. Lucrările se audiază integral, stabilind caracteristicile mişcărilor. Ornamentele vor fi analizate şi realizate în funcţie de compozitor şi caracterul pieselor, urmărindu-se integrarea în fluenţa discursului muzical. Sonata clasică ocupă un loc special în studiul instrumental. Construcţia formei, diferenţierea tonală, între secţiunile componente vor fi însuşite gradual în repertoriile abordate. Se va urmări realizarea stilistică: frazare, tuşeu, pedalizare dinamică, tempo. Se recomandă studierea integrală a unei sonate, ca gen, pentru diferenţierea specificităţii părţilor, a tempo-urilor şi caracterului. Se vor audia atât sonate, cât şi simfonii, în vederea înţelegerii genului. Intrarea în adolescenţă este o etapă de mari transformări, fizice şi psihice, de voinţă şi orientare. Muzica romantică oferă un cadru de afirmare a calităţilor pianistice şi muzicale, dezvoltate în anii anteriori. Încurajarea propriilor trăiri şi opinii, reprezintă un imbold în manifestarea trăsăturilor de personalitate. În funcţie de preferinţe şi nevoile de exprimare, vor fi abordate piese moderne şi româneşti, utilizând mijloace de expresie specifice. Se va diversifica utilizarea pedalei, în funcţie de stil şi efectul dorit. Utilizarea pedalei "una corda" va fi pentru obţinerea unor sonorităţi speciale. Pedala de rezonanţă nu înlocuieşte un legato obţinut prin tuşeu, după cum pedala "una corda" nu suplineşte obţinerea unei nuanţe reduse, executată prin tehnică de producere a sunetului. Studiul individual devine un instrument de bază în asimilarea problemelor pianistice. Elevul va fi ajutat să proiecteze munca pe termen scurt şi lung, pentru a rezolva toate cerinţele instrumentale, muzicale şi repertoriale. Responsabilizarea elevului faţă de muncă este o acţiune cu multiple avantaje, fiind o bază a existenţei. MODEL proiectare unitate de învăţare PIAN UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU CLASIC Clasa a VI-a Nr. ore alocate: 4
┌──────────┬───────────┬────────────┬───────────┬────────────┐
│Detalieri │Competenţe │Activităţi │ │ │
│de │specifice │de învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │- audierea │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- citirea │ │ │
│ │ │integrală a │ │ │
│ │ │lucrării, │ │ │
│ │ │respectând │ │ │
│ │ │indicaţiile │ │ │
│ │ │de dinamică │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │evidenţierea│ │ │
│ │ │construcţiei│ │ │
│ │ │formei │ │ │
│ │ │muzicale │ │ │
│ │1.1. Să │(frazare, │ │ │
│ │realizeze │articulaţii,│ │ │
│ │combinaţii │structură) │ │- evaluare │
│W. A. │de elemente│- rezolvarea│ │formativă │
│Mozart - │melodice, │problemelor │- pian │- │
│Sonata │armonice, │tehnice │- partitură│autoevaluare│
│Facile, KV│ritmice │(ornamente, │- aparatură│în baza │
│545, p. I,│1.2. Să │formule │audio-video│criteriilor │
│DESCIFRARE│aplice │ritmice, │ │de │
│ │indicaţiile│pasaje cu │ │prestabilite│
│ │de dinamică│mâini │ │ │
│ │şi agogică │alternative)│ │ │
│ │ │- executarea│ │ │
│ │ │unor │ │ │
│ │ │exerciţii │ │ │
│ │ │ajutătoare │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │ │egalizarea │ │ │
│ │ │articulaţiei│ │ │
│ │ │degetelor │ │ │
│ │ │- adaptarea │ │ │
│ │ │tuşeului │ │ │
│ │ │pianistic la│ │ │
│ │ │specificul │ │ │
│ │ │scriiturii │ │ │
│ │ │mozartiene │ │ │
├──────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┤
│Notă: Se va avea în vedere necesitatea obişnuirii elevilor │
│atât cu respectarea textului muzical cât şi cu elemente │
│stilistice şi de interpretare creativă. │
└────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Nume, prenume │Instituţie de │
│ │apartenenţă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în│
│ │Educaţie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Coman Lavinia │Universitatea Naţională│
│ │de Muzică - Bucureşti │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Babeş Venera │Arte „Dinu Lipatti” - │
│ │Bucureşti │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Enoiu-Pânzariu│Colegiul Naţional de │
│Andrei │Artă „Octav Băncilă” - │
│ │Iaşi │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Noveanu Monica│Muzică „Sigismund │
│ │Toduţă” - Cluj-Napoca │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Zamfirescu │Colegiul Naţional de │
│Mihaela │Muzică „George Enescu” │
│Eleonora │- Bucureşti │
└──────────────┴───────────────────────┘
ANEXA 7 Programa şcolară pentru INSTRUMENTE DE SUFLAT flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, nai, taragot, saxofon Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru Instrument principal - instrumente de suflat reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 3 ore/săptămână. Programa pentru Instrument principal - instrumente de suflat este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii de repertoriu – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate în studiul instrumentelor de suflat jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării fizico-afective a fiecărui elev. Sugestiile de repertoriu sunt prezentate pe specificul fiecărui instrument. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnică instrumentală specifică; – Elemente de notaţie/cultură muzicală; – Aspecte interpretative. Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Construcţia programei permite susţinerea elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument, concretizată în manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi cunoştinţe, deprinderi, competenţe şi de la celelalte discipline muzicale. În cadrul actualei programe sunt cuprinse următoarele instrumente de suflat: flaut, oboi, clarinet, fagot, corn, trompetă, trombon, nai, taragot, saxofon. Programa de faţă se adresează elevilor care studiază un instrument de suflat din clasa a V-a. Aceasta permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul acestor instrumente mai devreme, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, cu acordul părinţilor, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă şi dezvoltare personală. Studiul tubei începe în cadrul ciclului liceal, însă există posibilitatea de a adapta conţinuturile pentru ciclul gimnazial, în funcţie de dezvoltarea fizică şi posibilităţile psiho-intelectuale ale elevului. Competenţe generale 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală CLASA a V-a Competenţe specifice cu exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Formarea deprinderilor tehnice de bază - Prezentarea descriptivă a instrumentului (construcţie, părţi componente, evoluţie istorică, date teoretice) – Mânuirea (asamblarea, dezasamblarea, întreţinerea) instrumentului – Principiile de funcţionare a instrumentului – Emisia corectă - sonoritate caracteristică 1.2. Cunoaşterea principalelor elemente de limbaj muzical - Redarea cu ajutorul instrumentului a elementelor de tehnică instrumentală (sunetul, articularea, intonaţia) – Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo); – Explicarea grifurilor/digitaţiilor – Exerciţii de utilizare a grifurilor/digitaţiilor întâlnite în materialul specific anului I de studiu 1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj - Exerciţii de cunoaştere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical – Exerciţii cu intervale simple – Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului – Identificarea/înţelegerea raportului matematic între durate – Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Obţinerea deprinderilor tehnice de bază - Exerciţii de respiraţie şi de emisie corectă – Exerciţii de formare a ambusurii – Emisia, mai întâi doar cu ancia/muştiucul, apoi şi cu instrumentul – Exerciţii pentru dobândirea unei poziţii corecte a corpului în timpul cântatului la instrument – Game majore şi minore cu maxim o alteraţie – Articularea nonlegato şi legato 2.2. Folosirea conştientă a elementelor simple de limbaj muzical - Exerciţii de împărţire a textului muzical în fraze – Analiza motivelor, frazelor – Recunoaşterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul şi rondoul) 2.3. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică şi agogică - Exerciţii cu elemente de dinamică constantă: p, mp, mf, f, etc. – Exerciţii cu nuanţe dinamice (crescendo, decrescendo) Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Prezentarea │
│ │principalelor date şi │
│ │caracteristici ale │
│ │instrumentului │
│ │Exerciţii de formare a │
│ │respiraţiei │
│ │profesională │
│ │Exerciţii de formare a │
│ │ambuşurii │
│Elemente de │Explicarea grifurilor │
│tehnică │Exerciţii de utilizare │
│instrumentală │a grifurilor/ │
│specifică │digitaţiilor întâlnite │
│ │în materialul specific │
│ │anului I │
│ │Exerciţii de cunoaştere│
│ │a reprezentărilor │
│ │grafice ale elementelor│
│ │simple de limbaj │
│ │muzical │
│ │Exerciţii de emisie │
│ │corectă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Descifrarea textelor │
│ │muzicale simple cu │
│ │ajutorul instrumentului│
│ │Exerciţii cu intervale │
│ │simple │
│ │Identificarea │
│Elemente de │raportului matematic │
│notaţie/ │între durate │
│cultură │Redarea duratelor cu │
│muzicală │ajutorul instrumentului│
│ │în diferite măsuri │
│ │Exerciţii de articulare│
│ │nonlegato şi legato a │
│ │sunetelor │
│ │Exerciţii în tonalităţi│
│ │cu maxim o alteraţie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de împărţire │
│ │a textului muzical în │
│ │fraze │
│ │Analiza motivelor, │
│ │frazelor │
│ │Recunoaşterea formelor │
│ │muzicale simple │
│Aspecte │(liedul, menuetul şi │
│interpretative│rondoul) │
│ │Exerciţii cu elemente │
│ │de dinamică constantă: │
│ │p, mp, mf, f, etc. │
│ │Exerciţii cu elemente │
│ │de dinamică fluctuantă │
│ │(nuanţarea crescendo, │
│ │decrescendo) │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu FLAUT (anul I de studiu)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Game, studii: │ │
│Exerciţii de │ │
│respiraţie │ │
│specifică │ │
│cântatului la │ │
│flaut; │ │
│Exerciţii cu │ │
│capul flautului;│ │
│Game Majore şi │Piese: │
│minore cu o │Piese din albumul, │
│alteraţie │Forty little pieces │
│(ambitusul re^1-│in progressive order │
│re^3). │for the Beginner │
│M. Moyse, Metodă│Flautist (transcris │
│de flaut pentru │şi adaptat pentru │
│începători; │flaut şi pian de │
│Taffanel-Gauber,│Louis Moyse): │
│Metodă de flaut │- J. S. Bach, Menuet,│
│pentru │- W. A. Mozart, │
│începători; │Ariette, Menuet, │
│Fr. Carajee, │- R. Schubert, Waltz,│
│Metoda de flaut;│- L. v. Beethoven, │
│D. Pop, Metodă │Scotsch Dance; │
│de flaut, vol. │D. Hellbach Pictures,│
│I; │vol. I: │
│A. I. │- Ostinato, Manolo s │
│Oltean-Zehnder │song; │
│şi M. Anica, │Piese din Album de │
│Flautino I, │piese româneşti │
│Metoda de flaut │pentru instrumente de│
│pentru │suflat: │
│începători; │- Carmen Petra │
│I. Havaletz, │Basacopol, Floarea │
│Metodă de flaut │soarelui şi Cucu │
│pentru │- A. Corelli, │
│începători; │Sarabanda, │
│T. Wye, Practice│- J. B. Lully, │
│books for the │Gavota, │
│Flute, vol. I; │- G. Fr. Haendel, │
│Z. Jeney, Metodă│Bourre, │
│de flaut, vol. │- J. S. Bach, Menuet │
│I; │in Sol, │
│C. Ambach, Die │- C. W. Gluck, │
│moderne │Menuet, │
│Flotenschule, │- W. A. Mozart, Aria,│
│vol. I; │Cântec de leagăn, │
│I. Ory, La flute│Dans german ş.a. │
│Traversiere, │- R. Schumann, │
│vol. I; │Ţăranul vesel. │
│B. G. Haase, Die│ │
│neue magic Flute│ │
│1 (Noul flaut │ │
│fermecat); │ │
│D. Cristache, │ │
│Metodă de studiu│ │
│pentru │ │
│începători │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
OBOI (anul I de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Game, studii: │ │
│Exerciţii de │ │
│respiraţie │ │
│specifică │ │
│cântatului la │ │
│oboi. │ │
│Exerciţii cu │ │
│ancia. │ │
│Game Majore şi │ │
│minore cu o │ │
│alteraţie. │ │
│P. Tornea, Metoda │Piese: │
│pentru oboi │L. Puşecinikov, │
│(Partea a II-a, │Culegere de piese │
│Exerciţii │pentru oboi şi pian│
│elementare pentru │(la alegere, spre │
│cunoaşterea şi │exemplu, piesa Mic │
│deprinderea │vals); │
│gamelor); │E. Cuteanu, 5 piese│
│Wiktor Socewicz - │pentru tineret │
│Game, arpegii şi │(originale pentru │
│intervale pentru │vioară): Piesa nr. │
│oboi; │1, Allegro, Piesa │
│Mendel Andreas, │nr. 2, │
│Technical basics │Rubato-Allegretto; │
│of oboe playing. │I. Cudalbu, G. │
│S. Crozzoli, Le │Barnea, Album de │
│prime lezione di │piese româneşti │
│oboe. │pentru instrumente │
│P. Tornea, Metoda │de suflat (flaut, │
│pentru oboi │oboi, clarinet, │
│(Partea I, │fagot) şi pian; │
│Exerciţii │D. Szabo-Geza, Mica│
│elementare pentru │suită pentru oboi │
│cunoaşterea şi │şi pian (Bălăioara,│
│deprinderea │Tropotita, Cântec │
│grifurilor); │vesel). │
│L. Puşecinikov, │ │
│Metoda pentru oboi│ │
│vol. I; │ │
│A. Tolksdorf, F. │ │
│Rosler, Schuler │ │
│fur Oboe, vol. I; │ │
│K. Gekeler, │ │
│Gekeler Method for│ │
│Oboe; │ │
│Schaeferdiek Marc,│ │
│Method for oboe, │ │
│vol. I. │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
CLARINET (anul I de studiu)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Game, studii: │Piese: │
│Exerciţii de │Antonio de Cabezon, │
│respiraţie │Pavana Italiană; │
│specifică │Girolmo Frescobaldi,│
│cântatului la │Couranta; │
│clarinet. │Bernardo Pasquini, │
│Exerciţii cu │Pastorale; │
│muştiucul. │G. Ph. Telemann, │
│Game Majore şi │Menuet; │
│minore cu o │C. Gervaise, Menuet │
│alteraţie. │din Suita în re Nr. │
│R. Kitzer, Metodă│4; │
│de clarinet, vol.│L. Marchandd, │
│I; │Menuet; │
│D. Ungureanu, │J. S. Bach, Musette │
│Metodă de │din Suita Engleză │
│clarinet, vol. I;│Nr.3; │
│E. Koch, Schule │J. Ph. Rameau, │
│fur Klarinete; │Menuet; │
│C. Rozanov, │W. A. Mozart, │
│Metodă de │Romanţa K.V. 229; │
│clarinet; │F. Schubert, Vals │
│Hovai, Metodă de │german; │
│clarinet; │V. Maklakov, Cântec;│
│A. Dismacek, │B. Kliuner, Vals; │
│Metodă de │V. Voloşinov, Marş; │
│clarinet. │A.T. Grecianinova, │
│Rudi Reiki, │Cântec; │
│Studii, vol. I. │M. Glinka, Cântec; │
│ │W. A. Mozart, Dans. │
└─────────────────┴────────────────────┘
FAGOT (anul I de studiu)
┌────────────────────────┬─────────────┐
│ │Piese: │
│ │G. B. │
│Game, studii: │Pergolesi, │
│Exerciţii de respiraţie │Piesa; │
│specifică cântatului la │B. Bartok, │
│fagot. │Adagio; │
│Exerciţii cu ancia. │Andante; │
│Game Majore şi minore cu│A. │
│o alteraţie. │Haciaturian, │
│J. │Andantino; │
│Weissenborn-Hofmeister, │A. Tegnar, │
│Schulen Nr. 120 - Metodă│Cântec suedez│
│pentru începători │pentru copii;│
│ │R. Hanmer, │
│ │Bassoon │
│ │Bagatelles. │
└────────────────────────┴─────────────┘
CORN (anul I de studiu)
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Game, studii: │ │
│Exerciţii de │ │
│respiraţie specifică│ │
│cântatului la corn; │Piese: │
│Exerciţii cu │Mici piese solo │
│muştiucul; │sau cu pian │
│Game Majore şi │S. Kokenyessy, │
│minore cu o │Horn Tutor 1 │
│alteraţie. │(culegere de │
│Gh. Păunescu, │piese) │
│Exerciţiile 1-32 │D. Kabalevski, │
│Charles F. Gouse, │Vals, Ţinutul meu│
│Learn to play the │P. I. Ceaikovski,│
│french horn, vol. 1;│Piesă veche │
│S. Kokenyessy, Horn │franţuzească │
│Tutor 1; │D. Sostakovici, │
│S. Dunser şi A. │Coliba │
│Stopfner, Horn │W. A. Mozart, │
│fuchs, vol. 1; │Piesă veselă │
│B. Tuckwell, Fifty │J. S. Bach, │
│first exercises for │Menuet │
│horn; │ │
│Pottag-Hovey, Method│ │
│for french horn, │ │
│vol. 1. │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
TROMPETĂ (anul I de studiu)
┌────────────────────────┬─────────────┐
│ │Piese: │
│ │A. Popa, │
│Game, studii: │Ansambluri │
│Exerciţii de respiraţie │pentru copii │
│specifică cântatului la │W. A. Mozart,│
│trompetă; │Menuet │
│Exerciţii cu muştiucul; │J. Hook, │
│Game Majore şi minore cu│Sonata (p. I)│
│o alteraţie. │Ph. Em. Bach,│
│D. Ungureanu, Metoda de │Tema cu │
│Trompetă (Vol. I); │variaţiuni │
│H. Rapp, Metoda de │Ph. Em. Bach,│
│Trompeta pentru │Temă cu │
│începători; │variaţiuni │
│J. Porret, Metoda de │D. Marinescu,│
│Trompetă (Vol. I); │Doină si joc │
│H. Clark, Metoda de │R. Schumann, │
│începători; │Plugarul │
│J. B. Arban, Metoda de │vesel │
│Trompetă. │L. van │
│ │Beethoven, │
│ │Cântec solemn│
└────────────────────────┴─────────────┘
TROMBON (anul I de studiu)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Game, studii │ │
│Exerciţii de │ │
│respiraţie │ │
│specifică │ │
│cântatului la │ │
│trombon. │ │
│Exerciţii cu │ │
│muştiucul. │ │
│Game Majore şi │Piese: │
│minore cu o │Mici piese cu │
│alteraţie. │acompaniament de pian│
│A. Bambola, │transcrise de la │
│Caietul I, │diferite instrumente;│
│studii pe │A. Bambola, duete │
│poziţii; │(elev-profesor). │
│T. Dorsey, │ │
│Lecţiile 1-10; │ │
│V. Blajevici, │ │
│Exerciţii (pp. │ │
│1-19); │ │
│R. Muller, │ │
│Caietul 1 │ │
│(exerciţii în │ │
│poziţii 1-3) │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
NAI (anul I de studiu)
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │G. Fr. Handel, Menuet; │
│Game, │G. Fr. Handel, Largo; │
│studii: │G. Fr. Handel, Bouree; │
│Exerciţii │G. Fr. Handel, Gavotte │
│de │G. Fr. Handel, │
│respiraţie│Impertinence; │
│specifică │P. I. Ceaicovski, Cântec │
│cântatului│vechi francez; │
│la nai; │F.J. Gossec, Gavotta; │
│Game │A. Corelli, Largo; │
│Majore şi │B. Somis, Tambourine; │
│minore cu │L. Boccherini, Scherzo; │
│o │R. Schumann, Melodie; │
│alteraţie;│L. v. Beethoven, Oda │
│Gh. │bucuriei; │
│Zamfir, │L. v. Beethoven, To Joy; │
│Metodă de │J. Haydn, Saint anthony │
│nai; │chorale; │
│Gh. │J. Haydn, Quadrille │
│Zamfir, │J. Haydn, Menuet; │
│Traite du │J. Haydn, Dans lent; │
│nai; │W. A. Mozart, Children │
│R. │song; Children song, Frere │
│Pătuleanu,│Jaques; French children │
│Metodă de │song, Au claire la lune; │
│nai │Dutch Folk song, The │
│clasic; │Farmers; French Lullaby, │
│O. Lianu, │Sleep Well; │
│Metodă │M. Corrette, Fanfare; │
│pentru │J. B. Lully, Andantino; │
│însuşirea │J. B. Rameau, Rondino; │
│naiului; │N. Miascovski, Mazurka │
│V. Iovu, │Ch. Petzold, Menuet în Sol │
│Metodă de │Major. │
│nai; │LUCRĂRI FOLCLORICE │
│Al. Pal, │Mociriţă cu trifoi; │
│Metoda de │Când eram pe Ialomiţa; │
│nai; │Ştii tu mândro; │
│C. │Aseară vântul bătea; │
│Puşcoiu, │Foaie verde ca aluna; │
│New method│Trenule maşină mică; │
│for │Mândra mea-i de la Buzău; │
│Panpipes │Radu mami; │
│(partea │Ionel, Ionelule; │
│I); │Cântă cucu bată-l vina; │
│J. Domide,│Pe marginea Dunării; │
│Lehrgang │Tudoriţo nene; │
│fur │Trandafir de la Moldova; │
│panflote, │Ungurica; │
│vol. I; │Balta; │
│I. │Hora-n două părţi; │
│Havaletz, │Foaie verde sălcioară │
│Metoda de │Am un leu şi vreau să-l │
│nai │beau; │
│clasic, │Ciuleandra; │
│Vol. I. │Barbu lăutaru; │
│ │Alunelu; │
│ │Foaie verde lămâiţă. │
└──────────┴───────────────────────────┘
TARAGOT (anul I de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Game, studii: │Piese: │
│Game Majore şi │Pavele, Mazarica, │
│minore cu o │Hora miresii, │
│alteraţie │Zorile se varsă; │
│Ioan Berci şi │Luca Novac, Cântece│
│Iulius Havaletz, │din Banat; │
│Metodă (pp. 1-9); │Marius Cîrnu, │
│Kaldy Gyula, │Melodii de joc din │
│Metodă (pp.7-12) │Banat. │
└──────────────────┴───────────────────┘
SAXOFON (anul I de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Game, studii: │ │
│Exerciţii de │ │
│respiraţie │ │
│specifică │ │
│cântatului la │ │
│saxofon. │ │
│Exerciţii cu │ │
│muştiucul. │ │
│Game Majore şi │ │
│minore cu o │Piese: │
│alteraţie. │A. Chailleaux, │
│J. M. Londeix - Le│Andante şi Allegro;│
│detache şi │A. Campra, Chanson │
│Staccato │du Papillon; │
│- Exerciţii de │G. F.Handel, │
│mecanica pentru │Allegro, Largo şi │
│toate saxoanele │Final. │
│Rubank, Elementary│F. Ferran, Sonatina│
│Method for │pentru saxofon alto│
│Beginner │şi pian „Baghira”; │
│Rubank, │G.F. Handel, Andate│
│Intermediate │şi Bourree (din │
│Method for │Sonata nr. 3). │
│Beginner │J.B. Singelee, Solo│
│Cl. Delangle, │de concert, op. 74.│
│Metoda pentru │ │
│începători │ │
│C. Horceag, Metoda│ │
│pentru începători │ │
│Amadeo Russo, │ │
│Metodă completă de│ │
│saxofon │ │
│G. Lacour, 50 de │ │
│studii progresive │ │
│Vol. I-II │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Explicarea grafiei sunetelor – Abordarea noilor grifuri ce derivă din extinderea ambitusului – Exerciţii de utilizare a grifurilor nou învăţate 1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical - Exerciţii de cunoaştere/recunoaştere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical – Exerciţii specifice pentru formarea deprinderilor de citire corectă a textului muzical – Exerciţii pentru perceperea şi reprezentarea diferenţelor ritmice (exerciţii cu diviziuni de note, accentul ritmic, accentul metric, sincopa, contratimpul) 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Completarea deprinderilor tehnice şi interpretative - Exerciţii de respiraţie, emisie, intonaţie – Exerciţii pentru dobândirea unei poziţii corecte a corpului în timpul cântatului la instrument – Mânuirea corectă a instrumentului pentru obţinerea automatismelor de folosire şi întreţinere a acestuia – Exerciţii de dezvoltare a articulării sunetelor – Exerciţii în tonalităţi până la două alteraţii (inclusiv) 2.2. Audierea atentă a diferitelor lucrări pentru instrument de suflat cu acompaniament - Recunoaşterea elementelor de limbaj ritmic învăţate – Recunoaşterea elementelor de limbaj sonor învăţate – Înţelegerea motivelor/frazelor muzicale 2.3. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilităţii şi expresivităţii muzicale - Utilizarea nuanţelor muzicale (nuanţarea) Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Deprinderea unei │
│ │abuşuri corecte │
│ │Date teoretico-practice│
│ │legate de extinderea │
│ │ambitusului │
│ │Automatizarea │
│ │grifurilor învăţate │
│ │Citirea corectă şi │
│ │cursivă a textului │
│ │musical, spre exemplu: │
│ │solfegierea cu/fără │
│ │intonaţie, citirea │
│ │notelor folosind │
│ │grifura, dar fără │
│ │suflat în instrument │
│ │(„la rece”) ş.a. │
│ │Aplicarea elementelor │
│ │de limbaj muzical │
│ │necesare redării unei │
│ │lucrări muzicale │
│ │Poziţia corectă a │
│ │corpului în timpul │
│ │cântatului la │
│ │instrument │
│Elemente de │Formarea tehnicii de │
│tehnică │respiraţie corectă │
│instrumentală │(profesională) │
│specifică │Locul respiraţiilor şi │
│ │al cezurilor în │
│ │materialul studiat │
│ │Manierele de │
│ │articulare: legato, │
│ │staccato, tenuto/ │
│ │portato │
│ │Game majore şi minore │
│ │cu două alteraţii │
│ │Exerciţii de │
│ │respiraţie, emisie, │
│ │intonaţie │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dobândirea unei poziţii│
│ │corecte a corpului în │
│ │timpul cântatului la │
│ │instrument │
│ │Mânuirea corectă a │
│ │instrumentului pentru │
│ │obţinerea │
│ │automatismelor de │
│ │folosire şi întreţinere│
│ │a acestuia │
│ │Exerciţii de dezvoltare│
│ │a articulării sunetelor│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Tipuri de articulare: │
│ │legato, staccato, │
│ │tenuto/portato │
│ │Game majore şi minore │
│Elemente de │cu două alteraţii │
│notaţie/ │Recunoaşterea │
│cultura │elementelor de limbaj │
│muzicală │ritmic învăţate │
│ │Recunoaşterea │
│ │elementelor de limbaj │
│ │sonor învăţate │
│ │Înţelegerea motivelor/ │
│ │frazelor muzicale │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Elemente simple de │
│ │structură a melodiei │
│ │(motivul, fraza, │
│ │perioada muzicală, tema│
│ │muzicală) │
│Aspecte │Urmărirea constantă a │
│interpretative│liniei melodice şi │
│ │analizarea elementelor │
│ │de limbaj din textul │
│ │muzical │
│ │Dinamica, nuanţarea │
│ │„naturală” │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu FLAUT (anul II de studiu)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │Piese din albumul, │
│ │Piese mici pentru │
│ │flaut şi pian, │
│ │transcripţii de Petre│
│ │Maticiuc: │
│ │- C. W. Gluck, │
│ │Menuet, │
│ │- C. Dimitrescu, │
│ │Cântec de leagăn, │
│Game, studii: │- J. A. Hasse, Două │
│Game Majore şi │dansuri, │
│minore până la │- L. v. Beethoven, │
│două alteraţii │Menuet, │
│(inclusiv). │- G. F. Haendel, │
│Ambitusul do^1 –│Bourree, │
│mi^3 │- M. Negrea, Sara-n │
│G. Gariboldi, │poartă. │
│Primele │Piese din albumul │
│exerciţii; │Forty little pieces │
│D. Pop, Metodă │in progressive order │
│de flaut, vol. │for the Beginner │
│II; │Flautist, transcris │
│D. Cristache, │şi adaptat pentru │
│Metodă de studiu│flaut şi pian de │
│pentru │Louis Moyse: │
│începători │- J. S. Bach, │
│(continuare); │Musette, Polonaise, │
│A. I. │- W. A. Mozart, │
│Oltean-Zehnder │Allegro, │
│şi M Anica, │- J. Haydn, Serenade,│
│Flautino II, │- L. v. Beethoven, │
│Metoda de flaut │Adieu. │
│pentru │D. Hellbach, │
│începători; │Pictures, vol. II │
│M. Moyse, Metodă│(spre exemplu: Play │
│de flaut, Paris;│Seven, Talk, │
│Taffanel-Gauber,│Roadrunner); │
│Metodă de flaut;│Piese din albumul │
│Fr. Carajee, │Flatenmusik fur │
│Metoda de flaut;│Anfanger: │
│T. Wye, Practice│- J. S. Bach, Menuet,│
│books for the │fragment din Suita în│
│Flute, vol. II; │si minor, │
│Z. Jeney, Metodă│- W. A. Mozart, │
│de flaut, vol. │Allegretto, fragment │
│II; │din opera Flautul │
│B. G. Haase, Die│fermecat). │
│neue magic Flute│L. Weiner, Foxdance; │
│2 (Noul flaut │G. Bizet, Menuet; │
│fermecat). │J. B. Loillet, Menuet│
│M. Moyse, 24 │şi Rondo; │
│Petites etudes │J. Ph. Rameau, │
│melodiques avec │Gavotta; │
│variotions │V. Jianu, Pastel, │
│(facile) pour │Sarabanda; │
│Flute │D. Buciu, Doina; │
│ │La flute Classique, │
│ │vol. I, Culegere de │
│ │piese pentru flaut şi│
│ │pian. │
│ │G. F. Haendel, │
│ │Sonate, în sol minor,│
│ │în la minor, Do │
│ │major, Fa major (la │
│ │alegere); │
│ │W. A. Mozart, │
│ │Sonatine nr. 1, 2. │
└────────────────┴─────────────────────┘
OBOI (anul II de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Game, studii: │ │
│Exerciţii de │ │
│respiraţie │Piese: │
│specifică │L. Puşecinikov, │
│cântatului la oboi│Culegere de piese │
│Game Majore şi │pentru oboi şi pian│
│minore cu până la │(la alegere); │
│două alteraţii │E. Cuteanu, 5 piese│
│(inclusiv); │pentru tineret: │
│Wiktor Socewicz, │- nr. 3 - Molto │
│Game, arpegii şi │rubato - Piu mosso │
│intervale pentru │- Allegro │
│oboi; │- nr. 4 - Molto │
│Mendel Andreas, │rubato - Allegretto│
│Technical basics │- nr. 5 - Molto │
│of oboe playing: │rubato - Allegro; │
│P. Tornea, Metoda │I. Cudalbu, G. │
│pentru oboi │Barnea, Album de │
│(Partea a II-a, │piese româneşti │
│Exerciţii │pentru instrumente │
│elementare pentru │de suflat (flaut, │
│cunoaşterea şi │oboi, clarinet, │
│deprinderea │fagot) şi pian; │
│gamelor); │C.W. Gluck, Minuet │
│L. Puşecinikov, │in F, din opera │
│Metoda pentru oboi│„Orfeu”; │
│I (continuare) │L. Dussek, Menuet; │
│S. Crozzoli, Le │A. Varlamov, Piesă │
│prime lezione di │rusă; │
│oboe. │G. Fr. Haendel, │
│G. A. Hinke, │Aria din opera │
│Studii elementare │„Rinaldo”. │
│pentru oboi pp. │Corelli-Barbirolli,│
│3-24 │Suita concertantă │
│A. Tolksdorf, F. │pentru oboi şi pian│
│Rosler, Schuler │(Preludiu, │
│fur Oboe, vol. I; │Sarabanda, │
│L. Wiedemann, 45 │Gavotta). │
│de Studii, nr. │ │
│1-4. │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
CLARINET (anul II de studiu)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Game, studii: │ │
│Game Majore şi │ │
│minore cu două │ │
│alteraţii │Piese: │
│(inclusiv). │D. Ungureanu, Album │
│R. Kitzer, Metodă│de Mici Piese pentru│
│de clarinet vol I│clarinet şi pian; │
│D. Ungureanu, │Ion Cudalbu, │
│Metodă de │Culegere de piese │
│clarinet vol I │pentru clarinet şi │
│E. Koch, Schule │pian; │
│fur Klarinete │C. Rozanov, Metodă │
│C. Rozanov, │de clarinet cu │
│Metodă de │acompaniament de │
│clarinet │pian; │
│Hovai, Metodă de │Kezdok Szomara, │
│clarinet │Colecţie de piese; │
│F. Demnitz, │Bercles Kalman, │
│Şcoala elementară│Colecţie de piese; │
│pentru clarinet │A. Dismacek, Cântec │
│A. Dismacek, │şi joc; │
│Metodă de │A. Dismacek, Joc. │
│clarinet. │ │
│Rudi Reiki, │ │
│Studii vol. I. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
FAGOT (anul II de studiu)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │V. Herman, │
│ │Trilisestile - Joc │
│ │moldovenesc; │
│ │J. Haydn, Menuet din │
│ │Simfonia Nr. 7; │
│ │W. A. Mozart, Cântec │
│ │de primăvară; │
│ │L.v. Beethoven, │
│ │Marmota; │
│ │P. I. Ceaikovski, │
│ │Lied Italian; │
│ │Al. T. Grecianinov, │
│ │Coleg vessel; │
│ │D. B. Kabalevski, │
│ │Glia noastră; │
│ │R. Schumann, Cântecul│
│Game, studii: │Secerătorilor (ar. A.│
│Game Majore şi │Gedike); │
│minore până la │R. Schumann, Moş │
│doua alteraţii │Crăciun (ar. A. │
│J. Weissenborn, │Gedike); │
│Studii pentru │F. Mendelssohn, │
│fagot op. 8, │Cântec fără cuvinte │
│Vol. 1 │op. 85, nr. 14 (ar. │
│ │A. Gedike); │
│ │K. Pivonka, │
│ │Allegretto din Das │
│ │Fagott, vol. 5 │
│ │(Selman/Angerbofer); │
│ │D. Kabalevsky, │
│ │Tocatina, op. 27, nr.│
│ │12; │
│ │I. Urcan, Culegere de│
│ │piese Româneşti │
│ │(violoncel). │
│ │A. Vivaldi, Sonata în│
│ │Mi minor │
│ │J. S. Bach, Bourree │
│ │din Suita nr. 3 │
│ │pentru violoncel │
│ │solo. │
└────────────────┴─────────────────────┘
CORN (anul II de studiu)
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Game, studii: │ │
│Exerciţii de │ │
│respiraţie │ │
│specifică │ │
│cântatului la oboi │Piese: │
│Game Majore şi │Piese şi │
│minore până la două│prelucrări pentru │
│alteraţii │Corn şi Pian; │
│(inclusiv). │Gh. Păunescu, │
│Ambitus extins până│Duete şi piese cu │
│la două octave │acompaniament de │
│Gh. Păunescu, │pian; │
│Exerciţiile 31-70 │W. A. Mozart, │
│Stefan Dunser & │Cântec de │
│Andreas Stopfner, │Primăvară; │
│Horn fuchs, vol. 1;│Gh. Păunescu, │
│- Charles F. Gouse,│Sincopa; │
│Learn to play the │Gh. Păunescu, │
│french horn, vol. │Menuet nr. 1; │
│1; │Gh. Păunescu, │
│- Barry Tuckwell, │Menuet nr. 2. │
│Fifty first │ │
│exercises for horn;│ │
│- Pottag-Hovey, │ │
│Method for french │ │
│horn, vol. 1 │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
TROMPETĂ (anul II de studiu)
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Piese: │
│ │Fr. Schubert, │
│ │Serenade │
│ │T. Brediceanu,│
│ │Doina şi Joc │
│Game, studii │G.F Handel, │
│Game Majore şi minore │Sonatina │
│cu două alteraţii │W. A. Mozart, │
│(inclusiv). │Sonatina │
│D. Ungureanu, Metoda de│R. Louthe, │
│Trompetă (Vol. II); │Concertino de │
│J. Porret, Metoda de │Concurs │
│Trompetă (Vol. I-II); │V. Scelokov, │
│J. B. Arban, Metoda de │Concert Nr. 3 │
│Trompetă. │G. Enescu, │
│H. J. Krumpfer, Studii │Cântec vechi │
│de Trompetă (Vol. I) │J. Brahms, │
│ │Cântec de │
│ │leagăn │
│ │G. Fr. │
│ │Haendel, │
│ │Sonata în fa │
└───────────────────────┴──────────────┘
TROMBON (anul II de studiu)
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Piese: │
│ │Transcripţii de│
│Game, studii: │la diferite │
│Game Majore şi minore │instrumente │
│cu două alteraţii. │V. Blajevici, │
│A. Bambula, Caietul I,│Piese; │
│capitolul III; │J. Rameau, │
│R. Muller, Caietul I, │Menuet; │
│Capitolul: intervale │P. I. │
│în gamele Fa, Sib şi │Ceaikovski, │
│Mib; │Arie; │
│T. Dorsey, Lecţiile │F. Chopin, │
│10-30. │Andante; │
│B. Grigoriev, studiile│L. v. │
│1-42; │Beethoven, │
│V. Blajevici, Şcoala │Cântec; │
│pentru trombon, │J.S. Bach, │
│studii. │Menuet │
│ │(transcripţie │
│ │de la corn). │
└──────────────────────┴───────────────┘
NAI (anul II de studiu)
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Piese: │
│ │Fr. Schubert, │
│ │Moment Musical,│
│ │op. 94, nr. 3; │
│ │Ph. Lavigne, │
│ │Allegro │
│ │Giocoso, from │
│ │Sonata La │
│ │Persana; │
│ │W. A. Mozart, │
│ │Minuet from │
│ │Eine kleine │
│ │Nachtmusik; │
│ │G. Ph. │
│ │Telemann, │
│ │Gavotta; │
│ │J. S. Bach, │
│ │Menuet; │
│ │J. S. Bach, │
│ │Chorale; │
│ │R. Schumann, │
│ │Prima Durere; │
│ │A. Corelli, │
│ │Sarabanda; │
│ │W. A. Mozart, │
│ │Burlesque; │
│ │J. Haydn, │
│ │Andante; │
│ │J. Haydn, Dans │
│ │lent; │
│ │H. Purcell, │
│ │Trumpet air, │
│ │J. Kriger, │
│ │Bouree; │
│ │G. Ph. │
│ │Telemann, │
│ │Minuet; │
│ │J. S. Bach, │
│ │Andante; │
│ │G. Fr. Handel, │
│ │Alla Hornpipe, │
│Game, studii: │from Water │
│Exerciţii de │Music; │
│respiraţie specifică │G. Fr. Handel, │
│cântatului la NAI │March; │
│Game Majore şi minore │G. Fr. Handel, │
│cu până la două │Gavotte; │
│alteraţii (inclusiv). │G. Fr. Handel, │
│R. Pătuleanu, │Largo; │
│Exerciţii de tehnică │A. Corelli, │
│pentru nai │Sarabande; │
│Gh. Zamfir, Metodă de │N. Miascovski, │
│nai; │Mazurca. │
│Gheorghe Zamfir: │LUCRĂRI │
│Traite du nai (nr. │FOLCLORICE │
│71-90); R. Pătuleanu, │Au plecat │
│Metodă de nai clasic; │olteni la │
│O. Lianu, Metodă │coasă; │
│pentru însuşirea │Doi voinici din│
│naiului”; │Valea Mare; │
│V. Iovu, Metodă de │Mă dusei să │
│nai; │trec la Olt; │
│Al. Pal, Metoda de │Bădiţă cu ochii│
│nai; │verzi; │
│C. Puşcoiu, New method│Bade-al meu de │
│for Panpipes (părţile │astă vară; │
│I, II, III, IV, V); │Asta e poteca │
│J. Domide, Lehrgang │mea; │
│fur panflote, vol. II.│Argeşule apa │
│C. Puşcoiu, Etudes for│ta; │
│pan flute │Sârbă veche din│
│ │Muntenia; │
│ │Banu Mărăcine; │
│ │Bulgăraş de │
│ │gheaţă rece; │
│ │Izvoraş cu apa │
│ │rece; │
│ │Cântec vechi │
│ │din Muntenia; │
│ │Purtată; │
│ │Busuioc floare │
│ │cătată; │
│ │Pe marginea │
│ │Dunării; │
│ │De-aş avea │
│ │fântână-n │
│ │curte; │
│ │Bună seara │
│ │dragii mei; │
│ │Hora miresei; │
│ │Hai mândră la │
│ │joc; │
│ │Păscui calul pe│
│ │răzoare; │
│ │Coborâi din │
│ │deal în vale; │
│ │Ciobănaş cu │
│ │trei sute de │
│ │oi; │
│ │Foaie verde │
│ │flori mărunte; │
│ │Frunză verde │
│ │ş-un dudău; │
│ │Sunt o fată │
│ │frumuşică; │
│ │I-auzi cum │
│ │răsună valea; │
│ │Înflorit-a │
│ │ruguţu; │
│ │Şi-am auzit o │
│ │minciună; │
│ │Joc din │
│ │Maramureş. │
└──────────────────────┴───────────────┘
TARAGOT (anul II de studiu)
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Game, studii: │Piese: │
│Game Majore şi │Sorocul banatean, Pe│
│minore cu două │loc, Brau, │
│alteraţii │Ardeleana, Hora │
│Ioan Berci şi │mare, De doi; │
│Iulius Havaletz, │Luca Novac, Cântece │
│Metodă (pp. │din Banat; │
│10-21); │Marius Cîrnu, │
│Kaldy Gyula, │Melodii de joc din │
│Metodă (pp.14-16)│Banat. │
└─────────────────┴────────────────────┘
SAXOFON (anul II de studiu)
┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Piese: │
│Game, studii: │G. F. Handel, │
│Game Majore şi │Allegro, Largo et │
│minore cu două │Final │
│alteraţii. │G. F. Handel, │
│M. Mule - Game şi │Allegro (M. Mule) │
│arpegii │G. Bizet, Toreador│
│Rubank, Metodă │(din opera Carmen)│
│intermediară pentru│G. Bizet, │
│saxofon │L’Arlessiene │
│L. Mayeur, Grand │C. Debussy, Micul │
│Method for │Negru │
│Saxophone │C. Debussy, Clar │
│P. de Ville, Metoda│de Lună │
│universală pentru │J. B. Singelee, │
│saxofon │Fantaisie │
│H.Klose, 25 de │Brilliante, op.86 │
│Studii; │J. B. Singelee, │
│Guy Lacour, 50 │Concertino, op.78 │
│Etudes Progressive │A. Vivaldi, │
│Vol. II. │Concerto op. 3, │
│ │nr. 6. │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aprofundarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Exerciţii de cunoaştere/recunoaştere a grafiei sunetelor care derivă din extinderea ambitusului – Exerciţii pentru formarea deprinderilor de utilizare şi automatizare a grifurilor învăţate şi a noilor grifuri 1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical - Aplicarea unor tehnici de emisie sonoră specifice stilului lucrării interpretate – Exerciţii specifice de descifrare a textului muzical (solfegiere/redare vocală, apoi redare cu instrumentul) corespunzătoare clasei – Exerciţii vizând exactitatea ritmică 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Stăpânirea/automatizarea deprinderilor tehnice şi interpretative - Exerciţii pentru dezvoltarea respiraţiei profesionale – Exerciţii de consolidare a emisiei sonore şi de susţinere a coloanei de aer – Exerciţii de sincronizare şi dezvoltare a deprinderilor motrice – Exerciţii în tonalităţi până la trei alteraţii (inclusiv) 2.2. Diferenţierea prin modalităţile sale tehnice şi expresive a stilurilor muzicale variate, cunoscând particularităţile stilistice încadrate în epocă şi adecvate vârstei - Interpretarea de lucrări din epoci diferite – Compararea unor elemente stilistice 2.3. Diversificarea şi îmbogăţirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanţării şi expresivităţii muzicale - Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică şi nuanţare în lucrările studiate Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Analizarea aspectelor │
│ │tehnice întâlnite în │
│ │lucrările abordate │
│ │Consolidarea unei │
│Elemente de │poziţii corecte a │
│tehnică │corpului în timpul │
│instrumentală │cântatului la │
│specifică │instrument │
│ │Tehnicii de respiraţie │
│ │şi de emisie sonoră │
│ │specifice stilului │
│ │studiat │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Ornamente │
│Elemente de │Urmărirea constantă a │
│notaţie/ │liniei melodice şi │
│cultura │redarea caracterului │
│muzicală │acesteia │
│ │Game majore şi minore │
│ │cu trei alteraţii │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Observarea şi │
│ │analizarea elementelor │
│ │de tehnică instrumental│
│ │necesare redării │
│ │artistice a unei │
│ │lucrări muzicale │
│ │Audiţii comparate; │
│Aspecte │Forme muzicale simple │
│interpretative│(strofice: lied, rondo,│
│ │menuet) sau complexe │
│ │(tematice: sonata, Tema│
│ │cu variaţiuni, │
│ │concertul) │
│ │Mijloace tehnice de │
│ │expresie: cezură, │
│ │nuanţă, accent, agogică│
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu FLAUT (anul III de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Piese: │
│ │P. Constantinescu, │
│ │Cântec vechi; │
│ │L. Comes, Două │
│Game şi studii: │dansuri din │
│Game Majore şi │Apuseni; │
│minore până la │V. Jianu, Madrigal,│
│trei alteraţii │Pastel, Sarabanada │
│(inclusiv). │şi Bouree, Preludiu│
│Ambitusul do^1 – │şi Rigaudon; │
│sol^3 │I. Cudalbu, │
│Taffanel-Gaubert, │Amintiri │
│Grand exercices │I. Bogar, Rondo; │
│journaliers de │J. Andersen, │
│mecanisme; │Barcarolle; │
│M. Moyse, │P. D. Paradisi, │
│Exercices │Siciliana; │
│journaliers; │L. Bocherini, │
│T. Wye, Practice │Menuet; │
│Book, no. 2. │Fr. J. Gossec, │
│D. Pop, Metoda de │Tambourin; │
│flaut vol. II │Fr. Schubert, │
│D. Cristache, │Serenada, Andante; │
│Metodă de studiu │G. Faure, │
│pentru începători │Siciliana; │
│(continuare). │S. Prokofiev, │
│B. G. Haase, Die │Gavota. │
│neue magic Flute 3│G. Bizet, Menuet │
│(Noul flaut │(din Suita │
│fermecat). │Arleziana); │
│G. Gariboldi, 30 │J. B. Loeillet, │
│Easy and │Sonata a IX-a în │
│Progressive │Sib major, a X-a în│
│Studies for Flute;│la minor (la │
│E. Kohler, 20 Easy│alegere); │
│Melodic │G. F. Haendel, │
│Progressive │Sonate, în Do │
│Exercices op. 39, │major, în la minor,│
│vol. I, II; │sol minor, Fa minor│
│A. Oltean, │(la alegere); │
│Flautino 3; │A. Vivaldi, Sonata │
│D. Kohler, Studii,│în Do major; │
│op. 33, caiet I; │G. Ph. Telemann, │
│Culegere de │Sonata Fa major; │
│studii, Flautissim│B. Marcello, Sonata│
│/Diving among the │în Sib major; │
│studies, vol. I. │D. M. Veracini, │
│ │Sonata în Fa major;│
│ │W. A. Mozart, │
│ │Sonatine. │
│ │Anonymus, Temă cu │
│ │variaţiuni. │
└──────────────────┴───────────────────┘
OBOI (anul III de studiu)
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Game şi studii:│ │
│Game Majore şi │ │
│minore cu până │ │
│la trei │ │
│alteraţii │ │
│(inclusiv). │ │
│Wiktor │ │
│Socewicz, Game,│ │
│arpegii şi │Piese: │
│intervale │I. Cudalbu, G. Barnea,│
│pentru oboi │Album de piese │
│Mendel Andreas,│româneşti pentru │
│Technical │instrumente de suflat │
│basics of oboe │(flaut, oboi, │
│playing │clarinet, fagot) şi │
│P. Tornea, │pian (spre exemplu, │
│Metoda pentru │Mica Romanţă); │
│oboi │V. Jianu, Sarabanda; │
│- partea a │A. Petra-Basacopol, │
│III-a (Studii │Piese de caracter │
│elementare │pentru oboi şi pian, │
│pentru │op. 80 (I Andante con │
│sonoritate, │moto e rubato); │
│interpretare şi│W. A. Mozart, Adagio │
│expresivitate);│în Do major K.V. 580a;│
│- partea a VI-a│W. A. Mozart, │
│(Exerciţii │Kanzonetta; │
│pentru │L.v. Beethoven, │
│egalizarea │Menuet; │
│tehnicii şi │J. Gordon, 7 Bagatele │
│sonorităţii); │solo (la alegere). │
│S. Crozzoli, Le│Corelli-Barbirolli, │
│prime lezione │Suită concertantă în │
│di oboe. │Fa major pentru oboi │
│G. A. Hinke, │şi orchestra (Preludiu│
│Studii │şi Allamanda sau │
│elementare │Preludiu şi Giga); │
│pentru oboi, │J. B. Loeillet, Sonata│
│pp. 25-31; │în Do major pentru │
│A. Tolksdorf, │oboi şi pian. │
│F. Rosler, │ │
│Metodă pentru │ │
│oboi vol. I, │ │
│Studiile nr. │ │
│146-203; │ │
│L. Wiedemann, │ │
│45 de Studii │ │
│(nr. 5 - 8). │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
CLARINET (anul III de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Game şi studii: │ │
│Game Majore şi │ │
│minore cu trei │ │
│alteraţii │Piese: │
│(inclusiv). │I. Cudalbu, │
│R. Kitzer, Metodă │Culegere de piese │
│de clarinet vol. │pentru clarinet şi │
│II; │pian; │
│D. Ungureanu, │D. Ungureanu, Album│
│Metodă de clarinet│de piese pentru │
│vol. I; │clarinet şi pian; │
│E. Koch, Schule │M. Negrea, Suită; │
│fur Klarinete; │C. Debussy, Piesă │
│C. Rozanov, Metodă│pentru clarinet şi │
│de clarinet; │pian; │
│F. Demnitz, Şcoala│L. Dittersdorf, │
│elementară pentru │Scherzzo. │
│clarinet; │V. Tucek, Concert; │
│A. Dismacek, │J. Kozeluh, │
│Metodă de │Concert; │
│clarinet. │K. Stamitz, │
│I. Cudalbu, Studii│Concert; │
│pentru clarinet; │ │
│R. Reiki, Studii │ │
│vol. I. │ │
└──────────────────┴───────────────────┘
FAGOT (anul III de studiu)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │L. v. Beethoven, │
│ │Contradans; │
│ │Dmitri Borisovici │
│ │Kabalevski, │
│ │Toccatina; │
│ │W. A. Mozart, Dans │
│ │German; │
│ │Giovanni Battista │
│ │Pergolesi, Aria; │
│ │Mihail Glinka, Cântec│
│Game şi studii: │spaniel; │
│Game Majore şi │J. S. Bach, Menuet; │
│minore până la │C. Dimitrescu, Cântec│
│trei alteraţii. │de leagăn │
│Julius │(transcripţie); S. │
│Weissenborn, │Lancen, Romantica; │
│Studii pentru │R. Schumann, Iarna │
│fagot, op. 8, │(ar. A. Gedike); vol.│
│Vol. 2. │5 (Selman/ │
│ │Angerbofer). │
│ │J. B. de Boismortier,│
│ │Suite din Das Fagott;│
│ │J. E. Galliard, │
│ │Sonate la minor din │
│ │Das Fagott vol. 5 │
│ │(Selman/Angerbofer); │
│ │L. Merci, Sonata în │
│ │sol minor. │
│ │A. Vivaldi, Concert │
│ │în la minor │
└────────────────┴─────────────────────┘
CORN (anul III de studiu)
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Game şi │ │
│studii: │ │
│Game Majore │ │
│şi minore │ │
│până la trei │Piese: │
│alteraţii │Piese cu acompaniament │
│(inclusiv); │de pian: │
│Transpoziţie │- Gh. Păunescu, │
│Es; │Meditaţie, │
│Gh. Păunescu,│- Gh. Păunescu, │
│Exerciţiile │Ciobănaşul, │
│(nr. 71-100);│- Gh. Păunescu, Romanţă,│
│Bai-Lin, Lip │M. Glinka, Steaua │
│flexibilities│Nordului pentru corn şi │
│(exerciţii); │pian; │
│Vincent │Fr. Schubert, Serenadă │
│Cichowicz, │din Cântecul lebedelor │
│Flow Studies │(aranjament pentru corn │
│(exerciţii). │şi pian de Daniel │
│John Ericson,│Kelley). │
│Technique │B. Marcello Sonate │
│Exercises for│(transcripţie pentru │
│Horn. │corn şi pian); │
│Maxime │P. I. Ceaikovski, Arioso│
│Alphonse, │K. M. Weber, Cântecul │
│Caietul I │ielelor │
│(exerciţiile │N. R. Korsakov, Cântec │
│1-10) │de leagăn │
│Charles F. │S. Rahmaninov, Tema din │
│Gouse, Learn │prima parte a │
│to play the │Concertului pentru pian │
│french horn, │nr. 3 (aranjament pentru│
│vol. 2; │corn si pian de Daniel │
│V. │Kelley). │
│Bujanovsky, │ │
│Studii │ │
│selectate │ │
│pentru corn. │ │
└─────────────┴────────────────────────┘
TROMPETĂ (anul III de studiu)
┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Piese: │
│Game şi studii: │P.I. Ceaikovski, │
│Game Majore şi │Dans Napolitan; │
│minore cu trei │P. Baltassari, │
│alteraţii │Sonata (a II-a şi│
│(inclusiv). │a III-a); │
│A. Ungureanu, Metoda│N. Berdaev, │
│de Trompetă (Vol. │Concert Nr. 3; │
│I-II); │W. A. Mozart, │
│J. Porret, Metoda de│Concert Nr. 1; │
│Trompetă (Vol. │J. S. Bach, │
│I-II); │Preludiu; │
│J. B. Arban, Metoda │G. Fr. Haendel, │
│de Trompetă. │Bouree; │
│G. J. Krumpfer, │I. Cudalbu, Album│
│Studii de Trompetă │de piese │
│(Vol. I-II) │româneşti; │
│ │Z. Vancea, Piesă │
│ │românească. │
└────────────────────┴─────────────────┘
TROMBON (anul III de studiu)
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Piese: │
│ │P. I. │
│ │Ceaicovski, │
│Game şi studii: │Arie (din opera│
│Game Majore şi minore │lolanta); │
│cu trei alteraţii │M. Glinka, │
│(inclusiv). │Andante (Steaua│
│Exerciţii pentru │nordului); │
│ajustarea sunetelor │G. F. Handel, │
│(47-56) │Arie (do │
│Exerciţii pentru │minor); │
│lejeritatea şi │A. Grieg, │
│siguranţa articulaţiei│Romanţă; │
│(57-72) │J. Rameau, │
│Exerciţii în legato pe│Menuet; │
│poziţii (73 b-77) │L. Pergolesi, │
│A. Bambula, Caietul I;│Siciliana; │
│R. Muller, Caietul I, │J. S. Bach, │
│intervale în gamele │Bouree; │
│Do, Sol, Re, La; │R. Kreisler, │
│T. Dorsey, Lecţiile │Veche piesă │
│40-94. │franceză; │
│Lafosse, Studii, vol. │Alte │
│I, partea 1 (1-46); │transcripţii. │
│V. Blajevici, Studii │V. Blajevici, │
│43-71; │Concertino nr. │
│A. Grigoriv, Studii │2, p I. │
│(pag. 57-100). │A. Marcello, │
│ │Sonată; │
│ │B. Galliard, │
│ │Sonată. │
└──────────────────────┴───────────────┘
NAI (anul III de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Piese: │
│ │G. Fr. Handel, │
│ │Largo │
│ │J. S. Bach, Menuet │
│ │din Suita în si │
│ │minor │
│ │A. Corelli, │
│ │Preludiu din Sonata│
│ │în A minor │
│Game şi studii: │G. Faure, Berceuse │
│Game Majore şi │Ph. Lavinge, │
│minore cu trei │Musette 1 din │
│alteraţii │Sonata ,,La │
│(inclusiv). │Persane”; │
│J. Domide, C. │W. A. Mozart, Ave │
│Pană, Pastorale │Verum; │
│Kaprizien for │J. S. Bach, Allegro│
│panflate │din Branderbung, │
│(exerciţiile │concertul nr. 5 │
│1-30); │J. Brahms, Scherzo │
│Gh. Zamfir, Metodă│din Symphony nr. 2 │
│de nai; │G. Fr. Handel, Alla│
│R. Pătuleanu, │Hornpipe din Water │
│Metodă de nai │Music │
│clasic; │G. Fr. Handel, │
│O. Lianu, Metodă │Rondo │
│pentru însuşirea │G. Fr. Handel, Marş│
│naiului; │din Occasional │
│V. Iovu, Metodă de│Oratorio │
│nai; │J. Haydn, Serenade │
│Al. Pal, Metoda de│din String Quartet │
│nai; │nr. 17, în Fa │
│C. Puşcoiu, New │major; │
│method for │J. Haydn, Menuet; │
│Panpipes (părţile │Fr. Schubert, Ave │
│I, II, III, IV, │Maria; │
│V); │J. S. Bach, Rondeau│
│J. Domide, │din Suite nr. 2 în │
│Lehrgang fur │B minor; L. v. │
│panflote, vol. │Beethoven, Menuet │
│III. │în Sol major; │
│Gh. Zamfir, Traite│J. S. Bach, │
│du nai (nr. │Simfonia from │
│92-125); Alexandru│Cantata, nr. 156; │
│Pal, Metoda de nai│J. S. Bach, Air │
│(pp. 162-17); │from suite nr. 3 în│
│V. Iovu, Metodă de│Re major; │
│nai (pp. 85-90); │L. Boccherini, │
│J. Domide, Der │Menuet; │
│junge Panflote │J. Haydn, Menuet; │
│virtuose (Studiile│N. Miascovski, │
│21-31); │Mazurca; │
│C. Puşcoiu, Etudes│R. Schumann, │
│for pan flute; │Călăreţul sălbatic;│
│ │R. Schumann, │
│ │Plugarul vesel; │
│ │Gh. Zamfir, Anna; │
│ │Gh. Zamfir, │
│ │Tarantella; │
│ │C. Arvinte, De-a │
│ │lungu; │
│ │B. Buevski, │
│ │Melodie. │
└──────────────────┴───────────────────┘
TARAGOT (anul III de studiu)
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Game şi studii: │ │
│Game Majore şi │Piese: │
│minore cu trei │Pe loc, Sorocuri,│
│alteraţii │Brâuri, Ardelene,│
│(inclusiv). │De doi; │
│I. Berci şi Iul. │L. Novac, Cântece│
│Havaletz, Metodă │din Banat; │
│(pp. 22-27); │M. Cîrnu, Melodii│
│K. Gyula, Metodă │de joc din Banat.│
│(pp.17-19). │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
SAXOFON (anul III de studiu)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │A. Corelli, Adagio şi│
│ │Giga; │
│ │R. Shumann, Adagio şi│
│ │Allegro; │
│ │R. Shumann, Fantezia │
│ │„Scenele Copiilor”; │
│ │R. Korsakov, Zborul │
│ │Cărăbuşului; │
│ │J. B. Singelee, Solo │
│Game şi studii: │de concert, op. 91; │
│Game Majore şi │J. Demersseman, │
│minore cu trei │Carnaval de Venice; │
│alteraţii. │J. Demersseman, │
│M. Mule, 30 de │Serenada Spaniola, │
│exerciţii şi │op. 9; │
│studii │E. Bozza, Aria pentru│
│M. Mule, │saxofon alto. │
│Exerciţii │C. W. Gluck, Scene │
│zilnice pentru │des Champs-Elysees; │
│toate │V. Monte, Csardas; │
│tonalităţile. │J. Demersseman, │
│H. Klose, 15 │Carnaval de Venice; │
│studii cantabile│L. Mayeur, Carnaval │
│H. Klose, 25 de │de Venice; │
│studii zilnice │G. Kalincovich, │
│H. Klose, 25 de │Tarantella; │
│studii de │P. Ituralde, Pequena │
│mecanisme. │Csardas; │
│ │J. Naulais, Petite │
│ │Suite Latine; │
│ │R. Planel, Suita │
│ │romantică; │
│ │G. Ph. Telemann, │
│ │Sonata pentru saxofon│
│ │alto; (adaptare de │
│ │J.M.Londeix) │
│ │W. A. Mozart, Sonata,│
│ │k. 304. │
└────────────────┴─────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Explicarea şi comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical – Exerciţii pentru consolidarea deprinderilor de utilizare şi automatizare a grifurilor – Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat 1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învăţate - Exerciţii specifice de descifrare/citire corectă (solfegiere, redare cu instrumentul, etc.) a elementelor de limbaj muzical din textul muzical 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Deţinerea lejerităţii în timpul cântatului la instrument - Exerciţii pentru aprofundarea/dezvoltarea respiraţiei profesionale – Exerciţii pentru omogenizarea sonoră şi timbrală – Exerciţii de dezvoltare a articulării sunetelor şi pentru agilitatea degetelor – Exerciţii în tonalităţi până la patru alteraţii (inclusiv) 2.2. Autoevaluarea prestaţiei scenice (evoluţii în audiţii, recitaluri, examene, etc.) - Recunoaşterea apartenenţei lucrărilor muzicale audiate la un anume gen şi stil muzical – Formularea judecăţilor de valoare despre lucrări audiate/variante de interpretări – Diferenţierea prin audiţie a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni 2.3. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute - Analizarea şi utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate – Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică şi agogică – Memorarea şi interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Obţinerea stereotipului│
│ │dinamic în interpretare│
│ │Aprofundarea │
│ │respiraţiei │
│Elemente de │profesionale │
│tehnică │Emisie-sonoritate, │
│instrumentală │articularea sunetelor, │
│specifică │independenţa │
│ │degetelor-agilitate │
│ │Omogenizare sonoră şi │
│ │timbrală pe ambitusul │
│ │cunoscut │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Elemente de limbaj: │
│ │tonalităţi, intonaţia │
│Elemente de │funcţională, ritm, │
│notaţie/ │metru, tempo │
│cultura │(egalitatea pulsaţiei │
│muzicală │metrice), dinamica, │
│ │nuanţarea „naturală” │
│ │Game majore şi minore │
│ │cu patru alteraţii │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Elemente de structură a│
│ │melodiei (motiv-Temă) │
│ │Formele specifice ale │
│ │clasicismului muzical, │
│Aspecte │strofice (lied, rondo, │
│interpretative│menuet) şi tematice │
│ │(sonata, Tema cu │
│ │variaţiuni, concertul) │
│ │Audiţii, recitaluri, │
│ │concerte, etc. │
│ │Cronici de specialitate│
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu FLAUT (anul IV de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Piese: │
│ │B. Romberg, Rondo; │
│ │G .de Frumerie, │
│ │Pastorală; │
│ │C. W. Gluck, Aria │
│ │din opera Orpheu; │
│ │R. Rosetti, Rondo; │
│ │W. A. Mozart, │
│ │Andante; │
│ │F. M. Bartholdi, │
│ │Fantezie; │
│ │W. Popp, Aria boemă│
│Game şi studii: │rusă; │
│Game Majore şi │V. Jianu, Preludiu │
│minore până la │şi Rigaudon, │
│patru alteraţii │P. Constantinescu, │
│(inclusiv) pe tot │Cântec vechi; │
│ambitusul │T. Brediceanu, │
│flautului. │Doina şi Joc; │
│Taffanel-Gaubert, │H. Popescu, │
│Grand exercices │Capriciu rustic; │
│journaliers de │P. Elinescu, Elegia│
│mecanisme; │română, O idilă, │
│M. Moyse, │Scenă pastorală │
│Exercices │română; │
│journaliers; │L. Comes, 2 dansuri│
│J. Galway, Warm │din Apuseni. │
│up; │C. P. Basacopol, │
│P. L. Graf, │Suita pentru flaut │
│Check-up. │şi pian; │
│T. Wye - Practice │B. Marcello, │
│Book, no. 2. │Sonate; │
│Dumitru Pop, │J. B. Loillet, │
│Metoda de flaut, │Sonata în la minor;│
│vol. II │G. Ph. Telemann, │
│(continuare). │Sonate în Sol │
│E. Kohler, 20 Easy│major, Re major, si│
│Melodic │minor (la alegere);│
│Progressive │G. Ph. Telemann, │
│Exercices op. S9, │Sonata în Do major │
│vol. II; │pentru flaut şi │
│E. Kohler, Studii,│chitară; │
│op. 33, caiet I; │G. F. Haendel, │
│E. Kohler, 25 │Sonate în Re major,│
│Romantische Etuden│Fa major, Sol major│
│fur Flote, op. 66;│(la alegere); │
│Culegere de │L. Vinci, Sonata în│
│studii, Flautissim│Re major; │
│/Diving among the │J. Kr. Vanhal, │
│studies, vol. II; │Sonata nr. 2 pentru│
│L. Drouet, 25 │flaut şi pian. │
│studii celebre; │A. Vivaldi, Concert│
│G. Gariboldi, 30 │în Fa major (La │
│studii uşoare │tempesta di mare) │
│(continuare); │şi în Re major (Il │
│M. Moyse, 24 │cardelino); │
│studii melodice cu│J. A. Hasse, │
│variaţiuni; │Concert în Sol │
│H. Kohler, Studii;│major; │
│N. Platonov, 30 │A. E. Gretry, │
│Studii. │Concertul în Do │
│ │major; │
│ │G. B. Pergolesi, │
│ │Concert în Sol │
│ │major; │
│ │J. Haydn, Concert │
│ │în Re major.Fr. │
│ │Chopin, Variaţiuni │
│ │pe o Temă de │
│ │Rossini; │
│ │B. Dancla, │
│ │Variaţiuni pe o │
│ │Temă de Mercadante │
└──────────────────┴───────────────────┘
OBOI (anul IV de studiu)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │C. Petra-Basacopol, │
│ │Piese de caracter │
│ │pentru oboi şi pian, │
│ │op. 80 (II Moderato │
│ │ma con spirito, III │
│ │Allegro vivo - ben │
│ │ritmato e giocoso); │
│ │V. Jianu, Sarabanda │
│ │şi Bourree; │
│ │A. Mendelsohn, Pastel│
│ │(unul la alegere din │
│ │cele 6); V(ojiteck) │
│ │Jirovec, Adagio │
│ │pentru oboi şi pian; │
│Game şi studii: │R. Schumann, Romanţa │
│Game Majore şi │a III-a pentru oboi │
│minore cu până │şi pian; │
│la patru │Szekely Endre, Rondo;│
│alteraţii │H. Grezki, Dans │
│(inclusiv); │rusesc. │
│Wiktor Socewicz,│G. Fr. Haendel, │
│Game, arpegii si│Sonata a VI-a în Re │
│intervale pentru│major (transcripţie │
│oboi; │pentru oboi şi pian);│
│Mendel Andreas, │G. Donizetti, Sonata │
│Technical basics│în Fa major pentru │
│of oboe playing.│oboi şi pian; │
│P. Tornea, │T. Albinoni, Concert │
│Metoda pentru │pentru oboi şi │
│oboi (Partea a │orchestră în Sib │
│IVa, Exerciţii │major, op. VII nr. 3 │
│pentru │T. Albinoni, Concert │
│egalizarea │pentru oboi şi │
│tehnicii şi a │orchestră în Re │
│sonorităţii); │major, op. VII, nr. │
│A. Tolksdorf, F.│6; │
│Rosler, Metodă │T. Albinoni, Concert │
│pentru oboi │pentru oboi şi │
│I. L. Wiedemann,│orchestră în re │
│45 studii pentru│minor, op. IX, nr. 2 │
│oboi. │(partea I); │
│ │Al. Marcello, Concert│
│ │pentru oboi şi │
│ │orchestră în Re │
│ │minor; │
│ │D. Cimarosa, Concert │
│ │pentru oboi şi │
│ │orchestră în Do major│
│ │(partea a II-a şi a │
│ │III-a); │
│ │G. Fr. Haendel, │
│ │Concertul nr. 1, op. │
│ │3, nr. 8; │
│ │W. A. Mozart, Tema şi│
│ │două variaţiuni (din │
│ │Divertismentul nr. │
│ │13). │
└────────────────┴─────────────────────┘
CLARINET (anul IV de studiu)
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │P. Constantinescu, │
│ │Cântec vechi; │
│Game şi studii: │V. Jianu, Preludiu şi│
│Game Majore şi │Rigoudon; │
│minore cu patru │K. Dittersdorf, │
│alteraţii │Scherzzo; │
│(inclusiv). │Liviu Comes, Două │
│R. Kitzer, │dansuri din Apuseni; │
│Metodă de │Ion Cudalbu, Culgere │
│clarinet vol. │de piese pentru │
│II; │clarinet şi pian │
│D. Ungureanu, │Ion Cudalbu, │
│Metodă de │Miniatură pentru │
│clarinet vol. I;│clarinet şi pian │
│E. Koch, Schule │G. F. Haendel, │
│fur Klarinete │Sonatele 1 şi 2 │
│C. Rozanov, │(transcripţi de la │
│Metodă de │oboi); │
│clarinet │G. F. Haendel, │
│Hovai, Metodă de│Andante din Sonata I │
│clarinet │pentru vioară şi │
│F. Demnitz, │pian; │
│Şcoala │Johann Baptist │
│elementară │Wanhal, Sonata în Si │
│pentru clarinet │bemol major pentru │
│A. Dismacek, │clarinet şi pian; │
│Metodă de │J. B. Wanhal, Sonata │
│clarinet │în Mi bemol major │
│I. Cudalbu, │pentru clarinet şi │
│Studii pentru │pian. │
│clarinet │K. Eeber, Concertino;│
│R. Reiki, Studii│V. Tucek, Concert; │
│vol. I │J. Kozeluh, Concert; │
│L. Wiedmann, │K. Stamitz, │
│Studii de │Concertele 1 şi 2; │
│clarinet vol. 4 │E. Cavallini, Concert│
│ │în Mi bemol major │
│ │pentru clarinet şi │
│ │pian; │
│ │Fr. Kramar, Concert │
└────────────────┴─────────────────────┘
FAGOT (anul IV de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Piese: │
│ │W.A. Mozart -Rondo │
│ │in Fa M │
│Game şi studii: │Ludwig Milde, │
│Game Majore şi │Tarantella │
│minore până la │Benedetto Marcello,│
│patru alteraţii │Sonata a doua în mi│
│Intervalul de │minor │
│terţă în toate │Antonio Vivaldi, │
│gamele studiate │Concert în Do │
│J. Weissenborn, │Major; │
│Studii pentru │A. Vivaldi, │
│fagot, op. 8, Vol.│Concertele în Mi │
│2. │minor, La minor, Re│
│ │minor; │
│ │Balys Dvarionas, │
│ │Tema cu variaţiuni │
└──────────────────┴───────────────────┘
CORN (anul IV de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Piese: │
│ │Piese ale │
│ │compozitorilor ruşi│
│ │aranjate pentru │
│ │corn şi pian │
│ │(Editura „Muzica” │
│ │Moscovei 1984); │
│ │Gh. Păunescu, │
│ │Scherzo; │
│ │Gh. Păunescu, În │
│ │excursie; │
│ │Gh. Păunescu, │
│ │Intermezzo; │
│ │Gh. Păunescu, Piesă│
│ │în stil românesc │
│ │Saint Saens, Lebăda│
│ │B. Ed. Muller, │
│ │Gebet pentru corn │
│ │şi pian, op. 65; │
│ │B. Ed. Muller, Am │
│Game şi studii: │Abend, op.71; │
│Game Majore şi │J. S. Bach, Aria în│
│minore până la │aranjament pentru │
│patru alteraţii │corn şi pian; │
│(inclusiv); │R. Glier, Nocturnă │
│Transpoziţie Es, │pentru corn şi │
│D, C; │pian; │
│Bai-Lin, Lip │E. Grieg, Cântec de│
│flexibilities │leagăn pentru corn │
│(exerciţii); │şi pian; │
│- Vincent │J. Pachelbel, Canon│
│Cichowicz, Flow │în Re aranjament │
│Studies │pentru corn şi │
│(exerciţii). John │pian; │
│Ericson, Technique│S. Rahmaninov, │
│Exercises for Horn│Vocalise aranjament│
│M. Alphonse, │pentru corn şi │
│Caietul I │pian; │
│(studiile 11-70); │A. Scriabin, │
│Koprasch, Caietul │Romanţă pentru corn│
│I (studiile 1-10);│şi pian; │
│- V. Bujanovsky, │Fr. Schubert, │
│Studii selectate │Adagio din Octetul │
│pentru corn. │în Fa major, op. │
│ │166; │
│ │J. B. │
│ │(Jean-Baptiste) │
│ │Loeillet, Sonata │
│ │nr. 1 │
│ │W. A. Mozart, │
│ │Concertul 1 în Re │
│ │major partea I şi │
│ │II │
│ │W. A. Mozart, │
│ │Concertul 3 (partea│
│ │a II-a); │
│ │J. D. Skroup, │
│ │Concert în Sib │
│ │Major pentru corn │
│ │şi orchestră; │
│ │G. P. Telemann, │
│ │Concert Re major │
│ │pentru corn şi │
│ │orchestră. │
└──────────────────┴───────────────────┘
TROMPETĂ (anul IV de studiu)
┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │G. Dumitrescu, Dans │
│Game şi studii:│Ţărănesc; │
│Game Majore şi │N. Petri, Fantezie. │
│minore cu patru│P. Baltassari, Sonata │
│alteraţii │(integral); │
│(inclusiv). │G.Fr. Handel, Sonata a│
│D. Ungureanu, │VI-a (partea I şi a │
│Metoda de │II-a); G. Ph. │
│trompetă (Vol. │Telemann, Sonata. │
│I-II) │W. A. Mozart, Concert,│
│J. B. Arban, │nr. 3; │
│Metoda de │F. Stolberg, Concert; │
│trompetă │J. Bull, Giga; │
│A. Vizutti, │T. Albinoni, Concertul│
│Metoda de │nr. 1; │
│trompetă │W.A. Mozart, Sonatina │
│C. Colin, │în Si bemol; │
│Studii de │E. Ph. Telemann, │
│flexibilitate. │Sonata în Fa; │
│ │F. Couperin, │
│ │Pastorala. │
└───────────────┴──────────────────────┘
TROMBON (anul IV de studiu)
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Piese: │
│ │F. │
│ │Weissenberg, │
│Game şi studii: │Romanţa; │
│Game Majore şi minore │I. Liadov, │
│cu patru alteraţii. │Andante; │
│A. Bambula, Caietul I │J. S. Bach, │
│A. Lafosse, Studii în │Sarabandă; │
│legato vol. 1 (pp. │W. A. Mozart, │
│79-83); │Arie; │
│V. Blajevici, Studii şi│A. Rubinstein,│
│duete (şcoala pentru │Melodie; │
│trombon, pp. 62-83); │F. Galliard, │
│B. Grigoriev, Studii │Siciliana (din│
│(pp.100-138); │Sonata V); │
│T. Dorsey, Studii (pp. │L. v. │
│94-132). │Beethoven, │
│ │Sonata nr. 2; │
│ │N. R. │
│ │Korsakov, │
│ │Concertino. │
└───────────────────────┴──────────────┘
NAI (anul IV de studiu)
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Piese: │
│ │A. Grieg, In the │
│ │Hall of the │
│ │Mountaing King; │
│ │A. Dvorak, Slavonic│
│ │Dance, op. 46, nr. │
│ │4; │
│ │G. Faure, Pavane; │
│ │A. Borodin, Waltz │
│ │din opera Tsar Igor│
│ │Fr. Schubert, │
│ │Serenade; │
│ │Gh. Zamfir, Sancta │
│ │Maria; │
│ │Gheorghe Zamfir, │
│ │Tarantella; │
│ │C. Gounoud, Ave │
│ │Maria; │
│ │Fr. Schubert, Ave │
│ │Maria; │
│ │A. Bizet, Habanera │
│ │din opera Carmen; │
│ │A. Weber, Memory │
│ │din opera Cat’s; │
│ │J. Offenbach, │
│ │Barcarolle; │
│ │J. Haydn, Menuet; │
│ │J. S. Bach, Menuet;│
│ │C. Franck, Panis │
│ │Angelicus; │
│ │Fr. Schubert, │
│ │Serenadă; │
│ │J. Haydn, Serenadă;│
│ │R. Schumann, │
│ │Visuri; │
│ │J. S. Bach, Arie; │
│ │W. A. Mozart, Arie │
│ │din opera Don Juan;│
│ │L. v. Beethoven, │
│ │Menuet; │
│ │C. W. Gluck, Aria │
│ │din opera Orfeu │
│Game şi studii: │C. Saint-Saens, The│
│Game Majore şi │Swan, din Le │
│minore cu patru │carnaval des │
│alteraţii │animaux; │
│(inclusiv). │B. Buevski, │
│Gh. Zamfir, Metodă│Melodie; │
│de nai; │C. Dimitrescu, Dans│
│R. Pătuleanu, │Ţărănesc op.15. │
│Metodă de nai │Ph. Lavinge, │
│clasic; │Allegro din Sonata,│
│O. Lianu, Metodă │La Persane; │
│pentru însuşirea │J. S. Bach, │
│naiului; │Allegro, din │
│V. Iovu, Metodă de│Brandenburg │
│nai; │Concerto, nr. 3 │
│Al. Pal, Metoda de│C. P. Stamitz, │
│nai; │Concertul în Sol M │
│C. Puşcoiu, New │pentru flaut, │
│method for │op.29; │
│Panpipes (părţile │Michel Blave, │
│I, II, III, IV, │Sonata în Sol │
│V); │major, op. 2, nr. │
│J. Domide, │1, ,,L’ Henriette”;│
│Lehrgang fur │G. F. Handel, │
│panflote, vol. IV;│Sonata în Do major,│
│J. Domide, C. │op. 1 nr. 7. │
│Pană, Pastorale │LUCRĂRI FOLCLORICE │
│Kaprizien for │Laie Chioru; │
│panflote │Foaie verde a │
│Gh. Zamfir, Traite│bobului; │
│du nai, (nr. │Hai, hai, cu │
│125-135) │trăsioara; │
│Al. Pal, Metodă de│Mă sui în dealul │
│nai, (pp. 173-181)│Clujului; │
│Vasile Iovu, │Bade de dragostea │
│Metodă de nai, │noastră; │
│(pp. 90-95) │Joc din Ardeal; │
│J. Domide, Der │Joc din Maramureş │
│junge Panflote │Mierliţa când e │
│virtuose (Studiile│bolnavă; │
│31-41); │Spune, spune, pui │
│C. Puşcoiu, Etudes│de corb; │
│for pan flute │Argeşule apa ta; │
│ │Sârba fetiţelor; │
│ │Sârba lui Pompieru;│
│ │Mărie şi Mărioară; │
│ │Hora Basarabiei; │
│ │Trotuş râuşor de │
│ │munte; │
│ │În gară la │
│ │Leordeni; │
│ │Mână Gheorghe boii │
│ │bine; │
│ │De când ne-a aflat │
│ │mulţimea; │
│ │Hora ca la Caval; │
│ │Mă uit pe Gilort în│
│ │sus; │
│ │Mă suii în dealul │
│ │Clujului; │
│ │Mărioară de la │
│ │Gorj; │
│ │Sârbă veche │
│ │lăutărească; │
│ │Pe drumul │
│ │Banatului; │
│ │Zărzărică, Zărzărea│
│ │Sârba lui Budală; │
│ │Sârba lui Fănică │
│ │Luca; │
│ │Sârba de la Argeş; │
│ │Imnul lui Iancu │
│ │Jianu; │
│ │Hora pe loc; │
│ │Corogheasca; │
│ │Hora Moldovei Mari;│
│ │Breaza de la │
│ │Dragodana; │
│ │Brau pe sase; │
│ │Doina instrumentală│
│ │de la Dragomireşti;│
│ │Valentin Purice, │
│ │Doina si Hora; │
│ │Doina Oltului; │
│ │Gheorghe Zamfir, │
│ │Doina de Jale. │
└──────────────────┴───────────────────┘
TARAGOT (anul IV de studiu)
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Game şi studii:│ │
│Game Majore şi │ │
│minore cu patru│Piese: │
│alteraţii │Sorocul bănăţean, │
│(inclusiv). │Axion, Pe loc, Brâu, │
│Ioan Berci şi │Ardeleana, Hora mare, │
│Iulius │Hora mică, De doi; │
│Havaletz, │Luca Novac, Cântece │
│Metodă (pp. │din Banat; │
│28-32); │Marius Cîrnu, Melodii │
│Kaldy Gyula, │de joc din Banat. │
│Metodă │ │
│(pp.19-22). │ │
└───────────────┴──────────────────────┘
SAXOFON (anul IV de studiu)
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Game şi studii: │Piese: │
│Game Majore şi │J. Demersseman, │
│minore cu patru │Fantezie; │
│alteraţii. │S. Joplin, Ellite │
│J. M. Londeix, Game│Syncopation; │
│şi Intervale │J. B. Singelee, │
│M. Mule, Exerciţii │Fantaisie │
│zilnice în toate │Brillante, op. 75;│
│tonalităţile │J. B. Singelee, │
│H. Klose, Metodă │Fantaisie │
│completă pentru │Billiante, op. 86;│
│saxofon │L. Vinchi, Sonata │
│H. Klose, 15 studii│W. A. Mozart, │
│cantabile; │Concert, K. 207, │
│M. Mule, Diverse │p. I; │
│studii în toate │R. Binge, Concert │
│tonalităţile. │J. B. Singelee, │
│ │Concertino, op.91;│
└───────────────────┴──────────────────┘
Sugestii metodologice În clasa a V-a, elevul începe procesul de cunoaştere şi acomodare cu instrumentul muzical ales. În clasele a VI-a şi a VII-a, elevul continuă procesul de formare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală. Începând cu clasa a VIII-a, formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de dezvoltare/perfecţionare a tehnicii instrumentale. Alegerea repertoriului se va face în funcţie de dezvoltarea particularităţilor fizice, psihice şi intelectuale ale elevului. În situaţia unui repertoriu restrâns, privind stilul preclasic sau clasic, se recomandă transpunerea adecvată, din punct de vedere al dificultăţii, a unor lucrări din repertoriul altor instrumente. În asimilarea şi în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă: - pentru clasa a V-a: ● este necesar ca preocuparea de bază a profesorului să fie pregătirea fizică a organismului elevului pentru această activitate (exerciţii de respiraţie, exerciţii pentru consolidarea ambuşurii, poziţia corpului, a braţelor, a degetelor etc.); ● învăţarea emiterii corecte a sunetelor la instrumentul studiat; ● învăţarea articulaţiilor simple prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument; ● exerciţii de formare a lejerităţii degetelor şi a braţelor; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistenţa fizică şi pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu. – pentru clasa a VI-a şi a VII-a: ● se continuă formarea capacităţii de efort a organismului, prin exerciţii specifice fiecărui instrument; ● diversificarea articulaţiei simple şi formarea articulaţiei duble şi triple (pentru instrumentele care permit aceste procedee), prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument; ● valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să sprijine dezvoltarea motricităţii elevilor; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu şi de interpretare. – pentru clasa a VIII-a: ● omogenizarea sonorităţii în registrele grav, mediu, acut; ● utilizarea aceluiaşi tip de articulare pe durata unei fraze; ● diversificarea nuanţată a articulării, ţinând cont de caracterul lucrării abordate; ● valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să contribuie la dezvoltarea motricităţii; ● diversificarea dinamică şi timbrală - evidenţierea contrastelor; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu şi de interpretare. Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluţii tehnice şi interpretative, să sesizeze şi să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze manifestări publice de acomodare a elevului cu scena (producţii/audiţii, recitaluri etc.). De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical. Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare şi prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale. Conţinuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru: - formarea/dezvoltarea tehnicii specifice fiecărui instrument; studiul gamelor şi arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic; – dezvoltarea combinată a tehnicii şi a muzicalităţii prin abordarea unui repertoriu specific. Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta: - game majore şi minore cu arpegii, în diferite tipuri de articulaţie; – un număr de cel puţin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an; – cel puţin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite. Prin această document/Programă se intenţionează orientarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, îşi poate prefigura un traseu de învăţare vizibilă personalizat-performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună şi alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevilor. MODEL proiectare unitate de învăţare INSTRUMENTE DE SUFLAT DE LEMN ŞI ALAMĂ UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ARTICULAREA SUNETELOR ÎN LEGATO ŞI NONLEGATO (STACCATO, TENUTO/PORTATO) Clasa a VI-a Nr. ore alocate: 3 ore
┌──────────┬─────────────┬────────────┬───────────┬────────────┐
│Detalieri │Competenţe │Activităţi │ │ │
│de │specifice │de învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├──────────┼─────────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │- audierea │ │ │
│ │ │programului │ │ │
│ │ │propus │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │evidenţierea│ │ │
│ │ │modului de │ │ │
│ │ │articulare │ │ │
│ │ │utilizat │ │ │
│ │ │(legato, │ │ │
│ │ │nonlegato) │ │ │
│ │ │- exersarea │ │ │
│ │ │noilor │ │ │
│ │ │maniere de │ │ │
│ │ │articulare a│ │- │
│Game şi │2.1. │sunetelor pe│- │autoevaluare│
│arpegii, │Continuarea/ │game, │instrument │în baza │
│exerciţii,│evoluarea │arpegii şi │- caiet │criteriilor │
│studii şi │deprinderilor│exerciţii │- partitură│prestabilite│
│lucrări │tehnice de │specifice │- aparatură│- evaluare │
│muzicale │bază │- aplicarea │audio-video│formativă │
│ │ │manierelor │ │ │
│ │ │de │ │ │
│ │ │articulare │ │ │
│ │ │învăţate în │ │ │
│ │ │studiile şi │ │ │
│ │ │lucrările │ │ │
│ │ │muzicale │ │ │
│ │ │propuse │ │ │
│ │ │- rezolvarea│ │ │
│ │ │problemelor │ │ │
│ │ │tehnice │ │ │
│ │ │legate de │ │ │
│ │ │articularea │ │ │
│ │ │sunetelor │ │ │
└──────────┴─────────────┴────────────┴───────────┴────────────┘
Grup de lucru
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Albu, │Liceul de Artă „Victor │
│Mihăiţă │Brauner” Piatra Neamţ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Cernătescu,│Universitatea Naţională de│
│Dalila │Muzică din Bucureşti │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Cîrnu, │Liceul de Artă „Ion Vidu” │
│Marius │- Timişoara │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Chira, │Inspectoratul Şcolar │
│Beniamin │Judeţean Cluj │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Gorovei, │Colegiul Naţional de Artă │
│Ilie │„Octav Băncilă” - Iaşi │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Iolan, │Liceul de Arte - Târgu │
│Gered │Mureş │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Mureşan, │Colegiul de Muzică │
│Dumitru │„Sigismund Toduţă” - │
│ │Cluj-Napoca │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Mutihac, │Liceul de Artă „Ştefan │
│Ioan │Luchian”- Botoşani │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Pasăre, │Liceul de Arte „Constantin│
│Mitel │Brăiloiu”- Târgu Jiu │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Peţanca, │Colegiul Naţional de Arte │
│Marcel │„Dinu Lipatti” - Bucureşti│
├───────────┼──────────────────────────┤
│Sandu, Gina│Liceul de Arte „Dinu │
│ │Lipatti” - Piteşti │
└───────────┴──────────────────────────┘
ANEXA 8 Programa şcolară pentru INSTRUMENTE de PERCUŢIE tobă mică, vibrafon, marimbafon, timpan Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru Instrumente de percuţie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 3 ore/săptămână. Programa pentru Instrument principal - percuţie este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial, totuşi, recomandăm ca studiul instrumentelor de percuţie să înceapă din clasele primare. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele două niveluri de învăţământ (gimnazial şi liceal). Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate în studiul instrumentelor de percuţie jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnică instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultura muzicală – Aspecte interpretative Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale. În cadrul acestei discipline se studiază ca instrumente de bază: Toba mică - clasele V - VIII Vibrafonul - clasele V - VIII Marimbafonul- clasele V - VIII Timpanul - clasele V - VIII Pe lângă aceste instrumente de bază, se vor studia şi celelalte instrumente de percuţie: cinele, toba mare, tamburină, trianglo, castagnete, toate începând cu clasa a VIII-a. Competenţe generale 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Formarea deprinderilor tehnice de bază - Istoricul şi descrierea instrumentelor de percuţie, scopul lor în orchestră – Exerciţii de gimnastică pentru maleabilitatea şi flexibilitatea mâinilor cu baghetele – Poziţia la instrument şi poziţia baghetelor – Exerciţii ritmice cu baghetele pe instrument 1.2. Cunoaşterea principalelor elemente de limbaj muzical - Exerciţii ritmico-melodice cu baghetele pe instrument – Exerciţii ritmico-melodice în diferite valori până la şaisprezecimi – Exerciţii tehnice libere pe instrument 1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj - Redarea, cu ajutorul instrumentului, a elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo) – Identificarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopa. – Exerciţii de cunoaştere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical – Descifrarea textelor muzicale simple – Identificarea raportului matematic între durate – Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Obţinerea deprinderilor tehnice de bază - Exerciţii cu note egale – Exerciţii cu diviziuni normale ale valorilor de note 2.2. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică şi agogică - Exerciţii cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. – Exerciţii cu nuanţe dinamice (crescendo, decrescendo) Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elemente de │Istoricul şi descrierea│
│tehnică │instrumentelor de │
│instrumentală │percuţie, scopul lor în│
│specifică │orchestră │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│ │mâinilor cu baghetele │
│ │Poziţia la instrument │
│Toba mică │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii ritmice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Istoricul şi descrierea│
│ │instrumentelor de │
│ │percuţie, scopul lor în│
│ │orchestră │
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│Marimba │mâinilor cu baghetele │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii în cadrul │
│ │gamei Do - la │
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Istoricul şi descrierea│
│ │instrumentelor de │
│ │percuţie, scopul lor în│
│ │orchestră │
│ │Exerciţii pentru │
│ │utilizarea pedalei │
│ │Poziţia la instrument │
│Vibrafon │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii în cadrul │
│ │gamei Do - la │
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Utilizarea metronomului│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Istoricul şi descrierea│
│ │instrumentelor de │
│ │percuţie, scopul lor în│
│ │orchestră │
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│ │mâinilor cu baghetele │
│ │Utilizarea pedalelor în│
│Timpane (an I │cadrul acordării │
│de studiu - │instrumentului │
│opţional) │(opţional) │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii pentru │
│ │estomparea sunetelor │
│ │Exerciţii ritmice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea, │
│ │agilitate şi │
│ │flexibilitatea mâinilor│
│ │cu baghetele │
│Multipercuţie │Utilizarea resurselor │
│ │mişcării corporale în │
│ │raport cu instrument │
│ │Exerciţii pentru │
│ │independenţa mâinilor │
│ │şi picioarelor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Redarea, cu ajutorul │
│ │instrumentului, a │
│ │elementelor de limbaj │
│ │muzical (ritm, metru, │
│ │tempo) │
│ │Exerciţii de cunoaştere│
│ │a reprezentărilor │
│ │grafice ale elementelor│
│ │simple de limbaj │
│ │muzical │
│ │Descifrarea textelor │
│Elemente de │muzicale simple │
│notaţie/ │Identificarea │
│cultura │raportului matematic │
│muzicală │între durate │
│ │Redarea duratelor cu │
│ │ajutorul instrumentului│
│ │în diferite măsuri │
│ │Exerciţii │
│ │ritmico-melodice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii │
│ │ritmico-melodice în │
│ │diferite valori până la│
│ │şaisprezecimi │
│ │Exerciţii tehnice │
│ │libere pe instrument │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii cu elemente │
│ │de dinamică constantă │
│Aspecte │p, mp, mf, f, etc. │
│interpretative│Exerciţii cu nuanţe │
│ │dinamice (crescendo, │
│ │decrescendo) │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │Metode: E. Keune, H. │
│Toba mică: │Knauer, Kupinski │
│ │(studiile 1-22 - pauze │
│ │şi contratimpi) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marimba: │N. Zivkovic - Funny │
│ │Mallets │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │W. Schluter - Solobook │
│ │for Vibraphone (vol. │
│Vibrafon: │I), │
│ │N.Zivkovic - Funny │
│ │Vibraphone │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Timpane: │E. Keune, G. Berlioz - │
│ │30 Pieces Progressives │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │N. Rosauro - 10 │
│ │Beginning Studies for │
│ │Multiple Percussion │
│Multipercuţie:│P. Ohl - Setup- Etuden │
│ │und Duos │
│ │J. Beck - Istra │
│ │F. Dupin - Sept Moments│
│ │Musicaux │
└──────────────┴───────────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj – Identificarea formulelor de cvintolet şi sextolet – Exerciţii pentru dezvoltarea tremolo-ului (la toate instrumentele) – Exerciţii pentru dezvoltarea tehnicii de 4 baghete la marimba – Exerciţii de legato, contratimpi şi sincope 1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical - Descifrarea măsurilor de 2/4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8 – Măsurile de 2/2, 3/2, alla breve (opţional) – Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8 – Măsura de 4/8 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Completarea deprinderilor tehnice şi interpretative - Exerciţii de aplicare practica cu ajutorul instrumentului – Exerciţii de recunoaştere şi comparare a masurilor în funcţie de accent – Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii 2.2. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilităţii şi expresivităţii muzicale - Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera şi valoarea artistica a interpretării – Audiţii muzicale (aceeaşi lucrare în interpretări diferite) Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Cunoaşterea şi │
│ │utilizarea elementelor │
│ │de limbaj │
│ │Utilizarea formulelor │
│ │de dactil, anapest, │
│ │triolet, sincopa, │
│ │cvintolet şi sextolet │
│ │Exerciţii de legato, │
│ │contratimpi şi sincope │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │tremolo-ului (la toate │
│ │instrumentele; în │
│Elemente de │optimi, triolete, │
│tehnică │şaisprezecimi şi │
│instrumentală │trezecişidoimi) │
│specifică │Poziţia la instrument, │
│ │poziţia celor 4 baghete│
│ │şi exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│ │4 baghete. │
│ │Descifrarea măsurilor │
│ │de 2/4, 3/4, 6/8, 9/8, │
│ │12/8 │
│ │Măsurile de 2/2, 3/2, │
│ │alla breve │
│ │Valori ternare în │
│ │măsurile 3/8, 6/8, 9/8,│
│ │12/8 │
│ │Măsura de 4/8 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│ │mâinilor cu baghetele │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│Toba mică │Exerciţii ritmice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Utilizarea metronomului│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│ │mâinilor cu baghetele │
│ │Exerciţii de citire în │
│ │cheia fa │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│Marimba │Exerciţii în cadrul │
│ │gamei Do - la, Fa - re,│
│ │Sol - mi │
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│ │4 baghete la marimba │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii pentru │
│ │utilizarea pedalei │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│ │articulare şi estompare│
│ │a sunetelor (dead │
│Vibrafon │stroke, mallet │
│ │dampening) │
│ │Exerciţii de │
│ │sincronizare şi │
│ │dezvoltare a │
│ │deprinderilor motrice │
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│ │mâinilor cu baghetele │
│ │Cheia fa │
│ │Utilizarea pedalelor în│
│ │cadrul acordării │
│ │instrumentului │
│Timpane (an I │(opţional) │
│de studiu - │Poziţia la instrument │
│opţional) │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii pentru │
│ │estomparea sunetelor │
│ │Exerciţii ritmice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii de agilitate │
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea, │
│ │agilitate şi │
│ │flexibilitatea mâinilor│
│ │cu baghetele │
│Multipercuţie │Utilizarea resurselor │
│ │mişcării corporale în │
│ │raport cu instrument │
│ │Exerciţii pentru │
│ │independenţa mâinilor │
│ │şi picioarelor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de aplicare │
│ │practică cu ajutorul │
│Elemente de │instrumentului │
│notaţie/ │Exerciţii de │
│cultura │recunoaştere şi │
│muzicală │comparare a măsurilor │
│ │în funcţie de accent │
│ │Dezvoltarea capacităţii│
│ │de receptare a muzicii │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exprimarea propriilor │
│ │opinii referitoare la │
│ │maniera şi valoarea │
│Aspecte │artistică a │
│interpretative│interpretării │
│ │Audiţii muzicale │
│ │(aceeaşi lucrare în │
│ │interpretări diferite) │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Toba mică: │Metode: E. Keune, H. │
│ │Knauer, Kupinski │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │L.H. Stevens - Method │
│ │of Movement for Marimba│
│ │with 590 exercises │
│Marimba: │E. Kopetzki - Marimba │
│ │Joy │
│ │R. Wiener - Seven │
│ │Marimba Songs for │
│ │Aninya │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │W. Schluter - Solobook │
│Vibrafon: │for Vibraphone (vol. │
│ │I), N. Zivkovic - Funny│
│ │Vibraphone │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Timpane: │E. Keune, G. Berlioz - │
│ │30 Pieces Progressives │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │M. Houllif - Two Dances│
│Multipercuţie:│F. Dupin - Amulettes et│
│ │Grigris │
│ │J. Moore - Sonata no.1 │
└──────────────┴───────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Formarea deprinderilor tehnice de bază în cântatul la xilofon - Noţiuni generale asupra instrumentului, descrierea şi poziţia la instrument – Exerciţii de lovituri libere de articulaţie a braţelor cu baghetele – Gama Sol major, Do major, Re major, La major şi relativele minore – Exerciţii de tremolo 1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical - Exerciţii vizând precizia ritmică – Apogiatura simplă, dublă, triplă şi multiplă – Exerciţii de tremolo – Exerciţii pentru dezvoltarea tehnicii de 2 şi 4 baghete 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Stăpânirea deprinderilor tehnice şi interpretative - Exerciţii de sincronizare şi dezvoltare a deprinderilor motrice 2.2. Diversificarea şi îmbogăţirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanţării şi expresivităţii muzicale - Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică şi nuanţare naturală în lucrările studiate Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Noţiuni generale asupra│
│Elemente de │instrumentului, │
│tehnică │descrierea şi poziţia │
│instrumentală │la instrument (xilofon)│
│specifică │Exerciţii de lovituri │
│ │libere de articulaţie a│
│ │braţelor cu baghetele │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Utilizarea formulelor │
│ │de dactil, anapest, │
│ │triolet, sincopa, │
│ │cvintolet, sextolet, │
│ │septolet şi │
│ │treizecişidoimi │
│ │Exerciţii de legato şi │
│ │agilitate │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │tremolo-ului (la toate │
│ │instrumentele) │
│ │Poziţia la instrument, │
│ │poziţia celor 4 baghete│
│ │şi exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│Toba mică │4 baghete. │
│ │Descifrarea măsurilor │
│ │simple şi compuse │
│ │(omogene şi eterogene) │
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│ │mâinilor cu baghetele │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii ritmice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Utilizarea metronomului│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii în cadrul │
│ │gamelor │
│ │Exerciţii cu note egale│
│Marimba │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│ │4 baghete la marimba │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii pentru │
│ │utilizarea pedalei │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│ │articulare şi estompare│
│ │a sunetelor (dead │
│Vibrafon │stroke, mallet │
│ │dampening) │
│ │Exerciţii de │
│ │sincronizare şi │
│ │dezvoltare a │
│ │deprinderilor motrice │
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│ │mâinilor cu baghetele │
│ │Utilizarea pedalelor în│
│ │cadrul acordării │
│ │instrumentului │
│ │(opţional) │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│Timpane │Exerciţii pentru │
│ │estomparea sunetelor │
│ │Exerciţii ritmice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii de agilitate │
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │tremolo-ului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea, │
│ │agilitate şi │
│ │flexibilitatea mâinilor│
│ │cu baghetele │
│Multipercuţie │Utilizarea resurselor │
│ │mişcării corporale în │
│ │raport cu instrument │
│ │Exerciţii pentru │
│ │independenţa mâinilor │
│ │şi picioarelor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Game până la 2 │
│ │alteraţii │
│Elemente de │Exerciţii de tremolo │
│notaţie/ │Exerciţii vizând │
│cultura │precizia ritmică │
│muzicală │Apogiatura simplă, │
│ │dublă, triplă şi │
│ │multiplă │
│ │Exerciţii de tremolo │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de │
│ │sincronizare şi │
│ │dezvoltare a │
│ │deprinderilor motrice │
│ │Aplicarea corectă a │
│ │elementelor de ritm, │
│ │metru, agogică, │
│ │dinamică şi nuanţare │
│Aspecte │naturală în lucrările │
│interpretative│studiate │
│ │Exprimarea propriilor │
│ │opinii referitoare la │
│ │maniera şi valoarea │
│ │artistică a │
│ │interpretării │
│ │Audiţii muzicale │
│ │(aceeaşi lucrare în │
│ │interpretări diferite) │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Toba mică: │Metode: E. Keune, H. │
│ │Knauer, Kupinski │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │L.H. Stevens - Method │
│ │of Movement for Marimba│
│ │with 590 exercises │
│ │E. Kopetzki - Marimba │
│ │Joy, Ruud Wiener - │
│ │Seven Marimba Songs for│
│ │Aninya │
│Marimba: │A. Gomez - Rain Dance │
│ │M. Peters - Yellow │
│ │After The Rain │
│ │E. Kopetzki - Dance of │
│ │the Witches, Three │
│ │Elements │
│ │K. Larson - Suita │
│ │Mexicana │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │W. Schluter - Solobook │
│ │for Vibraphone (vol. I │
│Vibrafon: │şi II) │
│ │N. Zivkovic - Funny │
│ │Vibraphone │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Timpane: │E. Keune, G. Berlioz - │
│ │30 Pieces Progressives │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │E. Buyle - Roll On, E. │
│ │Kopetzki - Groove Yard │
│Multipercuţie:│J. Campbell - Tork │
│ │J. Spears - │
│ │Introduction and │
│ │Furioso │
└──────────────┴───────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Explicarea şi comunicarea datelor teoretice referitoare la noile elemente de limbaj muzical – Exerciţii pentru consolidarea deprinderilor de utilizare şi automatizarea mişcărilor – Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat 1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învăţate - Exerciţii de tremolo măsurat şi liber – Exerciţii de tremolo cu nuanţe în crescendo şi decrescendo – Exerciţii cu piano, subito, fort, forte subito piano, pe diferite valori de note – Game în tonalităţile majore până la 4 alteraţii şi relativele lor (xilofon/ţambal) 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Autoevaluarea prestaţiei scenice (evoluţii în audiţii, recitaluri, examene, etc) - Recunoaşterea apartenenţei lucrărilor muzicale audiate la un anume gen şi stil muzical – Formularea judecăţilor de valoare despre lucrări audiate/variante de interpretări – Diferenţierea prin audiţie a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni 2.2. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute - Analizarea şi utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate – Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de frazare, dinamică şi agogică – Memorarea şi interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Explicarea şi │
│ │comunicarea datelor │
│ │teoretice referitoare │
│ │la noile elemente de │
│ │limbaj muzical │
│ │Exerciţii pentru │
│ │consolidarea │
│ │deprinderilor de │
│ │utilizare şi │
│ │automatizarea │
│ │mişcărilor │
│Elemente de │Analizarea elementelor │
│tehnică │de limbaj din textul │
│instrumentală │muzical studiat │
│specifică │Exerciţii de tremolo │
│ │măsurat şi liber │
│ │Exerciţii de tremolo cu│
│ │nuanţe în crescendo şi │
│ │decrescendo │
│ │Exerciţii cu piano, │
│ │subito, forte, forte │
│ │subito piano, pe │
│ │diferite valori de note│
│ │Exerciţii cu lovituri │
│ │în diferite valori de │
│ │note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Utilizarea diferitelor │
│ │formule ritmice │
│ │Exerciţii de legato şi │
│ │agilitate │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │tremolo-ului (la toate │
│ │instrumentele) │
│ │Poziţia la instrument, │
│ │poziţia celor 4 baghete│
│ │şi exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│ │4 baghete. │
│ │Descifrarea măsurilor │
│Toba mică │simple şi compuse │
│ │(omogene şi eterogene) │
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea │
│ │şi flexibilitatea │
│ │mâinilor cu baghetele │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii ritmice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Utilizarea metronomului│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii în cadrul │
│ │gamelor │
│ │Exerciţii cu note egale│
│Marimba │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│ │4 baghete la marimba │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii pentru │
│ │utilizarea pedalei │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea tehnicii de│
│ │articulare şi estompare│
│ │a sunetelor (dead │
│Vibrafon │stroke, mallet │
│ │dampening) │
│ │Exerciţii de │
│ │sincronizare şi │
│ │dezvoltare a │
│ │deprinderilor motrice │
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Utilizarea pedalelor în│
│ │cadrul acordării │
│ │instrumentului │
│ │(opţional) │
│ │Poziţia la instrument │
│ │şi poziţia baghetelor │
│ │Exerciţii pentru │
│ │estomparea sunetelor │
│Timpane │Exerciţii ritmice cu │
│ │baghetele pe instrument│
│ │Exerciţii cu note egale│
│ │Exerciţii de agilitate │
│ │Exerciţii cu diviziuni │
│ │normale şi excepţionale│
│ │ale valorilor de note │
│ │Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │tremolo-ului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de gimnastică│
│ │pentru maleabilitatea, │
│ │agilitate şi │
│ │flexibilitatea mâinilor│
│ │cu baghetele │
│Multipercuţie │Utilizarea resurselor │
│ │mişcării corporale în │
│ │raport cu instrument │
│ │Exerciţii pentru │
│ │independenţa mâinilor │
│ │şi picioarelor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Recunoaşterea │
│ │apartenenţei lucrărilor│
│Elemente de │muzicale audiate la un │
│notaţie/ │anume gen şi stil │
│cultura │muzical │
│muzicală │Game în tonalităţile │
│ │majore până la 4 │
│ │alteraţii şi relativele│
│ │lor (xilofon/marimba) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Formularea judecăţilor │
│ │de valoare despre │
│ │lucrări audiate/ │
│ │variante de │
│ │interpretări │
│ │Diferenţierea prin │
│ │audiţie a diverselor │
│ │interpretări, în scopul│
│ │formării propriei │
│ │versiuni │
│ │Analizarea şi │
│Aspecte │utilizarea cursivă a │
│interpretative│aspectelor timbrale │
│ │întâlnite în lucrările │
│ │abordate │
│ │Prezentarea cursivă a │
│ │unui program respectând│
│ │termenii de dinamică şi│
│ │agogică │
│ │Memorarea şi │
│ │interpretarea creativă │
│ │a lucrării, coordonând │
│ │mijloacele de expresie │
│ │muzicală │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Toba mică: │Metode: E.Keune, │
│ │H.Knauer, Kupinski │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │L.H.Stevens - Method of│
│ │Movement for Marimba │
│ │with 590 exercises │
│ │E.Kopetzki - Marimba │
│ │Joy │
│ │J.S.Bach - Suita I │
│ │pentru violoncel │
│ │D.Friedman - │
│Marimba: │Marshmellow │
│ │E.Hatch - Furioso and │
│ │Valse │
│ │B.Wittiber - Rhythm │
│ │Dance │
│ │E.Sejourne - Generalife│
│ │A.Gomez - Marimba │
│ │Flamenca │
│ │N.Zivkovic - Funny │
│ │Mallets (vol.I şi II) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │W.Schluter - Solobook │
│ │for Vibraphone (vol. I │
│Vibrafon: │şi II) │
│ │N.Zivkovic - Funny │
│ │Vibraphone │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Timpane: │E.Keune, G.Berlioz - 30│
│ │Pieces Progressives │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │W.Kraft - Morris Dance,│
│ │E.Kopetzki - Wild │
│Multipercuţie:│Garden, M.Peters - │
│ │Rondo for Four Toms, │
│ │L.Glassock - Motion │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii metodologice În cadrul acestei discipline se studiază ca instrumente de bază: Toba mică: clasele V - VIII (anii I - IV de studiu) Xilofonul: clasele V - VIII Marimbafonul: clasele V - VIII Timpanul: clasele V - VIII În cazul în care în şcolile şi liceele de muzică există aceste instrumente, studiul marimbafonului şi a timpanului poate începe în clase mai mici. Pe lângă acest instrumente de bază se vor studia şi celelalte instrumente de percuţie: cinele, toba mare, tamburina, trianglu, castagnete etc. Material de studiu: Kupinski, Wagner, Knauer Heinrich - toba mică Kupinski, Knauer Heinrich - timpane În asimilarea şi în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă: - pentru clasa a V-a: ● principala preocupare a profesorului este faptul de a se asigura că atât poziţia corpului, cât şi poziţia baghetelor sunt corecte în raport cu instrumentul (exerciţii privind: articularea sunetelor, dezvoltarea şi consolidarea musculaturii mâinilor, poziţia corpului, a braţelor, a degetelor etc.); ● învăţarea emiterii corecte şi egale a sunetelor la instrumentele studiate; ● învăţarea tehnicii de 2 baghete prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument; ● exerciţii de formare a lejerităţii degetelor, încheieturilor şi a braţelor; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit siguranţă în ceea ce priveşte mânuirea tehnicii cu 2 baghete (la toate instrumentele studiate) şi pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu. – pentru clasa a VI-a, VII-a şi VIII-a ● se continuă formarea, dezvoltarea şi consolidarea capacităţii de efort a degetelor, încheieturilor şi mâinilor, prin exerciţii specifice fiecărui instrument; ● diversificarea articulaţiei sunetelor (lovituri din încheietură şi degete), prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument; ● învăţarea tremolo-ului la fiecare instrument; ● învăţarea tehnicii de 4 baghete prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument; ● valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să sprijine dezvoltarea agilităţii, flexibilităţii şi motricităţii elevilor, în mânuirea baghetelor la instrumentele studiate. ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu şi de interpretare. Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluţii tehnice şi interpretative, să sesizeze şi să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze manifestări publice de acomodare a elevului cu scena (producţii/audiţii, recitaluri etc.). De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical. Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare şi prin utilizarea mijloacelor audiovizuale. Conţinuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru: - formarea/dezvoltarea tehnicii specifice fiecărui instrument; exerciţiile specifice fiecărui instrument şi studiul gamelor şi arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic; – dezvoltarea combinată a tehnicii şi a muzicalităţii prin abordarea unui repertoriu specific. Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta: - game majore şi minore cu arpegii, în diferite tipuri de articulaţie; – un număr de cel puţin 10 - 15 studii tehnico-ritmice şi tehnico-melodice pe an; – cel puţin 4 lucrări din lista de sugestii de repertoriu pe an; Prin această document/Programă se intenţionează orientarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, îşi poate prefigura un traseu de învăţare vizibilă personalizat-performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună şi alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevilor. MODEL proiectare unitate de învăţare INSTRUMENTE DE PERCUŢIE UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU UNIVERSAL Clasa a VII-a Nr. ore alocate: 3 ore
┌───────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┐
│Detalieri │Competenţe │Activităţi de│Resurse │Evaluare │
│de conţinut│specifice │învăţare │ │ │
├───────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │1.1. │2.1. │ │ │
│ │Aplicarea │Îmbinarea │- marimba │- feedback │
│ │conştientă a│elementelor │- partitură │oferit în │
│M.Peters │frazării │tehnice cu │(la nevoie) │urma │
│Yellow │1.2. │cerinţele │- suport │vizionării │
│After The │Aplicarea │expresive ale│pentru │înregistrării│
│Rain │indicaţiilor│piesei │partitură │- │
│APROFUNDARE│şi agogica │- │- aparat │autoevaluarea│
│ │- utilizarea│înregistrarea│audiovideo │în baza │
│ │tehnicilor │audio-video a│pentru │criteriilor │
│ │adecvate │interpretării│înregistrare│prestabilite │
│ │ │elevului │ │ │
├───────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┤
│Notă: Aprofundarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară │
│memorării este momentul când melodia, ritmul, agogica, tehnica │
│emisiei sonore, înţelegerea formei, dinamica devin un tot unitar │
│iar piesa se conturează tot mai frumos la care se adăuga şi │
│personalitatea interpretului. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │Naţionale │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Filip, │Colegiul de Muzică │
│Antonella │„Sigismund Toduţă”, │
│Margo │Cluj-Napoca │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Păcuraru, │Colegiul de Muzică │
│Sorin Ioan │„Sigismund Toduţă”, │
│ │Cluj-Napoca │
└───────────┴──────────────────────────┘
ANEXA 9 Programa şcolară pentru CORZI GRAVE violă, violoncel, contrabas, harpă, chitară Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru Corzi grave reprezintă oferta curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul primar/gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Aceste discipline sunt prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 3 ore/săptămână la nivelul învăţământului gimnazial. Programele disciplinelor aferente catedrei Corzi grave sunt elaborate potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programelor este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar/gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Actualele programe se vor corela cu cele corespondente pentru ciclul liceal, dar şi cu cele de nivel primar (clasele a III-a şi a IV-a pentru violă, violoncel şi harpă), asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele trei niveluri de învăţământ (primar, gimnazial şi liceal). Structura programelor şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul corzilor grave jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnică instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultură muzicală – Aspecte interpretative şi interdisciplinare Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Disciplinele cuprinse în cadrul catedrei Corzi grave îşi păstrează caracterul tradiţional, cu abordări structurate strategic către dezvoltarea auzului muzical, alături de operarea cu elemente de limbaj specific muzical, având un scop de susţinere a eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreţi. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale. Programele de faţă se adresează elevilor care parcurg disciplinele violă, violoncel, harpă, chitară din clasa a III-a şi contrabas din clasa a V-a, fiind subîmpărţite în două categorii: I. Instrumente cu coarde şi arcuş II. Instrumente cu coarde ciupite Actuala programă permite, ca element de noutate, posibilitatea de a aborda studiul violei, violoncelului, al harpei şi al chitării începând cu clasa I, pentru elevii care au o dezvoltare fizică corespunzătoare, dacă baza materială a şcolii este bine dezvoltată, cu acordul părinţilor, la recomandarea profesorului îndrumător. Parcurgerea programei se va face începând cu primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă şi dezvoltare personală. În cazul contrabasului, se recomandă începerea studiului instrumentului în clasa a V-a. Competenţe generale 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală I. INSTRUMENTE CU COARDE ŞI ARCUŞ Violă, Violoncel CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aplicarea în mod conştient de diferite combinaţii ritmice, melodice şi dinamice şi operarea cu sunetele corespunzătoare mai multor poziţii - Exerciţii pentru explorarea poziţiilor noi (a II-a şi a III-a) – Executarea unor exerciţii cu schimburi de poziţii cu toate degetele pe diferite intervale, pe toate coardele în poziţiile învăţate – Exerciţii de consolidare a intonaţiei corecte în contextul extinderii ambitusului – Exerciţii de conştientizare a trăsăturii de arcuş în coardă şi a presiunii constante a arcuşului pe coardă – Exerciţii de îmbinare a presiunii arcuşului cu viteza acestuia pe toată lungimea şi pe porţiuni 1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică şi agogică, a termenilor de expresie din text prin diversificarea sonorităţii - Executarea unor exerciţii pe corzi libere cu presiuni şi viteze de arcuş diferite, în diferite porţiuni de arcuş – Exerciţii de vibrato pentru creşterea calităţii sonore 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate şi de perfecţionare a emisiei sonore - Executarea unor exerciţii pentru consolidarea intonaţiei corecte, cu sunete melodice şi armonice (duble corzi) – Exerciţii de acordaj – Abordarea unor lucrări din perioade, stiluri şi genuri diferite pentru observarea caracteristicilor specifice – Exerciţii de citire la prima vedere a unor fragmente în poziţiile învăţate 2.2. Identificarea mesajului muzical în repertoriile studiate - Audiţii comparate ale unor lucrări din perioade, stiluri şi genuri muzicale diferite – Exerciţii de respiraţie şi articulare a segmentelor muzicale (motive, fraze, perioade) din piesele abordate – Solfegiere mentală a unor fragmente pentru dezvoltarea auzului intern – Exprimarea unor păreri personale asupra opţiunilor interpretative – Improvizarea liberă a unor fragmente diferite expresiv Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Extinderi ale │
│ │poziţiilor abordate │
│ │(I - IV la │
│ │violoncel, I - III │
│ │la violă) │
│ │Schimburi de │
│ │poziţii: cu ajutorul│
│ │coardei libere/prin │
│ │alunecare pe acelaşi│
│ │deget/prin │
│ │articulare/prin │
│ │substituire/pe corzi│
│ │diferite/pe │
│ │trăsături de arcuş │
│ │diferite │
│ │Duble corzi │
│ │(intervale armonice)│
│Elemente de │Solfegierea mentală │
│tehnică │a segmentelor │
│instrumentală │muzicale pentru │
│ │dezvoltarea auzului │
│ │intern │
│ │Diferenţieri şi │
│ │combinaţii de │
│ │elemente expresive │
│ │în trăsătura de │
│ │arcuş │
│ │Vibrato │
│ │Game (extinderi) şi │
│ │arpegii │
│ │Executarea │
│ │flageoletelor │
│ │naturale, din poz. │
│ │IV-a cu extensia │
│ │degetului 3 la │
│ │violoncel │
│ │Noţiuni de acordaj │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de sintaxă │
│ │muzicală - celulă, │
│Elemente de │motiv, frază, │
│notaţie/cultură │perioadă, aplicate │
│muzicală │în frazare │
│ │Semne şi termeni de │
│ │expresie dinamică şi│
│ │agogică │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Participare afectivă│
│ │în interpretare │
│ │Utilizarea │
│ │tehnicilor de arcuş │
│Aspecte │şi a vibrato-ului │
│interpretative şi│pentru │
│interdisciplinare│diversificarea │
│ │expresiei muzicale │
│ │Exprimarea opiniilor│
│ │personale faţă de │
│ │interpretări │
│ │comparate │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu VIOLĂ
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Studii: │ │
│Consolini, Studii, │ │
│schimb de poziţii │ │
│G.Naumann, Metodă │ │
│Hohmann, Metodă │ │
│(poz. I-III) │ │
│I.Steiner, Studiul │Piese: │
│gamelor │Bulabov, │
│Schloming, Metodă, │Barcarola, p.2, │
│caietul II │pentru violă şi │
│Schradieck, │pian │
│Exerciţii tehnice │Ceaikovski, Cântec│
│(caietul I şi II) │fără cuvinte │
│Sevcik, Op. 1,2,7 │Ianşinov, Concert │
│Sitt, Metodă │nr. 1 │
│Sitt, Op. 32, │Kircov, Nocturnă │
│Studii │Suzuki - Metodă de│
│St.Sugarv, Metodă, │violă, vol II │
│caietul II │Sbornic, Culegere │
│Szeremi, Studii, │de piese │
│caietul II │D. Buciu - Ursarii│
│Waxmann, Game │Suzuki - Culegere │
│Consolini, Studii, │de piese şi │
│schimb de poziţii │studii, vol II │
│G.Naumann, Metodă │Vivaldi, Concert │
│Hohmann, Metodă │nr. 1 în do, nr. 2│
│(poz. I-III) │în do │
│I.Steiner, Studiul │ │
│gamelor │ │
│Kayser, Op. 20 │ │
│Studii │ │
│Schloming, Metodă, │ │
│caietul II │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
VIOLONCEL
┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Piese: │
│ │J.B.Breval - │
│ │Sonata în Do │
│ │B. Marcello - 6 │
│ │Sonate - 1,2 │
│ │Galliard - 6 │
│ │Sonate - 1,2 │
│ │A.Vivaldi - 6 │
│ │Sonate - 1,2,3 │
│ │G.B Cirri -Sonata │
│Studii: │în Do major │
│Dinicu, Davidoff, │F.M.Zuccari - │
│Alexanian, Kummer │Sonate nr.1, nr. │
│(primele 4 poziţii)│2, nr.3, nr. 4, │
│Sapoşnikov - │nr. 6, nr. 8. │
│Tehnica │J.Offenbach - │
│violoncelului │Mussete │
│Cosmann - Tehnica │G. Goltermann - │
│violoncelului │Studiu Capriciu │
│Studii │A. Rubinstein - │
│Feuillard - 60 de │Melodia │
│Exerciţii tehnice │Ceaikovski - │
│O. Sevcik – │Barcarola │
│Exerciţii │(Anotimpuri) │
│Dotzauer, Caietul │Schlemuller - │
│II │Motto perpetuo │
│Hassel, │Iakovenco - │
│Lagenwechselubungen│Scherzo │
│Iarosevici, vol II │V. Jianu - Joc │
│Studii de sinteză │V. Orlov - Album │
│Jules des Swert, │de piese pentru │
│Op. 50 caietul I │violoncel şi pian │
│Klengel. Tagliche │Saposnikov - Album│
│Ubungen, caietele I│de piese ruseşti │
│şi II │clasele VI │
│Kummer op 57 │Ceaikovski - Vals │
│Stransky, op 31 │sentimental │
│W. Schulz-Weimar, │Cântec fără │
│Lagenwechsel │cuvinte │
│S. Lee - STUDII │Klassische Stucke │
│op.70 │- Vol. I - II │
│S. Lee - 12 Studii │H. Squire - │
│op. 113 │Bouree, Dand │
│S. Lee - 22 studii │rustic, Tarantela │
│op.31 Caietul 1 │David Popper - O │
│(1-20) │zi frumoasă │
│S. Lee - 12 │Gabriel Marie - La│
│Studii-Capricii │cinquantaine (arie│
│op.100 │în stil vechi) │
│Merck - Studii op. │J.B. Breval - │
│11 │Concert în Fa │
│Stranski - op.31 │major, Concert în │
│ │La │
│ │G. B. Cirri - 6 │
│ │Concerte │
│ │J.B. Breval - │
│ │Concertino în La │
│ │major │
│ │A. Vivaldi - │
│ │Concert nr. 8, 9, │
│ │11. │
│ │A. Vivaldi - │
│ │Concert în Do │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Utilizarea extinderilor intonaţionale şi a unor elemente noi de notaţie - Executarea unor exerciţii şi pasaje din lucrări, corespunzătoare extinderii înălţimilor în noi poziţii (poziţiile a IV-a şi a V-a la violă, respectiv a V-a şi a VI-a la violoncel) – Executarea unor exerciţii pentru tehnica schimburilor de poziţii până în noile poziţii, cu diferite degete şi intervale – Exerciţii de utilizare a cheii de tenor (do, la violoncel), respectiv de violină (sol, la violă) – Citire la prima vedere în noile poziţii şi cu utilizarea noilor chei – Exerciţii pentru abordarea dublelor corzi (extinderi) şi a acordurilor – Exerciţii de acordaj faţă de pianul acompaniator şi faţă de alte instrumente – Exerciţii de interpretare a ornamentelor muzicale (mordent, apogiatură, tril) 1.2. Aplicarea termenilor de expresie, dinamică, tempo şi agogică - Înţelegerea diferenţiată a termenilor existenţi în textul muzical – Executarea unor exerciţii pentru realizarea indicaţiilor întâlnite în piesele abordate şi în cele citite la prima vedere 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerinţele expresiei repertoriale - Exerciţii de variere a vibrato-ului în context stilistic diferit – Diversificarea paletei dinamice; cunoaşterea şi redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo. – Elemente de diferenţiere a interpretării ornamentelor faţă de stilul piesei 2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat - Diferenţierea dinamică a pasajelor de virtuozitate cu rol tematic, faţă de cele cu rol de acompaniament în piesele cu pian – Interpretarea comparativă a unor lucrări/fragmente din stiluri şi epoci diferite, pentru diferenţierea sonorităţii – Exerciţii de identificare a problemelor tehnice şi expresive prin compararea a două lucrări diferite ca stil şi gen muzical 2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate - Prezentarea în public – Conştientizarea reuşitei ca un rezultat firesc al activităţii individuale Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Extinderi ale │
│ │poziţiilor abordate │
│ │(I - VI la │
│ │violoncel, I - V la │
│ │violă) │
│ │Schimburi de poziţii│
│ │cu soluţii diferite │
│ │Duble corzi │
│ │(intervale armonice)│
│ │şi acorduri │
│ │Solfegierea mentală │
│ │şi vocală a │
│ │segmentelor muzicale│
│ │pentru dezvoltarea │
│Elemente de │auzului intern şi a │
│tehnică │respiraţiilor │
│instrumentală │fireşti │
│ │Diferenţieri şi │
│ │combinaţii de │
│ │elemente expresive │
│ │în trăsătura de │
│ │arcuş │
│ │Vibrato │
│ │Game (extinderi) şi │
│ │arpegii │
│ │Dezvoltări în │
│ │tehnica de acordaj │
│ │Elemente de │
│ │ornamentare muzicală│
│ │- mordent, │
│ │apogiatură, tril │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de sintaxă │
│ │muzicală - celulă, │
│ │motiv, frază, │
│ │perioadă, aplicate │
│ │în frazare │
│ │Semne şi termeni de │
│ │expresie dinamică şi│
│ │agogică │
│Elemente de │Diversificarea │
│notaţie/cultură │paletei dinamice; │
│muzicală │cunoaşterea şi │
│ │redarea noilor │
│ │termeni agogici: │
│ │ritenuto, │
│ │ritardando, │
│ │ralentando, │
│ │accelerando, │
│ │crescendo, │
│ │decrescendo │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Participare afectivă│
│ │în interpretare şi │
│ │conştientizarea │
│ │rolului │
│ │interpretului în │
│ │spectacolul muzical │
│ │Aspecte psihologice │
│ │ale pregătirii şi │
│ │concentrării pentru │
│Aspecte │performanţa scenică │
│interpretative şi│Utilizarea │
│interdisciplinare│tehnicilor de arcuş │
│ │şi a vibrato-ului │
│ │pentru │
│ │diversificarea │
│ │expresiei muzicale │
│ │Exprimarea opiniilor│
│ │personale faţă de │
│ │interpretări │
│ │personale şi ale │
│ │colegilor │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu VIOLĂ
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Studii: │ │
│A.Matz, │ │
│Studii de │ │
│intonaţie │ │
│Alexeev, │ │
│Game şi │ │
│arpegii │ │
│Bruni, │ │
│Metodă │ │
│Consolini, │ │
│Studii, │ │
│schimb de │ │
│poziţii │ │
│Csorti, │ │
│Tehnica │Piese: │
│arcuşului │Bach, Sarabanda, │
│G.Naumann, │Beethoven, Sonatină, │
│Metoda │Handel, Sonata 2 │
│Hohmann, │Ipolit Ivanov, Ianşinov, │
│Metoda │Gasse, Lulli, Corelli, │
│(poz. IV-V)│Veracini, C.Cui, │
│I.Steiner, │Baclanova, Ceaikovski, │
│Studiul │Culegere de piese │
│gamelor │Marcello, Scherzando │
│Kayser, │Sbornik, Culegere de piese│
│Studii, │Seidman, Concertino │
│op.20 │Tartini, Sarabanda │
│Kreuz, │Suzuki, Culegere de piese │
│Studii │şi studii, vol III │
│Popovici, │Telemann, Concert, p I, II│
│G, Game │Telemann, Sonata în la │
│Schleming, │minor │
│Metodă │Vivaldi, Concert │
│(poz. IV-V)│ │
│Schradieck,│ │
│Exerciţii │ │
│tehnice │ │
│Sitt, │ │
│Metodă │ │
│Sitt, │ │
│Studii, op.│ │
│32 │ │
│St.Sugarev,│ │
│Metoda │ │
│Szeremi, │ │
│Studii │ │
│Waxmann, │ │
│Game │ │
└───────────┴──────────────────────────┘
VIOLONCEL
┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Piese: │
│ │Ceaikovski, Cântec│
│ │trist, Arioso, │
│ │Vals sentimental │
│Studii: │Chopin, Preludiul │
│Klengel. Tagliche │în si minor │
│Ubungen, caietele I│(Mulert) │
│- III │Goltermann, │
│Dotzauer, Caietul │concert nr. 4 în │
│II, Caietul III │Sol major │
│(nr. 71-18, 80-81) │Goltermann, │
│Lee, Op. 131 │Nocturna în re │
│Grutzmacher, Op.38 │minor │
│caietul I │Iordan, Tema cu │
│Stranski op.39 │variaţiuni │
│(pentru daumen), │Schlemuller, din │
│op32. │Op. 18,20,21. │
│Merk op. 21 şi 31 │Vivaldi - Concerte│
│(extrase) │La major, Fa │
│Cossmann, Studii │major, si minor │
│tehnice, pag. 1-11 │A.Vivaldi - 9 │
│Sapoşnikov - │Sonate │
│Tehnica │Marcello - Sonate │
│violoncelului │nr. 3, nr. 4. │
│Cosmann - Tehnica │Corelli - Van Lier│
│violoncelului │Galliard - 6 │
│Feuillard - 60 de │Sonate - 3,4. │
│Exerciţii tehnice │Beethoven - │
│Feuillard - Tehnica│Sonatina │
│violoncelului │Ariosti - Sonata │
│O. Sevcik - │în mi minor │
│Exerciţii op.8 │J.S.Bach - Sonata │
│O. Sevcik - │nr.1 │
│Exerciţii op. 2 │Arutunian - │
│O. Sevcik - op. 1 │Impromptu │
│Alexanian - Metoda │J.B.Senaille - │
│de violoncel │Allegro spiritoso │
│Fitzenhagen - │G. Goltermann - │
│Exerciţii op.28 │Studiu Capriciu │
│Fr. Grutzmacher - │Klassische Stucke │
│Exerciţii zilnice │- Vol II, III │
│op. 67 │Goltermann - 6 │
│A. Romberg - Şcoala│Nocturne │
│de violoncel teorie│Borodin - Serenada│
│şi practică │David Popper - │
│S. Lee - 12 Studii │Gavota nr. 2 în re│
│op. 57 │minor │
│S. Lee - Studii op.│David Popper - │
│31, Vol. I/Vol II │Gnomentanz │
│fără daumen │Maria Therezia von│
│Franchomme - 12 │Paradies - │
│Studii op.35 │Siciliana │
│extrase fără daumen│G. Urcan - │
│ │Miniaturi │
│ │Romberg - │
│ │Concertino în Re │
│ │Klengel - Concert │
│ │în Do │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aprofundarea elementelor de limbaj muzical corelate cu elemente de tehnică instrumentală - Extinderi ale gamelor majore şi minore, cu arpegii pe mai multe octave – Exerciţii şi lucrări cu utilizarea flageoletelor naturale şi artificiale – Interpretarea unor lucrări cu duble corzi şi acorduri de trei şi patru sunete – Explorarea resurselor expresive ale melodiei prin ornamente diverse (tril, grupet, modent, apogiaturi simple şi multiple) 1.2. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice şi dinamice şi transferul lor în interpretarea instrumentală - Executarea unor exerciţii de solfegiere mentală a partiturilor – Citire la prima vedere cu soluţii dinamice diferenţiate, urmare a unor solfegieri mentale – Crearea de scurte fragmente ornamentale, melismatice, cu rol cadenţial, pentru integrarea ornamentelor învăţate 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obţinerea unei sonorităţi optime - Executarea unor exerciţii pentru obţinerea cursivităţii discursului – Exerciţii de variere a tehnicilor specifice de mână dreaptă şi mână stângă, pentru modificarea expresiei pieselor abordate – Executarea unor exerciţii pentru împărţirea corectă a porţiunilor de arcuş – Alegerea personală a arcuşelor necesare la fragmentele citite la prima vedere 2.2. Identificarea mesajului muzical al lucrărilor muzicale - Diferenţierea importanţei diferitelor teme ale unei lucrări ample, faţă de construcţia piesei şi de raportul existent cu pianul acompaniator – Audiţii comentate faţă de aspectele interpretative cu rol în transmiterea mesajului dramaturgic, artistic Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Game şi arpegii în │
│ │mai multe octave, în│
│ │tempo-uri diferite, │
│ │cu utilizarea │
│ │modurilor de atac │
│ │legato, staccato, │
│ │spiccato │
│ │Acorduri de 3 şi 4 │
│ │sunete │
│ │Exerciţii pentru │
│ │planurile de coardă │
│ │(inclusiv bariolaj) │
│Elemente de │Consolidări şi │
│tehnică │extinderi pentru │
│instrumentală │schimburi de poziţii│
│ │şi cântul în poziţii│
│ │înalte │
│ │Extinderea │
│ │ambitusului şi cu │
│ │poziţia a VII-a │
│ │(violoncel) │
│ │Abordarea poziţiei │
│ │de daumen în diverse│
│ │contexte (violoncel)│
│ │Game în poziţia fixă│
│ │de daumen │
│ │(violoncel) │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Diversificarea │
│ │paletei de nuanţe │
│ │dinamice şi agogice │
│ │ajungând până la │
│ │nuanţe extreme │
│ │(fff., ff., f., p., │
│Elemente de │pp., ppp., subito │
│notaţie şi │f., subito pp) │
│cultură muzicală │Abordarea │
│ │problemelor de │
│ │emisie sonoră cu │
│ │corelarea │
│ │intonaţiei, │
│ │vibrato-ului şi a │
│ │trăsăturii de arcuş │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de analiză │
│ │macrostructurală a │
│ │lucrărilor abordate │
│ │Interpretare în faţa│
│ │publicului a unui │
│ │repertoriu variat │
│ │stilistic │
│ │Participarea în │
│ │calitate de auditor │
│Aspecte │în diferite │
│interpretative şi│manifestări │
│interdisciplinare│artistice │
│ │Redarea cu │
│ │personalitate, │
│ │înţelegerea muzicală│
│ │şi expresivă a │
│ │repertoriului │
│ │studiat │
│ │Stimularea │
│ │dezvoltării │
│ │imaginaţiei │
│ │artistice │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu VIOLĂ
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Studii: │ │
│A.Matz, │ │
│Studii de │ │
│intonaţie │ │
│Alexeev, │ │
│Game şi │ │
│arpegii │ │
│Bruni, │ │
│Metodă │ │
│C.C.Nottara,│ │
│6 studii în │ │
│caracter │ │
│românesc │ │
│Consolini, │ │
│Studii, │ │
│schimb de │ │
│poziţii │Piese: │
│Csorti, │Bach, Couranta │
│Tehnica │Bach, Siciliana │
│arcuşului │Beethoven, Menuet │
│Flesch, │Handel, Sonata 6 (p. │
│Exerciţii │I-II) │
│tehnice │Ipolit Ivanov, Ianşinov, │
│G.Naumann, │Gasse, Lulli, Corelli, │
│Metoda │Veracini, C.Cui, │
│Hohmann, │Baclanova, Ceaikovski, │
│Metoda (poz.│Culegere de piese │
│IV-VII) │Marcello, Scherzando │
│I.Steiner, │Sbornik, Culegere de │
│Studiul │piese │
│gamelor │Seidman, Concertino │
│Kayser, │Tartini, Srabanda │
│Studii, │Telemann, Concert, p III │
│op.20 │şi IV │
│Kreuz, │Telemann, Sonata în la │
│Studii │minor │
│Popovici, G,│Vivaldi, Concert │
│Game │ │
│Schleming, │ │
│Metodă (poz.│ │
│IV-VII) │ │
│Schradieck, │ │
│Exerciţii │ │
│tehnice │ │
│Sitt, Metodă│ │
│Sitt, │ │
│Studii, op. │ │
│32 │ │
│St.Sugarev, │ │
│Metoda │ │
│Szeremi, │ │
│Studii │ │
│Waxmann, │ │
│Game │ │
└────────────┴─────────────────────────┘
VIOLONCEL
┌─────────────────────┬────────────────┐
│Studii: │Piese: │
│Klengel. Tagliche │Goltermann, │
│Ubungen, caietele I │concert nr. 5 în│
│şi II │re minor │
│Dotzauer, Caietul II,│Goltermann, │
│Caietul III (nr. │Nocturna în re │
│71-18, 80-81) │minor │
│Lee, Op. 131 │Iordan, Tema cu │
│Grutzmacher, Op.38 │variaţiuni │
│caietul I │Schlemuller, din│
│Stranski op.39 │Op. 18,20,21. │
│(pentru daumen), │Vivaldi - │
│op32. │Concert Re major│
│Merk op.31 (extrase) │A. Vivaldi - 9 │
│Cossmann, Studii │Sonate │
│tehnice, pag. 1-11 │Marcello - │
│Klengel - Exerciţii │Sonate nr. 5, │
│zilnice Vol. I-II - │nr. 6. │
│III │Corelli - Van │
│Bazelaire - Şcoala de│Lier │
│violoncel │Galliard - 6 │
│Sapoşnikov - Tehnica │Sonate- 5,6 │
│violoncelului │G.Fr.Handel - │
│Cosmann - Tehnica │Sonate │
│violoncelului │J.B.Senaille - │
│Feuillard - 60 de │Allegro │
│Exerciţii tehnice │spiritoso │
│Feuillard - Tehnica │C. Saint - Saens│
│violoncelului │- Allegro │
│O. Sevcik - Exerciţii│appasionatto │
│op.8 │Klassische │
│O. Sevcik - Exerciţii│Stucke - Vol II,│
│op. 2 │III │
│O. Sevcik - op. 1 │Borodin - │
│Alexanian - Metoda de│Serenada │
│violoncel │David Popper - │
│Fitzenhagen - │Gavota nr. 1 în │
│Exerciţii op.28 │Re major │
│Fr. Grutzmacher - │J.S.Bach - │
│Exerciţii zilnice op.│Arioso │
│67 │Vivaldi - │
│B. Romberg - Şcoala │Concert în Re │
│de violoncel teorie │major │
│şi practică │Romberg - │
│Schroder - Tehnica │Concertino în Re│
│violoncelului │Klengel - │
│S. Lee - Studii op. │Concert în Do │
│31, Vol. I/nr. 21, │G. Goltermann - │
│22; Vol II │Concert nr. 3 │
│Stranski - op. 39 │Klengel - │
│Studii pentru daumen │Concertino în re│
│Battanchon - Studii │Klengel - │
│op. 25 pentru Daumen │Concert în Do │
│Franchomme - 12 │Breval - Concert│
│Studii op.35 │nr. 2 în Re │
└─────────────────────┴────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală - Executarea unor exerciţii de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă, temă, secţiune) – Reprezentarea tempo-ului, a planurilor dinamice şi agogice în lucrările muzicale studiate 1.2. Utilizarea unor elemente de limbaj muzical şi de dezvoltare tehnică instrumentală în interpretare - Game şi arpegii pe o singură coardă – Diversificări ale modurilor de atac prin spiccato şi ricochee – Extinderea ambitusului până la poziţia a VII-a (violă) – Exerciţii de consolidare a intonaţiei în poziţii înalte 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale în cadrul interpretării artistice - Identificarea şi redarea particularităţilor tehnice ale diferitelor moduri de arcuş în piesele studiate – Execuţia în public a lucrărilor muzicale studiate – Pregătirea psihologică a momentului de scenă – Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Ornamente extinse │
│ │Extinderi de ambitus│
│ │până la poziţia a │
│ │VII-a (violă), │
│ │consolidări ale │
│ │intonaţiei în │
│ │poziţii înalte │
│ │Game, arpegii şi │
│Elemente de │duble corzi, în mai │
│tehnică │multe octave, cu │
│instrumentală │două sau mai multe │
│ │tempo-uri, cu │
│ │diferite moduri de │
│ │atac │
│ │Vibrato stilizat şi │
│ │diferenţiat în │
│ │funcţie de lucrarea │
│ │abordată │
│ │Moduri de atac - │
│ │Spiccato şi ricochee│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Audiţii comparate │
│ │ale unor │
│Elemente de │interpretări │
│notaţie şi │consacrate │
│cultură muzicală │Redarea cu │
│ │personalitate a │
│ │textului muzical │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Înţelegerea muzicală│
│ │şi expresivă a │
│ │repertoriului │
│ │studiat, cu elemente│
│ │de structurare │
│ │lingvistică │
│Aspecte │Pregătirea │
│interpretative şi│psihologică pentru │
│interdisciplinare│performanţa │
│ │artistică │
│ │Exprimarea opiniilor│
│ │faţă de repertoriul │
│ │interpretat şi faţă │
│ │de audiţiile │
│ │comparate │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu VIOLĂ
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Studii: │ │
│Alexeev, Game │ │
│şi arpegii │ │
│Bruni, Studii │ │
│C.C.Nottara, │ │
│Studii │ │
│Casorti, │ │
│Tehnica │ │
│arcuşului │Piese: │
│Consolini, │A.Matz, Temă cu │
│Studii, schimb│variaţiuni │
│de poziţii │Ariosti, Sonată (sol │
│Dont, Op. 37 │minor) │
│(1-22) │Bach, Invenţie, mic │
│Flesch, │preludiu, arie (pentru │
│Exerciţii │2 viole) │
│tehnice │Bach, Siciliana, rondo │
│G.Popovici, │Corelli, Toni, Adagio, │
│Game │Allegro │
│I.Steiner, │Glier, Preludiu, │
│Studiul │romanţă, rondo │
│gamelor │Handel, Sonata 10 │
│Kayser, │Handel, Sonata 3 │
│Studii, op.20 │Handel, Sonata 6 │
│Kreuz, 60 │Haydn, Concert Sol │
│Studii │major (original la │
│Krutzer, │oboi) │
│Studii │Nardini, Concert │
│L.Surujon, │Rubinstein, Melodie │
│Exerciţii │Sbornik, Culegere de │
│tehnice şi │piese │
│game │Dimitrescu - Dans │
│Mazas, Op. 36,│ţărănesc │
│caietul I şi │Porumbescu - Balada │
│II │Telemann, Concert │
│Schleming, │Handel/Cassadesus │
│Studii în │Concert în si minor, p │
│poziţii înalte│I │
│Schradieck, │Vivaldi, Adagio, │
│Exerciţii │allegro │
│tehnice │Vivaldi, Concert la │
│Sevcik, Op. 8 │minor; mi minor; Do │
│Sevcik, Op. 9 │major, Sol major │
│(Studiul │ │
│dublelor) │ │
│Sevcik, Op.2 │ │
│(Tehnica │ │
│arcuşului) │ │
│Szeremi, │ │
│Studii │ │
│Waxmann, Game │ │
└──────────────┴───────────────────────┘
VIOLONCEL
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │Aivazian, Studiu de │
│ │concert │
│ │Breval, Sonata în Do │
│ │major │
│ │Ceaikovski, Nocturna │
│ │Corelli Grave, │
│ │Preludiu │
│ │Couperin, Gavota │
│ │Davidoff, Romanţa │
│ │fără cuvinte │
│ │Faure, Siciliana │
│ │Francome, Variaţiuni │
│Studii: │Goltermann, Capriccio│
│Alexanian │în re minor │
│(exerc. 1-16) │Klengen, Concertino │
│Dotzauer, │op. 10 în re minor │
│Caietele III şi │Klengen, Concertino │
│IV │op. 6 în Do major │
│Fitzenhagen │Marcello, sonate în │
│Grutzmacher, │Do major, Sol major, │
│Op.38 caietul I │Re major, La major │
│Klengen. │Matheson, Aria │
│Tagliche │Prokofiev, Gavota │
│Ubungen, │Romberg, Concertino │
│caietele I, II, │în re minor │
│III │Rubinstein, Melodie │
│Lee, Op. 31, │(Popper) │
│caietul II │Saint Saens, Lebăda │
│Merck, Op. 21 │De Fesch - Sonata în │
│Schrader │Re │
│Stransky, Op. │H. Ecles - Sonata în │
│32, Caietul I şi│sol minor │
│II │Samartini - Sonata în│
│M. Sadlo - │Sol │
│Studii pentru │D.Hervelois - Suita │
│daumen │în re │
│Battanchon - │Klassische Stucke - │
│Studii op. 25 │Vol III │
│pentru Daumen │Godar - Cântec de │
│Franchomme - 12 │leagăn │
│Studii op.35 │D. Popper - Tarantela│
│Franchomme - │Dimitrescu - Serenada│
│Capricii extrase│tristă, Dans ţărănesc│
│Duport - Studii │Glazunov - Serenada │
│1-10 │spaniolă │
│ │Goltermann - Capriciu│
│ │în la │
│ │C. Ph. Em. Bach - │
│ │Concert în La │
│ │B.Romberg - Concert │
│ │nr. 2 │
│ │G. Goltermann - │
│ │Concert nr. 3 │
│ │J.Ch. Bach - Concert │
│ │în do minor │
│ │J.S.Bach - Concert în│
│ │Sol │
│ │L.Leo - Concert nr. 3│
└────────────────┴─────────────────────┘
Contrabas CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Formarea deprinderilor tehnice de bază - Istoricul instrumentului – Exerciţii de citirea notelor în cheile specifice do şi fa – Exerciţii pentru ţinuta instrumentului, poziţia – Exerciţii de conducerea arcuşului, note lungi şi diferite valori de note pe coarde libere – Formarea sunetului – Exerciţii de fixare a degetelor asociat cu conducerea arcuşului – Adaptarea braţelor, mâinilor, degetelor la necesităţile instrumentului (buna poză a mâinilor şi trăsătură corectă) 1.2. Utilizarea reprezentărilor grafice ale sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător poziţiilor 1/2, I, II, respectiv a duratelor de baza - Exerciţii de scriere şi citire a notelor muzicale – Exerciţii de intonaţie – Identificarea grafică a semnelor în partituri – Exemplificări prin bătăi de palme şi tactări 1.3. Poziţionarea corectă faţă de instrument - Prezentarea principalelor date şi caracteristici ale instrumentului – Exerciţii de poziţionare a mâinii drepte – Exerciţii de poziţionare a mâinii stângi – Aplicaţii instrumentale pe fragmente muzicale 1.4. Practicarea deprinderilor elementare ale emisiei sonore instrumentale - Exerciţii pentru formarea unor automatisme în poziţionare şi emisie – Exerciţii de emisie şi intonare corectă a sunetelor – Exerciţii de trăsături de arcuş, corzi libere cu sau fără tactare, în note întregi, doimi, pătrimi, în combinaţii de valori; aşezarea mâinii strângi în poziţiile 1/2, 1 – Exerciţii de cunoaştere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical – Descifrarea textelor muzicale simple cu ajutorul instrumentului – Exerciţii cu intervale simple în gama Do major – Identificarea raportului matematic între durate – Redarea duratelor cu ajutorul instrumentului în diferite măsuri 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Utilizarea unor elemente simple de limbaj muzical în redarea unor piese - Parcurgerea unui repertoriu adecvat nivelului de cunoştinţe acumulat – Exersarea unor studii pentru nivelul adecvat – Articulare nonlegato şi legato 2.2. Exprimarea verbală şi instrumentală a diferenţelor expresive - Discuţii asupra expresivităţii unor fragmente muzicale – Exerciţii de reproducere vocală – Exerciţii de diversificare a expresiei sonore în cântul instrumental – Exerciţii de împărţire a textului muzical în fraze – Analiza motivelor, frazelor – Recunoaşterea formelor muzicale simple (liedul, menuetul şi rondoul) – Exerciţii cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. – Exerciţii cu nuanţe dinamice (crescendo, decrescendo) Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii pentru ţinuta│
│ │instrumentului, poziţia│
│ │Exerciţii de conducerea│
│ │arcuşului, note lungi │
│ │şi diferite valori de │
│ │note pe coarde libere │
│ │Formarea sunetului │
│ │Exerciţii de fixare a │
│ │degetelor asociat cu │
│ │conducerea arcuşului │
│ │Adaptarea braţelor, │
│ │mâinilor, degetelor la │
│ │necesităţile │
│ │instrumentului (buna │
│ │poză a mâinilor şi │
│ │trăsătură corectă) │
│ │Exerciţii de scriere şi│
│ │citire a notelor │
│ │muzicale │
│ │Exerciţii de intonaţie │
│ │Prezentarea │
│Elemente de │principalelor date şi │
│tehnică │caracteristici ale │
│instrumentală │instrumentului │
│specifică │Exerciţii de │
│ │poziţionare a mâinii │
│ │drepte │
│ │Exerciţii de │
│ │poziţionare a mâinii │
│ │stângi │
│ │Aplicaţii instrumentale│
│ │pe fragmente muzicale │
│ │Exerciţii pentru │
│ │formarea unor │
│ │automatisme în │
│ │poziţionare şi emisie │
│ │Exerciţii de emisie şi │
│ │intonare corectă a │
│ │sunetelor │
│ │Exerciţii de trăsături │
│ │de arcuş, corzi libere │
│ │cu sau fără tactare, în│
│ │note întregi, doimi, │
│ │pătrimi, în combinaţii │
│ │de valori; aşezarea │
│ │mâinii strângi în │
│ │poziţiile 1/2, 1 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de citirea │
│ │notelor în cheile │
│ │specifice fa şi do │
│ │Identificarea grafică a│
│ │semnelor în partituri │
│ │Exemplificări prin │
│ │bătăi de palme şi │
│ │tactări │
│ │Exerciţii de cunoaştere│
│ │a reprezentărilor │
│ │grafice ale elementelor│
│Elemente de │simple de limbaj │
│notaţie/ │muzical │
│cultura │Descifrarea textelor │
│muzicală │muzicale simple cu │
│ │ajutorul instrumentului│
│ │Exerciţii cu intervale │
│ │simple în gama Do major│
│ │Identificarea │
│ │raportului matematic │
│ │între durate │
│ │Redarea duratelor cu │
│ │ajutorul instrumentului│
│ │în diferite măsuri │
│ │Articulare non-legato │
│ │şi legato │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Parcurgerea unui │
│ │repertoriu adecvat │
│ │nivelului de cunoştinţe│
│ │acumulat │
│ │Exersarea unor studii │
│ │pentru nivelul adecvat │
│ │Discuţii asupra │
│ │expresivităţii unor │
│ │fragmente muzicale │
│Aspecte │Exerciţii de │
│interpretative│reproducere vocală │
│ │Exerciţii de │
│ │diversificare a │
│ │expresiei sonore în │
│ │cântul instrumental │
│ │Exerciţii cu elemente │
│ │de dinamică constantă │
│ │p, mp, mf, f, etc. │
│ │Exerciţii cu nuanţe │
│ │dinamice (crescendo, │
│ │decrescendo) │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │C. Saint-Saens, │
│ │Ţestoase │
│ │Cântec popular, │
│ │Iarna a trecut │
│ │D. Dragonetti, Micul│
│ │vals │
│ │Double Bass Solo, 50│
│ │Melodii selectate şi│
│ │adaptate de Keith │
│ │Hartley │
│ │Erhard Ragwitz, │
│ │Andante op. 39 │
│ │Erhard Ragwitz, │
│ │Largo op. 39 │
│ │F. Mendelssohn │
│ │Bartholdy, Marşul │
│ │pelerinilor │
│ │Fr. Schubert, │
│ │Antract │
│ │Fr. Schubert, │
│ │Păstrăvul │
│ │G. F. Haendel, │
│ │Allegro │
│ │G. F. Haendel, Marş │
│ │G. Faure, Cântec de │
│ │leagăn │
│ │G. Mahler, Canon pe │
│ │„Frere Jacques” │
│ │G. Mahler, Solo de │
│Studii: │contrabas, Simfonia │
│Fr. Simandl, │I, partea III │
│Metodă pentru │J. Brahms, Cântec de│
│contrabas, │leagăn │
│caietul I │J. Eccles, Menuet │
│H. Hermann, │J. Haydn, Andante │
│Metodă pentru │din Simfonia 94 │
│contrabas, │J. S. Bach, Fuga în │
│volumul I │sol minor │
│Culegere de │J. Strauss, Vals │
│studii, │J.S. Bach, Menuet │
│poziţiile1/2 - II│Jan Dismas Zelenka, │
│(Kment, Nanny, │Andante │
│Storch, Lee) │John Eccles, Menuet │
│ │L. Kozeluch, │
│ │Bernoise │
│ │L. van Beethoven, │
│ │Oda bucuriei │
│ │L.v.Beethoven, Lied │
│ │L.v.Beethoven, │
│ │Refren final din │
│ │Simfonia IX, partea │
│ │IV │
│ │M. Mussorgsky, │
│ │Poarta cea mare a │
│ │Kievului │
│ │P. I. Ceaikovski, │
│ │Andante cantabile │
│ │P. I. Ceaikovski, │
│ │Cântec vechi francez│
│ │Piese pentru │
│ │contrabas, culegere │
│ │(W.A. Mozart, J.B. │
│ │Lully, A. │
│ │Grecianinov, L.van │
│ │Beethoven, J. │
│ │Brahms, N. │
│ │Baklanova, D. │
│ │Kabalevski, A. │
│ │Corelli, B. Bartok) │
│ │R. Schumann, Melodie│
│ │R. Schumann, Ţăranul│
│ │vesel │
│ │W. A. Mozart, Menuet│
│ │W.A.Mozart, Allegro │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Recunoaşterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător poziţiilor II/III, III, III/IV, IV - Identificarea sunetelor – Exerciţii de redare a sunetelor pe instrument – Exerciţii de intonare 1.2. Utilizarea formulelor ritmice diversificate în măsuri simple - exerciţii tehnice - Exerciţii de tactare – Reproducerea formulelor ritmice pe instrument – Întărirea şi dezvoltarea agilităţii degetelor 1.3. Formarea şi dezvoltarea tehnicii instrumentale - Supleţea braţelor şi poignet-ului – Exerciţii pentru independenţa braţelor şi degetelor 1.4. Aplicarea termenilor de dinamică şi agogică - Înţelegerea termenilor existenţi în textul muzical – Executarea unor exerciţii pentru realizarea indicaţiilor de dinamică şi agogică 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Practicarea conştientă a elementelor de limbaj grupate în fraze muzicale - Exerciţii de solfegiere mentală – Elemente de redare vocală – Exerciţii de memorizare – Formare a deprinderilor de activitate individuală 2.2. Identificarea şi exprimarea muzicală şi verbală a caracterului pieselor studiate - Exerciţii de citire la prima vedere – Conversaţii – Exprimarea propriilor opinii – Interpretări în public 2.3. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat - Executarea unor exerciţii de analiză comparată pe diferite stiluri şi genuri muzicale sub raport expresiv – Utilizarea nuanţelor muzicale (nuanţarea) – Recunoaşterea elementelor de limbaj ritmic învăţate – Recunoaşterea elementelor de limbaj sonor învăţate – Înţelegerea motivelor/frazelor muzicale Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de intonare │
│ │Exerciţii de tactare │
│ │Reproducerea formulelor│
│ │ritmice pe instrument │
│Elemente de │Conducerea arcuşului │
│tehnică │Întărirea şi │
│instrumentală │dezvoltarea agilităţii │
│specifică │degetelor │
│ │Supleţea braţelor şi │
│ │poignet-ului │
│ │Exerciţii pentru │
│ │independenţa braţelor │
│ │şi degetelor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Identificarea sunetelor│
│ │Exerciţii de redare a │
│ │sunetelor pe instrument│
│ │Înţelegerea termenilor │
│ │existenţi în textul │
│ │muzical │
│ │Executarea unor │
│Elemente de │exerciţii pentru │
│notaţie/ │realizarea indicaţiilor│
│cultura │de dinamică şi agogică │
│muzicală │Exerciţii de împărţire │
│ │a textului muzical în │
│ │fraze │
│ │Analiza motivelor, │
│ │frazelor │
│ │Recunoaşterea formelor │
│ │muzicale simple │
│ │(liedul, menuetul şi │
│ │rondoul) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de solfegiere│
│ │mentală │
│ │Elemente de redare │
│ │vocală │
│ │Exerciţii de memorizare│
│ │Formare a deprinderilor│
│ │de activitate │
│ │individuală │
│ │Exerciţii de citire la │
│ │prima vedere │
│ │Conversaţii │
│ │Exprimarea propriilor │
│ │opinii │
│ │Interpretări în public │
│Aspecte │Executarea unor │
│interpretative│exerciţii de analiză │
│ │comparată pe diferite │
│ │stiluri şi genuri │
│ │muzicale sub raport │
│ │expresiv. │
│ │Utilizarea nuanţelor │
│ │muzicale (nuanţarea) │
│ │Recunoaşterea │
│ │elementelor de limbaj │
│ │ritmic învăţate │
│ │Recunoaşterea │
│ │elementelor de limbaj │
│ │sonor învăţate │
│ │Înţelegerea motivelor/ │
│ │frazelor muzicale │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │A. Dvorak, Largo │
│ │C. Saint-Saens, │
│ │Elefantul (solo │
│ │contrabas din │
│ │Carnavalul │
│ │animalelor) │
│ │D. Cimarosa, solo de │
│ │contrabas │
│ │E. Chausson, Poeme │
│ │Erhard Ragwitz, │
│ │Animato pizzicato │
│ │op.49 Erhard Ragwitz,│
│ │Grave op.49 │
│ │Erhard Ragwitz, Marş │
│ │op. 39 │
│ │F. Schubert, Cântec │
│Studii: │de leagăn │
│Fr. Simandl, │F. Schubert, Tema din│
│Metodă pentru │cvintetul Păstrăvul │
│contrabas, │G. F. Haendel, │
│caietul I │Fierarul armonios, │
│G. Hermann, │Marş │
│Metodă pentru │G. F. Haendel, Unde │
│contrabas, │te plimbi │
│volumul I │D. P. Telemann, │
│G. Bottesini, │Menuet │
│Method for │H. D. Zelenka, Furios│
│double bass, │J. B. Lully, Ariette │
│part one │J. Garscia, Dimineaţa│
│Culegere de │J. Haydn, Andante, │
│studii, │Rondo all’ongarese │
│poziţiile 1/2 - │J. S. Bach, Isus, │
│IV (Kment, │bucuria dorinţei │
│Nanny, Storch, │omului │
│Lee) │J. Sibelius, │
│L. Montag, Mic │Finlandia │
│studiu │J.M. Sperger, Rondo │
│ │(Sonatina p. IV) │
│ │L. van Beethoven, │
│ │Cântec de mai │
│ │P. I. Ceaikovski, │
│ │Andante, Andantino │
│ │Piese pentru │
│ │contrabas, culegere │
│ │(W.A. Mozart, Fr. │
│ │Schubert, A. │
│ │Diabelli, A. │
│ │Alexandrov, A. │
│ │Grecianinov, P. I. │
│ │Ceaikovski, D. │
│ │Arakişvili, B. │
│ │Bartok, J. Haydn) │
│ │R. Schumann, │
│ │Călăreţul sălbatic, │
│ │Fermierul fericit │
└────────────────┴─────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Recunoaşterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător poziţiilor V, V/VI, VI - Identificarea sunetelor în poziţiile nou învăţate – Exerciţii redare a sunetelor pe instrument având în vedere noua poziţionare a mâinii stângi – Exerciţii cu trecerea de la o poziţie la alta pe o coardă şi de pe o coardă pe alta 1.2. Învăţarea şi efectuarea poziţiilor şi a schimburilor de poziţie - Exerciţii pentru articulaţia egală a degetelor – Game şi arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu – Exerciţii vizând precizia ritmică – Exerciţii uşoare cu note duble 1.3. Dezvoltarea şi perfecţionarea tehnicii mâinii drepte - Exerciţii şi studii tehnice pentru mâna dreaptă – Consolidarea trăsăturilor elementare de arcuş – Exerciţii cu trăsături de arcuş detache, legato, staccato, martelato şi combinaţiile lor (sautille, spiccato, louree la violoncel), (detache, legato, staccato la contrabas) 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Identificarea şi redarea sunetelor într-o gamă lărgită de nuanţe - Exerciţii pentru diferenţierea nuanţelor – Aplicaţii în repertorii 2.2. Interpretare din memorie a unui repertoriu, respectând toate indicaţiile existente în partitură - Exerciţii de memorizare – Exerciţii de analiză – Exemplificări – Audiţii – Interpretarea de lucrări din epoci diferite – Compararea unor elemente stilistice – Executarea unor exerciţii pentru obţinerea unei cursivităţi – Executarea unor exerciţii pentru expresivitate – Executarea unor exerciţii pentru împărţirea corectă a porţiunilor de arcuş Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Identificarea sunetelor│
│ │în poziţiile nou │
│ │învăţate │
│ │Exerciţii redare a │
│ │sunetelor pe instrument│
│ │având în vedere noua │
│ │poziţionare a mâinii │
│ │stângi │
│ │Exerciţii cu trecerea │
│ │de la o poziţie la alta│
│ │pe o coardă şi de pe o │
│ │coardă pe alta │
│Elemente de │Exerciţii pentru │
│tehnică │articulaţia egală a │
│instrumentală │degetelor │
│specifică │Game şi arpegii pe o │
│ │întindere adecvată │
│ │nivelului de studiu │
│ │Exerciţii vizând │
│ │precizia ritmică │
│ │Exerciţii uşoare cu │
│ │note duble │
│ │Exerciţii şi studii │
│ │tehnice pentru mâna │
│ │dreaptă │
│ │Consolidarea │
│ │trăsăturilor elementare│
│ │de arcuş │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii cu trăsături │
│ │de arcuş detache, │
│Elemente de │legato, staccato, │
│notaţie/ │martelato şi │
│cultura │combinaţiile lor, │
│muzicală │(detache, legato, │
│ │staccato) │
│ │Exerciţii pentru │
│ │diferenţierea nuanţelor│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Aplicaţii în repertorii│
│ │Exerciţii de memorizare│
│ │Exerciţii de analiză │
│ │Exemplificări │
│ │Audiţii │
│ │Interpretarea de │
│ │lucrări din epoci │
│ │diferite │
│ │Compararea unor │
│Aspecte │elemente stilistice │
│interpretative│Executarea unor │
│ │exerciţii pentru │
│ │obţinerea unei │
│ │cursivităţi │
│ │Executarea unor │
│ │exerciţii pentru │
│ │expresivitate │
│ │Executarea unor │
│ │exerciţii pentru │
│ │împărţirea corectă a │
│ │porţiunilor de arcuş │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────┬───────────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │A. Andersen, Rondo │
│ │Double Bass Solo, 50 │
│ │Melodii selectate şi │
│ │adaptate de Keith Hartley │
│ │E. Storch, Concert pentru │
│ │contrabas şi pian │
│ │F. Amirov, Elegie │
│Studii: │F. Mendelssohn Bartholdy, │
│Fr. │Nocturne │
│Simandl, │F. Mendelssohn Bartholdy, │
│Metodă │Romanţă fără cuvinte │
│pentru │F. Simandl, Concert pentru │
│contrabas,│contrabas şi pian op.34 │
│caietul I │Fr. Schubert, Allegro │
│F. │vivace │
│Hermann, │Fr. Schubert, Păstrăvul │
│Metodă │G. Bizet, Antract nr. 2 │
│pentru │G. Bizet, Cântecul │
│contrabas,│toreadorilor │
│volumul I │G. F. Haendel, Largo │
│G. │G. Faure, Pavana │
│Bottesini,│H. Eccles, Sonata pentru │
│Method for│contrabas şi pian │
│double │J. Brahms, St. Anthony │
│bass, part│chorale │
│one │J. S. Bach, Menuet │
│Fr. │J.M. Săerger, Sonata pentru│
│Simandl, │contrabas şi pian │
│30 studii │L. Delibes, Vals │
│Culegere │N. Rimski-Korsakov, Mazurka│
│de studii,│P. Mascagni, Intermezzo │
│poziţiile │Piese pentru contrabas, │
│1/2 – VI │Culegere (K. Dittersdorf, │
│(Kment) │P. I. Ceaikovski, L.van │
│ │Beethoven, A. Grecianinov, │
│ │A. Haciaturian, S. │
│ │Prokofiev) │
│ │R. Schumann, Envoi │
│ │R. Schumann, Le Gai │
│ │Laboreur │
│ │R. Schumann, Melodie │
│ │R. Schumann, Spune-mi │
│ │săraca rândunică │
└──────────┴───────────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Recunoaşterea reprezentării grafice a sunetelor în ambitusul instrumentului corespunzător poziţiilor VI/VII, VII - Identificarea sunetelor – Exerciţii de redare a sunetelor muzicale în diferite combinaţii intervalice – Exerciţii cu game pe o singură coardă – Exerciţii cu diferite trăsături de arcuş şi combinaţiile lor 1.2. Consolidarea schimburilor de poziţie - Exerciţii de efectuare a schimburilor de poziţie cu precizie cu ajutorul coardei libere, prin alunecare cu acelaşi deget şi prin articulare şi substituire – Game şi arpegii pe o întindere adecvată nivelului de studiu – Exerciţii de consolidarea poziţiilor – Exerciţii de schimb de poziţii – Exerciţii tehnice cu note duble uşoare 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Diversificarea modalităţilor de emitere a sunetelor - Trăsăturile de arcuş: detache, legato, portato, staccato, marcatto, martellato, spiccato – Pizzicato 2.2. Operarea cu sunete într-o gamă variată de nuanţe - Modalităţi diverse a trăsăturilor de arcuş pentru diferenţierea dinamică a sunetelor – Exerciţii de conştientizare a raportului dintre presiune, viteză a arcuşului şi zona de contact a acestuia cu coarda – Recunoaşterea apartenenţei lucrărilor muzicale audiate la un anume gen şi stil muzical – Formularea judecăţilor de valoare despre lucrări audiate/variante de interpretări – Diferenţierea prin audiţie a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni – Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat – Analizarea şi utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate – Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică şi agogică – Memorarea şi interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Exerciţii de redare a │
│ │sunetelor muzicale în │
│ │diferite combinaţii │
│ │intervalice │
│ │Exerciţii cu game pe o │
│ │singură coardă │
│ │Exerciţii cu diferite │
│ │trăsături de arcuş şi │
│ │combinaţiile lor │
│ │Exerciţii de efectuare │
│ │a schimburilor de │
│Elemente de │poziţie cu precizie cu │
│tehnică │ajutorul coardei │
│instrumentală │libere, prin alunecare │
│specifică │cu acelaşi deget şi │
│ │prin articulare şi │
│ │substituire │
│ │Game şi arpegii pe o │
│ │întindere adecvată │
│ │nivelului de studiu │
│ │Exerciţii de │
│ │consolidarea poziţiilor│
│ │Exerciţii de schimb de │
│ │poziţii │
│ │Exerciţii tehnice cu │
│ │note duble uşoare │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Identificarea sunetelor│
│Elemente de │Trăsăturile de arcuş: │
│notaţie/ │detache, legato, │
│cultura │portato, staccato, │
│muzicală │marcatto, martellato, │
│ │spiccato │
│ │Pizzicato │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Modalităţi diverse a │
│ │trăsăturilor de arcuş │
│ │pentru diferenţierea │
│ │dinamică a sunetelor │
│ │Exerciţii de │
│ │conştientizare a │
│ │raportului dintre │
│ │presiune, viteză a │
│ │arcuşului şi zona de │
│ │contact a acestuia cu │
│ │coarda Recunoaşterea │
│ │apartenenţei lucrărilor│
│ │muzicale audiate la un │
│ │anume gen şi stil │
│ │muzical │
│ │Formularea judecăţilor │
│ │de valoare despre │
│ │lucrări audiate/ │
│ │variante de │
│ │interpretări │
│Aspecte │Diferenţierea prin │
│interpretative│audiţie a diverselor │
│ │interpretări, în scopul│
│ │formării propriei │
│ │versiuni │
│ │Analizarea elementelor │
│ │de limbaj din textul │
│ │muzical studiat │
│ │Analizarea şi │
│ │utilizarea cursivă a │
│ │aspectelor timbrale │
│ │întâlnite în lucrările │
│ │abordate │
│ │Prezentarea cursivă a │
│ │unui program respectând│
│ │termenii de dinamică şi│
│ │agogică │
│ │Memorarea şi │
│ │interpretarea creativă │
│ │a lucrării, coordonând │
│ │mijloacele de expresie │
│ │muzicală │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │Piese pentru contrabas -│
│ │culegere (G. B. Martini,│
│ │S. Prokofiev) │
│ │G. Verdi, Agnus Dei │
│ │B. Marcello, 6 Sonate │
│ │pentru contrabas şi │
│ │pian, editura Schimer’s,│
│ │transcripţie Lucas Drew │
│ │A. Vivaldi, 6 Sonate │
│ │pentru contrabas şi │
│ │pian, editura │
│ │Schirmer's, transcripţie│
│Studii: │Lucas Drew │
│Fr. Simandl, │G. A. Capuzzi, Concert │
│Metodă pentru│în Re Major │
│contrabas, │J. E. Galliard, Sonata │
│caietul I │în si minor │
│F. Hermann, │J. B. Breval, Sonata în │
│Metodă pentru│Do Major │
│contrabas, │J. Breval, Concertino în│
│volumul I │LA Major p.I │
│F. Bottesini,│(transcripţie de la │
│Method for │violoncel) │
│double bass, │A. Vivaldi, Concert în │
│part one │SOL Major p.I │
│Fr. Simandl, │(transcripţie de la │
│30 studii │vioară) │
│ │F. Seitz, Concertul nr. │
│ │5 în RE Major p. I │
│ │(transcripţie de la │
│ │vioară) │
│ │R. Buchwald, Patru piese│
│ │pentru contrabas şi pian│
│ │J. Knauer, Duo-Sonate │
│ │pentru contrabas şi pian│
│ │R.Hrasky, Patru schiţe │
│ │în stil vechi pentru │
│ │contrabas soslo │
│ │M. Weiss, Sonate pentru │
│ │contrabas solo │
└─────────────┴────────────────────────┘
II. INSTRUMENTE CU COARDE CIUPITE Harpă, chitară CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aplicarea în mod conştient de diferite combinaţii ritmice, melodice şi dinamice şi operarea cu sunetele corespunzătoare mai multor poziţii - Exerciţii pentru explorarea poziţiilor noi pentru registrele grav şi acut – Executarea unor exerciţii cu schimburi de poziţii cu toate degetele pe diferite intervale şi tipuri de scriitură, treptată sau cu salt – Executarea unor exerciţii cu gamă în sexte şi decime – Exerciţii de consolidare a menţinerii rezonatorii unitare în contextul extinderii ambitusului – Exerciţii de conştientizare a manierelor de arpegiere – Exerciţii de îmbinare a presiunii şi a vitezei de ciupire pe întreg ambitusul instrumentului cu supleţe şi tehnici de oprire a vibraţiilor 1.2. Reprezentarea elementelor de dinamică şi agogică, a termenilor de expresie din text prin diversificarea sonorităţii - Executarea unor exerciţii de efecte sonore speciale - glissando, flageolet – Exerciţii de observare şi autoobservare a calităţii sonore 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Preocuparea în rezolvarea problemelor tehnice specifice lucrărilor abordate şi de perfecţionare a emisiei sonore - Exerciţii de acordaj – Exerciţii de observare a calităţii coardelor şi de schimbare a acestora – Exerciţii de acţionare rapidă şi corectă a pedalelor – Abordarea unor lucrări din perioade, stiluri şi genuri diferite pentru observarea caracteristicilor specifice – Exerciţii de citire la prima vedere a unor fragmente în poziţiile învăţate 2.2. Identificarea mesajului muzical în repertoriile studiate - Audiţii comparate ale unor lucrări din perioade, stiluri şi genuri muzicale diferite – Exerciţii de respiraţie şi articulare a segmentelor muzicale (motive, fraze, perioade) din piesele abordate – Solfegiere mentală a unor fragmente pentru dezvoltarea auzului intern – Exprimarea unor păreri personale asupra opţiunilor interpretative – Improvizarea liberă a unor fragmente diferite expresiv Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Extinderi ale │
│ │poziţiilor abordate,│
│ │registrul grav şi │
│ │registrul acut │
│ │Schimburi de poziţii│
│ │între registre şi │
│ │între tipul de │
│ │scriitură, treptat │
│ │sau cu salt, şi în │
│ │vederea emisiei │
│ │diferenţiate, │
│ │glissando şi │
│ │flajolet │
│ │Schimburi de pedale │
│Elemente de │Game în sexte şi │
│tehnică │decime │
│instrumentală │Solfegierea mentală │
│ │a segmentelor │
│ │muzicale pentru │
│ │dezvoltarea auzului │
│ │intern │
│ │Diferenţieri şi │
│ │combinaţii de │
│ │elemente expresive │
│ │prin presiunea şi │
│ │viteza ciupirii │
│ │coardei │
│ │Game şi arpegii │
│ │Noţiuni de acordaj │
│ │Noţiuni de schimbare│
│ │a coardelor │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de sintaxă │
│ │muzicală - celulă, │
│Elemente de │motiv, frază, │
│notaţie/cultură │perioadă, aplicate │
│muzicală │în frazare │
│ │Semne şi termeni de │
│ │expresie dinamică şi│
│ │agogică │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Participare afectivă│
│ │în interpretare │
│ │Utilizarea │
│ │tehnicilor de │
│Aspecte │arpegiere pentru │
│interpretative şi│diversificarea │
│interdisciplinare│expresiei muzicale │
│ │Exprimarea opiniilor│
│ │personale faţă de │
│ │interpretări │
│ │comparate │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu HARPĂ
┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │- Rubin, Piese din │
│ │Volumul 1 │
│ │- Christoph Pampuch, │
│ │Piese din Harpa Mundi│
│ │- Joseph Francois │
│ │Naderman, Sonatină │
│Studii: │din 7 Sonatine │
│- Helene │- Hans Joachim │
│Gatineau, │Zingel, Piese din New│
│Methode de Harpe│Harp Instruction │
│- Exerciţii │- Deborah Friou, │
│- Grossi, Metodo│Piese din Baroque │
│per arpa │Music for the Harp │
│- Henriette │- Marcel Grandjany, │
│Renie, Methode │Preludiile 2 şi 3 │
│pour harpe │- Marcel Tournier, │
│- Nicholas │Preludiul I │
│Charles Bochsa, │- Henriette Renie, │
│50 de Exerciţii │Danse d’autrefois din│
│progresive │Feuillets d’album │
│- Joseph │- Henriette Renie, │
│Francois │Reverie, Invention │
│Naderman, │dans le style ancien │
│Exerciţii │din Six Pieces breves│
│- Marcel │- Henriette Renie, Au│
│Grandjany, │bord du rousseau │
│Studii │- Alphonse │
│- Nicholas │Hasselmans, Calme din│
│Charles Bochsa, │Feuillets d’automne │
│Studii din │- Alphonse │
│Caietul 1, │Hasselmans, Ronde de │
│Caietul 2 │nuit, Rouet, Reverie │
│- John Thomas, │din Trois Petites │
│280 Technical │Pieces │
│Exercises for │- Charles Oberthur, │
│the Harp │Aeolian Chords 2 │
│- Carlos │- Fabio Rizza, Akiko │
│Salzedo, Daily │- Daniele Garella, │
│Dozen │Promedane Romantique │
│- Charles │şi Arabesque din │
│Oberthur, │Celtic Suite No 5 │
│Studiul La │- Bernard Andres, │
│consolation │Aquatintes 3 şi 4, │
│ │Danses D’Automne │
│ │- Carmen │
│ │Petra-Basacopol, │
│ │Piese din Suita │
│ │Cartea Junglei │
│ │- Marţian Negrea, │
│ │Povestioară │
└────────────────┴─────────────────────┘
CHITARĂ
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Studii: │ │
│A. Andrei, 20│ │
│Micropreludes│Piese: │
│A. Andrei, 20│Anna Magdalena Bach, │
│regards sur │Bourree în mi BWV 966 │
│six cordes │Carulli F., Rondo în │
│A. Andrei, │G-dur │
│Treptele │Doga E., Nocturn │
│Chitarei │Galilei V., Galiarda în │
│A. │G-dur │
│Thorlaksson, │Giuliani M., Sonatina în│
│Guitar │C-dur │
│Moments - │J. S. Bach, Arie în Fa │
│vol.I │major, Menuet în Sol şi │
│J. Kienbaum, │Menuet în sol minor din │
│Abenteuer │Klavierbuchlein │
│Gitarre │Kalinin V., Seara în │
│L. Suciu, │curte │
│Manual de │Les Productions d’Oz - │
│chitară │La guitare dans tous ses│
│pentru │etats - vol I - prima │
│începători │serie Les Productions │
│La guitare │d’Oz │
│dans tous ses│S. Tenant, Pumping Nylon│
│etats - vol I│Tarrega F. Mazurca │
│- a doua │Valcer L., Mică romanţă │
│S. Lemay, │Y. Demillac, Images │
│Guitar Method│ │
│for Beginners│ │
└─────────────┴────────────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Utilizarea extinderilor intonaţionale şi a unor elemente noi de notaţie - Executarea unor exerciţii şi pasaje din lucrările muzicale abordate – Executarea unor exerciţii pentru tehnica schimburilor de poziţii între mâini prin utilizarea alternativă şi îmbinată a cheilor sol şi fa – Citire la prima vedere cu utilizarea noilor tehnici instrumentale abordate – Exerciţii pentru abordarea arpegiilor lansate cu schimb de deget – Exerciţii de acordaj în raport cu tonalităţile abordate şi maniera de efectuare mecanică a instrumentului – Exerciţii pentru efectuarea gamelor în octave, sexte şi decime şi a arpegiilor în formule ritmice – Exerciţii de interpretare a ornamentelor muzicale (mordent, apogiatură, tril) 1.2. Aplicarea termenilor de expresie, dinamică, tempo şi agogică - Înţelegerea diferenţiată a termenilor existenţi în textul muzical – Executarea unor exerciţii pentru realizarea indicaţiilor întâlnite în piesele abordate şi în cele citite la prima vedere 3. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Îmbinarea elementelor tehnice cu cerinţele expresiei repertoriale - Exerciţii de variere a manierei de arpegiere în context stilistic diferit – Diversificarea paletei dinamice; cunoaşterea şi redarea noilor termeni agogici: ritenuto, ritardando, rallentando, accelerando, crescendo, decrescendo – Elemente de diferenţiere a interpretării ornamentelor faţă de stilul piesei 2.2. Identificarea mesajului muzical al repertoriului studiat - Diferenţierea dinamică a pasajelor de virtuozitate cu rol tematic, faţă de cele cu rol de acompaniament în verticalitatea sonoră, între mâini şi registre – Interpretarea comparativă a unor lucrări/fragmente din stiluri şi epoci diferite, pentru diferenţierea sonorităţii – Exerciţii de identificare a problemelor tehnice şi expresive prin compararea a două lucrări diferite ca stil şi gen muzical 2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate - Prezentarea în public – Conştientizarea reuşitei ca un rezultat firesc al activităţii individuale Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Îmbinări ale │
│ │poziţiilor abordate │
│ │Schimburi de poziţii│
│ │şi maniere de │
│ │articulare cu │
│ │soluţii diferite │
│ │Arpegiul lansat cu │
│ │schimb de deget │
│ │Utilizarea │
│ │formulelor ritmice │
│ │în exerciţii şi │
│ │studiu individual │
│ │Solfegierea mentală │
│ │şi vocală a │
│Elemente de │segmentelor muzicale│
│tehnică │pentru dezvoltarea │
│instrumentală │auzului intern şi a │
│ │respiraţiilor │
│ │fireşti │
│ │Diferenţieri şi │
│ │combinaţii de │
│ │elemente expresive │
│ │în maniera de │
│ │ciupire │
│ │Maniera de arpegiere│
│ │Game şi arpegii │
│ │Dezvoltări în │
│ │tehnica de acordaj │
│ │Elemente de │
│ │ornamentare muzicală│
│ │- mordent, │
│ │apogiatură, tril │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de sintaxă │
│ │muzicală - celulă, │
│ │motiv, frază, │
│ │perioadă, aplicate │
│ │în frazare │
│ │Semne şi termeni de │
│ │expresie dinamică şi│
│ │agogică │
│Elemente de │Diversificarea │
│notaţie/cultură │paletei dinamice; │
│muzicală │cunoaşterea şi │
│ │redarea noilor │
│ │termeni agogici: │
│ │ritenuto, │
│ │ritardando, │
│ │rallentando, │
│ │accelerando, │
│ │crescendo, │
│ │decrescendo │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Participare afectivă│
│ │în interpretare şi │
│ │conştientizarea │
│ │rolului │
│ │interpretului în │
│ │spectacolul muzical │
│ │Aspecte psihologice │
│ │ale pregătirii şi │
│ │concentrării pentru │
│ │performanţa scenică │
│Aspecte │Utilizarea │
│interpretative şi│manierelor de │
│interdisciplinare│ciupire, de │
│ │arpegiere şi de │
│ │oprire a vibraţiei │
│ │coardelor pentru │
│ │diversificarea │
│ │expresiei muzicale │
│ │Exprimarea opiniilor│
│ │personale faţă de │
│ │interpretări │
│ │personale şi ale │
│ │colegilor │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu HARPĂ
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Piese: │
│ │- Rubin, Piese din │
│ │Volumul 1 │
│ │- Christoph │
│ │Pampuch, Piese din │
│ │Harpa Mundi │
│ │- Joseph Francois │
│ │Naderman, Sonatină │
│ │(e) din 7 Sonatine │
│Studii: │- Hans Joachim │
│- Grossi, Metodo │Zingel, Piese din │
│per arpa │New Harp │
│- Henriette Renie,│Instruction │
│Methode pour harpe│- Marcel Tournier, │
│- Joseph Francois │Preludiul II │
│Naderman, Studii │- Deborah Friou, │
│din 7 Studii │Piese din Baroque │
│pentru harpă │Music for the Harp │
│- Nicholas Charles│- Alphonse │
│Bochsa, Studii din│Hasselmans, │
│Caietul 2, Caietul│Serenade │
│3 │melancolique din │
│- Edmond │Feuillets d’automne│
│Lariviere, │- Alphonse │
│Exerciţii │Hasselmans, Aubade,│
│- Nicholas Charles│Au │
│Bochsa, Preludii │monastere, │
│din Fifteen │Confidence │
│brilliant and │- Charles Oberthur,│
│Short Preludes │Aeolian Chords 1, 3│
│-John Thomas, 280 │- Claude Debussy, │
│Technical │Reverie │
│Exercises for the │- Fabio Rizza, │
│Harp │Luminescence │
│- Carlos Salzedo, │- Bernard Andres, │
│Daily Dozen │Aquatintes 5, │
│- Charles │Danses D’Automne, │
│Oberthur, Studiul │La Gimblette │
│La Coquette │- Daniele Garella, │
│ │Quel bonheur de │
│ │vous revoir din │
│ │Celtic Suite No5 │
│ │- Carmen │
│ │Petra-Basacopol, │
│ │Cântec de leagăn, │
│ │Clopotele din Suita│
│ │pentru harpă │
│ │- Marţian Negrea, │
│ │Cântec de leagăn │
└──────────────────┴───────────────────┘
CHITARĂ
┌────────────────────────┬─────────────┐
│ │Piese: │
│ │Mozzani L., │
│ │Cântec vechi │
│ │italian │
│ │Bootnianski, │
│ │Sonata în Do │
│ │major │
│ │Bulabov, │
│ │Barcarola, │
│ │p.2, pentru │
│ │violă şi pian│
│ │Galilei V., │
│ │Canţona în │
│Studii: │a-moll │
│A. Andrei, 20 │Galilei V., │
│Micropreludes │Canţona în │
│A. Andrei, 50 etudes │a-moll │
│progressives │Giuliani M., │
│A. Andrei, Treptele │Studiu nr. 6 │
│chitarei │Ianşinov, │
│E. Thorlaksson, Guitar │Concert nr. 1│
│Moments - vol. II │Ierzunov V., │
│F. Carulli, Metoda de │Temă cu │
│chitară, opus 27 │variaţiuni în│
│J. Kienbaum, Abenteuer │stil vechi │
│Gitarre │Kalinin V., │
│L. Suciu, Manual de │Preludiu │
│chitară pentru │Kircov, │
│începători - Editura │Nocturnă │
│Todesco │Krieger I., │
│Les Productions d’Oz - │Menuet │
│La guitare dans tous ses│Lauro A., │
│etats - vol. II şi III -│Vals venesuel│
│prima serie │nr. 1 │
│Les Productions d’Oz, La│Mozart, │
│guitare dans tous ses │Menuet │
│etats - vol I şi II - a │Mozzani L., │
│doua serie │Cântec vechi │
│M. Carcassi, Metoda de │italian │
│chitară │P.I. │
│S. Iannarelli, 20 Etudes│Ceaikovski, │
│faciles │Cântec fără │
│S. Iannarelli, 20 Etudes│cuvinte │
│faciles │Roci P., │
│ │Habanera │
│ │Sbornic, │
│ │Culegere de │
│ │piese │
│ │Scarlatti A.,│
│ │Gavotă în │
│ │G-dur │
│ │Setz, Concert│
│ │nr. 1 │
│ │Vivaldi, │
│ │Concert nr. 1│
│ │în do, nr. 2 │
│ │în do │
└────────────────────────┴─────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aprofundarea elementelor de limbaj muzical corelate cu elemente de tehnică instrumentală - Extinderi ale tonalităţilor majore şi minore, cu game în sens contrar şi în contratimp şi arpegii în cascadă, în răsturnări, cu schimb de deget în manieră placată şi arpegiată – Exerciţii şi lucrări cu utilizarea flageoletelor duble şi a glissandourilor diferenţiate în funcţie de viteză şi înălţimea coardei – Interpretarea unor lucrări cu arpegii în sens melodic ascendent şi descendent, cu glissandouri duble şi flajoletelor duble – Exerciţii de gradare ritmică corelată pulsatoric între pătrime, optime, triolet, şaisprezecime, cvintolet, sextolet aplicate în game şi arpegii – Explorarea resurselor expresive ale melodiei prin ornamente diverse (tril, grupet, mordent, apogiaturi simple şi multiple) 1.2. Reprezentarea în auzul interior a structurilor ritmico-melodice şi dinamice şi transferul lor în interpretarea instrumentală - Executarea unor exerciţii de solfegiere mentală a partiturilor – Citire la prima vedere cu soluţii dinamice diferenţiate, urmare a unor solfegieri mentale – Crearea de scurte fragmente ornamentale, melismatice, cu rol cadenţial, pentru integrarea ornamentelor învăţate 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Aplicarea unei tehnici instrumentale fluente în vederea obţinerea unei sonorităţi optime - Executarea unor exerciţii pentru obţinerea cursivităţii discursului muzical – Exerciţii de variere a tehnicilor specifice pentru modificarea expresiei timbrale specifice pieselor abordate – Executarea unor exerciţii pentru împărţirea corectă a porţiunilor de coardă în funcţie de înălţimea fixată a coardei de către pedală – Alegerea personală a digitaţiilor şi a pedalizării necesare la fragmentele citite la prima vedere 2.2. Identificarea mesajului muzical al lucrărilor muzicale - Diferenţierea importanţei diferitelor teme ale unei lucrări ample, faţă de construcţia piesei şi de raportul existent cu pianul acompaniator – Audiţii comentate faţă de aspectele interpretative cu rol în transmiterea mesajului dramaturgic, artistic Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Game şi arpegii în │
│ │mai multe octave, în│
│ │tempo-uri diferite, │
│ │cu utilizarea │
│ │modurilor de atac │
│ │legato, staccato │
│ │Game în sens contrar│
│ │şi în contratimp │
│ │Arpegii în cascadă, │
│ │în răsturnări, cu │
│ │schimb de deget în │
│ │manieră placată şi │
│ │arpegiată │
│ │Gradare ritmică │
│Elemente de │corelată pulsatoric │
│tehnică │între pătrime, │
│instrumentală │optime, triolet, │
│ │şaisprezecime, │
│ │cvintolet, sextolet │
│ │aplicate în game şi │
│ │arpegii │
│ │Consolidări pentru │
│ │schimbul de poziţie │
│ │şi manieră de │
│ │articulare în │
│ │registrul acut │
│ │Glissando dublu în │
│ │sens melodic │
│ │ascendent şi │
│ │descendent Flajolet │
│ │dublu │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Diversificarea │
│ │paletei de nuanţe │
│ │dinamice şi agogice │
│ │ajungând până la │
│ │nuanţe extreme │
│Elemente de │(fff., ff., f., p., │
│notaţie şi │pp., ppp., subito │
│cultură muzicală │f., subito pp) │
│ │Abordarea │
│ │problemelor de │
│ │emisie sonoră cu │
│ │corelarea calităţii │
│ │şi a acurateţei │
│ │sonore │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Elemente de analiză │
│ │macrostructurală a │
│ │lucrărilor abordate │
│ │Interpretare în faţa│
│ │publicului a unui │
│ │repertoriu variat │
│ │stilistic │
│ │Participarea în │
│ │calitate de auditor │
│Aspecte │în diferite │
│interpretative si│manifestări │
│interdisciplinare│artistice │
│ │Redarea cu │
│ │personalitate, │
│ │înţelegerea muzicală│
│ │şi expresivă a │
│ │repertoriului │
│ │studiat │
│ │Stimularea │
│ │dezvoltării │
│ │imaginaţiei │
│ │artistice │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu HARPĂ
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Studii: │ │
│- Edmond │ │
│Lariviere, │Piese: │
│Exerciţii │- Rubin, Piese din │
│- Joseph │Volumul 1 │
│Francois │- Ottorino Respighi, │
│Naderman, Studii│Siciliana │
│din 7 Studii │- Deborah Friou, │
│pentru harpă │Piese din Baroque │
│- Joseph │Music for the Harp │
│Francois │- Joseph Francois │
│Naderman, Studii│Naderman, Sonatină(e)│
│din Studii şi │din 7 Sonatine │
│Preludii │- Hans Joachim │
│- Nicholas │Zingel, Piese din New│
│Charles Bochsa, │Harp Instruction │
│Studii din │- Marcel Tournier, │
│Caietul 2, │Preludiul III │
│Caietul 3 │- Alphonse │
│- Luigi Concone,│Hasselmans, Chanson │
│Studii din │de Mai, Guitare, │
│Caietul 1 │Gondoliera, Mazurka, │
│- Alphonse │Menuet │
│Hasselmans, │- Marcel Tournier, │
│Studiu de │Lolita la danceuse │
│concert │- John Thomas, The │
│- John Thomas, │Minstrel’s Adieu, The│
│280 Technical │Seasons, Echoes of a │
│Exercises for │Waterfall │
│the Harp │- Fabio Rizza, Tre │
│- John Thomas, │Brani Magici │
│Studii din │- Bernard Andres, │
│Studies for the │Duke │
│Harp, Seria 1 │- Carmen │
│- Carlos │Petra-Basacopol, │
│Salzedo, Daily │Preludiu din Suita │
│Dozen │pentru harpă │
│- Charles │- Marţian Negrea, │
│Oberthur, │Menuet │
│Studiul La │ │
│Cascade │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
CHITARĂ
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Studii: │ │
│A. Andrei, 20 │ │
│Micropreludes │ │
│A. Andrei, 50 │ │
│etudes │ │
│progressives │ │
│D. Aguado, │ │
│Metodo de │ │
│Guitarra I, │ │
│II, III │ │
│D. Aguado, │ │
│Metodo de │Piese: │
│Guitarra I, │Gacola A., Dans spaniol│
│II, III │A. Mudarra, Fantasia X │
│E. Pujol, │Bach I. S. Sarabanda în│
│Studiu El │h-moll │
│Abejorro │Cost N., Melancolia │
│F. Carulli, │Doga E., Cascada din │
│Metoda de │Paris │
│chitară, opus │G. Frescobaldi, Dansuri│
│27 │cu Variatiuni │
│F. Sor, 12 │G. Sanz, Instruccion │
│Studii op. 6 │sobre la guitarra │
│F. Carulli, │espanola - arr. Oscar │
│Metoda de │Caceres (Pavana, │
│chitară, opus │Preludio, Paradetas, │
│27 │Passacalles, Folias, │
│J. Kienbaum, │Espanoleta) │
│Abenteuer │Ivanov-Kramskoi A., │
│Gitarre │Impuls │
│Julio │J.S.Bach, Preludiul BWV│
│Sagreras, │999 │
│Caietele 3-7 │Kozlov V., Rumba │
│L. Brouwer, │L. de Milan, Pavanele │
│Estudios │1, 2, 3, 4, 5, 6 │
│Sencillios │L. de Narvaez, │
│(1-10) │Diferencias Sobre │
│Les │“Guardame las Vacas” │
│Productions │N. Paganini, Sonatele │
│d’Oz, │nr. 1-5 │
│L’apprenti │Paganini N., Sonata în │
│guitariste │C-dur │
│Les │R. de Visee, Menuet │
│Productions │Scarlatti D., Larghetto│
│d’Oz, La │Sor F., Foglia │
│guitare dans │(variaţiuni pe tema │
│tous ses etats│spaniolă) │
│- vol. II, │Tarrega F., polca │
│III, IV │Rosita │
│M. Carcassi, │ │
│25 etudes (1 -│ │
│5), Metoda de │ │
│chitară │ │
│M. Giuliani, │ │
│24 de Studii │ │
│pentru chitară│ │
│op. 48 │ │
│S. Iannarelli,│ │
│20 Etudes │ │
│faciles │ │
└──────────────┴───────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Aplicarea elementelor de sintaxă muzicală - Executarea unor exerciţii de analiză a textului studiat (celulă, motiv, frază, perioadă, temă, secţiune) – Reprezentarea tempo-ului, a planurilor dinamice şi agogice în lucrările muzicale studiate 1.2. Utilizarea unor elemente de limbaj muzical şi de dezvoltare tehnică instrumentală în interpretare - Exerciţii de arpegii cu salt de octavă pe întreg ambitusul instrumentului – Diversificări ale manierei de acţionare a pedalelor, cu mutarea piciorului şi/sau două cu acelaşi picior (harpă) – Extinderea manierei de oprire a vibraţiei coardelor prin utilizarea procedeelor variate, cu falanga sau muchia degetului – Exerciţii de consolidare a presiunii de ciupire a mâinii stângi în registrul grav 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Practicarea la nivel curricular a elementelor de bază ale tehnicii instrumentale în cadrul interpretării artistice - Identificarea şi redarea particularităţilor tehnice ale diferitelor moduri de digitare şi pedalizare a textului muzical abordat – Execuţia în public a lucrărilor muzicale studiate – Pregătirea psihologică a momentului de scenă – Exprimarea unor opinii referitoare la repertoriul parcurs Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Ornamente extinse │
│ │Arpegii cu salt de │
│ │octavă pe întreg │
│ │ambitusul │
│ │instrumentului │
│ │Maniere de acţionare│
│ │a pedalelor, cu │
│ │mutarea piciorului │
│ │şi/sau două cu │
│Elemente de │acelaşi picior │
│tehnică │(harpă) │
│instrumentală │Maniere de oprire a │
│ │vibraţiei coardelor │
│ │prin utilizarea │
│ │procedeelor variate,│
│ │cu falanga sau │
│ │muchia degetului │
│ │Exerciţii de │
│ │consolidare a │
│ │presiunii de ciupire│
│ │a mâinii stângi în │
│ │registrul grav │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Audiţii comparate │
│ │ale unor │
│Elemente de │interpretări │
│notaţie şi │consacrate │
│cultură muzicală │Redarea cu │
│ │personalitate a │
│ │textului muzical │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Înţelegerea muzicală│
│ │şi expresivă a │
│ │repertoriului │
│ │studiat, cu elemente│
│ │de structurare │
│ │lingvistică │
│Aspecte │Pregătirea │
│interpretative şi│psihologică pentru │
│interdisciplinare│performanţa │
│ │artistică │
│ │Exprimarea opiniilor│
│ │faţă de repertoriul │
│ │interpretat şi faţă │
│ │de audiţiile │
│ │comparate │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu HARPĂ
┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Piese: │
│ │- Johann Pachelbel,│
│ │Chaconne în fa │
│ │minor │
│ │- Georg Friederich │
│Studii: │Hδndel, Passacaglia│
│- Edmond │- Domenico │
│Lariviere, │Scarlatti, Sonată │
│Exerciţii │- Joseph Francois │
│- Nicholas Charles│Naderman, Sonatină │
│Bochsa, Studii din│(e) din 7 Sonatine │
│Caietul 3 │- Hans Joachim │
│- Luigi Concone, │Zingel, Piese din │
│Studii din Caietul│New Harp │
│1 │Instruction │
│- Albert Zabel, La│- Marcel Tournier, │
│Source │Berceuse Russe │
│- Felix Godefroid,│- Alphonse │
│Studiul de Concert│Hasselmans, │
│în mib │Nocturne, Reverie, │
│minor │Priere, Romance, │
│- John Thomas, 280│Berceuse │
│Technical │- Albert Zabel, La │
│Exercises for the │Source │
│Harp │- Felix Godefroid, │
│- John Thomas, │La Mort D’Orphee │
│Studii din Studies│- John Thomas - The│
│for the Harp, │Seasons, Eolian │
│Seria 1 │Sounds │
│- Carlos Salzedo, │- Reinhold Gliere -│
│Daily Dozen │Impromptu │
│ │- Annie Challan - │
│ │Cascades │
│ │- Carmen │
│ │Petra-Basacopol - │
│ │Ţesătoarea din │
│ │Suita pentru harpă │
└──────────────────┴───────────────────┘
CHITARĂ
┌───────────────┬──────────────────────┐
│ │Piese: │
│ │A. Andrei, Sept poemes│
│ │poliphoniques │
│ │A. Andrei, Suita in │
│Studii: │Modo Transilvano │
│A. Andrei, 50 │A. Mudarra, Fantasia │
│etudes │X, Gallarda, Romanesca│
│progressives │Bach I. S., Allemanda │
│A. Aguado, │în a-moll │
│Metodo de │Bach I. S., Burre în │
│Guitarra I, II,│D-dur │
│III │Carulli F., Sonata III│
│E. Pujol, El │op. 56 │
│Abejorro - │Cost N., Andante în │
│studiu, Escuela│D-dur │
│Rezonada de la │Fr. Tarrega, Preludios│
│Guitarra vol. │(1 - 12) │
│III, IV, V │Frescobaldi G., Arie │
│F. Carulli, │cu variaţiuni │
│Metoda de │G. Frescobaldi, Aria │
│chitară, op. 27│con Variazioni detta │
│F. Sor, 12 │“La Frescobalda”, │
│Etudes op.60, │Dansuri cu Variaţiuni │
│24 de Lecţii │G. Handel, Ciacona │
│progresive │G. Sanz, Pavana, │
│op.31, │Folias, Espanoleta, │
│Siciliana │Marizapolos, Rujero y │
│F. Sor, 24 de │Paradetas, Canarios │
│Lecţii │Giuliani M., Sonatina │
│progresive op. │în C-dur │
│3, Siciliana │J.S.Bach, Preludiul │
│J. Sagreras, │BWV 999,Suita pentru │
│Caietele 3-7 │violoncel solo BWV │
│L. Brouwer, │1007- Preludiu şi │
│Estudios │Allemanda; Suita │
│Sencillos │pentru lăută solo BWV │
│Les Productions│996 │
│d’Oz, vol. V şi│L. de Milan, Pavanele │
│VI - prima │(1- 6) │
│serie - La │L. de Narvaez, │
│guitare dans │Diferencias Sobre │
│tous ses etats │“Guardame las Vacas” │
│M. Carcassi, 25│Minisetti, Seara în │
│etudes op.60 │Veneţia │
│M. Carcassi, │N. Paganini, Sonatele │
│Metoda de │(1-7) │
│chitară │Sans G., Canarios │
│M. Giuliani, │Scarlatti D. ,Sonata │
│121 de Studii │e-moll │
│pentru chitara │Tarrega F. Capriccio │
│op.1, 24 de │Arabica │
│studii op.100 │Tisserand T., Armor, │
│ │Vals │
│ │Villa-Lobos H. │
│ │Preludiu nr. 1 │
│ │Vinitsky A., Capriciu │
└───────────────┴──────────────────────┘
Sugestii metodologice Pregătirea de specialitate a elevilor de la profilul artistic, specializarea muzică, presupune valorificarea achiziţiilor învăţării dobândite prin educaţia de bază (disciplinele din trunchiul comun), ca modalitate de asigurare a egalităţii de şanse şi de întregire a formării intelectuale, estetice şi morale ale elevilor. Parcurgerea repertoriului nu este un scop în sine, ci un mijloc de orientare a elevului spre trasee ulterioare de pregătire superioară şi ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanţă în interpretare. Acest deziderat reprezintă pentru profesor un scop ce pune accent pe deplasarea accentului de pe acumulările sterile de cunoştinţe pe utilizarea acestora în practica muzical-instrumentală, de pe caracterul informativ, aplicativ, centrând procesul didactic pe elev şi pe opţiunile sale. Acestea reprezintă un rezultat al întregului demers didactic cu specific artistic, la care participă elevul. Sugestiile metodologice ca sprijin pentru cadrul didactic se referă la conţinutul învăţării, metode, activităţi didactice şi recomandări cu privire la abordarea repertoriului, precum şi sugestii privind evaluarea continuă şi sumativă în scopul orientării cadrului didactic în procesul de predare-învăţare a unui instrument muzical. Repertoriul este un mijloc de realizare a competenţelor. Parcurgerea acestuia nu constituie un obiectiv în sine, important fiind, de fapt, progresul elevilor în învăţare. în procesul de învăţământ primar şi gimnazial (clasele III - VIII) trebuie să se aibă în vedere valorificarea potenţialului creativ în interpretare. Din acest moment, formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecţionare a tehnicii interpretative a elevului. În activitatea didactică se va pune accentul prioritar pe abordarea în interpretare a stilului clasic şi baroc. În acest sens, trebuie avute în vedere: - Utilizarea arcuşului mai ales în legato, detache, spiccato – Redarea ornamentelor după cerinţele epocii – Un grad sporit de velocitate – Uşurinţă în folosirea tehnicii de schimbare a nuanţelor Nu trebuie omisă dezvoltarea muzicalităţii elevului, a gândirii sale muzicale. Aceasta nu exclude utilizarea exerciţiilor de memorare a textelor muzicale studiate şi de redare a acestora fără ajutorul partiturii. De asemenea, este absolut necesar ca fiecare operă muzicală să fie interpretată în integralitatea sa, cu acompaniament (pian sau ansamblu orchestral) şi obligatoriu în public (audiţii de clasă/catedră). În perioada învăţământului gimnazial, pregătirea de specialitate a elevilor se va axa pe iniţierea în şi cu familiarizarea cu perioadele stilistice, muzicale în vederea aprofundării perioadelor stilistice importante: - Baroc – Clasicism – Romantism – Modernism Repertoriul însă are valoare de sugestie, rămânând la aprecierea cadrului didactic să propună alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevului. Câteva activităţi speciale vor veni în ajutorul profesorului în scopul realizării competenţelor. Astfel, trebuie să se acorde o atenţie special memorizării textului muzical, dar, totodată, memorizarea textului nu trebuie să devină un scop în sine, ci să fie un instrument de facilitare a eliberării de stresul partiturii. Cadrul didactic trebuie să dovedească disponibilitate pentru pregătirea continuă prin toate mijloacele oficiale. Printre acestea, se va pune accent pe participarea activă a elevului la diferite acţiuni, competiţii, finalizând demersul prin adoptarea şi implicarea sa responsabilă în pregătirea pentru performanţă, eliminând astfel riscul promovării unor false valori. În cazul disciplinei Contrabas, elevul începe procesul de cunoaştere şi acomodare cu instrumentul muzical în clasa a V-a. În clasele a VI-a şi a VII-a, elevul continuă procesul de formare şi dezvoltare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală, iar din clasa a VIII-a se urmăreşte formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecţionare a tehnicii instrumentale. Alegerea repertoriului se va face în funcţie de dezvoltarea psihosomatică a elevului. De asemenea este esenţială optimizarea condiţiei instrumentului astfel ca elevul sa nu depună un efort fizic exagerat la studiu. În situaţia unui repertoriu restrâns, privind stilul preclasic sau clasic, se recomandă transpunerea adecvată din punct de vedere al dificultăţii a unor repertorii aparţinând altor instrumente. În asimilarea şi în redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă: - pentru clasa a V-a: ● preocuparea de bază a profesorului trebuie să fie pregătirea fizică a organismului pentru această activitate (poziţia corpului, a braţelor, a degetelor etc.); ● învăţarea emiterii corecte a sunetelor la instrument; ● întărirea articulaţiilor degetelor prin exerciţii tehnice specifice; ● exerciţii de formare şi dezvoltare a lejerităţii degetelor şi a braţelor; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistenţa fizică şi pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu. – pentru clasa a VI-a şi a VII-a: ● se continuă dezvoltarea capacităţii de efort a organismului, prin exerciţii specifice; ● diversificarea tipurilor de exerciţii, care să sprijine dezvoltarea motricităţii elevilor; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu şi de interpretare. – pentru clasa a VIII-a: ● omogenizarea sonorităţii în registrele grav, mediu, acut; ● valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să contribuie la dezvoltarea motricităţii; ● diversificarea dinamică şi timbrală - evidenţierea contrastelor; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu şi de interpretare. Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluţii tehnice şi interpretative, să sesizeze şi să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului, să organizeze activităţi de acomodare a elevului cu scena (producţii/audiţii, recitaluri, etc.) De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical. Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare şi prin utilizarea mijloacelor audiovizuale; Conţinuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru: - dezvoltarea tehnicii instrumentale (studiul gamelor şi arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic); – dezvoltarea combinată a tehnicii şi a muzicalităţii prin abordarea unui repertoriu specific; Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta: - game majore şi minore cu arpegii, în diferite trăsături de arcuş; – un număr de cel puţin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an; – cel puţin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite; Prin acest document se intenţionează asigurarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, îşi poate prefigura un traseu de evoluţie performantă. Atât repertoriul cât şi planificarea studiului poziţiilor pe an şcolar au valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună şi alte repertorii sau o altă repartizare a studiului poziţiilor, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevilor. MODEL proiectare unitate de învăţare - Corzi grave VIOLĂ/VIOLONCEL UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU ROMÂNESC Clasa a VIII-a Nr. ore alocate: 4 ore
┌──────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┐
│Detalieri │Competenţe │Activităţi de│ │ │
│de │specifice │învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├──────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │1.1. │ │ │ │
│ │Aplicarea │2.1. │ │ │
│ │conştientă a│Îmbinarea │ │ │
│ │diferitelor │elementelor │ │ │
│ │combinaţii │tehnice cu │ │ │
│ │ritmice, │cerinţele │- instrument│- feedback │
│ │melodice şi │expresive ale│- arcuş │oferit în │
│ │dinamice │piesei │- partitură │urma │
│C. │1.2. │- învăţarea │- suport │vizionării │
│Dimitrescu│Aplicarea │pe fragmente │pentru │înregistrării│
│”Dans │indicaţiilor│şi apoi │partitură │- │
│ţărănesc” │şi agogică │integral al │- metronom │autoevaluarea│
│- Memorare│- │lucrării fără│- aparat │în baza │
│ │înţelegerea │partitură │audio-video │criteriilor │
│ │termenilor │- │pentru │prestabilite │
│ │existenţi în│înregistrarea│înregistrare│ │
│ │textul │audiovideo a │ │ │
│ │muzical │interpretării│ │ │
│ │- utilizarea│elevului │ │ │
│ │tehnicilor │ │ │ │
│ │adecvate │ │ │ │
├──────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┤
│Notă: Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară │
│parcurgerii şi asimilării elementelor constitutive (melodie, │
│ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înţelegerea formei, │
│dinamică şi tempo) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┘
CONTRABAS UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU CLASIC Clasa a VIII-a Nr. ore alocate: 6 ore
┌─────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────┐
│Detalieri│Competenţe │Activităţi │ │ │
│de │specifice │de învăţare│Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├─────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │- audiţia │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │descifrarea│ │ │
│ │ │textului │ │ │
│ │ │muzical │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │rezolvarea │ │ │
│ │ │elementelor│ │ │
│ │ │de │ │ │
│G. A. │ │intonaţie, │ │ │
│Capuzzi –│1.1. │ritm, │Metronom, │- evaluare │
│Concert │Aplicarea │dinamică şi│partitură, │formativă │
│in Re │elementelor│tempo │instrument,│- │
│Major, p.│de sintaxă │- │aparatură │autoevaluare│
│I │muzicală │Executarea │audio-video│ │
│ │ │unor │ │ │
│ │ │exerciţii │ │ │
│ │ │de analiză │ │ │
│ │ │a textului │ │ │
│ │ │studiat │ │ │
│ │ │(celulă, │ │ │
│ │ │motiv, │ │ │
│ │ │frază, │ │ │
│ │ │perioadă, │ │ │
│ │ │temă, │ │ │
│ │ │secţiune) │ │ │
└─────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────┘
HARPĂ/CHITARĂ UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU ROMÂNESC Clasa a VIII-a Nr. ore alocate: 4 ore
┌───────────────┬────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────┐
│Detalieri de │Competenţe │Activităţi de│Resurse │Evaluare │
│conţinut │specifice │învăţare │ │ │
├───────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │1.1 │ │ │ │
│ │Aplicarea │ │ │ │
│ │conştientă a│2.1. │ │ │
│ │diferitelor │Îmbinarea │ │ │
│ │combinaţii │elementelor │ │ │
│ │ritmice, │tehnice cu │- instrument│ │
│ │melodice şi │cerinţele │- acordaj │- feedback │
│Carmen │dinamice │expresive ale│- partitură │oferit în │
│Petra-Basacopol│1.2. │piesei │- suport │urma │
│Cântec de │Aplicarea │- învăţarea │pentru │vizionării │
│leagăn din │indicaţiilor│pe fragmente │partitură │înregistrării│
│Suita pentru │dinamice şi │şi apoi │- metronom │- │
│harpă - │agogice │integral al │- aparat │autoevaluarea│
│MEMORARE │- │lucrării fără│audio-video │în baza │
│ │înţelegerea │partitură │pentru │criteriilor │
│ │termenilor │- │înregistrare│prestabilite │
│ │existenţi în│înregistrarea│ │ │
│ │textul │audiovideo a │ │ │
│ │muzical │interpretării│ │ │
│ │- utilizarea│elevului │ │ │
│ │tehnicilor │ │ │ │
│ │adecvate │ │ │ │
├───────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────┤
│Notă: Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii si│
│asimilării elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, │
│tehnica emisiei sonore, înţelegerea formei, dinamică şi tempo) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă│
│prenume │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │Naţionale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Paladi, Ani │Şcoala gimnazială de │
│Marie │muzică nr. 1 Iosif Sava -│
│ │Bucureşti │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Smărăndescu,│Colegiul Naţional de │
│Săndel │Muzică “Dinu Lipatti” - │
│ │Bucureşti │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Vidican, │Colegiul Naţional de │
│Miruna Elena│Muzică George Enescu - │
│ │Bucureşti │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Vodă, │Colegiul Naţional de │
│Camelia │Muzică George Enescu - │
│Ioana │Bucureşti │
└────────────┴─────────────────────────┘
ANEXA 10 Programa şcolară pentru disciplina ŢAMBAL Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru Ţambal reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2/3 ore/săptămână. Programa pentru Instrument principal - ţambal este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele două niveluri de învăţământ (gimnazial şi liceal). Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate în studiul instrumentului ţambal jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnică instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultura muzicală – Aspecte interpretative Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale vocaţionale. Competenţe generale 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Formarea deprinderilor tehnice de bază - Istoricul şi descrierea ţambalului şi a ciocănelelor – Exerciţii de gimnastică pentru maleabilitatea şi flexibilitatea mâinilor cu şi fără ciocănele – Poziţia la instrument şi acomodarea ciocănelelor – Exerciţii pentru simetria mâinilor – Exerciţii pentru însuşirea numerotării mâinilor 1.2. Cunoaşterea principalelor elemente de limbaj muzical - Exerciţii ritmice cu ciocănelele, urmărindu-se o articulaţie corectă şi o egalitate sonoră – Exerciţii ritmice în diferite valori până la şaisprezecimi – Exerciţii tehnice libere care vor consta în lovituri: ordinare, duble, triple şi câte patru pentru fiecare mână în parte 1.3. Formarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj - Redarea elementelor de limbaj muzical (ritm, metru, tempo) – Exerciţii de cunoaştere a reprezentărilor grafice ale elementelor simple de limbaj muzical – Descifrarea textelor muzicale simple – Identificarea raportului matematic între durate – Redarea duratelor în diferite măsuri – Exerciţii folosind diverse formule ritmice de la rar spre repede 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Obţinerea deprinderilor tehnice de bază - Formarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale ţambalului – Analiza calitativă a sunetului emis – Exerciţii în tonalităţi până la trei semne de alteraţie, în diferite formule ritmice, inclusiv gamele minore în variantele natural, armonic, melodic – Exerciţii cu note egale – Exerciţii cu diviziuni normale ale valorilor de note 2.2. Familiarizarea cu termeni elementari de dinamică şi agogică - Exerciţii cu elemente de dinamică constantă p, mp, mf, f, etc. – Exerciţii cu nuanţe dinamice (crescendo, decrescendo) Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Istoricul şi descrierea│
│ │tipurilor de ţambal, │
│ │scopul lor în orchestră│
│Elemente de │Poziţia la instrument │
│tehnică │şi acomodarea │
│instrumentală │ciocănelelor │
│specifică │Descifrarea textelor │
│ │muzicale simple │
│ │Diviziuni normale ale │
│ │valorilor de note │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Elemente de limbaj │
│ │muzical (ritm, metru, │
│ │tempo) │
│ │Raportul matematic │
│ │între durate, utilizând│
│ │valori până la │
│ │şaisprezecimi │
│Elemente de │Cunoaşterea │
│notaţie/ │reprezentărilor grafice│
│cultura │ale elementelor simple │
│muzicală │de limbaj muzical │
│ │Descifrarea textelor │
│ │muzicale simple │
│ │Tonalităţi până la trei│
│ │semne de alteraţie, │
│ │inclusiv gamele minore │
│ │în variantele natural, │
│ │armonic, melodic, │
│ │arpegii │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Elemente de dinamică │
│ │constantă p, mp, mf, f,│
│Aspecte │etc. │
│interpretative│Nuanţe dinamice │
│ │(crescendo, │
│ │decrescendo) │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Piese folclorice: │
│ │L.Berov, “Melodii │
│ │populare │
│ │moldoveneşti” │
│ │(Chişinău,1974) │
│ │“Hora ciobănească; │
│ │“Hora şi │
│ │bulgăreasca”; “Jocul│
│ │fierarilor”. │
│ │G. │
│ │Ceaikovski-Mereşanu,│
│ │“Doine, cântece, │
│ │jocuri” (Chişinău, │
│ │1972) │
│ │Nr.12 (Dansul │
│ │miresei); │
│ │Nr.23 (Vine lelea de│
│ │la moară); │
│ │Nr.27 (Cât îi │
│ │Codru); │
│ │Nr.46 (Şi-am zis │
│ │verde păpuşoi); │
│ │Nr.66 (La mândruţa │
│ │sub cerdac); │
│ │Nr.107 (Iese lelea │
│ │din bordei); │
│ │Nr.140 (Foaie verde │
│ │trandafir); │
│ │Nr.148 (Hora │
│ │moldovenească); │
│ │Nr.151 (Hora de │
│ │mână). │
│ │V.Crăciun, V. Sîrbu,│
│ │“Metodă de ţambal” │
│ │(Chişinău, 1982) │
│ │Pag.4 - "Joc”, │
│ │muz.populară; │
│ │Pag.49 - ”Joc”, │
│ │V.Crăciun; │
│ │Pag.52 - ”Sârba”, │
│ │muz. populară; │
│ │Pag.56 - ”Joc │
│ │bătrânesc”, V.Sîrbu;│
│ │Pag.59 │
│ │-”Trandafirul”, muz.│
│ │populară; │
│ │Pag.77- ”Brâuleţul”,│
│Game, exerciţii │V.Sîrbu. │
│studii: │Pag.84 - ”Coasa”; │
│V.Brada, “30 de │”Bocăneasca”, muz. │
│studii pentru │populară; Pag.85 - │
│ţambal” (Brno, │”Joc ţărănesc”, muz.│
│1997) - Studiile │populară; │
│Nr. 1 - 6. │Pag.93 - ’’Sârba”, │
│I.T.Toth, │V.Sîrbu; │
│I.Falka, │Pag.93 - Hora”, │
│“Cimbalomiskola” │V.Sîrbu. │
│(Budapest, 1958 │S.Creţu, “Piese │
│sau 1967) │pentru ţambal şi │
│Partea I: │pian” │
│Studiile Nr. 56; │(Chişinău,1990) Nr.1│
│65; 66; 132; 150;│(Sîrba); Nr.2 │
│151; 152; 162 - │(Raţa); Nr.3 (Hora);│
│165; 196(a;b); │Nr.4 (Cimburelul); │
│197; 223 - 227. │Nr.6 (Sârba veche); │
│Partea II: │Nr.7 (Cântă-mi pui │
│Studiile Nr. 4; │de cuc); Nr.8 │
│7; 11; 12; 19; │(Zefirul); Nr.9 │
│20. │(Bocăneasca); Nr.10 │
│V.Sîrbu, V. │(Scrânciobul); Nr.11│
│Crăciun, “Metodă │(Joc); Nr.15 │
│de ţambal” │(Bucovineasca). │
│(Chişinău, 1982) │E. Croitoru, │
│- Paginile Nr. │“Melodii populare │
│44-46; 48; 49; │pentru acordeon” │
│52; 55; 58; 59. │(Chişinău, 1983) │
│ │“Tropoţica”; │
│ │“Sîrba”; │
│ │“Bulgăreasca”; │
│ │“Hangul”; ”Hora │
│ │mărunţică”; ”Brâul”;│
│ │”Sârba”; ”Joc”. │
│ │C.Rusnac, “Ca la noi│
│ │în sat” │
│ │(Chişinău,1981) │
│ │Cântec de masă; Sara│
│ │bună; Sârba; Coasa; │
│ │Ciuleandra; La scos │
│ │dansul; Hangul; Dans│
│ │bulgar; Ţigăneasca. │
│ │V. Curbet, “Aşa-i │
│ │jocul pe la noi” │
│ │(Chişinău,1985) │
│ │I.Vizitiu, │
│ │“Fluieraşul”, │
│ │(“Timpul”, 1974) │
│ │“Hora”; │
│ │“Ciobăneasca”; │
│ │“Fantezie pentru │
│ │fluier”; “Cântecul │
│ │prieteniei”; │
│ │“Rapsodie │
│ │moldovenească”. │
│ │E.Vîşcauţan, │
│ │“Crestomaţie pentru │
│ │vioară, violoncel şi│
│ │pian. Cl.1 - 4” │
│ │(“Lumina”, 1977) │
│ │Nr.8 (Vine lelea); │
│ │Nr.12 (Trageţi │
│ │hora); Nr.36 │
│ │(Cucoşelul); Nr.52 │
│ │(Cântec de leagăn); │
│ │Nr.54 (Cântec de │
│ │leagăn); Nr.59 │
│ │(Cucul). │
│ │P. Stoianov, “500 de│
│ │melodii şi jocuri │
│ │din Moldova” │
│ │(Chişinău, 1972) │
│ │Nr.55 (Sârba); │
│ │Nr.250 (Cârligul); │
│ │Nr.278 (Cărăselul). │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Piese: │ │
│V.Crăciun, V. │ │
│Sîrbu, “Metodă de│ │
│ţambal” │ │
│(Chişinău, 1982) │ │
│Pag.45 - Galop, │ │
│D.Kabalevski; │ │
│Pag.48 - Ţăranul │ │
│vesel, │ │
│R.Schumann; │ │
│Pag. 52 - │ │
│Dispoziţie de │ │
│primăvară, │ │
│N.Miaskovski; │ │
│Pag.66 - Gavotte,│ │
│J.S.Bach; │ │
│Pag.69 - Gavotte,│ │
│A.Corelli; │ │
│Pag.85 - Vals │ │
│lent, A.Goedike; │ │
│Pag.86 - Patru │ │
│piese mici, │ │
│D.Turc. │ │
│S.Creţu, “Piese │ │
│pentru ţambal şi │ │
│pian” │ │
│(Chişinău,1990) │ │
│I.Grosu, “În │ │
│grădină”, │Forme ample: │
│“Zefirul”. │D.Cimarossa-V.Luţă, │
│I.T.Toth, │Sonatina │
│I.Falka, │A. Vivaldi, Concert │
│“Cimbalomiskola” │in G-dur, pentru │
│(Budapest, 1958 │vioară şi pian, │
│sau 1967) │mişcarea I │
│Partea I: │G. Fr. Handel, │
│Nr.235-239; 250; │Gavotă cu variaţiuni│
│251; 253-264. │ │
│Partea II: Nr.2; │ │
│3; 5; 6; 8; 13; │ │
│23; 24; 29; 34; │ │
│35; 39. │ │
│E.Vîşcauţan, │ │
│“Piese pentru │ │
│vioară” (“Cartea │ │
│moldovenească”, │ │
│1975) │ │
│Mulear, “Ecoul │ │
│codrilor”; Z. │ │
│Tkaci, ”Joc”. │ │
│E.Vîşcauţan, │ │
│“Crestomaţie │ │
│pentru vioară, │ │
│violoncel şi │ │
│pian. Cl.1 - 4”, │ │
│(“Lumina”, 1977) │ │
│T.Zgureanu, ”În │ │
│april”; │ │
│E.Vîşcăuţan, “În │ │
│excursie”; │ │
│Iu.Ţibulski, │ │
│’’Cântec de │ │
│adormit păpuşa”; │ │
│Z.Tkaci, │ │
│"Ceasul”. │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Analizarea principalelor elemente de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj – Citirea la prima vedere – Solfegierea melodiilor – Interpretarea pe două portative – Identificarea formulelor de dactil, anapest, triolet, sincopă – Exerciţii de legatto, contratimpi şi sincope 1.2. Continuarea formării deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical - Descifrarea măsurilor de 2/4, 3/4, 6/8, 9/8, 12/8 – Măsurile de 2/2, 3/2, allabreve – Valori ternare în măsurile 3/8, 6/8, 9/8, 12/8 – Măsura de 4/8 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Completarea deprinderilor tehnice şi interpretative - Perfecţionarea deprinderilor elementare de emitere a sunetului cu ciocănelul în diferite registre ale ţambalului – Exerciţii pentru însuşirea numerotării mâinilor în diferite registre – Exerciţii de aplicare practică a procedeelor tehnice de emitere a sunetului: flageolet, pizzicato, col legno, tremolo. – Exerciţii de aplicare a tehnicii ricoşetului – Aplicarea sistemului de pedalizare în diferite registre – Exerciţii de aplicare a ornamentelor: mordent, tril. – Exerciţii în tonalităţi până la patru semne de alteraţie, cu relativele lor şi arpegiile lor – Exerciţii de recunoaştere şi comparare a măsurilor în funcţie de accent. 2.2. Exersarea elementelor cu rol determinant în dezvoltarea sensibilităţii şi expresivităţii muzicale - Exprimarea propriilor opinii referitoare la maniera şi valoarea artistică a interpretării – Audiţii muzicale (aceeaşi lucrare în interpretări diferite) Conţinuturi
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Cunoaşterea şi │
│ │utilizarea │
│ │elementelor de limbaj│
│ │muzical │
│ │Interpretarea pe două│
│ │portative │
│Elemente de │Contratimpul şi │
│tehnică │sincopa │
│instrumentală │Măsuri: 2/4, 3/4, 6/ │
│specifică │8, 9/8, 12/8 │
│ │Măsurile de 2/2, 3/2,│
│ │allabreve │
│ │Valori ternare în │
│ │măsurile 3/8, 6/8, 9/│
│ │8, 12/8 │
│ │Măsura de 4/8 │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Numerotarea mâinilor │
│ │în diferite registre │
│ │Flajolet, pizzicato, │
│ │col legno, tremolo │
│ │Tehnica ricoşetului │
│Elemente de │Ornamente: mordent, │
│notaţie/cultură │tril │
│muzicală │Sistemul de │
│ │pedalizare în │
│ │diferite registre │
│ │Tonalităţi până la │
│ │patru alteraţii │
│ │constitutive, arpegii│
├────────────────┼─────────────────────┤
│Aspecte │Audiţii muzicale │
│interpretative │comparate │
└────────────────┴─────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────────┬────────────────────┐
│ │Piese folclorice: │
│ │L.Berov, “Melodii │
│ │populare de joc” │
│ │(Chişinău, 1974) │
│ │Hora ţânţarilor; │
│ │Doina. │
│ │E. Croitoru, │
│ │“Folclor lăutăresc │
│ │pentru acordeon” │
│ │(Chişinău, 1979) │
│ │Hora lăutărească; │
│ │Brâul; Hostropăţ. │
│ │V.Crăciun, V. Sîrbu,│
│ │“Metodă de ţambal” │
│ │(Chişinău, 1982) │
│ │Pag.58 - Hora, │
│ │V.Crăciun; │
│ │Pag.62 - Sârba, │
│ │V.Crăciun; │
│ │Pag.69 - Sârba, muz.│
│ │populară; │
│ │Pag.72 - Hora, muz. │
│ │populară; │
│ │Pag.74 - Hora, │
│ │prelucrare de │
│ │V.Crăciun; │
│ │Pag.77 - Brâuleţul, │
│ │prelucrare de │
│ │V.Sîrbu; │
│ │Pag.79 - Hora, │
│ │prelucrare de │
│ │V.Sîrbu; │
│ │Pag.90 - Piesă, muz.│
│ │populară; │
│ │Pag.92 - Hora, muz. │
│ │populară; │
│ │Pag.93 - Hora, muz. │
│ │populară; │
│ │Pag.96 - Sârba, muz.│
│ │populară. │
│ │G. │
│ │Ceaikovski-Mereşanu,│
│ │“Doine, cântece, │
│Game, exerciţii │jocuri”(Chişinău, │
│studii: │1972) Nr. 149 (Hora │
│V.Sîrbu, │bătută); Nr. 153 │
│V.Crăciun, “Metodă│(Joc); Nr. 156 │
│de ţambal” │(Sârba); Nr. 162 │
│(Chişinău, 1982) -│(Polca); Nr. 163 │
│Paginile Nr.51; │(Ungureasca). │
│54; 55; 61; 62; │S.Creţu, “Piese │
│63; 65; 68; 74; │pentru ţambal şi │
│77; 89. │pian”(Chişinău, │
│I.T.Toth, I.Falka,│1990) │
│“Cimbalomiskola” │Nr.1 (Sârba); Nr.5 │
│(Budapest, 1958 │(În grădină); Nr.12 │
│sau 1967) │(Joc); Nr.17 │
│Partea I: Studiile│(Sârba); Nr.21 │
│Nr. 226; 228; 229;│(Învârtita). │
│230; 238 - 245. │Aranjament V.Luţă, │
│Partea II: │“Horă”; “Sârbă │
│Studiile Nr. 7; 9;│transilvăneană”; │
│12; 16; 18-22; 24.│“Din bătrâni”. │
│V.Brada, “30 de │C. Rusnac, “Ca la │
│studii pentru │noi în sat” │
│ţambal” (Brno, │(Chişinău, 1981) │
│1997) - Studiile │Polca; Hangul; Hora;│
│Nr.1 - 9. │Sârba; │
│Allaga Geza, “18 │Moldoveneasca; Hora │
│Studii pentru │moldovenească; │
│ţambal” │Sârba. │
│(Budapesta, 1990) │P. Stoianov, “500 de│
│- Studiile Nr. 1; │melodii şi jocuri │
│2; 3. │din Moldova” │
│ │(Chişinău, 1972) │
│ │Nr.7 (Brâul); Nr.8 │
│ │(Joc); Nr.18 │
│ │(Sârba); Nr.22 │
│ │(Sârba); Nr.35 │
│ │(Trandafirul);Nr.38 │
│ │(Sârba │
│ │izbeştenilor); Nr.42│
│ │(Bocăneasca); Nr.54 │
│ │(Sârba haiducilor); │
│ │Nr.63 (Sârba); │
│ │Nr.110 (Zbuciumul); │
│ │Nr.136 (Repezita); │
│ │Nr.156 (Hora); │
│ │Nr.172 (Rusasca); │
│ │Nr.180 (Joc); Nr.182│
│ │(Joc); Nr.183 │
│ │(Hora); Nr.256 │
│ │(Mărunţica); Nr.257 │
│ │(Joc); Nr.279 │
│ │(Bătuta); Nr.292 │
│ │(Bobul); Nr.310 │
│ │(Jocul); Nr.344 (De │
│ │pahar); Nr.353 │
│ │(Hora); Nr.478 │
│ │(Hora); Nr.481 │
│ │(Krivo horo); Nr.493│
│ │(Rujniţa). │
│ │I.Vizitiu, │
│ │“Fluieraşul”, │
│ │(“Timpul”, 1974) │
│ │“Hangu-n bătăi”; │
│ │“Doina │
│ │basarabească”. │
│ │E.Vîşcauţan, │
│ │“Crestomaţie pentru │
│ │vioară, violoncel şi│
│ │pian. Cl.1 - 4”, │
│ │(“Lumina”, 1977) │
│ │Nr.52 (Cântec de │
│ │leagăn); Nr.54 │
│ │(Cântec de leagăn); │
│ │Nr.59 (Cucul). │
├──────────────────┼────────────────────┤
│Piese: │ │
│V.Crăciun, V. │ │
│Sîrbu, “Metodă de │ │
│ţambal” (Chişinău,│ │
│1982) │ │
│Pag.69 - Gavotte, │ │
│A.Corelli; │ │
│Pag.76 - Marş, │ │
│S.Maikapar; │ │
│Pag.79 - Menuett, │ │
│W.A.Mozart; │ │
│Pag.86 - Patru │ │
│piese mici, │ │
│D.Turc; │ │
│Pag.90 - Piesă, │ │
│muz. populară; │ │
│Pag.91 - Joacă, │ │
│V.Crăciun; │ │
│Pag.94 - Menuett, │ │
│I.Klarc; │ │
│Pag.99 - Allegro, │ │
│M.Giuliani; │ │
│Contradans, autor │ │
│necunoscut. │ │
│E.Vîşcauţan, │ │
│“Culegere de piese│ │
│pentru vioară” │Piese de formă │
│(Chişinău, 1961) │amplă: │
│Gh.Neaga, Dans; │Alcătuitor Iu.Utkin,│
│Gavott neterminat;│“Hrestomatia dlea │
│Gherşfeld, Despre │skripki” │
│ce-a cîntat │(Moscova,1981) │
│Ileana; │A.Vivaldi, Concert │
│S. Lungul, “Spic │in G-dur, pentru │
│de grîu”; │vioară şi pian │
│S. Buzilă, “Pe un │O. Nezovibatico, │
│picior de plai”; │“Şkola igrî na │
│P.Rivilis,”Vacanţa│ukrainski ţimbal” │
│mare”. │(Kiev, 1966) │
│I.T.Toth, I.Falka,│F. Gossec, Gavota; │
│“Cimbalomiskola” │G.Fr.Handel, │
│(Budapest, 1958 │Menuett. │
│sau 1967) │Alcătuitor │
│Partea I: Nr. │A.Nicolaev, “Şcola │
│247-251; 252; 262;│igrî na fortepiano” │
│265; 267. │(Moscova, 1971) │
│Partea II: Nr. 10;│I.Berkovici, │
│15; 27; 30; 31; │Sonatina (în │
│38; 41; 44; 45; │prelucrare). │
│51. │A.Nicolaev, “Muzîka │
│E. Vîşcauţan, │dlea fortepiano” │
│“Piese pentru │(Moscova, 1977) │
│vioară” (“Cartea │F. Dussek, Sonatina,│
│moldovenească”, │mişcările I şi III; │
│1975) Z.Tkaci, │Bartok, Variaţiuni │
│Dans; Batuta. │(în prelucrare). │
│Transcripţii de V.│ │
│Luţă: │ │
│P.I.Ceaikovski, │ │
│Cântec vechi │ │
│francez; │ │
│D.Kabalevski, O │ │
│polcă mică; │ │
│R.Rowly, În ţara │ │
│piticilor; │ │
│J.S Bach, Menuet; │ │
│J. Haydn, Menuet. │ │
│M.Sokolov, “Piese │ │
│- dansuri vechi │ │
│pentru pian” │ │
│(Moscova, 1973) │ │
│J.Saint-Luk, │ │
│Bourree; │ │
│J.Ph.Rameau, │ │
│Menuett; │ │
│M.Glinka, Polcă. │ │
│V.Luţă, “Caiet │ │
│pentru ţambal. │ │
│Vol.5”, (“Grafema │ │
│Libris”, Chişinău,│ │
│2015) │ │
│I. Haydn, Menuet, │ │
│duo ţambale. │ │
└──────────────────┴────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Formarea deprinderilor tehnice de bază în cântatul la ţambal - Exerciţii pentru consolidarea deprinderilor tehnico-interpretative acumulate anterior – Formarea noţiunilor elementare despre acompaniament 1.2. Aprofundarea deprinderilor de utilizare a elementelor de limbaj muzical - Apogiatura simplă, dublă, triplă şi de 4 note, urmărindu-se dexteritatea de a trece de la o mână la alta – Dezvoltarea procedeelor de emitere a sunetului la ţambal: flageoletul, pizzicato, col legno, sul ponticello – Însuşirea noţiunilor de stil şi epocă – Însuşirea septacordului de dominantă D_7 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Stăpânirea deprinderilor tehnice şi interpretative - Exerciţii de sincronizare şi dezvoltare a deprinderilor motrice – Perfecţionarea articulaţiei (staccato şi legato) – Exerciţii cu gama cromatică (terţe mari şi mici) – Exerciţii în tonalităţi până la cinci semne de alteraţie, în diferite formule ritmice (pe un sunet şi în desfăşurare) şi arpegiul gamelor (simplu şi frânt) 2.2. Diversificarea şi îmbogăţirea paletei mijloacelor de exprimare în planul nuanţării şi expresivităţii muzicale - Aplicarea corectă a elementelor de ritm, metru, agogică, dinamică şi nuanţare naturală în lucrările studiate – Interpretarea notelor ornamentale, ţinând cont de specificul şi caracterul melismelor Conţinuturi
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Elemente de │Noţiuni elementare │
│tehnică │despre │
│instrumentală │acompaniament │
│specifică │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│ │Apogiatura simplă, │
│ │dublă, triplă şi de│
│ │4 note │
│ │Articulaţia │
│ │(staccato şi │
│ │legato) │
│ │Gama cromatică │
│Elemente de │(terţe mari şi │
│notaţie/cultura │mici) │
│muzicală │Caracteristicile │
│ │diferitelor stiluri│
│ │şi epoci │
│ │Tonalităţi până la │
│ │cinci semne de │
│ │alteraţie │
│ │Arpegiul simplu şi │
│ │frânt │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Aspecte │Specificul şi │
│interpretative │caracterul │
│ │melismelor │
└──────────────────┴───────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Piese folclorice: │
│ │V.Crăciun, V. │
│ │Sîrbu, “Metodă de │
│ │ţambal” (Chişinău,│
│ │1982) │
│ │Pag. 91 - Joacă, │
│ │V. Crăciun; │
│ │Pag. 92 - Hora, │
│ │muz. populară; │
│ │Pag.100 - Hora, │
│ │prelucrare de │
│ │V.Crăciun; │
│ │Pag.101 - Doină, │
│ │prelucrare de │
│ │V.Sîrbu; │
│ │Pag.102 - │
│ │Geamparale, │
│ │prelucrare de │
│ │V.Sîrbu; │
│ │Pag.103 - │
│ │Geamparale, │
│ │prelucrare de │
│ │V.Crăciun. │
│ │S.Creţu, “Piese │
│ │pentru ţambal şi │
│ │pian” │
│Game, exerciţii, │(Chişinău,1990) │
│studii: │Nr.12 (Joc │
│V.Brada, “30 de │bătrânesc); Nr.13 │
│studii pentru │(Joc moldovenesc);│
│ţambal” (Brno, │Nr. 14 (Dans │
│1997) Studiile Nr.1│popular armean); │
│- 15. │Nr.17 (Sârba); │
│Allaga Geza, “18 │Nr.18 (Cadînja); │
│Studii pentru │Nr.21 (Învârtita);│
│ţambal” │Nr.24 │
│(Budapesta, 1990) │(Voiniceasca); │
│Studiile Nr.4; 5; │Nr.27 (O horă ca │
│6; 8. │la nord). │
│Transcripţie de │E.Croitoru, │
│V.Luţă │“Folclor lăutăresc│
│I.F.Mazas, Studiu │pentru acordeon” │
│in G-dur │(Chişinău, 1979) │
│M.Dvileanski, │Sârba ca la nord; │
│Studiu. │Hora veche; │
│O.Nezovibatico, │Hostropăţ; │
│“Şkola igrî na │Bulgăreasca. │
│ukrainski ţimbal” │Aranjament V.Luţă │
│(Kiev, 1966) │“Din bătrâni"; │
│Studiile Nr.39; 54;│“Gopac". │
│57; 60; 96; 98; 99;│C.Rusnac, “Ca la │
│101; 109; 110. │noi în sat” │
│V.Sîrbu, V.Crăciun,│(Chişinău,1981) │
│“Metodă de ţambal” │Hangul; Hora; │
│(Chişinău, 1982) │Polcă; Sârba. │
│Paginile Nr. 74; │Aranjament V.Sîrbu│
│77; 84; 89; 106 │“Trei melodii". │
│-110; │Aranjament │
│I.T.Toth, I.Falka, │V.Crăciun “Hora in│
│“Cimbalomiskola” │si-moll". │
│(Budapest, 1958 sau│P. Stoianov, “500 │
│1967) │de melodii şi │
│Partea I: Studiile │jocuri din │
│Nr. 229; 246; 248; │Moldova” │
│249. │(Chişinău, 1972) │
│Partea II: Studiile│Nr.12 (Sârba); │
│Nr.12; 16; 18; 20; │Nr.17 (Sârba); │
│21; 25; 26; 28; 30;│Nr.22 (Sârba); │
│32; 33; 40; 42; 43;│Nr.26 (Sârba lui │
│48; 55; 58; 62; 63;│Tudos); Nr.54 │
│64; 65. │(Sârba │
│Kesmarky Arpad, │Haiducilor); Nr.95│
│“Czimbalom-iskola”,│(Bulgăreasca); │
│(Budapesta, 1896) │Nr.119 (Sârba); │
│Studiile Nr. 136; │Nr.129 (Brâul); │
│137; 141; 148; 151;│Nr.167 (Hangul în │
│156; 182. │bătăi); Nr.168 │
│ │(Ţigăneasca); │
│ │Nr.173 (Hora); │
│ │Nr.191 (Floricica │
│ │Moldovei); Nr.202 │
│ │(Hora); Nr.295 │
│ │(Rusasca); Nr.319 │
│ │(Învârtită); │
│ │Nr.320 (Polcă); │
│ │Nr.322 │
│ │(Şarampoiul); │
│ │Nr.372 (Oleandră);│
│ │Nr.389 (Hora │
│ │ciobănească); │
│ │V.Crăciun, V. │
│ │Sîrbu, “Metodă de │
│ │ţambal” (Chişinău,│
│ │1982) │
│ │Pag.113 - Cântec │
│ │bucovinean, │
│ │prelucrare de │
│ │V.Crăciun; │
│ │Pag.114 - Suită, │
│ │V.Crăciun; │
│ │Pag.141 - Doina şi│
│ │hora, V.Crăciun; │
│ │Pag.146 - Ca la │
│ │ţambal, V.Crăciun.│
├───────────────────┼──────────────────┤
│Piese: │ │
│V.Crăciun, V. │ │
│Sîrbu, “Metodă de │ │
│ţambal” (Chişinău, │ │
│1982) │ │
│Pag.111 - Dans, │ │
│W.A.Mozart; │ │
│Pag.138 - Gavotte, │ │
│J.Ph.Rameau. │ │
│Transcripţie V.Luţă│ │
│A.Greceaninov, │ │
│Mazurca; │ │
│J.B.Lully, Gavotte;│ │
│J.Haydn, Gavotte; │ │
│P.I.Ceaikovski, │ │
│Cântec napolitan; │ │
│J.Brahms, Dans │ │
│ungar Nr.2; │ │
│S.Rachmaninov, │ │
│Polca italiană. │ │
│V.Luţă “Caiet │ │
│pentru ţambal”, │ │
│Vol.5” (“Grafema │ │
│Libris”, Chişinău, │ │
│2015) │Piese de formă │
│L.C.Daquin - │amplă: │
│V.Luţă,”Cucu”, duo │A. Corelli │
│ţambale. │Sarabanda şi giga;│
│O.Nezovibatico, │Ch.Dancla │
│“Şkola igrî na │Variaţiuni în │
│ukrainski ţimbal” │G-dur; │
│(Kiev, 1966) │G.Fr.Handel │
│J.S.Bach, Menuett; │Variaţiuni; │
│R.Danko, Cântec │A. Vivaldi Concert│
│unguresc; │in a-moll, pentru │
│O.Dargomîjski, │vioara şi pian; │
│Vals; M.Musorgski, │ │
│Gopac; O. │ │
│Nezovibatico, │ │
│Hulubiţa. │ │
│V.Roşcovan, “Piese │ │
│pentru ţambal şi │ │
│pian”, (“Lumina”, │ │
│Chişinău, 1993) │ │
│V.Andreev, Mazurcă;│ │
│P.I.Ceaikovski, │ │
│Melodie; │ │
│V.Monti, Ceardaş. │ │
│Transcripţie │ │
│V.Sîrbu - │ │
│A.Haciaturian, │ │
│Lezghinca. │ │
│I. T.Toth, I.Falka,│ │
│“Cimbalomiskola” │ │
│(Budapest, 1958 sau│ │
│1967) │ │
│Partea I: Nr.266; │ │
│268. │ │
│Partea II: Nr.57; │ │
│66. │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Completarea elementelor de limbaj din textul muzical, corelate cu tehnica instrumentală corespunzătoare - Exerciţii pentru perfecţionarea deprinderilor de utilizare şi automatizarea mişcărilor, în vederea obţinerii autocontrolului – Analizarea elementelor de limbaj din textul muzical studiat – Noţiuni elementare despre acordajul ţambalului 1.2. Utilizarea fluentă a elementelor de limbaj muzical învăţate - Exerciţii de însuşire a formulelor de acompaniament (horă, sârbă) – Exerciţii de tremolo măsurat şi liber – Exerciţii de tremolo cu nuanţe în crescendo şi decrescendo – Exerciţii pentru perfecţionarea agilităţii la instrument (tuşeul) – Exerciţii cu piano, subito, forte, subito piano, pe diferite valori de note – Exerciţii în tonalităţi cu 7 semne de alteraţie, în diferite formule metro-ritmice (pe un sunet şi în desfăşurare), gamele (terţe); arpegiile lor (simplu şi frânt) – Gama cromatică (terţe mari şi mici) – Exerciţii cu septacordurile de sensibilă (D_VII) şi septacordul de dominantă (simplu şi frânt) 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Autoevaluarea prestaţiei scenice (evoluţii în audiţii, recitaluri, examene, etc) - Recunoaşterea apartenenţei lucrărilor muzicale audiate la un anume gen şi stil muzical – Formularea judecăţilor de valoare despre lucrări audiate/variante de interpretări – Diferenţierea prin audiţie a diverselor interpretări, în scopul formării propriei versiuni 2.2. Interpretarea creativă a lucrării coordonând mijloacele de expresie muzicală cunoscute - Analizarea şi utilizarea cursivă a aspectelor timbrale întâlnite în lucrările abordate – Prezentarea cursivă a unui program respectând termenii de dinamică şi agogică – Memorarea şi interpretarea creativă a lucrării, coordonând mijloacele de expresie muzicală Conţinuturi
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Automatizarea │
│ │mişcărilor la ţambal şi│
│ │obţinerea │
│ │autocontrolului │
│ │Analizarea elementelor │
│ │de limbaj din textul │
│Elemente de │muzical studiat │
│tehnică │Acordajul ţambalului │
│instrumentală │Acompaniament: Hora şi │
│specifică │sârba │
│ │Tremolo măsurat şi │
│ │liber, în crescendo şi │
│ │decrescendo │
│ │Nuanţe: piano, subito, │
│ │forte, forte subito │
│ │piano │
│ │Tuşeul │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Recunoaşterea │
│ │apartenenţei lucrărilor│
│Elemente de │muzicale audiate la un │
│notaţie/ │anume gen şi stil │
│cultura │muzical │
│muzicală │Game în tonalităţile │
│ │majore până la 7 │
│ │alteraţii şi relativele│
│ │lor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Judecăţi de valoare │
│ │despre lucrări audiate/│
│ │variante de │
│ │interpretări │
│ │Audiţii comparate în │
│ │scopul formării │
│ │propriei versiuni │
│ │Aspecte timbrale │
│Aspecte │întâlnite în lucrările │
│interpretative│abordate │
│ │Prezentarea cursivă a │
│ │unui program respectând│
│ │termenii de dinamică şi│
│ │agogică │
│ │Memorarea şi │
│ │interpretarea creativă │
│ │a lucrării, coordonând │
│ │mijloacele de expresie │
│ │muzicală │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────────────┬─────────────────┐
│ │Piese folclorice:│
│ │V.Crăciun, V. │
│ │Sîrbu, “Metodă de│
│ │ţambal” │
│ │(Chişinău, 1982) │
│ │Pag.114 - Suită, │
│ │V.Crăciun; │
│ │Pag.125 - │
│ │Variaţiuni pe │
│ │tema “Zis-a │
│ │badea”, V.Sîrbu; │
│ │Pag.141 - Doină │
│ │şi horă, │
│ │V.Crăciun; │
│ │Aranjament │
│ │V.Crăciun,“Ca la │
│ │noi la Vânători”.│
│ │S.Creţu, “Piese │
│ │pentru ţambal şi │
│ │pian”, │
│ │(Chişinău,1990) │
│ │Nr.16 (Sârba); │
│ │Nr.19 (Eu sînt │
│ │vornicel de │
│ │frunte); Nr.20 │
│ │(La căsuţa │
│ │părintească); │
│ │Nr.25 (Joc); │
│ │Nr.26 (Kosiv iasi│
│ │coniuşinu); Nr.28│
│ │(Hostropăţul ca │
│ │la nord); │
│ │Nr.29 (Sârba cu │
│ │noroc). │
│ │Aranjament │
│ │A.Golomoz, │
│Game, exerciţii studii: │“Variaţiuni pe │
│Allaga Geza, „18 Studii │tema “S-a dus │
│pentru ţambal” │cucul de │
│(Budapesta, 1990) │pe-aici”; “Hora”.│
│Studiile Nr. 6 - 12 . │T. Iordache │
│V.Brada, „30 de studii │“Horă”; “Cântă │
│pentru ţambal” │cucul primăvara”;│
│(Brno, 1997) │“Căluşul”; │
│Studiile Nr.15 - 30. │“Hora in │
│V.Crăciun, V. Sîrbu, │fis-moll”;“Sârba │
│„Metodă de ţambal” │lui Floarea │
│(Chişinău, 1982) │Cioacă”. │
│Pag.117 - V.Crăciun, │V.Luţă, “Caiet │
│Studiu in G-dur; │pentru ţambal”, │
│Pag.128 - V.Crăciun, │Vol.I, │
│Studiu (Fanfară). │(“Ruxanda”, │
│I.T.Toth, │Chişinău, 1997) │
│I.Falka,“Cimbalomiskola” │T.Iordache, ”Hora│
│(Budapest, 1958 sau 1967)│de la Bolintin”; │
│Partea II: Studiile │T.Iordache,”Doina│
│Nr.67;68;69. │de jale”; │
│O.Nezovibatico, “Şkola │T.Iordache,”Sârba│
│igrî na ukrainski │oltenească”; │
│ţimbal”, (Kiev, 1966) │T. Iordache, │
│Studiile Nr. 67- 70; 111 │“Ciobănaşul din │
│- 114. │Sireţel”. │
│Allaga Geza, │V.Luţă, “Caiet │
│“Cimbalom-iskola”, │pentru ţambal”, │
│(Budapesta) Studiile │Vol.IV, │
│Nr.1;2;6;7. │(“Ruxanda”, │
│Transcripţie de V.Luţă, │Chişinău, 2006) │
│I.F.Mazas, Studiu in │S.Creţu, “Balada │
│d-moll; │haiducului”; │
│A.L.Starck, Studiu in │S.Creţu, │
│f-moll; │“Muzicuţa”; │
│I.F.Mazas, Studiu in │S.Creţu, │
│fis-moll. │“Fantezie”; │
│ │S. Creţu, │
│ │“Săltăreaţa”; │
│ │S. Creţu, “Sîrba │
│ │de concert”; │
│ │S.Creţu, “Brâu”; │
│ │S.Creţu, “Doina │
│ │şi hora”; │
│ │S.Creţu, │
│ │“Ostropăţ”. │
│ │V.Roşcovan, │
│ │“Culegere de │
│ │piese pintru │
│ │ţambal şi pian”, │
│ │(“Lumina”, │
│ │Chişinău, 1993) │
│ │C.Arvinte, Piesă │
│ │de concert; │
│ │Gh.Platon, Horă │
│ │bătrânească; │
│ │Gh.Platon, │
│ │Ciobănească; │
│ │Gh.Zamfir, Mult │
│ │mă-ntreabă inima;│
│ │S.Duja, Suită │
│ │pentru taragot şi│
│ │pian; │
│ │P.Neamţu, Joc │
│ │bătrânesc; │
│ │C.Rusnac, Horă şi│
│ │sârbă; │
│ │V.Eşanu, Bătuta │
│ │din Sărata. │
│ │Aranjament │
│ │V.Sîrbu, │
│ │“Variaţiuni de │
│ │concert”. │
├─────────────────────────┼─────────────────┤
│Piese: │ │
│I.Burdin, “Piese de │ │
│concert pentru ţambal”, │ │
│(Cartea moldovenească, │ │
│1976) │ │
│I.S.Bach, Presto; │ │
│A.Haciaturian, Toccata. │ │
│V.Crăciun, V. Sîrbu, │ │
│“Metodă de ţambal”, │ │
│(Chişinău, 1982) │ │
│T.Chiriac, Două │ │
│meditaţii; │ │
│J.S.Bach, Preludiul Nr.1;│ │
│R.Glier, Preludiu. │ │
│A.Haciaturian Nocturnă │Piese de formă │
│(pentru vioară). │amplă: │
│M.Jora Mica suită (pentru│Transcripţie │
│vioară). │V.Luţă, │
│F.Kreisler Trei valsuri │L.van Beethoven, │
│(pentru vioară). │Sonatină; │
│V.Luţă, “Caiet pentru │M.Klementi, │
│ţambal”, Vol.2, │Sonatina. │
│(“Ruxanda”, │A.Corelli, Sonata│
│Chişinău,1999) │in G-dur; │
│A.Pahulski-V.Luţă, │K.Stamitz, │
│Preludiu; │Concert in F-dur,│
│S.Lobel-V.Luţă, Poveste; │pentru clarinet. │
│P.I.Ceaikovski-V.Luţă, │J.S.Bach, Concert│
│Octombrie; │in a-moll, pentru│
│L.Boccherini-V.Lută, │vioară şi pian. │
│Menuetto. │Iu. Utkin, │
│R.Iliina-V.Luţă, În │“Hrestomatia dlea│
│scrânciob. │skripki”, │
│V.Luţă, “Caiet pentru │(Moscova, 1981) │
│ţambal”, Vol.3, (“Grafema│Gr.Bacewicz, │
│Libris”, Chişinău, 2004) │Concertino, │
│V.Vilinciuc, Nouă │mişcările 2 - 3; │
│preludii-improvizaţii, │L.van Beethoven, │
│Nr. 1; 2; 3. │Rondo. │
│V.Luţă, “Caiet pentru │A.Accolay, │
│ţambal”, Vol.5, (“Grafema│Concert in │
│Libris”, Chişinău, 2015) │a-moll, pentru │
│F.Couperen-V.Luţă,"Micile│vioară. │
│mori de vânt", duo │D.Kabalevski │
│ţambale. │Concert, pentru │
│Transcripţie V.Luţă │vioară. │
│P.I.Ceaikovski, Visări │W.A.Mozart │
│duioase; │Concert Nr.1, │
│P.I.Ceaikovski, Mazurcă; │pentru flaut; │
│W.A.Mozart, Rondo alla │Concert Nr.7, │
│turca; │pentru vioară. │
│D.Jenkinson, Dans; │ │
│F.Kreisler, Siciliana şi │ │
│rigodon; │ │
│Fr.Schubert, Albinuţa; │ │
│J.Leclair, Sarabanda şi │ │
│tamburina. │ │
│V.Roşcovan, “Culegere de │ │
│piese pentru ţambal şi │ │
│pian”, (“Lumina”, │ │
│Chişinău, 1993) │ │
│A.Dvorak, Humorescă; │ │
│V.Novotnîi, Temă cu │ │
│variaţiuni; │ │
│J.B.Senaille, Adagio şi │ │
│allegretto │ │
└─────────────────────────┴─────────────────┘
Sugestii metodologice În clasa a V-a, elevul începe procesul de cunoaştere şi acomodare cu instrumentul, iar în clasele a VI-a şi a VII-a, elevul continuă procesul de formare şi dezvoltare, insistându-se pe latura tehnico-instrumentală generală. Începând cu clasa a VIII-a, formarea unei concepţii interpretative asupra operei va motiva demersul de perfecţionare a tehnicii instrumentale. În decursul fiecărui an de gimnaziu, evaluarea va consta în interpretarea a două studii, două piese (dintre care una folclorică) şi a unei piese desfăşurate, iar alegerea repertoriului se va face în funcţie de dezvoltarea fizică, psihică şi intelectuală a elevului. În asimilarea şi redarea corectă a problemelor de natură tehnică, se recomandă: Pentru clasa a V-a şi a VI-a: ● învăţarea emiterii corecte a sunetelor cu ciocănelul, în diferite registre ale ţambalului şi de aplicare a sistemului de pedalizare; ● învăţarea loviturilor ordinare, duble, triple şi câte patru, prin exerciţii tehnice; ● exerciţii de formare şi dezvoltare a citirii la prima vedere; ● repertoriul constă în parcurgerea a 6-8 studii şi 7-8 piese pe an; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit rezistenţa fizică şi pregătirea tehnică necesară abordării problemelor de repertoriu. Pentru clasa a VII-a: ● se continuă dezvoltarea capacităţii de efort a organismului, prin exerciţii specifice fiecărui instrument; ● diversificarea articulării simple şi dezvoltarea articulării duble şi triple (pentru instrumentele care permit aceste procedee), prin exerciţii tehnice specifice fiecărui instrument; ● valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să sprijine dezvoltarea motricităţii elevilor; ● repertoriul aferent anului trei de studiu constă în parcurgerea a 6 - 8 studii, 7 - 10 piese şi 1 - 2 piese desfăşurate, de formă amplă, selectate în conformitate cu posibilităţile interpretative ale elevului; ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu şi de interpretare. Pentru clasa a VIII-a: ● omogenizarea sonorităţii în registrele grav, mediu, acut; ● utilizarea aceluiaşi tip de articulare pe durata unei fraze; ● diversificarea nuanţată a articulării, ţinând cont de caracterul lucrării abordate; ● valorificarea altor tipuri de exerciţii, care să contribuie la dezvoltarea motricităţii; ● diversificarea dinamică şi timbrală - evidenţierea contrastelor; ● repertoriul pentru anul IV de studiu constă în 6 - 8 studii; 8 - 10 piese; 2 - 3 piese desfăşurate, de formă amplă. ● se va evita aglomerarea elevului cu sarcini noi, înainte ca acesta să fi dobândit pregătirea tehnică corespunzătoare abordării problemelor de repertoriu şi de interpretare. Pentru realizarea repertoriului, profesorul trebuie să organizeze activitatea elevului, să planifice studiul individual al acestuia, să ofere o paletă diversă de soluţii tehnice şi interpretative, să sesizeze şi să corecteze eventualele erori, să stimuleze creativitatea elevului şi să organizeze activităţi de acomodare a elevului cu scena (producţii/audiţii, recitaluri, etc.). Pentru a asigura o pregătire de bază a elevului, profesorul trebuie să parcurgă cu acesta: - game majore şi minore cu arpegii, în diferite forme de articulare; – un număr de cel puţin 10 - 15 studii tehnico-melodice pe an; – cel puţin 3 lucrări din lista de sugestii de repertoriu acoperind perioade stilistice diferite; De asemenea, profesorul va urmări realizarea dialogului cu elevul, fără a fragmenta prea des discursul muzical. Profesorul va oferi elevului modele artistice de interpretare şi prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale. Conţinuturile vor fi valorificate, deopotrivă, pentru: - dezvoltarea tehnicii instrumentale (studiul gamelor şi arpegiilor trebuie să fie parte integrantă a studiului zilnic); – dezvoltarea combinată a tehnicii şi a muzicalităţii prin abordarea unui repertoriu specific; Prin acest document se intenţionează asigurarea pregătirii de specialitate de bază a elevilor, dincolo de care, fiecare elev, sub îndrumarea cadrului didactic, îşi poate prefigura un traseu de evoluţie performantă. În acest document, repertoriul are valoare de sugestie, rămânând la latitudinea profesorului să propună şi alte repertorii, ţinând cont de particularităţile de dezvoltare fizică, psihică şi intelectuală a elevilor. MODEL proiectare unitate de învăţare ŢAMBAL UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU CLASIC Clasa a VI-a Nr. ore alocate: 6 ore
┌──────────┬───────────────┬──────────────┬───────────┬─────────────┐
│Detalieri │Competenţe │Activităţi de │ │ │
│de │specifice │învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├──────────┼───────────────┼──────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │1.1. Analizarea│ │ │ │
│ │principalelor │Citirea la │ │ │
│ │elemente de │prima vedere │ │ │
│ │limbaj din │Solfegierea │ │ │
│ │textul muzical,│melodiilor │ │ │
│ │corelate cu │Interpretarea │ │ │
│ │tehnica │pe două │ │ │
│ │instrumentală │portative │ │ │
│ │corespunzătoare│ │ │ │
│ ├───────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Perfecţionarea│ │ │
│ │ │deprinderilor │ │ │
│ │ │elementare de │ │ │
│ │ │emitere a │ │ │
│ │ │sunetului cu │ │ │
│ │ │ciocănelul în │ │ │
│ │ │diferite │ │ │
│ │ │registre ale │ │ │
│ │ │ţambalului │ │ │
│ │ │Exerciţii │ │ │
│ │ │pentru │ │ │
│ │2.1. │însuşirea │ │ │
│ │Completarea │notaţiei │- ţambal │ │
│ │deprinderilor │mâinilor în │- ciocănele│Evaluare │
│L │tehnice şi │diferite │- partitură│formativă │
│Boccherini│interpretative │registre │- metronom │Autoevaluarea│
│“Menuet” │ │Exerciţii de │- aparat │în baza │
│Descifrare│ │aplicare a │audio-video│criteriilor │
│Memorare │ │tehnicii │pentru │prestabilite │
│ │ │ricoşetului │audiţii │ │
│ │ │Aplicarea │ │ │
│ │ │sistemului de │ │ │
│ │ │pedalizare │ │ │
│ │ │Exerciţii de │ │ │
│ │ │aplicare a │ │ │
│ │ │ornamentelor: │ │ │
│ │ │mordent, tril,│ │ │
│ │ │tremolo. │ │ │
│ ├───────────────┼──────────────┤ │ │
│ │ │Exprimarea │ │ │
│ │ │propriilor │ │ │
│ │ │opinii │ │ │
│ │2.2. Exersarea │referitoare la│ │ │
│ │elementelor cu │maniera şi │ │ │
│ │rol determinant│valoarea │ │ │
│ │în dezvoltarea │artistică a │ │ │
│ │sensibilităţii │interpretării │ │ │
│ │şi │Audiţii │ │ │
│ │expresivităţii │muzicale │ │ │
│ │muzicale │(aceeaşi │ │ │
│ │ │lucrare în │ │ │
│ │ │interpretări │ │ │
│ │ │diferite) │ │ │
└──────────┴───────────────┴──────────────┴───────────┴─────────────┘
AUTORI
┌─────────┬────────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │Naţionale │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de Politici│
│Loredana │şi Evaluare în Educaţie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Duminică,│Colegiul Naţional de Arte │
│Vladimir │„Octav Băncilă” - Iaşi │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Luţă, │Liceul Republican de Muzică │
│Valeriu │„Ciprian Porumbescu” - │
│ │Chişinău │
└─────────┴────────────────────────────┘
ANEXA 11 Programa şcolară pentru disciplina ACORDEON Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru Instrument principal - disciplina Acordeon reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu 3 ore pe săptămână. Programa pentru Acordeon este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului. Actuala programă se corelează cu programa corespondentă pentru ciclul gimnazial, asigurând astfel continuitatea structurării competenţelor şi o abordare coerentă între cele două niveluri de învăţământ (gimnazial şi liceal). Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi repertoriale specifice fiecărui an şcolar – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Acordeon jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de tehnica instrumentală specifică – Elemente de notaţie/cultură muzicală – Aspecte interpretative Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la instrument şi în alte manifestări muzicale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale vocaţionale. Programa de faţă se adresează elevilor care parcurg studiul acordeonului din clasa a V-a. Pentru elevii de la anumite instrumente, care încep studiul muzicii mai târziu, se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă şi progresului înregistrat de elevi. Competenţe generale 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Cunoaşterea instrumentului - Cunoaşterea instrumentului – Poziţia corectă la instrument – Poziţia corectă a corpului, mâinilor şi degetelor – Exerciţii de tehnică pentru asigurarea unei interpretări corespunzătoare – Notarea degetelor (digitaţia) – Exerciţii de mânuire a burdufului (deschiderea-închiderea) 1.2. Cunoaşterea mişcărilor de bază ale limbajului - Executarea mişcărilor elementare pentru producerea sunetului – Exerciţii de independenţă a mâinilor – Exerciţii pentru atac sincron al intervalelor armonice şi acordurilor – Exerciţii cu diferite moduri de atac: legato, non legato, staccato, portato, etc. – Exerciţii care pun probleme de trecere a degetului 1 (game studii) 1.3. Corelarea mişcărilor de bază cu efectul sonor vizat (scontat) - Însuşirea şi diferenţierea modurilor de atac; – Recunoaşterea efectului sonor al mişcărilor elementare – Aplicarea instrumentală a mişcărilor studiate. – Realizarea independenţei mâinilor 1.4. Identificarea elementelor de limbaj muzical, valori de note şi pauze corespunzătoare - Exerciţii cu unitatea de timp pătrimea şi pauza corespunzătoare acesteia – Exerciţii cu optimi şi pauza de optime – Exerciţii cu doime şi notă întreagă şi pauzele acestora 1.5. Observarea măsurilor de 2/4, 3/4, 4/4, a semnelor de repetiţie, anacruza - Exerciţii în măsurile de 2/4, 3/4, 4/4 – Executarea de lucrări cu semne de repetiţie – Interpretarea de lucrări cu anacruză 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Recunoaşterea semnelor grafice - Identificarea înălţimii notelor muzicale în cheile Sol şi Fa, pe un ambitus restrâns – Identificarea duratelor muzicale – Identificarea indicaţiilor dinamice şi de tempo 2.2. Redarea corectă a semnelor grafice - Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical – Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple – Exerciţii în gamele Do major, Sol major, Re Major cu relativele lor minore 2.3. Recunoaşterea caracterului unei piese muzicale - Diferenţierea modurilor Major - minor – Diferenţierea dinamică (piano - mf - Forte) – Diferenţierea termenilor de mişcare (lent - moderat - repede) 2.4. Realizarea expresivă a parcursului sonor - Exprimarea verbală asupra caracterului pieselor studiate – Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────────┤
│ │Cunoaşterea │
│ │instrumentului │
│ │Poziţia corectă la │
│ │instrument │
│ │Poziţia corectă a │
│ │corpului, mâinilor, │
│ │degetelor │
│ │Exerciţii de gimnastică │
│ │pentru asigurarea │
│ │supleţii │
│ │Notarea degetelor │
│ │(digitaţia) │
│ │Exerciţii de mânuire a │
│ │burdufului │
│ │(deschiderea-închiderea)│
│ │Executarea mişcărilor │
│ │elementare pentru │
│ │producerea sunetului │
│ │Exerciţii de │
│ │independenţă a mâinilor │
│ │Exerciţii pentru atac │
│ │sincron a intervalelor │
│ │armonice şi acordurilor │
│ │Exerciţii care pun │
│ │probleme de trecere a │
│ │degetului 1 (game │
│Tehnică │studii) │
│instrumentală │Însuşirea şi │
│ │diferenţierea modurilor │
│ │de atac │
│ │Recunoaşterea efectului │
│ │sonor al mişcărilor │
│ │elementare │
│ │Aplicarea instrumentală │
│ │a mişcărilor studiate │
│ │Realizarea independenţei│
│ │mâinilor │
│ │Identificarea înălţimii │
│ │notelor muzicale în │
│ │cheile Sol şi Fa, pe un │
│ │ambitus restrâns │
│ │Identificarea duratelor │
│ │muzicale │
│ │Identificarea │
│ │indicaţiilor dinamice şi│
│ │de tempo │
│ │Efectuarea conexiunilor │
│ │între semnele grafice │
│ │asimilate din textul │
│ │muzical │
│ │Executarea cursivă a │
│ │unui text muzical cu │
│ │două mâini, în măsuri │
│ │simple │
├─────────────────┼────────────────────────┤
│ │Exerciţii cu diferite │
│ │moduri de atac: legato, │
│ │non legato, staccato, │
│ │portato, etc. │
│ │Exerciţii cu unitatea de│
│ │timp pătrimea şi pauza │
│ │corespunzătoare acesteia│
│ │Exerciţii cu optimi şi │
│ │pauza de optime │
│ │Exerciţii cu doime şi │
│Elemente de │notă întreagă şi pauzele│
│limbaj muzical │acestora │
│ │Exerciţii în măsurile de│
│ │2/4, 3/4, 4/4 │
│ │Executarea de lucrări cu│
│ │semne de repetiţie │
│ │Interpretarea de lucrări│
│ │cu anacruză │
│ │Exerciţii în gamele Do │
│ │major, Sol major, Re │
│ │major si relativele lor │
│ │minore. │
├─────────────────┼────────────────────────┤
│ │Diferenţierea modurilor │
│ │Major - minor │
│ │Diferenţierea dinamică │
│ │(piano - mf - Forte) │
│ │Diferenţierea termenilor│
│Aspecte culturale│de mişcare (lent - │
│muzicale şi │moderat - repede) │
│interdisciplinare│Exprimarea verbală │
│ │asupra caracterului │
│ │pieselor studiate │
│ │Prezentarea în public a │
│ │lucrărilor muzicale │
│ │studiate │
└─────────────────┴────────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────────────┬──────────────┐
│ │Piese şi │
│ │cărţi: │
│ │R. Galliano │
│ │-Methode │
│ │Complete │
│ │D’accordeon │
│ │Akkordeon │
│ │Workshop 1 şi │
│ │2 – Martina │
│ │Schumechers │
│ │A. Ivanov, │
│ │Polca │
│Studii: │A. Telemann, │
│E. Dvileanski, Studii │Piesa │
│pentru acordeon │Ana Magdalena │
│I. Blinov, Studii │Bach, Piese │
│pentru acordeon │J.S. Bach - │
│P. Neamţu, Studii, │Menuete, │
│Metodă de acordeon │Preludii mici │
│Czerny, Studii adaptate│D. Kabalevsky,│
│pentru acordeon │Polca mică │
│ │F. Schubert, │
│ │Lendler │
│ │I. Guriliov, │
│ │Cântec │
│ │P. Neamţu, │
│ │Copila mamei, │
│ │Vals, Joc, │
│ │Ilenuţa │
│ │W. A. Mozart, │
│ │Menuet │
│ │J. Haydn - │
│ │Menuet │
└───────────────────────┴──────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Să aplice conştient elementele de bază ale limbajului artistic - Exerciţii de egalitate ritmică şi dinamică – Rezolvarea problemelor tehnice conţinute de textul muzical – Exerciţii de gimnastică pentru egalitatea ritmică şi dinamică 1.2. Elaborarea unei strategii de producere a sunetului - Operarea cu modurile diferite de atac (staccato - legato) – Exerciţii tehnice pe game şi arpegii pentru obţinerea lejerităţii degetelor – Exerciţii de dezvoltare a agilităţii 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Operarea cu semnele grafice - Identificarea înălţimii notelor muzicale în cheile Sol şi Fa – Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice) – Exerciţii cu diferit formule ritmice utilizate în acompaniament – Exerciţii în game majore şi minore până la patru alteraţii 2.2. Definirea caracterului unei piese muzicale - Compararea particularităţilor expresive ale pieselor studiate – Identificarea mesajului muzical. 2.3. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală - Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate – Realizarea planurilor sonore – Prezentarea lucrărilor studiate în public – Interpretarea de piese populare în măsurile de 5, 6, 7 şi 10 timpi specifice zonei Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Exerciţii de │
│ │egalitate ritmică şi│
│ │dinamică; │
│ │Rezolvarea │
│ │problemelor tehnice │
│ │conţinute de textul │
│ │muzical. │
│ │Exerciţii de │
│ │gimnastică pentru │
│ │egalitatea ritmică │
│Tehnică │şi dinamică │
│instrumentală │Operarea cu modurile│
│ │diferite de atac │
│ │(staccato - legato).│
│ │Exerciţii tehnice pe│
│ │game şi arpegii │
│ │pentru obţinerea │
│ │lejerităţii │
│ │degetelor │
│ │Exerciţii de │
│ │dezvoltare a │
│ │agilităţii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Identificarea │
│ │înălţimii notelor │
│ │muzicale în cheile │
│ │Sol şi Fa │
│ │Rezolvarea │
│ │problemelor ritmice │
│ │întâlnite (formule │
│ │ritmice) │
│ │Exerciţii cu │
│Elemente de │diferite formule │
│limbaj muzical │ritmice utilizate în│
│ │acompaniament │
│ │Interpretarea de │
│ │piese populare în │
│ │măsurile de 5, 6, 7 │
│ │şi 10 timpi │
│ │specifice zonei │
│ │Exerciţii în game │
│ │majore şi minore │
│ │până la 4 alteraţii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Compararea │
│ │particularităţilor │
│ │expresive ale │
│ │pieselor studiate │
│ │Identificarea │
│ │mesajului muzical │
│Aspecte culturale│Corelarea │
│muzicale şi │elementelor tehnice │
│interdisciplinare│cu mesajul expresiv │
│ │al lucrărilor │
│ │muzicale studiate │
│ │Realizarea │
│ │planurilor sonore │
│ │Prezentarea │
│ │lucrărilor studiate │
│ │în public │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Studii: │ │
│A. Bertini, │ │
│Crestomaţia │ │
│acordeonistului │Piese şi cărţi: │
│B. Damian, Metodă │A. Dorensky, │
│de acordeon │Sonatina în stil │
│L. Şhitte, │clasic │
│Crestomaţia │I. Pachelbel, Fuga│
│acordeonistului │J. S. Bach, Menuet│
│M. Iancu-P. Romea, │I. Saulsky, │
│Metodă de acordeon │Cearston │
│Czerny - Studii │L. Beethoven, │
│adaptate pentru │Hârciog │
│acordeon │M. Glinka, Polca │
│Metoda Farfisa - │N. Ceaikin, Dansul│
│Studii │Crăciuniţei │
│Piese folclorice: │N. Rotta, Cântec │
│Ciocârlanul, cântec│P. Brandini, │
│popular, prelucrare│Arietta │
│P. Neamţu │R. Bajilin, Vals │
│Ciocârlanul, cântec│Sârba veche, │
│popular │melodie populară │
│Hora nunţii, │W. A. Mozart, │
│melodie populară │Bouree, Menuet │
│Hora, dans popular,│Martina │
│prelucrare P. │Schumechers - │
│Neamţu │Accordion Workshop│
│M-a trimis mama la │1 şi 2 │
│vie, melodie │Wonderful world of│
│populară │accordion vol 1-4 │
│Radu, mamei, Radu, │ │
│cântec popular │ │
│Sârba veche, │ │
│melodie populară │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Operarea cu elementele de limbaj artistic asimilate - Exerciţii tehnice cu intervale armonice şi acorduri – Exerciţii de tactare şi interpretare – Exerciţii cu ornamente – Explorarea tehnicii de producere a sonorităţilor adecvate textului muzical 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Clasificarea reprezentărilor grafice - Executarea notelor muzicale în cheile Sol şi Fa, pe întreaga claviatură – Adaptarea problemelor ritmice la contextul muzical – Citire la prima vedere a unui text muzical – Articularea corectă a sunetelor – Exerciţii în game majore şi minore până la 5 alteraţii 2.2. Exprimarea caracterului specific lucrărilor muzicale studiate - Definirea caracteristicilor stilistice repertoriale – Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate – Audiţii comparate – Acompanierea de piese uşoare 2.3. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii - Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze – Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile – Să se exprime verbal asupra opţiunii interpretative – Interpretarea de piese populare în diferite mişcări Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Exerciţii tehnice cu│
│ │intervale armonice │
│ │şi acorduri │
│ │Exerciţii de tactare│
│ │şi interpretare │
│Tehnică │Exerciţii cu │
│instrumentală │ornamente │
│ │Explorarea tehnicii │
│ │de producere a │
│ │sonorităţilor │
│ │adecvate textului │
│ │muzical │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Executarea notelor │
│ │muzicale în cheile │
│ │Sol şi Fa, pe │
│ │întreaga claviatură │
│ │Adaptarea │
│ │problemelor ritmice │
│Elemente de │la contextul muzical│
│limbaj muzical │Citire la prima │
│ │vedere a unui text │
│ │muzical │
│ │Articularea corectă │
│ │a sunetelor │
│ │Exerciţii în game │
│ │majore şi minore │
│ │până la 5 alteraţii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Definirea │
│ │caracteristicilor │
│ │stilistice │
│ │repertoriale │
│ │Alegerea mijloacelor│
│ │de exprimare │
│ │adecvate │
│ │Audiţii comparate │
│ │Acompanierea de │
│Aspecte culturale│piese uşoare │
│muzicale şi │Să încadreze │
│interdisciplinare│elementele de limbaj│
│ │muzical în fraze │
│ │Să desprindă mesaje │
│ │muzicale simple din │
│ │piese accesibile │
│ │Să se exprime verbal│
│ │asupra opţiunii │
│ │interpretative │
│ │Interpretarea de │
│ │piese populare în │
│ │diferite mişcări │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────────┬────────────────┐
│ │Piese şi cărţi: │
│ │A. Diabelli, │
│Studii: │Rondo │
│I. Paschil, Curs │A. Goedike, │
│practic şi progresiv │Sarabanda │
│pentru acordeon │F. Schubert, │
│G. Kanter, Metodă de │Vals │
│acordeon vol. 3 │I B. Akafiev, │
│H. Luders, Metodă de │Dans │
│acordeon vol. 2 │J. Haydn, Final │
│B. Herold, Metodă de │din sonata D dur│
│acordeon │I. Plieni, │
│P. Londonov, Metodă │Sonatina D dur, │
│de acordeon │P. I │
│Obrabotka, Metode │J. S. Bach, Aria│
│pentru acordeon │J. S. Bach, │
│vol.1-3. │Preludiu │
│Piese folclorice: │L. Beethoven, │
│Baba mea, melodie │Menuet │
│populară │R. Gliere, Rondo│
│Bulgăreasca, melodie │R. Schumann, │
│populară │Călăreţul │
│Cu mândrele, melodie │curajos │
│populară │W. A. Mozart, │
│Hora, melodie │Sonatina │
│populară │Obrabotka - │
│Joc, melodie populară│Metode pentru │
│Turturica, melodie │acordeon vol.1-3│
│populară │Wonderful world │
│ │of accordion │
│ │vol. 2-4. │
└─────────────────────┴────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări muzicale 1.1. Observarea/Exploatarea capacităţile de bază ale instrumentului - Exploatarea resurselor sonore şi expresive – Exerciţii de mânuire a burdufului – Exerciţii cu acorduri la ambele mâini – Definirea tehnicilor de producere a sonorităţilor adecvate textului muzical 2. Însuşirea deprinderilor tehnice şi interpretative instrumentale 2.1. Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica muzicală - Definirea termenilor specifici – Exerciţii practice pe texte muzicale – Exerciţii în game majore şi minore până la 7 alteraţii 2.2. Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare - Analizarea textului muzical – Diversificarea paletei dinamice – Interpretarea lucrărilor respectând cerinţele partiturii, frazare 2.3. Afirmarea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate - Prezentarea în public – Exerciţii de citire la prima vedere – Conştientizarea reuşitei ca un rezultat firesc al activităţii individuale Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Exploatarea │
│ │resurselor sonore şi│
│ │expresive │
│ │Exerciţii de mânuire│
│ │a burdufului │
│Tehnică │Exerciţii cu │
│instrumentală │acorduri la ambele │
│ │mâini │
│ │Definirea tehnicilor│
│ │de producere a │
│ │sonorităţilor │
│ │adecvate textului │
│ │muzical │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Definirea termenilor│
│ │specifici │
│Elemente de │Exerciţii practice │
│limbaj muzical │pe texte muzicale │
│ │Exerciţii în game │
│ │majore şi minore │
│ │până la 7 alteraţii │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Analizarea textului │
│ │muzical │
│ │Diversificarea │
│ │paletei dinamice │
│Aspecte culturale│Interpretarea │
│muzicale si │lucrărilor │
│interdisciplinare│respectând cerinţele│
│ │partiturii, frazare │
│ │Prezentarea în │
│ │public │
│ │Exerciţii de citire │
│ │la prima vedere │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────────────┬───────────────┐
│ │Piese şi cărţi:│
│ │D. Cimarosa, │
│ │Sonata g moll │
│ │D. Zipolli, │
│ │Giga │
│ │E. Derbenco, │
│ │Tramvaiul vechi│
│ │E. Doga, Suita │
│ │Paris Cascade │
│Studii: │G. Sviridov, │
│M. Iancu, │Vals │
│Acordeonistul virtuos │Hora, melodie │
│C. Mahr, Studii pentru│populară │
│acordeon vol 2 │I. Cati, │
│P. Frieş, Studii │Triptic de │
│melodice pentru 1 sau │concert │
│două acordeoane vol 2 │G. Fr. Haendel,│
│Hanon, Studii pentru │Sarabanda │
│pian (adaptate) │I. Iaşkevici, │
│C. Czerny, Op. 599 - │Sonatina │
│selectiv Op.899 - │J. S. Bach, │
│selectiv │Aria │
│Metoda Farfisa - │Moldova, │
│Studii pentru acordeon│melodie │
│ │populară │
│ │S. Rachmaninov,│
│ │Polca italiana │
│ │Wonderful world│
│ │of accordion │
│ │vol.2-5 │
│ │Obrabotka - │
│ │Metode pentru │
│ │acordeon │
│ │vol.1-5 │
└──────────────────────┴───────────────┘
Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe conţinuturi pe competenţe. Considerarea elevului ca subiect al activităţii educaţionale şi orientarea acestuia spre formarea competenţelor specifice presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile printre care: 1. Observarea 2. Exersarea 3. Prezentarea 4. Analiza, sinteza 5. Verificarea 6. Elaborarea 7. Problematizarea 8. Stimularea imaginaţiei Una din formele de bază în proiectarea de lungă durată în clasa de specialitate (interpretare instrumentală) o constituie selectarea şi alcătuirea planurilor individuale ale elevilor pe un semestru şi pe anul de învăţământ. Cerinţele curriculare de evaluare a competenţelor muzical-interpretative a elevului (examenele, colocviile, concertele academice) prevăd viziuni unice în selectarea repertoriului interpretativ. După regulă, acest repertoriu include: creaţie de forma amplă, creaţie polifonică, piese originale ale compozitorilor naţionali, creaţii de virtuozitate, piese de caracter diferit, creaţii în stil popular, material tehnic (studii de tehnică diferită, game în diversitatea lor tehnică). Materialul didactic va fi selecţionat şi planificat de către profesor în funcţie de particularităţile psiho-fizice individuale şi de nivelul general de pregătire al elevului, încât să-i asigure acestuia o evoluţie concomitentă şi uniformă a factorilor tehnici şi artistici. Studierea acestui instrument se face la fel ca studiul instrumentelor clasice (game, studii, exerciţii) diferenţiindu-se în mare parte de acestea prin repertoriul abordat, elementele de muzică uşoară, jazz şi lucrări de mare popularitate din creaţia cultă, constituind cerinţe actuale faţă de instrumentist. Piesele populare eşalonate de la simplu la complex, permit cunoaşterea şi aprecierea tezaurului muzicii populare româneşti ca "limbă muzicală maternă" cât şi integrarea acestuia în marile valori culturale ale umanităţii. În realizarea studiilor se va urmări: - Corectitudinea şi exactitatea interpretării – Virtuozitatea interpretării – Calitatea executării a diferitor tipuri de tehnici în diferite mişcări de tempo – Executarea în tempo cu respectarea digitaţiei şi menţinerii dinamice În interpretarea creaţiilor muzicale se va urmări: - Simţirea şi transmiterea prin interpretare a particularităţilor mesajului muzical – Nivelul de dezvoltare a competenţelor muzicale personale în crearea imaginii muzical - interpretative – Exactitatea, expresivitatea şi virtuozitatea interpretării – Articularea şi respectarea ritmului şi metrului artistic – Redarea contrastantă din punct de vedere al timbrului articulaţiei – Menţinerea integralităţii formei cu respectarea tempoului, melismaticii, articulării – Calitatea emisiei sonore, nivelului tehnic, artistic – Simţirea şi trăirea prin interpretare a particularităţii muzicii naţionale. MODEL proiectare unitate de învăţare UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIUL ROMANTIC Clasa a VI-a Nr. ore alocate: 4
┌───────────┬─────────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┐
│Detalieri │Competenţe │Activităţi de│Resurse │Evaluare │
│de conţinut│specifice │învăţare │ │ │
├───────────┼─────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │- solfegierea│ │ │
│ │ │liniilor │ │ │
│ │ │melodice, │ │ │
│ │ │respectând │ │ │
│ │ │indicaţiile │ │ │
│ │ │de dinamică │ │ │
│ │ │- audierea │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │1.1. Să │evidenţierea │ │ │
│ │aplice │construcţiei │ │ │
│ │conştient │formei │ │- feedback │
│ │elementele de│muzicale │ │oferit în │
│ │bază ale │- parcurgerea│ │urma │
│Repertoriu │limbajului │în auzul │- acordeon │vizionării │
│romantic │artistic │interior a │- partitură│înregistrării│
│Ceaikovski,│2.1. Operarea│elementelor │- aparatură│- │
│Lacul │cu semnele │muzicale │audio-video│autoevaluare │
│lebedelor │grafice 2.3. │constitutive │ │în baza │
│ │Participarea │(motive, │ │criteriilor │
│ │afectivă în │fraze) │ │de │
│ │interpretarea│- redarea │ │prestabilite │
│ │instrumentală│gradată, pe │ │ │
│ │ │fragmente şi │ │ │
│ │ │apoi │ │ │
│ │ │integral, a │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │înregistrarea│ │ │
│ │ │audiovideo a │ │ │
│ │ │execuţiei │ │ │
│ │ │realizate de │ │ │
│ │ │elev │ │ │
├───────────┴─────────────┴─────────────┴───────────┴─────────────┤
│Notă: Memorarea reprezintă o etapă de lucru ulterioară │
│parcurgerii şi asimilării elementelor constitutive (melodie, │
│ritm, ornamente, tehnica emisiei sonore, înţelegerea formei, │
│dinamică, tempo) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Mihalache,│Universitatea Naţională de │
│Fernando │Muzică din Bucureşti │
└──────────┴───────────────────────────┘
ANEXA 12 Programa şcolară pentru disciplina PIAN COMPLEMENTAR Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina Pian complementar reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă - muzică, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 1 oră/săptămână şi se studiază de către elevii care sunt înscrişi la specialităţi principale vocale sau instrumentale nonarmonice. Scopul principal al disciplinei este de a oferi şi acestor elevi contactul direct cu diversitatea limbajelor armonice, omofonice şi polifonice, cu multitudinea de structuri formale şi stiluri muzicale, precum şi cu modul în care acestea trebuie să fie evidenţiate în interpretarea artistică. Programa disciplinei Pian complementar este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial şi se corelează cu programa corespondentă din ciclul liceal, asigurând astfel continuitatea competenţelor şi o abordare coerentă între cele două niveluri de învăţământ (gimnazial şi liceal). Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului învăţării şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Pian complementar jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar - sunt derivate din competenţele generale - şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, un tip de activitate de învăţare care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplul activităţii de învăţare pe care îl propune programa şcolară, de a-l completa sau de a-l înlocui, astfel încât acesta să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente specifice de tehnică pianistică – Elemente de notaţie şi cultura muzicală – Aspecte interpretative Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi elementele de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt prezentate diferite strategii de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Disciplina Pian complementar, deşi în mare parte îşi păstrează caracterul tradiţional, are ca scop susţinerea eforturilor de profesionalizare a tinerilor interpreţi în dezvoltarea capacităţilor de accesare corectă din punct de vedere stilistic a diversităţii elementelor de limbaj specifice principalelor curente muzicale. Construcţia programei permite susţinerea evoluţiilor elevilor în direcţia exprimării artistice la pian şi în alte manifestări muzical-instrumentale, constituind un demers complex ce integrează şi competenţe, deprinderi, cunoştinţe de la celelalte discipline ale educaţiei muzicale vocaţionale. Programa de faţă se adresează elevilor care parcurg disciplina Pian complementar începând cu clasa a V-a. Pentru copiii care sunt admişi în învăţământul vocaţional începând cu o altă clasă se va utiliza prezenta programă, cu parcurgerea ei de la primul an de studiu, într-un ritm adaptat nivelului de vârstă şi progresului înregistrat. Competenţe generale 1. Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări 1.1. Executarea conştientă a mişcărilor de bază ale interpretării pianistice - Prezentarea principalelor caracteristici ale pianului – Aşezarea corectă la instrument – Prezentarea modului de utilizare a mijloacelor pianistice – Executarea mişcărilor elementare pentru producerea sunetului 1.2. Corelarea mişcărilor de bază cu efectul sonor vizat - Însuşirea şi diferenţierea modurilor de atac – Recunoaşterea efectului sonor al mişcărilor elementare – Aplicarea instrumentală a mişcărilor studiate 1.3. Recunoaşterea semnelor grafice - Identificarea înălţimii notelor muzicale în cheile Sol şi Fa, pe un ambitus restrâns – Identificarea duratelor muzicale – Identificarea indicaţiilor dinamice şi de tempo 1.4. Redarea corectă a semnelor grafice - Efectuarea conexiunilor între semnele grafice asimilate din textul muzical – Executarea cursivă a unui text muzical cu două mâini, în măsuri simple 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Recunoaşterea caracterului unei piese muzicale - Diferenţierea modurilor major- minor – Diferenţierea dinamică (piano - mezzo forte - forte) – Diferenţierea termenilor de mişcare (lent - moderat - repede) 2.2. Realizarea expresivă a parcursului sonor - Identificarea caracterului pieselor studiate – Prezentarea în public a lucrărilor muzicale studiate Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Poziţia la pian şi│
│ │folosirea corectă a │
│ │mijloacelor │
│ │pianistice │
│ │- Exerciţii cu │
│ │mişcări orizontale │
│ │şi verticale ale │
│Tehnică │braţului pe │
│instrumentală │claviatură │
│ │- Exerciţii simple │
│ │de tehnică │
│ │pianistică: atacuri │
│ │succesive şi │
│ │simultane ale │
│ │clapelor, atacuri │
│ │legato, non legato, │
│ │staccato │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Portativul simplu │
│ │şi dublu │
│ │- Notaţia înălţimii │
│ │sunetelor în cheile │
│ │sol şi fa │
│ │- Gamele do major şi│
│ │la minor, pe două │
│ │octave, acorduri şi │
│ │arpegii de 3 sunete │
│ │- Alteraţiile │
│ │muzicale: diezul, │
│ │bemolul şi becarul │
│ │- Notaţia duratelor │
│ │şi pauzelor (notă │
│Elemente de │întreagă, doime, │
│limbaj muzical │pătrime, optime, │
│ │şaisprezecime) │
│ │- Măsuri binare şi │
│ │ternare simple şi │
│ │măsura pe patru │
│ │pătrimi │
│ │- Notaţia unor │
│ │elemente de dinamică│
│ │muzicală (nuanţe │
│ │fixe şi progresive):│
│ │p, mp, mf, f, │
│ │accent, crescendo, │
│ │decrescendo │
│ │- Notaţia semnelor │
│ │de repetiţie şi a │
│ │voltelor │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Compararea │
│ │caracteristicilor │
│ │timbrale ale │
│ │pianului cu ale │
│ │celorlalte categorii│
│ │de instrumente │
│Aspecte culturale│- Explorarea │
│muzicale şi │legăturii între │
│interdisciplinare│folosirea │
│ │mijloacelor │
│ │pianistice şi │
│ │rezultatul sonor │
│ │- Audiţii muzicale │
│ │- Citire la prima │
│ │vedere │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────────┬─────────────────┐
│Metode │ │
│M. Cernovodeanu, │ │
│Metodă de pian │ │
│C. Czerny, Primul │ │
│profesor de pian op.│ │
│599 │ │
│Al. Dumitrescu, │ │
│Metoda de pian │ │
│A. C. Ionescu, │ │
│Metoda de pian │Piese │
│A. Paşcanu, Metoda │B. Bartok, │
│de pian │Microcosmos I │
│J. Pouillard - J. │D. Voiculescu, │
│Herve, Metoda de │Carte fără │
│pian (1991) │sfârşit, vol. I │
│Ed. Henry Lemoine │Album de piese │
│O. Popescu, Povestea│româneşti, vol. I│
│notelor │Maria Hayward, A │
│Taina Scarlat, Învăţ│New Tune a Day │
│să cânt la pian │ │
│Corina Ungureanu, │ │
│Învăţăm să cântăm la│ │
│pian │ │
│Alina-Elena Fotin, │ │
│Metodă de pian │ │
│Paula Bălan, Metodă │ │
│de pian pentru cei │ │
│mici │ │
└────────────────────┴─────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări 1.1. Aplicarea conştientă a elementelor de bază ale limbajului pianistic - Poziţionarea optimă a aparatului pianistic (corp, braţ, mână) faţă de instrument – Identificarea şi rezolvarea problemelor tehnice conţinute de textul muzical 1.2. Proiectarea unor strategii simple de producere a sunetului. - Operarea succesivă şi simultană cu moduri diferite de atac (staccato - legato) în succesiuni pianistice simple 1.3. Operarea cu semnele grafice - Identificarea înălţimii notelor muzicale în cheile Sol şi Fa, pe un ambitus lărgit – Rezolvarea problemelor ritmice întâlnite (formule ritmice cu grad de dificultate uşor) – Diversificarea paletei sonore 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Definirea caracterului unei piese muzicale - Compararea particularităţilor expresive ale pieselor studiate – Identificarea mesajului muzical (din perspectiva personală) 2.2. Participarea afectivă în interpretarea instrumentală - Corelarea elementelor tehnice cu mesajul expresiv al lucrărilor muzicale studiate – Realizarea planurilor sonore Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Adaptarea firească│
│ │a poziţiei mâinii pe│
│ │claviatură │
│ │- Exerciţii de │
│ │obţinere a │
│ │mobilităţii şi │
│ │supleţii degetului 1│
│ │- Demonstraţii │
│ │didactice │
│ │- Caracterizarea │
│ │verbală a │
│ │sonorităţilor │
│Tehnică │- Exerciţii de │
│instrumentală │recunoaştere şi │
│ │reproducere │
│ │pianistică a │
│ │înălţimii sunetului │
│ │- Exerciţii de │
│ │recunoaştere şi │
│ │reproducere a │
│ │formulelor ritmice │
│ │cu grad de │
│ │dificultate mediu │
│ │- Aplicaţii │
│ │instrumentale │
│ │- Citire la prima │
│ │vedere │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Gamele sol major │
│ │şi mi minor, pe două│
│ │octave, acorduri şi │
│ │arpegii de 3 sunete │
│ │- Exerciţii de │
│ │recunoaştere │
│Elemente de │auditivă a │
│limbaj muzical │indicaţiilor │
│ │dinamice │
│ │- Exerciţii de │
│ │redare a dinamicii │
│ │- Jocuri muzicale │
│ │- Prezentarea în │
│ │public - facultativ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Elemente simple de│
│ │structură a melodiei│
│ │(motivul, fraza, │
│ │perioada muzicală, │
│Aspecte culturale│tema muzicală) │
│muzicale şi │- Urmărirea │
│interdisciplinare│constantă a liniei │
│ │melodice şi │
│ │analizarea │
│ │elementelor de │
│ │limbaj din textul │
│ │muzical │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────────────────┬───────────┐
│ │Repertoriu │
│ │preclasic, │
│ │clasic │
│ │J. S. Bach,│
│ │Album │
│ │pentru Anna│
│ │Magdalena │
│ │Bach │
│ │G. Fr. │
│ │Haendel, │
│ │Menuet, │
│ │Arie, │
│ │Allemande │
│ │J. Ph. │
│ │Rameau, │
│ │Menuet │
│ │H. Purcell,│
│ │Aria, │
│Metode │Rigodon │
│M. Cernovodeanu, Metodă de│G. Ph. │
│pian │Telemann, │
│C. Czerny, Primul profesor│Menuet │
│de pian op. 599 │J. B. │
│A. Dumitrescu, Metoda de │Lully, │
│pian │Menuet │
│A. C. Ionescu, Metoda de │L. │
│pian │Boccherini,│
│A. Paşcanu, Metoda de pian│Menuet │
│J. Pouillard - J. Herve, │J. Haydn, │
│Metoda de pian (1991) │Menuete │
│Ed. Henry Lemoine │M. │
│ │Clemenţi, │
│ │Sonatina în│
│ │do major, │
│ │sol major │
│ │A. │
│ │Diabelli, │
│ │Sonatina în│
│ │do major │
│ │Fr. Kuhlau,│
│ │Sonatine │
│ │L. Mozart, │
│ │Piese │
│ │pentru │
│ │copii │
│ │L. van │
│ │Beethoven, │
│ │Sonatina în│
│ │sol major, │
│ │Menuet │
├──────────────────────────┼───────────┤
│ │Repertoriu │
│ │românesc │
│ │L. Dandara,│
│ │Miniaturi │
│ │pentru pian│
│ │A. C. │
│ │Ionescu, │
│ │Album de │
│ │piese │
│ │pentru pian│
│ │Album de │
│ │piese │
│ │româneşti │
│ │(vol. I-II)│
│ │A. │
│ │Dumitrescu,│
│ │Piese │
│Repertoriu internaţional │pentru │
│Maria Hayward, A New Tune │copii │
│a Day │L. Comes, │
│K. D. von Dittersdorf, │Sonatina I │
│Sonatina │T. Ciortea,│
│J. L. Dussek, Sonatina în │Cimpoiul │
│do major │L. Dandara,│
│T. Hanslinger, Sonatina în│Tren de │
│Do │munte, │
│L. Kohler, Polca │Libelula şi│
│P. I. Ceaikovski, Piese │broscuţa │
│uşoare din Albumul pentru │Fl. │
│copii │Dimitriu, │
│R. Schumann, Album pentru │Fabula, Pe │
│tineret op. 6 (Călăreţul │drum de │
│sălbatic, Ţăranul voios, │ţară │
│Marş, Melodie, Siciliana, │S. Drăgoi, │
│Mic studiu) │Fa, Mariţo │
│I. Bercovici, Sonatina, │A. C. │
│Variaţiuni │Ionescu, │
│E. Gnesina, Piese │Album de │
│A. Grecianinov, Album de │piese │
│piese mici │A. Paşcanu,│
│Jilinski, 30 piese pentru │Pe apă, │
│copii, op. 27 │Bate vesel │
│S. Maikapar, Piese │clapa │
│S. Prokofiev, Marş │neagră │
│D. Şostakovici, Caietul │F. Lazăr, │
│copiilor, Dansul păpuşii │Piesă │
│B. Bartok, Microcosmos │M. Marbe, │
│I-II │Toccatina, │
│A. Bartok, Pentru copii │Tractorul │
│I-II │Petra │
│ │Basacopol, │
│ │Imagini │
│ │pitoreşti │
│ │D. │
│ │Popovici, │
│ │Joc de │
│ │copii │
│ │P. │
│ │Rogojină, │
│ │Joc │
│ │haiducesc │
│ │M. Vlad, │
│ │Mica Suită │
│ │D. │
│ │Voiculescu,│
│ │Carte fără │
│ │sfârşit │
│ │(I-II), │
├──────────────────────────┼───────────┤
│Piese la 4 mâini: │ │
│A. Nicolaeva, A cânta la │ │
│pian │ │
│Album de piese româneşti │ │
│pentru pian │ │
│D. Voiculescu, Carte fără │ │
│sfârşit │ │
│Fr. Wohlfahrt, L’ami des │ │
│enfants │ │
└──────────────────────────┴───────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări 1.1. Operarea cu elementele de limbaj pianistic asimilate - Recunoaşterea elementelor tehnice dobândite în contexte pianistice noi – Definirea verbală a caracteristicilor stilistice repertoriale – Alegerea unor strategii pianistice în funcţie de dezvoltarea fizică – Explorarea tehnicii de producere a sonorităţilor adecvate textului muzical 1.2. Clasificarea reprezentărilor grafice - Executarea notelor muzicale în cheile Sol şi Fa, pe întreaga claviatură şi a formulelor ritmice cu grad de dificultate redus – Adaptarea practică a mijloacelor pianistice la contextul muzical cu grad de dificultate redus – Citire la prima vedere a unui text muzical uşor 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Exprimarea caracterului specific al lucrărilor muzicale studiate - Realizarea caracteristicilor stilistice repertoriale – Alegerea mijloacelor de exprimare adecvate – Audiţii comparate 2.2. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii - Să încadreze elementele de limbaj muzical în fraze – Să desprindă mesaje muzicale simple din piese accesibile – Să se exprime verbal asupra realizării interpretative Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │independenţei de │
│ │atac a vârfurilor │
│ │- Exerciţii pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │independenţei │
│ │braţelor │
│ │- Exerciţii de │
│ │formare a │
│ │deprinderilor de │
│ │activitate │
│Tehnică │independentă │
│instrumentală │- Exerciţii de │
│ │recunoaştere pe │
│ │claviatură a │
│ │înălţimii notelor │
│ │muzicale dintr-un │
│ │ambitus de 6 octave │
│ │- Lărgirea │
│ │ambitusului dinamic,│
│ │Nuanţe fixe şi │
│ │progresive │
│ │- Accesarea │
│ │semnificaţiei │
│ │termenilor agogici │
│ │progresivi │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Game cu o │
│ │alteraţie la armură,│
│ │cântate pe 2 octave │
│ │cu ambele mâini, în │
│ │mers paralel şi │
│ │contrar │
│ │- Arpegii şi │
│ │acorduri de 3 sunete│
│Elemente de │- Diversificarea │
│limbaj muzical │notaţiei duratelor │
│ │cu suprapunerea │
│ │formulelor ritmice │
│ │uşoare de tip │
│ │diferit │
│ │- Accesarea │
│ │semnificaţiei │
│ │termenilor agogici │
│ │progresivi │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Audiţii muzicale │
│ │- Citire la prima │
│ │vedere │
│Aspecte culturale│- Exprimarea verbală│
│muzicale şi │asupra caracterului │
│interdisciplinare│pieselor muzicale │
│ │- Demonstraţii │
│ │didactice │
│ │- Prezentarea în │
│ │public - facultativ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │J. S. Bach, │
│ │Preludii, Menuete │
│ │C. Ph. E. Bach, │
│ │Menuete │
│ │J. Ph. Rameau, │
│ │Menuete │
│ │G. Ph. Telemann, │
│Metode │Menuete │
│J. Fr. │G. Fr. Haendel, │
│Burgmuller, │Menuete, Arii, │
│Studii op. 100 │Impertinenţă │
│J. B. Duvernoy, │J. B. Lully, Menuet │
│Studii op. 176 │H. Purcell, Arie │
│A. C. Ionescu, │M. Clementi, │
│Metoda de pian │Sonatine │
│ │J. Haydn, Menuete │
│ │W.A.Mozart, Menuete │
│ │L. van Beethoven, │
│ │Sonatina în sol │
│ │major, 6 │
│ │Contradansuri, │
│ │Ecoseze │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Repertoriu │ │
│internaţional │ │
│P. I. Ceaikovski,│ │
│Piese uşoare din │ │
│Albumul pentru │Repertoriu românesc │
│copii │L. Dandara, Tren de │
│R. Schumann, │munte │
│Album pentru │D. Voiculescu, Carte│
│tineret op. 68 │fără sfârşit vol. I │
│A. Bartok, Pentru│A. C. Ionescu, Album│
│copii vol. II - │de piese │
│III │Album de piese │
│B. Bartok, │româneşti vol. II - │
│Microcosmos vol. │III │
│II - III │S. Drăgoi, │
│D. Şostakovici, │Cimpoiaşul, │
│Caietul copiilor │Miniaturi │
├─────────────────┤D. Rotaru, De-a │
│Piese la 4 mâini:│joaca, Colind │
│Christmas Music, │C. P. Basacopol, │
│piano 4 hands │Sonatina │
│A. Diabelli, │A. Cezar, Cântec din│
│Studii melodice │bătrâni │
│Easy Original │ │
│Piano Duets │ │
│Album de piese │ │
│româneşti pentru │ │
│pian │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de bază ale limbajului muzical în vederea interpretării unor lucrări 1.1. Observarea şi explorarea capacităţilor de bază ale instrumentului - Identificarea paletelor sonore şi expresive specifice perioadelor moderne şi contemporane – Explorarea tehnicilor de producere a sonorităţilor adecvate textului muzical – Introducerea exerciţiilor de pedalizare 1.2. Descrierea reprezentărilor grafice legate de agogica şi dinamica muzicală - Definirea sonoră a termenilor specifici – Exerciţii practice pe texte muzicale 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi de interpretare instrumentală 2.1. Identificarea elementelor de limbaj muzical specifice fiecărui stil în interpretare abordat - Analizarea textului muzical – Diversificarea paletei dinamice şi agogice – Citire la prima vedere 2.2. Crearea imaginii personale asupra lucrărilor interpretate - Conştientizarea reuşitei ca un rezultat firesc al activităţii individuale – Prezentarea în public - facultativ Conţinuturi
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Diferenţieri de │
│ │atac şi tuşeu │
│ │- Exerciţii de │
│Tehnică │control auditiv │
│instrumentală │- Demonstraţii │
│ │didactice │
│ │- Exerciţii aplicate│
│ │pe text │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Game cu două │
│ │alteraţii la armură,│
│ │cântate cu ambele │
│ │mâini, pe 2 octave, │
│ │în mers paralel şi │
│Elemente de │contrar, cu arpegii │
│limbaj muzical │şi acorduri de 4 │
│ │sunete │
│ │- Exerciţii de │
│ │recunoaştere a │
│ │semnelor agogice │
│ │- Citire la prima │
│ │vedere │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- Exerciţii de │
│ │analiză │
│ │- Audiţii comparate │
│ │- Exerciţii de │
│ │imaginaţie sonoră │
│Aspecte culturale│- Identificarea │
│muzicale şi │mesajului muzical │
│interdisciplinare│regăsit în piesele │
│ │studiate │
│ │- Exprimarea verbală│
│ │asupra mesajului │
│ │muzical │
│ │- Prezentarea pe │
│ │scenă - facultativ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Repertoriu preclasic│
│ │şi clasic │
│ │J. S. Bach, 6 Mici │
│ │preludii, Invenţiuni│
│ │la două voci │
│ │C. Ph. E. Bach, │
│ │Menuete, │
│ │Solfeggietto │
│Studii │G. Fr. Haendel, 16 │
│J. Fr. │Mici piese pentru │
│Burgmuller, │pian, Sarabande │
│Studii op. 100 │J. Ph. Rameau, Album│
│J. B. Duvernoy, │M. Clementi, │
│Studii op. 176 │Sonatine │
│ │A. Diabelli, │
│ │Sonatine │
│ │W. A. Mozart, 6 │
│ │Sonatine vieneze │
│ │L. van Beethoven, │
│ │Sonatina în sol │
│ │major, 6 Variaţiuni │
│ │pe o melodie │
│ │elveţiană │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Repertoriu │ │
│internaţional │ │
│P. I. Ceaikovski,│ │
│Album pentru │ │
│copii │ │
│R. Schumann, │ │
│Album pentru │ │
│tineret op. 68, │Repertoriu românesc │
│Scene din │F. Lazăr, Piesă │
│copilărie op. 15 │S. Drăgoi, Miniaturi│
│D. Şostakovici, │M. Jora, Poze şi │
│Caietul copiilor │Pozne │
│D. Kabalevski, 30│M. Marbe, Toccatina,│
│de piese pentru │Tractorul, Din lumea│
│copii, op. 27 │copiilor │
│A. Haciaturian, │C. Petra Basacopol, │
│Piese │Imagini pitoreşti │
│D. Kabalevski, 30│D. Nemţeanu Rotaru, │
│de piese pentru │Sonatina │
│copii, op. 27 │L. Comes, Sonatine │
│Z. Kodaly, │D. Constantinescu, │
│Canoane │Sonatine │
│B. Bartok, │R. Paladi, Joc │
│Colinde │R. Paladi, Suită │
│J. Massenet, │pentru pian │
│Elegie op. 10, nr│D. Voiculescu, Carte│
│5 │fără sfârşit vol. II│
│E. MacDowell, │A. C. Ionescu, Album│
│Woodland │de piese pentru pian│
│Sketches, op. 51 │Album de piese │
├─────────────────┤româneşti vol. III -│
│Piese la 4 mâini:│IV │
│Album de piese │ │
│româneşti pentru │ │
│pian │ │
│4-Hands for │ │
│Christmas │ │
│Easy Original │ │
│Piano Duets │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
Sugestii metodologice Ciclul gimnazial pentru specialitatea PIAN COMPLEMENTAR reprezintă o etapă a educaţiei muzicale instrumentale în care se asimilează elementele de bază ale tehnicii pianistice cu scopul înţelegerii evoluţiei limbajului şi gândirii muzicale. Alegerile repertoriale şi desfăşurarea activităţilor vor avea în vedere atât bagajul de cunoştinţele muzicale ale elevului cât şi posibilitatea materială a acestuia de a studia la pian. Pentru început, se va insista asupra unei aşezări corecte la instrument, corectând permanent poziţia braţului şi a spatelui copilului. Profesorul va observa şi va regla continuu folosirea adecvată a mijloacelor pianistice. Se va urmări cunoaşterea instrumentului şi a capacităţilor sale sonore. Exemplificările profesorului sunt esenţiale. Primele exerciţii vor fi de orientare pe claviatură şi de dezvoltare a rezistenţei degetelor. Se vor executa căderi de braţ, cu ambele mâini, atât separat cât şi simultan, pe fiecare deget, sub formă de joc. Degetele 1 şi 5 necesită o atenţie specială, fiindcă utilizarea incorectă poate duce la o poziţie greşită a mâinii sau la rigidizarea încheieturii. Pentru evitarea formării automatismelor vizual-motric, fără o reprezentare auditivă, elevul va fi îndemnat să cânte cu vocea mici cântece şi ulterior, să găsească clapele care reproduc imaginea auditivă creată. Concomitent se va începe învăţarea notelor muzicale în cheia Sol cât şi în cheia Fa, folosind solfegiul ca element de descifrare ritmico-melodică a textului. Se vor alege Metode pentru începători în care predarea să se desfăşoare gradat, prezentând şi exersând problemele noi în mai multe contexte de învăţare. Combinarea mai multor metode, în funcţie de evoluţia şi interesul muzical al elevului, este o soluţie. Asimilarea duratelor muzicale şi a raportului dintre ele se va face folosind metode specifice: tactare, bătăi din palme, numărat, exerciţii pe claviatură. De la început se va urmări obţinerea unui sunet de calitate, prin mijloace tehnice adecvate. Primele indicaţii de dinamică vor fi raportate la caracterul micilor piese studiate. Se va stimula imaginaţia elevului, prin exemplificări şi exprimări verbale, sau reprezentări grafice - desene. În paralel cu însuşirea vocabularului muzical - pianistic se vor adăuga treptat Studii şi Piese aparţinând diferitelor stiluri. Primele piese polifonice vor fi pregătite prin solfegierea vocilor, jocuri (o voce solfegiată, una cântată, profesorul cântă o voce, elevul alta, etc.) punând bazele unui studiu pe termen lung. Muzica clasică, abordată prin mici piese (Menuet, Allegro, Arie, etc.) va fi pregătită prin exerciţii de frazare, exerciţii pentru operarea cu diferite moduri de atac - jeu perle, staccato, legato. Piesele clasice dansante sunt asimilate cu mai mare uşurinţă, considerând că elevii sunt atraşi de mişcarea ritmică. La sfârşitul ciclului gimnazial se vor aborda piese clasice cu o construcţie mai amplă - Sonatina, Rondo-ul, Tema cu variaţiuni. Atât în muzica barocă, cât şi în cea clasică, apar ornamentele. Se vor face exerciţii pentru o execuţie clară şi transparentă. Evitarea lor, dar şi o realizare greoaie sunt erori pedagogice la fel de grave. Piesele de caracter sunt, de obicei, cele mai îndrăgite, în special cele programatice, având calitatea de a stimula fantezia. Repertoriul universal - romantic, modern, contemporan - ca şi cel românesc sunt foarte bine reprezentate, pe toate nivelurile de studiu. Ritmul şi melodicitatea specifice deschid drumul către o interpretare angajată. Utilizarea pedalei de rezonanţă se începe odată cu menţinerea poziţiei corecte la pian şi cu abilitatea elevului de a-şi distribui atenţia pe mai multe sarcini de lucru. Se va începe cu exerciţii simple de pedalizare pe timp şi către sfârşitul ciclului se va folosi, în funcţie de necesităţi, pedala sincopată. Pe parcursul fiecărui an şcolar din ciclul gimnazial se vor fixa etape ale studiului, ţinându-se cont de timpul disponibil al elevului şi de ritmul său de învăţare. Este important să se consemneze la fiecare oră, toate problemele de rezolvat şi modul de abordare. Aceste aspecte sunt determinante în fixarea obiectivelor lecţiei, timpul acordat consolidării deprinderilor şi evaluarea demersului didactic. Elevii cu abilităţi pianistice deosebite pot fi încurajaţi şi prin apariţii scenice. Pregătirea pentru scenă este o etapă importantă pe tot parcursul educaţiei instrumentale. Un succes va fi stimulativ, un eşec îl va inhiba. Din acest motiv apariţia scenică trebuie pregătită cu minuţiozitate, începând cu alegerea corectă a repertoriului şi încheind cu pregătirea psihologică a elevului prin simulări interpretative repetate ale evenimentului muzical. La final sunt necesare discuţii elev - profesor pentru analizarea evoluţiei scenice şi, întotdeauna, vor fi evidenţiate realizările în vederea formării unei atitudini pozitive. Lecţia de pian complementar trebuie să reprezinte o sinteză a cunoştinţelor dobândite la celelalte specialităţi muzicale şi o bază de informaţii pentru înţelegerea limbajelor muzicale şi a modurilor de abordare interpretativă a acestora. MODEL proiectare unitate de învăţare PIAN COMPLEMENTAR UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU PRECLASIC Clasa a VI-a Nr. ore alocate: 6 ore
┌─────────┬───────────────┬─────────────┬───────────┬─────────────┐
│Detalieri│Competenţe │Activităţi de│ │ │
│de │specifice │învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├─────────┼───────────────┼─────────────┼───────────┼─────────────┤
│ │ │- solfegierea│ │ │
│ │ │liniilor │ │ │
│ │ │melodice, │ │ │
│ │ │respectând │ │ │
│ │ │indicaţiile │ │ │
│ │ │de dinamică │ │ │
│ │ │- audierea │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │evidenţierea │ │ │
│ │ │construcţiei │ │ │
│ │1.1. Operarea │formei │ │ │
│ │cu elementele │muzicale │ │ │
│ │de limbaj │- parcurgerea│ │- dialog │
│ │pianistic │în auzul │ │profesor-elev│
│1 .J. S. │asimilate │interior a │ │privind │
│Bach - │2.1. Exprimarea│elementelor │- pian │interpretarea│
│Album │caracterului │muzicale │- partitură│realizată │
│pentru A.│specific al │constitutive │- aparatură│(autoevaluare│
│M. Bach: │lucrărilor │(motive, │audio-video│realizată de │
│Musette │muzicale │fraze) │ │elev - │
│ │studiate │- redarea │ │feedback │
│ │2.2. Cultivarea│gradată, pe │ │oferit de │
│ │sensibilităţii,│fragmente şi │ │profesor). │
│ │imaginaţiei şi │apoi │ │ │
│ │creativităţii │integral, a │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- facultativ │ │ │
│ │ │înregistrarea│ │ │
│ │ │audio-video a│ │ │
│ │ │execuţiei │ │ │
│ │ │realizate de │ │ │
│ │ │elev pentru │ │ │
│ │ │analizarea │ │ │
│ │ │interpretării│ │ │
│ │ │împreună cu │ │ │
│ │ │profesorul │ │ │
├─────────┴───────────────┴─────────────┴───────────┴─────────────┤
│Notă: Eventuala memorare pentru prezentarea pe scenă a piesei │
│reprezintă o etapă de lucru ulterioară parcurgerii şi asimilării │
│elementelor constitutive (melodie, ritm, ornamente, tehnica │
│emisiei sonore, înţelegerea formei, dinamică, tempo, stil) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │Naţionale │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Băcioiu, │Inspectoratul şcolar │
│Georgeta │Bucureşti │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Baltazar, │Colegiul Naţional de Arte │
│Loredana │„Dinu Lipatti” - Bucureşti │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Săveanu, │Liceul de Arte „Aurel Popp”│
│Oltea │- Satu Mare │
└──────────┴───────────────────────────┘
ANEXA 13 Programa şcolară pentru disciplina ANSAMBLU CORAL Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina Ansamblul coral reprezintă oferta curriculară pentru clasele V - VIII din învăţământul gimnazial - filiera vocaţională, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 1 oră/săptămână. Programa disciplinei Ansamblul coral este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea şi completarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Ansamblul coral contribuie la dezvoltarea muzicală a elevilor prin formarea auzului melodic, armonic şi polifonic, prin dezvoltarea spiritului colectiv de muncă în ansamblu şi prin disciplina pe care o impune lucrul în echipă. De asemenea, ajută la stimularea sensibilităţii şi a afectivităţii elevilor. Această programă vizează să optimizeze şi să eficientizeze sistemul de pregătire artistică de specialitate atât în desfăşurarea activităţii faţă în faţă, cât şi online, ceea ce constituie o noutate şi reprezintă un instrument de lucru pentru cadrele didactice. Deoarece ansamblul coral este o materie exclusiv practică, accentul se pune pe interdisciplinaritate/transdisciplinaritate prin utilizarea în cântul coral a cunoştinţelor ce au fost dobândite la alte materii: teorie-solfegiu-dicteu, limba maternă sau limbi străine, geografie, istorie, religie etc. Structura programei şcolare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Ansamblu coral jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Sugestiile metodologice includ clarificări conceptuale, recomandări privind priorităţile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Tot în această secţiune se oferă şi un exemplu de proiectare didactică. Competenţe generale 1. Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen 2. Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen 1.1. Identificarea tehnicilor de cultură vocală - Exerciţii pentru conştientizarea respiraţiei corecte în cânt – Exerciţii vocale pentru emisie – Exerciţii vocale pentru dicţie – Exerciţii vocale pentru acordaj – Exerciţii vocale pentru omogenizarea vocilor – Exerciţii vocale pentru sincronizarea vocilor 1.2. Compararea relaţiilor dintre text şi muzică - Solfegierea cu fiecare voce separat – Solfegierea pe două voci – Citirea silabică a textului – Citirea textului cu fiecare voce, respectând ritmului melodiei 2. Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice 2.1. Aplicarea tehnicilor de cântare vocală în lucrări omofone cu sau fără acompaniament - Citirea textului cu ambele voci, respectând ritmul melodiei – Interpretarea lucrării corale cu text şi melodie 2.2. Interpretarea partiturilor corale cu respectarea indicaţiilor dirijorale - Identificarea indicaţiilor dirijorale – Conştientizarea importanţei indicaţiilor dirijorale Conţinuturi
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Poziţie corectă în cânt, │
│Tehnici de │respiraţie şi emisie │
│interpretare│corectă, intonarea │
│vocală │corectă a înălţimii │
│ │sunetelor, exerciţii de │
│ │tehnică vocală (vocalize)│
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │ │
│limbaj │Solfegiu ritmico-melodic │
│muzical │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │Respectarea indicaţiilor │
│interpretare│dirijorale │
│muzicală │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │ │
│conduită │Disciplină, autocontrol │
│corală │ │
└────────────┴─────────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Lucrări din │ │
│literatura │ │
│românească, pe │ │
│1-2 voci, fără │ │
│acompaniament │ │
│T. Popovici, │ │
│Marşul lui Iancu │Lucrări din │
│P. Mezetti, │literatura │
│Bardul din │românească, pe 1 – 2│
│Mirceşti │voci cu │
│D.G. Kiriac, │acompaniament │
│Revedere │instrumental │
│T. Popovici, La │Alexandru Paşcanu, │
│oglindă │Cântă! │
│I. Cartu, Limba │Alexandru Paşcanu, │
│românească │Suntem mici │
│Colinde populare │Al. Paşcanu, Ah, ce │
│Hora mare (Frunză│bucurie! │
│verde de cicoare)│Al. Paşcanu, Cartea │
│Mândru-i jocul │Al. Paşcanu, Vara │
│Haţegana │Al. Paşcanu, Din │
│T. Teodorescu, │vacantă ne-amintim │
│Fata de păstor │Al. Paşcanu, Ţara │
│T. Popovici, │cea mai frumoasă │
│Moara │Radu Şerban, │
│D.G. Kiriac, A │Săniuţă, draga mea │
│ruginit frunza │Aurel Giroveanu, │
│din vii │Lumea copiilor │
│I.D. Chirescu, │Vinicius Grefiens, │
│Răsună codrul │În grădina casei │
│I.D. Chirescu, │mele │
│Cucule, pasăre │Temistocle Popa, │
│sură │Copiii │
│Liviu Comes, │Aurel Giroveanu, │
│Grivei şi Azorel │Cântecul gamei │
│Liviu Comes, │Aurel Giroveanu, │
│Cântec de │Sania vacanţei │
│primăvară │ │
│Liviu Comes, │ │
│Izvorul │ │
│Temistocle Popa, │ │
│Am găsit o literă│ │
│Timotei Popovici,│ │
│A trecut iarna ├────────────────────┤
│geroasă │ │
│Timotei Popovici,│ │
│Înfloresc │ │
│grădinile │ │
│Timotei Popovici,│ │
│Drum bun! │ │
│Timotei Popovici,│Lucrări din │
│Moara │literatura │
│N. Popescu, │universală │
│Cântecel de │*** Dona Nobis Pacem│
│drumeţie │*** Viva, Viva la │
│N. Popescu, Câţi │Musica │
│ca voi │J.Holdstoch, Calypso│
│Max Eisikovits, │W.A. Mozart, Cântec │
│Cântec de leagăn │de primăvară │
│Max Eisikovits, │J. Brahms, Copilul │
│Raţa │şi floarea │
│Max Eisikovits, │R. Rogers, Cântecul │
│Cântec de leagăn │gamei │
│Max Eisikovits, │Dominico Maria │
│Haia, haia │Melli, Pastorală │
│Max Eisikovits, │ │
│Foaie verde de pe│ │
│deal │ │
│Max Eisikovits, │ │
│Ivai-vas │ │
│ │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen 1.1. Observarea elementelor de cultură vocală şi operarea cu ele - Exerciţii pentru realizarea respiraţiei corecte în cânt – Exerciţii vocale pentru emisie sonoră – Exerciţii vocale pentru dicţie corectă – Exerciţii vocale pentru acordaj – Exerciţii vocale pentru omogenizarea vocilor – Exerciţii vocale pentru sincronizarea vocilor 1.2. Reprezentarea relaţiilor dintre text, ritm şi melodie - Solfegierea cu fiecare voce separat – Solfegierea pe două voci – Citirea silabică a textului – Citirea textului cu fiecare voce, respectând ritmului melodiei 2. Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice 2.1. Optimizarea cântării vocale în repertoriu la două voci - Intonarea cântecelor cu text şi melodie – Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci 2.2. Interpretarea partiturilor corale prin relaţionare cu celelalte voci - Identificarea indicaţiilor dirijorale – Conştientizarea importanţei indicaţiilor dirijorale Conţinuturi
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Poziţie corectă în cânt, │
│Tehnici de │respiraţie şi emisie │
│interpretare│corectă, intonarea │
│vocală │corectă a înălţimii │
│ │sunetelor, exerciţii de │
│ │tehnică vocală (vocalize)│
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │ │
│limbaj │Solfegiu ritmico-melodic │
│muzical │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │Respectarea indicaţiilor │
│interpretare│dirijorale │
│muzicală │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │ │
│conduită │Disciplină, autocontrol │
│corală │ │
└────────────┴─────────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Lucrări pe 1 - 2 │ │
│voci, fără │ │
│acompaniament │ │
│A. Pann, │ │
│Deşteaptă-te, │ │
│române! │ │
│D.D. Stancu - │Lucrări pe 1 - 2 │
│Cavalul │voci cu │
│I.D. Chirescu - │acompaniament │
│Cântecul cucului │instrumental │
│I.D. Chirescu - │ │
│De prin iarbă, de│ │
│prin flori │ │
│A. Motora-Ionescu│ │
│- Făt-Frumos │ │
│Ion Nicorescu - │ │
│Izvoraşul │ │
│X X X - Floricică├────────────────────┤
│de bujor │ │
│Aurel Ivăşcanu - │ │
│La mare │ │
│Marin Constantin │ │
│- Pomişorul │ │
│Nicolae Oancea - │ │
│Pitpalacul │Lucrări din │
│Doina Nemţeanu - │literatura │
│Rotaru - Steaua-n│universală │
│iarbă │G. Gastoldi - │
│Carmen Petra │Madrigal │
│Basacopol - │W.A. Mozart - │
│Anotimpurile │Primăvara │
│Doina Nemţeanu – │J. Strauss - │
│Rotaru - Albinele│Primăvara │
│Cântec de leagăn │Al. Greceaninov - │
│- D.D. Stancu │Cântec de leagăn │
│C. Româşcanu - │W.A. Mozart - │
│Cântec de leagăn │Repetiţie de concert│
│Ştefan Andronic -│XXX - În poiana │
│O mie de flori │verde │
│Ştefan Andronic -│ │
│Bătuta │ │
│N. Oancea - Are │ │
│mama fată mare │ │
│G. Vancu - │ │
│Fluier, fluieraş │ │
│ │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen 1.1. Perceperea relaţiilor de corelare a vocilor - Exerciţii de respiraţie pentru identificarea posibilităţilor respiratorii în cânt – Exerciţii pentru realizarea respiraţiei corecte în cânt – Exerciţii vocale pentru emisie sonoră – Exerciţii vocale pentru dicţie corectă – Exerciţii vocale pentru acordaj – Exerciţii vocale pentru omogenizarea vocilor – Exerciţii vocale pentru sincronizarea vocilor – Exerciţii vocale pentru susţinere 1.2. Descoperirea relaţiilor dintre voci în cântarea polifonică - Solfegierea cu fiecare voce în parte a partiturilor corale – Solfegierea pe două şi trei voci – Citirea silabică a textului – Citirea textului pe două şi trei voci cu respectarea ritmului melodiei (pentru cântecele polifonice) 2. Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţilor specifice 2.1. Sincronizarea emisiei sonore în lucrări la trei voci - Citirea textului cu toate vocile în acelaşi timp, cu respectarea ritmului melodiei – Intonarea lucrării corale cu text şi melodie 2.2. Interpretarea partiturilor corale prin observarea fenomenului de omogenizare a vocilor - Identificarea indicaţiilor dirijorale – Conştientizarea importanţei indicaţiilor dirijorale – Utilizarea elementelor de agogică şi dinamică muzicală în interpretare – Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci Conţinuturi
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Poziţie corectă în cânt, │
│Tehnici de │respiraţie şi emisie │
│interpretare│corectă, intonarea │
│vocală │corectă a înălţimii │
│ │sunetelor, exerciţii de │
│ │tehnică vocală (vocalize)│
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │Solfegiu ritmico-melodic,│
│limbaj │agogică şi dinamică │
│muzical │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │Respectarea indicaţiilor │
│interpretare│dirijorale │
│muzicală │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │ │
│conduită │Disciplină, autocontrol │
│corală │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Analiza prestaţiei │
│ │artistice după concerte │
│Cronici de │şi spectacole │
│specialitate│Identificarea │
│ │modalităţilor de │
│ │îmbunătăţire a prestaţiei│
│ │artistice │
└────────────┴─────────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Lucrări pe 2-3-4 │ │
│voci din creaţia │ │
│românească │ │
│Cornel Arion, │ │
│Măicuţa mea │ │
│Nicolae Lungu, │ │
│Cântec de leagăn │ │
│Tudor Jarda, Mă │ │
│luai, luai │ │
│Pretorian │ │
│Voiculescu, Brâul │ │
│amestecat │ │
│Dan Buciu, Mică │ │
│suită │ │
│Dan Buciu, Gâri, │ │
│gâri │ │
│Valentin Timaru, │ │
│Coborât-o, coborât │Lucrări pe 2-3-4 │
│Dan Bălan, Oaspete │voci din creaţia │
│la drum de seară │universală │
│Eugen Petre Sandu, │Goran Bregovici, │
│Câţi ca voi! │Erdelesi │
│Eugen Petre Sandu, │Richard Rodges, │
│Sticletele │Do, re, mi │
│Eugen Petre Sandu, │Siyahamba, folclor│
│Balada unui greier │sud-african │
│mic │Johannes Weyrauch,│
│Eugen Petre Sandu, │E dalba primăvară │
│Aş vrea │J. Strauss, │
│Eugen Petre Sandu, │Primăvara │
│Rugă │R. Schumann, │
│Constantin Râpă, │Noaptea │
│Concertul │Fr. Schubert, │
│animalelor pentru │Morarul (La drum) │
│cor de copii şi │Claude de Jeune, │
│solist │Violete mici │
│Dan Mihai Goia, │gingaşe │
│Suită în melodii de│W.A. Mozart, │
│joc │Repetitive de │
│I.D. Chirescu, │concert │
│Doruleţul │XXX ( cântec │
│V. Popovici, │polonez), În │
│Cucule, peană │poiana verde │
│galbină │W.A. Mozart, │
│Max Eizikovits, │Cântec de leagăn │
│Toconelele │XXX Alta Trinita │
│D.G. Kiriac, │XXX Beata Ay Linda│
│Revedere │Amiga │
│Ion Vidu, Salutare │XXX Tourdion │
│primăvară │Fr. Schubert, │
│Doina Marian, În │Teiul │
│grădină │Mac Huff, Sing joy│
│D.D. Stancu, Unde-o│J.Strauss, │
│fi puiul? │Fuerfest- polka │
│Dan Buciu, Suită │francaise op.269 │
│mică de iarnă │Pharell Wiliams, │
│Eugen Petre Sandu, │Happy │
│Scoborî Domnul din │Oscar Peterson, │
│cer │Hymn to freedom │
│Vasile Timiş, │Thord Gummeson, │
│Mărire-ntru cele │Singing all │
│nalte │together │
│Vasile Timiş, │ │
│Peisaj de iarnă │ │
│Achim Stoia, Ţarina│ │
│cu strigături │ │
│Ghe. Danga, Sârba │ │
│pe loc │ │
│Gh. Cucu, Haz de │ │
│necaz │ │
│Nicolae Lungu, │ │
│Cântec de leagăn │ │
│Doina Rotaru │ │
│Nemteanu, Albinele │ │
│Doina Rotaru │ │
│Nemteanu, Steaua-n │ │
│iarbă │ │
│A. Zeman, Voci de │ │
│primăvară │ │
└───────────────────┴──────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj specific, în abordarea creaţiilor muzicale de gen 1.1. Rezolvarea problemelor de sincronizare a vocilor - Exerciţii de respiraţie pentru identificarea posibilităţilor respiratorii în cânt – Exerciţii pentru realizarea respiraţiei corecte în cânt – Exerciţii vocale pentru emisie sonoră – Exerciţii vocale pentru dicţie corectă – Exerciţii vocale pentru acordaj – Exerciţii vocale pentru omogenizarea vocilor – Exerciţii vocale pentru sincronizarea vocilor – Exerciţii vocale pentru susţinere 1.2. Explorarea partiturii corale în cântarea armonică şi polifonică - Solfegierea partiturilor corale cu fiecare voce separat – Solfegierea partiturilor corale pe două, trei sau patru voci – (S+A/T+B/S+T/A +B; I + II/III + IV/1 + III/1 + IV/II + III/II + IV) – Citirea textului pe două, trei, patru voci cu respectarea ritmului melodiei (pentru cântecele polifonice) 2. Transferarea cunoştinţelor şi a tehnicilor de cânt coral în contextul situaţiilor specifice 2.1. Experimentarea cântatului la patru voci - Citirea textului în ansamblu, cu respectarea ritmului – Intonarea lucrării corale cu text şi melodie 2.2. Perceperea relaţiilor de sincronizare a elementelor de interpretare - Identificarea indicaţiilor dirijorale – Conştientizarea importanţei indicaţiilor dirijorale – Utilizarea elementelor de agogică şi dinamică muzicală în interpretare – Identificarea legăturilor muzicale ce se stabilesc între voci Conţinuturi
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Poziţie corectă în cânt, │
│Tehnici de │respiraţie şi emisie │
│interpretare│corectă, intonarea │
│vocală │corectă a înălţimii │
│ │sunetelor, exerciţii de │
│ │tehnică vocală (vocalize)│
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │Solfegiu ritmico-melodic,│
│limbaj │agogică şi dinamică │
│muzical │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │Respectarea indicaţiilor │
│interpretare│dirijorale │
│muzicală │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Elemente de │ │
│conduită │Disciplină, autocontrol │
│corală │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│ │Analiza prestaţiei │
│ │artistice după concerte │
│Cronici de │şi spectacole │
│specialitate│Identificarea │
│ │modalităţilor de │
│ │îmbunătăţire a prestaţiei│
│ │artistice │
└────────────┴─────────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌──────────────────────┬───────────────┐
│Lucrări pe 2-3-4 voci │ │
│din creaţia românească│ │
│Tudor Jarda, Mă luai, │ │
│luai │ │
│Pretorian Voiculescu, │ │
│Brâul amestecat │Lucrări pe │
│Dan Buciu, Mică suită │2-3-4 voci din │
│Eugen Petre Sandu, │creaţia │
│Câţi ca voi! │universală │
│Eugen Petre Sandu, │Goran │
│Sticletele │Bregovici, │
│Eugen Petre Sandu, │Erdelesi │
│Balada unui greier mic│P. Attaignant, │
│Eugen Petre Sandu, Aş │Tourdion │
│vrea │Siyahamba, │
│Eugen Petre Sandu, │folclor │
│Rugă │sud-african │
│Constantin Râpă, │Johannes │
│Concertul animalelor │Weyrauch, E │
│pentru cor de copii şi│dalba primăvară│
│solist │J. Strauss, │
│Dan Mihai Goia, Suită │Primavara │
│în melodii de joc │R. Schumann, │
│Teodor Zgureanu, │Noaptea │
│Clopote astrale │Fr. Schubert, │
│I. D. Chirescu, │Morarul (La │
│Doruleţul │drum) │
│D. G. Kiriac, Revedere│Claude de │
│Ion Vidu, Salutare │Jeune, Violete │
│primăvară │mici gingaşe │
│Doina Marian, În │W.A. Mozart, │
│grădină │Repetitive de │
│D. D. Stancu, Unde-o │concert │
│fi puiul? │XXX (cântec │
│D. D. Stancu, Spune │polonez), În │
│Argeş │poiana verde │
│Dan Buciu, Suită mică │W.A. Mozart, │
│de iarnă │Cântec de │
│Eugen Petre Sandu, │leagăn │
│Scoborî Domnul din cer│XXX Alta │
│Vasile Timiş, │Trinita │
│Mărire-ntru cele nalte│XXX Beata Ay │
│Vasile Timiş, Peisaj │Linda Amiga │
│de iarnă │XXX Tourdion │
│Achim Stoia, Ţarina cu│Fr. Schubert, │
│strigături │Teiul │
│Ghe. Danga, Sârba pe │Mac Huff, Sing │
│loc │joy │
│Gh. Cucu, Haz de necaz│J.Strauss, │
│Nicolae Lungu, Cântec │Fuerfest- polka│
│de leagăn │francaise │
│Doina Rotaru Nemţeanu,│op.269 │
│Albinele │Pharell │
│Doina Rotaru Nemţeanu,│Wiliams, Happy │
│Steaua-n iarbă │Oscar Peterson,│
│A. Zeman, Voci de │Hymn to freedom│
│primăvară │Thord Gummeson,│
│Dan Buciu, Mărie, │Singing all │
│Mărie │together │
│Dan Buciu, Culcă-mi-te│Rimski-Korsakov│
│mititel │- Norul │
│Dan Buciu, Balada │Fr. Schumert - │
│florii │Cântec de │
│G.Cudalbu, Trecui │leagăn │
│dealu la Băiuţ │ │
│Eugen Petre Sandu, │ │
│Leagăn fără cântec │ │
│Eugen Petre Sandu, │ │
│Fantezie │ │
└──────────────────────┴───────────────┘
Sugestii metodologice La clasele V - VI, organizarea corurilor se face pe clase de cultură generală. Normarea cadrelor didactice se face cu câte o oră pentru fiecare clasă, pe săptămână. La clasele VII - VIII organizarea corurilor se face pe nivel de studiu. Normarea cadrelor didactice se face cu câte o oră pentru clasa a VII-a şi o oră pentru clasa a VIII-a. Selecţionarea vocilor se face în funcţie de ambitusul şi timbrul vocii, având o grijă deosebită în alegerea corectă a vocii la care va cânta fiecare elev. În vederea atingerii scopurilor instructiv - educative propuse, elevii vor fi aşezaţi pe voci, iar buna desfăşurare a repetiţiei trebuie să cuprindă următoarele momente: - Exerciţii ritmice – Exerciţii de cultură vocală – Intonarea unui cântec (fragment) cunoscut – Învăţarea unui cântec (fragment) nou Exerciţiile ritmice cu utilizarea diferitelor instrumente de percuţie, a jucăriilor muzicale (boomwhackers, clopoţei muzicali) sau a percuţiei corporale ajută la trezirea interesului elevilor, la dezvoltarea simţului ritmic, la dezvoltarea atenţiei şi la obţinerea sincronizării între corişti. Pentru realizarea acestei activităţi sunt suficiente 1 - 2 două exerciţii ritmice care să nu depăşească 5 minute. La clasele la care se cântă pe 2 sau mai multe voci, se pot face exerciţii ritmice pe 2 sau mai multe voci. Fiecare voce va reda singură câte un ritm. Apoi ritmurile se vor suprapune. Exerciţiile de respiraţie sunt deosebit de importante în dezvoltarea capacităţii pulmonare. Din acest motiv recomandăm realizarea a cel puţin un exerciţiu de respiraţie la fiecare oră. Exerciţiile de dicţie ajută la pronunţarea corectă a textului. Vocalizele urmăresc obţinerea unei impostaţii normale a sunetelor, pronunţarea corectă a vocalelor şi consoanelor în timpul cântării, acordajul, sincronizarea, intonarea corectă a intervalelor, etc. Exemple de vocalize: Vocaliza I (a se vedea imaginea asociată) Vocaliza se face cu gura închisă, urmărind aşezarea corectă a sunetului. Se respiră după fiecare sunet. În intonarea vocalizei se va ţine cont de întinderea vocii. Vocaliza II (a se vedea imaginea asociată) Scopul vocalizei este de a obţine o impostaţie normală a vocalelor, urmărind trecerea naturală de la consoana m spre vocale. Vocaliza III (a se vedea imaginea asociată) Scopul vocalizei este de intonare corectă a secundei mari în urcare şi de obţinere a agilităţii vocale. Vocaliza IV (a se vedea imaginea asociată) Cu ajutorul acestei vocalize se obţine deprinderea intonaţiei corecte a terţei mari, datorită celor două secunde mari succesive, în urcare. Vocaliza se face în urcare şi în coborâre, din semiton în semiton. Vocaliza V (a se vedea imaginea asociată) Vocaliza ajută la pronunţarea corectă a consoanelor. Vocaliza VI (a se vedea imaginea asociată) Vocaliza VII (a se vedea imaginea asociată) Vocalizele VI şi VII ajută la acordaj şi dezvoltă auzul armonic şi polifonic. Exerciţiile de cultură vocală au rolul de a obţine o bună sonoritate corală, la realizarea unui înalt nivel artistic în interpretarea pieselor corale. După exerciţiile de cultură vocală se vor cânta 1 - 2 lucrări cunoscute, având ca scop fixarea liniei interpretării, a frazării pieselor respective şi memorarea liniilor melodice. Apoi se va trece la învăţarea unui nou cântec sau fragment muzical. Deoarece elevii sunt la o unitate şcolară vocaţională, este de preferat ca de la primele ore, elevii să se obişnuiască să înveţe cântecele după partituri şi nu după ştime. Aceştia trebuie să se obişnuiască să se orienteze într-o partitură corală. Pentru învăţarea unui cântec, fiecare fragment va fi solfegiat separat de fiecare voce. Apoi se va cânta cu solfegiu, în ansamblu. După învăţarea fragmentului melodic cu solfegiu, se va citi textul silabic, apoi cu respectarea ritmului din cântec. La sfârşit se va intona cântecul cu text. Asamblarea se lucrează pe fragmente corespunzătoare sensurilor poetico-muzicale. Se asamblează primul fragment, apoi cel de-al doilea fragment. Când cel de-al doilea fragment este foarte bine ştiut, se cânta ambele fragmente. Apoi se trece la asamblarea celui de-al treilea fragment, urmând a fi adăugat primelor două fragment. În acelaşi timp, elevii vor încerca să memoreze fragmentele, astfel încât în momentul în care se poate cânta întregul cântec, acesta să poată fi redat parţial din memorie. Se recomandă memorarea cântecelor deoarece astfel, elevii vor fi atenţi la gestica dirijorului şi se vor putea concentra în obţinerea sonorităţilor dorite. Dirijorul trebuie să se rezume la o gestică simplă, cât mai apropiată tactării măsurilor. Activităţi online Ansamblul coral presupune participarea fizică a coriştilor la repetiţii. În cazul în care este necesară trecerea în online a activităţii, aceasta se reduce substanţial. Repetiţiile devin imposibil de realizat, dar cu toate acestea, profesorul are posibilitatea de a trimite elevilor imprimările audio ale liniei melodice, suportul armonic sau imprimări ale unor coruri, astfel încât, până la următoarea repetiţie faţă în faţă, coriştii să poată repeta partiturile. În cazul în care este necesară ascultarea elevilor pentru note, aceştia pot fi puşi să cânte singuri sau împreună cu imprimarea audio a altei voci. În lecţiile online se pot audia diferite interpretări ale pieselor studiate, diferite video-uri despre aparatul fonator, modalităţi de rezolvare a problemelor vocale sau diferite concerte susţinute de coruri de copii. Pe baza materialelor vizionate se pot susţine discuţii despre piesele corale, compozitor, interpretare etc. REPERTORIUL CORAL Alegerea unui repertoriu adecvat trebuie să ţină cont de următoarele aspecte: 1. Posibilităţile tehnico-interpretative ale formaţiei (lucrările corale nu trebuie să depăşească posibilităţile formaţiei dar trebuie să contribuie la ridicarea progresivă a nivelului formaţiei): a) să respecte ambitusul vocilor b) linia melodică să fie accesibilă c) dificultăţile metro-ritmice să nu depăşească posibilităţile corului d) tempouri şi nuanţe uşor de realizat de formaţie 2. Tipul de cor, repertoriul diferă în funcţie de tipul corului a) corurile mici vor aborda un repertoriu alcătuit în cea mai mare parte din miniaturi corale. Tempouri care să nu solicite susţinere. b) corurile mari pot aborda lucrări care solicită susţinere vocală în diferite tempouri. Lucrări în care pot să apară diferenţe mari de nuanţe. 3. Varietatea de genuri şi stiluri Alcătuirea repertoriului va ţine seama de vârsta şi preocupările elevilor. Tematica abordată va fi despre preocupările copiilor, natură, şcoală, excursii, jocuri. Concretizarea muncii se va face prin prezentarea unui repertoriu de aproximativ 10 - 12 lucrări corale într-un concert la sfârşitul anului şcolar sau prin prezenţa la diferite competiţii corale. ● La clasa a V-a se cântă pe 1 - 2 voci egale astfel: - Piese pe o singură voce cu acompaniament instrumental sau negativ – Cântat în dialog/canon – Cântat armonic/polifonic cu sau fără acompaniament ● La clasa a VI-a se cântă pe 2 - 3 voci egale, armonic şi polifonic, cu sau fără acompaniament ● La clasa a VII-a se cântă pe 3 - 4 voci egale, armonic şi polifonic, cu sau fără acompaniament ● La clasa a VIII-a se cântă pe 3 - 4 voci egale/mixte (S, A fete + băieţi cu vocea în schimbare), armonic şi polifonic, cu sau fără acompaniament MODEL proiectare unitate de învăţare ANSAMBLU CORAL UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU ROMÂNESC Clasele a VII-a şi a VIII-a Nr. ore alocate: 8
┌─────────┬──────────────┬─────────────┬───────────┬────────────┐
│Detalieri│Competenţe │Activităţi de│ │ │
│de │specifice │învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │- audierea │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- citirea │ │ │
│ │ │integrală a │ │ │
│ │ │partiturii pe│ │ │
│ │ │voci, │ │ │
│ │ │respectând │ │ │
│ │ │indicaţiile │ │ │
│ │ │de dinamică │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │evidenţierea │ │ │
│ │ │construcţiei │ │ │
│ │ │formei │ │ │
│ │ │muzicale │ │ │
│ │ │(frazare, │ │ │
│ │ │articulaţii, │ │ │
│ │ │structură) │ │ │
│ │1.1. │- rezolvarea │ │ │
│ │Perceperea │problemelor │ │ │
│ │relaţiilor de │tehnice │ │ │
│ │corelare a │(formule │ │ │
│ │vocilor │ritmice, │ │ │
│ │1.2. │rostirea │ │ │
│ │Explorarea │clară a │ │ │
│ │partiturii │cuvintelor) │ │ │
│ │corale în │- cântatul pe│ │- evaluare │
│ │cântarea │patru voci, │ │formativă │
│„Mă luai,│armonică şi │sincronizarea│- pian │- │
│luai” - │polifonică │atacurilor şi│- partitură│autoevaluare│
│Tudor │2.1. │a emisiei │- aparatură│în baza │
│Jarda │Experimentarea│sonore, │audio-video│criteriilor │
│ │cântatului la │susţinerea │ │de │
│ │patru voci │sunetelor, │ │prestabilite│
│ │2.2. │respectarea │ │ │
│ │Interpretarea │dinamicii │ │ │
│ │partiturilor │- sublinierea│ │ │
│ │corale prin │disonanţelor │ │ │
│ │observarea │şi rezolvarea│ │ │
│ │fenomenului de│lor │ │ │
│ │omogenizare a │- realizarea │ │ │
│ │vocilor │ritmică a │ │ │
│ │ │pasajului │ │ │
│ │ │polifonic în │ │ │
│ │ │stretto │ │ │
│ │ │- realizarea │ │ │
│ │ │de crescendo │ │ │
│ │ │şi │ │ │
│ │ │decrescendo │ │ │
│ │ │treptat │ │ │
│ │ │- audierea │ │ │
│ │ │lucrării │ │ │
│ │ │- exprimarea │ │ │
│ │ │propriilor │ │ │
│ │ │impresii cu │ │ │
│ │ │privire la │ │ │
│ │ │scriitura │ │ │
│ │ │muzicală şi │ │ │
│ │ │sonoritatea │ │ │
│ │ │realizată. │ │ │
├─────────┴──────────────┴─────────────┴───────────┴────────────┤
│Notă: Se va avea în vedere necesitatea obişnuirii elevilor atât│
│cu respectarea textului muzical cât şi cu elemente stilistice │
│şi de interpretare creativă. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┘
Grup de lucru
┌────────────┬─────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă│
│prenume │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │Naţionale │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Pauliuc, │Colegiul Naţional de Arte│
│Lăcrămioara │„Dinu Lipatti” Bucureşti │
│Ana │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Sandu, Eugen│Universitatea din Craiova│
│Petre │ │
└────────────┴─────────────────────────┘
ANEXA 14 Programa şcolară pentru disciplina ANSAMBLU ORCHESTRAL Clasele VII - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Muzică Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa şcolară pentru disciplina Ansamblu orchestral reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele VII - VIII din învăţământul gimnazial - filiera vocaţională, înscriindu-se în aria curriculară Arte. Această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 1 oră/săptămână. Programa disciplinei Ansamblu orchestral este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară centrat pe competente. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea şi completarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Premisele acestei programe sunt: - cerinţele învăţământului actual în strânsă corelaţie şi interdependenţă cu tradiţiile şi experienţa acumulată în decursul a peste şapte decenii de învăţământ muzical preuniversitar instituţionalizat; – continuitatea şi progresul pe diverse stadii ale procesului de învăţare; – eficientizarea activităţilor de învăţare în funcţie de competenţele generale şi specifice; – adaptarea la posibilităţile medii de asimilare ale elevilor, cu deschidere spre marea performanţă pentru cei dotaţi; – favorizarea creativităţii şi sensibilităţii elevilor. Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Ansamblu orchestral jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru cei doi ani de studiu din ciclul gimnazial. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar. Acestea sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt însoţite de exemple de activităţi de învăţare, care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care integrează strategii didactice şi care valorifică experienţa concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor. Conţinuturile învăţării reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Modul de abordare propus urmăreşte progresia gradată, astfel încât elevii să poată utiliza noţiuni întâlnite şi la alte discipline de specialitate, în mod special de la instrument. Sugestiile metodologice includ clarificări conceptuale, recomandări privind priorităţile ce ar trebui urmărite de către profesor, strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Disciplina Ansamblu orchestral are ca scop final formarea unor artişti instrumentişti de calitate, conştienţi, prin crearea şi dezvoltarea deprinderilor acestora de a cânta într-un ansamblu orchestral de diverse tipuri şi dimensiuni şi de a se integra ansamblului organic, firesc şi creator. Subliniem că această programă constituie punctul de pornire a viitoarei profesii de instrumentişti de ansamblu. Conform statisticilor, marea majoritate a celor care vor profesa în domeniul artei sunetelor, va activa în diverse tipuri de ansambluri orchestrale. Competenţe generale 1. Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi interpretative în ansamblul instrumental CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental 1.1. Familiarizarea cu noţiunea de ansamblu - Poziţia/aşezarea în ansamblul instrumental: poziţia pe scaun, poziţia pupitrului, dispunerea partidelor, distanţa între instrumentişti, accesorii indispensabile (instrument, ştimă, creion, gumă etc.) – Conştientizarea importanţei acordajului şi realizarea acestuia 1.2. Recunoaşterea, înţelegerea şi aplicarea elementelor de limbaj muzical în lucrările studiate - Formarea sonorităţii şi omogenizarea sunetului ansamblului prin game, exerciţii de dinamică, prin exerciţii (adaptări de game, arpegii şi acorduri cu diverse formule ritmice) – Exerciţii pentru diferite forme de atac (tenuto, portato, staccato) şi legato – Recunoaşterea temelor muzicale şi a elementelor principale de orchestraţie – Conştientizarea diferenţierii între vocile/temele principale şi secundare 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi interpretative în ansamblul instrumental 2.1. Interpretarea pieselor în corelare cu gestica dirijorală - Integrarea în ansamblul instrumental – Corelarea interpretării individuale cu partenerii de ansamblu – Exerciţii de coordonare faţă de gesturile dirijorale ale profesorului (tactare, pregătirea intrării, închideri de frază, diferenţe dinamice, ascultarea celorlalte partide, urmărirea liniilor melodice) – Interpretare alternativă, apoi simultană a pieselor, pe partide/combinaţii de partide 2.2. Exprimarea propriilor impresii privind muzica audiată/studiată - Discuţii libere asupra conţinutului afectiv şi ideatic al unor lucrări – Asocierea mesajului în lucrări muzicale audiate sau vizionate, descrierea unor detalii care sporesc expresivitatea şi îmbogăţesc imaginaţia – Căutarea unor informaţii relevante despre contextul istoric în care au fost create operele muzicale – Audierea unor variante interpretative comparate
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │ │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- Poziţia/aşezarea în │
│ │ansamblului │
│ │instrumental │
│ │- Conştientizarea │
│ │importanţei acordajului│
│ │şi realizarea acestuia │
│ │- Formarea sonorităţii │
│ │şi omogenizarea │
│ │sunetului ansamblului │
│ │- Exerciţii pentru │
│ │diferite forme de atac │
│ │(tenuto, portato, │
│ │staccato) şi legato │
│ │- Recunoaşterea temelor│
│ │muzicale şi a │
│ │elementelor principale │
│ │de orchestraţie │
│ │- Conştientizarea │
│ │diferenţierii între │
│ │vocile/temele │
│1. Practica │principale şi secundare│
│instrumentală:│- Integrarea în │
│ │ansamblul instrumental │
│ │- Corelarea │
│ │interpretării │
│ │individuale cu │
│ │partenerii de ansamblu │
│ │- Exerciţii de │
│ │coordonare faţă de │
│ │gesturile dirijorale │
│ │ale profesorului │
│ │(tactare, pregătirea │
│ │intrării, închideri de │
│ │frază, diferenţe │
│ │dinamice, ascultarea │
│ │celorlalte partide, │
│ │urmărirea liniilor │
│ │melodice) │
│ │- Interpretare │
│ │alternativă, apoi │
│ │simultană a pieselor, │
│ │pe partide/combinaţii │
│ │de partide │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- Discuţii libere │
│ │asupra conţinutului │
│ │afectiv şi ideatic al │
│ │unor lucrări │
│ │- Asocierea mesajului │
│ │în lucrări muzicale │
│2. Aspecte de │audiate sau vizionate, │
│cultură │descrierea unor detalii│
│muzicală de │care sporesc │
│ansamblu │expresivitatea şi │
│ │îmbogăţesc imaginaţia │
│ │- Căutarea unor │
│ │informaţii relevante │
│ │despre contextul │
│ │istoric în care au fost│
│ │create operele muzicale│
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Lucrări: │ │
│B. Bartok, │ │
│Dansuri │ │
│româneşti │ │
│pentru │ │
│orchestră de │ │
│cameră │ │
│L.van │ │
│Beethoven, │ │
│Contradansuri│ │
│B. Britten, │ │
│Simfonia │ │
│simplă pentru│Prelucrări: │
│orchestră de │- prelucrări folclorice │
│coarde │reprezentative pentru │
│A. Corelli, │anumite regiuni │
│Concerto │geografice ale României │
│grosso │(hora, sârba, brâul, │
│G. F. │alunelul, geamparaua, │
│Haendel, │etc.) │
│Pasacaglia │- prelucrări, │
│W. A. Mozart,│aranjamente muzicale de │
│6 dansuri │dansuri medievale │
│câmpeneşti KV│(allemande, courante, │
│606 │sarabanda, giga, │
│W. A. Mozart,│bourree, gavota, │
│Mica serenadă│musette, menuet); │
│J. Pachelbel,│- prelucrări ale unor │
│Canon │lucrări din creaţia de │
│D. Popovici, │muzică de film, operă, │
│Dans zglobiu │operetă, musical; │
│fin suita │- prelucrări ale unor │
│Codex Caioni │creaţii valoroase din │
│C. │muzica pop, jazz, rock │
│Porumbescu, │etc. │
│opereta Crai │ │
│Nou, │ │
│Fragmente │ │
│(dansuri) │ │
│R. Rodgers, │ │
│Edelweiss, │ │
│vals din │ │
│filmul │ │
│Sunetul │ │
│Muzicii │ │
│G. P. │ │
│Telemann, │ │
│Suite │ │
└─────────────┴────────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elementele de limbaj muzical ale ansamblului instrumental 1.1. Crearea treptată a capacităţii de interpretare în ansamblul orchestral - Autocontrolul propriei interpretări – Conştientizarea indicaţiilor dirijorale privind agogica, dinamica şi frazarea – Exerciţii comparative, cu soluţii diferite de frazare, de diferenţiere dinamică, ce au ca scop rezolvarea problemelor dinamice, de frazare, de tempo şi timbrale – Formularea unor observaţii proprii asupra problemelor tehnice şi interpretative – Utilizarea înregistrării audio-video pentru observarea aspectelor ce trebuie îmbunătăţite 1.2. Analiza pieselor din punct de vedere al tonalităţii şi al ritmului - Analiza pieselor din punct de vedere al traseului tonal – Conştientizarea formulelor ritmice existente în repertoriu – Recunoaşterea şi interpretarea, conform cunoştinţelor dobândite la celelalte materii de specialitate 2. Valorificarea capacităţilor tehnice şi interpretative în ansamblul instrumental 2.1. Înţelegerea unor lucrări muzicale din perspectiva lor istorică, stilistică, afectivă - Audiţii muzicale: audierea pieselor din repertoriu - interpretare model – Explicarea unor elemente de bază ale limbajului muzical (noţiuni formale, armonice, polifonice, ritmice etc.) – Interpretarea pieselor cu sensibilitate şi expresivitate – Corelarea interpretării cu mesajul piesei – Analiza comparată a diferitelor genuri muzicale – Discuţii asupra unor impresii privind interpretarea pieselor 2.2. Cultivarea sensibilităţii şi imaginaţiei prin abordarea creativă a fenomenului muzical - Cunoaşterea pieselor studiate/audiate sesizând diferenţe sau similitudini – Încurajarea aportului personal al instrumentiştilor mai ales în cadrul pasajelor solistice, urmărind în acelaşi timp conexiunea cu ansamblul cu viziunea interpretativă a dirijorului – Reliefarea rolului în funcţie de contextul muzical al fiecărui instrumentist în cadrul unui parteneriat de personalităţi sub îndrumarea dirijorului
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │ │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- Autocontrolul │
│ │propriei interpretări │
│ │- Conştientizarea │
│ │indicaţiilor dirijorale│
│ │privind agogica, │
│ │dinamica şi frazarea │
│ │- Exerciţii │
│ │comparative, cu soluţii│
│ │diferite de frazare, de│
│ │diferenţiere dinamică, │
│ │ce au ca scop │
│ │rezolvarea problemelor │
│ │dinamice, de frazare, │
│ │de tempo şi timbrale │
│ │- Formularea unor │
│ │observaţii proprii │
│ │asupra problemelor │
│ │tehnice şi │
│ │interpretative │
│ │- Utilizarea │
│1. Practica │înregistrării │
│instrumentală:│audio-video pentru │
│ │observarea aspectelor │
│ │ce trebuie îmbunătăţite│
│ │- Conştientizarea │
│ │formulelor ritmice │
│ │existente în repertoriu│
│ │- Recunoaşterea şi │
│ │interpretarea, conform │
│ │cunoştinţelor dobândite│
│ │la celelalte materii de│
│ │specialitate │
│ │- Audiţii muzicale: │
│ │audierea pieselor din │
│ │repertoriu - │
│ │interpretare model │
│ │- Explicarea unor │
│ │elemente de bază ale │
│ │limbajului muzical │
│ │(noţiuni formale, │
│ │armonice, polifonice, │
│ │ritmice etc.) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- Analiza pieselor din │
│ │punct de vedere al │
│ │traseului tonal │
│ │- Interpretarea │
│ │pieselor cu │
│ │sensibilitate şi │
│ │expresivitate │
│ │- Corelarea │
│ │interpretării cu │
│ │mesajul piesei │
│ │- Analiza comparată a │
│ │diferitelor genuri │
│ │muzicale │
│ │- Discuţii asupra unor │
│ │impresii privind │
│ │interpretarea pieselor │
│2. Aspecte de │- Cunoaşterea pieselor │
│cultură │studiate/audiate │
│muzicală de │sesizând diferenţe sau │
│ansamblu │similitudini │
│ │- Încurajarea aportului│
│ │personal al │
│ │instrumentiştilor mai │
│ │ales în cadrul │
│ │pasajelor solistice, │
│ │urmărind în acelaşi │
│ │timp conexiunea cu │
│ │ansamblul cu viziunea │
│ │interpretativă a │
│ │dirijorului │
│ │- Reliefarea rolului în│
│ │funcţie de contextul │
│ │muzical al fiecărui │
│ │instrumentist în cadrul│
│ │unui parteneriat de │
│ │personalităţi sub │
│ │îndrumarea dirijorului │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii pentru repertoriu
┌────────────────┬─────────────────────┐
│Lucrări: │ │
│B. Bartok, 10 │ │
│piese din seria │ │
│„Pentru copii” │Prelucrări: │
│(aranj. pentru │- prelucrări │
│orchestră de │folclorice │
│coarde de Leo │reprezentative pentru│
│Weiner) │anumite regiuni │
│G. Bizet, │geografice ale │
│Chanson boheme │României (hora, │
│din opera Carmen│sârba, brâul, │
│E. Elgar, Salut │alunelul, geamparaua,│
│d’amour │etc.); │
│(aranjament │- prelucrări, │
│pentru orch. de │aranjamente muzicale │
│coarde) │de dansuri medievale │
│G. Gershwin, │(allemande, courante,│
│Lullaby for │sarabanda, giga, │
│Strings │bourree, gavota, │
│E. Grieg, Dansul│musette, menuet); │
│Anitrei din │- prelucrări ale unor│
│suita Peer Gynt │lucrări din creaţia │
│nr. 1, op. 46 │de muzică de film, │
│G. F. Haendel, │operă, operetă, │
│Concerto grosso │musical; │
│W .A. Mozart, │- prelucrări ale unor│
│primele Simfonii│creaţii valoroase din│
│W. A. Mozart, │muzica pop, jazz, │
│Mica serenadă │rock etc. │
│S. Pautza, │ │
│Jocuri I │ │
│C Porumbescu, │ │
│Baladă │ │
└────────────────┴─────────────────────┘
Sugestii metodologice Având în vedere numărul insuficient al elevilor şi componenţa, în genere, aleatorie a distribuţiei acestora în ansamblul instrumental, organizarea orchestrei reprezintă o activitate extrem de dificilă, profesorii care predau această disciplină fiind obligaţi să facă faţă la situaţii dintre cele mai complexe. Profesorul de orchestră va ţine cont de esenţa acestei programe, de competenţele generale, de cele specifice şi de conţinuturi pentru a îi familiariza pe elevi cu elementele de bază, trecând prin etapele fireşti, obligatorii, ale asimilării noţiunilor reprezentative ale cântatului în ansamblul instrumental. Este ştiut că a cânta într-un ansamblu orchestral este o activitate aparte, care se face cântând la instrument, dar în corelare cu numeroşi factori, extrem de dificil de cuantificat. Ceea ce este în mod imperativ necesar este obligativitatea pregătirii, inclusiv la orele de instrument, a repertoriului de la disciplina ansamblul instrumental. În ceea ce priveşte învăţarea ştimelor individuale, este esenţial ca elevii să cunoască impecabil aceste ştime pentru a se concentra asupra problematicii de ansamblu şi nu asupra dificultăţilor individuale (în orice caz, infinit mai mici în lucrările pe care le studiază la orele de instrument). O atenţie deosebită va fi destinată acordajului şi preciziei intonaţionale, cunoscută fiind calitatea mediocră a instrumentelor disponibile în şcoli, dar şi acurateţii ritmice. MODEL proiectare unitate de învăţare UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: REPERTORIU UNIVERSAL Clasa a VII-a Nr. ore alocate: 6 ore
┌─────────┬──────────────┬─────────────┬───────────┬────────────┐
│Detalieri│Competenţe │Activităţi de│ │ │
│de │specifice │învăţare │Resurse │Evaluare │
│conţinut │ │ │ │ │
├─────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │- Corelarea │ │ │
│ │ │interpretării│ │ │
│ │ │individuale │ │ │
│ │ │cu partenerii│ │ │
│ │ │de ansamblu │ │ │
│ │ │- Exerciţii │ │ │
│ │ │de coordonare│ │ │
│ │ │faţă de │ │ │
│ │ │gesturile │ │ │
│ │ │dirijorale │ │ │
│ │ │ale │ │ │
│ │ │profesorului │ │ │
│ │ │(tactare, │ │ │
│ │ │pregătirea │ │ │
│ │ │intrării, │ │ │
│ │ │închideri de │ │ │
│ │ │frază, │ │ │
│ │ │diferenţe │ │ │
│ │ │dinamice, │ │ │
│ │ │ascultarea │ │ │
│ │ │celorlalte │ │ │
│ │ │partide, │ │ │
│ │ │urmărirea │ │ │
│ │ │liniilor │ │ │
│ │1.2. │melodice) │ │ │
│ │Recunoaşterea,│- │ │ │
│ │înţelegerea şi│Interpretare │ │ │
│ │aplicarea │alternativă, │ │ │
│ │elementelor de│apoi │ │ │
│W. A. │limbaj muzical│simultană a │sală, │oferire de │
│Mozart 6 │în lucrările │pieselor, pe │pupitre, │feedback, │
│Dansuri │studiate │partide/ │scaune, │analiza │
│Ţărăneşti│2.1. │combinaţii de│instrumente│rezultatelor│
│KV 606 │Interpretarea │partide │ │ │
│ │pieselor în │- Exerciţii │ │ │
│ │corelare cu │de coordonare│ │ │
│ │gestica │faţă de │ │ │
│ │dirijorală │gesturile │ │ │
│ │ │dirijorale │ │ │
│ │ │ale │ │ │
│ │ │profesorului │ │ │
│ │ │(tactare, │ │ │
│ │ │pregătirea │ │ │
│ │ │intrării, │ │ │
│ │ │închideri de │ │ │
│ │ │frază, │ │ │
│ │ │diferenţe │ │ │
│ │ │dinamice, │ │ │
│ │ │ascultarea │ │ │
│ │ │celorlalte │ │ │
│ │ │partide, │ │ │
│ │ │urmărirea │ │ │
│ │ │liniilor │ │ │
│ │ │melodice) │ │ │
│ │ │- │ │ │
│ │ │Interpretare │ │ │
│ │ │alternativă, │ │ │
│ │ │apoi │ │ │
│ │ │simultană a │ │ │
│ │ │pieselor, pe │ │ │
│ │ │partide/ │ │ │
│ │ │combinaţii de│ │ │
│ │ │partide │ │ │
├─────────┴──────────────┴─────────────┴───────────┴────────────┤
│Notă: În cazul în care unele instrumente nu există, se fac │
│transpoziţii pentru alte instrumente. │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┘
Resurse bibliografice online https://imslp.org https://www.free-scores.com/ http://www.librariamuzicala.ro/ https://www.halleonard.com/ https://www.youtube.com/ Grup de lucru
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │Naţionale │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Drăgoi, │Facultatea de Arte a │
│Eugen Dan │Universităţii „Dunărea de │
│ │Jos“ Galaţi │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Racu, │ │
│Andrei │Colegiul Naţional de Arte │
│Ştefan │„Dinu Lipatti”, Bucureşti │
│George │ │
└───────────┴──────────────────────────┘
ANEXA 15 Programa şcolară pentru disciplina DESEN Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Arte vizuale Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa de Desen pentru clasele V - VIII, pentru învăţământ integrat şi/sau suplimentar de artă pune bazele unei abordări sistematice şi comprehensive a gramaticii limbajului grafic. Aceasta îşi propune să ofere elevilor cu aptitudini în domeniul artistic - vizual şi care intenţionează să participe la dezvoltarea culturii vizuale, contexte de învăţare cu o perspectivă de educaţie aprofundată. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore/săptămână pentru toţi cei patru ani de şcolaritate. Prin statutul său, obiectul de studiu Desen promovează alături de Pictură şi Modelaj cultivarea disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi crează premisele unui transfer cognitiv şi senzorial către celelalte discipline şi în viaţa socială, prin receptarea formelor în desen ca o componentă esenţială interdisciplinară în dezvoltarea imaginaţiei. Programa disciplinei Desen este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competenţe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagini şi forme artistice, prin apelul la trăirea totală şi prin exprimarea liberă şi creativă. Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri de cunoştinţe structurate, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Desen jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea competenţelor specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de mijloacele şi de materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului de studiu şi sunt mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe dezvoltarea interesului copilului şi pe implicarea în activitate. Competenţe generale 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice desenului 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Determinarea spaţiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea - exerciţii de diferenţiere a formelor prin puncte, linii, pete valorice şi prin contrastul închis-deschis – exerciţii de observare şi schiţare sumară a realităţii obiective prin semne grafice 1.2. Orientarea spaţială a privirii în observarea formelor prin puncte, linii şi pete valorice în cadrul imaginii plastice - observarea raporturilor dintre formele din natură şi identificarea modalităţilor de transpunere în spaţiul plastic – organizarea spaţiului plastic cu ajutorul formelor fundamentale – compunerea formelor prin raportul mare-mic, mic-mare – studii de forme dispuse orizontal şi vertical – studii de forme dispuse oblic ascendente sau descendente – compunerea formelor pe axe orizontale şi verticale în compoziţia statică – compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziţia dinamică 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice desenului 2.1. Identificarea potenţialului de exprimare a elementelor de limbaj grafic cu ajutorul instrumentelor specifice desenului în creion - exerciţii de obţinere a punctelor prin diferite procedee şi tehnici ale desenului – trasare a unor linii drepte de diferite dimensiuni – exerciţii cu linii curbe închise, deschise – trasarea unor linii subţiri, groase în duct continuu şi/sau întrerupte – trasarea unor linii orizontale, verticale, oblice simple şi paralele – gruparea liniilor paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziţii – intersectarea şi gruparea liniilor paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziţii – exerciţii de obţinere a liniei modulate subţire-groasă – obţinerea unor tipuri de haşură orizontală, verticală, oblică şi intersectată – obţinerea petei de valoare prin haşură (grupare contopită de linii paralele) – exerciţii de diferenţiere a formelor prin haşură 2.2. Valorificarea posibilităţilor variate de exprimare a elementelor de limbaj plastic prin tehnici specifice - exerciţii de diferenţiere şi trecere treptată de la lumină la umbră prin degradeuri de valoare în cadrul studiului după natură – structurarea diferitelor suprafeţe prin procedeul haşurării – realizarea de schiţe şi studii după natură, utilizând tehnica desenului în creion 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate 3.1. Alcătuirea spaţiului plastic pe baza posibilităţilor variate de generare a formelor plastice conform unor opţiuni personale - exerciţii de sugerare a luminii şi umbrei prin gruparea punctelor aerate - aglomerate – sugerarea unei forme tridimensionale prin gruparea punctelor pe dimensiuni şi poziţii – sugerarea grafică a stărilor de concentrare/dispersare – exerciţii de organizare a spaţiului plastic cu ajutorul liniei ca element de limbaj – sugerarea unei forme tridimensionale prin gruparea liniilor – studii după natură (construcţie şi valoraţie) 3.2. Structurarea liniară a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spaţiului plastic - exerciţii de construcţie a formelor plastice în sugerarea unor forme naturale – realizarea de crochiuri în compunerea imaginii plastice cu ajutorul punctelor, a liniilor şi a petelor de valoare – exerciţii de proporţionare a unor forme orizontale, verticale oblice – redarea unor forme fundamentale în diferite poziţii: singure şi/sau într-un ansamblu – exerciţii de sugerarea luminii şi umbrei prin linie valorată şi/sau haşurare, în creion 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări - analiză de imagine a lucrării realizate – exerciţii de argumentare, utilizând limbajul de specialitate – analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior 3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive - realizarea de schiţe şi studii după natură – realizarea de schiţe de compoziţie pe teme echilibru şi dinamism folosind minimum de elemente de limbaj Conţinuturi
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Materiale │Hârtie format A3, A4; │
│utilizate │Instrumente utilizate │
│pentru │pentru desen: de exemplu, │
│desen │creioane de diferite │
│ │tării, gumă de şters. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Generarea elementelor de │
│Tehnicile │limbaj: │
│desenului │- tehnici de generare a │
│- desenul │punctului/punctelor │
│în creion │- tehnici de generarea │
│ │liniei/liniilor │
│ │- tehnici de haşurare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Punctul ca formă şi │
│ │dimensiune │
│ │Linia; Dominantele liniare│
│ │ale realităţii obiective │
│Elemente de│Tipuri de linii pe baza │
│limbaj │posibilităţilor de trasare│
│grafic │şi valorare (subţire, │
│ │groasă, egală, vibrată, │
│ │simplă, complexă); │
│ │Grupări liniare, haşura, │
│ │pata de valoare şi forma │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Crochiul, studiul după │
│ │natură în desen, │
│ │compoziţia. │
│ │Sugerarea formelor şi a │
│ │volumelor prin linie; │
│ │Sugerarea formelor şi a │
│Forme de │volumelor prin valoare │
│expresie │Structurarea expresivă a │
│grafică │spaţiului plastic │
│ │bidimensional │
│ │Contraste specifice │
│ │expresiei grafice │
│ │- Contraste de formă; │
│ │- Contraste de poziţie; │
│ │- Contrastul clar-obscur │
│ │(închis-deschis). │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Ipostaze compoziţionale │
│ │ale elementelor de limbaj:│
│ │Punctele ca staticitate, │
│ │dinamism şi orientare │
│ │Ritm şi spaţiu prin │
│ │grupări liniare │
│ │Împărţirea expresivă a │
│ │spaţiului. Compoziţia │
│ │liberă. │
│ │Dominanta compoziţională │
│ │orizontală, verticală, │
│Compoziţia.│oblică │
│Noţiuni │Articularea întregului pe │
│elementare │un singur centru │
│ │compoziţional │
│ │Articularea întregului pe │
│ │mai multe centre │
│ │compoziţionale │
│ │Compoziţia închisă │
│ │Compoziţia deschisă │
│ │Simetrie. Proporţii, │
│ │direcţii - tensiuni │
│ │Opoziţie de tensiuni │
│ │marcată prin valoare │
│ │Echilibru de suprafeţe │
│ │valorate │
└───────────┴──────────────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Transpunerea din spaţiul natural în spaţiului plastic a realităţii obiective prin punct, linie, pată - exerciţii de compunere - recompunere a spaţiului plastic prin linii şi pete valorice 1.2. Identificarea modurilor de articulare a formelor din natură şi corespondenţele acestora în spaţiul plastic - exerciţii de observare a relaţiei lumină şi umbră în sugerarea volumului şi a spaţiului prin valoare 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice desenului 2.1. Diversificarea modalităţilor de exprimare plastică cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite - exerciţii de obţinere a punctelor prin diferite procedee şi tehnici ale desenului în creion şi/sau cărbune de desen – exerciţii de redare a formelor folosind linia modulată – exerciţii de obţinere a unor tipuri de haşură orizontală, verticală, oblică şi intersectată – exerciţii de haşură-pată valorică în redarea formelor – redarea formelor pe structuri orizontale, verticale, oblice – exerciţii de poziţionare a petelor valorice în redarea şi sugerarea volumului şi a spaţiului – obţinerea unei diversităţi de forme prin sensuri de pete valorice 2.2. Amplificarea potenţialului de exprimare plastică cu ajutorul tehnicilor specifice - accentuarea graduală a contrastelor valorice prin haşură – obţinerea, pe baza procedeelor tehnice valenţe expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor studii după natură şi/sau compoziţii 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate 3.1. Alcătuirea imaginii plastice prin articularea elementelor structurale ale unei realităţi obiective - dispunerea formelor bidimensionale pe direcţii orizontale şi verticale în compoziţia statică – dispunerea formelor bidimensionale pe direcţii diagonale ascendente, descendente, curbe în compoziţia dinamică – compunerea unor suprafeţe cu forme bidimensionale pe baza raportului gol - plin, plin - gol 3.2. Structurarea spaţiului plastic prin forma şi pata valorică - realizarea de schiţe şi studii după natură – realizarea de compoziţii grafice pe o temă dată 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări - analiză de imagine a lucrării realizate – exerciţii de argumentare, utilizând limbajul de specialitate – analiza comparativa a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior 3.3. Implicarea în proiecte de punere în valoare a unor produse originale, realizate în tehnici grafice - realizarea de expoziţii cu lucrări originale în spaţii diverse – expunerea unor lucrări/produse originale în cadrul unor expoziţii tematice Conţinuturi
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Domenii de│CLASA a VI-a │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Haşura în creion, Haşura │
│ │cărbune. │
│ │Structurarea suprafeţelor │
│Tehnicile │cu aspecte diferite prin │
│desenului:│haşurare. │
│ │Posibilităţi de expresie │
│ │plastică a suprafeţei │
│ │(petei) │
│ │Tehnica mixtă │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Forma ca element de limbaj:│
│ │mărime, poziţie, textură. │
│ │Construcţia formei: Forma │
│Elemente │bi şi tridimensională, │
│de limbaj │modalităţi de generare, │
│grafic │valorare şi texturare │
│ │Valoarea; Scala valorilor │
│ │(tonală). │
│ │Valori apropiate. Valori │
│ │contrastante │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Forme de │Studiul după natură │
│expresie │Sugerarea volumului şi │
│grafică │spaţiului prin linie şi │
│ │valoare │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Spaţiul natural şi spaţiul │
│ │plastic │
│ │Transpunerea formelor │
│ │naturale în forme plastice │
│ │prin punct, linie şi pată │
│ │valorică. │
│ │Golul - formă în raportul │
│ │dintre forme │
│ │Organizarea spaţiului │
│Compoziţia│expresiv prin punct, linie │
│ │şi pete valorice. │
│ │Expresivitatea în │
│ │compoziţia bidimensională │
│ │Geometria formelor │
│ │compoziţionale: │
│ │- Spirala, piramida │
│ │- Arcul, cercul │
│ │compoziţia statică şi │
│ │compoziţia dinamică în │
│ │expresie grafică │
└──────────┴───────────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Evidenţierea atributelor expresive ale formelor din lumea reală prin sublinieri plastice - compunerea spaţiului plastic bidimensional prin puncte, linii, forme şi pete valorice – exerciţii de structurare a petelor valorice – amplificarea expresivităţii formelor bidimensionale prin texturarea suprafeţelor 1.2. Valorificarea mesajelor comunicate în limbaj vizual pentru obţinerea de noi compoziţii figurative sau abstracte - compunerea spaţiului plastic bidimensional pe baza relaţiei plin - gol în sugerarea volumului – exerciţii de observare şi redare a formelor în compunerea şi sugerarea spaţiului plastic – exerciţii de echilibrare a unor forme contrastante ca mărime, valoare şi textură 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice desenului 2.1. Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor şi tehnicilor diverse specifice desenului, pe baza caracteristicilor acestora - realizarea de schiţe şi studii în tehnici adecvate subiectului şi dimensiunilor suportului ales – exerciţii de trasare a liniei modulate în redarea unor forme – exerciţii de valoraţie în diferite moduri în funcţie de particularităţile instrumentelor folosite – obţinerea unei diversităţi de-suprafeţe valorate prin procedee tehnice diverse – obţinerea contrastului valoric prin linie modulată şi/sau pată valorică (haşurată) – redarea graduală a luminii şi umbrei prin valoraţie în sugerarea volumetrică a formelor 2.2. Valorificarea potenţialului expresiv al elementelor de limbaj grafic în obţinerea de compoziţii intenţionate - exerciţii de şi compunere a formelor echilibrate în prin linii, pete valorice – redarea şi compunerea unor forme şi ale unor structuri pe axe orizontale şi verticale în compoziţia statică – exerciţii de obţinere a formelor pe trasee ascendente, descendente în compoziţia dinamică 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate 3.1. Explorarea modalităţilor de exprimare a mesajelor în compoziţii noi, originale - realizarea echilibrului compoziţiei prin repartizarea simetrică sau asimetrică a formelor – exerciţii de compunere a formelor pe centre de interes în compoziţia închisă – compunerea formelor pe centre de interes în compoziţia deschisă – exerciţii de configurare a unor forme echilibrate şi expresive pe verticală, orizontală, diagonală – dispunerea şi intersectarea bidimensională a unor forme configurate geometric sau negeometric 3.2. Constituirea spaţiului plastic pe baza expresivităţii limbajului plastic - realizarea de schiţe şi studii după natură – realizarea de compoziţii grafice pe o temă dată 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operelor de artă - analiza de imagine – exerciţii de argumentare, utilizând limbajul de specialitate – analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior 3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidenţă produse artistice noi, creative - realizarea de schiţe şi studii după natură în spaţiul plastic bidimensional – realizarea de schiţe şi studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiştilor plastici de referinţă români şi străini – propuneri de proiecte în expresie grafică pentru un spaţiu dat Conţinuturi
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Domenii de│Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Accepţiuni ale conturului │
│ │în desen: │
│ │a) Suprafaţa spaţiului │
│Tehnicile │plastic │
│desenului:│b) Suprafaţa pată de │
│ │valoare (forma) │
│ │Tehnica desenului în tuş/ │
│ │laviu │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Morfologia imaginii │
│ │plastice: de la subiect la │
│ │lucrarea de studiu │
│Elemente │Construcţia formei prin │
│de limbaj │valoare: │
│specific │Forme tridimensionale │
│ │definite prin: │
│ │- linie valorată │
│ │- contrastul valoric │
│ │clar-obscur │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Forme de │Compoziţia grafică │
│expresie │Rolul compoziţiei în cadrul│
│grafică │studiului după natură │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Dezordine şi ordine prin │
│ │punct, linie, pată; │
│ │Concentrare-dispersare prin│
│ │punct, linie, pată; │
│ │Organizarea spaţiului │
│ │plastic: împărţirea │
│ │suprafeţei, prin linii │
│ │drepte şi linii curbe │
│ │Mişcare în spaţiul │
│ │nedeterminat de gravitaţie │
│ │prin linie, pată şi punct │
│Compoziţia│Dispunerea compoziţională │
│ │orizontal, vertical ca │
│ │structurare statică; │
│ │Sensul ascendent, │
│ │descendent ca structurare │
│ │compoziţională dinamică; │
│ │Compoziţia grafică închisă.│
│ │Compoziţia grafică │
│ │deschisă; │
│ │Simetria, asimetria şi │
│ │echilibrul. │
│ │Ritmul formelor statice, │
│ │ritmul formelor dinamice. │
└──────────┴───────────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Constituirea unui spaţiu plastic original prin opţiuni personale în dialogul cu realitatea vizibilă - exerciţii de constituire a spaţiului plastic bidimensional şi a formelor expresive prin puncte linii, pete valorice – elaborarea de schiţe (crochiuri) după corpul uman în poziţii statice şi în mişcare după model şi/sau din memorie – elaborarea de schiţe (crochiuri) după figura umană: construcţie şi expresie 1.2. Remodelarea spaţiilor şi formelor printr-un demers plastic intenţionat şi prin tehnici specific desenului - recunoaşterea unor structuri naturale transcodate în forme bidimensionale, decorative – realizarea de variante compoziţionale originale, pe baza unei forme din natură, stilizate – studiul formelor mari, funcţionale, din categoriile: vegetal, animal mineral după natură şi din memorie 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice desenului 2.1. Punerea în valoare a atributelor specifice tehnicilor desenului în creion şi/sau cărbune - exerciţii de haşurare pentru obţinerea petelor valorice diferit structurate/texturate – accentuarea contrastelor valorice realizată prin aplicarea de tehnici grafice combinate 2.2. Amplificarea posibilităţilor de expresie grafică prin utilizarea tehnicilor mixte specifice desenului - accentuarea expresivităţii formei prin aplicarea de tehnici grafice mixte – exerciţii de obţinere a unei forme-modul şi repetarea ei în obţinerea ritmului decorativ – compunerea prin intersectarea, structurarea şi sugerarea volumelor formelor configurate geometric 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific desenului în contexte variate 3.1. Explorarea modalităţilor de exprimare a mesajelor prin compoziţii originale - echilibrarea formelor între ele prin raportul de cantitate, mare-mic, mic-mare – echilibrarea formelor bidimensionale prin raportul valoric de greutate – exerciţii de sugerare a ritmului prin repetiţia unor forme în diverse direcţii – sugerarea ritmului în echilibrul static prin repetiţia formelor orizontale, verticale – sugerarea mişcării prin repetiţia formelor diagonale ascendente, descendente – utilizarea simetriei şi asimetriei în compoziţii – obţinerea unui modul şi repetarea lui pe o suprafaţă dată – studii după fragmente ale corpului uman şi raportarea lor la întreg – exerciţii de proporţionare a corpului uman – compunerea formelor pe axe orizontale şi verticale în compoziţia statică – compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziţia dinamică – realizarea centrului de interes în cadrul unei compoziţii închise – exerciţii de compunere a formelor pe centre de interes în compoziţia deschisă – trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporţiilor formelor corpului uman – raportarea diversităţii formelor la unitatea şi armonia compoziţiei 3.2. Valorificarea comunicării prin imagini pe baza expresivităţii limbajului grafic - realizarea de schiţe şi studii după natură – realizarea de compoziţii grafice pe o temă dată 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operelor de artă - analiza de imagine – exerciţii de argumentare, utilizând limbajul de specialitate – analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior 3.4. Dezvoltarea capacităţii de a ocroti şi a pune în valoare patrimoniul artistic naţional şi internaţional - realizarea de schiţe şi studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiştilor de referinţă români şi străini – realizarea de schiţe şi studii proprii noi în compoziţii plastice şi/sau decorative bidimensionale Conţinuturi
┌──────────┬───────────────────────────────────┐
│Domenii de│Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────────────┤
│ │Tehnici de subliniere expresivă a │
│Tehnicile │unor repere în cadrul studiului │
│desenului:│după natură şi a compoziţiilor │
│ │grafice │
├──────────┼───────────────────────────────────┤
│ │Expresivitatea şi firescul prin │
│Elemente │structuri de exaltare optică în │
│de limbaj │determinarea compoziţiilor cu │
│grafic │caracter figurativ │
│ │Forma şi expresia ornamentală; │
│ │Stilizarea │
├──────────┼───────────────────────────────────┤
│Forme de │Portretul - expresia grafică a │
│expresie │corpului şi figurii umane │
│grafică │ │
├──────────┼───────────────────────────────────┤
│ │Ritm - forme bidimensionale: ritmul│
│ │plin-gol, mare-mic; Ritmul, linia │
│ │şi accentul │
│ │Ritmuri pe direcţii ascendente şi │
│ │descendente; │
│ │Ritmul şi mişcarea; repetiţia │
│ │Simetria - asimetria şi echilibrul;│
│ │Relaţia forme │
│Compoziţia│bidimensionale-repetiţie-structuri;│
│ │Verticala şi diagonala în sugerarea│
│ │volumelor; │
│ │Axele şi centrul de greutate │
│ │Proporţia corpului uman în │
│ │compoziţie │
│ │Proporţia corpului uman; Canonul, │
│ │expresie a proporţiei ideale │
│ │Diversitatea formelor în unitatea │
│ │şi armonia compoziţiei │
└──────────┴───────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Desen. În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza şi atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a mesajelor prin tehnici grafice. Materialele şi instrumentele de lucru vor fi adecvate tehnicilor specifice pentru obţinerea unei performanţe artistice plastice. Domeniile de conţinut corespund temelor plastice, iar exemplele de învăţare corespund unităţilor de învăţare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Desen. Programa şcolară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităţilor de vârstă şi intereselor elevilor din ciclul gimnazial şi lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme şi subiecte dorite de către aceştia. Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înţelegerea conceptelor, cât şi utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competenţe de analiză de imagine şi de susţinere orală a lucrărilor proprii. Dobândirea competenţelor generale şi specifice stabilite în programă se realizează prin activităţi predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual şi în grup şi participarea la cât mai multe concursuri de artă şi expoziţii. Pentru dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat şi încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluţie. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovaţia şi exprimarea creativităţii. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obţine un anume produs finit. Înţelegerea faptului că într-o creaţie artistică rezultatul final, cât şi răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare şi eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire şi abordare artistică. Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor şi a instrumentelor de lucru: - hârtie de desen albă şi nuanţată de diferite grosimi şi texturi diferite, carton; – creioane, cărbune de desen, cărbune presat; – foarfece, cutter, adezivi. În funcţie de subiect, de unitatea de învăţare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanţă pentru anul şcolar etc.), pot fi organizate activităţi în afara şcolii care susţin demersul didactic derulat la clasă, precum: - vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziţiei permanente sau pentru a participa la diferite ateliere; – vizite la expoziţii organizate cu diferite ocazii; – participarea la expoziţii stradale; – participarea la ateliere tematice (de exemplu, reciclarea hârtiei, realizarea de colaje/afişe/panouri etc.); – organizarea de întâlniri cu artişti plastici consacraţi, oameni de cultură, specialişti în domeniu etc.; – participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme; – participarea la concursuri şcolare sau la simpozioane pentru elevi; Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi a învăţării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor, dar să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent, de asemenea, pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp. Grup de lucru
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Constantin,│Institutul de Ştiinţe ale │
│Ioana │Educaţiei │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Conţ │Liceul de Arte Plastice │
│Adriana │Nicolae Tonitza - │
│ │Bucureşti │
└───────────┴──────────────────────────┘
ANEXA 16 Programa şcolară pentru disciplina MODELAJ Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Arte vizuale Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa de Modelaj pentru clasele V - VIII continuă perspectiva promovată încă de la clasa pregătitoare la disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice şi la clasele I - IV la disciplina Educaţie plastică. Aceasta îşi propune să ofere elevilor contexte de învăţare cu o perspectivă de educaţie aprofundată, prin descoperirea de aptitudini de a se exprima în forme tridimensionale şi care intenţionează să participe la dezvoltarea culturii artistice - vizuale. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 1 oră/săptămână pentru toţi cei patru ani de şcolaritate. Prin statutul său, obiectul de studiu Modelaj promovează cultivarea sensibilităţii, a disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi crează premisele unui transfer de aptitudini şi cunoştinţe către celelalte discipline şi în viaţa socială, prin receptarea formelor în spaţiu ca o componentă esenţială interdisciplinară în dezvoltarea imaginaţiei. Programa disciplinei Modelaj este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competenţe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagini şi forme tridimensionale, prin apelul la trăirea artistică şi prin exprimarea liberă şi creativă. Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri de cunoştinţe structurate, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Modelaj jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea competenţelor specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de mijloacele şi de materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului de studiu şi sunt mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe dezvoltarea interesului copilului şi pe implicarea în activitate. Competenţe generale 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice modelajului 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Determinarea spaţiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea tridimensională - modelarea părţilor componente ale unei figuri şi asamblarea într-un întreg prin sudarea părţilor componente – realizarea unui obiect simplu cu ajutorul degetelor prin apăsare şi deformare fără a completa cantitatea iniţială de material 1.2. Observarea raporturilor dintre formele din natură şi identificarea modalităţilor de transpunere în spaţiul plastic modelat - organizarea spaţiului plastic cu ajutorul formelor fundamentale tridimensionale – compunerea formelor în spaţiu prin raportul mare-mic, mic-mare – obţinerea, prin modelare, de forme tridimensionale dominant orizontal şi vertical inspirate de forme naturale – obţinerea, prin modelare, de forme tridimensionale dominant oblice, ascendente/descendente 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice modelajului 2.1. Identificarea potenţialului de exprimare în limbaj tridimensional cu ajutorul tehnicilor specifice modelajului - iniţierea în tehnica modelării prin amprentare şi deformarea lutului, prin rupere şi prin adăugare cu mâna – exerciţii de eliminare a unor părţi din forma compactă de lut, folosind eboşoarul – exerciţii de modelare prin combinarea celor două tehnici – iniţierea în realizarea unei suprafeţe plane (placă) modelate, din lut – aplicarea pe o placă de lut a unor fâşii de forme curbate – exerciţii cu puncte pozitive de diferite dimensiuni pe o suprafaţă plană – modelarea unei suprafeţe cu forme pozitive, curbe închise, deschise – exerciţii cu linii scobite curbe închise, deschise – trasarea în negativ şi pozitiv a unor linii subţiri, groase, orizontale, verticale, oblice simple şi paralele – exerciţii în pozitiv şi negativ cu forme liniare paralele drepte, curbe, frânte în diferite poziţii – exerciţii de obţinere a liniei modulate subţire-groasă în negativ şi/sau pozitiv – exerciţii de obţinere a unor muchii cu ajutorul eboşoarului 2.2. Valorificarea posibilităţilor variate de exprimare volumetrică prin tehnici specifice modelajului - obţinerea de forme expresive tridimensionale prin deformare, adăugare şi eliminare dintr-un volum compact – exerciţii de obţinere a unor forme tridimensionale prin relaţia formă-volum – obţinerea unor forme tridimensionale în sugerarea volumului, prin relaţia plan-muchie – realizarea de schiţe şi studii după natură, utilizând diverse tehnici specifice modelajului 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate 3.1. Alcătuirea spaţiului plastic pe baza posibilităţilor variate de generare a formelor expresive prin modelare - organizarea unei suprafeţe plane modelate (placă) cu ajutorul grupărilor de forme liniare în pozitiv sau negativ (relief), pe o temă dată – organizarea unei suprafeţe plane modelate (placă) cu ajutorul grupărilor de forme simple, elementare, recognoscibile în pozitiv sau negativ(relief), după natură – exerciţii de generare a unor forme expresive cu suprafeţe cu aspect diferit – accentuarea contrastului între lumină şi umbră prin accentuarea înălţimii formelor în pozitiv - negativ, în relief – modelare expresivă, adaptată temei plastice abordate 3.2. Structurarea volumetrică a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spaţiului plastic tridimensional - exerciţii de orientare în spaţiul plastic volumetric sugerat de spaţiul natural – exerciţii de proporţionare a unor forme tridimensionale orizontale, verticale oblice în negativ sau pozitiv 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări - analiză de imagine a formei tridimensionale create – analiza comparativă a imaginii plastice – studiul evoluţiei structurii compoziţionale în demersul artistic propriu 3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive - realizarea în volum a unor crochiuri şi studii modelate în volum – expunerea lucrărilor realizate în spaţii nonformale Conţinuturi
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Materiale │ │
│şi │Lut │
│instrumente│Eboşoare │
│utilizate │ │
│în modelaj │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Iniţiere în tehnica │
│ │modelării cu ajutorul │
│ │mâinii │
│ │Realizarea unui obiect │
│ │simplu cu ajutorul │
│ │degetelor prin apăsare şi │
│ │deformare fără a completa │
│ │cantitatea iniţială de │
│ │material │
│ │Crearea de grupări de │
│ │amprente obţinute în lut │
│Tehnicile │prin presarea unor obiecte│
│modelajului│de forme diferite │
│ │Modelarea părţilor │
│ │componente ale unei figuri│
│ │si asamblarea într-un │
│ │întreg prin sudarea │
│ │părţilor componente │
│ │Tehnica adăugării │
│ │Tehnica eliminării din │
│ │bloc │
│ │Tehnica deformării │
│ │Tehnica mixtă │
│ │Incizia │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Planul │
│Elemente de│Punctul (forma punctului) │
│limbaj │Despre formă şi volum │
│ │Muchia │
│ │Amprenta │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Adâncimea si înălţimea │
│ │reliefului │
│Forme de │Repetiţia │
│expresie │Forma statică şi forma │
│Relieful │dinamică în relief │
│plat │Mijloace elementare de │
│ │expresie tridimensională │
│ │Proporţia volumelor │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Dominante compoziţionale │
│Compoziţia │ale volumelor │
│ │Verticala, orizontala, │
│ │oblica, arcul, sfera │
└───────────┴──────────────────────────┘
CLASA A VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Transpunerea din spaţiul natural în spaţiului plastic a realităţii obiective prin forme tridimensionale - exerciţii de alcătuire a spaţiului plastic tridimensional prin forme în negativ, puncte şi linii – exerciţii de alcătuire a spaţiului plastic tridimensional prin plane, muchii şi volume, plin şi gol 1.2. Identificarea modurilor de articulare a formelor din natură şi corespondenţele acestora în spaţiul plastic tridimensional - exerciţii de linie modulată în basorelief – exerciţii de observare a relaţiei volum - spaţiu prin relaţia plin - gol 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice modelajului 2.1. Diversificarea modalităţilor de exprimare plastică în modelaj cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite, a eboşoarelor - obţinerea unei diversităţi de volume prin modelare – obţinerea contrastului de mărime (mare-mic, mic-mare) – modelarea unui ansamblu de forme configurate geometric în basorelief 2.2. Amplificarea potenţialului de exprimare plastică cu ajutorul tehnicilor specifice - redarea volumelor prin accentuarea contrastului plin - gol – obţinerea unor suprafeţe, muchii şi forme tridimensionale prin contraste variate de suprafaţă – redarea expresivităţii basoreliefului prin raportul volumetric mare-mic şi prin contrastul de lumină- umbră 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate 3.1. Alcătuirea imaginii plastice în volum prin articularea elementelor structurale - exerciţii de alăturare a unor forme intenţionate dispuse în relaţia aglomerat-dispersat pe o placă de lut – dispunerea formelor tridimensionale pe direcţii orizontale şi verticale în compoziţia statică – dispunerea formelor tridimensionale pe direcţii diagonale ascendente, descendente, curbe în compoziţia dinamică, în sugerarea mişcării – compunerea unor suprafeţe cu forme volumetrice pe baza raportului plin - gol în basorelief – exerciţii de compunere a volumelor în forme statice sau dinamice în compoziţii 3.2. Structurarea spaţiului plastic bazată pe observarea formelor naturale şi a diferitelor moduri de articulare a acestora în volum - obţinerea spaţiului plastic expresiv prin structurarea în volume modelate a unor forme naturale – obţinerea expresivităţii formelor tridimensionale pe baza studiului diferitelor moduri de articulare a formelor din natură 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări - analiză de imagine a formei tridimensionale realizate – analiza comparativă a imaginii plastice – studiul evoluţiei structurii compoziţionale în demersul artistic propriu 3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidenţă produse artistice noi, creative - realizarea de schiţe şi studii după natură în volum – expunerea lucrărilor realizate în spaţii nonformale Conţinuturi
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Tehnica deformării │
│Tehnicile │Tehnica adăugării │
│modelajului │Tehnică mixtă │
│ │Amprenta │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Planul-muchia şi │
│ │alăturarea de forme │
│ │tridimensionale în │
│ │redarea volumelor │
│ │Punctul ca formă: │
│ │- punctul pozitiv; │
│ │punctul negativ │
│ │Linia ca formă: │
│ │- linia pozitivă - │
│ │muchia │
│ │- linia negativă - │
│Elemente de │incizia │
│limbaj. │Forma. Forme │
│Clasificări │geometrice conţinute │
│ │în structuri naturale │
│ │Volumul. Volumul în │
│ │configurări geometrice│
│ │sau plastice │
│ │Proporţiile şi │
│ │raporturile între │
│ │volume (raportul │
│ │mare-mic, mic-mare) │
│ │Geometria volumelor: │
│ │- Spirala, arcul de │
│ │cerc │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Suprafaţa (aspectul │
│ │suprafeţei, structuri │
│ │ale suprafeţei, rolul │
│ │suprafeţei cu aspecte │
│Forme de │diferenţiate) │
│expresie │Relaţia suprafaţă - │
│tridimensională│plan, formă - volum, │
│Basorelieful │plan - muchie │
│ │Proporţia volumelor │
│ │prin raportul mare - │
│ │mic │
│ │Adâncimea şi înălţimea│
│ │basoreliefului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Compoziţia statică în │
│ │basorelief │
│ │Compoziţia dinamică în│
│ │basorelief │
│ │Alăturarea unor volume│
│ │oblice, curbe în │
│Compoziţia │sugerarea mişcării │
│ │Centrul de interes │
│ │încorporat în │
│ │interiorul volumului │
│ │sau în afara lui │
│ │Aglomerat-dispersat în│
│ │basorelief │
└───────────────┴──────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Evidenţierea caracteristicilor categoriilor de limbaj plastic tridimensional în compoziţii plastice noi, prin exprimarea clară a mesajelor intenţionate - exerciţii de configurare a unui spaţiu plastic în relief, prin forme plane, stilizate, pe baza relaţiei plin-gol – exerciţii de obţinere a spaţiului plastic tridimensional prin plane, muchii şi volume, plin şi gol, prin forme în relief înalt (mezorelief) 1.2. Valorificarea opiniilor proprii referitoare la mesaje comunicate prin limbaj vizual în obţinerea de noi compoziţii plastice prin studiu după natură - exerciţii de redare a volumelor prin contrastul mare - mic în mezorelief – exerciţii de observare a formelor în redarea volumelor şi a spaţiului prin relaţia plin-gol, concav-convex 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice modelajului 2.1. Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor şi tehnicilor diverse specifice modelajului, prin evidenţierea caracteristicilor acestora - obţinerea unei diversităţi de forme tridimensionale şi texturi de suprafaţă – realizarea de forme tridimensionale prin tehnica traforului – obţinerea contrastului de mărime a volumelor, accentuarea expresivităţii acestora prin procedee tehnice 2.2. Valorificarea elementelor de limbaj plastic prin studiu după natură în obţinerea de compoziţii plastice intenţionate - exerciţii de configurare a unor forme după natură în volume echilibrate şi expresive pe verticală, orizontală, oblic – modelarea unor volume după natură cu semnificaţie ascendentă sau descendentă – exerciţii de compunere a volumelor în echilibru în forme statice sau dinamice 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate 3.1. Exprimarea modalităţilor de transmitere a mesajelor în compoziţii tridimensionale noi - exerciţii de compunere a unor forme tridimensionale dispuse spaţial stabilind un raport plin-gol intenţionat – obţinerea unor structuri în forme tridimensionale dispuse spaţial – exerciţii de obţinere a unor volume dispuse spaţial în compoziţii închise cu centru de interes – obţinerea unor volume dispuse spaţial în compoziţii deschise cu centru de interes – proporţionarea generală a geometriei corpului uman 3.2. Aprecierea critica a operelor de artă - analiza de imagini şi/sau a formei tridimensionale create – analiza comparativă a unor imaginii plastice, utilizând limbajul de specialitate – evidenţierea structurii compoziţionale în cadrul unui demers artistic propriu 3.3. Iniţierea capacităţii de a pune în valoare patrimoniul artistic naţional şi internaţional - realizarea de schiţe după lucrări/opere de artă ale unor sculptori de referinţă români şi străini – studii de documentare după teme date 3.4. Realizarea de proiecte ce pun în evidenţă produse artistice noi - realizarea de schiţe şi studii în volum după natură – expunerea lucrărilor în spaţii nonformale 3.5. Transformarea spaţiilor şi formelor tridimensionale printr-un demers plastic intenţionat şi prin tehnici specifice modelajului - exerciţii de compunere - descompunere a unor forme tridimensionale în scopul obţinerii de noi expresivităţi – propuneri de proiecte de lucrări/forme volumetrice spaţiale pentru un spaţiu dat Conţinuturi
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Tehnică mixtă │
│ │Crearea expresivităţii│
│ │prin tehnici ale │
│Tehnicile │modelajului │
│modelajului │Amprenta │
│ │Expresivitatea │
│ │modelajului prin │
│ │accentuarea tehnicilor│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Armonizarea │
│ │elementelor de limbaj │
│ │Relaţia volum -spaţiu │
│ │(golul- plinul) │
│Elemente de │Volumul poziţie şi │
│limbaj │echilibrul orizontal │
│ │sau vertical │
│ │Poziţionarea volumului│
│ │în echilibru orizontal│
│ │sau vertical │
│ │Geometria volumelor │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Structuri ale │
│ │suprafeţei, rolul │
│ │suprafeţei cu aspecte │
│ │diferenţiate │
│Forme de │Relaţia suprafaţă - │
│expresie │volum │
│Relieful înalt │Contraste de volume: │
│(mezorelieful).│contrastul de │
│Altorelief │dimensiune mare-mic, │
│ │mic- mare, contrastul │
│ │concav-convex în │
│ │relief │
│ │Adâncimea şi înălţimea│
│ │reliefului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Expresivitate în │
│ │compoziţia │
│ │tridimensională │
│ │Compoziţii orizontale │
│ │şi compoziţii │
│ │verticale │
│ │Compoziţia închisă în │
│ │tridimensional │
│ │Compoziţia deschisă în│
│Compoziţia │tridimensional │
│ │Centrul de interes │
│ │Aglomerat-dispersat în│
│ │relief │
│ │Intersecţia volumelor │
│ │Proporţiile corpului │
│ │uman în poziţie │
│ │statică şi în mişcare │
│ │(crochiuri de mişcare │
│ │şi compoziţie) │
└───────────────┴──────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Relaţionarea categoriilor de limbaj plastic în compoziţii plastice tridimensionale noi, printr-un demers coerent - exerciţii de configurare a unui spaţiu plastic în relief (altorelief) prin plane şi muchii pe baza relaţiei plin-gol – exerciţii de configurare a unui spaţiu plastic în ronde-bosse cu ajutorul limbajului şi tehnica modelajului 1.2. Maximizarea potenţialului de exprimare a elementelor de limbaj plastic cu ajutorul tehnicilor specifice - exerciţii de redare a volumelor în ronde-bosse prin contrastele plin - gol, neted - vibrat – studii de observare a formelor în redarea volumelor şi a spaţiului prin relaţionarea elementelor de limbaj cu mijloacele de expresie: contrastele mare-mic, plin - gol, concav - convex, neted - vibrat 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice modelajului 2.1. Modelarea formelor şi a suprafeţelor netede specifice artei decorative, cu ajutorul instrumentelor - obţinerea de forme geometrice, a unor forme plane netede, a unor ritmuri prin repetiţie în volum în basorelief/altorelief/rondebosse – exerciţii de modelare a unor forme tridimensionale ornamentale şi evidenţierea geometriei lor prin stilizare 2.2. Valorificarea caracteristicilor expresive ale elementelor decorative în compoziţii plastice intenţionate, în contexte variate - obţinerea unor structuri geometrice în forme tridimensionale dispuse spaţial – exerciţii de obţinere a unei forme-modul şi repetarea lui în basorelief sau în ronde-bosse – compunerea prin intersectarea spaţială a unor volume configurate geometric 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul specific modelajului în contexte variate 3.1. Explorarea modalităţilor de exprimare a mesajelor în compoziţii noi - compunerea formelor pe axe orizontale şi verticale în compoziţia statică – exerciţii de compunere a formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziţia dinamică – obţinerea unor volume dispuse spaţial în compoziţii închise cu centru de interes în interior – exerciţii de obţinere a unor volume dispuse spaţial în compoziţii deschise cu centru de interes în exterior – raportarea diversităţii formelor la unitatea şi armonia compoziţiei – modelarea unor volume cu semnificaţie ascendentă sau descendentă pe o armătură – proporţionare generală a geometriei corpului uman prin modelare în volum – exerciţii de modelare prin raportare a segmentelor corpului uman la întreg, a proporţiei capului, a expresiei – trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporţiilor formelor corpului uman 3.2. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operelor de artă - analiza de imagini şi/sau a formei tridimensionale create – analiza comparativă a unor imaginii plastice, utilizând limbajul de specialitate – evidenţierea structurii compoziţionale în cadrul unui demers artistic propriu 3.3. Dezvoltarea capacităţii de a ocroti şi a pune în valoare patrimoniul artistic naţional şi internaţional - realizarea de schiţe şi studii de documentare după lucrări/opere de artă ale sculptorilor de referinţă români şi străini 3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidenţă produse artistice noi, prin valorificarea conţinuturilor parcurse - realizarea de schiţe şi studii proprii noi în compoziţii decorative şi plastice tridimensionale în basorelief sau ronde-bosse – expunerea lucrărilor în spaţii nonformale 3.5. Remodelarea spaţiilor şi formelor prin demersuri plastic intenţionate şi prin tehnici specifice - propuneri de proiecte, de lucrări modelate în forme volumetrice pentru un spaţiu dat – compunerea prin intersectarea spaţială a unor volume prin contrastul plin- gol, configurate geometric sau negeometric Conţinuturi
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Tehnică mixtă │
│ │Rolul adăugării, │
│Tehnicile │eliminării şi deformării │
│modelajului│în cadrul tehnicilor │
│ │modelajului │
│ │Expresivitatea modelajului│
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Volumul în configurări │
│Elemente de│geometrice şi negeometrice│
│limbaj │Înglobarea spaţiului în │
│ │volum │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Forme de │Verticala şi diagonala în │
│expresie │ronde-bosse │
│Ronde-bosse│ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Unitate compoziţională │
│ │Armonie compoziţională │
│Mijloace de│Echilibru compoziţional │
│expresie │Ritm- relief │
│ │Expresivitate în │
│ │compoziţia tridimensională│
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Verticala şi diagonala în │
│ │ronde-bosse şi relief │
│ │Monumentalitate în │
│ │sculptură │
│ │Proporţia în compoziţie │
│ │(proporţia corpului uman) │
│ │Compoziţia decorativă - │
│ │principiile artei │
│ │decorative │
│ │Compoziţii orizontale şi │
│ │compoziţii verticale în │
│ │sculptură │
│ │Compoziţia închisă şi │
│ │compoziţia deschisă în │
│ │tridimensional │
│Compoziţia │Compoziţia statică, │
│ │dinamică şi închisă, │
│ │deschisă, compoziţia │
│ │simbolică, compoziţie │
│ │modulară în toate tipurile│
│ │de relief sau în │
│ │ronde-bosse │
│ │Geometria corpului uman, a│
│ │capului │
│ │Proporţia capului şi │
│ │expresia │
│ │Caricatura │
│ │Expresivitatea modelajului│
│ │Basorelieful şi relieful │
│ │înalt │
│ │Structuri tridimensionale │
└───────────┴──────────────────────────┘
Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Modelaj. Programa propune parcurgerea conţinuturilor prevăzute, într-o abordare graduală, care să permită înţelegerea fundamentată, logică, bazată pe percepţie, excluzând redarea mecanicistă şi exprimările proprii superficiale. De asemenea, programa permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităţilor de vârstă şi intereselor elevilor din ciclul gimnazial şi lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme şi subiecte dorite de către aceştia. În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza şi atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a sentimentelor în forme tridimensionale. În redarea mesajelor artistice se va avea în vedere corelarea studiului după natură cu exprimarea intenţionată a acestora. În formarea atitudinii critice a elevilor se recomandă utilizarea analizei propriilor lucrări, a operelor de artă şi dezvoltarea capacităţii de a pune în valoare patrimoniul artistic naţional şi internaţional. Materialele şi instrumentele de lucru vor fi adecvate tehnicilor specifice disciplinei Modelaj în obţinerea unei performanţe artistice plastice. Domeniile de conţinut corespund temelor plastice, iar exemplele de activităţi corespund unităţilor de învăţare. Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înţelegerea conceptelor, cât şi utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competenţe de susţinere orală a lucrărilor proprii. Dobândirea competenţelor generale şi specifice stabilite în programă se realizează prin activităţi predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual şi în grup şi participarea la cât mai multe concursuri de artă şi expoziţii. Pentru dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat şi încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluţie. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovaţia şi exprimarea creativităţii. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obţine un anume produs finit. Înţelegerea faptului că într-o creaţie artistică rezultatul final, cât şi răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare şi eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire şi abordare artistică. Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor şi a instrumentelor de lucru: - hârtie de desen albă de diferite dimensiuni; – lut de modelaj sau ceramic, ipsos; – creioane, eboşoare, inele, compas; – sârmă maleabilă, de diferite grosimi, rigle din lemn; – şpaclu, daltă, ciocan, ceară de izolaţie, săpun; – vase pentru preparat ipsosul. În funcţie de subiect, de unitatea de învăţare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanţă pentru anul şcolar etc.), pot fi organizate activităţi în afara şcolii care susţin demersul didactic derulat la clasă, precum: - vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziţiei permanente sau pentru a participa la diferite ateliere; – vizite la expoziţii organizate cu diferite ocazii; – participarea la expoziţii stradale; – participarea la târgurile cu produse tradiţionale, realizate manual (de exemplu, târgul Sărbătorilor de Iarnă, târgul de Ziua Naţională a României, târgul de mărţişor etc.); – participarea la ateliere tematice (de exemplu, confecţionarea de mărţişoare, negative pentru butaforie etc.); – organizarea de întâlniri cu artişti plastici consacraţi, meşteri populari, oameni de cultură etc.; – participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme; – participarea la concursuri şcolare sau la simpozioane pentru elevi; – participarea la activităţi de tip şezătoare alături de artişti sau specialişti în domeniu. Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi a învăţării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor, dar să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp. Grup de lucru
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Nume, prenume │Instituţie de │
│ │apartenenţă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în│
│ │Educaţie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe, │Colegiul de Naţional de│
│Gheorghiţă - │Arte „Octav Băncilă”, │
│Vornicu │Iaşi │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │Liceul de Arte Plastice│
│Curcan, Adrian│„Nicolae Tonitza”, │
│ │Bucureşti │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gavril, │Liceul de Arte Vizuale │
│Zmicala │“Romulus Ladea”, Cluj │
│ │Napoca │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulian, │Colegiul de Arte │
│Asimionesei │“Ciprian Porumbescu” │
│ │Suceava │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian, │Colegiul Naţional de │
│Predoiu │Arte “Regina Maria” │
│ │Constanţa │
└──────────────┴───────────────────────┘
ANEXA 17 Programa şcolară pentru disciplina PICTURĂ Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Arte vizuale Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa de Pictură pentru clasele V - VIII, pentru învăţământ integrat şi/sau suplimentar de artă pune bazele unei abordări sistematice şi comprehensive a gramaticii limbajului plastic. Aceasta îşi propune să ofere elevilor cu aptitudini în domeniul artistic-vizual şi care intenţionează să participe la dezvoltarea culturii vizuale, contexte de învăţare cu o perspectivă de educaţie aprofundată. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore/săptămână pentru toţi cei patru ani de şcolaritate. Prin statutul său, obiectul de studiu Pictură promovează alături de disciplinele Desen şi Modelaj cultivarea disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi creează premisele unui transfer cognitiv şi senzorial către celelalte discipline şi în viaţa socială, prin receptarea formelor în desen ca o componentă esenţială interdisciplinară în dezvoltarea imaginaţiei. Programa disciplinei Pictură este elaborată conform modelului de proiectare didactică centrat pe competenţe. Demersul didactic promovat de programă contribuie la profilul de formare al absolventului prin utilizarea mijloacelor specifice disciplinei: extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagini şi forme artistice, prin apelul la trăirea totală şi prin exprimarea liberă şi creativă. Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri de cunoştinţe structurate, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Pictură jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea competenţelor specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de mijloacele şi de materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului de studiu şi sunt mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă. Este necesară o abordare specifică vârstei, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe dezvoltarea interesului copilului şi pe implicarea în activitate. Competenţe generale 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice picturii 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul cromatic în contexte variate CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare clasa a V-a 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Determinarea spaţiului natural prin observarea caracteristicilor obiectelor care constituie imaginea - exerciţii de diferenţiere a formelor prin puncte, linii, pete cromatice – schiţarea realităţii obiective folosind cu precădere elementul de limbaj culoarea 1.2. Identificarea raporturilor dintre formele din natură şi transpunerea lor în spaţiul plastic - alcătuirea imaginii plastice pornind de la elementele realului – identificarea componentelor imaginii prin diferenţieri valorice şi cromatice în natură şi în spaţiul plastic – exerciţii creative cu forme obţinute spontan 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice picturii 2.1. Identificarea potenţialului de exprimare a elementelor de limbaj cromatic cu ajutorul instrumentelor specifice - exerciţii de obţinere a elementelor de limbaj prin diferite procedee şi tehnici ale picturii în culori de apă – explorarea diverselor tipuri de tratare picturală în/prin exerciţii libere – exerciţii de utilizare a varietăţii nuanţelor şi al atributelor acestora 2.2. Valorificarea posibilităţilor variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice - explorarea valenţelor impresiv-expresive ale culorilor prin tehnici diverse – exersarea diferitelor tehnici în compoziţii aplicative/tematice 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul cromatic în contexte variate 3.1. Alcătuirea spaţiului plastic pe baza posibilităţilor variate de generare a formelor plastice conform unor opţiuni personale - organizarea spaţiului plastic ritmat cu ajutorul culorii ca element de limbaj – structurarea spaţiului plastic pornind de la elementele realului – obţinerea echilibrului compoziţional prin culoare – exerciţii de stimulare ale valenţelor impresiv-expresive ale culorilor 3.2. Structurarea expresivă prin culoare a unor forme naturale corelată cu nevoile de constituire a spaţiului plastic - obţinerea unei noi expresivităţi prin descompunerea şi recompunerea formelor – exerciţii de obţinere a amestecurilor cromatice şi acromatice – evidenţierea prin culoare a centrului/centrelor de interes – construcţia formelor expresive prin culoare – exerciţii de sugerare a spaţiului şi volumului prin contraste de culoare 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări - analiză de imagine a lucrării realizate – exerciţii de argumentare, utilizând limbajul de specialitate – analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior 3.4. Realizarea de produse artistice originale, expresive - realizarea de schiţe şi studii după natură – realizarea de schiţe de compoziţie pe teme echilibru şi dinamism folosind minimum de elemente de limbaj Conţinuturi
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Domenii de│Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Instrumente şi materiale │
│Materiale │utilizate pentru pictură: │
│utilizate │de exemplu, diferite culori│
│pentru │de apă, pensule de diferite│
│pictură │dimensiuni, paletă, culori │
│ │acuarelă, tuşuri colorate, │
│ │etc │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Generarea elementelor de │
│ │limbaj prin tehnici de │
│Tehnicile │pensulaţie (difuzie, │
│picturii │diluţie, suprapunere, │
│în culori │amestec), amprentare, de │
│de apă │obţinere a formelor │
│ │spontane şi elaborate, etc │
│ │Tratarea decorativă şi │
│ │tratarea picturală │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Clasificarea culorilor │
│ │(după I. Itten) │
│ │Amestecuri cromatice şi │
│ │acromatice │
│ │Contrastele cromatice (după│
│Limbajul │I. Itten) │
│plastic │Dominantele cromatice ale │
│ │realităţii obiective │
│ │Percepţia - moment cheie al│
│ │relaţiei cu vizibilul │
│ │Sugerarea formelor şi a │
│ │volumelor prin culoare │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Tipuri de compoziţie │
│Compoziţia│Rolul culorii în compoziţie│
│cromatică.│Echilibru calitativ şi │
│Noţiuni │cantitativ prin culoare │
│elementare│Efectul termodinamic al │
│ │culorii │
└──────────┴───────────────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare clasa a VI-a 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Transpunerea din spaţiul natural în spaţiului plastic a realităţii obiective prin punct, linie, pată cromatică - exerciţii de compunere - recompunere a spaţiului plastic cu ajutorul culorii – exerciţii de observare a caracteristicilor cromatice ale formelor din realitatea obiectivă – exerciţii de schiţare prin culoare a realităţii obiective – exerciţii de obţinere a nuanţelor şi tonurilor din natură 1.2. Analizarea/identificarea raporturilor dintre formele din natură şi transpunerea lor în spaţiul plastic - exerciţii de observare a relaţiei lumină şi umbră în sugerarea volumului prin culoare – exerciţii de observare şi analizarea efectelor impresive ale dominantelor cromatice – exerciţii de sugerare a spaţialităţii prin culoare 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice picturii 2.1. Diversificarea modalităţilor de exprimare plastică cu ajutorul caracteristicilor instrumentelor folosite - exerciţii de obţinere a elementelor de limbaj prin diferite procedee şi tehnici ale picturii în culori de apă – exerciţii de obţinere a punctelor prin diferite procedee şi tehnici picturale – exerciţii de redare a formelor şi a liniei modulate cu ajutorul pensulei – exerciţii de obţinere a petei picturale (vibrate) – exerciţii de sugerare a formei şi volumului obiectelor prin culoare – exerciţii de poziţionare a petelor cromatice în redarea şi sugerarea volumului obiectelor 2.2. Valorificarea posibilităţilor variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice - obţinerea, pe baza procedeelor tehnice valenţe expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor studii după natură şi/sau compoziţii – exerciţii de experimentare a mijloacelor de expresivizare a petei cromatice – obţinerea, pe baza procedeelor tehnice, a valenţelor expresive amplificate ale elementelor de limbaj plastic în cadrul unor compoziţii libere – exerciţii de generare a expresivităţii cromatice în compoziţiile proprii 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul cromatic în contexte variate 3.1. Alcătuirea spaţiului plastic pe baza posibilităţilor variate de generare a formelor plastice conform unor opţiuni personale - exerciţii de alcătuire a imaginii plastice pe baza unei structuri compoziţionale coerente (intenţionate) – organizarea imaginii plastice utilizând culori contrastante – compunerea imaginii plastice în culori apropiate – organizarea spaţiului plastic pe direcţii compoziţionale diverse pe baza traseelor compoziţionale (ascendent, descendent, centrifug, centripet, etc.) 3.2. Structurarea spaţiului plastic prin formă şi culoare - exerciţii creative de obţinere a unei noi expresivităţi prin descompunerea şi recompunerea formelor (colaj/decolaj, suprapuneri, restructurări cromatice) – obţinerea amestecurilor cromatice şi acromatice – exerciţii de evidenţiere prin culoare a centrului/centrelor de interes – exerciţii de construcţie a formelor expresive prin culoare – sugerarea spaţiului şi volumului prin contraste de culoare – realizarea de schiţe şi studii de culoare după natură 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a propriilor lucrări - analiză de imagine a lucrării realizate – exerciţii de argumentare, utilizând limbajul de specialitate – analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior 3.3. Implicarea în proiecte de punere în valoare a unor produse originale, realizate în tehnici artistice-plastice - realizarea de expoziţii cu lucrări originale în spaţii diverse – expunerea unor lucrări/produse originale în cadrul unor expoziţii tematice Conţinuturi
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Domenii de│Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Instrumente şi materiale │
│Materiale │utilizate pentru pictură: │
│utilizate │de exemplu, diferite culori│
│pentru │de apă, pensule de diferite│
│pictură │dimensiuni, paletă, culori │
│ │acuarelă, guaşe, tempera, │
│ │tuşuri colorate, etc │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Tratarea decorativă şi │
│ │tratarea picturală │
│ │Generarea elementelor de │
│Tehnicile │limbaj plastic prin tehnici│
│picturii │de pensulaţie (difuzie, │
│ │diluţie, suprapunere, │
│ │amestec), amprentare, de │
│ │obţinere a formelor │
│ │spontane şi elaborate, etc.│
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Cercul cromatic │
│ │Strălucirea şi │
│ │luminozitatea culorilor │
│ │Amestecuri cromatice şi │
│ │acromatice │
│Limbajul │Juxtapunerea şi │
│plastic │suprapunerea culorilor │
│ │Armonizarea culorilor │
│ │Dominantele cromatice ale │
│ │realităţii obiective │
│ │Sugerarea formelor şi a │
│ │volumelor prin culoare │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Tipuri de compoziţie │
│ │Direcţii compoziţionale │
│ │prin culoare (trasee │
│ │compoziţionale) │
│ │Griurile colorate - rol în │
│ │compoziţia cromatică │
│Compoziţia│Echilibru de suprafeţe │
│cromatică │colorate │
│ │Accentuarea expresivităţii │
│ │formelor prin culoare │
│ │Evidenţierea centrului/ │
│ │centrelor de interes prin │
│ │diferite modalităţi │
│ │plastice │
└──────────┴───────────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Transpunerea din spaţiul natural în spaţiului plastic a realităţii obiective prin punct, linie, pată - exerciţii de structurare a spaţiului plastic prin culoare – exerciţii de amplificare a expresivităţii formelor prin culoare şi procedee tehnice specifice – exerciţii de înţelegere a elementelor de crochiu după figura umană 1.2. Transpunerea raporturilor dintre formele din natură în spaţiul plastic - exerciţii de analizare şi alcătuire a imaginii plastice pornind de la elementele realului, inclusiv figura umană – exerciţii de analiză a componentelor imaginii prin diferenţieri cromatice în natură şi în spaţiul plastic – exerciţii de reprezentare echilibrată a formelor din natură prin elementele de contrast, proporţii, textură, etc 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice picturii 2.1. Utilizarea în contexte multiple a instrumentelor, materialelor şi tehnicilor diverse specifice picturii, pe baza caracteristicilor acestora - realizarea de schiţe şi studii în tehnici adecvate subiectului şi dimensiunilor suportului ales – obţinerea unei diversităţi de structuri compoziţionale prin dirijarea experimentelor tehnice cu ajutorul culorilor – exerciţii de redare a luminii şi umbrei prin diverse procedee tehnice şi de limbaj plastic 2.2. Valorificarea posibilităţilor variate de exprimare în culoare prin tehnici specifice - exerciţii de compunere a formelor echilibrate în prin linii, puncte şi pete cromatice – realizarea de compoziţii statice/dinamice cu dominante cromatice expresive (adecvate subiectului propus) 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul cromatic în contexte variate 3.1. Explorarea modalităţilor de exprimare a mesajelor în compoziţii noi, originale - realizarea echilibrului cromatic al compoziţiei prin repartizarea cantităţilor/calităţilor suprafeţelor colorate – exerciţii de compunere a formelor colorate pe centre de interes în compoziţia închisă – compunerea formelor colorate pe centre de interes în compoziţia deschisă – exerciţii de configurare a unor forme colorate echilibrate şi expresive pe verticală, orizontală, diagonală – dispunerea şi intersectarea bidimensională a unor forme colorate configurate geometric sau negeometric 3.2. Constituirea spaţiului plastic pe baza expresivităţii limbajului pictural - realizarea de schiţe şi studii în tehnici picturale după natură – realizarea de compoziţii picturale pe o temă dată 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operelor de artă - analiza de imagine – exerciţii de argumentare, utilizând limbajul de specialitate – analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii estetice stabilite anterior 3.4. Implementarea de proiecte ce pun în evidenţă produse artistice noi, creative - realizarea de schiţe şi studii după natură în spaţiul plastic bidimensional – realizarea de schiţe şi studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiştilor plastici de referinţă români şi străini – propuneri de proiecte în expresie plastică pentru un spaţiu dat Conţinuturi
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Domenii de│Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Instrumente şi materiale │
│Materiale │utilizate pentru pictură: │
│utilizate │de exemplu, diferite culori│
│pentru │de apă, pensule de diferite│
│pictură │dimensiuni, paletă, │
│ │creioane acuarelă, tuşuri │
│ │colorate, etc │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Tratarea decorativă şi │
│ │tratarea picturală │
│ │Generarea elementelor de │
│ │limbaj plastic prin tehnici│
│Tehnicile │de pensulaţie specifice │
│picturii │culorilor de apă (difuzie, │
│ │diluţie, suprapunere, │
│ │amestec, amprentare), de │
│ │obţinere a formelor │
│ │spontane şi elaborate, etc.│
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Morfologia imaginii │
│ │plastice: de la subiect la │
│ │lucrarea de studiu │
│Limbajul │Construcţia formei prin │
│plastic │culoare │
│ │Contrastele cromatice (după│
│ │I. Itten) │
│ │Rolul compoziţiei în cadrul│
│ │studiului după natură │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Dezordine şi ordine │
│ │utilizând elementele de │
│ │limbaj plastic │
│ │Concentrare-dispersare │
│ │utilizând elementele de │
│ │limbaj plastic │
│ │Organizarea spaţiului │
│ │plastic - direcţii │
│ │compoziţionale (orizontal -│
│ │vertical, ascendent - │
│Compoziţia│descendent, static - │
│ │dinamic, etc) │
│ │Compoziţia plastică închisă│
│ │Compoziţia plastică │
│ │deschisă │
│ │Simetria, asimetria şi │
│ │echilibrul │
│ │Ritmul formelor statice, │
│ │ritmul formelor dinamice │
│ │Crochiurile după silueta │
│ │umană - cantităţi/calităţi │
│ │cromatice în compoziţie │
└──────────┴───────────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Receptarea cu mijloacele specifice artelor vizuale a reperelor expresive din realitatea obiectivă 1.1. Transpunerea din spaţiul natural în spaţiului plastic a realităţii obiective prin punct, linie, pată - exerciţii de constituire a spaţiului plastic bidimensional şi a formelor expresive prin puncte linii, pete colorate – elaborarea de schiţe (crochiuri) după corpul uman în poziţii statice şi în mişcare după model şi/sau din memorie – elaborarea de schiţe (crochiuri) după figura umană: construcţie şi expresie – exerciţii urmărind expresia contrastului culorilor – realizarea pasajului prin culoare, cu aplicaţii la figura umană – amplificarea efectului de comunicare al culorilor pure în contrast cu culorile stinse – exerciţii de expresivizare a imaginii picturale prin juxtapunerea albului şi negrului – studii şi experimentări cromatice urmărind efectul de mişcare şi de spaţialitate al culorilor – exerciţii de realizare a tentei plate 1.2. Remodelarea spaţiilor şi formelor printr-un demers plastic intenţionat şi prin tehnici specifice picturii - realizarea de variante compoziţionale originale, pe baza unei forme din natură, stilizate – studiul formelor mari, funcţionale, din categoriile: vegetal, animal, mineral, după natură şi din memorie 2. Utilizarea de instrumente şi tehnici variate specifice picturii 2.1. Punerea în valoare a atributelor specifice tehnicilor picturale - exerciţii de pensulare pentru obţinerea petelor valorice diferit structurate/texturate – accentuarea contrastelor cromatice utilizând/aplicând tehnici picturale combinate 2.2. Amplificarea posibilităţilor de expresie plastică prin utilizarea tehnicilor mixte specifice picturii - accentuarea expresivităţii formei prin aplicarea de tehnici picturale mixte (grataj, tehnica imprimării ţesăturilor, tehnica picturii pe apă-ebru, tehnica picturii pe sticlă, vitraliul) şi utilizarea de instrumente diverse (pensule, cuţit de paletă, zgârierea cu beţişorul) – exerciţii de relaţionare cantitativă dintre lumina, umbra şi tonul local în compoziţii – exerciţii de obţinere a unei forme-modul şi repetarea ei în obţinerea ritmului decorativ – compunerea prin intersectarea, structurarea şi sugerarea volumelor prin utilizarea formelor colorate configurate geometric 3. Exprimarea mesajelor intenţionate utilizând limbajul cromatic în contexte variate 3.1. Explorarea modalităţilor de exprimare a mesajelor prin compoziţii originale - echilibrarea formelor colorate între ele prin raportul de cantitate, mare-mic, mic-mare – exerciţii de sugerare a ritmului prin repetiţia unor forme colorate în diverse direcţii – sugerarea ritmului în echilibrul static prin repetiţia formelor colorate orizontale, verticale – sugerarea mişcării prin repetiţia formelor diagonale ascendente, descendente – utilizarea simetriei şi asimetriei în compoziţii picturale – obţinerea unui modul colorat şi repetarea lui pe o suprafaţă dată – compunerea formelor pe axe orizontale şi verticale în compoziţia statică – compunerea formelor pe axe diagonale ascendente, descendente, curbe, în compoziţia dinamică – realizarea centrului de interes în cadrul unei compoziţii cromatice închise – exerciţii de compunere a formelor pe centre de interes în compoziţia cromatică deschisă – trasare de axe în stabilirea centrului de greutate al proporţiilor formelor corpului uman – raportarea diversităţii formelor la unitatea şi armonia compoziţiei – studii după fragmente ale corpului uman şi raportarea lor la întreg – exerciţii de proporţionare a corpului uman 3.2. Valorificarea comunicării prin imagini pe baza expresivităţii limbajului pictural - realizarea de schiţe şi studii după natură – realizarea de compoziţii picturale şi decorative în culori de apă pe o temă dată 3.3. Manifestarea iniţiativei în aprecierea critică a operelor de artă - analiza de imagine – exerciţii de argumentare, utilizând limbajul de specialitate – analiza comparativă a mai multor lucrări, pe baza unor criterii stabilite anterior 3.4. Dezvoltarea capacităţii de a ocroti şi a pune în valoare patrimoniul artistic naţional şi internaţional - realizarea de schiţe şi studii de documentare după lucrări/opere de artă ale artiştilor de referinţă români şi străini – realizarea de schiţe şi studii proprii noi în compoziţii plastice şi/sau decorative bidimensionale Conţinuturi
┌──────────┬──────────────────────────────────┐
│Domenii de│Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├──────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Instrumente şi materiale utilizate│
│Materiale │pentru pictură: de exemplu, culori│
│utilizate │pe bază de ulei, diferite culori │
│pentru │de apă, pensule de diferite │
│pictură │dimensiuni şi paletă, culori │
│ │acuarelă, tuşuri colorate, │
│ │pasteluri, creioane cerate, etc. │
├──────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Tehnici de subliniere expresivă a │
│ │unor repere în cadrul studiului │
│ │după natură şi a compoziţiilor │
│ │plastice │
│ │Tehnici mixte specifice şi │
│Tehnicile │tehnicilor picturii în culori de │
│picturii │apă (monotip, encaustic, print, │
│în culori │colaj, decolaj, etc.) │
│de apă │Tehnici de obţinere a petei │
│ │vibrate şi a petei plate │
│ │Tehnici de obţinerea petelor │
│ │cromatice diferit structurate/ │
│ │texturate │
│ │Tehnici de redare a volumului prin│
│ │culoare │
├──────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Morfologia imaginii plastice: de │
│ │la subiectul aplicativ la │
│ │problematica de studiu │
│ │Construcţia formei prin culoare │
│ │Contrastele cromatice (după I. │
│ │Itten) │
│ │Expresivitatea şi firescul prin │
│ │structuri de exaltare optică în │
│ │determinarea compoziţiilor cu │
│ │caracter figurativ │
│ │Forma şi expresia ornamentală │
│ │Stilizarea │
│Limbajul │Rolul compoziţiei în cadrul │
│plastic │studiului după natură │
│ │Portretul - expresia grafică a │
│ │corpului şi figurii umane │
│ │Valorificarea contrastelor │
│ │cromatice │
│ │Studii şi experimentări cromatice │
│ │urmărind efectul de mişcare │
│ │Studii şi compoziţii cu subiect, │
│ │urmărind efectul termodinamic al │
│ │culorilor │
│ │Studiul modelării prin culoare şi │
│ │realizarea efectului de volumetrie│
│ │Aplicaţii practice realizate în │
│ │diverse tehnici şi materiale │
├──────────┼──────────────────────────────────┤
│ │Ritm - forme bidimensionale: │
│ │ritmul plin-gol, mare-mic; ritmul,│
│ │linia şi accentul, repetiţia │
│ │Ritmuri pe direcţii ascendente şi │
│ │descendente │
│ │Ritmul şi mişcarea │
│ │Simetria - asimetria şi echilibrul│
│ │Relaţia forme │
│Compoziţia│bidimensionale-repetiţie-structuri│
│ │Verticala şi diagonala în │
│ │sugerarea volumelor │
│ │Axele şi centrul de greutate │
│ │Proporţiile corpului uman în │
│ │compoziţie │
│ │Proporţia corpului uman; Canonul, │
│ │expresie a proporţiei ideale │
│ │Diversitatea formelor în unitatea │
│ │şi armonia compoziţiei │
└──────────┴──────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Pictură. În receptarea mesajului artistic prin studii se va pune accent pe observarea directă, analiza şi atitudinea critică în exprimarea originală a ideilor, a sentimentelor prin forme bidimensionale. Domeniile de conţinut corespund temelor plastice, iar exemplele de învăţare corespund unităţilor de învăţare. Programa şcolară permite o abordare didactică flexibilă, adaptată particularităţilor de vârstă şi intereselor elevilor din ciclul gimnazial şi lasă libertatea cadrului didactic de a propune teme şi subiecte dorite de către aceştia. Subiectul aplicativ este pretext al temei plastice. Se va urmări atât înţelegerea conceptelor, cât şi utilizarea practică a acestora. Se vor dezvolta competenţe de susţinere orală a lucrărilor proprii. Dobândirea competenţelor generale şi specifice stabilite în programă se realizează prin activităţi predominant practice. Se recomandă implicarea în proiecte, realizate individual şi în grup şi participarea la cât mai multe concursuri de artă şi expoziţii. Pentru dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei artistice, alături de utilizarea tehnicilor specifice este recomandată folosirea de metode prin care experimentul artistic să fie acceptat şi încurajat. Demersul didactic trebuie să nu fie unul rigid, care să impună un anumit rezultat sau o anumită soluţie. Este nevoie să se bazeze pe anumite criterii, însă astfel încât să nu descurajeze libertatea artistică, inovaţia şi exprimarea creativităţii. Experimentarea permanentă trebuie sprijinită, astfel încât preocuparea majoră să fie aceea de a formula întrebări, nu neapărat de a obţine un anume produs finit. Înţelegerea faptului că într-o creaţie artistică rezultatul final, cât şi răspunsul artistic sunt importante, însă traseul parcurs de elev, prin încercare şi eroare, este fundamental, conduce la formarea unui anumit tip de gândire şi abordare artistică. Pentru o mai bună organizare, este oferită o listă orientativă a materialelor şi a instrumentelor de lucru: - hârtie de desen albă şi nuanţată de diferite grosimi şi texturi diferite, carton; – creioane, creioane colorate, creioane cerate, creioane acuarelă; – cărbune; – acuarele, tempera, guaşe, culori pe bază de ulei; – pensule de diferite mărimi; – foarfece, cutter, adezivi. În funcţie de subiect, de unitatea de învăţare sau de perioada din an (sărbători religioase, sărbători din folclor, zile din calendarul naturii, zile cu importanţă pentru anul şcolar etc.), pot fi organizate activităţi în afara şcolii care susţin demersul didactic derulat la clasă, precum: - vizite la Muzeul de Artă, la galerii de artă pentru vizionarea expoziţiei permanente sau pentru a participa la diferite ateliere; – vizite la expoziţii organizate cu diferite ocazii; – participarea la expoziţii stradale; – participarea la târgurile cu produse tradiţionale, realizate manual (de exemplu, târgul de Iarnă, târgul de Ziua Naţională a României, târgul de Mărţişor etc.); – participarea la ateliere tematice (de exemplu, reciclarea hârtiei şi a plasticului, confecţionarea de rame de tablouri, pictură pe sticlă, pe lemn, pe mobilă, realizarea de colaje/afişe/panouri etc.); – organizarea de întâlniri cu artişti plastici consacraţi, meşteri populari, oameni de cultură etc.; – participarea la festivaluri de arte plastice pe diferite teme; – participarea la concursuri şcolare sau la simpozioane pentru elevi; – participarea la activităţi de tip şezătoare alături de artişti sau specialişti în domeniu. Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi a învăţării. Este recomandată cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. Astfel, sunt potrivite metode precum: urmărirea progresului personal, observarea sistematică, autoevaluarea, interevaluarea, realizarea de proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor, dar să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, adaptate vârstei, construirea de portofolii sau mape de lucrări. Procesul de evaluare va pune, de asemenea, accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate de către elevii în mediul nonformal sau informal. Se recomandă evaluarea lucrărilor pe baza unor criterii specifice, cunoscute de către elevii sau pe baza unor grile de evaluare care urmăresc procese de realizare a unui produs final pe o perioadă mai mare de timp. Grup de lucru
┌─────────┬────────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de Politici│
│Loredana │şi Evaluare în Educaţie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Traian │Liceul de Arte "Victor │
│Boicescu │Giuleanu” Rm Vâlcea │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Stoica │Şcoala gimnazială Corbeni, │
│Elena │jud. Argeş │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Laszlo │Liceul de artă ”Nagy Isvan” │
│Imets │Miercurea Ciuc │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ioana │Inspectoratul Şcolar al │
│Streinu │Municipiului Bucureşti │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Istvan │Colegiul de Muzică │
│Havadi │”Sigismund Toduţă” │
│ │Cluj-Napoca │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Anda │Liceul de artă ”Sabin │
│Tamaş │Drăgoi” Arad │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Elena │Şcoala gimnazială de artă ” │
│Cioclu │Victor Karpis” │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ioan │Palatul copiilor Alexandria │
│Diaconu │ │
└─────────┴────────────────────────────┘
ANEXA 18 Programa şcolară pentru disciplina RITMICĂ CLASA a IV-a Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Coregrafie Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa disciplinei Ritmică - reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul gimnazial. Disciplina Ritmică, inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învăţământ aprobat prin O.M.E.N.C.S. nr. 3.590/5 aprilie 2016, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă-coregrafie Programa disciplinei Ritmică este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcţia în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. În forme tot mai variate dansul face parte din viaţa artistică cotidiană şi şcoala de balet românească trebuie să continue să formeze personalităţi marcante pentru scenele naţionale şi internaţionale. Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viaţa cotidiană şi reprezintă momente de satisfacţie personală, de îmbogăţire spirituală sau comuniune. Studiul disciplinei Ritmică începe la vârsta de 10 - 11 ani şi este condiţionat de existenţa la elevi a unor aptitudini fizice specifice (proporţionalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simţ ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a şi se termină în clasa a XII-a. Ciclul gimnazial continuă educaţia coregrafică iniţiată în învăţământul primar de coregrafie şi formează competenţele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu. Competenţele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice şi psihice a elevilor. Structura programei şcolare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Ritmică jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului la sfârşitul ciclului gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare în funcţie de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de teorie muzicală – Limbaj coregrafic; – Coordonarea plastic-expresivă şi muzicalitatea în execuţia mişcărilor. Disciplina Ritmică îşi păstrează caracterul tradiţional, însă cadrele didactice de specialitate îşi pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (în următorii ani de studiu), care să exploreze relaţia dansului cu alte domenii, în special cu muzica, anatomia, dar şi cu istoria, geografia, matematica, tehnologia informaţiei, etc. Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Competenţe generale 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic în relaţie cu structurile ritmico-muzicale 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers ritmico-muzical dat 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic CLASA a IV-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic în relaţie cu structurile ritmico-muzicale 1.1. Perceperea auditivă a sunetelor şi duratelor - Exerciţii de recunoaştere a duratelor sunetelor – Exerciţii de intonare a sunetelor 1.2. Identificarea unor elemente de bază ale limbajului ritmico-muzical - Exerciţii de citire ritmică – Alcătuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers ritmico-muzical dat 2.1. Corelarea structurilor ritmico-muzicale simple şi complexe (binare, ternare) cu diferite mişcări specifice dansului - exerciţii pentru recunoaşterea şi utilizarea structurilor ritmico-melodice concomitent cu mişcările diferitelor părţi ale corpului – combinaţii din tipuri variate de mers şi fuga cu bătăi ale picioarelor şi palmelor; săltări; alergări în formă liberă şi în diferite combinaţii pe ritmurile binare şi ternare construite de profesor – organizarea acestor tipuri variate de mers, fugă, alergare, saltare, bătăi ale picioarelor şi palmelor în fragmente coregrafice cu identitate proprie – studierea parametrilor mişcării prin intermediul apropierii lor de elemente ritmico-muzicale diferite şi explorarea nuanţelor dintre structurile studiate 2.2. Explorarea conţinutului semantic al discursului coregrafic prin raportarea acestuia la discursul ritmico-muzical - dezvoltarea capacităţii de a sesiza schimbările de ritm, durată, intensitate şi dinamică a sunetului în raport cu mişcarea prin exerciţii variate – corelarea parametrilor mişcării corporale (durată, intensitate, dinamică şi spaţialitate) cu structuri ritmico-melodice, în vederea sporirii expresivităţii corpului – coordonarea diferitelor seturi de mişcări şi structuri ritmico-melodice, în spaţiu/timp şi dinamici diferite cu structuri ritmico-melodice de diferite intensităţi şi dinamici în scopul nuanţării discursului coregrafic 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic 3.1. Coordonarea plastic-expresivă şi muzicalitatea în execuţia mişcărilor - coordonarea mişcărilor proprii cu mişcările unuia sau a mai multor parteneri (grup, ansamblu) – explorarea capacităţii de a se auto-analiza şi corecta prin raportare la exemplele formulate de profesor – realizarea unor jocuri de recunoaştere a unor elemente de limbaj coregrafic în construcţii ritmico-melodice 3.2. Analizarea unui context artistic prin studierea unui fragment coregrafic în diferite interpretări - transpunerea fragmentului studiat pe diferite traiectorii spaţiale şi în dinamici diferite – învăţarea fragmentului studiat pe grupe de elevi şi coordonarea acestor grupe în forma unei orchestre în miniatură – orchestrarea într-o cheie variată de mişcări şi dinamici corporale a fragmentului studiat Conţinuturi
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a IV-a │
│conţinut │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Valorile muzicale: notă │
│ │întreagă, doime, pătrime, │
│ │optime, şaisprezecime │
│ │Pauzele şi valorile lor. │
│1. │Ritmurile binar şi ternar,│
│Elementele │binar-sincopat, │
│limbajului │triolet-ul. │
│muzical │Contratimpul, sincopa, │
│utilizate │auftakt-ul (anacruza). │
│în │Măsurile muzicale: 2/4, 3/│
│discursul │4, 4/4 şi 6/8. │
│coregrafic │Tempo-ul (Lento, Adagio, │
│ │Andante, Allegretto, │
│ │Allegro şi Presto). │
│ │Durata, ritmul muzical. │
│ │Măsura; fraza-perioada. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Diferite tipuri de mers; │
│ │bătăi ale picioarelor şi │
│ │palmelor; săltări; │
│ │alergări în forma liberă │
│ │şi în diferite combinaţii.│
│ │Utilizarea instrumentelor │
│ │muzicale (de suflat: │
│ │blockflote, flaut, fluier │
│ │şi de percuţie: tobă, │
│ │tamburină, castagnete, │
│ │linguri de lemn, conga, │
│ │trianglu, xilofon din │
│ │lemn) şi relaţia mers, │
│ │săltare, alergare. │
│ │Utilizarea pauzelor │
│ │muzicale şi relaţia mers, │
│ │săltare, alergare. │
│ │Operarea cu cunoştinţele │
│ │ritmice învăţate şi │
│ │aplicarea lor în practică.│
│ │Dinamica ritmică şi │
│ │dinamica corporală: │
│ │Pianissimo (PP), Piano │
│ │(P), Mezzofort (MZ), Forte│
│ │(F), Fortissimo (FF) în │
│ │conformitate cu Tempo-ul │
│ │muzical. Coordonarea │
│ │structurilor │
│ │ritmico-muzicale │
│2. Elemente│concomitent cu mişcările │
│de │diferitelor părţi ale │
│dramaturgie│corpului. │
│coregrafică│Crescendo-descrescendo; │
│şi conţinut│cadenţa perfectă şi │
│scenic │imperfectă (final în │
│ │dans); - introducerea │
│ │execuţiei pe „auftakt” şi │
│ │restrângerea duratelor de │
│ │execuţie a mişcărilor │
│ │- prelucrarea pozelor │
│ │(mici şi mari) în │
│ │exerciţiile de la bară, │
│ │mijloc şi „pointes”; │
│ │- dezvoltarea coordonării │
│ │mişcărilor în combinaţii │
│ │mai complexe - cu poze │
│ │statice şi paşi de │
│ │legătură; │
│ │- introducerea │
│ │„adagio”-ului elementar │
│ │compus din poze şi „port │
│ │de bras” legate cu │
│ │elemente de limbaj │
│ │existente în programă, cu │
│ │accent sporit pe │
│ │expresivitate în execuţia │
│ │mişcărilor │
│ │- evidenţierea în │
│ │exerciţii a diferenţelor │
│ │discursului muzical: │
│ │binar, ternar şi a │
│ │dinamicilor imprimate │
│ │mişcării de caracterele │
│ │muzicale: „legatto”, │
│ │„stacatto”, ş.a.m.d. │
└───────────┴──────────────────────────┘
Sugestii metodologice Programa şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Ritmică. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: - În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) – Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) – Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) – Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale) – Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenţe generale, la competenţe specifice, la activităţi de învăţare şi de la acestea din urmă la conţinuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învăţare în funcţie de particularităţile individuale ale fiecărui elev, de baza materială de care dispun şi de opţiunile elevilor. Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimnaziu are ca finalitate formarea competenţelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învăţământului coregrafic. Formarea acestor competenţe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar şi de o completare cu studiul individual în funcţie de particularităţile fiecărui elev. Strategii didactice Programa şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare care să permită trecerea de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare. În vederea formării competenţelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei "Ritmică" să pună accent pe construcţia progresivă a cunoaşterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. Ţinând cont de numărul limitat de ore de specialitate, gestionarea timpului didactic va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mişcare, fără rabat de la calitatea execuţiei. Valorificând particularităţile elevilor, profesorii vor găsi demersuri care să facă accesibil şi atractiv conţinutul lecţiei de dans clasic. Jocul devine metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor. La începutul anului şcolar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieţi sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înţelegerea optimă a caracterului mişcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale şi de valorificare a achiziţiilor dobândite prin lecţiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din ciclul gimnazial trebuie să demonstreze fiecare mişcare predată, explicând cu meticulozitate, pe înţelesul elevilor principiile de execuţie a elementelor studiate. Demonstrarea de către profesor cu acompaniament muzical, cu accent major pe ritmica dinamică şi intensitatea mişcării este esenţială. Construirea exerciţiilor la fiecare nivel de studiu, trebuie să respecte dimensiunile şi tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate şi asimilare al elevilor. La clasa a V-a accentul studiului cade în continuare pe îmbunătăţirea plasamentului în formă statică/dinamică şi pe dezvoltarea forţei fizice. Exerciţiile sunt construite astfel încât să perfecţioneze coordonarea picioarelor, braţelor şi capului în timpul mişcărilor. Folosirea parametrilor spaţiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul şi la sfârşitul discursului coregrafic vor fi repere în construcţia exerciţiilor de la mijloc. Un obiectiv major este utilizarea intensă e procedeului "en tournant": întoarceri întregi pe două picioare şi în picior la bară şi în mijlocul sălii, la sărituri şi "pointes". La clasa a VI-a se va intensifica execuţia mişcărilor pe "demi pointe" (durată, tempo şi dinamică), la bară şi mijloc şi va începe învăţarea piruetelor din diferite preparaţii, pe loc şi cu deplasări pe diagonală. La capitolul "Sărituri" se începe învăţarea bateriilor ("royale", "entrechatquatre") şi a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticii şi expresivităţii elevilor în mişcare, exerciţiile vor conţine la bară şi la mijloc (static şi în dinamică) toate pozele mici şi mari, "en face" şi în poze, în fraze de mişcare combinate logic şi eficient, alternând studiul "port de bras-urilor" cu pasaje de dificultate tehnică sporită. La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forţei musculare se va proceda la exerciţii cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiaşi mişcări (în special pe un picior). La combinaţii de mişcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria şi concentrarea atenţiei, obiectivul major este transpunerea tuturor exerciţiilor de la bară şi mijloc pe "demi-pointe". Atât în studiul exerciţiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua şi se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior şi pe două şi studiul turaţiilor în diferite poziţii. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mişcărilor "en tournant" şi pentru creşterea amplitudinii mişcărilor. * Completarea studiului săriturilor cu adăugarea "battu-ului" impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul "pointelor" ar trebui să dispună de cel puţin un buget de timp de cel puţin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână). La clasa a VIII-a, generalizarea execuţiei la "demi pointe" trebuie să fie caracteristică de bază a orei de dans clasic. Profesorul va viza în construcţiile frazelor coregrafice învăţarea piruetelor din diferite preparaţii, pe loc şi cu deplasări pe diagonală şi implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciţii la mijloc. Elevii clasei a opta vor fi provocaţi de structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mişcare şi/sau combinaţii. Studiul "adagio-ului" la bară şi mijlocul sălii, la "demi-pointes" şi "pointes" este o preocupare majoră. Adoptarea şi adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivităţii mişcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât şi pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simţul ritmic, ci şi să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi şi mai mult să realizeze la clasă emulaţia propice studiului solicitant al dansului clasic. Grup de lucru
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Cocea, │Liceul de Coregrafie │
│Nicoleta │”Floria Capsali”, Bucureşti│
├──────────┼───────────────────────────┤
│Tănăsescu,│Liceul de Coregrafie │
│Andreea │„Floria Capsali”, Bucureşti│
└──────────┴───────────────────────────┘
ANEXA 19 Programa şcolară pentru disciplina RITMICĂ Clasa a V-a Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Coregrafie Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa disciplinei Ritmică - reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul gimnazial. Disciplina Ritmică, inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învăţământ aprobat prin O.M.E.N.C.S. nr. 3.590/5 aprilie 2016, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă-coregrafie. Programa disciplinei Ritmică este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcţia în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. În forme tot mai variate dansul face parte din viaţa artistică cotidiană şi şcoala de balet românească trebuie să continue să formeze personalităţi marcante pentru scenele naţionale şi internaţionale. Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viaţa cotidiană şi reprezintă momente de satisfacţie personală, de îmbogăţire spirituală sau comuniune. Studiul disciplinei Ritmică începe la vârsta de 10 - 11 ani şi este condiţionat de existenţa la elevi a unor aptitudini fizice specifice (proporţionalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simţ ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a şi se termină în clasa a XII-a. Ciclul gimnazial continuă educaţia coregrafică iniţiată în învăţământul primar de coregrafie şi formează competenţele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu. Competenţele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice şi psihice a elevilor. Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Ritmică jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului la sfârşitul ciclului gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare în funcţie de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Elemente de teorie muzicală – Limbaj coregrafic; – Coordonarea plastic-expresivă şi muzicalitatea în execuţia mişcărilor. Disciplina Ritmică îşi păstrează caracterul tradiţional, însă cadrele didactice de specialitate îşi pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (în următorii ani de studiu), care să exploreze relaţia dansului cu alte domenii, în special cu muzica, anatomia, dar şi cu istoria, geografia, matematica, tehnologia informaţiei, etc. Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Competenţe generale 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic în relaţie cu structurile ritmico-muzicale 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers ritmico-muzical dat 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic în relaţie cu structurile ritmico-muzicale 1.1. Perceperea auditivă a duratelor sunetelor - exerciţii de recunoaştere a duratelor sunetelor – exerciţii de intonare a sunetelor – exerciţii de recunoaştere a duratelor şi formulelor ritmice într-un scurt fragment 1.2. Identificarea unor elemente de bază ale limbajului ritmico-muzical - exerciţii ritmice – alcătuirea unui acompaniament ritmic simplu pentru o melodie dată – jocuri de combinare a unor formule ritmice simple 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers ritmico-muzical dat 2.1. Explorarea receptării mesajului ritmico-muzical prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice - exerciţii dirijate cu diferite tipuri de mers; bătăi ale picioarelor şi palmelor; săltări; alergări în forma liberă şi în diferite combinaţii – explorarea parametrilor mişcării: în relaţia mers, săltare, alergare, în cadrul combinaţiilor specifice 2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical - explorarea elementelor coregrafice specifice, prin exerciţii cu structură ritmico-muzicală diferită şi în parametrii spaţiali diverşi – sporirea capacităţii de a identifica specificitatea fiecărui element coregrafic şi în funcţie de variabilele ritmico-melodice – exerciţii de explorare a expresivităţii corpului în mişcare printr-o atentă corelare a mişcărilor cu sunetele 2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spaţiului în mişcare şi pe nivele de execuţie - corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinaţii specifice, prin diversificarea atentă a parametrilor spaţiali – explorarea şi corectarea mişcării corpului prin raportarea la spaţiu – delimitarea elementelor coregrafice în funcţie de parametrii spaţiali prin folosirea diferenţiată a mişcărilor periferice, centrale, secundare şi transversale 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic 3.1. Coordonarea plastic-expresivă şi muzicalitatea în execuţia mişcărilor - utilizarea structurilor ritmice concomitent cu mişcările diferitelor părţi ale corpului – corelarea parametrilor mişcării corporale (durată, intensitate, dinamică şi spaţialitate) cu structuri ritmico-melodice în vederea sporirii expresivităţii corpului – realizarea unor jocuri de recunoaştere a unor elemente de limbaj coregrafic în construcţii ritmic-melodice 3.2. Coordonarea mişcărilor proprii cu mişcările unuia sau a mai multor parteneri (grup, ansamblu) - explorarea capacităţii de a se auto-analiza şi corecta prin raportare la exemplele formulate de către profesor – recunoaşterea unui context artistic cu ajutorul analizei unui fragment coregrafic în diferite interpretări (împreună cu profesorul) Conţinuturi
┌───────────┬──────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Valorile muzicale: notă │
│ │întreagă, doime, pătrime, │
│ │optime, şaisprezecime │
│ │Pauzele şi valorile lor. │
│1. │Ritmurile binar şi ternar,│
│Elementele │binar-sincopat, │
│limbajului │triolet-ul. │
│muzical │Contratimpul, sincopa, │
│utilizate │auftakt-ul (anacruza). │
│în │Măsurile muzicale: 2/4, 3/│
│discursul │4, 4/4 şi 6/8. │
│coregrafic │Tempo-ul (Lento, Adagio, │
│ │Andante, Allegretto, │
│ │Allegro şi Presto). │
│ │Durata, ritmul muzical. │
│ │Măsura; fraza-perioada. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Diferite tipuri de mers; │
│ │bătăi ale picioarelor şi │
│ │palmelor; săltări; │
│ │alergări în forma liberă │
│ │şi în diferite combinaţii.│
│ │Utilizarea instrumentelor │
│ │muzicale (de suflat: │
│ │blockflote, flaut, fluier │
│ │şi de percuţie: tobă, │
│ │tamburină, castagnete, │
│ │linguri de lemn, conga, │
│ │trianglu, xilofon din │
│ │lemn) şi relaţia mers, │
│ │săltare, alergare. │
│ │Utilizarea pauzelor │
│ │muzicale şi relaţia mers, │
│ │săltare, alergare. │
│ │Operarea cu cunoştinţele │
│ │ritmice învăţate şi │
│ │aplicarea lor în practică.│
│ │Dinamica ritmică şi │
│ │dinamica corporală: │
│ │Pianissimo (PP), Piano │
│ │(P), Mezzofort (MZ), Forte│
│ │(F), Fortissimo (FF) în │
│ │conformitate cu Tempo-ul │
│ │muzical. Coordonarea │
│ │structurilor │
│ │ritmico-muzicale │
│ │concomitent cu mişcările │
│2. Elemente│diferitelor părţi ale │
│de │corpului. │
│dramaturgie│Crescendo-descrescendo; │
│coregrafică│cadenţa perfectă şi │
│şi conţinut│imperfectă (final în │
│scenic │dans); │
│ │- introducerea execuţiei │
│ │pe „auftakt” şi │
│ │restrângerea duratelor de │
│ │execuţie a mişcărilor │
│ │- prelucrarea pozelor │
│ │(mici şi mari) în │
│ │exerciţiile de la bară, │
│ │mijloc şi „pointes”; │
│ │- dezvoltarea coordonării │
│ │mişcărilor în combinaţii │
│ │mai complexe - cu poze │
│ │statice şi paşi de │
│ │legătură; │
│ │- introducerea │
│ │„adagio”-ului elementar │
│ │compus din poze şi „port │
│ │de bras” legate cu │
│ │elemente de limbaj │
│ │existente în programă, cu │
│ │accent sporit pe │
│ │expresivitate în execuţia │
│ │mişcărilor │
│ │- evidenţierea în │
│ │exerciţii a diferenţelor │
│ │discursului muzical: │
│ │binar, ternar şi a │
│ │dinamicilor imprimate │
│ │mişcării de caracterele │
│ │muzicale: „legatto”, │
│ │„stacatto”, ş.a.m.d. │
└───────────┴──────────────────────────┘
Sugestii metodologice Programa şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Ritmică. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: - În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) – Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) – Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) – Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale) – Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenţe generale, la competenţe specifice, la activităţi de învăţare şi de la acestea din urmă la conţinuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învăţare în funcţie de particularităţile clasei de elevi, de baza materială de care dispun şi de opţiunile elevilor. Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimnaziu are ca finalitate formarea competenţelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învăţământului coregrafic. Formarea acestor competenţe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar şi de o completare cu studiul individual în funcţie de particularităţile fiecărui elev. Strategii didactice Programa şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare care să permită trecerea de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare. În vederea formării competenţelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei "Ritmică" să pună accent pe construcţia progresivă a cunoaşterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. Ţinând cont de numărul limitat de ore de specialitate, gestionarea timpului didactic va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mişcare, fără rabat de la calitatea execuţiei. Valorificând particularităţile elevilor, profesorii vor găsi demersuri care să facă accesibil şi atractiv conţinutul lecţiei de dans clasic. Jocul devine metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor. La începutul anului şcolar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieţi sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înţelegerea optimă a caracterului mişcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale şi de valorificare a achiziţiilor dobândite prin lecţiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din ciclul gimnazial trebuie să demonstreze fiecare mişcare predată, explicând cu meticulozitate, pe înţelesul elevilor principiile de execuţie a elementelor studiate. Demonstrarea de către profesor cu acompaniament muzical, cu accent major pe ritmica dinamică şi intensitatea mişcării este esenţială. Construirea exerciţiilor la fiecare nivel de studiu, trebuie să respecte dimensiunile şi tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate şi asimilare al elevilor. La clasa a V-a accentul studiului cade în continuare pe îmbunătăţirea plasamentului în formă statică/dinamică şi pe dezvoltarea forţei fizice. Exerciţiile sunt construite astfel încât să perfecţioneze coordonarea picioarelor, braţelor şi capului în timpul mişcărilor. Folosirea parametrilor spaţiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul şi la sfârşitul discursului coregrafic vor fi repere în construcţia exerciţiilor de la mijloc. Un obiectiv major este utilizarea intensă e procedeului "en tournant": întoarceri întregi pe două picioare şi în picior la bară şi în mijlocul sălii, la sărituri şi "pointes". La clasa a VI-a se va intensifica execuţia mişcărilor pe "demi pointe" (durată, tempo şi dinamică), la bară şi mijloc şi va începe învăţarea piruetelor din diferite preparaţii, pe loc şi cu deplasări pe diagonală. La capitolul "Sărituri" se începe învăţarea bateriilor ("royale", "entrechatquatre") şi a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticii şi expresivităţii elevilor în mişcare, exerciţiile vor conţine la bară şi la mijloc (static şi în dinamică) toate pozele mici şi mari, "en face" şi în poze, în fraze de mişcare combinate logic şi eficient, alternând studiul "port de bras-urilor" cu pasaje de dificultate tehnică sporită. La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forţei musculare se va proceda la exerciţii cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiaşi mişcări (în special pe un picior). La combinaţii de mişcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria şi concentrarea atenţiei, obiectivul major este transpunerea tuturor exerciţiilor de la bară şi mijloc pe "demi-pointe". Atât în studiul exerciţiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua şi se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior şi pe două şi studiul turaţiilor în diferite poziţii. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mişcărilor "en tournant" şi pentru creşterea amplitudinii mişcărilor. * Completarea studiului săriturilor cu adăugarea "battu-ului" impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul "pointelor" ar trebui să dispună de cel puţin un buget de timp de cel puţin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână). La clasa a VIII-a, generalizarea execuţiei la "demi pointe" trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va viza în construcţiile frazelor coregrafice învăţarea piruetelor din diferite preparaţii, pe loc şi cu deplasări pe diagonală şi implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciţii la mijloc. Elevii clasei a opta vor fi provocaţi de structuri complexe de studiu cu diversitate ritmico-muzicală, din repertoriul consacrat de balet, centrate pe o mişcare şi/sau combinaţii. Studiul "adagio-ului" la bară şi mijlocul sălii, la "demi-pointes" şi "pointes" este o preocupare majoră. Adoptarea şi adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivităţii mişcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât şi pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simţul ritmic, ci şi să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi şi mai mult să realizeze la clasă emulaţia propice studiului solicitant al dansului clasic. Lecţia de ritmică rămâne o creaţie a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competenţele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii didactice şi particularităţilor elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă prin: - Prezentarea de către profesor a conţinuturilor care vor fi abordate, a probelor şi criteriilor de evaluare şi a repartizării acestora pe semestre; – Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor; – Eliminarea din relaţia profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra elevului; – Menţinerea de către profesor a unei relaţii constante cu dirigintele clasei mai ales pentru următoarele probleme: 1. evidenţierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării curente; 2. situaţia la învăţătură - cultură generală, mai ales în perioadele spectacolelor, concursurilor şi olimpiadelor, ale colaborărilor cu instituţiile de spectacol; 3. programarea evenimentelor artistice şcolare, extraşcolare şi extracurriculare; 4. Menţinerea de către profesor a unei relaţii strânse cu familia elevilor clasei, în special legat de: - asigurarea unui climat familial stimulativ (participarea activă a familiei la dezvoltarea personalităţii artistice a copilului); – preocuparea pentru stilul de viaţă sănătos (alimentaţie, odihnă, recreere, studiu individual); – dobândirea şi păstrarea încrederii elevului în profesorul de specialitate. Grup de lucru
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Cocea, │Liceul de Coregrafie │
│Nicoleta │"Floria Capsali", Bucureşti│
├──────────┼───────────────────────────┤
│Tănăsescu,│Liceul de Coregrafie │
│Andreea │"Floria Capsali”, Bucureşti│
└──────────┴───────────────────────────┘
ANEXA 20 Programa şcolară pentru disciplina DANS CLASIC Clasa a IV-a Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Coregrafie Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa disciplinei Dans Clasic - reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar. Disciplina Dans clasic are un buget de timp de 7 ore/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învăţământul cu program integrat şi suplimentar de artă - coregrafie. Programa disciplinei Dans Clasic este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Construcţia în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv - atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. În forme tot mai variate dansul face parte din viaţa artistică cotidiană şi şcoala de balet românească trebuie să continue să formeze personalităţi marcante pentru scenele naţionale şi internaţionale. Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viaţa şi reprezintă momente de satisfacţie personală, de îmbogăţire spirituală sau comuniune. Studiul dansului clasic începe la vârsta de 10 - 11 ani şi este condiţionat de existenţa la elevi a unor aptitudini fizice specifice (proporţionalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simţ ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a şi se termină în clasa a XII-a. Ciclul gimnazial continuă educaţia coregrafică iniţiată în învăţământul primar de coregrafie şi formează competenţele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu. Competenţele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice şi psihice a elevilor. Structura programei şcolare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei dans clasic jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului la sfârşitul ciclului primar. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare în funcţie de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Plasament corporal; – Limbaj coregrafic; – Coordonarea plastic-expresivă şi muzicalitatea în execuţia mişcărilor. Disciplina Dans clasic îşi păstrează caracterul tradiţional, însă cadrele didactice de specialitate îşi pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (în următorii ani de studiu), care să exploreze relaţia dansului cu alte domenii: muzica, literatura, artele plastice, anatomie, sociologia, istoria, geografia, matematica, tehnologia informaţiei, alte ştiinţe etc. Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Competenţe generale: 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenic 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers artistic intenţionat 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic CLASA a IV-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică 1.1. Identificarea segmentelor corporale implicate în adoptarea unui plasament corporal ale propriului corp în vederea adoptării unei poziţii corecte - Exerciţii la sol pentru identificarea segmentelor corporale; mobilitate articulară, flexibilitate şi tonifierea musculaturii – Exerciţii elementare de coordonare a mişcării segmentelor corpului la sol – Executarea ritmică, cu acompaniamentul pianului, a succesiunilor de mişcări 1.2. Poziţionarea corectă a corpului în relaţie cu spaţiul de mişcare în vederea abordării limbajului coregrafic - Identificarea axelor spaţiale pentru orientarea în spaţiul de studiu/dans – Exerciţii de poziţionare individuală a corpului: torsului, membrelor şi capului (la bară şi în centrul sălii) – Coordonarea mişcării segmentelor corpului la sol, la bară şi în mijlocul sălii 1.3. Utilizarea elementelor de bază ale limbajului de dans clasic - Exerciţii pentru forma elementară a mişcărilor fundamentale în limbajul dansului clasic la bară – Combinaţii cu abordare ritmică progresivă a formelor elementare ale mişcărilor la bară şi în centrul sălii – Explorarea propriilor limite de efort fizic în executarea mişcărilor 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers artistic intenţionat 2.1. Diferenţierea caracteristicilor unor elemente fundamentale de limbaj specifice dansului clasic - Exerciţii cu structură ritmico-muzicală diferită pentru identificarea fiecărui element de limbaj – Observarea caracteristicilor diferitelor mişcări – Exerciţii de identificare expresivă a unor elemente prin acompaniamentul cu pianul 2.2. Demonstrarea prin combinaţii simple de mişcări a caracteristicilor elementelor identificate - Exerciţii ritmice pentru fiecare mişcare în parte cu accent pe caracterul/dinamica mişcării – Jocuri de recunoaştere a unor elemente în demonstraţii practice ale profesorului de specialitate – Jocuri de compunere a unor exerciţii 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic 3.1. Manifestarea interesului pentru redarea ideilor şi sentimentelor prin intermediul discursurilor coregrafice - Transpunerea mişcărilor cu accent pe plastica statică şi dinamică în fraze coregrafice – Corelarea propriilor trăiri cu execuţia diferitelor mişcări – Exerciţii de redare a unei idei prin intermediul unui discurs coregrafic 3.2. Corelarea elementelor de limbaj specific tehnicii coregrafice cu fragmentul ritmico-muzical dat - Adecvarea fragmentelor de repertoriu consacrat cu nivelul elevilor – Integrarea mişcărilor cu diferite caracteristici într-un discurs coregrafic – Identificarea elementelor de limbaj cu textul ritmico-muzical corespunzător Conţinuturi:
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a IV-a │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- Controlul corporal │
│ │elementar │
│ │- Orientarea în spaţiul│
│ │de dans: punctele │
│ │sălii, diagonale, │
│ │direcţii; │
│ │- Noţiunile de en │
│ │dehors şi en dedans │
│ │- Poziţiile picioarelor│
│ │şi braţelor; Port de │
│ │bras I, II şi III; │
│1. Plasamentul│Pozele mici şi mari ale│
│corporal │braţelor (principale şi│
│specific │combinate); │
│dansului │- Pozele de bază: en │
│clasic │face, epaulement: │
│ │efface, croise; ecarte:│
│ │faţă şi spate; │
│ │arabesque:1, 2 şi 3; │
│ │- Cambre spate şi │
│ │lateral (cu faţa la │
│ │bară) │
│ │- Poziţiile sur le cou │
│ │de pied; │
│ │- Releve pe demi-pointe│
│ │în poziţiile I, II, V │
│ │cu picioare întinse şi │
│ │cu plie │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │BARĂ (la sfârşitul │
│ │anului cu o mână pe │
│ │bară): │
│ │- Demi plie: poz I, II,│
│ │V; Grand plie (poz IV │
│ │se învaţă la sfârşitul │
│ │anului) │
│ │- Battement tendu: pe │
│ │direcţii din poz. I şi │
│ │a V, cu trecerea │
│ │greutăţii cu demi │
│ │plie,cu passe par │
│ │terre, │
│ │- Demi rond de jambe şi│
│ │rond de jambe en dehors│
│ │si en dedans; │
│ │- Battement tendu jete:│
│ │pe direcţii din poz. I │
│ │şi V, cu demi-plie; │
│ │pointe pe direcţii; │
│ │- Battement frappe: │
│ │simplu - pe direcţii │
│ │par terre şi la 30° şi │
│ │dublu frappe (idem) │
│ │- Battement │
│ │tendu-plie-soutenu: pe │
│ │direcţii, din poz. I şi│
│ │V; │
│ │- Battement fondu pe │
│ │direcţii par terre şi │
│ │la 45°. │
│ │- Petit battement sur │
│ │le cou de pied: egal şi│
│ │cu accent faţă/spate; │
│ │- Battement releve lent│
│ │la 90°: pe direcţii din│
│ │poz. I şi V │
│ │- Retiree (cu revenire │
│ │şi cu trecere din faţă │
│ │spre spate şi invers) │
│ │- Battement developpe │
│ │lateral şi spate; │
│ │- Rond de jambe en │
│ │l'air en dehors şi en │
│ │dedans; │
│ │- Pas de bourre simple │
│ │şi souivi pe │
│ │demipointes; │
│ │- Întoarcere pe două │
│ │picioare în poz V pe │
│ │demi pointes en dehors │
│ │şi en dedans │
│ │MIJLOC (en face) : │
│ │- Demi plie: poz. I, II│
│ │en face şi a III şi V- │
│ │epaulement; Grand plie │
│ │- Battement tendu pe │
│2. Limbajul │direcţii din poz. I şi │
│dansului │V; cu demi plie, cu │
│clasic │trecerea greutăţii şi │
│ │cu passe par terre │
│ │- Battement tendu jete │
│ │pe direcţii din poz I │
│ │şi V; cu demi plie │
│ │- Demi rond şi rond de │
│ │jambe par terre en │
│ │dehors şi en dedans; │
│ │- Battement frappe par │
│ │terre: simplu şi dublu,│
│ │pe direcţii │
│ │- Battement │
│ │tendu-plie-soutenu pe │
│ │direcţii │
│ │- Battement fondu pe │
│ │direcţii, par terre │
│ │- Battement releve lent│
│ │la 90° pe direcţii, din│
│ │poz I şi V; │
│ │- Grand battement jete │
│ │pe direcţii din poz I │
│ │şi V │
│ │- Temps lie par terre │
│ │- Întoarcere pe două │
│ │picioare în poz V pe │
│ │demipointes en dehors │
│ │şi en dedans │
│ │ALLEGRO: │
│ │- Temp saute în poz I, │
│ │II şi V; │
│ │- Changements de pieds;│
│ │- Pas echappe în poz │
│ │II; │
│ │- Pas assemble (cu │
│ │deschiderea piciorului │
│ │lateral); │
│ │- Pas glissade │
│ │(lateral); │
│ │- Sissonne simple; │
│ │- Sissonne fermee │
│ │lateral; │
│ │- Pas balance │
│ │POINTES: │
│ │- Releve în poz. I, II │
│ │şi V │
│ │- Pas echappe la poz. │
│ │I, II şi V │
│ │- Pas assemble soutenu │
│ │(cu deschiderea │
│ │piciorului lateral) │
│ │- Pas de bourre simple │
│ │(cu schimbarea │
│ │picioarelor) │
│ │- Pas de bourre souivi │
│ │(pe loc şi cu deplasare│
│ │lateral) │
│ │- Pas glissade (cu │
│ │deplasare lateral) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- Structuri de studiu │
│ │cu diversitate ritmică │
│ │centrate pe o mişcare │
│ │şi/sau combinaţii │
│ │elementare │
│3. Coordonarea│- Port de bras I, II şi│
│plastic- │III; Pozele mici şi │
│expresivă şi │mari ale braţelor │
│muzicalitatea │(principale şi │
│în execuţia │combinate); │
│mişcărilor │- Pozele de bază: en │
│ │face, epaulement: │
│ │efface, croise; │
│ │- Ecarte: faţă şi │
│ │spate; arabesque: 1, 2 │
│ │şi 3; │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii metodologice Programa şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Dans clasic. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: - În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) – Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) – Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) – Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale) – Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) În mod logic, lectura se realizează pornind de la competenţe generale, la competenţe specifice, la activităţi de învăţare şi de la acestea din urmă la conţinuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învăţare în funcţie de particularităţile clasei de elevi şi de opţiunile elevilor. Parcurgerea programei de dans clasic pentru clasa a IV-a, ciclul primar are ca finalitate formarea competenţelor necesare trecerii elevilor la ciclul gimnazial al învăţământului coregrafic. Formarea acestor competenţe specifice presupune un buget de timp de studiu, supravegheat de profesorul de specialitate, de minim două ore zilnic, dar şi de o completare cu studiul individual în funcţie de particularităţile fiecărui elev. Strategii didactice Programa şcolară pentru disciplina Dans Clasic valorifică exemplele de activităţi de învăţare care să permită trecerea de la conţinuturi, la experienţe de învăţare. În vederea formării competenţelor, se recomandă ca strategiile didactice, adaptate specificului fiecărei grupe de elevi şi utilizate creativ în predarea disciplinei Dans clasic, să pună accent pe construcţia progresivă a cunoaşterii specifice domeniului, adaptându-se cu atenţie la curba de efort fizic şi la maturizarea psihică a copiilor. Ţinând seama de particularităţile elevilor, profesorii vor folosi demersuri care să facă accesibil şi atractiv conţinutul lecţiei de dans clasic. La începutul anului şcolar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieţi sau mixte. La clasa a IV-a se va pune accentul pe dobândirea forţei musculare, a mobilităţii, flexibilităţii articulare, pe dezvoltarea simţului ritmic şi a muzicalităţii. Finalitatea majoră a primului an de studiu este fundamentarea unui plasament corporal optim care să permită acumulările tehnice din ciclul gimnazial. Lucrul în perechi şi în grup, favorizează integrarea, ajutorarea şi stimularea reciprocă, forţa exemplului elevilor mai receptivi venind să întărească modelul furnizat de profesorul care demonstrează practic fiecare element de limbaj de dans studiat. Acordarea timpului de studiu cuvenit - două ore zilnic - este condiţia unui demers didactic de succes în formarea elevilor din ciclul primar al învăţământului coregrafic, reducând la minim riscul producerii de accidente în sala de balet. Se recomandă utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. Jocul devine metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor. Se va folosi intens limbajul de specialitate, cu terminologia de dans clasic în limba franceză, asociind traducerea termenilor pentru o mai bună asimilare caracteristicilor diferitelor mişcări. Metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale se va folosi ca mijloc de valorificare a achiziţiilor dobândite prin lecţiile de dans clasic. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea continuă a evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. Lecţia de dans clasic rămâne o creaţie a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competenţele sale profesionale, capacitatea de a se adapta condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii didactice şi particularităţilor elevilor, ajutându-se de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă, astfel: ● Prezentarea de către profesor a conţinuturilor care vor fi abordate, a probelor şi criteriilor de evaluare şi a repartizării acestora pe semestre. ● Realizarea evaluării predictive a nivelului de pregătire a elevilor. ● Eliminarea din relaţia profesor-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică asupra elevului. ● Menţinerea de către profesor a unei relaţii constante cu învăţătorul/învăţătoarea clasei, în special pe următoarele probleme: - responsabilitatea deplasării elevilor la şi de la locul de desfăşurare a activităţii; – evidenţierea ritmică, de către profesor, în catalogul clasei, a rezultatelor evaluării curente. Grup de lucru
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Nume, │Instituţie de apartenenţă │
│prenume │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Brăescu, │Ministerul Educaţiei │
│Adrian │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare în │
│ │Educaţie │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Georgescu,│Liceul de Coregrafie │
│Doina │„Floria Capsali”, Bucureşti│
├──────────┼───────────────────────────┤
│Istrate, │Liceul de Coregrafie │
│Rodica │„Octavian Stroia”, │
│ │Cluj-Napoca │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Tănăsescu,│Liceul de Coregrafie │
│Andreea │„Floria Capsali”, Bucureşti│
├──────────┼───────────────────────────┤
│Angela │Institutul de Ştiinţe ale │
│Teşileanu │Educaţiei │
├──────────┼───────────────────────────┤
│Todi, │Colegiul Naţional de Artă │
│Cristina │”Octav Băncilă”, Iaşi │
└──────────┴───────────────────────────┘
ANEXA 21 Programa şcolară pentru disciplina DANS CLASIC Clasele V - VIII Învăţământ integrat şi suplimentar de artă - Coregrafie Bucureşti, 2022 Notă de prezentare Programa disciplinei Dans Clasic - reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul gimnazial. Disciplina Dans clasic, inclusă în aria curriculară Arte este prevăzută în Planul-cadru de Învăţământ aprobat prin O.M.E.N.C.S. nr. 3.590/5 aprilie 2016, având un buget de timp de 8 ore/săptămână, potrivit precizărilor referitoare la aplicarea planului-cadru pentru învăţământul gimnazial cu program integrat şi suplimentar de artă-coregrafie Programa disciplinei Dans Clasic*1) este elaborată potrivit unui model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se *1) Terminologia dansului clasic s-a păstrat la nivel mondial în limba franceză, de aceea redactarea conţinuturilor îmbină limba română cu denumirile franceze ale mişcărilor, fără ca acestea din urmă să mai fie prevăzute cu ghilimele. Învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul gimnazial. Construcţia în spirală a programei, abordând elementele de limbaj ale dansului clasic, permite pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin limbaj coregrafic, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. În forme tot mai variate dansul face parte din viaţa artistică cotidiană şi şcoala de balet românească trebuie să continue să formeze personalităţi marcante pentru scenele naţionale şi internaţionale. Manifestările cu dans, alături de cele muzicale sunt abordări artistice nelipsite din viaţa cotidiană şi reprezintă momente de satisfacţie personală, de îmbogăţire spirituală sau comuniune. Studiul dansului clasic începe la vârsta de 10 - 11 ani şi este condiţionat de existenţa la elevi a unor aptitudini fizice specifice (proporţionalitate fizică, mobilitate/flexibilitate, simţ ritmic). Asimilarea elementelor de limbaj al dansului începe în clasa a IV-a şi se termină în clasa a XII-a. Ciclul gimnazial continuă educaţia coregrafică iniţiată în învăţământul primar de coregrafie şi formează competenţele care constituie fundamentul pregătirii în domeniu. Competenţele prevăzute pe fiecare nivel de pregătire din cadrul ciclului gimnazial se traduc în sarcini tot mai complexe, pe măsura maturizării fizice şi psihice a elevilor. Structura programei şcolare include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente: - Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei dans clasic jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului la sfârşitul ciclului gimnazial. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Prezenta programă propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare în funcţie de aptitudinile elevilor cu care lucrează. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Conţinuturile învăţării constituie elemente de bază ale domeniului, mijloace informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: - Plasament corporal; – Limbaj coregrafic; – Coordonarea plastic-expresivă şi muzicalitatea în execuţia mişcărilor. Disciplina Dans clasic îşi păstrează caracterul tradiţional, însă cadrele didactice de specialitate îşi pot propune teme interdisciplinare, ce pot reveni (în următorii ani de studiu), care să exploreze relaţia dansului cu alte domenii: muzica, literatura, artele plastice, anatomia, sociologia, istoria, geografia, matematica, tehnologia informaţiei, alte ştiinţe etc. Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Competenţe generale 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic - de la forma elementară la cea scenică 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte, printr-un demers artistic intenţionat 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic CLASA a V-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică 1.1. Identificarea elementelor coregrafice care influenţează adoptarea unui plasament corporal corect - Asigurarea mobilităţii articulare, a flexibilităţii şi pentru tonifiere musculară prin exerciţii specifice la sol ("barre au sol") – Efectuarea de exerciţii echilibrate din punct de vedere al desenului spaţial şi ritmic-temporal la bară şi în centrul sălii pentru dobândirea capacităţii de a susţine prin efort muscular şi articular poziţiile şi traseele specifice – Exerciţii pentru dobândirea unui plasament corporal adecvat şi a capacităţii de a menţine efortul muscular pe durata frazei muzicale folosite pentru studiu – Coordonarea segmentelor corporale în spaţiu, exploatând dinamicile specifice ale mişcărilor, centrele de greutate, punctele de sprijin, forţa musculară, detenta şi elanul 1.2. Dobândirea capacităţii de cunoaştere a corpului şi de gestionare a limitelor corporale în cadrul efortului fizic şi intelectual specific dansului clasic - Exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii de concentrare - combinaţii variate cu treceri succesive între poziţiile specifice dansului clasic – Sporirea tonicităţii musculare prin alternarea exerciţiilor de menţinere a poziţiei cu exerciţii pentru creşterea detentei şi a rapidităţii în mişcare – Deprinderea abilităţii de a identifica corect fiecare element coregrafic, de a-l vizualiza mental pentru articularea corectă a segmentelor corporale cu rol în mişcarea efectuată 1.3. Dobândirea capacităţii intelectuale de a corela, memora şi analiza discursul coregrafic propus în cadrul colectivului de lucru - Repetarea unor combinaţii de mişcări şi diversificarea elementelor din cadrul acestora pentru dezvoltarea capacităţii de memorare a exerciţiilor – Exerciţii specifice pentru dobândirea autonomiei în mişcarea diferitelor elemente corporale şi în interpretarea şi realizarea frazelor coregrafice – Repetarea unor exerciţii specifice pentru sporirea capacităţii de a doza efortul muscular, de a anticipa elanul şi dinamicile mişcărilor 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers artistic intenţionat 2.1. Explorarea sensibilizării la mesaje artistice prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice - Exerciţii dirijate cu un element sau cu o succesiune de elemente coregrafice în direcţii, cu coordonări şi dinamici diferite – Explorarea mişcării în funcţie de parametrii acesteia: intensitate, durată, viteza de execuţie, în cadrul combinaţiilor specifice la bară şi la mijloc – Succesiuni de mişcări structurate în trasee şi varietăţi ritmico-dinamice la bară, centrul sălii şi în cadrul săriturilor mici 2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical: - Explorarea elementelor coregrafice specifice, prin exerciţii cu structură ritmico-muzicală diferită şi în parametrii spaţiali diverşi – Sporirea capacităţii de a identifica specificitatea fiecărui element coregrafic şi în funcţie de variabilele ritmico-melodice – Exerciţii de însuşire a expresivităţii corpului în mişcare printr-o atentă corelare a mişcărilor cu sunetele 2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spaţiului în mişcare şi pe nivele de execuţie: - Corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinaţii specifice, prin diversificarea atentă a parametrilor spaţiali – Explorarea şi corectarea mişcării corpului prin raportarea la spaţiul scenic 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretarea unui fragment coregrafic 3.1. Demonstrarea caracteristicilor elementelor identificate prin combinaţii complexe de mişcări - Integrarea în exerciţii a capacităţii de a formula concepte, de a analiza contexte coregrafice pe baza cunoştinţelor asupra elementelor tehnice – Dobândirea capacităţii de a asculta şi a reacţiona pornind de la indicaţiile profesorului pe baza analizei fenomenelor studiate şi a unor exemple clare de studiu – Realizarea unor exerciţii de recunoaştere a unor elemente de limbaj în construcţii coregrafice 3.2. Explorarea prin intermediul media a traiectoriilor complexe ale mişcării - Explorarea capacităţii de a se auto-analiza şi corecta prin raportare la exemplele formulate de către profesor folosind instrumentele de redare media – Recunoaşterea unui context artistic prin vizionarea unui fragment coregrafic în diferite interpretări (împreună cu profesorul) – Adaptarea executării elementelor coregrafice la maniera de execuţie impusă Conţinuturi
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a V-a │
│conţinut │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Dezvoltarea forţei │
│ │fizice; │
│ │- Învăţarea mişcărilor │
│ │de la bară pe │
│ │demi-pointe; │
│ │- Pozele “epaulement” la│
│ │bară şi la mijloc; │
│1. │- Toate pozele mici şi │
│Plasamentul │mari, “arabesque”, │
│corporal │“ecarte”; │
│specific │- Primul contact cu │
│dansului │tehnica întoarcerilor pe│
│clasic │două picioare; │
│ │- Învăţarea săriturilor │
│ │cu aterizarea pe un │
│ │picior; │
│ │- Prelucrarea/ │
│ │introducerea pozelor în │
│ │exerciţiile de la bară, │
│ │mijloc şi “pointes”; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │BARA: │
│ │- Poze mici şi mari: │
│ │„croise”, „efface”, │
│ │„ecarte” faţă/spate şi │
│ │„arabesque” II „par │
│ │terre” (exerciţii │
│ │elementare şi │
│ │combinaţii); │
│ │- „Battement tendu”: │
│ │talon („par terre” şi │
│ │„en l’air”); dublu (cu │
│ │două coborâri ale │
│ │călcâiului la poziţia a │
│ │II-a); în toate pozele │
│ │mari şi mici │
│ │- „Battement tendu”, │
│ │„jete”, „balancoire”; │
│ │- „Demi-rond” şi „rond │
│ │de jambe” la 45° faţă de│
│ │sol, „en dehors” şi „en │
│ │dedans” pe toată talpa │
│ │şi pe „demi-pointe”; │
│ │- „Rond de jambe par │
│ │terre”, „en dehors” şi │
│ │„en dedans”: în │
│ │„demi-plie” şi la 45° │
│ │faţă de sol; │
│ │- „Battement fondu”: în │
│ │poze pe toată talpa, │
│ │„par terre” şi la 45°; │
│ │„en face” şi în poze pe │
│ │„demi-pointe”; cu │
│ │„plie-releve” pe toată │
│ │talpa „en face”; │
│ │- „Battement soutenu” │
│ │(în toate direcţiile), │
│ │pe toată talpa şi cu │
│ │ridicare pe │
│ │”demi-pointe”, „en face”│
│ │şi în poze, cu vârful │
│ │activ pe podea şi la │
│ │45°; │
│ │- „Battement frappe” │
│ │simplu şi dublu în toate│
│ │direcţiile pe „demi- │
│ │pointe”; │
│ │- „Petit battement │
│ │sur-le -cou-de-pied” la │
│ │„demi-pointe”; │
│ │- „Flick” faţă/spate; │
│ │- „Pas tombe” pe loc │
│ │(celălalt picior „sur │
│ │-le-cou-de-pied”); │
│ │- „Rond de jambe” „en │
│ │l'air” „en dehors” şi │
│ │„en dedans” pe │
│ │„demi-pointe”; │
│ │- „Petit temps” „releve │
│ │en dehors” şi „en │
│ │dedans”; │
│ │- „Battement releve │
│ │lent” la 90° şi │
│ │„battement developpe” în│
│ │pozele: „croise”, │
│ │„effacee”, „ecarte” │
│ │(faţă, spate), │
│ │„attitude”; │
│ │- „Grand battement │
│ │jete”: în toate pozele │
│ │şi cu „pointe” , în │
│ │toate direcţiile; │
│ │- Jumătate de întoarcere│
│ │pe două picioare în │
│ │poziţia a V-a; │
│ │- Întoarcere „fouette” │
│ │(1/8 şi 1/4 de cerc), │
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” cu vârful │
│ │activului pe podea │
│ │Preparaţie pentru │
│ │„pirouettes” din poziţia│
│ │a V-a. │
│ │MIJLOC: │
│ │- Pozele mici: „croise”,│
│ │„efface”, „ecarte” (faţă│
│ │/spate), „arabesque” I, │
│ │II, III, „par terre” │
│ │(exerciţii elementare şi│
│ │combinaţii); │
│ │- „Grande plie” în │
│ │poziţia a IV-a („en │
│ │face” şi „epaulement” - │
│ │„croise/effacee” ); │
│ │- „Battement tendu”: în │
│ │toate pozele mici şi │
│ │mari; „double” în │
│ │poziţia a I-a; │
│ │- „Battement jete”: în │
│ │toate pozele mici şi │
│ │mari, „cu pointe”; │
│ │- „Demi-rond” şi „rond │
│ │de jambe” la 45° „en │
│ │dehors” şi „en dedans” │
│ │în „plie” „par terre” şi│
│ │cu piciorul la 45° faţă │
│ │de sol; │
│ │- Battement fondu în │
│ │toate direcţiile en │
│ │face: par terre şi la │
│2. Limbajul │45° │
│dansului │- „Battement soutenu” în│
│clasic │toate direcţiile „en │
│ │face” şi în poze │
│ │„epaulement”; │
│ │- „Battement frappe” în │
│ │poze mici şi mari „par │
│ │terre” şi la 45°; │
│ │- „Petit battement │
│ │sur-le-cou-de-pied’ egal│
│ │şi cu accent (faţă/ │
│ │spate); │
│ │- „Pas tombe” pe loc │
│ │(activul la │
│ │sur-le-cou-de-pied); │
│ │- „Rond de jambe” „en │
│ │l'air” „en dehors” şi │
│ │„en dedans”; │
│ │- „Battement releve │
│ │lent” şi „battement │
│ │developpe” „en face” şi │
│ │în pozele „croise” şi │
│ │„effacee”, „arabesque” │
│ │I, II, III; │
│ │- „Grande battement │
│ │jete” în toate pozele │
│ │„en face”; │
│ │- „Port de bras” nr. V │
│ │în poziţia a V-a; │
│ │- „Temps lie par terre” │
│ │cu „cambre” (spate, │
│ │faţă, lateral); │
│ │- „Releve” şi echilibru │
│ │pe „demi-pointe” în │
│ │poziţia a IV-a şi a V-a │
│ │- Jumătate de întoarcere│
│ │pe două picioare în │
│ │poziţia a V-a │
│ │-„Pas de bourre │
│ │ballotte” în „efface” şi│
│ │„croise” „par terre” │
│ │- Preparaţie pentru │
│ │„pirouettes” │
│ │„sur-le-cou-de-pied” „en│
│ │dehors” şi „en dedans” │
│ │în poziţiile a V-a şi a │
│ │II-a │
│ │ALLEGRO: │
│ │- „Temps saute” în │
│ │poziţia a IV-a │
│ │- „Petit şi Grand │
│ │changements de pieds” │
│ │- „Petit şi Grand │
│ │echappe” │
│ │- „Pas assemble” în faţă│
│ │şi spate │
│ │- „Temps levees” cu │
│ │piciorul activ la │
│ │„sur-le-cou-de-pied” │
│ │- „Sissonne simple” în │
│ │poze mici │
│ ├────────────────────────┤
│ │- „Petit pas jete” │
│ │- „Pas glissade” în │
│ │toate direcţiile en face│
│ │- „Petit pas chasse” în │
│ │faţă │
│ │- „Pas de chat” │
│ │- „Sissonne ferme” în │
│ │toate direcţiile şi în │
│ │pozele mici │
│ │- „Sissonne ouverte” la │
│ │45° în toate direcţiile │
│ │„en face” │
│ │- „Pas emboîte” în faţă │
│ │cu activul │
│ │sur-le-cou-de-pied şi la│
│ │45° │
│ │- „Pas de basque” „en │
│ │dehors” şi „en dedans” │
│ │- „Sissonne scenic” │
│ │POINTES: │
│ │- „Releve” în poziţia a │
│ │IV-a „en face” şi │
│ │„epaulement croise” │
│ │- „Pas echappe” în │
│ │poziţia a IV-a „croise” │
│ │- „Assemble-soutenu” în │
│ │toate direcţiile şi │
│ │pozele mici │
│ │- „Pas de bourre simple”│
│ │(cu schimbarea │
│ │picioarelor) │
│ │- „Pas de bourre souivi”│
│ │„en face”, în toate │
│ │pozele mici şi mari, cu │
│ │deplasare lateral │
│ │- „Pas couru” │
│ │- „Pas glissade” cu │
│ │deplasare pe direcţii , │
│ │în poze mici │
│ │- „Temp lie” „par terre”│
│ │spre faţă şi spate │
│ │- „Sissonne simple” „en │
│ │face” şi în poze mici │
│ │„epaulement” │
│ │- „Petit pas jete” pe │
│ │loc (cu deschiderea │
│ │piciorului lateral) şi │
│ │cu deplasare │
│ │- „Pas couppe-ballonne” │
│ │cu deschiderea │
│ │piciorului lateral │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- introducerea execuţiei│
│ │pe „auftakt” şi │
│ │restrângerea duratelor │
│ │de execuţie a mişcărilor│
│ │- prelucrarea pozelor │
│ │(mici şi mari) în │
│ │exerciţiile de la bară, │
│ │mijloc şi „pointes”; │
│ │- dezvoltarea │
│ │coordonării mişcărilor │
│ │în combinaţii mai │
│ │complexe - cu poze │
│3. │statice şi paşi de │
│Coordonarea │legătură; │
│plastic- │- introducerea │
│expresivă şi │„adagio”-ului elementar │
│muzicalitatea│compus din poze şi „port│
│în execuţia │de bras” legate cu │
│mişcărilor │elemente de limbaj │
│ │existente în programă, │
│ │cu accent sporit pe │
│ │expresivitate în │
│ │execuţia mişcărilor │
│ │- evidenţierea în │
│ │exerciţii a diferenţelor│
│ │discursului muzical: │
│ │binar, ternar şi a │
│ │dinamicilor imprimate │
│ │mişcării de caracterele │
│ │muzicale: „legatto”, │
│ │„stacatto” , ş.a.m.d. │
└─────────────┴────────────────────────┘
CLASA a VI-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică 1.1. Identificarea elementelor coregrafice care influenţează adoptarea unui plasament corporal corect - Efectuarea unor exerciţii specifice la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate şi tonifiere musculară ("barre au sol"); – Dobândirea capacităţii de a susţine prin efort muscular şi articular poziţiile şi traseele specifice la bară şi mijloc prin exerciţii echilibrate din punct de vedere al desenului spaţial şi ritmico-temporal, la bară şi mijloc; – Actualizarea poziţiilor şi a treseelor specifice la bara şi mijloc pentru îmbunătăţirea posturii corporale şi a capacităţii de a menţine efortul muscular pe durata exerciţiului; – Exerciţii specifice pentru sporirea capacităţii de coordonare a segmentelor corporale în spaţiu, folosind dinamicile mişcării, centrele de greutate, punctele de sprijin, forţa musculară, detenta şi elanul 1.2. Dobândirea capacităţii de cunoaştere a corpului şi de gestionare a limitelor corporale în cadrul efortului fizic şi intelectual specific domeniului - Exerciţii elementare şi combinaţii diverse cu treceri succesive variate între poziţiile specifice dansului clasic pentru dezvoltarea capacităţii de concentrare – Sporirea tonicităţii musculare prin alternarea între exerciţiile de menţinere a poziţiei şi exerciţii pentru creşterea detentei şi a rapidităţii în execuţie – Exerciţii specifice pentru identificarea corectă a fiecărui element coregrafic, pentru vizualizarea sa mentală şi pentru identificarea corectă a segmentelor corporale implicate într-o anumită mişcare 1.3. Dobândirea capacităţilor intelectuale de a corela, memora şi analiza discursul coregrafic propus în cadrul colectivului de lucru: - Dezvoltarea capacităţii de memorare a exerciţiilor, prin repetarea unor combinaţii şi diversificarea elementelor din cadrul combinaţiilor – Exerciţii pentru dobândirea autonomiei corporale în interpretarea elementelor de limbaj şi exerciţii specifice pentru realizarea unor ansambluri de mişcări – Dozarea efortului muscular, anticiparea elanului şi identificarea dinamicilor specifice fiecărei mişcări, prin repetarea unor exerciţii specifice 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers artistic intenţionat 2.1. Explorarea receptării mesajului artistic prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specifice - Explorarea unui element sau a unei succesiuni de elemente coregrafice în direcţii, coordonări şi dinamici diferite – Corelarea, identificarea elementelor de limbaj coregrafic şi folosirea lor eficientă în cadrul unei varietăţi de trasee şi coordonate ale mişcării, varietăţi ritmico-dinamice, atât la bară, mijloc cât şi în cadrul săriturilor mici – Explorarea parametrilor mişcării: intensitate, durata, viteza de execuţie, în cadrul combinaţiilor specifice la "bară" şi la mijloc 2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical - Explorarea elementelor coregrafice specifice prin exerciţii cu structură ritmico-muzicală diferită şi în diferiţi parametri spaţiali – Identificarea specificităţii fiecărui element coregrafic în funcţie de variabilele ritmico-melodice – Explorarea expresivităţii corpului în mişcare printr-o corelare a mişcărilor cu sunetele 2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spaţiului în mişcare şi pe nivele de execuţie - Corelarea diferitelor elemente coregrafice în combinaţii specifice prin raportarea corpului la parametrii spaţiali – Explorarea şi corectarea mişcării corpului pe diferite nivele de execuţie în raport cu forma ideală a mişcării 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic 3.1. Însuşirea caracteristicilor diferitelor elemente de limbaj al dansului clasic în cadrul unor combinaţii complexe de mişcări - Exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii de a formula concepte, de a analiza contexte coregrafice pe baza cunoştinţelor despre tehnica elementelor de limbaj al dansului clasic – Dezvoltarea capacităţii de a asculta şi reacţiona pornind de la indicaţiile profesorului pe baza analizei fenomenelor studiate şi a unor exemple clare – Realizarea unor exerciţii de recunoaştere a unor elemente de limbaj în construcţii specifice 3.2. Explorarea prin intermediul media a traiectoriilor complexe de mişcare - Dezvoltarea capacităţii de a se auto-analiza şi corecta pe baza indicaţiilor formulate de către profesor şi folosind instrumente media – Analizarea, împreună cu profesorul a unui context artistic coregrafic în diferite interpretări pentru însuşirea caracteristicilor stilistice ale acestuia – Explorarea unor elemente coregrafice în maniere de execuţie diferite Conţinuturi
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VI-a │
│conţinut │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Dezvoltarea continuă a│
│ │forţei fizice; │
│ │- Perfecţionarea │
│ │coordonării picioarelor,│
│ │braţelor şi capului în │
│ │execuţia mişcărilor; │
│ │- Perfecţionarea │
│ │plasamentului │
│ │trunchiului, capului, │
│ │picioarelor şi braţelor │
│ │în formă statică şi │
│ │dinamică; │
│ │- Folosirea parametrilor│
│ │spaţiului: întoarceri, │
│ │deplasări la începutul, │
│ │în timpul şi la │
│1. │sfârşitul discursului │
│Plasamentul │coregrafic; │
│corporal │- Utilizarea intensă e │
│specific │procedeului “en │
│dansului │tournant”: întoarceri │
│clasic │întregi pe două picioare│
│ │şi pe un picior la bară │
│ │şi în mijlocul sălii │
│ │(“allegro” şi │
│ │“pointes”); │
│ │- Intensificarea │
│ │execuţiei mişcărilor pe │
│ │“demi pointe” (durată, │
│ │tempo şi dinamică), la │
│ │bară şi mijloc; │
│ │- Învăţarea piruetelor │
│ │din diferite preparaţii,│
│ │pe loc şi cu deplasări │
│ │pe diagonal; │
│ │- Învăţarea “bateriilor”│
│ │(“royale”, │
│ │“entrechatquatre”) │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │BARĂ: │
│ │- Battement tendu „pour │
│ │batteries” │
│ │- „Demi-rond” şi „rond │
│ │de jambe” la 45° şi 90° │
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” în „demi-plie” │
│ │şi „demi-pointe” │
│ │- „Battement fondu”: │
│ │„double” pe │
│ │„demi-pointe”, │
│ │„plie-releve” şi │
│ │„demi-rond” la 45° „en │
│ │dehors” şi „en dedans”; │
│ │la 90° - pe toată talpa │
│ │- „Battement soutenu” la│
│ │45° şi 90°, „en face” şi│
│ │în poze pe „demi-pointe”│
│ │- „Battement frappe” │
│ │simplu şi dublu: în │
│ │toate pozele la 30°; cu │
│ │terminare în plie │
│ │- „Petit battement │
│ │sur-le-cou-de-pied”: pe │
│ │„demipointe”; „cu │
│ │demi-plie” │
│ │- „Flick-Flack” „en │
│ │face” │
│ │- „Pas tombe”: cu │
│ │deplasare (activul la │
│ │sur-le-cou-de-pied , cu │
│ │vârful pe podea şi la │
│ │45°); cu demi-întoarcere│
│ │(activul la sur-le- │
│ │cou-de-pied) │
│ │- „Rond de jambe” „en │
│ │l'air” terminat în │
│ │„plie” │
│ │- „Battement releve │
│ │lent” şi „battemnt │
│ │developpe” „en face” şi │
│ │în poze cu ridicare pe │
│ │„demi-pointe” şi în │
│ │„demi-plie” │
│ │- „Grand battement jete”│
│ │„passe par terre” │
│ │terminat cu vârful pe │
│ │podea în faţă/spate │
│ │- „Port de bras”: nr. │
│ │III (cu piciorul întins │
│ │în „battement tendu” │
│ │faţă/spate în │
│ │„demi-plie”, cu şi fără │
│ │trecere de pe piciorul │
│ │de bază); nr. V (în │
│ │poziţia a V-a; cu │
│ │piciorul activ întins în│
│ │„battement tendu” faţă/ │
│ │spate ) │
│ │- Întoarcere pe două │
│ │picioare („soutenu”) în │
│ │poziţia a V-a: cu │
│ │picioarele întinse; din │
│ │„plie” în „plie” sau cu │
│ │activul de la 45° │
│ │- Demi-întoarcere: cu │
│ │piciorul activ la │
│ │„sur-le-cou-de-pied”; cu│
│ │înlocuirea piciorului de│
│ │bază („couppe”) pe toată│
│ │talpa, pe „demipointe” │
│ │şi „plie” │
│ │- „Pirouettes” din │
│ │poziţia a V-a │
│ │MIJLOC : │
│ │- „Battement tendu” „en │
│ │tournant” pe 1/8 de cerc│
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” │
│ │- „Battement jete” │
│ │„balancoire” „en face” │
│ │şi în poze „epaulement” │
│ │- „Demi-rond de jambe” │
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” la 45° pe │
│ │„demi-pointe” şi în │
│ │„plie” │
│ │- „Battement fondu”: pe │
│ │„demi-pointe” „en face” │
│ │şi în poze; cu │
│ │„plie-releve” şi │
│ │„demi-rond” pe toată │
│ │talpa „en face”; │
│ │„double” pe toată talpa │
│ │şi pe „demi-pointe” │
│ │- „Battement soutenu” la│
│ │90° „en face” şi în poze│
│ │- „Battement frappe”: pe│
│ │„demi-pointe” şi │
│ │terminat în „plie” │
│ │- „Petit battement” │
│ │„sur-le-cou-de-pied” pe │
│ │„demi-pointe” │
│ │-„Fick-flack” „en face” │
│ │- „Pas tombe” cu │
│ │deplasare (piciorul │
│ │activ la │
│ │„sur-le-cou-de-pied”, pe│
│ │direcţii-cu vârful │
│ │activului pe podea şi la│
│ │45°) │
│ │- „Petit temps releve” │
│ │pe toată talpa │
│ │- „Battement releve │
│ │lent” „en face” şi în │
│ │poze cu ridicare pe │
│ │„demi-pointe” │
│ │- „Battement developpe” │
│ │„en face” şi în poze cu │
│ │ridicare pe demi-pointe,│
│ │cu „plie”, cu trecerea │
│ │greutăţii de pe un │
│ │picior pe altul │
│ │- „Temp lie” la 90° │
│ │- „Grand battement jete”│
│ │„passe par terre” │
│ │terminat cu vârful │
│ │activului pe podea în │
│ │„battement tendu” faţă/ │
│2. Limbajul │spate │
│dansului │- „Port de bras”: nr. │
│clasic │III cu baza în „plie” şi│
│ │activul în „battement │
│ │tendu” faţă/spate, fără │
│ │sau trecere de pe │
│ │piciorul de bază │
│ │- „Pas de bourre”: │
│ │„dessous-dessus”; │
│ │„ballotte simple” şi │
│ │„ballotte en tournant” │
│ │pe 1/4 de cerc │
│ │- „Pas couru” │
│ │- „Soutenu en tournant” │
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” pe 1/2 de cerc │
│ │şi cu întoarcere │
│ │întreagă │
│ │- „Pas glissade” „ en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans” pe 1/2 de │
│ │cerc şi cu întoarcere │
│ │întreagă │
│ │- „Fouette en dehors” şi│
│ │„en dedans” cu 1/8,1/4 │
│ │şi 1/2 de întoarcere din│
│ │poză în poză, cu vârful │
│ │pe podea │
│ │- Preparaţii pentru │
│ │pirouettes din poziţia a│
│ │IV-a en dehors şi en │
│ │dedans │
│ │- Pirouettes din poziţia│
│ │a V-a, a II-a, a IV-a │
│ │„ALLEGRO”: │
│ │- „Temps saute” în │
│ │poziţia a V-a cu │
│ │deplasare pe direcţii │
│ │- „Petit changement” „en│
│ │tournant” : 1/8 şi 1/4 │
│ │de întoarcere; cu │
│ │deplasare faţă/spate │
│ │- „Pas echappe”: cu │
│ │terminare pe un picior; │
│ │en tournant cu 1/4 şi 1/│
│ │2 de întoarcere │
│ │- „Sissonne simple” „en │
│ │tournant” cu 1/4 şi 1/2 │
│ │de întoarcere │
│ │- „Petit pas jete”: cu │
│ │deplasare lateral, „en │
│ │face” şi în poze mici │
│ │(cu activul la │
│ │„sur-le-cou-de-pied”) │
│ │- „Pas de chat” │
│ │- „Temps leve” cu │
│ │piciorul activ │
│ │„sur-le-cou-de-pied” │
│ │faţă/spate - maxim patru│
│ │repetări succesive │
│ │- „Sissonne par │
│ │developpe” pe direcţii │
│ │„en face” şi în poze │
│ │mici │
│ │- „Sissonne ouverte” la │
│ │45° în poze mici │
│ │- „Sissonne tombe” „en │
│ │face” şi în poze mici - │
│ │„Temps lie saute” │
│ │- „Pas couppe ballonne” │
│ │şi „pas ballonne” pe │
│ │direcţii „en face” şi în│
│ │poze, fără deplasare │
│ │- „Pas emboîte” spate cu│
│ │activul │
│ │„sur-le-cou-de-pied” şi │
│ │la 45°, pe loc │
│ │- „Pas echappe” │
│ │„ouverte” şi „ferme │
│ │battu” │
│ │- „Tour en l'air” │
│ │- „Pas ballance” „en │
│ │tournant” cu 1/4 de │
│ │întoarcere │
│ │POINTES: │
│ │- „Pas echappe”: │
│ │terminat pe un picior; │
│ │„en tournant” cu 1/4 de │
│ │întoarcere în poz.a II-a│
│ │- „Pas assemble en │
│ │tournant” cu 1/2 de │
│ │întoarcere şi cu │
│ │întoarcere întreagă │
│ │- „Pas de bourre”: │
│ │„dessus-dessous”; │
│ │„ballotte” în „efface” │
│ │- „Pas glissade en │
│ │tournant” cu 1/2 de │
│ │întoarcere │
│ │- „Sissonne simple en │
│ │tournant en dehors” şi │
│ │„en dedans” cu 1/4 de │
│ │întoarcere │
│ │- „Sissonne ouverte” la │
│ │45° în toate direcţiile │
│ │şi pozele fără │
│ │deplasare; „par │
│ │developpe”, „en face”, │
│ │lateral │
│ │- „Pas tombe” din poză │
│ │în poză la 45° │
│ │- „Releve” pe un picior │
│ │(activul │
│ │„sur-le-cou-de-pied”) │
│ │- „Pas ballonne” în faţă│
│ │la „efface” şi lateral │
│ │-„ Pas jete fondu” în │
│ │faţă şi spate pe │
│ │diagonală │
│ │- „Pas jete pique” la │
│ │45° terminat în │
│ │„demi-plie” │
│ │- „Sous-sous” │
│ │- Preparaţie pentru │
│ │„pirouettes” „en dehors”│
│ │şi „en dedans” din │
│ │poziţia a V-a │
│ │- Sărituri pe „pointes”:│
│ │„temps saute” în poziţia│
│ │a V-a pe loc; │
│ │„changement de pieds”, │
│ │„en face” │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Construirea amplă a │
│ │„adagio”-ului la bară şi│
│ │în centrul sălii │
│ │(combinaţii de mişcări │
│ │cu accent pe │
│ │expresivitatea pozelor, │
│3. │pe amplitudinea statică │
│Coordonarea │şi dinamica specifică a │
│plastic - │elementelor de limbaj │
│expresivă şi │studiate); │
│muzicalitatea│- Diversitate │
│în execuţia │ritmico-muzicală în │
│mişcărilor │structurile de studiu │
│ │ale mişcărilor; │
│ │- Adoptarea fragmentelor│
│ │muzicale din repertoriul│
│ │consacrat de balet │
│ │clasic pentru studiul │
│ │stimularea │
│ │expresivităţii mişcării │
└─────────────┴────────────────────────┘
CLASA a VII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică 1.1. Identificarea elementelor coregrafice care influenţează adoptarea unui plasament corporal corect - Exerciţii specifice la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate şi tonifiere musculară ("barre au sol") – Perfecţionarea posturii corporale şi a capacităţii de a menţine efortul muscular pe durata exerciţiului – Dezvoltarea capacităţii de a îmbina şi a combina elementele de limbaj, gestionând corect tensiunea musculară, dinamicile corporale pentru dobândirea calităţii specifice atribuite fiecărui element coregrafic studiat – Coordonarea segmentelor corporale în spaţiu, folosind dinamicile mişcării, centrele de greutate, punctele de sprijin, forţa musculară, detenta şi elanul datorat proiecţiei gesturilor în spaţiu – Exerciţii pentru explorarea unei anverguri sporite în mişcare, în trecerile dintre mişcări şi poziţii specifice dansului clasic 1.2. Dobândirea capacităţii de control a corpului şi de reducere a gradului de limitare corporala în cadrul efortului fizic şi intelectual specific domeniului - Creşterea gradului de motricitate corporală prin exerciţii specifice – Exerciţii specifice pentru dezvoltarea rezistenţei la efort fizic prin îmbinarea, redarea şi folosirea eficientă a principiilor corecte de mişcare, a traseelor şi poziţiilor specifice dansului clasic – Sporirea capacităţii de concentrare în condiţii de efort muscular şi intelectual intens prin amplificarea gradului de dificultate al exerciţiilor executate la bară, centrul sălii şi sărituri 1.3. Dobândirea capacităţii de a corela, memora şi analiza discursul coregrafic - Exerciţii de învăţare, articulare, memorare, redare a elementelor specifice domeniului dansului clasic prin repetarea şi îmbinarea lor coerentă – Identificarea fiecărui element coregrafic, pentru sesizarea, vizualizarea mentală a segmentelor corporale cu rol în mişcarea efectuată 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers artistic intenţionat 2.1. Explorarea mesajului artistic prin intermediul diferitelor tehnici de antrenament specific - Adoptarea unor strategii de antrenament pentru depăşirea limitelor corporale şi asumarea expresivităţii – Dobândirea capacităţii de a corela, identifica elementele de limbaj coregrafic şi de a le folosi eficient în cadrul unei varietăţi de trasee şi coordonate ale mişcării, varietăţi ritmico-dinamice atât la bară, mijloc cât şi în cadrul săriturilor mici – Explorarea unui element sau a unei succesiuni de elemente coregrafice prin tehnici de lucru specifice 2.2. Integrarea mesajelor exprimate în cadrul discursului coregrafic prin raportare la discursul muzical - Exerciţii pentru dobândirea unei autonomii a corpului în mişcare corelate cu dinamicile muzicale – Adaptarea mişcărilor şi frazelor coregrafice la variaţiile de ritm şi tempo – Exerciţii cu structură ritmico-muzicală diferită în parametrii spaţiali şi dinamici corporali diverşi pentru dezvoltarea creativităţii 2.3. Exprimarea ideilor coregrafice prin utilizarea elementelor constitutive ale spaţiului de mişcare pe nivele de execuţie diferite - Abordarea unor trasee dinamice mai ample pentru îmbunătăţirea coordonării elementelor de mişcare, pe segmente spaţiale specifice elementelor baletului clasic – Explorarea diferitelor traiectorii ale mişcării în spaţiu prin forme concrete realizate de corp în mişcare şi forme virtuale folosind gândirea şi intenţia – Integrarea centrilor de forţă şi dinamică ai mişcării, prin schimbarea succesivă şi alternativă a poziţiilor picioarelor şi a corpului, pe baza alternării şi conştientizării centrilor de greutate – Exerciţii de coordonare a elementelor corpului în mişcare prin respectarea distanţelor, a plasamentului dat de diferitele direcţii specifice şi a proiecţiei gestului în spaţiu 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic 3.1. Explorarea caracteristicilor elementelor limbajul specific dans clasic prin combinaţii complexe de mişcări - Exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii de a asculta şi reacţiona pe baza analizei asupra fenomenelor studiate pornind de la indicaţiile profesorului – Exerciţii de recunoaştere a unor elemente de limbaj în construcţii specifice – Exerciţii-joc de asociere a elementelor de limbaj studiate în explorări creative al mişcării 3.2. Explorarea traiectoriilor complexe de mişcare prin raportare la fragmente coregrafice video - Recunoaşterea unui context artistic analizând un fragment coregrafic media în diferite interpretări (împreună cu profesorul) – Explorarea elementelor coregrafice în maniere diferite de execuţie – Transpunerea scenică (pentru solo şi grup) a unor exerciţii de studiu Conţinuturi:
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VII-a │
│conţinut │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Dezvoltarea forţei │
│ │musculare prin mărirea │
│ │numărului de repetări │
│ │ale aceleiaşi mişcări │
│ │(în special pe un │
│ │picior); │
│ │- Combinaţii de mişcări │
│ │cu complexitate sporită,│
│ │care solicită │
│ │coordonarea, memoria şi │
│ │concentrarea atenţiei; │
│ │- Continuarea şi │
│ │diversificarea studiului│
│ │întoarcerilor pe un │
│1. │picior şi pe două │
│Plasamentul │picioare; │
│corporal │- Intensificarea │
│specific │studiului turaţiilor în │
│dansului │diferite poziţii şi al │
│clasic │mişcărilor “en │
│ │tournant”; │
│ │- Creşterea amplitudinii│
│ │mişcărilor; │
│ │- Transpunerea tuturor │
│ │exerciţiilor de la bară │
│ │şi mijloc pe “demi- │
│ │pointe”; │
│ │- Completarea studiului │
│ │săriturilor cu adăugarea│
│ │“battu-ului”; │
│ │- Alocarea unui buget de│
│ │timp sporit studiului │
│ │săriturilor şi │
│ │“pointelor”. ’ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │BARA: │
│ │- „Battement fondu” la │
│ │90° „en face” şi în poze│
│ │pe „demi-pointe” │
│ │- „Battement double │
│ │frappe” „en tournant” ( │
│ │1/4 şi 1/2 de │
│ │întoarcere) │
│ │- „Flick-flack” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans” │
│ │- „Rond de jambe en │
│ │l'air” „en dehors” şi │
│ │„en dedans” cu „plie- │
│ │releve” │
│ │- „Battement releve │
│ │lent” şi „battement │
│ │developpe” „en face” şi │
│ │în poze pe „demi-pointe”│
│ │- „Battement developpe │
│ │ballotte” │
│ │- „Grand rond de jambe │
│ │jete” „en dehors” şi „en│
│ │dedans” (pe patru, apoi │
│ │pe două măsuri) │
│ │- „Grand battement jete │
│ │developpe” │
│ │- Întoarceri „fouette”: │
│ │1/8, 1/4 şi 1/2 │
│ │întoarcere cu activul │
│ │ridicat în faţă/spate la│
│ │45° (pe „demi-pointe”; │
│ │cu „plie-releve”) │
│ │- „Soutenu en tournant” │
│ │(„en dehors” şi „en │
│ │dedans”) pe 1/2 de cerc │
│ │şi cu întoarcere │
│ │completă din poză mare │
│ │în poză mare │
│ │- „Temps releve”- │
│ │preparaţie pentru │
│ │„pirouettes” │
│ │MIJLOC : │
│ │- „Battement tendu” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans” pe 1/4 şi 1/│
│ │2 de cerc │
│ │- „Battement jete” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │en dedans pe 1/8 şi 1/4 │
│ │de cerc │
│ │- „Rond de jambe” : „par│
│ │terre” „en tournant en │
│ │dehors şi en dedans pe 1│
│ │/8 şi 1/4 de cerc; la │
│ │45° (en dehors şi en │
│ │dedans) pe „demi-pointe”│
│ │şi în „plie” │
│ │- „Battement fondu”: cu │
│ │„plie”- „releve” şi │
│ │„demi-rond de jambe” la │
│ │45° din poză în poză pe │
│ │„demi-pointe”; la 90° │
│ │„en face”, în poze pe │
│ │toată talpa şi pe │
│ │„demi-pointe” │
│ │- „Battement soutenu” la│
│ │90° „en face” şi în poze│
│ │- „Petit battement jete”│
│ │„en tournant” pe 1/2 de │
│ │cerc cu deplasare │
│ │lateral │
│ │- „Battement frappe” în │
│ │poze pe „demi-pointe” │
│ │- „Battement double” │
│ │„frappe” cu │
│ │„plie-releve” │
│ │- „Rond de jambe” „en │
│ │l'air” „en dehors” şi │
│ │„en dedans” cu terminare│
│ │în „plie” la bază │
│ │- „Battement releve │
│ │lent” şi „battement │
│ │developpe”: în arabesque│
│ │IV şi „ecarte” ; cu │
│ │„rond de jambe” pe │
│ │„demi-pointe” din poză │
│ │în poză │
│ │- „Pas tombe”: pe loc cu│
│ │jumătate de întoarcere │
│ │(activul la │
│2. Limbajul │„sur-le-cou-de-pied”); │
│dansului │din poză în poză (la │
│clasic │45°, 90°) şi cu │
│ │terminare pe podea │
│ │- „Temps lie” cu │
│ │trecerea pe │
│ │„demi-pointe” │
│ │- „Tours lents” în toate│
│ │pozele mari (fără │
│ │„arabesque” IV şi │
│ │„ecarte”) │
│ │- „Grand battement” │
│ │„jete-developpe” „en │
│ │face” şi în poze │
│ │- „Port de bras”: nr .5 │
│ │cu „plie” în poziţia a │
│ │IV-a; nr. 6 │
│ │- „Pas de bourre” simple│
│ │„en tournant” (en dehors│
│ │şi en dedans) │
│ │-„Soutenu en tournant” │
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” pe 1/2 de cerc │
│ │şi cu întoarcere │
│ │întreagă, cu piciorul │
│ │activ deschis în faţă/ │
│ │spate la 45° │
│ │- „Pirouettes” „en │
│ │dehors” şi „en dedans” │
│ │din poziţiile: a V-a, a │
│ │IV-a şi a II-a în poze │
│ │mari: „a la seconde”, │
│ │„attitude”, „arabesque” │
│ │SĂRITURI: │
│ │- „Pas echappe battu”: │
│ │la deschidere şi la │
│ │închidere, cu terminare │
│ │pe un picior │
│ │- „Grand echappe” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans” pe 1/4 şi 1/│
│ │2 de cerc │
│ │- „Petit pas jete” cu │
│ │deplasare │
│ │- „Pas assemble battu” │
│ │- „Royale” │
│ │- „Entrechat- quatre” │
│ │- „Entrechat - trois” │
│ │- „Entrechat-cinq” │
│ │- „Temps leve” cu │
│ │activul la 45° (în faţă,│
│ │lateral sau în spate) │
│ │- „Pas assemble” cu │
│ │deplasare, cu „glissade”│
│ │şi „pas couppe” │
│ │- „Grande sissonne” │
│ │„ouverte” în toate │
│ │direcţiile (fără │
│ │deplasare) │
│ │- „Grande sissonne” „par│
│ │developpe” în toate │
│ │pozele │
│ │- „Grand pas chasse” în │
│ │toate direcţiile şi │
│ │pozele │
│ │- „Sissonne simple” „en │
│ │tournant” │
│ │POINTES: │
│ │- „Pas echappe” „en │
│ │tournant” în poziţiile a│
│ │IV-a şi a II-a, pe 1/2 │
│ │de cerc │
│ │- „Pas de bourre” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans”: „simple”, │
│ │„dessus-dessous” şi │
│ │„ballotte” pe 1/4 de │
│ │cerc │
│ │- „Pas couru” │
│ │- „Pas de basque” „en │
│ │tournant” │
│ │- „Sissonne ouverte” │
│ │„par developpe” în faţă │
│ │şi spre spate la 45° │
│ │- „Sissonne ouverte” la │
│ │45° în poze, cu │
│ │deplasare │
│ │- „Grande sissonne” │
│ │„ouverte” „par │
│ │developpe” cu deplasare │
│ │- „Pas jete” „pique” în │
│ │poze mari terminat în │
│ │„plie” │
│ │-„Releve” pe un picior │
│ │în poze la 45° │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Structuri complexe de │
│ │studiu cu diversitate │
│ │ritmico-muzicală, din │
│ │repertoriul consacrat de│
│3. │balet, centrate pe o │
│Coordonarea │mişcare şi/sau │
│plastic- │combinaţii; │
│expresivă şi │- Accent pe studiul │
│muzicalitatea│„adagio-ului” la bară şi│
│în execuţia │mijlocul sălii, la demi-│
│mişcărilor │„pointes” şi „pointes”; │
│ │- Adoptarea de fragmente│
│ │muzicale din rolurile de│
│ │balet pentru studiul │
│ │expresivităţii mişcării.│
└─────────────┴────────────────────────┘
CLASA a VIII-a Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Operarea cu elemente de limbaj coregrafic de la forma elementară la cea scenică 1.1. Identificarea elementelor coregrafice care influenţează adoptarea unui plasament corporal corect - Exerciţii la sol pentru mobilitate articulară, flexibilitate şi tonifierea musculaturii – Izolarea, coordonarea şi disocierea prin mişcare a fiecărei părţi a corpului: membre, extremităţi, articulaţii, cap, coloană vertebrală, masă musculară, oase şi tendoane – Explorarea şi folosirea punctelor de suspensie, sprijin sau suport ale corpului pentru obţinerea desăvârşirii plasamentului corporal 1.2. Poziţionarea corectă a corpului în relaţie cu spaţiul scenic în vederea abordării limbajului coregrafic - Stabilirea şi folosirea centrilor de greutate ai corpului pentru sesizarea diferenţelor dintre greutate şi lipsa acesteia în cadrul unei mişcări – Exerciţii de studiu al echilibrului prin integrarea coordonatelor spaţiale ale mişcării 1.3. Perfecţionarea elementelor de limbaj coregrafic pentru redarea formei scenice a mişcării - Exersarea unor combinaţii complexe de mişcări fundamentale şi îmbinarea lor eficientă pe categorii de elemente specifice – Integrarea în exerciţii a unor elemente cu grad ridicat de dificultate ritmico-structurală. – Explorarea elementelor coregrafice specifice coregrafiei de grup 2. Receptarea mesajelor exprimate în diferite contexte în cadrul unui demers artistic intenţionat 2.1. Diferenţierea caracteristicilor unor elemente fundamentale de limbaj specifice dansului clasic - Exerciţii cu structură ritmico-muzicală diferită asociate elementelor specifice limbajului coregrafic – Exerciţii de însuşire a caracteristicilor mişcărilor în raport cu parametrii spaţiali complexi – Experimentarea schimbării de flux energetic pentru fiecare element coregrafic specific 2.2. Demonstrarea caracteristicilor elementelor identificate prin combinaţii complexe de mişcări - Exerciţii ritmice asociate unor mişcări punând accent pe caracterul sau dinamica mişcării – Exerciţii de recunoaştere a unor elemente de limbaj integrate unor construcţii coregrafice specifice – Explorarea prin intermediul fragmentelor coregrafice înregistrate a unor traiectorii complexe de mişcare 3. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unui fragment coregrafic 3.1. Manifestarea interesului pentru redarea ideilor şi sentimentelor prin intermediul discursurilor coregrafice - exerciţii de dezvoltare a expresivităţii gestuale pentru transmiterea unui mesaj artistic intenţionat – exersarea diferitelor tehnici de studiu a aceluiaşi element sau succesiuni de elemente specifice unui fragment coregrafic – adaptarea unui discurs coregrafic de la execuţia individuală la cea în grup 3.2. Transpunerea nuanţelor şi intensităţii discursului muzical la parametrii specifici ai discursului coregrafic - exersarea elementelor de tehnică coregrafică în structuri variate ritmico-melodic – adaptarea executării elementelor coregrafice la caracterul discursului muzical – corelarea elementelor de tehnică coregrafică cu fragmentul ritmico-muzical dat Conţinuturi
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Domenii de │Clasa a VIII-a │
│conţinut │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Accent pe ridicarea │
│ │execuţiei pe demi pointe│
│ │(la bară şi în centrul │
│ │sălii) │
│1. │- Învăţarea piruetelor │
│Plasamentul │din diferite preparaţii,│
│corporal │pe loc şi cu deplasări │
│specific │pe diagonală │
│dansului │- Concentrarea celei mai│
│clasic │mari părţi a orei spre │
│ │exerciţii la mijloc │
│ │- ”Grand port de bras” -│
│ │preparaţie pentru „tour”│
│ │în poze mari │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │BARĂ: │
│ │- Dublu „rond de jambe” │
│ │„en l'air” „en dehors” │
│ │şi „en dedans” pe toată │
│ │talpa şi pe „demipointe”│
│ │- „Flick-flack” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans” din poză în │
│ │poză şi la 45° │
│ │- „Battement developpe” │
│ │cu „tombe” „en face” şi │
│ │în poze, terminat cu │
│ │vârful pe podea şi la │
│ │90° cu „balance”; │
│ │- „Grand temp” „releve” │
│ │pe toată talpa şi pe │
│ │„demi pointe” „en │
│ │dehors” şi „en dedans”; │
│ │- „Grand battement │
│ │jete”: pe „demi pointe”,│
│ │cu „balancoire” şi cu │
│ │„developpe” pe „demi │
│ │pointes”; │
│ │- „Demi” întoarcere prin│
│ │„passe” „en dehors” „en │
│ │dedans” , din poză în │
│ │poză, la 45° şi 90° , pe│
│ │„demi-pointe” şi cu │
│ │„plie releve”; │
│ │- Întoarcere „fouette” │
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans”: pe 1/4 şi 1/2 │
│ │de cerc, cu piciorul │
│ │activ întins spre faţă │
│ │sau spate la 90° , pe │
│ │toată talpa, pe „demi │
│ │pointe” şi de pe „demi │
│ │pointe” în „plie”; │
│ │- „Pirouettes” „en │
│ │dehors” şi „en dedans”: │
│ │începând cu piciorul │
│ │activ la „sur le cou de │
│ │pied” ; terminată în │
│ │poziţia a V-a sau în │
│ │diferite poze fi │
│ │începute cu piciorul │
│ │activ deschis pe │
│ │direcţie la 45° sau 90° │
│ │; din „temps releve”; │
│ │- jumătate de „tour” „en│
│ │dehors” şi „en dedans”, │
│ │începând cu „plie” - │
│ │„releve” , cu piciorul │
│ │activ întins în faţă/ │
│ │spate la 45°/90° ; │
│ │- „tour fouette souivi” │
│ │la 45° „en dehors” şi │
│ │„en dedans”; │
│ │MIJLOC: │
│ │- „Battement fondu” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans” pe 1/2 de │
│ │cerc; │
│ │- „Battement frappe” şi │
│ │dublu „frappe en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans” pe 1/4 de │
│ │cerc cu vârful pe podea;│
│ │- „Battement battu” │
│ │„epaulement”; │
│ │- „Flick-flack” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans”; │
│ │- „Rond de jambe” „en │
│ │l'air” „en dehors” şi │
│ │„en dedans” pe toată │
│ │talpa: dublu şi „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans”; │
│ │- „Battement developpe”:│
│ │„tombe” din poză în poză│
│ │şi la 90° ; „ballotte”; │
│ │- „Demi-rond de jambe” │
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” la 90° din poză │
│ │în poză: „pe │
│ │demi-pointe”, în │
│ │„demi-plie”, cu │
│ │„plie-releve”; │
│ │- „Tour lent”: prin │
│ │„passe” la 90° , în │
│ │„demi-plie”, din poză în│
│ │poză; │
│ │- „Grand battement” │
│ │„jete” pe „demi-pointe”;│
│ │- „Grand port de bras”- │
│ │preparaţie pentru „tour”│
│ │în poze mari; │
│ │- „Battement divise en │
│ │quart” la 90° ; │
│ │- „Temp lie” „par terre”│
│ │cu „pirouettes” „en │
│ │dehors” şi „en dedans”; │
│ │- Întoarcere din poză în│
│ │poză, „en dehors” şi „en│
│ │dedans”, prin „passe” la│
│ │45° , cu „plie -releve”;│
│ │- „Pirouettes” „en │
│ │dehors” şi „en dedans” │
│ │din poziţiile a II-a, a │
│ │V-a şi a IV-a (două │
│2. Limbajul │întoarceri), din „temps │
│dansului │releve”, „souivi en │
│clasic │dehors” (zdup), cu │
│ │piciorul activ la │
│ │poziţia „sur le cou de │
│ │pied” (2 - 4 fără │
│ │aşezarea activului în │
│ │poziţia a V-a), din │
│ │„grand plie” poziţia I-a│
│ │şi a V-a , din „temp │
│ │saute” în poziţia a V-a │
│ │şi din „pas echappe” în │
│ │poziţia a II-a şi a IV-a│
│ │- Rotaţii pe diagonală │
│ │:”en dehors degagee” │
│ │(4-8), „tours piques” │
│ │(4-8) şi „chaînes”; │
│ │SĂRITUIRI: │
│ │- „Entrachatquatre” cu │
│ │deplasare; │
│ │- „Royale”; │
│ │- „Pas assemble” │
│ │„tournant” „en dehors” │
│ │şi „en dedans” pe 1/2 de│
│ │cerc; │
│ │- „Petit pas jete” │
│ │„battu”; │
│ │- „Brise” faţă/spate; │
│ │- „Pas jete” „ferme” în │
│ │toate direcţiile şi │
│ │pozele; │
│ │- „Pas ballotte” „par │
│ │terre”; │
│ │- „Pas failly” faţă/ │
│ │spate; │
│ │- „Sissonne simple” „en │
│ │tournant” „en dehors” şi│
│ │„en dedans”; │
│ │- „Sissonne ouverte par │
│ │developpe” „en tournant”│
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” pe 1/4 de cerc; │
│ │- „Grand sissonne │
│ │ouverte” în toate │
│ │pozele, cu deplasare; │
│ │- „Pas ballonne battu” │
│ │lateral, fără deplasare;│
│ │- „Rond de jambe en │
│ │l'air” „saute” („en │
│ │dehors” şi „en dedans”);│
│ │- „Cabriole” la 45° în │
│ │faţă şi spate din: „pas │
│ │couppe”, „glissade” şi │
│ │„sissonne tombe”; │
│ │- „Grand pas assemble” │
│ │lateral şi faţă în │
│ │„epaulement” din poziţia│
│ │a V-a, cu „pas couppe” │
│ │şi „glissade”; │
│ │- „Temps leve” în poze │
│ │la 90° ; │
│ │- „Pas emboîte en │
│ │tournant” cu deplasare │
│ │lateral şi pe diagonală.│
│ │„POINTES”: │
│ │- „Petit pas jete” „en │
│ │tournant” pe 1/2 de cerc│
│ │cu deplasare laterală; │
│ │- „Pas de bourre souivi”│
│ │în toate direcţiile şi │
│ │pe cerc; │
│ │- „Pas couru” în │
│ │diferite direcţii; │
│ │- „Sissonne ouverte” │
│ │„par developpe” la 45° │
│ │„en tournant” „en │
│ │dehors” şi „en dedans”; │
│ │- „Grand sissonne │
│ │ouverte” în toate pozele│
│ │cu deplasare; │
│ │- „Pas tombe” din poză │
│ │în poză la 90° ; │
│ │- „Rond de jambe” „en │
│ │l'air” „en dehors” şi │
│ │„en dedans”; │
│ │- „Grand battement jete”│
│ │în toate direcţiile şi │
│ │pozele; │
│ │- „Releve” pe un picior │
│ │în toate pozele la 45° │
│ │şi 90° , cu deplasare; │
│ │- „Soutenu en tournant” │
│ │„en dehors” şi „en │
│ │dedans” pe 1/2 de cerc │
│ │şi cu întoarcere │
│ │întreagă începând din │
│ │poze la 45° şi 90° în │
│ │„plie”; │
│ │- „Pirouettes” din │
│ │poziţiile a V-a şi a │
│ │IV-a cu terminare în │
│ │poze „par terre”, câte │
│ │una „souivi” din poz a │
│ │V-a; │
│ │- Rotaţii pe diagonală: │
│ │„pas de basque” „en │
│ │tournant” (nu mai puţin │
│ │de 8), „en dehors” cu │
│ │„degagee” (4-8), „pique”│
│ │(4-8), „tours chaînes” │
│ │(4-8); │
│ │- Sărituri pe „pointes” │
│ │: „emboîtes” „sur le cou│
│ │de pied”, pe loc şi cu │
│ │deplasare; │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- Structuri complexe de │
│ │studiu cu diversitate │
│ │ritmico-muzicală, din │
│ │repertoriul consacrat de│
│ │balet, centrate pe o │
│3. │mişcare şi/sau │
│Coordonarea │combinaţii; │
│plastic- │- Accent pe studiul │
│expresivă şi │„adagio”-ului la bară şi│
│muzicalitatea│mijlocul sălii, la │
│în execuţia │„demi- pointes” şi │
│mişcărilor │„pointes”; │
│ │- Adoptarea de fragmente│
│ │de rol din marele │
│ │repertoriu pentru │
│ │studiul expresivităţii │
│ │mişcării. │
└─────────────┴────────────────────────┘
Sugestii metodologice Programa şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Dans clasic. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare care trebuie să ofere răspunsuri la următoarele întrebări: - În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) – Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) – Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) – Cu ce voi face? (analiza resurselor materiale) – Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenţe generale, la competenţe specifice, la activităţi de învăţare şi de la acestea din urmă la conţinuturi. Profesorii vor proiecta demersul de învăţare în funcţie de particularităţile clasei de elevi, de baza materială de care dispun şi de opţiunile elevilor. Parcurgerea programei de dans clasic pentru gimnaziu are ca finalitate formarea competenţelor necesare trecerii elevilor la ciclul liceal al învăţământului coregrafic. Formarea acestor competenţe specifice presupune un buget de timp de studiu supravegheat de profesorul de specialitate de minim două ore zilnic, dar şi de o completare cu studiul individual în funcţie de particularităţile fiecărui elev. Strategii didactice Programa şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare care să permită trecerea de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare. În vederea formării competenţelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei "Dans clasic" să pună accent pe construcţia progresivă a cunoaşterii specifice domeniului, pe flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. Ţinând cont de numărul de ore de specialitate, gestionarea timpului va trebui să pună în centrul preocupărilor cele mai eficiente formule de studiu pentru formarea deprinderilor de mişcare. Valorificând particularităţile de dezvoltare ale fiecărui elev, profesorii vor găsi parcursuri individualizate care să eficientizeze lecţiei de dans clasic. Jocul ca metodă de predare, ca mijloc şi formă de organizare didactică, efectuat uneori şi sub formă de competiţie, adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor poate completa în mod eficient demersul didactic. La începutul anului şcolar se va urmări organizarea claselor pe grupe de specialitate separat fete/băieţi sau mixte. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate în limba franceză (cu traducere pentru înţelegerea optimă a caracterului mişcării), din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale şi de valorificare a achiziţiilor dobândite prin lecţiile de dans clasic. Profesorul de dans clasic din ciclul gimnazial trebuie să demonstreze fiecare mişcare predată pe înţelesul elevilor, în special principiile de execuţie a elementelor studiate. Demonstrarea de către profesor cu acompaniament muzical, punând accent pe ritmica dinamică şi intensitatea mişcării este esenţială. Construcţia exerciţiilor la fiecare nivel de studiu trebuie să respecte dimensiunile şi tempo-urile potrivite pe nivel de vârstă, aptitudini, receptivitate şi posibilităţile de asimilare ale elevilor. La clasa a V-a, accentul studiului cade în continuare pe îmbunătăţirea plasamentului în formă statică/dinamică şi pe dezvoltarea forţei fizice. Exerciţiile sunt construite astfel încât să perfecţioneze coordonarea picioarelor, braţelor şi capului în timpul mişcărilor. Folosirea parametrilor spaţiului: întoarceri, deplasări la începutul, în timpul şi la sfârşitul discursului coregrafic vor fi repere în construcţia exerciţiilor de la mijloc. Un obiectiv important este utilizarea intensă e procedeului "en tournant", la bară şi în mijlocul sălii, la sărituri şi "pointes". La clasa a VI-a se va intensifica execuţia mişcărilor pe "demi pointe" (durată, tempo şi dinamică), la bară şi mijloc şi va începe învăţarea piruetelor din diferite preparaţii, pe loc şi cu deplasări pe diagonală. La capitolul "Sărituri" se începe învăţarea bateriilor ("royale", "entrechatquatre") şi a săriturilor cu aterizarea pe un picior. În vederea dezvoltării continue a plasticităţii mişcărilor, exerciţiile vor conţine la bară şi la mijloc, static şi în dinamică, toate pozele mici şi mari, "en face" , pe "efface" şi pe "croise". În vederea dezvoltării expresivităţii mişcărilor se recomandă exersarea de fraze de mişcare, combinate logic şi eficient, alternând studiul "port de bras-urilor" cu combinaţii complexe de paşii de legătură. La clasa a VII-a ca procedeu specific de dezvoltare a forţei musculare se va proceda la exerciţii cu durată mai mare, cu mărirea numărului de repetări ale aceleiaşi mişcări (în special pe un picior). La combinaţii de mişcări cu complexitate sporită, care solicită coordonarea, memoria şi concentrarea atenţiei, obiectivul major este transpunerea tuturor exerciţiilor de la bară şi mijloc pe "demi-pointe". Atât în studiul exerciţiilor de la bară cât mai ales la mijloc va continua şi se va diversifica studiului întoarcerilor pe un picior şi pe două şi studiul turaţiilor în diferite poziţii. Va exista o preocupare continuă în special la mijloc pentru abordarea mişcărilor "en tournant" şi pentru creşterea amplitudinii mişcărilor. * Completarea studiului săriturilor cu adăugarea "battu-ului" impune alocarea unui buget de timp sporit iar studiul "pointelor" ar trebui să dispună de cel puţin un buget de timp de cel puţin 30 de min/zi (minim de trei ori pe săptămână). La clasa a VIII-a, generalizarea execuţiei la "demi pointe" trebuie să fie caracteristica de bază a orei de dans clasic. Profesorul va sprijini, în construcţiile frazelor coregrafice, învăţarea piruetelor din diferite preparaţii, pe loc şi cu deplasări pe diagonală şi implicit va concentra cea mai mare parte a orei spre exerciţii la mijloc. Studiul "adagio-ului" la bară şi mijlocul sălii, la "demi-pointes" şi "pointes" este o preocupare majoră. Adoptarea şi adaptarea de fragmente de rol din marele repertoriu pentru studiul expresivităţii mişcării trebuie să constituie o provocare atât pentru profesorul de dans clasic cât şi pentru profesorul corepetitor. Partiturile de acompaniament nu sunt menite doar să dezvolte simţul ritmic, ci şi să sprijine continuu formarea unei culturi muzicale pentru elevi şi mai mult să realizeze la clasă emulaţia propice studiului solicitant al dansului clasic. Lecţia de dans clasic presupune şi o parte de contribuţie creativă, personală, a fiecărui profesor, ce trebuie să reflecte competenţele şi experienţa sa profesională, capacitatea de a se adapta condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii didactice şi particularităţilor de dezvoltare ale elevilor, ajutându-se şi de o serie de îndrumări/sugestii metodologice, oferite prin această programă. Grup de lucru
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Nume, prenume │Instituţie de │
│ │apartenenţă │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Brăescu, Adrian│Ministerul Educaţiei │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Streche, │Centrul Naţional de │
│Loredana │Politici şi Evaluare │
│ │în Educaţie │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Academia de Muzică │
│Solomon Vasile │”Gheorghe Dima” │
│ │Cluj-Napoca │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Universitatea │
│Popa │Naţională de Artă │
│Mihaela-Camelia│Teatrală şi │
│ │Cinematografică ”I.L. │
│ │Caragiale” Bucureşti │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Liceul de Coregrafie │
│Cocea, Nicoleta│”Floria Capsali”, │
│ │Bucureşti │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Chilea, Carmen │Arte ”Regina Maria ”, │
│ │Constanţa │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Universitatea │
│Tănăsescu, │Naţională de Artă │
│Andreea │Teatrală şi │
│ │Cinematografică ”I.L. │
│ │Caragiale” Bucureşti │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Colegiul Naţional de │
│Todi, Cristina │Artă ”Octav Băncilă”, │
│ │Iaşi │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Liceul de Coregrafie │
│Toader, │şi Artă Dramatică │
│Luminiţa │”Octavian Stroia”, │
│ │Cluj-Napoca │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Xenis Oprea, │Colegiul Naţional de │
│Roxana │Arte ”Regina Maria ”, │
│ │Constanţa │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Liceul de Coregrafie │
│Ciupe, Anca │şi Artă Dramatică │
│Elena │”Octavian Stroia”, │
│ │Cluj-Napoca │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Liceul de Coregrafie │
│Istrate, Rodica│„Octavian Stroia”, │
│ │Cluj-Napoca │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Liceul de Coregrafie │
│Karda Marialis │”Floria Capsali” │
│ │Bucureşti │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mateescu Diana │Liceul de Coregrafie │
│Claudia │”Floria Capsali” │
│ │Bucureşti │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Vasilovici │Liceul de Coregrafie │
│Mihaela │”Floria Capsali” │
│ │Bucureşti │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Liceul de Coregrafie │
│Vitan Brandusa │”Floria Capsali” │
│ │Bucureşti │
└───────────────┴──────────────────────┘
------ 
