────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 6.391 din 18 septembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 3 octombrie 2025.────────── ──────────────────── ANEXA 1 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC CURRICULUM pentru clasa a IX-a OPERATOR LA ROBOŢI INDUSTRIALI ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL Domeniul de pregătire profesională: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI Domeniul de educaţie şi formare profesională a calificării conform ISCED 2013F 0788 Programe şi calificări interdisciplinare care implică ingineria, producţia şi construcţiile 2025 GRUP DE LUCRU
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │profesor ing, grad │
│Carmen │didactic I, Liceul │
│Gheaţă │Tehnologic ”Theodor │
│ │Pallady”, Bucureşti │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │profesor ing, grad │
│Mihaela │didactic I, Liceul │
│Pintea │Tehnologic Electromureş │
│ │Tîrgu - Mureş │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │profesor ing, grad │
│Gabriela │didactic I, Colegiul │
│Diaconu │Tehnic „Costin D. │
│ │Neniţescu” Bucureşti │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │profesor ing, grad │
│Mirela Lie │didactic I, Colegiul de │
│ │Poştă şi Telecomunicaţii │
│ │„Gh. Airinei” Bucureşti │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Remus │profesor ing, grad │
│Cazacu │didactic I, Colegiul N.V. │
│ │Karpen, Bacău │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Florin │profesor ing, grad │
│Iordache │didactic .I, Colegiul N.V.│
│ │Karpen, Bacău │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Sălăgean │profesor ing, grad │
│Gabriela │didactic I Colegiul Tehnic│
│Laura │“George Bariţiu” Baia Mare│
├───────────┼──────────────────────────┤
│Pufu │profesor ing, grad │
│Gabriela │didactic I, Şcoala │
│Lăcramioara│Profesională Germană │
│ │Kronstadt Braşov │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │profesor ing, grad │
│Păcurar │didactic I, Colegiul │
│Loredana │Tehnic “George Bariţiu” │
│ │Baia Mare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Buxbaum │profesor ing, grad │
│Claudiu │didactic I, Colegiul │
│Radu │Tehnic “George Bariţiu” │
│ │Baia Mare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │profesor ing, grad │
│Markovits │didactic I, Colegiul │
│Mihaela │Tehnic “George Bariţiu” │
│ │Baia Mare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Henteş │profesor ing. Colegiul │
│Benone │Tehnic “George Bariţiu” │
│ │Baia Mare │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Frigioiu │profesor ing, grad │
│Dănuţ Paul │didactic I, Colegiul N.V. │
│ │Karpen, Bacău │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │profesor ing, grad │
│Boagiu │didactic I, Liceul │
│Robert │Tehnologic Valeriu │
│ │Barnişte, Lugoj │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Sauciuc │profesor ing, grad │
│Gheorghe │didactic I, Liceul Vasile │
│ │Conta Targu Neamt │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Volosciuc │profesor ing, grad │
│Sorin Dan │didactic I, Colegiul │
│ │Tehnic Energetic Sibiu │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Zirbo │profesor ing, grad │
│Sorina │didactic I, Colegiul │
│Maria │Tehnic Energetic │
│ │Cluj-Napoca │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Benea │Robert Bosch Romania │
│Mircea │S.R.L. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Gal Gergo │Robert Bosch Romania │
│ │S.R.L. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│Caia │Schaeffler Romania S.R.L │
│Claudiu │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ing. Marius│Ford Otosan Romania SRL │
│Cinca │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ing. │ │
│Troancă │UNION OTEL Fagaras │
│Laura │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ing. Bucsa │Star Assembly SRL Sebes & │
│R. Zeno │Star Transmission SRL │
│ │Cugir │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ing. Ioan │Star Assembly SRL Sebes & │
│Szabo │Star Transmission SRL │
│ │Cugir │
└───────────┴──────────────────────────┘
COORDONARE CNDIPT: Răileanu Carmen - Inspector de specialitate / Expert curriculum NOTĂ DE PREZENTARE Acest curriculum se aplică pentru calificarea OPERATOR LA ROBOŢI INDUSTRIALI corespunzătoare domeniului de pregătire profesională Electronică automatizări: Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent calificării sus menţionate. Nivelul de calificare conform Cadrului naţional al calificărilor - 3 Corelarea dintre unităţile de rezultate ale învăţării şi module:
┌─────────────┬────────────────────────┐
│Unitatea de │ │
│rezultate ale│ │
│învăţării │Denumire modul │
│tehnice │ │
│generale │ │
│(URI) │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│URÎ 1. │ │
│Realizarea │ │
│lucrărilor de│ │
│bază mecanice│MODUL I. Tehnologii │
│şi electrice │generale în │
│necesare în │electronică-automatizări│
│domeniul │ │
│electronică │ │
│automatizări │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│URÎ 2. │ │
│Efectuarea de│MODUL II. Electrotehnică│
│măsurări │şi măsurări tehnice │
│tehnice în │ │
│electronică │ │
└─────────────┴────────────────────────┘
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Clasa a IX-a Învăţământ profesional Aria curriculară Tehnologii Domeniul de pregătire profesională: ELECTRONICA AUTOMATIZĂRI Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală
┌──────────────────────────────────────┐
│Modul I. Tehnologii generale în │
│electronică-automatizări │
├┬────────────┬─────────────────┬──────┤
││Total ore / │ │170 │
││an: │ │ │
├┼────────────┼─────────────────┼──────┤
││din care │Laborator │- │
││ │tehnologic │ │
├┼────────────┼─────────────────┼──────┤
││ │Instruire │68 │
││ │practică │ │
├┴────────────┴─────────────────┴──────┤
│Modul II. Electrotehnică şi măsurări │
│tehnice │
├┬────────────┬─────────────────┬──────┤
││Total ore / │ │136 │
││an: │ │ │
├┼────────────┼─────────────────┼──────┤
││din care │Laborator │34 │
││ │tehnologic │ │
├┼────────────┼─────────────────┼──────┤
││ │Instruire │- │
││ │practică │ │
├┼────────────┴─────────────────┼──────┤
││Total ore/an = 9 ore/săpt. x │306 │
││34 săptămâni = │ore │
└┴──────────────────────────────┴──────┘
Stagii de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală
┌──────────────────────────────────────┐
│Modul III. * …………………………………………………………… │
├┬──────────────────────────────┬──────┤
││Total ore/an: │150 │
├┼──────────────────────────────┼──────┤
││Total ore /an = 5 săpt. x 5 │150 │
││zile x 6 ore /zi = │ore/an│
├┼──────────────────────────────┼──────┤
││TOTAL GENERAL: │456 │
││ │ore/an│
└┴──────────────────────────────┴──────┘
Notă: În clasa a IX-a, stagiul de pregătire practică se desfăşoară la operatorul economic/instituţia publică parteneră. Condiţiile în care stagiul de practică se desfăşoară în unitatea de învăţământ, sunt stabilite prin metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional. * Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ în parteneriat cu operatorul economic/instituţia publică parteneră, cu avizul inspectoratului şcolar. MODUL I. TEHNOLOGII GENERALE ÎN ELECTRONICĂ-AUTOMATIZĂRI ● Notă introductivă Modulul, "Tehnologii generale în electronică - automatizări", componentă a ofertei educaţionale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Electronică automatizări, face parte din cultura de specialitate şi pregătirea practică săptămânală aferente clasei a IX- a, învăţământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 170 ore/an, conform planului de învăţământ, din care : - 68 ore/an - instruire practică Modulul "Tehnologii generale în electronică - automatizări" este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Electronică automatizări sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. ● Structură modul Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
┌──────────────────────────────┬────────────────┐
│URÎ 1. REALIZAREA LUCRĂRILOR │ │
│DE BAZĂ MECANICE ŞI ELECTRICE │Conţinuturile │
│NECESARE ÎN DOMENIUL │învăţării │
│ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI │ │
├──────────┬─────────┬─────────┼────────────────┤
│Cunoştinţe│Abilităţi│Atitudini│ │
├──────────┴─────────┴─────────┴────────────────┤
│TEHNOLOGII MECANICE DE BAZA │
├──────────┬─────────┬─────────┬────────────────┤
│ │ │ │Elemente de bază│
│ │ │ │privind │
│ │ │ │realizarea │
│ │ │ │reprezentărilor │
│ │ │ │grafice din │
│ │ │ │mecanică: │
│ │ │ │• Elemente de │
│ │ │ │standardizare │
│ │ │ │(simboluri, │
│ │ │ │linii, haşuri, │
│ │ │ │formate, │
│ │ │ │indicatoare, │
│ │ │ │cote, scări de │
│ │ │ │reprezentare │
│ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │desenul tehnic).│
│ │ │ │• Executarea │
│ │ │ │schiţelor după │
│ │ │ │model şi a │
│ │ │ │desenelor la │
│ │ │ │scară: │
│ │ │ │-Reprezentarea │
│ │ │ │în proiecţie │
│ │ │ │ortogonală │
│ │ │ │-Construcţii │
│ │ │ │grafice: │
│ │1.2.1 │ │construcţia unei│
│ │1.2.2 │ │perpendiculare, │
│ │1.2.3 │ │construcţia unei│
│1.1.1 │1.2.4 │ │drepte paralele │
│1.1.2 │1.2.22 │ │cu o dreapta, │
│ │1.2.23 │ │construcţia │
│ │1.2.24 │ │triunghiurilor, │
│ │1.2.25 │ │împărţirea │
│ │ │ │unghiurilor │
│ │ │ │-Reprezentarea │
│ │ │ │filetelor şi │
│ │ │ │asamblărilor │
│ │ │ │-Executarea │
│ │ │ │schiţelor după │
│ │ │ │model │
│ │ │ │-Executarea │
│ │ │ │desenelor la │
│ │ │ │scară │
│ │ │ │Documente şi │
│ │ │ │documentaţie │
│ │ │ │tehnică / │
│ │ │ │tehnologică │
│ │ │ │pentru lucrări │
│ │ │ │mecanice: │
│ │ │ │• Cataloage, │
│ │ │ │liste de │
│ │ │ │materiale │
│ │ │ │• Fişe tehnice │
│ │ │ │(citire şi │
│ │ │ │interpretare) │
│ │ │ │• Fişe │
│ │ │ │tehnologice │
│ │ │ │(citire şi │
│ │ │ │interpretare) │
├──────────┼─────────┤ ├────────────────┤
│ │ │ │Materiale si │
│ │ │ │semifabricate │
│ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │lucrările │
│ │ │ │mecanice │
│ │ │ │• Materiale │
│ │ │ │feroase şi │
│ │ │ │neferoase: │
│ │ │ │oţeluri, fonte, │
│ │ │ │aliaje │
│ │ │ │• Semifabricate:│
│ │ │ │table, │
│ │ │ │profiluri, │
│ │ │ │corniere pene, │
│ │ │ │arcuri ştifturi,│
│ │ │ │nituri, │
│ │ │ │şuruburi, │
│ │ │1.3.1 │piuliţe │
│ │ │1.3.2 │Operaţii de │
│ │ │1.3.3 │prelucrare │
│ │ │1.3.4 │mecanică │
│ │ │1.3.5 │(definitie, │
│ │ │1.3.6 │etape de │
│ │ │1.3.7 │execuţie, │
│ │ │1.3.8 │SDV-uri, │
│ │ │1.3.9 │mijloace de │
│ │ │1.3.10 │măsurare, norme │
│ │ │1.3.11 │de sănătate şi │
│ │ │ │securitate în │
│ │ │ │muncă, norme de │
│ │ │ │protecţia │
│ │ │ │mediului): │
│ │ │ │• curăţarea, │
│ │ │ │• îndreptare, │
│ │ │ │• trasare, │
│ │ │ │• debitare, │
│ │ │ │• îndoire, │
│ │ │ │• găurire, │
│ │ │ │• ştanţare, │
│ │ │ │• filetare, │
│ │ │ │• norme de │
│ │ │ │sănătate şi │
│ │ │ │securitate în │
│ │ │ │muncă şi norme │
│ │ │ │de protectia │
│ │ │ │mediului │
│ │ │ │specifice │
│ │ │ │operaţiilor de │
│ │ │ │prelucrare │
│ │ │ │mecanică. │
│ │ │ │Asamblări │
│1.1.3 │1.2.5 │ │mecanice: │
│1.1.4 │1.2.6 │ │• nedemontabile │
│1.1.5 │1.2.7 │ │(scop, etape de │
│1.1.7 │1.2.9 │ │realizare, │
│ │ │ │domenii de │
│ │ │ │utilizare, │
│ │ │ │SDV-uri │
│ │ │ │necesare, norme │
│ │ │ │de sănătate şi │
│ │ │ │securitate în │
│ │ │ │muncă, norme de │
│ │ │ │protecţia │
│ │ │ │mediului): │
│ │ │ │-lipire, │
│ │ │ │-sudare, │
│ │ │ │-nituire, │
│ │ │ │-norme de │
│ │ │ │sănătate şi │
│ │ │ │securitate în │
│ │ │ │muncă şi norme │
│ │ │ │de protectia │
│ │ │ │mediului │
│ │ │ │specifice │
│ │ │ │operaţiilor de │
│ │ │ │realizare a │
│ │ │ │asamblărilor │
│ │ │ │nedemontabile. │
│ │ │ │• demontabile │
│ │ │ │(elementele │
│ │ │ │asamblării - │
│ │ │ │geometrie şi │
│ │ │ │tipuri │
│ │ │ │constructive, │
│ │ │ │SDV-uri │
│ │ │ │necesare, norme │
│ │ │ │de sănătate şi │
│ │ │ │securitate în │
│ │ │ │muncă, norme de │
│ │ │ │protecţia │
│ │ │ │mediului ): │
│ │ │ │-filetate, │
│ │ │ │-cu arcuri, │
│ │ │ │-cu pene, │
│ │ │ │-cu ştifturi, │
│ │ │ │-norme de │
│ │ │ │sănătate şi │
│ │ │ │securitate în │
│ │ │ │muncă şi norme │
│ │ │ │de protectia │
│ │ │ │mediului │
│ │ │ │specifice │
│ │ │ │operaţiilor de │
│ │ │ │realizare a │
│ │ │ │asamblărilor │
│ │ │ │demontabile. │
├──────────┴─────────┴─────────┴────────────────┤
│TEHNOLOGII ELECTRICE DE BAZA │
├──────────┬─────────┬─────────┬────────────────┤
│ │ │ │Elemente de bază│
│ │ │ │privind │
│ │ │ │realizarea │
│ │ │ │reprezentărilor │
│ │ │ │grafice din │
│ │ │ │electrotehnică │
│ │ │ │şi electronică: │
│ │ │ │• Simboluri │
│ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │electrotehnică │
│ │ │ │şi electronică. │
│ │ │ │• Realizarea │
│ │ │ │schemelor │
│ │ │ │electrice, a │
│ │ │ │schemelor de │
│ │ │ │conexiuni, a │
│ │ │ │schemelor de │
│ │ │ │montaj şi a │
│ │ │ │planurilor de │
│ │ │ │amplasament. │
│ │ │ │Documente şi │
│ │ │ │documentaţie │
│ │ │ │tehnică / │
│ │ │ │tehnologică │
│ │ │ │pentru lucrări │
│ │ │ │electrice │
│ │ │ │• Cataloage, │
│ │ │ │liste de │
│ │ │ │materiale, cărţi│
│ │ │ │tehnice │
│ │ │ │• Fişe tehnice │
│ │ │ │(citire şi │
│ │ │ │interpretare) │
│ │ │ │• Fişe │
│ │ │ │tehnologice │
│ │ │ │(citire şi │
│ │ │ │interpretare) │
│ │ │ │Materiale │
│ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │lucrările │
│ │ │ │electrice │
│ │ │ │(tipuri, │
│ │ │ │proprietati, │
│ │ │ │utilizări): │
│ │ │ │• Materiale │
│ │ │ │conductoare: Cu,│
│ │ │ │Al, aliaje de │
│ │ │ │lipit, materiale│
│ │ │ │• Materiale │
│ │ │ │magnetice: │
│ │ │ │materiale │
│ │ │ │magnetice moi, │
│ │ │ │materiale │
│ │ │ │magnetice dure; │
│ │ │ │• Materiale │
│ │ │ │electroizolante;│
│ │ │ │• Materiale │
│ │1.2.10 │ │specifice │
│ │1.2.11 │ │lucrărilor │
│ │1.2.12 │ │electrice │
│ │1.2.13 │1.3.1 │(conductoare, │
│1.8 │1.2.14 │1.3.2 │cabluri, │
│1.9 │1.2.15 │1.3.3 │conectori, │
│1.10 │1.2.16 │1.3.4 │canaluri de │
│1.11 │1.2.17 │1.3.5 │cablu, │
│1.12 │1.2.18 │1.3.6 │accesorii). │
│1.13 │1.2.19 │1.3.7 │Elemente pasive │
│1.14 │1.2.20 │1.3.8 │de circuit │
│1.15 │1.2.21 │1.3.9 │(aspect fizic, │
│1.16 │1.2.22 │1.3.10 │simbol, marcaj, │
│ │1.2.23 │1.3.11 │rol funcţional, │
│ │1.2.24 │ │parametri, │
│ │1.2.25 │ │tipuri de │
│ │ │ │conexiuni): │
│ │ │ │• Rezistoare │
│ │ │ │• Bobine │
│ │ │ │• Condensatoare │
│ │ │ │• Executarea │
│ │ │ │unor circuite │
│ │ │ │electrice cu │
│ │ │ │componente │
│ │ │ │pasive (RL, RC │
│ │ │ │si RLC) │
│ │ │ │Instalaţii │
│ │ │ │electrice de │
│ │ │ │curenţi slabi │
│ │ │ │• SDV-uri │
│ │ │ │utilizate în │
│ │ │ │lucrările de │
│ │ │ │realizare a │
│ │ │ │instalaţiilor │
│ │ │ │curenţi slabi │
│ │ │ │• Realizarea │
│ │ │ │instalaţiilor │
│ │ │ │electrice de │
│ │ │ │curenţi slabi: │
│ │ │ │- Operaţii de │
│ │ │ │pregătire a │
│ │ │ │conductoarelor: │
│ │ │ │îndreptare, │
│ │ │ │modelare, │
│ │ │ │măsurare, │
│ │ │ │marcare, │
│ │ │ │conectare, │
│ │ │ │verificare │
│ │ │ │continuitate │
│ │ │ │- Executarea │
│ │ │ │unor instalaţii │
│ │ │ │simple de │
│ │ │ │curenţi slabi │
│ │ │ │(citirea │
│ │ │ │schemei, │
│ │ │ │pregătirea │
│ │ │ │materialelor, │
│ │ │ │montarea │
│ │ │ │aparatelor, │
│ │ │ │conectarea │
│ │ │ │aparatelor, │
│ │ │ │verificarea │
│ │ │ │instalaţiilor │
│ │ │ │realizate, │
│ │ │ │punerea in │
│ │ │ │funcţiune): │
│ │ │ │- semnalizare │
│ │ │ │optică şi │
│ │ │ │acustică, │
│ │ │ │- detecţia şi │
│ │ │ │semnalizarea │
│ │ │ │incendiilor, │
│ │ │ │- radioficare, │
│ │ │ │- interfon. │
└──────────┴─────────┴─────────┴────────────────┘
● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - SDV-uri specifice lucrărilor mecanice (perii de sârmă, placă de îndreptat, ciocane, nicovale, masă de trasat, ac de trasat, punctator, compas, distanţier, foarfece manuale, cleşti pentru tăiat, fierăstraie manuale, dălţi, pile, rigle, şublere, micrometre, echere, menghină, maşini de găurit stabile şi portabile, burghie elicoidale, tarozi, filiere, ciocan de lipit, lampă de lipit; – SDV-uri specifice domeniului electric (şurubelniţe de diferite tipuri, cleşti, testere de tensiune, pistoale de lipit, cuţite; – module pentru studiul experimental al componentelor şi circuitelor electrice şi/sau plăci de test, surse de alimentare; – lămpi de semnalizare, sonerii, difuzoare radioficare, staţie de radioficare, unitatea de comandă interfon cu terminale şi panou exterior, unitate de comandă cu senzori de incendiu – AMC - uri; – Auxiliare curriculare, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe ajutătoare, planşe didactice, reviste de specialitate, documentaţia lucrărilor practice (cărţi tehnice, dicţionare de termeni tehnici, normative specifice, fişe individuale de instructaj de SSM şi PSI, standarde tehnice, standarde de evaluare) etc. – tabla interactivă; – videoproiector, sistem de calcul conectat la internet, cu software utilizat pentru reprezentarea circuitelor şi simularea funcţionării circuitelor electrice – materii prime şi materiale: table, profiluri metalice diverse, electrozi, elemente pasive de circuit (rezistori, condensatori, bobine), plăcuţe de test / montaje de test, conductoare, cabluri, conectori, banda izolatoare, fludor, pastă decapantă. ● Sugestii metodologice Conţinuturile modulului "Tehnologii generale în electronică - automatizări" trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor. Această secţiune are rolul de a orienta asupra modalităţilor de dezvoltare a rezultatelor învăţării, prin intermediul conţinuturilor precizate şi având în vedere cunoştinţe, abilităţi şi atitudini prevăzute în unitatea de rezultate ale învăţării. Fiecare elev are un stil de învăţare propriu. Pe de altă parte, complexitatea situaţiilor de viaţă ale omului modern reclamă o adaptare continuă a stilului propriu la cerinţele sarcinii de lucru. Cu alte cuvinte, mediul concret în care vor lucra îi va pune în situaţia de a analiza informaţiile şi de a acţiona în consecinţă, folosind atât senzorii vizuali cât şi capacităţile motorii şi intelectuale. Din aceste considerente, activităţile de învăţare trebuie să răspundă unor stiluri variate de învăţare, în care să se regăsească fiecare elev şi care să contribuie la extinderea abilităţilor individuale de a relaţiona cu "lumea reală". Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare/ cabinete de specialitate/ ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus, sub coordonarea profesorului de specialitate/ maistrului instructor. Pentru formarea competenţelor cheie este necesar a fi utilizate activităţi de învăţare prin care elevii să-şi dezvolte abilităţile de lucru în echipă, de comunicare, asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme etc. Pentru modulul "Tehnologii generale în electronică - automatizări" pot fi utilizate, pe lângă metodele de învăţământ clasice şi metode alternative, specifice învăţării centrate pe elev, ca de exemplu: harta păianjen, cubul, peer leaming - metoda grupurilor de experţi, concasarea, studiul de caz, decizii decizii, transformarea, organizator grafic (diagrama Venn), cafeneaua, proiectul. În continuare prezentăm un exemplu de activitate de învăţare: Fişă de lucru Cunoştinţe 1.1.13. Instalaţii electrice de curenţi slabi (citirea schemei, pregătirea materialelor, montarea aparatelor, conectarea aparatelor, verificarea instalaţiilor realizate, punerea în funcţiune): - semnalizare optică şi acustică, – detecţia şi semnalizarea incendiilor – radioficare, – interfon. 1.1.14. SDV-uri utilizate în lucrările electrice de bază. Abilităţi: 1.2.18. Executarea lucrărilor electrice de curenţi slabi în conformitate cu documentaţia tehnică. 1.2.19. Verificarea funcţionalităţii instalaţiilor electrice de curenţi slabi. Atitudini: 1.3.1. Respectarea riguroasă a specificaţiilor tehnice din documentaţie. 1.3.2. Utilizarea responsabilă a SDV-urilor şi a mijloacelor de măsurare. 1.3.3. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă. 1.3.4. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită. 1. Realizaţi o instalaţie de sonerie pentru o casă de locuit cu 4 apartamente. Executaţi planul casei. 2. Identificaţi aparatele electrice, materialele necesare pentru realizarea instalaţiei 3. Completaţi fişa de lucru:
┌───────────────┬────────────────────────┐
│Denumirea │Data │
│instalaţiei: │ │
├───────────────┼────────────────────────┤
│Elev: │Clasa: │
├───────────────┼────────────────────────┤
│Etapele │ │
│procesului │ │
│tehnologic │ │
├───────────────┼────────────────────────┤
│Stabilirea │ │
│priorităţilor │ │
├───────────────┼──────────────┬─────────┤
│Aparate / │Caracteristici│ │
│materiale │tehnice │Cantitate│
│utilizate │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │
├───────────────┼──────────────┼─────────┤
│ │ │ │
├───────────────┼──────────────┴─────────┤
│SDV-uri │ │
│utilizate │ │
├───────────────┼────────────────────────┤
│Verificarea │ │
│instalaţiei │ │
├───────────────┼────────────────────────┤
│Observaţiile │ │
│coordonatorului│ │
│de practică │ │
├───────────────┼────────────────────────┤
│Evaluator: │Control calitate: │
└───────────────┴────────────────────────┘
● Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională. Se recomandă, ca în parcurgerea modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât şi de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării. Elevii vor fi evaluaţi în ceea ce priveşte atingerea rezultatelor învăţării specificate în cadrul modulului. Având în vedere că promovarea modulului presupune achiziţii cognitive şi abilităţi practice se vor elabora instrumente de evaluare a ambelor tipuri de achiziţii. În continuare, prezentăm un exemplu de activitate de evaluare pentru următorul set de cunoştinţe, abilităţi, atitudini: Cunoştinţe: 1.1.10, 1.1.12, 1.1.13, 1.1.15 Abilităţi: 1.2.8, 1.2.10, 1.2.11, 1.2.13, 1.2.14, 1.2.17 Atitudini: 1.3.24, 1.3.27, 1.3.28 Tipul testului: Probă practică şi orală Condiţiile de administrare Testul poate fi susţinut în laboratorul de specialitate sau în atelierul de instruire practică. Fiecare elev sau grupă de 2-4 elevi va primi o foaie cu cerinţele testului, materialele necesare şi va rezolva subiectul. Durata evaluării Timp de lucru: 50 min PROBĂ ORALĂ Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă: a. Rezistorul electric reprezintă elementul .....1..... de circuit b. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice este .....2..... c. Rezistoarele sunt folosite pentru a regla valoarea curentului într-un circuit, atât în domeniul curenţilor tari, cât şi în cel al curenţilor .....3..... d. La rezistoarele marcate cu 4 culori, banda 4 reprezintă .....4..... e. Într-un montaj serie, rezistenţa echivalentă este egală cu .....5..... rezistenţelor componente. PROBĂ PRACTICĂ 1. Completaţi tabelul de mai jos cu valoarea corespunzătoare rezistoarelor: REZISTOARE MARCATE CU 4 CULORI (a se vedea imaginea asociată) REZISTOARE MARCATE CU 5 CULORI (a se vedea imaginea asociată) 2. Realizaţi un montaj electric conform schemei electrice din figură, astfel încât becul să lumineze: (a se vedea imaginea asociată) Aveţi la dispoziţie: o sursă de tensiune continuă, componente electrice şi electronice, conductoare de legătură, pistol (ciocan) de lipit, cablaj de test, cleşti, fludor. Repere de notare 1. La proba orală - Completarea spaţiilor libere cu informaţia corectă. 2,5p 2. La proba practică - Completarea tabelului cu cele 4 valori ale rezistorilor. 1p – Recunoaşterea componentelor după simbol, aspect fizic şi marcaj. 1p – Selectarea componentelor de circuit conform schemei electrice. 1p – Executarea preformării terminalelor. 0,5p – Conectarea componentelor în circuit în conformitate cu schema electrică. 1p – Efectuarea plantării manuale conform standardelor de calitate. 1p – Montarea componentelor electrice astfel încât să fie prevenite solicitările termice 1p Se acordă 1p din oficiu. ● Bibliografie 1. Tănăsescu M. (2004), - Desen Tehnic - manual pentru clasa a IX -a - Bucureşti, Editura Aramis 2. Colectiv - coordonator Robe, M. (2000). Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric, Bucureşti, Ed. Economică 3. Colectiv - coordonator Robe, M. (2005). Manual pentru pregătirea practică, domeniul electronică-automatizări, Bucureşti, Ed. Economică - Preuniversitaria 4. Colectiv - coordonator Robe, M. (2005). Manual pentru pregătirea de specialitate, domeniul electronică-automatizări, Bucureşti, Ed. Economică - Preuniversitaria 5. Colectiv - coordonator Mareş F. (2006) Lucrător în electrotehnică - manual pentru clasa a X -a, Bucureşti, Ed. Art 6. http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2003/Electric/Circuite%20electrice_N.%20Constantin.doc 7. http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2005/Electric/Maşini%20electrice.doc 8. http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2003/Mecanica/Asamblări%20mecanice_C.%20Mărginean.doc 9. http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux-2003/Mecanica/Tehnologia%20materialelor_M.%20Banica.doc 10. http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux 2004/Tehnic/Legislaţia%20si%20protecţia%20muncii.%20Norme%20PSI.rar MODUL II. ELECTROTEHNICĂ ŞI MĂSURĂRI TEHNICE ● Notă introductivă Modulul, "Electrotehnică şi măsurări tehnice", componentă a ofertei educaţionale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Electronică automatizări, face parte din cultura de specialitate şi pregătirea practică săptămânală aferente clasei a IX-a, învăţământ profesional. Modulul are alocat un numărul de 136 ore/an, conform planului de învăţământ, din care : - 34 ore/an - laborator tehnologic Modulul "Electrotehnică şi măsurări tehnice" este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Electronică automatizări sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. ● Structură modul Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
┌──────────────────────────────┬─────────────────────┐
│URI 2. EFECTUAREA DE MĂSURĂRI │ │
│TEHNICE ÎN ELECTRONICĂ │Conţinuturile │
├──────────┬─────────┬─────────┤învăţării │
│Cunoştinţe│Abilităţi│Atitudini│ │
├──────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │Procesul de măsurare │
│ │ │ │şi componentele sale:│
│ │ │ │- Mărimi fizice, │
│ │ │ │unităţi de măsură – │
│ │ │ │Sistemul │
│ │ │ │Internaţional de │
│ │2.2.1 │ │unităţi de măsură. │
│ │2.2.2 │ │- Mijloace de │
│ │2.2.3 │ │măsurare │
│ │2.2.4 │ │- Metode de măsurare:│
│2.1.1 │2.2.5 │ │directe, indirecte │
│2.1.2 │2.2.6 │ │- Erori de măsurare: │
│2.1.3 │2.2.17 │ │definiţii, │
│2.1.4 │2.2.18 │ │clasificări, clase de│
│2.1.5 │2.2.19 │ │precizie (exactitate)│
│ │2.2.21 │ │- Caracteristicile │
│ │2.2.22 │ │metrologice ale │
│ │2.2.23 │ │mijloacelor de │
│ │2.2.24 │ │măsurare: intervalul │
│ │ │ │de măsurare, │
│ │ │ │sensibilitatea/ │
│ │ │ │rezoluţia, justeţea, │
│ │ │ │fidelitatea, │
│ │ │ │precizia, noţiuni de │
│ │ │ │legislaţie │
│ │ │ │metrologică │
├──────────┼─────────┤ ├─────────────────────┤
│ │ │ │Măsurarea mărimilor │
│ │ │ │neelectrice: │
│ │ │ │- Măsurarea mărimilor│
│ │ │ │geometrice cu: │
│2.1.6 │2.2.7 │ │şublere, micrometre, │
│2.1.7 │2.2.8 │ │comparatoare │
│ │2.2.9 │ │- Măsurarea presiunii│
│ │ │ │cu manometre │
│ │ │ │- Măsurarea │
│ │ │ │temperaturii cu │
│ │ │ │termometre │
├──────────┼─────────┤ ├─────────────────────┤
│ │ │ │Legile de bază ale │
│ │ │ │electrostaticii, │
│ │ │ │electrocineticii şi │
│ │ │ │electromagnetismului:│
│ │ │ │- Electrostatica │
│ │ │ │• Sarcina electrica │
│ │ │ │• Campul electric │
│ │ │ │• Legea lui Coulomb │
│ │ │ │• Tensiunea electrică│
│ │ │ │• Capacitatea │
│ │ │ │electrica │
│ │ │ │• Gruparea │
│ │ │ │condensatoarelor │
│ │ │ │-Electrocinetica │
│ │ │ │• Curentul electric, │
│ │ │ │• Intensitatea │
│ │ │ │curentului electric │
│ │ │ │• Legea lui Ohm │
│ │ │ │• Rezistenţa │
│ │ │ │electrică │
│ │ │ │• Gruparea │
│ │ │2.3.1 │rezistoarelor │
│ │ │2.3.2 │• Legea lui Joule │
│ │ │2.3.3 │• Puterea electrică │
│ │ │2.3.4 │• Energia electrică │
│ │ │2.3.5 │• Teoremele lui │
│ │ │2.3.6 │Kirchoff │
│ │ │2.3.7 │-Electromagnetismul │
│ │ │2.3.8 │• Câmpul magnetic │
│ │ │2.3.9 │• Legea inducţiei │
│ │ │ │electromagnetice │
│ │ │ │• Inductivitatea │
│ │ │ │• Gruparea bobinelor │
│ │ │ │• Tensiunea │
│ │ │ │electromotoare │
│ │ │ │sinusoidală │
│ │ │ │• Studiul circuitelor│
│ │ │ │în regim permanent │
│ │2.2.10 │ │sinusoidal (RLC) │
│ │2.2.11 │ │Măsurarea mărimilor │
│ │2.2.12 │ │electrice în curent │
│ │2.2.13 │ │continuu si │
│ │2.2.14 │ │alternativ: │
│2.1.8 │2.2.15 │ │-Mijloace de măsurare│
│2.1.9 │2.2.16 │ │: clasificări │
│2.1.10 │2.2.17 │ │(analogice/ │
│2.1.11 │2.2.18 │ │digitale), principiul│
│2.1.12 │2.2.19 │ │de funcţionare, │
│ │2.2.21 │ │schema bloc generală,│
│ │2.2.22 │ │marcare. │
│ │2.2.23 │ │-Măsurarea │
│ │2.2.24 │ │intensităţii │
│ │ │ │curentului electric: │
│ │ │ │ampermetrul, montare │
│ │ │ │în circuit, │
│ │ │ │extinderea domeniului│
│ │ │ │de măsurare - şuntul.│
│ │ │ │-Măsurarea tensiunii │
│ │ │ │electrice: │
│ │ │ │voltmetrul, montare │
│ │ │ │în circuit, extindere│
│ │ │ │domeniului de │
│ │ │ │măsurare - rezistenţa│
│ │ │ │adiţională. │
│ │ │ │-Măsurarea │
│ │ │ │rezistenţei │
│ │ │ │electrice: metoda │
│ │ │ │ampermetrului şi a │
│ │ │ │voltmetrului, │
│ │ │ │ohmmetrul serie/ │
│ │ │ │paralel, metode de │
│ │ │ │comparaţie (metoda │
│ │ │ │substituţiei, puntea │
│ │ │ │Wheatstone). │
│ │ │ │-Măsurarea puterii │
│ │ │ │electrice în curent │
│ │ │ │continuu şi în curent│
│ │ │ │alternativ: metoda │
│ │ │ │ampermetrului şi a │
│ │ │ │voltmetrului, │
│ │ │ │wattmetrul │
│ │ │ │-Măsurarea energiei │
│ │ │ │electrice: contorul │
│ │ │ │-Măsurarea mărimilor │
│ │ │ │electrice cu ajutorul│
│ │ │ │multimetrului │
│ │ │ │-NSSM, norme de │
│ │ │ │protectia mediului │
│ │ │ │specifice operaţiilor│
│ │ │ │de măsurare a │
│ │ │ │mărimilor electrice │
├──────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │Măsurarea mărimilor │
│ │ │ │neelectrice cu │
│ │ │ │mijloace de măsură │
│ │ │ │electrice: │
│ │ │ │-Principiul general │
│ │ │ │de funcţionare, │
│ │ │ │schema bloc generală,│
│ │ │ │clasificări │
│ │ │ │-Traductoare │
│2.1.7 │ │ │parametrice şi │
│2.1.11 │2.2.8 │ │generatoare: schema │
│2.1.12 │ │ │bloc generală, │
│ │ │ │caracteristici, │
│ │ │ │clasificare, │
│ │ │ │utilizare │
│ │ │ │-NSSM, norme de │
│ │ │ │protectia mediului │
│ │ │ │specifice operaţiilor│
│ │ │ │de măsurare a │
│ │ │ │mărimilor neelectrice│
│ │ │ │cu mijloace de măsură│
│ │ │ │electrice. │
└──────────┴─────────┴─────────┴─────────────────────┘
● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - echipamente specifice de laborator; – şublere, micrometre, comparatoare, şurubelniţe, truse de cleşti; – termometre, manometre, traductoare; – ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, multimetre analogice şi digitale, punţi de măsură, contoare, multimetre analogice şi digitale, surse de alimentare/generatoare de semnal; – componente pasive de circuit, traductoare, conductoare; – auxiliare curriculare, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe ajutătoare, planşe didactice, reviste de specialitate, documentaţia lucrărilor practice (cărţi tehnice, dicţionare de termeni tehnici, normative specifice, fişe individuale de instructaj de SSM şi PSI, standarde tehnice, standarde de evaluare) etc. – videoproiector, sistem de calcul conectat la internet, cu software utilizat pentru simularea funcţionării circuitelor electrice şi efectuarea de măsurători tehnice în electrotehnică; – documentaţie tehnică; – platforme de laborator; – tabla interactivă; – echipament de protecţie. ● Sugestii metodologice Conţinuturile modulului "Electrotehnica şi măsurări tehnice" trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor. Această secţiune are rolul de a orienta asupra modalităţilor de dezvoltare a rezultatelor învăţării, prin intermediul conţinuturilor precizate şi având în vedere cunoştinţe, abilităţi şi atitudini prevăzute în unitatea de rezultate ale învăţării. Fiecare elev are un stil de învăţare propriu. Pe de altă parte, complexitatea situaţiilor de viaţă ale omului modern reclamă o adaptare continuă a stilului propriu la cerinţele sarcinii de lucru. Cu alte cuvinte, mediul concret în care vor lucra îi va pune în situaţia de a analiza informaţiile şi de a acţiona în consecinţă, folosind atât senzorii vizuali cât şi capacităţile motorii şi intelectuale. Din aceste considerente, activităţile de învăţare trebuie să răspundă unor stiluri variate de învăţare, în care să se regăsească fiecare elev şi care să contribuie la extinderea abilităţilor individuale de a relaţiona cu "lumea reală". Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare/ cabinete de specialitate/ ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus, sub coordonarea profesorului de specialitate/ maistrului instructor. Pentru formarea competenţelor cheie este necesar a fi utilizate activităţi de învăţare prin care elevii să-şi dezvolte abilităţile de lucru în echipă, de comunicare, asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme etc. Pentru modulul "Electrotehnică şi măsurări tehnice" pot fi utilizate, pe lângă metodele de învăţământ clasice şi metode alternative, specifice învăţării centrate pe elev, ca de exemplu: observarea sistematică, harta păianjen, cubul, peer learning - metoda grupurilor de experţi, studiul de caz, proiectul, portofoliul În continuare, prezentăm un exemplu de activitate de învăţare: utilizarea hărţii păianjen pentru învăţarea metodelor de măsurare a rezistenţei electrice: URÎ 2 - Efectuarea de măsurări tehnice în electronică Mijloace şi metode de măsurare pentru măsurarea rezistenţei electrice: Cunoştinţe: 2.1.9. Mijloace de măsurare pentru mărimile electrice Abilităţi: 2.2.12. Selectarea mijloacelor de măsurare în funcţie de mărimea măsurată şi caracteristicile metrologice Atitudini: 2.3.1. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă 2.3.2. Îndeplinirea sarcinilor de lucru cu responsabilitate şi seriozitate 2.3.3. Conştientizarea importanţei măsurărilor pentru domeniul tehnic. Obiective: - Să identifice metodele pentru măsurarea rezistenţei electrice – Să identifice mijloacele de măsurare pentru măsurarea rezistenţei electrice – Să reprezinte montajele de măsurare – Să descrie funcţionarea montajelor de măsurare – Să precizeze utilizările diferitelor metode de măsurare – Să identifice avantajele şi dezavantajele diferitelor metode de măsurare Organizarea clasei: 4 grupe Timp: 50 minute Activitatea se va desfăşura cu patru echipe de lucru. Fiecare echipă va trage la sorţi metoda de măsurare a rezistenţei electrice şi va primi o bulină pe care va fi inscripţionat numele metodei şi buline în care va completa informaţiile solicitate. După terminarea sarcinilor de lucru, câte un reprezentant al fiecărei echipe va veni la tablă/ flipchart şi va lipi bulinele completate, ca în figura de mai jos. După 20 minute, grupurile se reunesc în plen şi vor împărtăşi clasei rezultatul. Se vor analiza rezultatele şi se vor trage concluziile. Activitatea de învăţare poate fi urmată de coevaluare colegială. (a se vedea imaginea asociată) ● Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire profesională. Se recomandă, ca în parcurgerea modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip formativ, cât şi de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării. Elevii vor fi evaluaţi în ceea ce priveşte atingerea rezultatelor învăţării specificate în cadrul modulului. Având în vedere că promovarea modulului presupune achiziţii cognitive şi abilităţi practice se vor elabora instrumente de evaluare a ambelor tipuri de achiziţii. Combinarea evaluării rezultatelor învăţării într-o singură situaţie sau scenariu de rezolvare a unei probleme ar fi una dintre soluţii. De asemenea, pentru o a realiza o evaluare cât mai corectă şi completă, se vor folosi atât metodele tradiţionale (probe orale, scrise, practice) cât şi cele alternative (proiectul, portofoliul, studiul de caz, observarea activităţii şi comportamentului elevului, jurnalul de practică, portofoliul). Realizarea instrumentului de evaluare trebuie să aibă ca punct de pornire o situaţie concretă (practică). Prin raportare cu aceasta se vor identifica cunoştinţele teoretice şi/ sau abilităţile, dar şi atitudinile care trebuie evaluate. Instrumentul de evaluare se va corela cu Standardul de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională. Exemplu: se doreşte evaluarea cunoştinţelor referitoare la măsurarea rezistenţei electrice. Elevul este pus în situaţia de a identifica şi aplica metodele şi mijloacele de măsurare. Instrument de evaluare pentru tema: Măsurarea rezistenţei electrice Prezentarea testului Acest instrument de evaluare poate fi utilizat la sfârşitul capitolului "Mijloace şi metode de măsurare pentru măsurarea rezistenţei electrice" ca evaluare formativă sau ca parte a unei evaluări sumative. Cunoştinţe: 2.1.9. Mijloace de măsurare pentru mărimile electrice Abilităţi: 2.2.12. Selectarea mijloacelor de măsurare în funcţie de mărimea măsurată şi caracteristicile metrologice Atitudini: 2.3.1. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă 2.3.2. Îndeplinirea sarcinilor de lucru cu responsabilitate şi seriozitate 2.3.3. Conştientizarea importanţei măsurărilor pentru domeniul tehnic. Tipul testului : Probă scrisă Timp de lucru : 100 minute Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea Testul poate avea loc într-o sală de clasă sau în laboratorul de "Măsurări electrice". Fiecare elev va primi o fişă de evaluare şi va rezolva individual subiectele. *Se acordă 10 puncte din oficiu. Subiectul 1 - 30 puncte 1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 - 5), scrieţi pe fişa de evaluare, litera corespunzătoare răspunsului corect. 14p. 1.1. Măsurarea directă a rezistenţelor se face cu ajutorul: a. ampermetrului; b. ohmmetrului; c. voltmetrului ; d. wattmetrului. 1.2. Schema alăturată reprezintă un montaj pentru măsurarea rezistenţei electrice. Aparatele de măsurat simbolizate prin 1 şi 2 sunt: (a se vedea imaginea asociată) a. 1 - ampermetru, 2 - voltmetru; b. 1, 2 - ampermetre; c. 1 - voltmetru, 2 - ampermetru; d. 1, 2 -voltmetre. 1.3. Rolul rezistenţei montate în serie cu galvanometrul într-o punte Wheatstone este de: a. extindere a domeniului de măsurare al punţii; b. protecţie a galvanometrului; c. scădere a curentului prin rezistenţa necunoscută; d. creştere a curentului prin diagonala de măsură. 1.4. La o punte de curent continuu instrumentul indicator de nul este montat: a. pe una din diagonale; b. în serie cu rezistenţa de măsurat; c. în paralel cu rezistenţa de măsurat; d. pe oricare din braţele punţii. 1.5. Pentru buna funcţionare a ohmmetrului serie este necesar să se realizeze: a. un singur reglaj, pentru R_x = ro; b. două reglaje, pentru R_x=0 şi pentru R_x = ro; c. trei reglaje, pentru R_x=0, pentru R_x = ro şi pentru R_x = 500Q; d. nici un reglaj. 1.6. Galvanometrul punţilor de măsurare aflate la echilibru indică valoarea: a. maximă; b. medie; c. efectivă; d. zero. 1.7. Condiţia de echilibru a punţii Wheatstone este: a. produsele rezistenţelor din braţele opuse sunt egale; b. rapoartele rezistenţelor din braţele opuse sunt egale; c. produsele rezistenţelor din braţele alăturate sunt egale; d. produsul rezistenţelor din două braţe opuse să fie dublul produsului. 2. Notaţi în dreptul fiecărui enunţ (a, b, c, d, e) litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. Transformaţi enunţurile false în enunţuri adevărate. 16p. a. Metoda ampermetrului şi voltmetrului utilizează doua variante de montaj: montajul amonte pentru rezistenţe mici în raport cu rezistenţa internă a ampermetrului şi montajul aval pentru rezistenţe mari în raport cu rezistenţa internă a voltmetrului. b. Ohmmetrele serie sunt utilizate pentru măsurarea rezistenţelor mari. Scara gradată a acestora este inversă şi foarte neuniformă. c. Valoarea rezistenţei R_x, măsurată cu ajutorul unei punţi Wheatstone pe ale cărei braţe se găsesc rezistenţele R_1=2kΩ, R_2=100Ω, R_3=250Ω, este 1kΩ. d. Ohmmetrele se utilizează pentru măsurarea cu precizie ridicată a rezistenţelor electrice. e. Pentru măsurarea rezistenţelor de valoare mică sunt folosite ohmmetrele derivaţie. Subiectul 2 - 40 puncte 3. În figura de mai jos sunt reprezentate simbolurile electrice ale unor elemente de circuit electric: 20p. (a se vedea imaginea asociată) a. Reprezentaţi, pe foaia de examen, schema pentru măsurarea indirectă a rezistenţei electrice utilizând elementele date. b. Indicaţi denumirea metodei. c. Indicaţi variantele metodei. d. Analizaţi utilizările. 4. În figura alăturată este reprezentată o schema electrică de măsurare a rezistenţei R_x. 20p. (a se vedea imaginea asociată) a. Denumiţi metoda de măsurare şi precizaţi din ce categorie de măsurare face parte. b. Precizaţi denumirea elementelor din schemă notate cu 1, E, c. Descrieţi etapele măsurării. Subiectul 3-20 puncte 5. Se consideră un ohmmetru serie având: o baterie cu tensiunea E=1,5V, un miliampermetru cu rezistenţă internă r_a=5 Ω şi valoarea maximă indicată I_(Amax)=100mA şi un rezistor variabil R_p în limita 0-50 Ω. 20p. a. Reprezentaţi schema electrică a ohmmetrului. b. Calculaţi valoarea rezistenţei R_p când acul indicator al ohmmetrului indică 0 Ω. c. După un timp de utilizare tensiunea bateriei scade la E_1=1,45V, iar rezistenţa internă r_a bateriei creşte de la 0 la 3Ω. Calculaţi valoarea rezistenţei R_p în acest caz. ● Bibliografie 1. Cosma, D., Mareş, F., Măsurări electrice. Manual pentru clasa a IX-a, Ed. CDPRESS, Bucureşti, 2010 2. Cosma, D., Mareş, F., Electrotehnica şi măsurări electrice, Manual pentru clasa a X-a, Ed. CDPRESS, Bucureşti , 2010 3. Robe, M. şi alţii, Electronică şi automatizări, Manual pentru pregătirea de specialitate, clasa a IX- a, Bucureşti, Editura Economică Preuniversitaria, 2005 4. Robe, M. şi alţii. (2005). Bucureşti, Electronică şi automatizări, Manual pentru pregătirea practică, clasa a IX-a, Robe M. Editura Economică Preuniversitaria 5. Cosma, D., Mareş, F., Circuite electrice - auxiliar pentru licee cu profil tehnic, Ed. CDPRESS, Bucureşti , 2010 6. Lichiardopol G. şi alţi, Măsurări tehnice. Manual pentru clasa a IX-a, Ed. CDPRESS, Bucureşti , 2010 7. Isac, E., Măsurări electrice şi electronice. Manual pentru clasele a X-a, aXI-a, a XII-a, Editura didactică şi pedagogică 1991 8. Tănăsescu, M. şi alţii Măsurări tehnice. Manual pentru clasa a X-a liceu tehnologic, Bucureşti, Editura Aramis 2005. 9. Cosma, D., Andonie, S., Traductoare Manual pentru clasa A X-a, Ed. CDPRESS, Bucureşti, 2010 Calificarea profesională: Operator la roboţi industriali Domeniul de pregătire profesională: Electronică automatizări Clasa a IX-a ANEXA 2 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC CURRICULUM pentru clasa a IX-a GRĂDINAR URBAN ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL Domeniul de pregătire profesională: AGRICULTURĂ Domeniul de educaţie şi formare profesională a calificării conform ISCED 2013F 0812 Horticultură 2025 GRUPUL DE LUCRU:
┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Prof grad didactic │
│ │definitivat, │
│ANGHEL CLAUDIA │doctorand, Liceul │
│ │Tehnologic ”Cezar │
│ │Nicolau”, Brăneşti, │
│ │jud. Ilfov │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Prof grad didactic │
│ │II, Liceul │
│ARICIUC LENUTA │”Demostene Botez”, │
│ │Truseşti, jud. │
│ │Botoşani │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Prof grad didactic │
│CARPACIU-CRISTIAN│definitivat, Liceul │
│ANA │Tehnologic Agricol │
│ │”Alexandru Borza”, │
│ │Ciumbrud, jud. Alba │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Prof grad didactic │
│ │I, Colegiul Tehnic │
│CĂTĂRĂU ELENA │”Haralamb Vasiliu”, │
│ │Podu Iloaiei, jud. │
│ │Iaşi │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│ │didactic I, Grupul │
│CHIRIŢĂ EUFROSINA│Şcolar Agricol „Sf. │
│ │Haralambie”, Turnu │
│ │Măgurele, jud. │
│ │Teleorman │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Prof grad didactic │
│CULEA MARINELA │I, Liceul Tehnologic│
│ │”Cezar Nicolau”, │
│ │Brăneşti, jud. Ilfov│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│DRINOVAN MARIA │didactic I, Colegiul│
│ │,,Ţara Bârsei”, │
│ │Prejmer, jud. Braşov│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│ │didactic II, │
│GAŞPAR ANGELA │Colegiul „Vasile │
│ │Lovinescu”, │
│ │Fălticeni, jud. │
│ │Suceava │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Prof grad didactic │
│ │definitivat, Liceul │
│IANCU RAMONA │Tehnologic Agricol │
│LOREDANA │”Alexandru Borza”, │
│ │Geoagiu, jud. │
│ │Hunedoara │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│IONAŞCU MARIA │didactic I, Colegiul│
│ │,,Ţara Bârsei”, │
│ │Prejmer, jud. Braşov│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│ │didactic I, Colegiul│
│LIVADARIU FLORICA│Tehnic „Pontica”, │
│ │Constanţa, jud. │
│ │Constanţa │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│ │didactic I, Colegiul│
│MATEI MONICA │Agricol ,,Gh. │
│ │Ionescu-Siseşti”, │
│ │Valea Călugărească, │
│ │jud. Prahova │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│OPREA DELIA │didactic I, Colegiul│
│ │,,Ţara Bârsei”, │
│ │Prejmer, jud. Braşov│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Prof grad didactic │
│PAVEL DAN │I, Liceul Tehnologic│
│ │Dorna Cândrenilor, │
│ │jud. Suceava │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│PĂDURARU NICULINA│didactic I, Colegiul│
│ │Agricol „Viaceslav │
│ │Harnaj”, Bucureşti │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│ │didactic I, Liceul │
│PETRE ANGELA │Tehnologic „Pamfil │
│ │Şeicaru”, │
│ │Ciorogârla, jud. │
│ │Ilfov │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│ │didactic I, Colegiul│
│POPA ELENA │Agricol ,,Gh. │
│ │Ionescu-Siseşti”, │
│ │Valea Călugărească │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│SALOMIA MIHAELA │didactic I, Colegiul│
│ │Agricol „Viaceslav │
│ │Harnaj”, Bucureşti │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Prof., Liceul │
│STANCIU MIRELA │Tehnologic Agricol │
│ │”Alexandru Borza”, │
│ │Ciumbrud, jud. Alba │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Profesor grad │
│ │didactic I, Colegiul│
│TUREAC ANIŞOARA │Tehnic „Pontica”, │
│ │Constanţa, jud. │
│ │Constanţa │
└─────────────────┴────────────────────┘
OPERATORI ECONOMICI CONSULTAŢI:
┌──────────┬───────────────────────────┐
│CĂPRESCU │ │
│CRISTIAN │CT Landscape Design SRL │
│ADRIAN │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│CULESCU │Asociaţia Peisagiştilor din│
│DIANA │România - AsoP, Filiala │
│LAVINIA │Bucureşti-Ilfov │
├──────────┼───────────────────────────┤
│CULESCU │RPR Birou de studii │
│MIHAIL │Contemporane SRL │
│PETRE │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│DUMITRACHE│WorldSkills România │
│VICTOR │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│PURCARU │Asociaţia Română de │
│MIHAIL │Arboricultură │
│ALEXANDRU │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│TRANCĂ │CT Landscape Design SRL │
│CORINA │ │
└──────────┴───────────────────────────┘
COORDONARE METODOLOGICĂ - C.N.D.Î.P.T. NOTĂ DE PREZENTARE Acest curriculum se aplică pentru calificarea GRĂDINAR URBAN corespunzătoare domeniului de pregătire profesională AGRICULTURĂ: Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent calificării sus menţionate. Nivelul de calificare conform Cadrului naţional al calificărilor - 3 Corelarea dintre unităţile de rezultate ale învăţării şi module:
┌──────────────────────────────────────┐
│Unitatea de rezultate ale învăţării │
├──────────────────────┬───────────────┤
│Unitatea de rezultate │ │
│ale învăţării - │Denumire modul │
│tehnice generale │ │
├──────────────────────┼───────────────┤
│URÎ 3 Utilizarea │MODUL I. Maşini│
│maşinilor agricole şi │agricole şi │
│zootehnice │zootehnice │
├──────────────────────┼───────────────┤
│URÎ 4 Realizarea │MODUL II. │
│activităţilor unităţii│Unităţile │
│agricole în relaţia cu│agricole în │
│piaţa │relaţia cu │
│ │piaţa │
└──────────────────────┴───────────────┘
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Clasa a IX -a Învăţământ profesional Aria curriculară Tehnologii Domeniul de pregătire profesională: AGRICULTURA Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală
┌──────────────────────────────────────┐
│Modul I. Maşini agricole şi zootehnice│
├┬────────────┬──────────────────┬─────┤
││Total ore / │ │204 │
││an: │ │ │
├┼────────────┼──────────────────┼─────┤
││din care │Laborator │34 │
││ │tehnologic │ │
├┼────────────┼──────────────────┼─────┤
││ │Instruire practică│34 │
├┴────────────┴──────────────────┴─────┤
│Modul II. Unităţile agricole în │
│relaţia cu piaţa │
├┬────────────┬──────────────────┬─────┤
││Total ore / │ │102 │
││an: │ │ │
├┼────────────┼──────────────────┼─────┤
││din care │Laborator │- │
││ │tehnologic │ │
├┼────────────┼──────────────────┼─────┤
││ │Instruire practică│34 │
├┼────────────┴──────────────────┼─────┤
││Total ore/an = 9 ore/săpt. x 34│306 │
││săptămâni = │ore │
└┴───────────────────────────────┴─────┘
Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală
┌──────────────────────────────────────┐
│Modul III. * ……………………………………………… │
├┬──────────────────────────────┬──────┤
││Total ore/an: │150 │
├┼──────────────────────────────┼──────┤
││Total ore /an = 5 săpt. x 5 │150 │
││zile x 6 ore /zi = │ore/an│
├┼──────────────────────────────┼──────┤
││TOTAL GENERAL: │456 │
││ │ore/an│
└┴──────────────────────────────┴──────┘
Notă: În clasa a IX-a, stagiul de pregătire practică se desfăşoară la operatorul economic/ instituţia publică parteneră. Condiţiile în care stagiul de practică se desfăşoară în unitatea de învăţământ sunt stabilite prin metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional. * Denumirea şi conţinutul modulului/ modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ în parteneriat cu operatorul economic/ instituţia publică parteneră, cu avizul inspectoratului şcolar. MODUL I: MAŞINI AGRICOLE ŞI ZOOTEHNICE ● Notă introductivă Modulul "Maşini agricole şi zootehnice", componentă a ofertei educaţionale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Agricultură, face parte din cultura de specialitate şi pregătirea practică săptămânală aferente clasei a IX-a, învăţământ profesional. Modulul are alocat un număr de 204 ore/an, conform planului de învăţământ, din care: - 34 ore/an - laborator tehnologic – 34 ore/an - instruire practică Modulul "Maşini agricole şi zootehnice" este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Agricultură sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. ● Structură modul Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
┌──────────────────────────────┬──────────────┐
│URI 3. UTILIZAREA MAŞINILOR │ │
│AGRICOLE ŞI ZOOTEHNICE │Conţinuturile │
├──────────────────────────────┤învăţării │
│Rezultate ale învăţării │ │
│(codificate conform SPP) │ │
├──────────┬─────────┬─────────┼──────────────┤
│Cunoştinţe│Abilităţi│Atitudini│ │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Clasificarea │
│ │ │ │tractoarelor: │
│ │ │ │- după │
│ │ │ │destinaţie, │
│ │ │ │după putere, │
│ │ │ │după tipul │
│ │ │ │organelor de │
│ │ │ │rulare │
│ │ │ │Părţile │
│ │ │ │componente ale│
│ │ │ │tractorului: │
│ │ │ │-părţile │
│ │ │ │principale ale│
│ │ │ │tractoarelor │
│ │ │ │şi rolul lor: │
│ │ │ │motorul, │
│ │ │ │transmisia, │
│ │ │ │organele de │
│ │ │ │rulare, │
│ │ │ │organele de │
│ │ │ │conducere, │
│ │ │ │şasiul, │
│ │ │ │suspensia, │
│ │ │ │utilajul │
│ │ │ │auxiliar şi │
│ │ │ │echipamentul │
│ │3.2.1. │ │electric │
│3.1.1. │3.2.2. │ │-părţile │
│3.1.2. │3.2.3. │3.3.1. │componente ale│
│3.1.3. │3.2.4. │3.3.2. │motorului şi │
│3.1.4. │3.2.5. │ │rolul lor: │
│3.1.5. │3.2.6. │ │mecanismul │
│ │3.2.7. │ │motor, │
│ │ │ │mecanismul de │
│ │ │ │distribuţie, │
│ │ │ │sistemul de │
│ │ │ │alimentare, │
│ │ │ │sistemul de │
│ │ │ │ungere, │
│ │ │ │sistemul de │
│ │ │ │aprindere, │
│ │ │ │sistemul de │
│ │ │ │răcire, │
│ │ │ │instalaţia de │
│ │ │ │pornire. │
│ │ │ │Echipamentele │
│ │ │ │de lucru ale │
│ │ │ │tractorului: │
│ │ │ │-dispozitivul │
│ │ │ │de tracţiune, │
│ │ │ │priza de │
│ │ │ │putere, │
│ │ │ │instalaţia │
│ │ │ │hidraulică, │
│ │ │ │mecanismul de │
│ │ │ │suspendare, │
│ │ │ │transmisia la │
│ │ │ │curea, cupla │
│ │ │ │pentru remorcă│
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Maşini │
│ │ │ │agricole │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │fertilizarea │
│ │ │ │solului │
│ │ │ │- Clasificare:│
│ │ │ │maşini pentru │
│ │ │ │administrat │
│ │ │ │îngrăşăminte │
│ │ │ │(organice şi │
│ │ │ │minerale- │
│ │ │ │solide şi │
│ │ │ │lichide), │
│ │ │ │maşini pentru │
│ │ │ │administrat │
│ │ │ │amendamente │
│ │ │ │- Maşini │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │administrat │
│ │ │ │îngrăşăminte │
│ │ │ │organice: │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │cuplarea │
│ │ │ │maşinii la │
│ │ │ │tractor şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │fertilizare │
│ │ │ │-Maşini pentru│
│ │ │ │administrat │
│ │ │ │îngrăşăminte │
│ │ │ │minerale: │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │cuplarea │
│ │ │ │maşinii la │
│ │ │ │tractor şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │fertilizare │
│ │ │ │-Maşini pentru│
│ │ │ │administrat │
│ │ │ │amendamente: │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │cuplarea │
│ │ │ │maşinii la │
│ │3.2.8. │ │tractor şi │
│ │3.2.9. │ │executarea │
│3.1.6. │3.2.10 │3.3.3 │lucrării │
│3.1.7. │3.2.11 │3.3.4 │Maşini │
│3.1.8. │3.2.12 │3.3.5. │agricole │
│3.1.9. │3.2.13 │ │pentru │
│ │3.2.14 │ │pregătirea │
│ │3.2.15. │ │solului │
│ │ │ │-Pluguri: │
│ │ │ │clasificare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │cuplarea │
│ │ │ │plugului la │
│ │ │ │tractor, │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │arat │
│ │ │ │-Grape: │
│ │ │ │clasificare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │cuplarea │
│ │ │ │grapei la │
│ │ │ │tractor, │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │grăpat │
│ │ │ │-Tăvălugi, │
│ │ │ │nivelatoare: │
│ │ │ │clasificare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │cuplarea la │
│ │ │ │tractor şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrărilor │
│ │ │ │-Freze: │
│ │ │ │destinaţie, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │cuplarea la │
│ │ │ │tractor şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrărilor │
│ │ │ │-Sape │
│ │ │ │rotative: │
│ │ │ │destinaţie, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │cuplarea la │
│ │ │ │tractor şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrărilor │
│ │ │ │-Norme de │
│ │ │ │securitate şi │
│ │ │ │sănătatea în │
│ │ │ │muncă la │
│ │ │ │efectuarea │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │pregătirea │
│ │ │ │solului │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Maşini │
│ │ │ │agricole │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │înfiinţarea │
│ │ │ │culturilor │
│ │ │ │-Semănători: │
│ │ │ │clasificare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │cuplarea la │
│ │ │ │tractor a │
│ │ │ │maşinilor de │
│ │ │ │semănat │
│ │ │ │păioase şi │
│ │ │ │prăşitoare, │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │semănat │
│ │ │ │păioase şi │
│ │ │ │prăşitoare │
│ │ │ │-Maşini de │
│ │ │ │plantat: │
│ │ │ │clasificare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │cuplarea │
│ │ │ │maşinii la │
│ │ │ │tractor şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │plantat │
│ │ │ │-Maşini de │
│ │ │ │plantat │
│ │3.2.16 │ │cartofi: │
│ │3.2.17 │ │clasificare, │
│3.1.10. │3.2.18 │ │părţi │
│3.1.11 │3.2.19 │3.3.6 │componente, │
│3.1.12 │3.2.20 │3.3.7 │proces de │
│3.1.13 │3.2.21 │3.3.8 │lucru, │
│3.1.14 │3.2.22 │ │cuplarea │
│ │3.2.23 │ │maşinii la │
│ │ │ │tractor şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │plantat │
│ │ │ │-Maşini de │
│ │ │ │plantat │
│ │ │ │răsaduri: │
│ │ │ │clasificare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │pregătirea │
│ │ │ │agregatelor şi│
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │plantat │
│ │ │ │-Maşini de │
│ │ │ │plantat bulbi:│
│ │ │ │clasificare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │cuplarea │
│ │ │ │maşinii la │
│ │ │ │tractor şi │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │plantat │
│ │ │ │-Norme de │
│ │ │ │securitate şi │
│ │ │ │sănătatea în │
│ │ │ │muncă la │
│ │ │ │efectuarea │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │semănat şi │
│ │ │ │plantat │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Agregate │
│ │ │ │agricole │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │îngrijirea │
│ │ │ │culturilor │
│ │ │ │-Clasificarea │
│ │ │ │agregatelor │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │îngrijirea │
│ │ │ │culturilor │
│ │ │ │-Maşini pentru│
│ │ │ │îngrijirea │
│ │ │ │culturilor - │
│ │ │ │maşini pentru │
│ │ │ │prăşit, maşini│
│ │ │ │pentru │
│3.1.15 │3.2.24 │ │stropit, │
│3.1.16 │3.2.25. │3.3.9 │maşini pentru │
│3.1.17 │3.2.26 │3.3.10 │prăfuit, │
│3.1.18 │3.2.27 │ │maşini │
│ │ │ │combinate de │
│ │ │ │stropit şi │
│ │ │ │prăfuit: părţi│
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │cuplarea │
│ │ │ │maşinilor la │
│ │ │ │tractor, │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrărilor │
│ │ │ │-Norme de │
│ │ │ │securitate şi │
│ │ │ │sănătatea în │
│ │ │ │muncă la │
│ │ │ │efectuarea │
│ │ │ │lucrărilor │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Maşini │
│ │ │ │agricole │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │recoltarea │
│ │ │ │culturilor │
│ │ │ │- Maşini │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │recoltat │
│ │ │ │plante │
│ │ │ │furajere: │
│ │ │ │tipuri, │
│ │ │ │tehnologie de │
│ │ │ │recoltare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │cuplarea la │
│ │ │ │tractor a │
│ │ │ │maşinilor, │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │recoltat │
│ │ │ │plante │
│ │ │ │furajere │
│ │ │ │- Maşini │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │recoltat │
│ │ │ │cereale │
│ │ │ │păioase: │
│ │ │ │tipuri, │
│ │ │ │tehnologie de │
│ │ │ │recoltare, │
│ │ │ │părţi │
│3.1.19 │3.2.28 │ │componente, │
│3.1.20 │3.2.29 │ │executarea │
│3.1.21 │3.2.30 │3.3.11. │lucrărilor de │
│3.1.22 │3.2.31 │3.3.12. │recoltat │
│3.1.23 │3.2.32 │3.3.13. │-Maşini pentru│
│3.1.24 │3.2.33 │ │recoltat │
│ │ │ │porumb: │
│ │ │ │tipuri, │
│ │ │ │tehnologie de │
│ │ │ │recoltare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │recoltat │
│ │ │ │porumb │
│ │ │ │-Maşini pentru│
│ │ │ │recoltat │
│ │ │ │rădăcinoase şi│
│ │ │ │tuberculifere:│
│ │ │ │tipuri, │
│ │ │ │tehnologie de │
│ │ │ │recoltare, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │executarea │
│ │ │ │lucrării de │
│ │ │ │recoltat │
│ │ │ │rădăcinoase şi│
│ │ │ │tuberculifere │
│ │ │ │-Norme de │
│ │ │ │securitate şi │
│ │ │ │sănătatea în │
│ │ │ │muncă la │
│ │ │ │efectuarea │
│ │ │ │lucrărilor de │
│ │ │ │recoltat │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────┤
│ │ │ │Maşini şi │
│ │ │ │instalaţii │
│ │ │ │zootehnice: │
│ │ │ │-Maşini şi │
│ │ │ │instalaţii │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │pregătirea şi │
│ │ │ │distribuirea │
│ │ │ │hranei la │
│ │ │ │bovine, │
│ │ │ │porcine şi │
│ │ │ │păsări: │
│ │ │ │tipuri, părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │exploatarea │
│ │ │ │maşinilor │
│ │ │ │conform │
│ │ │ │tehnologiei │
│ │ │ │-Instalaţii │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │alimentarea cu│
│ │ │ │apă la bovine,│
│ │ │ │porcine şi │
│ │ │ │păsări: tipuri│
│ │ │ │de adăpători, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │exploatarea │
│ │ │ │adăpătorilor │
│ │ │ │-Utilaje │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │întreţinerea │
│ │ │ │animalelor şi │
│3.1.25 │ │ │adăposturilor:│
│3.1.26 │3.2.34 │ │echipamente │
│3.1.27 │3.2.35 │3.3.14 │pentru │
│3.1.28 │3.2.36 │3.3.15 │întreţinerea │
│3.1.29 │3.2.37 │3.3.16 │animalelor, │
│3.1.30 │3.2.38 │ │utilaje pentru│
│3.1.31 │3.2.39 │ │ventilaţia şi │
│ │ │ │încălzirea │
│ │ │ │adăposturilor,│
│ │ │ │utilaje pentru│
│ │ │ │evacuarea │
│ │ │ │dejecţiilor │
│ │ │ │din │
│ │ │ │adăposturile │
│ │ │ │de bovine, │
│ │ │ │porcine şi │
│ │ │ │păsări- părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │exploatarea │
│ │ │ │instalaţiilor │
│ │ │ │-Maşini şi │
│ │ │ │instalaţii │
│ │ │ │pentru │
│ │ │ │recoltarea │
│ │ │ │produselor │
│ │ │ │animaliere - │
│ │ │ │instalaţii de │
│ │ │ │muls: tipuri, │
│ │ │ │părţi │
│ │ │ │componente, │
│ │ │ │proces de │
│ │ │ │lucru, │
│ │ │ │exploatarea │
│ │ │ │instalaţiilor │
│ │ │ │de muls │
│ │ │ │-Norme de │
│ │ │ │securitate şi │
│ │ │ │sănătatea în │
│ │ │ │muncă la │
│ │ │ │efectuarea │
│ │ │ │lucrărilor │
│ │ │ │zootehnice │
│ │ │ │mecanizate │
└──────────┴─────────┴─────────┴──────────────┘
● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în scoală sau la operatorul economic): - Tractor pe roţi, echipamente de lucru – Părţile principale ale tractorului: motorul, transmisia, organele de rulare, organele de conducere, şasiu, suspensia, utilajul auxiliar, echipamentul electric – Maşini pentru pregătirea solului: pluguri, grape, tăvălugi, nivelatoare, freze, sape rotative – Maşini agricole pentru fertilizarea solului: maşini pentru administrat îngrăşăminte (minerale şi organice, solide şi lichide), maşini pentru administrat amendamente – Maşini pentru semănat şi plantat: semănători universale, semănători de precizie, maşini de plantat tubercule, bulbi, răsaduri – Maşini pentru întreţinerea culturilor: cultivatoare, maşini pentru fertilizat suplimentar, maşini şi echipamente de stropit şi prăfuit – Maşini pentru recoltat: motocositoarea, vindroverul, grebla, presa de balotat, combina pentru recoltat cereale păioase, combina pentru recoltat porumb, echipament pentru recoltat porumb, maşini pentru recoltat leguminoase, maşini pentru recoltat rădăcinoase, maşini pentru recoltat tubercule – Maşini şi instalaţii zootehnice: maşini şi instalaţii pentru pregătirea hranei, maşini şi instalaţii pentru distribuirea hranei, instalaţii pentru alimentarea cu apă, adăpători, utilaje pentru asigurarea microclimatului în adăposturi, instalaţii pentru recoltarea produselor animaliere – Tipuri de materii prime şi materiale: seminţe, răsaduri, îngrăşăminte ● Sugestii metodologice La baza elaborării curriculum-ului "Maşini agricole şi zootehnice" a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de rezultate ale învăţării "Utilizarea maşinilor agricole şi zootehnice". Standardul de Pregătire Profesională s-a proiectat după un model nou, centrat pe rezultate ale învăţării (cunoştinţe, abilităţi, atitudini). Conţinuturile modulului trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor, prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice perfect adaptate scopurilor propuse. Metodele de învăţământ ("odos" = cale, drum; "metha" = către, spre) reprezintă căile folosite în şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni, portofoliul de grup, cadranele, explozia solară, metoda Frisco etc., în care activitatea didactică este centrată pe elev, au eficienţă maximă în procesul de predare - învăţare. Utilizarea metodelor activ-participative în procesul instructiv educativ accelerează însuşirea cunoştinţelor, formarea abilităţilor şi aptitudinilor şi contribuie la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Alegerea metodelor activ participative nu reprezintă un scop în sine, ci se realizează în funcţie de conţinuturile de învăţare, de obiectivele propuse, de participanţi şi de modalităţile de integrare adecvată în strategia generală, însă este recomandat să se folosească în combinaţie cu metodele tradiţionale. Nu se poate face o delimitare fermă între metodele tradiţionale şi cele moderne, iar "în funcţie de abordările profesorului, bariera dintre ele se atenuează sau chiar poate să dispară ". Deşi învăţarea este eminamente o activitate proprie, ţinând de efortul individual depus în înţelegerea şi conştientizarea semnificaţiilor ştiinţei, nu este mai puţin adevărat că relaţiile interpersonale, de grup, sunt un factor indispensabil apariţiei şi construirii învăţării personale şi colective. "Învăţarea în grup exersează capacitatea de decizie şi de iniţiativă, dă o notă mai personală muncii, dar şi o complementaritate mai mare aptitudinilor şi talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susţinută de foarte multe elemente de emulaţie, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă." (Ioan Cerghit) Se recomandă ca orele să se desfăşoare în laboratoare sau/ şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de rezultate ale învăţării. Pregătirea practică în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării. Pentru eficientizarea procesului de predare/ învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor necesare, precum şi a spaţiului de lucru. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţe, să-şi formeze abilităţile şi atitudinile cerute de unitatea de rezultate ale învăţării. Exemplificare metodă didactică: Gândiţi - lucraţi în perechi - comunicaţi Aceasta este o tehnică prin care participanţii învaţă unul de la celălalt şi încearcă să-şi exprime propriile idei într-un mediu prietenos, înainte de a le face publice. Tehnica acesta poate fi utilizată în oricare din etapele lecţiei. Tehnica dă posibilitatea elevilor de a se implica în identificarea răspunsului (răspunsurilor) la o temă dată, de a cerceta răspunsuri alternative la o întrebare, de a participa, oferă un mediu sigur în care elevii pot comunica. (a se vedea imaginea asociată) Derularea activităţii: Tema: Pregătirea pentru lucru a agregatelor de arat Pasul 1: Profesorul formulează sarcina de lucru: Etapele de pregătire a agregatelor agricole pentru efectuarea lucrării de arat Pasul 2: Profesorul le solicită elevilor să gândească individual răspunsuri la sarcina formulată. Pasul 3: Elevii discută apoi în perechi răspunsurile identificate. Pasul 4: Profesorul monitorizează discuţiile în perechi. Pasul 5: Fiecare pereche formulează propriile răspunsuri la întrebare. Pasul 6: Grupele împărtăşesc răspunsurile lor cu întreaga clasă. Pasul 7: Profesorul apreciază răspunsurile corecte şi concluzionează sau prezintă soluţiile corecte la problema prezentată ● Sugestii privind evaluarea În practica şcolară s-au îmbunătăţit metodele şi tehnicile de evaluare în scopul realizării unor corelaţii eficiente între predare-învăţare-evaluare şi pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalităţii autonome, libere şi creatoare. În parcurgerea modulului se pot utiliza atât metode tradiţionale de evaluare, cât şi metode alternative de evaluare. Evaluarea se poate realiza: a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării. b. finală Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: - Fişe de observaţie – Fişe test – Fişe de lucru – Fişe de autoevaluare – Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme – Lucrări de laborator, lucrări practice Pentru modulul "Maşini agricole şi zootehnice" folosiţi aceste metode de evaluare ţinând cont de stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic). Rezultatele educative pot fi mult amplificate dacă se foloseşte: 1. autoevaluarea (autocorectare şi autonotare) prin care elevul se poate evalua singur. Autoevaluarea poate să meargă de la autocorectare verbală şi scrisă, până la autonotare mai mult sau mai puţin supravegheată de către profesor. Implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice pe mai multe planuri cum ar fi: a) Elevul exercită rolul de participant la propria sa formare b) Ajută pe elevi să aprecieze rezultatele obţinute şi să înţeleagă eforturile necesare pentru atingerea competenţelor stabilite prin SPP c) Cultivă motivaţia lăuntrică faţă de învăţătură şi atitudinea pozitivă, responsabilă faţă de propria activitate 2. coevaluarea (corectare reciprocă, notare reciprocă) prin care elevii sunt puşi în situaţia de a-şi evalua colegii prin reciprocitate, strategie de implicare, care pune în valoare capacităţile de gândire în cooperare. Metodele alternative de evaluare pot fi utilizate cu succes pentru că: - pe de o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea/ învăţarea, de multe ori concomitent cu aceasta; – pe de altă parte ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare." Acestea pot fi: portofoliul; hărţile conceptuale; proiectul; jurnalul reflexiv; observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului; fişa pentru activitatea personală a elevului; investigaţia; interviul; înregistrări audio şi/ sau video etc. Evaluarea activităţii practice: Pregătirea pentru lucru a agregatelor de arat Fişă de lucru nr. 1 Pregătirea pentru lucru a agregatelor de arat Data : ....... Clasa : ....... Elevul : ....... Sarcină de lucru: 1. Executaţi operaţiile de pregătire pentru lucru a agregatului de arat format din tractor şi plug purtat cu 3 trupiţe Fişa de observare
┌────┬───────────────────────┬─────────┐
│Nr. │Operaţia executată │Evaluarea│
│crt.│ │ │
├────┼───────────────────────┼─────────┤
│ │Efectuarea operaţiilor │ │
│1 │de întreţinere tehnică │ │
│ │zilnică │ │
├────┼───────────────────────┼─────────┤
│2 │Cuplarea plugului la │ │
│ │tractor │ │
├────┼───────────────────────┼─────────┤
│ │Reglarea │ │
│3 │orizontalităţii │ │
│ │cadrului │ │
├────┼───────────────────────┼─────────┤
│4 │Reglarea adâncimii de │ │
│ │lucru │ │
├────┼───────────────────────┼─────────┤
│5 │Reglarea lăţimii de │ │
│ │lucru │ │
└────┴───────────────────────┴─────────┘
● Bibliografie 1. N. Pătraşcu, Gr. Caraciugiuc- Manual Mecanizarea agriculturii, Editura Ceres, Bucureşti, 1982 2. C. Scrioşteanu, M. Moisiu, M. Ionaşcu, ş.a Pregătire de bază în agricultură -Manual instruire practică" - Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003 3. D. Toma, V. Scripnic, C. Mitroi -Manual Maşini şi instalaţii agricole - Editura Ceres, Bucureşti, 1984 4. N. Pătraşcu, C .Popescu - Motoare -Tractoare, editura tehnică Bucureşti, 1993 5. V. Scripnic, P. Babiciu - Maşini agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 1979 6. M. Căproiu, ş.a - Maşini şi instalaţii zootehnice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982 MODUL II: UNITĂŢILE AGRICOLE ÎN RELAŢIA CU PIAŢA ● Notă introductivă Modulul "Unităţile agricole în relaţia cu piaţa" este o componentă a ofertei educaţionale (curriculare) pentru domeniul de pregătire Agricultură, clasa a IX-a, filiera tehnologică şi are alocat un număr de 102 ore/an, conform planului de învăţământ, din care : - 34 ore/an - instruire practică Modulul "Unităţile agricole în relaţia cu piaţa" este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3, din domeniul de pregătire profesională Agricultură sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. ● Structură modul Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP şi conţinuturile învăţării
┌──────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│URI 4. REALIZAREA │ │
│ACTIVITĂŢILOR UNITĂŢII │ │
│AGRICOLE IN RELAŢIA CU PIAŢA │Conţinuturile învăţării │
├──────────────────────────────┤ │
│Rezultate ale învăţării │ │
│(codificate conform SPP) │ │
├──────────┬─────────┬─────────┼──────────────────────────────┤
│Cunoştinţe│Abilităţi│Atitudini│ │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │ │Întreprinderile agricole. │
│ │ │ │• Definirea noţiunilor de │
│ │ │ │unitate agricolă, │
│ │ │ │întreprindere agricolă, │
│ │ │ │exploataţie agricolă. │
│ │ │ │• Tipuri de unităţi agricole │
│ │ │ │-Întreprinderi agricole │
│ │ │ │-Exploataţii agricole │
│ │ │ │-Ferme agricole de │
│ │ │ │semisubzistenţă │
│ │ │ │-Cooperative agricole │
│ │ │ │-Societăţi agricole şi alte │
│ │ │ │forme de asociere în │
│ │ │ │agricultură │
│ │4.2.1. │ │-Persoane fizice autorizate şi│
│4.1.1. │4.2.2. │4.3.1. │întreprinderi familiale. │
│4.1.2. │4.2.3. │ │• Caracteristicile unităţilor │
│ │ │ │agricole: tehnico-productive, │
│ │ │ │economico-sociale, │
│ │ │ │organizatorico-administrative.│
│ │ │ │• Surse de informare cu │
│ │ │ │privire la forma juridică şi │
│ │ │ │modul de înfiinţare, │
│ │ │ │organizare şi funcţionare a │
│ │ │ │unităţilor din domeniul │
│ │ │ │agricol. │
│ │ │ │• Compararea avantajelor şi │
│ │ │ │dezavantajelor diferitelor │
│ │ │ │tipuri de unităţi agricole. │
│ │ │ │• Particularităţile │
│ │ │ │întreprinderilor din │
│ │ │ │agricultură. │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │ │• Resursele materiale │
│ │ │ │- Fondul funciar: concept, │
│ │ │ │particularităţi │
│ │ │ │- Categorii de materii prime │
│ │ │ │şi materiale necesare, în │
│ │ │ │funcţie de obiectul de │
│ │ │ │activitate │
│ │ │ │- Echipamente tehnologice │
│ │ │ │necesare │
│ │ │ │• Resursele umane │
│ │ │ │- Categorii de personal în │
│ │ │ │funcţie de obiectul de │
│ │ │ │activitate │
│ │ │ │- Nivel de calificare │
│ │ │ │- Recrutarea şi selecţia │
│ │ │ │personalului │
│ │ │ │-Încadrarea, formarea, │
│ │ │ │motivarea, evaluarea │
│ │ │ │personalului │
│ │ │ │• Resursele financiare │
│ │ │ │- Stabilirea necesarului de │
│ │ │ │finanţare │
│ │ │ │- Surse de finanţare proprii │
│ │ │ │şi străine │
│ │ │ │- Accesarea fondurilor │
│ │ │ │nerambursabile │
│ │ │ │• Cheltuielile directe şi │
│ │ │ │indirecte │
│ │ │ │• Cheltuielile fixe şi │
│ │ │ │variabile │
│ │ │ │• Noţiunea de cost │
│ │ │ │- Tipuri de costuri: costul de│
│ │ │ │achiziţie, costul de │
│ │ │ │producţie, costul unitar, │
│ │ │ │costul total │
│ │ │ │- Exemple de calcul al │
│ │ │ │diferitelor costuri │
│ │ │ │• Noţiunea de preţ şi tarif │
│ │ │ │- Categorii de preţuri: preţul│
│ │ │ │producătorului, preţul cu │
│ │ │ │ridicata (en-gros), preţul cu │
│ │ │ │amănuntul (en-detail) │
│4.1.3. │4.2.4. │ │- Criteriile care stau la baza│
│4.1.4 │4.2.5. │ │stabilirii preţului │
│4.1.5. │4.2.6. │4.3.2. │(tarifului) │
│4.1.6. │4.2.7. │4.3.3. │- Nivelul costului de │
│4.1.7. │4.2.8. │4.3.4. │producţie │
│4.1.8. │4.2.9. │ │- Marja de profit prognozată │
│ │ │ │- Nivelul preţurilor pe piaţă │
│ │ │ │- Evoluţia cursului valutar │
│ │ │ │etc. │
│ │ │ │• Cheltuielile unităţii │
│ │ │ │agricole │
│ │ │ │- Cheltuielile activităţii de │
│ │ │ │exploatare: │
│ │ │ │Cheltuieli cu materii prime şi│
│ │ │ │materiale │
│ │ │ │Cheltuieli cu servicii │
│ │ │ │prestate de terţi │
│ │ │ │Cheltuieli cu personalul şi │
│ │ │ │asigurările sociale │
│ │ │ │Cheltuieli cu impozite şi taxe│
│ │ │ │Cheltuieli cu amortizarea │
│ │ │ │echipamentelor etc. │
│ │ │ │- Cheltuielile activităţii │
│ │ │ │financiare: │
│ │ │ │Cheltuieli cu dobânzi │
│ │ │ │Cheltuieli cu diferenţe de │
│ │ │ │curs valutar │
│ │ │ │Cheltuielile activităţii │
│ │ │ │extraordinare │
│ │ │ │Pierderi din calamităţi │
│ │ │ │naturale │
│ │ │ │• Veniturile unităţii agricole│
│ │ │ │- Veniturile din activitatea │
│ │ │ │de exploatare: │
│ │ │ │Veniturile din vânzarea │
│ │ │ │produselor sau serviciilor │
│ │ │ │(cifra de afaceri) │
│ │ │ │Veniturile din subvenţii │
│ │ │ │pentru exploatare │
│ │ │ │- Veniturile din activitatea │
│ │ │ │financiară: │
│ │ │ │Veniturile din dobânzi │
│ │ │ │Venituri din diferenţe de curs│
│ │ │ │valutar etc. │
│ │ │ │- Veniturile din activitatea │
│ │ │ │extraordinară: │
│ │ │ │Venituri din despăgubiri │
│ │ │ │pentru calamităţi │
│ │ │ │• Rezultatul activităţii │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │ │• Documentele de evidenţă │
│ │ │ │-Importanţa documentelor de │
│ │ │ │evidenţă │
│ │ │ │-Norme metodologice de │
│ │ │ │întocmire, verificare, │
│ │ │ │corectare, utilizare, │
│4.1.9. │ │ │circulaţie, păstrare şi │
│4.1.10. │4.2.10. │4.3.5. │arhivare a documentelor │
│4.1.11. │4.2.11. │4.3.6. │justificative. │
│4.1.12. │ │ │-Clasificarea documentelor │
│ │ │ │-Elementele principale ale │
│ │ │ │documentelor │
│ │ │ │-Principalele documente │
│ │ │ │utilizate în activitatea unei │
│ │ │ │unităţi agricole │
│ │ │ │-Completarea documentelor │
│ │ │ │contabile │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │ │• Activitatea de aprovizionare│
│ │ │ │a unităţii agricole │
│ │ │ │-Criterii de selecţie a │
│ │ │ │furnizorilor │
│ │ │ │-Contractul de │
│ │4.2.12. │ │vânzare-cumpărare │
│4.1.13. │4.2.13. │4.3.7. │-Documentele însoţitoare de │
│4.1.14. │4.2.14. │4.3.8. │certificare a calităţii │
│ │4.2.15. │ │-Recepţia bunurilor │
│ │ │ │-Întocmirea documentelor │
│ │ │ │aferente activităţii de │
│ │ │ │aprovizionare: cerere de │
│ │ │ │ofertă, comanda, factura, nota│
│ │ │ │de intrare- recepţie, fişa de │
│ │ │ │magazie. │
├──────────┼─────────┼─────────┼──────────────────────────────┤
│ │ │ │• Activitatea de vânzare a │
│ │ │ │producţiei obţinute │
│ │ │ │-Identificarea beneficiarilor │
│ │4.2.16. │ │-Întocmirea ofertei de produse│
│4.1.15. │4.2.17. │4.3.9. │şi servicii │
│ │4.2.18. │4.3.10. │-Întocmirea documentelor │
│ │ │ │aferente vânzării produselor │
│ │ │ │şi serviciilor: dispoziţie de │
│ │ │ │livrare, avizul de însoţire a │
│ │ │ │mărfii, factură │
└──────────┴─────────┴─────────┴──────────────────────────────┘
● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete, materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic): - Calculator, videoproiector, imprimantă, fişe, coli de flipchart, documente tipizate – Conexiune la internet – Formulare tipizate contabile – Legislaţia în vigoare: Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, Legea 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, OUG 108/2001 şi Legea nr. 166/2002 privind exploataţiile agricole, Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploataţiilor agricole, Legea nr. 1/2005 privind societăţile cooperative agricole, OUG nr. 44/2008 privind înfiinţarea persoanelor fizice autorizate, a întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale; Anexele 1 şi 2 la OMEF nr. 3512/2008 - Norme metodologice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar- contabile, Legea arendării nr. 16/1994, cu modificările şi completările ulterioare ● Sugestii metodologice Conţinuturile modulului "Unităţile agricole în relaţia cu piaţa" pot fi abordate într-o manieră flexibilă, îmbinând metodele clasice cu noi metode care implică elevul în procesul de învăţare şi îl învaţă aptitudinile învăţării, precum şi aptitudinile fundamentale ale muncii alături de alţii şi ale rezolvării de probleme. Metodele centrate pe elev implică individul în evaluarea eficacităţii procesului lor de învăţare şi în stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare. Aceste avantaje ale metodelor centrate pe elev ajută la pregătirea individului atât pentru o tranziţie mai uşoară spre locul de muncă, cât şi spre învăţarea continuă. Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev (vizual, auditiv, practic), inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Principiile care stau la baza învăţării eficiente centrate pe elev sunt: - Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă şi nu pe profesor. – Recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să înveţe. – Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al elevilor pe care îi instruieşte. – Recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are loc în sala de clasă şi nici când cadrul didactic este de faţă. – Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar profesorului - ea trebuie împărtăşită şi elevilor. – Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea şi administrarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de învăţare atât în sala de clasă, cât şi în afara ei. – Luaţi individual, elevii pot învăţa eficient în moduri foarte diferite. Iată câteva exemple de învăţare centrată pe elev: Procesul de predare are trei faze, fiecare necesitând metode adecvate (Vezi metoda PAR): - Prezintă: Metode de prezentare de noi cunoştinţe elevilor sau de încurajare în a le găsi singuri, ceea ce poate implica fapte, teorii, concepte, povestiri etc. – Aplică: Metode care să-i determine pe elevi să aplice noile cunoştinţe care le-au fost doar prezentate. Aceasta este singura modalitate prin care se asigura că elevii formează concepte despre noul material pentru a-l înţelege, a şi-l aminti şi a îl folosi corect pe viitor. – Recapitulează: Metode de încurajare a elevilor să îşi amintească vechile cunoştinţe în vederea clarificării şi concentrării asupra punctelor cheie, asigurării unei bune înţelegeri şi punerii în practică şi verificării cunoştinţelor mai vechi. Aplicarea metodelor centrate pe elev pune accent pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie prin: 1. îmbinare şi alternanţă a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul Brainstorming, metoda Pălăriile gânditoare, metoda 6/3/5, metoda Cafeneaua, metoda Cubului, metoda Mozaicului, Jocul de rol, metoda Ciorchinelui, Turul galeriei, Diagrama Venn etc; 2. folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi: modelul experimental, activităţile de documentare, modelarea, observaţia/ investigaţia dirijată etc. O diagramă Venn este formată din cercuri mari care se suprapun parţial. În părţile separate ale cercului (cercurilor) se înscriu atributele care sunt unice fiecăruia dintre articolele care sunt comparate. În partea de suprapunere a cercurilor se scriu atributele comune ale articolelor ce fac obiectul studiului. Cadrul didactic cere elevilor să construiască o asemenea diagramă completând în perechi, grupe sau individual, doar câte un cerc care să se refere la unul din cele două concepte. Elevii pot să gândească, să lucreze, să comunice şi să completeze diagrama în perechi, apoi se pot grupa câte 4, pentru a-şi compara cercurile, completând împreună zona lor de intersecţie cu elementele comune celor două concepte. Vom exemplifica metoda creativă Diagrama Venn pentru a identifica asemănările şi deosebirile diferitelor tipuri de întreprinderi după criterii date de profesor, pentru dobândirea unor rezultate ale învăţării în contextul îmbinării activităţilor individuale ale elevilor cu activităţi bazate pe efortul colectiv, în cadrul echipei. Rezultatele învăţării:
┌───────────┬──────────────┬────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │4.3.1. │
│4.1.1. │4.2.2. │Colaborarea │
│Descrierea │Caracterizarea│cu membrii │
│diferitelor│diferitelor │echipei în │
│tipuri de │tipuri de │scopul │
│unităţi │unităţilor │îndeplinirii│
│agricole. │agricole. │sarcinii din│
│ │ │fişa de │
│ │ │lucru. │
└───────────┴──────────────┴────────────┘
Activitate: Asemănări şi deosebiri între societăţile comerciale care pot fi constituite în agricultură, după forma juridică Obiective: - Să identifice principalele asemănări şi deosebiri între societăţile comerciale – Să stabilească forma juridică pentru o afacere în domeniul agricol – Să argumenteze alegerea făcută Mod de organizare a activităţii: - Activitate pe grupe Resurse materiale: - Extras din Legea nr. 31/1990; – Foi de flipchart; – Markere. Durată: 45 minute Desfăşurare: - Pregătire: - Se organizează elevii în grupe de câte 4-5 persoane pe criteriul ales de profesor – Realizare: - Profesorul prezintă modul de lucru: fiecare echipă va primi fişa de lucru care conţine următoarele cerinţe: 1. Comparaţi trăsăturile caracteristice ale societăţilor pe acţiuni cu cele ale societăţilor cu răspundere limitată, completând pe foaia de flipchart următoarea diagramă: (a se vedea imaginea asociată) 2. Selectaţi tipul de societate comercială pentru care aţi opta în situaţia înfiinţării propriei afaceri în domeniul în care vă pregătiţi. 3. Prezentaţi rezultatele şi argumentaţi alegerea făcută. - Elevii vor desena în cadrul grupelor formate cercurile suprapuse; – Fiecare grupă va consemna în intersecţia cercurilor aspectele comune, iar în zonele în care cercurile nu se suprapun aspectele diferite ale tipurilor de societăţi comerciale. – Profesorul colectează toate colile şi le expune în faţa clasei. – Fiecare grupă desemnează câte un reprezentant (raportor), care va prezenta activitatea echipei şi va argumenta soluţia aleasă. ● Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi- au achiziţionat rezultatele învăţării propuse în standardele de pregătire profesională. Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi: a. La începutul modulului - evaluare iniţială: - Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise. – Reflectă nivelul de pregătire al elevului. b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării: - Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. c. Finală: - Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Propunem următoarele instrumente de evaluare iniţială: întrebări, chestionare, exerciţii de tipul ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, brainstorming. Se propun următoarele instrumente de evaluare continuă: fişe de observaţie, fişe test, fişe de lucru, fişe de autoevaluare, fişe de monitorizare a progresului, teste de verificare a cunoştinţelor cu: itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; fişa de autoevaluare a capacităţii colaborative, lista de verificare a proiectului, brainstorming, planificarea proiectului, mozaicul, fişă de observaţie, jurnalul elevului, teme de lucru, prezentare. Sugerăm următoarele instrumente de evaluare finală: ● Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare. ● Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într- un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi. ● Studiul de caz - care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic. ● Portofoliul - care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc. Rezultatele învăţării/ competenţele cheie dobândite se evaluează integrat în situaţiile în care s-a realizat agregarea acestora în unităţile respective şi separat în situaţiile în care pot fi individualizate în contextul profesional. Pentru exemplificare, evaluarea rezultatelor învăţării poate fi efectuată folosind următorul instrument: Rezultatele învăţării:
┌───────────┬──────────────┬────────────┐
│Cunoştinţe │Abilităţi │Atitudini │
├───────────┼──────────────┼────────────┤
│ │ │4.3.1. │
│4.1.1. │4.2.2. │Colaborarea │
│Descrierea │Caracterizarea│cu membrii │
│diferitelor│diferitelor │echipei în │
│tipuri de │tipuri de │scopul │
│unităţi │unităţilor │îndeplinirii│
│agricole. │agricole. │sarcinii din│
│ │ │fişa de │
│ │ │lucru. │
└───────────┴──────────────┴────────────┘
Activitate: Alegerea formei juridice pentru o afacere din domeniul agriculturii. Obiective: - Să identifice tipurile de unităţi agricole – Să compare caracteristicile unităţilor agricole – Să selecteze forma juridică adecvată tipului de afacere – Să argumenteze alegerea făcută. Criterii de realizare şi ponderea acestora:
┌────┬────────────────┬─────────────────────┐
│ │Criterii de │Indicatorii de │
│Nr. │realizare şi │realizare şi ponderea│
│crt.│ponderea │acestora │
│ │acestora │ │
├────┼────────────┬───┼─────────────────┬───┤
│ │ │ │Organizarea │ │
│ │ │ │echipei: │ │
│ │ │ │elaborarea unei │40%│
│ │ │ │strategii de │ │
│ │ │ │rezolvare a │ │
│ │ │ │problemei │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Alocarea │ │
│ │Primirea şi │ │echilibrată a │ │
│1. │planificarea│20%│sarcinilor pentru│30%│
│ │sarcinii de │ │toţi membrii │ │
│ │lucru │ │echipei │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Selectarea │ │
│ │ │ │informaţiilor │ │
│ │ │ │necesare pentru │ │
│ │ │ │descrierea │30%│
│ │ │ │diferitelor │ │
│ │ │ │tipuri de unităţi│ │
│ │ │ │agricole. │ │
├────┼────────────┼───┼─────────────────┼───┤
│ │ │ │Organizarea │ │
│ │ │ │corectă a │10%│
│ │ │ │informaţiilor │ │
│ │ │ │selectate │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Identificarea │ │
│ │ │ │corectă a │ │
│ │ │ │caracteristicilor│50%│
│ │ │ │unităţilor │ │
│ │ │ │agricole │ │
│ │ │ │comparate │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │Realizarea │ │Comunicarea şi │ │
│2. │sarcinii de │50%│lucrul în echipă │ │
│ │lucru │ │pentru alegerea │10%│
│ │ │ │tipului de │ │
│ │ │ │unitate agricolă │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Construirea │ │
│ │ │ │corectă a │ │
│ │ │ │argumentaţiei │20%│
│ │ │ │privind tipul de │ │
│ │ │ │unitate selectat │ │
│ │ │ │de echipă. │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Încadrarea în │10%│
│ │ │ │timpul alocat. │ │
├────┼────────────┼───┼─────────────────┼───┤
│ │ │ │Prezentarea unei │ │
│ │ │ │aprecieri globale│20%│
│ │ │ │a activităţii │ │
│ │ │ │echipei. │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Folosirea corectă│ │
│ │ │ │a a terminologiei│ │
│ │ │ │de specialitate │10%│
│ │Prezentarea │ │în rezolvarea │ │
│ │şi │ │sarcinilor. │ │
│3. │promovarea │30%├─────────────────┼───┤
│ │sarcinii │ │Prezentarea │ │
│ │realizate │ │completă şi │ │
│ │ │ │corectă a │50%│
│ │ │ │caracteristicilor│ │
│ │ │ │unităţilor │ │
│ │ │ │agricole │ │
│ │ │ ├─────────────────┼───┤
│ │ │ │Argumentarea cu │ │
│ │ │ │privire la tipul │20%│
│ │ │ │de unitate ales │ │
│ │ │ │de echipă. │ │
└────┴────────────┴───┴─────────────────┴───┘
Fişa de evaluare a activităţii
┌──────────────────┬─────────┬─────────┐
│Criterii de │Punctajul│Punctajul│
│apreciere a │alocat │obţinut │
│performanţei: │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Organizarea │ │ │
│echipei: │ │ │
│elaborarea unei │8 │ │
│strategii de │ │ │
│rezolvare a │ │ │
│problemei │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Alocarea │ │ │
│echilibrată a │ │ │
│sarcinilor pentru │6 │ │
│toţi membrii │ │ │
│echipei │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Selectarea │ │ │
│informaţiilor │ │ │
│necesare pentru │ │ │
│descrierea │6 │ │
│diferitelor tipuri│ │ │
│de unităţi │ │ │
│agricole. │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Organizarea │ │ │
│corectă a │5 │ │
│informaţiilor │ │ │
│selectate │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Identificarea │ │ │
│corectă a │ │ │
│caracteristicilor │25 │ │
│unităţilor │ │ │
│agricole comparate│ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Comunicarea şi │ │ │
│lucrul în echipă │ │ │
│pentru alegerea │5 │ │
│tipului de unitate│ │ │
│agricolă │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Construirea │ │ │
│corectă a │ │ │
│argumentaţiei │10 │ │
│privind tipul de │ │ │
│unitate selectat │ │ │
│de echipă.. │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Încadrarea în │5 │ │
│timpul alocat. │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Prezentarea unei │ │ │
│aprecieri globale │6 │ │
│a activităţii │ │ │
│echipei. │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Folosirea corectă │ │ │
│a a terminologiei │ │ │
│de specialitate în│3 │ │
│rezolvarea │ │ │
│sarcinilor. │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Prezentarea │ │ │
│completă şi │ │ │
│corectă a │15 │ │
│caracteristicilor │ │ │
│unităţilor │ │ │
│agricole │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Argumentarea cu │ │ │
│privire la tipul │6 │ │
│de unitate ales de│ │ │
│echipă. │ │ │
├──────────────────┼─────────┼─────────┤
│Total │100 │ │
└──────────────────┴─────────┴─────────┘
● Bibliografie 1. Bărbulescu Constantin, Gavrilă Tatiana - Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 1999 2. Brut, M., - Instrumente pentru E-learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Editura Polirom, Bucureşti, 2006; 3. Burduş Eugen, Cochină Ion, Crăciun Lucia, Istocescu Amedeo - întreprinzătorul, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010 4. Cojocea Aureliana Guoadelia, Petre Doina Ana Maria - Contabilitate-manual pentru clasa a IX-a, Editura Economică, Bucureşti, 2004 5. Dulamă M. E. - Metodologii didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2008; 6. Katona Levente - Finanţarea întreprinderilor mic şi mijlocii, Editura Expert, Bucureşti, 2004 7. Lefter Viorel, Chivu Iulia - Economia întreprinderii-Manual clasa a X-a, Editura Economică, Bucureşti, 2005 8. Nicolescu Ovidiu - Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Economică, Bucureşti, 2001 9. Oancea, M - Managementul, gestiunea economică şi strategia unităţilor agricole, Editura Ceres, Bucureşti, 2007 10. Pîrvu Florea, Olaru Silvia - Managementul Întreprinderii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2008 11. Stanciulescu G (coordonator) - Managementul Organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti 1998; 12. Traian A. - Instrumente Web 2.0 utilizate în educaţie, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2008; 13. Traian A. - Instrumente Web pentru profesori, Editura All, Bucureşti, 2009; 14. Vintilă Georgeta - Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005 15. www.tvet.ro - Auxiliare curriculare 16. http://www.fctl.ucf.edu/TeachingAndLearningResources/ 17. http://iteach.ro/ 18. http://tehne.ro/activităţi/index.html 19. http://palpi-irina.blogspot.ro/p/metode-moderne.html 20. http://multitouch.wikispaces.com 21. http://www.timsoft.ro Calificarea profesională : Grădinar urban Domeniul de pregătire profesională: Agricultură Clasa a IX-a ------ 
