Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXE din 16 noiembrie 2023  privind aprobarea programelor pentru susţinerea Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ANEXE din 16 noiembrie 2023 privind aprobarea programelor pentru susţinerea Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1130 bis din 14 decembrie 2023
──────────
    Conţinute de ORDINUL nr. 6.664 din 16 noiembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.130 din 14 decembrie 2023
──────────
    ANEXA 1

                                       PROGRAMELE
             PENTRU SUSŢINEREA CONCURSULUI NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR
         DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
                  CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                       CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR
         DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                    PROGRAMA PENTRU
                                      ARHITECTURĂ
                                     - Bucureşti -
                                          2023

    NOTA DE PREZENTARE
        Programele pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea de noi competenţe profesionale prin aprofundarea unor concepte şi orientări cu privire la educaţia pentru arhitectură înţeleasă ca activitate creativă specifică de formare în spirit larg, cultural a tinerei generaţii.
        La examenul de ocupare a posturilor vacante în învăţământul preuniversitar se au în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic care vizează definirea procesului arhitectural, semnificaţiile spaţiului arhitectural şi legile compoziţiei de arhitectură, cât şi însuşirea funcţiilor practice ale acesteia, prin aspectele care vizează funcţionalitatea, tehnica şi tehnologia.
        În evaluarea candidaţilor la concursul de titularizare sunt vizate următoarele aspecte:
    - stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele educaţiei asimilate deja, cu accent pe aplicaţiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate);
    – aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de catedră (limbaj arhitectural şi teoria spaţiului arhitectural)
    – preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor;
    – calitatea documentării privind cultura pentru arhitectură în şcoala actuală: mass-media, presă, publicitate, informarea la bibliotecă, etc.;
    – demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a vederii în spaţiu, a înţelegerii şi reprezentării spaţiului arhitectural şi a creativităţii elevilor.

        Obiectivele învăţământului preuniversitar de arhitectură vizează:
    - Înţelegerea spaţiului arhitectural, însuşirea tehnicilor de reprezentare şi modelare în spaţiul bi- şi tridimensional, înţelegerea principiilor de compoziţie spaţială, a aspectelor referitoare la textură, materialitate, lumină, tipologii structurale şi funcţionale;
    – Formarea capacităţii de a formula şi a susţine o idee în cadrul procesului de creaţie, însuşirea expresiei "concept", înţelegerea procesului creativ, astfel încât acesta să devină o activitate conştientă;
    – Conştientizarea elevilor asupra responsabilităţii profesiei de arhitect, prin faptul că arhitectul creează şi organizează spaţiul, cu efecte de lungă durată, iar modul în care mediul construit este planificat, proiectat, realizat, utilizat, relaţionat cu peisajul şi întreţinut are o influenţă definitorie, pe termen lung, asupra fiecăruia dintre noi;
    – Cunoaşterea patrimoniului arhitectural naţional şi local, în context european, cu rol în definirea identităţii culturale individuale;
    – Capacitatea elevilor de a lucra în echipă, de a colabora şi împărtăşi idei.

        În perspectiva atingerii acestor obiective, caracterul integrator pentru disciplina arhitectură este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic, învăţarea în domeniul arhitecturii vizând atât aspecte teoretice cât şi de înţelegere şi de reprezentare a spaţiului arhitectural, punerea în aplicare a acestor conţinuturi, îndeosebi în cadrul orelor de Atelierului de specialitate - Arhitectură, implicând, din partea profesorilor, motivaţii de inovare şi descoperire a unor strategii, modalităţi tehnice, mijloace şi forme active pentru formarea şi dezvoltarea educaţiei pentru arhitectură, a vederii în spaţiu şi stimularea creativităţii elevilor.
        Acestea constituie obiectivul fundamental al împrospătării informaţiei de specialitate, psihopedagogice şi metodologice şi criteriul evaluării prestaţiei fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfăşurare în învăţământul românesc de toate gradele, astfel încât beneficiarii acestuia să poată fi capacităţi spre a fi la înălţimea aşteptărilor societăţii secolului XXI, în contextul unei societăţi culturale sustenabile.
                             COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC
                    ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE - ARHITECTURĂ

    COMPETENŢE SPECIFICE
        ● Competenţe în aplicarea unor principii şi metode de comunicare educaţională;
        ● Competenţe în domeniul teoriei, metodologiei şi practicii evaluării;
        ● Competenţe în domeniul didacticii limbajului de specialitate;
        ● Competenţe legate de afirmarea propriei personalităţi, dorinţa de evoluţie individuală şi profesională continuă;
        ● Competenţa în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale şi/sau comune;
        ● Competenţe de a concepe curriculum la decizia şcolii pe aria curriculară Arte - Arhitectură;
        ● Competenţe în structurarea şi argumentarea propriilor atitudini estetice faţă de fenomenul arhitectural;
        ● Competenţe în utilizarea tehnologiilor informaţionale specifice reprezentării spaţiului arhitectural.

    COMPETENŢE TRANSVERSALE
        Competenţe pentru dezvoltarea personală:
        ● Gândire structurată;
        ● Target pentru prestare optimă;
        ● Capacitate de autoevaluare a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele locului de muncă;
        ● Evaluarea corectă a resursei timp;
        ● Personal branding;

        Managementul resursei umane/a clasei de elevi:
        ● Capacităţi de team building;
        ● Managementul performanţei;
        ● Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă pe diverse paliere ierarhice;

        Leadership:
        ● Management strategic;
        ● Planificare;
        ● Motivarea şi antrenarea grupului de lucru/clasei de elevi.

    I. TEMATICA DE SPECIALITATE
    A. TEORIA ŞI ESTETICA ARHITECTURII
    1. Definirea arhitecturii ca obiect, fenomen, activitate
        Procesul istoric de definire a arhitecturii.

    2. Spaţiul existenţial şi spaţiul arhitectural
    2.a. Nivelurile spaţiului existenţial, nivelurile spaţiului arhitectural şi interacţiunile dintre acestea la nivel geografic, peisager, urbanistic, de obiect arhitectural. Influenţa elementelor de mediu: climă, apă şi teren asupra spaţiului arhitectural. Conformarea volumetrică, soluţii constructive, materiale de construcţii utilizate în arhitectura vernaculară. Conceptul de dezvoltare durabilă în arhitectură.
    2.b. Reinterpretări ale arhitecturii vernaculare prin prisma tehnologiilor şi inovaţiilor din prezent: ventilare naturală, acoperiş verde, turnuri de ventilaţie, clădiri cu emisie redusă de carbon, performanţa energetică - NZEB, casa inteligentă, BMS - de la smart building la smart city. Aplicaţii contemporane şi studii de caz.
    2.c. Date fundamentale ale spaţiului arhitectural. Organizare şi compoziţie. Elemente de morfologie în analiza spaţiului arhitectural. Principii de compoziţie în arhitectură şi în urbanism. Măsura exterioară, interioară, măsura absolută. Scară, raport, proporţii. Lumină şi culoare în spaţiul arhitectural. Metode de reprezentare tri- şi bidimensională a spaţiului arhitectural. Noţiuni de estetică urbană, estetică arhitecturală.
    2.d. Conţinut, formă şi funcţiune. Teoria locuirii. Teoria programelor de arhitectură. Condiţii optime ale confortului interior faţă de particularităţile funcţionale şi psihofiziologice ale omului: zonificare, scară modulară, adaptabilitate şi flexibilitate spaţială.
    2.e. Interpretarea tehnică a spaţiului arhitectural. Rolul materialelor de construcţie în evoluţia structurii spaţiului arhitectural şi a anvelopei clădirii. Materiale de construcţie durabile. Relaţiile dintre caracteristicile spaţiale, constructive şi funcţionale ale diferitelor programe de arhitectură.
    2.f. Rolul structurilor şi formelor naturale în organizarea formei şi structurii spaţiului arhitectural şi urban. Structuri compoziţionale organizate pe baza raportului armonic al secţiunii de aur. Noţiuni de bionică şi biomimetică.
    2.g. Noţiuni de arhitectură a spaţiului public urban. Arhitectura spaţiului stradal. Tipuri de spaţii urbane: spaţiul public, semi-public, spaţiul privat.
    2.h. Arhitectura contemporană şi urbanismul - tendinţe, tehnici, materiale. Arhitectura adaptabilă - noi utilizări ale materialelor cunoscute - faţade ventilate, cinetice. Materiale "smart", materiale reciclabile - tehnologii constructive.
    2.i. Urbanizare, regenerare urbană, reconversie urbană, patrimoniul industrial, implicarea comunităţilor în planificarea urbană - planificarea urbană colaborativă, intervenţii în zone cu valoare istorică. Restaurarea spaţiului urban. Strada - spaţiul de coexistenţă a diferitelor tipuri de mobilităţi, schema stradală. Modalităţi de fluidizare şi accesibilizare.
    2.j. Contextul social-economic-actual. Problematica rezidenţialului urban contemporan. Rezidenţialul urban în România ultimelor decenii.


    B. ISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI
    1. Arhitectura Egiptului Antic. Geneză, caracteristici, programe de arhitectură specifice, principii de compoziţie spaţială, decoraţie şi monumente representative.
    2. Arhitectura Greciei Antice. Geneza arhitecturii greceşti, ordinele clasice de arhitectură, corecţiile optice, principii de modulare şi proporţionare, programe de arhitectură specifice.
    3. Arhitectura Romei Antice. Sisteme constructive specifice, programe de arhitectură, tipologii planimetrice şi principii de compoziţie spaţială.
    4. Arhitectura bizantină. Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii bizantine. Principii de compoziţie spaţială, tipologii planimetrice, simbolistica spaţiului arhitectural, decoraţia interioară şi exterioară.
    5. Arhitectura preromanică şi arhitectura romanică. Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii preromanice şi a celei romanice. Programe de arhitectură, principii de compoziţie spaţială, tipologii planimetrice, decoraţia interioară şi exterioară. Sisteme structurale specifice. Spaţii urbane medievale.
    6. Arhitectura gotică. Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii gotice. Programe de arhitectură specifice, principii de compoziţie spaţială, tipologii planimetrice, simbolistica spaţiului arhitectural, decoraţia interioară şi exterioară. Sisteme structurale specifice. Spaţii urbane gotice.
    7. Arhitectura renascentistă. Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii renascentiste. Principii de compoziţie spaţială, tipologii planimetrice, simbolistica spaţiului arhitectural, decoraţia interioară şi exterioară. Spaţii urbane renascentiste.
    8. Arhitectura barocă şi barocul postbizantin - arhitectura brâncovenească. Analiza contextului social, politic şi tehnic care a favorizat apariţia şi dezvoltarea arhitecturii baroce. Principii de compoziţie spaţială, tipologii planimetrice, simbolistica spaţiului arhitectural, decoraţia interioară şi exterioară. Spaţii urbane baroce.
    9. Stilurile 1900. Surse şi invarianţi pentru Stilurile 1900. Arhitectura neoromânească în context european. Art Deco. Caracteristici şi monumente reprezentative. Art Deco în România.
    10. Arhitectura modernă. Arhitectura inginerilor. Stilul internaţional, funcţionalismul şi arhitectura organică. Arhitectura modernă în România.
    11. Evoluţia conceptelor de organizare spaţială a oraşelor, funcţiile oraşului - centrul/centrele de interes, promovarea elementelor valoroase din contextul existent- repere iconice, conectivitate şi accesibilitate. Rezidenţialul urban de la Revoluţia Industrială până la mijlocul sec. al XX-lea.
    12. Oraşele în secolul al XX-lea, urbanismul progresist, Charta de la Atena - oraşul coerent.


    BIBLIOGRAFIE
        Teoria şi estetica arhitecturii; Istoria arhitecturii universale şi româneşti
    1. Addington, D. Michelle; Schodek, Daniel, Smart Materials and Technologies For the Architecture and Design Professions, Editura Oxford: Arhitectural Press, 2005
    2. Alexander, Christopher, Notes on the Synthesis of Form, Cambridge Mass, Harvard University Press, 1986
    3. Arnheim, R., Dynamique de la forme architecturele, Architecture & Recherches, Pierre Mardaga, 1982
    4. Arnheim, R., Artă şi percepţie vizuală, Editura Meridiane, 1982
    5. Argan, Giulio Carlo, Arta Modernă, Editura Meridiane, 1985
    6. Benevolo, Leonardo, Storia della Citta, Laterza, 1982
    7. Benevolo, Leonardo, Oraşul în istoria Europei, Editura Polirom, 2003
    8. Blake, Pieter, Mies van der Rohe, Architecture and Structure, Pelikan Book, 1990
    9. Cervera, Rosa, Pioz, Javier, Bionic Architecture: Learning from Nature, Ginkgo Press, 2017
    10. Ching, Francis D.K., Form, Space and Order, John Willey et Sons, Inc, 2007
    11. Constantin, Paul, Culoare - Artă - Ambient, Editura Meridiane, 1979
    12. Constantin, Paul, Arta 1900 în România, Editura Tehnică, 1988
    13. Criticos, Mihaela, Art Deco sau Modernismul bine temperat, Editura Simetria, 2010
    14. Curinschi - Vorona Gh., Introducere în Arhitectura comparată, Editura Tehnică, 1991
    15. Damian, Ascanio, Le Corbusier, Editura Meridiane, 1969
    16. Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983
    17. Evenson, Thomas Thus, Archetypes in architecture, Norvegian University Press, 1991
    18. Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970
    19. Fletcher, Banister, A History of Architecture, Londra, Batsford LTD, 1956
    20. Frampton, Kenneth, Studies in Tectonic Culture, The Poetics of Construction in Nineteenth and Twentieth Century Architecture, Chicago, Illinois, MIT Press, 2001
    21. Frampton, Kenneth, Modern Architecture: A Critical History, New York, Oxford University Press, 1980
    22. Focillon, H., Viaţa formelor, Editura Meridiane, 1977
    23. Geddes, Patrick, Cities in Evolution, Williams & Norgate, 1915
    24. Hall, Peter, Cities Of Tomorrow - Third Edition, Blackwell Publishing, 2014
    25. Hebel Dirk E., Wisniewska, Marta H., Heisel, Building from Waste: Recovered Materials in Architecture and Construction, Birkhauser, 2014
    26. Hertzberger Herman, Lessons for Students in Architecture, 010 Publishers, Rotterdam, 2009
    27. Giedion, Siegfried, Space, Time, Architecture, Massachussets, Harvard University Press, 1967
    28. Gill, Robert, W., Manual of Rendering with Pen and Ink, Thames and Hudson, 1979
    29. Gheorghiu, A., Proporţii şi trasee geometrice în arhitectură, Ed. Tehnică, 1991
    30. Gombrich, E. H., O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975.
    31. Ionescu, Grigore, Arhitectura populară în România, Editura Meridiane, 1971
    32. Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei, 1982
    33. Ionescu Grigore, Arhitectura românească. Tipologii, creaţii, creatori, Editura Tehnică, 1986
    34. Iliu, Liana, Oraşul grădină şi evoluţia conceptului, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 2005
    35. Iurov, C., Arhitectura bionică, Editura Tehnică, 1985
    36. Jenks, Charles and Baird, George, Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture, London, Academy Editions, 1997
    37. Joja, C., Actualitatea tradiţiei arhitecturii româneşti, Editura Tehnică, 1984
    38. Joja, C., Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, 1989
    39. Kurokawa, Kisho, Architecture de la Symbiose, Electa Moniteur, 1987
    40. W.M.C. Lam, Sunlighting as Formgiver for Architecture, Van Nostrand Reinhold Company, 1986
    41. Licklider, H., Scara arhitecturală, Editura Tehnică, 1973
    42. Laurian, Radu, Probleme de estetica oraşelor, Editura Tehnică, 1965
    43. Melicson, M., Arhitectura Modernă, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975
    44. Michelis, P., A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982
    45. Moughtin, Cliff, Street and Square, Butterworth Architecture, Oxford, 1992
    46. Meiss, Pierre von, De la form au lieu, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, Suisse, 1986
    47. Moos, Stanislau von, Le Corbusier, l'Architecte et son mythe, Horizons de France, 1971
    48. Moussavi, Farshid, The Function of Form, Actar, Harvard University Graduate School of Design, 2009
    49. Muller, Dominique Gauzin, Sustainable Architecture and Urbanism, Birkhauser, 2001
    50. Nemţeanu Ruxandra, Vila în stil neoromânesc, expresia căutărilor unui model autohton în locuinţa individual urbană, Editura Simetria, 2014
    51. Neufert, Ernst, Manualul Arhitectului - elemente de proiectare şi de construcţie, Alutus, 2004
    52. Ochinciuc, C., Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrată, Editura Universitară "Ion Mincu", 2002
    53. Padovan, Richard, Proportion - Science, Philosophy, Architecture, Spon Press, London and New Zork, 1990
    54. Panchyk, K., Solar interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984
    55. Patrulius, Radu, Locuinţa în timp şi spaţiu, Editura Tehnică, 1975
    56. Patrulius, Radu, Horia Creangă, Omul şi opera, Editura Tehnică, 1980
    57. Păun, Silvia, Valoarea arhitecturii autohtone, Ed. Per Omnes Artes, Bucureşti, 2003
    58. Pevsner, Nikolaus, The sources of Modern Architecture, Penguin Books, 1966
    59. Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, 1981
    60. Răţoiu, Lucian-Cristian, Restaurarea monumentelor istorice. Concepte, teorii, practici, Editura ACS, Colecţia Ştiinţific, 2021
    61. Risselada, Max, (ed.), Raumplan versus Plan Libre- Adolf Loos/Le Corbusier, 010 Publishers, Rotterdam, 2008
    62. Săsărman, Gheorghe, Funcţiune, Spaţiu, Arhitectură, Editura Meridiane, 1979
    63. Scherr, R., The Grid: Form and process in Architectural Design, USA Books, 2001
    64. Schultz, Christian Norberg, Paysage, Ambiance, Architecture, Liege, Pierre Mardaga 1979
    65. Schultz, Christian Norberg, La Signification dans l'Architecture Occidentale, Liege, Pierre Mardaga 1977
    66. Schultz, Christian Norberg, Existence, Space and Architecture, London, Studio Vista 1971
    67. Sitte, Camillo, Arta construirii oraşelor, Editura Tehnică, 1992
    68. Steele, James, Ecological Architecture, Thames and Hudson, 2005
    69. Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983
    70. Teodoru, Horia, Perspectiva, Ed. Meridiane, 1968
    71. Trişcu, Aurelian, Spaţii urbane pietonale, Arta Grafică, 1985
    72. Vătăşianu, Virgil, Istoria Artei Europene, vol I şi vol. II, Editura Didactică şi Pedagogică, 1967
    73. Vătăşianu, Virgil, Istoria Artei Europene, Arta din perioada Renaşterii, Editura Meridiane, 1972
    74. Trişcu, A., Spaţii urbane pietonale, IP Arta grafică, 1985
    75. Vasilescu, Sorin, Arhitectura Modernă, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 1992
    76. Vianu, T., Opere - vol 6, Estetica, Ed. Minerva, Bucureşti, 1976 şi vol. 7, Studii de estetică, Ed. Minerva, Bucureşti, 1978
    77. Voiculescu, Sanda, Arhitectură antică şi medievală, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 1986
    78. Voitec Dordea, Mira, Renaşterea şi Barocul, Editura Universitară "Ion Mincu", Bucureşti, 1988
    79. Wetson, Richard, Alvar Aalto, Phaidon, 2001
    80. Wetson, Richard, Materials, Form and Architecture, Laurence King Publishing, 2008
    81. Yglesias, Caren, The Innovative Use of Materials in Architecture and Landscape Architecture: History, Theory and Performance. Editura McFarland & Company, Incorporated Publishers, 2014
    82. Zevi Bruno, Cum să înţelegem arhitectura, Editura Tehnică, 1969
    83. **** Bucureşti. Anii 1920 - 1940. Între Avangardă şi Modernism, Editura Simetria, 1994
    84. **** Gândirea estetică în arhitectura românească, Editura Meridiane, 1983


    II. DIDACTICA SPECIALITĂŢII
    1. Procedee de metodica perfecţionării şi comunicării dintre profesor şi elev în faza de iniţiere în cultura de arhitectură (limbajul specializat şi orientarea percepţiei vizuale şi a raţionamentelor logice în prelucrarea informaţiilor).
    2. Metode de transmitere şi interpretare a ansamblului de coduri ale limbajului profesional în predarea cunoştinţelor teoretice de arhitectură.
    3. Metode de predare a programelor de arhitectură în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice - formularea problemei (temă), formularea soluţiei (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluţiei (metodologia), înţelegerea soluţiei (răspunsul optim funcţional, stilistic şi spaţial-volumetric).
    4. Modernizarea mijloacelor de instruire-învăţare utilizate la materiile teoretice şi practice din domeniul arhitectural.
    5. Mijloace de învăţământ - adaptarea acestora la tipul lecţiei şi integrarea lor în procesul de instruire a elevilor.
    6. Căi şi mijloace de convertire a experienţelor de percepţie şi controlul spaţiului real prin noţiuni de desen, geometrie descriptivă şi perspectivă şi de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităţilor conceptual - proiective ale elevilor. Problematica reprezentării şi sugerării spaţiului tridimensional, prin diferite mijloace de expresie valorică. Aspecte psihopedagogice şi metodice ale formării deprinderilor de percepere în spaţiu. Eficienţa diferitelor metode şi procedee de reprezentarea spaţiului arhitectural prin studiu după natură în şcoală şi pe teren.
    7. Procedee şi metode specifice pe baza cărora pot fi analizate şi interpretate experienţele elevilor în domeniul arhitecturii.
    8. Metode diferenţiate utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv- originare sau a elevilor cu aptitudini deosebite.
    9. Metode de evaluare (aplicaţii, verificări) ale calităţii informaţiei pe care elevii şi-au însuşit-o în procesul instruirii în cultura de arhitectură.
    10. Rolul evaluării, funcţiile acesteia corelate cu urmărirea obiectivelor educaţionale, obiectivele generale, specifice şi dezvoltarea competenţelor elevilor în învăţarea disciplinelor tehnice.
    11. Proiectarea didactică - planificarea unităţii de învăţare, calendaristică anuală şi pe module; proiectul didactic, fişa de lucru, instrumente de evaluare, bareme de evaluare, fişa de progres şcolar, planul de măsuri remediale.
    12. Metode de conexarea domeniului arhitecturii la celelalte discipline care circumscriu aria culturii generale sau de specialitate a elevilor.
    13. Metode de promovarea şi aplicarea cunoştinţelor, acumulate prin instruire, în practica de specialitate.
    14. Spaţiul muzeal şi expoziţional şi proiectele de documentare şi studiu în teren, ca resursă complexă de acumulare de cunoştinţe de specialitate, analiză, interpretare şi creaţie.

    BIBLIOGRAFIE
        Didactica specialităţii
    1. Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viaţă, Ed. Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti, 1997;
    2. Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
    3. Ciucescu, Doru, Didactica disciplinelor tehnice, Editura Didactică Şi Pedagogică R.A., 2009
    4. Cristea, M., Sistemul educaţional şi personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995.
    5. Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996
    6. Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, 1998
    7. Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977
    8. Gagne, R., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975
    9. Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L'Harmattan, 1991
    10. Hardy, Tom (ed.), Art Education in apostmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006
    11. Landsheere V. de, Landsheere G. de, Definirea obiectivelor educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică,1977
    12. Meiss, Pierre von, De la cave au toit. Temoignage D'un enseignement d'architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991
    13. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, 1990
    14. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, 1996
    15. Niţucă, Costică; Stanciu, Tudor, Didactica disciplinelor tehnice, Editura Performantica, 2006
    16. Piaget, J., Biologie şi cunoaştere, Editura Dacia, Cluj, 1971
    17. Roco Mihaela, Creativitate şi inteligenţă emotională, Ed.Polirom, Iaşi, 2004;
    18. Stan, Emil, Pedagogiepostmodernă, Ed. Institutul European, Iaşi, 2003;
    19. Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003;
    20. Toma, Iulian - Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iaşi, 2007;
    21. Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcţii, Bucureşti, 1991
    22. **** Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988

        NOTĂ:
        Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului.


                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
                  CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                 CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
              CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                        PROGRAMA
                                         PENTRU
                         ARTĂ TEATRALĂ ŞI ARTELE SPECTACOLULUI
                                     - Bucureşti -
                                          2023

    NOTĂ DE PREZENTARE
        Prezenta programă urmăreşte să înlesnească pătrunderea în teoria modernă a artei teatrului, pentru a da posibilitatea profesorilor din învăţământul preuniversitar să-şi structureze cunoştinţele şi activitatea didactică în aşa fel încât să poată urmări, în mod coerent, un traseu unitar. Finalitatea studiului artei teatrului este complexă deoarece:
    - dezvoltă abilităţile de comunicare intrapersonală şi exprimarea sinelui;
    – dezvoltă capacitatea de a lucra în echipă;
    – favorizează autocunoaşterea şi exprimarea autentică;
    – dezvoltă creativitatea, capacitatea de adaptare şi inovare;
    – dezvoltă capacitatea de a crea strategii pentru rezolvarea diverselor probleme/situaţii;
    – dezvoltă simţurile, capacitatea de observare şi de interacţiune cu mediul;
    – dezvoltă inteligenţa emoţională;
    – dezvoltă abilităţile motrice şi vocale;
    – favorizează managementul emoţiilor şi exersează răspunsul adecvat în situaţii de criză;
    – pune în lumină virtualităţi latente, dezvoltă potenţialul individual.

        În acest scop e foarte important ca arta teatrului, care conţine mijloace de arta actorului, să nu fie privită în chip "tradiţionalist" sau "meşteşugăresc", ca mimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai închegat sau mai puţin închegat de "tehnici". În toate marile şcoli de teatru contemporane, atelierul de teatru deschide un câmp vast de experimentare, (auto)cunoaştere şi interrelaţionare umană.
        În cartea sa O poetică a artei actorului, profesorul Ion Cojar spune: "Formarea e un delicat proces de recuperare a totalităţii umane, a întregului potenţial individual, un complex formator de noi deprinderi, specifice unei activităţi de performanţă spirituală şi psiho-fizică, de depăşire a limitelor omului comun. Clasa de arta actorului e un atelier de experimentare şi de recuperare a celor cinci simţuri, a tuturor tipurilor de memorie şi imaginaţie, precum şi a tuturor proceselor psihice de prelucrare efectivă, nu doar superficial simbolică şi mimată a informaţiilor senzoriale obţinute prin raportarea corectă, onestă, la obiectele statice şi subiectele dinamice, vii, precum şi la evenimentele din mediul înconjurător, în relaţia permanentă cu dinamica situaţiilor şi prin respectarea strictă a temelor şi a regulilor stabilite, până la însuşirea mecanismului specific al creativităţii actorului, acela de a transforma convenţia (tema propusă) în realitate psihică procesual obiectivă care determină în mod natural, organic şi comportamentele adecvate" (Ion Cojar, O poetică a artei actorului, Ed. Paideia, 1998).
        Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior din domeniul Teatru şi artele spectacolului care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - curriculum diferenţiat din învăţământul preuniversitar. La elaborarea programei de faţă au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă artistică şi didactică.
        Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv-educativ la un nivel artistic convingător. De aceea, toţi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe:
    a) probă practică (conform anexei la Metodologie);
    b) probă scrisă.

        Prezenta programă urmăreşte:
        ● consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice, a profesorului de teatru;
        ● actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei viitorului artist din domeniul Teatru şi artele spectacolului sau viitorului consumator de artă;
        ● corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum-ul naţional în vigoare;
        ● aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul abilităţilor specifice artei actorului ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate;
        ● dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;
        ● valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi, a conţinuturilor specifice disciplinei;
        ● dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării.

        Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor artist, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă, profesorul de arta teatrului va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative, constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic.
        Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.

    COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC
        În procesul de predare-învăţare-evaluare cadrul didactic trebuie să:
        ● cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi adecvat cu limbajul specific necesare praxisului şcolar, să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor şi abilităţilor specifice;
        ● utilizeze şi să dezvolte valenţele creative ale elevilor/elevului;
        ● opereze cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic;
        ● deţină capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi;
        ● utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient;
        ● posede o gândire critică privitoare la creaţiile dramaturgiei, având o atitudine reflexivă asupra acestora, precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch.
        ● aibă capacitatea de a comunica cu clasa/elevul
        ● posede capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională.

                         Artă teatrală şi artele spectacolului
               Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată
                       Posturi/catedre din şcoli şi licee de artă
        ● Istoria teatrului românesc şi a teatrului universal
        ● Atelierul de teatru
        ● Didactica specialităţii

    ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL
    1. Etape în evoluţia tragediei antice greceşti: Eschil (Rugătoarele, Perşii, Prometeu înlănţuit), Sofocle (Electra, Oedip Rege, Antigona) şi Euripide (Medeea, Bachantele, Ifigenia în Aulis).
    2. Aspecte comune şi particularităţi în teatrul renascentist: commedia dell'arte şi afirmarea actorului profesionist (Andrea Perrucci: Despre arta reprezentaţiei dinainte gândite şi despre improvizaţie); spectacolul religios, spectacolul popular şi spectacolul de curte în "secolul de aur" spaniol (Lope de Vega: Câinele grădinarului).
    3. Teatrul elisabetan şi "cazul" Shakespeare: apariţia profesioniştilor în teatru (actori, manageri, dramaturgi); arhitectura spaţiului de joc; direcţii noi de expresie teatrală prin dramaturgia lui Shakespeare - tragedie, comedie, piese istorice (Hamlet, Visul unei nopţi de vară, Richard al III- lea, Furtuna, Regele Lear, Cum vă place, A douăsprezecea noapte).
    4. Rolul clasicismului francez în dezvoltarea teatrului. Respectarea normelor în construcţia dramatică: Racine (Fedra), Corneille (Cidul); revoluţionarea genului comic: Moliere (Avarul, Tartuffe, Bolnavul închipuit, Burghezul gentilom).
    5. Evoluţie şi tradiţie în teatrul italian: controversa Gozzi (Regele cerb, Prinţesa Turandot) şi Goldoni (Slugă la doi stăpâni).
    6. Teatrul rusesc şi contribuţia lui la evoluţia artei scenice: de la Gogol (Revizorul) la Cehov (Pescăruşul, Trei surori, Unchiul Vanea, Livada de vişini) şi Gorki (Azilul de noapte, Vassa Jeleznova).
    7. De la romantism la realism, de la adevăr psihologic la expresionism: problema libertăţii individuale şi a căutării vocaţiei la Ibsen (Nora) şi Strindberg (Domnişoara Iulia).
    8. Repere majore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului XX: critica socială de la George Bernard Shaw (Pygmalion) la "furioşii" englezi (John Osborne: Priveşte înapoi cu mânie).
    9. Teatrul american de la tragedia modernă (Eugene O'Neill: Din jale se întrupează Electra) la drama omului în societatea contemporană, Arthur Miller (Vrăjitoarele din Salem) şi Tennessee Williams (Un tramvai numit dorinţă).
    10. Direcţii novatoare în teatrul modern şi postmodern: de la "măştile" lui Pirandello (Sase personaje în căutarea unui autor) şi teatrul absurdului (Eugene Ionesco: Rinocerii) până la falimentul umanităţii în dramaturgia lui Beckett (Aşteptându-l pe Godot) şi intertextualismul postmodern la Heiner Muller (Hamletmachine).

    ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC
    1. Manifestări cu caracter de spectacol în spaţiul cultural românesc (obiceiuri populare legate de etapele importante din viaţa omului şi a comunităţii, în care sunt prezente elemente de spectacol).
    2. Rolul teatrului în constituirea statului român modern (programul "Daciei literare") şi primele spectacole în limba română pe teritoriul celor trei principate.
    3. Primele şcoli de teatru: Şcoala Filarmonică şi Conservatorul Filarmonic-Dramatic (membrii fondatori, profesori, programe, spectacole, elevi).
    4. Vasile Alecsandri şi rolul său în constituirea dramaturgiei naţionale (Chiriţa în provincie, Fântâna Blanduziei).
    5. Drama istorică românească: teme şi eroi reprezentativi la Vasile Alecsandri (Despot Vodă), B.P. Haşdeu (Răzvan şi Vidra), Alexandru Davila (Vlaicu Vodă), Barbu Ştefănescu Delavrancea (Apus de soare).
    6. I. L. Caragiale - modalităţi şi procedee comice în O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D'ale carnavalului, Conu' Leonida faţă cu reacţiunea.
    7. Diversificarea genului comic în primele decenii ale secolului XX: Tudor Muşatescu (Visul unei nopţi de iarnă, Titanic vals), G. Ciprian (Capul de răţoi), Al. Kiriţescu (Gaiţele).
    8. Teatrul lui Mihail Sebastian - între comedia lirică şi pragmatismul societăţii interbelice (Steaua fără nume, Jocul de-a vacanţa, Ultima oră).
    9. Eroi exponenţiali în dramaturgia lui Camil Petrescu (Jocul ielelor, Suflete tari).
    10. Dimensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Lucian Blaga (Meşterul Manole, Anton Pann, Cruciada copiilor)
    11. "Comedia umană" în teatrul post-belic: de la Teodor Mazilu (Proştii sub clar de lună) la Matei Vişniec (Angajare de clovn).

    ATELIERUL DE TEATRU

    TEME:
    I. Jocurile teatrale
        Sistemul de învăţământ bazat pe Jocuri teatrale dezvoltă gândirea, capacitatea de structurare a strategiilor de rezolvare a problemelor, stimulează intuiţia, încurajează descoperirea proprie, dezvoltă comportamentul organic (primul pas şi cel mai important al dezvoltării artistice), dezvoltă toate abilităţile psiho-fizice necesare relaţionării cu mediul înconjurător şi cu partenerii de joc (toate aceste capacităţi fiind apoi translate inconştient, deci fără efort, în viaţa cotidiană).
        Diferenţa dintre Joc şi joacă (jocul din curtea şcolii, jocul de cabană etc.) - Jocul are reguli proprii, pe care copilul le respectă de bunăvoie. ("Gândirea înaintează, prin joc, de la cunoscut la necunoscut, de la previzibil la imprevizibil, de la sigur la problematic, de la nimereală la strategie, jocul nu se asociază facilului şi neseriosului, ci creaţiei şi sensibilităţii" - Solomon Marcus, Artă şi ştiinţă, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996, pp. 74, 75, 76).
        Caracteristicile jocului - vezi Viola Spolin, Improvizaţie pentru teatru (UNATC Press, 2008), capitolul "Experienţă creatoare" (pp. 49-66).
        Importanţa lucrului în grup (de la jocurile de grup şi la cele individuale) - teatrul este o artă colectivă (vezi Stanislavski şi Viola Spolin).
        Descoperirea instrumentelor de lucru prin intermediul Jocurilor teatrale (Punctul de concentrare - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 70).
        Arta actorului ca rezolvare de probleme (de la punctul de atenţie la PDC şi de aici la problema de rezolvat prin acţiune - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 68).
        Evoluţia de la Jocul teatral la exerciţiul de improvizaţie, complex, conţinând Parametrii Situaţiei scenice: Unde?, De unde?, Când?, De când?, Ce?, De ce? (Cu ce scop?, Cu ce motivaţie?) Cine? - eu în situaţia dată, Cum? - niciodată.

    II. Exerciţiile de improvizaţie creează deprinderea ca, utilizând PDC-ul, acţionând pentru rezolvarea problemei, comportamentul elevului să fie organic (nealterat de situaţia convenţională în care se lucrează, de condiţia specifică disciplinei: grupul de lucru poate fi uneori divizat - o parte acţionează, cealaltă priveşte, rămânând partener egal în experienţa comună.)
    - ambele grupuri vor analiza obiectiv experienţa comună (vezi Evaluare - Viola Spolin, op. cit., p. 74, vezi Etichete şi/sau Concepte - p. 83, Evitarea Cum-ului - p. 84)
    – etapizarea exerciţiilor de improvizaţie se va face de la simplu la complex. Metoda de învăţare prin joc, având ca obiectiv obţinerea manifestării autentice, totale, organice a individului. Exerciţiile de improvizaţie respectă parametrii situaţiei scenice: Unde?, De Unde?, Când?, De când?, Ce?, De ce?, precum şi, cel mai important, Cine? face acţiunea scenică.
        Din punctul de vedere al parametrului Cine trebuie să analizăm în detaliu un aspect esenţial în Arta Actorului. În toate exerciţiile ce pun în valoare parametrii teatrali, atât de importanţi în creaţia scenică a elevului actor, se poate pune întrebarea firească: cine face acţiunea? Dacă elevul capătă un rol anume, înseamnă că el trebuie să "intre în pielea altcuiva", adică să "devină altceva şi altcineva"? Nimic mai greşit! Pe scenă se urcă şi construieşte o altă realitate actorul=om (conform teoriei lui Ion Cojar în O poetică a artei actorului). Adică, acel om care deţinând, experimentând şi dezvoltând abilităţile specifice artei sale îşi poate asuma acea nouă realitate. Întotdeauna va fi: el- omul-actor. Traseul procesului de creaţie artistică nu poate niciodată pleca din alt punct de pornire. De aceea, de fiecare dată profesorul de teatru va face specificaţia: Tu-în situaţia dată, şi nicidecum Tu-imaginându-ţi cum ar face altcineva în această situaţie. Sau mai clar: ce-ai face tu, în situaţia dată. Acest proces se poate realiza doar cu ajutorul "magicului dacă" (conform teoriei lui K. Stanislavski în Munca actorului cu sine însuşi). Acesta este un principiu fundamental în arta actorului, fără de care asumarea unui rol nu poate fi posibilă. Magicul dacă este în esenţă un joc simplu în care oricine se poate întreba: Ce ar fi dacă mi s-ar întâmpla mie? Pe scenă răspunsul la această întrebare se experimentează, se caută, se descoperă şi niciodată nu se impune din afară.
        Unul dintre principiile fundamentale ale metodei jocurilor teatrale, alături de autenticitate, este cel al procesualităţii (vezi Viola Spolin, Expresia colectivă, p. 20, ediţia 2014): Procesul este mai important decât succesul, drumul spre adevăr mai important decât adevărul însuşi. Atât la nivelul jocului teatral, cât şi al exerciţiilor de improvizaţie sau al textelor individuale sau de grup (scene din dramaturgie) procesualitatea se referă la gândirea efectivă în situaţia propusă, la încasarea, prelucrarea datelor oferite de regulile jocului/circumstanţele situaţiei şi de urmărirea Punctului de concentrare (pentru atingerea Scopului).
        În exerciţiile de improvizaţie trebuie ţinut cont de cele cinci coordonate după care se dezvoltă procesul de creaţie în arta actorului. Ele sunt: 1. Teme; 2. Probleme; 3. Situaţii; 4. Sarcini; 5. Scopuri. Acestea sunt coordonatele după care se ghidează un actor în existenţa sa scenică. Parcursul e simplu: un actor primeşte o temă; în acest moment se ridică o problemă (sau mai multe) ce trebuie rezolvată (rezolvate); acestea se pot subsuma mai multor situaţii care, implicit, dau actorului mai multe sarcini ce vor trebui organizate, după un traseu ce implică urmărirea unor scopuri clare, derivate din chiar tema primită. Este foarte important de specificat faptul că pentru rezolvarea oricărei teme primite nu există o reţetă anumită. Nu există o soluţie impusă de cineva. Niciun profesor sau regizor nu trebuie să impună, stabilească, fixeze felul în care elevul să rezolve tema primită, pentru că în acest moment se instaurează mortificarea procesului creator. Cum suntem în permanenţă sub sfera generoasă a Improvizaţiei, soluţiile trebuie găsite în acel moment, în acel timp şi spaţiu, într-o condiţionare psihologică ce ţine de fiecare om-actor în parte. Deci temele nu trebuie niciodată rezolvate "la rece" de dinainte, adică "preparate". Este foarte importantă această precizare deoarece, există unii elevi harnici, care îşi fac un plan bine închegat de dinainte, un fel de "mică regie", prin care îşi propun mental traseele rezolvării temelor. Rezultatul va fi întotdeauna unul formal, fără viaţă; şi aceasta deoarece, în teatru, nu are valoare viaţa "gândită", "organizată" de dinainte, ci viaţa trăită în acel moment ca-n realitate. Rezolvările trebuie să apară spontan, în urma unui proces psihologic organic, întreaga fiinţă a omului-actor trebuind să participe real şi concret în momentul soluţionării temelor din parcursul scenic.

    III. Abordarea textului
        Prima etapă a studiul artei actorului la nivel preuniversitar este preponderent non-verbală. Antrenamentul psiho-fizic, jocurile teatrale şi exerciţiile de improvizaţie fac parte din această metodă non-verbală, ce pregăteşte în mod ideal elevul pentru problemele de abordare a textului deoarece îl ajută să deprindă la nivel organic instrumentele de lucru, aceleaşi într-un joc, ca într-o scenă: Punctul de concentrare, urmărirea Scopului, implicarea în circumstanţele date,
    procesualitatea efectivă. Gradul de dificultate al textelor abordate va creşte treptat (de la literatura pentru copii şi tineret, până la texte complexe) în funcţie de dezvoltarea organică individuală şi a grupului. Etapele utilizării textului vor fi următoarele: în cadrul exerciţiilor de improvizaţie se porneşte de la text improvizat (exerciţii pentru parametrul Unde, de exemplu) şi se continuă cu schimbul de replici date de profesor. De exemplu: exerciţii de tipul A-B-urilor (vezi cartea Jocuri Teatrale de la A la Z); în paralel, profesorul va introduce textele individuale (propuse de elevi, alese prin consultarea cu profesorul şi care vor forma un repertoriu individual): fabule, poezii, povestiri.
        Textele pot fi dramatizate pentru a facilita abordarea textului de către elevii cu vârste mai mici. În plus, dacă optează pentru texte din dramaturgia românească sau universală, profesorul de teatru va ţine cont de un criteriu esenţial: gradul de dificultate al acestora nu trebuie să depăşească capacitatea de înţelegere şi rezolvare a problemelor pe care o au elevii în acest moment. Există în acelaşi timp metoda de scriere creativă prin care elevii pot realiza un text literar pornind de la diverse teme din realitatea înconjurătoare sau imaginată. Rolul profesorului este acela de a aduna ideile elevilor şi de a-i ajuta pe aceştia să le pună într-o formă dramatică, prin jocuri de improvizaţie, respectând ideile elevilor.
        Elevii liceelor de specialitate trebuie să dobândească, de asemenea, capacitatea de a susţine un recital (de minim 15 minute) cuprinzând fabule, poezii, povestiri şi un monolog. Textele vor fi lucrate conform aceloraşi principii ale dezvoltării organice: gândirea efectivă, aici şi acum, ţinând cont de circumstanţele situaţiei; implicarea autentică în situaţie - Eu în situaţia dată (şi apariţia subiectului personal); coerenţa gândurilor elevului-actor în funcţie de datele situaţiei scenice (Ce spun? Cui mă adresez? Cu ce scop?).
        Un exerciţiu esenţial, premergător introducerii textului, este Conceptul. Acesta trebuie exersat în cadrul atelierelor de improvizaţie, astfel încât elevul să dobândească capacitatea de a asuma un nou mod de gândire (şi toate comportamentele adecvate ce rezultă din această asumare). Arta actorului este, în primul rând, un mod de a gândi şi abia în ordine secundă un mod de a face (conform teoriei lui Ion Cojar în O poetică a artei actorului).

    IV. Alcătuirea unui antrenament colectiv
        Fiecare profesor va formula, în funcţie de necesităţile grupului, un antrenament cuprinzând exerciţii specifice pentru expresivitatea corporală şi verbală. Desigur, jocurile teatrale exersează expresivitatea trupului, iar rostirea corectă este consecinţa nemijlocită a unei gândiri juste; totuşi, exerciţiile tehnice au rol ordonator şi sprijină:
    1. dezvoltarea organică şi creativă a individului şi a grupului;
    2. dezvoltarea intelectuală;
    3. exprimarea emoţională şi relaţionarea cu ceilalţi (vezi K.S. Stanislavski, Munca actorului cu sine însuşi: Destinderea muşchilor - p. 132, Dezvoltarea expresivităţii trupului - p. 400, Plastica - p. 410, Dicţiunea şi canto - p. 428, Vorbirea pe scenă - p. 450). În debutul studiului se vor aborda exerciţiile de conştientizare, de energizare, apoi cele de mobilitate, apoi exerciţii simple care obţin coordonarea (la persoanele aritmice sau necoordonate). Treptat, se abordează exerciţiile complexe de sincronizare a individului cu grupul. Se pot utiliza exerciţii specifice de încălzire din dansul contemporan, precum şi dansuri populare româneşti, dansuri de societate.


    V. Termeni specifici
    1. coordonate scenice - pe baza acestora se dezvoltă procesul de creaţie în arta actorului. Acestea sunt: teme, probleme, situaţii, sarcini, scopuri. Parcursul este: un actor primeşte o temă; în acest moment se ridică o problemă (sau mai multe) ce trebuie rezolvată (rezolvate); acestea se pot subsuma mai multor situaţii care, implicit, dau actorului mai multe sarcini ce vor trebui organizate, după un traseu ce implică urmărirea unor scopuri clare, derivate din chiar tema primită. Nu există o soluţie impusă de cineva. Niciun profesor sau regizor nu trebuie să impună, stabilească, fixeze felul în care elevul să rezolve tema primită;
    2. situaţia scenică se orientează după un număr de parametri teatrali. Parametrii teatrali sunt unde, de unde (se referă la determinanta spaţială); când, de când (se referă la determinanta temporală); ce, de ce (se referă la determinanta acţională); cine (întotdeauna EU în situaţia dată). În procesul de creaţie al actorului se păstrează regula celor trei unităţi; în spaţiul scenic trebuie să se răspundă acestor trei coordonate de bază: spaţiu, timp şi acţiune scenică;
    3. fizicalizare în teatru se poate dobândi doar cu ajutorul mijloacelor de expresie artistică şi a acţiunilor fizice determinate de relaţiile şi descoperirile scenice.
    4. reacţie organică/organicitate în teatru se referă la capacitatea de a întruchipa veridic situaţii de viaţă cât mai diverse, a trăi cu adevărat alte vieţi
    5. improvizaţie presupune că soluţiile trebuie găsite în acel moment, în acel timp şi spaţiu, într-o condiţionare psihologică ce ţine de fiecare om-actor în parte. Temele nu trebuie niciodată rezolvate "la rece" de dinainte, adică "preparate". Un plan bine închegat de dinainte, un fel de mică regie prin care se rezolvă mental traseele scenice va duce întotdeauna la un rezultat formal, fără viaţă. În teatru, nu are valoare viaţa "gândită", "organizată" de dinainte, ci viaţa trăită în acel moment ca-n realitate;
    6. soluţii/rezolvări scenice - trebuie să apară spontan, în urma unui proces psihologic organic, întreaga fiinţă a omului-actor trebuind să participe real şi concret în momentul soluţionării temelor din parcursul scenic;
    7. magicul dacă este principiul teatral de bază prin care un om îşi poate asuma gândirea unei alte persoane, prin apel la imaginaţie, constituind primul pas către empatie. Cuvântul "dacă" este un impuls, un stimul al activităţii noastre creatoare interioare. Cu alte cuvinte, ce aş face, în cel fel aş proceda într-o situaţie de viaţă a altui om?;
    8. principiul acţiunii fizice este principiul de bază în arta actorului conform căruia acţiunea pe scenă este născută natural/organic/spontan, în urma unui gând. Doar în acest fel, acţiunea devine credibilă pentru spectator;
    9. conflictul scenic reprezintă principalul nucleu care generează acţiunea scenică (conflict în sensul de păreri pro/contra în cadrul relaţiilor interumane ce se stabilesc în procesul artistic). Acesta este cel ce are puterea de a determina stabilirea de teme de studiu, probleme de rezolvat în funcţie de tematica aleasă, situaţii ce trebuie înţelese şi sarcini concrete ce derivă de aici, în atingerea scopului conţinut în chiar tema ridicată de conflictul iniţial;
    10. concesie şi cooperare este un principiu esenţial în arta teatrului, care stă la baza activităţii eficiente şi echilibrate de grup, prin faptul că fiecare participant îşi dezvoltă capacitatea de a interveni atunci când este nevoie de el, la fel cum va şti să aprecieze când este momentul să facă un pas înapoi şi să permită altora să intervină;
    11. cercurile de atenţie constituie un instrument de lucru - determinante spaţiale, după cum urmează: cercul mic (spaţiul care se descrie în jurul copilului-actor, altfel cunoscut drept spaţiu intim); cercul mediu (se referă la încăperea/clasa/scena în care acţionează copilul-actor şi tot ceea ce 12 acest spaţiu conţine) şi cercul mare (descrie spaţiul ce poate fi acoperit cu privirea până la linia orizontului - stradă, cartier, sat, oraş);
    12. punctul de concentrare ajută la izolarea pe segmente a tehnicilor teatrale, care fiind complexe şi suprapuse, pot fi astfel explorate detaliat; asigură controlul în Improvizaţie, unde, altfel, spiritul creator nedirecţionat ar putea deveni o forţă mai curând destructivă, decât stabilizatoare; asigură concentrarea copilului-actor asupra unui punct mobil şi schimbător; concentrarea asupra unui punct îl eliberează în vederea acţiunii spontane şi îl pregăteşte pentru o experienţă mai mult organică decât cerebrală;
    13. spaţiul scenic reprezintă spaţiul de lucru în care se desfăşoară atelierul/cursul de teatru, care este clar delimitat şi poate fi transformat conform temelor abordate (în funcţie de situaţiile scenice pe care grupul doreşte să le creeze).
    14. abilităţi specifice teatrului fac referire la imaginaţie, spontaneitate, folosirea plenară a simţurilor, coordonare, activarea memoriei afective, gândire asociativă, puterea de a empatiza, păstrarea atenţiei şi atenţia distributivă, armonizarea cu grupul;
    15. creativitate în teatru presupune patru tipuri de abilităţi reprezentative: sensibilitate faţă de problemele celuilalt/celorlalţi, disponibilitatea receptivă, mobilitatea şi originalitatea. Preadolescenţii creativi sunt mult mai receptivi faţă de impulsurile senzoriale, reacţionând mai puternic la stimuli exteriori, modificându-se în trăirile interioare, în funcţie de cunoaşterea momentelor de viaţă din ce în ce mai variate. Reactivitatea crescută la stimulii exteriori nu poate fi considerată artă, însă acei oameni care au un aparat senzorial mult mai fin pot deveni creatori. Abilităţile creative sunt perfectibile conform studiilor din psihologie. Dezvoltarea creativităţii în preadolescenţă generează rezultate excelente în existenţa şi activitatea (chiar şi nonartistică) din viaţa fiecărui individ.
    16. teatru educaţional se referă la o formă de realizare a unui proiect teatral în care implicarea fiecărui membru al echipei este relevantă pentru toate etapele şi palierele de lucru, care promovează un mod de lucru creativ, democratic, cu rol în dezvoltarea culturală şi prosocială a preadolescenţilor. În teatru educaţional, primează dezbaterea problemelor de ordin social şi dezvoltarea cogntiv-emoţională, doar într-o mică măsură finalitatea estetică;
    17. adevărul personal constituie scopul creaţiei scenice prin găsirea unui mecanism de gândire interior al fiecărui copil- actor asemănător cu modul de gândire al personajului creat. Astfel, se realizează finalitatea traseului EU-ROL-PERSONAJ, în care EU-ul actorului se regăseşte în EU-ul personajului.


    DIDACTICA SPECIALITĂŢII
    1. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ:
    - specificul atelierului de teatru - experimentarea practică, lucrul în grup, importanţa procesului (succesul e rezultatul procesului şi este, mai ales la acest nivel, secundar); relaţia de împreună- experimentare între profesor şi elevi (sharing - împărtăşire); specificul învăţării artei actorului: descoperirea personală. (vezi Viola Spolin, op. cit., cap. I. Cele şapte aspecte ale spontaneităţii, p. 49);
    – dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor personale (observarea, concentrarea atenţiei, imaginaţia, senzorialitatea conştientă, orientarea în spaţiu, reacţia la stimuli, coordonarea, spontaneitatea, memoria, intuiţia, libertatea de vorbire în public şi gestionarea emoţiilor) şi formarea unor deprinderi legate de tehnicile teatrului (tehnicile teatrului sunt tehnicile comunicării, deci rămân tot timpul vii. - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 61);
    – exersarea relaţiei cu publicul încă de la primele ateliere (publicul este chiar colegul/colegii de clasă ce participă personal, efectiv, la experienţa comună);
    – construirea unei ambianţe confortabile emoţional şi a unei atmosfere creatoare ce pune premisele performanţei;
    – etapele desfăşurării unui atelier: antrenament, jocuri teatrale, exerciţii de improvizaţie nonverbale şi verbale;
    – organizarea şi îndrumarea studiului colectiv şi individual, pe un parcurs cumulativ, de la simplu la complex (fără a sări etape, pentru a nu periclita dezvoltarea organică).
        În ce priveşte procesul de predare-învăţare-evaluare în atelierul de teatru, profesorul este mai degrabă un bun diagnostician, un ghid capabil să aleagă tehnicile cele mai eficiente de dezvoltare a elevului; nu "predă" profesorul, ci viaţa însăşi, circumstanţele propuse, regulile jocului, natura umană focusată spre îndeplinirea unui scop (a unei teme).
        Evaluarea în atelierul de teatru constă în:
        Evaluarea continuă, formativă este eminamente practică în cadrul orei de Teatru, focalizată pe competenţele elevilor, introducând imediat rezultatele ei în fluxul educativ. Evaluarea formativă este internă şi este axată pe proces, se face pe tot parcursul învăţării, conform unui principiu de bază (exprimat de profesoara americană Viola Spolin): pe scenă, important este procesul, nu succesul. Evaluarea formativă urmăreşte două dimensiuni:
    - Evaluarea cu rol de a fixa învăţarea, de a o sprijini şi întări, urmărind şi progresul elevilor (assessment for learning) - permite reflecţia asupra modului de învăţare al elevilor şi oferă direcţii de optimizare. Pentru aceasta se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de evaluare (achiziţii şi progres), cât şi de fixare şi consolidare a rezultatelor învăţării, având o importantă funcţie de sprijin a grupului de elevi în învăţare. Metodele vor fi cu precădere din sfera celor alternative şi complementare, inclusiv sub formă de exerciţii şi jocuri cu scop evaluativ;
    – Evaluarea cu rol de apreciere şi evaluare a achiziţiilor în termeni de rezultate ale învăţării - cunoştinţe, abilităţi, atitudini, comportamente (assessment of learning). În acest scop, se utilizează autoevaluarea şi interevaluarea (evaluarea colegială). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup,

    postere/desene/colaje, portofolii. Este important ca profesorul să acorde feedback permanent pentru a evidenţia progresul fiecărui elev, să încurajeze exprimarea ideilor, a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării.
        Evaluarea finală, sumativă valorifică ambele dimensiuni şi poate avea forma elaborării unui proiect, realizării unor activităţi în cadrul comunităţii sau în clasa de elevi. Vor fi evaluate rezultatele obţinute prin proiect, respectiv impactul acestuia în relaţie cu nivelul de atingere a obiectivelor, precum şi modul de lucru şi implicarea membrilor echipei, valorificând o dimensiune importantă a acestei discipline opţionale - viaţa în grup, dinamica grupului şi procesele de grup.
        Evaluarea iniţială nu se aplică la orele de Teatru, conform ideii că arta teatrului este o carte deschisă oricui, un loc de joc şi experimentare, de dezvoltare şi cunoaştere. Nu se recomandă să se facă diferenţe între copiii care au făcut teatru şi cei care nu au făcut niciodată.

    2. Proiectarea atelierului de arta teatrului-demers de organizare anticipată a activităţii didactice:
    a. cunoaşterea programei (lecturare, asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.
    b. proiectarea atelierului prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor cadru (realizarea unui model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor celor mai eficiente).
    c. strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a atelierului. Ordinea problemelor de studiat este stabilită de fiecare profesor în parte în funcţie de necesităţile grupului şi se va ţine cont de parcursul propus de Stanislavski şi concretizat de metoda Violei Spolin, exerciţiile fiind, de asemenea, adaptate vârstei elevilor.

    3. Metode şi mijloace didactice specifice:
    - Jocuri teatrale, exerciţii de improvizaţie, repertoriul personal;
    – Metodologia specifică atelierului de arta actorului (vezi Viola Spolin, op. cit., p. 66): Rezolvarea de probleme, Indicaţia pe parcurs, Echipele şi prezentarea problemei, Evaluarea, Cadrul fizic al studioului de teatru (p. 80), Principii şi Puncte de reper (p. 85);
    – studiul situaţiei simple (de la A-B-urile cu schimb de 6-8 replici date, la scene adecvate din dramaturgia românească sau universală);
    – vizionarea de spectacole - modalitate de formare a capacităţii de selectare a valorilor artistice (a gustului artistic) şi, implicit, modalitate de structurare a personalităţii elevului;
    – corelarea studiului artei actorului cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, educaţie plastică, educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumului, păpuşi-marionete).


    BIBLIOGRAFIE
        Istoria teatrului românesc şi universal
    1. Aristotel, Poetica, editura Academiei RPR, traducerea D. M. Pippidi, Bucureşti, 1965
    2. Banu, George, Livada de vişini, teatrul nostru, Editura Nemira, Buc., 2011
    3. Banu, George, Reformele teatrului în secolul reînnoirii, Editura Nemira, Buc., 2011
    4. Barthes, Roland, Despre Racine, ELU, Bucureşti, 1969
    5. Baty, Gaston şi Chavance, Rene Viaţa artei teatrale, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
    6. Berlogea Ileana, Teatrul şi societatea contemporană, Editura Meridiane, Bucureşti, 1985
    7. Boileau, Arta poetică, ESPLA, 1957
    8. Brăescu, Ion, Clasicismul în teatru, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971
    9. Burgess, Anthony, Shakespeare, Editura Humanitas, 2002
    10. Cristea, Mircea, Teatrul experimental contemporan, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
    11. Drimba, Ovidiu, Istoria teatrului universal, Editura Saeculum, Bucureşti, 2000
    12. Esslin, Martin, Teatrul Absurdului, Editura UNITEXT, Bucureşti, 2009
    13. Ghiţulescu, Mircea, Istoria literaturii dramatice române contemporane (1900-2000),Albastros, Buc., 2000
    14. Huizinga, Johan, Homo ludens, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002
    15. Kott, Jan, Shakespeare, contemporanul nostru, ELU, 1969
    16. Mălaimare Mihai, Masca şi Teatrul de stradă, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2010
    17. Mandea, Nicolae, Teatralitatea, un concept contemporan, Unatc Press, Bucureşti, 2006
    18. Măniuţiu, Mihai, Redescoperirea actorului, Editura Univers, Bucureşti,1985
    19. Mărculescu, Olga, Commedia dell'arte, Editura Univers, Bucureşti, 1984
    20. Nistor, Ana-Maria, Cele mai frumoase 100 piese de teatru povestite pe scurt, Editura Orizonturi, 2012
    21. Nistor, Ana-Maria, Piaţa teatrului, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2014
    22. Nistor, Ana-Maria, Teatrokratia, Unatc Press, Bucureşti, 2009
    23. Pandolfi, Vito, Istoria Teatrului Universal, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971
    24. Patlanjoglu, Ludmila, Regele Scamator Ştefan Iordache, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008
    25. Perrucci, Andrea, Despre arta reprezentaţiei dinainte gândite şi despre improvizaţie, Editura Meridiane, Bucureşti, 1982
    26. Petrescu, Camil, Modalitatea estetică a teatrului, editura Enciclopedică română, Bucureşti, 1971
    27. Popescu, Marian, Scenele teatrului românesc, 1945-2004. De la cenzură la libertate, Editura Unitext 2004
    28. Saiu, Octavian, Beckett. Pur şi simplu, Editura Paideia, Bucureşti, 2009
    29. Saiu, Octavian, Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate, Editura Paideia, Bucureşti, 2011
    30. Toboşaru, Ion, Contururi spectacologice, Editura Attis, 1998
    31. Tonitza-Iordache, Michaela şi Banu, George, Arta teatrului, Ed. Nemira, Bucureşti, 2005
    32. Toniza-Iordache, Mihaela, Despre joc, Editura Junimea, Iaşi, 1980
    33. Vianu, Tudor, Estetica, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968
    34. Zamfirescu, Ion, Istoria universală a teatrului, vol. I, ESPLA, 1958; vol. II şi III, ELU, Bucureşti, 1958-1968
    35. Zamfirescu, Ion, Teatrul european în secolul luminilor, editura Eminescu, 1981
    36. XXX, Maeştri ai teatrului românesc în a doua jumătate a secolului XX, revistă publicată la UNATC Press de un colectiv condus de prof. univ. dr. Valeriu Moisescu şi format din cadrele didactice şi cercetătorii Ion Cazaban, Nicolae Mandea, Gabriel Avram.

        Spectacole şi ecranizări
    I. Teatru universal:
    1. Danaidele, un spectacol de Silviu Purcărete, Teatrul Naţional din Craiova, 1996
    2. Confesiuni despre Antigona cu Alexandru Tocilescu, film portret de Corina Tudose
    3. Arlecchino, servitore di due padroni, regia Georgio Strehler, Piccolo Teatro di Milano
    4. Hamlet, regia Liviu Ciulei, Teatrul "L.S. Bulandra", 2000
    5. Looking for Richard, documentar cu Al Pacino, 1996
    6. Pescăruşul, regia Petre Sava Băleanu, Teatru TV, 1974
    7. Trei surori, regia Cornel Todea, Teatru TV, 1993
    8. Livada de vişini, regia Alexandru Lustig, Teatru TV, 2016

    II. Teatru românesc:
    1. Chiriţa, regia Alexandru Dabija, Teatrul Naţional din Iaşi, 1985
    2. Cucoana Chiriţa, regia Mircea Drăgan, 1986
    3. Miluţă Gheorgiu în rolul Coanei Chiriţa (înregistrare radiofonică)
    4. Apus de soare, regia Sică Alexandrescu, preluat de Teatru TV în 1968
    5. O scrisoare pierdută, regia Liviu Ciulei, preluat de Teatru TV, 1982
    6. O noapte furtunoasă, regia Sorana Coroamă Stanca, Teatru TV, 1984
    7. D'ale carnavalului, regia Aurel Mihele, Ghe. Nagy, 1958
    8. Conu Leonida faţă cu reacţiunea, regie Sergiu Ionescu, 1985
    9. Titanic vals, regia Dinu Cernescu, Teatru TV, 1992
    10. Cuibul de viespi, regia Horea Popescu, 1987
    11. Ultima oră, regia Dinu Cernescu, 1993
    12. Steaua fără nume, regia Eugen Todoran, 1983
    13. Jocul ielelor, regia Dan Necşulea, 1982


        Arta teatrului. Bibliografie obligatorie de specialitate şi didactica specialităţii
    1. Apostol, Radu, Teatru ca metodă. Teatru educaţional, UNATC Press, Bucureşti, 2018
    2. Brecht, Bertolt, Micul Organon pentru teatru, "Scrieri despre teatru", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971
    3. Brook, Peter, Spaţiul gol, Editura Unitext, trad. Marian Popescu, 1997 şi Editura Nemira, 2014
    4. Beţiu, Mihaela, Elemente de analiză a procesului scenic, UNATC Press, Bucureşti, 2018
    5. Boal, Augusto, Jocuri pentru actori şi non-actori, Fundaţia Concept, Bucureşti, 2005
    6. Cojar, Ion, O poetică a artei actorului, Ed. Paideia, Bucureşti, 1998
    7. Darie, Bogdana, Curs de arta actorului. Improvizaţie, UNATC Press, Buc, Bucureşti, 2015
    8. Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea Jocuri teatrale. Manual pentru clasele V- VIII, UNATC Press, Bucureşti, 2016
    9. Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea, Bădoi Victor, Jocuri teatrale de la A la Z, UNATC Press, Bucureşti, 2018
    10. Darie, Bogdana; Sehlanec, Romina; Jicman, Andreea, Arta Teatrului pentru liceeni, UNATC Press, Bucureşti, 2017
    11. Donellan, Declan, Reguli şi instrumente pentru jocul teatral, Ed. Unitext, traducerea S.Stănescu şi I. Ieronim, Bucureşti, 2006
    12. Goleman, Daniel, Inteligenţa emoţională, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2008
    13. Pânişoară, Ion-Ovidiu, Profesorul de success, 59 de principii de pedagogie practică, Ed.Polirom, Colecţia Collegium. Ştiinţele educaţiei, Iaşi, 2009
    14. Rotaru, Dana, Jocuri teatrale. Manual pentru clasele 0-IV, UNATC Press, Bucureşti, 2016
    15. Spolin, Viola, Improvizaţie pentru teatru, UNATC Press, Bucureşti, 2008 (ediţia completă) şi 2014 (ediţia prescurtată)
    16. Stanislavski, Konstantin Sergheevici, Munca actorului cu sine însuşi (vol. 1) (vol. 2), Editura Nemira, Bucureşti, 2013, 2014

        Arta teatrului. Bibliografie facultativă de specialitate şi didactica specialităţii
    1. Allain, Paul şi Harvie, Jen, Ghidul Routledge de teatru şi performance, Ed. Nemira, Bucureşti, 2012
    2. Apostol, Radu, Teatru social. Perspective asupra rolului teatrului în raport cu societatea, UNATC Press, Bucureşti, 2018
    3. Barba, Eugenio, O canoe pe hârtie, tratat de antropologie teatrală, Ed. Unitext, Bucureşti, 2003
    4. Boldaşu, Romina, Despre expresivitatea corporală în arta actorului, UNATC Press, Bucureşti, 2019
    5. Brook, Peter, Fără secrete, gânduri despre actorie şi teatru, Editura Nemira, Bucureşti, 2012
    6. Ciocşirescu, Thomas, Cuvântul în arta teatrului, UNATC Press, Bucureşti, 2018
    7. Ciocşirescu, Thomas, Curs de vorbire pentru actori şi formatori, UNATC Press, Bucureşti, 2017
    8. Covătariu, Valeria, Cuvinte despre cuvânt, Casa de editură Mureş, Tg-Mureş, 1996
    9. Darie, Bogdana, Arta Actorului, complex atitudinal în analiză interdisciplinară, UNATC Press, Bucureşti, 2018
    10. Darie Bogdana, Basme şi povestiri româneşti, Dramatizări pentru copii şi adolescenţi, UNATC Press, Bucureşti, 2019
    11. Gheorghiu, Mircea: Actorul şi natura umană. Curs de arta actorului, UNATC Press, Bucureşti, 2017
    12. Gîlea, Marius, Despre improvizaţie, UNATC Press, Bucureşti, 2018
    13. Gîlea, Marius, Primii paşi în arta actorului. Curs practic, UNATC Press, Bucureşti, 2017
    14. Goleman, Daniel, Inteligenţa socială, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2007
    15. Lecoq, Jacques, Corpul poetic, Ed. ArtSpect, Oradea, 2009
    16. Lucaci, Liviu, Naşterea actorului, UNATC Press, Bucureşti, 2017
    17. Oprea, Crenguţa L., Strategii didactice interactive, ed. a IV-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009
    18. Rotaru, Dana, Actorul român între teorie şi practică, UNATC Press, Bucureşti, 2018
    19. Stan, Sandina, Tehnica vorbirii scenice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976
    20. Stanislavski, K.S., Viaţa mea în artă, trad. I. Flavius şi N. Negrea, Ed. Cartea Rusă, Bucureşti, 1958
    21. XXX, revista Colocvii teatrale, editată de Centrul de Cercetare - Arta Teatrului. Studiu şi Creaţie din cadrul Universităţii de Arte "George Enescu" Iaşi, Facultatea de Teatru, Editura Artes (redactor coordonator conf. univ. dr. habil. Anca Ciobotaru)
    22. XXX, revista CONCEPT, editată de Departamentul de Cercetare din cadrul UNATC "I.L.Caragiale" Bucureşti, UNATC PRESS (redactor coordonator conf. univ. dr. Mihaela Beţiu)
    23. XXX, revista UNATC Journal of Drama Teaching, editată de Master Pedagogie Teatrală UNATC, UNATC Press (redactor coordonator prof. univ. dr. habil. Bogdana Darie)

                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
                  CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                 CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
              CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                              PROGRAMA PENTRU ARTE VIZUALE
                          (EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/
                                  EDUCAŢIE ARTISTICĂ)
                                     - Bucureşti -
                                          2023

    NOTĂ DE PREZENTARE
        Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice vacante urmăreşte afirmarea unor competenţe profesionale prin aprofundarea unor concepte şi orientări cu privire la educaţia artistică înţeleasă ca activitate creativă specifică şi interdisciplinară de formare a tinerei generaţii.
        La examenul de ocupare a posturilor vacante în învăţământul preuniversitar se au în vedere atât însuşirea temeinică şi completă a conţinutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, istoria artelor vizuale, cât şi conştientizarea funcţiilor lui practice, gramaticale şi de tehnologie artistică. Cadrele didactice care se prezintă la concursul de titularizare sunt, în general, absolvenţi de doar câţiva ani ai institutelor de învăţământ superior. Din acest punct de vedere, concursul trebuie să ateste următoarele:
    - stăpânirea cunoştinţelor generale din ştiinţele educaţiei asimilate în facultate, cu accent pe aplicaţiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învăţământ, creativitate);
    – aplicarea creativă a informaţiilor din didactica specialităţii dobândite anterior şi îmbogăţite prin experienţa de catedră (limbaj plastic, noţiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice);
    – preocupări de optimizare şi ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conţinutului programei şcolare în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor;
    – calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în şcoala actuală: comunicare vizuală, vizualul în media socială, mass-media, modă, publicitate etc.;
    – demonstrarea unor capacităţi de descoperire a mijloacelor şi căilor specifice de cultivare şi stimulare a creativităţii.

        Caracterul integrator şi multicultural al acţiunilor reprezentative pentru disciplina Educaţie plastică este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic. Învăţarea în artă fiind gramaticală şi tehnologică (şi, doar în acest sens, operaţională), punerea în aplicare a acestui conţinut implică, din partea profesorilor, motivaţii de inovare şi descoperire a unor strategii, modalităţi tehnice, mijloace şi forme active pentru stimularea creativităţii vizuale a elevilor.
        Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informaţiei de specialitate, psihopedagogice şi metodologice şi criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfăşurare în învăţământul românesc de toate gradele.

    COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE - ARTE VIZUALE
        ● Competenţe în aplicarea unor principii şi metode de comunicare educaţională.
        ● Competenţe în domeniul teoriei, metodologiei şi practicii evaluării.
        ● Competenţe în domeniul didacticii limbajului de specialitate.
        ● Competenţe legate de afirmarea propriei personalităţi, dorinţa de evoluţie individuală şi profesională continuă.
        ● Competenţa în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale şi/sau comune.
        ● Competenţe de a concepe curriculum la decizia şcolii.
        ● Competenţe în structurarea şi argumentarea propriilor atitudini estetice faţă de fenomenul cultural artistic.
        ● Competenţe în utilizarea tehnologiilor informaţionale specifice comunicării vizuale.
    1. TEMATICA DE SPECIALITATE
    ELEMENTE DE LIMBAJ ŞI MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTICĂ, COMPOZIŢIA PLASTICĂ ŞI DECORATIVĂ, TEHNICI ŞI PROCEDEE DE LUCRU.
    A. Elemente de limbaj plastic
    1. Definire, clasificare şi ipostaze ale elementelor de limbaj plastic.
    2. Potenţele constructive şi de expresie ale elementelor limbajului plastic.
    3. Amplificarea posibilităţilor expresive ale elementelor de limbaj obţinută prin diversificarea procedeelor tehnice.

    B. Mijloace de expresie plastică
    1. Problematica mijloacelor de expresie plastică în artele vizuale.
    2. Contrastul, tipuri de contraste, procedee de realizare;
    3. Acordul, acorduri cromatice, procedee de realizare;
    4. Contribuţia ritmului (poziţie, direcţie mişcare) în reprezentarea expresivă şi decorativă a spaţiului plastic;
    5. Studiul gamelor cromatice în realizarea armoniei şi unităţii compoziţionale;
    6. Contrastele de linie, formă, culoare şi valoare şi rolul lor în organizarea compoziţiilor cu unul sau mai multe centre de interes.

    C. Compoziţia
    1. Compoziţia, modalitate de organizare a suprafeţei sau spaţiului şi utilizare a elementelor şi a mijloacelor de expresie într-un sistem unitar echilibrat şi armonios;
    2. Tipuri de compoziţie;
    3. Structuri compoziţionale organizate pe baza raportului armonic al secţiunii de aur;
    4. Studiul structurilor naturale, interpretarea şi organizarea lor în compoziţie;
    5. Probleme ale unităţii şi echilibrului în compoziţia dinamică a formelor;
    6. Expresii plastice şi decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare, adăugare;
    7. Amplificarea posibilităţilor expresive ale elementelor de limbaj obţinută prin diversificarea procedeelor tehnice.
    8. Problematica reprezentării şi sugerării spaţiului tridimensional, a volumului în plan, prin diferite mijloace de expresie valorică şi cromatică;

    D. Tehnici.
    1. Tehnici de desen abordabile în învăţământul de cultură generală: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în crete colorate, în peniţă, în pensulă, laviul; materiale şi instrumente folosite;
    2. Tehnici de gravură abordabile în învăţământul de cultură generală; utilizate în gravura fără acizi; pe scurt despre: monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe seche, litografie; instrumentele şi materialele folosite;
    3. Tehnici de pictură; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guaşă, acrilice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeul textil, fresca, mozaicul, tapiseria;
    4. Tehnici de modelaj - modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de înălţime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee şi cu instrumente adecvate; tehnici în arta decorativă - ceramica, textile, modă; Analiza imaginii - component fundamental a formării culturii vizuale;
    5. Spaţiul muzeal şi expoziţional resursă complexă de analiză şi creaţie;
    6. Vestimentaţia; modelarea imaginii umane, prin mijloace specifice.
    7. Probleme ale publicităţii prin imagine vizuală.
    8. Particularităţi tehnice şi de limbaj în spectacolul de animaţie.
    9. Probleme ale receptării mesajului artistic în artele cinetice, citirea compoziţiei cinetice în teatru şi film;
    10. Analiza comparativă a mijloacelor de realizare a expresiei în teatru şi film.


    2. ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI
    A. ISTORIA ARTEI UNIVERSALE
        Arta în Grecia antică: contextul istorico-cultural, etapizare, caracteristici, reprezentaţi şi lucrări consacrate.
        Arta Romei antice. contextul istorico-cultural, etapizare, caracteristici, reprezentaţi şi lucrări consacrate.
    Arta Evului Mediu: Occident, Bizanţ şi Ţările Române: construcţiile cu caracter religios şi decoraţia sculpturală şi picturală a acestora.
        Renaşterea: condiţii istorico-culturale, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice (arta lui: Sandro Botticelli, Filippo Brunelleschi, Donatello, Paolo Ucello, Masaccio, Piero della Francesca, Andrea Mantegna, Andrea del Verrocchio, Giovanni Bellini, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Giorgione, Rafaello Sanzio, Tiziano Vecellio, Jan van Eyck, Hieronymus Bosch, Pieter Brueghel, Mattias Grunewald, Albrecht Durer, Lucas Cranach, Hans Holbein etc.)
    Manierismul: condiţii istorico-culturale, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice (arta lui: Benvenuto Cellini, Jacopo Tintoretto, Paolo Veronese, El Greco etc.)
        Barocul şi Rococo: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice şi decorative (arta lui Caravaggio, Francisco de Zurbaran, Diego Velasquez, Nicolas Poussin, Georges de la Tour, Peter Paul Rubens, Rembrandt, Johannes Vermeer, Gian Lorenzo Bernini etc.)
        Clasicismul. Arta secolului al XVII-lea în Franţa: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice şi decorative (arta lui Nicolas Poussin, Charles Le Brun etc.)
        Neoclasicismul şi Revoluţia franceză. Stilul Empire: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice şi decorative (arta lui: Jean Baptiste Pigalle, Antoine Watteau, Antonio Canaletto, Thomas Gainsborough, Francesco Goya, Louis David, Jean-Auguste Dominique Ingres etc.)
        Romantism: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice şi decorative (arta lui: Theodore Gericault, Eugene Delacroix, William Turner, John Constable etc.)
        Realismul: contextul istorico-cultural, caracteristicile curentului, arhitectura, artele plastice şi decorative (arta lui: Camille Corrot, Jean Francois Millet, Honore Daumier, Gustave Courbet, etc.)
        Impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană: contextul istoricocultural, caracteristicile curentelor, artele plastice şi decorative (arta lui: Claude Monet, Edgar Degas, Pierre-August Renoir, Camille Pissaro, Auguste Rodin, Georges Seurat, Paul Cezanne, Vincent van Gogh, Paul Gaugain, Paul Signac etc.)
        Arta secolului XX: condiţii istorico-culturale, caracteristicile curentelor, artele plastice şi decorative în:
        ● Simbolism (arta lui: Odilon Redon, James Ensor, Gustav Klimt)
        ● Art Nouveau, Secession, Jugendstil, Arta 1900 (arta lui: Antonio Gaudi, Gustav Klimt, Henri de Toulouse-Lautrec, Egon Schiele, Alfons Mucha, Pierre Bonnard),
        ● Cubism (arta lui: Pablo Picasso, Georges Braque, Robert Delaunay),
        ● Fovism (arta lui Henri Matisse, Andre Derain, Maurice de Vlaminck),
        ● Dadaism (arta lui: Marcel Duchamp, Francis Picabia, Man Ray),
        ● Futurism (arta lui: Umberto Boccioni, Giacomo Balla, Carlo Carra),
        ● Expresionism (arta lui: Ernst Ludwig Kirchner, Oskar Kokoschka, Vasili Kandinsky, Franz Marc, Amadeo Modigliani, Otto Dix, Emil Nolde, Edward Munch),
        ● Arta abstractă (arta lui: Vasili Kandinsky, Paul Klee, Piet Mondrian, Juan Miro, Kazimir Malevici, Alexander Rodchenko, Victor Vasarely)
        ● Suprarealism (arta lui: Giorgio de Chirico, Rene Magritte, Salvador Dali, Frida Kahlo, Alberto Giacometti etc),
        ● Noul realism (arta lui: Georgia O'Keefe, Diego Rivera, Edward Hopper),
        ● Expresionism abstract (arta lui: Jackson Pollock, Willem de Kooning, Lucio Fontana, Frank Stella, Mark Rothko etc.)
        ● Arta Pop (arta lui: Robert Rauschemberg, Andy Warhol, Roy Lichtenstein, Lucian Freud, David Hockney, Francis Bacon, Chuck Close)
        ● Arta conceptuală (arta lui: Sol LeWitt, Joseph Beuys, Joseph Kosuth, Nam June Paik, Christo şi Jeanne-Claude, Richard Serra, Yoko Ono)
        ● Postmodernism (arta lui: Cindy Sherman, Jean-Michel Basquiat, Keith Haring, Anselm Kiefer, Jeff Koons, Damien Hirst, Ai Weiwei, Marina Abramovici, Yayoi Kusama Gilbert & George, Diane Arbus, Christian Boltanski, Nan Goldin, Jasper Jones, Anish Kapoor, Arnulf Rainer etc.);


    B. ISTORIA ARTEI ROMÂNEŞTI
        Primele manifestări artistice pe teritoriul românesc: picturile din paleolitic şi neolitic, ceramica veche-caracteristici de formă, cromatică şi ornamentaţie, arta geto-dacică în perioada secolului I î.H - I d.H, arta daco-romană vestigii arheologice ale unor manifestări artistice, începuturile artei creştine pe teritoriul românesc- bazilici şi obiecte de cult.
        Monumente de arhitectură, ansambluri picturale şi opere de artă reprezentative ale perioadei medievale româneşti: cristalizarea unor stiluri arhitectonice bisericeşti tipice, pictura murală - ansambluri şi şcoli, metaloplastia, artele textile, miniatura şi primele tipărituri româneşti.
        Arta românească în secolele XVIII-XIX: evoluţia portretului ca gen pictural de sine stătător, afirmarea tendinţelor realiste în pictură, stilul brâncovenesc în arhitectura civilă şi bisericească, barocul şi arhitectura civilă în Ţările Române.
        Orientări culturale şi artistice în arta românească a secolului al XIX-lea - arhitectura, sculptura (arta lui: Karl Storck, Ion Georgescu, Ştefan Ionescu-Valbudea), pictura (arta lui: Constantin Daniel Rosenthal, Constantin Lecca, Carol Popp Szathmary, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian).
        Personalităţi ale artei moderne româneşti în secolul al XX-lea (arta lui: Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuşi, Ion Jalea, Oscar Han, Romulus Ladea, Octav Băncilă, Francisc Şirato, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Jean Al. Steriadi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Constantin Baraschi, Gheza Vida, Ştefan Szony, Geta Brătescu, Horia Bernea, Hans Mattis-Teutsch, Aurel Ciupe, Ana Lupaş, Cella Neamţu etc.)


    BIBLIOGRAFIE
        Tematica de specialitate; istoria artei universale şi româneşti
    1. Achiţei, Gh., Artă şi experienţă, Ed. Albatros, Bucureşti, 1974
    2. Achiţei, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988
    3. Antal, F., Clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971
    4. Argan, G. C., Arta modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982
    5. Arnheim, R., Arta şi percepţia vizuală, Ed. Polirom, Bucureşti, 2011
    6. Arnheim, R., Forţa centrului vizual, Ed. Polirom, Bucureşti, 2012
    7. Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970
    8. Bayard Pierre, Cum se ameliorează operele ratate, Ed. Art, Bucureşti, 2009
    9. Berence,F., Renaşterea italiană, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.
    10. Berger John, Feluri de a vedea, Ed. Vellant, Bucureşti, 2018
    11. Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975;
    12. Berlogea, Ileana, Teatrul şi societatea contemporană, Editura Meridiane, 1985
    13. Bloch, R., Roma şi destinul ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985.
    14. Bode, W von, Maeştrii picturii olandeze şi flamande, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974.
    15. Bonnrad, A., Civilizaţia greacă, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
    16. Bouleau, M., Geometria secretă a pictorilor, Editura Meridiane, 1978
    17. Botez-Crainic Adriana, Istoria artelor plastice, vol. I-III, Editura Didactică şi Pedagogică, 2004 - 2011
    18. Bourdieu Pierre, Regulile artei, Ed. Art, Bucureşti, 2012
    19. Biciuşcă Florin, Geometria simbolică, Ed. Paidea, 2008
    20. Brion, M., Arta abstractă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972;
    21. Brion, M., Pictura romantică, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972
    22. Burke, E., Despre sublim şi frumos, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981
    23. Cărăbaş Irina, Realismul socialist cu faţa spre trecut. Instituţii şi artişti în România: 19441953, Ed. Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2017
    24. Cârneci Magda, Artele plastice în România 1945-1989 Cu o addenda 1990-2010, Ed. Polirom, Bucureşti, 2013
    25. Constantin, Paul, Arta 1900, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973
    26. Cristea, M., Sistemul educaţional şi personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1995.
    27. Dabner David, Design grafic. Principiile şi practica designului grafic, Ed. Rao, Bucureşti, 2005
    28. Danto, A. C, Transfigurarea locului comun, Ed. Idea, Cluj-Napoca, 2012
    29. de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968
    30. Delvoye, C., Arta bizantină, vol. I-II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976.
    31. Duby, G., Arta şi societatea, 980-1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987.
    32. Dumitrescu, Zamfir, Structuri geometrico-plastice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984;
    33. Dumitrescu, Zamfir, Caiete de perspectiva artistică, vol. I, NOI Media Print, 2007;
    34. Eco, Umberto (coordonator), Istoria frumuseţii, Bucureşti, Editura RAO, 2006;
    35. Eco, Umberto (coordonator), Istoria urâtului, Bucureşti, Editura RAO, 2007;
    36. Elsen, A., Temele artei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
    37. Enescu, Theodor, Scrieri de artă, Stefan Luchian şi spiritul modern în pictura românească, ediţie îngrijită de Ioana Vlasiu, Bucureşti, Editura Meridiane, 2000
    38. Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970
    39. Fleming, W., Arte şi idei (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
    40. Florian, M., Metafizică şi artă, Ed. Echinox, Cluj, 1992
    41. Flusser, Vilem, Pentru o filosofie a fotografiei. Texte despre fotografie, Cluj-Napoca, Idea Design and Print, 2003;
    42. Gherasim, Marin, A patra dimensiune, Piteşti, Editurii Paralela 45, 2005;
    43. Gombrich, E.H., O istorie a artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975.
    44. Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972.
    45. Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, Bucureşti, 1969
    46. Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975.
    47. Hasan, Yvonne, Paul Klee şi pictura modernă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1999;
    48. Havel, M., Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988;
    49. Heinzel Tincuţa, Artă, spaţiu şi memorie în epoca digitală, Ed. Paidea, 2009
    50. Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.
    51. Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981
    52. Iacob Bogdan Teodor, De la patos la cinism. Atitudini artistice moderne şi contemporane în faţa istoriei, Ed. Eikon, 2013
    53. Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, Editura All,1998
    54. Julius, Anthony, Transgresiuni. Ofensele artei, Ed. Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 2008
    55. Kandinsky W., Spiritualul in arta, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994;
    56. Kessler Erwin, ceARTă, Ed. Nemira, Bucureşti, 1997
    57. Kessler Erwin, X:20 - O radiografie a artei româneşti după 1989, Ed. Vellant, 2013
    58. Kiraly, Aurora (coordonator), Fotografia în arta contemporană. Tendinţe în România, după 1989, Ed. Unarte, Bucureşti, 2006;
    59. Knobler, N., Dialogul vizual, vol. I, II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
    60. Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996
    61. Lhote, A., Tratate despre peisaj şi figură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1969.
    62. Lutzeller, H., Drumuri spre artă (vol. I şi II), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986
    63. Masek, V., E., Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1986
    64. Mănescu, Mihail, Mental şi senzorial - identitate vizuală în secolul XX, Bistriţa, Editura Aletheia, 2006;
    65. Millet Catherine, Arta contemporană: istorie şi geografie, Ed. Vellant, Bucureşti, 2017
    66. Nanu, Adina, Arta pe om, Editura Compania, 2001
    67. Nanu, Adina, Artă, stil, costum, Editura Meridiane, 1976
    68. Nanu, Adina, Bărbatul şi moda, Editura Polirom, Iaşi, 2010
    69. Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002
    70. Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1985-1986.
    71. Panofsky, E., Renaştere şi renaşteri în arta occidentală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974
    72. Pareyson, L., Estetica. Teoria formativităţii, Ed. Universul, Bucureşti, 1977
    73. Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, 1996
    74. Pepino, C., Automate, idoli, păpuşi, Editura Alma Galaţi, 1998
    75. Petrovici, V., Lumină şi culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974
    76. Plesu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986
    77. Popescu, T., Concepte şi atitudini estetice, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983
    78. Preda Sânc, Marilena, Arta video-digitală, Bucureşti, Editura Coresi, 2005;
    79. Prut, C., Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, 1972
    80. Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, Bucureşti, 1971
    81. Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974
    82. Rewald, John, Postimpresionismul, vol. I şi II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978;
    83. Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1998.
    84. Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984
    85. K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F. Walther (ed.), Art of the 20th Century, Taschen, 2005;
    86. Schiller, Fr., Scrieri estetice, Ed. Univers, Bucureşti, 1981
    87. Sendler, Egon, Icoana, imaginea nevăzutului. Elemente de teologie, estetica, tehnica, Bucureşti, Editura Sofia, 2005;
    88. Sontag Susan, Despre fotografie, Ed. Vellant, Bucureşti, 2018
    89. Stoiciu, Florin, Materialitatea în gravura. Tehnici şi maniere, Bucureşti, Editura Tehnica, 2007;
    90. Stoiciu, Florin, Tehnici şi maniere ale gravurii, Bucureşti, Ed. Polirom, 2010;
    91. Suchianu, D., I., Cinematograful, acest necunoscut, Editura Dacia, Cluj, 1973
    92. Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I- IV, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978
    93. Toma, Iulian -Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iaşi, 2007
    94. Vanoye, F. şi Anne Goliot- Lete, Scurt tratat de analiză filmică, Editura All, 1995
    95. Velescu C.R., Brâncuşi inedit - însemnări şi corespondenţă, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004
    96. Vlasiu, Ioana, Anii '20. Tradiţia şi pictura românească. Bucureşti, Editura Meridiane, 2000
    97. Zamfirescu, I., Istoria universală a teatrului, Editura pentru literatură universală, 1966 - 1970
    98. Wong Regina, Arta minimalismului, Ed. Baroque Books & Arts, 2017
    99. Woodford Susan, Looking atpictures, Ed. Thames & Hudson, Marea Britanie, 2018
    100. **** Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1980.
    101. **** Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973.
    102. **** Dicţionar de arta-forme, tehnici, stiluri artistice, vol. I , II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1998


    3. DIDACTICA SPECIALITĂŢII
        Educaţia estetică - dimensiune integratoare a disciplinelor plastice în educaţie.
        ● dimensiunile educaţiei: delimitări conceptuale, tipologia dimensiunilor educaţiei;
        ● educaţia estetică: obiective, pricipii, metode şi forme de realizare;
        ● creativitatea în lecţia de educaţie plastică: modalităţi de dezvoltare a creativităţii, formarea gândirii critice, reflexive, autonome şi creative.

        Delimitări conceptuale în asimilarea gramaticii limbajului vizual.
        ● concepte esenţiale: capacitate, abilitate, pricepere, deprindere, cunoştinţă procedurală, competenţă şi relaţiile dintre ele - definiţii, exemple;
        ● spontaneitate şi algoritm (convenţii) în asimilarea gramaticii vizualului;
        ● exprimarea plastică şi cele trei câmpuri: gestic, vizual, mental (intelectiv);
        ● inteligenţa emoţională şi activităţile vizual - plastice.

        Conceptul de alfabetizare vizuală şi probleme metodice specifice asimilării limbajului vizual.
        ● culoarea, limbaj prioritar în creaţia copilului şi în educaţia plastică;
        ● evoluţia figurii umane în creaţia copiilor;
        ● particularităţi de viziune şi limbaj plastic în compoziţiile elevilor preadolescenţi şi adolescenţi;
        ● probleme metodice specifice diferitelor vârste în însuşirea noţiunilor despre culoare, linie şi formă spaţială- aprecieri şi puncte de vedere personale;

        Rolul, importanţa şi locul artelor plastice în sistemul de învăţământ preuniversitar (gimnazial, liceal).
        ● principii didactice, obiectivele disciplinei, strategii, paradigme, aspecte interdisciplinare în predarea disciplinelor plastice;
        ● importanţa şi scopul instructiv-educativ al Educaţiei plastice/Educaţiei artistice/Educaţiei
        ● vizuale ca obiect de învăţământ;

        Curriculumul şcolar pentru disciplinele plastice.
        ● curriculum: definiţie, evoluţie, structură, componente structurale, modele curriculare, funcţii, tipologie, arii curriculare;
        ● produse curriculare: plan cadru, programe şcolare, manuale, auxiliare didactice-delimitări conceptuale;

         Contribuţia disciplinelor plastice (Arte vizuale - Educaţie plastică, Educaţie vizuală, Educaţie artistică) în dezvoltarea competenţelor - cheie europene şi formarea profilului educaţional al absolventului din învăţământul preuniversitar.
        ● competenţe cheie, competenţe generale, competenţe specifice: definiţii, relaţii, scop;
        ● finalităţile predării disciplinelor plastice: ideal educaţional, scop educaţional, obiective educaţionale (profilul creatorului şi consumatorului de artă);
        ● locul educaţiei vizual-plastice în planurile de învăţământ;

        Paradigme pedagogice contemporane în predarea-învăţarea-evaluarea disciplinelor plastice.
        ● învăţământul centrat pe elev şi învăţământul centrat pe competenţe;
        ● situaţia de învăţare şi experienţa de învăţare;
        ● tratare diferenţială şi personalizată în scopul ocrotirii spontaneităţii native specifice fiecărui elev;
        ● lecţia teoretică şi activitatea practică de atelier-învăţarea experienţială;

        Elemente esenţiale ale comunicării didactice vizuale.
        ● comunicarea didactică: delimitări conceptuale, tipologie, funcţii, modele ale comunicării;
        ● comunicarea prin imagine: compoziţia vizual-plastică şi lectura operei de artă- scheme compoziţionale, tipologia compoziţiilor plastice, centre de interes, cromatică, ecleraj, limbajul vizual-plastic (punct, linie, pată, formă, culoare);
        ● dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ, ca act de comunicare: caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev, tipuri de relaţii;

        Activitatea de joc şi jocul de creaţie în lecţiile de educaţie plastică din scoală.
        ● jocul metodă de învăţare semidirijată: jocul didactic şi jocul de creativitate- delimitări conceptuale;
        ● jocul didactic: definiţie, funcţii, tipologie (de mişcare, de dezvoltare socio-emoţională, de stimulare intelectuală), scopul, sarcina jocului, conţinutul şi regulile jocului didactic;
        ● stimularea creativităţii şi originalităţii plastice a elevilor prin: imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, combinări şocante, deformări, divizări, aglutinări, decorarea lucrurilor, fiinţelor, ideilor, sentimentelor, metoda rotirii planşei în jurul centrului ei sau lumea pe dos, metoda memoriei lucrurilor, metoda planşelor colective, etc;

        Acţiunile procesului didactic în lecţia de Arte vizuale - Educaţie plastică, Educaţie vizuală, Educaţie artistică.
        ● procesul de învăţământ: concept, caracteristici, componente, funcţii, forme;
        ● acţiunile procesului didactic: predarea, învăţarea, evaluarea- delimitări conceptuale, definiţii, stiluri, caracteristici;
        ● valorificarea experienţei proprii de atelier (artist plastic) în predarea-învăţarea-evaluarea conţinuturilor plastice;

        Lecţia de Educaţie plastică/Educaţie artistică/Educaţie vizuală şi specificul ei.
        ● lecţia: principala formă de organizare a procesului de învăţământ;
        ● tipologia lecţiilor de artă, caracteristici, etape: lecţia de desen după natură, lecţia metodică, lecţia de evaluare, lecţia de desen din imaginaţie şi memorie.
        ● abordarea simultană a noţiunilor teoretice şi practice în asimilarea limbajului vizual în cadrul lecţiei de artă.
        ● forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare, avantaj e/dezavantaje şi limite.

        Activitatea practică (de atelier), forma de organizare a procesului de învăţare, a limbajului plastic şi de stimulare a creativităţii elevilor, de organizare, desfăşurare, conducere şi evaluare la disciplina Educaţie plastică şi în învăţământul de artă.
        ● abilităţi practice de exprimare plastică (deprinderi): delimitări conceptuale, caracteristici;
        ● metode şi strategii ale formării abilităţilor practice (deprinderilor) de exprimare plastică- învăţarea experienţială, metode bazate pe acţiune, metode de explorare;
        ● instrumente, maşini şi materiale folosite pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice la Educaţie plastică/Educaţie artistică/Educaţie vizuală şi în învăţământul de artă.

        Operaţionalizarea demersului didactic pentru disciplinele plastice şi învăţământul de artă.
        ● obiectivele operaţionale: delimitări conceptuale, operaţionalizare;
        ● modele de operaţionalizare a obiectivelor: R. Mager şi taxonomia lui Bloom;
        ● delimitări conceptuale, relaţia competenţe generale - competenţe specifice - obiective operaţionale;

        Proiectarea - demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de Educaţie plastică şi în învăţământul de artă.
        ● programa şcolară: structura, definirea şi corelarea elementelor de structură a programei şcolare, aplicare contextuală;
        ● planificările anuale şi proiectarea unităţilor de învăţare: structură, funcţii;
        ● proiectul de lecţie: definiţie, obiective operaţionale, conţinuturi, activităţi, structură, tipologie, rol;

        Aspecte specifice ale învăţării gramaticii limbajului vizual.
        ● învăţarea observaţională, învăţarea experimentală, învăţarea prin exersare practică, învăţarea prin analogie, învăţarea intuitivă, învăţarea prin deducţie şi descoperire, învăţarea prin analiză- sinteză, învăţarea prin joc, învăţarea prin proiect, învăţarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creaţie, învăţarea prin cooperare;

        Tendinţe de modernizare în domeniul educaţiei vizuale şi a didacticii acesteia.
        ● dezvoltarea sensibilităţii artistice a elevilor prin învăţarea integrată, experienţială şi activ- participativă;
        ● modernizarea mijloacelor de instruire-învăţare utilizate în transmiterea noţiunilor teoretice şi practice -modalităţi de integrare a resurselor TIC;
        ● resurse complexe de acumulare de cunoştinţe în specialitate, analiză, interpretare şi creaţie: spaţiul expoziţional şi muzeal, proiectele de documentare, concursurile şi olimpiadele şcolare;

        Mijloace de învăţământ utilizate în lecţia de Educaţie plastică, Educaţie vizuală, Educaţie artistică şi în învăţământul de artă.
        ● definirea mijloacelor de învăţământ, modalităţi de integrare în procesul de predare- învăţare- evaluare, funcţii, tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor, mijloace tehnice de instruire.
        ● importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ pentru realizarea unei lecţii de calitate;
        ● utilizarea tehnologiilor şi a resurselor digitale - pentru a evidenţia avantajele pe care digitalul le aduce în planul predării-învăţării-evaluării;

        Metode şi procedee didactice utilizate în lecţia de Educaţie plastică, Educaţie vizuală, Educaţie artistică şi în învăţământul de artă.
        ● strategia didactică, metoda didactică, procedeul didactic: delimitări conceptuale, tipologii, funcţii;
        ● metode didactice de predare-învăţare a noţiunilor şi tehnicilor artistico-plastice în şcoală: experimentul, exerciţiul practic, demonstraţia, observarea sistematică, studiul de caz, învăţarea prin descoperire, investigaţia, modelarea, demonstraţia cu obiecte reale, demonstraţia cu imagini, demonstraţia grafică, proiectul, metoda lucrărilor practice, învăţarea prin joc, învăţarea prin simulatoare, învăţarea cu ajutorul computerelor;
        ● eficienţa şi limitele diferitelor metode şi procedee de studiu după natură în şcoală: metoda modelării (modelul în educaţia plastică);
        ● tipologia exerciţiilor şi experimentelor practice desfăşurate în orele de educaţie plastică şi în orele de atelier de specialitate;

        Strategii, metode şi tehnici didactice de stimulare şi deblocare creative.
        ● exerciţii, metode vizual-plastice de încălzire a mâinilor, ochilor şi a minţii imaginative, explorări vizuale formice, metode colective, metode structural- obiectuale;
        ● metode creative: spălarea picturilor, metoda petelor întâmplătoare, metoda substituţiei, transpunerea atributelor de la un element la altul, metoda umbrelor colorate, metoda obiectelor îmbrăcate/acoperite, metoda memoria lucrurilor, metoda punctelor unite cu linii, viziunea elastică a lumii, metoda descompunerii şi aglutinării cu alte elemente, metoda trecerii de la tridimensional la bidimensional şi invers, metoda elementelor geometrice (Tangram), decorarea lucrurilor, fiinţelor, ideilor, sentimentelor, metoda ochilor închişi, origami abstract, metoda desenului pliat.

        Modalităţi de evaluare specifice disciplinelor plastice.
        ● definiţia evaluării, funcţiile acesteia, tipologia şi rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie plastică;
        ● metode de evaluare specifice lecţiei de educaţie plastică sau atelierului de artă: testul,
        ● portofoliu, proba de evaluare practică, proiectul, evaluarea dialogată, grile de reflecţie, autoevaluarea, analiza de imagine;
        ● demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie plastică.


    BIBLIOGRAFIE
        Didactica specialităţii
    1. Ailincai, C., Gramatica formelor vizuale, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2000;
    2. Anucuţa, L., Anucuţa, P., Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timişoara, 1997;
    3. Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viaţă, Ed. Ştiinţa & Tehnica, Bucureşti, 1997;
    4. Albu Gabriel, O psihologie a educaţiei, Ed. Institutul European, Iaşi, 2005;
    5. Albulescu Ion, Catalano Horaţiu, Sinteze de pedagogie generală, Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2020;
    6. Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice şi transdisciplinare ale educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2002;
    7. Bocoş, Muşata-Dacia, Instruirea interactivă, Ed. Polirom, Iaşi, 2013;
    8. Ceobanu, Ciprian, Învăţarea în mediul virtual, Ed. Polirom, Iaşi, 2016;
    9. Cioca, Vasile, Jocul de-a arta, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007;
    10. Cioca, Vasile, Imaginea şi creativitatea vizual plastică, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007;
    11. Cioca V., Jocul de-a/cu arta, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2019;
    12. Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005;
    13. Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996;
    14. Cucos, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi gradele didactice, Editura Polirom, 1998;
    15. Dănilă, I., Pedagogia ludens - o alternativă educaţională, în "Studii şi cercetări ştiinţifice", Univ. Bacău, DPPD, seria Ştiinţe socio-umane (Psihologie-Pedagogie-Metodică), nr. 3, p. 3236, 2000;
    16. Dulamă, Maria Eliza, Dezvoltarea creativităţii şi a abilităţilor practice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010;
    17. Dulamă Maria Eliza, Didactică axată pe competenţe, ediţia a 2-a, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012;
    18. Dulamă Maria Eliza, Despre competenţe, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011;
    19. Dulamă, Maria Eliza, Metodologii didactice activizante. Teorie şi practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2008;
    20. Dulamă, Maria Eliza, Cum îi învăţăm pe alţii să înveţe, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2009;
    21. Hardy, Tom (ed.), Art Education in apostmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006;
    22. Huizinga, J., Homo ludens, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998;
    23. Ionescu, M., Chiş, V. (coord.), Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
    24. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, 1990;
    25. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, EDP, 1996;
    26. Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002;
    27. Pânişoară, I.-O., Comunicarea eficientă, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
    28. Panţuru, S, Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura Universităţii "Transilvania", Braşov, 2002;
    29. Philippe, W., Anne, C., Dominique, E., Psihologia desenului la copil, Ed. TREI., 2008;
    30. Roco, Mihaela, Creativitate şi inteligenta emoţională, Ed. Polirom, Iaşi, 2004;
    31. Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Ed. Institutul European, Iaşi, 2003;
    32. Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003;
    33. Şchiopu, U., Verza, E., Psihologia jocului, EDP, Bucureşti, 1976;
    34. Toma, Iulian-Dalin, Arhiva română de arte vizuale - ROVAA 2, Ed. Printech, Bucureşti, 2008;
    35. Toma, Iulian-Dalin, Arhiva română de arte vizuale - ROVAA 3, Ed. Printech, Bucureşti, 2009;
    36. Toma, Iulian-Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaţionale, Ed. Institutul European, Iaşi, 2007;
    37. **** Teorii ale limbajului. Teorii ale învăţării, Editura Politică, Bucureşti, 1988.

        Notă:
        Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine examenul: planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale, reperele metodologice şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii examenului.


                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
                  CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                 CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
              CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                               PROGRAMA PENTRU COREGRAFIE
                                     - Bucureşti -
                                          2023

    PREZENTARE
        Prezenta tematică pentru concurs vine în ajutorul cadrelor didactice, pentru a preîntâmpina eventualele disfuncţionalităţi determinate de pregătirea lor iniţială, pentru a actualiza cunoştinţele de specialitate şi de pedagogie, de a le racorda pe toate acestea la direcţiile reformei învăţământului din România.
        Prezenta programă, temele de specialitate servesc personalităţii creatoare, competenţelor specifice profesiei în conformitate cu unităţile de competenţă pentru profesia de cadru didactic.
        În elaborarea curriculumului de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în domeniul curricular, tendinţele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă artistică şi didactică.
        Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare: arte, specialitatea: coregrafie din învăţământul preuniversitar.
        Prezenta programă urmăreşte:
    - consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice a profesorului de coregrafie;
    – actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei artistice în învăţământul general şi de specialitate;
    – corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum naţional în vigoare;
    – rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învăţământ - predare, învăţare, evaluare la diferite specialităţi, ţinând cont de ciclurile curriculare dar şi de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor;
    – dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare;
    – valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor, care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi, a conţinuturilor specifice disciplinei;
    – dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării.

        Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv - educativ la un nivel artistic convingător. De aceea toţi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe:
    a) probă practică (conform anexei 3 la Metodologie);
    b) probă scrisă.

        Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor balerin, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă, profesorul care predă una dintre disciplinele din specialitatea coregrafie va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice şi pedgogice ale cadrelor didactice şi constituind totodată o garanţie a profesionalismului în învăţământul artistic.
        Prezenta programă se adresează absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată cu specializarea "Creaţie - Pedagogie Coregrafică" pentru ocuparea posturilor/catedrelor din şcoli şi licee de artă şi este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.

    COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC
        În procesul de predare - învăţare - evaluare cadrul didactic trebuie să fie capabil:
        ● să cunoască conţinuturile ştiinţifice ale disciplinei şi să opereze corect şi adecvat cu limbajul specific necesare praxisului coregrafic şcolar;
        ● să opereze cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară,ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic;
        ● să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice;
        ● să utilizeze şi să dezvolte valenţele creative ale elevilor/elevului în lecţia de dans;
        ● să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi să-şi adapteze strategiile didactice la conţinuturi;
        ● să utilizeze documentele şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient;
        ● să posede o gândire critică privitoare la creaţiile coregrafice, având o atitudine reflexivă asupra dansului, precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitsch.
        ● să deţină capacitatea de a comunica cu clasa/elevul.
        ● capacitatea de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională.


    TEMATICA DE SPECIALITATE
    I. ISTORIA BALETULUI
    I. Istoria artei coregrafice
    I.1. Dansul în Antichitate
    I.1.1. Dansul ritual şi ceremonial în Grecia antică
    I.1.2. Dansul în Roma antică. Forme de manifestare.

    I.2. De la divertismentele dansante la opera-balet.
    I.2.1. "Ballet comique de la reine".
    I.2.2. Contextul cultural-politic al Franţei în timpul lui Ludovic al XIV-lea.
    I.2.3. Baletele regale. Sincretism artistic.
    I.2.4. Prima academie de dans. Fixarea unor principii şi constante de bază ale artei coregrafice

    I.3. Iluminismul francez. Jean Georges Noverre - creatorul coregrafiei moderne
    I.3.1. Concepţia noverriană a baletului de acţiune (ballet d'action)
    I.3.2. "Scrisori despre dans şi balete"- Principiile fundamentale ale esteticii coregrafice şi metodicii pedagogiei noverriene

    I.4. Influenţa curentului romantic în dezvoltarea artei coregrafice
    I.4.1. Ipostaze ale feminităţii în baletul romantic (Maria Taglioni, Fanny Elssler, Carlotta Grisi, Lucile Grahn, Fanny Cerrito)
    I.4.2. De la "ballet blanc" la apoteoza estetică a spectacolului de dans clasic.
    I.4.3. Contribuţia coregrafilor Filippo Taglioni, Jean Coralli, Jules Perot, Joseph Mazilier, Arthur Saint-Leon, Marius Petipa, Lev Ivanov la evoluţia academismului coregrafic
    I.4.4. Analiza literar-muzical-coregrafică a unor spectacole de balet reprezentative din repertoriul universal, semnate de coregrafii menţionaţi

    I.5. Serghei Diaghilev şi "Baletele ruse" (Ballets Russes)- drumul de la tradiţie la inovaţie
    I.5.1. Aportul artiştilor coregrafi Mihail Fokin, Vaslav Nijinski, Leonid Massine, Bronislava Nijinska la diversificarea conceptelor coregrafice în cadrul "Stagiunilor ruse"
    I.5.2. Influenţa compozitorilor Igor Stravinski, Maurice Ravel, Claude Debussy şi a pictorilor Pablo Picasso, Lθon Bakst, la dezvoltare artei coregrafice la începutul secolului 20
    I.5.3. Serge Lifar-promotorul noului academism; Manifestul coregrafului

    I.6. Teoreticienii mişcării. Corpul şi scopul limbajului coregrafic. Ritm şi mişcare
    I.6.1. Francois Delsarte. Emile Jaques-Dalcroze

    I.7. Precursorii modernismului coregrafic în America
    I.7.1. Particularităţi şi inovaţii în concepţia artiştilor coregrafi: Loie Fuller, Isadora Duncan, Ruth Saint, Denis, Ted Shawn.

    I.8. Contextul socio-politic al apariţiei expresionismului german.
    I.8.1. Rudolf von Laban - Analiza mişcării coregrafice. Choreutics şi Labanotation
    I.8.2. Mary Wigman. Creaţie-Interpretare-Pedagogie
    I.8.3. Kurt Joos. Folkwang Hochschule - laborator coregrafic

    I.9. Dansul modern şi contemporan american- sinteză a influenţelor culturale şi a interferenţelor coregrafice
    I.9.1. Fondatorii dansului modern american - Martha Graham, Doris Humphrey, Jose Limon, Lester Horton.
    I.9.2. Alwin Nicolais. Alvin Ayley. Trisha Brown
    I.9.3. George Balanchine - creatorul baletului neoclasic american
    I.9.4. Merce Cunningham. Abstracţionismul în dans. Events. Tehnica Cunningham
    I.9.5. Postmodernism. Principiile estetice ale activităţilor artistice de la Judson Church.
    I.9.6. Arta coregrafică europeană a secolului XX.
    I.9.7. Antony Tudor, Birgit Cullberg, Roland Petit
    I.9.8. Maurice Bejart - Viziunea bejartiană între ecletism şi sincretism. Spectacolul total
    I.9.9. Pina Bausch- Realitate. Creaţie. Concept. Tanztheater
    I.9.10. Tendinţe ale coregrafiei contemporane europene a secolului XXI. De la remodelarea subiectelor baletelor romantice la performance-urile coregrafice.
    I.9.11. Reprezentanţi: Mats Ek. Jiri Kylian, Nacho Duato, Angelin Preljocaj, Sacha Waltz
    I.9.12. Utilizarea tehnologiei în procesul de creaţie coregrafic: William Forsythe


    II. Istoria baletului românesc
    II.1. Floria Capsali, fondatoare a spectacolului coregrafic românesc de inspiraţie folclorică
    II.2. Primul teatru de balet din România - Compania Oleg Danovski din Constanţa (repertoriu românesc şi universal).
    II.3. Învăţământul coregrafic românesc - tradiţie, actualitate, perspective.
    II.4. Coregrafi, interpreţi şi pedagogi români de renume care activează pe marile scene şi în şcolile de balet internaţionale.
    II.5. Evoluţia dansului contemporan în România.

        NOTĂ:
        Temele pentru istoria baletului sunt comune pentru toate specializările din aria curriculară coregrafie



    BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE
        Istoria artei coregrafice; Istoria baletului românesc
    1. Badea, Denisa, Anatomia ambiguităţii, Editura Eikon, Bucureşti, 2017
    2. Banes, Sally, Terpsichore in Sneakers, Post /Modern Dance, Wesleyan University Press, 1987
    3. Banu George, Teatrul de artă o tradiţie modernă, o tradiţie modernă, Editura Nemira, Bucureşti, 2014
    4. Banu George, Scena modernă. Mitologii şi miniaturi, Editura Nemira, Bucureşti, 2014
    5. Caraman, Fotea, Daniela şi Constantinescu, Grigore, Fascinaţia dansului, dicţionar de balet, Editura Muzicală, Bucureşti, 2008
    6. Bourcier, Paul, Histoire de la Danse, Edition du Seuil, Paris, 1994
    7. Capelle, Laura, Nouvelle Histoire de la Danse, editions du Seuil, septembre 2020, Centre naţional de la danse
    8. Cardenes, Antonio Pita, Gelu Barbu, ritmul sentimentelor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2004
    9. Cassou, Jean, Panorama artelor plastice contemporane, 2.vol., Editura Meridiane, Bucureşti 1971
    10. Constantinescu, Marian, Dirijorul de lebede, Editura Muzicală, Bucureşti, 1989
    11. Cherecheş, Horaţiu, Influenţe teatrale în arta coregrafică, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj- Napoca, 2022
    12. Cursaru, Lucian, Argonauţii marilor iubiri, Editura Muzicală, Bucureşti, 1987
    13. Cursaru, Lucian, Paravan cu irisi, Editura Muzicală, Bucureşti, 1984
    14. De Mille Agnes, L'Ame de la danse , Editura Flammarion, Paris, 1964
    15. Dumitrescu, M., Amintiri despre Floria Capsali, Editura Muzicală, Bucureşti, 1985
    16. Drimba Ovidiu, Istoria teatrului universal, Editura Saeculum, Bucureşti, 2008
    17. Duncan, Isadora, Viaţa mea, Editura Editex, Bucureşti, 1993
    18. Ginot, Isabelle, Michel, Marcelle, La dans au XX siecle, Larousse, Montreal, 2002
    19. Ginot, Isabelle, Michel, Marcelle, Dansul în secolul XX, Editura ART, 2011, Centrul Naţional al Dansului
    20. Gombrich, E. H., Istoria artei, Editura Art, Bucureşti, 2020
    21. Jela Doina, Oleg Danovski-Omul, artistul, legenda, Editura Curtea Veche Publishing, 2012
    22. Loon Van Hendrik, Istoria Artei, vol. 1 şi 2, Editura Paul Editions, Bucureşti, 2022.
    23. Lapşina, Natalia, Mir Iskusstva, Editura Meridiane, 1980
    24. Lehmann, Hans-Thies, Teatrul postdramatic, Editura Unitext, Bucureşti, 2009
    25. Lipss Theodor, Estetica. Psihologia frumosului şi a artei. vol.2, Editura Paideia, Bucureşti, 2022
    26. Lesschaeve, Jacqueline, The Dancer and the Dance - Merce Cunningham, New York, 1985
    27. Mannoni, Gerard, Les grands choregraphes du XX siecle, Editura Libella, Paris, 2015
    28. Maurice, Bejart, Un instant dans la vie d'autrui, Editura Flammarion, Paris, 1979
    29. Michailov Mihaela, Corpuri radicale în spectacole contemporane, S.C. Editura Vellant S.R.L., Centrul Naţional al Dansului, Bucureşti, 2021
    30. Negru, Gabriel, Codex Choreic. Sinteze coregrafice comentate, Editura. Little Star Impex, 1996
    31. Noverre, Jean-Georges, Scrisori despre dans şi balete, Editura Muzicală, Bucureşti, 1967
    32. Sava, I., Constantinescu, G., Ghid de balet, Editura Muzicală, 1987
    33. Şomăcescu, Simona, Dans clasic şi contemporan: interferenţe şi devieri, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2022
    34. Urseanu, Tilde, Ianegic, Ion, Istoria baletului, Editura Muzicală, 1967
    35. Vartolomei, Luminiţa, Soclu pentru efemeride, Editura Muzicală, Bucureşti, 1992
    36. Vasilescu, T. Tita, S., Folclor coregrafic românesc - tipărit sub egida Consiliului Culturii, Bucureşti, 1972
    37. Wigman, Mary, The Language of dance, Londra, 1966,
    38. Zaţepina, Klimov, Richter, Dansul popular scenic, Editura Iskusstva 1976
    39. **** Terminologia dansului clasic, Editura Amphora, Paris 1987
        * * * Alte cărţi, cursuri, prelegeri şi studii de specialitate accesibile în cadrul universităţilor, academiilor şi facultăţilor de artă din ţară sau din surse media (webografie)
        Pentru analizele coregrafice şi exemple ce fac referinţă la spectacole de balet şi performance-uri, se consultă platforme media, linkuri, youtube; Candidaţii vor avea în vedere cel puţin două exemple de creaţii coregrafice pentru fiecare artist coregraf menţionat în tematica de specialitate.

    2. DIDACTICA SPECIALITĂŢII
    2.1. Cunoaşterea termenilor din Curriculum Naţional şi a termenilor de specialitate din didactica educaţiei coregrafice:
        Curriculum Naţional, Curriculum de bază şi la decizia şcolii, obiectivele cadru pentru clasele I- IX, arii curriculare, cicluri curriculare.

    2.2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ:
        ● lecţia de dans; specificul acesteia; formarea şi dezvoltarea deprinderilor;
        ● etapele pregătirii unei repertoriu coregrafic;
        ● formarea şi dezvoltarea memoriei kinestezice a elevilor;
        ● organizarea şi îndrumarea studiului sub supravegherea profesorului;
        ● pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public;
        ● pregătirea în vederea obţinerii performanţei;
        ● importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare tehnică şi artistică a elevului;

    2.3. Proiectarea lecţiei de coregrafie - demers de organizare anticipată a activităţii didactice:
        ● cunoaşterea programei (lecturare, asimilare) în perspectiva corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia.
        ● proiectarea lecţiei de coregrafie prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor tehnice şi artistice. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente
        ● strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de coregrafie: procedee de predare a elementelor tehnice de bază, a elementelor tehnice de virtuozitate, calitatea expresivă a mişcării, încadrări stilistice, etc.;
        ● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.

    2.4. Metode şi mijloace didactice specifice:
    a) Clasificarea pe diverse criterii a mijloacelor necesare pentru realizarea lecţiei de coregrafie, a caracterului său practic (jocul, exerciţiul etc.):
    - criterii de selectare a repertoriului; modalităţi de stabilire şi adaptare a studiului la cerinţele repertoriului;
    – tehnica coregrafică necesară redării juste a coregrafiei, funcţie de capacitatea elevilor;

    b) Video-audiţia coregrafică (imagine şi muzică) - act de educare a sensibilităţii artistice, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor artistice şi a personalităţii elevului:
    - locul video-audiţiei coregrafice în lecţia de coregrafie, exemple;
    – mediul artistic ca premisă a formării şi dezvoltării actului interpretativ al elevului;
    – repertoriul coregrafic: genuri,stiluri diferite, etc;
    – corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, educaţie plastică, educaţie vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc);


    2.5. Creativitatea în lecţia de coregrafie; modalitatăţi de dezvoltare a acesteia
    - formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor.

    2.6. Evaluarea în ora de coregrafie:
    - tipuri de evaluare specifice în ora de coregrafie;
    – eficienţa evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de coregrafie.

    2.7. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:
    - caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor -elev
    – tipuri de relaţii.

        NOTĂ:
        Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală.


    BIBLIOGRAFIE
        Didactica specialităţii
    1. Bârzea, Cezar, Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
    2. Bruner, Jerome, Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970
    3. Călin, Marin, Procesul instructiv - educativ, E.D.P. , Bucureşti, 1995
    4. Cerghit,Ioan, Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 1980
    5. Creţu, C Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
    6. Cristea, S, Dicţionar de termeni pedagogici EDP, Bucureşti, 1998
    7. Cucoş, C, Pedagogie şi axiologie, Editura, Polirom, Iaşi, 1999
    8. Geissler, E.G, Mijloace de educaţie, EDP, Bucureşti, 1997
    9. Hattie, John, învăţarea vizibilă- Ghid pentru profesori, Editura Trei, Bucureşti, 2014
    10. Illeris, Knud, Teorii contemporane ale învăţării, Editura Trei, Bucureşti, 2014
    11. I.T., Radu , Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001
    12. Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1995
    13. Ionescu, M., Previziune şi control în procesul didactic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979
    14. Iucu, R., Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iaşi 2000
    15. Joiţa, Elena. , Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
    16. Landsherre, G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
    17. Neacşu, I., Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti, 1990
    18. Pavelcu, V., Principii de docimologie, EDP, Bucureşti, 1968
    19. Preda, V., îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj-Napoca 1999
    20. Radu, I. , Didactica modernă, Editura, Dacia, Cluj-Napoca, 1995
    21. Radu, I., Ionescu, Miron, Experienţa didactică şi creativitate, Editura, Dacia, Cluj- Napoca, 1987
    22. Robinson, Ken-Lou Aronica, Scoli creative - Revoluţia de la bază a învăţământului, Editura Publică, Bucureşti, 2015
    23. Silverstone, R., Televiziunea în viaţa cotidiană, Editura, Polirom, Iaşi, 1998
    24. Stanciu, M., Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic, Editura. Polirom, Iaşi, 1999
    25. Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă şi examenele, Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001
    26. Strungă, C, Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara 1999
    27. Şchiopu, Psihologia vârstelor, EDP, Bucureşti, 1981
    28. xxx Dicţionar de pedagogie, EDP, Bucureşti, 1979
    29. xxx Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
    30. xxx Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993xxx- Psihopedagogie, Editura , Spiru Haret, Iaşi, 1995 Ministerul Educaţiei, Curriculum Naţional, Bucureşti, 1999
    31. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Planuri de învăţământ, Bucureşti 2001
    32. Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Consiliul Naţional pentru Curriculuum, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară Arte pentru clasele I-a a XII- a., Bucureşti 2002

        NOTĂ:
        Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare, programele pentru examenele şi evaluările naţionale şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului.


                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
                  CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                 CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
              CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                        PROGRAMA
                                         PENTRU
                               EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT -
                                      PROFESORI
                                     - Bucureşti -
                                          2023
    A. NOTA DE PREZENTARE
        Programa pentru Educaţie fizică şi sport - profesori este elaborată pentru candidaţii la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, la disciplina Educaţie fizică şi sport.
        Disciplina Educaţie fizică şi sport constituie singura disciplină de învăţământ cu adresabilitate directă la sănătatea populaţiei şcolare, având o pregnantă specificitate a abordării procesului de predare-învăţare-evaluare.
        Activitatea profesorului se concentrează pe formarea unor competenţe generale şi specifice, corelate cu cele opt competenţe cheie europene.
        Unul dintre dezideratele disciplinei de învăţământ Educaţie fizică şi sport este să păstreze la un nivel ridicat interesul elevilor pentru acest domeniu, inclusiv prin asigurarea condiţiilor optime pentru învăţarea permanentă.
        Această programă răspunde cerinţelor profilului absolventului de învăţământ superior, care urmează să fie încadrat pe un post didactic în învăţământul preuniversitar - profesor de educaţie fizică şi sport în învăţământul de masă, în învăţământul sportiv integrat, în învăţământul sportiv suplimentar sau în învăţământul special. Acest profil presupune cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale domeniului Educaţiei fizice şi sportului, a tendinţelor noi în evoluţia disciplinei, aplicarea noilor direcţii ale didacticii şi ale metodicii predării-învăţării-evaluării Educaţiei fizice şi sportului. De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
    Tematica ştiinţifică, tematica pentru metodica predării Educaţiei fizice şi sportului şi bibliografia aferentă celor două tipuri de tematici, constituie repere pentru candidaţi, în demersul susţinerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
        Programa este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplinele Educaţie fizică şi sport, Pregătire sportivă teoretică şi Pregătire sportivă practică.
        Competenţele şi conţinuturile programei sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice.

    B. COMPETENTELE CADRULUI DIDACTIC CU SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
        Competenţele cadrului didactic cu specializarea Educaţie fizică şi sport, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învăţare-evaluare şi care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activităţii profesionale, sunt:
        ● Analizarea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei Educaţie fizică şi sport;
        ● Utilizarea şi interpretarea informaţiei provenite din teoria şi didactica disciplinei;
        ● Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul Educaţiei fizice şi sportului şcolar;
        ● Înţelegerea principiilor didacticii specifice Educaţiei fizice şi sportului;
        ● Construirea unor demersuri didactice interactive, prin adecvarea strategiilor la conţinuturi;
        ● Utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;
        ● Elaborarea programelor şi dezvoltarea activităţilor didactice în cadrul curriculumului la decizia şcolii, activităţi curriculare şi extracurriculare;
        ● Proiectarea conţinuturilor instruirii, organizarea corespunzătoare a activităţilor didactice şi realizarea evaluării competenţelor dobândite de elevi;
        ● Adecvarea demersurilor didactice la particularităţile de vârstă, gen, nivel de pregătire ale elevilor şi la condiţiile materiale;
        ● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor didactice;
        ● Înţelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activităţii sale;
        ● Cunoaşterea criteriilor de evaluare a activităţii sale şi integrarea acestora în conceperea şi realizarea activităţii didactice.


    C. CONŢINUTURILE PROGRAMEI
    C.I. TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - TEORIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
    1. Conceptele şi noţiunile fundamentale din educaţie fizică şi sport.
    2. Idealul şi funcţiile educaţiei fizice şi sportului.
    3. Concepţii actuale despre educaţie fizică şi sport.
    4. Obiectivele educaţiei fizice şi sportului.
    5. Formele de organizare a educaţiei fizice şi sportului.
    6. Motricitatea la vârstele şcolarităţii.
    7. Învăţarea motrică în educaţie fizică şi sport.
    8. Cunoştinţele teoretice de specialitate.
    9. Deprinderile şi priceperile motrice.
    10. Calităţile motrice.
    11. Mijloacele educaţiei fizice şi sportului.
    12. Efortul în lecţia de educaţie fizică şi sport.
    13. Acţiunile profesorului în lecţia de educaţie fizică şi sport.
    14. Lecţia de educaţie fizică şi sport.
    15. Principiile didactice specifice educaţiei fizice şi sportului.
    16. Metodele de instruire în educaţie fizică şi sport.
    17. Proiectarea activităţii didactice.
    18. Evidenţa în educaţie fizică şi sport.
    19. Evaluarea la disciplina Educaţie fizică şi sport.
    20. Componentele Curriculumului Naţional.

    C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
    1. Utilizarea componentelor curriculumului naţional la disciplina Educaţie fizică şi sport.
    2. Elaborarea şi utilizarea curriculumului la decizia şcolii, la disciplina Educaţie fizică şi sport.
    3. Elaborarea documentelor de proiectare didactică în educaţie fizică şi sport.
    4. Stabilirea conţinuturilor (mijloace, formaţii de lucru, dozare, indicaţii metodice) pe componentele structurii lecţiei de educaţie fizică şi sport.
    5. Modalităţi de respectare a principiilor didactice în predarea disciplinei Educaţie fizică şi sport.
    6. Metodica dezvoltării calităţilor motrice.
    7. Alcătuirea complexelor de influenţare selectivă a aparatului locomotor, pentru diferite cicluri de învăţământ.
    8. Specificul aplicării metodelor verbale, intuitive şi practice în predarea conţinuturilor specifice disciplinei Educaţie fizică şi sport.
    9. Metodica dirijării efortului în lecţia de educaţie fizică şi sport.
    10. Metodica predării disciplinelor sportive prevăzute de programele şcolare.
    11. Criterii de stabilire a structurilor motrice pentru evaluarea nivelului de instruire în gimnastică şi jocuri sportive.
    12. Respectarea criteriilor de stabilire a scalelor de notare pentru probele de evaluare.


    D. BIBLIOGRAFIE
    1. Barbu, C., Stoica M., (2000), Metodica predării exerciţiilor de atletism în lecţia de educaţie fizică, Editura Printech, Bucureşti.
    2. Cârstea, Gh., (1993), Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura Universul, Bucureşti.
    3. Cârstea, Gh., (1999), Educaţie fizică - fundamente teoretice şi metodice, Casa de editură Petru Maior, Bucureşti.
    4. Cârstea, Gh., (2000), Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura AN-DA, Bucureşti.
    5. Croitoru, D., Şerban, M., (2002), Volei în scoală, Editura Semne, Bucureşti.
    6. Dina, G., (2012), Volei în scoală, Editura SITECH, Craiova.
    7. Dragnea, A., (coord.), (2002), Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura FEST, Bucureşti.
    8. Dragnea, A., (coord.), (2006), Educaţie fizică şi sport - teorie şi didactică, Editura FEST, Bucureşti.
    9. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
    10. Epuran, M., Stănescu, M., (2013), Învăţarea motrică - aplicaţii în activităţi corporale, Editura Discobolul, Bucureşti.
    11. Grigore, V., (2003), Gimnastica. Manual pentru cursul de bază, Editura Bren, Bucureşti.
    12. Ghervan, P., (2014), Metodica handbalului în liceu, Editura Universităţii din Suceava.
    13. Ivan, C., Stoica, M., Ciobanu, C., (2010), Metodica formării deprinderilor motrice de bază, Editura Discobolul, Bucureşti.
    14. Moanţă, A., (2005), Baschet - metodică, Editura Alpha, Buzău.
    15. Motroc, I., (1996), Fotbal la copii şi juniori, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
    16. Negulescu, I., (2000), Handbal, tehnica jocului, Bucureşti.
    17. Orţănescu, D., (2008), Mijloacele gimnasticii de bază, Editura Universitaria, Craiova.
    18. Popescu, G., (2005), Gimnastica: pregătirii, educării, dezvoltării fizice generale, Editura Elisavaros, Bucureşti.
    19. Predescu, T., Moanţă, A., (2001), Baschetul în scoală. Instruire - învăţare, Editura Semne, Bucureşti.
    20. Programele şcolare pentru educaţie fizică şi sport (în vigoare).
    21. Raţă, G., (2008), Didactica educaţiei fizice şi sportului, Editura Pim, Iaşi.
    22. Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (în vigoare).
    23. Rinderiu, I., Dragomir, M., Albină, A., (2003), Atletism, Editura Universitaria, Craiova.
    24. Sistemul naţional şcolar de evaluare la educaţie fizică şi sport (1999), Bucureşti.
    25. Solomon, M., Grigore, V., Bedo, C. (1996), Gimnastica, Dom Impex, Târgovişte.
    26. Stănescu, M., (2012), Didactica educaţiei fizice, Editura Universitară, Bucureşti.
    27. Şerbănoiu, S., (2004), Metodica educaţiei fizice, Editura Cartea Universitară, Bucureşti.
    28. Teodorescu, S., Bota, A., (2011), Orientări actuale în predarea educaţiei fizice în învăţământul primar, Editura Discobolul, Bucureşti.
    29. Tudor, V., (2001), Evaluarea în educaţie fizică, Editura Printech, Bucureşti.

                                 MINISTERUL EDUCAŢIEI
                 CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                 CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
              CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                        PROGRAMA
                                         PENTRU
                               EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT -
                             PROFESORI ANTRENORI, ANTRENORI
                        CLUBURILE SPORTIVE ŞCOLARE, PALATELE ŞI
                                   CLUBURILE COPIILOR
                                     - Bucureşti -
                                          2023
    A. NOTA DE PREZENTARE
    Programa pentru Educaţie fizică şi sport - profesori antrenori, antrenori este elaborată pentru candidaţii la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
        Programa răspunde cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească aceşti candidaţi, care urmează să fie încadraţi pe un post didactic în învăţământul sportiv suplimentar.
        Profilul candidatului la acest concurs presupune cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale domeniului educaţiei fizice şi sportului, a tendinţelor noi în evoluţia disciplinei, aplicarea noilor direcţii ale didacticii şi ale metodicii predării-învăţării-evaluării disciplinelor sportive.
        De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
        Tematica ştiinţifică, tematica pentru metodica predării disciplinelor sportive şi bibliografia, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie reper pentru candidaţi în demersul susţinerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
        Competenţele şi conţinuturile programei sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice specifice învăţământului sportiv suplimentar.

    B. COMPETENŢELE SPECIFICE PROFESORULUI ANTRENOR, ANTRENORULUI
        ● Competenţele specifice profesorului antrenor, antrenorului, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învăţare-evaluare şi care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activităţii profesionale, sunt:
        ● Analizarea conţinuturilor ştiinţifice domeniului educaţie fizică şi sport;
        ● Utilizarea şi interpretarea informaţiei provenite din teoria şi didactica sportului;
        ● Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul educaţiei fizice şi sportului;
        ● Înţelegerea principiilor didacticii specifice sportului;
        ● Construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor la conţinuturi;
        ● Utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;
        ● Proiectarea conţinuturiior instruirii şi organizarea corespunzătoare a activităţilor didactice;
        ● Adecvarea demersurilor didactice la particularităţile de vârstă, gen, nivel de pregătire ale elevilor şi la condiţiile materiale;
        ● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor didactice;
        ● Înţelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activităţii sale;
        ● Cunoaşterea criteriilor de evaluare a activităţii sale şi integrarea acestora în conceperea şi realizarea activităţii didactice.

    C. CONŢINUTURILE PROGRAMEI
    C.I. TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - TEORIA SPORTULUI
    1. Noţiunile fundamentale din teoria sportului.
    2. Funcţiile sportului.
    3. Obiectivele sportului.
    4. Subsistemele sportului.
    5. Clasificarea sporturilor.
    6. Motricitatea la vârstele şcolarităţii.
    7. Stadiile antrenamentului sportiv.
    8. Selecţia pentru practicarea sportului.
    9. Componentele antrenamentului sportiv.
    10. Învăţarea motrică.
    11. Calităţile motrice.
    12. Mijloacele antrenamentului sportiv.
    13. Efortul în antrenamentul sportiv.
    14. Adaptarea în antrenamentul sportiv.
    15. Lecţia de antrenament sportiv.
    16. Principiile antrenamentului sportiv.
    17. Metodele de instruire în antrenamentul sportiv.
    18. Programarea şi planificarea antrenamentului sportiv.
    19. Forma sportivă şi periodizarea antrenamentului sportiv.
    20. Sistemul competiţional.

    C.II. TEME DIN METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR SPORTIVE - DIDACTICA SPORTULUI
    1. Utilizarea componentelor curriculumului naţional în disciplina sportivă de specializare.
    2. Elaborarea documentelor de planificare în antrenamentul sportiv.
    3. Stabilirea conţinuturilor (mijloace, formaţii de lucru, dozare, indicaţii metodice) pe componentele structurii lecţiei de antrenament sportiv.
    4. Modalităţi de respectare a principiilor antrenamentului sportiv în predarea disciplinei sportive de specializare.
    5. Specificul aplicării metodelor de instruire în predarea conţinuturilor specifice disciplinei sportive de specializare.
    6. Metodica dezvoltării calităţilor motrice de bază.
    7. Metodica dirijării efortului în lecţia de antrenament sportiv.
    8. Metode, mijloace şi formaţii de organizare a exersării pentru dezvoltarea calităţilor motrice specifice disciplinei sportive de specializare.
    9. Metode, mijloace şi formaţii de organizare a exersării pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea procedeelor tehnice specifice disciplinei sportive de specializare.
    10. Metodologia abordării componentelor programului de pregătire.


    D. BIBLIOGRAFIE
    1. Ababei, R., (2006), Teoria şi metodologia antrenamentului sportiv, vol. 1 şi 2., Editura Pim, Iaşi.
    2. Badea, D., (2001), Rugby. Fundamente teoretice şi metodice, FEST, Bucureşti.
    3. Cârstocea, V. şi colab., (2001), Schi. Teorie şi metodică, Editura Printech, Bucureşti.
    4. Cismaş, Gh., (1987), Lupte greco-române: Elemente de teorie şi metodica de antrenament, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
    5. Ciolcă, S., (2005), Capacitatea de performanţă în fotbal, Editura Cartea Universitară, Bucureşti.
    6. Cojocaru, V., (2002), Fotbal de la 6 la 18 ani: metodica pregătirii, Editura Axis Mundi, Bucureşti.
    7. Corlaci, I., (2013), Programarea şi planificarea în gimnastica artistică, Editura Discobolul, Bucureşti.
    8. Croitoru, D., (2000), Volei, A.N.E.F.S., Bucureşti.
    9. Deliu, D., (2002), Cursuri teoretico-metodice de arte marţiale, Editura Studenţească, Bucureşti.
    10. Dina, G., (2009), Volei - Metodica învăţării acţiunilor de apărare, Editura Moroşan, Bucureşti.
    11. Dina, G., (2012), Volei - Metodica învăţării acţiunilor de atac, Editura Moroşan, Bucureşti.
    12. Dragnea, A., (coord.), (2002), Teoria educaţiei fizice şi sportului, Editura FEST, Bucureşti.
    13. Dragnea, A., (coord.), (2006), Educaţie fizică şi sport - teorie şi didactică, Editura FEST, Bucureşti.
    14. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
    15. Dragnea, A., Teodorescu, S., (2002), Teoria sportului, Editura FEST, Bucureşti.
    16. Florescu, C., Mociani, V., (1983), Canotaj, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
    17. Ghiţescu, I.G., (2002), Baschet. Exerciţii pentru învăţarea tehnicii şi tacticii individuale, Editura Semne, Bucureşti.
    18. Grigore, V., (2001), Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura Semne, Bucureşti.
    19. Grigore, V., (coord.), (2001), Pregătire artistică în gimnastica de performanţă, A. N.E.F.S., Bucureşti.
    20. Hantău, C., (2000), Handbal, Editura Alpha, Buzău.
    21. Hantău, I., Bocioacă, L., (1998), Antrenamentul în judo. Pregătirea fizică şi tehnică, Editura Universităţii din Piteşti.
    22. Hâtru, D., (1984), Haltere - pregătirea copiilor şi juniorilor, Editura Sport -Turism, Bucureşti.
    23. Jinga, Gh., (2009), Abordări conceptuale privind metodica unitară de pregătire şi joc pentru echipele de copii, juniori şi seniori la hochei pe gheaţă, Editura Info Mega, Bucureşti.
    24. Jivan, I., (1999), Înot - tratat metodic, Editura Printech, Bucureşti.
    25. Macovei, S., (2007), Manual de gimnastică ritmică, Editura BREN, Bucureşti.
    26. Macovei, S., (1999), Gimnastica ritmică de performanţă, A.N.E.F.S., Bucureşti.
    27. Marinescu, Gh., (2000), Polo pe apă - tehnică, Editura Printech, Bucureşti.
    28. Marinescu, Gh., Frăţilă, C., Bălan, V., (2004), Polo pe apă. Editura Bren, Bucureşti.
    29. Moanţă, A., (2005), Baschet - metodică, Editura Alpha, Buzău.
    30. Moanţă, A., (2009), Baschet: pregătirea copiilor şi juniorilor, Editura Moroşan., Bucureşti.
    31. Moanţă, A., (coord), (2011), Selecţia pentru sportul de performanţă, Editura Discobolul, Bucureşti.
    32. Năstase, V., (2011), Dans sportiv. Metodologia performanţei, Editura Paralela45, Bucureşti.
    33. Motroc, I., (1996), Fotbal la copii şi juniori, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
    34. Negulescu, I., (2000), Handbal, tehnica jocului, Bucureşti.
    35. Orţănescu, C., (2006), Handbal. Instruirea tehnico - tactică de bază, Editura Universitaria, Craiova.
    36. Orţănescu D., (2008), Mijloacele gimnasticii de bază, Editura Universitaria, Craiova
    37. Pelin, F., (2001), Învăţarea tehnicii libere la schi fond - biatlon. Pregătirea competiţională, Editura Printech, Bucureşti.
    38. Pelin, F., (2007), Schi fond - Schi alpin, teorie şi metodică, Editura Printech, Bucureşti.
    39. Poenaru, S., (2002), Curs de scrimă, A.N.E.F.S., Bucureşti.
    40. Predescu, T., Ghiţescu G. (2002), Pregătirea echipelor de performanţă, Editura Semne, Bucureşti.
    41. Programele şcolare pentru disciplinele sportive predate la Pregătire sportivă practică (în vigoare).
    42. Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, a X-a, a XI- a, a XII-a (în vigoare).
    43. Rinderiu, I., Dragomir, M., Albină, A., (2003), Atletism, Editura Universitaria, Craiova.
    44. Stănescu, R., (2013), Tenis - fundamente teoretico - metodice, Editura Bren, Bucureşti.
    45. Stoica, M., (2000), Capacităţile motrice în atletism, Editura Printech, Bucureşti.
    46. Şerbănoiu, S. (2004), Metodica educaţiei fizice, Editura Cartea Universitară, Bucureşti.
    47. Teodorescu, S., (coord.), (2010), Planificare/monitorizare în antrenamentul copiilor şi juniorilor, Editura Discobolul, Bucureşti.
    48. Teodoru, M., (2000), Poziţii de tragere în tirul sportiv, Editura Printech, Bucureşti.
    49. Tudor, V., (2013), Măsurare şi evaluare în sport, Editura Discobolul, Bucureşti.
    50. Ţifrea, C., (2002), Teoria şi metodica atletismului, Editura Daveco, Bucureşti.
    51. Vasile, L., (2009). Înot - Metodica antrenamentului pe ramură de sport, Editura Moroşan, Bucureşti.

                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
                  CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                                  CONCURSUL NAŢIONAL
                      DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR
                    VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                    PROGRAMA PENTRU
                                  EDUCAŢIE MUZICALĂ ŞI
                             EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ
                                       Bucureşti
                                          2023

    NOTĂ DE PREZENTARE
        Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artistic care vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte - disciplina educaţie muzicală din învăţământul de cultură generală şi disciplinele din cadrul educaţiei muzicale specializate din învăţământul vocaţional cu profil artistic, specializarea muzică, după cum urmează: ansambluri vocale şi instrumentale, artă vocală (canto clasic şi canto popular), muzică instrumentală (pian, vioară, violă, violoncel, contrabas, chitară, harpă, flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot, trompetă, corn, trombon, tubă), studii muzicale teoretice (teoria muzicii, forme şi genuri muzicale, armonie, contrapunct, elemente de folclor), muzica de jazz-muzica uşoară/divertisment, corepetiţie.
        La elaborarea programei au fost luate în considerare documentele reglatoare din domeniul curricular, armonizarea cu nivelul de formare continuă din cadrul departamentelor de pregătire didactică şi de specialitate din cadrul universităţilor şi facultăţilor de artă şi nu în ultimul rând, opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică şi artistică.
        Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv-educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, cadrele didactice care vor preda discipline din cadrul educaţiei muzicale specializate susţin înaintea probei scrise şi o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit conform Metodologiei de concurs şi a Centralizatorului pe specialităţi. Astfel, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe:
    a) probă practică (conform anexei la Metodologia de mobilitate a personalului didactic şi a Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările);
    b) probă scrisă compusă din disciplinele prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educaţie muzicală şi Educaţie muzicală specializată.

        Prezenta programă are în vedere:
    - aprofundarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice a profesorului de educaţie muzicală sau educaţie muzicală specializată;
    – actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei muzicale în învăţământul de cultură generală şi de specialitate;
    – corelarea conţinuturilor de specialitate cu disciplinele din planul cadru prevăzut în curriculum- ul naţional în vigoare;
    – aplicarea didacticii specialităţii în activitatea la clasă, ţinând cont de ciclurile curriculare, dar şi de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din şcolile şi liceele de specialitate;
    – dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra, inter şi transdisciplinare a conţinuturilor şi deformare a unei culturi curriculare;
    – valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor/elevului, care să faciliteze învăţarea eficientă de către aceştia a conţinuturilor specifice disciplinei;
    – dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de metode, instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării.

        Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator avizat de artă sau viitor muzician, cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. Prin conţinuturile puse la dispoziţie de prezenta programă, profesorul de educaţie muzicală sau de educaţie muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură.
        Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale.

    COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC
    1. Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei şi operarea corectă şi adecvată cu limbajul specific necesar praxisului muzical şcolar, motivarea elevilor în/pentru formarea deprinderilor şi aptitudinilor specifice;
    2. Operarea cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă intra, inter şi transdisciplinară, ca o unitate a competenţei de specialitate în plan teoretic;
    3. Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive şi de adaptare a strategiilor didactice la conţinuturi;
    4. Utilizarea documentelor şcolare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei şcolare în vederea unui demers didactic eficient;
    5. Posedarea unei gândiri critice privitoare la creaţiile muzicale, având o atitudine reflexivă asupra muzicii, precum şi disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch;
    6. Deţinerea capacităţii de a comunica cu elevii;
    7. Capacitate de a funcţiona ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală şi naţională;
    8. Capacitate de proiectare, organizare, evaluare a unui eveniment artistic;
    9. Aplicarea de tehnici de muncă eficiente într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice;

    EDUCAŢIE MUZICALĂ
    Licee şi şcoli de cultură generală
        Discipline de specialitate:
    I. Teoria muzicii;
    I. Istoria muzicii universale şi româneşti;
    II. Forme şi genuri muzicale;
    III. Folclor muzical;
    IV. Didactica specialităţii.

    I. TEORIA MUZICII
    1. Sunetul muzical şi calităţile lui.
    2. Semiografia muzicală tradiţională şi cea modernă.
    3. Intervale muzicale: criterii de clasificare, exemple.
    4. Acordurile de trei şi patru sunete: criterii de clasificare, exemple.
    5. Ritmul şi metrul muzical: elemente constitutive; sisteme ritmice şi metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; exemple din literatura muzicală.
    6. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilităţi de abordare în interpretarea vocală şi instrumentală în procesul de educaţie muzicală: moduri populare româneşti
    7. Sistemul tonal funcţional: caracteristici generale ale sistemului tonal funcţional; raporturile dintre diferitele tonalităţi în cadrul creaţiei muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice; modulaţia în muzica secolelor XVII-XIX; exemplificări.
    8. Agogica şi dinamica muzicală: importanţă, exemplificări.
    9. Ornamentele muzicale şi utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări.

    II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI
    A. Istoria muzicii universale
    1. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii limbajului, context istoric, caracteristici şi cronologia perioadei. Apariţia şi evoluţia genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul: caracteristici, reprezentanţi.
    2. Barocul şi genurile muzicale reprezentative în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanţi: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Hendel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonică şi genurile reprezentative, creaţia instrumentală, importanţa sistemului temperat.
    3. Evoluţia spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria şi opera buffa la formele lirico-dramatice naţionale).
    4. Clasicismul muzical vienez - premise ale apariţiei (de la Domenico Scarlatti la fiii lui Johann Sebastian Bach; caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim); repere stilistice. Evoluţia genurilor muzicale: camerale, simfonice, vocal-instrumentale şi vocal-dramatice. Personalitatea, creaţia şi importanţa compozitorilor: Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven.
    5. Romantismul muzical: premise ale apariţiei, trăsături generale, forme şi genuri predilecte (programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor). Personalitatea şi creaţia compozitorilor secolului al XIX-lea: Franz Schubert, Hector Berlioz, Robert Schumann, Frederic Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, Giuseppe Verdi, Richard Wagner, F. M. Bartholdy, N. Paganini s.a.
    6. Şcolile muzicale naţionale europene în secolul al XIX-lea (rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească etc.): caracteristici, genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi.
    7. Diversitatea stilistică la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: Claude Debussy, Richard Strauss, Carl Orff, Arthur Honegger, Arnold Schtnberg, Anton Webern, Alban Berg, Cesar Franck, Anton Bruckner, Gustav Mahler etc.
    8. Culturi muzicale naţionale în secolul al XX-lea. Personalitatea şi creaţia compozitorilor reprezentativi: George Enescu, Igor Stravinsky, Bela Bartok s.a.
    9. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica de avangardă a secolului al XX-lea (muzica stockhastică, concretă şi electronică, sisteme muzicale de sinteză, aleatorismul, constructivismul etc.). Compozitori reprezentativi: Olivier Messiaen, John Cage, Iannis Xenakis, Pierre Boulez, Luigi Nono, Luciano Berio, Karlheinz Stockhausen s.a.
    10. Muzica de divertisment şi muzica uşoară a secolului al XX-lea; impactul promovării "muzicii noi" universale şi româneşti, în plan socio-cultural pe termen scurt, mediu şi lung, exemple.

    B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI
    1. Cultura muzicală românească de factură cultă şi evoluţia învăţământului muzical românesc şi a scolii naţionale de compoziţie în secolul al XIX-lea; formele specifice de manifestare a culturii naţionale, surse de inspiraţie folclorice, bizantine şi apusene care au stat la baza creaţiilor muzicale, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) şi compozitori reprezentativi.
    2. George Enescu - personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. Biografie şi creaţie; importanţa compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural naţional şi universal.
    3. Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale, viaţa concertistică etc. Creatori şi genuri abordate: exemple.
    4. Mijloace artistice, procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea şi sec al XXI - lea: Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Ştefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, W. Berger, Sigismund Toduţă, Tudor Jarda, Cornel Ţăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu,Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu şi alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti.


    III. FORME ŞI GENURI MUZICALE
    1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invenţiunea, fuga, variaţiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări.
    2. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale şi opera în creaţia contemporană românească şi universală. Caracteristicile şi analiza acestora ; exemple.

    IV. FOLCLOR MUZICAL
    1. Trăsături caracteristice ale muzicii populare româneşti; exemplificări.
    2. Elemente de structură a muzicii populare româneşti.
    3. Genuri ocazionale şi neocazionale,exemple.
    4. Folclorul, sursă de inspiraţie pentru creaţia muzicală cultă; trăsături generale, exemple

    V. DIDACTICA SPECIALITĂŢII
    1. Curriculum Naţional: terminologie, structura planului de învăţământ, a programelor şcolare,curriculum la decizia şcolii, cicluri curriculare.
    2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică - specificitatea acesteia prin:
        ● formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale;
        ● formarea şi dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii;
        ● pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare, spectacole ocazionale, concursuri etc.);

    3. Proiectarea - demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală:
        ● cunoaşterea programei şcolare: structura acesteia, definirea şi corelarea elementelor de structură a programei şcolare;
        ● proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente etc;
        ● strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare; exemplu: ritmul, măsuri, cântecul după auz, iniţiere instrumentală, audiţie muzicală activă etc.;
        ● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.

    4. Metode şi mijloace didactice specifice:
        ● metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj, a unui cântec, a unui instrument muzical;
        ● importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate;

    5. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental;
        ● stabilirea repertoriului vocal/instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală, particularităţile de vârstă etc.;
        ● selectarea repertoriului în funcţie de diferitele manifestări artistice din şcoală (activităţi ocazionate de diferite evenimente, concurs interşcolar, judeţean, naţional, internaţional);

    6. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale; locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic; procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică şi formarea elevului-consumator de muzică avizat.
    7. Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, gramatică, istorie, geografie, educaţie plastică, educaţie fizică, arta actorului etc.)
    8. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală;
        ● modalităţi de dezvoltare a creativităţii.
        ● formarea gândirii critice, reflexive, autonome şi creative.

    9. Evaluarea în cadrul activităţilor de educaţie muzicală/ studii teoretice muzicale:
        ● definiţia evaluării, funcţiile acesteia şi rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală;
        ● metode, instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală;
        ● demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală.

    10. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:
        ● caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev:
        ● tipuri de relaţii.



    EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

    Şcoli şi licee vocaţionale cu profil artistic
        Disciplinele:
    I. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI
    II. FORME ŞI GENURI MUZICALE
    III. DIDACTICA SPECIALITĂŢII

    I. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ŞI ROMÂNEŞTI
    A. Istoria muzicii universale
    1. Renaşterea muzicală: estetica înnoirii limbajului, context istoric, caracteristici şi cronologia perioadei. Apariţia şi evoluţia genurilor muzicale: madrigalul, motetul, missa, chansonul, liedul: caracteristici, reprezentanţi.
    2. Barocul şi genurile muzicale reprezentative în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, reprezentanţi: Antonio Vivaldi, Jean-Philippe Rameau, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Hendel etc. Personalitatea lui Johann Sebastian Bach - scriitura polifonică şi genurile reprezentative, creaţia instrumentală, importanţa sistemului temperat.
    3. Evoluţia spectacolului vocal-dramatic în secolul al XVIII-lea (de la opera seria şi opera buffa la formele lirico-dramatice naţionale).
    4. Clasicismul muzical vienez - premise ale apariţiei (de la Domenico Scarlatti la fiii lui Johann Sebastian Bach; caracteristicile şi reprezentanţii Şcolii de la Mannheim); repere stilistice. Evoluţia genurilor muzicale: camerale, simfonice, vocal-instrumentale şi vocal-dramatice. Personalitatea, creaţia şi importanţa compozitorilor: Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven.
    5. Romantismul muzical: premise ale apariţiei, trăsături generale, forme şi genuri predilecte (programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluţia şi perfecţionarea instrumentelor). Personalitatea şi creaţia compozitorilor secolului al XIX-lea: Franz Schubert, Hector Berlioz, Robert Schumann, Frederic Chopin, Franz Liszt, Johannes Brahms, Piotr Ilici Ceaikovski, Giuseppe Verdi, Richard Wagner, F. M. Bartholdy, N. Paganini s.a.
    6. Şcolile muzicale naţionale europene în secolul al XIX-lea (rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească etc.): caracteristici, genuri predilecte şi compozitorii reprezentativi.
    7. Diversitatea stilistică la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: Claude Debussy, Richard Strauss, Carl Orff, Arthur Honegger, Arnold Schtnberg, Anton Webern, Alban Berg, Cesar Franck, Anton Bruckner, Gustav Mahler etc.
    8. Culturi muzicale naţionale în secolul al XX-lea. Personalitatea şi creaţia compozitorilor reprezentativi: George Enescu, Igor Stravinsky, Bela Bartok s.a.
    9. Orientări stilistice şi opţiuni creatoare în muzica de avangardă a secolului al XX-lea (muzica stockhastică, concretă şi electronică, sisteme muzicale de sinteză, aleatorismul, constructivismul etc.). Compozitori reprezentativi: Olivier Messiaen, John Cage, Iannis Xenakis, Pierre Boulez, Luigi Nono, Luciano Berio, Karlheinz Stockhausen s.a.
    10. Muzica de divertisment şi muzica uşoară a secolului al XX-lea; impactul promovării "muzicii noi" universale şi româneşti, în plan socio-cultural pe termen scurt, mediu şi lung, exemple.

    B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI
    1. Cultura muzicală românească de factură cultă şi evoluţia învăţământului muzical românesc şi a şcolii naţionale de compoziţie în secolul al XIX-lea; formele specifice de manifestare a culturii naţionale, surse de inspiraţie folclorice, bizantine şi apusene care au stat la baza creaţiilor muzicale, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) şi compozitori reprezentativi.
    2. George Enescu - personalitate complexă a culturii româneşti şi universale. Biografie şi creaţie; importanţa compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural naţional şi universal.
    3. Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituţii muzicale, viaţa concertistică etc. Creatori şi genuri abordate: exemple.
    4. Mijloace artistice, procedee stilistice şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea şi sec al XXI - lea: Ion Dumitrescu, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Aurel Stroe, Ştefan Niculescu, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, W. Berger, Sigismund Toduţă, Tudor Jarda, Cornel Ţăranu, Miriam Marbe, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Vasile Spătărelu,Achim Stoia, Doru Popovici, Dan Dediu, Adrian Iorgulescu şi alţi reprezentanţi ai şcolii muzicale contemporane româneşti.


    II. FORME ŞI GENURI MUZICALE
    1. Principalele forme muzicale: lied, menuet, scherzo, rondo, invenţiunea, fuga, variaţiunea, sonata; caracteristici, structură arhitectonică, exemplificări.
    2. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale şi opera în creaţia contemporană românească şi universală, caracteristicile şi analiza acestora.

    III. DIDACTICA SPECIALITĂŢII
    1. Curriculum Naţional: terminologie, structura planului de învăţământ, a programelor şcolare,curriculum la decizia şcolii, cicluri curriculare.
    2. Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. Caracterul formativ- educativ al procesului de învăţământ: lecţia de muzică - specificitatea acesteia prin:
        ● formarea şi dezvoltarea gândirii autonome şi critice prin receptarea şi interpretarea creaţiilor muzicale;
        ● formarea şi dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viaţa individului şi a societăţii;
        ● pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public prilejuită de diferite evenimente (serbări şcolare, spectacole ocazionale, concursuri etc.);

    3. Proiectarea - demers de organizare anticipată a activităţii didactice în lecţia de educaţia muzicală:
        ● cunoaşterea programei şcolare: structura acesteia, definirea şi corelarea elementelor de structură a programei şcolare;
        ● proiectarea unităţilor de învăţare prin prisma realizării competenţelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente etc;
        ● strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educaţie muzicală: procedee de predare a unor unităţi de învăţare; exemplu: ritmul, măsuri, cântecul după auz, iniţiere instrumentală, audiţie muzicală activă etc.;
        ● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.

    4. Metode şi mijloace didactice specifice:
        ● metode de învăţământ adecvate lecţiei de educaţie muzicală utilizate pentru învăţarea unor elemente de limbaj, a unui cântec, a unui instrument muzical;
        ● importanţa utilizării mijloacelor de învăţământ necesare pentru realizarea unei lecţii de calitate;

    5. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental;
        ● stabilirea repertoriului vocal/instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală, particularităţile de vârstă etc.;
        ● selectarea repertoriului în funcţie de diferitele manifestări artistice din şcoală (activităţi ocazionate de diferite evenimente, concurs interşcolar, judeţean, naţional, internaţional);

    6. Audiţia muzicală: act de educare a sensibilităţii auditive, afective, de formare a capacităţii de selectare a valorilor muzicale; locul şi rolul audiţiei muzicale în formarea şi dezvoltarea gustului estetic; procedee de audiţie activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin şi pentru muzică şi formarea elevului-consumator de muzică avizat.
    7. Lecţia de educaţie muzicală: corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, gramatică, istorie, geografie, educaţie plastică, educaţie fizică, arta actorului etc.)
    8. Creativitatea în lecţia de educaţie muzicală;
        ● modalităţi de dezvoltare a creativităţii.
        ● formarea gândirii critice, reflexive, autonome şi creative.

    9. Evaluarea la ora de educaţie muzicală:
        ● definiţia evaluării, funcţiile acesteia şi rolul evaluării în procesul de învăţământ şi în special în lecţia de educaţie muzicală;
        ● metode, instrumente de evaluare specifice lecţiei de educaţie muzicală;
        ● demonstrarea eficienţei evaluării în lecţia de educaţie muzicală.

    10. Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ:
        ● caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor-elev:
        ● tipuri de relaţii.

        Notă : Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialităţii vor fi tratate în funcţie de specialitatea candidatului şi vor cuprinde exemple din practica personală.


    BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE
    1. Alexandrescu, D., Curs de teoria muzicii ,vol. I, II, Editura Kity 1997;
    2. Alexandru, T., Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, Bucureşti, 19S0, 19S2;
    3. Avesalon, I., Metodica predării şi studiului instrumentelor de suflat şi percuţie, Lito, Conservatorul "C. Porumbescu", Bucureşti, 19S0;
    4. Barbu-Bucur, S., Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României, Editura Muzicală, Bucureşti, 19S9;
    5. Barta, C., Curs de metodica predării şi a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuş), Lito,Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 19S7 (ed. a II-a revizuită);
    6. Bentoiu, P., Capodopere enesciene, Editura Muzicală, Bucureşti, 1999;
    7. Berger W., Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală, 19S1;
    8. Berger, G.W., Estetica sonatei romantice, Editura Muzicală, Bucureşti, 19S3;
    9. Bughici, D., Forme şi genuri muzicale Editura Muzicală, Bucureşti, 19S0;
    10. Ciobanu, Maia, Forme muzicale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005;
    11. Ciocan, D., Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1988;
    12. Ciortea, T., Cvartetele lui Beethoven, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986;
    13. Comişel, E., Studii de etno muzicologie, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986;
    14. Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 2007;
    15. Cosma, O. L., Hronicul muzicii româneşti vol I-IX, Editura Muzicală, Bucureşti, 1973 - 1991;
    16. Cumpătă, D., Elemente de metodică a studiului şi predării instrumentelor cu coarde, Editura Academiei de Muzică, Bucureşti, 1997;
    17. Dediu-Sandu, V., Muzica românească între 1944-2000, Editura Muzicală, Bucureşti, 2002;
    18. Denizeau, G., Să înţelegem şi să identificăm genurile muzicale, editura meridiane - Larousse, 2000
    19. Diaconu, A., Teoria superioară a muzicii, Lito Conservatorul G. Enescu Iaşi, 1984 Dicţionar de termeni muzicali Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti ,1984
    20. Duţică, Gh., Universul gândirii polimodale, Editura Junimea, 2004
    21. Giuleanu, V., Tratat de teoria superioară a muzicii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986
    22. Grove's, G., Dicţionary of Music and musicians, Editura Blom, London, 1994
    23. Herman, V., Formele muzicii vechi europene, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
    24. Herman, V., Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul "G.Dima", Cluj-Napoca, 1978
    25. Herman, V., Formele muzicii clasicilor vienezi, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
    26. Herman, V., Originile şi dezvoltarea formelor muzicale, Editura Muzicală Bucureşti, 1982
    27. Iarosevici, Gh., Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1962
    28. Iliuţ, V., O carte a stilurilor muzicale, Editura Academiei de Muzică, Bucureşti, 1996
    29. Ionescu, C., Psihologia muzicii (vol. I), Editura Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Bucureşti, 1982
    30. Minei, I., Pitiş, A., Teoria comportamentului pianistic, Editura Sf. Gheorghe Vechi, Bucureşti, 1997
    31. Minei, I., Pitiş, A., Tratat de artă pianistică, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982
    32. Oprea Gh., Curs de folclor, Editura Muzicală, Bucureşti, 2002
    33. Răducanu, D. M., Metodica studiului şi predării pianului, Lito Conservatorul George Enescu, Iaşi, 1977
    34. Răducanu, D.M., Principiile de didactică instrumentală, Editura Moldova, Iaşi, 1994
    35. Rîpă, C., Teoria Superioară a muzicii vol. II- Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh.Dima, Cluj 2008
    36. Szenik, I., Studii de etnomuzicologie, Vol. I-III, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
    37. Ştefănescu, I., Istoria muzicii universale vol. I-IV, Fundaţia Culturală Română, 1995-2002
    38. Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, ediţia a II-a, Editura fundaţia românia de Mâine, Bucureşti, 2008
    39. Timariu, V., Analiza muzicală între conştiinţa de gen şi conştiinţa de formă, Editura Universităţii din Oradea, 2003
    40. Timariu, V., Dicţionar noţional şi terminologic, Editura Universităţii din Oradea, 2004
    41. Toduţă, S., Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Editura Muzicală, Bucureşti, 1960-1979
    42. Teodorescu-Ciocănea, L., Tratat de forme şi analize muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005
    43. Vancea, Z., Creaţia muzicală românească, sec. XIX-XX, Editura Muzicală Bucureşti, 1989
    44. Vieru, A., Cartea modurilor, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978
    45. Voiculescu, D., Polifonia secolului xx, Editura Muzicală, 2005
    46. Voiculescu, D., Fuga în creaţia lui J.S.Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000
    47. https://cpciasi.wordpress.com/

    BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂŢII
    1. Bârzea, C., Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
    2. Călin, M., Procesul instructiv-educativ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
    3. Călin, Dragoş, Coman, Lavinia, Vasile, Vasile, îndrumar metodic, Editura Universităţii Naţionale de Muzică, Bucureşti, 2009
    4. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
    5. Coman, Lavinia, Pianistica modernă, Editura Universităţii Naţionale de Muzică, Bucureşti, 2007
    6. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996
    7. Cristea, G., Managementul lecţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007
    8. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, 1998
    9. Cristea, S., Fundamentele pedagogice ale reformei învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1994
    10. Chircev, E., Sisteme de educaţie muzicală, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2008
    11. Csire, Iosif, Educaţia muzicală din perspectiva creativităţii, Editura Univ. Muzică Bucureşti 1998
    12. Cucoş, C., Pedagogie şi axiologie, Editura Polirom, Iaşi, 1995
    13. Gârboveanu, M., Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
    14. Geissler, E.G., Mijloace de educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
    15. Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001
    16. Gorgăneanu-Meteşan Lucia Crinela, Didactica educaţiei muzicale specializate, Editura Muzicală, Bucureşti, 2011
    17. Ionescu, C-tin, Psihologia muzicii, Editura Muzicală, Bucureşti, 1984 Ionescu, M., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995
    18. Ionescu, M., Previziune şi control în procesul didactic, Editura Dacia, Cluj, 1979
    19. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
    20. Lupu, J., Educarea auzului muzical dificil, Editura Muzicală, Bucureşti, 1988
    21. Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Consiliul Naţional pentru Curriculum Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară arte, Bucureşti 2002
    22. Ministerul Educaţiei, Curriculum Naţional, Bucureşti, 1999
    23. Munteanu, Gabriela, Didactica educaţiei muzicale, ediţia a II-a, Editura Fundaţia România de mâine, Bucureşti, 2007
    24. Munteanu, Gabriela, Modele de educaţie muzicală, Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2008
    25. Munteanu, Gabriela, Sisteme de educaţie muzicală, Editura Fundaţia România de Mâine, Bucureşti 2008
    26. Neacşu, I., Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura Militară, Bucureşti, 1990
    27. Piaget, J., Psihologia copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
    28. Planchard, E., Pedagogia şcolară contemporană, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
    29. Popescu-Mihăieşti, Al., învăţarea şcolară, Rev. "Învăţământul primar" nr. 1-2, Bucureşti, 1995
    30. xxx, Psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1995
    31. Preda, V., îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj-Napoca, 1999
    32. Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
    33. Radu, I., Experienţa didactică şi creativitate, Editura Dacia
    34. Radu, I. T., Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2001
    35. Strungă, C., Evaluarea şcolară, Editura de Vest, Timişoara, 1999
    36. Vasile, Vasile, Metodica educaţiei muzicale, ediţia a II-a Editura Muzicală, Bucureşti, 2004
    37. xxx, Normative de dotare cu mijloace de învăţământ, MEN, Bucureşti, 1993
    38. xxx, Dicţionar de pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979
        NOTĂ:
        Sunt obligatorii documentele şcolare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe şcolare şi manualele cuprinse în Catalogul manualelor şcolare, valabile în învăţământul preuniversitar în anul susţinerii concursului.

                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
                  CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                                   CONCURSUL NAŢIONAL
                      DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR
                    VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                    PROGRAMA PENTRU
                                     KINETOTERAPIE
                                     - Bucureşti -
                                          2023
    A. NOTA DE PREZENTARE
        Programa pentru Kinetoterapie este elaborată pentru candidaţii la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
        Programa răspunde cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească aceşti candidaţi, care urmează să fie încadraţi pe un post didactic în învăţământul preuniversitar.
        Profilul candidatului la acest concurs presupune cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale kinetoterapiei, a tendinţelor noi în evoluţia disciplinei, aplicarea noilor direcţii ale didacticii specifice, contribuind la îndeplinirea dezideratului prezentei programe - ocuparea posturilor didactice în specializarea Kinetoterapie cu cadre didactice competente în aprecierea gradului deficienţelor fizice, tulburărilor psihoneuromotorii şi senzoriale, precum şi a disfuncţiilor cardio-vasculare, respiratorii şi endocrine, prin examinări antropometrice, somato-funcţionale şi teste speciale.
        De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare.
        Tematica ştiinţifică, tematica pentru didactica specifică kinetoterapiei şi bibliografia, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie un reper pentru candidaţi - absolvenţi ai învăţământului superior de profil - în demersul susţinerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
        Programa de kinetoterapie este elaborată în acord cu specificul activităţilor desfăşurate în unităţile de învăţământ special.
        În proiectarea activităţilor didactice şi pe parcursul desfăşurării acestora, cadrul didactic trebuie să ţină cont de particularităţile de dezvoltare psihoneuromotorie, de vârsta elevilor, tipul deficienţei şi de resursele materiale şi umane de care dispune.

    B. COMPETENŢELE SPECIFICE CADRULUI DIDACTIC CU SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE
        Competenţele specifice cadrului didactice cu specializarea Kinetoterapie, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învăţare-evaluare şi care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activităţii profesionale, sunt:
        ● Analizarea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei Kinetoterapie;
        ● Utilizarea şi interpretarea informaţiei provenite din teoria şi didactica disciplinei;
        ● Utilizarea adecvată a conceptelor din kinetoterapie;
        ● Înţelegerea principiilor didacticii specifice kinetoterapiei;
        ● Utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;
        ● Proiectarea conţinuturilor şi organizarea corespunzătoare a activităţilor;
        ● Cunoaşterea legilor creşterii şi dezvoltării, a legilor mişcării, în vederea adecvării demersurilor didactice la particularităţile legate de vârstă, gen, nivel de dezvoltare psihomotorie, grad al deficienţei, nivel de pregătire a elevilor şi la condiţiile materiale;
        ● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor;
        ● Înţelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activităţii sale.


    C. CONŢINUTURILE PROGRAMEI
    C.I. TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ - NOŢIUNI TEORETICE DIN KINETOTERAPIE
    1. Particularităţile şi obiectivele kinetoterapiei.
    2. Bazele kinetoterapiei.
    3. Principiile generale în aplicarea tratamentului.
    4. Mijloacele kinetoterapiei.
    5. Parametrii efortului fizic în kinetoterapie.
    6. Măsurare şi evaluare.
    7. Kineto profilaxia.
    8. Tehnici şi metode în kinetoterapie.
    9. Aliniamentul şi postura corectă a corpului-prevenirea şi corectarea deficienţelor fizice la elevi.
    10. Controlul motor: cortexul senzorio-motor şi structurile supramedulare cu rol în controlul motor. Formarea controlului motor: controlul muscular, coordonarea şi echilibrul, reflexe şi reacţii motorii.
    11. Adaptările fiziologice şi morfologice ale structurilor sistemului nervos, aparatului locomotor, aparatului respirator şi cardio-vascular la efort.
    12. Dezvoltarea psihoneuromotorie a copilului: aptitudinile motrice, deprinderile şi priceperile motrice, deprinderile atitudinale.
    13. Tulburările funcţiei respiratorii.
    14. Kinetoterapia în tratamentul sechelelor post-traumatice şi post-operatorii, în afecţiunile reumatologice şi în afecţiunile neurologice centrale şi periferice.

    C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA KINETOTERAPIEI
    1. Modalităţi de respectare a principiilor didactice în aplicarea mijloacelor kinetoterapiei.
    2. Stabilirea conţinuturilor pentru tratamentul corectiv al deficienţelor fizice ale elevilor.
    3. Aplicarea metodelor şi tehnicilor de evaluare în kinetoterapie.
    4. Utilizarea procedeelor şi metodelor de corectare a posturii şi aliniamentului corporal şi de reeducare neuromotorie.
    5. Aplicarea metodelor speciale în kinetoterapie.
    6. Organizarea, proiectarea şi conducerea activităţii în kinetoterapie. Funcţiile proiectării didactice.


    D. BIBLIOGRAFIE
    1. Baciu, C. şi colab., (1981), Kinetoterapie pre- şi postoperatorie, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
    2. Ciolcă, C., (2012), Elemente de metodologia instruirii aplicate în Kinetoterapie, Editura Universitară, Bucureşti.
    3. Cordun, M., (1999), Kinetologie medicală, Editura AXA, Bucureşti.
    4. Cordun, M., (2009), Kinantropometrie, Editura CD Press, Bucureşti.
    5. Drăgan, I., (2002), Medicină sportivă aplicată, Editura Medicală, Bucureşti.
    6. Fozza C., A., (2002), Îndrumar pentru corectarea deficienţelor fizice, Editura Fundaţia România de mâine, Bucureşti.
    7. Jianu, M., (2006), Noţiuni practice de ortopedie pediatrică de la nou-născut la adolescent, Pro Editură şi Tipografie, Bucureşti.
    8. Kiss, I., (1999), Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului locomotor, Editura Medicală, Bucureşti.
    9. Marcu, V., (1995), Bazele teoretice ale exerciţiului fizic în kinetoterapie, Editura Universităţii din Oradea, Oradea.
    10. Marcu, V., Dan, M., (coord.), (2006), Kinetoterapie/Pshysiotherapy, Editura Universităţii din Oradea, Oradea.
    11. Plas, F., Hargon, E., (2001), Kinetoterapie activă. Exerciţii terapeutice, Editura Polirom, Bucureşti
    12. Robănescu, N., (1999), Reeducarea neuromotorie, Editura Medicală, Bucureşti.
    13. Sbenghe, T., (1999), Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală, Bucureşti.
    14. Sbenghe, T., (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti.
    15. Sbenghe, T., (1981), Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicală, Bucureşti.
    16. Sidenco, E.L., 2003, Masajul în kinetoterapie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

                             MINISTERUL EDUCAŢIEI
                  CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                             CONCURSUL NAŢIONAL
                     DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
              CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                        PROGRAMA
                                         PENTRU
           LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI
                  UNIVERSALĂ PENTRU COPII, INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE -
                        EDUCAŢIE TIMPURIE
                     şi CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE
                   A COPIILOR SUB 3 ANI, METODICA DESFĂŞURĂRII
          ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ
                         şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
                         INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA
                                         ROMÂNĂ
                                 EDUCATOR-PUERICULTOR
                               (ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ)
                                     - Bucureşti -
                                          2023
    1. NOTA DE PREZENTARE
        Cea mai rapidă perioadă de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de viaţă, determinând în mod semnificativ structurile intelectuale, emoţionale, fizice-imunologice şi funcţiile sociale. (Judith L. Evans, Robert G. Myers, Ellen M Ilfeld).
        Educatorul-puericultor este persoana calificată pentru nivelul de educaţie antepreşcolară (0-3 ani), derulată în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă. Activitate desfăşurată de educatorul-puericultor este deosebit de complexă, îmbinând atât roluri specifice profesiei didactice, cât şi roluri de îngrijire şi de nutriţie, ţinând cont de necesitatea unei abordări unitare a dezvoltării copilului mic. De altfel, documentul în cuprinsul căruia este detaliat cadru de referinţă comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sănătate, protecţia copilului şi educaţie), în vederea abordării copilului din aceeaşi perspectivă integrată, este reprezentat de Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT).
        Educatorul-puericultor are ca beneficiar copilul mic, de la naştere la 3 ani, în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor cu acesta trebuind să ţină cont de particularităţile dezvoltării psihologice şi de vârstă ale copiilor, dar şi de resursele materiale şi umane avute la dispoziţie şi de idealul de dezvoltare a societăţii româneşti, în context european.
        Prezenta programă se adresează candidaţilor care se prezintă la Concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, la specializarea Educator-puericultor, în limba bulgară maternă. Programa este elaborată în aşa fel încât candidaţii să demonstreze competenţele necesare activităţii didactice din perspectiva curriculumului specific şi a proiectării unui demers didactic calitativ, răspunzând, în acelaşi timp, şi cerinţelor profilului absolventului de învăţământ vocaţional, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea educator-puericultor. Acest profil presupune cunoaşterea conţinuturilor fundamentale de limbă şi literatură română, de limbă şi literatură bulgară maternă, a noilor tendinţe în evoluţia educaţiei timpurii, atât din punct de vedere al pedagogiei, cât şi al curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, dar şi aplicarea noilor direcţii ale metodicii desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor instructiv-educative, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
        Structura prezentei programe este următoarea:
    1. Nota de prezentare;
    2. Competenţele cadrului didactic de specialitate;
    3. Tematica pentru Limba şi literatura bulgară maternă;
    4. Tematica pentru Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani;
    6. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba bulgară maternă;
    7. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română.


    2. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
        Competenţele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar la această specializare, sunt competenţe pe care educatorul-puericultor trebuie să şi le dezvolte pe tot parcursul activităţii profesionale şi să le dovedească pe parcursul desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. Complexitatea activităţii educatorului-puericultor conduce la împărţirea competenţelor acestuia pe mai multe paliere, care vizează fiecare aspect în parte. Astfel, prezenta programă urmăreşte evaluarea nivelului de dezvoltare a competenţelor educatorului-puericultor printre care se numără cele de comunicare şi de relaţionare, a celor metodologice, de evaluare şi de autoevaluare a activităţii didactice, a celor psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, precum şi a competenţelor de management al carierei.
        Aşadar, competenţele educatorului-puericultor, evaluate în cadrul Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sunt:
        ● utilizarea conceptelor şi a teoriilor moderne în domeniu, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale copilului mic;
        ● aplicarea cunoştinţelor de didactică, de psihologie şi pedagogie, specifice educaţiei timpurii, în proiectarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative în creşă;
        ● proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu specificul grupei la care îşi desfăşoară activitatea;
        ● utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării activităţii instructiv- educative în creşă, care să pună accent pe libertatea şi creativitatea copilului;
        ● aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării şi facilitării procesului de socializare a acestora;
        ● alegerea unor metode şi tehnici didactice moderne şi cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului mic în activitate;
        ● valorizarea, din punct de vedere educativ, a experienţelor copiilor mici şi a intervenţiilor acestora;
        ● centrare pe formarea personalităţii copilului mic, în ansamblu, prin individualizarea conţinuturilor şi a metodelor educative;
        ● manifestarea unei atitudini empatice şi de sprijin/suport faţă de nevoile individuale, generale şi de moment ale antepreşcolarilor;
        ● proiectarea eficientă a formelor de evaluare şi adaptarea conţinuturilor de predare în funcţie de rezultatele evaluării;
        ● selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/de grup;
        ● utilizarea autoevaluării pentru îmbunătăţirea procesului didactic;
        ● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniţă-familie-comunitate pe probleme educative (educaţie nonformală/ informală);
        ● operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii.


    3. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ
    A. LIMBA BULGARĂ
    - Elemente de fonetică şi fonologie.
    – Aspecte contrastive cu limba română.
    – Morfologie.
    – Părţile de vorbire flexibile: definiţia, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma şi neflexibile.
    – Probleme de punctuaţie şi ortografie.
    – Aspecte contrastive cu limba română.

    B. LITERATURA BULGARĂ (a se vedea imaginea asociată)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA BULGARĂ MATERNĂ
        Bibliografie orientativă - Limba şi literatura bulgară
    ● Dinekov P. Istoria na starata balgarska literatura, Sofia, 1961.
        ● Mihăilă G. Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi, Bucureşti, 1972.
    ● Rusev P. Grigorii Tamblak v Rumania i starata rumanska literatura, Sofia, 1966.
    ● Dinekov P. Balgarski vazrojdenti, Sofia, 1963.
        ● Fotiade, Laura - Baz Locul lui Iordan Iovkov în relaţiile literare româno-bulgare din secolul al Xi-lea, în "Studii de literatura universală", vol. III, Bucureşti, 1961, p.237-255.
        ● Iufu Zl. şi Fotiade L. Antologie de texte din literatura bulgară, Bucureşti, 1962.
        ● Iufu Zl., Zavera D. Răspândirea literaturii bulgare moderne în România până la 1944, în "Romanoslavica", 1963, IX, (p.447-483).
    ● Zarev P. Panorama na balgarskata literatura, vol. I, partea I şi II, 1966, 1967; ed. II, 1970.
        ● Iufu Zl. Oglindirea realităţii româneşti în opera lui L. Karavelov, în "Analele Universităţii Bucureşti", Filologie, nr. 23, 1961, p.50.
        ● D. Zavera Prelegeri de literatura bulgara, Bucureşti, 1978.
        ● D. Zavera Prelegeri de folclor comparat român-bulgar (Cântece haiduceşti), Bucureşti, 1979.
        ● ***Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).


    4. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    A. LIMBA ROMÂNĂ
        ● Fonetică şi vocabular
    - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
    – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
    – Despărţirea cuvintelor în silabe.
    – Omografe, omofone. Accentul.
    – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
    – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
    – Paronimele frecvente. Pleonasmul.

        ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
    - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie.
    – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie.
    – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului.
    – Pronumele în propoziţie.
    – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii.
    – Adverbul în propoziţie.
    – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură.

        ● Propoziţia
    - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
    – Propoziţia principală/propoziţia secundară.

        ● Fraza
    - Propoziţia regentă/elementul regent.


    B. LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor.
        ● Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur.

        ● Creaţia cultă
    a. Genul liric
    - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi).
    – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop).

    b. Genul epic
    - în versuri:
        ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica);
        ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

    – în proză:
        ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);
        ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);
        ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);
        ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă).



        Notă: Componenta Limba şi literatura română şi universală pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
        ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori;
        ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând scriitorilor prevăzuţi în prezenta programă de concurs.



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Bibliografie orientativă - Limba română
        ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
        ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009.
        ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017.
        ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019.
        ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
        ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/
        ● www.subiecte.edu.ro

        Bibliografie orientativă - Literatura română
        ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor si poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.
        ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003.
    ● Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997.
        ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.
        ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md).
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● www.enciclopediavirtuala.ro
        ● http://ro.literaryframework.eu/
        ● www.romanianvoice.com/poezii/
        ● www.cartiaudio.eu
        ● www.biblior.net
        ● www.subiecte.edu.ro


    5. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI
        ● Educaţie, inovaţie si reformă
    - Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile educaţii
    – Educaţia timpurie - dimensiune a învăţării pe tot parcursul vieţii
    – Alternative educaţionale în educaţia timpurie
    – Tranziţia copilului mic din familie la creşă şi/sau grădiniţă

        ● Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalităţii umane - interacţiuni si dominante
    - Conceptul de dezvoltare şi conceptul de educabilitate
    – Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalităţii
    – Mediul, factor extern al dezvoltării personalităţii
    – Educaţia - factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influenţelor educative la vârstele timpurii
    – Metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate si igienă personală; Dezvoltarea socio-emoţională; Capacităţi si atitudini în învăţare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării si premisele citirii si scrierii; Dezvoltarea cognitivă si cunoaşterea lumii)

        ● Proiectarea didactică în învăţământul antepreşcolar
    - Conceptul de proiectare didactică; funcţiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice
    – Produsele curriculare fundamentale: plan de învăţământ, programă şcolară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul didactic

        ● Joc si învăţare în educaţia timpurie
    - Joc şi învăţare - delimitări conceptuale
    – Jocul ca activitate fundamentală a copilului: evoluţia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului în activităţile ludice; cerinţe generale privind organizarea spaţiului fizic pentru educaţia şi dezvoltarea copilului de la naştere la 3 ani
    – Tipuri de jocuri specifice vârstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de construcţii, jocuri-mimă, jocuri muzicale, jocuri de rol
    – Jucăria şi rolul ei psihopedagogie: semnificaţia jucăriei pentru copil, rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului
    – Jocul ca mijloc de explorare şi experimentare
    – Aspecte psihopedagogice ale învăţării de la 0-3 ani
    – Relaţia dezvoltare-învăţare: teorii ale învăţării (J. Piaget, L.S. Vîgotski, Maria Montessori etc.) şi tipuri de învăţare
    – Învăţarea centrată pe copil
    – Direcţii ale diferenţierii intervenţiilor educaţionale/experienţelor de învăţare: diferenţierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalităţilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic şi psihologic, diferenţierea experienţelor de învăţare şi dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferenţierii intervenţiilor de îngrijire şi educaţie la copiii mici
    – Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă

        ● Managementul grupurilor de copii
    - Dinamica relaţiilor în grupul de copii (relaţia copil - copil, relaţia copil - educator- puericultor)
    – Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi)
    – Rolul cadrului didactic în proiectarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor ludice şi de învăţare: includerea activităţilor ludice alese în programul grupei, pregătirea activităţilor ludice şi de învăţare, modalităţi de evaluare şi monitorizare a activităţilor
    – Colaborarea cu părinţii, colegii, cu alte categorii profesionale şi comunitatea

        ● Copiii cu cerinţe educative speciale (CES) în cresă
    - Servicii integrate şi incluzive în educaţia timpurie
    – Colaborarea cu părinţii şi cu alte categorii profesionale de sprijin

        Notă: Pentru componenta Introducere în pedagogie - educaţie timpurie si curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

    6. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ
        ● Structura curriculumului pentru educaţia timpurie; principii şi valori fundamentale.
        ● Concepte de bază ale programei pentru educaţia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, teme anuale de studiu).
        ● Planul de învăţământ -organizare şi importanţa pentru educaţia timpurie.
        ● Elaborarea documentelor de proiectare didactică: planificare calendaristică, planificare săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice).
        ● Jocul - principala formă de organizare a procesului de învăţământ în creşă; Clasificarea jocurilor; Funcţiile jocului. Valenţe formative/educative ale jocului.
        ● Jocul - principala formă de dezvoltare a limbajului, strategii de dezvoltare a limbajului prin joc, forme de realizare.
        ● Educaţia timpurie şi strategii de dezvoltare a limbajului la preşcolari.
        ● Tipuri de activităţi şi mijloace de realizare axate pe dezvoltarea limbajului.
        ● Abordarea textului literar destinat copiilor de vârsta preşcolară.
        ● Activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese).
        ● Adaptare curriculară - diferenţiere şi individualizare în procesul de învăţământ desfăşurat în creşă.
        ● Evaluarea şi interpretarea rezultatelor şi a progreselor în învăţare ale copilului sub 3 ani - rolul acestora, metode şi instrumente, fişa de apreciere a progresului copilului.

    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA BULGARĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)

    7. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Curriculum pentru educaţia timpurie
    - activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese)

        ● Proiectarea didactică - elaborarea documentelor de proiectare didactică
    - planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)

        ● Organizarea si amenajarea spaţiului educaţional si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
    - ambianţa psiho-relaţională
    – modalităţi de organizare a grupei
    – modele de aranjare spaţială a grupei
    – activităţi ludice şi de învăţare cu grupa

        ● Organizarea si realizarea activităţilor ludice si de învăţare în educaţia timpurie
    - jocuri şi activităţi liber-alese
    – rutine şi tranziţii
    – activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul)
    – activităţi extraşcolare

        ● Evaluarea în educaţia timpurie
    - funcţii ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică)
    – forme de evaluare (evaluare iniţială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/ cumulativă)
    – metode şi instrumente de evaluare - tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, fişele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă, caietul de observaţii etc.)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI SI PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
        ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023.
        ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
        ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive şi de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019.
        ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
        ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
        ● Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.
        ● Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
        ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
        ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
        ● Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008.
        ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
        ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004.
        ● Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
        ● Marin, T., Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Bucureşti, Editura V & I Integral, 2009.
        ● Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
        ● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experienţial limbă si comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.
        ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
        ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
        ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea si educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
        ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005.
        ● ***Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
    ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130).
        ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
        ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016.
        ● www.subiecte.edu.ro

    MINISTERUL EDUCAŢIEI
    CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI SI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
        CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR
        DIDACTICE/ CATEDRELOR VACANTE/ REZERVATE
        ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
        PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ,
        LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII,
        INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL
        PENTRU EDUCAŢiA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI, METODICA
        DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATiVE ÎN CREŞĂ
        ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
        INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        EDUCATOR-PUERICULTOR
        (ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ)
        - Bucureşti -
        2023
    1. NOTA DE PREZENTARE
        Cea mai rapidă perioadă de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de viaţă, determinând în mod semnificativ structurile intelectuale, emoţionale, fizice-imunologice si funcţiile sociale. (Judith L. Evans, Robert G. Myers, Ellen M Ilfeld).
        Educatorul-puericultor este persoana calificată pentru nivelul de educaţie antepreşcolară (0-3 ani), derulată în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă. Activitate desfăşurată de educatorul-puericultor este deosebit de complexă, îmbinând atât roluri specifice profesiei didactice, cât şi roluri de îngrijire şi de nutriţie, ţinând cont de necesitatea unei abordări unitare a dezvoltării copilului mic. De altfel, documentul în cuprinsul căruia este detaliat cadru de referinţă comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sănătate, protecţia copilului şi educaţie), în vederea abordării copilului din aceeaşi perspectivă integrată, este reprezentat de Reperelor fundamentale în învăţarea si dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT).
        Educatorul-puericultor are ca beneficiar copilul mic, de la naştere la 3 ani, în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor cu acesta trebuind să ţină cont de particularităţile dezvoltării psihologice şi de vârstă ale copiilor, dar şi de resursele materiale şi umane avute la dispoziţie şi de idealul de dezvoltare a societăţii româneşti, în context european.
        Prezenta programă se adresează candidaţilor care se prezintă la Concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, la specializarea Educator-puericultor, în limba cehă maternă. Programa este elaborată în aşa fel încât candidaţii să demonstreze competenţele necesare activităţii didactice din perspectiva curriculumului specific şi a proiectării unui demers didactic calitativ, răspunzând, în acelaşi timp, şi cerinţelor profilului absolventului de învăţământ vocaţional, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea educator-puericultor. Acest profil presupune cunoaşterea conţinuturilor fundamentale de limbă şi literatură română, de limbă şi literatură cehă maternă, a noilor tendinţe în evoluţia educaţiei timpurii, atât din punct de vedere al pedagogiei, cât şi al curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, dar şi aplicarea noilor direcţii ale metodicii desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor instructiv-educative, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
        Structura prezentei programe este următoarea:
    1. Nota de prezentare;
    2. Competenţele cadrului didactic de specialitate;
    3. Tematica pentru Limba şi literatura cehă maternă;
    4. Tematica pentru Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani;
    6. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba cehă maternă;
    7. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română.


    2. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
        Competenţele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar la această specializare, sunt competenţe pe care educatorul-puericultor trebuie să şi le dezvolte pe tot parcursul activităţii profesionale şi să le dovedească pe parcursul desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. Complexitatea activităţii educatorului-puericultor conduce la împărţirea competenţelor acestuia pe mai multe paliere, care vizează fiecare aspect în parte. Astfel, prezenta programă urmăreşte evaluarea nivelului de dezvoltare a competenţelor educatorului-puericultor printre care se numără cele de comunicare şi de relaţionare, a celor metodologice, de evaluare şi de autoevaluare a activităţii didactice, a celor psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, precum şi a competenţelor de management al carierei.
        Aşadar, competenţele educatorului-puericultor, evaluate în cadrul Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sunt:
        ● utilizarea conceptelor şi a teoriilor moderne în domeniu, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale copilului mic;
        ● aplicarea cunoştinţelor de didactică, de psihologie şi pedagogie, specifice educaţiei timpurii, în proiectarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative în creşă;
        ● proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu specificul grupei la care îşi desfăşoară activitatea;
        ● utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării activităţii instructiv- educative în creşă, care să pună accent pe libertatea şi creativitatea copilului;
        ● aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării şi facilitării procesului de socializare a acestora;
        ● alegerea unor metode şi tehnici didactice moderne şi cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului mic în activitate;
        ● valorizarea, din punct de vedere educativ, a experienţelor copiilor mici şi a intervenţiilor acestora;
        ● centrare pe formarea personalităţii copilului mic, în ansamblu, prin individualizarea conţinuturilor şi a metodelor educative;
        ● manifestarea unei atitudini empatice şi de sprijin/suport faţă de nevoile individuale, generale şi de moment ale antepreşcolarilor;
        ● proiectarea eficientă a formelor de evaluare şi adaptarea conţinuturilor de predare în funcţie de rezultatele evaluării;
        ● selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/de grup;
        ● utilizarea autoevaluării pentru îmbunătăţirea procesului didactic;
        ● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniţă-familie-comunitate pe probleme educative (educaţie nonformală/ informală);
        ● operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii.


    3. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ
    A. LIMBA CEHĂ
        Fonetika a fonologie
    - Zakladni zakony ceske fonetiky.
    – Vztah mezi mluvenou a psanou formou.
    – Tvoreni ceskych samohlasek a souhlasek.
    – Odchylky od vyslovnosti ruznych ceskych hlasek.
    – Zvlastni ceske souhlasky: r, ch, d', t', n.

        Morfologie
    - Podstatna jmena, lexikalni, gramaticke a morfologicke kategorie. Sklonovani ceskych podstatnych jmen. Padove tvary a jejich soucasny vyvoj.
    – Pridavna jmena, lexikalni a gramaticke kategorie. Urcita a neurcita pridavna jmena. Stupne prirovnani.
    – Zajmena a zajmenne kategorie v cestine.
    – Cislovky, sklonovani a kategorie cislovek.
    – Slovesa. Slovesne zpusoby a easy. Slovesny aspekt.
    – Prislovce, klasifikace a srovnani.
    – Predlozky, interjekce, spojky a castice.

        Interpunkce a pravopis
    - Zasady pravopisu. Pravidla pravopisu a pravopisna pravidla.
    – Interpunkcni a pravopisna znamenka. Funkcnost interpunkcnich a pravopisnych znamenek.
    – Psani velkych pismen. Zkratky.

        Syntax
    - Syntax vet a souveti. Hlavni a vedlejsi casti vety.


    B. LITERATURA CEHĂ
        ● Pojmy literarni teorie
    - Pojem literarniho dila: basnicky jazyk, basnicky obraz, subjekt, kompozice, postava.

        ● Literarni zanry.
        ● Hlavni literarni druhy.
        ● Ceska literatura pro deti
    - Josef Lada - Kocour Mikes, Bubaci a hastrmani, Nezbedne pohadky, Josef Lada detem, Rikadla, Velka kniha ceskych rikadel.
    – Bozena Nemcova - O Popelce, Princ Bajaja, Cert a Kaca, O Pernikove chaloupce, O princezne se zlatou hvezdou, Chytra horakyne, O Smolickovi, O kohoutkovi a slepicce, O zlatem kolovratku, O hloupem Honzovi.
    – Frantisek Hrubin - Smolicek a jeskynky, Slabikar po mame, Pohadka o Kvetusce, Pernikova chaloupka. Cervena Karkulka.
    – Karel Jaromir Erben - Hrnecku, var! Ptak Ohnivak a liska Ryska, Otesanek, Snehurka, Rozum a stesti, Obuchu, hybej se! O trech pradlenach.
    – Ondrej Sekora - Ferda Mravenec, Trampoty brouka Pytlika, Sedm pohadek.
    – Jiri Zacek - Hadanky a lusteniny, Kdo neveri, at'tam bezi.
    – Eduard Petiska - O jablonce, O detech a zviratkach, Pohadkovy dedecek, Jak krtek ke kalhotkam prisel, Krtek a auticko.
    – Karel Capek - Devatero pohadek, Mel jsem psa a kocku.



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA CEHĂ MATERNĂ
        Bibliografie orientativă - Limba cehă
        ● Ceskoslovenska akademia ved, Mluvnice cestiny, I - III, Academia, Praha, 1986/87.
        ● Kolektiv autoru, Prirucni mluvnice cestiny, Nakladatelstvi Lidove noviny, Praha, 1996.
        ● CSAV, Pravidla ceskehopravopisu, Nakl. CSAV, Praha, 1975.
        ● Miroslav Grepl, Petr Karlik, Skladba spisovne cestiny, Nakl.SPN, Praha, 1986.
        ● Vladimir Smilauer, Novoceske tvoreni slov, SPN, Praha, 1971.
        ● Jaromira Sindelarova - Svatava Skodova, Cestinajako cilovyjazyk, Praha, 2013.
        ● Milan Polak, Didaktika ceskeho jazyka, SPN, Praha, 2010.
        ● Cechova M. a kol., Cestina a jeji vyucovani.Metodika ceskeho jazyka, SPN, Praha, 1998.
        ● Kosteeka J., Do sveta cestiny jinak, Jinoeany, H+H, 1993.

        Bibliografie orientativă - Literatura cehă
        ● CSAV, Dejiny ceske literatury, I-III, Nakl. CSAV, Praha, 1959-1961.
        ● Lubor Machala, Eduard Petru a kolektiv, Panorama ceske literatury (Literarni dejiny od pocatku do soucasnosti), Nakl, Rubico, Olomouc, 1994.
        ● Jan Lehar, Alexander Stich, Jaroslava Janaekova, Jiri Holy, Ceska literatura od pocatku k dnesku, nakl. Lidove noviny, Praha, 1998.
        ● Tiberiu Pleter, Vybor z moderni ceske literatury, EDP, Bucureşti, 1992.


    4. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    A. LIMBA ROMÂNĂ
        ● Fonetică si vocabular
    - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
    – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
    – Despărţirea cuvintelor în silabe.
    – Omografe, omofone. Accentul.
    – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
    – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
    – Paronimele frecvente. Pleonasmul.

        ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
    - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie.
    – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie.
    – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului.
    – Pronumele în propoziţie.
    – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii.
    – Adverbul în propoziţie.
    – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură.

        ● Propoziţia
    - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
    – Propoziţia principală/propoziţia secundară.

        ● Fraza
    - Propoziţia regentă/elementul regent.


    B. LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor.
        ● Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic si merele de aur.

        ● Creaţia cultă
    a. Genul liric
    - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi).
    – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop).

    b. Genul epic
    - în versuri:
        ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica);
        ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

    – în proză:
        ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);
        ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);
        ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);
        ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă).



        Notă: Componenta Limba si literatura română şi universală pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
        ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori;
        ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând scriitorilor prevăzuţi în prezenta programă de concurs.


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
    Bibliografie orientativă - Limba română
        ● Dicţionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
        ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice si aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009.
        ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017.
        ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019.
        ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
        ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/
        ● www.subiecte.edu.ro

        Bibliografie orientativă - Literatura română
        ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor si poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.
        ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003.
        ● Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997.
        ● Norel, M., Literatură română si literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.
        ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md).
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● www.enciclopediavirtuala.ro
        ● http://ro.literaryframework.eu/
        ● www.romanianvoice.com/poezii/
        ● www.cartiaudio.eu
        ● www.biblior.net
        ● www.subiecte.edu.ro



    5. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI
        ● Educaţie, inovaţie si reformă
    - Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile educaţii
    – Educaţia timpurie - dimensiune a învăţării pe tot parcursul vieţii
    – Alternative educaţionale în educaţia timpurie
    – Tranziţia copilului mic din familie la creşă şi/sau grădiniţă

        ● Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalităţii umane - interacţiuni si dominante
    - Conceptul de dezvoltare şi conceptul de educabilitate
    – Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalităţii
    – Mediul, factor extern al dezvoltării personalităţii
    – Educaţia - factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influenţelor educative la vârstele timpurii
    – Metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate si igienă personală; Dezvoltarea socio-emoţională; Capacităţi si atitudini în învăţare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării si premisele citirii şi scrierii; Dezvoltarea cognitivă si cunoaşterea lumii)

        ● Proiectarea didactică în învăţământul antepreşcolar
    - Conceptul de proiectare didactică; funcţiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice
    – Produsele curriculare fundamentale: plan de învăţământ, programă şcolară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul didactic

        ● Joc şi învăţare în educaţia timpurie
    - Joc şi învăţare - delimitări conceptuale
    – Jocul ca activitate fundamentală a copilului: evoluţia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului în activităţile ludice; cerinţe generale privind organizarea spaţiului fizic pentru educaţia şi dezvoltarea copilului de la naştere la 3 ani
    – Tipuri de jocuri specifice vârstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de construcţii, jocuri-mimă, jocuri muzicale, jocuri de rol
    – Jucăria şi rolul ei psihopedagogic: semnificaţia jucăriei pentru copil, rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului
    – Jocul ca mijloc de explorare şi experimentare
    – Aspecte psihopedagogice ale învăţării de la 0-3 ani
    – Relaţia dezvoltare-învăţare: teorii ale învăţării (J. Piaget, L.S. Vîgotski, Maria Montessori etc.) şi tipuri de învăţare
    – Învăţarea centrată pe copil
    – Direcţii ale diferenţierii intervenţiilor educaţionale/experienţelor de învăţare: diferenţierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalităţilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic şi psihologic, diferenţierea experienţelor de învăţare şi dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferenţierii intervenţiilor de îngrijire şi educaţie la copiii mici
    – Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă

        ● Managementul grupurilor de copii
    - Dinamica relaţiilor în grupul de copii (relaţia copil - copil, relaţia copil - educator- puericultor)
    – Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi)
    – Rolul cadrului didactic în proiectarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor ludice şi de învăţare: includerea activităţilor ludice alese în programul grupei, pregătirea activităţilor ludice şi de învăţare, modalităţi de evaluare şi monitorizare a activităţilor
    – Colaborarea cu părinţii, colegii, cu alte categorii profesionale şi comunitatea

        ● Copiii cu cerinţe educative speciale (CES) în cresă
    - Servicii integrate şi incluzive în educaţia timpurie
    – Colaborarea cu părinţii şi cu alte categorii profesionale de sprijin

        Notă: Pentru componenta Introducere în pedagogie - educaţie timpurie si curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

    6. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ
    - Struktura kurikularnich dokumentu pro rane vzdelavani; zasady a zakladni hodnoty.
    – Zakladni pojmy kurikularnich dokumentu pro rane vzdelavani (vyvojove domeny, vyvojove dimenze raneho vzdelavani, pozorovatelne projevy chovani, rocni studijni temata).
    – Ucebni plan-vyznam a usporadani.
    – Metodika provadeni ucebniho planu. Zakladni prvky: program dennich aktivit, volne hry a aktivity, rutina a prechody, tematicke aktivity a odpoledni aktivity rozvijejici osobni sklony/ dispozice/postoje, mimoskolni aktivity).
    – Priprava na pedagogickou cinnost v mladsim predskolnim veku (mladsi predskolni vek podle odborni literatury - Prucha - Kotatkova, 2013): celorocni planovani, tydenni planovani, projekt vyuky (tema, obecne cile, specificke cile, pedagogicke cinnosti).
    – Hra - hlavni forma organizace procesu uceni v mladsim predskolnim veku; Klasifikace her; Funkce hry. Formativni/vychovne hodnoty hry.
    – Diferenciace a individualizace v procesu uceni v mladsim predskolnim veku. Prizpusobeni kurikula pro potreby ditete.
    – Typy tematickych cinnosti a zpusoby realizace v mladsim predskolnim veku.
    – Hodnoceni v mladsim predskolnim veku. Pojem hodnoceni: definice a analyza. Specificke formy hodnoceni pro mladsi predskolni vek. Funkce hodnoceni. Metody a nastroje hodnoceni vysledku a pokroku v mladsim predskolnim veku. Intepretace a vyuziti vysledku hodnoceni pokroku ditete v mladsim predskolnim veku.
    – Specificke aspekty komunikace s rodici (souvislosti komunikace, zpusoby komunikace, faze, povinnosti, prava).

    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CEHĂ MATERNĂ
        ● Allen, K., E. & Marotz, L. R., Prehled vyvoje ditete od prenatalniho obdobi do 8 let. Praha: Portal, 2000.
        ● Belinova, Ludmila, Metodika vychovne prace v jeslich a matefskych skolach. Praha: Statni pedagogicke nakladatelstvi, Metodicke prirucky, 1986.
        ● Capek, R. (2013). Ucitel a rodic. Praha: Grada.
        ● Dolezalova, H., Napady pro maminky na matefske dovolene, Praha, Portal, 1998.
        ● Helus, Z., Dite v osobnostnim pojeti. Obrat k diteti jako vyzva a ukol pro rodice, Praha, Portal, 2009.
        ● Kohlova, M., Rozvijime tvorivost a sikovnost deti od 1 do 3 let, Praha, Portal, 2008.
        ● Komensky, J. A.: 1991. Velka didaktika. Bratislava: SPN, 1991.
        ● Kot'atkova, S., Hry v materske skole v teorii a praxi, Praha, Grada, 2005.
        ● Kot'atkova, S., Dite a materska skola. Co by meli rodice znat, ucitele respektovat a rozvijet. Praha, Grada, 2014.
        ● Kovalikova, S., Integrovana tematicka vyuka, Kromeriz, Spirala, 1995.
        ● Kratochvilova, J., Syslova, Z., Prirucka pro rodice. Pruvodce hodnocenim rozvoje ditete a komunikace s materskou skolou, Praha, Raabe, 2018.
        ● Krycova, M., Cinnosti k rozvoji recovych dovednosti deti v predskolnim vzdelavani, Praha, Raabe, 2018.
        ● Lazova, L., Materska skola komunikuje s rodici. Vymena informaci, reseni problemu, Praha: Portal, 2013.
        ● Matejcek, Z., Prvnich 6 let ve vyvoji a vychove ditete, Praha, Grada, 2005.
        ● Opravilova, E., Predskolni pedagogika, Praha, Grada, 2016.
        ● Prucha, J., Mares, J., Walterova, E., Pedagogicky slovnik, Praha, Portal, 2009.
    ● Prucha, Jan a Sona Kot'atkova, Pfedskolnipedagogika: ucebnice pro stfedni a vyssi odborne skoly, Praha, Portal, 2013.
        ● Sedlackova, H., Syslova, Z., Stepankova, L., Hodnoceni vysledku predskolniho vzdelavani. Praha, Wolters, 2012.
    ● Syslova, Zora, Borkovcova I., Prucha, J., Pece a vzdelavani deti v ranem veku: komparace ceske a zahranicni situace. Praha, Wolters Kluwer, 2014.
        ● Smelova, E., Prasilova, J. et al., Didaktika predskolniho vzdelavani, Praha, Portal, 2018.
        ● Suchankova, E., Hra a jeji vyuziti v predskolnim vzdelavani, Praha, Portal, 2014.
    ● EACE, EURYDICE, Vzdelavani a pece v ranem detstvi v Evrope pfekonavani socialnich a kulturnich nerovnosti, Luxembourg, Publications Office, ceska verze, 2009.
    ● EVROPSKA KOMISE, EACEA, EURYDICE, EUROSTAT, Klicove udaje o vzdelavani a peci v ranem detstvi Evrope: Zprava Euridice a Eurostatu. Lucemburk, 2014.
        ● *** Aktualni ucebne osnovy pro rane vzdelavani

    7. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Curriculum pentru educaţia timpurie
    - activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese)

        ● Proiectarea didactică - elaborarea documentelor de proiectare didactică
    - planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)

        ● Organizarea si amenajarea spaţiului educaţional si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
    - ambianţa psiho-relaţională
    – modalităţi de organizare a grupei
    – modele de aranjare spaţială a grupei
    – activităţi ludice şi de învăţare cu grupa

        ● Organizarea si realizarea activităţilor ludice si de învăţare în educaţia timpurie
    - jocuri şi activităţi liber-alese
    – rutine şi tranziţii
    – activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul)
    – activităţi extraşcolare

        ● Evaluarea în educaţia timpurie
    - funcţii ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică)
    – forme de evaluare (evaluare iniţială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă)
    – metode şi instrumente de evaluare - tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, fişele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă, caietul de observaţii etc.)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI ŞI PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale si sociale ale copiilor, fete si băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
        ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023.
        ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
        ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive şi de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019.
        ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
        ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
        ● Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.
        ● Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
        ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
        ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
        ● Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008.
        ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
        ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004.
        ● Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
        ● Marin, T., Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Bucureşti, Editura V & I Integral, 2009.
        ● Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
        ● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.
        ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
        ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
        ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
        ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005.
        ● ***Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130).
        ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
        ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016.
        ● www.subiecte.edu.ro

    MINISTERUL EDUCAŢIEI
    CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
        CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR
        DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/ REZERVATE ÎN
        ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
        PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ,
        LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII,
        INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE şi CURRICULUMUL
        PENTRU EDUCAŢiA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI, METODICA
        DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN
        LIMBA CROATĂ MATERNĂ ŞI METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
        INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        EDUCATOR-PUERICULTOR
        (ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ)
        - Bucureşti -
        2023
    1. NOTA DE PREZENTARE
        Cea mai rapidă perioadă de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de viaţă, determinând în mod semnificativ structurile intelectuale, emoţionale, fizice-imunologice si funcţiile sociale. (Judith L. Evans, Robert G. Myers, Ellen M Ilfeld).
        Educatorul-puericultor este persoana calificată pentru nivelul de educaţie antepreşcolară (0-3 ani), derulată în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă. Activitate desfăşurată de educatorul-puericultor este deosebit de complexă, îmbinând atât roluri specifice profesiei didactice, cât şi roluri de îngrijire şi de nutriţie, ţinând cont de necesitatea unei abordări unitare a dezvoltării copilului mic. De altfel, documentul în cuprinsul căruia este detaliat cadru de referinţă comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sănătate, protecţia copilului şi educaţie), în vederea abordării copilului din aceeaşi perspectivă integrată, este reprezentat de Reperelor fundamentale în învăţarea si dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT).
        Educatorul-puericultor are ca beneficiar copilul mic, de la naştere la 3 ani, în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor cu acesta trebuind să ţină cont de particularităţile dezvoltării psihologice şi de vârstă ale copiilor, dar şi de resursele materiale şi umane avute la dispoziţie şi de idealul de dezvoltare a societăţii româneşti, în context european.
        Prezenta programă se adresează candidaţilor care se prezintă la Concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, la specializarea Educator-puericultor, în limba croată maternă. Programa este elaborată în aşa fel încât candidaţii să demonstreze competenţele necesare activităţii didactice din perspectiva curriculumului specific şi a proiectării unui demers didactic calitativ, răspunzând, în acelaşi timp, şi cerinţelor profilului absolventului de învăţământ vocaţional, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea educator-puericultor. Acest profil presupune cunoaşterea conţinuturilor fundamentale de limbă şi literatură română, a noilor tendinţe în evoluţia educaţiei timpurii, atât din punct de vedere al pedagogiei, cât şi al curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, dar şi aplicarea noilor direcţii ale metodicii desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor instructiv-educative, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
        Structura prezentei programe este următoarea:
    1. Nota de prezentare;
    2. Competenţele cadrului didactic de specialitate;
    3. Tematica pentru Limba şi literatura croată maternă;
    4. Tematica pentru Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani;
    6. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba croată maternă;
    7. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română.


    2. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
        Competenţele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar la această specializare, sunt competenţe pe care educatorul-puericultor trebuie să şi le dezvolte pe tot parcursul activităţii profesionale şi să le dovedească pe parcursul desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. Complexitatea activităţii educatorului-puericultor conduce la împărţirea competenţelor acestuia pe mai multe paliere, care vizează fiecare aspect în parte. Astfel, prezenta programă urmăreşte evaluarea nivelului de dezvoltare a competenţelor educatorului-puericultor printre care se numără cele de comunicare şi de relaţionare, a celor metodologice, de evaluare şi de autoevaluare a activităţii didactice, a celor psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, precum şi a competenţelor de management al carierei.
        Aşadar, competenţele educatorului-puericultor, evaluate în cadrul Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sunt:
        ● utilizarea conceptelor şi a teoriilor moderne în domeniu, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale copilului mic;
        ● aplicarea cunoştinţelor de didactică, de psihologie şi pedagogie, specifice educaţiei timpurii, în proiectarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative în creşă;
        ● proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu specificul grupei la care îşi desfăşoară activitatea;
        ● utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării activităţii instructiv- educative în creşă, care să pună accent pe libertatea şi creativitatea copilului;
        ● aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării şi facilitării procesului de socializare a acestora;
        ● alegerea unor metode şi tehnici didactice moderne şi cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului mic în activitate;
        ● valorizarea, din punct de vedere educativ, a experienţelor copiilor mici şi a intervenţiilor acestora;
        ● centrare pe formarea personalităţii copilului mic, în ansamblu, prin individualizarea conţinuturilor şi a metodelor educative;
        ● manifestarea unei atitudini empatice şi de sprijin/suport faţă de nevoile individuale, generale şi de moment ale antepreşcolarilor;
        ● proiectarea eficientă a formelor de evaluare şi adaptarea conţinuturilor de predare în funcţie de rezultatele evaluării;
        ● selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/de grup;
        ● utilizarea autoevaluării pentru îmbunătăţirea procesului didactic;
        ● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniţă-familie-comunitate pe probleme educative (educaţie nonformală/ informală);
        ● operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii.


    3. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ
    I. LIMBA CROATĂ
        ● Elemente de fonetică si de ortografie, ortoepie si ortografie
    - Alfabetul limbii croate
    – Fonetică - Fonologie
    – Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane
    – Corespondenţa literă-sunet
    – Silaba şi despărţirea cuvintelor în silabe
    – Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de normă
    – Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
    – Scrierea şi pronunţia corectă a cuvintelor de origine croată
    – Semne de punctuaţie şi de ortografie

        ● Morfologie
    - Structura morfologică a cuvântului în limba croată
    – Clasificarea părţilor de vorbire
    – Structura morfologica a cuvântului

        ● Elemente de vocabular
    - Cuvântul - unitatea de bază a vocabularului
    – Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat)
    – Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile)
    – Familia de cuvinte; câmpul lexical
    – Relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice, paronime

        ● Părţile de vorbire
    - Verbul (glagol) - formele verbale personale si nepersonale, categoriile gramaticale ale verbului, diatezele verbului, modul, timpul si persoana verbului, formarea verbelor
    – Substantivul (imenica) - categoria genului, numărului, apartenenţei, cazului, funcţiile sintactice ale cazurilor, categoria determinării şi neterminării (articulat şi nearticulat), formarea substantivelor, derivarea substantivelor, compunerea, schimbarea valorii gramaticale
    – Adjectivul (pridjev) - adjective calificative, adjective determinative, formarea adjectivelor, adjective derivate de la rădăcini nominale, adjective derivate de la rădăcini verbale, adjectivele diminutivale, adjective cu forme intensive, adjective compuse, gradele de comparaţie ale adjectivelor
    – Pronumele (zamjenica) - pronumele personale, posesive predicative, demonstrative, reflexive, interogative, nehotărâte, negative
    – Numeralul (brojevi) - numeralele cardinale, numerale ordinale, distributive, colective
    – Adverbul (prilog), conjuncţia (veznik), interjecţia (uzvik), onomatopeea (onomatopeja) - tipuri/clasificare; prepoziţii şi orientare spaţială ( prijedlozi i orijentacija u prostoru)

        ● Organizarea propoziţiei si a frazei
    - Enunţul. Tipuri de enunţ - propoziţii, fraze; enunţuri asertive, interogative, imperative, exclamative
    – Propoziţii afirmative şi negative
    – Relaţii sintactice la nivelul enunţului: coordonarea şi subordonarea - modalităţi/mijloace de realizare

        ● Funcţii sintactice
    - Predicatul - predicat verbal, nominal, copulativ, numele predicativ simplu şi complex.
    – Subiectul - simplu, multiplu, complex
    – Complementul
        ● complementul direct - recunoaştere; realizări ale complementului direct; aspecte normative
        ● complementul indirect - recunoaştere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative
        ● complementul relativ, complementul de agent

    – Circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de scop
    – Atributul - atributul adjectival, substantival, pronominal, circumstanţial, predicativ.


    II. LITERATURA CROATĂ
        ● ELEMENTE SPECIFICE DIN FOLCLORUL COPIILOR (rime, ghicitori, numărători, poezii)
    - Nevenka Videk: Zagonetka Abeceda
    – Zvonimir Balog: Male price o velikim slovima, Mijau, av, mu, kokoda, Jos smo maleni, Zivotinje i njihova djeca, Sto najzanimanja: sto cu biti kad odrastem, Riba na biciklu: pjesme, Dimnjacar
    – Mladen Kusec: Djecaci mogu biti, Najbolji djecack na svijetu, Dobar dan, Pozdrav, Drvored
    – Grigor Vitez: Kako zivi Antuntun, Od cega su nacinjene ljubice, Pticja Pjevanka, Igra se nastavlja
    – Vesna Parun: Sismis letimis, Zuna i djetlic , Jutro, Ide zima
    – Stanislav Feminic: Brojalica, Zetva, Maslacak salje djecu u svijet,Kolo, Nakrivio kapu zir
    – Stjepan Jaksevac: Koliko ima...
    – Milan Taritas: Pozdrav, molim, Mjeseceva godina
    – Zvonimir Golob: Godisnja doba
    – Jadranka Cuncic- Bandov: Proljetni kisobran, Zvjezdani razgovor, Jesenska sumska sala

        ● BASME ŞI POVEŞTI:
    - Ivana Brlic- Mazuranic: Price iz davnine, Sunce Djever i Neva Nevicica, Jagor, Majmun i delfin, Gavra i lija, Kucica a odvec golema, Dvije koze, Zabe traze kralja, Pas i vuk, Lav i krmaca, Mali patuljak.
    – Suncana Skrinjaric: Kako sanjaju stvari, Nezadovoljna bubamar, Medin Dom, Ducan kod svrake, Plesna haljina zutog maslacka, Tri jabuke s bakino ormara
    – Stanislav Femenic: Plava prica, Zaba i jez
    – Ivan Goles: Zasto puz nosi svoiju kucicu
    – Sanda Markoc: Nestasni medo
    – Andelka Martic: Kao tata
    – Stanislav Feminic: Leptir i cvijet
    – Ivana Radic: Suma zimi
    – Zeljka Horvat: Slikoprice
    – Zvonimir Balog: Slon i bubamara
    – Vladimir Nazor: Bijeli Jelen
    – Hrvatske usmene price


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA SI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ
        ● Hrvatski skolski pravopis, Babic, Ham, Mogus
        ● Hrvatski pravopis uskladen sa zakljuccima, Babic, Mogus
        ● Hrvatski mrezni rjecnik - Mreznik
        ● Cestoca rijeci u hrvatskome jeziku. Hrvatski jezik Pandzic I; Stojanov T.
        ● Gramatika hrvatskoga jezika za gimnazije i visoka ucilista, Silic J, Pranjkovic I.
        ● Gramatika hrvatskoga jezika- prirucnik za osnovno jezicno obrazovanje, Tezak, Babic
        ● Reci mi to Kratko I Jasno - Nives Opacic


    4. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ SI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    A. LIMBA ROMÂNĂ
        ● Fonetică si vocabular
    - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
    – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
    – Despărţirea cuvintelor în silabe.
    – Omografe, omofone. Accentul.
    – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
    – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
    – Paronimele frecvente. Pleonasmul.

        ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
    - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie.
    – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie.
    – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului.
    – Pronumele în propoziţie.
    – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii.
    – Adverbul în propoziţie.
    – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură.

        ● Propoziţia
    - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
    – Propoziţia principală/propoziţia secundară.

        ● Fraza
    - Propoziţia regentă/elementul regent.


    B. LITERATURA ROMÂNĂ SI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor.
        ● Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic si merele de aur.

        ● Creaţia cultă
    a. Genul liric
    - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi).
    – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul schiop).

    b. Genul epic
    - în versuri:
        ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele si furnica);
        ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

    – în proză:
        ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);
        ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);
        ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);
        ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de clestar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţusca cea urâtă).



        Notă: Componenta Limba si literatura română si universală pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
        ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori;
        ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând scriitorilor prevăzuţi în prezenta programă de concurs.


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
        Bibliografie orientativă - Limba română
        ● Dicţionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
        ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice si aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009.
        ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017.
        ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019.
        ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
        ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/
        ● www.subiecte.edu.ro

        Bibliografie orientativă - Literatura română
        ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor si poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.
        ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003.
        ● Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997.
        ● Norel, M., Literatură română si literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english-literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.
        ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md).
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● www.enciclopediavirtuala.ro
        ● http://ro.literaryframework.eu/
        ● www.romanianvoice.com/poezii/
        ● www.cartiaudio.eu
        ● www.biblior.net
        ● www.subiecte.edu.ro



    5. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI
        ● Educaţie, inovaţie si reformă
    - Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile educaţii
    – Educaţia timpurie - dimensiune a învăţării pe tot parcursul vieţii
    – Alternative educaţionale în educaţia timpurie
    – Tranziţia copilului mic din familie la creşă şi/sau grădiniţă

        ● Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalităţii umane - interacţiuni si dominante
    - Conceptul de dezvoltare şi conceptul de educabilitate
    – Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalităţii
    – Mediul, factor extern al dezvoltării personalităţii
    – Educaţia - factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influenţelor educative la vârstele timpurii
    – Metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate si igienă personală; Dezvoltarea socio-emoţională; Capacităţi si atitudini în învăţare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării si premisele citirii si scrierii; Dezvoltarea cognitivă si cunoaşterea lumii)

        ● Proiectarea didactică în învăţământul antepreşcolar
    - Conceptul de proiectare didactică; funcţiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice
    – Produsele curriculare fundamentale: plan de învăţământ, programă şcolară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul didactic

        ● Joc şi învăţare în educaţia timpurie
    - Joc şi învăţare - delimitări conceptuale
    – Jocul ca activitate fundamentală a copilului: evoluţia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului în activităţile ludice; cerinţe generale privind organizarea spaţiului fizic pentru educaţia şi dezvoltarea copilului de la naştere la 3 ani
    – Tipuri de jocuri specifice vârstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de construcţii, jocuri-mimă, jocuri muzicale, jocuri de rol
    – Jucăria şi rolul ei psihopedagogic: semnificaţia jucăriei pentru copil, rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului
    – Jocul ca mijloc de explorare şi experimentare
    – Aspecte psihopedagogice ale învăţării de la 0-3 ani
    – Relaţia dezvoltare-învăţare: teorii ale învăţării (J. Piaget, L.S. Vîgotski, Maria Montessori etc.) şi tipuri de învăţare
    – Învăţarea centrată pe copil
    – Direcţii ale diferenţierii intervenţiilor educaţionale/experienţelor de învăţare:
        diferenţierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalităţilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic şi psihologic, diferenţierea experienţelor de învăţare şi dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferenţierii intervenţiilor de îngrijire şi educaţie la copiii mici

    – Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă

        ● Managementul grupurilor de copii
    - Dinamica relaţiilor în grupul de copii (relaţia copil - copil, relaţia copil - educator- puericultor)
    – Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi)
    – Rolul cadrului didactic în proiectarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor ludice şi de învăţare: includerea activităţilor ludice alese în programul grupei, pregătirea activităţilor ludice şi de învăţare, modalităţi de evaluare şi monitorizare a activităţilor
    – Colaborarea cu părinţii, colegii, cu alte categorii profesionale şi comunitatea

        ● Copiii cu cerinţe educative speciale (CES) în creşă
    - Servicii integrate şi incluzive în educaţia timpurie
    – Colaborarea cu părinţii şi cu alte categorii profesionale de sprijin

        Notă: Pentru componenta Introducere în pedagogie - educaţie timpurie si curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

    6. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ
        ● Domeniul Dezvoltarea limbajului, a comunicării si a premiselor citirii si scrierii - elemente vizate în etapa antepreşcolarităţii (dimensiuni ale dezvoltării, comportamente asociate, finalităţi)
        ● Strategii didactice valorificabile în etapa antepreşcolarităţii în activităţi:
    - metode, procedee, tehnici valorificabile în creşă
    – mijloace de învăţământ folosite în creşă (clasice şi moderne)

        ● Activitatea - mijloc de realizare a demersului instructiv-educativ la grupele de antepreşcolari; aplicaţii pentru domeniul Limbă si comunicare: jocul didactic, lectura educatoarei, lectura după imagini, activităţi de povestire (povestirea, repovestirea, povestirea creată de antepreşcolar), activităţi de memorizare, activităţi de convorbire
        ● Prefigurări ale citit-scrisului în etapa antepreşcolarităţii
        ● Comunicarea orală în perioada antepreşcolară (comunicare receptivă, comunicare expresivă, transmiterea de mesaje orale)
        ● Metode şi instrumente de evaluare pentru domeniul Dezvoltarea limbajului, a comunicării si a premiselor citirii si scrierii - elemente vizate în etapa antepreşcolarităţii; modalităţi de prefigurare a citit-scrisului la vârsta antepreşcolară
        ● Modalităţi de abordare/valorificare a diverselor texte în perioada antepreşcolară (textul epic, textul liric, textul dramatic, textul nonliterar - direcţii de abordare, elemente de didactică aplicată, valenţe ale valorificării în perioada antepreşcolară)

    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA CROATĂ MATERNĂ
        ● Metodika Hrvatskog jezika u razrednoj nastavi, Marinko Lazzarich
        ● Metodika nastave hrvatskog jezika, Jadranka Jajic
        ● Lektira u razrednoj nastavi- metodicki prirucnik- Kata Lucic Mumlek
        ● Igram se, a ucim!- Ksenija Lekic, Jadranka Radetic- Ivetic
        ● Sto, zasto, kako ... u poucavanju hrvatskoga jezika, Ante Bezen
        ● Curriculum pentru Educaţie timpurie, 2019
        ● Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani

    7. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Curriculum pentru educaţia timpurie
    - activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese)

        ● Proiectarea didactică - elaborarea documentelor de proiectare didactică
    - planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)

        ● Organizarea si amenajarea spaţiului educaţional si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
    - ambianţa psiho-relaţională
    – modalităţi de organizare a grupei
    – modele de aranjare spaţială a grupei
    – activităţi ludice şi de învăţare cu grupa

        ● Organizarea si realizarea activităţilor ludice si de învăţare în educaţia timpurie
    - jocuri şi activităţi liber-alese
    – rutine şi tranziţii
    – activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul)
    – activităţi extraşcolare

        ● Evaluarea în educaţia timpurie
    - funcţii ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică)
    – forme de evaluare (evaluare iniţială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/ cumulativă)
    – metode şi instrumente de evaluare - tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, fişele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă, caietul de observaţii etc.)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI ŞI PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
        ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023.
        ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
        ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive şi de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019.
        ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
        ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
        ● Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.
        ● Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
        ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
        ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
        ● Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008.
        ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
        ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004.
        ● Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
        ● Marin, T., Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Bucureşti, Editura V & I Integral, 2009.
        ● Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
        ● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.
        ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
        ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
        ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea si educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
        ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005.
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
    ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130).
        ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
        ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016.
        ● www.subiecte.edu.ro

    MINISTERUL EDUCAŢIEI
    CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI SI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
        CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR
        DIDACTICE/ CATEDRELOR VACANTE/ REZERVATE
        ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
        PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ
        MATERNĂ, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI
        UNIVERSALĂ PENTRU COPII, INTRODUCERE ÎN
        PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE şi CURRICULUMUL
        PENTRU EDUCAŢiA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI,
        METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
        INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA GERMANĂ
        MATERNĂ si METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
        INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ
        ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        EDUCATOR-PUERICULTOR
        (ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ)
        - Bucureşti -
        2023
    1. NOTA DE PREZENTARE
        Cea mai rapidă perioadă de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de viaţă, determinând în mod semnificativ structurile intelectuale, emoţionale, fizice-imunologice si funcţiile sociale. (Judith L. Evans, Robert G. Myers, Ellen M Ilfeld)
        Educatorul-puericultor este persoana calificată pentru nivelul de educaţie antepreşcolară (0-3 ani), derulată în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă. Activitate desfăşurată de educatorul-puericultor este deosebit de complexă, îmbinând atât roluri specifice profesiei didactice, cât şi roluri de îngrijire şi de nutriţie, ţinând cont de necesitatea unei abordări unitare a dezvoltării copilului mic. De altfel, documentul în cuprinsul căruia este detaliat cadru de referinţă comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sănătate, protecţia copilului şi educaţie), în vederea abordării copilului din aceeaşi perspectivă integrată, este reprezentat de Reperelor fundamentale în învăţarea si dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT).
        Educatorul-puericultor are ca beneficiar copilul mic, de la naştere la 3 ani, în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor cu acesta trebuind să ţină cont de particularităţile dezvoltării psihologice şi de vârstă ale copiilor, dar şi de resursele materiale şi umane avute la dispoziţie şi de idealul de dezvoltare a societăţii româneşti, în context european.
        Prezenta programă se adresează candidaţilor care se prezintă la Concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, la specializarea Educator-puericultor, în limba germană maternă. Programa este elaborată în aşa fel încât candidaţii să demonstreze competenţele necesare activităţii didactice din perspectiva curriculumului specific şi a proiectării unui demers didactic calitativ, răspunzând, în acelaşi timp, şi cerinţelor profilului absolventului de învăţământ vocaţional, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea educator-puericultor. Acest profil presupune cunoaşterea conţinuturilor fundamentale de limbă şi literatură română, de limbă şi literatură germană maternă, a noilor tendinţe în evoluţia educaţiei timpurii, atât din punct de vedere al pedagogiei, cât şi al curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, dar şi aplicarea noilor direcţii ale metodicii desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor instructiv-educative, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
        Structura prezentei programe este următoarea:
    1. Nota de prezentare;
    2. Competenţele cadrului didactic de specialitate;
    3. Tematica pentru Limba şi literatura germană maternă;
    4. Tematica pentru Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani;
    6. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba germană maternă;
    7. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română.


    2. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
        Competenţele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar la această specializare, sunt competenţe pe care educatorul-puericultor trebuie să şi le dezvolte pe tot parcursul activităţii profesionale şi să le dovedească pe parcursul desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. Complexitatea activităţii educatorului-puericultor conduce la împărţirea competenţelor acestuia pe mai multe paliere, care vizează fiecare aspect în parte. Astfel, prezenta programă urmăreşte evaluarea nivelului de dezvoltare a competenţelor educatorului-puericultor printre care se numără cele de comunicare şi de relaţionare, a celor metodologice, de evaluare şi de autoevaluare a activităţii didactice, a celor psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, precum şi a competenţelor de management al carierei.
        Aşadar, competenţele educatorului-puericultor, evaluate în cadrul Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământulpreuniversitar, sunt:
        ● utilizarea conceptelor şi a teoriilor moderne în domeniu, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale copilului mic;
        ● aplicarea cunoştinţelor de didactică, de psihologie şi pedagogie, specifice educaţiei timpurii, în proiectarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative în creşă;
        ● proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu specificul grupei la care îşi desfăşoară activitatea;
        ● utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării activităţii instructiv- educative în creşă, care să pună accent pe libertatea şi creativitatea copilului;
        ● aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării şi facilitării procesului de socializare a acestora;
        ● alegerea unor metode şi tehnici didactice moderne şi cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului mic în activitate;
        ● valorizarea, din punct de vedere educativ, a experienţelor copiilor mici şi a intervenţiilor acestora;
        ● centrare pe formarea personalităţii copilului mic, în ansamblu, prin individualizarea conţinuturilor şi a metodelor educative;
        ● manifestarea unei atitudini empatice şi de sprijin/suport faţă de nevoile individuale, generale şi de moment ale antepreşcolarilor;
        ● proiectarea eficientă a formelor de evaluare şi adaptarea conţinuturilor de predare în funcţie de rezultatele evaluării;
        ● selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/de grup;
        ● utilizarea autoevaluării pentru îmbunătăţirea procesului didactic;
        ● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniţă-familie-comunitate pe probleme educative (educaţie nonformală/ informală);
        ● operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii.


    3. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
    A. LIMBA GERMANĂ
        ● Aussprache und Rechtschreibung
    - Laute und Buchstaben der deutschen Sprache
    – Silbentrennung
    – Betonung
    – Rechtschreibregeln der deutschen Sprache; Satzzeichen

        ● Wortebene
    - Wortarten
    – Wortbildung
    – Synonyme und Antonyme
    – Wortfamilie und Wortfeld
    – Redewendungen, ubertragene Bedeutung
    – Wortschatzerweiterung

        ● Satzebene
    - Satzglieder, Satzgliedteile, Satzarten
    – Topik, Umstellprobe
    – Satzverbindungen und Satzgefuge (Hauptsatz und Nebensatz - Bildung); Form der Nebensatze (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz, verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe); Inhalt der Nebensatze (Subjekt-, Objekt-, Attribut-, Kausalsatz).
    – Sprachinterferenzen

        ● Textebene
    - Verknupfung von Satzen
    – Stilistik: Umgangssprache, Schriftsprache, Bildungssprache, Arbeitssprache, Mundart
    – Muttersprache, Fremdsprache, Zweitsprache; Sprachinterferenzen


    B. LITERATURA GERMANĂ
        ● Literacy - die Bedeutung der Kinderliteratur
        ● Literarische Texte und Sachtexte
        ● Literarische Texte und Sachtexte fur Kinder - Einteilung
        ● Gattungen und Untergattungen
    a) Das Bilderbuch
    - Sachbilderbucher
    – Bilderbuch - Lyrik, Prosa
    – weitere Bilderbucharten

    b) Kinderlyrik
    c) Prosa fur Kinder
    d) Puppenspiele, Rollenspiele

        Anmerkungen:
        Die Prufungsaufgaben orientieren sich an folgenden Schwerpunkten:
        ● der Anwendung der Kompetenzen in ubungen und Aufgaben und an bekannten oder unbekannten Texten;
    ● Verfassen von Essays/Ertrterungen zu Themen aus dem Prufungslehrplan.



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
        Empfohlene Literatur - Deutsche Sprache und Literatur
        ● Granzow-Emden, Matthias: Deutsche Grammatik verstehen und unterrichten, Narr Francke Attempto Verlag, Munchen, 2013.
        ● Pahlow, Heike: Deutsche Grammatik einfach, kompakt und ubersichtlich, Engelsdorfer Verlag, Leipzig, 2010.
        ● Marquardt, Manfred: Einfuhrung in die Kinder- und Jugendliteratur, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2005.
        ● Nager, Sylvia: Literacy: Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2005.
        ● Vom Wege, Brigitte/ Wessel, Mechthild: Kinderliteratur fur sozialpadagogische Berufe, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2009.



    4. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    A. LIMBA ROMÂNĂ
        ● Fonetică si vocabular
    - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
    – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
    – Despărţirea cuvintelor în silabe.
    – Omografe, omofone. Accentul.
    – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
    – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
    – Paronimele frecvente. Pleonasmul.

        ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
    - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie.
    – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie.
    – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului.
    – Pronumele în propoziţie.
    – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii.
    – Adverbul în propoziţie.
    – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură.

        ● Propoziţia
    - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
    – Propoziţia principală/propoziţia secundară.

        ● Fraza
    - Propoziţia regentă/elementul regent.


    B. LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor.
        ● Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic si merele de aur.

        ● Creaţia cultă
    a. Genul liric
    - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi).
    – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop).

    b. Genul epic
    - în versuri:
        ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica);
        ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

    – în proză:
        ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);
        ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);
        ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);
        ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă).



        Notă: Componenta Limba şi literatura română şi universală pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
        ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori;
        ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând scriitorilor prevăzuţi în prezenta programă de concurs.


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
        Bibliografie orientativă - Limba română
        ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
        ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009.
        ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017.
        ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019.
        ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
        ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/
        ● www.subiecte.edu.ro

        Bibliografie orientativă - Literatura română
        ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.
        ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003.
        ● Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997.
        ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english-literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.
        ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md).
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● www.enciclopediavirtuala.ro
        ● http://ro.literaryframework.eu/
        ● www.romanianvoice.com/poezii/
        ● www.cartiaudio.eu
        ● www.biblior.net
        ● www.subiecte.edu.ro



    5. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI
        ● Educaţie, inovaţie si reformă
    - Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile educaţii
    – Educaţia timpurie - dimensiune a învăţării pe tot parcursul vieţii
    – Alternative educaţionale în educaţia timpurie
    – Tranziţia copilului mic din familie la creşă şi/sau grădiniţă

        ● Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalităţii umane - interacţiuni si dominante
    - Conceptul de dezvoltare şi conceptul de educabilitate
    – Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalităţii
    – Mediul, factor extern al dezvoltării personalităţii
    – Educaţia - factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influenţelor educative la vârstele timpurii
    – Metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate si igienă personală; Dezvoltarea socio-emoţională; Capacităţi si atitudini în învăţare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării si premisele citirii si scrierii; Dezvoltarea cognitivă si cunoaşterea lumii)

        ● Proiectarea didactică în învăţământul antepreşcolar
    - Conceptul de proiectare didactică; funcţiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice
    – Produsele curriculare fundamentale: plan de învăţământ, programă şcolară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul didactic

        ● Joc si învăţare în educaţia timpurie
    - Joc şi învăţare - delimitări conceptuale
    – Jocul ca activitate fundamentală a copilului: evoluţia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului în activităţile ludice; cerinţe generale privind organizarea spaţiului fizic pentru educaţia şi dezvoltarea copilului de la naştere la 3 ani
    – Tipuri de jocuri specifice vârstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de construcţii, jocuri-mimă, jocuri muzicale, jocuri de rol
    – Jucăria şi rolul ei psihopedagogic: semnificaţia jucăriei pentru copil, rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului
    – Jocul ca mijloc de explorare şi experimentare
    – Aspecte psihopedagogice ale învăţării de la 0-3 ani
    – Relaţia dezvoltare-învăţare: teorii ale învăţării (J. Piaget, L.S. Vîgotski, Maria Montessori etc.) şi tipuri de învăţare
    – Învăţarea centrată pe copil
    – Direcţii ale diferenţierii intervenţiilor educaţionale/experienţelor de învăţare:
        diferenţierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalităţilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic şi psihologic, diferenţierea experienţelor de învăţare şi dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferenţierii intervenţiilor de îngrijire şi educaţie la copiii mici

    – Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă

        ● Managementul grupurilor de copii
    - Dinamica relaţiilor în grupul de copii (relaţia copil - copil, relaţia copil - educator- puericultor)
    – Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi)
    – Rolul cadrului didactic în proiectarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor ludice şi de învăţare: includerea activităţilor ludice alese în programul grupei, pregătirea activităţilor ludice şi de învăţare, modalităţi de evaluare şi monitorizare a activităţilor
    – Colaborarea cu părinţii, colegii, cu alte categorii profesionale şi comunitatea

        ● Copiii cu cerinţe educative speciale (CES) în cresă
    - Servicii integrate şi incluzive în educaţia timpurie
    – Colaborarea cu părinţii şi cu alte categorii profesionale de sprijin

        Notă: Pentru componenta Introducere în pedagogie - educaţie timpurie si curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

    6. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ
        ● Curriculum der Fruherziehung
    - Das Spiel als elementare Lemform von Kindern unter 3 Jahren (Routinen und Ubergange, Lernbereiche und Erfahrungsfelder, Spiel und Freie Arbeit)

        ● Planung der Forderangebote
    - Wochenplan, Planung eines Forderangebots oder einer Lerngelegenheit (Thema, Bildungsziel, Feinziele, Lernbereiche, Lernumgebung, konkreter Ablauf)

        ● Gestaltung von Lernumgebungen zu verschiedenen Lernbereichen und Erfahrungsfeldern:
    - Emotionales und soziales Lernen
    – Lernen in Gruppen
    – Raumgestaltung
    – Spielen und Lernen in der Gruppe
    – Asthetische Bildung
    – Kommunikation und Sprache, Bilingualismus in der fruhen Kindheit
    – Spiele zur Forderung der Geschicklichkeit, Spielen im Freien
    – Auβerschulische Bildungsangebote
    – Entwicklung der phonologischen Bewusstheit

        ● Evaluation in der Fruherziehung
    - Funktionen der Evaluation (Entwicklungsfeststellung, Prognose, Diagnose)
    – Evaluationsformen (formativ, summativ, kummulativ)
    – Evaluationsmethoden und -instrumente (Beobachtungsbţgen, Produktanalyse, systematische Beobachtung, Portfolio, Bildungsstandards fur die Entwicklung des Kindes zwischen 0-3 Jahren, Indikatoren der Schulreife)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ
        ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
        ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive şi de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
        ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
        ● Ciolan, L., învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
        ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
        ● Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
        ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
        ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti,2002.
        ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005.
        ● ***Niedersachsisches Kultusministerium (2014): Die Arbeit mit Kindern unter drei Jahren. Handlungsempfehlungen zum Orientierungsplan fur Bildung und Erziehung im Elementarbereich niedersachsischer Tages einrichtungen fur Kinder.
        (https://www.mk.niedersachsen.de/download/69891)

        ● ***Mehrsprachigkeit in der fruhen Kindheit: Bedingungen, Risiken und Chancen:
        https://publishup.uni-potsdam.de/opus4- ubp/frontdoor/deliver/index/docId/3088/file/spath02_SP01.pdf

        ● ***https://www.kmk.org/fileadmin/veroeffentlichungen_beschluesse/2004/2004_06_04- Fruehe-Bildung-Kitas.pdf
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130).
        ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
        ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Bucureşti, Editura Miniped, 2002/2005/2016.
        ● www.subiecte.edu.ro

    7. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Curriculum pentru educaţia timpurie
    - activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese)

        ● Proiectarea didactică - elaborarea documentelor de proiectare didactică
    - planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)

        ● Organizarea si amenajarea spaţiului educaţional si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
    - ambianţa psiho-relaţională
    – modalităţi de organizare a grupei
    – modele de aranjare spaţială a grupei
    – activităţi ludice şi de învăţare cu grupa

        ● Organizarea si realizarea activităţilor ludice si de învăţare în educaţia timpurie
    - jocuri şi activităţi liber-alese
    – rutine şi tranziţii
    – activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul)
    – activităţi extraşcolare

        ● Evaluarea în educaţia timpurie
    - funcţii ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică)
    – forme de evaluare (evaluare iniţială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/ cumulativă)
    – metode şi instrumente de evaluare - tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, fişele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă, caietul de observaţii etc.)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI SI PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
        ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023.
        ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
        ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive şi de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019.
        ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
        ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
        ● Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.
        ● Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
        ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
        ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
        ● Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008.
        ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
        ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004.
        ● Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
        ● Marin, T., Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Bucureşti, Editura V & I Integral, 2009.
        ● Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
        ● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.
        ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
        ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
        ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
        ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005.
        ● ***Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130).
        ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
        ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016.
        ● www.subiecte.edu.ro

    MINISTERUL EDUCAŢIEI
    CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI SI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
        CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
    CATEDRELOR VACANTE/ REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
        PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ,
        LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII,
        PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ, METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR
        ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ si METODICA PREDĂRII
        ACTIVITĂŢILOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
        EDUCATOARE/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL
        PREŞCOLAR
        (ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ)
        Bucureşti
        2023

    NOTĂ DE PREZENTARE
        Programa se adresează educatoarelor, institutorilor şi profesorilor din învăţământul preşcolar, care s-au înscris şi vor susţine concursul naţional pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
        În elaborarea programei s-au avut în vedere următoarele principii:
    - principiul continuităţii formării iniţiale, realizat prin evoluţie în carieră şi dezvoltare profesională;
    – principiul coerenţei modular-tematice a programei, asigurat prin articularea proiectării ei, prin modul de elaborare a competenţelor generale şi specifice, prin modul de selectare a conţinuturilor ce vor face obiectul evaluărilor vizate, prin diversitatea formelor şi a strategiilor evaluative sugerate pentru a fi utilizate în contextul acestor examinări;
    – principiul adecvării şi armonizării finalităţilor şi a conţinuturilor învăţământului primar românesc cu direcţiile şi spiritul schimbărilor din societate;
    – principiul optimizării şi inovării activităţii în învăţământul preşcolar, prin asimilarea celor mai noi achiziţii din ştiinţele educaţiei şi din ştiinţele conexe.

        Programa pentru concursul naţional pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar a educatoarelor, institutorilor şi profesorilor din învăţământul preşcolar cu predare în limba germană maternă vizează competenţe abordabile din perspectiva dimensiunii cognitive, procedural - aplicative şi atitudinale şi propune o tematică ce corespunde tendinţelor în evoluţia disciplinelor.
        Structura programei este următoarea:
        ● Notă de prezentare;
        ● Competenţe specifice educatoarelor, institutorilor şi profesorilor din învăţământul preşcolar cu predare în limba maternă germană;
        ● Tematica programei în următoarea ordine a disciplinelor:
    1. Limba şi literatura germană maternă;
    2. Metodica predării activităţilor în limba germană maternă în învăţământul preşcolar;
    3. Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    4. Metodica predării activităţilor în limba română în învăţământul preşcolar;
    5. Pedagogie preşcolară.

        ● Repere bibliografice.

    COMPETENŢE SPECIFICE PENTRU EDUCATOARE/ INSTITUTORI/ PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR ÎN GRĂDINIŢELE DE COPII CU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR
        Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe specifice:
        ● identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate;
        ● identificarea şi analiza principalelor elemente de structură, de compoziţie şi de elemente specifice textelor epice, lirice şi dramatice;
        ● evidenţierea caracterului formativ al textelor studiate;
        ● respectarea normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice, compatibile cu situaţia de comunicare în limba germană;
        ● valorificarea relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie în organizarea mesajului scris;
        ● elaborarea unei argumentări scrise pe baza textelor studiate;
        ● utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată;
        ● utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii, prin folosirea unor tehnici eficiente de activitate intelectuală;
        ● identificarea organizării morfologice şi sintactice a textelor realizând corelaţii inter- /intradisciplinare.
        ● utilizarea corectă a limbii germane în toate situaţiile procesului instructive - educativ;
        ● proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv - educativ, ca un act de comunicare;
        ● utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică a disciplinei în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice cu copiii;
        ● proiectarea conţinuturilor instructive - educative în acord cu prevederile programei şi cu nivelul clasei la care învăţătorul/institutorul îşi desfăşoară activitatea;
        ● proiectarea şi utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare - învăţare - evaluare;
        ● aplicarea unor strategii de adaptare a conţinuturilor la predarea în online prin combinarea conţinutului multimedia şi a materialelor de învăţare online cu predarea la clasă.

    1. LIMBA SI LITERATURĂ GERMANĂ, LITERATURA GERMANĂ PENTRU COPII
    TEMATICĂ
    I. Literatura germană
        Beispiele und didaktische Konzepte fur Gattungen der Kinderliteratur:
    ● Bilderbucher: "Eine Gans aus Buntpapier" von Josef Guggenmos; "Wimmelbucher" von Ali Migutsch; "Die Raupe Nimmersatt" von Eric Carle; "Frederick" von Leo Lionni; "Knopf Knţpfchen" von Erika Hubner-Barth; "Das verschnupfte Bilderbuch" von Hedi Hauser; "Die Geschichte vom Lowen, der nicht schreiben konnte" von Martin Baltscheit; "Irgendwie Anders" von Kathryn Cave; "Die Kţnigin der Farben" von Jutta Bauer; "Der Gruffelo" von Alex Scheffler und Julia Donaldson.
        ● Geschichten: "Sofie macht Geschichten" von Peter Hartling; "Heut bin ich stark" von Heinz Janisch; "1-2-3 Minuten-Geschichten" von Manfred Mai; "Das Traumfresserchen" von Michael Ende; "Tranquilla Trampeltreu" von Michael Ende; "Nickel Vogelpfeifer" von Mirjam Pressler.
    ● Lyrik: Thematische Vielfalt des Kinderreimes und des Kinderverses; Kindergedichtautoren, Christian Morgenstern, Joachim Ringelnatz, James Kruss, Josef Guggenmos, Frederik Vahle, Detlev Jocker, Rolf Zuckowski; "Was denkt die Maus am Donnerstag" von Josef Guggenmos; "Es war einmal ein Igel" von Franz Hohler.
    ● Marchen: Bruder Grimm, Josef Haltrich, Hans Christian Andersen; Alexander Tietz; "Vom Katzchen und Mauschen"; "Die Tur am Buckel"; "Die Bienenkonigin".
        ● Sagen: "Der Rattenfanger von Hameln"; "Warum das Meerwasser salzig ist".
        ● Legenden: Sankt Martin, Sankt Nikolaus.
        ● Fabeln: "Der Fuchs und der Storch" und "Der Lţwe und das Mauschen" von Aesop; "Der Rabe und der Fuchs" von G. E. Lessing; "Wie der Fuchs den Raben uberlistete", "Wie die Maus den Lţwen rettete".
        ● Ganzschriften: "Die Abenteuer der Biene Maja" von Waldemar Bonsels; "Jim Knopf" von Michael Ende; "Briefe von Felix" von Annette Langen; "Neben mir ist noch Platz" von Paul Maar.
        ● Theaterstucke: Kasperle - Theaterstucke; "Das rote Haus in einer kleinen Stadt" von Elisabeth Borchers.
        ● Sachtexte und Sachbucher: "Unsere Erde" von Angela Weinhold; Ravensburger Reihe; "Herr Kandinsky war ein Maler" von Daan Remmerts de Vries.
        Die angefuhrten Werke der Kinderliteratur sind kennzeichnend fur die jeweilige Gattung und dienen der Orientierung.


    II. Limba germană
    1. Wortschatz und Aussprache
        ● Wortschatzerweiterung: Ableitung; Zusammensetzung; Synonyme; Antonyme; Wortfamilie; Wortfeld;
        ● Redensarten und Redewendungen;
        ● Buchstaben und Phoneme im Deutschen.

    2. Satzbau/Syntax
        ● Satzgliedfolge/Topik im deutschen Satz: besondere Stellung des Pradikats/der Pradikatsteile.
        ● Satzglieder und Satzgliedteile: Subjekt; Pradikat; Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prspositionalobjekt); Adverbialbestimmungen (Temporal-, Lokal-, Modal-, Kausalbestimmung); Attribute als Satzgliedteile (adjektivisches Attribut, Genitivattribut, Prspositionalattribut, Apposition).
        ● Satzverbindungen und Satzgefuge: Hauptsatz und Nebensatz - Bildung; Form der Nebensatze (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz, verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe); Inhalt der Nebensatze (Subjekt-, Objekt-, Attribut-, Kausalsatz).

    3. Wortarten/Morphologie
        ● Beugbare Wortarten: Verb, Substantiv mit Artikel, Adjektiv, Pronomen;
        ● Unbeugbare Wortarten: Adverb, Praposition, Konjunktion.

    4. Orthographie und Interpunktion
        ● Korrekte Schreibung der Worter und richtige Verwendung der Satzzeichen.



    BIBLIOGRAFIE
        Literatur und Didaktik
    1. Conrady, Peter: Lesespas fur Kinder, in: Drager, Monika et al (Hrsg.) (2004): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004.
    2. Kohler, Rosemarie: Leicht lesbare Texte fur kleine Leserinnen und Leser, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecherZ.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004.
    3. Kretschmer, Christine: Weltaneignung mit Bilderbuchern, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf- wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004.
    4. Mai, Manfred: Geschichte der deutschen Literatur erzahlt von Manfred Mai, Beltz Verlag, Weinheim, 2001.
    5. Marquardt, Manfred: Einfuhrung in die Kinder- und Jugendliteratur, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2005.
    6. Monschein, Maria: Die 50 besten Spiele zur Sprachforderung. Don Bosco MiniSpielothek, 2015.
    7. Nager, Sylvia: Literacy: Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2005.
    8. Sengelhoff, Barbara: Die Welt der Buchstaben - Ein Thema fur alle Kinder, in: Sasse, Ada/Valtin, Renate (Hrsg.): Lesen lehren, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/band-2-lesen-lehren/), Berlin, 2005.
    9. Waldmann, Gunter: Produktiver Umgang mit Lyrik. Eine systematische Einfuhrung in die Lyrik, ihre produktive Erfahrung und ihr Schreiben, Schneider Verlag, Hohengehren, 2011.
    10. Vom Wege, Brigitte/ Wessel, Mechthild: Kinderliteratur fur sozialpadagogische Berufe, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2009.


    BIBLIOGRAFIE
        Sprache und Didaktik
    1. Altenburg, Erika: Sprachliches Lernen zur Entwicklung und Forderung von Lesekompetenz, in: Hoffmann, Bernhard/Valtin, Renate (2008): Checkpoint Literacy. Tagungsband 1 zum 15. Europaischen Lesekongress 2007 in Berlin, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://docplayer.org/22880018-Bernhard-hofmann-renate-valtin-hg.html), Berlin, 2008.
    2. Bartnitzky, Horst: Grammatikunterricht in der Grundschule, Cornelsen Verlag, Berlin, 2012.
    3. Bleyhl, Werner: Grammatik im Fremdsprachenunterricht. Ein Irr-Glaube als Keule, in: 48. BAG 12.-15.5.2010 im Pad. Institut Haus Villigst./Ruhr Plenarvortrag (http://www.bag- englisch.de/wp-content/uploads/2011/03/48 BAG Bleyhl.pdf), 2010.
    4. Braun, Daniela/ Krause, Sascha, Handbuch Kreativitatsforderung: Didaktik und Methodik in der Fruhpedagogik, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2019.
    5. Ellermann, Walter: Methodik der Bildungsarbeit in Kindertagesstatten: Kinder in der Praxis anregen, unterstutzen und fordern, HT Verlag, Hamburg, 2016.
    6. Granzow-Emden, Matthias: Deutsche Grammatik verstehen und unterrichten, Narr Francke Attempto Verlag, Munchen, 2013.
    7. Kirschhock, Eva-Maria: Diagnose und Forderung von Sprachbewusstheit, in: Hoffman, Bernhard/ Valtin, Renate (Hrsg.): Forderdiagnostik beim Schriftspracherwerb, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://www.pedocs.de/volltexte/2016/12412/pdf/Hofmann Valtin 2007 Foerderdiagnostik b eim Schriftspracherwerb.pdf), Berlin, 2007.
    8. Lepold, Marion/Ullmann, Monika: Digitale Medien in der Kita-Alltagsintegrierte Medienbildung in der padagogischen Praxis, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2018.
    9. Pahlow, Heike: Deutsche Grammatik einfach, kompakt und ubersichtlich, Engelsdorfer Verlag, Leipzig, 2010.
    10. Valtin, Renate, Hrsg.: Rechtschreiben lernen in den Klassen 1-6, Grundschulverband, Frankfurt am Main, 2000.


    2. METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII GERMANE MATERNE
    TEMATICĂ
        ● Das Curriculum der Fruherziehung- Bedeutung und Struktur, Planung des Unterrichts ausgehend vom Lehrplan;
        ● Der Stoffverteilungsplan (Jahres-/ Wochenplanung, Tagesablauf);
        ● Der Lektionsplan; Lernzielbeschreibung;
        ● Sozialformen: Frontalunterricht, Gruppengesprach, Gruppenarbeit, Partnerarbeit, Einzelarbeit;
        ● Methoden und Verfahren im Deutschunterricht: z.B.: das Gesprach, Memorieren, die Beobachtung/Beschreibung, Bilderbuchbetrachtung, das Erzahlen und Vorlesen, das Rollenspiel, das didaktische Spiel, das Experiment, das Portfolio, das Projekt;
        ● Das Spiel im Kindergarten: Rolle, Forderbereiche, Arten, Ablauf, didaktisches Spiel in den Tatigkeiten;
        ● Freies Spiel und offene Lernumgebungen, Routinen und Transitionen, Themen zur personlichen Entwicklung (aufgrund personlicher Neigungen, Fertigkeiten, Fahigkeiten, auserschulische Angebote);
        ● Horen und Sprechen im Deutschunterricht - Ubungen und Aufgaben;
        ● Sprachforderung im Anfangsunterricht;
        ● Vorbereitung auf das Lesenlernen im Deutschunterricht;
        ● Lesemotivation und Leseforderung - Beobachtung, Diagnose, Fordermoglichkeiten, Ubungen und Aufgaben;
        ● Umgang mit Literatur im Anfangsunterricht (Literacy);
        ● Der Schriftspracherwerb - Vorbereitung des Schreibenlemens; Methodenintegration;
        ● Handlungs- und produktionsorientierter Deutschunterricht - Ubungen und Aufgaben;
        ● Lehr- und Lernmittel im Unterricht: Arten, moralischer Wert, Rolle der Ausstattung des Lernraums im Kindergarten;
        ● Medien- Moglichkeiten, Vor- und Nachteile;
        ● Evaluation- Definition und Analyse, Evaluationsformen, Funktionen der Evaluation, Evaluationsmethoden.

    BIBLIOGRAFIE
        Didaktik und Methodik
    1. Lehrplan fur fruhkindliche Erziehung.
    2. Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008.
    3. Abraham, Ulf; Knopf, Julia: Deutsch - Didaktik fur die Grundschule, Cornelsen Scriptor, Berlin, 2013.
    4. Bocher, Hartmut Hrsg: Erziehen, bilden und begleiten, Bildungsverlag EINS, Troisdorf, 2013.
    5. Bredel, Ursula: Sprachbetrachtung und Grammatikunterricht, UTB, Stuttgart, 2013.
    6. Bottcher, Ingrid/Becker-Mrotzek, Michael: Texte bearbeiten, bewerten und benoten, Cornelsen Verlag, Berlin, 2003.
    7. Christiani, Reinhold: Schuleingangsphase neu gestalten, Cornelsen Verlag, Berlin, 2004.
    8. Dehn, Mechthild: Kinder & Sprache(n). Was Erwachsene wissen sollten, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2012.
    9. Drager, Monika: Lust am Lesen wecken, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben, Berlin, 2004.
    10. Fussenich, Iris/Loffler, Cordula: Schriftspracherwerb. Einschulung, erstes und zweites Schuljahr, Ernst Reinhardt Verlag, Munchen, 2008.
    11. Jentgens, Stephanie: Lehrbuch Literaturpadagogik. Eine Einfuhrung in Theorie und Praxis der Literaturvermittlung, Beltz Verlag, Weinheim, 2016.
    12. Jeuk, Stefan/ Schafer, Joachim: Schriftsprache erwerben - Didaktik fur die Grundschule, Cornelsen scriptor, Berlin, 2013.
    13. Kohl, Eva Maria/ Ritter, Michael: Schreibszenarien, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2010.
    14. ***Lehrplan fur Deutsch als Muttersprache.
    15. Leuchter, Miriam: Didaktik fur die ersten Bildungsjahre, Klett und Balmer Verlag, Zug, 2010.
    16. Nager, Sylvia: Literacy - Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur, Herder Verlag, Freiburg im Breisgau, 2005.
    17. Ritter, Alexandra/Ritter, Michael; Hrsg.: Schreibkompetenz und Schriftkultur. Grundschulverband, Frankfurt am Main, 2012.
    18. Ruhl, Katja: Strategieorientiertes Unterrichten, in: Sasse, Ada/Valtin, Renate (Hrsg.): Lesen lehren, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/band-2-lesen-lehren/), Berlin, 2005.
    19. Schmid-Barkow, Ingrid: Prozesse des Textverstehens und ihre Analyse, in Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/. band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf- wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004.
    20. Sengelhoff, Barbara: Lesen. Entwurf eines didaktischen Modells, in: Drager, Monika et al (Hrsg.): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/), Berlin, 2004.
    21. Uhlig, Bettina Hrsg: Bildung in der Kindheit - das Handbuch zum Lernen in Kindergarten und Grundschule, Kallmeyer Klett, Stuttgart, 2010.
    22. Wedel-Wolff, Annegret von/Cramer, Claudia: Forderung im Lesen nach dem Erwerb der alphabetischen Phase, in: Hoffman, Bernhard/Valtin, Renate (Hrsg.): Forderdiagnostik beim Schriftspracherwerb, Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://www.pedocs.de/volltexte/2016/12412/pdf/Hofmann_Valtin_2007_Foerderdiagnostik_beim Schriftspracherwerb.pdf), Berlin, 2007.
    23. www.subiecte.edu.ro.
        Einige der angefuhrten Titel sind unter folgendem Link zu finden: http://www.dgls.de/download/category/11-ganze-baende.html

        NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include si planurile cadru, programele şcolare, precum şi manualele cuprinse în catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar, în anul şcolar în care se susţine examenul.

    3. LIMBA ŢI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    I. Limba română Fonetică şi vocabular
        ● Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
        ● Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
        ● Despărţirea cuvintelor în silabe.
        ● Omografe, omofone. Accentul.
        ● Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
        ● Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
        ● Paronimele frecvente. Pleonasmul.
        Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
        ● Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe. Verbul în propoziţie.
        ● Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie.
        ● Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului.
        ● Pronumele în propoziţie.
        ● Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii.
        ● Adverbul în propoziţie.
        ● Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură.

        Propoziţia
        ● Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
        ● Propoziţia principală/propoziţia secundară.

        Fraza
        ● Propoziţia regentă/elementul regent.


    II. Literatura română şi universală pentru copii
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare, accesibile şcolarilor mici.
    1. Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic si merele de aur.

    2. Creaţia cultă
    a. Genul liric:
    - poeziile copilăriei (Ana Blandiana, Întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi);
    – poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop).

    b. Genul epic:
        ● în versuri:
    - fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica);
    – balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

        ● în proză:
    - schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);
    – povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);
    – legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);
    – basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă).





    BIBLIOGRAFIE
    I. Limba română
    1. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
    2. Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009.
    3. Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017.
    4. Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019.
    5. https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
    6. https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/

    II. Literatura română şi universală pentru copii
    1. Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.
    2. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003.
    3. Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997.
    4. Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.
    5. *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md).
    6. *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
    7. www.enciclopediavirtuala.ro
    8. http://ro.literaryframework.eu/
    9. www.romanianvoice.com/poezii/
    10. www.cartiaudio.eu
    11. www.biblior.net


    4. METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ ÎN GRĂDINIŢELE DE COPII CU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR
    TEMATICĂ
        ● Clasificarea şi structura activităţilor de joc didactic. Metodica desfăşurării lor.
        ● Povestirile copiilor (repovestirile şi povestirile create de copii). Metodica desfăşurării lor.
        ● Memorizările. Clasificare. Structură. Metodica desfăşurării lor.
        ● Structura activităţii de lectură după imagini. Valori formative.
        ● Convorbirea. Tematică. Structură. Metodica desfăşurării lor.
        ● Jocuri de creaţie, cu subiecte din poveşti şi basme. Valori formative.

    BIBLIOGRAFIE
    1. Brate, Rodica, Limba şi literatura română/universală pentru copii. Metodica predării limbii române: definitivat, gradul II: învăţători, institutori, profesori (în limbile minorităţilor), Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2014.
    2. Bogart, C., Delmarle, S., Preda, V. Formarea competenţelor în grădiniţă: o altă perspectivă asupra timpului şcolar, Editura Aramis Print, Bucureşti, 2012.
    3. Brănişteanu R., Chira E., Paradigme ale integrării curriculare în grădiniţă, Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti, 2011
    4. Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O., Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Diamant, Piteşti, 2014.
    5. Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale în învăţarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010.
    6. Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experienţial limbă si comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.
    7. Păiş-Lăzărescu, M., Tudor, S. L., Stan, M. M., Mentorat în didactica învăţământului preşcolar si primar, Editura Sitech, Craiova, 2015.
    8. Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum. Editura Arves, Craiova, 2009.
    9. Vrăsmaş. E., Educaţia timpurie. Editura Arlequin, Bucureşti, 2014.
    10. *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
    11. http://educatiacontinua.edu.ro/repere-metodologice.html

    5. PEDAGOGIE PREŞCOLARĂ
    TEMATICĂ
    1. EDUCAŢIE, INOVAŢIE ŞI REFORMĂ
        ● Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile educaţii.
        ● Educaţia timpurie - dimensiune a învăţării pe tot parcursul vieţii.
        ● Alternative educaţionale în educaţia timpurie.
        ● Tranziţia de la grădiniţă la şcoală.
        ● Grădiniţa - nucleu al unei comunităţi care învaţă.

    2. EDUCABILITATEA. FACTORII DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII UMANE - INTERACŢIUNI ŞI DOMINANTE
        ● Conceptul de dezvoltare şi conceptul de educabilitate.
        ● Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalităţii.
        ● Mediul, factor extern al dezvoltării personalităţii.
        ● Educaţia - factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influenţelor educative la vârstele timpurii.
        ● Metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate si igienă personală; Dezvoltarea socio-emoţională; Capacităţi si atitudini în învăţare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării si premisele citirii si scrierii; Dezvoltarea cognitivă si cunoaşterea lumii).

    3. PROIECTAREA DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
        ● Conceptul de proiectare didactică; funcţiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice.
        ● Produsele curriculare fundamentale: plan de învăţământ, programă şcolară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul tematic, proiectul didactic.

    4. ÎNVĂŢAREA ÎN GRĂDINIŢĂ. ORIENTĂRI CONTEMPORANE ÎN TEORIA ŞI PRACTICA ÎNVĂŢĂRII ÎN GRĂDINIŢĂ
        ● Conceptul de învăţare în grădiniţă. Mecanisme şi procesualitate. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare.
        ● Teorii ale învăţării (B.F. Skinner, J. Piaget, L.S. Vagotski, D.P. Ausubel, R. Gagne etc.).
        ● Condiţii interne ale învăţării în grădiniţă: procesele cognitive, afective, volitive; motivaţia - geneză, dinamică, forme, structuri motivaţional-atitudinale. Legea optimului motivaţional.
        ● Condiţii externe ale învăţării în grădiniţă: statutul educatoarei, mediul grădiniţei şi al grupei de copii preşcolari, mediul socio - familial, factori ergonomici şi de igienă ai învăţării.
        ● Noi semnificaţii şi extensii ale conceptului de învăţare (învăţarea utilizând metoda proiectelor/principiile Planului Dalton/Flipped learning etc.).
        ● Învăţarea centrată pe copil. Valorificarea unor teorii psihologice ale învăţării (teoria inteligenţelor multiple, teoria inteligenţei emoţionale, teorii de tip constructivist), ca modele de instruire adaptate la specificul învăţământului preşcolar.

    5. COPII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE (CES) ÎN GRĂDINIŢĂ
        ● Educaţia incluzivă în grădiniţă. Servicii integrate şi incluzive în educaţia timpurie.
        ● Colaborarea cu părinţii şi cu alte categorii profesionale de sprijin.

    6. MANAGEMENTUL CARIEREI DIDACTICE
        ● Prevederi legislative care sprijină dezvoltarea carierei didactice.
        ● Importanţa dezvoltării profesionale în cariera didactică.

        Notă: Pentru componenta Pedagogie preşcolară din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
    1. Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
    2. Bocoş, M., Catalano, H., Avram, I., Someşan, E. (coord.), Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar. Instrumente didactice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009.
    3. Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
    4. Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
    5. Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
    6. Breben, S., Ruiu, G., Fulga, M., Tuturugă, M., Mediul educaţional în grădiniţă, Editura Reprograph, Craiova, 2005.
    7. Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019.
    8. Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
    9. Catalano, H., Albulescu, I., Sinteze de pedagogia învăţământului preşcolar, Editura D.P.H., Bucureşti, 2019.
    10. Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
    11. Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
    12. Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.
    13. Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
    14. Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
    15. Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008.
    16. Dumitrana, M., Jocuri şi jucării pentru preşcolari. Ghid metodic de activităţi realizate cu ajutorul unor materiale simple, Editura Compania, Bucureşti, 2005.
    17. Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
    18. Frumos, Fl., Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
    19. Glava, A., Glava, C., Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
    20. Ionescu, M., Instrucţie si educaţie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003.
    21. Joiţa, E., Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
    22. Joiţa, E., Instruirea constructivistă - o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
    23. Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
    24. Marin, T., Teoriile învăţării si didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
    25. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
    26. Niculescu, R., M., Curriculum între continuitate şi provocare, Editura MEDIA, Sibiu, 2010.
    27. Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
    28. Rafailă, E., Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2003.
    29. Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
    30. Tomşa, Gh., Oprescu, N., Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2007.
    31. Voiculescu, E., Pedagogieprescolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.
    32. Vrăsmaş, A. E., Consilierea si educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    33. Vrăsmaş, E., Educaţia copilului preşcolar, Editura Pro Humanitas, Bucureşti, 1999.
    34. Vrăsmaş, E., (coord.), Premisele educaţiei incluzive în grădiniţă, Editura Vanemonde, Bucureşti, 2010.
    35. www.subiecte.edu.ro
    36. Bayrisches Staatsministerium, 2010, Bildung, Erziehung und Betreuung von Kindern in den ersten drei Lebensjahren, verlag das netz.
    37. Bţcher, H., Erziehen, bilden und begleiten, Bildungsverlag EINS, 2013.
    38. Brokmann-Nooren, C., Gereke, I. u.a., Bildung und Lernen der Drei- bis Achtjahrigen, Klinkhardt Verlag, 2007.
    39. Buchin-Wilhelm, I., Jaszus, R., Fachbegriffe fur Erzieherinnen und Erzieher, Holland + Josenhans Verlag, 2009.
    40. Buchin-Wilhelm, I., Jaszus, R., Sozialpadagogische Lernfelder fur Erzieherinnen, Holland+Josenhans Verlag, 2008.
    41. Gartinger, S., Janssen, R. (Hrsg.), Erzieherinnen+Erzieher. Professionelles Handeln im sozialpadagogischen Berufsfeld, Band 1, Cornelsen Verlag, 2014.
    42. Gartinger, S. u.a., Erzieherinnen+Erzieher. Prufungswissen. Mit komplexen Beispielaufgaben, Cornelsen Verlag 2013.
    43. Guldimann, T., Hauser, B., Bildung 4- bis 8-jahriger Kinder, Waxmann Verlag, 2005.
    44. Hobmair, H., Padagogik, Bildungsverlag EINS, 2016.
    45. Hobmair, H., Psychologie, Bildungsverlag EINS, 2013.
    46. Kaiser, A, Kaiser, R., Studienbuch Padagogik. Grund- und Prufungswissen, Cornelsen Verlag, 2001.
    47. Kasten, H., 0-3 Jahre. Entwicklungspsychologische Grundlagen, Beltz Verlag, 2005.
    48. Kasten, H., 4-6 Jahre. Entwicklungspsychologische Grundlagen, Beltz Verlag, 2005.
    49. Kuhne, N., Wenzel, P., Praxisbuch Padagogik, Bildungsverlag EINS, 2006.
    50. Metzinger, A., Entwicklungspsychologie kompakt, Bildungsverlag EINS, 2011.
    51. Thiesen, P., Beobachten und Beurteilen im Kindergarten, Hort und Heim, Cornelsen Verlag, 2007.

    MINISTERUL EDUCAŢIEI
    CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI SI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
    CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
    CATEDRELOR VACANTE/ REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
        PROGRAMA PENTRU
    1. LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ
    2. LIMBA Şl LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    3. MATEMATICĂ
    4. ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ
    5. METODICA PREDĂRII LIMBlI ŞI LITERATURII GERMANE MATERNE/COMUNICĂRII ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ
    6. METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE/COMUNICĂRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ
    7. METODICA PREDĂRII MATEMATICII / MATEMATICII ŞI EXPLORĂRII MEDIULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

        ÎNVĂŢĂTORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
        (ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ)
        Bucureşti
        2023

    NOTĂ DE PREZENTARE
        Programa se adresează învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor pentru învăţământul primar, care s-au înscris pentru concursul naţional pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
        În elaborarea programei s-au avut în vedere următoarele principii:
        ● principiul continuităţii formării iniţiale, pentru evoluţie în carieră şi dezvoltare profesională;
        ● principiul coerenţei modular-tematice a programei, asigurat prin articularea proiectării ei, prin modul de elaborare a competenţelor generale şi specifice, prin modul de selectare a conţinuturilor ce vor face obiectul evaluărilor vizate, prin diversitatea formelor şi a strategiilor evaluative sugerate pentru a fi utilizate în contextul acestor examinări;
        ● principiul adecvării şi armonizării finalităţilor şi a conţinuturilor învăţământului primar românesc cu direcţiile şi spiritual schimbărilor din societate;
        ● principiul optimizării şi inovării activităţii în învăţământul primar, prin asimilarea celor mai noi achiziţii din ştiinţele educaţiei şi din ştiinţele conexe.

        Programa pentru concursul naţional pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar a învăţătorilor/ institutorilor/ profesorilor pentru învăţământ primar cu predare în limba maternă germană vizează competenţe abordabile din perspectiva dimensiunii cognitive, procedural - aplicative şi atitudinale şi propune o tematică ce corespunde tendinţelor în evoluţia disciplinelor.
        Structura programei este următoarea:
        ● Notă de prezentare;
        ● Competenţe specifice învăţătorilor/ institutorilor/ profesorilor pentru învăţământ primar cu predare în limba maternă germană;
        ● Tematica programei în următoarea ordine a disciplinelor:
    1. Limba şi literatura germană maternă;
    2. Metodica predării limbii şi literaturii /comunicării în limba germană maternă;
    3. Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    4. Metodica predării limbii şi literaturii /comunicării în limba română;
    5. Matematică;
    6. Metodica predării matematicii / matematicii şi explorării mediului în învăţământul primar;
    7. Elemente de pedagogie şcolară.

        ● Repere bibliografice.


    COMPETENŢE SPECIFICE PENTRU ÎNVĂŢĂTORI/ INSTITUTORI/ PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
        Candidaţii vor demonstra următoarele competenţe specifice:
        ● identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate;
        ● identificarea şi analiza principalelor elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textelor epice, lirice şi dramatice;
        ● evidenţierea caracterului formativ al textelor studiate;
        ● respectarea normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice, compatibile cu situaţia de comunicare în limba germană;
        ● valorificarea relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie în organizarea mesajului scris;
        ● elaborarea unei argumentări scrise pe baza textelor studiate;
        ● utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată;
        ● utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii, prin folosirea unor tehnici eficiente de activitate intelectuală;
        ● identificarea organizării morfologice şi sintactice a textelor realizând corelaţii inter- /intradisciplinare;
        ● utilizarea corectă a limbii germane în toate situaţiile procesului instructiv-educativ;
        ● proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv-educativ, ca un act de comunicare;
        ● utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică a disciplinei în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice cu copiii;
        ● proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu nivelul clasei la care învăţătorul/ institutorul îşi desfăşoară activitatea;
        ● proiectarea şi utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare-învăţare- evaluare;
        ● utilizarea conceptelor cu care operează evaluarea şi a teoriilor moderne în domeniu;
        ● proiectarea unei evaluări eficiente, organic integrată în activitatea instructiv- educativă;
        ● utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/ autoevaluare individuală/ de grup, precum şi a strategiilor de interevaluare;
        ● aplicarea unor strategii de adaptare a conţinuturilor la predarea în online prin combinarea conţinutului multimedia şi a materialelor de învăţare online cu predarea la clasă.

    1. LIMBA ŞI LITERATURĂ GERMANĂ MATERNĂ ŞI LITERATURĂ GERMANĂ PENTRU COPII TEMATICĂ
    I. Literatura germană
        Beispiele und didaktische Konzepte fur folgende Gattungen der Kinderliteratur:
        ● Bilderbucher: "Eine Gans aus Buntpapier" von Josef Guggenmos; "Wimmelbucher" von Ali Migutsch; "Die Raupe Nimmersatt" von Eric Carle; "Frederick" von Leo Lionni; "Knopf Knopfchen" von Erika Hubner-Barth; "Das verschnupfte Bilderbuch" von Hedi Hauser; "Die Geschichte vom Lowen, der nicht schreiben konnte" von Martin Baltscheit, "Irgendwie Anders" von Kathryn Cave; "Die Konigin der Farben" von Jutta Bauer; "Der Gruffelo" von Alex Scheffler und Julia Donaldson.
        ● Geschichten: "Sofie macht Geschichten" von Peter Hartling; "Heut bin ich stark" von Heinz Janisch; "1-2-3 Minuten-Geschichten" von Manfred Mai; "Das Traumfresserchen" von Michael Ende; "Tranquilla Trampeltreu" von Michael Ende; "Nickel Vogelpfeifer" von Mirjam Pressler.
        ● Lyrik: Thematische Vielfalt des Kinderreimes, Kinderverses; Kindergedichtautoren Christian Morgenstern, Joachim Ringelnatz, James Kruss, Josef Guggenmos, Frederik Vahle, Detlev Jocker, Rolf Zuckowski; "Was denkt die Maus am Donnerstag" von Josef Guggenmos; "Es war einmal ein Igel" von Franz Hohler.
        ● Marchen: Bruder Grimm, Josef Haltrich, Hans Christian Andersen; Alexander Tietz; "Vom Katzchen und Mauschen"; "Die Tur am Buckel"; "Die Bienenkonigin".
        ● Sagen: "Der Rattenfanger von Hameln"; "Warum das Meerwasser salzig ist".
        ● Legenden: Sankt Martin, Sankt Nikolaus.
        ● Fabeln: "Der Fuchs und der Storch" und "Der Lowe und das Mauschen" von Aesop, "Der Rabe und der Fuchs" von G. E. Lessing; "Wie der Fuchs den Raben uberlistete", "Wie die Maus den Lowen rettete".
        ● Ganzschriften: "Die Abenteuer der Biene Maja" von Waldemar Bonsels; "Jim Knopf" von Michael Ende; "Briefe von Felix" von Annette Langen, "Neben mir ist noch Platz" von Paul Maar.
        ● Theaterstucke: Kasperle - Theaterstucke; "Das rote Haus in einer kleinen Stadt" von Elisabeth Borchers.
        ● Sachtexte und Sachbucher: "Unsere Erde" von Angela Weinhold, Ravensburger Reihe; "Herr Kandinsky war ein Maler" von Daan Remmerts de Vries.

        Die angefuhrten Werke der Kinderliteratur sind kennzeichnend fur die jeweilige Gattung und dienen der Orientierung.

    II. Limba germană
    1. Wortschatz und Aussprache
        ● Wortschatzerweiterung: Ableitung; Zusammensetzung; Synonyme; Antonyme; Wortfamilie; Wortfeld.
        ● Redensarten und Redewendungen.
        ● Buchstaben und Phoneme im Deutschen.

    2. Satzbau/Syntax
        ● Satzgliedfolge/Topik im deutschen Satz: besondere Stellung des Pradikats/der Pradikatsteile.
        ● Satzglieder und Satzgliedteile: Subjekt; Pradikat; Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekt); Adverbialbestimmungen (Temporal-, Lokal-, Modal-, Kausalbestimmung); Attribute als Satzgliedteile (adjektivisches Attribut, Genitivattribut, Prapositionalattribut, Apposition).
        ● Satzverbindungen und Satzgefuge: Hauptsatz und Nebensatz - Bildung; Form der Nebensatze (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz, verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe); Inhalt der Nebensatze (Subjekt-, Objekt-, Attribut-, Kausalsatz).

    3. Wortarten/Morphologie
        ● Beugbare Wortarten: Verb, Substantiv mit Artikel, Adjektiv, Pronomen.
        ● Unbeugbare Wortarten: Adverb, Praposition, Konjunktion.

    4. Orthographie und Interpunktion
        ● Korrekte Schreibung der Worter und richtige Verwendung der Satzzeichen.


    BIBLIOGRAFIE
        Literatur und Didaktik
    1. Conrady, Peter (2004): Lesespas fur Kinder, in: DrΣger, Monika et al (Hrsg.) (2004): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern. Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecherAband-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/).
    2. Kohler, Rosemarie (2004): Leicht lesbare Texte fur kleine Leserinnen und Leser, in: Drager, Monika et al (Hrsg.) (2004): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern. Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/).
    3. Kretschmer, Christine (2004): Weltaneignung mit Bilderbuchern, in: Drager, Monika et al (Hrsg.) (2004): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern. Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher7.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/).
    4. Mai, Manfred (2001): Geschichte der deutschen Literatur erzahlt von Manfred Mai. Weinheim: Beltz Verlag.
    5. Marquardt, Manfred (2005): Einfuhrung in die Kinder- und Jugendliteratur. Troisdorf: Bildungsverlag EINS.
    6. Monschein, Maria (2015): Die 50 besten Spiele zur Sprachforderung. Don Bosco MiniSpielothek.
    7. Nager, Sylvia (2005): Literacy: Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur. Freiburg im Breisgau: Herder Verlag.
    8. Sengelhoff, Barbara (2005): Die Welt der Buchstaben - Ein Thema fur alle Kinder, in: Sasse, Ada/ Valtin, Renate (Hrsg.) (2005): Lesen lehren, Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/band-2-lesen-lehren/).
    9. Waldmann, Gunter (2011): Produktiver Umgang mit Lyrik. Eine systematische Einfuhrung in die Lyrik, ihre produktive Erfahrung und ihr Schreiben. Hohengehren: Schneider Verlag.
    10. Vom Wege, Brigitte/ Wessel, Mechthild (2009): Kinderliteratur fur sozialpadagogische Berufe. Troisdorf: Bildungsverlag EINS.



    BIBLIOGRAFIE
        Sprache und Didaktik
    1. Altenburg, Erika (2008): Sprachliches Lernen zur Entwicklung und Forderung von Lesekompetenz, in: Hoffmann, Bernhard/ Valtin, Renate (2008): Checkpoint Literacy. Tagungsband 1 zum 15. EuropΣischen Lesekongress 2007 in Berlin. Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://docplayer.org/22880018-Bernhard- hofmann-renate-valtin-hg.html).
    2. Bartnitzky, Horst (2012): Grammatikunterricht in der Grundschule. Berlin: Cornelsen Verlag.
    3. Bleyhl, Werner (2010): Grammatik im Fremdsprachenunterricht. Ein Irr-Glaube als Keule, in: 48. BAG 12.-15.5.2010 im PΣd. Institut Haus Villigst./Ruhr Plenarvortrag (http://www.bag-englisch.de/wp-content/uploads/2011/03/48 BAG Bleyhl.pdf).
    4. Braun, Daniela/ Krause, Sascha (2019), Handbuch Kreativitatsforderung: Didaktik und Methodik in der Fruhpadagogik. Freiburg im Breisgau: Herder Verlag.
    5. Granzow-Emden, Matthias (2013): Deutsche Grammatik verstehen und unterrichten. Munchen: Narr Francke Attempto Verlag.
    6. Kirschhock, Eva-Maria (2007): Diagnose und Forderung von Sprachbewusstheit, in: Hoffman, Bernhard/ Valtin, Renate (Hrsg.) (2007): Forderdiagnostik beim Schriftspracherwerb, Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://www.pedocs.de/volltexte/2016/12412/pdf/Hofmann Valtin 2007 Foerderdiagno stik beim Schriftspracherwerb.pdf).
    7. Pahlow, Heike (2010): Deutsche Grammatik einfach, kompakt und ubersichtlich. Leipzig: Engelsdorfer Verlag.
    8. Valtin, Renate, Hrsg. (2000): Rechtschreiben lernen in den Klassen 1-6. Frankfurt am Main: Grundschulverband.


    2. METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII GERMANE MATERNE/COMUNICĂRII ÎN LIMBA GERMANĂ MATERNĂ TEMATICĂ
        ● Der Lehrplan fur Deutsch als Muttersprache - Struktur (Kompetenzen, Inhalte, Unterrichtsempfehlungen); Planung des Unterrichts ausgehend vom Lehrplan;
        ● Der Stoffverteilungsplan (Jahres-/ Wochenplanung, Tagesablauf);
        ● Der Lektionsplan; Lernzielbeschreibung;
        ● Sozialformen: Frontalunterricht, Klassengesprach, Gruppenarbeit, Partnerarbeit, Einzelarbeit;
        ● Methoden im Deutschunterricht: z.B.: das Gesprach, die Gedachtnisubung, die Beobachtung/Beschreibung, das Erzahlen und Vorlesen, das Rollenspiel, das didaktische Spiel, das Experiment, das Portfolio, das Projekt;
        ● Die Vorbereitungsklasse - Sprachforderung; der kommunikative Ansatz; der integrierte Ansatz; Planung von Unterrichtseinheiten;
        ● Horen und Sprechen im Deutschunterricht - Ubungen und Aufgaben;
        ● Sprachforderung im Anfangsunterricht und in der Grundschule;
        ● Lesen lernen im Deutschunterricht;
        ● Lesemotivation und Leseforderung - Beobachtung, Diagnose, Fordermoglichkeiten, Ubungen und Aufgaben;
        ● Umgang mit Literatur im Anfangsunterricht (Literacy);
        ● Der Schriftspracherwerb - Vorbereitung des Schreibenlernens; Methodenintegration; Planung von Unterrichtseinheiten;
        ● Der Schreibunterricht - Entwicklung der individuellen Schrift; Sprachbetrachtung in der Grundschule;
        ● Handlungs- und produktionsorientierter Deutschunterricht - Ubungen und Aufgaben;
        ● Medien im Deutschunterricht - Moglichkeiten, Vor- und Nachteile;
        ● Evaluation im Deutschunterricht - Bewertungsformen, Aufgabenformate, Bewertungskriterien.

    BIBLIOGRAFIE
        Didaktik und Methodik
    1. Abraham, Ulf; Knopf, Julia (2013): Deutsch - Didaktik fur die Grundschule. Berlin: Cornelsen Scriptor.
    2. Bocher, Hartmut Hrsg. (2013): Erziehen, bilden und begleiten. Troisdorf: Bildungsverlag EINS.
    3. Bredel, Ursula (2013): Sprachbetrachtung und Grammatikunterricht. Stuttgart: UTB.
    4. Bottcher, Ingrid/ Becker-Mrotzek, Michael (2003): Texte bearbeiten, bewerten und benoten. Berlin: Cornelsen Verlag.
    5. Christiani, Reinhold (2004): Schuleingangsphase neu gestalten. Berlin: Cornelsen Verlag.
    6. Dehn, Mechthild (2012): Kinder & Sprache(n). Was Erwachsene wissen sollten. Stuttgart: Kallmeyer Klett.
    7. Drager, Monika (2004): Lust am Lesen wecken, in: Drager, Monika et al (Hrsg.) (2004): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern. Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben.
    8. Fussenich, Iris/ Loffler, Cordula (2008): Schriftspracherwerb. Einschulung, erstes und zweites Schuljahr. Munchen: Ernst Reinhardt Verlag.
    9. Jeuk, Stefan/ Schafer, Joachim (2013): Schriftsprache erwerben - Didaktik fur die Grundschule. Berlin: Cornelsen scriptor.
    10. Kohl, Eva Maria/ Ritter, Michael (2010): Schreibszenarien. Stuttgart: Kallmeyer Klett.
    11. *** Lehrplan fur Deutsch als Muttersprache.
    12. Leuchter, Miriam (2010): Didaktik fur die ersten Bildungsjahre. Zug: Klett und Balmer Verlag.
    13. Nager, Sylvia (2005): Literacy - Kinder entdecken Buch-, Erzahl- und Schriftkultur. Freiburg im Breisgau: Herder Verlag.
    14. Ritter, Alexandra/ Ritter, Michael; Hrsg. (2012): Schreibkompetenz und Schriftkultur. Frankfurt am Main: Grundschulverband.
    15. Ruhl, Katja (2005): Strategieorientiertes Unterrichten, in: Sasse, Ada, Valtin Renate (Hrsg.) (2005): Lesen lehren, Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/band-2-lesen-lehren/).
    16. Schmid-Barkow, Ingrid (2004): Prozesse des Textverstehens und ihre Analyse, in Drager, Monika et al (Hrsg.) (2004): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern. Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/).
    17. Sengelhoff, Barbara (2004): Lesen. Entwurf eines didaktischen Modells, in: Drager, Monika et al (Hrsg.) (2004): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern. Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben (https://dgls.de/publikationen/buecher/.band-1-lesen-ist-verstehen-schriften-auf-wegen-zu-kindern/).
    18. Uhlig, Bettina Hrsg.(2010): Bildung in der Kindheit - das Handbuch zum Lernen in Kindergarten und Grundschule. Stuttgart: Kallmeyer Klett.
    19. Wedel-Wolff, Annegret von/ Cramer, Claudia (2007): Forderung im Lesen nach dem Erwerb der alphabetischen Phase, in: Hoffman, Bernhard/ Valtin, Renate (Hrsg.) (2007): Forderdiagnostik beim Schriftspracherwerb, Berlin: Deutsche Gesellschaft fur Lesen und Schreiben, auch unter: https://www.pedocs.de/volltexte/2016/12412/pdf/Hofmann Valtin 2007 Foerderdiagno stik beim Schriftspracherwerb.pdf.
        Einige der angefuhrten Titel sind unter folgendem Link zu finden: http://www.dgls.de/download/category/11-ganze-baende.html

        NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile cadru, programele şcolare, precum şi manualele cuprinse în catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar, în anul şcolar în care se susţine examenul.

    3. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    TEMATICĂ
    I. Limba română Fonetică şi vocabular
        ● Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
        ● Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
        ● Despărţirea cuvintelor în silabe. Reguli. Excepţii.
        ● Omografe, omofone. Accentul.
        ● Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
        ● Familia lexicală.
        ● Dinamica vocabularului. Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
        ● Paronimele frecvente. Pleonasmul.
        Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
        ● Verbul în propoziţie. Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe. Funcţia sintactică de predicat.
        ● Substantivul în propoziţie. Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Funcţii sintactice.
        ● Adjectivul în propoziţie. Exprimarea însuşirilor. Forme ale superlativului. Funcţii sintactice.
        ● Pronumele în propoziţie. Funcţii sintactice.
        ● Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii. Funcţii sintactice.
        ● Adverbul în propoziţie. Funcţii sintactice. Adverbe relative.
        ● Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură. Funcţii sintactice.

        Propoziţia
        ● Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
        ● Propoziţia principală/propoziţia secundară. Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată. Propoziţia afirmativă. Propoziţia negative.

        Fraza
        ● Propoziţia regentă/elementul regent.
        ● Tipuri de propoziţii şi structura lor specific.
        ● Expansiunea şi contragerea.


    II. Literatura română si universală pentru copii
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare, accesibile şcolarilor mici.
    1. Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic si merele de aur.

    2. Creaţia cultă
    a. Genul liric
    - poeziile copilăriei (Tudor Arghezi, Prisaca; Ana Blandiana, Întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi).
    – poezia despre natură si vieţuitoare (Vasile Alecsandri, Pasteluri; Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul schiop; Passionaria Stoicescu, Cartea pădurii; Gellu Naum, Cărţile cu Apollodor).

    b. Genul epic
        ● în versuri:
    - fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Grigore Alexandrescu, Câinele si căţelul; Jean de La Fontaine, Greierele si furnica).
    – balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

        ● în proză:
    - schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită, Bubico).
    – povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată).
    – legenda (Alexandru Mitru, Legendele Olimpului).
    – basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de clestar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţusca cea urâtă; Fraţii Grimm, Cenusăreasa).
    – romanul pentru copii (Cezar Petrescu, Fram, ursul polar; Jonathan Swift - Călătoriile lui Gulliver).
    c. Genul dramatic (Victor Eftimiu, Înşir-te mărgărite...).





    BIBLIOGRAFIE
    I. Limba română
    1. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită (2005), Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti.
    2. Gheorghe, M., (2009), Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov.
    3. Golopenţia S., (2017), Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală).
    4. Pană-Dindelegan, G. (coord.), (2019), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti.
    5. https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
    6. https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/

    II. Literatura română şi universală pentru copii
    1. Balazs, L., (2003), Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj-Napoca.
    2. Călinescu, G., (2003), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti.
    3. Ciopraga, Constantin, (1997), Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi.
    4. Norel, M., (2012), Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/).
    5. ***Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md)
    6. ***Manualele şi programele şcolare pentru învăţământul primar/ Comunicare în limba română/ Limba şi literatura română, în vigoare în anul şcolar în care se susţine examenul.
    7. www.enciclopediavirtuala.ro
    8. http://ro.literaryframework.eu/
    9. www.romanianvoice.com/poezii/
    10. www.cartiaudio.eu
    11. www.biblior.net



    4. METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE/ COMUNICĂRII ÎN LIMBA ROMÂNĂ
    TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE CU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR
    I. Specificul predării - învăţării - evaluării limbii române în învăţământul primar cu predare în limba unei minorităţi
        ● Specificul curriculumului pentru disciplina Comunicare în limba română/Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba unei minorităţi;
        ● Influenţa fenomenelor de transfer şi de interferenţă asupra învăţării limbii române;
        ● Proiectarea activităţilor didactice în manieră integrată;
        ● Modelul comunicativ-funcţional şi abordarea conţinuturilor în clasele pregătitoare - a IV-a;
        ● Abordarea elementelor de construcţie a comunicării din perspectivă funcţională, aplicativă, conform programelor şcolare în vigoare;
        ● Specificul organizării lecţiilor de Comunicare în limba română/Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba unei minorităţi în clasele pregătitoare - a IV-a;
        ● Metode şi procedee specifice învăţării limbii române, ca limba a doua (nematernă);
        ● Forme de organizare a activităţilor de învăţare în limba română; strategii de diferenţiere, individualizare; învăţarea prin cooperare;
        ● Rolul jocului didactic în orele de Comunicare în limba română/Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba unei minorităţi.

    II. Aspecte metodologice privind curriculumul de Comunicare în limba română/Limba si literatura română pentru şcolile si secţiile cu predare în limba unei minorităţi în învăţământul primar
    1. Comunicarea orală (receptarea mesajului oral, exprimarea orală)
        ● Strategii de formare a comportamentului de receptor/emiţător de mesaje orale;
        ● Strategii de predare-învăţare-evaluare la disciplina Comunicare în limba română/Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba unei minorităţi;
        ● Activităţi de învăţare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat (clasa pregătitoare - clasa a IV-a);
        ● Metode şi mijloace de învăţământ folosite în formarea şi dezvoltarea exprimării orale în limba română;
        ● Formarea şi dezvoltarea competenţelor de Comunicare în limba română/Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba unei minorităţi: conţinuturi şi contexte de realizare, criterii şi cerinţe în exersarea exprimării corecte, respectarea normelor ortoepice.

    2. Comunicarea scrisă (receptarea mesajului scris, exprimarea scrisă)
        ● Strategii de formare a câmpului vizual (propoziţie, cuvânt, silabă, literă);
        ● Strategii de predare-învăţare-evaluare a citit-scrisului în limba română la clasa a II-a (metode şi procedee specifice, mijloace de învăţământ);
        ● Specificul abordării textelor în învăţământul primar:
    - Textul narativ (elaborarea planului de idei, povestirea/naraţiunea, dialogul, descrierea, personajul literar);
    – Textul liric (strofa, versul);
    – Textul nonliterar;
    – Textul funcţional.

        ● Organizarea textului scris, în funcţie de scopul redactării:
    - Tehnica elaborării unui text scris: contexte de realizare pentru clasele a III-a - a IV-a;
    – Scrierea funcţională (bilet, felicitare, afiş, fluturaş, invitaţie, email);
    – Scrierea imaginativă (pe baza unui şir de întrebări, pe baza unui suport vizual);
    – Scrierea despre textul literar (povestirea, descrierea).

        ● Formarea deprinderilor de exprimare scrisă în învăţământul primar - particularităţi ale însuşirii normelor limbii literare în clasele a II-a - a IV-a (ortografie şi punctuaţie).


    III. Evaluarea nivelului de pregătire a elevilor la Comunicare în limba română/Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba unei minorităţi
        ● Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor şi progresului şcolar;
        ● Metode tradiţionale şi alternative de evaluare;
        ● Tipuri de itemi utilizaţi în practica şcolară (clasele pregătitoare - a IV-a).


    BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE LA CLASELE CU PREDARE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR
    1. Brate, Rodica, (2014), Limba si literatura română/universală pentru copii. Metodica predării limbii române. Concursul naţional pentru ocuparea posturilor didactice de învăţători (în limbile minorităţilor), Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu.
    2. Cristea, S., (2002), Dicţionar de pedagogie, Editura Litera, Chişinău.
    3. Norel, M. (2010), Didactica limbii si literaturii române pentru învăţământul primar, Editura Art, Bucureşti.
    4. Pamfil, A. (2019), Limba si literatura română în învăţământul primar, Editura Art.
    5. Rusu, Mina-Maria; Norel, Mariana (coord.), (2019), Ghidul profesorului de limba si literatura română pentru aplicarea noilor programe şcolare, Editura Nomina.
    6. Todor Erika Maria, (2020), Predarea-învăţarea limbii române ca nematernă (O alternativă a lingvisticii aplicate). Scientia, Cluj - Napoca, ISBN 978-606-975-032-2, ediţia a II-a (revizuită şi îmbogăţită).
    7. http://educatiacontinua.edu.ro/repere-metodologice.html

    5. MATEMATICĂ
    TEMATICĂ
    1. Elemente de teoria mulţimilor
    - Noţiunea de mulţime: element, apartenenţă, reprezentarea mulţimilor.
    – Relaţia de incluziune, egalitatea între mulţimi.
    – Submulţimi; determinarea unor submulţimi.
    – Operaţii cu mulţimi: Reuniunea. Intersecţia. Diferenţa. Complementara unei mulţimi. Produsul cartezian. Proprietăţile operaţiilor cu mulţimi.
    – Relaţia de echipotenţă; cardinalul unei mulţimi.

    2. Mulţimi de numere
        Mulţimea numerelor naturale (N); mulţimea numerelor întregi (Z); mulţimea numerelor raţionale (Q); mulţimea numerelor iraţionale (I).
        Numere naturale
    - Axiomele lui Peano.
    – Sisteme de numeraţie: sistem poziţional (scrierea în baza 10) şi sistem nepoziţional (scrierea cu cifre române).
    – Operaţii cu numere naturale: adunarea şi scăderea - proprietăţi, înmulţirea şi împărţirea - proprietăţi, teorema împărţirii cu rest; puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural, reguli de calcul cu puteri.
    – Divizibilitatea numerelor naturale, divizor, multiplu, criterii de divizibilitate cu: 2, 3, 4, 5, 9, 10; numere prime, numere compuse; descompunerea unui număr natural în factori primi, aflarea c.m.m.d.c., c.m.m.m.c. a două sau mai multe numere natural.

        Numere întregi
    - Compararea numerelor întregi.
    – Operaţii cu numere întregi: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea.

        Numere raţionale:
    - Fracţii ordinare: fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii echivalente.
    – Compararea fracţiilor. Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie. Aflarea unei fracţii dintr-un număr şi a unui număr când se cunoaşte o fracţie din el.
    – Fracţii zecimale: compararea fracţiilor zecimale.
    – Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară.
    – Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală.
    – Operaţii cu numere raţionale: adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea fracţiilor ordinare; adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule; înmulţirea şi împărţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule.
    – Media aritmetică şi media ponderată a două sau mai multe numere raţionale.

        Numere iraţionale
    - Reguli de calcul cu radicali: produs, cât, scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical.
    – Operaţii cu numere iraţionale (adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea numerelor iraţionale care conţin radicali de indice 2).
    – Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect.
    – Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate a unui număr natural prin descompunerea numerelor în produs de factori primi.
    3. Ecuaţii, inecuţii si sisteme de ecuaţii
    - Ecuaţii de gradul I cu coeficienţi în Z; probleme care se rezolvă folosind ecuaţii de acest tip.
    – Inecuaţii de gradul I, cu coeficienţi numere întregi.
    – Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute, cu coeficienţi numere întregi (metoda substituţiei, metoda reducerii); probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de două ecuaţii cu două necunoscute.

    4. Elemente de organizare a datelor
    - Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice.

    5. Unităţi de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitatea vaselor, masă, timp, valoare
    - Unităţi de măsură standard; multiplii şi submultiplii; transformări.

    6. Elemente de geometrie
    - Punct, dreaptă, semidreaptă, segment, linia curbă, linia frântă.
    – Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi; clasificare.
    – Poligoane:


        Triunghiul
    - Definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi.
    – Linii importante în triunghi: înălţimea, bisectoarea, mediatoarea, mediana (definiţie, proprietăţi, construcţie).
    – Ortocentrul, centrul cercului înscris în triunghi, centrul cercului circumscris triunghiului, centrul de greutate.
    – Criteriile de congruenţă a triunghiurilor.
    – Proprietăţi ale triunghiului isoscel.
    – Proprietăţi ale triunghiului echilateral
    – Triunghiul dreptunghic: proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei, teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora.
    – Perimetrul şi aria (formule de calcul).

        Patrulaterul
    - Patruleterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex.
    – Paralelogramul, proprietăţi; paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat - proprietăţi; trapezul, clasificare, proprietăţi, linia mijlocie în trapez.
    – Perimetre şi arii: dreptunghi, romb, pătrat, trapez.

        Cercul: construcţie, elemente.
        Corpuri geometrice: paralelipided, cub, piramidă, cilindru, con, sferă (recunoaştere, elemente componente, construcţie); arie şi volum: paralelipided, cub, piramidă.


    BIBLIOGRAFIE
    1. Aron I., Herescu, Gh., Dumitru, A., 1996, Aritmetica pentru învăţători, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    2. Magdaş, I., 2019, Matematică. Ghid pentru pregătirea iniţială si continuă a profesorilor pentru învăţământul primar, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană.
    3. Roşu, M., 2019, Elemente de matematică pentru profesorii din învăţământul primar, Ediţia a 2-a, revizuită, Bucureşti, Editura Aramis.
    4. Roşu, M., Roman, M., 1999, Matematica pentru perfecţionarea învăţătorilor, Bucureşti, Editura All.
    5. Manualele de matematică pentru clasele a IV-a - a VIII-a valabile în anul şcolar în care se susţine concursul.

    6. METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI MATEMATICĂ / MATEMATICĂ SI EXPLORAREA MEDIULUI
    TEMATICĂ
    I. Curriculumul la disciplina Matematică si explorarea mediului / Matematică
    - Relaţia interdeterminativă competenţe generale - competenţe specifice - conţinuturi.

    II. Proiectarea pedagogică a activităţilor instructive - educative la disciplina Matematică si explorarea mediului / Matematică în învăţământul primar
    a) Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal: determinarea conţinuturilor; stabilirea strategiei optime de acţiune; stabilirea criteriilor, a probelor şi a instrumentelor de evaluare continuă şi formative.
    b) Planificarea calendaristică anuală, proiectarea unităţilor de învăţare, proiectarea lecţiei.

    III. Lecţia de Matematică si explorarea mediului / Matematică în învăţământul primar
    - Lecţia - modalitate fundamentală de organizare a activităţii didactice.
    – Forme de organizare a colectivului de elevi.
    – Strategii de diferenţiere, individualizare.
    – Metode de instruire: caracteristici, utilizare în activităţile didactice: lucrul cu manualul, explicaţia, conversaţia euristică, demonstraţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire, problematizarea, jocul didactic, experimentul, observarea; metode de învăţare prin cooperare; metode de predare-învăţare moderne, centrate pe elev.
    – Mijloace didactice şi suporturi tehnice de instruire: modalităţi de integrare în activitatea didactică.
    – Evaluarea didactică la disciplina Matematică si explorarea mediului / Matematică; forme/tipuri de evaluare a rezultatelor şi a progresului şcolar; metode tradiţionale şi metode alternative de evaluare; tipuri de itemi utilizaţi în practica şcolară; specificul aprecierii elevilor prin calificative; problematica specifică a descriptorilor de performanţă.
    – Abordări intra- şi interdisciplinare în lecţia de Matematică si explorarea mediului/ Matematică în învăţământul primar.

    IV. Aspecte metodologice privind curriculumul de Matematică si explorarea mediului / Matematică în învăţământul primar
    - Elemente pregătitoare pentru formarea conceptului de număr natural; aspectul cardinal şi aspectul ordinal al numărului natural.
    – Metodologii specifice disciplinei Matematică şi explorarea mediului / Matematică.
    – Metodologia formării conceptului de număr.
    – Metodologia didactică specifică predării operaţiilor matematice în mulţimea numerelor naturale; algoritmi de calcul cu numere naturale (adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea cu rest 0 şi cu rest diferit de 0).
    – Metodologia didactică specifică predării-învăţării ordinii efectuării operaţiilor şi utilizării parantezelor.
    – Metodologia didactică specifică predării-învăţării fracţiilor şi a operaţiilor cu fracţii.
    – Metodologia didactică specifică predării-învăţării unităţilor de măsură pentru lungime, masă, capacitate, timp, valoare.
    – Metodologia didactică specifică predării-învăţării elementelor de geometrie.
    – Metodologia de rezolvare şi compunere a problemelor de matematică; noţiunea de problemă matematică; etapele rezolvării problemelor de matematică; valenţele formative ale activităţilor de rezolvare a problemelor matematice; metode speciale de rezolvare a problemelor de matematică: metoda figurativă; metoda comparaţiei; metoda mersului invers; metoda reducerii la unitate.

    V. Caracterul practic-aplicativ al matematicii; contexte de aplicare (explorare, investigare, aproximare, comparare, măsurare, experimentare).

    BIBLIOGRAFIE
    1. Bolboacă, L., 2001, Didactica modernă, Cluj-Napoca, Editura Dacia.
    2. Burtea, G. (coord.), 1995, Matematica şi logica pentru şcolari, Bucureşti, Editura Corint.
    3. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, I., Pânişoară, I.O., 2001, Prelegeri pedagogice, Iaşi, Editura Polirom.
    4. Cerghit, I., 2006, Metode de învăţământ, Iaşi, Editura Polirom.
    5. Creţu, C., 1998, Iaşi, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom.
    6. Cristea, S., 2002, Dicţionar de pedagogie, Chişinău, Editura Litera Educaţional.
    7. Dumitru, A. ş.a., 2017, Metodica predării matematicii pentru învăţământul primar. După noua programă. CP-IV, Piteşti, Editura Carminis.
    8. Jinga, I., Negreţ, I., 1999, învăţarea eficientă, Bucureşti, Editura Aldiri.
    9. Jinga, I., Petrescu, A., 1996, Evaluarea performanţei şcolare, Bucureşti, Editura Adelfin.
    10. Magdaş, I., 2010, Didactica matematicii pentru învăţământul primar şi preşcolar - actualitate şi perspective, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană.
    11. Manolescu, M., 2010, Teoria şi metodologia evaluării, Bucureşti, Editura Universitară.
    12. Neacşu, I. (coord.), 1988, Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    13. Neacşu, I., 1999, Instruire şi învăţare, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    14. Paraschiva, A., Purcaru, M., 2008, Metodica activităţilor matematice şi a aritmeticii pentru institutori/profesori din învăţământul primar şi preşcolar, Braşov, Editura Universităţii "Transilvania" Braşov.
    15. Petrovici, C., 2014, Didactica matematicii pentru învăţământul primar, Iaşi, Editura Polirom.
    16. Roşu, M., Roman, M., 2007, Didactica matematicii în învăţământul primar, MEC, Proiectul pentru Învăţământul rural.
    17. Săvulescu, D. (coord.), 2008, Metodica predării matematicii în ciclul primar, Craiova, Editura "Gheorghe Alexandru".
    18. Vişoiu, F., 2013, Metode activ-participative folosite în predarea matematicii la ciclul primar, Bacău, Ed. Rovimed.
    19. http://www.bp-soroca.md/pdf/matematica%20in%20clasele%20primare.pdf.
    20. https://didactika.files.wordpress.com/2008/05/modul-recuperarea-rămânerii-in-urma- la-matematica.pdf.
    21. *** Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici, Program de formare continua de tip "blended learning" pentru cadrele didactice din învăţământul primar, proiect POSDRU/87/1.3/S/63113 (beneficiar MECTS), suport de curs, 2012.
    22. *** Ghid de evaluare pentru învăţământul primar, SNEE, Bucureşti, 1999.
    23. *** Programe şcolare pentru învăţământul primar - Matematică şi explorarea mediului/ Matematică, în vigoare în anul şcolar în care se susţine concursul.
    24. Hauser B., Rathgeb-Schnierer E., Stebler R., Vogt F. - Mehr ist mehr. Mathematische Fruhfţrderung mit Regelspielen, Klett 2015.
    25. Krauthausen G., Scherer P. - Einfuhrung in die Mathematikdidaktik, Spektrum 2007.
    26. Lauter J. - Fundament der Grundschulmathematik, Auer 1997.
    27. Padberg F. - Didaktik der Arithmetik, Spektrum 1996.
    28. Rasch R., Sitter K. - Module fur den Geometrieunterricht in der Grundschule, Klett 2016.
    29. Regelein S. - Der gesamte Mathematikunterricht im 1. Schuljahr, Oldenbourg 1989.
    30. Spiegel H., Selter C. - Kinder und Mathematik. Was Erwachsene wissen sollten, Friedrich Verlag 2003.
    31. Stamp H. O. - Rechnen, aber wie? Didaktik des Rechenunterrichts in der Grundschule, Karpatenrundschau 1985.
    32. Winter H. - Mathematik entdecken, Cornelsen 1987.
    33. Winter H. - Sachrechnen in der Grundschule, Cornelsen 1985.

    7. ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ
    TEMATICĂ
    1. Finalităţile educaţiei
    a) Definirea si analiza operaţională a conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiective, competenţe.
    b) Taxonomia finalităţilor. Criterii şi sisteme de referinţă: macro-micro (finalităţi de sistem - finalităţi de proces); grad de generalitate; dimensiunea personalităţii; temporalitate; măsurabilitate.

    2. Probleme teoretice si practice ale curriculumului
    a) Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculară, conţinut al învăţământului, situaţie de învăţare, curriculum centrat pe competenţe.
    b) Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) - curriculum la decizia şcolii; obligatoriu - opţional; formal - nonformal; naţional-local.
    c) Orientări şi practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulară, organizare de tip integrat, curriculum diferenţiat şi personalizat.
    d) Produsele curriculare: planul-cadru, programele şcolare, manualele, materialele- suport (ghiduri, portofolii, culegeri, manualul profesorului, suporturi multimedia, softuri educaţionale etc.).

    3. Procesul de învăţământ - sistem si funcţionalitate
    a) Procesul de învăţământ: concept, structură, funcţii, dimensiuni, caracteristici, procesualitate internă, modele explicativ-interpretative; Procesul de învăţământ ca interacţiune dinamică între predare, învăţare şi evaluare.
    b) Condiţii şi factori de creştere a eficienţei procesului de învăţământ. Organizarea activităţii didactice la nivelul clasei, inclusiv în regimul simultan şi în mediul virtual.

    4. Proiectarea didactică
    a) Definirea şi operaţionalizarea conceptului.
    b) Niveluri ale proiectării didactice.
    c) Caracteristicile proiectării didactice la nivel micropedagogic (planificarea calendaristică, proiectarea unităţilor de învăţare, proiectarea lecţiei/activităţii).
    d) Instrumente de proiectare didactică.

    5. Strategiile didactice
    a) Delimitări conceptuale, componente (metode, procedee, tehnici, forme de organizare şi mijloace didactice), taxonomii.
    b) Metodologia didactică. Metodele didactice: definiţii, clasificări, descrieri, exemplificări. Metodologia activizantă - valenţe formative.
    c) Mijloacele de învăţământ: definiţie, clasificare, integrare în activitatea didactică. Noile Tehnologii de Informare şi Comunicare (NTIC) şi posibilităţi de utilizare a lor în cadrul procesului de învăţământ.

    6. Predarea. Orientări contemporane în teoria si practica predării
    a) Conceptul de predare; predarea ca activitate de organizare şi conducere a situaţiilor de învăţare.
    b) Strategii şi stiluri de predare. Relaţiile între predare, învăţare şi evaluare; rolul feed- back-ului în optimizarea predării.
    c) Evaluarea/autoevaluarea comportamentului didactic al învăţătorului/institutorului/ profesorului pentru învăţământul primar.

    7. Învăţarea şcolară. Orientări contemporane în teoria si practica învăţării şcolare
    a) Conceptele de învăţare în sens larg şi de învăţare şcolară. Forme, tipuri şi niveluri de învăţare.
    b) Orientări principale în teoriile contemporane ale învăţării şi relevanţa lor pentru instruirea şcolară.
    c) Condiţiile interne şi externe ale învăţării şcolare eficiente. Interdependenţa dintre condiţiile interne şi externe ale învăţării. Valorificare şi optimizare.

    8. Instruirea. Teorie, metodologie
    a) Delimitări conceptuale: învăţare - instruire - formare, metodologie, metodă, procedeu, mijloc didactic.
    b) Sistemul metodelor de învăţământ: tradiţionale şi modern.
    c) Forme de organizare a instruirii: frontal, grupal, individual.

    8. Evaluarea în procesul de învăţământ şi educaţie
    a) Definirea şi analiza conceptului de evaluare didactică. Operaţiile evaluării (măsurarea - aprecierea - decizia).
    b) Forme / tipuri de evaluare didactică: iniţială, continuă /formativă, finală/sumativă.
    c) Metode de evaluare tradiţionale şi alternative. Instrumente de evaluare.
    d) Tipologia itemilor (definiţie, clasificare, caracteristici, avantaje şi dezavantaje /limite în utilizare).


    BIBLIOGRAFIE
    1. Albulescu, I., Catalano, H., (coordonatori), 2019, Sinteze de pedagogia învăţământului primar. Ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat si gradul didactic II, Bucureşti, Editura Didactica Publishing House.
    2. Albulescu, I., Catalano, H., (coordonatori), 2020, Sinteze de pedagogie generală. Ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat si gradul didactic II, Bucureşti, Editura Didactica Publishing House.
    3. Bocoş, M., 2013, Instruirea interactivă. Repere axiologice si metodologice, Iaşi, Editura Polirom.
    4. Bocoş, M., Jucan, D., 2019, Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculumului. Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Piteşti, Editura Paralela 45.
    5. Bocoş, M., Jucan, D., 2018-2019, Teoria si metodologia instruirii si Teoria si metodologia evaluării. Repere si instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Piteşti, Editura Paralela 45.
    6. Catalano, H., 2018, Procesul de învăţământ: direcţii epistemice, pragmatice si experienţiale, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    7. Cerghit, I., Neacşu, I., Pânişoară I.O., Potolea D., 2001, Prelegeri pedagogice, Iaşi, Editura Polirom.
    8. Ciolan, L., 2008, învăţarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iaşi, Editura Polirom.
    9. Cristea, S., 1998, Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    10. Cristea, S., 2010, Fundamentele pedagogiei, Iaşi, Editura Polirom.
    11. Cristea, S., 2017, Finalităţile educaţiei, Bucureşti, Editura Didactica Publishing House.
    12. Cristea, S., 2017, Instruirea /Procesul de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactica Publishing House.
    13. Cristea, S., 2017, Realizarea instruirii ca activitate depredare-învăţare-evaluare, Bucureşti, Editura Didactica Publishing House.
    14. Cristea, S., 2018, Obiectivele instruirii /procesului de invatamant, Bucureşti, Editura Didactica Publishing House.
    15. Cristea, S., 2019, Metodologia instruirii in cadrul procesului de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactica Publishing House.
    16. Cristea, S., 2019, Evaluarea instruirii în cadrul procesului de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactica Publishing House.
    17. Cerghit, I., 1997, Metode de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    18. Cucoş, C., 1996, Finalităţile educaţiei, în Pedagogie, Iaşi, Ed. Polirom.
    19. Cucoş, C., 2000, Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom.
    20. Ionescu, M., Bocoş, M. (coord.), 2009, Tratat de didactică modernă, Piteşti, Ed. Paralela 45.
    21. Ionescu, M., 2007, Instrucţie si educaţie, Arad, Vasile Goldiş University Press.
    22. Iucu, R.B, 1999, Managementul clasei de elevi, Bucureşti, Editura "D. Bolintineanu".
    23. Iucu R. B, Manolescu M., 2005, Elemente de pedagogie, Bucureşti, Credis, Editura Universităţii din Bucureşti.
    24. Jinga, I., Negreţ, I., 1999, învăţarea eficientă, Bucureşti, Editura Aldin.
    25. Manolescu, M., 2005, Evaluarea şcolară: metode, tehnici, instrumente, Bucureşti, Editura Meteor Press.
    26. Manolescu, M., 2010, Teoria si metodologia evaluării, Bucureşti, Editura Universitară.
    27. Neacşu, I., 1990, Metode si tehnici moderne de învăţare eficientă, Bucureşti, Editura Militară.
    28. Neacşu, I., 1999, Instruire si învăţare, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    29. Neacşu, I., 2015, Metode si tehnici de învăţare eficienta. Fundamente si practici de succes, Iaşi, Editura Polirom.
    30. Negreţ, D.I., 2008, Teoria generală a curriculumului educaţional, Iaşi, Editura Polirom.
    31. Oprea, C.M., 2008, Strategii didactice interactive, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    32. Petrescu, P., Pop, V., 2007, Transdisciplinaritatea - o nouă abordare a situaţiilor de învăţare, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    33. Petrovici, M.C., 2010, Niveluri ale înţelegerii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
    34. Pânişoară, I. O., Manolescu, M., 2019, Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Iaşi, Editura Polirom.
    35. Păun, E., Potolea, D., 2002, Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Iaşi, Editura Polirom.
    36. Stanciu, M., 1999, Reforma conţinuturilor învăţământului. Cadru metodologic, Iaşi, Editura Polirom.
    37. Stoica, A. (coord.), 2001, Evaluarea curentă şi examenele, Bucureşti, Editura Prognosis.
    38. Stoica, A., 2003, Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional.
    39. Stoica, A., Mihail, R., 2006, Evaluarea educaţională. Inovaţii şi perspective, Bucureşti, Editura Humanitas.
    40. *** Programul Naţional de Dezvoltare a Competenţelor de Evaluare ale Cadrelor Didactice (DeCeE), MEN - CNCEÎP, Bucureşti, 2008.
    41. https://www.edu.ro/sites/default/files/Comunicare%20C0M%20referitoare%20la%20 dezvoltarea%20şcolilor%20%202017.pdf.
    42. www.edu.ro.
    43. Brokmann-Nooren, C., Gereke, I. u.a., 2007, Bildung und Lernen der Drei- bis Achtjahrigen, Klinkhardt Verlag.
    44. Buchin-Wilhelm, I., Jaszus, R., 2008, Sozialpadagogische Lernfelder fur ErzieherInnen, Holland+Josenhans Verlag.
    45. Einsiedler, W. u.a., 2001, Handbuch Grundschulpadagogik und Grundschuldidaktik, Klinkhardt UTB Verlag.
    46. Guldimann, T., Hauser, B., 2005, Bildung 4- bis 8-jahriger Kinder, Waxmann Verlag.
    47. Hobmair, H., 2016, PΣdagogik, Bildungsverlag EINS.
    48. Hobmair, H., 2013, Psychologie, Bildungsverlag EINS.
    49. Kaiser, A, Kaiser, R., 2001, Studienbuch Padagogik. Grund- und Prufungswissen, Cornelsen Verlag.
    50. Kasten, H., 2005, 4-6 Jahre. Entwicklungspsychologische Grundlagen, Beltz Verlag.
    51. Keller, G., 2008, Disziplinmanagement in der Schulklasse, Huber Verlag.
    52. Koch, P., 2000, Handbuch der Schulpadagogik, Auer Verlag.
    53. Kuhne, N., Wenzel, P., 2006, Praxisbuch Padagogik, Bildungsverlag EINS.
    54. Metzinger, A., 2011, Entwicklungspsychologie kompakt, Bildungsverlag EINS.
    55. Thiesen, P., 2007, Beobachten und Beurteilen im Kindergarten, Hort und Heim, Cornelsen Verlag.
    56. Topsch, W., 2004, Einfuhrung in die Grundschulpadagogik, Cornelsen Verlag.

    MINISTERUL EDUCAŢIEI
    CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
    CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
    CATEDRELOR VACANTE/ REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
    PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ,
    LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII,
    INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL
    PENTRU EDUCAŢlA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI, METODICA
    DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ
    ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ ŞI METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
    INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        EDUCATOR-PUERICULTOR
        (ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ)
        - Bucureşti -
        2023
    1. NOTA DE PREZENTARE
        Cea mai rapidă perioadă de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de viaţă, determinând în mod semnificativ structurile intelectuale, emoţionale, fizice-imunologice si funcţiile sociale. (Judith L. Evans, Robert G. Myers, Ellen M Ilfeld).
        Educatorul-puericultor este persoana calificată pentru nivelul de educaţie antepreşcolară (0-3 ani), derulată în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă. Activitate desfăşurată de educatorul-puericultor este deosebit de complexă, îmbinând atât roluri specifice profesiei didactice, cât şi roluri de îngrijire şi de nutriţie, ţinând cont de necesitatea unei abordări unitare a dezvoltării copilului mic. De altfel, documentul în cuprinsul căruia este detaliat cadru de referinţă comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sănătate, protecţia copilului şi educaţie), în vederea abordării copilului din aceeaşi perspectivă integrată, este reprezentat de Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT).
        Educatorul-puericultor are ca beneficiar copilul mic, de la naştere la 3 ani, în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor cu acesta trebuind să ţină cont de particularităţile dezvoltării psihologice şi de vârstă ale copiilor, dar şi de resursele materiale şi umane avute la dispoziţie şi de idealul de dezvoltare a societăţii româneşti, în context european.
        Prezenta programă se adresează candidaţilor care se prezintă la Concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, la specializarea Educator-puericultor, în limba italiană maternă. Programa este elaborată în aşa fel încât candidaţii să demonstreze competenţele necesare activităţii didactice din perspectiva curriculumului specific şi a proiectării unui demers didactic calitativ, răspunzând, în acelaşi timp, şi cerinţelor profilului absolventului de învăţământ vocaţional, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea educator-puericultor. Acest profil presupune cunoaşterea conţinuturilor fundamentale de limbă şi literatură română, a noilor tendinţe în evoluţia educaţiei timpurii, atât din punct de vedere al pedagogiei, cât şi al curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, dar şi aplicarea noilor direcţii ale metodicii desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor instructiv-educative, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
        Structura prezentei programe este următoarea:
    1. Nota de prezentare;
    2. Competenţele cadrului didactic de specialitate;
    3. Tematica pentru Limba şi literatura italiană maternă;
    4. Tematica pentru Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani;
    6. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba italiană maternă;
    7. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română.


    2. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
        Competenţele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar la această specializare, sunt competenţe pe care educatorul-puericultor trebuie să şi le dezvolte pe tot parcursul activităţii profesionale şi să le dovedească pe parcursul desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. Complexitatea activităţii educatorului-puericultor conduce la împărţirea competenţelor acestuia pe mai multe paliere, care vizează fiecare aspect în parte. Astfel, prezenta programă urmăreşte evaluarea nivelului de dezvoltare a competenţelor educatorului-puericultor printre care se numără cele de comunicare şi de relaţionare, a celor metodologice, de evaluare şi de autoevaluare a activităţii didactice, a celor psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, precum şi a competenţelor de management al carierei.
        Aşadar, competenţele educatorului-puericultor, evaluate în cadrul Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sunt:
        ● utilizarea conceptelor şi a teoriilor moderne în domeniu, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale copilului mic;
        ● aplicarea cunoştinţelor de didactică, de psihologie şi pedagogie, specifice educaţiei timpurii, în proiectarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative în creşă;
        ● proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu specificul grupei la care îşi desfăşoară activitatea;
        ● utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării activităţii instructiv- educative în creşă, care să pună accent pe libertatea şi creativitatea copilului;
        ● aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării şi facilitării procesului de socializare a acestora;
        ● alegerea unor metode şi tehnici didactice moderne şi cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului mic în activitate;
        ● valorizarea, din punct de vedere educativ, a experienţelor copiilor mici şi a intervenţiilor acestora;
        ● centrare pe formarea personalităţii copilului mic, în ansamblu, prin individualizarea conţinuturilor şi a metodelor educative;
        ● manifestarea unei atitudini empatice şi de sprijin/suport faţă de nevoile individuale, generale şi de moment ale antepreşcolarilor;
        ● proiectarea eficientă a formelor de evaluare şi adaptarea conţinuturilor de predare în funcţie de rezultatele evaluării;
        ● selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/de grup;
        ● utilizarea autoevaluării pentru îmbunătăţirea procesului didactic;
        ● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniţă-familie-comunitate pe probleme educative (educaţie nonformală/ informală);
        ● operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii.


    3. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
    I. Limba italiană
        ● Fonetică şi ortografie. Regulile de pronunţie; grupuri consonantice şi vocalice; accentul; despărţirea în silabe; "troncamento"; eliziunea; punctuaţia
        ● Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe şi prefixe, compunerea.
        Relaţii semantice în semantica lexicală: polisemia şi omonimia; sinonimia, antonimia
        ● Morfologie
    - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin şi a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse
    – Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea şi omiterea articolului. Prepoziţii articulate
    – Adjectivul calificativ: forme regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparaţie ale adjectivelor: forme analitice şi sintetice
    – Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ şi dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politeţe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât
    – Adjectivele pronominale. Ci, vi, ne cu valoare pronominală şi adverbială
    – Numeralul: clasificare, folosirea numeralului cardinal şi ordinal
    – Verbul: conjugare şi diateză. Modurile şi timpurile. Conjugarea verbelor regulate, neregulate, defective. Folosirea auxiliarelor. Acordul participiului trecut. Folosirea formelor pronominale cu imperativul şi cu modurile impersonale. Folosirea conjunctivului. "Periodo ipotetico". Concordanţa timpurilor la indicativ şi conjunctiv. Vorbirea directă şi indirectă
    – Adverbul: clasificare şi formare; gradele de comparaţie
    – Prepoziţia, conjuncţia, interjecţia


    II. Literatura italiană
        ● Noţiuni de teorie literară:
        ● Noţiunea de opera literară, limbajul poetic, imaginea poetică, subiectul, compoziţia, personajul. Genurile literare. Principalele specii literare.

        Opere literare:
        ● Carlo Collodi - Le avventure di Pinocchio
        ● Esopo - Favole
        ● Elio Giacone - Miti e leggende
        ● Gianni Rodari - Favole al telefono
        ● Gianni Rodari - Filastrocche
        ● Italo Calvino - Fiabe italiane
        ● Edmondo De Amicis - Cuore
        ● Antoine De Saint - Exupery - Il Piccolo Principe
        ● Pamela Lyndon Travers - Mary Poppins
        ● R. Kipling - Il libro della giungla
        ● Frank Baum - Il mago di Oz
        ● James Matthew Barrie - Peter Pan
        ● Lewis Carroll - Alice nel paese delle meraviglie
        ● Charles Dickens - Un canto di Natale



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ
        Libri:
        ● Pîrvu, Elena - Gramatica limbii italiene, orice ediţie.
        ● Serianni, Luca - Grammatica italiana, orice ediţie.
        ● M. Dardano e P. Trifone - La lingua italiana, Bologna, Zanichelli, orice ediţie.
        ● Balboni, Paolo - Insegnare la letteratura italiana a stranieri. Risorse per docenti di italiano come lingua straniera, Guerra Edizioni, 2006.
        ● Ferroni, Giulio - Storia della letteratura italiana, orice ediţie.
        ● Rosa, Asor - Letteratura italiana, orice ediţie.
        ● Santagata, Marco; Carotti, Laura; Casadei, Alberto - Il filo rosso. Antologia e storia della letteratura italiana ed europea, Roma-Bari, Laterza Edizioni Scolastiche, 2006, voll. I-III.
        ● Tellini, Gino - Letteratura italiana. Un metodo di studio, Mondadori Education, 2011.
        ● R. Luperini, P. Cataldi, L. Marchiani, F. Marchese - Manuale di letteratura - I saperi di base: autori e opere, temi e immagini, (voll 1 - 4), G. B. Palumbo Editore, 2006.

        Site:
        ● www.filastrocche.it
        ● www.favoledellabuonanotte.it
        ● www.giannirodari.it
        ● www.bdp.it/Rodari/
        ● http://www.weebly.com/
        ● https://www.gaiaedizioni.it/sfoglialibri_index/vacanze/narrativa/miti_e_leggende/files/basic- html/page3.html


    4. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    A. LIMBA ROMÂNĂ
        ● Fonetică si vocabular
    - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
    – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
    – Despărţirea cuvintelor în silabe.
    – Omografe, omofone. Accentul.
    – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
    – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
    – Paronimele frecvente. Pleonasmul.

        ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
    - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie.
    – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie.
    – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului.
    – Pronumele în propoziţie.
    – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii.
    – Adverbul în propoziţie.
    – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură.

        ● Propoziţia
    - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
    – Propoziţia principală/propoziţia secundară.

        ● Fraza
    - Propoziţia regentă/elementul regent.


    B. LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor.
        ● Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic si merele de aur.

        ● Creaţia cultă
    a. Genul liric
    - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi).
    – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop).

    b. Genul epic
    - în versuri:
        ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica);
        ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

    – în proză:
        ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);
        ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);
        ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);
        ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de clestar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţusca cea urâtă).



        Notă: Componenta Limba si literatura română si universală pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
        ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori;
        ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând scriitorilor prevăzuţi în prezenta programă de concurs.



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Bibliografie orientativă - Limba română
    ● Dicţionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
        ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice si aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009.
        ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017.
        ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019.
        ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
        ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/
        ● www.subiecte.edu.ro

        Bibliografie orientativă - Literatura română
        ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor si poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.
        ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003.
        ● Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997.
        ● Norel, M., Literatură română si literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.
        ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md).
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● www.enciclopediavirtuala.ro
        ● http://ro.literaryframework.eu/
        ● www.romanianvoice.com/poezii/
        ● www.cartiaudio.eu
        ● www.biblior.net
        ● www.subiecte.edu.ro


    5. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI
        ● Educaţie, inovaţie si reformă
    - Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile educaţii
    – Educaţia timpurie - dimensiune a învăţării pe tot parcursul vieţii
    – Alternative educaţionale în educaţia timpurie
    – Tranziţia copilului mic din familie la creşă şi/sau grădiniţă

        ● Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalităţii umane - interacţiuni si dominante
    - Conceptul de dezvoltare şi conceptul de educabilitate
    – Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalităţii
    – Mediul, factor extern al dezvoltării personalităţii
    – Educaţia - factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influenţelor educative la vârstele timpurii
    – Metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală; Dezvoltarea socio-emoţională; Capacităţi şi atitudini în învăţare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii; Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii)

        ● Proiectarea didactică în învăţământul antepreşcolar
    - Conceptul de proiectare didactică; funcţiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice
    – Produsele curriculare fundamentale: plan de învăţământ, programă şcolară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul didactic

        ● Joc si învăţare în educaţia timpurie
    - Joc şi învăţare - delimitări conceptuale
    – Jocul ca activitate fundamentală a copilului: evoluţia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului în activităţile ludice; cerinţe generale privind organizarea spaţiului fizic pentru educaţia şi dezvoltarea copilului de la naştere la 3 ani
    – Tipuri de jocuri specifice vârstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de construcţii, jocuri-mimă, jocuri muzicale, jocuri de rol
    – Jucăria şi rolul ei psihopedagogic: semnificaţia jucăriei pentru copil, rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului
    – Jocul ca mijloc de explorare şi experimentare
    – Aspecte psihopedagogice ale învăţării de la 0-3 ani
    – Relaţia dezvoltare-învăţare: teorii ale învăţării (J. Piaget, L.S. Vîgotski, Maria Montessori etc.) şi tipuri de învăţare
    – Învăţarea centrată pe copil
    – Direcţii ale diferenţierii intervenţiilor educaţionale/experienţelor de învăţare: diferenţierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalităţilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic şi psihologic, diferenţierea experienţelor de învăţare şi dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferenţierii intervenţiilor de îngrijire şi educaţie la copiii mici
    – Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă

        ● Managementul grupurilor de copii
    - Dinamica relaţiilor în grupul de copii (relaţia copil - copil, relaţia copil - educator- puericultor)
    – Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi)
    – Rolul cadrului didactic în proiectarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor ludice şi de învăţare: includerea activităţilor ludice alese în programul grupei, pregătirea activităţilor ludice şi de învăţare, modalităţi de evaluare şi monitorizare a activităţilor
    – Colaborarea cu părinţii, colegii, cu alte categorii profesionale şi comunitatea

        ● Copiii cu cerinţe educative speciale (CES) în cresă
    - Servicii integrate şi incluzive în educaţia timpurie
    – Colaborarea cu părinţii şi cu alte categorii profesionale de sprijin

        Notă: Pentru componenta Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub S ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

    6. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ
        ACTIVITĂŢILE TEMATICE -AT (NIVEL ANTEPREŞCOLAR):
        ● Jocul (mijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcţie, joc didactic, joc cu nisip şi apă, jocul imitativ etc.)
        ● Activităţi artistice şi de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti)
        ● Activităţi de muzică şi mişcare (mijloace de realizare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri cu instrumente de percuţie, cântecele, exerciţii euritmice)
        ● Activităţi de creaţie şi de comunicare (mijloace de realizare: povestiri
        ● memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciţii onomatopeice)
        ● Activităţi de cunoaştere (mijloace de realizare: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice cu jucării şi obiecte concrete, convorbiri cu şi fără suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente)
        ● Activităţi în aer liber (mijloace de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei)
        ● Giochi di manipolazione
        ● Attivitα di pittura e disegno
        ● Giochi con suoni e colori, odori e sapori
        ● Percorsi tattili e pannelli sensoriali
        ● Cestino dei tesori
        ● Lettura e animazione di racconti e favole
        ● Giochi simbolici e di ruolo
        ● Giochi di rilassamento


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ITALIANĂ MATERNĂ
    1. Susanna Mantovani, Clara Silva e Enrica Freschi, Didattica e nido d'infanzia. Metodi e pratiche d'intervento educativo, Edizioni junior, Gruppo Spaggiari, 2016.
    2. Elinor Goldschmied, Sonia Jackson, Persone da zero a tre anni, Crescere e lavorare nell'ambiente del nido, Edizioni Junior, 1997.
    3. Anna Lia Galardini (a cura di), Crescere al nido. Gli spazi, i tempi, le attivitα, le relazioni, Carocci Editore, Tascabili Faber, 2012.
    4. Elinor Goldschmied (Autore), Margherita Salvadori (a cura di), Il bambino nell'asilo nido. Guida per le educatrici e i genitori, Casa editrice Zeroseiup, 2020.

    7. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Curriculum pentru educaţia timpurie
    - activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese)

        ● Proiectarea didactică - elaborarea documentelor de proiectare didactică
    - planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)

        ● Organizarea si amenajarea spaţiului educaţional si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
    - ambianţa psiho-relaţională
    – modalităţi de organizare a grupei
    – modele de aranjare spaţială a grupei
    – activităţi ludice şi de învăţare cu grupa

        ● Organizarea şi realizarea activităţilor ludice si de învăţare în educaţia timpurie
    - jocuri şi activităţi liber-alese
    – rutine şi tranziţii
    – activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul)
    – activităţi extraşcolare

        ● Evaluarea în educaţia timpurie
    - funcţii ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică)
    – forme de evaluare (evaluare iniţială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/cumulativă)
    – metode şi instrumente de evaluare - tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, fişele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă, caietul de observaţii etc.)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI SI PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale si sociale ale copiilor, fete si băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
        ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Anteprescolară, Editura Trend, Piteşti, 2023.
        ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
        ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive si de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019.
        ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie anteprescolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului si a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
        ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
        ● Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.
        ● Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
        ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
        ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
        ● Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008.
        ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici si educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
        ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente si dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniţie si metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004.
        ● Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
        ● Marin, T., Teoriile învăţării si didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Bucureşti, Editura V & I Integral, 2009.
        ● Neacşu, I., Instruire si învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
        ● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experienţial limbă si comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.
        ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
        ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
        ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea si educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
        ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005.
        ● ***Curriculumpentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oras care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130).
        ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
        ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016.
        ● www.subiecte.edu.ro

        MINISTERUL EDUCAŢIEI
        CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI SI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
    CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
    CATEDRELOR VACANTE/ REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
    PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ,
    LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII,
    INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE si CURRICULUMUL
    PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI, METODICA
    DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ
    ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ si METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
    INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        EDUCATOR-PUERICULTOR (ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ)
        - Bucureşti -
        2023
    1. NOTA DE PREZENTARE
        Cea mai rapidă perioadă de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de viaţă, determinând în mod semnificativ structurile intelectuale, emoţionale, fizice-imunologice si funcţiile sociale. (Judith L. Evans, Robert G. Myers, Ellen M Ilfeld).
        Educatorul-puericultor este persoana calificată pentru nivelul de educaţie antepreşcolară (0-3 ani), derulată în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă. Activitate desfăşurată de educatorul-puericultor este deosebit de complexă, îmbinând atât roluri specifice profesiei didactice, cât şi roluri de îngrijire şi de nutriţie, ţinând cont de necesitatea unei abordări unitare a dezvoltării copilului mic. De altfel, documentul în cuprinsul căruia este detaliat cadru de referinţă comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sănătate, protecţia copilului şi educaţie), în vederea abordării copilului din aceeaşi perspectivă integrată, este reprezentat de Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT).
        Educatorul-puericultor are ca beneficiar copilul mic, de la naştere la 3 ani, în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor cu acesta trebuind să ţină cont de particularităţile dezvoltării psihologice şi de vârstă ale copiilor, dar şi de resursele materiale şi umane avute la dispoziţie şi de idealul de dezvoltare a societăţii româneşti, în context european.
        Prezenta programă se adresează candidaţilor care se prezintă la Concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, la specializarea Educator-puericultor, în limba maghiară maternă. Programa este elaborată în aşa fel încât candidaţii să demonstreze competenţele necesare activităţii didactice din perspectiva curriculumului specific şi a proiectării unui demers didactic calitativ, răspunzând, în acelaşi timp, şi cerinţelor profilului absolventului de învăţământ vocaţional, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea educator-puericultor. Acest profil presupune cunoaşterea conţinuturilor fundamentale de limbă şi literatură română, a noilor tendinţe în evoluţia educaţiei timpurii, atât din punct de vedere al pedagogiei, cât şi al curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, dar şi aplicarea noilor direcţii ale metodicii desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor instructiv-educative, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
        Structura prezentei programe este următoarea:
    1. Nota de prezentare;
    2. Competenţele cadrului didactic de specialitate
    3. Tematica pentru Limba şi literatura maghiară maternă;
    4. Tematica pentru Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani;
    6. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba maghiară maternă;
    7. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română.


    2. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
        Competenţele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar la această specializare, sunt competenţe pe care educatorul-puericultor trebuie să şi le dezvolte pe tot parcursul activităţii profesionale şi să le dovedească pe parcursul desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. Complexitatea activităţii educatorului-puericultor conduce la împărţirea competenţelor acestuia pe mai multe paliere, care vizează fiecare aspect în parte. Astfel, prezenta programă urmăreşte evaluarea nivelului de dezvoltare a competenţelor educatorului-puericultor printre care se numără cele de comunicare şi de relaţionare, a celor metodologice, de evaluare şi de autoevaluare a activităţii didactice, a celor psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, precum şi a competenţelor de management al carierei.
        Aşadar, competenţele educatorului-puericultor, evaluate în cadrul Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sunt:
        ● utilizarea conceptelor şi a teoriilor moderne în domeniu, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale copilului mic;
        ● aplicarea cunoştinţelor de didactică, de psihologie şi pedagogie, specifice educaţiei timpurii, în proiectarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative în creşă;
        ● proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu specificul grupei la care îşi desfăşoară activitatea;
        ● utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării activităţii instructiv- educative în creşă, care să pună accent pe libertatea şi creativitatea copilului;
        ● aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării şi facilitării procesului de socializare a acestora;
        ● alegerea unor metode şi tehnici didactice moderne şi cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului mic în activitate;
        ● valorizarea, din punct de vedere educativ, a experienţelor copiilor mici şi a intervenţiilor acestora;
        ● centrare pe formarea personalităţii copilului mic, în ansamblu, prin individualizarea conţinuturilor şi a metodelor educative;
        ● manifestarea unei atitudini empatice şi de sprijin/suport faţă de nevoile individuale, generale şi de moment ale antepreşcolarilor;
        ● proiectarea eficientă a formelor de evaluare şi adaptarea conţinuturilor de predare în funcţie de rezultatele evaluării;
        ● selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/de grup;
        ● utilizarea autoevaluării pentru îmbunătăţirea procesului didactic;
        ● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniţă-familie-comunitate pe probleme educative (educaţie nonformală/ informală);
        ● operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii.

        SAJATOS SZAKMAI KOMPETENCISK:
        ● a szaktudomanyos (szaktargyi, modszertani) fogalmak ismeretet bizonyita ertekezo szoveg alkotasa;
        ● a kisgyermekkori pedagogiai szakirodalomban valo tajekozottsagot es kisdedovoi kompetenciat bizonyito ertekezo szoveg/essze megalkotasa; a lirai es epikai gyermekirodalmi alkotasok megertese;
        ● az irodalmi formak es kodok jelentesteremto szerepenek felismerese;
        ● a nyelv mutodesenek ismerete, nyelvi problemaeszleles;
        ● a nyelvi es irodalmi ismeretek didaktikai kontextusba agyazott alkalmazasa;
        ● a nyelvi-kommunikacios fejtodest, az olvasas es iras alapozasat segito tevekenysegek tervezese;
        ● az ervenyes koragyermekkori curriculum (alaptanterv) ismerete.


    3. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
    MAGYAR NYELV ES IRODALOM, GYERMEKIRODALOM
    A. Magyar nyelv
    1. Hangtani es jelentestani ismeretek: A szojelentes. Hangalak es jelentes viszonya (egyjelentesu, tobbjelentesu, azonos alaku, rokon ertelmu szavak, ellentetes jelentesu szavak). Maganhangzok, massalhangzok, maganhangzotorvenyek, massalhangzotorvenyek. A szotag, szotagolas es elvalasztas
    2. A magyar helyesiras alapelvei
    3. Szoalaktani ismeretek: A szoto es toldalekok. A toldalekok fajtai es funkciojuk
    4. Szofajtani ismeretek: Alapszofajok, viszonyszok es mondatszok
    5. Mondattani ismeretek: Az egyszeru mondat. A mondatok kommunikacios funkcioja (informaciokozlo, erzelemkifejezo, felszolito, kerdo mondatok)
    6. Szovegertes. Szobeli es irott szovegek megertese. A szovegertes mint az informacioszerzes alapja. Kulonbozo tipusu szovegek - a kozles altalanos modellje - az uzenet megerteset gatlo tenyezok - informacioforrasok; az onallo ismeretszerzes, tajekozodas technikai. Szovegszeruseg kovetelmenyei - a szovegkoheziot biztosito tenyezok: nyelvtani es jelentesbeli kapcsoloelemek.
    7. Szovegtani ismeretek: A szoveg jellemzoi. Szovegtipusok (ismeretkozlo szovegek, irodalmi szovegek, publicisztikai szovegek, funkcionalis szovegek)

    B. Magyar irodalom es gyermekirodalom
    1. Irodalomelmeleti alapfogalmak adekvat alkalmazasa
        ● A gyermekirodalom lirai mufajai. Lirai en, a vers temaja, hangneme, vershelyzet, a vers szerkezete, az irodalmi kodok es formak szovegszervezodesben betoltott szerepe (mufajok, verstani alapismeretek, hasonlat, szokepek, retorikai alakzatok).
        ● A gyermekirodalom epikai mufajai. Narrâcios eljarasok: tortenetalakitas, ter- es idoszerkezet, idokezeles, cselekmenyvezetes, hosteremtes, elbeszelo, elbeszeloi es szereploi szolamok (parbeszed, monolog, leiras, elbeszeles).

    2. A gyermekirodalom mufajai
    a) Lirai mufajok. A gyermekvers jellemzoi es tipusai.
        ● A nepi gyermekvers valtozatai: mondokak, jatekversek, koszontok, altatok, bolcsodalok, dajkarimek, kezjatekok, kiszamolok.
        ● A mukolteszeti gyermeklira: Aprily Lajos: Tavaszodik, Gazdag Erzsi: Mesebolt, Jozsef Attila: Altato, Kanyadi Sandor: Jon az osz, Kovacs Andras Ferenc: Manoka, Lackfi Janos: Kakaos csiga, Laszlo Noemi: Kerdezgeto, Nemes Nagy Agnes: Futobab, Petofi Sandor: Arany Lacinak, Szabo Lorinc: Kicsi vagyok en, Szabo T. Anna: Gyorsvonat, Szilagyi Domokos: Pimpimpare, Varro Dâniel: Maszogato, Weores Sandor: Paripam csodaszep pejko, Zelk Zoltân: Telapo es a hoember.

    b) Epikus mufajok:
        ● A nepmese: A csillagszemu juhasz, Az okos lany.
        ● A nepmonda: Maros es Olt.
        ● Benedek Elek es Arany Laszlo gyujtesei (A kis gomboc, Farkas-barkas).
        ● A mukolteszeti mese: Dobrentey Ildiko: A csigacsalad meseje, Hervay Gizella: Spenotos mese, Kanyadi Sandor: Diobel kiralykisasszony, Mate Angi: Volt egyszer egy kemence.
        ● A gyermek- es meseregeny: Berg Judit: Hisztimesek, Csukas Istvan: Susu, a sarkany, Fekete Istvan: Vuk, Fodor Sandor: Csipike, Lazar Ervin: A negyszogletu kerek erdo.
        Megjegyzes*: A zarojelbe tett nevek csak a pelda kedveert soroltattak fel. A mufajhoz tartozo barmely szerzo akarmelyik muve, vagy muvenek reszlete szerepelhet a tetelek kozott.




    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ
        SZAKIRODALOM
        (Az alabbiakban felsorolt szakirodalmi forrasok egy resze elektronikusan is elerheto).
        ● Adamikne Jaszo Anna: A magyar nyelv konyve. Trezor Kiado, Budapest, 1991.
        ● Balint Peter-Bodis Zoltan (szerk.): Valtozatok a gyermeklirara. Didakt Kiado, Debrecen, 2006.
        ● Bajzath Maria: Jarom az uj varamat, nepmesek ovodasoknak 2. Kolibri Kiado, Budapest, 2014.
        ● Bajzath Maria: Itt vagyok ragyogok, nepmesek 0-4 evig. Kolibri Kiado, Budapest, 2014.
        ● Bajzath Maria: Mesefoglalkozasokgyujtemenye 1. Kolibri Kiado, Budapest, 2015.
        ● Balazs Imre Jozsef: Kobak konyve, avagy forditott-e a forditott vilag? 18. sz. Helikon Kiado, Budapest, 1999.
        ● Balint Peter-Bodis Zoltan (szerk.): Valtozatok a gyermeklirara. Didakt Kiado Debrecen, 2006.
        ● Bognar Tas: A magyar gyermekvers. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2001.
        ● Bognar Tas: Gyermekproza. Vilag- es magyar irodalom. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2004.
        ● Danko Ervinne: Nyelvi-kommunikacios neveles az ovodaban. Okker Kiado, Budapest, 2005.
        ● Eory Katalin, Mikus Edit, Toth Maria (szerk.): Fogd a kezet! Add tovabb! Hagyomanyaink es nyelvi oroksegunk ovonoknek. Kiado Bethlen Gabor Alapkezelo Zrt, Budapest, 2012.
        ● Foris-Ferenczi Rita (szerk): Egyutt olvasni jo!. Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2015.
        ● Gosy Maria: Gyermekkori beszedeszlelesi es beszedmegertesi zavarok. Nikol GMK. Kiado, Budapest, 1996.
        ● Hegedus Imre Janos: Benedek Elek. Monografia. Pallas-Akademia Kiado, Csikszereda, 2006.
        ● Huszar Judit: A korai anyanyelv-elsajatitas elosegitese intezmenyes keretek kozott. Szakdolgozat. ELTE PPK, 2018.
        ● Keszler Borbala (szerk.): Magyar grammatika. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest.
        ● Komaromi Gabriella: Gyermekirodalom. Helikon Kiado, Budapest, 2001.
        ● Labath Ferencne: Az anyanyelvi neveles alapjai. Educatio Kft., Budapest, 2009.
        ● Lovasz Andrea: Felnott gyermekirodalom. Tanulmanyok, kritikak es majdnem lexikon. Cerkabella Konyvkiado, Szentendre, 2015.
        ● Sugarne Kadar Julia: A hangos kommunikacio fejlodese es szerepe a korai szocializacioban. Scientia Humna Kiado, Budapest, 2001.
        ● Makkai Kinga: Utlevel Meseorszagba. Abel Kiado, Kolozsvar, 2019.
        ● Neuberger Tilda: A spontan beszed sajatossagai gyermekkorban. ELTE Eotvos Kiado, Budapest, 2014.
        ● Nyitrai Agnes: A mese, a vers es a kepeskonyv szerepe a bolcsodes gyermekek eleteben es fejlodeseben. Bolcseszdoktori ertekezes. Szeged, 1995.
        ● Szanto Biborka: Kanonok a magyar gyermekirodalomban. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2020.
        ● Trencsenyi Laszlo: Gyermekirodalom A-tol Z-ig. Fapadoskonyv.hu, 2013.
        ● Vegh Balazs Bela: A gyermekirodalom valtozatai. Korunk Komp-Press, Komarom, 2007.
        ● Vegh Balazs Bela: Kalandozasok a gyermekirodalomban. Savaria University Press, Szombathely, 2011.
        ● *Het aranyalma: Modszertani gyujtemeny ovodapedagogusoknak. Kiadja a Bethlen Gabor Alapkezelo Zrt. Budapest, 2012.
        ● *Az ervenyben levo tantervek es tankonyvek.


    4. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    A. LIMBA ROMÂNĂ
        ● Fonetică si vocabular
    - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
    – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
    – Despărţirea cuvintelor în silabe.
    – Omografe, omofone. Accentul.
    – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
    – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
    – Paronimele frecvente. Pleonasmul.

        ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
    - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie.
    – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie.
    – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului.
    – Pronumele în propoziţie.
    – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii.
    – Adverbul în propoziţie.
    – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură.

        ● Propoziţia
    - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
    – Propoziţia principală/propoziţia secundară.

        ● Fraza
    - Propoziţia regentă/elementul regent.


    B. LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor.
        ● Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic si merele de aur.

        ● Creaţia cultă
    a. Genul liric
    - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi).
    – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop).

    b. Genul epic
    - în versuri:
        ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica);
        ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

    – în proză:
        ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);
        ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);
        ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);
        ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă).



        Notă: Componenta Limba şi literatura română şi universală pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
        ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori;
        ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând scriitorilor prevăzuţi în prezenta programă de concurs.



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
    Bibliografie orientativă - Limba română
        ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
        ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009.
        ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017.
        ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019.
        ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
        ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/
        ● www.subiecte.edu.ro

        Bibliografie orientativă - Literatura română
        ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj- Napoca, 2003.
        ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003.
        ● Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997.
        ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english- literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.
        ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md).
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● www.enciclopediavirtuala.ro
        ● http://ro.literaryframework.eu/
        ● www.romanianvoice.com/poezii/
        ● www.cartiaudio.eu
        ● www.biblior.net
        ● www.subiecte.edu.ro


    5. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI
        ● Educaţie, inovaţie si reformă
    - Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile educaţii
    – Educaţia timpurie - dimensiune a învăţării pe tot parcursul vieţii
    – Alternative educaţionale în educaţia timpurie
    – Tranziţia copilului mic din familie la creşă şi/sau grădiniţă

        ● Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalităţii umane - interacţiuni şi dominante
    - Conceptul de dezvoltare şi conceptul de educabilitate
    – Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalităţii
    – Mediul, factor extern al dezvoltării personalităţii
    – Educaţia - factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influenţelor educative la vârstele timpurii
    – Metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală; Dezvoltarea socio-emoţională; Capacităţi şi atitudini în învăţare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii; Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii)

        ● Proiectarea didactică în învăţământul antepreşcolar
    - Conceptul de proiectare didactică; funcţiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice
    – Produsele curriculare fundamentale: plan de învăţământ, programă şcolară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul didactic

        ● Joc şi învăţare în educaţia timpurie
    - Joc şi învăţare - delimitări conceptuale
    – Jocul ca activitate fundamentală a copilului: evoluţia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului în activităţile ludice; cerinţe generale privind organizarea spaţiului fizic pentru educaţia şi dezvoltarea copilului de la naştere la 3 ani
    – Tipuri de jocuri specifice vârstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de construcţii, jocuri-mimă, jocuri muzicale, jocuri de rol
    – Jucăria şi rolul ei psihopedagogic: semnificaţia jucăriei pentru copil, rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului
    – Jocul ca mijloc de explorare şi experimentare
    – Aspecte psihopedagogice ale învăţării de la 0-3 ani
    – Relaţia dezvoltare-învăţare: teorii ale învăţării (J. Piaget, L.S. Vîgotski, Maria Montessori etc.) şi tipuri de învăţare
    – Învăţarea centrată pe copil
    – Direcţii ale diferenţierii intervenţiilor educaţionale/experienţelor de învăţare: diferenţierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalităţilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic şi psihologic, diferenţierea experienţelor de învăţare şi dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferenţierii intervenţiilor de îngrijire şi educaţie la copiii mici
    – Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă

        ● Managementul grupurilor de copii
    - Dinamica relaţiilor în grupul de copii (relaţia copil - copil, relaţia copil - educator- puericultor)
    – Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi)
    – Rolul cadrului didactic în proiectarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor ludice şi de învăţare: includerea activităţilor ludice alese în programul grupei, pregătirea activităţilor ludice şi de învăţare, modalităţi de evaluare şi monitorizare a activităţilor
    – Colaborarea cu părinţii, colegii, cu alte categorii profesionale şi comunitatea

        ● Copiii cu cerinţe educative speciale (CES) în creşă
    - Servicii integrate şi incluzive în educaţia timpurie
    – Colaborarea cu părinţii şi cu alte categorii profesionale de sprijin

        Notă: Pentru componenta Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

    6. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ
    A KISGYERMEKKORI ANYANYELVI NEVELES MODSZERTANI KERDESEI
    a) A bolcsodes korosztalyu gyermekek nyelvi kommunikacios fejlodese
        ● A nyelvi-kommunikacios fejlodes, valamint az olvasas es iras alapozasa terulet fejlodesi dimenzioi es viselkedesmutatoi a koragyermekkori neveles curriculumaban.
        ● A gyermeknyelv fejlodesenek szakaszai. A bolcsodes koru gyermek beszedfejlodesi folyamatanak fobb sajatossagai.
        ● A kisgyermekkori anyanyelvi neveles osszetevoi.
        ● A gyermeknyelv hangtani sajatossagai. A gyermeknyelv szoalkotasi jellemzoi. A kisgyermekek mondat- es szovegalkotasa.
        ● A beszedeszleles es beszedertes fejlodesenek tamogatasa. A ritmuseszleles, a szerialis eszleles, a beszedhang-megkulonboztetesi kepesseg (beszedeszleles); a szoertes, mondatertes, hallott-szovegertesi kepesseg (beszedertes) fejlodesenek tamogatasa.
        ● Beszedertesi es kommunikacios kepessegek fejlesztese. Hallasfejlesztes, fonemahallas, mondatfonetikai eszkozok hasznalata. Szokincsgyarapftas. Mondat- es szovegalkotast fejleszto anyanyelvi jatekok.
        ● Kommunikacios kepessegeket fejleszto gyakorlatok, nyelvi jatekok, beszedmuvelesi gyakorlatok. A szobeli szovegalkotasi kepesseg fejlodeset tamogato tevekenysegek: kepolvasas, beszelgetes, nyelvi jatekokra epulo tevekenysegek.
        ● Az anyanyelvi tapasztalatszerzes kepessegenek, a nyelvi megformalasra valo erzekenysegnek a fejlesztese: fonologiai, szora vonatkozo, szintaktikai, pragmatikai tudatossag fejlesztese.
        ● Az ovoda elotti szint Kommunikacios-kreativ tevekenysegek megvalosulasi modozatai: meseles, memorizalas, konyvvel torteno tevekenysegek, kepolvasas, szojatekok, beszedgyakorlatok, anyanyelvi fejleszto jatekok (a.) legzo- es hangado gyakorlatok, b.) beszedszerveket ugyesito jatekok: jatekos nyelvtorna, jatekos ajaktorna, c.) A mondat es szovegfonetikai eszkozok gyakorlasa, d.) Nem verbalis kommunikacios jatekok.
        ● Az irodalmi neveles a kisgyermek eleteben. A gyermek es irodalom kapcsolata. Az eletkori sajatossagoknak megfelelo irodalmi alkotasok kivalasztasa
        ● Az ovodaskor elotti olbeli jatekok, konyvelmenyek. A konyvek szerepe a kisgyermek eleteben. A gyermekmondokak es a mesek
        ● Az anyanyelvi fejlesztes celja es modszerei
        ● A mesehallgatas korulmenyeinek megteremtese, modszerei, eljarasai, eszkozei, a tevekenyseg didaktikai mozzanatai
        ● Az eletkori sajatossagoknak megfelelo vershallgatas/tanftas korulmenyeinek megteremtese, modszerei, eljarasai, eszkozei, a tevekenyseg didaktikai mozzanatai

    b) Az anyanyelvi es kommunikacios neveles modszerei
        ● Hagyomanyos modszerek: bemutatas, beszelgetes, magyarazat, szemleltetes, gyakorlas es ismetles
        ● Korszeru modszerek. Reformpedagogiai es alternativ modszerek
        ● Az anyanyelvi tevekenyseg tartalmahoz szorosan kapcsolodo modszerek: meseprodukcio (mesemondas), dramajatek es dramatizalas, babjatek
        ● Az anyanyelvi tevekenyseg tartalmahoz szorosan kapcsolodo modszerek, eljarasok, eszkozok (pl.mesekoteny, babjatek, meselo szoknya, meseparna, meseborond stb.)
        ● A kepekhez kapcsolodo anyanyelvi nevelesi modszerek (leporellok, kepeskonyvek kepeinek nezegetese, a kepolvasas)
        ● A jatek, mint a nyelvi-kommunikacios fejlesztes sokszinu lehetosege

    c) A koragyermekkori oktato-neveloi folyamat tervezese
        A koragyermekkori neveles curriculumanak szerkezeti elemei: fejlodesi teruletek, fejlodesi dimenziok es viselkedesmutatok.
        ● A koragyermekkori neveles curriculuma alkalmazasanak modszertana
        ● Az egyeni tervezes formai: eves terv, heti tematikus terv, napi: integralt, tevekenysegi terv, komplex vagy onallo tevekenysegi terv
        ● A tantervben szereplo tanulasi tevekenysegfajtak/-tipusok: ovoda elotti szinten - Tematikus tevekenysegek, Rutinok (szokasok) es athajlasok, Szabadon valaszthato jatekok es tevekenysegek
        ● Az irodalmi tevekenyseg helye es celja a koragyermekkori nevelesben
        ● Az interdiszciplinaritas es integralt neveles elve az anyanyelvi nevelesben
        ● Integralt/Komplex tevekenysegek tervezese es szervezese
        ● Tartalom es modszer osszefuggese. A modszervalasztast meghatarozo tenyezok
        ● Szervezesi modok es munkaformak a kommunikacios kepessegek fejleszteseben. A frontalis munka, az egyeni, paros es csoportmunka
        ● Motivalas. A kognitiv onszabalyozo strategia. Differencialas es individualizalas
        ● Az ertekeles funkcioi es folyamata az anyanyelvoktatasban. Diagnosztikus, formativ, fejleszto es szummativ ertekeles. Ertekelesi strategiak, eljarasok es modszerek



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA MAGHIARĂ MATERNĂ
    AJANLOTT SZAKIRODALOM
        ● ***Curriculum pentru educaţie timpurie. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Anexa la ordinul ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4.694/2.08.2019
        ● ***Curriculumul pentru învăţământul preşcolar*. Ordin privind aprobarea traducerii din limba română în limba maghiară a Curriculumului pentru educaţie timpurie nr. 5596/16.12.2019 (traducere conf. OM nr. 4694/2022); A koragyermekkori neveles curriculuma, 2019
        ● B. Mehes Vera: Az ovono es az ovodai jatek. Mora Konyvkiado, 2018.
        ● Balazsne Szucs Judit - Szaitzne Gregorits Anna: Szabadon, jatekosan, orommel. A komplex foglalkoztatas kezikonyve. Szort BT Kiado, Budapest, 1998.
        ● Barabasi Tunde: Ovodaba lepestol iskolakezdesig. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2011.
        ● Barabasi Tunde, Stark Gabriella: Ovodamodszertani alapismeretek. A 2019-es koragyermekkori neveles curriculumaval osszhangban atdolgozott es aktualizalt kiadas. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2020.
        ● Demeny Piroska: Anyanyelvi neveles az ovodaban es elemi osztalyokban. Gloria Kiado, Kolozsvar, 2009.
        ● Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Tanterv - es ertekeleselmelet. Abel Kiado, Kolozsvar, 2007.
        ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L.: Educaţia timpurie: Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar. Editura Paralela 45, Piteşti, 2009.
        ● Glava, A., Tătaru, L., Chiş, O.: Piramida cunoaşterii. Repere metodice în aplicarea curriculumului preşcolar.Editura Diamant, Piteşti, 2014.
        ● Deakne B. Katalin: Anya, tanits engem! Fejlesztesi lehetosegek szuletestol iskolakezdesig. Tudatos Lepes Kft. Papa, 2010.
        ● Deakne B. Katalin: Anya, tanits engem! 1. - Fejlesztesi lehetosegek es jatekotletek szuletestol 3 eves korig. Tudatos Lepes Kft. Papa, 2019.
        ● Demeny Piroska, Barabasi Tunde, Stark Gabriella: A projektmodszer ovodai alkalmazasa - Gyakorlatkozelben,.Abel Kiado, Kolozsvar, 2012.
        ● Hortobagyi Katalin: Projekt kezikonyv. Iskolafejlesztesi Alapitvany, 2002.
        ● Kadar Annamaria-Bodoni Agnes: Az ovodas es kisiskolaskor jatekai elmeleti es modszertani megkozelitesben. Abel Kiado, Kolozsvar, 2010.
        ● Kormoci Katalin: Projektmodszer az ovodaban. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2004.
        ● Kosane Ormai Vera: A mi ovodank. Nevelespszichologiai modszerek az ovodaban. Okker Kiado, Budapest, 2001.
        ● Kovacs Gyorgy-Bakosi Eva: Jatek az ovodaban. Didakt Kiado, Debrecen, 2005.
        ● Prazsak Gergo Csepeli Gyorgy: Orok visszateres? - Tarsadalom az informacios korban - Tarsadalom az informacios korban. Joszoveg Muhely Kiado, Budapest, 2010.
        ● Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V.: Învăţarea bazată pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum Arves, Craiova, 2009.
        ● Stark Gabriella: Tantervelmeleti alapismeretek. Az ovodai es elemi oktatas tanterverol pedagogus jelolteknek. Kolozsvari Egyetemi Kiado, Kolozsvar, 2018.
        ● Zilahi Jozsefne: Ovodai neveles jatekkal, mesevel. Eotvos Jozsef Konyvkiado, Budapest,1996.
        ● A kisgyermekkori neveles modszertana: Nyugat-magyarorszagi Egyetem Regionalis Pedagogiai Szolgaltato es Kutato Kozpont Kiado, Szombathely, 2015.
        ● ***a szuletestol 7 eves korig torteno korai fejlesztes viszonyitasi alapja (Repere fundamentale în învăţarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani, OMECTS nr. 3851/17.05.2010)
        ● ***Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie
        ● ***Gyerekek - Modszertani ajanlasok a gyerekekkel vegzett munkahoz a Biztos Kezdet program munkatarsai szamara - Modszertani kezikonyv I. kotet
        ● ***Jatek az elso eletevekben
        ● ***Modszertani level: Az ovodai ertekelesrol. Scrisoare metodică: Despre evaluarea în învăţământul preşcolar. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 2007.
        ● ***Modszertani level: Az oktatasi ter megszervezesetol a minosegi oktatasig. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 2004.
        ● ***Modszertani level: Koragyermekkori neveles mint szukseglet (Educaţia timpurie - o necesitate - Evoluţii în plan sistematic şi curricular) Ministerul Educaţiei Naţionale, 2019.

    7. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CRESĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Curriculum pentru educaţia timpurie
    - activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese)

        ● Proiectarea didactică - elaborarea documentelor de proiectare didactică
    - planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)

        ● Organizarea si amenajarea spaţiului educaţional si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
    - ambianţa psiho-relaţională
    – modalităţi de organizare a grupei
    – modele de aranjare spaţială a grupei
    – activităţi ludice şi de învăţare cu grupa

        ● Organizarea si realizarea activităţilor ludice si de învăţare în educaţia timpurie
    - jocuri şi activităţi liber-alese
    – rutine şi tranziţii
    – activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul)
    – activităţi extraşcolare

        ● Evaluarea în educaţia timpurie
    - funcţii ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică)
    – forme de evaluare (evaluare iniţială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/ cumulativă)
    – metode şi instrumente de evaluare - tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, fişele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă, caietul de observaţii etc.)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI ŞI PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Barabasi Tunde: Ovodakezdestol iskolaba lepesig. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2012.
        ● Barabasi Tunde, Peter Lilla: A jatek es mas interaktiv modszerek alkalmazasa az iskolaelokeszitesben. In: Szabo Thalmeiner N. (ed): Gyakorlatkozelben: Az iskolaelokeszites fortelyai. Editura Abel, Cluj Napoca, 2012, 77-100.
        ● Barabasi Tunde, Stark Gabriella: Ovodamodszertani alapismeretek. A 2019-es koragyermekkori neveles curriculumaval osszhangban atdolgozott es aktualizalt kiadas. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2020.
        ● Birta Szekely Noemi: A pedagogia alapjaitol az oktatas elmeleteig. Editura Abel, Cluj Napoca, 2010.
        ● Birta Szekely Noemi, Demeny Piroska, Stark Gabriella: Kezdo ovonok kezikonyve. Editura Abel, Cluj Napoca, 2018.
        ● Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Bodoni Agnes: Reformpedagogia. Pedagogusi kompetenciak fejlesztese reform es alternativ pedagogiai modszerek segitsegevel, Abel Kiado, Kolozsvar, 2012, 23-28, 46-49, 70-80.
        ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
        ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023.
        ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
        ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive şi de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019.
        ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
        ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
        ● Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Cole, M., Cole, S.: Fejlodeslelektan. Editura Osiris Kiado, Budapest, 2004, 327-330, 334-, 344.
        ● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.
        ● Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi,2000.
        ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti,2009.
        ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
        ● Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008.
        ● Falus Ivan: Didaktika. Elmeleti alapok a tanitas tanulasahoz. Editura Nemzeti Tankonyvkiado, Budapesta, 2004.
        ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici si educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
        ● Foris Ferenczi Rita: Tervezes es ertekeles. Tanterv- es ertekeleselmelet. Editura Abel Kiado, Cluj, 2019.
        ● Foris Ferenczi Rita, Birta Szekely Noemi: Pedagogiai kezikonyv. Az oktatas pedagogiaelmeleti alapjai. Editura Abel, Cluj Napoca, 2007.
        ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente si dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iaşi,2008.
        ● Fuller. Andrew: Nehezen kezelheto gyerekek. Editura Şcolar, Budapesta, 2007.
        ● Hermann, Eve: 100 Montes sori fejleszto gyakorlat ovodasoknak. A vilag felfedezese. Editura Mora, Budapesta, 2019.
        ● Hobjila Angelica: Didactica domeniului Limbă si comunicare. Editura Polirom, Iaşi, 2023.
        ● Hobjilă, A., Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului. Editura Institutul European, Iaşi, 2008.
        ● Kadar Annamaria: Az erzelmi intelligencia fejlesztesenek lehetosegei ovodas es kisiskolaskorban. Editura Abel, Cluj Napoca, 2012, 90-101.
        ● Kadar Annamaria, Bodoni Agnes: Az ovodas es kisiskolaskor jatekai elmeleti es modszertani megkozelitesben. Editura Abel, Cluj Napoca, 2010.
        ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniţie si metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004.
        ● Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti,2010.
        ● Marin, T., Teoriile învăţării si didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
        ● N. Kollar Katalin, Szabo Eva: Pszichologia pedagogusoknak. Editura Osiris, Budapesta, 2006, 224-229, 243-255.
        ● N. Kollar Katalin, Szabo Eva: Pedagogusok pszichologiai kezikonyve I - III. Osiris Kiado es Szolgaltato Kft., Budapest,2017.
        ● Neacşu, I., Instruire si învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
        ● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experienţial limbă si comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.
        ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
        ● Perlai Rezsone: Az ovodaskor fejleszto jatekai. Editura Flaccus, Budapesta, 2014.
        ● Peter Lilla: Neveleselmeleti alapkerdesek. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2008.
        ● Peter Lilla: Bevezetes apedagogiaba. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2009.
        ● Peter Lilla: Tantervelmeleti alapfogalmak. In: Ambrus A, Peter L, Stark G. (ed): Gyakorlatkozelben. Te mit valasztanal? Valaszthato tantargyak az elemi osztalyokban. Editura Abel, Cluj Napoca, 2013, 9-14.
        ● Peter Lilla: Oromteli tanulas. Az elmenykozpontu tanulas tanorai lehetosegeirol. Magiszter, 2019, XVII/2, 15-29.
        ● Polos Annamaria, Kovacs Nikoletta: Jatekmozaik-keszsegfejleszto jatekok gyujtemenye. Editura Mozaik, Szeged, 2011.
        ● Rosta Katalin: Add a kezed! A mentalis fejlodes segitese sajătos nevelesi igenyu gyermekeknel. Editura Logopedia, Budapesta, 2006.
        ● Rozsik Rozalia, Abraham Anna: Itt a jatek! Fejlesztojatekok tematikus szoveggyujtemenye ovodasoknak es kisiskolasoknak. Editura Novum, Feliceni, 2010.
        ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
        ● Toth Laszlo: Pszichologia a tanitasban. Editura Pedellus Tankonyvkiado, Debrecen, 2007, 3641, 98--, 112, 117-122, 301-316.
        ● Vajda Zsuzsanna: A gyermekpszichologiai fejlodese. Editura Saxum, Budapesta, 2014.
        ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea si educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
        ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005.
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● *** Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130).
        ● *** Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
        ● *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016.
        ● www.subiecte.edu.ro
        ● ***a genektol a tarsadalomig: a koragyermekkori fejlodes szinterei: Biztos Kezdet Kotetek I. Editura Nemzeti Csalad- es Szocialpolitikai Intezet, Budapesta, 2011.
        ● ***A koragyermekkori fejlodes termeszete - fejlodesi lepesek es kihivasok. Biztos Kezdetek Kotetek II: Editura Nemzeti Csalad- es Szocialpolitikai Intezet, Budapesta, 2011.
        ● ***A koragyermekkori fejlodes megalapozasa - Kezikonyv a Biztos Kezdet program munkatarsai szamara. Editura Szocialpolitikai es Munkaugyi Intezet, Budapesta, 2010.

                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
    CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                                   CONCURSUL NAŢIONAL
                           DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
                            CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN
                              ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                        PROGRAMA
                                         PENTRU
                         LIMBA ŞI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ,
                        LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ
                        PENTRU COPII, INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE -
                        EDUCAŢIE TIMPURIE şi CURRICULUMUL PENTRU
                        EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI,
                          METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
                         INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA
                       NEOGREACĂ MATERNĂ şi METODICA DESFĂŞURĂRII
                      ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ
                                    ÎN LIMBA ROMÂNĂ
                                  EDUCATOR-PUERICULTOR
                              (ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ)
                                     - Bucureşti -
                                          2023
    1. NOTA DE PREZENTARE
        Cea mai rapidă perioadă de dezvoltare a creierului are loc în primii doi ani de viaţă, determinând în mod semnificativ structurile intelectuale, emoţionale, fizice-imunologice şi funcţiile sociale. (Judith L. Evans, Robert G. Myers, Ellen M Ilfeld).
        Educatorul-puericultor este persoana calificată pentru nivelul de educaţie antepreşcolară (0-3 ani), derulată în cadre instituţionale, cum ar fi creşele, grădiniţele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere şi joacă. Activitate desfăşurată de educatorul-puericultor este deosebit de complexă, îmbinând atât roluri specifice profesiei didactice, cât şi roluri de îngrijire şi de nutriţie, ţinând cont de necesitatea unei abordări unitare a dezvoltării copilului mic. De altfel, documentul în cuprinsul căruia este detaliat cadru de referinţă comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sănătate, protecţia copilului şi educaţie), în vederea abordării copilului din aceeaşi perspectivă integrată, este reprezentat de Reperelor fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT).
        Educatorul-puericultor are ca beneficiar copilul mic, de la naştere la 3 ani, în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor cu acesta trebuind să ţină cont de particularităţile dezvoltării psihologice şi de vârstă ale copiilor, dar şi de resursele materiale şi umane avute la dispoziţie şi de idealul de dezvoltare a societăţii româneşti, în context european.
        Prezenta programă se adresează candidaţilor care se prezintă la Concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, la specializarea Educator-puericultor, în limba greacă maternă. Programa este elaborată în aşa fel încât candidaţii să demonstreze competenţele necesare activităţii didactice din perspectiva curriculumului specific şi a proiectării unui demers didactic calitativ, răspunzând, în acelaşi timp, şi cerinţelor profilului absolventului de învăţământ vocaţional, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea educator-puericultor. Acest profil presupune cunoaşterea conţinuturilor fundamentale de limbă şi literatură română, a noilor tendinţe în evoluţia educaţiei timpurii, atât din punct de vedere al pedagogiei, cât şi al curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, dar şi aplicarea noilor direcţii ale metodicii desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. De asemenea, presupune probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor instructiv-educative, demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.
        Structura prezentei programe este următoarea:
    1. Nota de prezentare;
    2. Competenţele cadrului didactic de specialitate;
    3. Tematica pentru Limba şi literatura neogreacă maternă;
    4. Tematica pentru Limba şi literatura română şi universală pentru copii;
    5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani;
    6. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba neogreacă maternă;
    7. Tematica pentru Metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă în limba română.


    2. COMPETENŢELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
        Competenţele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar la această specializare, sunt competenţe pe care educatorul-puericultor trebuie să şi le dezvolte pe tot parcursul activităţii profesionale şi să le dovedească pe parcursul desfăşurării activităţilor instructiv-educative în creşă. Complexitatea activităţii educatorului-puericultor conduce la împărţirea competenţelor acestuia pe mai multe paliere, care vizează fiecare aspect în parte. Astfel, prezenta programă urmăreşte evaluarea nivelului de dezvoltare a competenţelor educatorului-puericultor printre care se numără cele de comunicare şi de relaţionare, a celor metodologice, de evaluare şi de autoevaluare a activităţii didactice, a celor psiho-sociale, tehnice şi tehnologice, precum şi a competenţelor de management al carierei.
        Aşadar, competenţele educatorului-puericultor, evaluate în cadrul Concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sunt:
        ● utilizarea conceptelor şi a teoriilor moderne în domeniu, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de cunoaştere ale copilului mic;
        ● aplicarea cunoştinţelor de didactică, de psihologie şi pedagogie, specifice educaţiei timpurii, în proiectarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative în creşă;
        ● proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei şi cu specificul grupei la care îşi desfăşoară activitatea;
        ● utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în vederea eficientizării activităţii instructiv-educative în creşă, care să pună accent pe libertatea şi creativitatea copilului;
        ● aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării şi facilitării procesului de socializare a acestora;
        ● alegerea unor metode şi tehnici didactice moderne şi cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului mic în activitate;
        ● valorizarea, din punct de vedere educativ, a experienţelor copiilor mici şi a intervenţiilor acestora;
        ● centrare pe formarea personalităţii copilului mic, în ansamblu, prin individualizarea conţinuturilor şi a metodelor educative;
        ● manifestarea unei atitudini empatice şi de sprijin/suport faţă de nevoile individuale, generale şi de moment ale antepreşcolarilor;
        ● proiectarea eficientă a formelor de evaluare şi adaptarea conţinuturilor de predare în funcţie de rezultatele evaluării;
        ● selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/de grup;
        ● utilizarea autoevaluării pentru îmbunătăţirea procesului didactic;
        ● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniţă-familie-comunitate pe probleme educative (educaţie nonformală/informală);
        ● operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii.


    3. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GREACĂ MATERNĂ
    A. LIMBA NEOGREACĂ
        ● Elemente fonetică şi de ortografie, ortoepie şi ortografie
    - Alfabetul limbii greceşti
    – Pronunţia diftongilor. Pronunţia grupurilor de consoane
    – Accentul şi mobilitatea acestuia. Elidarea vocalelor. Situaţia lui v final
    – Corespondenţa literă-sunet
    – Silaba şi despărţirea cuvintelor în silabe. Cuvintele compuse. Cuvinte monosilabice, bisilabice, trisilabice, polisilabice
    – Semne de punctuaţie şi de ortografie

        ● Elemente de vocabular
    - Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat)
    – Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile)
    – Familia de cuvinte; câmpul lexical
    – Relaţii semantice:
        ● sinonime
        ● antonime
        ● omonime
        ● cuvinte polisemantice
        ● paronime


        ● Părţile de vorbire (a se vedea imaginea asociată)

        ● Organizarea propoziţiei şi a frazei
    - Enunţul. Tipuri de enunţ - propoziţii, fraze; enunţuri asertive, interogative, imperative, exclamative
    – Propoziţii afirmative şi negative
    – Relaţii sintactice la nivelul enunţului: coordonarea şi subordonarea - modalităţi/mijloace de realizare

        ● Funcţii sintactice
    - Elemente de sintaxă a cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanţial), Genitivul (valori atributive şi de complement)

        Elemente de sintaxă a frazei
    - Propoziţia independentă. Propoziţiile secundare
    – Vorbire directă. Vorbire indirectă

        ● Elemente de stilistică
    - Straturile lexicului neogrec
    – Derivarea cu prefixe şi sufixe
    – Limba vorbită. Limba scrisă


    B. LITERATURA NEOGREACĂ PENTRU COPII
        ● Genul epic - specii literare: basmul popular şi caracteristicile acestuia, tipuri de basme populare, romanul. Lecţii de morală în fabulele lui Esop. Introducere în problematica şi utilizarea termenilor "carte pentru copii", "literatură pentru copii".
    a) Concepte operaţionale asociate:
    - instanţele comunicării narative: autor, narator, personaj, cititor
    – construcţia discursului narativ: specie literară, acţiune, temă, momentele subiectului, conflict, incipit, final, tipare textuale, repere spaţiale şi temporale, personaje - tipologie, modalităţi de caracterizare, limbajul naratorului, stilul direct, stilul indirect şi stilul indirect liber
    – Categorii de cărţi pentru copii: cărţi educative, cărţi şcolare, basm, mituri şi legende, cărţi ilustrate, povestiri de mici dimensiuni, poezie, roman grafic, e-book, carte cu jocuri şi activităţi

    b) Conţinuturi: (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)


        Notă: Componenta Limba şi literatura neogreacă pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
        ● aplicarea elementelor de limbă greacă pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori;
        ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând scriitorilor prevăzuţi în prezenta programă de concurs.



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA NEOGREACĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)

    4. TEMATICA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    A. LIMBA ROMÂNĂ
        ● Fonetică şi vocabular
    - Nivelul fonetic. Pronunţarea corectă a cuvintelor.
    – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat.
    – Despărţirea cuvintelor în silabe.
    – Omografe, omofone. Accentul.
    – Derivarea. Cuvântul de bază. Rădăcină. Sufixele diminutivale şi augmentative.
    – Arhaismele. Regionalismele. Neologismele. Împrumuturile (din/în limba română în/din limba maternă; alte împrumuturi).
    – Paronimele frecvente. Pleonasmul.

        ● Părţi de vorbire - părţi de propoziţie (funcţii sintactice)
    - Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe Verbul în propoziţie.
    – Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuţiunea prepoziţională). Substantivul în propoziţie.
    – Exprimarea însuşirilor. Adjectivul în propoziţie. Forme ale superlativului.
    – Pronumele în propoziţie.
    – Numeralul. Exprimarea cantităţii şi a ordinii.
    – Adverbul în propoziţie.
    – Interjecţia. Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură.

        ● Propoziţia
    - Exprimarea raporturilor de coordonare şi subordonare (conjuncţia şi prepoziţia).
    – Propoziţia principală/propoziţia secundară.

        ● Fraza
    - Propoziţia regentă/elementul regent.


    B. LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU COPII
    - Literatură pentru copii. Definiţii. Caracteristici.
    – Principalele genuri şi specii literare accesibile copiilor mici/antepreşcolarilor.
        ● Creaţia populară
    - Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători).
    – Colinde, proverbe, zicători, ghicitori.
    – Basme populare culese şi prelucrate de Petre Ispirescu: Greuceanu, Prâslea cel Voinic şi merele de aur.

        ● Creaţia cultă
    a. Genul liric
    - Poeziile copilăriei (Ana Blandiana, Întâmplări din grădina mea; Passionaria Stoicescu, Jocuri-poezii despre ce poţi fi).
    – Poezia despre natură şi vieţuitoare (Mihai Eminescu, Somnoroase păsărele; Elena Farago, Căţeluşul şchiop).

    b. Genul epic
    - în versuri:
        ● fabula (Alecu Donici, Musca la arat; Jean de La Fontaine, Greierele şi furnica);
        ● balada (George Topîrceanu, Balada unui greier mic).

    – în proză:
        ● schiţa (I.L. Caragiale, D-l Goe, Vizită);
        ● povestirea (Emil Gârleanu, Fricosul; Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată);
        ● legenda (Călin Gruia, Povestea florii-soarelui);
        ● basmul cult (Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Palatul de cleştar; Ioan Slavici, Zâna zorilor; Hans Christian Andersen, Răţuşca cea urâtă).



        Notă: Componenta Limba şi literatura română şi universală pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module:
        ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi din cea a altor autori;
        ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparţinând scriitorilor prevăzuţi în prezenta programă de concurs.



    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
        Bibliografie orientativă - Limba română
        ● Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
        ● Gheorghe, M., Limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009.
        ● Golopenţia S., Acţiune, interacţiune, identitate, studii de pragmatică lingvistică, Editura Academiei Române (cap. Româna globală), Bucureşti, 2017.
        ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2019.
        ● https://www.eursc.eu/Syllabuses/2015-01-D-45-ro-2.pdf
        ● https://www.observatoireplurilinguisme.eu/ro/
        ● www.subiecte.edu.ro

        Bibliografie orientativă - Literatura română
        ● Balazs, L., Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară, Editura Scientia, Cluj-Napoca, 2003.
        ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, Bucureşti, 2003.
        ● Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, ed. a II-a, revăzută şi adăugită, Institutul European, Iaşi, 1997.
        ● Norel, M., Literatură română şi literatură pentru copii, (https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-transilvania-din-braşov/english-literature/note-de-curs/literatura-romana-pt-copii-m-norel/4986179/), 2012.
        ● *** Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură, Chişinău (www.limbaromana.md)
        ● *** Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare)
        ● www.enciclopediavirtuala.ro
        ● http://ro.literaryframework.eu/
        ● www.romanianvoice.com/poezii/
        ● www.cartiaudio.eu
        ● www.biblior.net
        ● www.subiecte.edu.ro


    5. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI
        ● Educaţie, inovaţie şi reformă
    - Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile educaţii
    – Educaţia timpurie - dimensiune a învăţării pe tot parcursul vieţii
    – Alternative educaţionale în educaţia timpurie
    – Tranziţia copilului mic din familie la creşă şi/sau grădiniţă

        ● Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalităţii umane - interacţiuni şi dominante
    - Conceptul de dezvoltare şi conceptul de educabilitate
    – Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalităţii
    – Mediul, factor extern al dezvoltării personalităţii
    – Educaţia - factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influenţelor educative la vârstele timpurii
    – Metode, tehnici şi instrumente de cunoaştere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală; Dezvoltarea socio-emoţională; Capacităţi şi atitudini în învăţare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii; Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii)

        ● Proiectarea didactică în învăţământul antepreşcolar
    - Conceptul de proiectare didactică; funcţiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice
    – Produsele curriculare fundamentale: plan de învăţământ, programă şcolară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul didactic

        ● Joc şi învăţare în educaţia timpurie
    - Joc şi învăţare - delimitări conceptuale
    – Jocul ca activitate fundamentală a copilului: evoluţia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului în activităţile ludice; cerinţe generale privind organizarea spaţiului fizic pentru educaţia şi dezvoltarea copilului de la naştere la 3 ani
    – Tipuri de jocuri specifice vârstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de construcţii, jocuri-mimă, jocuri muzicale, jocuri de rol
    – Jucăria şi rolul ei psihopedagogic: semnificaţia jucăriei pentru copil, rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului
    – Jocul ca mijloc de explorare şi experimentare
    – Aspecte psihopedagogice ale învăţării de la 0-3 ani
    – Relaţia dezvoltare-învăţare: teorii ale învăţării (J. Piaget, L.S. Vîgotski, Maria Montessori etc.) şi tipuri de învăţare
    – Învăţarea centrată pe copil
    – Direcţii ale diferenţierii intervenţiilor educaţionale/experienţelor de învăţare: diferenţierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalităţilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic şi psihologic, diferenţierea experienţelor de învăţare şi dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferenţierii intervenţiilor de îngrijire şi educaţie la copiii mici
    – Fişa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă

        ● Managementul grupurilor de copii
    - Dinamica relaţiilor în grupul de copii (relaţia copil - copil, relaţia copil - educator-puericultor)
    – Relaţia unitate de învăţământ - familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinţii (contexte de comunicare, modalităţi de comunicare, etape, atribuţii, drepturi)
    – Rolul cadrului didactic în proiectarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor ludice şi de învăţare: includerea activităţilor ludice alese în programul grupei, pregătirea activităţilor ludice şi de învăţare, modalităţi de evaluare şi monitorizare a activităţilor
    – Colaborarea cu părinţii, colegii, cu alte categorii profesionale şi comunitatea

        ● Copiii cu cerinţe educative speciale (CES) în creşă
    - Servicii integrate şi incluzive în educaţia timpurie
    – Colaborarea cu părinţii şi cu alte categorii profesionale de sprijin

        Notă: Pentru componenta Introducere în pedagogie - educaţie timpurie şi curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor sub 3 ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

    6. TEMATICA PENTRU METODICA ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ DESFĂŞURATE ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ
        ● Curriculum pentru educaţia timpurie
    - activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese)

        ● Proiectarea didactică - elaborarea documentelor de proiectare didactică
    - planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)
    – tipuri de învăţare pentru copiii sub 3 ani şi organizarea procesului de învăţare

        ● Organizarea şi amenajarea spaţiului educaţional şi rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
    - ambianţa psiho-relaţională
    – modalităţi de organizare a grupei
    – modele de aranjare spaţială a grupei
    – activităţi ludice şi de învăţare cu grupa

        ● Organizarea şi realizarea activităţilor ludice şi de învăţare în educaţia timpurie
    - jocuri şi activităţi liber-alese. Valorificarea jocului în contextul activităţilor de predare-învăţare.
    – rutine şi tranziţii
    – activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul)
    – arta dramatică, elemente de teatru şi creativitate. Predarea prin teatrul de păpuşi şi teatrul de umbre.
    – activităţi extraşcolare

        ● Evaluarea în educaţia timpurie
    - funcţii ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică)
    – forme de evaluare (evaluare iniţială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă)
    – metode şi instrumente de evaluare - tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, fişele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă, caietul de observaţii etc.)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU METODICA ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ DESFĂŞURATE ÎN LIMBA NEOGREACĂ MATERNĂ
 (a se vedea imaginea asociată)

    7. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Curriculum pentru educaţia timpurie
    - activităţi ludice şi de învăţare pentru copiii sub 3 ani (rutine şi tranziţii, activităţi tematice, jocuri şi activităţi liber-alese)

        ● Proiectarea didactică - elaborarea documentelor de proiectare didactică
    - planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)

        ● Organizarea şi amenajarea spaţiului educaţional şi rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
    - ambianţa psiho-relaţională
    – modalităţi de organizare a grupei
    – modele de aranjare spaţială a grupei
    – activităţi ludice şi de învăţare cu grupa

        ● Organizarea şi realizarea activităţilor ludice şi de învăţare în educaţia timpurie
    - jocuri şi activităţi liber-alese
    – rutine şi tranziţii
    – activităţi tematice (activităţi de creaţie şi comunicare, activităţi de cunoaştere, activităţi de muzică şi mişcare, activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi în aer liber, jocul)
    – activităţi extraşcolare

        ● Evaluarea în educaţia timpurie
    - funcţii ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică)
    – forme de evaluare (evaluare iniţială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă)
    – metode şi instrumente de evaluare - tradiţionale şi moderne (analiza produselor activităţii, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, fişele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniţă, caietul de observaţii etc.)


    BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE TIMPURIE ŞI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI ŞI PENTRU METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ
        ● Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Bocoş, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008.
        ● Botiş, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007.
        ● Brănişteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educaţia Timpurie Antepreşcolară, Editura Trend, Piteşti, 2023.
        ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învăţarea bazată pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
        ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive şi de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2019.
        ● Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educaţia timpurie antepreşcolară. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2023.
        ● Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului şi a activităţilor ludice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.
        ● Chiş, V., Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
        ● Ciolan, L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Cristea, S., Studii de pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2009.
        ● Cucoş, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
        ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educaţional, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2009.
        ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
        ● Dumitrana, M., Învăţarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucureşti, 2008.
        ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
        ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
        ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2004.
        ● Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
        ● Marin, T., Teoriile învăţării şi didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Bucureşti, Editura V & I Integral, 2009.
        ● Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
        ● Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experienţial limbă şi comunicare, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2013.
        ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
        ● Ştefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
        ● Vrăsmaş, A. E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
        ● Vrânceanu M. (coord.), Educaţia şi Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chişinău, 2005.
        ● ***Curriculum pentru educaţia timpurie (în vigoare).
        ● ***Educaţia - spre un pact pentru un oraş care educă - document realizat de Biroul Educativ, Centrul Internaţional "Loris Malaguzzi", USR Ministerul Educaţiei, al Universităţilor şi al Cercetării, Oficiul Şcolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sânziana Sterghiu (în suportul de curs elaborat în cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane în învăţământul preşcolar POSDRU ID 61130).
        ● ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
        ● ***Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2002/2005/2016.
        ● www.subiecte.edu.ro

                                  MINISTERUL EDUCAŢIEI
    CENTRUL NAŢIONAL DE POLITICI ŞI EVALUARE ÎN EDUCAŢIE
                                   CONCURSUL NAŢIONAL
                           DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/
                            CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE ÎN
                              ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
                                        PROGRAMA
                                         PENTRU
                      LIMBA ŞI LITERATURA POLONĂ MATERNĂ, LIMBA ŞI
                         LITERATURA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ PENTRU
                       COPII, INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAŢIE
                        TIMPURIE şi CURRICULUMUL PENTRU EDUCAŢIA
                        TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI, METODICA
                    DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE
                            ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂ
                         şi METODICA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR
                         INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREŞĂ ÎN LIMBA
                                         ROMÂNĂ
                                  EDUCATOR-PUERICULTOR
                               (ÎN LIMBA POLONĂ MATERNĂ)
                                     - Bucureşti -
                                          2023
    1