Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele/gradinitele pentru copii cu deficiente grave, profunde sau asociate prin Alternativa Educationala de Pedagogie Curativa*)

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele/gradinitele pentru copii cu deficiente grave, profunde sau asociate prin Alternativa Educationala de Pedagogie Curativa*)

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 805 bis din 2 decembrie 2008

Comenteaza legea

-------------
*) Aprobate de <>Ordinul nr. 5.176 din 1 septembrie 2008 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 2 decembrie 2008.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CURRICULUM
pentru grupele/grãdiniţele pentru copii
cu deficienţe grave, profunde sau asociate
prin
ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ
DE
PEDAGOGIE CURATIVĂ

ANEXA 1

Plan cadru pentru grupele/grãdiniţele
din învãţãmântul special care şcolarizeazã
copii cu deficienţe grave, profunde sau asociate

PEDAGOGIE CURATIVĂ
(alternativã educaţionalã)


┌────┬────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐
│    │                                        │      NR. ACTIVITĂŢILOR PE      │
│NR. │  ACTIVITĂŢI DE EDUCAŢIE ŞI COMPENSARE  │       NIVELE/SĂPTĂMÂNAL        │
│CRT.│                                        ├─────────┬──────────┬───────────┤
│    │                                        │Nivelul I│Nivelul II│Nivelul III│
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ I. │Activitãţi de cunoaştere şi comunicare  │  12-15  │  12-15   │   12-15   │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ 1. │Stimularea şi dezvoltarea comunicãrii   │         │          │           │
│ 2. │Cunoaşterea mediului                    │         │          │           │
│ 3. │Activitãţi matematice                   │         │          │           │
│ 4. │Basm                                    │         │          │           │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│II. │Activitãţi de terapie psihomotricã      │   4-5   │   4-5    │    5-6    │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ 1. │Educaţie psihomotricã                   │         │          │           │
│ 2. │Abilitare manualã                       │         │          │           │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│III.│Activitãţi de expresie                  │   3-4   │   3-4    │    4-5    │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ 1. │Expresie graficã şi plasticã            │         │          │           │
│ 2. │Expresie muzicalã                       │         │          │           │
│ 3. │Euritmie                                │         │          │           │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│IV. │Socioterapie                            │   3-4   │   3-4    │    2-4    │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ 1. │Autonomie personalã                     │         │          │           │
│ 2. │Autonomie socialã                       │         │          │           │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ V. │Activitãţi de joc                       │  8-10   │   6-9    │    5-7    │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ 1. │Joc liber                               │         │          │           │
│ 2. │Joc în aer liber                        │         │          │           │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│VI. │Activitãţi specifice de compensare      │  10-14  │  12-15   │   12-15   │
├────┼────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│ 1. │Activitãţi de stimulare, formare şi     │         │          │           │
│    │dezvoltare a comunicãrii                │         │          │           │
│ 2. │Programe specifice de terapie           │         │          │           │
├────┴────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│                    TOTAL                    │  40-52  │  40-52   │   40-52   │
└─────────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┴───────────┘

METODOLOGIA
privind aplicarea Planului-cadru de învãţãmânt pentru
grupele/grãdiniţele din învãţãmântul special care şcolarizeazã
copii cu deficiente grave, profunde sau asociate

1. Forma dominantã de activitate la vârsta preşcolarã este jocul.
2. Ţinând cont cã centrele de pedagogie curativã şcolarizeazã copii cu deficienţe grave, profunde sau asociate, stimularea şi dezvoltarea comunicãrii, cunoaşterea mediului, educaţia fizicã, activitãţile matematice se realizeazã prin jocul liber, jocul de degete, jocul ritmic, activitãţile gospodãreşti, grãdinãrit şi plimbãri.
3. Durata unei activitãţi în cadrul acestor grupe de grãdiniţã este de 15 - 20 minute.
4. Activitatea didacticã instructiv-educativã, cu grupa de copii, se realizeazã de cãtre educatoare, timp de 5 ore pe zi pentru fiecare turã, respectiv 25 ore pe sãptãmânã pentru fiecare educatoare.
5. Profesorul psihopedagog va organiza urmãtoarele activitãţi, desfãşurate individual sau în grupe mici: educaţie psihomotricã, activitãţi pentru stimularea, formarea şi dezvoltarea comunicãrii, activitãţi specifice de compensare. Norma didacticã a acestuia este de 16 ore pe sãptãmânã.
6. Repartizarea numãrului de activitãţi pe subdiviziunile ariilor curriculare rãmâne la latitudinea grãdiniţelor.
7. Activitãţile de compensare se concretizeazã prin programe de intervenţie specifice fiecãrui tip de deficienţã.
8. Activitãţile de euritmie se desfãşoarã de cãtre profesorul de euritmie, cu întreaga grupã de copii sau individual.
9. Profesorul de kinetoterapie desfãşoarã la grãdiniţã 4 ore pe sãptãmânã/grupã de copii.

ANEXA 2

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"STIMULAREA ŞI DEZVOLTAREA COMUNICĂRII"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Cunoscând faptul cã mâna are cea mai mare arie corespondenţã pe creier şi cã implicit activitatea ei este legatã de dezvoltarea creierului, pedagogia curativã acordã o mare atenţie jocurilor de degete.
Din acest motiv, activitãţile de stimulare şi dezvoltare a comunicãrii se vor desfãşura predominant, prin activitãţi de mişcare a degetelor, mâinilor, ilustrând astfel acţiunile descrise în versuri şi în cântece.
Centrele vorbirii sunt în apropierea centrelor de mişcare a mâinilor şi astfel ele se pot ajuta, stimula sau bloca reciproc. Astfel, dezvoltând mobilitatea degetelor, se contribuie la dezvoltarea limbajului şi a gândirii.
În cadrul acestui tip de activitãţi, mişcarea degetelor este însoţitã de versuri sau cântece care sugereazã mişcarea respectivã. Cu ajutorul jocului de degete se fac diferite exerciţii şi jocuri pentru dezvoltarea auzului fonematic, pentru dezvoltarea abilitãţilor de comunicare, dar pot însã reflecta şi alte conţinuturi.
Jocurile de degete pot fi executate de cãtre cadrul didactic cu întreaga grupã de copii, cu grupuri mici, individual sau de copii între ei.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea abilitãţilor de comunicare nonverbalã şi verbalã                  │
│2. Formarea/dezvoltarea abilitãţilor de percepţie a unor structuri verbale    │
│   de bazã şi de a rãspunde prin reacţii adecvate                             │
│3. Stimularea capacitãţii de participare activã şi pasivã într-un grup,       │
│   pe o sarcinã datã                                                          │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea abilitãţilor de comunicare nonverbalã şi verbalã




┌─────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│       Obiective de referinţã        │                Exemple de activitãţi de învãţare                │
├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. familiarizarea cu unele procedee│- jocuri de imitare a unor gesturi, semne (refuzul-acceptul,     │
│figurative (semne, gesturi)          │  prezenţa-absenţa, solicitarea unui obiect anume etc.);         │
│                                     │- jocuri de imitaţie şi tematice;                                │
│                                     │- jocuri cu text, melodie şi ritm.                               │
├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. dezvoltarea mobilitãţii fono -  │- jocuri de imitare a tusei, cãscatului, sforãitului etc.;       │
│articulatorii                        │- jocuri cu onomatopee.                                          │
├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. dezvoltarea auzului fonematic   │- jocuri cu onomatopee;                                          │
│                                     │- jocuri cu silabe duble (ga-ga, ta-ta, ma-ma etc.);             │
│                                     │- jocuri cu text, melodie şi ritm.                               │
├─────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. pronunţarea corectã a sunetelor,│- jocuri pentru pronunţarea corectã a unor sunete, silabe;       │
│silabelor şi a cuvintelor            │- jocuri pentru pronunţarea corectã a unor cuvinte;              │
│                                     │- jocuri cu text, melodie şi ritm.                               │
└─────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘

2. Formarea/dezvoltarea abilitãţilor de percepţie a unor structuri verbale de bazã şi de a rãspunde prin reacţii adecvate




┌───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│        Obiective de referinţã         │               Exemple de activitãţi de învãţare               │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. formarea abilitãţilor de percepţie│- exerciţii de percepţie vizualã, auditiv-vizualã, auditivã;   │
│(vizualã, auditiv-vizualã, auditivã) a │- jocuri cu text, melodie şi ritm.                             │
│unor structuri verbale de bazã         │                                                               │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. dezvoltarea unor structuri verbale│Exerciţii şi jocuri pentru:                                    │
│de bazã                                │- exersarea salutului;                                         │
│                                       │- solicitarea unui obiect;                                     │
│                                       │- denumirea unor obiecte şi fenomene;                          │
│                                       │- denumirea unor acţiuni simple;                               │
│                                       │- denumirea unor însuşiri ale obiectelor cu care vin în        │
│                                       │  contact.                                                     │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. formarea/dezvoltarea abilitãţilor │- exerciţii de identificare/denumire a diferitelor stãri       │
│de a rãspunde prin reacţii adecvate la │  emoţionale (râs, plâns, vesel, trist etc.);                  │
│stimulii externi                       │- jocuri de imitare;                                           │
│                                       │- jocuri de rol.                                               │
└───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘

3. Stimularea capacitãţii de participare activã şi pasivã într-un grup, pe o sarcinã datã




┌───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│        Obiective de referinţã         │               Exemple de activitãţi de învãţare               │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. utilizarea în comunicare a unor   │- jocuri didactice de identificare a singularului şi           │
│cuvinte sau propoziţii simple          │  pluralului, a pronumelui personal şi posesiv;                │
│                                       │- jocuri de rol.                                               │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. descrierea unor imagini prin      │- jocuri realizate pe baza conţinuturilor basmelor povestite.  │
│cuvinte semnificative sau propoziţii   │                                                               │
├───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. stimularea participãrii la        │- jocuri de rol;                                               │
│activitãţile comune desfãşurate        │- jocuri pe perechi;                                           │
│                                       │- dramatizãri.                                                 │
└───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Comunicarea nonverbalã
● Relaţionarea pe bazã de procedee figurative (gest, mimicã, pantonimã)
Comunicarea verbalã
● Sunet, silabã, cuvânt, propoziţie
● Vorbire dialogatã, formule de adresare, relaţionare în grup
Aria tematicã
● Familia
● Corpul omenesc
● Obiecte de vestimentaţie
● Zilele sãptãmânii
● Anotimpurile
● Formã, culoare, mãrime, relaţii spaţiale, relaţii temporale
● Mijloacele de transport
● Formule de adresare
● Fructe
● Legume
● Animale

SUGESTII METODICE

Vorbirea este un domeniu intermediar între mişcarea membrelor şi gândire. Astfel, copilul învaţã mai întâi sã se serveascã de membrele sale, apoi sã-şi foloseascã vorbirea şi dupã aceea gândirea.
De aceea rostirea poeziilor este însoţitã întotdeauna de paşi şi de gesturi semnificative care sã releve conţinutul acestora.
Dezvoltarea auzului fonematic, precum şi a abilitãţilor de comunicare se vor face prin diverse exerciţii, jocuri de degete, în funcţie de particularitãţile psihoindividuale a fiecãrui copil în parte.
Jocul de degete poate fi folosit şi pentru distragerea atenţiei, atunci când aceasta este necesarã. Fiecare joc de degete este, de fapt, un mic exerciţiu de concentrare.
Este la latitudinea cadrului didactic sã aleagã acele conţinuturi care se potrivesc cel mai bine grupei, astfel aria tematicã fiind orientativã.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Stimularea şi dezvoltarea comunicãrii

Nivelele I - III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│       NUMELE ŞI PRENUMELE        │        INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ        │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog  │Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti        │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier      │Centrul Naţional pentru Curriculum şi      │
│psiholog                          │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar    │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr.   │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia     │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director           │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog   │Federaţia de Pedagogie Curativã din România│
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog   │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria      │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Luminiţa Chiru - educator         │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria      │
└──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘

ANEXA 3

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"CUNOAŞTEREA MEDIULUI"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Cunoaşterea mediului ocupã un loc central în activitatea grãdiniţei de pedagogie curativã, iar ca modalitate principalã de realizare este jocul ritmic. El este o activitate complexã, în care are loc educaţia interdisciplinarã, prin îmbinarea artisticã şi plinã de sens a versurilor, cântecelor, mişcãrilor şi gesturilor, în conţinuturi orientate dupã anotimp şi sãrbãtori.
Astfel, regãsim ca şi conţinuturi transformãrile din naturã, muncile specifice fiecãrui anotimp, munca din casã şi gospodãrie, diferite meserii, viaţa plantelor şi a animalelor de-a lungul anului etc.
Prin jocul ritmic are loc, interdisciplinar, exersarea limbajului, lãrgirea orizontului de cunoaştere, cultivarea mişcãrii armonioase şi cultivarea unui limbaj al mişcãrii.
Acesta este creat de cãtre cadrul didactic în funcţie de dezvoltarea psihoindividualã şi de dispoziţia de moment a copilului cu deficienţã severã, profundã sau asociatã şi se bazeazã în foarte mare mãsurã pe imitarea acţiunilor cadrului didactic.
În cadrul acestei activitãţi, copilul are prilejul de a exersa schema corporalã, relaţiile spaţiale, coordonarea în mişcare, relaţiile de grup, prin diferite polaritãţi de ritm: repede - rar, tare - încet, stânga - dreapta, înainte - înapoi, sus - jos, înãuntru - în afarã, mişcare - repaus, mişcãri ample executate cu tot corpul, cu degetele, faţã - spate, grupãri - regrupãri, energic - delicat.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Perceperea succesiunii diferitelor acţiuni, evenimente şi                  │
│   fenomene din naturã, prin cântece şi poezii                                │
│2. Stimularea comunicãrii prin mimicã şi gesticã în procesul de               │
│   cunoaştere a mediului înconjurãtor                                         │
│3. Stimularea interesului pentru cunoaşterea mediului                         │
│   înconjurãtor                                                               │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Perceperea succesiunii diferitelor acţiuni, evenimente şi fenomene din naturã, prin cântece şi poezii




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. familiarizarea cu unele acţiuni,   │- jocuri cu text, melodie şi ritm, cu tematici diferite       │
│evenimente şi fenomene din naturã, prin │  (anotimp, sãrbãtori).                                       │
│cântece şi poezii                       │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. recunoaşterea unor momente         │- jocuri cu texte specifice diferitelor momente               │
│semnificative de peste an               │  semnificative de peste an (Crãciun, Paşti etc.).            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. recunoaşterea unor caracteristici  │- jocuri specifice fiecãrui anotimp.                          │
│specifice fiecãrui anotimp              │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. dezvoltarea capacitãţii de         │- jocuri pentru dezvoltarea atenţiei vizuale şi auditive;     │
│concentrare a atenţiei                  │- jocuri de imitare a unor acţiuni efectuate de o altã        │
│                                        │  persoanã.                                                   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

2. Stimularea comunicãrii prin mimicã şi gesticã în procesul de cunoaştere a mediului înconjurãtor


┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│      Obiective de referinţã            │  Exemple de activitãţi de învãţare  │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2.1. formarea/dezvoltarea/consolidarea  │- jocuri de imitare a unor acţiuni,  │
│capacitãţii de exprimare prin mimicã    │  fenomene, sugerate de textul       │
│şi gesturi a imaginilor sugerate de text│  cântecelor sau a poeziilor.        │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2.2. formarea/dezvoltarea/consolidarea  │- jocuri cu text, melodie şi ritm,   │
│capacitãţii de coordonare a mişcãrilor  │  cu accent pe coordonarea mişcãrilor│
│corpului cu ritmul şi melodia           │  corpului.                          │
└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

3. Stimularea interesului pentru cunoaşterea mediului înconjurãtor


┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │  Exemple de activitãţi de învãţare  │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3.1. stimularea curiozitãţii faţã de    │- jocuri cu text, melodie şi ritm,   │
│plante, animale şi fenomene din naturã  │  cu tematici diferite.              │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3.2. dezvoltarea sensibilitãţii faţã de │- jocuri cu text tematic.            │
│plante şi animale                       │                                     │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3.3. dezvoltarea sentimentului de       │- povestiri;                         │
│ocrotire a plantelor şi a animalelor    │- activitãţi de îngrijire a plantelor│
│                                        │  din sala de grupã.                 │
└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Primul joc - amintiri de vacanţã: mare, munte, bunici
● Sãrbãtoarea Recoltei - seceriş, treierat, mãcinat, pregãtirea pâinii, culesul fructelor şi al legumelor, culesul strugurilor şi obţinerea mustului, fenomene atmosferice specifice
● Sãrbãtoarea Lampioanelor - pregãtirea animalelor şi a întregii naturi pentru iarnã
● Sãrbãtoarea de Mihail - despre curaj - binele învinge rãul
● Sãrbãtoarea Sfântului Nicolae
● Joc de Crãciun - colinde, datini, obiceiuri legate de naşterea pruncului Iisus şi închinarea pãstorilor
● Jocul celor Trei Magi - colinde, datini, obiceiuri legate de închinarea magilor
● Joc de iarnã - fenomene ale naturii, jocuri, activitãţi specifice
● Joc de Carnaval - cântece, jocuri hazlii, meserii, basme, revenirea naturii la viaţã
● Joc de Primãvarã - fenomene ale naturii, jocuri, activitãţi specifice oamenilor
● Joc de Paşte - reînvierea naturii: semãnat, încolţit, înmugurit, înverzit, înflorit, obiceiuri legate de Paşte - tradiţii locale: vopsitul şi aşezarea ouãlor în iarbã
● Joc de Înãlţare - pãsãri, evoluţia oului, ieşirea puilor din ouã şi zborul pãsãrilor, plante, înãlţarea pufului de pãpãdie
● Joc de Rusalii - comunitate - coborârea porumbelului
● Joc de varã - Sânziene: fluturi, albine, foc - tradiţii locale
● Sfârşit de an şcolar - plecarea copiilor la şcoalã

SUGESTII METODICE

Prezentarea unui joc ritmic se poate extinde pe perioada unui modul de 2-3 sãptãmâni. Învãţarea lui se va face treptat, printr-o predare gradualã şi concentricã, astfel încât copiii nu se plictisesc, având satisfacţia descoperirii elementelor noi. Jocul ritmic poate sã dureze de la 15 la 20 de minute sau chiar mai mult în funcţie de specificul lui şi de particularitãţile psihoindividuale ale copiilor.
Fiecare joc ritmic este ca o poveste, cu început şi sfârşit, care respectã o desfãşurare logicã a acţiunilor, evenimentelor, fenomenelor din naturã. În timp ce se începe jocul, copiii se vor aduna în jurul cadrului didactic în formã de "ciorchine".
Întreaga desfãşurare are loc recitând sau cântând, cadrul didactic va executa gesturile într-un mod artistic şi sugestiv, iar copiii îl urmeazã imitându-l cu toatã încrederea, fãrã ca ei sã primeascã explicaţii.
În jocul ritmic sunt alternate pãrţile dinamice de mişcare, de exteriorizare, cu cele de liniştire, interiorizare, astfel jocul "respirã".

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Cunoaşterea mediului

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Luminiţa Chiru - educator       │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

ANEXA 4

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"ACTIVITĂŢI MATEMATICE"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Dezvoltarea mobilitãţii degetelor şi a mâinii, în general contribuie la dezvoltarea gândirii, cunoscut fiind faptul cã activitatea mâinilor este legatã de dezvoltarea creierului. Pedagogia curativã acordã o mare atenţie acestei modalitãţi de învãţare prin jocurile de degete.
În cadrul acestui tip de activitãţi, mişcarea degetelor este însoţitã de versuri sau cântece care sugereazã mişcarea respectivã. Cu ajutorul jocului de degete se fac diferite exerciţii de numãrare, de identificare a unor grupe de obiecte etc.
Jocurile de degete pot fi executate de cãtre cadrul didactic cu întreaga grupã de copii, cu grupuri mici, individual sau de copii între ei.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea capacitãţii de a identifica şi compara obiecte în funcţie de      │
│   atributele lor definitorii (formã, mãrime, culoare)                        │
│2. Familiarizarea cu numeraţia în concentrul 1-10, prin diferite cântece      │
│   şi ritmuri                                                                 │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea capacitãţii de a identifica şi compara obiecte în funcţie de atributele lor definitorii (formã, mãrime, culoare)


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã       │  Exemple de activitãţi de învãţare    │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.1. recunoaşterea şi denumirea       │- jocuri de identificare a obiectelor  │
│corectã a unor obiecte sau jucãrii    │  din sala de grupã.                   │
│din mediul ambiant                    │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.2. familiarizarea cu imaginile unor │- jocuri de asociere a obiectelor      │
│obiecte sau jucãrii şi sesizarea      │  naturale cu imagini figurative.      │
│legãturii dintre imagine şi obiect    │                                       │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.3. identificarea obiectelor din     │- jocuri de asociere: obiect - culoare,│
│mediul ambiant dupã o proprietate     │  obiect - formã, obiect - mãrime;     │
│comunã                                │- jocuri cu text, melodie şi ritm.     │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│1.4. familiarizarea cu operaţia de    │- jocuri cu text, melodie şi ritm.     │
│comparare dupã un criteriu dat        │                                       │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

2. Familiarizarea cu numeraţia în concentrul 1-10, prin diferite cântece şi ritmuri


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│     Obiective de referinţã     │         Exemple de activitãţi de învãţare   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│2.1. familiarizarea cu numeraţia│- jocuri cu text, melodie şi ritm, având ca  │
│în concentrul 1-10              │  tematicã numeraţia în concentrul 1-10.     │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│2.2. estimarea numãrului de     │- exerciţii cu degetele;                     │
│obiecte dintr-o mulţime prin    │- exerciţii de ritm;                         │
│numãrare                        │- poezii şi cântece pentru învãţarea         │
│                                │  numãratului;                               │
│                                │- exerciţii de numãrare a unor obiecte.      │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Obiectele - formã, culoare, mãrime
● Numeraţia în concentrul 1-10 (ex. de jocuri: "10 degete ...", "10 negrii mititei ...", "10 degeţele am la mâini ...", "10 fraţi ..." etc.)

SUGESTII METODICE

În cadrul activitãţilor matematice elementul de bazã îl constituie jocul de degete. Cu ajutorul acestuia se stimuleazã dezvoltarea vorbirii, în general, iar vorbirea ritmicã ce ţine de acesta, precum şi repetarea care ajutã la formarea numeraţiei.
Conţinuturile propuse se vor realiza prin cântece, versuri, numãrãtori, exerciţii ale degetelor, jocuri, astfel încât copilul sã simtã cu propriul corp, ritmul matematicii.
Momentul introducerii jocurilor de degete rãmâne la latitudinea educatoarei, pentru cã acesta poate fi folosit pentru captarea atenţiei copiilor, fiind totodatã şi un exerciţiu de concentrare.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Activitãţi matematice

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Luminiţa Chiru - educator       │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

ANEXA 5

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"BASM"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Basmul este un domeniu de activitate care prin interdisciplinaritatea sa conduce la educarea copiilor.
Conţinuturile basmelor oferã copiilor posibilitatea de a-şi lãrgi sfera de cunoaştere, de a-şi îmbogãţi limbajul, de a veni în contact cu modele şi valori morale demne de urmat.
Succesiunea logicã a momentelor, evenimentelor, conduce la structurarea unei gândiri sãnãtoase, având la bazã relaţia cauzã-efect.
Basmele satisfac vârsta "De ce?" - urilor, a întrebãrilor, astfel încât din basme copiii primesc rãspunsuri pe înţelesul lor.
Prin basmele spuse de cãtre cadrul didactic pãtrund în limbajul copiilor forme de exprimare din limba vorbitã curent, cât şi expresii din limba literarã, forme stereotipe specifice basmului, dezvoltã vorbirea corectã, primind totodatã un conţinut de gândire.
Formulele specifice basmului: de început, mediane şi de încheiere rãmân puncte de reper permanente pentru toatã viaţa. Formula de început: "A fost odatã ..." deschide firul poveştii atrãgând atenţia asupra conţinutului ce va urma; formulele mediane: "şi-a mers, şi-a mers zi de varã pânã-n searã ..." menţin treazã atenţia copilului, creând legãtura între momentele succesive; formulele de încheiere "cã dacã n-ar fi nu s-ar mai povesti ..." readuc copiii din lumea fantasticului în lumea realitãţii.
Elemente din naturã: culoare, formã, mişcare, ritm - regãsite în basm - redau copiilor stãri de bucurie şi îmbogãţesc conţinutul afectiv al acestora.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea capacitãţii de receptare a mesajului oral                         │
│2. Stimularea capacitãţii de formare a unor imagini interioare sugerate       │
│   de limbajul basmului                                                       │
│3. Formarea capacitãţii de concentrare a atenţiei                             │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea capacitãţii de receptare a mesajului oral




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. distingerea de diverse semnale     │- exerciţii de recunoaştere a semnalelor sonore produse       │
│sonore din mediul apropiat              │  de diferite surse;                                          │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a direcţiei sunetului sau         │
│                                        │  zgomotului produs de diferite surse sonore;                 │
│                                        │- exerciţii de recunoaştere a onomatopeelor.                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. receptarea clarã a mesajului       │- exerciţii de înţelegere a mesajului şi a comenzii verbale;  │
│narativ şi a stãrilor sufleteşti        │- povestiri;                                                  │
│transmise prin intermediul acestuia     │- teatru de masã;                                             │
│                                        │- teatru de marionete.                                        │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. utilizarea elementelor de          │- exerciţii de pantomimã;                                     │
│comunicare nonverbalã (mimico-gestualã) │- teatru de masã;                                             │
│                                        │- teatru de marionete.                                        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

2. Stimularea capacitãţii de formare a unor imagini interioare sugerate de limbajul basmului


┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │ Exemple de activitãţi de învãţare   │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2.1. însuşirea unor modele de exprimare │- exerciţii de pantomimã;            │
│nonverbalã şi verbalã pentru comunicarea│- dramatizãri;                       │
│unor stãri sufleteşti                   │- jocuri de rol;                     │
│                                        │- teatru de marionete.               │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2.2. înţelegerea şi semnalizarea prin   │- exerciţii de pantomimã;            │
│mijloace nonverbale şi verbale a unui   │- dramatizãri;                       │
│mesaj                                   │- jocuri de rol;                     │
│                                        │- teatru de masã.                    │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│2.3. distingerea binelui de rãu,        │- povestiri;                         │
│frumosului de urât, din acţiunile       │- teatru de masã;                    │
│personajelor din basm                   │- teatru de marionete.               │
└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

3. Formarea capacitãţii de concentrare a atenţiei


┌────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │  Exemple de activitãţi de învãţare  │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3.1. formarea capacitãţii de concentrare│- exerciţii de dezvoltare auzului;   │
│a atenţiei pentru a asculta mesaje      │- exerciţii de ascultare a mesajelor │
│                                        │  transmise de persoane diferite;    │
│                                        │- povestiri.                         │
├────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│3.2. dezvoltarea capacitãţii de         │- teatru de marionete;               │
│menţinere a atenţiei pe perioada        │- teatru de masã.                    │
│desfãşurãrii activitãţii                │                                     │
└────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Exemple de basme care pot fi alese:
● Septembrie
"Cuvântul fermecat"
"Peştişorul de aur" - basm popular rusesc
"Ionuţ, Sâmbure de mãr"
"Cei trei fraţi" - Fraţii Grimm
"Racla de cleştar" - Fraţii Grimm
"Maşenka şi ursul" - basm popular rusesc
"Prinţesa din castelul de foc"
"Povestea lui Michael"
"Cãsuţa fermecatã"
"Scufiţa roşie" - Fraţii Grimm
"Turtiţa"
● Octombrie
"Piticul Rãdãcinel"
"Aurul stelelor"
"Cãsuţa din pãdure" - Fraţii Grimm
"Steluţa"
● Noiembrie
"Fetiţa cu Lampionul"
"Albã ca zãpada" - Fraţii Grimm
"Bãnuţii de aur"
"Spiriduşii" - Fraţii Grimm
● Decembrie
"Povestea Sfântului Nicolae"
"Muntele marii taine" - Lidia Bârsan
"Bãtrânul înţelept" - Lidia Bârsan
"Zâna pupezelor şi a broscuţelor ţestoase"
"Poveste de Crãciun"
● Ianuarie
"Fetiţa de zãpadã"
"Condurii domniţelor" - Fraţii Grimm
"Nalba şi rãsura" - Fraţii Grimm
"Baba Dochia" - Fraţii Grimm
"Împãratul ţãrii gheţurilor"
● Februarie
"Moş Viscol şi primãvara"
"Cãsuţa iepuraşului"
"Cãsuţa din oalã" - basm popular
"Fusul, suveica şi acul" - Fraţii Grimm
"Cele patru meşteşuguri iscusite" - Fraţii Grimm
"Croitoraşul cel viteaz" - Fraţii Grimm
● Martie
"Primãvara şi iarna"
"Povestea bobului de grâu"
"Sarea în bucate" - Petre Ispirescu
● Aprilie
"Povestea despre şoimul mãreţ" - poveste ruseascã
"Luna de Paşti"
"Micul Soare"
"Prinţul fermecat" - Fraţii Grimm
"Ridichea uriaşã"
● Mai
"Mãtura vrãjitoarei"
"Prinţesa şi porcarul" - basm popular românesc
"Învelişul auriu"
"Trandafirul fãrã spini" (Rusalii)
● Iunie
"Cenuşãreasa" - Fraţii Grimm
"Frumoasa (din pãdurea) adormitã" - Fraţii Grimm
"Lebedele" - H. Chr. Andersen
"Bãtrânica-n haine verzi"
"Cei trei fluturi"
"Fata babei şi fata moşului" - Ion Creangã
"Crãiasa albinelor", "Gâsca de aur" - Fraţii Grimm

SUGESTII METODICE

Cadrul didactic alege basmul potrivit grupei de copii, în funcţie de anotimp şi de sãrbãtoarea din timpul anului.
Povestirea basmului se desfãşoarã într-o atmosferã propice, stimulativã în preajma mesei anotimpurilor. Copiii stau în jurul cadrului didactic, acesta însoţindu-şi povestea (basmul) cu un instrument muzical (lirã, flaut pentatonic) cu care cântã scurte melodii potrivite conţinutului basmului.
Povestirea se face pe un ton cald, calm, fãrã implicare emoţionalã, fãrã a dramatiza, dar sugerând neutru conţinutul basmului.
Povestind prin viu grai (fãrã a folosi imagini desenate) cadrul didactic oferã copilului posibilitatea de a-şi crea imagini interioare sugerate de limbajul basmului.
Faptul cã se ascultã în mod ritmic, zilnic timp de 2-3 sãptãmâni acelaşi basm, spus identic (cu aceleaşi cuvinte) conduce la cultivarea memoriei, a atenţiei, a puterii de concentrare, într-un mod sãnãtos, durabil şi firesc.
Ca mijloace de transmitere a mesajului narativ se utilizeazã povestirea, însoţitã uneori de teatru de masã şi teatru de marionete.
Teatru de masã are un ritual precis. La început, masa este acoperitã cu o pânzã, care va fi ridicatã încet, în acorduri de lirã sau în cele ale unui cântec. Stând în spatele mesei, educatoarea conduce pãpuşile în concordanţã cu desfãşurarea poveştii pe care o spune. Povestea odatã sfârşitã, aranjamentul va fi acoperit cu aceeaşi pânzã, pe acorduri muzicale. Pânza are rolul cortinei, care se ridicã şi se coboarã dând un început şi un sfârşit poveştii.
La teatrul de masã, actorul care conduce pãpuşile este vãzut, iar conducerea lor se face din afarã, spre deosebire de teatrul cu marionete, unde pãpuşile sunt conduse dinãuntru dezvoltând astfel o viaţã proprie.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Basm

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Luminiţa Chiru - educator       │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

ANEXA 6

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"ABILITARE MANUALĂ"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Activitãţile de Abilitare manualã solicitã curajul şi rãbdarea copilului, oferindu-i posibilitatea de a trãi angajarea întregii sale personalitãţi.
Modelând materia, mâinile copilului devin mai active, mai precise şi mai puternice, urmãrind atent conturarea fiecãrui detaliu în scopul reflectãrii în plan fizic a imaginilor interioare produse de trãirea basmelor.
Tablourile de lânã dezvoltã sensibilitatea artisticã a copiilor prin efectul transparenţei culorilor şi al suprapunerii straturilor de lânã. Tablourile realizate pot fi folosite la expoziţii, se pot oferi celor dragi sau se poate împodobi grãdiniţa. Lâna, prin calitãţile ei (moale, uşoarã) şi prin culorile naturale, clare, aduc în copil linişte şi bucurie calmã, cãldurã şi echilibru devenind astfel un mijloc de terapie sufleteascã deosebit de eficient.
Activitãţile practice din grãdiniţã se desfãşoarã dupã modelul unei gospodãrii tradiţionale, unde cadrul didactic lucreazã cu mâinile, într-o desfãşurare plinã de sens, tot ceea ce este necesar bunului mers al grãdiniţei. Aceste acţiuni se petrec în faţa copiilor oferind acestora un model activ pentru a fi imitat. Preluând prin imitaţie din munca şi bucuria pentru muncã a cadrului didactic, copilul trãieşte metamorfozele muncii adevãrate.
Specific copilului este învãţarea prin acţiune, iar învãţarea ce trece prin membre conferã o valoare superioarã aceleia dobândite prin activitate cerebralã. Prin activitãţile manuale se aduce conştienţa în vârfurile degetelor. Fiecare mişcare cu mâinile, ordonatã şi orientatã dã formã în creier, constituind astfel premisa dezvoltãrii vorbirii şi gândirii.
Toate activitãţile se desfãşoarã în timpul jocului liber în clasã sau în afara ei şi oferã copiilor posibilitatea sã trãiascã în mod diferit procesele specifice fiecãruia.
Temele activitãţilor manuale sunt ordonate în funcţie de momentele anului - sãrbãtori, zile de naştere, expoziţii etc.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Familiarizarea copiilor cu diferite materiale şi instrumente de lucru      │
│2. Formarea unor deprinderi tehnice elementare                                │
│3. Dezvoltarea mobilitãţii manuale                                            │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Familiarizarea copiilor cu diferite materiale şi instrumente de lucru




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. familiarizarea cu materialele de   │- exerciţii practice de recunoaştere şi individualizare a     │
│lucru utilizate în activitatea practicã │  materialelor (lânã, hârtie, cearã, seminţe, frunze,         │
│                                        │  rãdãcini, crenguţe, flori etc.).                            │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. familiarizarea cu instrumentele de │- exerciţii de recunoaştere a diverselor instrumente          │
│lucru specifice                         │  (pensulã, pahar, lipici, planşete etc.).                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. manipularea materialelor şi a      │- exerciţii de manipulare a instrumentelor şi a materialelor  │
│instrumentelor de lucru cunoscute       │  de lucru.                                                   │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

2. Formarea unor deprinderi tehnice elementare




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. confecţionarea unor lucrãri din    │- tablouri din lânã coloratã;                                 │
│materiale diverse (lânã, hârtie, cearã) │- exerciţii de aplicare a unor tehnici de lucru simple din    │
│                                        │  hârtie (îndoire, pliere, tãiere, lipire, asamblare etc.);   │
│                                        │- exerciţii de modelare a cerii;                              │
│                                        │- tablouri simple prin suprapunere de straturi de hârtie      │
│                                        │  transparentã;                                               │
│                                        │- lucrãri tematice în funcţie de anotimp şi de sãrbãtorile    │
│                                        │  de peste an.                                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. confecţionarea unor lucrãri        │- lucrãri realizate cu ajutorul materialelor din naturã:      │
│folosind materiale din naturã           │  flori, frunze, paie de grâu, trestie, seminţe, flori        │
│                                        │  presate etc.;                                               │
│                                        │- lucrãri tematice în funcţie de anotimp şi de sãrbãtorile    │
│                                        │  de peste an.                                                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. implicarea în întreţinerea         │- activitãţi practice pentru menţinerea curãţeniei în sala    │
│curãţeniei în sala de grupã şi în       │  de grupã şi în mediul apropiat.                             │
│mediul apropiat                         │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. formarea deprinderilor simple de   │- activitãţi simple de îngrijire a plantelor (plantare,       │
│îngrijire a plantelor şi animalelor     │  stropire, curãţare, recoltare etc.);                        │
│                                        │- activitãţi simple de îngrijire a animalelor de casã         │
│                                        │  (identificare, hrãnire adecvatã, îngrijire etc.);           │
│                                        │- vizite la livezi/ferme, grãdini botanice, zoologice.        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

3. Dezvoltarea mobilitãţii manuale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. formarea şi dezvoltarea mişcãrilor │- jocuri didactice pentru organizarea perceptivã şi           │
│manuale fundamentale                    │  orientarea în câmpul perceptiv;                             │
│                                        │- exerciţii de dezvoltare a motricitãţii fine şi a preciziei  │
│                                        │  mişcãrilor;                                                 │
│                                        │- exerciţii pentru învãţarea gestului liniar, rectiliniu,     │
│                                        │  rotativ etc.;                                               │
│                                        │- exerciţii elementare de prehensiune/îndoire                 │
│                                        │  rupere/înşirare/tãiere/şnuruire/lipire/modelare/            │
│                                        │  bobinare/rãsucire.                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. dezvoltarea coordonãrii            │- exerciţii de îndoire, pliere, lipire etc.;                  │
│oculo-manuale şi bi-manuale             │- acţiuni simple realizate cu mâinile                         │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Lucrãri din materiale din naturã (fructe uscate, coji de fructe, frunze, petale, flori, ghinde, conuri, castane, seminţe, paie, crengi, scoarţe de arbori, rãdãcini, pietre, nisip, scoici etc)
● Lucrãri din lânã şi material textil
● Lucrãri din hârtie
● Modelaj (cearã)
● Activitãţi gospodãreşti
● Activitãţi de grãdinãrit
● Activitãţi de îngrijire a animalelor

SUGESTII METODICE

Activitãţile de Abilitare manualã se desfãşoarã în fiecare zi, stabilindu-se o zi anume pentru fiecare din urmãtoarele tipuri de activitãţi: modelaj, tablouri de lânã, lucru de mânã, gospodãrie şi grãdinãrit.
La activitãţile de modelaj, copiii primesc în coşuleţul palmelor o minge coloratã din cearã de albine, pe care o modeleazã dupã posibilitãţi.
Tablourile de lânã se realizeazã pe bucãţi de filţ sau lânã coloratã cu forme nedeterminate precis (fãrã colţuri), lâna coloratã punându-se în coşuleţe la îndemâna copiilor.
La lucru de mânã se poate crea o atmosferã stimulatoare printr-o imagine ce reflectã lumea exterioarã sau o scenã de basm. În acest scop se foloseşte mãtase, materiale din naturã (crengi, rãdãcini, pietre etc.) animale sau pãpuşi din stofã sau lânã. Lucrând cu mâinile, trãind cu toate simţurile materia vie a materialului de modelat, copilul se plãsmuieşte pe sine cu uimire şi bucuria descoperirii propriei fiinţe. Astfel, copilul se regãseşte în fiecare formã pe care o realizeazã şi pe care o îmbogãţeşte cu întreaga sa emoţie.
Activitãţile de gospodãrie şi grãdinãrit se pot desfãşura ţinând cont de posibilitãţile psihoindividuale ale copiilor, prin ajutor acordat la: aranjat şi servit masa, spãlatul vaselor, strânsul jucãriilor, îngrijirea florilor şi animalelor, curãţenie şi ordine în sala de grupã etc.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Abilitare manualã

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

ANEXA 7

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"EXPRESIE GRAFICĂ ŞI PLASTICĂ"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Accentul în activitãţile artistice se pune pe acţiunile copilului. Întregul proces este însoţit de o puternicã trãire afectivã, stimulatã de calitatea materialului folosit şi de atmosfera pe care cadrul didactic se strãduieşte sã o creeze în jurul copilului.
În cadrul activitãţilor de expresie graficã şi plasticã cadrul didactic nu dã teme, nu oferã explicaţii şi nu evalueazã lucrãrile copiilor, dar are totdeauna o atitudine pozitivã faţã de manifestãrile lor artistice. Pentru a-şi însuşi o tehnicã corectã de lucru, copiii pot urma (imita) modelul cadrului didactic care, în prezenţa lor lucreazã cu materiale specifice fiecãrei activitãţi, evitând însã crearea de forme.
Activitatea de desen joacã rolul fundamental de instrument de cunoaştere al copilului. Desenul constituie un limbaj specific acestuia, ca mijloc de comunicare prin intermediul formelor şi culorilor, prin el îşi dezvãluie lumea interioarã, interesele, orizontul de cunoaştere, raporturile cu realitatea înconjurãtoare. În desen apare, deopotrivã relaţia eu-lui cu lumea, dar şi reflectarea întregii evoluţii a copilului.
Pictura este o activitate creatoare în care, interesul copilului pentru forme şi culori, ritmuri şi nuanţe se poate exprima viu, nealterat.
În intensitatea diferitã a culorilor, în mişcarea amplã sau linearã, în sensibilitatea atingerii suprafeţei umede a foii se poate descifra temperamentul copilului, trãirile lui, dar şi felul în care el reflectã, în plan artistic, propriile experienţe senzoriale, precum şi calitatea percepţiilor şi reprezentãrilor.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea deprinderilor de manipulare a instrumentelor şi a materialelor    │
│   folosite în activitãţile de expresie graficã şi plasticã                   │
│2. Formarea capacitãţii de organizare a spaţiului plastic                     │
│3. Stimularea exprimãrii libere prin intermediul limbajului plastic           │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea deprinderilor de manipulare a instrumentelor şi a materialelor folosite în activitãţile de expresie graficã şi plasticã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. familiarizarea cu instrumentele şi │- exerciţii de familiarizare şi de pregãtire a materialelor   │
│materialele folosite în cadrul          │  şi a instrumentelor de lucru (pensule, hârtie, culori de    │
│activitãţilor de expresie graficã şi    │  apã, borcane cu apã, planşete, ceracolor).                  │
│plasticã                                │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. formarea capacitãţii de manipulare │- exerciţii de manipulare corectã a pensulei, a hârtiei, a    │
│a instrumentelor şi a materialelor      │planşetei şi a culorilor (culori de apã şi ceracolor).        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

2. Formarea capacitãţii de organizare a spaţiului plastic


┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã        │ Exemple de activitãţi de învãţare    │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2.1. formarea capacitãţii de încadrare │- mâzgãlituri;                        │
│în coala de hârtie                     │- dactilo-picturã.                    │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2.2. dezvoltarea capacitãţii de        │- desen liber, cu ceracolor şi        │
│orientare pe o suprafaţã planã         │  culori de apã.                      │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

3. Stimularea exprimãrii libere prin intermediul limbajului plastic


┌───────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│     Obiective de referinţã    │       Exemple de activitãţi de învãţare      │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│3.1. formarea capacitãţii de   │- desen liber cu ceracolor.                   │
│exprimare prin desen           │                                              │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│3.2. familiarizarea cu tehnica │- exerciţii de udare a planşetei şi a colii   │
│de picturã pe suprafaţã umedã  │  de hârtie, cu ajutorul buretelui;           │
│                               │- exerciţii de aşternere a colii ude pe       │
│                               │  planşetã;                                   │
│                               │- exerciţii de aşternere a culorii pe hârtie. │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│3.3. utilizarea tehnicii de    │- exerciţii de aşternere a culorilor primare; │
│picturã pe suprafaţã umedã     │- realizãri de picturi cu tematicã la alegere.│
└───────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Materiale şi instrumente de lucru şi folosirea lor
● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plasticã şi graficã

SUGESTII METODICE

Fiecãrei vârste îi sunt specifice desene-simboluri. La început predominã "mâzgãlelile", linii care vin din afarã cu o anumitã mişcare ritmicã, apoi se contureazã "ghemele" dintr-o spiralã care se adunã din exterior spre centru.
Exerciţiul spiralei este reluat cu perseverenţã pânã când copilul reuşeşte sã închidã cercul. În mijlocul acestuia apare punctul. Este momentul când copilul spune "eu" şi se separã pe sine de lume.
Simţul echilibrului se reveleazã spre cinci ani în desenul copilului prin ritmurile liniilor şi dispoziţia ordonatã şi simetricã a culorilor.
Dacã la început copilul deseneazã nediferenţiat, cu o singurã culoare, treptat el va trece la desenul cu mai multe culori, distribuite în mod armonios în suprafeţe ordonate. Acest lucru se reflectã în exterior într-o mai mare claritate în vorbirea copilului.
Motivele cele mai frecvent întâlnite în desenul copilului (casa, pomul, fiinţa umanã) urmeazã o evoluţie corespunzãtoare fiecãrei vârste. În evoluţia în desen a pomului şi fiinţei umane copilul se reprezintã pe sine.
Mai întâi, copilul trãieşte complet în mişcare lãsându-se purtat de ea, apoi îşi alege singur culorile, iar pe baza reprezentãrilor acumulate şi a experienţei plastice realizeazã o anumitã imagine.
Folosind ceracolorul din cearã naturalã, copiii acoperã cu culoare o suprafaţã mai mare într-un timp mai scurt, având astfel posibilitatea sã trãiascã mai mult în culoare şi mişcare decât în formã. Foile de desen sunt mai mari pentru a asigura libertatea de exprimare.
Copiii nu au teme, ci deseneazã liber şi individual, folosind culoarea dupã un impuls necontrolat, urmând ca apoi ea sã serveascã intenţiei de a desena.
Activitatea de picturã se desfãşoarã o datã pe sãptãmânã, de obicei dimineaţa în cursul jocului liber.
Copiii ajutã cadrul didactic sã pregãteascã materialul necesar: pe masã se pun borcanele cu culorile de bazã, roşu, galben, albastru, în nuanţe apropiate anotimpului, pregãtite din timp. Sunt pregãtite de asemenea planşetele, pensulele cu pãr moale şi lung, bureţi, lighean cu apã, foile de desen semnate cu numele fiecãrui copil.
Se lucreazã în grupuri mici de copii. Pentru a picta, copiii aleg culorile de care se simt legaţi şi care le aduce linişte interioarã. Ei sunt supravegheaţi în manifestarea lor artisticã pentru a-şi forma deprinderi sãnãtoase de a lucra îngrijit, de a preţui materialul folosit şi de a da finalitate acţiunilor lor (în mãsura posibilitãţilor).
Parcurgând întregul proces artistic, copiii trãiesc sentimentul desfãşurãrii cu sens a acestei activitãţi în care bucuria, rãbdarea, concentrarea şi perseverenţa se împletesc armonios, conducând treptat nu numai la armonizarea trãirilor copilului, dar şi la apropierea lui de o maturitate psihicã şi fizicã necesare integrãrii în şcoalã: fixarea lateralitãţii, orientarea pe o suprafaţã planã, exersarea atenţiei, a creativitãţii şi libertãţii de exprimare.
Activitatea de picturã are astfel un rol terapeutic, influenţând pozitiv forţele de sãnãtate în copil, dezvoltându-le fantezia, independenţa, spiritul de ordine, simţul estetic.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Expresie graficã şi plasticã

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

ANEXA 8

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"EXPRESIE MUZICALĂ"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Având în vedere interdisciplinaritatea în pedagogia curativã, cadrul didactic se foloseşte de cântece şi versuri în numeroase momente ale unei zile, pe parcursul oricãrei activitãţi şi oricând aceasta considerã cã muzica şi versurile pot ajuta la atingerea obiectivelor propuse.
În cadrul activitãţilor de expresie muzicalã, elementele de bazã sunt ritmul şi însoţirea cântecelor de mişcãri ale diferitelor pãrţi ale corpului.
În aceastã perioadã de preşcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite.
Muzica poate fi perceputã de cãtre copil nu numai prin interpretare vocalã, ci şi ascultând instrumente muzicale ca: lirã, harfã, flaut pentatonic.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea deprinderii de a asculta                                          │
│2. Formarea capacitãţii perceptive de receptare a timbrului, intensitãţii     │
│   şi ritmului                                                                │
│3. Dezvoltarea capacitãţii de asociere a secvenţelor sonore cu mişcarea       │
│   corporalã                                                                  │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea deprinderii de a asculta




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. receptarea auditivã a diverselor   │- jocuri de recunoaştere a diferitelor surse sonore, provenite│
│sunete din naturã şi din mediul         │din mediul ambiant.                                           │
│înconjurãtor                            │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. diferenţierea sunetelor muzicale de│- jocuri de diferenţiere a sunetelor muzicale de zgomote;     │
│zgomote                                 │- ghicitori.                                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. diferenţierea sunetelor cântate de │- jocuri de intuire a sunetelor cântate şi vorbite.           │
│cele vorbite                            │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. diferenţierea sunetelor vocale de  │- jocuri pentru intuirea sunetelor emise vocal şi instrumental│
│cele instrumentale                      │  (flaut, lirã, tamburinã, trianglu, clopoţei etc.).          │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

2. Formarea capacitãţii perceptive de receptare a timbrului, intensitãţii şi ritmului




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. receptarea timbrului şi a          │- jocuri de receptare a diferitelor timbre muzicale şi        │
│intensitãţii sunetelor muzicale         │  intensitãţi ale sunetelor.                                  │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. reproducerea de ritmuri diferite   │- exerciţii de utilizare a mâinilor, a picioarelor pentru     │
│                                        │  reproducerea unor ritmuri diferite.                         │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. receptarea de ritmuri din diferite │- jocuri de receptare a diferitelor ritmuri din cântece.      │
│cântece                                 │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. interpretarea de cântece simple cu │- intonãri de cântece cu tematicã în funcţie de anotimp şi de │
│respectarea melodiei şi a ritmului      │  sãrbãtorile de peste an.                                    │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

3. Dezvoltarea capacitãţii de asociere a secvenţelor sonore cu mişcarea corporalã


┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã       │   Exemple de activitãţi de învãţare   │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.1. formarea capacitãţii de imitare a│- exerciţii de imitare a mişcãrilor    │
│diferitelor mişcãri corporale sugerate│  corporale efectuate de cadrul        │
│de textul cântecelor                  │  didactic.                            │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│3.2. evidenţierea, prin mişcarea      │- jocuri de mişcare sugerate de ritmul │
│corpului, a conţinutului de idei      │  şi de textul melodiei.               │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Cântarea vocalã în colectiv (timbru, intensitate, ritm)
● Sugestii pentru repertoriul de cântece
- Cântece cu teme din basme (ex. "Noi suntem piticii", "Trei iezi")
- Cântece despre anotimpuri, cu teme din naturã (ex. "Bate vântul frunzele", "Iarna-i pe drum" etc.)
- Cântece din folclorul copiilor (ex. "Melc, melc, ...", "Alunelu" etc)
- Colinde

SUGESTII METODICE

Ritmul plin de viaţã va fi realizat în strânsã legãturã cu textul cântecului prin utilizarea mişcãrilor corporale (mâini, picioare).
Cântecele noi vor fi prezentate printr-o scurtã poveste. Învãţarea acestora se face dupã auz, prin imitaţie şi vor fi selectate ţinându-se cont şi de mesajul educativ al textului şi de valoarea lor din punct de vedere artistic. Se va urmãri formarea unui repertoriu de bazã, tematica fiind legatã de viaţa plantelor, a animalelor, de sãrbãtori şi de anotimpuri.
Se va exersa cântatul la unison, în cerc.
Cadrul didactic va acompania cântecele la flaut sau lirã, în funcţie de dispoziţiile copiilor (dacã sunt agitaţi se foloseşte lira, dacã sunt somnoroşi se foloseşte flautul).

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Expresie muzicalã

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

ANEXA 9

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"AUTONOMIE PERSONALĂ"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Autonomia personalã ocupã un rol foarte important în dezvoltarea şi integrarea copilului deficienţã severã, profundã sau asociatã în viaţa socialã şi profesionalã.
Astfel, devine esenţialã construirea unor structuri de cunoştinţe, norme, priceperi, deprinderi, abilitãţi, modalitãţi de expresie şi acţiune, toate constituind performanţe, dacã le raportãm la stadiul anterior de dezvoltare al copilului şi dacã ele se definesc prin nivele diferenţiate de reuşitã, corespunzãtor particularitãţilor individuale.
Obiectivele cadru şi de referinţã din programa de autonomie personalã, activitãţile de învãţare şi conţinuturile se caracterizeazã printr-un nivel de complexitate medie, care rãspund cerinţelor impuse de particularitãţile fiecãrei etape de dezvoltare a copilului preşcolar deficient, în funcţie de gradul deficienţelor şi de tipul de asociere a acestora.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea unor deprinderi elementare de autoservire şi igienã personalã     │
│2. Educarea deprinderilor de exprimare a nevoilor şi a dorinţelor personale   │
│3. Formarea deprinderilor de a utiliza adecvat un spaţiu cunoscut             │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea unor deprinderi elementare de autoservire şi igienã personalã




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. recunoaşterea propriului corp şi   │- exerciţii-joc de identificare a propriului corp şi a        │
│diferenţierea de un altul               │  segmentelor sale;                                           │
│                                        │- exerciţii-joc de identificare a caracteristicilor           │
│                                        │  propriului corp;                                            │
│                                        │- jocuri de mişcare pentru descoperirea şi utilizarea         │
│                                        │  propriilor posibilitãţi motorii, senzitive sau expresive;   │
│                                        │- jocuri în doi cu alternarea rândului pentru facilitarea     │
│                                        │  diferenţierii şi învãţãrii: eu/tu;                          │
│                                        │- jocuri de identificare şi recunoaştere a colegilor de grupã;│
│                                        │- exerciţii de diferenţiere pe sexe;                          │
│                                        │- jocuri de identificare a segmentelor corpului la un alt     │
│                                        │  coleg.                                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. formarea, consolidarea şi          │- acţiuni de discriminare şi conştientizare a trebuinţelor    │
│automatizarea modalitãţilor corecte de  │  fiziologice primare (foame, sete somn, micţiune, defecaţie);│
│satisfacere a trebuinţelor fiziologice  │- activitãţi repetate de formare, dezvoltare şi automatizare a│
│primare                                 │  deprinderilor sfincteriene;                                 │
│                                        │- activitãţi de formare, consolidare şi automatizare a        │
│                                        │  deprinderilor alimentare.                                   │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3 formarea şi dezvoltarea             │Activitãţi de formare, dezvoltare şi automatizare a           │
│deprinderilor de igienã personalã       │deprinderilor elementare de igienã personalã:                 │
│                                        │- îmbrãcare/dezbrãcare;                                       │
│                                        │- încãlţare/descãlţare;                                       │
│                                        │- spãlarea mâinilor şi a feţei;                               │
│                                        │- folosirea prosopului;                                       │
│                                        │- folosirea corectã a toaletei;                               │
│                                        │- pieptãnatul;                                                │
│                                        │- perierea dinţilor.                                          │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

2. Educarea deprinderilor de exprimare a nevoilor şi a dorinţelor personale




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1 formarea capacitãţilor de exprimare │- jocuri de exprimare a disconfortului (foame, sete, cãldurã, │
│a nevoilor personale                    │  frig, durere).                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. dezvoltarea deprinderilor de       │- jocuri de solicitare a unor obiecte, jucãrii etc.           │
│exprimare a dorinţelor personale        │                                                              │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

3. Formarea deprinderilor de a utiliza adecvat un spaţiu cunoscut




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. formarea, dezvoltarea şi           │Activitãţi de formare, dezvoltare şi automatizare a           │
│automatizarea deprinderilor de ordine   │deprinderilor de:                                             │
│în spaţiul personal                     │- ordine în spaţiul personal;                                 │
│                                        │- aranjare a hainelor la dormitor;                            │
│                                        │- aranjarea patului.                                          │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2 formarea şi dezvoltarea unor        │- exerciţii de formare a unor modalitãţi eficiente de         │
│deprinderi corecte de deplasare în      │  deplasare independentã sau cu ajutor minim;                 │
│spaţiul cunoscut                        │- activitãţi de cunoaştere, orientare şi deplasare în         │
│                                        │  interiorul grãdiniţei;                                      │
│                                        │- activitãţi de cunoaştere, orientare şi deplasare în curtea  │
│                                        │  grãdiniţei;                                                 │
│                                        │- activitãţi de cunoaştere primarã şi deplasare (numai sub    │
│                                        │  supraveghere) în exteriorul grãdiniţei.                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. formarea unor deprinderi elementare│- exerciţii de cunoaştere a unor aspecte din viaţa cotidianã  │
│de adaptare la viaţa cotidianã          │  (programul grãdiniţei, rutina familialã);                   │
│                                        │- activitãţi repetate, în colaborare cu pãrinţii sau          │
│                                        │  tutorii legali, de adaptare la programul grãdiniţei.        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Autocunoaşterea
- segmentele corporale şi posibilitãţile de utilizare a lor
- caracteristicile personale (pãrul, ochii, semne distinctive etc)
- identificarea propriei persoane: eu, numele propriu
- identificarea sexului
● Cunoaşterea altora
- recunoaşterea şi diferenţierea dupã caracteristici personale
- diferenţierea dupã sexe: fatã/bãiat
- diferenţierea EU/TU
● Trebuinţe elementare şi formarea autonomiei (parţiale sau totale) în satisfacerea corectã a acestora
- foame, sete, somn, cald, frig, durere
● Autonomie (parţialã sau totalã) în igiena personalã
- folosirea corectã a toaletei
- spãlarea mâinilor şi a feţei
- perierea dinţilor
- pieptãnarea
- îmbrãcarea/dezbrãcarea
- încãlţarea/descãlţarea
- igiena spaţiului personal
● Independenţa în deplasare şi orientare
- cunoaşterea spaţiului apropiat (sãli, holuri, dependinţe) şi traseele dintre acestea
- cunoaşterea mediului exterior apropiat

SUGESTII METODICE

Ca punct de plecare în formarea unor modalitãţi corecte de satisfacere a trebuinţelor primare poate fi consideratã metoda condiţionãrii.
Deprinderile se formeazã în etape diferite de trecere de la condiţionare şi asistenţã totalã, la participare pasivã (cunoaşte şi înţelege acţiunile în curs de desfãşurare prin exprimarea acestora de cãtre cadrul didactic), concomitent cu efectuarea ("Acum scoatem bluza", "Acum ducem lingura la gurã" etc.), apoi participare în co-acţiune cu cadrul didactic (ridicã mâinile la scoaterea bluzei, împinge piciorul în pantofi etc.), ulterior exersându-se realizarea autonomã (parţialã sau totalã), în funcţie de posibilitãţile copilului.
Etapele formãrii autonomiei (parţiale şi totale) se circumscriu unor acţiuni de învãţare a semnalizãrii - solicitãrii - alegerii.
Exerciţiul repetat de consolidare şi educare a autonomiei trebuie sã fie întãrit prin limbaj (repetarea unor îndemnuri verbale sau gestuale, în funcţie de limbajul folosit de copil).

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Autonomie personalã

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

ANEXA 10

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"AUTONOMIE SOCIALĂ"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Activitãţile de autonomie socialã se referã predominant la aria de dezvoltare socialã, având ca scop final independenţa copilului, precum şi integrarea lui într-un mediu în continuã schimbare.
Educaţia copilului cu deficienţe este abordatã sub aspectele ei pozitive cu scopul valorificãrii optime a tuturor disponibilitãţilor psihoindividuale cât şi a particularitãţilor tipului şi gradului de deficienţã.
Achiziţiile de bazã automatizate la nivelul autonomiei personale, reprezintã o necesitate în formarea şi dezvoltarea autonomiei la nivel social. Ulterior se creeazã premisele unei integrãri optime în şcoalã şi în alte grupuri sociale.
Integrarea educaţionalã a copiilor cu dizabilitãţi severe şi profunde nu înseamnã înscrierea formalã a acestora alãturi de copiii fãrã dizabilitãţi, ci presupune elaborarea unor programe de lucru proprii, articulate pe principii comune şi strategii incluzive.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Cunoaşterea relaţiilor familiale de bazã                                   │
│2. Formarea unor relaţii interpersonale corecte şi a unor comportamente       │
│   adecvate                                                                   │
│3. Formarea deprinderii de a se orienta într-un spaţiu nou                    │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea relaţiilor familiale de bazã


┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│   Obiective de referinţã   │      Exemple de activitãţi de învãţare          │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. cunoaşterea componenţei│Exerciţii de numire a:                           │
│familiei                    │- numelui propriu, vârstei şi sexului;           │
│                            │- componenţei familiei (numele pãrinţilor,       │
│                            │  a fraţilor sau a surorilor).                   │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. cunoaşterea relaţiilor │- exerciţii de identificare a rolurilor          │
│din cadrul propriei familii │  membrilor familiei;                            │
│                            │- exerciţii de cunoaştere a profesiei pãrinţilor;│
│                            │- activitãţi gospodãreşti în familie.            │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘

2. Formarea unor relaţii interpersonale corecte şi a unor comportamente adecvate




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1 formarea capacitãţii de relaţionare │- activitãţi de socializare în cadrul grupei;                 │
│interpersonalã                          │- jocuri de rol cu folosirea formulelor de salut, de politeţe,│
│                                        │  de adresare;                                                │
│                                        │- jocuri frontale de facilitare a formãrii spiritului de grup,│
│                                        │  a capacitãţilor de cooperare.                               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. formarea unor comportamente        │- activitãţi distractive (preferate ale copilului), pentru    │
│adecvate în diferite situaţii           │  diminuarea agresivitãţii, tensiunilor;                      │
│                                        │- prezentãri de modele comportamentale ale personajelor din   │
│                                        │  basme;                                                      │
│                                        │- jocuri de rol pentru învãţarea şi exersarea unor            │
│                                        │  comportamente dezirabile în diverse situaţii (vizite,       │
│                                        │  excursii, serbãri, zile onomastice).                        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

3. Formarea deprinderii de a se orienta într-un spaţiu nou




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. formarea deprinderii de orientare  │- activitãţi de cunoaştere primarã şi de deplasare (numai sub │
│în exteriorul grãdiniţei                │  supraveghere) în exteriorul grãdiniţei.                     │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. formarea deprinderii de orientare  │- activitãţi de cunoaştere a mijloacelor de transport;        │
│într-un spaţiu nou                      │- activitãţi de cunoaştere a locurilor publice adecvate (parc,│
│                                        │  magazin, cofetãrie, bisericã etc.);                         │
│                                        │- activitãţi de cunoaştere şi de evitare a locurilor/         │
│                                        │  situaţiilor periculoase sau generatoare de accidente.       │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Relaţii familiale
- cunoaşterea componenţei familiei
- roluri în cadrul familiei
● Relaţii interpersonale
- cooperare în cadrul grupului
- cunoaşterea formulelor de salut, de politeţe şi de adresare
- cunoaşterea comportamentelor dezirabile în diferite situaţii
● Independenţa în deplasare şi orientare
- cunoaşterea mediului exterior apropiat
- cunoaşterea mijloacelor de transport
- cunoaşterea locurilor publice adecvate (parc, magazin, cofetãrie, bisericã etc.)
- cunoaşterea şi evitarea locurilor/situaţiilor periculoase sau generatoare de accidente

SUGESTII METODICE

Obiectivele propuse în cadrul acestei programe vor fi realizate prin activitãţi simple de joc, prin acţiuni repetate, pentru a dezvolta motivaţia şi a întãri voinţa copiilor. Exerciţiul repetat de consolidare şi educare a autonomiei sociale trebuie sã fie întãrit prin limbaj.
Astfel, repetarea unor îndemnuri verbale sau gestuale este fãcutã în funcţie de limbajul folosit de copil.
Ca şi în cazul formãrii deprinderilor de autonomie personalã, metoda condiţionãrii poate fi consideratã utilã şi în cazul automatizãrii în sfera autonomiei sociale.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Autonomie socialã

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

ANEXA 11

PROGRAMA ACTIVITĂŢII
"JOC LIBER
JOC ÎN AER LIBER"

Nivelele I-III
Învãţãmânt special

Bucureşti, 2008

NOTĂ DE PREZENTARE

Una din cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub influenţa jocului se formeazã, se dezvoltã şi se restructureazã întreaga activitate psihicã a copilului. Prin joc copilul percepe, înţelege, învaţã.
Jocul liber este iniţiat de copii, subiectul şi acţiunea sa se construiesc treptat prin transfigurarea realitãţii pe plan imaginar, copilul ajungând sã-şi creeze o nouã lume proprie.
Prin jocul liber, copilul învaţã sã cuprindã şi sã cunoascã lumea, acţionând prin voinţa de a imita, într-un mod personal, potrivit particularitãţilor de vârstã şi psihoindividuale.
El se distinge prin reflectarea ineditã, unicã, la nivelul fiecãrui copil, a impresiilor, prin originalitate şi spontaneitate.
Jocul este declanşat de un anumit grad de intensitate a trãirilor, a impresiilor copiilor şi un anumit nivel de prelucrare şi interpretare personalã a acestora.
Jocul în aer liber satisface nevoia necesarã de mişcare şi favorizeazã dezvoltarea fizicã armonioasã a copiilor.
Jocul, în grãdiniţa de pedagogie curativã, este activitatea specificã vârstei, care prin interdisciplinaritatea sa contribuie în mod eficient la educarea copiilor cu deficienţã severã, profundã şi asociatã.
Programa oferã un cadru larg de abordare pentru toate tipurile de deficienţe, iar responsabilitatea opţiunii în alegerea conţinutului, formelor şi mijloacelor de realizare revine cadrului didactic.

OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de joc                               │
│2. Stimularea dezvoltãrii senzoriomotorii şi afective                         │
│3. Formarea şi dezvoltarea iniţiativei, a manifestãrii alegerilor şi          │
│   stimularea independenţei în activitãţi şi relaţii                          │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

NIVELELE I-III
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de joc




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. formarea şi dezvoltarea            │- activitãţi preferate de copil;                              │
│abilitãţilor ludice primare - jocul     │- jocuri de manipulare de obiecte;                            │
│primar senzoriomotor                    │- jocuri cu materiale din naturã (nisip, pãmânt, lemn,        │
│                                        │  piatrã, rãdãcini etc).                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. formarea şi dezvoltarea capacitãţii│- activitãţi ludice ce presupun utilizarea specificã a unor   │
│de a folosi instrumente ludice - jocul  │  jocuri şi jucãrii;                                          │
│propriu-zis                             │- jocuri imitative;                                           │
│                                        │- jocuri simple cu subiect din viaţa cotidianã.               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. formarea şi dezvoltarea unor       │- jocuri cu subiect din viaţa cotidianã;                      │
│deprinderi ludice - jocul imaginativ    │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- activitãţi plastice;                                        │
│                                        │- activitãţi manuale;                                         │
│                                        │- jocuri de construcţie şi îmbinare fãrã model.               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. stimularea, formarea şi            │- jocul solitar ce imitã activitatea/jocul grupului.          │
│dezvoltarea unor forme complexe de      │                                                              │
│joc - jocul în paralel                  │                                                              │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. stimularea, formarea şi dezvoltarea│- jocuri frontale de mişcare (alergare, sãriturã, prindere,   │
│unor abilitãţi complexe de joc - jocul  │  aruncare etc);                                              │
│interactiv                              │- jocuri de construcţie;                                      │
│                                        │- jocul cu pãpuşi;                                            │
│                                        │- jocuri în doi, cu respectarea rândului;                     │
│                                        │- jocuri de mimã şi pantomimã.                                │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

2. Stimularea dezvoltãrii senzoriomotorii şi afective




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. stimularea interesului pentru jocul│- jocuri de sortare a jetoanelor;                             │
│care valorificã experienţa              │- jocuri lacunare: "Ce lipseşte?";                            │
│senzorial-cognitivã                     │- jocuri de reconstituire a întregului din pãrţile componente:│
│                                        │  puzzle, incastre, cuburi cu imagini etc.                    │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. consolidarea deprinderilor şi      │- jocuri de echilibru;                                        │
│calitãţilor psihomotrice, prin jocuri de│- jocuri de tip concurs, adaptate nivelului de dezvoltare     │
│mişcare şi de construcţii               │  motricã;                                                    │
│                                        │- jocuri de ritm, dans şi mişcare pe muzicã;                  │
│                                        │- jocuri de compunere şi descompunere a unor ansambluri prin  │
│                                        │  suprapunere, alãturare, îmbinare,                           │
│                                        │  înşirare etc.;                                              │
│                                        │- jocuri de construcţie.                                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. consolidarea dezvoltãrii afective  │- jocuri distractive;                                         │
│prin activitãţi ludice                  │- jocuri de rol;                                              │
│                                        │- teatru de marionete;                                        │
│                                        │- teatru de masã.                                             │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. stimularea formelor primare de     │- jocuri reproductive cu subiect din viaţa cotidianã;         │
│imaginaţie                              │- activitãţi grafice reproductive;                            │
│                                        │- jocuri de construcţie şi îmbinare.                          │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

3. Formarea şi dezvoltarea iniţiativei, a manifestãrii alegerilor şi stimularea independenţei în activitãţi şi relaţii




┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐
│         Obiective de referinţã         │              Exemple de activitãţi de învãţare               │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. formarea şi dezvoltarea iniţiativei│- jocuri distractive preferate cu material şi partener, la    │
│şi a independenţei în activitãţi şi     │  alegerea copilului;                                         │
│relaţii                                 │- exerciţii grafice sau plastice;                             │
│                                        │- jocuri de construcţie realizate independent.                │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. stimularea comunicãrii şi iniţierea│- jocuri de mimã şi pantomimã;                                │
│de relaţii interpersonale               │- jocuri cu pãpuşi şi partener;                               │
│                                        │- jocuri cu subiect din viaţa cotidianã.                      │
├────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. stimularea inserţiei în microgrup  │- activitãţi frontale de expresie graficã şi plasticã;        │
│                                        │- plimbãri în aer liber;                                      │
│                                        │- jocuri în aer liber.                                        │
└────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┘

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

● Formarea deprinderilor de joc
● Consolidarea dezvoltãrii psiho-afective
- Consolidarea deprinderilor şi calitãţilor motrice
- posturi corecte
- echilibru static şi dinamic
- prehensine corectã (apucare, manipulare, controlul actului reflex)
- coordonãri oculo-manuale, bi-manuale şi ochi-mânã-picior (alãturare, suprapunere, prindere, aruncare, îmbinare etc.)
- abilitãţi motrice de bazã: mers, alergare, sãriturã, târâre, rostogolire etc.
- calitãţi motrice: vitezã, rezistenţã, forţã, îndemânare
- Consolidarea achiziţiilor perceptiv-cognitive
- percepţie globalã
- memorie
- atenţie
- reprezentare
- capacitãţi analitico-sintetice (diferenţieri, sortãri pe diferite criterii, descompuneri, reconstituiri, asocieri)
- Reducerea tensiunilor psihoafective pentru obţinerea de comportamente dezirabile
● Iniţiativã în acţiuni şi relaţii
● Independenţã în acţiuni şi relaţii
● Adaptarea şi integrarea în mediu (microgrupul social)

SUGESTII METODICE

În activitatea cu copiii cu deficienţe severe sau profunde nu se poate pleca de la premisa cã aceşti copii învaţã spontan sã se joace; jocul este o activitate, o deprindere ce trebuie formatã treptat, printr-o succesiune de etape cu grad progresiv de dificultate.
Astfel, cel mai bine iese în evidenţã funcţia terapeutic-compensatorie a jocului în activitatea cu preşcolarii cu deficienţã severã.
Fiecare copil atinge un anumit nivel în învãţarea acţiunii de "a se juca", nu este obligatoriu ca toate etapele sã fie parcurse în ciclul preşcolar, ci se impune menţinerea ritmului propriu al copilului, evaluarea şi respectarea nivelului sãu real de progres şi personalizarea activitãţilor ludice.
În general, se recomandã observarea comportamentului copilului, care tinde sã se orienteze instinctiv spre obiectele, fenomenele sau persoanele care îi capteazã atenţia la un moment dat, în felul acesta se stabileşte un punct de pornire.
Copilul trebuie învãţat sã descopere plãcerea de a explora şi manipula mediul, prin strategii în co-acţiune. Demonstraţiile frecvente trebuie însoţite de stimulare emoţionalã pozitivã.
Jocul didactic, având ca scop organizarea învãţãrii ludice, trebuie adaptat la aptitudinile şi preferinţele copilului (cu alte cuvinte, metoda trebuie adaptatã la copil şi nu copilul la metodã).
Jocul liber, în grãdiniţele de pedagogie curativã, are ca sursã de inspiraţie viaţa cotidianã (familie, grãdiniţã etc.), basmele ascultate, serbãrile de peste an, aniversarea zilelor de naştere a copiilor etc.
Teatrul de masã apare deseori în jocul liber. Pãpuşile sunt confecţionate simplu, au caracter general şi pot fi folosite în mai multe împrejurãri. De exemplu: o bucatã de pânzã verde devine pajişte pe care se construieşte o cãsuţã din buturugi de copac, în care locuieşte mama. Câteva oiţe pasc alãturi de pãstorii lor şi de dupã o piatrã îşi fac apariţia piticii.
Jocul liber poate oferi simultan variate forme de activitate, în care copilul se integreazã împreunã cu cadrul didactic, ca de exemplu: construcţia unui vapor din mobilier şi accesorii, tãierea fructelor (legumelor) pentru o salatã, jocul la "cãsuţa pãpuşilor", modelaj, teatru de pãpuşi etc.
Jocul în aer liber, în afara faptului cã satisface nevoia de mişcare a copilului, urmãreşte şi observarea de cãtre acesta a mediului înconjurãtor în fiecare anotimp. Jocul în aer liber se adapteazã în funcţie de fiecare anotimp şi de condiţiile existente în fiecare grãdiniţã.

LISTA CU MEMBRII COMISIEI
care au definitivat forma revizuitã a curriculum-ului la
Joc liber/Joc în aer liber

Nivelele I-III

Alternativa Educaţionalã de Pedagogie Curativã


┌────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│      NUMELE ŞI PRENUMELE       │         INSTITUŢIA/UNITATEA ŞCOLARĂ         │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Mircea Vlad - prof. psihopedagog│Şcoala pentru Surzi Nr. 1 Bucureşti          │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Elisabeta Putere - consilier    │Centrul Naţional pentru Curriculum şi        │
│psiholog                        │Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar      │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Letiţia Trif - lector univ. dr. │Universitatea "1 Decembrie" Alba-Iulia       │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Lucian Mozer - director         │Şcoala Specialã Nr. 7, sector 1, Bucureşti   │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Livia Vlad - prof. psihopedagog │Federaţia de Pedagogie Curativã din România  │
├────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Anca Perţa - prof. psihopedagog │Centrul de Pedagogie Curativã Simeria        │
└────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘

-----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, ANEXE din 1 septembrie 2008

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"