Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ANEXA din 7 iulie 2008 privind Programa scolara pentru disciplina Limba si literatura romana pentru clasele a V-a - aVIII-a si programa scolara pentru Limba latin clasa a VIII-a*) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ANEXA din 7 iulie 2008 privind Programa scolara pentru disciplina Limba si literatura romana pentru clasele a V-a - aVIII-a si programa scolara pentru Limba latin clasa a VIII-a*)

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 776 bis din 19 noiembrie 2008
Comenteaza legea
_________
*) Aprobatã prin <>Ordinul nr. 4.713 din 7 iulie 2008 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008



ANEXA 1


MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASELE a V-a - a VIII-a


NOTĂ DE PREZENTARE

Revizuirea curriculumului de Limba şi literatura românã s-a realizat având în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare, prin eliminarea unor conţinuturi considerate nerelevante pentru formarea şi dezvoltarea deprinderilor menţionate în obiectivele de referinţã, urmãrind pãstrarea coerenţei interne a disciplinei, continuitatea şi progresia de la o clasã la alta, dar şi continuitatea cu programele de limba românã pentru ciclul primar şi cele pentru liceu;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, model care accentueazã caracterul practic-aplicativ al procesului educativ şi care permite asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestãri culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversã a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specificã secolului XXI.
Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolaritãţii obligatorii este acela de a forma un tânãr cu o culturã comunicaţionalã şi literarã de bazã, capabil sã înţeleagã lumea, sã comunice şi sã interacţioneze cu semenii, sã-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacitãţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidianã, sã poatã continua în orice fazã a existenţei sale procesul de învãţare, sã fie sensibil la frumosul din naturã şi la cel creat de om.
În acest sens, curriculumul de limba şi literatura românã pentru clasele a V-a - a VIII-a se bazeazã pe modelul comunicativ-funcţional, adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalitãţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integratã a capacitãţilor de receptare şi de exprimare oralã, respectiv de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisã. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacitãţi menţionate anterior.
În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare menţionate se realizeazã prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare oralã şi scrisã, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare.
În sensul celor arãtate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura românã pentru gimnaziu sunt:
● definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitãţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea oralã şi exprimarea scrisã;
● prezentarea comunicãrii în calitatea sa de competenţã umanã fundamentalã, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare oralã şi scrisã;
● echilibrarea ponderii acordate exprimãrii orale faţã de cea scrisã, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;
● centrarea obiectivelor pe formarea de capacitãţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;
● adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstã şi la interesele copiilor.
Structura curriculumului şcolar are urmãtoarele componente:
- obiective cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei;
- obiective de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul;
- exemple de activitãţi de învãţare care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii;
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile, aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care sã dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învãţare;
- integrarea, în predare-învãţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lecturã, practica raţionalã şi funcţionalã a limbii, elemente de construcţie a comunicãrii), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învãţare şi un demers coerent integrator al formãrii capacitãţilor de comunicare.


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintã elemente facultative ale   │
│curriculumului şi nu fac obiectul evaluãrilor naţionale.                      │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral                      │
│2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã                                 │
│3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris                     │
│4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã                                │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral





  Obiective de referinţã                         Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a     Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 V-a, elevul va fi
 capabil:

 1.1 sã identifice         - exerciţii de ascultare a unor mesaje orale diverse (casete audio sau
 informaţiile esenţiale    video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune) cu
 dintr-un mesaj oral       scopul de a desprinde esenţialul şi de a exprima acest lucru la
                           schimbarea rolului de receptor în cel de emiţãtor
                           - participarea la interacţiuni în care sã dovedeascã înţelegerea replicilor
                           partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului;
                           activitãţi de ascultare a unor mesaje orale transmise pe diferite canale
                           (telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) şi în contexte
                           diverse, cu utilizãri de coduri lingvistice diferite, în vederea sesizãrii
                           dificultãţilor de desprindere a informaţiei dintr-un mesaj oral
 1.2 sã identifice         - exerciţii de ascultare a unor texte literare citite/interpretate (de
 secvenţele de dialog,     profesor, colegi, actori), în vederea înţelegerii globale şi a indicãrii
 de naraţiune şi de        secvenţelor descriptive, narative şi dialogate
 descriere dintr-un
 mesaj oral
 1.3 sã sesizeze unitãţile - identificarea cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare ascultate, cu
 lexicale necunoscute      scopul clarificãrii sensului acestora prin: apelare la contextul
 în fluxul vorbirii        lingvistic, la dicţionar sau la profesor
 1.4 sã sesizeze           - exerciţii de observare a greşelilor de pronunţie, de acord, de flexiune,
 corectitudinea            în diverse situaţii de comunicare (în clasã, în mass-media, în locuri
 gramaticalã a unui        publice etc.); exerciţii de sesizare a modului de pronunţare a diftongului,
 enunţ şi/sau a            a triftongului şi a hiatului
 formelor lexicale
 1.5 sã manifeste          - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacitãţii de a
 curiozitate pentru        urmãri mesajul partenerilor de comunicare
 ascultarea unui mesaj     - exersarea ascultãrii mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare,
 oral                      în scopul formãrii unui comportament de ascultãtor activ; exerciţii de
                           sesizare a indicilor de iniţiere de cãtre partener a unui dialog
                           - exerciţii de selectare a unor informaţii, idei, opinii, în funcţie de
                           substanţa, autenticitatea şi precizia mesajelor ascultate (activitãţi
                           individuale, în perechi şi în grupe)
                           - exerciţii de ascultare a unor texte în limba românã, cu accent pe
                           sesizarea pronunţiei corecte şi a intonaţiei, la clasele cu elevi
                           aparţinând minoritãţilor etnice



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã







         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a V-a, elevul va  Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 fi capabil:

 2.1. sã realizeze înlãnţuirea clarã a - activitãţi de formulare a ideilor principale şi a celor
 ideilor într-un mesaj oral            secundare dintr-un text citit/ascultat; exerciţii de expunere
                                       oralã - individual sau în grup - a unui plan simplu şi/sau a
                                       unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temã datã;
                                       completarea unui mesaj oral lacunar; continuarea unei
                                       relatãri orale şi realizarea unor predicţii (pornind de la titlul
                                       textelor sau de la anumite secvenţe secvenţe narative);
                                       alcãtuirea unei povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie;
                                       formularea unor aprecieri personale referitoare la textele
                                       studiate/mesajele ascultate; rezumarea oralã a unor texte
                                       narative citite sau ascultate (schiţe, basme etc.)
 2.2 sã selecteze elementele de lexic  - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cãrora se
 adecvate situaţiilor de comunicare    organizeazã o temã datã (idee principalã, idee secundarã)
                                       - exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de
                                       explicare oralã a semnificaţiei acestora în diferite
                                       contexte; utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor
                                       lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând formarea
                                       unor cuvinte derivate/serii derivative, câmpuri lexico-
                                       semantice; precizarea rãdãcinii, a sufixelor şi a prefixelor
                                       din anumite cuvinte; utilizarea sinonimelor şi a antonimelor
                                       în contexte date
 2.3 sã construiascã propoziţii şi     - exerciţii de construire corectã a propoziţiilor simple şi
 fraze corecte din punct de vedere     dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectã a
 gramatical                            coordonãrii (copulative şi prin juxtapunere) şi a
                                       subordonãrii; folosirea corectã într-un context dat, a
                                       categoriilor gramaticale specifice pãrţilor de vorbire;
                                       utilizarea corectã, în context, a pãrţilor de propoziţie
                                       - exerciţii de utilizare corectã, în textul oral, a limbii
                                       literare; rostirea fluentã a unor enunţuri scurte şi/sau lungi
                                       - activitãţi de exersare a unor probleme dificile (folosirea
                                       genului, acordul în gen, de exemplu) pentru clasele cu elevi
                                       aparţinând minoritãţilor etnice
 2.4 sã-şi adapteze vorbirea la        - exerciţii de punere în scenã a unor schiţe, basme etc., de
 parteneri şi la situaţia de           recitare a unor poezii; exprimarea de opinii şi justificarea
 comunicare                            acestora în funcţie de context; activitãţi desfãşurate în
                                       biblioteca şcolii, cu prezentarea impresiilor referitoare la
                                       bibliotecã, la volumele din rafturi; prezentarea bibliotecii
                                       personale, a volumului preferat; prezentarea şi comentarea
                                       succintã a unor texte literare sau nonliterare
                                       - jocuri de rol pentru exersarea dialogului simplu pe diverse
                                       teme de interes pentru elevi; exprimarea acordului şi a
                                       dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei, şi a interogaţiei;
                                       transformarea unui enunţ oral în funcţie de situaţia de
                                       comunicare şi de partener; selectarea celor mai potrivite
                                       elemente nonverbale pentru dialogul purtat; selectarea şi
                                       folosirea adecvatã a mãrcilor de iniţiere şi de încheiere a
                                       unui dialog, cu accent pe folosirea formulelor elementare
                                       de menţinere a dialogului; exerciţii de asimilare şi de
                                       utilizare a regulilor conversaţiei eficiente, cu folosirea
                                       formulelor de salut, de prezentare, de identificare, de
                                       permisiune şi de solicitare
 2.5 sã manifeste interes pentru       - participarea la situaţii dirijate de comunicare, obişnuite
 participarea la un act de comunicare  sau problematice (în grup mai mare sau mai mic);
                                       exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de comunicare şi a
                                       curajului de a interveni în actul comunicãrii
                                       - activitãţi de exersare a pronunţiei corecte şi fluente în
                                       limba românã, pentru clasele cu elevi aparţinând
                                       minoritãţilor etnice



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris





         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a V-a, elevul va  Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 fi capabil:

 3.1 sã identifice ideile principale   - folosirea de întrebãri cu rãspuns la alegere pe baza
 dupã citirea globalã a unui text      textelor citite; formularea de întrebãri pe marginea
                                       textelor citite
                                       - delimitarea ideilor principale de cele secundare dintr-un
                                       text dat
 3.2 sã recunoascã modurile de         - exerciţii de identificare a modurilor de expunere
 expunere utilizate într-un text       (naraţiune, descriere, dialog)
 narativ                               - discutarea textelor narative în funcţie de urmãtorii
                                       parametri: "ce" se povesteşte (ce se întâmplã, care este
                                       acţiunea relatatã), "cine" ia parte la acţiune (personajele,
                                       trãsãturi fizice şi morale ale personajelor), "cine"
                                       povesteşte (naratorul)
 3.3 sã identifice expresii şi cuvinte - exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text
 noi în text                           citit; activitãţi de folosire a diferitelor tipuri de dicţionare;
                                       identificare de sinonime şi de antonime; identificarea
                                       figurilor de stil învãţate (personificare, comparaţie,
                                       enumeraţie, repetiţie, epitet) şi explicarea rolului acestora
                                       în textele studiate
 3.4 sã sesizeze corectitudinea        - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice
 utilizãrii categoriilor gramaticale   studiate; exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice şi a
 învãţate                              rolului lor în contexte date
                                       - activitãţi de înţelegere, în contexte variate, a unor
                                       categorii morfologice ale limbii române dificile pentru
                                       elevii aparţinând minoritãţilor etnice
 3.5 sã manifeste curiozitate şi       - activitãţi de grup în care elevii sã punã întrebãri şi sã dea
 interes faţã de activitatea de        rãspunsuri referitoare la un text citit/ascultat; discuţii în
 lecturã, adaptându-se la situaţia     perechi, în grup sau frontale pe marginea lecturilor
 concretã de lecturã                   suplimentare individuale; redactarea unor note de lecturã
                                       (selectarea unor pasaje din text, exprimarea unor aprecieri
                                       personale, formularea de întrebãri privitoare la text etc.);
                                       realizarea unor desene pornind de la textele citite
                                       - exerciţii de cãutare şi de selectare a informaţiei dorite cu
                                       ajutorul tablei de materii; exerciţii de identificare a
                                       elementelor componente ale paginii de carte; citirea corectã şi
                                       fluentã a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
                                       exerciţii de valorificare a elementelor nonverbale în
                                       interpretarea unor texte studiate; exerciţii de lecturã tip
                                       ştafetã; cãutarea de informaţii despre autorii ale cãror texte
                                       sunt studiate la clasã/citite acasã (în dicţionare de scriitori,
                                       pe internet etc.)
                                       - exerciţii de sesizare a modului de structurare formalã a
                                       textului poetic (în strofe şi în versuri); identificarea rimei
                                       în poeziile studiate; lectura unor texte nonliterare (articole
                                       de dicţionar necesare înţelegerii textelor, reclame)
                                       - exerciţii de sesizare a raportului dintre realitate şi
                                       literaturã (felul în care universul creat prin textul literar se
                                       îndepãrteazã de realitate)



4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã





         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a V-a, elevul va  Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 fi capabil:

 4.1 sã redacteze lucrãri scurte pe o  - exerciţii de alcãtuire a unui plan de idei pentru un text
 anumitã temã, urmãrind un plan        propriu; exerciţii de redactare a unui text dupã un plan
                                       simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea
                                       imaginativã - povestirea; relatarea unor fapte şi
                                       întâmplãri); exerciţii de redactare a unui text, pornind de
                                       la cuvinte date; alcãtuirea de compuneri dupã un suport
                                       vizual
                                       - formularea unor aprecieri personale referitoare la anumite
                                       secvenţe ale textelor în prozã sau în versuri, prin
                                       completarea jurnalului cu dublã intrare pentru textele
                                       citite
                                       - exerciţii de comparare a modului de structurare a notiţelor
                                       la diferite discipline; structurarea optimã a notiţelor şi
                                       aşezarea textului/schemelor etc. în paginã; folosirea unor
                                       elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care sã
                                       evidenţieze ideile principale prin raportare la cele
                                       secundare
 4.2 sã utilizeze în redactare         - activitãţi de selectare a vocabularului adecvat unei teme
 sinonime, antonime şi derivate        - exerciţii de reformulare a unor pasaje din textele studiate
 adecvate temei date                   sau din textele proprii, cu folosirea unor sinonime sau
                                       antonime, în vederea nuanţãrii exprimãrii
 4.3 sã scrie propoziţii şi fraze      - exerciţii de ortografiere corectã a grupurilor de litere;
 corecte din punct de vedere           exerciţii de despãrţire a cuvintelor în silabe; exerciţii de
 gramatical, folosind corect semnele   folosire corectã a semnelor de punctuaţie (punctul,
 ortografice şi de punctuaţie          virgula, douã puncte, ghilimele)
                                       - exerciţii de scriere corectã a diferitelor categorii
                                       morfologice studiate
                                       - activitãţi de copiere/dictare a unor texte care sã conţinã
                                       dificultãţi privitoare la categoriile morfologice, în special
                                       pentru clasele cu elevi aparţinând minoritãţilor etnice
 4.4 sã manifeste interes pentru       - exerciţii de redactare în contexte şi în scopuri variate;
 redactarea unui text                  activitãţi de scriere imaginativã care sã valorifice
                                       creativitatea elevilor; activitãţi de scriere reflexivã (jurnal,
                                       relatarea unor fapte şi întâmplãri) în care sã-şi expunã
                                       opiniile/sentimentele proprii; exerciţii de înţelegere a
                                       observaţiilor profesorilor privitoare la lucrãrile semestriale;
                                       evaluare în perechi a unor lucrãri scrise/compuneri;
                                       exerciţii simple de autoevaluare a propriilor deprinderi de
                                       redactare




CONŢINUTURI

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în paginã. Volumul. Biblioteca.
1.2. Teoria literarã
1.2.1. Raportul dintre realitate şi literaturã.
1.2.2. Textul şi opera. Opera literarã.
1.2.3. Structura operei literare. Textul în prozã. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participã la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul.
1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.
1.2.5. Textul în versuri. Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare în prozã şi în versuri - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.
1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.



──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   Se vor selecta 5-7 texte literare de bazã, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fiincluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane).Se sugereazã ca textul de bazã sã nu depãşeascã, de regulã, douã pagini. Din textele mai lungipot fi oferite fragmente semnificative, lectura integralã urmând a constitui obiect al lecturiipersonale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea sã aleagã texte-suport înmãsurã sã evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 - 1.2.5 şi 1.3.1 - 1.3.2. Aceste textetrebuie sã respecte urmãtoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    2. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii
    2.1. Comunicarea oralã
    2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţãtor, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogatã.
    2.1.2. Structurarea textului oral
    Ideea principalã, ideea secundarã. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultanã a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.
_________
    * Se recomandã ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare oralã, sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:

    - identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;
    - adresarea cãtre o persoanã, salutul;
    - formularea de întrebãri;
    - iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;
    - susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;
    - cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socialã a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfãşurarea unei acţiuni;
    - exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legãturã cu un fapt sau o persoanã;
    - descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;
    - prezentarea unei acţiuni sau a unei înlãnţuiri de acţiuni.
    2.2. Comunicarea scrisã
    2.2.1. Procesul scrierii
    Pãrţile componente ale unei compuneri (actualizare).
    Aşezarea corectã a textului în paginã. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).
    Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, douã puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, cratima.
    2.2.2. Contexte de realizare
    Povestirea unor întâmplãri reale sau imaginare.
    Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).
    Notiţele. Lucrarea semestrialã.
    3. Elemente de construcţie a comunicãrii

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţionalã sau de altã naturã, de ordonare, decombinare şi de tratare didacticã a unitãţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv deopţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandã ca abordarea acestor aspecte sã fiecorelatã cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilorstilistice, exigenţã absolut necesarã, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe cares-a întemeiat prezentul curriculum este cã, în şcoalã, predarea-învãţarea va urmãri "limba înfuncţiune", în variantele ei oralã şi scrisã, normatã şi literarã, iar nu "limba ca sistemabstract". Intereseazã viziunea comunicativ-pragmaticã a prezentei programe, nu intereseazãpredarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţionalã şi aplicativã cestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicãri corecte şieficiente. În acest sens, se recomandã, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (derecunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (demodificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând deortografie, de punctuaţie şi de ortoepie în situaţiile care impun o asemenea abordare. Sesugereazã ca, în predarea problemelor noi, profesorul sã se sprijine de fiecare datã peactualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de cãtre elevi, pornind de la un text, de la osituaţie concretã de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.
    Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevãzute de DOOM, ediţia a II-a.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    3.1. Lexicul
    Vocabularul limbii române.
    Cuvântul - unitate de bazã a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bazã. Cuvântul derivat. Rãdãcina. Sufixele. Prefixele.
    Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).
    3.2. Noţiuni de foneticã. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.
    3.3. Noţiuni elementare de sintaxã (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Pãrţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi pãrţile de propoziţie. Propoziţia simplã şi propoziţia dezvoltatã. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativã şi propoziţia negativã. Propoziţia enunţiativã şi propoziţia interogativã. Fraza.
    3.4. Morfosintaxa
    3.4.1. Verbul.
    Timpul, persoana, numãrul (actualizare).
    Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.
    Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.
    Funcţia sintacticã: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).
    3.4.2. Substantivul.
    Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numãrul. (actualizare)
    Articolul. Articolul hotãrât. Articolul nehotãrât.
    Cazurile substantivului
    Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.
    Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplã şi compusã. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fãrã precizarea felului).
    Dativul. Funcţii sintactice: complement (fãrã precizarea felului).
    Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în numãr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectã a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fãrã precizarea felului).
    Vocativul.
    3.4.3. Substituţi ai substantivului
    3.4.3.1. Pronumele
    Pronumele personal: persoana, numãrul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.
    Pronumele personal de politeţe. *Formule reverenţioase de adresare.
    3.4.3.2. Numeralul
    Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.
    3.4.4. Determinanţii substantivului
    Adjectivul
    Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.
    Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, numãr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.
    3.4.5. Pãrţile de vorbire neflexibile
    3.4.5.1. Adverbul
    Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintacticã: complement.
    3.4.5.2. Interjecţia.
    3.5. Sintaxa propoziţiei
    3.5.1. Predicatul.
    Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)
    Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu.
    Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.
    3.5.2. Subiectul
    Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Pãrţile de vorbire prin care se exprimã subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoanã şi numãr (actualizare).
    3.5.3. Atributul
    Elementele regente ale atributului.
    3.5.4. Complementul
    Elementele regente ale complementului (numai verbul).
    3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principalã. Propoziţia secundarã. Fraza formatã din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frazã: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea copulativã şi prin juxtapunere. Subordonarea.


    CLASA A VI-A

             OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


    1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral









         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va  Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 fi capabil:

 1.1 sã distingã între informaţiile     - activitãţi de delimitare între informaţiile esenţiale şi cele
 esenţiale şi cele de detaliu,          de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea informaţiilor noi
 stabilind legãturi sau diferenţieri    dintr-un text ascultat
 între informaţiile receptate           - exerciţii de corelare a informaţiilor receptate din diverse
                                        surse
 1.2 sã sesizeze sensul unitãţilor      - exerciţii de receptare corectã a structurii fonematice a
 lexicale noi în funcţie de context     unui cuvânt; identificarea formelor lexicale corecte/incorecte;
                                        exerciţii de receptare auditivã a cuvintelor noi
                                        în texte literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi
                                        în serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului
                                        unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sesizarea
                                        sensului omonimelor; identificarea arhaismelor şi a
                                        regionalismelor în textele studiate şi sesizarea rolului lor
                                        în construirea atmosferei locale sau de epocã, în
                                        caracterizarea personajelor etc.
 1.3 sã sesizeze abaterile de la        - exerciţii de sesizare a structurii gramaticale
 normele gramaticale într-un mesaj oral (morfologice şi sintactice) corecte sau incorecte în
                                        fluxul enunţurilor orale
 1.4 sã manifeste interes pentru        - exerciţii de urmãrire a unor dialoguri, de participare la
 mesajul ascultat şi pentru partenerii  realizarea lor şi de formare/exersare a unui
 de discuţie                            comportament comunicativ adecvat
                                        - activitãţi de concentrare a atenţiei pe elementele
                                        importante ale textului oral de tip narativ, descriptiv şi
                                        informativ



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã





         Obiective de referinţã                         Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va   Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele
 fi capabil:                                          activitãţi:

 2.1 sã realizeze înlãnţuirea clarã şi   - exerciţii orale de realizare a unui plan simplu şi de
 corectã a ideilor într-un monolog       dezvoltare a acestuia prin adãugarea ideilor secundare;
 (narativ, descriptiv, informativ)       exerciţii de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre
                                         rezumat; rezumarea oralã a unui text dat; alcãtuirea unor texte
                                         orale narative, descriptive şi informative
 2.2 sã utilizeze relaţiile de           - exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de
 sinonimie, de antonimie, de omonimie    explicare a semnificaţiei acestora în contexte diferite;
 în organizarea mesajului oral           exerciţii de utilizare, în contexte diverse, a achiziţiilor
                                         lexicale noi; exerciţii de utilizare a sinonimelor, a
                                         antonimelor, a omonimelor în contexte date; jocuri
                                         asociativ-verbale vizând alcãtuirea unor familii lexicale sau a
                                         unor câmpuri lexico-semantice
 2.3 sã utilizeze categoriile            - exerciţii de construire corectã a propoziţiilor simple şi
 gramaticale învãţate, în diverse tipuri dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectã a
 de propoziţii                           coordonãrii şi a subordonãrii; folosirea corectã, într-un
                                         context dat, a categoriilor gramaticale specifice pãrţilor de
                                         vorbire flexibile
 2.4 sã-şi adapteze vorbirea la situaţia - jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de
 concretã de dialog sau de monolog       interes, urmãrind modalitãţi de adaptare la interlocutor
                                         - exerciţii de alcãtuire a monologului oral (texte narative,
                                         descriptive, informative)
                                         - exerciţii de pronunţare fluentã a unor secvenţe
                                         semnificative ale mesajului oral, de reglare a tonului, a
                                         intonaţiei, în funcţie de starea de spirit (bucurie,
                                         surprizã, supãrare); exerciţii de comunicare oralã cu
                                         scop declarat de informare, de luare de atitudine, de
                                         opinie; exerciţii de susţinere a unei conversaţii impuse
                                         sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea
                                         unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului
                                         în faţa unui auditoriu cunoscut; exerciţii de iniţiere, de
                                         menţinere şi de încheiere a unui dialog cu diferite
                                         categorii de interlocutori cunoscuţi
                                         - activitãţi de exersare a dialogului/monologului de cãtre
                                         elevii aparţinând minoritãţilor etnice, în situaţii
                                         concrete, care le-ar putea crea dificultãţi de comunicare
 2.5 sã manifeste o atitudine favorabilã - exerciţii de susţinere a unui schimb verbal într-o
 progresiei comunicãrii                  conversaţie de grup, utilizând corect limba literarã,
                                         posibilitãţile expresive ale limbii vorbite; adecvarea
                                         elementelor nonverbale, astfel încât sã sprijine
                                         înţelegerea mesajelor transmise



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris





         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va  Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 fi capabil:

 3.1 sã deosebeascã elementele de       - exerciţii de identificare a problemei principale abordate
 ansamblu de cele de detaliu în cadrul  într-un text literar sau nonliterar (identificarea
 textului citit                         elementelor descrise şi a trãsãturilor obiectelor descrise
                                        într-o descriere; identificarea acţiunii, a participanţilor la
                                        acţiune, a timpului şi spaţiului în care se petrec
                                        evenimentele într-o naraţiune; identificarea ideilor
                                        esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea
                                        intenţiei comunicative din spatele acestora); *discuţii
                                        privind rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al
                                        notelor într-o carte, prin compararea unor volume
                                        diverse
 3.2 sã identifice modurile de expunere - exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice
 într-un text epic şi procedeele de     (în prozã sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
 expresivitate artisticã într-un text   persoana I, subiectul operei literare, momentele
 liric                                  subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator,
                                        personaj; exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al
                                        descrierii într-o naraţiune; sesizarea rolului descrierii în
                                        realizarea portretului şi a tabloului; observarea rolului
                                        dialogului în caracterizarea personajelor; identificarea şi
                                        comentarea rolului figurilor de stil învãţate în diferite
                                        texte; identificarea tipurilor de rimã în catren
                                        (monorima, rima împerecheatã, încrucişatã, îmbrãţişatã)
                                        şi a mãsurii în textele în versuri
                                        - exerciţii de diferenţiere între o operã epicã şi una liricã,
                                        prin referire la textele studiate/citite; sesizarea unor
                                        trãsãturi ce particularizeazã pastelul, fabula şi doina
                                        popularã
                                        - exerciţii de observare a modului de reflectare a realitãţii
                                        în anunţ, ştire (prin comparaţie cu modul de reflectare a
                                        realitãţii în textul literar)
 3.3 sã sesizeze valoarea expresivã a   - exerciţii de identificare a unor expresii şi a unor cuvinte
 unitãţilor lexicale în textele citite  noi într-un text citit; folosirea dicţionarelor pentru
                                        cãutarea cuvintelor noi; exerciţii de evidenţiere a rolului
                                        sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text
                                        dat; recunoaşterea sensurilor cuvintelor în contexte
                                        diferite şi evaluarea expresivitãţii formelor arhaice şi
                                        regionale; recunoaşterea mijloacelor de îmbogãţire a
                                        vocabularului; gruparea cuvintelor din textele studiate în
                                        anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
                                        identificãrii ariilor semantice importante ale textelor
                                        studiate
 3.4 sã sesizeze organizarea morfo-     - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi a
 logicã şi sintacticã a textelor        relaţiilor sintactice, având rol în structurarea textului
 citite                                 nonliterar şi literar



4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã





         Obiective de referinţã                         Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va   Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele
 fi capabil:                                             activitãţi:

 4.1 sã redacteze texte cu destinaţii    - exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; exerciţii
 diverse                                 de selectare a informaţiei solicitate; exerciţii de
                                         structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciţii
                                         de redactare a unor scrisori şi a unor anunţuri; exerciţii
                                         de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor
                                         informaţii privitoare la realitatea înconjurãtoare;
                                         exerciţii de relatare a unor fapte/întâmplãri; exerciţii de
                                         motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate
                                         în clasã/aprecieri personale referitoare la textele epice şi
                                         lirice studiate
                                         - exerciţii de povestire a unor texte narative/filme vãzute
                                         etc.; exerciţii de redactare a unor descrieri de tip tablou
                                         şi de tip portret
 4.2 sã utilizeze un lexic diversificat, - exerciţii de valorificare a posibilitãţilor de exprimare
 recurgând la categoriile semantice      nuanţatã oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor
 studiate şi la mijloacele de îmbogãţire şi a omonimelor adecvate în contexte date;
 a vocabularului                         - jocuri de formare a unor cuvinte cu sufixe şi prefixe,
                                         pornind de la rãdãcina cuvântului
 4.3 sã înlãnţuie corect frazele în      - utilizarea corectã, în propoziţie şi în frazã, a semnelor de
 textul redactat, utilizând corect       punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de
 semnele ortografice şi de punctuaţie    dialog, linia de pauzã) şi a semnelor ortografice
                                         (cratima, punctul)
                                         - exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în
                                         frazã; exerciţii de ortografiere a diftongilor, a
                                         triftongilor şi a vocalelor în hiat; exerciţii de aplicare a
                                         regulilor fonetice de despãrţire în silabe a cuvintelor.
 4.4. sã alcãtuiascã rezumatul unui text - exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor
 literar sau nonliterar                  narative dintr-un text dat, în vederea rezumãrii acestuia;
                                         exerciţii de transformare a textului dialogat în text
                                         narativ
                                         - exerciţii de rezumare a textelor narative
                                         - exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru
                                         etc.



CONŢINUTURI



    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Unitãţile de conţinut tipãrite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    1. Lectura
    1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura cãrţii: cuprins, prefaţã, postfaţã, note.
    1.2. Teoria literarã
    1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).
    1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza.
    1.2.3. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimã (monorima, rima împerecheatã, rima încrucişatã, rima îmbrãţişatã). Mãsura.
    1.3. Textul
    1.3.1. Texte literare g237 populare şi culte g237 aparţinând diverselor genuri şi specii. Opera epicã. Opera liricã. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina popularã.
    1.3.2. Texte nonliterare: anunţul, ştirea.

    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Se vor selecta 6-8 texte literare de bazã, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluseîn mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţitede scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereazã ca textul de bazãsã nu depãşeascã, de regulã, douã pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative,lectura integralã urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şiprofesorii au libertatea sã aleagã texte-suport în mãsurã sã evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele1.2.1-1.2.3 şi 1.3.1-1.3.2. Aceste texte trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: valoric-estetic,formativ, adecvare la vârsta elevilor.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    2. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii
    2.1. Comunicarea oralã
    2.1.1. Structurarea textului oral
    Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).
    2.1.2. Textul dialogat şi cel monologat.
    Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalitãţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.
    Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).
    * Se recomandã ca elevii sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:
    - identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;
    - susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;
    - exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale;
    - formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;
    - descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);
    - prezentarea unei acţiuni complexe.
    2.2. Comunicarea scrisã
    2.2.1. Procesul scrierii
    Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, anunţul).
    Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauzã. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.
    2.2.2. Contextele de realizare
    Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realitãţii înconjurãtoare.
    Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.
    Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea.
    Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.
    3. Elemente de construcţie a comunicãrii

    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţionalã sau de altã naturã, de ordonare, de combinareşi de tratare didacticã a unitãţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului demanual şi a profesorului. Se recomandã ca abordarea acestor aspecte sã fie corelatã cu studiul textuluinonliterar şi literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţã absolut necesarã,mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este cã, înşcoalã, predarea-învãţarea va urmãri "limba în funcţiune", în variantele ei oralã şi scrisã, normatã şiliterarã, iar nu "limba ca sistem abstract".   Intereseazã viziunea comunicativ-pragmaticã a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sinea unor "cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţionalã şi aplicativã a acestora în calitatea lor deelemente care contribuie la structurarea unei comunicãri corecte şi eficiente. În acest sens, serecomandã, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, dedescriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, deconstrucţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiilecare impun o asemenea abordare. Se sugereazã ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul sã sesprijine de fiecare datã pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de cãtre elevi, pornind de la untext, de la o situaţie concretã de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.   Dimensiunea stilisticã a faptelor de limbã se preconizeazã a fi tratatã la secţiunea consacratãstudiului textelor literare şi de câte ori profesorul gãseşte soluţia practicã cea mai eficientã.   Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevãzute de DOOM, ediţia a II-a.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    3.1. Lexicul (actualizare)
    Noţiunea de vocabular.
    Mijloacele interne de îmbogãţire a vocabularului.
    a. Derivarea (actualizare).
    Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.
    Prefixarea.
    b. Compunerea.
    Compunerea prin alãturare, subordonare*1 şi abreviere.
___________
   *1) Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Subordonarea atributivã: a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbã-lungã, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bunã-credinţã, bunã-cuviinţã, bunãvoinţã, rea-credinţã, rea-voinţã etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului [...], Delta Dunãrii ş.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apã de plumb, bou de baltã, floare-de-colţ, Roşiori de Vede, Baia de Aramã etc.; 2. Subordonare completivã (rezultatul unor izolãri): fluierã-vânt, încurcã-lume, pierde-varã, zgârie-brânzã, ducã-se pe pustii; 3. Subordonare faţã de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis; douã adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios, bine-venit, clar-vãzãtor; 4. Subordonarea eterogenã prin care se formeazã numeralele: a) subordonarea circumstanţialã de la 11 la 19: doisprezece (doi "peste" zece); subordonarea atributivã de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrãnceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125).


    c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).
    Substantive provenite din alte pãrţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu.
    Adverbe provenite din adjective şi din substantive.
    Familia lexicalã (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).
    Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).
    Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).
    Omonimele (omofone şi omografe).
    Arhaismele şi regionalismele.
    3.2. Noţiuni de foneticã (actualizare). Regulile de despãrţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despãrţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).
    3.3. Noţiuni de sintaxã (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentã. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.
    3.4. Morfosintaxa.
    3.4.1. Verbul - (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.
    Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri.
    Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.
    3.4.2. Substantivul (actualizare).
    Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.
    3.4.3. Substituţi ai substantivului
    3.4.3.1. Pronumele
    Pronumele personal.
    Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
    Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
    3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivalã şi adjectivalã a numeralului.
    Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.
    3.4.4. Determinanţii substantivului
    Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.
    3.4.5. Pãrţile de vorbire neflexionare
    3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial.
    3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.
    3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare).
    Exerciţii de folosire corectã a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei.
    3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.
    3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).
    3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).
    3.5.2. Subiectul
    Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).
    Acordul predicatului cu subiectul.
    3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.
    3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.


    CLASA A VII-A

            OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


    1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral









         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VII-a, elevul   Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 1.1 sã înţeleagã semnificaţia         - exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj
 generalã a unui mesaj oral            oral; exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale
                                       dialogului (intenţie, parteneri, situaţie de comunicare), pentru
                                       a putea ajunge la o bunã înţelegere a celor comunicate
 1.2 sã sesizeze modalitãţile de       - exerciţii de identificare a unor modalitãţi specifice de
 organizare a secvenţelor textuale ale iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului; exerciţii
 unui mesaj oral                       de sesizare a unor argumente/contrrgumente într-un
                                       mesaj oral; exerciţii de comparare a naturii formale
                                       sau informale a dialogului
 1.3 sã integreze categoriile          - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context
 semantice în structuri lexicale       dat; exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie, antonimie,
 proprii                               omonimie, polisemie într-o comunicare oralã; exerciţii de
                                       sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice
                                       vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciţii de stabilire a
                                       sensului unor cuvinte prin selectarea corectã a acestuia dintr-o
                                       serie datã; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte
                                       diferite
 1.4 sã sesizeze abaterile de la       - exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a
 normele limbii literare într-un mesaj atracţiei paronimice; exerciţii de identificare a formei corecte
 ascultat                              a cuvintelor; exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale;
                                       exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a
                                       atracţiilor paronimice; sesizarea nedublãrii complementului
                                       direct şi indirect
 1.5 sã acorde interlocutorilor        - activitãţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de
 şanse de a-şi exprima opiniile        confruntare a opiniilor; ascultarea
                                       argumentelor/contrrgumentelor formulate într-o discuţie de
                                       partenerii de comunicare



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã






         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VII-a, elevul   Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 2.1 sã asigure coerenţa ideilor       - exerciţii de formulare a ideii principale şi a detaliilor
 exprimate într-un mesaj oral          aferente; exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile
                                       secundare; exerciţii de construire a unor texte de tip narativ,
                                       descriptiv şi informativ; exerciţii de rezumare a unui text
 2.2 sã valorifice categoriile         - exerciţii de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte
 învãţate, în contexte diferite        diferite; exerciţii de utilizare corectã, în context, a
 semantice                             paronimelor; exerciţii de corectare a unor construcţii
                                       pleonastice; exerciţii de utilizare a antonimelor, sinonimelor,
                                       omonimelor şi a cuvintelor polisemantice în contexte diferite
 2.3 sã respecte normele morfosintac-  - exerciţii de utilizare corectã a pãrţilor de vorbire flexibile
 tice în propoziţii şi în fraze        şi neflexibile învãţate; exerciţii de construire corectã a unor
                                       enunţuri din punct de vedere sintactic; exerciţii de construire a
                                       unui monolog sau a unui dialog; exerciţii de descriere a unor
                                       obiecte, a unor tablouri din naturã, a unor fenomene; exerciţii
                                       de construire a unor naraţiuni simple; exerciţii de utilizare
                                       expresivã a limbii
                                       - exerciţii de corectare a exprimãrii pleonastice; exerciţii de
                                       utilizare a paronimelor
 2.4 sã-şi adapteze vorbirea la        - exerciţii de comunicare în perechi şi în grup; exerciţii de
 situaţiile speciale sau neprevãzute   adaptare a comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de
 de dialog sau monolog                 comunicare ineditã; jocuri de rol vizând exersarea dialogului
                                       formal şi informal; exerciţii de continuare a unui dialog cu
                                       început dat; exerciţii de exprimare a opiniilor; exerciţii de
                                       utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog
 2.5 sã manifeste spirit de cooperare  - activitãţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de
 în interacţiunile de grup             confruntare a opiniilor; exersarea unei atitudini constructive,
                                       de colaborare, pentru realizarea sarcinilor şi pentru formularea
                                       în comun a ideilor



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris






         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VII-a, elevul   Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 3.1 sã citeascã o varietate de texte  - exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele
 literare sau nonliterare, demonstrând literare şi nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de
 înţelegerea sensului acestora         a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul
                                       lor global; exerciţii de identificare a structurii textelor epice
                                       şi lirice
 3.2 sã recunoascã modalitãţile        - exerciţii de identificare a trãsãturilor specifice celor douã
 specifice de organizare a textului    genuri în textele literare studiate (epic şi liric); exerciţii de
 epic şi procedeele de expresivitate   identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate
 în textul liric                       artisticã (epitet, comparaţie, metaforã, repetiţie, enumeraţie,
                                       antitezã, hiperbolã)
 3.3 sã sesizeze corectitudinea şi     - exerciţii de sesizare a rolului utilizãrii categoriilor
 valoarea expresivã a categoriilor     morfologice şi sintactice într-un text; exerciţii de sesizare a
 gramaticale şi lexicale învãţate,     schimbãrii semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în
 într-un text citit                    care apar; exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie,
                                       antonimie, omonimie şi polisemie într-un text dat




4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã






         Obiective de referinţã                        Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VII-a, elevul   Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 4.1 sã-şi exprime, în scris, opinii   - exerciţii de redactare nuanţatã în raport cu structura şi
 şi atitudini                          motivaţiile personale; exerciţii de descriere a unor personaje
                                       sau persoane considerate drept modele şi de motivare a opţiunilor
 4.2 sã utilizeze corect şi nuanţat    - exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei
 categoriile semantice învãţate        omonimelor şi a paronimelor; exerciţii de utilizare a sinonimelor
                                       în scopul evitãrii repetiţiilor
 4.3 sã organizeze secvenţele textuale - exerciţii de structurare a unui text în secvenţe distincte în
 în funcţie de o cerinţã specificã     funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj,
                                       comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a titlului unor
                                       texte)
                                       - scrierea unor compuneri narative, descriptive, informative;
                                       *prezentarea unor evenimente culturale; exerciţii de redactare a
                                       unei cereri în diverse scopuri
                                       - exerciţii de construire a unor texte destinate prezentãrii unui
                                       auditoriu; exerciţii de dispunere în paginã a diverselor texte;
                                       exerciţii de scriere îngrijitã, lizibilã şi corectã
 4.4 sã utilizeze corect flexiunea     - exerciţii de utilizare corectã a pãrţilor de vorbire flexibile
 nominalã şi verbalã în textul scris,  şi neflexibile; exerciţii de construire corectã şi expresivã a
 utilizând corect semnele ortografice  unui text din punct de vedere sintactic; exerciţii de utilizare
 şi de punctuaţie                      adecvatã a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor
                                       relatate; exerciţii de utilizare a conectorilor adecvaţi la
                                       nivelul propoziţiei şi al frazei; exerciţii de folosire a unor
                                       grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea
                                       comunicãrii; exerciţii de ortografiere a unor structuri verbale
                                       şi nominale
 4.5 sã foloseascã modalitãţi variate  - exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea
 pentru realizarea expresivitãţii      detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie;
 textului                              exerciţii de redactare a unor texte narative, descriptive şi
                                       dialogate, în care sã valorifice categoriile semantice învãţate;
                                       exerciţii de construire a unor scurte povestiri; exerciţii de
                                       redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse
                                       împrejurãri; exerciţii de rezumare şi de caracterizare a
                                       personajelor




CONŢINUTURI



    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Unitãţile de conţinut tipãrite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    1. Lectura
    1.1. Cartea - obiect cultural. Editura*. Colecţia*. Asteriscul*. Subsolul de paginã*.
    1.2. Teoria literarã
    1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (*procedee de legare a secvenţelor, timp, spaţiu, modalitãţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma graficã a poeziei şi ideea transmisã de aceasta).
___________
    * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

    1.2.2. Figurile de stil. Repetiţia foneticã (aliteraţia). Metafora. Hiperbola.
    1.2.3. Versificaţia. Tipuri de rimã. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic şi trohaic).
    1.2.4. Genuri şi specii. Genurile epic şi liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul.
    1.3. Textul
    1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.
    1.3.2. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol.

    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Se vor selecta 6-8 texte literare de bazã, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse înmod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite descurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii aulibertatea sã aleagã texte-suport în mãsurã sã evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2-1.2.5 şi1.3.1. şi 1.3.2. Aceste texte trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare lavârstã.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    2. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii
    2.1. Comunicarea oralã
    2.1.1. Structurarea textului oral. Textul dialogat şi cel monologat. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalitãţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.
    2.1.2. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogatã şi monologatã (actualizare). Rezumatul oral (actualizare).
    * Dialogul formal şi dialogul informal.
    * Se recomandã ca elevii sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:
    - susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic);
    - prezentarea unor lucrãri/materiale/activitãţi realizate individual sau în echipã;
    - formularea de argumente sau contrrgumente într-o discuţie;
    - stabilirea de comparaţii sau de analogii;
    - formularea unei opinii.
    2.2. Scrierea
    2.2.1. Procesul scrierii. Alcãtuirea planului unei lucrãri pe o temã datã. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. Cererea.
    2.2.2. Contexte şi forme de realizare
    Fişa de lecturã. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei expoziţii, premiera unui spectacol de teatru, festivitãţi de premiere etc.).
    Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor.
    Compuneri narative, descriptive şi informative; inserarea dialogului în compuneri.
    Comentarea unor secvenţe din textele studiate; comentarea semnificaţiilor titlului; rezumatul scris (actualizare), caracterizare de personaj.

    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţionalã sau de altã naturã, de ordonare, de combinare şide tratare didacticã a unitãţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manualşi a profesorului. Se recomandã ca abordarea acestor aspecte sã fie corelatã cu studiul textului literar şinonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţã absolut necesarã, mai ales încazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este cã, în şcoalã,predarea-învãţarea va urmãri "limba în funcţiune", în variantele ei oralã şi scrisã, normatã şi literarã, iarnu "limba ca sistem abstract".
    Intereseazã viziunea comunicativ-pragmaticã a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor"cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţionalã şi aplicativã a acestora, în calitatea lor de elemente carecontribuie la structurarea unei comunicãri corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandã, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tipsintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând deortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugereazã ca, înprezentarea problemelor noi, profesorul sã actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de cãtre elevi având cabazã texte ilustrând limba românã contemporanã, pornind de la un text, de la o situaţie concretã decomunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.
    Dimensiunea stilisticã a faptelor de limbã se preconizeazã a fi tratatã la secţiunea consacratã studiuluitextelor literare şi de câte ori profesorul gãseşte soluţia practicã cea mai eficientã.
    Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevãzute de DOOM, ediţia a II-a.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    3. Elemente de construcţie a comunicãrii
    3.1. Noţiuni de sintaxã
    Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frazã.
    3.2. Lexicul
    Sensul cuvintelor în context.
    Mijloacele de îmbogãţire a vocabularului. (actualizare)
    Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ).
    Compunerea (actualizare).
    Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).
    Împrumuturile.
    Pleonasmul.
    Paronimele.
    Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime (doar omofonele).
    Cuvintele polisemantice. Polisemia şi omonimia: asemãnãri şi deosebiri.
    * Unitãţi frazeologice.
    3.3. Noţiuni de foneticã (actualizare).
    Folosirea corectã a accentului în limba românã. *Nume proprii greşit accentuate.
    3.4. Morfosintaxa
    3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a ieşi, a se face, a rãmâne, a însemna, a pãrea.
    Diatezele: activã, pasivã (complementul de agent), reflexivã (pronumele reflexiv - marcã a diatezei).
    Modurile. Timpurile. Persoana. Numãrul (actualizare).
    Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ).
    Verbele personale şi verbele impersonale. Propoziţia fãrã subiect.
    Locuţiunea verbalã.
    Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal), la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale, atribut verbal).
    3.4.2. Substantivul (actualizare).
    Locuţiunea substantivalã. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale de de loc, de timp, de mod, atribut substantival genitival, prepoziţional, apoziţional)
    3.4.3. Substituţi ai substantivului.
    3.4.3.1. Pronumele (actualizare)
    Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme şi cazuri.
    Pronumele şi adjectivul pronominal nehotãrât. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
    Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
    Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
    Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.
    Acordul pronumelui relativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
    Adjectivul pronominal de întãrire (exerciţii de acord).
    Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanţial de loc, de timp şi de mod, atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional).
    3.4.3.2. Numeralul (actualizare). *Alte tipuri de numerale. Funcţiile sintactice ale numeralului.
    3.4.4. Determinanţii substantivului
    Adjectivul (actualizare).
    * Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba românã actualã.
    Locuţiunea adjectivalã. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival, nume predicativ).
    3.4.5. Pãrţile de vorbire neflexibile.
    3.4.5.1. Adverbul (actualizare).
    Adverbele interogative, relative, *nehotãrâte.
    Locuţiunea adverbialã.
    Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative.
    Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod, de timp, de loc, atribut adverbial, predicat verbal, nume predicativ.) Adverbe fãrã funcţie sintacticã.
    3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare).
    Locuţiunea prepoziţionalã. Regimul cazual.
    3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.
    3.4.5.4. Interjecţia (actualizare)


    CLASA A VIII-A

            OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


    1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral








         Obiective de referinţã                       Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 1.1 sã înţeleagã semnificaţia gene-  - exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral;
 ralã a mesajului oral, sesizând pro- ascultarea atentã a unui mesaj oral aparţinând diverselor stiluri
 gresia şi coerenţa ideilor exprimate funcţionale: artistic, publicistic, colocvial etc.
 1.2 sã sesizeze semnificaţia îmbi-   - exerciţii de decodare a unor elemente nonverbale care însoţesc
 nãrii elementelor verbale cu cele    mesajele orale; sesizarea rolului folosirii elementelor nonverbale
 nonverbale (gest, mimicã etc.)       în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul
 într-un text oral                    unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru
 1.3 sã sesizeze adecvarea elemen-    - exerciţii de sesizare a unor greşeli lexicale în comunicare;
 telor lexicale utilizate la scopul   identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate
 mesajului ascultat
 1.4 sã sesizeze particularitãţile    - exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii
 lexico-gramaticale ale unui mesaj    literare; identificarea particularitãţilor vorbirii regionale;
 ascultat                             identificarea categoriilor gramaticale învãţate; observarea
                                      relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frazã, în
                                      funcţie de intenţionalitatea comunicãrii
 1.5 sã manifeste toleranţã faţã de   - exerciţii de ascultare atentã a interlocutorilor în cadrul
 opiniile diferite exprimate de       lucrului în echipã; exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate;
 interlocutori şi sã ia o atitudine   exerciţii de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor
 criticã faţã de argumentele          dintr-o expunere sau dintr-un monolog
 ascultate                            - exerciţii de conştientizare a poziţiei proprii de intrare sau
                                      de ieşire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de
                                      idei, de cuvinte într-un dialog



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã






         Obiective de referinţã                       Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 2.1 sã construiascã un discurs oral  - exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temã datã;
 pe o temã datã                       construirea unei expuneri în care sã-şi exprime opinia despre un
                                      anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un
                                      dialog; exerciţii de structurare a unui dialog pe o temã datã;
                                      caracterizare a unui personaj, exerciţii de rezumare, prezentarea
                                      unor trãsãturi ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile
                                      şi speciile studiate; prezentarea unor produse realizate
                                      individual sau în echipã; dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt
                                      într-o secvenţã textualã oralã; exerciţii de argumentare oralã a
                                      unor puncte de vedere
 2.2 sã utilizeze în mod nuanţat      - exerciţii de utilizare corectã a neologismelor în contexte
 categoriile lexicale într-un mesaj   diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui
 oral                                 cuvânt, a sensului propriu de bazã de cele secundare, în vederea
                                      folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea
                                      adecvatã, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor,
                                      a cuvintelor polisemantice; exerciţii de corectare a
                                      construcţiilor pleonastice; corectarea greşelilor determinate de
                                      atracţia paronimicã
 2.3 sã utilizeze corect relaţiile    - exerciţii de relaţionare a pãrţilor de propoziţie în propoziţii
 sintactice în textele orale proprii  şi a propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea
                                      comunicãrii; evidenţierea rolului elementelor de legãturã în
                                      frazã; contragerea unor propoziţii în pãrţile de propoziţie
                                      corespunzãtoare sau expansiunea unor pãrţi de propoziţie în
                                      propoziţiile corespunzãtoare
 2.4 sã îmbine corect elementele      - exerciţii de prezentare oralã pe o temã datã, în funcţie de
 verbale cu cele nonverbale în        situaţia de comunicare; exerciţii de îmbinare a elementelor
 cadrul mesajului oral                verbale cu cele nonverbale în monolog şi dialog
                                      - *exerciţii de îmbinare a elementelor verbale, nonverbale şi
                                      paraverbale în monolog şi în dialog
 2.5 sã capteze şi sã menţinã atenţia - exerciţii de prezentare oralã, cu folosirea unor tehnici variate
 interlocutorului prin modul de       de captare şi menţinere a atenţiei publicului/interlocutorilor
 prezentare a mesajului               (introducere în temã prin propunerea unei idei surprinzãtoare,
                                      exersarea contactului vizual cu interlocutorii, exerciţii de
                                      folosire a unor elemente nonverbale care sã sublinieze ideile
                                      exprimate verbal)



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris






         Obiective de referinţã                       Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 3.1 sã dovedeascã înţelegerea unui   - exerciţii de identificare a modurilor de expunere; exerciţii de
 text literar sau nonliterar, pornind identificare a ordinii logice şi cronologice a
 de la cerinţe date                   ideilor/întâmplãrilor dintr-un text; exerciţii de identificare şi
                                      interpretare a unor procedee de expresivitate artisticã în textele
                                      studiate; exerciţii de recunoaştere şi de interpretare a sensului
                                      figurat al unor cuvinte într-un context dat;
 3.2 sã sesizeze valoarea expresivã   - exerciţii de interpretare a expresivitãţii pãrţilor de
 a categoriilor morfosintactice, a    propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat; exerciţii de
 mijloacelor de îmbogãţire a          comentare a rolului arhaismelor, a regionalismelor şi a
 vocabularului şi a categoriilor      neologismelor; exerciţii de recunoaştere a cuvintelor derivate,
 semantice studiate                   compuse sau obţinute prin conversiune; exerciţii de recunoaştere a
                                      categoriilor semantice studiate; exerciţii de identificare a
                                      rolului pãrţilor de propoziţie şi a propoziţiilor în funcţie de
                                      intenţia şi specificul comunicãrii într-un text dat; exerciţii de
                                      comentare a textului literar, pornind de la elemente de limbã şi
                                      de stil
 3.3 sã identifice valori etice şi    - exerciţii de identificare şi de comentare a elementelor
 culturale într-un text, exprimându-  etice şi culturale dintr-un text şi de exprimare a
 şi impresiile şi preferinţele        propriei atitudini faţã de ele.




4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã






         Obiective de referinţã                       Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 4.1 sã redacteze texte diverse,      - exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu
 adaptându-le la situaţia de          ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciţii de
 comunicare concretã                  evidenţiere a trãsãturilor unui obiect (peisaj, operã de artã,
                                      persoanã), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o
                                      descriere/într-un portret; organizarea planului unei lucrãri pe o
                                      temã datã; exerciţii de caracterizare a unui personaj, exerciţii
                                      de rezumare; redactãri vizând ilustrarea unor trãsãturi ale
                                      genurilor şi ale speciilor studiate
 4.2 sã utilizeze în redactarea unui  - exerciţii de utilizare corectã a categoriilor sintactice (pãrţi
 text propriu cunoştinţele de         de propoziţie şi propoziţii) studiate în redactarea unui text, în
 morfo-sintaxã, folosind adecvat      funcţie de intenţionalitatea comunicãrii; exerciţii de aplicare
 semnele ortografice şi de punctuaţie corectã a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare,
                                      subordonare, incidenţã); exerciţii de realizare a expresivitãţii
                                      cu ajutorul semnelor de punctuaţie; exerciţii morfo-sintactice de
                                      exprimare scrisã corectã;
 4.3 sã redacteze un text             - exerciţii de structurare a textului argumentativ (stabilirea
 argumentativ                         problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la
                                      diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi;
                                      motivarea preferinţelor şi a opiniilor)






CONŢINUTURI



    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Unitãţile de conţinut care sunt tipãrite cu aldine constituie noţiuni noi
                          pentru clasa a VIII-a.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    1. Lectura
    1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare).
    1.2. Teoria literarã
    1.2.1. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Relaţiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice. Eul liric.
    1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria.
    1.2.4. Versificaţia. Mãsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). *Versul liber.
    1.2.5. Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic. Opera dramaticã: trãsãturi generale; lecturã de text şi vizionare de spectacol. Specii literare obligatorii: balada popularã, romanul (fragment). *Scrieri SF.
    1.3. Textul
    1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.
    1.3.2. Texte nonliterare: texte publicitare, *ziarul/revista, anecdota, gluma.

    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Se vor selecta 5-7 texte literare de bazã, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în modobligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurtetexte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii aulibertatea sã aleagã texte-suport în mãsurã sã evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2 - 1.2.5 şi 1.3.1.şi 1.3.2. Aceste texte trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstã.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    2. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii
    2.1. Comunicarea oralã
    Situaţia de comunicare monologatã şi dialogatã (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ (argumentarea/susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). Rezumatul oral (actualizare).
    * Se recomandã ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare oralã, sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:
    - susţinerea argumentatã a unui schimb verbal direct;
    - exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;
    - exprimarea şi motivarea unei atitudini/reacţii;
    - prezentarea unor produse realizate individual sau în echipã.
    2.2. Scrierea (actualizare)
    Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date. *Conspectul.
    Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).

    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţionalã sau de altã naturã, de ordonare, de combinare şi detratare didacticã a unitãţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi aprofesorilor. Se recomandã ca abordarea acestor aspecte sã fie corelatã cu studiul textului literar şinonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţã absolut necesarã, mai ales în cazulelementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este cã, în şcoalã, predarea-învãţareava urmãri "limba în funcţiune", în variantele ei oralã şi scrisã, normatã şi literarã, iar nu "limba ca sistemabstract".
    Intereseazã viziunea comunicativ-pragmaticã a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor"cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţionalã şi aplicativã a acestora, în calitatea lor de elemente carecontribuie la structurarea unei comunicãri corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandã, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tipsintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând deortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugereazã ca, înprezentarea problemelor noi, profesorul sã actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de cãtre elevi, având cabazã texte ilustrând limba românã contemporanã şi situaţii de comunicare realã.
    Dimensiunea stilisticã a faptelor de limbã se preconizeazã a fi tratatã la secţiunea consacratã studiuluitextelor literare şi de câte ori profesorul gãseşte soluţia practicã cea mai eficientã.
    Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevãzute de DOOM, ediţia a II-a.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii
    3.1. Noţiuni de sintaxã. Enunţul. Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frazã (actualizare).
    Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.
    3.2. Lexicul (actualizare)
    Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Dinamica vocabularului.
    Mijloacele interne de îmbogãţire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare).
    Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bazã de aplicaţii)*2).
    Mijloacele externe de îmbogãţire a vocabularului. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor.
    Cuvântul şi contextul. Sensul propriu (de bazã şi secundar) şi sensul figurat.
    Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare).
    Paronimele. Pleonasmul.
___________
    *2) Prefixoid - element formativ asemãnãtor cu prefixele recente, care, aşezat înaintea morfemului independent sau a rãdãcinii, dã naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Prefixoidele apar în românã mai ales în formaţii care au model strãin. Sufixoid - element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii dupã model strãin) care dã impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. art. Prefixoid şi Sufixoid, semnate de Angela Bidu-Vrãnceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 401, 519).


    3.3. Noţiuni de foneticã (actualizare). *Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.
    3.4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei.
    3.4.1. Predicatul şi propoziţia subordonatã predicativã.
    Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet.
    Probleme ale acordului (acordul dupã înţeles, acordul prin atracţie).
    Propoziţia subordonatã predicativã.
    3.4.2. Subiectul şi propoziţia subordonatã subiectivã.
    Subiectul (actualizare).
    Propoziţia subordonatã subiectivã. Natura elementului regent al propoziţiei subiective.
    3.4.3. Atributul şi propoziţia subordonatã atributivã.
    Atributul (actualizare).
    Propoziţia subordonatã atributivã. Exerciţii de utilizare corectã a pronumelui relativ care introduce atributiva.
    3.4.4. Complementul direct şi propoziţia subordonatã completivã directã.
    Complementul direct (actualizare). Propoziţia subordonatã completivã directã.
    3.4.5. Complementul indirect şi propoziţia subordonatã completivã indirectã.
    Complementul indirect (actualizare). Propoziţia subordonatã completivã indirectã.
    3.4.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.
    3.4.6.1. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod (actualizare), de cauzã, de scop. Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauzã, de scop.
    3.4.6.2. Propoziţia subordonatã circumstanţialã condiţionalã.
    3.4.6.3. Propoziţia subordonatã circumstanţialã concesivã.
    3.4.6.4. Propoziţia subordonatã circumstanţialã consecutivã.

    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    În prezentarea elementelor de sintaxã a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonatã efectuareaunor exerciţii de contragere şi de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidenţiere a topiciişi a punctuaţiei. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi allocuţiunilor adverbiale corelative în comunicare.
    ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


    STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ









           OBIECTIVE                                CADRU STANDARDE

 1. Dezvoltarea capacitãţii  S.1 Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat
 de receptare a mesajului    şi delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante
 oral
                             S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la
                             semnificaţia mesajului ascultat

 2. Dezvoltarea capacitãţii  S.3 Construirea unui mesaj oral (text narativ, descriptiv,
 de exprimare oralã          informativ şi argumentativ) pe o temã datã în funcţie de
                             diferite situaţii de comunicare

                             S.4 Rezumarea oralã a unui text narativ la prima vedere

                             S.5 Caracterizarea oralã a unui personaj dintr-un text dat

 3. Dezvoltarea capacitãţii  S.6 Desprinderea semnificaţiei globale şi a detaliilor din
 de receptare a mesajului    textele citite
 scris
                             S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

                             S.8 Recunoaşterea procedeelor de expresivitate artisticã şi a
                             comentarea rolului lor într-o operã literarã datã

                             S.9 Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la
                             contextul mesajului scris

                             S.10 Recunoaşterea valorilor expresive ale categoriilor
                             morfologice şi a relaţiilor sintactice dintr-un text dat

 4. Dezvoltarea capacitãţii  S.11 Rezumarea scrisã a unui text narativ la prima vedere
 de exprimare scrisã
                             S.12 Caracterizarea scrisã a unui personaj dintr-un text la
                             prima vedere

                             S.13 Redactarea unui text în care sã se evidenţieze
                             caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unui fragment
                             de text literar dat

                             S.14 Redactarea unor texte cu destinaţie funcţionalã: cerere,
                             scrisoare

                             S.15 Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de
                             despãrţire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare
                             corectã, a regulilor ortografice şi de punctuaţie studiate.





ANEXA 2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ


LIMBA LATINĂ

CLASA A VIII-A

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Limba latinã îşi propune finalitãţi specifice. Demersul didactic urmãreşte, ca, la sfârşitul clasei a VIII-a, elevii:
● sã dobândeascã noţiuni esenţiale referitoare la cultura romanã, cu deschidere spre civilizaţia greco-romanã, fundament al civilizaţiei europene;
● sã-şi asume valorile etice ale Antichitãţii romane, indispensabile propriei dezvoltãri afective şi morale;
● sã dovedeascã practic cunoaşterea unor elemente fundamentale lexicale şi gramaticale, comune limbii latine şi limbii române;
● sã facã asocieri elementare între limba românã şi limbile moderne prin intermediul fondului lor comun (limba latinã ca liant lingvistic);
● sã se familiarizeze cu instrumentele specifice muncii intelectuale: tehnica învãţãrii logice, abordarea criticã a lecturii prin utilizarea unor surse de informare - dicţionare, enciclopedii, fişe de lucru, tabele sinoptice.
Noutatea abordãrii constã în restructurarea conţinuturilor lingvistice pe trei niveluri (A,B,C), nivelul A constituie baza cunoaşterii teoretice a faptelor de limbã, la nivelul B conţinuturile lingvistice sunt utilizate într-o varietate de exerciţii, pe baza unui suport didactic (fişe de lucru, tabele sinoptice), iar la nivelul C, nivel auxiliar, se oferã toate lãmuririle necesare, în vederea rezolvãrii unei sarcini de lucru, a unei aplicaţii de nivel A sau B.
Astfel programa şcolarã de Limba latinã oferã nu numai deschidere interculturalã (conştientizarea apartenenţei limbii române şi a poporului român la fondul istoric, etic şi lingvistic european), dar şi avantajul studiului unei limbi, ale cãrei valenţe aplicative sunt rezultatul abordãrii logice, raţionale a faptelor de limbã.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajelor                           │
│2. Dezvoltarea capacitãţii de producere a mesajelor                           │
│3. Dezvoltarea unor reprezentãri culturale şi a interesului pentru studiul    │
│   limbii latine şi al civilizaţiei greco-romane                              │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajelor






            Obiective de referinţã                            Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va      Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 fi capabil:

 1.1 sã identifice litere, grupuri de litere, - exerciţii de lecturã a unui text în limba latinã de dimensiuni
 sintagme şi enunţuri într-un text scris      reduse;
                                              - exerciţii de familiarizare cu topica limbii latine
 1.2 sã recunoascã elementele de structurã    - exerciţii de identificare a pãrţilor de vorbire şi a
 ale pãrţilor de vorbire studiate             categoriilor gramaticale, comparativ cu limba românã;
 1.3 sã observe într-un text relaţiile        - exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice dintr-un text,
 sintactice esenţiale, prin analogie cu       comparativ cu limba românã
 limba românã, în vederea traducerii




2. Dezvoltarea capacitãţii de producere a mesajelor




            Obiective de referinţã                    Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 2.1 sã pronunţe şi sã scrie corect   - exerciţii de citire viva voce;
 în limba latinã unitãţi lexicale     - exerciţii de scriere a unor unitãţi lexicale, pe baza unui
                                      suport didactic
 2.2 sã traducã oral/scris cuvinte,   - exerciţii de traducere, conform conţinuturilor de nivel A/B
 enunţuri şi scurte texte
 2.3 sã opereze cu elementele         - exerciţii de completare a unor enunţuri lacunare;
 lexicale şi gramaticale studiate,    - exerciţii de alegere dualã/multiplã;
 într-o varietate de exerciţii        - exerciţii de substituire a unor elemente morfematice
                                      - exerciţii de asociere
                                      - exerciţii de comparaţie şi discriminare



3. Dezvoltarea unor reprezentãri culturale şi a interesului pentru studiul limbii latine şi al civilizaţiei greco-romane





            Obiective de referinţã                    Exemple de activitãţi de învãţare

 La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
 va fi capabil:

 3.1 sã valorifice noţiunile          - exerciţii de comparare şi discriminare a unor elemente minimale
 lingvistice şi culturale referitoare de culturã şi civilizaţie, la nivel diacronic;
 la civilizaţia greco-romanã din      - exerciţii de identificare în societatea contemporanã a
 perspectiva contemporaneitãţii       principiilor ordonatoare ale civilizaţiei greco-romane;
                                      - exerciţii lexicale de diverse tipuri: recunoaşterea unor
                                      neologisme de origine latinã în limba românã/ limbile moderne,
                                      identificarea în limba românã a unor cuvinte moştenite, a unor
                                      câmpuri lexicale/familii de cuvinte, pornind de la etimonul latin
                                      etc.
                                      - exerciţii sub formã de joc: joc de rol, joc-concurs etc.



CONŢINUTURI

Conţinuturile plaseazã în centrul interacţiunii educative elevul şi oferã materia pentru actele de limbaj corespunzãtoare câmpurilor referenţiale specificate, formeazã şi dezvoltã capacitatea elevului de a opera cu informaţiile lingvistice şi culturale pluri- sau transdisciplinare.

I. CONŢINUTURI LINGVISTICE







   Descriptor              NIVEL A                        NIVEL B                      NIVEL C

 Relaţia cu      ● vizeazã direct obiectivele ● vizeazã indirect obiectivele  ● sunt conţinuturi care
 obiectivele     cadru/de referinţã           cadru/de referinţã              sprijinã construcţia
                                                                              demersurilor aplicative
 Tip de demers   ● demers teoretic explicit,  ● demers teoretic implicit,     (texte, exerciţii) pentru
                 susţinut de exerciţii/texte  realizat prin îndrumãri şi      elementele de nivel A/B
                 aplicative (conţinuturi      explicaţii ale profesorului, în ● explicarea elementelor
                 declarative şi aplicative)   vederea rezolvãrii unor         de conţinut este completã
                 ● orice conţinut de nivel A  sarcini de lucru                (inclusiv la nivelul
                 trebuie sã aparã mai întâi   ● conţinuturile de nivel B apar traducerii)
                 ca element de nivel B        în texte/exerciţii aplicative

 Suport didactic ● suportul didactic (tabele, ● suportul didactic (tabele,
                 note etc.) nu este la vedere note etc.) se aflã la vedere

 Observaţii      ● presupune cunoaşterea      ● nu presupune memorarea
                 elementelor teoretice şi a   elementelor de conţinut, ci
                 algoritmului de rezolvare a  doar operaţionalizarea lor
                 sarcinilor de lucru


                    NIVEL A                             NIVEL B                     NIVEL C

 Elemente de foneticã: scrierea şi pronunţarea             -             ● elemente necesare pentru
                                                                         coerenţa textelor şi a
 Substantivul                                  Substantivul              aplicaţiilor - prepoziţii,
 ● noţiuni de teorie: forme de bazã, categorii ● declinarea a II-a       conjuncţii, adverbe, adjective
 gramaticale, teme, desinenţe (terminaţii),    ● declinarea a III-a      la grade de comparaţie, verbe
 recunoaştere pe text                          ● elemente lexicale       la alte moduri şi timpuri
 ● declinarea I                                fundamentale              (tema prezentului) etc., dar
                                                                         prezenţa lor în texte/
 Adjectivul                                    Adjectivul                aplicaţii va fi redusã şi
 ● clasificare, forme de bazã, categorii       ● declinarea adjectivelor însoţitã de lãmuriri complete,
 gramaticale, acordul                          (clasele I şi a II-a)     de preferinţã chiar în manual
                                                                         (de exemplu carissima - adj.
 Pronumele                                     Pronumele                 la superlativ, N. sg. fem. =
 ● noţiuni minimale de teorie: clasificare,    ● personal, reflexiv,     cea mai/foarte dragã).
 categorii gramaticale, conform nivelului B    posesiv

 Numeralul
 ● cardinal (1-10) - fãrã declinare
 ● ordinal (1-10) - fãrã declinare
 ● cifrele romane

 Verbul (esse şi verbe regulate)               Verbul (esse şi verbe
 ● noţiuni de teorie: cele patru conjugãri,    regulate)
 forme de bazã, teme verbale (tema             ● indicativul viitor
 prezentului), desinenţe (terminaţii) de
 diateza activã, categorii gramaticale
 ● infinitivul prezent
 ● indicativul prezent şi imperfect
 ● imperativul prezent




N. B. Elementele de conţinut de nivel B nu vor fi tratate în niciun caz ca elemente de nivel A, iar conţinuturile de nivel A trebuie sã aparã cel puţin o datã ca elemente de nivel B (de exemplu, înainte de tratarea teoreticã a verbului este necesar ca elevul sã se familiarizeze cu acest element prin prezenţa lui în texte, aplicaţii etc. - un minim de demers deductiv).

II. CONŢINUTURI TEMATICE DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE
Temele de culturã şi civilizaţie vor prezenta aspecte relevante ale vieţii publice şi private din societatea romanã: familia, şcoala, elemente de mitologie greco-romanã. Se vor evidenţia trãsãturile definitorii ale mentalitãţii romane (pragmatismul, civismul, valorile etice, libertatea responsabilã etc.) care devin principii ordonatoare ale lumii moderne.
Se recomandã ca textele în limba latinã, selectate pentru manuale, sã fie de dimensiuni reduse, accesibile şi atractive, adaptate conţinutului lingvistic şi sã ilustreze, în mãsura posibilului, temele de culturã şi civilizaţie. Aceste teme, conform finalitãţilor propuse, se abordeazã interdisciplinar.
Conţinuturile lingvistice şi tematice vor fi însoţite de ilustraţii adecvate şi completate cu lecturi, informaţii şi aplicaţii în limba românã.

___________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Anexa, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, ANEXA din 7 iulie 2008

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016