Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXA din 4 octombrie 2011  la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor scolare integrate prin care se realizeaza educatia de baza in cadrul programului Twitter Facebook
Cautare document

ANEXA din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor scolare integrate prin care se realizeaza educatia de baza in cadrul programului "A doua sansa" - invatamant primar

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 772 bis din 1 noiembrie 2011


            MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                           LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                                    NIVELUL I

                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa de Limba şi literatura românã pentru Modulul I - A.B.C. este conceputã pentru primul an de studiu al acestei discipline şi este destinatã şcolilor în care se desfãşoarã programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar. Pornind de la particularitãţile elevilor care vor fi cuprinşi în aceastã formã de învãţãmânt, persoane care nu au finalizat ciclul primar, programele şcolare permit:
    ● dobândirea de cunoştinţe, conform potenţialului şi nevoilor acestora;
    ● valorificarea experienţei de viaţã a elevilor;
    ● atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bazã.
    Modelul didactic al predãrii disciplinei Limba şi literatura românã, cel comunicativ-funcţional, care presupune studiul integrat al limbii şi literaturii române din perspectiva pragmaticã a comunicãrii, este unic pentru întregul învãţãmânt obligatoriu şi a fost pãstrat şi în aceastã programã, întrucât permite atingerea finalitãţilor programului "A doua şansã".
    În conceperea programei s-a avut în vederea formularea de obiective, sugerarea unor conţinuturi şi a unor activitãţi de învãţare care conduc în timp la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învãţare, interpersonale, sociale.
    Obiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de Limba şi literatura românã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi sã surprindã în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învãţare. Obiectivele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare. Ele vizeazã în special alfabetizarea acestora.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care, datoritã vârstei, au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţã în diferite contexte ale comunicãrii orale. Ordinea conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi.
    Exemplele de activitãţi de învãţare corespunzãtoare fiecãrui obiectiv de referinţã, deşi sunt similare celor folosite în învãţãmântul de masã şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintã, în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzãtoare vârstelor şi intereselor elevilor. Ele iau în considerare caracteristicile învãţãrii adulţilor (independenţa şi motivaţia învãţãrii, orientarea învãţãrii cãtre scop, relevanţa învãţãrii, aplicabilitatea cunoştinţelor). O parte dintre activitãţile de învãţare propuse în programã permite integrarea în didactica disciplinei Limba şi literatura românã a unor strategii bazate pe TIC şi a resurselor educative ale Internetului care conduc la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitalã a elevilor.
    Aceasta reprezintã o prioritate în educaţie, întrucât creşterea volumului de informaţie, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competenţe care fac posibilã adaptarea flexibilã la schimbãrile rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia şi a Internetului permit îmbunãtãţirea calitãţii învãţãrii prin individualizare şi interactivitate, amelioreazã perspectivele elevilor în materie de muncã, informare şi de stabilire de relaţii sociale. Activitãţile de învãţare care presupun interdisciplinaritatea limbii române cu elemente de TIC sunt marcate în programã prin scriere cursivã.
    Structura modularã a programului "A doua şansã" a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã pentru final de modul, care vor sta la baza elaborãrii testelor de examinare de la finalul modulului.
    Noutatea programei constã în:
    ● reducerea numãrului de ore alocat disciplinei;
    ● existenţa unor conţinuturi alternative (extinderile sunt doar la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã şi pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi de opţiunile elevilor);
    ● introducerea unor exemple de activitãţi de învãţare care sã permitã abordarea integratã a conţinuturilor specifice limbii şi literaturii române şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul fiecãrui modul;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui nume modulului: A.B.C.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã pentru modul;
    ● bibliografie.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil, urmãrindu-se adaptarea ei la ritmul de învãţare al fiecãrui elev.

                           2. OBIECTIVE CADRU


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



            3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã desprindã semnificaţia globalã │- ascultarea şi confirmarea prin coduri │
│a unui mesaj ascultat │ prestabilite a înţelegerii conţinutului unui │
│ │ mesaj ascultat; │
│ │- formularea de rãspunsuri la întrebãri │
│ │ enunţate în diferite contexte cotidiene; │
│ │- formularea de rãspunsuri la întrebãri │
│ │ enunţate pe marginea unui text audiat; │
│ │- recunoaşterea unor enunţuri care nu se │
│ │ potrivesc cu un mesaj ascultat anterior; │
│ │- audierea unor mesaje înregistrate pe CD, │
│ │ casete audio sau a unor înregistãri online; │
│ │- selectarea unor suporturi audio dupã │
│ │ criteriul mesajului global transmis; │
│ │- audierea unor cântece pentru desprinderea │
│ │ mesajului transmis de versurile acestora; │
│ │- executarea unor instrucţiuni simple formulate │
│ │ de cadrul didactic în cadrul unor activitãţi │
│ │ pe computer (urmarea unor instrucţiuni pentru │
│ │ închiderea, deschiderea computerului, de │
│ │ utilizare a mous-ului, jocuri simple pe com- │
│ │ puter care cuprind instrucţiuni verbale etc.).│
│ │ │
│1.2. Sã sesizeze corectitudinea logicã │- sesizarea corectitudinii logice a unui mesaj │
│a unui enunţ audiat │ audiat; │
│ │- selectarea enunţului corect din punct de │
│ │ vedere logic, dintr-o serie de enunţuri date; │
│ │- corectarea mesajelor incorecte din punct de │
│ │ vedere logic; │
│ │- ordonarea cuvintelor pentru obţinerea unor │
│ │ propoziţii corecte din punct de vedere logic; │
│ │- punerea în corespondenţã a conţinutului unui │
│ │ mesaj audiat cu imaginea corespunzãtoare │
│ │ dintr-un document electronic pus la dispoziţie│
│ │ de cadrul didactic. │
│ │ │
│1.3. Sã distingã locul cuvintelor în │- delimitarea cuvintelor dintr-o propoziţie; │
│propoziţie, al silabelor în cuvinte şi │ determinarea poziţiei unui cuvânt într-o │
│al sunetelor în silabe │ propoziţie; │
│ │- despãrţirea în silabe a unor cuvinte; │
│ │- identificarea poziţiei unei silabe într-un │
│ │ cuvânt; │
│ │- identificarea sunetelor din cuvinte (în │
│ │ diferite poziţii: iniţialã, medianã, finalã); │
│ │- exemplificarea de cuvinte care sã îndepli- │
│ │ neascã anumite condiţii (sã înceapã, sã se │
│ │ termine sau sã conţinã un anumit sunet sau │
│ │ silabã); │
│ │- introducerea spaţiului dintre cuvinte scrise │
│ │ contopit, în propoziţii scrise în documente │
│ │ electronice puse la dispoziţie de cadrul │
│ │ didactic. │
│ │ │
│1.4. Sã manifeste atenţie la conţinutul│- audierea unor mesaje înregistrate formulate │
│mesajelor emise de diferiţi │ de persoane diferite; │
│interlocutori │- exerciţii de tipul vorbitor - ascultãtor, │
│ │ vizând formarea comportamentului de ascultãtor│
│ │- formularea de întrebãri pentru lãmurirea │
│ │ unor aspecte neînţelese din mesaje transmise │
│ │ de diferiţi interlocutori; │
│ │- exerciţii de stimulare a atenţiei prin │
│ │ introducerea sau eliminarea unor elemente │
│ │ din mesaj; │
│ │- audierea unor scurte emisiuni online selectate│
│ │ de cadrul didactic la sugestia elevilor. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã pronunţe articulat cuvinte din │- exerciţii şi jocuri de dicţie, frãmântãri de │
│vocabularul activ în cadrul unor │ limbã; │
│enunţuri proprii │- transformarea unor cuvinte dupã modele date; │
│ │- exerciţii de corectare a pronunţiei regionale;│
│ │- exerciţii de reglare a volumului şi vitezei │
│ │ vorbirii; │
│ │- scurte conversaţii online între elevi │
│ │ (folosind programe de tip Skype, Messenger │
│ │ etc.). │
│ │ │
│2.2 Sã formuleze enunţuri logice, │- prezentarea unor obiecte sau activitãţi │
│potrivite unor situaţii familiare │ familiare elevilor; │
│ │- formularea unor enunţuri pe baza unor imagini,│
│ │ folosind cuvinte date sau referitoare la │
│ │ situaţii imaginare; │
│ │- transformarea sau completarea unor enunţuri │
│ │ dupã modele date; │
│ │- formularea de instrucţiuni pentru realizarea │
│ │ unor produse/operaţiuni simple; │
│ │- jocuri pe computer, de exemplu, jocuri mozaic │
│ │ de descoperire a unor cuvinte corespunzãtoare │
│ │ imaginilor, puzzle-uri de cuvinte pentru │
│ │ obţinerea unor enunţuri, "Spânzurãtoarea". │
│ │ │
│2.3. Sã utilizeze formule de salut şi │- prezentarea unor date despre propria persoanã │
│prezentare în situaţii inspirate din │ (în perechi, în faţa unui grup mai numeros); │
│realitate │- jocuri de rol; │
│ │- simulãri ale unor situaţii din viaţa cotidianã│
│ │ în care este necesarã prezentarea unor date │
│ │ despre propria persoanã. │
│ │ │
│2.4. Sã manifeste o atitudine degajatã │- formularea de mesaje potrivite unor situaţii │
│în dialoguri cu diferite persoane │ diferite; │
│ │- jocuri de rol; │
│ │- simulãri ale unor situaţii de comunicare din │
│ │ viaţa cotidianã; │
│ │- utilizarea formulelor de prezentare şi de │
│ │ salut în situaţii diferite; │
│ │- audierea sau vizionarea unor secvenţe audio/ │
│ │ video în care sunt prezentate dialoguri în │
│ │ diferite situaţii de comunicare. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã identifice litere, silabe, │- exerciţii de asociere a sunetului cu litera │
│grupuri de litere, cuvinte şi enunţuri │ (grupul de litere); │
│în textul scris cu litere de tipar şi │- determinarea numãrului de silabe, sunete şi │
│de mânã │ litere ale unui cuvânt; │
│ │- exerciţii pentru lãrgirea câmpului vizual │
│ │ prin identificarea silabelor în structura │
│ │ cuvintelor şi a cuvintelor în structura │
│ │ propoziţiilor; │
│ │- punerea în corespondenţã a cuvântului cu │
│ │ imaginea sau cu obiecte concrete; │
│ │- exerciţii de familiarizare cu poziţia │
│ │ literelor pe tastatura computerului; │
│ │- copieri/transcrieri în documente Microsoft │
│ │ Word deschise de cadrul didactic; │
│ │- recunoaşterea tastelor funcţionale şi a │
│ │ unor iconuri (Microsoft Word, Internet │
│ │ Explorer, Messenger etc.); │
│ │- inserarea de litere şi/sau imagini într-un │
│ │ tabel dintr-un document Word deschis de │
│ │ cadrul didactic; │
│ │- marcarea unor litere, silabe, cuvinte (prin │
│ │ subliniere, schimbarea fontului, a culorii │
│ │ etc.) într-un document Word creat de cadrul │
│ │ didactic. │
│ │ │
│3.2. Sã citeascã în ritm propriu şi cu │- exerciţii de lecturã individualã; │
│voce tare un text scurt │- exerciţii de citire selectivã; │
│ │- exerciţii de citire la prima vedere; │
│ │- exerciţii de citire la prima vedere a unor │
│ │ scurte texte; │
│ │- exerciţii de folosire a cursorului pentru │
│ │ urmãrirea pe monitor a lecturii unui scurt │
│ │ text redactat în Word; │
│ │- exerciţii de citire a unor materiale pe │
│ │ suporturi electronice (computer, telefon). │
│ │ │
│3.3. Sã desprindã semnificaţia globalã │- formularea de întrebãri şi rãspunsuri în │
│a unui scurt text citit │ legãturã cu un text citit; │
│ │- discuţii în grup despre conţinutul unor │
│ │ scurte texte citite; │
│ │- exerciţii de citire dirijatã; │
│ │- exerciţii de prezentare a informaţiilor │
│ │ desprinse dintr-un enunţ sau text citit; │
│ │- exerciţii de discriminare a aspectelor │
│ │ esenţiale de cele neesenţiale dintr-un scurt │
│ │ text citit; │
│ │- exerciţii de reducere a lungimii unor enunţuri│
│ │ scrise într-un document Word pus la dispoziţie│
│ │ de cadrul didactic, prin eliminarea informa- │
│ │ ţiilor neesenţiale (a cuvintelor care prezintã│
│ │ amãnunte nesemnificative), utilizând tastele │
│ │ delete, backspace. │
│ │ │
│3.4. Sã conştientizeze rolul instru- │- prezentarea unor surse tipãrite care furni- │
│mental al cititului │ zeazã informaţii utile, corespunzãtoare │
│ │ intereselor elevilor; │
│ │- exerciţii de "rãsfoire" a unor ziare, reviste,│
│ │ cataloage; │
│ │- exerciţii de prezentare a unor situaţii │
│ │ concrete din viaţa cotidianã în care este │
│ │ necesar cititul (citirea unor instrucţiuni │
│ │ de folosire a unor obiecte sau produse, │
│ │ calitãţile unor produse, termene de garanţie │
│ │ etc.); │
│ │- prezentarea unor informaţii desprinse prin │
│ │ lecturarea independentã a unor scurte texte │
│ │ tipãrite; │
│ │- utilizarea, cu sprijinul cadrului didactic, │
│ │ a motoarelor de cãutare online, cu scopul │
│ │ informãrii pe teme familiare şi de interes. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã scrie corect litere, silabe, │- exerciţii de asociere a sunetului cu litera │
│cuvinte, folosind litere de tipar │ sau grupul de litere; │
│(*litere, silabe, cuvinte care conţin │- exerciţii de reproducere a literelor de tipar;│
│y, k, w, q) │- exerciţii de scriere a cuvintelor folosind │
│ │ litere de tipar; │
│ │- copieri, dictãri, dictãri în perechi; │
│ │- întocmirea unor liste de cuvinte legate de │
│ │ o anumitã temã (liste de cumpãrãturi, nume de │
│ │ prieteni, preferinţe culinare etc.); │
│ │- exerciţii de copiere, scriere, transcriere │
│ │ într-un document electronic creat de cadrul │
│ │ didactic; │
│ │- exerciţii de completare a unor formulare │
│ │ simple. │
│ │ │
│4.2. Sã scrie corect şi lizibil scurte │- exerciţii de copiere a unor enunţuri; │
│propoziţii pe teme familiare │- exerciţii de ordonare a cuvintelor în │
│ │ propoziţii; │
│ │- exerciţii de apreciere a spaţiului dintre │
│ │ cuvinte; │
│ │- exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│ │ greşelilor de scriere; │
│ │- exerciţii de transformare/completare a unor │
│ │ enunţuri dupã modele date; │
│ │- exerciţii de formulare de propoziţii folosind │
│ │ cuvinte sau imagini date; │
│ │- exerciţii de formulare de propoziţii │
│ │ corespunzãtoare unor situaţii prezentate; │
│ │- redactarea la computer de enunţuri potrivite │
│ │ unor imagini existente într-un document │
│ │ electronic pus la dispoziţie de cadrul │
│ │ didactic. │
│ │ │
│4.3. Sã utilizeze corect punctul, │- completarea unor enunţuri cu semnele de │
│*semnul întrebãrii şi scrierea cu │ punctuaţie studiate; │
│majusculã │- modificarea ordinii cuvintelor într-o │
│ │ propoziţie, în vederea exersãrii scrierii cu │
│ │ majusculã a primului cuvânt dintr-un enunţ; │
│ │- formularea de propoziţii enunţiative şi │
│ │ *interogative; │
│ │- copierea/transcrierea unor cuvinte sau a unor │
│ │ substantive proprii, a unor propoziţii │
│ │ enunţiative şi *interogative; │
│ │- exerciţii de utilizare a tastei shift pentru │
│ │ scrierea cu majuscule şi folosirea semnelor de│
│ │ punctuaţie într-un document electronic dat; │
│ │- exerciţii de corectare cu ajutorul compute- │
│ │ rului, a unor propoziţii, texte care conţin │
│ │ erori scrise în documente electronice date. │
│ │ │
│4.4. Sã conştientizeze utilitatea │- exerciţii de simulare a unor situaţii din │
│redactãrii │ viaţa cotidianã (completarea unor formulare); │
│ │- redactarea unor mesaje în scopuri personale; │
│ │- exerciţii de transmitere a unor scurte mesaje │
│ │ scrise (SMS-uri, e-mail, Skype, Messenger │
│ │ etc.), cu ajutorul cadrului didactic. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                        4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Formarea capacitãţii de lecturã
    ● Cartea. Direcţii de orientare în materialul tipãrit - cartea, *ziarul, *revista.
    ● Literele de tipar mari şi mici ale alfabetului. *Literele K, Q, W, Y.
    ● Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).
    ● Citirea cuvintelor.
    ● Citirea propoziţiilor enunţiative şi interogative (fãrã folosirea terminologiei).
    ● Textul. Titlul unui text. Citirea textelor.

    Notã: Pentru exersarea citirii se recomandã folosirea unor scurte texte distractive sau cu caracter informativ.

    2. Formarea capacitãţii de comunicare

    Comunicarea oralã
    Comunicarea - schimb de informaţii între oameni.
    Formularea mesajului oral
    ● Cuvântul - element de comunicare; pronunţarea articulatã a cuvintelor din vocabularul activ.
    ● Propoziţia - formularea de propoziţii logice (fãrã terminologie).
    ● Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogrative (fãrã terminologie).
    ● Dialogul - convorbirea între douã sau mai multe persoane; utilizarea formulelor de salut şi prezentare în situaţii formale şi nonformale; dialoguri pe teme familiare.

    Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    ● Literele mari şi mici de tipar *şi/sau de mânã ale alfabetului. *Literele K, Q, W, Y.
    ● Despãrţirea în silabe a cuvintelor (dupã auz).
    ● Scrierea cu litere de tipar *şi/sau de mânã.
    ● Respectarea spaţiului dintre cuvinte.
    ● Poziţionarea datei şi a titlului unui text.
    ● *Scrierea funcţionalã: date personale în formulare simple (nume, prenume, adresã, numele pãrinţilor, copiilor, adresã de e-mail etc.).

    Ortografie
    ● Scrierea ortograficã a cuvintelor.
    ● Scrierea grupurilor de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).
    ● Scrierea cu majusculã la începutul propoziţiilor şi a substantivelor proprii (fãrã terminologie).

    Punctuaţie
    Semne de punctuaţie: punctul, *semnul întrebãrii.

    Notã: Pentru însuşirea şi exersarea scrisului se pot folosi caiete tip II sau dictando.

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii
    ● Propoziţia. Cuvântul. Silaba.
    ● Sunetul - litera.

                       5. SUGESTII METODOLOGICE

    Nu trebuie uitat nicio clipã cã participanţii la cursurile din cadrul programului "A doua şansã" sunt persoane care nu au frecventat şcoala sau care au pãrãsit-o în condiţii şi din motive diferite. Responsabilitatea cadrelor didactice este deosebitã, întrucât ele trebuie sã previnã un nou abandon şcolar şi, mai mult decât atât, sã-i determine, sã-i motiveze pe cursanţi sã acumuleze cunoştinţe şi sã-şi formeze deprinderi de folosire corectã a limbii române. La nivel atitudinal, se va urmãri conştientizarea elevilor asupra utilitãţii cititului, scrierii şi comunicãrii orale în rezolvarea problemelor cotidiene. Pentru a face mai agreabil şi, în acelaşi timp, pentru a optimiza procesul de învãţare, cadrul didactic trebuie sã utilizeze urmãtoarele strategii:
    ● proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidianã a elevilor;
    ● trezirea interesului pentru conţinut, prin relevarea aplicabilitãţii şi funcţionalitãţii învãţãrii;
    ● raportarea învãţãrii la alte discipline de studiu, în sensul abordãrii unor teme transdisciplinare.
    Interesul elevilor pentru studiul limbii române se poate cultiva numai prin dezvãluirea "secretelor" acesteia în raport cu posibilitatea aplicãrii şi utilitatea cunoştinţelor noi în viaţa cotidianã, aşa încât, cadrul didactic trebuie sã gãseascã modalitãţi prin care sã-i ajute pe elevi sã înţeleagã scopurile unei sarcini anume, motivele pentru care au fost alese, cum şi când pot folosi cunoştinţele şi deprinderile dobândite. Elevii trebuie sã înţeleagã cã citirea, scrierea, vorbirea şi ascultarea sunt instrumente care îi ajutã sã fie persoane eficiente în comunicare.
    Strategiile didactice care urmeazã a fi folosite trebuie sã cuprindã metode de învãţare activã specifice adulţilor (învãţarea pe bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz), precum şi strategii didactice tradiţionale, întrucât este de anticipat cã aceşti elevi sunt la începutul formãrii deprinderilor de muncã intelectualã şi ar putea întâmpina dificultãţi în adaptarea la "viaţa şcolarã".
    Modulul I îşi propune alfabetizarea elevilor şi va fi precedatã de o scurtã perioadã prealfabetarã (10-12 ore).
    Pentru etapa prealfabetarã, cadrul didactic trebuie sã aibã în vedere faptul cã în program pot fi cuprinşi elevi care pronunţã incorect cuvintele uzuale şi care vor avea tendinţa sã pãstreze aceste greşeli şi în exprimarea scrisã, care nu stãpânesc deprinderea de a comunica oral prin propoziţii, care au ticuri sau paraziţi în vorbire. În aceastã situaţie, sunt necesare exerciţii variate, în contexte multiple, deoarece renunţarea la vechile deprinderi în favoarea formãrii altora noi necesitã timp şi efort sporit în comparaţie cu învãţarea în situaţia şcolarului mic. Prin urmare, se va pune accent pe pronunţarea articulatã a cuvintelor şi pe dezvoltarea auzului fonematic. Metoda analizei şi sintezei fonetice se va aplica în situaţii de învãţare adaptate experienţei, nevoilor şi intereselor grupului ţintã, ca de exemplu: convorbiri pe bazã de imagini reprezentând mediul apropiat, povestiri ale unor întâmplãri din viaţa personalã, simulãri ale unor situaţii reale sau imaginate, dialoguri formate din 3-4 replici.
    Simultan se vor determina şi exersa deprinderile de utilizare a instrumentelor de scris, capacitatea de orientare în spaţiul de scriere şi de citire, se vor testa eventualele deprinderi de scriere a literelor de mânã şi de tipar.
    În aceastã etapã, se vor organiza activitãţi care urmãresc corectarea deficienţelor de exprimare oralã, se vor corela şi fixa cunoştinţele pe care elevii le-au dobândit din experienţa personalã sau de la alte discipline de studiu, se vor forma deprinderi de activitate independentã şi de grup, se vor forma şi dezvolta deprinderile de a acţiona ordonat şi de a respecta normele şcolare.
    Cadrele didactice vor avea în vedere şi deprinderile elevilor de a utiliza noile tehnologii informatice şi comunicaţionale, întrucât, conform noului plan cadru pentru programul "A doua şansã"● învãţãmânt primar, sãptãmânal se vor organiza activitãţi în care alfabetizarea elevilor se va realiza prin utilizarea de instrumente ale TIC.
    La sfârşitul perioadei prealfabetare se aşteaptã ca elevii sã înregistreze progrese în ceea ce priveşte:
    - pronunţarea corectã a cuvintelor uzuale;
    - sesizarea sunetelor din cuvintele cunoscute formate din 2-3 silabe, fãrã diftongi sau triftongi şi aglomerãri de consoane;
    - folosirea corectã a instrumentelor de scris şi orientarea în spaţiul de scris şi de citit;
    - formularea oralã de propoziţii;
    - susţinerea unui dialog din 3-4 replici;
    - utilizarea computerului, prin:
    ● identificarea componentelor de hardware: monitor, tastaturã, imprimantã, mouse;
    ● utilizarea echipamentelor de intrare: tastaturã, mouse, microfon, boxe, camerã web;
    ● localizarea şi utilizarea tastelor return, enter, shift, a sãgeţii de deplasare şi a tastelor alfanumerice.
    Cadrele didactice vor avea în vedere faptul cã utilizarea elementelor de TIC în orele de Limba şi literatura românã, reprezintã un procedeu pentru atingerea obiectivelor cadru, şi nu un scop în sine. Astfel, competenţele digitale ale elevilor nu vor fi evaluate.
    Alfabetizarea propriu-zisã se va realiza dupã ritmul individual al fiecãrui elev. Se va urmãri ca absolvenţii modulului sã fie capabili sã citeascã şi sã scrie litere, cuvinte şi propoziţii. Predarea citit-scrisului se va face integrat, dupã etapele cunoscute, îmbinându-se metodele clasice cu cele moderne.
    Cadrele didactice vor organiza tipuri de activitãţi care sã permitã însuşirea cititscrisului concomitent şi complementar cu alfabetizarea digitalã a elevilor. Astfel, aceştia vor fi familiarizaţi cu operaţii fundamentale specifice TIC şi cu modalitãţi de aplicare a acestora în situaţii cotidiene. În acest sens, cadrele didactice vor propune aplicaţii care sã permitã:
    ● utilizarea tastaturii computerului pentru scrierea unor litere, cuvinte, enunţuri într-un document electronic pus la dispoziţie de cadrul didactic;
    ● ştergerea caracterelor, folosind tastele delete, backspace, spacebar, folosirea tastei shift pentru scrierea cu majusculã şi folosirea semnelor de punctuaţie;
    ● utilizarea elementarã a programelor de comunicare instantanee (Messenger, Skipe) cu ajutorul cadrului didactic;
    ● accesarea unor site-uri care prezintã informaţii de interes pentru elevi.
    Dat fiind timpul redus destinat însuşirii literelor, în conţinuturile învãţãrii au fost introduse ca extinderi literele care au o frecvenţã redusã în scrierea şi citirea în limba românã (k, q, y, w), astfel încât perioada alfabetarã se va putea prelungi pânã în al doilea modul.
    Pentru o mai bunã desfãşurare a activitãţii didactice este recomandabilã structurarea sistemelor de lecţii în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).
    În perioada alfabetarã, în cadrul unui bloc pot fi predate mai multe litere diferite, întrucât atât pentru citire, cât şi pentru scriere se pot folosi numai litere de tipar. În situaţia în care printre elevi existã persoane care au deja deprinderi elementare de scriere cu litere de mânã şi/sau manifestã dorinţa de a utiliza aceastã scriere, cadrul didactic va lucra diferenţiat şi îi va sprijini în acest sens, exploatând resursele temporale oferite de orele de consultaţii, prevãzure în planul cadru. Ordinea în care sunt predate literele este la latitudinea cadrului didactic.
    Exersarea citirii va avea ca suport materiale tipãrite care corespund intereselor elevilor (de exemplu: ambalaje ale unor produse, instrucţiuni de folosire a unor obiecte, anunţuri, scurte articole din reviste, programe TV, versurile unor cântece etc.), precum şi materiale scrise pe suporturi electronice, în diferite formate.
    Proiectarea activitãţilor trebuie sã fie astfel realizatã, încât sã asigure atingerea standardelor curriculare de performanţã propuse la finalul modulului.
    Evaluarea, ca o componentã principalã a procesului de învãţãmânt, trebuie sã constituie o sursã de informaţie pentru planificarea activitãţii ulterioare, o recunoaştere a progresului elevilor. Evaluarea trebuie sã fie permanentã, adecvatã obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.
    La clasã pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientã, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu:
    a) Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentelor elevilor în activitãţi desfãşurate individual sau pe grupe.
    Observaţiile formale, informale sau cumulate oferã cadrelor didactice o imagine clarã asupra deprinderilor şi capacitãţilor fiecãrui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie sã fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Existã mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând:
    ● consemnarea unor evenimente;
    ● liste de verificare;
    ● inventare;
    ● fotografii;
    ● înregistrãri audio.
    b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuã, în care itemii sã solicite: rãspunsuri scurte, rãspunsuri la alegere, rãspunsuri în pereche, rãspunsuri cu alegere multiplã, formularea de propoziţii, copieri, dictãri, integrate în lecţia propriu-zisã ca moment cãruia i se vor aloca 10-15 minute.
    c) Activitãţi practice în care se utilizeazã informaţiile dobândite şi sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (alcãtuirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor "cãrţi", afişe, participarea la interviuri etc.).
    d) Proiecte tematice de învãţare individualã pe teme de interes comun sau de interes personal, care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora sã se realizeze pe baza unor criterii ce au fost negociate în prealabil cu elevii.
    e) Autoevaluarea permite elevilor sã-şi aprecieze propriul progres, sã devinã conştienţi de procesul şi produsul învãţãrii şi sã-şi asume responsabilitãţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.
    f) Interevaluarea ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învãţare.
    g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantã a evaluãrii sumative, poate cuprinde:
    ● fişe de muncã individualã;
    ● proiecte de învãţare independentã sau de grup;
    ● teste de autoevaluare şi interevaluare;
    ● fişã individualã de citire;
    ● grile de observaţii în activitãţile individuale sau pe grupe;
    ● produse finite realizate;
    ● fotografii ale proiectelor şi activitãţilor;
    ● înregistrãri audio şi video.
    La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi scris şi oral/practic, confom standardelor curriculare de performanţã specificate în programã.

               6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    ● Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat.
    ● Identificarea dintr-un enunţ oral a cuvintelor, silabelor şi literelor care îl compun.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    ● Pronunţarea clarã, precisã şi articulatã a enunţurilor.
    ● Formularea unor scurte enunţuri logice potrivite unor situaţii date.
    ● Utilizarea în comunicare a formulelor de salut şi prezentare.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    ● Asocierea corectã a formei cuvintelor cu sensul lor.
    ● Citirea corectã, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunţuri.
    ● Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaţiile esenţiale din enunţuri citite independent.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    ● Copierea corectã şi lizibilã a unor enunţuri.
    ● Scrierea corectã dupã dictare a propoziţiilor enunţiative.
    ● Redactarea unor propoziţii enunţiative cu respectarea regulilor ortografice studiate

                               7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Limba şi literatura românã - programã şcolarã pentru clasele I şi a II-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.
    2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curricularã Limbã şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, Step by Step, un program pentru copii şi familii. Predarea orientatã dupã necesitãţile copilului, C.E.D.P., Step by Step - România.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Mihaela Bucinschi
    Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 36, "Ionel Teodoreanu", Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti
    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


            MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                           LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al II-lea

                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                    nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa şcolarã pentru disciplina Limba şi literatura românã este destinatã modulului al doilea pentru şcolile în care se desfãşoarã programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar. Pornind de la particularitãţile elevilor care vor fi cuprinşi în aceastã formã de învãţãmânt, tineri care nu au fost înscrişi sau care au abandonat şcoala în timpul ciclului primar, programa şcolarã permite:
    ● dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;
    ● valorificarea experienţei de viaţã a elevilor;
    ● atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bazã.
    Modelul didactic al predãrii disciplinei Limba şi literatura românã, cel comunicativ - funcţional, care presupune studiul integrat al limbii şi literaturii române, din perspectiva pragmaticã a comunicãrii, este unic pentru întregul învãţãmânt obligatoriu şi a fost pãstrat şi în aceastã programã, întrucât permite atingerea finalitãţilor programului "A doua şansã".
    În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activitãţi de învãţare care conduc la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învãţare, interpersonale, sociale.
    Obiectivele cadru pentru modulul al II-lea sunt aceleaşi ca în programa de Limba şi literatura românã destinatã învãţãmântului de masã, pentru clasa a II-a. Acestea sunt menţinute şi în urmãtoarele douã module.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi sã surprindã în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învãţare, avându-se în vedere durata scurtã a unui an de studiu în programul "A doua şansã"- învãţãmânt primar. Ele asigurã continuitatea cu modulul nivelului I, intitulat "A.B.C.", vor fi dezvoltate în modulele ce urmeazã şi conduc la formarea şi dezvoltarea deprinderilor de vorbire şi ascultare, de citit şi scris.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi sunt abordate în spiralã. Ele sunt accesibile elevilor, care, datoritã vârstei, au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite, au acumulat experienţã în domeniul comunicãrii orale şi au deprinderi elementare de citit - scris. În acest modul, prin conţinuturile propuse, se urmãreşte continuarea perioadei alfabetare şi parcurgerea celei postalfabetare. Ordinea conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului ţintã, dar şi de cele individuale, în acord cu caracteristicile comunitãţii din care fac parte elevii.
    Activitãţile de învãţare oferite drept sugestii permit exersarea, aprofundarea şi dezvoltarea achiziţiilor anterioare ale elevilor, însuşirea de noi cunoştinţe de limba românã, precum şi dezvoltarea unor competenţe digitale elementare, prin modalitãţi de învãţare specifice adulţilor. O parte dintre activitãţile de învãţare propuse în programã permit integrarea în didactica disciplinei Limba şi literatura românã a unor strategii bazate pe TIC şi a resurselor educative ale Internetului, care conduc în timp la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitalã a elevilor. Aceasta reprezintã o prioritate în educaţie, întrucât creşterea volumului de informaţie, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competenţe care fac posibilã adaptarea flexibilã la schimbãrile rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia şi a Internetului permit îmbunãtãţirea calitãţii învãţãrii prin individualizare şi interactivitate, amelioreazã perspectivele elevilor în materie de muncã, informare şi de stabilire de relaţii sociale. Activitãţile de învãţare care presupun interdisciplinaritatea limba românã cu elemente de TIC sunt marcate în programã prin scriere cursivã.
    Structura modularã a programului a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã pentru modul. Acestea permit elaborarea unor probe de evaluare (oralã, scrisã şi activitate practicã) prin care sã fie stabilit nivelul real al pregãtirii elevilor şi, în funcţie de care, sã se recunoascã absolvirea acestui modul sau, dimpotrivã, sã se impunã reluarea cursurilor într-un modul inferior.
    Noutatea programei constã în:
    ● reducerea numãrului de ore alocat disciplinei;
    ● existenţa unor conţinuturi alternative (extinderile pot fi abordate selectiv, în funcţie de interesele şi nevoile individuale ale elevilor);
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui nume modulului: Vorbim, scriem româneşte.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil, urmãrindu-se adaptarea ei la ritmul de învãţare al fiecãrui elev.

                     2. OBIECTIVE CADRU


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



         3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã desprindã informaţiile │- sesizarea elementelor semnificative ale │
│esenţiale dintr-un mesaj ascultat │ unui mesaj ascultat; │
│ │- formularea de întrebãri pentru lãmurirea │
│ │ înţelesului unor mesaje ascultate; │
│ │- stabilirea valorii de adevãr a unor afirmaţii │
│ │ formulate în legãturã cu conţinutul unor │
│ │ mesaje ascultate; │
│ │- audierea unor fragmente de emisiuni radio │
│ │ online care conţin informaţii accesibile │
│ │ elevilor. │
│ │ │
│1.2. Sã sesizeze schimbarea semnifica- │- selectarea enunţului corect dintr-o serie de │
│ţiei mesajului transmis, ca urmare a │ enunţuri formulate oral; │
│modificãrii intonaţiei │- semnalarea prin coduri prestabilite a │
│ │ greşelilor de exprimare în enunţuri formulate │
│ │ de interlocutori; │
│ │- exerciţii de schimbare a intonaţiei unui │
│ │ enunţ, cu sau fãrã schimbarea sensului │
│ │ mesajului transmis; │
│ │- audierea unor texte în lectura unor actori │
│ │ români celebri, a unor fragmente de teatru │
│ │ radiofonic. │
│ │ │
│1.3. Sã sesizeze cuvintele necunoscute,│- exerciţii de formulare de întrebãri pentru │
│care împiedicã înţelegerea mesajului │ stabilirea sensului cuvintelor necunoscute; │
│audiat │- exerciţii de identificare şi semnalare a │
│ │ cuvintelor necunoscute dintr-un mesaj receptat;│
│ │- audierea unor scurte emisiuni pe teme de │
│ │ interes pentru elevi în care sunt utilizate │
│ │ cuvinte mai puţin familiare elevilor │
│ │ (documentare, emisiuni distractive, emisiuni │
│ │ pe teme de sãnãtate etc.); │
│ │- identificarea sensului cuvintelor necunoscute,│
│ │ utilizând DEX - online. │
│ │ │
│1.4. Sã asculte cu atenţie mesajele │- exerciţii de ascultare a dialogurilor pe teme │
│transmise de diferiţi interlocutori în │ familiare şi de interes comun; │
│situaţii diverse │- formularea de întrebãri pentru aflarea unor │
│ │ informaţii de interes propriu; │
│ │- exerciţii de tipul vorbitor-ascultãtor, vizând│
│ │ formarea comportamentului de ascultãtor activ;│
│ │- exerciţii de identificare a enunţurilor │
│ │ "intruse", care nu au legãturã sub raportul │
│ │ conţinutului cu un mesaj audiat; │
│ │- audierea unor "colaje" de mesaje înregistrate │
│ │ de persoane cunoscute, cu scopul identificãrii│
│ │ vorbitorului şi a conţinutului mesajului │
│ │ transmis. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã pronunţe articulat mesaje, │- exerciţii de reproducere a unor enunţuri cu │
│folosind intonaţia corespunzãtoare │ accent pe pronunţia clarã şi articulatã; │
│conţinutului acestora │- exerciţii de schimbare a topicii unor │
│ │ enunţuri cu sau fãrã schimbarea înţelesului │
│ │ acestora; │
│ │- exerciţii de pronunţie corectã a cuvintelor │
│ │ care conţin aglomerãri de consoane sau │
│ │ litera X, sau a unor neologisme întâlnite în │
│ │ situaţii cotidiene; │
│ │- exerciţii de schimbare a sensului unui enunţ │
│ │ prin schimbarea intonaţiei; │
│ │- înregistrarea unor secvenţe de lecturã; │
│ │- conversaţii online, folosind programe de │
│ │ comunicare de tip Skype sau Messenger. │
│ │ │
│2.2. Sã îmbine enunţuri în mesaje │- exerciţii de construire a unor enunţuri │
│proprii, corespunzãtoare unor situaţii │ corespunzãtoare unor situaţii reale sau │
│date │ fictive date; │
│ │- exerciţii de obţinere a unor mesaje coerente │
│ │ prin ordonarea unor enunţuri date; │
│ │- ordonarea unor enunţuri scrise în casete text │
│ │ pentru obţinerea unor texte coerente, folosind│
│ │ mouse-ul (tehnica Drag & Drop), într-un │
│ │ document realizat de cadrul didactic. │
│ │ │
│2.3. Sã utilizeze formule uzuale de │- exerciţii de recunoaştere a formulelor de │
│iniţiere, menţinere şi încheiere a unor│ iniţiere şi de încheiere a unor dialoguri în │
│dialoguri pe teme familiare │ situaţii diferite; │
│ │- exerciţii de selecţie, din mai multe variante,│
│ │ a formulei potrivite de iniţiere sau încheiere│
│ │ a unui dialog, într-o situaţie datã; │
│ │- simulãri ale unor situaţii diferite din viaţa │
│ │ cotidianã care necesitã folosirea formulelor │
│ │ uzuale de iniţiere şi încheiere a dialogului. │
│ │- completarea cu mesaje potrivite a situaţiilor │
│ │ ilustrate în secvenţele unor benzi desenate │
│ │ dintr-un document realizat de cadrul didactic;│
│ │- vizionarea unor secvenţe înregistrate care │
│ │ conţin dialoguri în diferite situaţii │
│ │ cotidiene. │
│ │ │
│2.4. Sã iniţieze dialoguri pe teme │- dialoguri pe teme de interes comun grupului; │
│familiare │- activitãţi de exprimare a propriei pãreri în │
│ │ legãturã cu un anumit fapt sau atitudine a │
│ │ unei persoane; │
│ │- jocuri de rol; │
│ │- organizarea unor momente de "ştiri" ale zilei;│
│ │- înregistrarea pe reportofon a unor │
│ │ "interviuri" cu personalitãţi locale, membri │
│ │ ai comunitãţii, colegi etc. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã identifice litere, silabe, │- exerciţii de lãrgire a câmpului vizual prin │
│grupuri de litere, cuvinte şi enunţuri │ identificarea silabelor în cuvinte, sau prin │
│în textul scris cu litere de tipar │ identificarea cuvintelor în structura │
│şi/sau*de mânã │ propoziţiilor; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a cuvintelor care │
│ │ se repetã într-un text; │
│ │- exerciţii de citire globalã a unor cuvinte în │
│ │ enunţuri repetitive; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a literelor cu │
│ │ frecvenţa cea mai mare într-un şir de cuvinte │
│ │ date; │
│ │- exerciţii de delimitare a cuvintelor scrise │
│ │ contopit în enunţuri, în documente electronice│
│ │ realizate de cadrul didactic, folosind tasta │
│ │ spacebar; │
│ │- marcarea cu ajutorul computerului a cuvintelor│
│ │ /enunţurilor repetitive (prin utilizarea │
│ │ opţiunilor din bara de instrumente:subliniere,│
│ │ schimbare de font etc.) într-un text pregãtit │
│ │ de cadrul didactic. │
│ │ │
│3.2. Sã citeascã corect un text scurt, │- exerciţii de citire independentã; │
│respectând intonaţia potrivitã semnelor│- exerciţii de citire selectivã; │
│de punctuaţie învãţate │- exerciţii de citire în lanţ; │
│ │- exerciţii de citire a cuvintelor pe silabe; │
│ │- exerciţii de citire integralã a cuvintelor cu │
│ │ utilizare frecventã; │
│ │- exerciţii de citire independentã (în şoaptã, │
│ │ în gând sau cu voce tare); │
│ │- exerciţii de citire a unor slide-uri realizate│
│ │ de cadrul didactic în Power Point (slide show │
│ │ cu timp limitat de expunere a slide-urilor). │
│ │ │
│Sã desprindã informaţiile esenţiale │- exerciţii de citire selectivã; │
│dintr-un scurt text citit │- exerciţii de identificare a informaţiilor │
│ │ esenţiale dintr-un text citit; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a personajelor │
│ │ unui text citit; │
│ │- exerciţii de ordonare a întâmplãrilor │
│ │ prezentate într-un text narativ de micã │
│ │ întindere; │
│ │- exerciţii de inserare într-un document Word a │
│ │ unor imagini semnificative pentru conţinutul │
│ │ unui text citit; │
│ │- exerciţii de eliminare/marcare prin shading │
│ │ /schimbarea fontului unor pãrţi din enunţ │
│ │ care exprimã informaţii neesenţiale. │
│ │ │
│3.3. Sã manifeste curiozitate pentru │- rãsfoirea unor reviste, enciclopedii, ziare, │
│lecturã │ cãrţi; │
│ │- exerciţii de stimulare a curiozitãţii pentru │
│ │ lecturã prin prezentarea pe scurt a unor │
│ │ informaţii care se desprind dintr-un text │
│ │ tipãrit; │
│ │- exerciţii de citire a unor versuri; │
│ │- organizarea unei minibiblioteci; │
│ │- verificarea veridicitãţii unor informaţii │
│ │ prin consultarea mai multor surse (TV, │
│ │ ziare, site-uri); │
│ │- utilizarea Internetului pentru documentare │
│ │ pe teme de interes. │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



┌───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã scrie corect litere, silabe, │- exerciţii de scriere dupã model a unor │
│cuvinte şi enunţuri (inclusiv literele │ litere, silabe, cuvinte; │
│y, k, q, w şi grupuri de litere) │- exerciţii de transcriere şi copiere a unor │
│ │ cuvinte şi propoziţii; │
│ │- exerciţii de apreciere corectã a spaţiului │
│ │ dintre cuvinte; │
│ │- exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│ │ greşelilor, de scriere dupã modele date; │
│ │- formularea de enunţuri potrivite unor │
│ │ imagini sau situaţii date; │
│ │- transcrieri, dictãri în documente Word; │
│ │- utilizarea instrumentelor de verificare a │
│ │ corectitudinii scrierii într-un document Word;│
│ │- transmiterea de SMS, mesaje scrise pe │
│ │ Messenger, Skype sau e-mail. │
│ │ │
│4.2. Sã formuleze în scris enunţuri, │- exerciţii de completare a unor propoziţii, │
│folosind cuvinte noi sau mai puţin │ folosind cuvântul cel mai potrivit dintr-un │
│cunoscute │ şir de cuvinte date; │
│ │- exerciţii de determinare a sinonimelor şi │
│ │ antonimelor unui cuvânt dat (fãrã utilizarea │
│ │ terminologiei); │
│ │- exerciţii de integrare a cuvintelor noi în │
│ │ enunţuri proprii; │
│ │- utilizarea dicţionarelor online; │
│ │- realizarea cu ajutorul unui procesor de text │
│ │ a unui minidicţionar (utilizarea funcţiei │
│ │ Sort, pentru ordonare alfabeticã); │
│ │- elaborarea de afişe, reclame, anunţuri, │
│ │ prin inserarea de texte şi imagini în │
│ │ documente Word. │
│ │ │
│4.3. Sã utilizeze corect semnul │- exerciţii de completare a unor enunţuri cu │
│întrebãrii, semnul exclamãrii şi* │ semnele de punctuaţie studiate; │
│linia de dialog │- exerciţii de motivare a folosirii semnelor de │
│ │ punctuaţie într-un enunţ; │
│ │- exerciţii de formulare a unor enunţuri care │
│ │ sã conţinã semnele de punctuaţie studiate; │
│ │- copieri, transcrieri, dictãri; │
│ │- inserarea semnelor de punctuaţie într-un │
│ │ document Word dat (prin utilizarea tastei │
│ │ shift). │
│ │ │
│4.4. Sã redacteze un text, respectând │- exerciţii de transcriere, cu accent pe │
│poziţia datei, a titlului şi *scrierea │ plasarea corectã a datei şi a titlului; │
│cu alineat │- exerciţii de diferenţiere a aşezãrii în paginã│
│ │ a unor texte tipãrite (carte, revistã, ziar, │
│ │ afiş); │
│ │- exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│ │ greşelilor de aşezare în paginã; │
│ │- transcrierea sau redactarea unor texte cu │
│ │ ajutorul computerului, cu respectarea │
│ │ aşezãrii în paginã (utilizând tastele tab şi │
│ │ alinierea centratã). │
│ │ │
│4.5. Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de completare de rebusuri sau │
│redactarea scrisã │ integrame; │
│ │- exerciţii de completare a unor jurnale ale │
│ │ clasei sau personale; │
│ │- completarea de chestionare, formulare cu date │
│ │ personale (online sau pe suport de hârtie). │
└───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                     4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Formarea capacitãţii de lecturã
    ● Cartea (paginã, filã, copertã).
    ● Alfabetul limbii române (inclusiv K, Q, W, Y). Ordinea literelor în alfabet.
    ● Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin X.
    ● Citirea cuvintelor şi a propoziţiilor scrise cu litere de tipar şi *de mânã.
    ● Citirea textelor scurte (120 de cuvinte).
    ● Textul nonliterar: cu caracter informativ: reclama, anunţul, afişul.

    2. Formarea capacitãţii de comunicare
    Comunicarea oralã
    ● Comunicarea. Elementele comunicãrii orale (vorbitor, ascultãtor, mesaj); factori perturbatori ai comunicãrii.
    ● Formularea mesajului oral.
    ● Dialogul - formule de iniţiere, menţinere şi încheiere a unui dialog; formularea de întrebãri şi rãspunsuri în situaţii familiare şi pentru solicitarea de informaţii suplimentare.
    ● Cuvântul - cuvinte cu sens opus; cuvinte cu sens asemãnãtor.
    ● Propoziţia - intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative (fãrã terminologie).

    Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    ● Literele mari şi mici ale alfabetului. Literele K, Q, W, Y.
    ● Scrierea cuvintelor şi propoziţiilor.
    ● Respectarea spaţiului dintre cuvinte în scrierea cu litere de tipar şi *de mânã.
    ● Respectarea poziţiei datei, a titlului; *scrierea cu alineat a liniei de dialog.
    ● Scrierea funcţionalã: bilet, *SMS, *e-mail.

    Ortografie
    ● Scrierea corectã a grupurilor mp, mb în cadrul cuvintelor.
    ● Scrierea corectã a cuvintelor care conţin x.
    ● Scrierea cuvintelor care conţin â şi î, *scrierea cu î în interiorul cuvântului.

    Punctuaţie
    ● Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, *linia de dialog.

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii
    ● Lexicul - Cuvântul. Sensul cuvintelor.
    ● Noţiuni de foneticã - Sunetul şi litera.
    ● Alfabetul limbii române. Ordinea literelor în alfabet.

                        5. SUGESTII METODOLOGICE

    Nu trebuie uitat nicio clipã cã participanţii la cursurile din cadrul programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar sunt persoane care au pãrãsit şcoala în condiţii şi din motive diferite.
    Pentru a preveni un nou abandon şcolar, este recomandat ca în orele de consiliere, prin discuţii libere, cadrul didactic sã afle motivele pentru care elevii au reluat studiile, sã identifice interesele şi nevoile lor personale, pentru ca, în funţie de acestea, sã-şi orienteze demersul didactic şi sã elaboreze programe individuale de intervenţie.
    Cadrele didactice vor identifica strategii didactice care sã-i determine, sã-i motiveze pe elevi sã acumuleze cunoştinţe şi sã-şi formeze deprinderi de folosire corectã a limbii române, în conformitate cu aşteptãrile acestora. Pentru a face mai agreabil şi, în acelaşi timp, pentru a optimiza procesul de învãţare, cadrul didactic va avea în vedere:
    ● proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţele cotidiene ale elevilor;
    ● trezirea interesului pentru conţinut prin relevarea aplicabilitãţii şi funcţionalitãţii învãţãrii;
    ● abordarea integratã a conţinuturilor;
    ● utilizarea la maximum a resursei temporal;
    ● raportarea învãţãrii la alte discipline de studiu, în sensul abordãrii unor teme transdisciplinare;
    ● utilizarea unor strategii interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare.
    Interesul elevilor pentru studiul limbii române se poate cultiva numai prin dezvãluirea "secretelor" acesteia în raport cu posibilitatea aplicãrii şi utilitatea cunoştinţelor noi în viaţa cotidianã, aşa încât cadrul didactic trebuie sã gãseascã modalitãţi prin care sã-i ajute pe aceştia sã înţeleagã scopurile unei sarcini anume, motivele pentru care au fost alese, cum şi când pot folosi ceea ce au dobândit. Elevii trebuie sã utilizeze citirea, scrierea, vorbirea şi ascultarea ca instrumente care îi ajutã sã fie persoane eficiente în interacţiunile interpersonale.
    Cadrele didactice care vor preda în acest program vor avea sarcina de a rafina limbajul utilizat de elevi, precum şi acţiunile lor, astfel încât aceştia sã comunice eficient: îi vor sprijini sã-şi exprime nevoile, gândurile şi, în acelaşi timp, sã fie interesaţi de gãsirea unor modalitãţi prin care sã poatã rãspunde nevoilor altora. Astfel, în timp, elevii vor conştientiza cã utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzãtor sunt cãi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personalã şi de rezolvare a conflictelor.
    În conceperea demersurilor didactice, cadrele didactice vor propune contexte diferite de comunicare (mai mult sau mai puţin familiar cursanţilor, dar prezumtiv necesare la un moment dat), care sã ofere elevilor posibilitatea exersãrii achiziţiilor şi deprinderilor lingvistice pe care le deţin, sã le permitã valorificarea experienţelor proprii de viaţã, precum şi dobândirea de cunoştinţe noi şi formarea de capacitãţi.
    Proiectarea activitãţilor trebuie sã fie astfel realizatã încât sã asigure atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul fiecãrui modul. Pentru o mai bunã desfãşurare a activitãţii didactice este recomandabilã structurarea sistemelor de lecţii pe unitãţi de învãţare, fiecare putând fi parcursã în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).
    Strategiile didactice, ce urmeazã a fi folosite, trebuie sã cuprindã metode de învãţare specifice adulţilor (învãţarea pe bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz, dezbateri), îmbinate cu metode specifice vârstelor şcolarilor debutanţi, întrucât este de anticipat cã elevii cuprinşi în programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar abia îşi construiesc deprinderile de muncã intelectualã şi ar putea întâmpina dificultãţi în adaptarea la "viaţa şcolarã".
    Între strategiile didactice utilizate, cadrele didactice vor introduce şi instrumente specifice TIC, care sã permitã elevilor familiarizarea cu operaţii de bazã în utilizarea computerului, precum şi cu aplicaţiile unor softuri. Spre exemplu, cadrele didactice pot propune şi organiza activitãţi care solicitã elevii:
    ● sã identifice echipamentele (monitor, tastaturã, mouse, imprimantã, microfon, unitate CD etc.);
    ● sã utilizeze echipamentele de intrare (tastatura, trackball, touchpad etc.), precum şi pe cele de ieşire (monitor, imprimantã);
    ● sã utilizeze tastele return, spacebar, shift, sãgeţile de deplasare şi tastele alfanumerice;
    ● sã utilizeze un procesor de text (Microsoft Word) pentru introducerea, ştergererea, mutarea unor litere, cuvinte sau enunţuri;
    ● sã utilizeze funcţii de formatare ale textului (tab, aliniere, fonturi, ordonare alfabeticã etc.);
    ● sã comunice, folosind programe de comunicare online;
    ● sã se informeze din surse online, folosind motoare de cãutare etc.
    Pregãtirea elevilor în domeniul utilizãrii tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiei nu trebuie sã reprezinte un scop în sine, ci un instrument eficient de predare-învãţare, subordonat unor obiective pedagogice coerente. Astfel, competenţele digitale ale elevilor nu vor fi evaluate.
    Evaluarea, ca o componentã principalã a procesului de învãţãmânt, trebuie sã constituie o sursã de informaţie pentru planificarea activitãţii ulterioare, o recunoaştere a progresului elevilor.
    Evaluarea trebuie sã fie permanentã, adecvatã obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.
    Chiar de la primele ore de curs, cadrul didactic va organiza activitãţi de evaluare iniţialã prin care sã poatã rãspunde urmãtoarelor întrebãri:
    ● Ce cunoştinţe şi deprinderi are fiecare elev?
    ● Ce sunt pregãtiţi elevii sã înveţe?
    ● Ce stiluri de învãţare au?
    ● În ce domenii manifestã interes?
    Aceste informaţii despre fiecare elev pot fi colectate în urma unor discuţii libere individuale, într-o atmosferã degajatã şi prietenoasã. Ele vor fi folosite în vederea individualizãrii învãţãrii în activitãţile ulterioare.
    Evaluarea iniţialã pentru modul se va face şi prin teste scrise şi orale concepute pe baza standardelor curriculare de performanţã ale modulului I.
    Pe parcursul întregului modul vor fi utilizate evaluãrile continue, planificate pentru fiecare bloc, astfel încât sã existe un feedback permanent între cadru didactic şi elevi, iar activitatea didacticã sã poatã fi permanent reglatã.
    Evaluãrile vor fi adecvate obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate cu cele alternative.
    La clasã pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientã, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu:
    a) Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentelor elevilor în activitãţi organizate individual sau pe grupe.
    Observaţiile formale, informale sau cumulate oferã cadrelor didactice o imagine clarã asupra deprinderilor şi capacitãţilor fiecãrui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie sã fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Existã mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând:
    ● consemnarea unor evenimente;
    ● liste de verificare;
    ● inventare;
    ● fotografii;
    ● înregistrãri audio.
    b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuã în care itemii sã solicite: rãspunsuri scurte, rãspunsuri la alegere, rãspunsuri în pereche, rãspunsuri cu alegere multiplã, formularea de propoziţii, copieri, dictãri, integrate în lecţia propriu-zisã, ca moment cãruia i se vor aloca 10-15 minute.
    c) Activitãţi practice în care se utilizeazã informaţiile dobândite şi în care sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (alcãtuirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor "cãrţi", confecţionarea unui produs dupã instrucţiuni, afişe).
    d) Proiecte tematice de învãţare individualã pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu: "În lumea
vedetelor", "Cãlãtorii", "Meserii".
    Este recomandat ca evaluarea acestora sã se realizeze pe baza unor criterii ce au fost dezbãtute şi negociate în prealabil cu elevii.
    e) Autoevaluarea permite elevilor sã-şi aprecieze propriul progres, sã devinã conştienţi de procesul şi produsul învãţãrii şi sã-şi asume responsabilitãţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe baza produselor şi demersurilor muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.
    f) Interevaluarea ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învãţare.
    g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantã a evaluãrii sumative, poate cuprinde:
    ● fişe de muncã individualã;
    ● proiecte de învãţare independentã sau de grup;
    ● teste de autoevaluare şi interevaluare;
    ● fişã individualã de citire;
    ● grile de observaţii în activitãţile individuale sau pe grupe;
    ● produse finite realizate;
    ● fotografii ale proiectelor şi activitãţilor;
    ● înregistrãri audio şi video.
    La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi prin probe orale şi/sau practice şi scrise, confom standardelor curriculare de performanţã specificate în programã.

                 6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    ● Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiat.
    ● Sesizarea corectitudinii logice a unui enunţ audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    ● Respectarea intonaţiei şi accentului în timpul vorbirii.
    ● Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.
    ● Susţinerea unei convorbiri, utilizând formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    ● Identificarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute dintr-un text citit.
    ● Citirea corectã şi coerentã, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 120 de cuvinte.
    ● Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaţii esenţiale dintr-un text citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    ● Copierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de aşezare în paginã.
    ● Scrierea dupã dictare a unor enunţuri, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie studiate.
    ● Redactarea unor enunţuri cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învãţate.

                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Limba şi literatura românã - programã şcolarã pentru clasele I şi a II-a, aprobatã prin Ordin al Ministrului Nr. 4686/05.08.2003, Bucureşti, 2003.
    2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curricularã Limbã şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, Step by Step, un program pentru copii şi familii. Predarea orientatã dupã necesitãţile copilului, C.E.D.P., Step by Step - România.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Mihaela Bucinschi
    Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 36, "Ionel Teodoreanu", Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                      TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                         LIMBA ŞI LITERATURA
                               ROMÂNĂ

                           PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
          pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                         NIVELUL al III-lea

       Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului
                        şi Sportului nr. 5528
                           Bucureşti, 2011


                       1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa pentru disciplina Limba şi literatura românã este destinatã şcolilor în care se desfãşoarã programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programa a fost astfel elaboratã încât, prin conţinutul sãu, sã permitã:
    ● egalizarea şanselor elevilor din grupul ţintã cu cele ale celor integraţi în învãţãmântul de masã;
    ● dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;
    ● valorificarea experienţei de viaţã a elevilor;
    ● atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bazã.
    Modelul didactic al predãrii disciplinei Limba şi literatura românã, cel comunicativ funcţional, a fost pãstrat şi în aceastã programã, întrucât permite atingerea finalitãţilor programului.
    În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activitãţi de învãţare care conduc în timp la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învãţare, interpersonale, sociale.
    Programa propusã stabileşte ca obiective cadru formarea capacitãţilor de exprimare şi receptare a mesajelor orale şi scrise, obiective identice cu cele destinate învãţãmântului primar de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost derivate din obiectivele cadru şi au fost concepute astfel încât sã rãspundã nevoilor de învãţare ale elevilor şi sã le permitã acestora atingerea unor standarde de evaluare similare celor prevãzute în programa destinatã învãţãmântului primar de masã. Ele oferã un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi coerenţã între modulul anterior şi cel urmãtor, surprinzând în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învãţare. Obiectivele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor de însuşire a ideilor prin citire şi ascultare, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare, precum şi dezvoltarea capacitãţii de a utiliza surse de informare, cu scopul de a face faţã diferitelor roluri pe care aceştia şi le asumã în societate.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi sunt abordate în spiralã. Pentru ca învãţarea sã devinã motivantã, ele au un caracter practica-plicativ şi funcţional. Conţinuturile teoretice obligatorii sunt reduse, accentul fiind pe partea de utilizare a acestora în contextele comunicãrii. O parte dintre conţinuturi au fost introduse ca extinderi, pentru a oferi elevilor posibilitatea sã-şi continue studiile în învãţãmântul secundar inferior. Ordinea parcurgerii conţinuturilor, ritmul şi metodologia abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului cu care se lucreazã.
    Activitãţile de învãţare sunt orientate dupã obiectivele de referinţã, propun implicarea activã a elevilor în învãţare şi conduc la stimularea atitudinii de cooperare şi întrajutorare. Ele trebuie introduse în contexte variate, care prezintã interes pentru grupul ţintã. Activitãţile de învãţare propuse sunt doar orientative, urmând ca ele sã fie completate de cadrul didactic în etapa de proiectare a unitãţilor de învãţare cu altele specifice pentru învãţarea adulţilor (întocmirea de proiecte, studii de caz, activitãţi practice, fişe de lecturã independentã etc.).
    Structura modularã a programului a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã ce permit elaborarea unor teste care sã releve nivelul real al pregãtirii elevilor şi ale cãror rezultate sã stea la baza absolvirii modulului sau, dimpotrivã, sã impunã reluarea cursurilor în modulul inferior.
    Noutatea adusã de programã constã în:
    ● reducerea numãrului de ore alocat disciplinei;
    ● existenţa unor conţinuturi alternative (care pot fi abordate selectiv);
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● atribuirea unui nume modulului: Secretele limbii române.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil, urmãrindu-se adaptarea ei la ritmul de învãţare al fiecãrui elev.

                       2. OBIECTIVE CADRU


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ │
│2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ │
│3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ │
│4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



         3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã desprindã informaţii de detaliu │- formularea de întrebãri şi rãspunsuri │
│dintr-un mesaj audiat │ pentru determinarea informaţiilor de detaliu │
│ │ dintr-un mesaj audiat; │
│ │- exerciţii de discriminare a informaţiilor de │
│ │ detaliu şi a celor esenţiale dintr-un mesaj; │
│ │- ordonarea temporalã a unor evenimente │
│ │ prezentate într-un mesaj audiat; │
│ │- identificarea informaţiilor de detaliu care │
│ │ diferenţiazã enunţuri similare. │
│1.2. Sã sesizeze corectitudinea unui │- exerciţii de identificare şi corectare a │
│enunţ oral sub raportul formei şi │ pronunţiei incorecte a cuvintelor; │
│logicii mesajului transmis │- exerciţii de identificare a exprimãrilor │
│ │ corecte din mai multe variante audiate; │
│ │- exerciţii de identificare şi corectare a │
│ │ îmbinãrilor incorecte de cuvinte în cadrul │
│ │ unui enunţ oral (acordul substantivului cu │
│ │ adjectivul, al prepoziţiilor cu │
│ │ substantivele, al subiectului cu predicatul, │
│ │ fãrã folosirea terminologiei); │
│ │- exerciţii de sesizare a diferenţelor dintre │
│ │ limbajul literar şi cel regional. │
│1.3. Sã sesizeze sensul unui cuvânt prin │- exerciţii de determinare a sensului unui │
│raportare la context │ cuvânt prin raportare la context; │
│ │- exerciţii de înlocuire a cuvântului │
│ │ necunoscut cu altul cu înţeles asemãnãtor; │
│ │- exerciţii de completare oralã a unor │
│ │ enunţuri, folosind cuvinte mai puţin │
│ │ familiare elevilor; │
│ │- exerciţii de schimbare a sensului unui │
│ │ cuvânt, prin schimbarea contextului; │
│ │- identificarea sensului cuvintelor, folosind │
│ │ dicţionarul. │
│1.4. Sã manifeste interes faţã de │- exerciţii de recunoaştere a vorbitorului, │
│mesajele transmise de diferiţi │ ascultãtorului şi a mesajului într-o situaţie │
│interlocutori │ concretã; │
│ │- activitãţi în grup de identificare a unor │
│ │ situaţii de comunicare (mesajul, contextul, │
│ │ personajele); │
│ │- exerciţii de sesizare a legãturii dintre │
│ │ elementele verbale şi nonverbale; │
│ │- discuţii libere pe teme date. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã formuleze enunţuri logice, │- exerciţii de semnalare şi corectare a │
│potrivite situaţiei, respectând │ dezacordurilor folosite în exprimarea oralã; │
│acordurile gramaticale │- exerciţii de selectare a mesajului correct │
│ │ formulat dintr-un şir de mesaje date; │
│ │- exerciţii de completare a unor enunţuri │
│ │ eliptice de subiect sau predicat (fãrã │
│ │ terminologie) sau de substantiv-adjectiv; │
│ │- exerciţii de formulare de mesaje orale │
│ │ dupã ilustraţii. │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã redea prin cuvinte proprii │- formularea de întrebãri şi rãspunsuri pentru │
│conţinutul unui fragment dintr-un text │ clarificarea unor aspecte care nu au fost │
│citit sau mesaj audiat │ înţelese într-un mesaj audiat sau text citit; │
│ │- formularea de rãspunsuri la întrebãri care │
│ │ vizezã informaţii esenţiale şi de detaliu ce │
│ │ se desprind dintr-un mesaj audiat sau text │
│ │ citit; │
│ │- povestirea oralã independentã a unui scurt │
│ │ text sau fragment dintr-un text citit; │
│ │- formularea de mesaje corespunzãtoare │
│ │ unor situaţii simulate. │
│2.3. Sã utilizeze formule de permisiune │- discuţii în perechi şi în grup pe teme │
│şi solicitare în diferite situaţii de │ familiare elevilor; │
│comunicare │- exerciţii de recunoaştere a formulelor de │
│ │ permisiune şi solicitare; │
│ │- exerciţii de formulare de enunţuri care │
│ │ susţin dialogul; │
│ │- utilizarea pronumelor personale de politeţe │
│ │ în formularea de permisiuni şi solicitãri; │
│ │- exerciţii diferite, în grupuri, în care elevii│
│ │ îşi asumã roluri diverse; │
│ │- jocuri de rol. │
│2.4. Sã manifeste disponibilitate faţã de│- simulãri ale unor situaţii care pot genera │
│diverşi parteneri de dialog în diferite │ conflicte; │
│situaţii de comunicare │- exerciţii de verbalizare a propriilor pãreri │
│ │ în legãturã cu un fapt, în raport cu pãrerile │
│ │ altor persoane; │
│ │- exerciţii de stabilire a unor reguli, norme, │
│ │ în situaţii concrete sau imaginare, de │
│ │ dialog în cadrul unui grup; │
│ │- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în │
│ │ grup; │
│ │- exerciţii de interacţiune socialã directã cu │
│ │ membrii comunitãţii. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã identifice elementele de bazã ale│- exerciţii de identificare a titlului, a │
│organizãrii textului în paginã │ autorului şi a textului propriu-zis în paginã;│
│ │- exerciţii de recunoaştere a secvenţelor │
│ │ dialogate dintr-un text; │
│ │- transcrieri, copieri, dictãri de texte; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a alineatelor în │
│ │ texte tipãrite; │
│ │- exerciţii de motivare a scrierii unui enunţ │
│ │ cu alineat; │
│ │- exerciţii de citire selectivã în funcţie de │
│ │ diferite repere ( al ... alineat, a ... strofa│
│ │ al ... vers). │
│3.2. Sã citeascã corect şi conştient un │- exerciţii de citire în gând şi cu voce tare; │
│text scurt │- exerciţii de intonare corespunzãtoare │
│ │ enunţurilor unui text; │
│ │- exerciţii de reglare a respiraţiei în timpul │
│ │ citirii; │
│ │- exerciţii de citire pe roluri a unui text │
│ │ narativ cu dialog; │
│ │- exerciţii de citire a unor poezii; │
│ │- exerciţii de citire integralã a cuvintelor cu │
│ │ un numãr mic de litere sau cu frecvenţã │
│ │ mare în comunicare; │
│ │- exerciţii de citire conştientã; │
│ │- exerciţii de citire explicativã şi selectivã. │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. Sã desprindã aspecte de detaliu │- exerciţii de ordonare a întâmplãrilor │
│dintrun text citit │ prezentate într-un text narativ; │
│ │- exerciţii de formulare de rãspunsuri la │
│ │ întrebãri care vizeazã aspecte de detaliu │
│ │ dintr-un text citit; │
│ │- exerciţii de delimitare a unui text narativ │
│ │ în fragmente logice. │
│3.4. Sã recunoascã în enunţuri elemente │- exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│de construcţie a comunicãrii studiate │ vorbire studiate (substantiv, adjectiv, │
│ │ numeral, *pronume); │
│ │- exerciţii de identificare a acordului dintre │
│ │ substantiv şi adjectiv; │
│ │- exerciţii de completare a unor propoziţii │
│ │ cu pãrţi de vorbire studiate; │
│ │- exerciţii de grupare a cuvintelor dupã │
│ │ valoarea morfologicã. │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. Sã manifeste interes pentru lecturã │- exerciţii de studiere a cuprinsului unor cãrţi│
│ │ pentru a înţelege rolul acestuia în │
│ │ identificarea unor informaţii care prezintã │
│ │ interes; │
│ │- exerciţii de citire în grup a unor lecturi │
│ │ utile elevilor; │
│ │- exerciţii de formulare de întrebãri legate │
│ │ de conţinutul unor lecturi sau texte citite │
│ │ în particular. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã redacteze cu sprijin (plan de │- povestirea în scris a unor fapte şi │
│idei, ilustraţii, întrebãri etc.) scurte │ întâmplãri personale; │
│texte pe teme familiare │- completare unor felicitãri şi ilustrate │
│ │ destinate unor persoane diferite; │
│ │- exerciţii de redactare a unor texte pe baza │
│ │ unor întrebãri; │
│ │- exerciţii de transpunere a unor idei într-un │
│ │ şir de enunţuri cu o succesiune logicã. │
│4.2. Sã realizeze acorduri gramaticale în│- exerciţii de stabilire a acordului │
│enunţuri proprii │ gramatical în enunţuri date; │
│ │- exerciţii de transformare a unor enunţuri │
│ │ dupã modele date; │
│ │- exerciţii de identificare, corectare şi │
│ │ autocorectare a greşelilor de exprimare; │
│ │- exerciţii de utilizare în comunicare a │
│ │ pronumelor/pronumelor personale de │
│ │ politeţe*; │
│ │- exerciţii de completare a unor propoziţii │
│ │ lacunare cu pãrţi de vorbire studiate. │
│4.3. Sã respecte ortografia şi punctuaţia│- exerciţii de formulare de propoziţii, │
│într-un enunţ propriu │ folosind cuvinte date; │
│ │- exerciţii de scriere corectã a cuvintelor │
│ │ care conţin grupuri vocalice; │
│ │- exerciţii de despãrţire în silabe a │
│ │ cuvintelor- exerciţii de folosire corectã a │
│ │ majusculei în scrierea substantivelor │
│ │ proprii; │
│ │- exerciţii de scriere a cuvintelor ce conţin │
│ │ "ii"; │
│ │- exerciţii de completare a unor enunţuri sau │
│ │ texte scurte cu semnele de punctuaţie │
│ │ corespunzãtoare. │
│ │- exerciţii de formulare de propoziţii │
│ │ enunţiative, exclamative, interogative (fãrã │
│ │ folosirea terminologiei); │
│4.4. Sã aşeze corect în paginã textele, │- exerciţii de plasare corectã a titlului, │
│respectând alineatele │ datei, numelui autorului şi a alineatelor; │
│ │- copieri, transcrieri, dictãri; │
│ │- exerciţii de apreciere şi autoapreciere a │
│ │ redactãrii. │
│4.5. Sã manifeste interes pentru redac- │- completarea datelor destinatarului şi ale │
│tarea corectã a textului │ expeditorului pe un plic; │
│ │- completarea unor cãrţi poştale şi invitaţii; │
│ │- redactarea unor scurte texte care au │
│ │ caracter funcţional. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                         4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Formarea capacitãţii de lecturã

    Cartea - Cuprinsul unei cãrţi.
    Textul literar
    ● Textul narativ - personajele textului narativ; delimitarea în fragmente a unui text narativ*; povestirea oralã a unui fragment dintr-un text narativ.
    ● Textul în versuri (strofa, versul).
    ● Textul nonliterar (invitaţia, felicitarea, cartea poştalã*).

    2. Formarea capacitãţii de comunicare

    Comunicarea oralã
    ● Comunicarea. Elemente de comunicare nonverbalã.
    Formularea mesajului oral
    ● Propoziţia - intonarea propoziţiilor.
    ● Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri proprii.
    ● Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text citit sau a unui mesaj audiat.
    ● Povestirea unor fapte, întâmplãri dupã un plan de idei, ilustraţii sau întrebãri.
    ● Dialogul - formule de solicitare şi permisiune.

    Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    ● Prezentarea textului. Plasarea datei, a titlului, a numelui autorului unui text.
    ● Respectarea scrierii cu alineat a dialogului. *Respectarea scrierii cu alineat a fragmentelor logice ale unui text narativ.
    ● Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri referitoare la conţinutul unui text citit.
    ● Povestirea în scris a unui scurt fragment narativ.
    ● Scrierea funcţionalã (invitaţia, felicitarea, *cartea poştalã).
    ● Scrierea dupã imaginaţie. Redactarea unor scurte texte pe teme familiare (dupã plan de idei, ilustraţii sau întrebãri).

    Ortografie
    ● Scrierea cuvintelor care conţin î şi â; scrierea cu î în interiorul cuvintelor.
    ● Scrierea cuvintelor ce conţin grupuri vocalice (fãrã terminologie).
    ● Scrierea cuvintelor: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un.
    Punctuaţie
    ● Semne de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog, douã puncte înaintea dialogului (*douã puncte înaintea unei enumerãri).

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii

    Lexic
    ● Cuvinte cu sens asemãnãtor; cuvinte cu sens opus (actualizãri).
    ● Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ua, ie (pronunţarea şi scrierea corectã a cuvintelor care conţin aceste grupuri de sunete).
    ● *Despãrţirea în silabe a cuvintelor la capãt de rând.

    Morfologie
    Cuvântul ● parte de vorbire.
    Substantivul ● substantivul comun şi substantivul propriu; numãrul şi *genul substantivelor.
    Adjectivul - acordul adjectivului cu substantivul în numãr *şi gen.

    *Pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele; pronumele personale de politeţe (recunoaştere şi utilizare în comunicare).
    *Verbul ● numãrul verbului.

    Numeralul - recunoaştere; scrierea şi pronunţarea corectã a numeralelor.

                            5. SUGESTII METODOLOGICE

    Este de anticipat cã elevii care vor fi cuprinşi în modulul al III-lea au deja deprinderi de citit-scris şi au experienţã în domeniul comunicãrii orale. Sarcina cadrelor didactice este aceea de a corecta deprinderile greşite de exprimare a elevilor şi, în acelaşi timp, de a le clãdi încrederea în aptitudinile de comunicare oralã, scriere şi citire. Ele trebuie sã-i motiveze pe aceştia sã-şi însuşeascã cunoştinţe, sã-şi formeze deprinderi de folosire corectã şi expresivã a limbii române şi sã aibã o atitudine pozitivã faţã de învãţare.
    Pentru a face mai agreabil şi în acelaşi timp pentru a optimiza procesul de învãţare, cadrul didactic trebuie sã se concentreze pe:
    ● proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidianã a elevilor;
    ● trezirea interesului elevilor pentru studiul limbii române, prin relevarea aplicabilitãţii şi funcţionalitãţii învãţãrii. Conştientizarea acestora cã utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzãtor sunt cãi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personalã şi de rezolvare a conflictelor;
    ● modelarea limbajul elevilor şi a acţiunilor acestora, astfel încât sã fie capabili sã îşi comunice nevoile, gândurile şi sã aibã atitudini responsabile şi pozitive;
    ● raportarea învãţãrii la alte discipline de studiu, prin abordarea transdisciplinarã a unor teme;
    ● lãrgirea câmpului de reprezentãri al elevilor despre lume şi însuşirea de informaţii noi, prin utilizarea ca suport al învãţãrii a unor fragmente de texte ştiinţifice şi literare;
    ● alternarea activitãţilor independente, centrate pe nevoile fiecãruia, cu cele pe grupe şi frontale pentru rezolvarea unor probleme comune, de interes general;
    ● structurarea sistemelor de lecţii în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu);
    ● utilizarea unor strategii de învãţare activã, specifice adulţilor, în vederea formãrii unor deprinderi de muncã intelectualã şi de autoeducaţie;
    ● evaluarea continuã, stimulativã, ca parte integrantã a fiecãrui bloc de ore.
    Proiectarea activitãţilor trebuie sã fie astfel realizatã, încât sã asigure atingerea standardelor curriculare de performanţã propuse la finalul modulului.
    Evaluarea, ca o componentã principalã a procesului de învãţãmânt, trebuie sã constituie o sursã de informaţie pentru planificarea activitãţii ulterioare, o recunoaştere a progresului elevilor. Evaluarea trebuie sã fie permanentã, adecvatã obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor.
    În primele ore de curs, cadrul didactic trebuie sã realizeze o evaluare predictivã care sã aibã ca reper standardele curriculare de performanţã ale modulului al II-lea. Rezultatele obţinute îl vor ghida în proiectarea activitãţii didactice ulterioare la clasã şi în tratarea diferenţiatã a elevilor (Ce ştiu şi ce pot face toţi elevii● Ce ştie şi poate face fiecare elev în parte?).
    Pe parcursul întregului modul vor fi utilizate evaluãrile continue, planificate pentru fiecare bloc, astfel încât sã existe feedback între cadrul didactic şi elevi, iar activitatea didacticã sã poatã fi permanent reglatã.
    Evaluarea trebuie sã fie adecvatã obiectivelor propuse, dar şi nevoilor specifice ale elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate de cele alternative.
    La clasã pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientã, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu:
    a) Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentelor elevilor în activitãţi desfãşurate individual sau pe grupe.
    Observaţiile formale, informale sau cumulate oferã cadrelor didactice o imagine clarã asupra deprinderilor şi capacitãţilor fiecãrui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie sã fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Existã mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând:
    ● consemnarea unor evenimente;
    ● liste de verificare;
    ● inventare;
    ● fotografii;
    ● înregistrãri audio.
    b) Teste de cunoştinţe în evaluarea continuã în care itemii sã solicite rãspunsuri scurte, la alegere, în pereche, cu alegere multiplã, formularea de propoziţii, copieri, dictãri integrate în lecţia propriu-zisã, moment cãruia i se pot aloca 10-15 minute.
    c) Activitãţi practice în care se utilizeazã informaţiile dobândite şi sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (întocmirea unui dicţionar de personalitãţi, completarea unor formulare, felicitãri, invitaţii etc.).
    d) Proiecte tematice de învãţare individualã pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu, "Prima mea carte", "Vremea", "Sportul românesc", "Obiceiuri şi tradiţii". Este indicat ca evaluarea acestora sã se realizeze pe baza unor criterii ce au fost dezbãtute şi negociate în prealabil cu elevii.
    e) Autoevaluarea permite elevilor sã-şi aprecieze propriul progres, sã devinã conştienţi de procesul şi produsul învãţãrii şi sã-şi asume responsabilitãţi. Pentru autoevaluare se pot folosi: caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.
    f) Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învãţare.
    g) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantã a evaluãrii sumative, poate cuprinde:
    ● fişe de muncã individualã;
    ● proiecte de învãţare independentã sau de grup;
    ● teste de autoevaluare şi interevaluare;
    ● fişã individualã de citire;
    ● grile de observaţii în activitãţile individuale sau pe grupe;
    ● produse finite realizate;
    ● fotografii ale proiectelor şi activitãţilor;
    ● înregistrãri audio şi video.
    Evaluarea finalã de la sfârşitul modulului va fi realizatã de cadrele didactice pe baza standardelor curriculare de performanţã precizate în programã.

                    6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    ● Desprinderea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.
    ● Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunţului audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    ● Utilizarea calitãţii expresive a limbajului şi a elementelor de comunicare nonverbalã în transmiterea mesajelor.
    ● Relatarea prin enunţuri scurte a unor fapte, întâmplãri pe baza unui suport (plan de întrebãri, idei, ilustraţii, cuvinte de sprijin etc.).
    ● Utilizarea formulelor de solicitare şi permisiune adaptate la interlocutor.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    ● Citirea corectã şi conştientã, în ritm propriu, a unor texte de maximum 200 de cuvinte.
    ● Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã aspect de detaliu dintr-un text citit.
    ● Povestirea pe scurt a unui fragment dintr-un text citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    ● Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri adresate.
    ● Scrierea dupã dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor ortografice şi de punctuaţie învãţate, a aşezãrii în paginã şi a scrisului lizibil.
    ● Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specialã (felicitarea, invitaţia, *cartea poştalã).

                             7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programe Şcolare pentru clasa a III- a şi a IV-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curricularã Limbã şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, Step by Step, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate dupã necesitãţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step - România.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Mihaela Bucinschi
    Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 36, "Ionel Teodoreanu", Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI
                                 ŞI SPORTULUI

                             LIMBA ŞI LITERATURA
                                    ROMÂNĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
             pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al III-lea

            Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetãrii,
                      Tineretului şi Sportului nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                           1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Programa pentru disciplina Limba şi literatura românã este destinatã şcolilor în care se desfãşoarã p rogramul "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programa a fost astfel elaboratã, încât prin conţinutul sãu sã permitã:
    ● egalizarea şanselor elevilor din grupul ţintã cu cele ale celor integraţi în învãţãmântul de masã;
    ● dobândirea de cunoştinţe conform potenţialului şi nevoilor acestora;
    ● valorificarea experienţei de viaţã a elevilor;
    ● atingerea unor standarde caracteristice educaţiei de bazã.
    Modelul didactic al predãrii disciplinei Limba şi literatura românã, cel comunicativfuncţional, a fost pãstrat şi în aceastã programã, întrucât permite atingerea finalitãţilor programului.
    În conceperea programei s-a avut în vedere formularea de obiective, propunerea de conţinuturi şi de activitãţi de învãţare care conduc la formarea la elevi a unor competenţe cheie: lingvistice, de învãţare, interpersonale, sociale. Programa propusã stabileşte ca obiective cadru formarea capacitãţilor de exprimare şi receptare a mesajelor orale şi scrise, obiective identice cu cele destinate învãţãmântului primar de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost derivate din obiectivele cadru. Ele au fost astfel concepute, încât sã rãspundã nevoilor de învãţare ale elevilor şi sã le permitã atingerea unor standarde curriculare de performanţã similare celor prevãzute în programa destinatã învãţãmântului primar de masã. Obiectivele de referinţã oferã un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi coerenţã între finalitãţile acestui modul şi cele ale învãţãmântului primar de masã, surprinzând în progresie ceea ce este esenţial în activitatea de învãţare. Ele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor de însuşire a ideilor prin citire şi ascultare, de comunicare a ideilor prin vorbire şi ascultare, precum şi dezvoltarea capacitãţii de a utiliza surse de informare, cu scopul de a face faţã diferitelor roluri pe care şi le asumã în societate.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi sunt abordate în spiralã. Pentru ca învãţarea sã devinã motivantã, ele au un caracter practic-aplicativ şi funcţional.
    Conţinuturile teoretice obligatorii sunt reduse, accentul fiind pe partea de utilizare a acestora în contextele comunicãrii. O parte dintre acestea a fost introdusã ca extindere, pentru a oferi posibilitatea elevilor sã-şi continue studiile în învãţãmântul secundar inferior. Ordinea prezentãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului cu care lucreazã.
    Activitãţile de învãţare sunt orientate dupã obiectivele de referinţã, propun implicarea activã a elevilor în învãţare şi conduc la stimularea atitudinii de cooperare şi întrajutorare. Ele trebuie introduse în contexte variate, care prezintã interes pentru grupul ţintã. Activitãţile de învãţare propuse sunt doar orientative, urmând ca ele sã fie completate de cadrul didactic în etapa de proiectare a unitãţilor de învãţare cu altele specifice pentru învãţarea adulţilor (întocmirea de proiecte, studii de caz, activitãţi practice, fişe de lecturã independentã etc.).
    Structura modularã a programului a condus la conceperea unor standarde curriculare de performanţã ce permit elaborarea unor teste care sã releve nivelul real al pregãtirii elevilor şi ale cãror rezultate sã stea la baza absolvirii modulului sau, dimpotrivã, sã impunã reluarea cursurilor în modulul inferior.
    Noutatea adusã de programã constã în:
    ● reducerea numãrului de ore alocat disciplinei;
    ● existenţa unor conţinuturi alternative (care pot fi abordate selectiv);
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● atribuirea unui nume modulului: În lumea cãrţilor.

    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil, urmãrindu-se adaptarea ei la ritmul de învãţare al fiecãrui elev.

                         2. OBIECTIVE CADRU


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS │
│ │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
│ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã sesizeze succesiunea logicã a │- exerciţii de discriminare a elementelor │
│secvenţelor unui mesaj oral │ esenţiale de cele de detaliu dintr-un mesaj │
│ │ audiat; │
│ │- exerciţii de formulare de întrebãri pentru │
│ │ sesizarea raporturilor logice dintre │
│ │ secvenţele unui mesaj oral; │
│ │- formulare de întrebãri pentru sesizarea │
│ │ raporturilor logice de tipul: din ce cauzã? │
│ │ cu ce condiţie?; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a unor secvenţe │
│ │ care nu se potrivesc din punct de vedere │
│ │ logic cu altele anterior formulate într-un │
│ │ mesaj oral │
│1.2. Sã sesizeze corectitudinea │- exerciţii de discriminare a structurilor │
│structurilor gramaticale dintr-un mesaj │ gramaticale (morfologice şi sintactice) │
│oral │ corecte de cele incorecte în fluxul enunţului │
│ │ etc.; │
│ │- exerciţii de identificare şi corectare a unor │
│ │ îmbinãri incorecte de cuvinte în cadrul unui │
│ │ mesaj; │
│ │- exerciţii de completare a unor mesaje cu │
│ │ structuri gramaticale corecte. │
│1.3. Sã sesizeze modificãrile de sens │- exerciţii de înlocuire a unui cuvânt cu │
│ale unui cuvânt în contexte diferite │ sinonime sau antonime (fãrã folosirea │
│ │ terminologiei); │
│ │- exerciţii de integrare a unui cuvânt nou în │
│ │ contexte diferite; │
│ │- exerciţii de introducere a unor cuvinte în │
│ │ expresii. │
│1.4. Sã manifeste disponibilitate faţã │- exerciţii de recunoaştere a unor factori │
│de diferiţi interlocutori în situaţii │ perturbatori în comunicarea oralã; │
│diferite │- exerciţii de ascultare a unor mesaje în │
│ │ diferite condiţii de comunicare; │
│ │- exerciţii de formulare de argumente pro şi │
│ │ contra asupra unui fapt sau a unei atitudini; │
│ │- discuţii libere în cadrul unui grup; │
│ │- jocuri de rol. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã formuleze mesaje orale, logice, │- exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│respectând structurile gramaticale │ exprimãrilor incorecte; │
│corecte │- dialoguri în situaţii reale sau imaginate; │
│ │- povestirea unor fapte şi întâmplãri; │
│ │- exerciţii de formulare a unor enunţuri cu │
│ │ pãrţi de vorbire sau de propoziţie studiate. │
│2.2. Sã povesteascã într-o succesiune │- exerciţii de modificare a unor texte prin │
│logicã întâmplãri trãite, auzite, sau │ schimbarea unor determinanţi temporali, │
│relatate într-un text │ spaţiali sau cauzali; │
│ │- exerciţii de formulare de întrebãri şi │
│ │ rãspunsuri pe marginea unui text; │
│ │- exerciţii de ordonare a secvenţelor unui text │
│ │ narativ; │
│ │- exerciţii de povestire a unui scurt text │
│ │ narativ; │
│ │- exerciţii de organizare a unor momente de │
│ │ tipul "ştirile zilei"; │
│ │- audierea/vizionarea de emisiuni pe teme de │
│ │ interes. │
│2.3. Sã-şi adapteze vorbirea la diferite │- exerciţii de simulare a unor situaţii în care │
│situaţii de comunicare, în funcţie de │ elevii îşi asumã roluri diferite; │
│partenerul de dialog │- exerciţii de sesizare a corespondenţei dintre │
│ │ elementele verbale şi cele nonverbale; │
│ │- dialoguri cu persoane diferite; │
│ │- exerciţii de prezentare a punctului de vedere │
│ │ în legãturã cu un fapt sau o atitudine. │
│2.4. Sã manifeste independenţã în │- exerciţii de exprimare a propriilor gânduri, │
│diferite situaţii de comunicare │ pãreri; │
│ │- exerciţii de construire a unor monologuri │
│ │ informative, narative sau descriptive; │
│ │- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei │
│ │ comunicative şi de asumare a │
│ │ responsabilitaţii de a interveni în actul │
│ │ comunicãrii; │
│ │- exerciţii de rezolvare a unor probleme în │
│ │ grup pentru dezvoltarea cooperãrii şi a │
│ │ concurenţei; │
│ │- exerciţii de exprimare a propriilor opinii în │
│ │ legãturã cu un fapt cunoscut. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã citeascã corect, conştient şi │- exerciţii de citire selectivã (dupã diferite │
│cursiv un text scurt │ criterii); │
│ │- exerciţii de analizã a conţinutului textelor │
│ │ citite, în funcţie de urmãtorii parametri: │
│ │ "cine", "ce face?", "când", "unde", "de ce", │
│ │ "cum" (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu); │
│ │- exerciţii de citire a unui text cu adaptarea │
│ │ intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie; │
│ │- exerciţii de recunoaştere a secvenţelor │
│ │ dialogate într-un text narativ; │
│ │- exerciţii de citire pe roluri; │
│ │- exerciţii de citire "la prima vedere", în gând│
│ │ şi cu voce tare, a unui text necunoscut; │
│ │- exerciţii de citire în lanţ sau în perechi. │
│3.2. Sã desprindã ideile principale │- exerciţii de citire explicativã şi selectivã │
│dintr-un text citit │ pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi│
│ │ de detaliu dintr-un text citit; │
│ │- exerciţii de delimitare a unui text narativ în│
│ │ fragmente logice; │
│ │- exerciţii de povestire oralã a unui fragment; │
│ │- exerciţii de formulare a ideilor principale │
│ │ ale unui text narativ. │
│3.3. Sã utilizeze corect structurile │- exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│gramaticale studiate │ vorbire studiate; │
│ │- exerciţii de stabilire a acordurilor │
│ │ gramaticale în enunţuri date şi în cele │
│ │ utilizate în comunicare; │
│ │- exerciţii de transformare a unor propoziţii │
│ │ dupã modele date; │
│ │- exerciţii de formulare de propoziţii cu pãrţi │
│ │ de vorbire studiate; │
│ │- exerciţii de completare a unor propoziţii │
│ │ lacunare cu pãrţi de vorbire sau de │
│ │ propoziţie studiate. │
│3.4. Sã manifeste iniţiativã pentru │- exerciţii de prezentare a unor texte din │
│lecturarea unor texte care corespund │ lectura independentã; │
│intereselor personale sau cu rol │- exerciţii de selectare a unor texte care │
│recreativ │ corespund intereselor proprii; │
│ │- vizite la biblioteci, librãrii, centre de │
│ │ difuzare a presei etc.; │
│ │- discuţii libere pe marginea unor texte citite │
│ │ independent. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ



┌─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã redacteze texte scurte adaptându-│● exerciţii de structurare a unor compuneri în │
│le scopului comunicãrii şi destinaţiei │ introducere, cuprins, încheiere (fãrã │
│ │ utilizarea terminologiei); │
│ │● exerciţii de modificare a conţinutului unui │
│ │ text; │
│ │● exerciţii de redactare a unor scurte texte pe │
│ │ baza unui suport; │
│ │● exerciţii de redactare a unor cereri sau de │
│ │ completare a unor formulare; │
│ │● redactarea de diverse tipuri de texte cu │
│ │ destinaţie specificã: jurnal personal, │
│ │ invitaţie, scrisoare. │
│4.2. Sã povesteascã în scris un scurt │● exerciţii de formulare a rãspunsurilor la │
│fragment intr-un text narativ │ întrebãri pe marginea unui text; │
│ │● exerciţii de delimitare a unui text în │
│ │ fragmente; │
│ │● formularea planului de idei a unui text │
│ │ narativ; │
│ │● exerciţii de dezvoltare în scris a ideii │
│ │ principale; │
│ │● exerciţii de transpunere a vorbirii directe │
│ │ în vorbire indirectã (fãrã utilizarea │
│ │ teminologiei). │
│4.3. Sã utilizeze în enunţuri proprii │● exerciţii de înlocuire a unor expresii şi │
│achiziţiile lexicale şi elementele de │ cuvinte cu echivalente cerute de context; │
│construcţie a comunicãrii │● exerciţii de îmbinare a cuvintelor în │
│ │ propoziţii; │
│ │● exerciţii de completare a unor propoziţii │
│ │ lacunare cu structuri morfologice învãţate; │
│ │● exerciţii de stabilire a acordurilor │
│ │ gramaticale; │
│ │● exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│ │ vorbire şi de propoziţie studiate. │
│4.4. Sã respecte regulile de ortografie │● exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea │
│şi punctuaţie studiate în redactarea │ ortogramelor studiate; │
│unui text propriu │● exerciţii de utilizare a semnelor de │
│ │ punctuaţie; │
│ │● exerciţii de corectare şi autocorectare a │
│ │ greşelilor de ortografie şi punctuaţie; │
│ │● exerciţii de scriere corectã a formelor │
│ │ verbelor "a fi" şi "a lua". │
│4.5. Sã manifeste interes pentru │● exerciţii de redactare a unor texte narative │
│redactarea îngrijitã a textului │ sau funcţionale; │
│ │● exerciţii de apreciere şi autoapreciere a │
│ │ modului de redactare a unui text; │
│ │● exerciţii de completare de documente, │
│ │ jurnale. │
└─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                            4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. Formarea capacitãţii de lecturã
    Textul literar.

    ● Textul narativ; ideile principale.
    ● Textul în versuri: poezii cu tematicã diversã.
    Textul nonliterar: informaţii din ziare şi reviste.
    Citirea corectã, conştientã şi *expresivã a textelor.

    2. Formarea capacitãţii de comunicare
    Comunicarea oralã
    ● Adaptarea comunicãrii la particularitãţile interlocutorului şi la situaţia de comunicare.
    ● Formularea de propoziţii logice sub raportul conţinutului şi corecte din punct de vedere gramatical.
    ● Formularea ideilor principale ale unui text sau mesaj audiat.
    ● Relatarea unor întâmplãri trãite, a conţinutului unui mesaj audiat sau a unui text citit.
    ● Modificarea sensului unui cuvânt prin raportare la context.

    Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    ● Scrierea lizibilã şi îngrijitã.
    ● Scrierea funcţionalã - scrisoarea familialã, *cererea, *jurnalul personal.
    ● Povestirea în scris a unei întâmplãri, a conţinutului unui text sau fragment de text citit, a conţinutului unui scurt mesaj audiat.

    Ortografie
    ● Scrierea corectã a cuvintelor s-a/sa, l-a/la, s-au/sau, i-a/ia, i-au/iau.
    ● Scrierea corectã a formelor verbelor a fi şi a lua, a pronumelor personale: eu, el, ea, ei, ele şi
    *a pronumelor personale de politeţe.

    Punctuaţie
    ● Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, virgula în enumerare şi* cazul substantivelor în vocativ, douã puncte (înaintea dialogului şi *a enumerãrii).

    3. Elemente de construcţie a comunicãrii

    Lexic
    ● Cuvinte cu aceeaşi formã şi sens diferit.

    Morfologie
    ● Cuvântul - parte de vorbire (actualizare).
    ● Substantivul: felul, genul şi numãrul.
    ● Verbul - numãrul, *timpul şi *persoana verbului.
    ● Pronumele - pronumele personal (numai formele: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele); numãrul şi
    *persoana pronumelui personal.
    ● Pronumele personal de politeţe (recunoaşterea şi utilizarea în comunicare).

    Sintaxã
    ● Cuvântul - parte de propoziţie.
    ● Predicatul (predicatul verbal - fãrã terminologie).
    ● Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin substantiv sau *pronume personal).
    ● Acordul predicatului cu subiectul.
    ● Propoziţia - comunicarea cu un singur predicat.
    ● *Pãrţi secundare de propoziţie: atributul şi complementul (recunoaştere).

                         5. SUGESTII METODOLOGICE

    Nu trebuie uitat nicio clipã cã participanţii la cursurile din cadrul programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar sunt persoane care au pãrãsit şcoala în condiţii şi din motive diferite. Responsabilitatea cadrelor didactice este deosebitã, întrucât ele trebuie sã previnã un nou abandon şcolar şi, mai mult decât atât, sã-i determine, sã-i motiveze pe elevi sã acumuleze cunoştinţe şi sã îşi formeze deprinderi de folosire corectã a limbii române.
    La nivel atitudinal se va urmãri ca aceste persoane sã manifeste:
    - iniţiativã pentru lecturarea unor texte care corespund intereselor personale sau cu rol recreativ;
    - toleranţã faţã de diferiţi interlocutori în situaţii de interacţiune;
    - independenţã în situaţii de comunicare mai puţin familiare;
    - preocupare pentru exprimarea corectã şi expresivã.
    Pentru a optimiza şi a face mai agreabil procesul de învãţare, cadrul didactic trebuie sã urmãreascã:
    ● proiectarea lecţiilor, folosind cunoştinţele anterioare şi experienţa cotidianã a elevilor;
    ● trezirea interesului pentru conţinutul de învãţat, prin relevarea aplicabilitãţii şi funcţionalitãţii lui;
    ● raportarea învãţãrii la alte discipline de studiu, prin abordarea transdisciplinarã a unor teme.
    Cadrele didactice care vor preda în acest program vor avea sarcina de a educa limbajul elevilor, precum şi acţiunile acestora, astfel încât ei sã devinã capabili sã comunice eficient. Ca urmare, îi vor ajuta pe elevi sã-şi exprime nevoile şi gândurile şi, în acelaşi timp, îi vor determina sã fie interesaţi de gãsirea unor modalitãţi prin care ei sã poatã rãspunde nevoilor altora. Astfel, în timp, elevii vor conştientiza cã utilizarea şi înţelegerea unui limbaj corespunzãtor sunt cãi de clarificare a neînţelegerilor personale, mijloc de dezvoltare personalã şi de rezolvare a conflictelor.
    În conceperea demersului didactic, cadrele didactice trebuie sã creeze contexte de comunicare diferite, în care, pe de o parte, elevii sã aibã posibilitatea exersãrii achiziţiilor lingvistice şi valorificarea experienţelor proprii de viaţã, iar pe de altã parte sã le ofere posibilitatea asimilãrii unor noi cunoştinţe şi formarea de capacitãţi.
    Proiectarea activitãţilor trebuie sã fie astfel realizatã, încât sã asigure atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulului. Pentru o mai bunã desfãşurare a activitãţii didactice se recomandã structurarea lecţiilor în blocuri de ore (3-4 ore pe zi destinate aceleiaşi discipline de studiu).
    Strategiile didactice folosite trebuie sã cuprindã metode de învãţare specifice adulţilor (învãţarea pe bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii de caz, dezbateri).
    Activitãţile trebuie sã încurajeze comunicarea, socializarea, sã promoveze învãţarea prin cooperare, dar şi studiul individual, bazat pe deprinderile de muncã întelectualã deja achiziţionate la nivelul al IV-lea de studiu.
    Evaluarea iniţialã pentru intrarea în modulul al IV-lea se va face prin teste scrise şi orale concepute dupã standardele curriculare de performanţã ale modulului al III-lea. Constatãrile desprinse vor fi repere pentru proiectarea activitãţii didactice ulterioare şi tratarea diferenţiatã a elevilor.
    Pe parcursul întregului modul, cadrul didactic va propune activitãţi de evaluare curentã, care sã asigure un feedback real între acesta şi elevi.
    Evaluarea trebuie sã fie realizatã permanent, orientatã dupã obiectivele propuse, dar şi dupã nevoile particulare ale elevilor. Metodele tradiţionale de evaluare vor fi completate de cele alternative.
    La clasã vor fi folosite diferite tipuri de evaluare, începând de la aprecierile verbale şi continuând cu:
    a) Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentelor elevilor în activitãţi desfãşurate individual sau pe grupe.
    Observaţiile formale, informale sau cumulate dau cadrelor didactice o imagine clarã asupra deprinderilor şi capacitãţilor fiecãrui elev. Pentru a fi eficiente, observaţiile trebuie sã fie sistematice, obiective, exhaustive şi atent înregistrate. Existã mai multe metode de înregistrare a observaţiilor, incluzând:
    ● consemnarea unor evenimente;
    ● liste de verificare;
    ● inventare;
    ● fotografii;
    ● înregistrãri audio.
    b) Şedinţele cadru didactic-elev, desfãşurate într-o manierã confortabilã, sunt discuţii scurte şi libere sau structurate şi sistematice, concentrate în jurul unei probleme specifice. Ele oferã informaţii despre ce a reuşit cursantul sã înveţe, care este natura intereselor manifestate de el, domeniul în care are nevoie de ajutor, ce lucruri considerã cã îi sunt mai utile, ce ar dori sã înveţe în continuare. Este important ca informaţiile desprinse de cadrul didactic sã fie confidenţiale, iar elevul sã cunoascã acest lucru.
    c) Teste de cunoştinţe în care itemii sã solicite: rãspunsuri scurte, la alegere, rãspunsuri în pereche, cu alegere multiplã, formularea de propoziţii, copieri, dictãri integrate în lecţia propriu-zisã, moment cãruia i se vor aloca 10-15 minute.
    d) Activitãţi practice în care se utilizeazã informaţiile dobândite şi sunt exersate capacitãţile de comunicare oralã şi scrisã (întocmirea unui minidicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor "cãrţi", confecţionarea unui produs dupã instrucţiuni, afişe).
    e) Proiecte tematice de învãţare individualã pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor, de exemplu, "Mari descoperiri", "Vieţuitoare pe cale de dispariţie", "Legi scrise şi nescrise". Este indicat ca evaluarea acestora sã se realizeze pe baza unor criterii ce au fost negociate în prealabil cu elevii.
    f) Autoevaluarea permite elevilor sã-şi aprecieze propriul progres, sã devinã conştienţi de procesul şi produsul învãţãrii şi sã-şi asume responsabilitãţi.
    Pentru autoevaluare se pot folosi caiete de observaţii ale elevului pe marginea muncii sale, jurnale, liste de verificare sau de inventariere, interviuri, chestionare etc.
    g) Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor de învãţare.
    h) Portofoliul elevului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acesta, ca parte integrantã a evaluãrii sumative, poate cuprinde:
    ● fişe de muncã individualã;
    ● proiecte de învãţare independentã sau de grup;
    ● teste de autoevaluare şi interevaluare;
    ● fişã individualã de citire;
    ● grile de observaţii în activitãţile individuale sau pe grupe;
    ● produse finite realizate;
    ● fotografii ale proiectelor şi activitãţilor;
    ● înregistrãri audio şi video.
    Evaluarea finalã se va face pe baza unor teste orale şi/sau scrise în perioada sesiunii de evaluare anunţatã elevilor la începutul modulului. Aceste teste vor fi concepute pornindu-se de la standardele curriculare de performanţã precizate în programã.

                   6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    ● Desprinderea raporturilor logice dintre secvenţele unui mesaj audiat.
    ● Identificarea corectitudinii gramaticale a unui enunţ audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    ● Adaptarea vorbirii în diferite situaţii de comunicare oralã.
    ● Relatarea pe scurt, în succesiune logicã a unor fapte, întâmplãri trãite, auzite, citite sau imaginate.
    ● Susţinerea unui dialog adaptat la interlocutor şi la situaţia de comunicare.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    ● Identificarea în contexte date a pãrţilor de vorbire şi de propoziţie studiate.
    ● Citirea corectã, conştientã şi cursivã a unor texte de aproximativ 300 de cuvinte.
    ● Formularea ideilor principale ale unui text narativ.
    ● Povestirea unui fragment dintr-un text narativ citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    ● Redactarea planului simplu de idei al unui text narativ.
    ● Povestirea în scris, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învãţate, a unui fragment dintr-un text narativ.
    ● Redactarea unui scurt text propriu, corect din punct de vedere lexical şi gramatical.

                                 7. BIBLIOGRAFIE

    1. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programe Şcolare pentru clasa a III- a şi a IV-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 3919/20.04.2005, Bucureşti, 2005.
    2. Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic. Aria curricularã Limbã şi comunicare, ciclul primar şi gimnaziu, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
    3. Kate Burke Walsh în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisã, Step by Step, un program pentru copii şi familii, Crearea claselor orientate dupã necesitãţile copiilor de 8, 9 şi 10 ani, C.E.D.P. Step by Step - România.

    AUTOR
    Prof. pentru învãţãmânt primar Mihaela Bucinschi
    Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 36, "Ionel Teodoreanu", Bucureşti

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


           MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                   MATEMATICĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                                   NIVELUL I

                  Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
                 Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                           1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Modulul I, pentru disciplina Matematicã, nivelul I, intitulat "În lumea numerelor" constituie prima etapã în învãţarea matematicii de cãtre elevii cuprinşi în programul A doua şansã - învãţãmânt primar. Deoarece existã diferenţe între stadiile de dezvoltare intelectualã ale subiecţilor învãţãrii (elevii având vârste şi experienţe de viaţã diferite), programa prevede utilizarea achiziţiilor matematice practice dobândite empiric, în contexte autentice de viaţã. Prin aplicaţiile prevãzute în programã (activitãţi practice, proiecte, utilizarea computerului) se urmãreşte conştientizarea elevilor în legãturã cu nevoia învãţãrii matematicii, ca o condiţie importantã a reuşitei în desfãşurarea oricãrei activitãţi în viaţa de zi cu zi, fie cã este vorba de o activitate casnicã, de o meserie sau de un joc. Activitãţile tematice propuse au în vedere adaptarea la preocupãrile grupului ţintã, matematizarea realului, extinderea învãţãrii dincolo de şcoalã şi evitarea, cât mai mult posibil, a teoretizãrilor, realizarea unor corelaţii interdisciplinare, prin introducerea utilizãrii computerului în învãţarea matematicii.
    Primul nivel al învãţãrii matematicii vizeazã formarea competenţelor de bazã şi anume: orientare în spaţiu, numeraţie, calcul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie, mãsurare şi mãsuri.
    În construirea programei am luat în considerare elemente specifice învãţãrii în programele de tip A doua şansã, cum sunt: timpul redus de învãţare, particularitãţile celor care învaţã, metodele specifice învãţãrii adulţilor, învãţarea experienţialã.
    Elementele specifice programei de matematicã pentru programul A doua şansã - învãţãmânt primar pot fi sintetizate astfel:
    a) Modalitatea de abordare a conţinuturilor:
    ● înlocuirea conţinuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care sã valorifice experienţa elevilor în procesul de învãţare; evitarea teoretizãrii;
    ● asigurarea unui caracter practic aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învãţarea sã fie motivantã;
    ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţã, prin includerea în activitãţi a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, cumpãrãturile, sãnãtatea, timpul liber, meseriile, aplicaţiile pe computer, teme ce pot constitui elemente de portofoliu ca modalitate de evaluare complementarã.
    b) Procedee de adaptare a învãţãrii la specificul grupului ţintã:
    ● în rezolvarea problemelor se propune cãutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţã, folosirea pentru verificarea corectitudinii calculelor a unor mijloace la îndemânã, cum ar fi monedele şi bancnotele, cãrţile de joc sau estimãrile.
    c) Modalitãţi de învãţare:
    ● devin prioritare activitãţile de observare, culegere a unor date din comunitate, alcãtuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, realizare a unor proiecte în comunitate;
    ● se urmãreşte formarea la elevi a unor "tipare personale" de învãţare prin respectarea, în toate activitãţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în contexte simulate sau autentice;
    ● capãtã importanţã realã activitãţile care conduc la stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare.
    d) Schimbarea rolurilor cadrului didactic:
    ● cadrul didactic faciliteazã, consiliazã, organizeazã activitãţi de învãţare care sã rãspundã nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare a elevilor.
    Programa porneşte de la obiectivele cadru şi de la obiectivele de referinţã ale programei naţionale, pe care le revizuieşte, pentru a rãspunde nevoilor de învãţare ale elevilor din grupul ţintã cãruia i se adreseazã.
    Obiectivele cadru prevãzute sunt aceleaşi ca în programa de matematicã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost formulate astfel încât sã ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bazã şi aplicabilitatea lor imediatã, în activitatea elevului.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. Acestea sunt accesibile celor care datoritã vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune şi au acumulat experienţã în contexte diferite. Ordinea abordãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de logica internã a disciplinei, dar şi de caracteristicile grupului de elevi.
    Exemplele de activitãţi de învãţare, corespunzãtoare fiecãrui obiectiv de referinţã, cuprinse în programã, deşi sunt similare celor folosite în învãţãmântul de masã şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintã în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzãtoare vârstelor şi intereselor elevilor. Ele iau în considerare caracteristicile învãţãrii adulţilor (independenţa şi motivaţia învãţãrii, orientarea învãţãrii cãtre scop, relevanţa învãţãrii, aplicabilitatea cunoştinţelor). Sunt sugerate activitãţi cu inserţie în cotidian, proiecte ca suport pentru evaluarea finalã. Activitãţile de învãţare sugerate evidenţiazã nevoia respectãrii stilurilor diverse de învãţare. Sunt prevãzute activitãţi specifice matematicii intuitive (analizarea calitãţilor vizuale externe ale obiectelor, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi şahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor materiale ale clasei, realizarea şi completarea unor tabele, calendare, grafice, experimentarea unor idei noi, utilizarea computerului în învãţarea matematicii.
    Atât pentru nivelul I, cât şi pentru nivelul al II-lea la disciplina Matematicã, una dintre orele trunchiului comun este alocatã alfabetizãrii prin intermediul noilor tehnologii, ceea ce presupune abordarea integratã a conţinuturilor matematice şi a unor elemente de conţinut privind tehnologia informaţiei. În consecinţã, în programa şcolarã pentru nivelul I sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referinţã, activitãţi de învãţare care presupun utilizarea computerului. Aceasta este una dintre noutãţile din programa de Matematicã pentru programul A doua şansã - învãţãmânt primar.
    Programa conţine sugestii metodologice care sã contribuie la atingerea obiectivelor prevãzute.
    În programã sunt prezentate modalitãţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât sã se elimine efectul de stres al evaluãrii. Devine prioritar principiul "a învãţa fãcând", precum şi învãţarea experienţialã şi, în consecinţã, programa prevede realizarea de proiecte de grup sau individuale în comunitate, realizarea de portofolii tematice. Sunt precizate, cu titlu de sugestie, teme de proiecte cu accent pe un anumit conţinut matematic.
    Structura modularã a programei a impus conceperea unor Standarde curriculare de performanţã pentru final de modul, care vor sta la baza elaborãrii probelor de evaluare finalã, precum şi a celor de înscriere directã în nivelul al II-lea.
    Noutatea programei constã în:
    ● prevederea unor conţinuturi alternative, extinderile, doar la nivelul conţinuturilor notate cu *, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã, care pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor;
    ● introducerea unor exemple de activitãţi de învãţare care sã permitã abordarea integratã a conţinuturilor specifice matematicii şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui titlu generic modulului.
    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa presupune flexibilitate din partea cadrelor didactice, urmãrindu-se în mod constant atât adaptarea conţinuturilor şi metodelor la particularitãţile individuale şi ale grupului, cât şi asigurarea atractivitãţii situaţiilor de învãţare în scopul finalizãrii cu succes a acestei etape din învãţãmântul obligatoriu, precum şi al continuãrii studiilor de cãtre elevi.
    Notã: Programele de matematicã pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmeazã sã predea, este necesarã studierea programelor în ansamblul lor.

                        2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR │
│ 3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE │
│ LIMBAJ MATEMATIC │
│ 4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN │
│ CONTEXTE VARIATE │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



         3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare / proiecte │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele │
│elevul va fi capabil: │tipuri de activitãţi: │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã înţeleagã formarea │- gruparea câte 10 a unor obiecte; │
│numerelor (din zeci şi │- numãrarea obiectelor în care grupele de câte 10 │
│unitãţi), utilizând obiecte│se înlocuiesc cu un alt obiect; │
│pentru justificãri │- folosirea monedelor, bilelor de diferite culori │
│ │şi mãrimi, timbre; │
│ │- efectuarea de schimburi echivalente: zece monede│
│ │de un ban cu o monedã de 10 bani, zece monede de │
│ │10 bani cu o bancnotã de 1 leu (lucru în perechi);│
│ │- descompunerea unor numere concrete în zecile şi │
│ │unitãţile din care sunt formate; │
│ │- scrierea cifrelor pe computer, într-un document │
│ │electronic; │
│ │- realizarea de mulţimi de litere, semne, cifre, │
│ │dupã un cardinal dat, într-un document electronic;│
│ │- scrierea cardinalului unei mulţimi date într-un │
│ │document electronic; │
│ │- folosirea tastelor pentru scrierea de şiruri │
│ │crescãtoare, descrescãtoare. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Sã scrie, sã citeascã,│- reprezentarea prin obiecte sau desene a │
│sã compare şi sã ordoneze │numerelor; │
│numerele naturale de la 0 │- asocierea numãrului corespunzãtor unor mulţimi │
│la 100 │de câte 1, 2, 3 ... 9 obiecte; │
│ │- utilizarea computerului pentru realizarea de │
│ │corespondenţe între mulţimi de obiecte şi │
│ │cardinalul unei mulţimi; │
│ │- utilizarea de minisofturi educaţionale; │
│ │- trecerea de la o formã de reprezentare la alta: │
│ │din sistem numeric în reprezentare obiectualã a │
│ │numerelor sau în desene şi invers: deseneazã tot │
│ │atâtea obiecte câte indicã numãrul; │
│ │- identificarea numerelor în situaţii reale de │
│ │viaţã: citirea preţurilor, identificarea numerelor│
│ │de pe tricoul sportivilor, identificarea numerelor│
│ │în articole de ziar etc.; │
│ │- scrierea şi citirea numerelor de la 0 la 100; │
│ │- numãrarea "înainte" şi "înapoi", cu şi fãrã │
│ │sprijin în obiecte sau desene; │
│ │- gruparea şi regruparea obiectelor sau desenelor │
│ │numãrate în funcţie de "pasul" numãrãrii: câte │
│ │douã, trei sau cinci; │
│ │- compararea şi ordonarea grupurilor de obiecte, │
│ │folosind procedee diferite; │
│ │- jocuri de ordonare şi comparare cu cãrţile de │
│ │joc; │
│ │- compararea numerelor, folosind diferite │
│ │reprezentãri ale acestora; │
│ │- deschiderea computerului de cãtre elev; │
│ │- jocuri pe computer; │
│ │- proiect ilustrativ pentru rolul numerelor în │
│ │viaţa cotidianã. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Sã efectueze operaţii │- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 0 │
│de adunare şi de scãdere în│la 30, fãrã trecere peste ordin; verificarea │
│concentrul 0-30, fãrã │rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrţi de joc,│
│trecere peste ordin, iar în│monede şi bancnote, dominouri, zaruri; │
│concentrul 30-100, fãrã │- scrierea unor "arbori de calcul"; │
│trecere peste ordin şi cu │- efectuarea unor adunãri cu mai mulţi termeni, │
│sprijin │având ca suport obiecte sau desene; │
│ │- realizarea de cãtre elevi a unui document word │
│ │pentru scrierea unor calcule; │
│ │- jocuri: "În câte moduri poţi plãti un obiect │
│ │care costã 30 de lei?"; │
│ │- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 30│
│ │la 100, fãrã trecere peste ordin, folosind suport │
│ │concret, verificarea rezultatelor cu ajutorul │
│ │obiectelor*; │
│ │- compunerea şi descompunerea numerelor în sume │
│ │sau diferenţe de numere cu ajutorul dominourilor; │
│ │- operarea cu numere prin calcul mintal, folosind │
│ │monede, cãrţi de joc, zaruri sau desene; exerciţii│
│ │de scriere a acestor operaţii; │
│ │- proiect de anchetã în comunitate: "Pâinea". │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare / proiecte │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele │
│elevul va fi capabil: │tipuri de activitãţi: │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã stabileascã poziţii│- poziţionarea obiectelor în spaţiu (stânga, │
│relative ale obiectelor în │dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, │
│spaţiu │exterior etc.); │
│ │- poziţionarea într-un document word a unor │
│ │elemente, dupã instrucţiuni date, folosind butonul│
│ │de desenare din bara de instrumente; │
│ │- activitãţi practice de orientare în teren, │
│ │respectând reguli de deplasare: 10 paşi la │
│ │dreapta, 6 paşi la stânga etc.; │
│ │- recunoaşterea în teren şi numirea poziţiei pe │
│ │care o ocupã diverse obiective (şcoala, │
│ │dispensarul) în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos,│
│ │deasupra, sub, interior, exterior etc.); │
│ │- observarea poziţiei unor obiecte (imagini) │
│ │într-un document electronic. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã recunoascã forme │- observarea şi descrierea verbalã a figurilor │
│plane, sã sorteze şi sã │geometrice cunoscute; │
│clasifice obiecte date sau │- observarea unor obiecte de anumite forme în │
│desene, dupã criterii │spaţiul clasei sau în afara clasei; │
│diverse │- identificarea formelor plane pe obiecte reale: │
│ │ţesãturi, pavaj, construcţii; │
│ │- identificarea figurilor geometrice pe computer; │
│ │- desenarea într-un document word a unor figuri │
│ │geometrice, dupã instrucţiuni date, folosind │
│ │butonul de desenare din bara de instrumente; │
│ │- selectarea unor figuri geometrice desenate dupã │
│ │criterii date şi decuparea lor; │
│ │- sortarea şi clasificarea unor obiecte dupã │
│ │criterii date sau identificate prin observare; │
│ │precizarea criteriilor utilizate; │
│ │- vizionarea unui film didactic; │
│ │- jocuri pe calculator; │
│ │- recunoaşterea formei unor corpuri din lumea │
│ │realã; │
│ │- poster cu figuri geometrice, folosirea în │
│ │aprecierea lucrãrilor a vocabularului specific: am│
│ │folosit pãtrate, triunghiuri etc.; │
│ │- observarea unor picturi moderne realizate cu │
│ │ajutorul figurilor geometrice; │
│ │- selectarea unor forme geometrice prin colorarea │
│ │lor, folosind butonul de umplere din bara de │
│ │instrumente, într-un document word creat de cadrul│
│ │didactic. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Sã sesizeze asocierea │- scrierea numerelor corespunzãtoare unor grupuri │
│dintre elementele a douã │de obiecte, desene sau numere ordonate: câte 2, │
│grupe de obiecte, desene │câte 4, câte 6 etc.; │
│sau numere mai mici decât │- trecerea de la şirul obiectual la şirul numeric │
│30, pe baza unor criterii │şi invers. │
│date │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Sã continue modele │- continuarea unor modele repetitive reprezentate │
│repetitive reprezentate │prin obiecte, desene sau numere; │
│prin obiecte, desene sau │- realizarea unor frize decorative, colaje, rame │
│numere mai mici decât 10 │de tablouri, decoraţiuni pentru obiecte de │
│ │vestimentaţie, pentru faianţarea unei încãperi │
│ │etc; │
│ │- realizarea unor modele repetitive folosind │
│ │litere, cifre, cuvinte; │
│ │- jocuri de realizare pe computer a unor modele │
│ │repetitive create de cadrul didactic într-un │
│ │document word şi continuate de elev; │
│ │- proiect: "Cum sã fie casa mea". │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Sã descompunã │- compunerea şi descompunerea numerelor, folosind │
│numere mai mici decât 30 │cãrţi de joc, bani sau alte obiecte; │
│în sumã sau diferenţã, │- descompunerea numerelor în forme echivalente şi │
│folosind obiecte, desene │utilizarea acestora pentru efectuarea operaţiilor;│
│sau numere │- identificarea şi aplicarea de scheme pentru │
│ │efectuarea adunãrilor şi scãderilor; │
│ │- jocuri de completare a unui desen, astfel încât │
│ │sã se obţinã un anumit numãr de puncte (cãrţi de │
│ │joc) şi scrierea operaţiei potrivite; │
│ │- jocuri pe computer de completare a unor mulţimi │
│ │de obiecte conform cardinalului dat. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Sã rezolve probleme │- analiza pãrţilor componente ale unei probleme; │
│care presupun o singurã │- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei unor │
│operaţie dintre cele │expresii matematice: "Când spun minus, mã gândesc │
│învãţate (adunare sau │la...", "Când spun plus, mã gândesc la..."; │
│scãdere) │- adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o │
│ │mulţime de obiecte şi exprimarea operaţiei verbal │
│ │şi în scris; verificarea prin numãrare; │
│ │- rezolvarea de probleme folosind cãrţi de joc, │
│ │zaruri, bani şi verificarea rezultatului prin │
│ │numãrare; │
│ │- rezolvarea de probleme folosind date din tabele │
│ │sau liste de preţuri; │
│ │- rezolvarea de probleme cu una dintre operaţiile │
│ │cunoscute; │
│ │- rezolvarea de probleme cu mai mult de o │
│ │operaţie*. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.7. Sã formuleze oral │- probleme pornind de la o temã: cumpãrãturi, │
│exerciţii şi probleme cu │transporturi, preocupãri; │
│numere de la 0 la 30 │- formularea de probleme cu sprijin concret în │
│ │obiecte, desene, imagini pe computer; │
│ │- formularea de probleme pe baza unor imagini │
│ │postate într-un document word, de cadrul didactic;│
│ │- formularea de probleme pornind de la numere │
│ │concrete date; │
│ │- folosirea de minisofturi educaţionale. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.8. Sã mãsoare │- mãsurarea dimensiunilor, capacitãţii sau masei │
│dimensiunile, capacitatea │unor obiecte, folosind unitãţi de mãsurã │
│sau masa unor obiecte, │nonstandard: creion, gumã, palmã, vase de │
│folosind unitãţi de mãsurã │capacitãţi diferite, balanţe improvizate etc.); │
│nonstandard │- alegerea etalonului potrivit pentru o anumitã │
│ │mãsurare; │
│ │- mãsurarea lungimii şi lãţimii terenului de │
│ │sport, a curţii şcolii, folosind pasul, talpa │
│ │etc.; │
│ │- compararea rezultatelor; │
│ │- ordonarea unor obiecte, având criteriu │
│ │dimensiunea sau masa, prin comparãri succesive; │
│ │- realizarea unor tablouri (compoziţii spaţiale), │
│ │folosind benzi de hârtie coloratã de diferite │
│ │lungimi, lãţimi; │
│ │- observarea şi aproximarea dimensiunilor acestor │
│ │benzi; │
│ │- exprimarea aprecierilor, folosind expresiile: │
│ │"mai lung", "mai înalt", "mai uşor", "mai greu", │
│ │"cel mai lung" etc.; │
│ │- înregistrarea în diverse forme (prin desene, │
│ │numere etc.) a rezultatelor mãsurãrilor. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│2.9. Sã recunoascã orele │- localizarea evenimentelor cotidiene în termenii:│
│fixe pe ceas │"înainte", "dupã", "în timp ce"; │
│ │- relatarea unor istorioare personale cu folosirea│
│ │termenilor: "înainte", "dupã", "în timp ce" etc.; │
│ │- citirea orelor pe ceas; │
│ │- realizarea, folosind simboluri sau cuvinte, dupã│
│ │caz, a unei agende personale pentru planificarea │
│ │timpului pentru o zi, o sãptãmânã etc.; │
│ │- scrierea unor programe, orare pentru magazine, │
│ │instituţii din comunitate; │
│ │- exerciţii de plasare în timp a unor evenimente │
│ │cotidiene; │
│ │- compararea duratei unor activitãţi; │
│ │- înregistrarea evenimentelor pe parcursul unei │
│ │ore, zile, sãptãmâni, luni; │
│ │- proiect: "Cum îmi planific timpul". │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



    3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare / proiecte │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele │
│elevul va fi capabil: │tipuri de activitãţi: │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã explice │- exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru│
│modalitãţile de calcul │folosit în rezolvarea unor sarcini care solicitã │
│folosite în rezolvarea │operarea cu obiecte, desene sau numere; │
│unor probleme practice │- probleme în contexte reale (de exemplu, │
│ │gestionarea banilor la cumpãrãturi); │
│ │- rezolvarea unor situaţii - problemã: "am avut x │
│ │lei, am primit rest y lei; câţi lei am cheltuit?";│
│ │- descrierea procedeelor utilizate pentru │
│ │mãsurarea şi compararea obiectelor; │
│ │- scrierea rezultatelor unor probleme ilustrate │
│ │într-un document word creat de cadrul didactic. │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE


┌───────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare / proiecte │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele │
│elevul va fi capabil: │tipuri de activitãţi: │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã manifeste interes │- jocuri de utilizare a numerelor în diverse │
│faţã de utilizarea │situaţii concrete; │
│numerelor în situaţii │- exerciţii de prezentare ("Cine sunt eu?") în │
│diverse │care se folosesc numere: "Am 17 ani, cântãresc 58 │
│ │de kilograme."; │
│ │- utilizarea numerelor în activitãţi din viaţa │
│ │cotidianã; │
│ │- jocuri cu zarurile: │
│ │- postere pe diferite teme, în care apar numere: │
│ │"Sporturi preferate", "Modã", "Maşini", "Sportivi"│
│ │etc.; │
│ │- activitãţi de tipul: "Ştiaţi cã..." pentru │
│ │culegere de informaţii. │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. Sã conştientizeze │- observarea şi numãrarea frecvenţei cu care apar │
│utilitatea matematicii în │numerele sau alte concepte matematice în ziar, pe │
│viaţa cotidianã │stradã, în emisiunile de televiziune etc.; │
│ │- sesizarea situaţiilor în care memorarea sau │
│ │utilizarea unui numãr este utilã: numãrul de │
│ │telefon, informaţii diverse etc.; │
│ │- scrierea adresei personale; │
│ │- realizarea unei "cãrţi de vizitã" pentru colegii│
│ │de clasã; │
│ │- proiect: "Preocupãrile mele în date şi în │
│ │cifre"; │
│ │- selectarea unor informaţii numerice dintr-un │
│ │document word realizat de cadrul didactic, prin │
│ │subliniere, colorare, utilizând bara de │
│ │instrumente. │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘



                    4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Elemente pregãtitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice:
      > orientare spaţialã şi localizãri în spaţiu;
      > sortarea şi clasificarea obiectelor dupã criterii variate;
      > compararea numãrului de elemente a douã mulţimi prin procedee variate.
    ● Numere naturale: de la 0 la 10, de la 10 la 30, de la 30 la 100; citire, scriere, comparare, ordonare.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor naturale în concentrul 0 - 10.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor naturale în concentrul 0 - 30, fãrã trecere peste ordin, iar în concentrul 30-100, fãrã trecere peste ordin şi cu sprijin *.
    ● Probleme care se rezolvã printr-o operaţie de adunare sau de scãdere, folosind sprijin în obiecte sau desene sau mai mult de o operaţie*.
    ● Figuri geometrice: triunghi, pãtrat, dreptunghi, cerc.
    ● Mãsurãri cu unitãţi nestandard (palmã, creion, bile, cuburi, vase uzuale etc.) pentru lungime, capacitate, masã.
    ● Mãsurarea timpului: recunoaşterea şi citirea orelor pe ceas.
    ● Unitãţi de mãsurã: ora, ziua, sãptãmâna, luna.

                        5. SUGESTII METODOLOGICE

    Învãţarea autenticã presupune deschiderea curriculumului cãtre lumea realã, cãtre viaţã, aşa cum este ea perceputã de cei care învaţã: plinã de necunoscute, de provocãri. Introducerea în curriculum a unei ore de matematicã abordatã interdisciplinar, cu ajutorul computerului pentru elevii ce parcurg programul "A doua şansã", nivelul I, reprezintã un rãspuns la nevoile adaptãrii învãţãrii la viaţa realã.
    Presiunile şi nevoile sociale, politice, economice şi culturale pe care lumea contemporanã le exercitã asupra educaţiei presupun diversificarea câmpului educaţional, orientarea cãtre educaţia în, prin şi pentru viaţã. Programa de Matematicã pentru nivelul I porneşte de la înţelegerea holisticã a personalitãţii, consideratã ca întreg şi nu secvenţial. De aici, necesitatea ca elevul sã fie privit de cadrul didactic în integralitate şi nu centrat pe dezvoltarea separatã a unuia sau altuia dintre aspectele personalitãţii sale. Altfel spus, triada cunoştinţe, deprinderi, atitudini sã fie consecvent urmãritã, iar validarea ei sã fie fãcutã de practicã, de ceea ce ştie elevul sã facã cu ceea ce a învãţat.
    Pentru o predare-învãţare eficientã a modulului I, "În lumea numerelor", este recomandabil sã se aibã în vedere urmãtoarele aspecte:
    Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidianã:
    ● folosirea experienţei de viaţã ca resursã a învãţãrii, ca de exemplu: schimburi monetare, efectuarea de cumpãrãturi, scrierea de liste de preţuri, alegerea celei mai avantajoase soluţii, estimãri etc.;
    ● folosirea ca suporturi educaţionale a unor obiecte utilizate cotidian, cum ar fi: monedele şi bancnotele, zarurile, cãrţile de joc;
    ● desfãşurarea unor activitãţi tematice: "Meserii", "Preocupãri", "Timp liber" etc.
    Individualizarea predãrii-învãţãrii:
    ● formularea de sarcini şi aşteptãri în raport cu particularitãţile individuale;
    ● utilizarea frecventã a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecãruia în învãţare.
    Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare:
    ● învãţarea în grup sau în perechi;
    ● activitãţi care încurajeazã comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşitã, materializate în proiecte, postere, lucrãri practice de mãsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente etc;
    ● expunerea lucrãrilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unitãţi de mãsurã, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.
    Utilizarea unor materiale şi mijloace didactice adaptate vârstei, atractive, accesibile:
    ● utilizarea computerului în învãţarea matematicii;
    ● fişe de lucru individual;
    ● monede şi bancnote pentru rezolvarea de probleme;
    ● articole din ziare, preţuri etc., pentru citirea numerelor.

    Utilizarea eficientã a timpului pentru învãţare, având în vedere reducerea timpului de învãţare:
    ● reducerea timpului pentru verigile introductive (captarea atenţiei etc.) şi creşterea duratei activitãţilor de învãţare;
    ● integrarea evaluãrii formative în lecţie şi folosirea timpului afectat evaluãrii de la sfârşitul lecţiei pentru învãţare;
    ● rezolvarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;
    ● folosirea autoevaluãrii: precizarea la începutul lecţiei a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate, folosirea interevaluãrii;
    ● pregãtirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor-suport;
    ● managementul clasei: aşezarea elevilor în semicerc sau în alte modalitãţi care permit un contact vizual cât mai bun;
    ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor;
    ● reducerea timpului pentru lucrul frontal, în favoarea lucrului individualizat, a acordãrii de sprijin adaptat fiecãrui elev ;
    ● proiectarea flexibila a momentelor lecţiei şi respectarea modelului didactic ABC.
    Adaptarea evaluãrii la specificul programului:
    Pentru a fi efectivã şi autenticã, evaluarea trebuie sã fie un proces continuu, parte integrantã a învãţãrii, aptã sã ofere elevilor şi cadrelor didactice oportunitãţi de reflecţie şi de perfecţionare permanentã.
    Evaluarea autenticã respectã anumite principii, cum sunt:
    ● este o activitate de cooperare cadru didactic - elevi, altfel spus, nu este ceva ce doar se aplicã elevilor, ci o activitate pusã în operã împreunã cu aceştia;
    ● reprezintã ocazii pentru elevi de a fi responsabili pentru propria învãţare;
    ● fiind direct implicaţi în evaluare, elevii devin mai puţin dependenţi de cadrul didactic şi de feedbackul acestuia;
    ● pune în centrul activitãţii elevul, pãstreazã şi întãreşte stima de sine;
    ● constituie prilejuri de examinare a procesului de învãţare nu numai prin scoruri numerice;
    ● creeazã posibilitatea ca partenerii în învãţare, elevii şi cadrul didactic, sã lucreze împreunã pentru realizarea aceloraşi obiective pe termen lung sau scurt;
    ● creeazã oportunitãţi de a reflecta şi a face schimbãri acolo unde este cazul.
    Dintre modalitãţile tradiţionale de evaluare, testele de cunoştinţe vor fi utilizate în evaluarea continuã a elevilor, având în vedere elaborarea unor itemi care sã evidenţieze caracterul practic aplicativ, operaţional al achiziţiilor matematice.
    Datoritã potenţialului formativ şi oportunitãţilor pentru individualizare, sunt preferate metodele complementare de evaluare curentã şi anume:
    ● Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalitãţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control / verificare.
    ● Activitãţile practice în care se utilizeazã achiziţiile matematice, precum şi cele de utilizare a computerului pentru realizarea de liste, inventare, agende, alte lucrãri funcţionale şi utile în viaţa de zi cu zi.
    ● Proiectul, care se evalueazã pe baza criteriilor negociate cu cei care învaţã. Sugerãm o structurã simplã precum: "Ce ştiu?", "Ce vreau sã ştiu?", "Cum mã informez?", "Ce voi face?", "Cum ştiu ce şi cum am reuşit?".
    ● Portofoliul, care constituie parte integrantã a examinãrii finale şi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului. Acesta cuprinde o varietate de materiale, precum: exemple de lucrãri individuale, de grup, autoreflecţii, pagini din caietul de învãţare, postere, liste de verificare, observaţiile cadrului didactic, casete, C.D.-uri. De asemenea, vor fi incluse în portofoliu produse ale activitãţii elevilor realizate pe computer.
    ● Autoevaluarea, care îl ajutã pe elev sã se situeze personal faţã de exigenţele învãţãrii.
    ● Teme de investigaţie în mediul cotidian, pentru aplicarea a ceea ce se învaţã.
    ● Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor "egali" de învãţare. Cadrul didactic poate amenaja panouri "Succesele noastre", "Mulţumesc pentru...", expoziţii cu lucrãri pentru interevaluare. Se recomandã oferirea de feedback sub forma unor simboluri, aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive.

                 6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv cadru │ Standard │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cunoaşterea şi utilizarea│S1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 100 în │
│unor concepte specifice │contexte reale: liste, tabele, preţuri, informaţii utile, │
│matematicii │monede, bancnote, ora, numere de telefon. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S2. Înţelegerea unor termeni specifici matematicii şi │
│ │rezolvarea unor probleme de tipul: "erau şi mai vin", "erau │
│ │şi mai pleacã", "adaug", "scad", "câte sunt la un loc", "cât │
│ │a mai rãmas". │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S3. Rezolvarea de adunãri şi scãderi fãrã trecere peste │
│ │ordin, în concentrul 0 - 100 cu sprijin în obiecte, dar şi │
│ │fãrã sprijin, în situaţii de viaţã: cumpãrãturi, reduceri de │
│ │preţuri, creşteri de salariu, repartizarea timpului, │
│ │colectare de deşeuri, anchete pe teme diverse (proiecte). │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea capacitãţii │S4. Recunoaşterea dupã proprietãţi simple a unor forme │
│de rezolvare a problemelor │geometrice plane şi utilizarea lor în realizarea unor lucrãri│
│ │practice. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S5. Formarea de şiruri cu obiecte sau numere mai mici decât │
│ │10, utilizând criterii date. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S6. Estimarea numãrului de obiecte în situaţii practice. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei │
│ │probleme cu numere de la 0 la 30. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S8. Folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea│
│ │unei probleme sau a unei situaţii-problemã cu date din viaţa │
│ │realã, folosind numere de la 0 la 30. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S9. Efectuarea de mãsurãri simple cu unitãţi de mãsurã │
│ │nestandard şi exprimarea numericã a rezultatului mãsurãrii. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Formarea şi dezvoltarea │S10. Exprimarea oralã şi scrisã a modului de lucru în │
│capacitãţii de a comunica, │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │
│utilizând limbajul matematic│ │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



                                7. BIBLIOGRAFIE

    1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învãţãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004.
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, E.D.P., Bucureşti.
    3. Ciolan, L. Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
    5. Ionescu, M. Învãţarea bazatã pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    6. L. D'Hainaut, Programe de învãţãmânt şi educaţie permanentã, Colecţia Pedagogia secolului X X, E.D.P. , Bucureşti, 1981.
    7. Landsheere, G. Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.
    8. Mykytin, I. Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi), Bucureşti, 2004.
    9. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureşti, 2001.
    10. M. E. C., Programa şcolarã, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.
    11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învãţãmântul primar, Bucureşti, 1999.
    12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea Cetãţenilor, Boulder, Colorado, 1997.
    13. Nedelcu, A., Învãţarea interculturalã în şcoalã, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

    AUTOR
    Prof. Aniţa Dulman
    Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


            MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                   MATEMATICĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al II-lea

                  Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
                 Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528
                                Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Modulul "Matematica e peste tot", prevãzut pentru nivelul al II-lea, constituie o nouã etapã în învãţarea matematicii de cãtre elevii cuprinşi în programul "A doua şansã".
    Programa pentru nivelul al II-lea ia în considerare diferenţele dintre stadiile de dezvoltare intelectualã (elevii au vârste diferite, experienţe de viaţã diferite) şi prevede utilizarea ca bazã pentru învãţare a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa de zi cu zi. Prin aplicaţiile propuse în programã (teme, proiecte) se urmãreşte conştientizarea elevilor în legãturã cu nevoia învãţãrii matematicii ca o condiţie importantã a reuşitei în desfãşurarea oricãrei activitãţi, fie cã este vorba de o activitate casnicã, de o meserie sau de un hobby.
    Scopul învãţãrii matematicii este acela de a rezolva nenumãratele probleme care apar pe neaşteptate în viaţa tuturor. În particular, matematica ne pune la dispoziţie probleme similare celor din realitate sau imaginate. Plecând de la date sigure, cunoscute, se determinã metoda care poate conduce la rãspuns, la determinarea necunoscutei. Cadrul didactic creeazã situaţii asemãnãtoare celor pe care le întâlnesc elevii în viaţa de zi cu zi, pentru a-i convinge de nevoia învãţãrii matematicii, de necesitatea interdisciplinaritãţii, a includerii computerului în învãţarea matematicii ca rãspuns la provocãrile societãţii contemporane.
    Programa pentru nivelul al II-lea vizeazã formarea competenţelor de bazã, şi anume: numeraţia, calculul aritmetic, rezolvarea de probleme, noţiuni intuitive de geometrie, mãsurare şi mãsuri.
    În construirea programei s-au luat în considerare elemente specifice învãţãrii în programe de tip "a doua şansã", cum sunt: timpul redus de învãţare, particularitãţile elevilor, particularitãţile învãţãrii adulţilor.
    Programa de matematicã pentru nivelul al II-lea opereazã schimbãri în abordarea disciplinei pentru a rãspunde specificului programului "A doua şansã" pentru învãţãmântul primar, la nivelurile urmãtoare:
    a) Abordarea conţinuturilor:
    ● înlocuirea conţinuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care sã valorifice experienţa elevilor în învãţare şi evitarea teoretizãrii;
    ● asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învãţarea sã fie motivantã;
    ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţã prin includerea în activitãţi a unor teme cum ar fi: bugetul, consumul, sãnãtatea, timpul liber, meseriile, teme realizate la computer ce vor constitui elemente de portofoliu şi se vor evalua.
    b) Adaptarea la specificul grupului ţintã:
    ● în rezolvarea problemelor se urmãreşte cãutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţã a elevilor, folosirea pentru verificarea corectitudinii calculelor a unor mijloace cum ar fi monedele şi bancnotele, precum şi estimãrile.
    c) Modalitãţile de învãţare:
    ● sunt importante activitãţile de observare, culegere a unor date din comunitate, de alcãtuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor proiecte civice, de folosire a computerului în învãţarea matematicii;
    ● se urmãreşte formarea la elevi a unor deprinderi de învãţare prin respectarea, în toate activitãţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice, cum s-a procedat şi pe parcursul modulului I;
    ● sunt valorizate activitãţile care conduc la stimularea atitudinii de cooperare, ajutorare, ceea ce se poate realiza prin desfãşurarea învãţãrii pe bazã de proiect, activitãţi propuse în fiecare unitate de învãţare.
    d) Rolurile cadrului didactic:
    ● cadrul didactic faciliteazã, consiliazã, organizeazã unele activitãţi de învãţare care sã rãspundã nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare a elevilor.
    Noutatea adusã de programã constã în:
    ● indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile, notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã şi pot fi selectate de cadrul didactic în funcţie de nevoile individuale şi de opţiunile elevilor;
    ● introducerea unor exemple de activitãţi de învãţare care sã permitã abordarea integratã a conţinuturilor specifice matematicii şi a unor elemente privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului al doilea;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui titlu generic modulului.
    Programa de Matematicã pentru nivelul al II-lea, "A doua şansã" conţine elemente ce respectã structura programei de matematicã pentru clasa a II-a, învãţãmântul primar, la care se adaugã: sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţã pentru modul, bibliografie, structura ei fiind urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Programa de Matematicã pentru nivelul al II-lea, programul "A doua şansã" are în vedere obiectivele cadru şi de referinţã ale programei naţionale, revizuite pentru a rãspunde adecvat particularitãţilor şi nevoilor de învãţare ale elevilor din acest program.
    Obiectivele cadru prevãzute sunt aceleaşi ca în programa de matematicã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã. Ele asigurã continuitatea cu Modulul I, "În lumea numerelor", şi vor fi dezvoltate în modulele ce vor urma.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bazã şi aplicabilitatea lor imediatã, în activitatea elevului, sã extindã şi sã dezvolte competenţele formate la nivelul I.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datoritã vârstei au acţionat în contexte diferite şi au acumulat o anumitã experienţã. Ordinea abordãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de logica internã a disciplinei, dar şi de caracteristicile grupului de elevi.
    Exemplele de activitãţi de învãţare, corespunzãtoare fiecãrui obiectiv de referinţã, cuprinse în programã, deşi sunt similare celor folosite în învãţãmântul de masã şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru elevi, dacã sunt plasate în contexte corespunzãtoare vârstelor şi intereselor lor. Sunt propuse activitãţi de învãţare cu inserţie în cotidian, proiecte ca suport pentru evaluarea sumativã de la sfârşit de modul. Activitãţile de învãţare evidenţiazã nevoia respectãrii stilurilor diverse de învãţare. Sunt propuse activitãţi de utilizare a unor jocuri ca resurse de învãţare, organizarea unor concursuri de şah, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele de frecvenţã, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activitãţile de prezentare a unor noţiuni se vor realiza plecând de la documente: fişe, tabele, scheme, bonuri de casã, reţete, statistici, care vor pune elevii în poziţia de a reflecta asupra unor situaţii reale de viaţã în care întâlnesc noţiunile matematice. Sunt prevãzute activitãţi de manipulare, folosind materiale specifice: mânuirea unor instrumente, realizarea de mãsurãri etc.
    Fãrã a exagera prin exerciţii didactice de consolidare şi fixare a unor mecanisme, este nevoie de un antrenament indispensabil oricãrei învãţãri pentru a fixa unele cunoştinţe şi a consolida deprinderile. Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor exerciţii interesante, care sã dozeze armonios repetiţiile, fãrã a deveni plictisitoare. Programa propune integrarea naturalã a matematicii în viaţã. Recursul la documente (calendare, tarife, orare etc.) permite evitarea aspectului adesea artificial al aplicãrii matematicii. Elevii vor fi puşi în situaţii de învãţare în care vor avea posibilitatea sã confrunte ceea ce au învãţat cu realitatea. Şi pentru nivelul al II-lea, la disciplina Matematicã, una dintre orele din trunchiul comun este alocatã utilizãrii noilor tehnologii. Aceasta presupune abordarea integratã a conţinuturilor matematice şi a unor elemente de conţinut privind tehnologia informaţiei. În consecinţã, în programa şcolarã pentru nivelul al II-lea sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referinţã, activitãţi de învãţare care presupun utilizarea computerului. Aceasta este una dintre noutãţile programei de Matematicã pentru nivelul al II-lea, programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programa include şi prezentarea sugestiilor metodologice specifice care sã contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalitãţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât sã se elimine efectul de stres al evaluãrii.
    Structura modularã a programei a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã pentru final de modul, care vor sta la baza elaborãrii probelor de evaluare de la finalul nivelului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea în nivelul urmãtor. Astfel, ultima secţiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanţã pentru modulul corespunzãtor nivelului al II-lea.
    Notã: Programele de matematicã pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmeazã sã predea, este necesarã studierea programelor în ansamblul lor.

                      2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE DE PROBLEME │
│ 3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC│
│ 4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN │
│ CONTEXTE VARIATE │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



          3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de │
│elevul va fi capabil: │activitãţi: │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã înţeleagã formarea │- jocuri de numãrare cu obiecte în care grupele de câte 10, │
│numerelor (din sute, zeci şi│100 se înlocuiesc cu câte un alt obiect, jocuri de schimburi │
│unitãţi), utilizând obiecte │echivalente; │
│pentru justificãri │- reprezentarea numerelor, punând în evidenţã sistemul │
│ │poziţional de scriere; exerciţii de trecere de la o formã de │
│ │reprezentare la alta; │
│ │- exerciţii de grupare a unor elemente pe computer; │
│ │- utilizarea unui document electronic pentru realizarea unor │
│ │grupãri de câte 10, 100 litere, semne, cifre etc. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Sã formeze, sã scrie, │- formarea şi scrierea numerelor naturale de la 0 la 1000; │
│sã citeascã numerele │scrierea unor numere: vârsta proprie, pe cea a colegilor, a │
│naturale de la 0 la 1000 │membrilor familiei, ziua de naştere; │
│ │- citirea numerelor naturale de la 0 la 1000, citirea unor │
│ │preţuri, masa unor corpuri, etichete, grafice, tabele; │
│ │- reprezentarea prin obiecte sau desene a unui numãr din │
│ │concentrul 0 - 1000; numãrarea cu pas dat, "înainte" şi │
│ │"înapoi" (de exemplu, din 10 în 10, din 20 în 20 etc.), în │
│ │concentrul 0 - 100, cu sprijin în obiecte; │
│ │- citirea numerelor ce reprezintã date din calendar: din 7 │
│ │în 7 etc.; │
│ │- numãrare cu pas dat, înainte şi înapoi, în concentrul │
│ │0-1000, de exemplu din 10 în 10 sau din 5 în 5*; │
│ │- reprezentarea într-un document electronic a unor mulţimi de│
│ │obiecte, semne, litere, cifre, cu cardinal dat; │
│ │- scrierea într-un document electronic a cardinalului unor │
│ │mulţimi date de cadrul didactic. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Sã compare şi sã │- compararea şi ordonarea numerelor, utilizând modele │
│ordoneze numerele naturale │semnificative şi punerea în corespondenţã a unor astfel de │
│mai mici decât 100, │reprezentãri; │
│utilizând simbolurile: │- compararea vârstelor; │
│<, >, = │- proiecte: "Numerele în viaţa noastrã", "Curiozitãţi", │
│ │"Viaţã sãnãtoasã"; │
│ │- plasarea semnului <, >, = între perechi de numere scrise de│
│ │cadrul didactic într-un document electronic; │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Sã efectueze adunãri şi│- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 0 la 50 cu │
│scãderi: │trecere peste ordin; verificarea rezultatelor, utilizând │
│- cu numere naturale de la │obiecte sau desene; │
│0 la 50 cu şi fãrã trecere │- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 0 la 100 fãrã│
│peste ordin; │trecere peste ordin; │
│- cu numere naturale de la │- adunarea şi scãderea numerelor naturale de la 100 la 1000 │
│50 la 1000 fãrã trecere │fãrã trecere peste ordin; │
│peste ordin │- adunarea şi scãderea cu acelaşi numãr: sã se calculeze ce │
│ │vârstã vor avea elevii peste 5 ani, ce vârstã au avut cu │
│ │4 ani în urmã etc.; │
│ │- proiect "Arborele familiei mele, în date şi cifre"; │
│ │- utilizarea computerului pentru alegerea rezultatului corect│
│ │al unor operaţii de adunare sau scãdere prin subliniere, │
│ │colorare, bifare; │
│ │- exerciţii de adunare şi scãdere cu utilizarea de │
│ │minisofturi adecvate. │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE DE PROBLEME



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de │
│elevul va fi capabil: │activitãţi: │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã recunoascã forme │- recunoaşterea şi descrierea verbalã a formei obiectelor din│
│plane şi spaţiale; sã │mediul înconjurãtor; │
│clasifice figuri geometrice │- identificarea şi discriminarea formelor geometrice plane şi│
│sau obiecte dupã criterii │spaţiale, utilizând obiecte, modele şi desene; │
│variate │- gruparea unor obiecte date dupã criterii diverse; │
│ │- decuparea unor figuri geometrice desenate, realizarea unei │
│ │felicitãri; │
│ │- desenarea dupã contur a unor figuri geometrice, realizarea │
│ │unui desen amuzant, folosind culori; │
│ │- activitãţi practice de construcţie, folosind forme │
│ │spaţiale: cutii de diferite forme şi mãrimi (cub, │
│ │paralelipiped, cilindru, piramidã); │
│ │- identificarea interiorului şi a exteriorului unei figuri; │
│ │- identificarea apartenenţei unui punct la interiorul unei │
│ │figuri geometrice; │
│ │- proiect "Casa mea", "Macheta oraşului/satului meu"; │
│ │- cãutare pe diferite motoare de cãutare a unor figuri │
│ │geometrice. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã utilizeze unitãţi de│- plasarea în timp a unor evenimente în funcţie de un reper; │
│mãsurã pentru timp şi │- ordonarea cronologicã a unor imagini; │
│unitãţi monetare │- compararea duratelor unor activitãţi; │
│ │- citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a │
│ │diverselor ore; │
│ │- ordonarea/planificarea unor activitãţi zilnice; │
│ │- exprimarea orei în mai multe moduri (utilizând ceasul │
│ │mecanic şi pe cel cu afişaj electronic); │
│ │- înregistrarea activitãţilor desfãşurate într-o sãptãmânã; │
│ │- identificarea monedelor necesare pentru cumpãrarea unui │
│ │obiect; │
│ │- schimburi echivalente cu bani; │
│ │- compararea sumelor de bani; │
│ │- construirea unor situaţii reale sau imaginate în care │
│ │elevii sã poatã decide dacã pot cumpãra unul sau mai multe │
│ │obiecte cu o sumã de bani (prin joc); │
│ │- proiecte: "Istoria mea", "Jurnalul unei sãptãmâni"; │
│ │- proiect ecologic în comunitate; │
│ │- TIC: exerciţiu-joc de tip "Care zi e mai lungã: o zi de │
│ │varã sau o zi de iarnã?". │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Sã compunã şi sã │- descompunerea numerelor în sumã de numere: în câte feluri │
│descompunã numere mai mici │pot plãti un obiect care costã 50 lei; │
│decât 50, folosind obiecte │- descompunerea numerelor în forme variate şi compararea │
│sau desene │diferitelor modalitãţi de descompunere a unui numãr; │
│ │- alegerea unei descompuneri potrivite pentru efectuarea unui│
│ │calcul; │
│ │- descompunerea numerelor pentru efectuarea unui calcul; │
│ │- utilizarea computerului pentru grupãri şi regrupãri de │
│ │semne, litere, cifre desenate de cadrul didactic, într-un │
│ │document Word sau Paint. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Sã estimeze ordinul de │- estimarea numãrului de obiecte dintr-o mulţime; │
│mãrime al rezultatului unei │- verificarea cu ajutorul obiectelor a rezultatelor │
│operaţii pentru a limita │operaţiilor mentale de adunare şi scãdere; │
│erorile de calcul │- estimarea numãrului unor obiecte desenate, scrise într-un │
│ │document electronic, pe computer, de cadrul didactic. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Sã rezolve probleme │- rezolvarea de probleme cu obiecte sau cu desene simple: │
│care presupun o singurã │puncte, cerculeţe, linii etc.; │
│operaţie dintre cele │- rezolvarea de probleme cu date numerice care presupun o │
│învãţate │singurã operaţie; │
│ │- rezolvarea de probleme care presupun cel puţin douã │
│ │operaţii de adunare sau scãdere*; │
│ │- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care │
│ │cer efectuarea unor adunãri sau scãderi ("au fost şi au mai │
│ │venit", "s-au pierdut" etc.); │
│ │- corelarea expresiilor folosite în situaţii concrete cu │
│ │operaţiile aritmetice învãţate. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Sã formuleze, oral şi │- formularea de probleme utilizând tehnici variate: cu │
│în scris, exerciţii şi │sprijin concret în obiecte; pornind de la o temã datã; │
│probleme cu numere, care │pornind de la numere date; fãrã sprijin; │
│se rezolvã printr-o singurã │- formularea întrebãrilor posibile pentru enunţuri date în │
│operaţie │forme variate; │
│ │- formularea de exerciţii pornind de la modele cunoscute. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.7. Sã culeagã date, sã le │- culegerea datelor dintr-un desen reprezentând situaţii de │
│înregistreze, folosind │viaţã (la piaţã, la magazin); │
│tabele sau liste, şi sã le │- citirea unui tabel, mersul trenurilor, cursul de schimb │
│utilizeze în rezolvarea unor│valutar, sau a unei liste de preţuri: ce pot comanda la │
│situaţii-problemã │cofetãrie dacã am 100 de lei, având lista de preţuri realã; │
│ │- utilizarea tabelelor simple pentru notarea unor date etc.; │
│ │- reprezentarea datelor prin diagrame simple sau desen; │
│ │- proiect: anchetã în comunitate: "Preocupãri"; │
│ │- completarea unui tabel electronic preexistent, creat de │
│ │cadrul didactic. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.8. Sã mãsoare şi sã │- mãsurarea cu palma, creionul, paharul, cuburi etc., a │
│compare lungimea, │lungimii, masei sau capacitãţii unor obiecte; │
│capacitatea sau masa unor │- compararea lungimilor a douã obiecte; │
│obiecte, folosind unitãţi de│- ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, │
│mãsurã nestandard adecvate, │grosimea, întinderea sau forma lor, folosind expresii ca: │
│precum şi urmãtoarele │"mai lung", "mult mai lung", "cel mai lung", "mai scurt" │
│unitãţi de mãsurã standard: │etc.; │
│metrul, litrul, kilogramul │- efectuarea unor mãsurãri, folosind etaloane neconvenţionale│
│ │date (etaloane din carton sau plastic, având diverse forme şi│
│ │mãrimi etc.); │
│ │- identificarea şi utilizarea instrumentelor de mãsurã │
│ │potrivite (linia gradatã, metrul, balanţa) pentru efectuarea │
│ │unor mãsurãri; │
│ │- alegerea unitãţii de mãsurã potrivite pentru a efectua │
│ │anumite mãsurãri; │
│ │- proiect: "Despre vitezã", "Curiozitãţi din lumea │
│ │plantelor", "Consumuri diverse". │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de │
│elevul va fi capabil: │activitãţi: │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã redea în cuvinte │- redarea liberã, cu voce tare, a enunţului; │
│proprii, paşii rezolvãrii │- folosirea unor scheme simple pentru a indica paşii de │
│unor probleme │rezolvare a unei probleme; │
│ │- verbalizarea procedeului de calcul; │
│ │- proiect ecologic "Problemele mediului, în cifre şi date": │
│ │culegerea unor date din ziare despre poluare; │
│ │- utilizarea instrumentelor din bara de instrumente a │
│ │computerului pentru colorarea, sublinierea unor numere, │
│ │cifre, date numerice dintr-un text postat de cadrul didactic │
│ │pe desktop. │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul modulului, │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de │
│elevul va fi capabil: │activitãţi: │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã manifeste interes │- estimarea soluţiilor unor probleme; │
│faţã de utilizarea numerelor│- jocuri de rol pentru rotunjirea unui numãr sau a │
│şi a calculelor pentru │rezultatului unui calcul; │
│rezolvarea unor situaţii din│- realizarea unui portofoliu "Reuşita în matematicã" cu │
│viaţa cotidianã │lucrãri ale elevului; │
│ │- completarea portofoliului pentru evaluare şi cu produsele │
│ │activitãţii TIC realizate pe parcursul nivelului. │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



                         4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor în concentrul 0 - 100 (0 - 50, fãrã şi cu trecere peste ordin, 50-100, fãrã trecere peste ordin): termeni specifici: sumã, "cu atât mai mult", diferenţã, "cu atât mai puţin".
    ● Numerele mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000: formare, scriere, citire.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor în concentrul 0 - 1000, fãrã trecere peste ordin.
    ● Probleme care se rezolvã printr-o operaţie sau probleme care presupun cel puţin douã operaţii de adunare sau scãdere*.
    ● Elemente intuitive de geometrie:
      - forme plane: pãtrat, triunghi, dreptunghi, cerc;
      - interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
      - forme spaţiale: cub, sferã, cilindru, con (fãrã terminologie).
    ● Mãsurãri folosind etaloane neconvenţionale.
    ● Unitãţi de mãsurã pentru lungime (metrul), capacitate (litrul), masã (kilogramul):
      - unitãţi de mãsurã pentru timp: ora, minutul, ziua, sãptãmâna, luna, anul;
      - monede şi bancnote.
    ● Utilizarea instrumentelor de mãsurã: metru, riglã gradatã, cântar, balanţã, ceas, cilindru, vase gradate.

                             5. SUGESTII METODOLOGICE

    Învãţarea autenticã presupune deschiderea curriculumului cãtre lumea realã, cãtre viaţã, aşa cum este ea perceputã de cei care învaţã: plinã de necunoscute, de provocãri. Introducerea în curriculumul pentru elevii ce parcurg programul "A doua şansã", nivelul al II-lea, a unei ore de matematicã abordatã interdisciplinar, cu ajutorul computerului, reprezintã un rãspuns la nevoile adaptãrii învãţãrii la viaţa realã.
    Provocãrile şi imperativele sociale, politice, economice şi culturale pe care lumea contemporanã le adreseazã educaţiei presupun diversificarea câmpului educaţional, orientarea cãtre educaţia în, prin şi pentru viaţã. Programa porneşte de la înţelegerea elevului considerat ca întreg, ca fiinţã unitarã complexã. De aici, necesitatea ca învãţãtorul sã-l priveascã în integralitatea sa şi sã nu se centreze pe dezvoltarea separatã a unui aspect sau a altuia al personalitãţii sale.
    Altfel spus, triada cunoştinţe, deprinderi, atitudini este necesar sã fie consecvent urmãritã, iar validarea ei sã fie fãcutã de practicã, de ceea ce ştie elevul sã facã cu ceea ce a învãţat.
    Pentru o predare-învãţare eficientã a matematicii în modulul "Matematica e peste tot", cadrul didactic va avea în vedere urmãtoarele aspecte:
    Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidianã:
    ● contextualizarea învãţãrii prin folosirea experienţei de viaţã ca punct de sprijin (inclusiv pentru dezvoltarea memoriei) şi ca resursã a învãţãrii: schimburi monetare, efectuarea de cumpãrãturi, scrierea unor liste de preţuri, agenda zilei, alegerea celei mai avantajoase soluţii, estimãri etc.;
    ● utilizarea ca suporturi educaţionale a unor mijloace cum ar fi: calendarul ("luna x are... de zile", "au trecut ... zile", "au mai rãmas... zile"), monedele şi bancnotele, zarurile, cãrţile de joc, articolele pe teme de interes (cum ar fi preţul carburanţilor, valori de schimb valutar...) din ziare, reviste conţinând numere;
    ● introducerea în mediul de învãţare a noului, a provocãrii şi a descoperirii, prin desfãşurarea unor activitãţi tematice: "Economii", "Timp liber", "Noutãţi" şi prin extinderea sferei de învãţare dincolo de şcoalã, în comunitate.
    Individualizarea predãrii-învãţãrii:
    ● formularea de sarcini şi aşteptãri în raport cu particularitãţile individuale, crearea unui climat emoţional favorabil învãţãrii;
    ● sprijinirea elevilor în dezvoltarea unor tipare personale de învãţare relevante;
    ● utilizarea frecventã a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul de învãţare al fiecãruia.
    Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare:
    ● reducerea caracterului formal în cadrul activitãţilor;
    ● prevederea şi utilizarea unor strategii de depãşire a "ieşirilor" din tema activitãţii;
    ● învãţarea în grup sau în perechi;
    ● activitãţi care încurajeazã comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşitã, prin modalitãţi precum: proiecte, postere, lucrãri practice de mãsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrare a unor date, evenimente;
    ● expunerea lucrãrilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unitãţi de mãsurã, desene, colaje, compoziţii spaţiale.
    Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile:
    ● fişe de lucru individual;
    ● cãrţi de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor), calculator de buzunar;
    ● monedele şi bancnotele (pentru rezolvarea de probleme);
    ● articole din ziare.
    Utilizarea eficientã a timpului pentru învãţare:
    ● reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate învãţãrii, sprijinului adaptat;
    ● integrarea evaluãrii formative în lecţie şi folosirea timpului acordat evaluãrii de la sfârşitul lecţiei pentru învãţare;
    ● rezolvarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;
    ● folosirea autoevaluãrii, precizarea la începutul activitãţii a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluãrii;
    ● pregãtirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor-suport;
    ● managementul clasei: aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;
    ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor cu stricteţe;
    ● reducerea timpului pentru lucrul frontal, în favoarea lucrului individualizat, a acordãrii de sprijin specific fiecãrui elev;
    ● folosirea la maximum a timpului de învãţare, proiectarea riguroasã a momentelor lecţiei.
    Utilizarea resurselor TIC în învãţarea matematicii:
    ● includerea activitãţilor care vizeazã integrarea resurselor TIC în consolidarea achiziţiilor matematice şi familiarizarea elevilor, în mod natural, cu computerul pe care urmeazã sã-l utilizeze în viaţa curentã.
    Adaptarea evaluãrii la specificul programului:
    Pentru a fi efectivã şi autenticã, evaluarea trebuie sã fie un proces continuu, parte integrantã a învãţãrii astfel concepute, încât sã ofere elevilor şi cadrelor didactice oportunitãţi de reflecţie şi de ameliorare permanentã.
    Activitãţile de evaluare continuã au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la mãsura în care învãţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea atestã achiziţiile dobândite de elev prin raportarea la obiectivele disciplinei, dar şi la contexte reale, la valoarea aplicativã a ceea ce se învaţã.
    Datoritã potenţialului formativ, a oportunitãţilor pentru individualizare, sunt preferate metodele complementare de evaluare exemplificate mai jos:
    Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalitãţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.
    Proiectul, care se evalueazã pe baza criteriilor negociate cu cei care învaţã.
    Portofoliul, care constituie partea integrantã a examinãrii finale şi sintetizeazã activitatea de-a lungul nivelului al II-lea; vor fi incluse în portofoliu rezultate ale elevilor realizate la computer.
    Autoevaluarea, care îl ajutã pe elev sã se situeze personal faţã de exigenţele învãţãrii.
    Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţã.
    Feedback constructiv sub formã de aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive, simboluri.
    Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor "egali" de învãţare.

                 6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ



┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv cadru │ Standard │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cunoaşterea şi utilizarea│S1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în│
│unor concepte specifice │contexte reale de viaţã (curiozitãţi, recorduri, adrese │
│matematicii │utile, reţete, orare funcţionale etc.); │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S2. Folosirea corectã a terminologiei matematice învãţate în │
│ │contexte variate, identificarea operaţiei corespunzãtoare │
│ │unor expresii : "cu n mai mare decât...", "cu n mai mic │
│ │decât", "suma", "diferenţa". │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S3. Rezolvarea de adunãri şi scãderi în situaţii autentice │
│ │(cheltuieli, repartizarea orelor pe domenii de activitate): │
│ │- cu şi fãrã trecere peste ordin, în concentrul 0 - 50; │
│ │- fãrã trecere peste ordin, în concentrul 50 - 100; │
│ │- fãrã trecere peste ordin, în concentrul 100 - 1000, cu │
│ │sprijin şi fãrã sprijin. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea capacitãţilor│S4. Recunoaşterea şi clasificarea dupã proprietãţi simple a │
│de rezolvare a problemelor │unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurãtor şi │
│ │folosirea lor în realizarea de proiecte, machete, schiţe, │
│ │planuri, postere, tablouri, şabloane. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S5. Utilizarea unor reguli date şi corespondenţe simple │
│ │pentru formarea de şiruri cu numere mai mici decât 100. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S6. Realizarea de estimãri pentru evitarea unor erori de │
│ │calcul. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei │
│ │probleme cu cel mult douã operaţii, folosind ca sprijin │
│ │desene, imagini sau alte mijloace la îndemânã. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S8. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei │
│ │singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul │
│ │matematic în rezolvarea unei probleme cu o singurã operaţie, │
│ │sau a unei situaţii-problemã cu date din viaţa realã. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S9. Utilizarea unitãţilor de mãsurã convenţionale pentru │
│ │efectuarea de mãsurãri simple şi utilizarea rezultatelor │
│ │mãsurãrilor în viaţa curentã (calendar, tabele, statistici, │
│ │anchete, proiecte în comunitate). │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S10. Utilizarea etaloanelor neconvenţionale precum şi a │
│ │instrumentelor de mãsurã adecvate pentru timp, masã, lungime,│
│ │capacitate. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S11. Utilizarea unor tabele şi liste, ca modalitãţi simple de│
│ │organizare şi clasificare a datelor. │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Formarea şi dezvoltarea │S12. Exprimarea oralã şi scrisã a modului de lucru în │
│capacitãţii de a comunica, │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │
│utilizând limbajul matematic│ │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┘



                            7. BIBLIOGRAFIE

    1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învãţãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004.
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, E.D.P., Bucureşti.
    3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
    5. Ionescu, M., Învãţarea bazatã pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    6. L. D'Hainaut, Programe de învãţãmânt şi educaţie permanentã, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.
    7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.
    8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureşti, 2001.
    9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), M. E. C., Bucureşti, 2004.
    10. M. E. C., Programa şcolarã, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.
    11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învãţãmântul primar, Bucureşti, 1999.
    12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetãţenilor, Boulder, Colorado, 1997.
    13. Nedelcu, A., Învãţarea interculturalã în şcoalã, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

    AUTOR
    Prof. Aniţa Dulman
    Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                   MATEMATICĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al III-lea

                  Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
                 Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528

                                Bucureşti, 2011


                             1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Modulul al III-lea, "Matematica şi viaţa", constituie etapa consolidãrii achiziţiilor matematice de bazã de cãtre elevii cuprinşi în programul "A doua şansã". Se menţine caracterul practic, aplicativ (pronunţat la nivelurile anterioare de studiu) în învãţarea matematicii, dar se urmãreşte însuşirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care sã faciliteze rezolvarea unor situaţii problematice.
    Programa pentru nivelul al III-lea prevede consolidarea şi îmbogãţirea sistemului competenţelor matematice, vizând calculul aritmetic, cu operaţii de înmulţire şi împãrţire, rezolvarea de probleme cu douã operaţii, noţiuni intuitive de geometrie, mãsurare şi mãsuri.
    Având în vedere specificul grupului ţintã, timpul redus pentru învãţare şi modul de învãţare propriu adulţilor, construcţia programei include urmãtoarele elemente de noutate:
    La nivelul conţinuturilor:
    ● învãţarea din experienţã, aplicarea a ceea ce se învaţã în contexte problematice autentice care sã valorifice toate achiziţiile elevilor în procesul de învãţare;
    ● asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor pentru ca învãţarea sã devinã motivantã;
    ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţã, prin includerea în activitãţi a unor teme cum ar fi: buget, consum, sãnãtate, timp liber, meserii şi alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcţie de grupul cu care lucreazã;
    ● indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile, notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã şi pot fi selectate de cadrul didactic, în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor.
    La nivelul modului în care se formeazã anumite capacitãţi:
    ● în rezolvarea problemelor va fi încurajatã cãutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţã, încercãrile, utilizarea unor mijloace şi materiale des folosite, cum ar fi monedele şi bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimãrile;
    ● se urmãreşte formarea la elevi a unor "tipare personale" de învãţare prin respectarea, în toate activitãţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice;
    ● stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi.

    La nivelul aplicabilitãţii:
    ● elevii vor fi încurajaţi sã desfãşoare activitãţi de observare, culegere a unor date, alcãtuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;
    ● realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri şi cultivarea responsabilitãţii;
    ● utilizarea computerului în învãţarea matematicii.
    La nivelul rolului cadrului didactic:
    ● cadrul didactic faciliteazã, consiliazã şi organizeazã unele activitãţi de învãţare care sã rãspundã nivelului şi ritmului proprii de dezvoltare a elevilor.
    Alte elemente de noutate, asemãnãtor modulelor I şi al II-lea, sunt urmãtoarele:
    ● marcarea cu * a conţinuturilor ce reprezintã extinderi;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui titlu generic modulului.
    Programa de Matematicã pentru nivelul al III-lea "A doua şansã" respectã structura programei de matematicã pentru clasa a III-a, învãţãmântul de masã, la care au fost adãugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţã pentru modul, bibliografie.

    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.
    Obiectivele cadru şi cele de referinţã ale curriculumului naţional au fost revizuite şi adaptate grupului ţintã.
    Obiectivele cadru prevãzute sunt aceleaşi ca în programa de matematicã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã. Ele asigurã continuitatea cu Modulul al II-lea, "Matematica e peste tot", şi vor fi regãsite în urmãtorul modul.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bazã şi aplicabilitatea lor imediatã în activitatea elevului, sã extindã şi sã dezvolte competenţele formate la nivelul al II-lea.
    Tipurile de activitãţi de învãţare corespunzãtoare fiecãrui obiectiv de referinţã, cuprinse în programã, deşi sunt similare celor folosite în învãţãmântul de masã şi specifice ciclului primar, pot deveni motivante şi eficiente pentru grupul ţintã în situaţia în care acestea sunt plasate în contexte corespunzãtoare vârstelor şi intereselor elevilor. În cadrul secţiunii "Activitãţi de învãţare" sunt precizate şi teme pentru proiecte, cu caracter orientativ, cadrul didactic urmând sã precizeze teme ce ţin de specificul grupului (preocupãri, sat, oraş, meserii). De asemenea, se recomandã includerea unor activitãţi de învãţare cu ajutorul computerului, pentru a asigura continuitate achiziţiilor dobândite în nivelurile anterioare.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. El sunt accesibile celor care datoritã vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţã în diferite contexte. Ordinea abordãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi. Sunt notate cu * conţinuturile care reprezintã extinderi şi care vor fi destinate elevilor cu posibilitãţi de învãţare corespunzãtoare gradului de dificultate solicitat.
    Programa include şi prezentarea unor sugestii metodologice specifice, care sã contribuie la atingerea obiectivelor. Sunt prezentate modalitãţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât sã se elimine efectul de stres al evaluãrii.
    Structura modularã a programului "A doua şansã" a impus conceperea unor standarde curriculare de performanţã pentru final de modul, care vor sta la baza elaborãrii probelor de evaluare de la finalul modulului. De asemenea, pe baza acestor standarde se concep instrumentele de evaluare pentru înscrierea elevilor în nivelul urmãtor. Astfel, ultima secţiune a programei cuprinde standardele curriculare de performanţã pentru modulul corespunzãtor nivelului al III -lea.
    Notã: Programele de matematicã pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi, indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmeazã sã predea, este necesarã studierea programelor în ansamblul lor.

                        2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII │
│ │
│2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE EXPLORARE/INVESTIGARE ŞI REZOLVARE DE PROBLEME│
│ │
│3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND LIMBAJUL │
│ MATEMATIC │
│ │
│4. DEZVOLTAREA INTERESULUI ŞI A MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA │
│ MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



           3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA UNOR CONCEPTE SPECIFICE MATEMATICII



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã înţeleagã │- reprezentarea prin obiecte sau desene a oricãrui numãr mai mic │
│şi sã utilizeze │decât 1 000 000; │
│poziţional de │- reprezentarea numerelor, punând în evidenţã sistemul poziţional │
│formare a numerelor│de scriere a numerelor; trecerea de la o formã de reprezentare la alta; │
│naturale mai mici │- numãrarea cu start şi pas dat, crescãtor şi descrescãtor, cu şi │
│decât 1 000 000 │fãrã sprijin în obiecte sau desene; │
│ │- jocuri de numãrare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100 │
│ │ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect; │
│ │- jocuri cu numere pentru a pune în evidenţã ideea de schimburi │
│ │echivalente; │
│ │- proiect "Curiozitãţi". │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Sã formeze, sã│- reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate; │
│scrie, sã citeascã,│- scrierea şi citirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000; │
│sã compare, sã │- compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor, utilizând modele │
│ordoneze, sã facã │semnificative (figuri geometrice de poziţionare, tabel de │
│estimãri folosind │numeraţie etc.); │
│numere naturale │- compararea numerelor prin evidenţierea cifrei sau cifrelor │
│mai mici decât │semnificative ca poziţie. │
│1 000 000 │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Sã efectueze │- rezolvarea de probleme de adunare şi de scãdere, folosind pentru │
│operaţii de adunare│verificare mijloace la îndemânã, cum ar fi monede şi bancnote; │
│şi scãdere cu │- calcul cu numere naturale, urmãrind respectarea ordinii efectuãrii │
│numere mai mici │operaţiilor; │
│decât 1 000, cu │- calcul folosind proprietãţile operaţiilor (fãrã terminologie); │
│trecere peste ordin│- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere de cel mult douã │
│şi cu numere mai │cifre; │
│mici decât 10 000, │- proiect în comunitate: "Recuperarea de materiale refolosibile". │
│fãrã trecere peste │ │
│ordin │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Sã efectueze │- înmulţirea, folosind adunarea repetatã de termeni egali (nasturi, │
│operaţii de │papiote, desene, foi cu pãtrãţele mari); │
│înmulţire şi │- calculul produsului numerelor de la 0 la 100 când un factor este 1, 2, │
│împãrţire cu numere│3, 4... 9, cu sprijin în grupuri de obiecte; │
│naturale mai mici │- verificarea rezultatului cu ajutorul reprezentãrilor simbolice şi al │
│decât 100 │operaţiilor inverse; │
│ │- calculul cu numere naturale 0 - 100, urmãrind respectarea ordinii │
│ │efectuãrii operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde; │
│ │- calculul rezultatelor unei înmulţiri, folosind proprietãţile: │
│ │asociativitatea, comutativitatea (intuitiv); │
│ │- folosirea unor procedee convenabile pentru efectuarea rapidã a │
│ │calculelor; │
│ │- jocuri de memorare a tablei înmulţirii şi a împãrţirii; │
│ │- proiect: "Rime hazlii", machetã "Ronduri de flori". │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE EXPLORARE/INVESTIGARE ŞI REZOLVARE DE PROBLEME



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã recunoascã,│- decuparea unor figuri desenate; │
│sã descrie forme │- identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe modele │
│plane şi spaţiale, │fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurãtor; │
│sã clasifice │- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberã; │
│obiecte şi desene │- descrierea intuitivã a unor figuri plane şi a unor corpuri cu │
│dupã criterii │observarea vârfurilor, laturilor, feţelor; │
│variate │- sortarea obiectelor dupã forma lor; │
│ │- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri; │
│ │- proiect "Ne pregãtim de petrecere": confecţionarea de costume şi mãşti. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã exploreze │- utilizarea de desene/scheme pentru a calcula rezultatul unei înmulţiri; │
│modalitãţi de │- jocuri de numãrare; │
│efectuare a │- grupãri de obiecte/desene pentru evidenţierea operaţiilor. │
│înmulţirii sau │ │
│împãrţirii în │ │
│concentrul 0 - 100,│ │
│folosind adunarea │ │
│repetatã, scãderea │ │
│repetatã, sprijin │ │
│în obiecte │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Sã exploreze │- descompunerea numerelor naturale pe baza operaţiilor de adunare, │
│modalitãţi variate │scãdere, înmulţire, împãrţire cu sprijin în reprezentãri; │
│de a compune şi │- efectuarea adunãrilor, scãderilor, înmulţirilor şi împãrţirilor, │
│descompune numere │folosind procedee diferite de calcul. │
│naturale mai mici │ │
│decât 1000 │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Sã rezolve şi │- recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun │
│sã compunã probleme│efectuarea unei operaţii de adunare, scãdere, înmulţire, împãrţire ("cu │
│cu cel mult douã │atât mai mult", "cu atât mai puţin", "de atâtea ori mai mult", "de atâtea │
│operaţii dintre │ori mai puţin"; "sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând", "se dau în mod │
│cele învãţate, în │egal n obiecte la p persoane" etc.); │
│intervalul de │- rezolvarea de probleme prin cel mult douã operaţii sau probleme care se │
│numere naturale de │rezolvã prin mai mult de douã operaţii*; │
│la 0 la 1 000 │- formularea de probleme: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la │
│ │numere date; fãrã sprijin; │
│ │- formularea de probleme, pornind de la un exerciţiu dat; │
│ │- analiza pãrţilor componente ale unei probleme; │
│ │- analiza cuvintelor care sugereazã operaţii aritmetice; │
│ │- transformarea problemelor de adunare în probleme de scãdere şi invers, │
│ │a celor de scãdere în probleme de adunare; │
│ │- schimbarea numerelor dintr-o problemã datã, cu pãstrarea │
│ │contextului de viaţã; │
│ │- proiect "Cartea mea cu probleme ilustrate": decuparea unor imagini │
│ │din ziare, confecţionarea unor etichete, bonuri de casã, liste de │
│ │cheltuieli. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Sã utilizeze │- compararea mãsurilor unor mãrimi; │
│instrumentele şi │- ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea, grosimea, │
│unitãţile de mãsurã│întinderea sau forma lor; │
│standard şi │- utilizarea instrumentelor şi a unitãţilor de mãsurã potrivite │
│nestandard pentru │(standard şi nestandard) pentru mãsurãtori; │
│lungime, │- plasarea în timp a unor evenimente; │
│capacitate, masã, │- ordonarea unor imagini, în funcţie de succesiunea derulãrii lor în timp;│
│timp şi unitãţile │- înregistrarea activitãţilor petrecute într-un interval de timp; │
│monetare în │- scrierea datei (zi, lunã); │
│situaţii variate │- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor; │
│ │- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi bancnote; │
│ │compararea sumelor de bani. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Sã culeagã │- colectarea unor date şi scrierea lor în tabele; │
│date şi sã le │- reprezentarea datelor prin diagrame simple; │
│organizeze în │- descrierea de situaţii ce reprezintã evenimente sigure, imposibile, │
│tabele simple │probabile; │
│ │- generarea de exemple care sã ilustreze evenimente sigure, posibile sau │
│ │imposibile; │
│ │- proiect "Viaţã sãnãtoasã": orar de muncã şi odihnã, alimente (grame, │
│ │litri), sport (metri). │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA, UTILIZÂND ELEMENTE DE LIMBAJ MATEMATIC



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã exprime │- transpunerea unor enunţuri simple din limbaj matematic în limbaj │
│semnificaţia │cotidian; │
│calculelor fãcute │- transpunerea unor enunţuri simple din limbaj cotidian în limbaj │
│în rezolvarea unei │matematic; │
│probleme │- justificarea alegerii demersului de rezolvare a unei probleme; │
│ │- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi │
│ │paşii de rezolvare a unei probleme. │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII ÎN CONTEXTE VARIATE



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã transpunã │- exerciţii - identificarea a cât mai multor soluţii la anumite probleme; │
│diferite situaţii │- transpunerea unui context problematic în problemã sau exerciţiu; │
│în context │ │
│matematic │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. Sã propunã │- imaginarea unui context problematic, pornind de la un exerciţiu dat; │
│modalitãţi diverse │- compararea modalitãţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii │
│de abordare a unei │problemã, pentru evidenţierea celei mai convenabile soluţii; │
│probleme şi sã │- motivarea adoptãrii unor modalitãţi diferite pentru rezolvarea unei │
│caute posibilitãţi │situaţii problemã; │
│de rezolvare a unor│- jocuri: competiţie între grupuri. │
│situaţii-problemã │ │
│prin încercare şi │ │
│eroare │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. Sã stabileascã│- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor gãsite pentru │
│relaţii adecvate │rezolvarea unor exerciţii sau probleme; │
│cu membrii grupului│- proiect: "Ghiozdanul cu succese": realizarea unei colecţii personale cu │
│ │desene, scheme, cifre hazlii, numere, decupaje din ziare, colaje, │
│ │propuneri de probleme etc. │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                     4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor naturale în intervalul de la 0 la 1 000 cu trecere peste ordin şi de la 1 000 la 10 000 fãrã trecere peste ordin:
    - terminologia specificã: termen, sumã, rest sau diferenţã;
    - evidenţierea unor proprietãţi ale adunãrii (comutativitate, asociativitate), fãrã terminologie.
    ● Înmulţirea şi împãrţirea numerelor naturale mai mici decât 100:
    - înmulţirea numerelor, folosind adunarea repetatã de termeni egali;
    - înmulţirea numerelor scrise cu o singurã cifrã;
    - terminologia specificã: factor, produs, "de atâtea ori mai mult", dublu, triplu;
    - tabla înmulţirii;
    - evidenţierea unor proprietãţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru), fãrã terminologie;
    - împãrţirea numerelor, folosind scãderea repetatã şi relaţia cu înmulţirea;
    - terminologia specificã: deîmpãrţit, împãrţitor, "de atâtea ori mai puţin";
    - tabla împãrţirii dedusã din tabla înmulţirii;
    - diviziuni ale unui întreg: jumãtate, sfert, a treia parte, a zecea parte - reprezentãri prin desene;
    - ordinea efectuãrii operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde.
    ● Înmulţirea şi împãrţirea în intervalul de numere naturale de la 0 la 1000:
    - înmulţirea unui numãr natural de douã cifre cu un numãr de o cifrã, folosind adunarea repetatã, grupãri de termeni;
    - înmulţirea/împãrţirea la 10 sau 100;
    - împãrţirea unui numãr natural mai mic decât 100 la un numãr de o cifrã, folosind scãderea repetatã, grupãri de termeni.
    ● Probleme care se rezolvã prin cel mult douã operaţii, probleme care se rezolvã prin mai mult de douã operaţii*;
    ● Elemente intuitive de geometrie:
    - forme plane: pãtrat, triunghi, cerc, dreptunghi, punct, segment, linie dreaptã, linie frântã, linie curbã;
    - interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;
    - observarea, descrierea intuitivã a unor forme spaţiale: cub, sferã, cilindru, con etc.
    ● Mãsurãri folosind etaloane neconvenţionale:
    - unitãţi de mãsurat lungimea (metrul), capacitatea (litrul), masa (kilogramul), multiplii şi submultiplii lor (fãrã transformãri);
    - unitãţi de mãsurã pentru timp: ora, minutul, ziua, sãptãmâna, luna, anul;
    - monede şi bancnote, inclusiv cele europene;
    - utilizarea instrumentelor de mãsurã adecvate: metrul, rigla gradatã, cântarul, balanţa.

                         5. SUGESTII METODOLOGICE

    Programa de matematicã pentru nivelul al III-lea, asemãnãtor programelor pentru nivelul I şi al II-lea, plaseazã în centrul învãţãrii elevul cu experienţa, abilitãţile, aspiraţiile, dar şi cu nevoile sale, de care cadrul didactic trebuie sã ţinã seama în alegerea demersului didactic. Pentru a veni în sprijinul celor care vor aplica programa pentru nivelul al III-lea se recomandã luarea în considerare a urmãtoarelor aspecte:
    Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidianã:
    ● identificarea, în orele de consultaţii individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice;
    ● contextualizarea învãţãrii prin folosirea experienţei de viaţã ca punct de sprijin şi ca resursã a învãţãrii: schimburi monetare, efectuarea de cumpãrãturi, scrierea de liste de preţuri, alegerea dintre mai multe soluţii a celei mai avantajoase, estimãri;
    ● desfãşurarea unor activitãţi tematice care iau în considerare circumstanţele vieţii persoanei care învaţã.

    Individualizarea predãrii - învãţãrii:
    ● formularea de sarcini şi aşteptãri în raport cu nevoile individuale;
    ● utilizarea frecventã a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecãruia în învãţare;
    ● diferenţierea: elevii interacţioneazã diferit cu cadrul didactic pe parcursul activitãţii;
    ● adaptarea: accentuarea celor mai importante aspecte pentru elevi;
    ● extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru elevii care reuşesc;
    ● elaborarea: anticiparea nevoilor de învãţare.

    Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare:
    ● învãţarea în grup sau în perechi;
    ● activitãţi care încurajeazã comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşitã: proiecte, postere, lucrãri practice de mãsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente;
    ● expunerea lucrãrilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unitãţi de mãsurã, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.

    Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile:
    ● materiale care rãspund unor stiluri de învãţare diferite: matematica vizualã, folosind forma, culoarea, dimensiunea, ca sprijin pentru învãţare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipãrite, probe orale;
    ● fişe de lucru individual;
    ● monede şi bancnote (pentru rezolvarea de probleme);
    ● articole din ziare, computerul, preţuri (pentru citirea numerelor).

    Utilizarea eficientã a timpului pentru învãţare:
    ● reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate învãţãrii;
    ● planificarea unitãţilor de învãţare în blocuri de douã sau trei ore.
    ● integrarea evaluãrii în învãţare;
    ● solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;
    ● folosirea autoevaluãrii, precizarea la începutul unitãţii de învãţare a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluãrii;
    ● pregãtirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor;
    ● managementul clasei, aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;
    ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor cu stricteţe;
    ● reducerea timpului pentru lucrul cu toata clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordãrii de sprijin specific fiecãrui elev.
    Toate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbãrii atmosferei situaţiei de învãţare, pentru a evita un posibil abandon şcolar, dar şi de asigurare a unei predãri-învãţãri eficiente, în timpul redus de studiu.

    Adaptarea evaluãrii la specificul programului:
    Activitãţile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la mãsura în care învãţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea curentã atestã achiziţiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativã a ceea ce se învaţã. Vor fi prevãzute probe de evaluare care sã ateste formarea capacitãţilor prevãzute de standardele de performanţã, iar rezultatele obţinute vor fi coroborate cu rezultatele obţinute din analiza portofoliului.
    Sunt recomandate metodele alternative de evaluare, datoritã potenţialului formativ, a oportunitãţilor pentru individualizare. Dintre cele mai utile, pentru disciplina Matematicã, sunt menţionate:
    ● Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalitãţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.
    ● Proiectul, care se evalueazã pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaţã.
    ● Portofoliul, care constituie parte integrantã a examinãrii finale şi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului şi va conţine produse realizate de elevi.
    ● Autoevaluarea, care îl ajutã pe elev sã se situeze personal faţã de exigenţele învãţãrii.
    ● Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţã.
    ● Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor egali de învãţare.
    La sfârşitul modulului, elevii vor fi evaluaţi conform standardelor curriculare de performanţã prevãzute pentru modulul al III-lea.

              6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv cadru │ Standard │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cunoaşterea şi │S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor │
│utilizarea unor │naturale mai mici decât 1 000 000 în situaţii autentice. │
│concepte specifice ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│matematicii │S2. Folosirea corectã a unor termeni specifici matematicii│
│ │în rezolvarea unor probleme de tipul "de n ori mai mare │
│ │decât...", "de n ori mai mic decât...", "sunt n obiecte pe│
│ │x rânduri", "se dau în mod egal n obiecte la y persoane". │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S3. Rezolvarea de adunãri şi scãderi: │
│ │- cu trecere peste ordin, în concentrul 0 -1 000, cu │
│ │sprijin în obiecte şi fãrã sprijin, pentru a gãsi rãspuns │
│ │la probleme cotidiene; │
│ │- fãrã trecere peste ordin, în concentrul 1 000 - 10 000, │
│ │cu sprijin în obiecte şi desene. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S4. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împãrţire cu │
│ │numere naturale de la 0 la 100, pornind de la situaţii │
│ │practice (cumpãrãturi, realizarea unor modele repetitive │
│ │folosind operaţiile aritmetice învãţate). │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea │S5. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea dupã │
│capacitãţilor de │proprietãţi simple a unor forme plane şi spaţiale în │
│rezolvare a │mediul înconjurãtor (aplicaţii: proiecte, machete). │
│problemelor ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S6. Recunoaşterea şi utilizarea de reguli şi corespondenţe│
│ │simple pentru formarea de şiruri. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S7. Estimarea ordinului de mãrime a rezultatului unui │
│ │calcul, prin rotunjirea numerelor. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S8. Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor │
│ │strategii proprii de rezolvare a problemelor prin │
│ │încercãri, cu ajutorul desenelor, schemelor. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S9. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel │
│ │mult douã operaţii de acelaşi ordin sau de ordine │
│ │diferite, folosirea deprinderilor de calcul matematic în │
│ │rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii-problemã cu │
│ │date din viaţa realã, cu cel mult douã operaţii de acelaşi│
│ │ordin sau de ordine diferite. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S10. Recunoaşterea unitãţilor de mãsurã standard şi a │
│ │legãturilor dintre unitãţile principale şi multiplii, │
│ │respectiv submultiplii lor uzuali. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S11. Efectuarea de mãsurãri simple, utilizând instrumente │
│ │adecvate pentru mãsurarea timpului, masei, lungimii şi │
│ │capacitãţii unor obiecte. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S12. Folosirea unor tabele, grafice simple pentru │
│ │colectarea, organizarea şi clasificarea datelor. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Formarea şi │S13 Exprimarea oralã şi scrisã a modului de lucru în │
│dezvoltarea │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │
│capacitãţii de a │ │
│comunica, │ │
│utilizând limbajul │ │
│matematic │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘



                        7. BIBLIOGRAFIE

    1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învãţãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004.
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, E.D.P., Bucureşti.
    3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
    5. Ionescu, M., Învãţarea bazatã pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    6. L. D'Hainaut, Programe de învãţãmânt şi educaţie permanentã, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.
    7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.
    8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureşti, 2001.
    9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi), M. E. C., Bucureşti, 2004.
    10. M. E. C., Programa şcolarã, clasele I şi a II- a, Bucureşti, 2004.
    11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învãţãmântul primar, Bucureşti, 1999.
    12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetãţenilor, Boulder, Colorado, 1997.
    13. Nedelcu, A., Învãţarea interculturalã în şcoalã, Humanitas, Bucureşti, 2003.

    AUTOR
    Prof. Aniţa Dulman
    Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                       MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                            TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                                   MATEMATICĂ

                                PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                               NIVELUL al IV-lea

                  Aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
                 Cercetãrii, Tineretului şi Sportului nr. 5528

                                Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Modulul al IV-lea de studiere a Matematicii, intitulat motivant "Reuşita în matematicã", constituie etapa consolidãrii achiziţiilor matematice de bazã de cãtre elevii cuprinşi în programul "A doua şansã". Se menţine caracterul practic, aplicativ (pronunţat la nivelurile anterioare) în învãţarea matematicii, dar se urmãreşte şi însuşirea unor tehnici de calcul, a unor procedee de calcul rapid, a unor algoritmi care sã faciliteze rezolvarea unor situaţii problematice.
    Programa pentru nivelul al IV-lea prevede consolidarea şi îmbogãţirea sistemului competenţelor matematice, vizând calculul aritmetic cu operaţii de înmulţire şi împãrţire, rezolvarea de probleme cu douã operaţii, noţiuni intuitive de geometrie, mãsurare şi mãsuri.
    În construirea programei se menţine luarea în considerare, asemãnãtor nivelurilor anterioare, a unor elemente specifice învãţãrii în programe de tip "A doua şansã", precum: timpul redus de învãţare, particularitãţile elevilor, particularitãţile învãţãrii adulţilor. Pornind de la acestea şi de la ideea de a motiva şi stimula elevii pentru absolvirea învãţãmântului obligatoriu, programa propune schimbãri în abordarea învãţãrii matematicii. Elementele de noutate pot fi identificate la diferite niveluri, şi anume:
    La nivelul conţinuturilor:
    ● învãţarea din experienţã, aplicarea a ceea ce se învaţã în contexte problematice autentice care sã valorifice toate achiziţiile elevilor;
    ● asigurarea unui caracter practic, aplicativ şi funcţional conţinuturilor, pentru ca învãţarea sã devinã motivantã;
    ● asigurarea relevanţei a ceea ce se învaţã, prin includerea în activitãţi a unor teme cum ar fi: buget, consum, sãnãtate, timp liber, meserii şi alte teme la alegerea cadrului didactic, în funcţie de grupul cu care lucreazã;
    ● indicarea unor conţinuturi alternative, extinderile notate cu*, care sunt precizate la nivelul conţinuturilor, nu şi la cel al obiectivelor de referinţã şi pot fi selectate de cadrul didactic, în funcţie de nevoile individuale şi opţiunile elevilor.

    La nivelul modului în care se formeazã anumite capacitãţi:
    ● în rezolvarea problemelor va fi încurajatã cãutarea de soluţii, pornind de la experienţa de viaţã, încercãrile, utilizarea unor mijloace şi materiale des utilizate, cum ar fi monedele şi bancnotele, jocurile de societate, enigmele, estimãrile;
    ● se urmãreşte formarea la elevi a unor "tipare personale" de învãţare prin respectarea, în toate activitãţile, a modelului ABC: A - orientare, activare, trezirea motivaţiei, folosirea achiziţiilor anterioare; B - achiziţii noi; C - aplicare, transfer în noi contexte simulate sau autentice;
    ● stimularea atitudinii de cooperare, de ajutorare între elevi;
    ● luarea în considerare a experienţei de viaţã a elevilor, ca pe o resursã importantã de învãţare.

    La nivelul aplicabilitãţii:
    ● elevii vor fi încurajaţi sã desfãşoare activitãţi de observare, culegere a unor date, alcãtuire şi rezolvare a unor probleme cu datele înregistrate, de realizare a unor portofolii;
    ● realizarea de proiecte individuale sau de grup, cu teme din comunitate, pentru asumarea de roluri şi cultivarea responsabilitãţii.
    La nivelul rolului cadrului didactic:
    ● cadrul didactic faciliteazã, consiliazã şi organizeazã unele activitãţi de învãţare care sã rãspundã nivelului şi ritmului propriu de dezvoltare ale elevilor.
    Alte elemente de noutate sunt urmãtoarele:
    ● marcarea cu * a conţinuturilor ce reprezintã extinderi;
    ● introducerea standardelor curriculare de performanţã la sfârşitul modulului;
    ● adaptarea finalitãţilor la particularitãţile grupului ţintã;
    ● atribuirea unui titlu generic modulului.

    Programa de Matematicã pentru nivelul al IV-lea "A doua şansã" respectã structura programei de matematicã pentru clasa a IV-a, învãţãmântul de masã, la care au fost adãugate sugestii metodologice, standarde curriculare de performanţã pentru modul, bibliografie.

    Structura programei este urmãtoarea:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.

    Structura programei pentru nivelul al IV-lea cuprinde atât secţiuni tradiţionale ale programelor, cât şi secţiuni noi, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice care o vor transpune în practicã.
    Astfel, programa de matematicã debuteazã cu obiectivele cadru şi de referinţã pe care le formuleazã prin raportare la cele ale programei naţionale, în sensul cã le revizuieşte pentru a rãspunde nevoilor de învãţare ale elevilor.
    Obiectivele cadru prevãzute sunt aceleaşi ca în programa de matematicã destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã. Ele asigurã continuitatea cu modulul al III-lea, "Matematica şi viaţa", şi marcheazã finalizarea ciclului achiziţiilor de bazã în învãţarea matematicii.
    Obiectivele de referinţã au fost astfel formulate, încât sã ofere un echilibru între formarea competenţelor matematice de bazã şi aplicabilitatea lor imediatã în activitatea elevului, sã extindã şi sã dezvolte competenţele formate la nivelul al III-lea.
    Activitãţile de învãţare vizeazã dobândirea unor tehnici de calcul, a unor metode de rezolvare a problemelor întâlnite în cotidian, aplicarea achiziţiilor matematice în elaborarea de proiecte, ca suport pentru evaluarea finalã. Activitãţile de învãţare evidenţiazã nevoia respectãrii stilurilor diverse de învãţare a elevilor. Sunt propuse activitãţi specifice matematicii senzoriale (analizarea calitãţilor vizuale externe, cum ar fi forme, dimensiuni), implicarea în jocuri, cum ar fi şahul, monopoly, responsabilizarea prin participarea la planificarea resurselor clasei, realizarea de tabele, utilizarea computerului, experimentarea unor idei noi. Activitãţile de prezentare a unor noţiuni noi se vor realiza pornind de la materiale suport întâlnite de elevi în viaţa realã: bonuri de casã, reţete, statistici, fişe, tabele, scheme, care vor pune elevii în situaţia de a reflecta asupra importanţei învãţãrii matematicii.
    Conţinuturile învãţãrii au fost selectate în funcţie de obiectivele de referinţã şi de particularitãţile elevilor. Ele sunt accesibile celor care datoritã vârstei au fost puşi în situaţii de interacţiune cu persoane diferite şi au acumulat experienţã în diferite contexte. Sunt notate cu * conţinuturile care reprezintã extinderi şi care vor fi destinate elevilor cu posibilitãţi de învãţare corespunzãtoare gradului de dificultate solicitat.
    Ordinea abordãrii conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordãrii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi.
    Programa include şi prezentarea unor sugestii metodologice, astfel încât sã fie atinse obiectivele prevãzute. Sugestiile formulate vizeazã atât metodele de predare-învãţare considerate adecvate, modalitãţile de grupare a colectivului, cât şi idei privind managementul clasei.
    Sunt prezentate modalitãţi de evaluare, altele decât cele tradiţionale, astfel încât sã se elimine efectul de stres al evaluãrii. Devine prioritar principiul "a învãţa, fãcând", precum şi învãţarea experienţialã şi, în consecinţã, programa prevede realizarea de proiecte de grup, individuale, în comunitate.
    Ultima secţiune a programei cuprinde standarde curriculare de performanţã.
    Programa trebuie folositã în mod flexibil de cadrele didactice, urmãrindu-se în mod constant atât adaptarea conţinuturilor şi metodelor la particularitãţile individuale şi ale grupului condus, cât şi asigurarea atractivitãţii situaţiilor de învãţare cu scopul finalizãrii cu succes a acestei etape a învãţãmântului obligatoriu, precum şi continuarea studiilor de cãtre elevi.
    Notã: Programele de matematicã pentru nivelurile I-IV sunt coerente şi indiferent de nivelul la care cadrul didactic urmeazã sã predea se sugereazã studierea programelor în ansamblul lor.

                         2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. CUNOAŞTEREA ŞI APLICAREA UNOR NOŢIUNI MATEMATICE ÎN SITUAŢII PROBLEMATICE │
│ AUTENTICE │
│ │
│2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR, FOLOSIND STRATEGII │
│ PROPRII │
│ │
│3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE, UTILIZÂND ELEMENTE SPECIFICE │
│ MATEMATICII │
│ │
│4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII, CA │
│ PREMISĂ PENTRU REUŞITA PERSONALĂ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



          3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. CUNOAŞTEREA ŞI APLICAREA UNOR NOŢIUNI MATEMATICE ÎN SITUAŢII PROBLEMATICE AUTENTICE



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Sã înţeleagã │- reprezentarea numerelor, punând în evidenţã sistemul poziţional │
│şi sã utilizeze │de scriere a cifrelor; trecerea de la o formã de reprezentare la alta; │
│sistemul poziţional│- numãrarea cu start şi paşi daţi (din 2 în 2, din 1 în 1, din 10 în │
│de formare a │10, din 100 în 100), crescãtor şi descrescãtor, cu şi fãrã sprijin în │
│numerelor naturale │obiecte sau desene; gruparea şi regruparea obiectelor sau a desenelor în │
│ │funcţie de pasul numãrãrii; │
│ │- jocuri de numãrare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1 000 │
│ │ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Sã scrie, sã │- scrierea, dupã dictare, a numerelor mai mici decât 1 000 000; │
│citeascã, sã │prezentarea prin obiecte sau desene adecvate a numerelor studiate; │
│compare, sã │- compararea numerelor de la 0 la 1 000 000, utilizând numãrãtoarea de │
│ordoneze, sã facã │poziţionare; exprimarea în scris a comparãrii, folosind notaţiile; │
│estimãri, folosind │- stabilirea succesorului şi predecesorului unui numãr natural în │
│numere mai mici │concentrul 0 - 1 000 000; │
│decât 1 000 000 │- estimarea numerelor mai mici decât 1 000 000, prin rotunjire la ordinul │
│ │miilor, sutelor, zecilor; │
│ │- proiect "Ştiaţi cã?": despre planete sau despre descoperiri etc. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Sã utilizeze │- introducerea intuitivã a noţiunii de fracţie prin desene: │
│numere fracţionare │decupare, haşurare, colorare; │
│pentru a exprima │- scrierea şi citirea unor fracţii cu numitorul mai mic decât 10; │
│subdiviziuni ale │- asocierea denumirilor: jumãtate, treime, sfert, cu fracţiile │
│întregului │corespunzãtoare; │
│ │- compararea şi ordonarea fracţiilor, utilizând desene şi reprezentãri; │
│ │- obţinerea unor fracţii egale cu fracţii date, folosind desene, obiecte │
│ │şi scrierea egalitãţilor; │
│ │- proiect "Mozaic": din dreptunghiuri de culori diferite, dar cu aceleaşi │
│ │dimensiuni, se decupeazã subdiviziuni (o zecime, o doime, douã treimi), │
│ │apoi se asambleazã. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Sã efectueze │- calcularea sumei/diferenţei a douã fracţii cu acelaşi numitor, apelând │
│adunãri şi scãderi │la desene, suporturi intuitive cum ar fi: dreptunghiuri, discuri din │
│cu numere │hârtie coloratã; │
│fracţionare │- scrierea unei fracţii ca sumã a douã fracţii cu acelaşi numitor, │
│ │folosind desene sau obiecte fracţionate: dreptunghiuri din hârtie, discuri│
│ │etc.; │
│ │- calcularea sumei şi diferenţei a douã fracţii, apelând la diverse │
│ │suporturi intuitive: discuri colorate, dreptunghiuri din hârtie coloratã. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. Sã efectueze │- ordinea efectuãrii operaţiilor (în intervalul 0 - 100, cel puţin douã │
│adunãri şi scãderi │operaţii de ordine diferite) şi folosirea corectã a parantezelor rotunde; │
│ale numerelor │- aplicarea proprietãţilor operaţiilor (asociativitatea, comutativitatea),│
│naturale mai mici │fãrã terminologie; │
│decât 1 000 000 │- proba operaţiilor cu numere naturale. │
│(algoritmi de │ │
│calcul, │ │
│proprietãţi) │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. Sã efectueze │- efectuarea de înmulţiri în care unul dintre factori este un numãr │
│operaţii de │de douã sau trei cifre, iar celãlalt, un numãr de o cifrã; │
│înmulţire şi │- efectuarea de împãrţiri: un numãr de douã sau trei cifre la un │
│împãrţire a │numãr de o cifrã; │
│numerelor naturale,│- efectuarea împãrţirii la 10, 100, 1 000 a unor numere terminate │
│utilizând │cu zerouri; │
│proprietãţile │- verificarea corectitudinii calculelor efectuate, utilizând │
│operaţiilor şi │adunarea/scãderea repetatã, precum şi operaţia inversã; │
│algoritmii │- proiect "La supermarket": colectarea de date din realitate, organizarea │
│ │în tabele, propunerea de probleme pentru colegi. │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR, FOLOSIND STRATEGII PROPRII



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Sã recunoascã │- decuparea unor figuri desenate; │
│şi sã descrie │- identificarea formelor plane (punct, segment, triunghi, dreptunghi, │
│proprietãţile │cerc, pãtrat, linie dreaptã, linie curbã) şi a formelor spaţiale pe │
│simple ale formelor│modele fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurãtor; │
│plane şi spaţiale │- desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberã; │
│ │- sortarea obiectelor dupã forma lor; │
│ │- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice plane;│
│ │- desenarea unor modele geometrice simple, utilizând simetria; │
│ │- recunoaşterea formelor învãţate la obiectele din mediul apropiat; │
│ │- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri geometrice plane;│
│ │- identificarea şi numirea elementelor constitutive ale figurilor │
│ │geometrice plane (dreptunghi, pãtrat, triunghi); │
│ │- exprimarea sumei lungimilor laturilor unei linii frânte închise, │
│ │cunoscând lungimea fiecãrei laturi; │
│ │- reprezentarea figurilor geometrice plane, folosind şablonul; │
│ │- determinarea şi reprezentarea diferitelor axe de simetrie prin desen │
│ │şi prin plierea unor figuri geometrice plane decupate din hârtie; │
│ │- realizarea unor machete (cub, paralelipiped), folosind bile de │
│ │plastilinã şi beţişoare; │
│ │- desfãşurarea efectivã a unui corp de forma paralelipipedului │
│ │dreptunghic şi a cubului, folosind cutii de carton; │
│ │- asamblarea cubului şi a paralelipipedului dreptunghic, folosind │
│ │cutii de carton; │
│ │- proiect "Ornamente": construirea de ornamente pentru cãmarã, pentru │
│ │bradul de Crãciun, folosind simetria; │
│ │- proiect "Cum se face?": realizarea unei cutii pentru pantofi. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Sã descopere, │- completarea unor şiruri de simboluri sau de numere ordonate dupã o │
│sã recunoascã şi sã│anumitã regulã; │
│utilizeze în │- crearea de frize decorative, folosind şiruri de simboluri ordonate dupã │
│contexte variate │o anumitã regulã; │
│corespondenţe │- exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi numãr; │
│simple şi │- completarea într-un tabel a elementelor (numerelor) celei de-a doua │
│succesiuni de │mulţimi, fiind date elementele (numerele) primei mulţimi şi regula de │
│obiecte sau numere │corespondenţã (adunarea cu acelaşi numãr, scãderea cu acelaşi numãr, │
│asociate dupã │împãrţirea cu acelaşi numãr); │
│reguli date │- completarea într-un tabel a elementelor (numerelor) primei mulţimi, │
│ │fiind date regula de corespondenţã (adunarea cu acelaşi numãr, scãderea │
│ │cu acelaşi numãr, împãrţirea cu acelaşi umãr) şi elementele (numerele) │
│ │celei de-a doua mulţimi; │
│ │- proiect. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Sã estimeze │- estimarea numãrului de obiecte dintr-o mulţime cu cel mult 30 de │
│rezultatul unei │obiecte, observatã în mediul natural; │
│operaţii prin │- selectarea dintr-o listã de numere care se terminã cu zerouri a │
│rotunjirea │aceluia care este mai apropiat de un numãr dat, folosind ca sprijin │
│numerelor │un interval din şirul numerelor naturale; │
│ │- estimarea rezultatului operaţiilor, utilizând rotunjirea numerelor │
│ │cu care se opereazã; │
│ │- aprecierea dimensiunilor, distanţei, capacitãţii, masei unor obiecte şi │
│ │verificarea estimãrilor fãcute prin mãsurare şi calcule. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Sã compunã şi │- descompunerea numerelor pe baza operaţiilor de adunare, scãdere, │
│sã descompunã │înmulţire, împãrţire (cu şi fãrã sprijin în reprezentãri); │
│numere mai mici │- utilizarea unor scheme, a unor procedee pentru calcule mintale; │
│decât 1 000 │- gãsirea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea adunãrilor,│
│ │scãderilor, înmulţirilor şi a împãrţirilor; │
│ │- exerciţii: joc pentru descompunerea aceluiaşi numãr cu ajutorul │
│ │operaţiilor învãţate (gãsirea mai multor posibilitãţi); │
│ │- utilizarea monedelor şi a bancnotelor pentru a obţine descompuneri de │
│ │numere. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Sã efectueze │- descompunerea unui numãr în sumã de sute, zeci şi unitãţi, pentru │
│calcule utilizând │efectuarea mai rapidã a unor înmulţiri; │
│modalitãţi variate │- recunoaşterea unor situaţii practice în care se aplicã împãrţirea prin │
│de lucru │cuprindere; │
│ │- utilizarea împãrţirii prin cuprindere în efectuarea împãrţirii cu rest. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Sã compunã, sã│- recunoaşterea expresiilor care conduc la efectuarea unor operaţii şi │
│rezolve probleme şi│asocierea corectã cu semnul operaţiei matematice corespunzãtoare; │
│sã utilizeze │- alcãtuirea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau pornind de la │
│semnificaţia │numere date; │
│operaţiilor │- alcãtuirea de probleme pornind de la una dintre operaţiile învãţate; │
│aritmetice în │- recunoaşterea cuvintelor care sugereazã anumite operaţii aritmetice; │
│rezolvarea unor │- transpunerea unor situaţii-problemã din viaţa de zi cu zi în limbaj │
│situaţii problemã │matematic; │
│ │- proiect "Cartea lui Mate" formularea de probleme pe baza unor │
│ │ilustraţii, scheme, modele, desene, reguli, date, decupaje din reviste │
│ │promoţionale; │
│ │- rezolvarea de probleme prin douã operaţii de ordine diferite; │
│ │- rezolvarea de probleme prin mai mult de douã operaţii de ordine │
│ │diferite*. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.7. Sã utilizeze │- ordonarea unor obiecte date în funcţie de lungimea, grosimea, întinderea│
│instrumente şi │sau forma lor; │
│unitãţile de mãsurã│- efectuarea de mãsurãri, estimarea rezultatelor mãsurãrii, consemnarea │
│standard şi │rezultatelor; │
│nestandard pentru │- utilizarea instrumentelor şi a unitãţilor de mãsurã potrivite (standard │
│lungime, │şi nestandard) pentru efectuarea unor mãsurãri; │
│capacitate, masã, │- enumerarea în succesiune a unitãţilor de mãsurã standard ale aceleiaşi │
│timp şi unitãţile │mãrimi; │
│monetare în │- efectuarea unor transformãri simple, folosind "scara multiplilor" sau │
│situaţii variate │tabele de transformare, ambele asigurate de cadrul didactic; │
│ │- plasarea în timp a unor evenimente; │
│ │- proiect "Istoria mea": ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea │
│ │derulãrii lor în timp; │
│ │- citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse ore; │
│ │- înregistrarea activitãţilor desfãşurate într-un interval de timp; │
│ │- scrierea datei (zi, lunã); │
│ │- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor; │
│ │- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi bancnote; │
│ │compararea sumelor de bani; │
│ │- compuneri şi rezolvãri de probleme pe baza datelor colectate în urma │
│ │mãsurãrilor; │
│ │- proiect "Economii". │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.8. Sã colecteze │- colectarea unor date din contexte reale (piaţã, magazin, notarea │
│date din viaţa │frecvenţei la şcoalã...) şi notarea lor într-o listã; │
│realã, sã le │- reprezentarea datelor prin tabele şi diagrame simple; │
│sorteze şi sã le │- prelucrarea datelor prin sortare, dupã criterii date (mãrime şi │
│clasifice pe baza │culoare sau formã şi culoare), prin numãrare sau utilizând informaţiile │
│unor cerinţe date, │din tabele; │
│sã le organizeze │- formularea unor exemple care sã ilustreze evenimente sigure, posibile │
│în tabele simple │sau imposibile; │
│ │- rezolvãri şi compuneri de probleme care implicã utilizarea mãsurilor │
│ │unor mãrimi; │
│ │- proiect "Diversitate": anchetã în comunitate despre consumul unor │
│ │produse şi înregistrarea datelor în tabele. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.9. Sã aprecieze │- exemplificarea şi exprimarea relaţiilor cauzale ("dacã adaug un │
│valoarea de adevãr │numãr n la unul dintre numerele care se adunã, atunci..."); │
│a unei afirmaţii şi│- estimarea şi justificarea probabilitãţii producerii unui eveniment; │
│sã cunoascã sensul │formularea unor predicţii bazate pe experienţã. │
│implicaţiei │ │
│"dacã ..., │ │
│atunci ..." pentru │ │
│exemple simple, din│ │
│cotidian │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE, UTILIZÂND ELEMENTE SPECIFICE MATEMATICII



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Sã exprime pe │- analiza unei probleme, fie pornind de la date cãtre întrebare, fie │
│baza unui plan │de la întrebare cãtre date ( sintetic sau analitic); │
│simplu, oral sau în│- utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi │
│scris, drumul │paşii de rezolvare a unei probleme. │
│parcurs în │ │
│rezolvarea unei │ │
│probleme │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA MOTIVAŢIEI PENTRU ÎNVĂŢAREA ŞI APLICAREA MATEMATICII, CA PREMISĂ PENTRU REUŞITA PERSONALĂ



┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiective de │ │
│ referinţã │ Activitãţi de învãţare/proiecte │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│La sfârşitul │Pe parcursul modulului se recomandã urmãtoarele tipuri de activitãţi: │
│modulului, elevul │ │
│va fi capabil: │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Sã manifeste │- transpunerea unui context problematic în problemã sau exerciţiu; │
│interes pentru │- imaginarea unui context problematic, pornind de la un exerciţiu dat; │
│analizã şi pentru │- portofoliu "Reuşitele mele": completarea cu lucrãri vizând calculul, │
│rezolvarea unor │numeraţia; │
│probleme practice │- formularea de probleme din realitate. │
│prin metode │ │
│matematice │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. Sã caute prin │- compararea modalitãţilor diferite de rezolvare a unei situaţii │
│încercare şi eroare│problemã; │
│cãi de rezolvare a │- argumentarea modalitãţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii │
│unor probleme │problemã; │
│ │- stimularea vitezei de lucru cu numere prin probe date într-un interval │
│ │de timp precizat iniţial. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. Sã manifeste │- exerciţii: joc pentru rezolvarea unor sarcini de grup; │
│un comportament │- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor unor probleme │
│adecvat în grupul │sau situaţii problemã. │
│de lucru │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                          4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    ● Numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 000: scriere, citire, formare, comparare, ordonare, rotunjire.
    ● Adunarea şi scãderea numerelor mai mici sau egale cu 1 000 000, fãrã trecere şi cu trecere peste ordin:
    - aplicarea, fãrã utilizarea terminologiei, a unor proprietãţi ale adunãrii (schimbarea locului numerelor, gruparea numerelor în cadrul unei operaţii de adunare sau înmulţire);
    - verificarea rezultatului unei operaţii prin încercãri, sau efectuând operaţia inversã.
    ● Înmulţirea şi împãrţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 cu/la un numãr de o cifrã:
    - gruparea convenabilã a numerelor pentru efectuarea înmulţirii cu mai mulţi factori;
    - verificarea corectitudinii calculelor, folosind adunarea/scãderea repetatã, operaţia inversã (proba) sau încercãrile;
    - ordinea efectuãrii operaţiilor cu numere de la 0 la 100, având cel puţin douã operaţii cu numere naturale de ordine diferite şi paranteze rotunde;
    - probleme care se rezolvã prin douã operaţii de ordine diferite, prin încercãri, probleme de estimare;
    - probleme care se rezolvã prin mai mult de douã operaţii de ordine diferite*;
    - folosirea unor tabele simple pentru organizarea datelor.
    ● Fracţii:
    - introducerea noţiunii de fracţie, fracţii egale, utilizând obiecte, mulţimi, desene;
    - compararea pãrţilor aceluiaşi întreg, folosind desene, reprezentãri.
    ● Elemente intuitive de geometrie:
    Figuri geometrice plane:
    - observarea şi descrierea unor proprietãţi simple referitoare la unghiuri şi laturi: triunghi, pãtrat, dreptunghi, romb, paralelogram, trapez;
    - axe de simetrie la: pãtrat, dreptunghi, romb;
    - calculul perimetrului unor figuri geometrice plane.
    Forme spaţiale:
    - observarea şi descrierea cubului, piramidei cu referire la vârfuri, laturi, feţe;
    - desfãşurarea cubului, a paralelipipedului şi asamblarea unor desfãşurãri date.
    ● Mãsurare şi mãsuri:
    Mãsurãri folosind etaloane convenţionale; utilizarea instrumentelor de mãsurã adecvate: metrul, rigla gradatã, cântar, balanţã, ceas;
    Unitãţi de mãsurã, transformãri simple folosind "scara multiplilor":
    - unitãţi de mãsurã pentru lungime (metrul), capacitate (litrul), masã (kilogramul); multiplii şi submultiplii lor;
    - unitãţi de mãsurã pentru timp: orã, minut, secundã, zi, sãptãmânã, lunã, an;
    - monede şi bancnote, schimburi echivalente.

                           5. SUGESTII METODOLOGICE

    Programa de matematicã pentru nivelul al IV-lea plaseazã în centrul învãţãrii elevul cu experienţa, abilitãţile, aspiraţiile, dar şi cu nevoile sale de care cadrul didactic trebuie sã ţinã seama în alegerea demersului didactic. Pentru a veni în sprijinul celor care vor aplica programa de faţã, sugerãm luarea în considerare a urmãtoarelor aspecte:

    Cunoaşterea şi valorizarea experienţelor personale, a achiziţiilor matematice practice dobândite în viaţa cotidianã:
    ● identificarea, în orele de consultaţii individuale, a punctelor forte, a aptitudinilor matematice ale elevilor;
    ● contextualizarea învãţãrii prin folosirea experienţei de viaţã ca punct de sprijin şi ca resursã a învãţãrii: schimburi monetare, efectuarea de cumpãrãturi, scrierea de liste de preţuri, alegerea dintre mai multe soluţii a celei mai avantajoase, estimãri;
    ● desfãşurarea unor activitãţi tematice care iau în considerare circumstanţele vieţii persoanei care învaţã.

    Individualizarea predãrii - învãţãrii:
    ● formularea de sarcini şi aşteptãri în raport cu nevoile individuale;
    ● utilizarea frecventã a materialului didactic individual pentru a respecta ritmul fiecãruia în învãţare;
    ● diferenţierea: elevii interacţioneazã diferit cu cadrul didactic pe parcursul activitãţii;
    ● adaptarea: accentuarea aspectelor celor mai importante pentru elev;
    ● extinderea: trecerea la sarcini stimulative noi pentru cei care reuşesc;
    ● elaborarea: anticiparea nevoilor de învãţare.

    Utilizarea unor strategii didactice interactive, promovarea învãţãrii prin cooperare:
    ● învãţarea în grup sau în perechi;
    ● învãţarea, prin intermediul metodei proiectului, a studiului de caz;
    ● activitãţi care încurajeazã comunicarea, socializarea, dorinţa de reuşitã: proiecte, postere, lucrãri practice de mãsurare, de realizare a unor obiecte utile, înregistrarea unor date, evenimente;
    ● expunerea lucrãrilor şi aprecierea acestora, utilizând termeni de vocabular specific: planşe cu cifre, modele de rezolvare, planşe cu unitãţi de mãsurã, desene, colaje, compoziţii spaţiale etc.

    Utilizarea unor materiale didactice şi a unor mijloace adaptate vârstei, atractive, accesibile:
    ● materiale care rãspund unor stiluri de învãţare diferite: matematica vizualã, folosind forma, culoarea, dimensiunea ca sprijin pentru învãţare, diagrame, imagini, simulare pe calculator, probe tipãrite, probe orale;
    ● fişe de lucru individual;
    ● materiale uzuale: cãrţi de joc, zaruri (pentru efectuarea calculelor);
    ● monede şi bancnote (pentru rezolvarea de probleme);
    ● articole din ziare, computer, preţuri (pentru citirea numerelor).

    Utilizarea eficientã a timpului pentru învãţare:
    ● reducerea timpului pentru verigile introductive şi creşterea duratei acordate exersãrii;
    ● planificarea unitãţilor de învãţare în blocuri de douã sau trei ore;
    ● integrarea evaluãrii în învãţare;
    ● solicitarea unor teme practice, consemnarea rezultatelor;
    ● folosirea autoevaluãrii, precizarea la începutul unitãţii de învãţare a rezultatelor aşteptate, confruntarea rezultatelor individuale cu cele aşteptate şi folosirea interevaluãrii;
    ● pregãtirea din timp a fişelor de lucru, a materialelor;
    ● managementul clasei, aşezarea elevilor în semicerc sau în alt mod care permite un contact vizual cât mai bun;
    ● stabilirea unor reguli de lucru şi respectarea lor;
    ● reducerea timpului pentru lucrul cu toatã clasa, în favoarea lucrului individualizat, a acordãrii de sprijin specific fiecãrui elev.
    Toate elementele propuse sunt determinate de necesitatea schimbãrii atmosferei situaţiei de învãţare pentru a evita un posibil abandon şcolar, dar şi de asigurare a unei predãri-învãţãri eficiente, în timpul înjumãtãţit de studiu.

    Adaptarea evaluãrii la specificul programului:
    Activitãţile de evaluare au rolul de a furniza cadrului didactic şi elevilor informaţii referitoare la mãsura în care învãţarea a reuşit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancţionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun şi slab, evaluarea curentã atestã achiziţiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativã a ceea ce se învaţã. Vor fi prevãzute probe de evaluare care sã ateste formarea capacitãţilor prevãzute de standardele de performanţã, iar rezultatele obţinute vor fi coroborate cu rezultatele obţinute din analiza portofoliului.
    Sunt preferate metodele alternative de evaluare, datoritã potenţialului formativ, a oportunitãţilor pentru individualizare. Dintre cele mai utile pentru disciplina Matematicã, se menţioneazã:
    ● Observarea sistematicã a activitãţii şi comportamentului elevului, având la dispoziţie, ca modalitãţi de înregistrare a informaţiilor, fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control/verificare.
    ● Proiectul, care se evalueazã pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaţã.
    ● Portofoliul, care constituie partea integrantã a examinãrii finale şi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului. Elevii vor putea adãuga lucrãrile, rezultatele, produsele învãţãrii solicitate de cadrul didactic, sau pe cele considerate de ei înşişi ca relevante pentru progresul realizat.
    ● Autoevaluarea, care îl ajutã pe elev sã se situeze personal faţã de exigenţele învãţãrii.
    ● Teme de investigaţie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaţã.
    ● Interevaluarea, ca modalitate de raportare a elevilor la exigenţele partenerilor egali de învãţare.
    La sfârşitul modulului al IV-lea, elevii vor fi apreciaţi conform standardelor curriculare specificate în continuare.

               6. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ


┌───────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Obiectiv cadru │ Standard │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│1. Cunoaşterea şi │S1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor │
│utilizarea unor │naturale mai mici decât 1 000 000 în situaţii autentice │
│concepte specifice │(informaţii utile, adrese, data naşterii, curiozitãţi, │
│matematicii │preţuri, anunţuri etc.). │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S2. Folosirea corectã a unor termeni specifici matematicii│
│ │şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: │
│ │"erau şi mai vin", "erau şi mai pleacã", "adaug", "scad", │
│ │"cu n mai mare decât...", "cu n mai mic decât...", "sunt n│
│ │obiecte pe x rânduri", "se dau în mod egal n obiecte la y │
│ │persoane", "mai mare de n ori", "mai mic de n ori". │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S3. Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni │
│ │ale întregului în contexte variate. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S4. Efectuarea de operaţii de adunare şi scãdere cu numere│
│ │naturale mai mici sau egale cu 1 000 000 şi aplicarea │
│ │acestora pentru a gãsi rãspuns la situaţii - problemã │
│ │(cumpãrãturi, reduceri de preţuri, creşteri/scãderi de │
│ │salariu etc.). │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S5. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împãrţire cu │
│ │numere naturale mai mici sau egale cu 1 000, folosind │
│ │operaţiile aritmetice învãţate şi aplicarea lor în │
│ │contexte reale (repartizarea în mod egal a banilor │
│ │obţinuţi din vânzarea unor deşeuri, estimarea sumei de │
│ │încasat etc.). │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│2. Dezvoltarea │S6. Recunoaşterea figurilor geometrice plane, a corpurilor│
│capacitãţilor de │geometrice şi reprezentarea figurilor geometrice plane. │
│rezolvare a ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│problemelor │S7. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea │
│ │de şiruri. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S8. Realizarea de estimãri, pornind de la situaţii │
│ │practice. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S9. Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor │
│ │strategii proprii de rezolvare a problemelor prin │
│ │încercãri, cu ajutorul desenelor şi al schemelor. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel│
│ │mult douã operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul │
│ │matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei │
│ │situaţii-problemã cu date din viaţa realã, cu cel mult │
│ │douã operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S11. Utilizarea unitãţilor de mãsurã neconvenţionale şi │
│ │convenţionale în contexte variate. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S12. Utilizarea instrumentelor de mãsurã pentru mãsurarea │
│ │şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi a │
│ │capacitãţii unor obiecte. │
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │S13. Utilizarea unor modalitãţi simple de colectare, │
│ │organizare şi clasificare a datelor. │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│3. Formarea şi │S14. Exprimarea oralã şi scrisã a modului de lucru în │
│dezvoltarea │rezolvarea de exerciţii şi probleme. │
│capacitãţii de a │ │
│comunica, utilizând│ │
│limbajul matematic │ │
├───────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤
│4. Dezvoltarea │S15.Utilizarea unor elemente şi instrumente ajutãtoare de │
│motivaţiei pentru │la alte discipline, inclusiv tehnologii informaţionale, în│
│învãţarea şi │rezolvarea problemelor matematice şi în realizarea unor │
│aplicarea │proiecte tematice cu conţinut interdisciplinar. │
│matematicii, ca │ │
│premisã pentru │ │
│reuşita personalã │ │
└───────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘



                        7. BIBLIOGRAFIE

    1. Bernat, Simona-Elena, Tehnica învãţãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004.
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, E.D.P., Bucureşti.
    3. Ciolan, L., Dincolo de discipline, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    4. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
    5. Ionescu, M., Învãţarea bazatã pe proiect, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.
    6. L. D'Hainaut, Programe de învãţãmânt şi educaţie permanentã, Colecţia Pedagogia secolului XX, E.D.P., Bucureşti, 1981.
    7. Landsheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei, E.D.P., Bucureşti, 1979.
    8. M. E. C., Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureşti, 2001.
    9. Ivan Mykytin, Ghidul tutorelui (Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), M. E. C, Bucureşti, 2004.
    10. M. E. C., Programa şcolarã, clasele I şi a II-a, Bucureşti, 2004.
    11. M.E.C., Ghid de evaluare pentru învãţãmântul primar, Bucureşti, 1999.
    12. Miller, B. şi Singleton, L., Formarea cetãţenilor, Boulder, Colorado, 1997.
    13. Nedelcu, A., Învãţarea interculturalã în şcoalã, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.

    AUTOR
    Prof. Aniţa Dulman
    Colegiul Naţional Constantin Cantacuzino, Târgovişte

    COORDONATORI
    Prof. Cristiana Boca
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Asociaţia CEDP Step by Step, Bucureşti

    Prof. Gabriela Droc
    Coordonator componenta "A doua şansã" - învãţãmânt primar, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului


                      MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,
                          TINERETULUI ŞI SPORTULUI

                             LIMBA ŞI LITERATURA
                                  RROMANI

                              PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
                  pentru clasele cu predare în limba rromani

              pentru programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar
                             NIVELURILE I - IV


                       Aprobatã prin Ordinul Ministrului
                Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
                                   nr. 5528

                               Bucureşti, 2011


                            1. NOTĂ DE PREZENTARE

    Curriculumul de Limba şi literatura rromani este destinat elevilor înscrişi în clasele de nivel I-IV, în care predarea se face integral în limba rromani şi cadrelor didactice care predau limba maternã rromani în cadrul programului "A doua şansã" - învãţãmânt primar.
    Programul "A doua şansã" - învãţãmânt primar este destinat tuturor copiilor/tinerilor/adulţilor care nu au finalizat nivelul primar, care au depãşit cu cel puţin patru ani vârsta de şcolarizare corespunzãtoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învãţãmânt.
    Programa ia în considerare particularitãţile de vârstã ale elevilor, apartenenţa lor culturalã şi este astfel conceputã, încât sã permitã:
    1. dezvoltarea progresivã la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicãrii orale şi scrise în limba comunã rromani;
    2. dobândirea de noi cunoştinţe în ceea ce priveşte limba rromani, conform potenţialului şi nevoilor elevilor;
    3. asigurarea accesului la resursele limbii şi culturii rromani;
    4. diversificarea strategiilor de predare-învãţare-evaluare;
    5. transdisciplinaritatea/pluridisciplinaritatea;
    6. cunoaşterea de cãtre elevi a valorilor spirituale rrome;
    7. deschideri/oportunitãţi noi spre interculturalitate.
    Obiectivele cadru sunt aceleaşi ca în programa de limba şi literatura rromani destinatã ciclului primar din învãţãmântul de masã.
    Obiectivele de referinţã au fost formulate astfel încât sã ofere un echilibru între exprimarea oralã şi cea scrisã şi, de asemenea, sã surprindã în progresie ce este esenţial în activitatea de învãţare. Obiectivele asigurã elevilor formarea şi dezvoltarea deprinderilor elementare de citire, scriere, de comunicare a ideilor prin exprimare oralã şi exprimare scrisã.
    Conţinuturile învãţãrii sunt în concordanţã cu obiectivele de referinţã propuse şi sunt adaptate grupului ţintã cãruia i se adreseazã. Acestea sunt accesibile tuturor persoanelor vorbitoare de limba rromani, care au acumulat experienţã în domeniul comunicãrii orale şi scrise. Cadrul didactic, în funcţie de particularitãţile grupului vizat, are libertatea de a alege ordinea abordãrii conţinuturilor, precum şi ritmul în care acestea vor fi parcurse.
    Pentru a fi eficiente, activitãţile de învãţare trebuie introduse în contexte specifice vârstei şi intereselor grupului ţintã. Ele pot fi folosite pe tot parcursul demersului didactic, în scopul realizãrii obiectivelor propuse. Exemplele de activitãţi de învãţare sunt construite astfel încât sã porneascã de la experienţa concretã a elevilor şi sã se integreze strategiilor didactice adecvate contextelor variate de învãţare.
    Programa prezintã sugestii metodologice specifice predãrii limbii rromani, pentru a atinge obiectivele prevãzute şi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor.
    Standardele curriculare de performanţã se regãsesc la sfârşitul fiecãrui nivel, permiţând elaborarea de probe de evaluare care vizeazã cunoştinţele şi competenţele de comunicare în limba maternã dobândite de elevi în urma studierii acestei discipline. Totodatã, ele permit evidenţierea progresului realizat de elevi, fiind orientate spre structurarea capacitãţilor proprii de învãţare.
    Noutatea programei constã în faptul cã:
    ● se adreseazã elevilor care studiazã programul integral în limba rromani;
    ● sunt inserate conţinuturi care vizeazã istoria şi tradiţiile rromilor;
    ● sunt formulate standarde curriculare de performanţã pentru fiecare nivel de studiu;
    ● finalitãţile sunt adaptate la particularitãţile şi nevoile elevilor.

    STRUCTURA PROGRAMEI
    Programa de Limba şi literatura rromani cuprinde:
    ● notã de prezentare;
    ● obiective cadru;
    ● obiective de referinţã;
    ● exemple de activitãţi de învãţare;
    ● conţinuturile învãţãrii;
    ● sugestii metodologice;
    ● standarde curriculare de performanţã;
    ● bibliografie.

                   2. OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL │
│ 2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ │
│ 3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS│
│ (CITIREA/LECTURA) │
│ 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ │
│ 5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI │
│ TRADIŢIILE RROMILOR │
└──────────────────────────────────────────────────────────┘



                     LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                             NIVELUL I

       3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.1.│ Sã desprindã semnifi- │- exerciţii de ascultare şi confirmare a înţele-│
│ │caţia globalã a unui │ gerii mesajului ascultat; │
│ │mesaj oral │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri; │
│ │ │- exerciţii de sintetizare a informaţiei │
│ │ │ dintr-un mesaj audiat. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.2.│Sã sesizeze corectitu- │- exerciţii de sesizare a corectitudinii logice │
│ │dinea logicã a unui │ a unui mesaj audiat; │
│ │enunţ audiat │- exerciţii de selectare a enunţului corect din │
│ │ │ punct de vedere logic dintr-o serie de │
│ │ │ enunţuri date; │
│ │ │- exerciţii de corectare a exprimãrilor greşite │
│ │ │ din punct de vedere logic; │
│ │ │- exerciţii de ordonare a cuvintelor pentru │
│ │ │ obţinerea unor propoziţii corecte din punct de│
│ │ │ vedere logic; │
│ │ │- exerciţii de punere în corespondenţã a │
│ │ │ conţinutului unui mesaj cu imaginea │
│ │ │ corespunzãtoare. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.3.│ Sã distingã cuvintele │- exerciţii de delimitare a cuvintelor într-o │
│ │şi sensul lor dintr-o │ propoziţie datã; │
│ │propoziţie datã │- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt │
│ │ │ necunoscut prin raportare la context. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│1.4.│Sã manifeste atenţie │- exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate│
│ │pentru a asculta mesaje │ de diferite persoane; │
│ │formulate de diferite │- conversaţii de grup pe teme curente; │
│ │persoane │- simulare de convorbiri telefonice. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.1.│Sã construiascã enunţuri│- povestirea unor fapte, întâmplãri personale; │
│ │logice potrivite unor │- descrierea unor obiecte; │
│ │situaţii familiare │- povestirea unor texte cunoscute, audiate. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.2.│Sã pronunţe clar şi │- exerciţii de pronunţare corectã a sunetelor │
│ │corect sunetele şi │ limbii rromani; │
│ │cuvintele │- exerciţii de pronunţare corectã a cuvintelor; │
│ │ │- exerciţii de reglare a vitezei şi intensitãţii│
│ │ │ vorbirii; │
│ │ │- jocuri de cuvinte. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.3.│Sã ofere sinonimul din │- exerciţii de vocabular; │
│ │limba comunã pentru │- alcãtuire de propoziţii. │
│ │cuvintele dialectale │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│2.4.│Sã manifeste iniţiativã │- exerciţii de iniţiere şi menţinere a unui │
│ │şi o atitudine degajatã │ dialog; │
│ │în comunicarea oralã │- joc de rol; │
│ │ │- conversaţie în grup pe teme date; │
│ │ │- exerciţii de utilizare a formulelor de │
│ │ │ adresare şi a salutului. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
    (CITIREA/LECTURA)


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.1.│Sã identifice litere, │- exerciţii de recunoaştere a literelor, │
│ │grupuri de litere │ grupurilor de litere pe suport tipãrit; │
│ │specifice alfabetului │- exerciţii de citire selectivã. │
│ │limbii rromani │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.2.│ Sã desprindã semni- │- rãspunsuri la întrebãri pe marginea textului │
│ │ficaţia globalã a unui │ citit; │
│ │text citit │- exerciţii de tipul "adevãrat"/"fals". │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.3.│Sã citeascã în ritm │- exerciţii de citire a unui text cu respectarea│
│ │propriu un text scurt │ semnelor de punctuaţie; │
│ │ │- exerciţii de lecturã individualã; │
│ │ │- exerciţii de accentuare şi de intonare. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│3.4.│Sã manifeste interes │- exerciţii de iniţiere în citirea unor │
│ │pentru lecturã │ materiale informative; │
│ │ │- prezentarea bibliotecii şcolii. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.1.│Sã scrie corect litere, │- exerciţii de copiere/transcriere; │
│ │silabe şi cuvinte │- exerciţii de dictare; │
│ │(excepţie litere, silabe│- completare de rebusuri simple (cu suport │
│ │şi cuvinte care conţin │ imagistic); │
│ │literele postpoziţionale│- completare de text lacunar (litere şi silabe │
│ │şi diftongi) │ în cuvinte, cuvinte în propoziţii); │
│ │ │- exerciţii de formare de propoziţii prin │
│ │ │ordonarea unor cuvinte date. │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.2.│Sã scrie corect şi │- alcãtuirea unor propoziţii simple; │
│ │lizibil propoziţii │- exerciţii de autocorectare. │
│ │scurte, corecte din │ │
│ │punct de vedere │ │
│ │gramatical │ │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.3.│Sã reproducã în scris un│- exerciţii de scriere, de încadrare corectã │
│ │text corect, lizibil şi │ a literelor în spaţiile delimitate; │
│ │îngrijit, utilizând │- exerciţii de formare de propoziţii │
│ │semnele de punctuaţie │ enunţiative, exclamative, interogative (fãrã │
│ │ │folosirea terminologiei). │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│4.4.│Sã manifeste interes │- jocuri de denumire/ordonare a imaginilor; │
│ │pentru exprimarea scrisã│- exerciţii de realizare a jurnalului clasei; │
│ │ │- exerciţii de redactare a unor mesaje în │
│ │ │ scopuri personale; │
│ │ │- completare de rebusuri. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR


┌────┬────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.│Sã manifeste curiozitate│- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã pe │
│ │pentru aprofundarea │ baza unui suport vizual; │
│ │limbii rromani ca limbã │- citirea şi ilustrarea unor poveşti │
│ │maternã │ tradiţionale; │
│ │ │- prezentarea unor elemente de folclor rrom în │
│ │ │ cadrul activitãţilor clasei; │
│ │ │- participarea la diferite evenimente culturale │
│ │ │ desfãşurate în cadrul comunitãţii. │
└────┴────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘



                     4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ
    ● Cartea. Familiarizarea cu materialul tipãrit.
    ● Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani (cu excepţia literelor postpoziţionale: q, ι, θ şi a diftongilor: a, e, i, o, u).
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale şi a diftongilor se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 181 (a se vedea imaginea asociatã).

    ● Literele specifice limbii rromani. Grupurile de litere aspirate: ch, kh, ph, th.
    ● Citirea cuvintelor.
    ● Citirea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.
    ● Textul. Titlul.

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE
    a) Comunicarea oralã
    Comunicarea - schimb de informaţii între persoane.
    Formularea mesajului oral
    - Cuvântul - utilizarea corectã a cuvintelor din vocabularul activ.
    - Propoziţia - formularea de propoziţii logice din punct de vedere gramatical.
    - Componentele comunicãrii dialogate - situaţii concrete de comunicare pe baza unui suport vizual sau auditiv.
    b) Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    - Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.
    - Despãrţirea cuvintelor în silabe.
    - Respectarea spaţiului dintre cuvinte.
    - Aşezarea textului în paginã.

    Ortografia
      Scrierea grupurilor de litere: ch, kh, ph, th, rr.
      Scrierea cu literã mare a iniţialei primului cuvânt din propoziţie şi a substantivelor proprii.

    Punctuaţia
      Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    Sunetul - litera.
    Silaba. Cuvântul. Propoziţia

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
      Istoria oralã
    Originea şi migrarea rromilor
      Primele izvoare cunoscute

               5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj audiat.
    - Identificarea cuvintelor dintr-un enunţ oral.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Pronunţarea clarã şi corectã a sunetelor, cuvintelor şi enunţurilor.
    - Construirea de enunţuri logice potrivite unor situaţii date.
    - Utilizarea în comunicare a formulelor de salut şi prezentare.
    - Identificarea sinonimelor din limba comunã pentru cuvintele dialectale.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea literelor şi a grupurilor de litere specifice alfabetului limbii rromani.
    - Asocierea corectã a formei cuvintelor cu sensul lor.
    - Citirea corectã, cu voce tare, în ritm propriu a unor enunţuri.
    - Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaţiile esenţiale din enunţuri citite.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Transcrierea corectã şi lizibilã a unor enunţuri.
    - Scrierea corectã dupã dictare a propoziţiilor enunţiative.
    - Redactarea unor propoziţii enunţiative cu respectarea regulilor ortografice studiate.

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea unor elemente de culturã tradiţionalã.
    - Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunitãţii.

                         LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                              NIVELUL AL II-LEA

        3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.1.│Sã desprindã informaţiile │- exerciţii de sesizare a elementelor │
│ │esenţiale dintr-un mesaj │ semnificative ale unui mesaj ascultat; │
│ │ascultat │- exerciţii de formulare de întrebãri │
│ │ │ pentru înţelegerea unor mesaje ascultate;│
│ │ │- exerciţii de tipul adevãrat/fals. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.2.│Sã sesizeze schimbarea │- exerciţii de selectare a enunţului corect│
│ │semnificaţiei mesajului │ dintr-o serie de enunţuri formulate oral;│
│ │transmis ca urmare a modi- │- exerciţii de semnalare a greşelilor de │
│ │ficãrii intonaţiei sau a │ exprimare în enunţuri formulate de │
│ │topicii folosite în transmi- │ interlocutori; │
│ │terea acestuia │- exerciţii de intonare diferitã a │
│ │ │ aceluiaşi enunţ; │
│ │ │- exerciţii de schimbare a topicii unor │
│ │ │ enunţuri. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.3.│Sã sesizeze cuvintele │- exerciţii de formulare de întrebãri │
│ │necunoscute care împiedicã │ pentru stabilirea sensului cuvintelor │
│ │înţelegerea mesajului oral │ necunoscute; │
│ │ │- exerciţii de identificare şi semnalare a │
│ │ │ cuvintelor necunoscute dintr-un mesaj │
│ │ │ receptat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.4.│Sã asculte cu atenţie mesaje │- exerciţii de ascultare a dialogurilor │
│ │transmise de diferiţi │ pe teme familiare şi de interes comun; │
│ │interlocutori în situaţii │- exerciţii de formulare de întrebãri │
│ │diferite │ pentru aflarea unor informaţii de │
│ │ │ interes; │
│ │ │- exerciţii de tipul emiţãtor - receptor, │
│ │ │ vizând formarea comportamentului de │
│ │ │ ascultãtor activ. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.1.│Sã îmbine enunţuri în mesaje │- exerciţii de construire a unor enunţuri │
│ │proprii corespunzãtoare unor │ corespunzãtoare unor situaţii reale sau │
│ │situaţii date │ fictive date; │
│ │ │- exerciţii de obţinere a unor mesaje │
│ │ │ coerente prin ordonarea unor enunţuri │
│ │ │ date. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.2.│Sã pronunţe articulat mesaje │- exerciţii de reproducere a unor enunţuri │
│ │folosind intonaţia corespun- │ cu accent pe pronunţia clarã şi │
│ │zãtoare conţinutului acestora│ articulatã; │
│ │ │- exerciţii de schimbare a topicii unor │
│ │ │ enunţuri cu sau fãrã schimbarea │
│ │ │ înţelesului acestora; │
│ │ │- exerciţii de pronunţie corectã a │
│ │ │ cuvintelor care conţin aglomerãri de │
│ │ │ consoane sau grupuri de sunete aspirate; │
│ │ │- exerciţii de schimbare a sensului unui │
│ │ │ enunţ prin schimbarea intonaţiei; │
│ │ │- jocuri de rol, mimã/pantomimã. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.3.│Sã construiascã enunţuri cu │- exerciţii de vocabular; │
│ │sinonimele cuvintelor │- alcãtuire de propoziţii. │
│ │dialectale │ │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.4.│Sã iniţieze dialoguri pe teme│- dialoguri pe teme de interes comun │
│ │familiare │ grupului; │
│ │ │- activitãţi de exprimare a propriei pãreri│
│ │ │ în legãturã cu un anumit fapt sau cu │
│ │ │ atitudinea unei persoane; │
│ │ │- jocuri de rol. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
    (CITIREA/LECTURA)


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.1.│Sã identifice litere, │- exerciţii de lãrgire a câmpului vizual │
│ │grupuri de litere, silabe, │ prin identificarea silabelor în cuvinte, │
│ │cuvinte şi enunţuri în textul│ prin identificarea cuvintelor în │
│ │scris cu litere de tipar │ structura propoziţiilor; │
│ │ │- exerciţii de recunoaştere a cuvintelor │
│ │ │ care se repetã într-un text; │
│ │ │- exerciţii de recunoaştere a literelor cu │
│ │ │ frecvenţa cea mai mare într-un şir de │
│ │ │ cuvinte; │
│ │ │- exerciţii de delimitare a cuvintelor │
│ │ │ scrise într-o propoziţie; │
│ │ │- exerciţii de identificare a cuvintelor │
│ │ │ în careuri, tabele. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.2.│Sã desprindã informaţii │- exerciţii de citire selectivã; │
│ │esenţiale dintr-un scurt text│- exerciţii de identificare a informaţiilor│
│ │citit │ esenţiale dintrun text citit; │
│ │ │- exerciţii de recunoaştere a personajelor │
│ │ │ unui text citit; │
│ │ │- exerciţii de identificare a ordinii │
│ │ │ întâmplãrilor prezentate într-un scurt │
│ │ │ text narativ. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.3.│Sã citeascã corect un text │- exerciţii de citire a cuvintelor pe │
│ │scurt │ silabe; │
│ │ │- exerciţii de citire integralã a │
│ │ │ cuvintelor cu utilizare frecventã; │
│ │ │- exerciţii de citire selectivã; │
│ │ │- exerciţii de citire în lanţ; │
│ │ │- exerciţii de citire independentã │
│ │ │ (în şoaptã, în gând sau cu voce tare). │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.4.│Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de iniţiere în citirea unor │
│ │lecturã │ cãrţi/materiale informative; │
│ │ │- prezentarea bibliotecii şcolii. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.1.│Sã scrie corect litere, │- exerciţii de scriere a unor litere, │
│ │silabe şi cuvinte care conţin│ silabe, cuvinte; │
│ │toate literele alfabetului │- exerciţii de transcriere şi copiere a │
│ │ │ unor cuvinte şi propoziţii; │
│ │ │- exerciţii de apreciere corectã a │
│ │ │ spaţiului dintre cuvinte; │
│ │ │- exerciţii de corectare şi autocorectare │
│ │ │ a greşelilor de scriere. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.2.│Sã formuleze în scris │- exerciţii de completare a unor propoziţii│
│ │enunţuri folosind cuvinte noi│ folosind cuvântul cel mai potrivit │
│ │sau mai puţin cunoscute │ dintr-un şir de cuvinte date; │
│ │ │- exerciţii de identificare a sinonimelor │
│ │ │ şi antonimelor unui cuvânt dat │
│ │ │ (fãrã terminologie); │
│ │ │- exerciţii de integrare a cuvintelor noi │
│ │ │ în enunţuri proprii. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.3.│Sã aşeze corect în paginã un │- exerciţii de transcriere, cu accent pe │
│ │text, respectând poziţia │ plasarea corectã a datei şi a titlului; │
│ │datei, a titlului şi a │- exerciţii de diferenţiere a aşezãrii în │
│ │alineatului în scrierea unor │ paginã a unor texte tipãrite; │
│ │propoziţii │- exerciţii de corectare şi autocorectare │
│ │ │ a greşelilor de aşezare în paginã. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.4.│Sã manifeste interes pentru │- jocuri de denumire/ordonare a imaginilor;│
│ │exprimarea în scris │- exerciţii de realizare a jurnalului │
│ │ │ clasei; │
│ │ │- exerciţii de redactare a unor mesaje în │
│ │ │ scopuri personale; │
│ │ │- completare de rebusuri. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.1.│Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã │
│ │aprofundarea limbii rromani │ pornind de la relatãrile unor persoane │
│ │ca limbã maternã │ din cadrul comunitãţii; │
│ │ │- interpretarea prin joc de rol a unor │
│ │ │ poveşti tradiţionale; │
│ │ │- citirea şi ilustrarea unor poveşti │
│ │ │ tradiţionale; │
│ │ │- prezentarea unor elemente de folclor │
│ │ │ rrom în cadrul activitãţilor clasei; │
│ │ │- participarea la diferite evenimente │
│ │ │ culturale desfãşurate în cadrul │
│ │ │ comunitãţii. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.2.│Sã utilizeze elementele de │- exerciţii de identificare a principalelor│
│ │culturã tradiţionalã în │ obiceiuri tradiţionale rrome; │
│ │diferite contexte │- relatarea desfãşurãrii obiceiurilor │
│ │ │ tradiţionale, aşa cum decurg în comuni- │
│ │ │ tãţile din care fac parte; │
│ │ │- organizarea unor activitãţi cu caracter │
│ │ │ intercultural. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



                     4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ
    ● Cartea. Elementele unei cãrţi.
    ● Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani (inclusiv literele postpoziţionale: q, ι, θ şi diftongii: a, e, i, o, u).
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale şi a diftongilor se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 189 (a se vedea imaginea asociatã).

    ● Citirea şi pronunţarea cuvintelor care conţin litere postpoziţionale.
     1. Textul. Titlul. Citirea textelor scurte (100 de cuvinte).

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE
    a) Comunicarea oralã
    Comunicarea. Elementele comunicãrii orale (emiţãtor, receptor, mesaj).
    Formularea mesajului oral
    - Cuvântul - cuvinte cu sens opus, cuvinte cu sens asemãnãtor.
    - Propoziţia - intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative.
    - Dialogul - formule elementare de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.
    b) Comunicarea scrisã
    Procesul scrierii
    - Literele mici şi mari ale alfabetului limbii rromani.
    - Literele postpoziţionale: q, ι, θ. Diftongii: a, e, i, o, u.
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea literelor postpoziţionale şi a diftongilor se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 189 (a se vedea imaginea asociatã).

    - Prezentarea şi scrierea corectã a combinaţiilor de litere.
    - Despãrţirea cuvintelor în silabe.
    - Aşezarea textului în paginã.

    Ortografia
      Scrierea grupurilor de litere: ke, ki, ge, gi, ch, kh, ph, th, rr.
      Scrierea cuvintelor care conţin literle i şi j, h şi x.
    Punctuaţia
      Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    Lexicul - Cuvântul. Sensul cuvintelor.
    Noţiuni de foneticã - Sunetul şi litera.
    Alfabetul limbii rromani.

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
      Istoria oralã
      Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale
    Originea şi migrarea rromilor
      Primele izvoare cunoscute
      Originea indianã
    Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul
      Conceptele de pur şi impur
      Obiceiuri în familie

               5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj audiat.
    - Sesizarea corectitudinii logice a unui enunţ audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Respectarea intonaţiei şi accentului în timpul vorbirii.
    - Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere lexical şi gramatical.
    - Susţinerea unei convorbiri, utilizând formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului.
    - Construirea de enunţuri logice cu sinonimele cuvintelor dialectale.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute dintr-un text citit.
    - Citirea corectã şi coerentã, în ritm propriu, a unor texte cunoscute de maximum 50 de cuvinte.
    - Formularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazã informaţii esenţiale dintr-un text citit.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Transcrierea unor fragmente de texte cu respectarea regulilor de aşezare în paginã.
    - Scrierea dupã dictare a unor enunţuri, cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie studiate.
    - Redactarea unor enunţuri cu respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie învãţate.

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea unor elemente de culturã tradiţionalã.
    - Relatarea unor obiceiuri tradiţionale din cadrul comunitãţii.
    - Scrierea unei poveşti culese din comunitate.

                      LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                          NIVELUL AL III-LEA

       3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.1.│Sã desprindã semnificaţia │- selectare şi ordonare de imagini; │
│ │globalã a unui mesaj clar │- selectarea imaginii potrivite │
│ │articulat, citit cu vitezã │ semnificaţiei mesajului audiat; │
│ │normalã │- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei│
│ │ │ textului audiat, pe baza unor imagini │
│ │ │ prezentate; │
│ │ │- jocuri de simulare a mesajului audiat │
│ │ │ anterior. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.2.│Sã recepteze corect mesajul │- exerciţii de corectare prin semnalizare; │
│ │în funcţie de condiţiile │- exerciţii de executare a unor comenzi │
│ │comunicãrii │ emise de diferiţi interlocutori; │
│ │ │- jocuri de rol, pantomime pentru │
│ │ │ demonstrarea înţelegerii diferitelor │
│ │ │ mesaje emise. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.3.│Sã identifice informaţii de │- exerciţii de tip "adevãrat"/"fals"; │
│ │detaliu dintr-un mesaj clar │- exerciţii de discriminare a informaţiilor│
│ │articulat, citit cu vitezã │ esenţiale de cele de detaliu dintr-un │
│ │normalã │ mesaj ascultat; │
│ │ │- exerciţii de identificare a detaliilor │
│ │ │ dintr-un mesaj ascultat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.4.│Sã sesizeze corectitudinea │- exerciţii de percepţie fonicã a │
│ │unui enunţ oral │ intonaţiei propoziţiei; │
│ │ │- exerciţii de semnalare a unor pronunţii │
│ │ │ greşite; │
│ │ │- exerciţii de identificare şi corectare │
│ │ │ a unor îmbinãri incorecte de cuvinte în │
│ │ │ cadrul unui enunţ. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.5.│Sã identifice sensul unui │- exerciţii de stabilire a sensului unui │
│ │cuvânt nou prin raportare la │ cuvânt necunoscut prin raportare la │
│ │un mesaj emis clar şi rar │ context; │
│ │ │- corelarea cuvântului cu explicaţia sa │
│ │ │ corectã dintr-un set de definiţii date. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.6.│Sã manifeste atenţie faţã de │- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascul- │
│ │interlocutor în diferite │ tãtor, vizând formarea comportamentului │
│ │situaţii de comunicare │ de ascultãtor activ; │
│ │ │- simulãri ale unor situaţii concrete de │
│ │ │ comunicare pe teme cotidiene concrete; │
│ │ │- jocuri de grup cu teme date, simulãri. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.1.│Sã utilizeze cuvinte, │- alcãtuire de propoziţii cu ajutorul unor │
│ │sintagme, expresii noi în │ cuvinte, sintagme, expresii date; │
│ │enunţuri proprii, accentuând │- dialoguri în perechi/grup; │
│ │corect cuvintele │- exerciţii de accentuare corectã în limba │
│ │ │ rromani; │
│ │ │- jocuri didactice de utilizare a catego- │
│ │ │ riilor semantice: sinonime, antonime │
│ │ │ (fãrã menţionarea terminologiei). │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.2.│Sã redea prin cuvinte proprii│- formularea întrebãrilor de clarificare │
│ │conţinutul unui fragment │ a aspectelor pe care nu le-au înţeles din│
│ │dintr-un text citit sau │ textul citit sau din mesajul ascultat; │
│ │dintr-un mesaj audiat │- formularea rãspunsurilor la întrebãrile │
│ │ │ ce vizeazã informaţiile esenţiale sau de │
│ │ │ detaliu ce se desprind din fragmentul de │
│ │ │ text citit sau din mesajul audiat; │
│ │ │- exerciţii de trecere din vorbire directã │
│ │ │ în vorbire indirectã; │
│ │ │- povestirea liberã a unui fragment citit │
│ │ │ sau a mesajului audiat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.3.│Sã utilizeze corect, în │- exerciţii de construire corectã a │
│ │enunţuri proprii, elementele │ propoziţiilor simple şi a celor │
│ │de construcţie a comunicãrii │ dezvoltate, a propoziţiilor enunţiative │
│ │studiate │ (propriu-zise şi exclamative) şi intero- │
│ │ │ gative (fãrã folosirea terminologiei); │
│ │ │- exerciţii de integrare corectã, în │
│ │ │ enunţuri proprii, a pãrţilor de vorbire. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.4.│Sã-şi adapteze vorbirea la │- exerciţii de dialog cu persoane diferite;│
│ │diferite situaţii de │- jocuri de rol pentru exersarea unor acte │
│ │comunicare, în funcţie de │ de vorbire: iniţierea, menţinerea şi │
│ │partenerul de dialog │ încheierea unui dialog verbal; recunoaş- │
│ │ │ terea şi descrierea unei persoane sau a │
│ │ │ unui obiect; utilizarea formulelor de │
│ │ │ salut, de prezentare, de permisiune, │
│ │ │ de solicitare; formularea unor întrebãri │
│ │ │ sau a unor rãspunsuri; povestirea unor │
│ │ │ fapte şi întâmplãri; exprimarea acordului│
│ │ │ sau a dezacordului în legãturã cu un fapt│
│ │ │ sau cu atitudinea unei persoane; │
│ │ │- conversaţii cu unul sau mai mulţi │
│ │ │ interlocutori pe teme cunoscute. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
    (CITIREA/LECTURA)


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.1.│Sã identifice elemente de │- exerciţii de recunoaştere a titlului, │
│ │bazã ale organizãrii în │ autorului, alineatelor; │
│ │paginã a textului literar/ │- exerciţii de sesizare a aşezãrii textului│
│ │nonliterar │ în raport cu ilustraţia; │
│ │ │- exerciţii de interpretare a semnificaţiei│
│ │ │ titlului. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.2.│Sã desprindã ideile │- citire selectivã; │
│ │principale dintr-un text │- exerciţii de delimitare a unui text │
│ │citit │ narativ în fragmente logice; │
│ │ │- exerciţii de identificare şi de formulare│
│ │ │ a ideilor principale din textele citite. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.3.│Sã citeascã în mod conştient │- exerciţii de accentuare şi intonare │
│ │şi corect un text scurt, │ corectã; │
│ │cunoscut │- exerciţii de citire pe roluri; │
│ │ │- exerciţii de citire a textelor scurte, │
│ │ │ respectând intonaţia impusã de semnele │
│ │ │ de punctuaţie. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.4.│Sã citeascã în ritm propriu │- exerciţii de citire la prima vedere; │
│ │un text scurt, necunoscut │- exerciţii de lecturã individualã; │
│ │ │- exerciţii de citire, în ritm propriu, │
│ │ │ a unor texte necunoscute. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.5.│Sã recunoascã secvenţele │- exerciţii de identificare a vorbirii │
│ │narative şi dialogate │ directe; │
│ │dintr-un text │- exerciţii de semnalare a secvenţelor │
│ │ │ dialogate dintr-un text narativ dat; │
│ │ │- exerciţii de identificare a vorbirii │
│ │ │ directe într-un text dat; │
│ │ │- exerciţii de argumentare a folosirii │
│ │ │ dialogului în textele narative; │
│ │ │- exerciţii de citire pe roluri. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.6.│Sã recunoascã în texte │- exerciţii de identificare a pãrţilor de │
│ │diferite elemente de │ vorbire studiate. │
│ │construcţie a comunicãrii │ │
│ │studiate │ │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│3.7.│Sã manifeste interes pentru │- exerciţii de exprimare a propriilor │
│ │lecturã │ gânduri, sentimente în legãturã cu │
│ │ │ faptele şi acţiunile personajelor │
│ │ │ prezentate în texte literare; │
│ │ │- vizite la biblioteca şcolii; │
│ │ │- formulãri de întrebãri şi rãspunsuri │
│ │ │ vizând conţinutul textelor citite. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.1.│Sã respecte regulile de │- exerciţii de aplicare a regulilor de │
│ │despãrţire în silabe, │ despãrţire în silabe în dictãri şi │
│ │ortografia şi punctuaţia │ autodictãri, transcrieri, copieri sau │
│ │într-un text propriu │ în scrierea unor enunţuri proprii; │
│ │ │- exerciţii de folosire corectã a │
│ │ │ majusculei; │
│ │ │- exerciţii de utilizare corectã a semnelor│
│ │ │ de punctuaţie. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.2.│Sã povesteascã în scris │- exerciţii de trecere de la vorbirea │
│ │fragmente dintr-un text citit│ directã la vorbirea indirectã; │
│ │ │- exerciţii de formulare în scris a rãspun-│
│ │ │ surilor la întrebãri; │
│ │ │- exerciţii de povestire în scris a unor │
│ │ │ fragmente dintr-un text citit. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.3.│Sã redacteze texte scurte, │- exerciţii de redactare a unor texte │
│ │ţinând seama de pãrţile │ scurte, pe baza unui suport vizual, dupã │
│ │componente ale unei compuneri│ o ilustraţie sau dupã un şir de ilustra- │
│ │ │ ţii, dupã benzi desenate, şir de │
│ │ │ întrebãri; │
│ │ │- alcãtuirea planului simplu de idei; │
│ │ │- exerciţii de redactare a povestirii unor │
│ │ │ fragmente din text; │
│ │ │- exerciţii de construire corectã a │
│ │ │ propoziţiilor simple şi dezvoltate, │
│ │ │ respectând topica specificã limbii │
│ │ │ rromani; │
│ │ │- exerciţii de structurare a textului scris│
│ │ │ în cele trei pãrţi: introducere, │
│ │ │ cuprins, încheiere. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.4.│Sã aşeze corect în paginã │- exerciţii de scriere caligraficã; │
│ │textele scrise, respectând │- antrenament de aşezare corectã în paginã │
│ │scrierea cu alineate şi │ şi de respectare a scrierii cu alineate; │
│ │spaţiul liber dintre cuvinte,│- exerciţii de distanţare şi de marcare │
│ │scrierea lizibilã │ a titlului. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│4.5.│Sã manifeste interes pentru │- alcãtuire de enunţuri scurte şi de mesaje│
│ │redactarea corectã şi │ scrise în diferite situaţii de │
│ │îngrijitã a compunerilor şi │ comunicare; │
│ │a textelor cu destinaţie │- exerciţii de redactare a unor felicitãri;│
│ │specialã │- copieri, transcrieri, dictãri; │
│ │ │- exerciţii de evaluare/autoevaluare a │
│ │ │ redactãrii îngrijite şi corecte a │
│ │ │ diverselor tipuri de texte. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    5. PROMOVAREA UNEI ATITUDINI POZITIVE FAŢĂ DE CULTURA ŞI TRADIŢIILE RROMILOR


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.1.│Sã utilizeze limba comunã │- exerciţii de comunicare oralã şi scrisã; │
│ │rromani în diferite contexte │- discuţii pe baza unui suport vizual; │
│ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica │
│ │ │ interviului; │
│ │ │- proiecte de istorie oralã; │
│ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.2.│Sã utilizeze elementele de │- exerciţii de identificare a principalelor│
│ │culturã tradiţionalã în │ obiceiuri tradiţionale rrome; │
│ │diferite contexte │- relatarea desfãşurãrii obiceiurilor │
│ │ │ tradiţionale aşa cum decurg în │
│ │ │ comunitãţile din care fac parte; │
│ │ │- dezbateri pe teme cu specific │
│ │ │ tradiţional; │
│ │ │- activitãţi interculturale. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│5.3.│Sã manifeste interes faţã de │- culegerea unor elemente de folclor rrom │
│ │creaţia popularã specificã │ din cadrul comunitãţii cu ocazia │
│ │etniei │ diferitelor evenimente tradiţionale │
│ │ │ (şezãtori); │
│ │ │- prezentarea unor elemente de folclor în │
│ │ │ cadrul activitãţilor la clasã (programe │
│ │ │ artistice); │
│ │ │- exerciţii de iniţiere în tehnica │
│ │ │ interviului; │
│ │ │- proiecte de istorie oralã; │
│ │ │- portofoliu de folclor rrom. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



                      4. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

    1. FORMAREA CAPACITĂŢII DE LECTURĂ/CITIRE
    ● Cartea ( actualizare: aşezarea textului în paginã). Cuprinsul.
    ● Textul. Titlul. Autorul.
    ● Textul literar.
    ● Textul narativ. Recunoaşterea personajelor. Delimitarea textului în fragmente logice.
    ● Poezii cu tematicã diversã. Strofa. Versul.

    2. FORMAREA CAPACITĂŢII DE COMUNICARE
    a) Comunicarea oralã
    Componentele comunicãrii dialogate. Adaptarea la particularitãţile interlocutorului.
    Formularea ideilor principale. Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text narativ.
    Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
    Dialogul (actualizare). Alcãtuirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
    Elemente de comunicare nonverbalã (gesturi, mimicã).
    Realizarea urmãtoarele acte de vorbire:
    - iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog;
    - recunoaşterea şi descrierea unei persoane sau a unui obiect;
    - utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
    - formulare de întrebãri/rãspunsuri;
    - povestirea unor fapte şi întâmplãri, dupã un suport vizual sau dupã un plan de idei dat;
    - exprimarea acordului sau a dezacordului în legãturã cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
    b) Comunicare scrisã. Procesul scrierii

    Organizarea textului scris
      Aşezarea corectã a textului în paginã: plasarea titlului, folosirea alineatelor (actualizare).

    Ortografia
      Scrierea corectã a cuvintelor care conţin grupuri de litere: ph, th, kh, ch şi a celor ce cuprind litere ca: a, e, i, o, u, c, z, epsilon, ι, q, θ, a.
---------
    NOTĂ(CTCE)
    Reprezentarea grupurilor de litere şi litere se gãsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 198 (a se vedea imaginea asociatã).

      Utilizarea ortogramelor anι-o/anι-i/anι-e; k-o/k-i/k-e.


    Punctuaţia
      Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog, virgula, douã puncte.

    Contexte de realizare:
    - Scrierea funcţionalã (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictãri. Felicitarea.
    - Scrierea imaginativã. Compunerea unor scurte texte (7-12 enunţuri) pe baza unui suport vizual, dupã o ilustraţie sau dupã un şir de ilustraţii, dupã benzi desenate, şir de întrebãri.
    - Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri. Povestirea scrisã a unor fragmente de text. Planul simplu de idei.

    3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII
    a) Lexicul
    Cuvântul. Cuvinte cu formã diferitã şi sens asemãnãtor, cuvinte cu sens opus - fãrã menţionarea terminologiei.
    b) Morfologie
    Cuvântul - parte de vorbire.
    Substantivul: substantive comune şi substantive proprii; numãrul.
    Adjectivul: acordul adjectivului în numãr cu substantivul pe care îl determinã.
    Numeralul: recunoaşterea numeralelor cardinale; scrierea corectã a numeralelor simple.

    4. ELEMENTE DE ISTORIE ŞI TRADIŢII RROME
    Rromii - identitate asumatã şi identitate atribuitã
      Istoria oralã
      Repere ale culturii tradiţionale
      Neamurile de rromi şi ocupaţiile tradiţionale
    Originea şi migrarea rromilor
      Primele izvoare cunoscute
      Originea indianã
    Un model cultural al rromilor - Rromanipen-ul
      Conceptele de pur şi impur
      Obiceiuri în familie

                5. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral
    - Desprinderea informaţiilor de detaliu dintr-un mesaj audiat.
    - Desprinderea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la sensul global al enunţului audiat.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã
    - Utilizarea calitãţii expresive a limbajului şi a elementelor de comunicare nonverbalã în transmiterea mesajelor.
    - Relatarea prin enunţuri scurte a unor fapte, întâmplãri, pe baza unui suport (plan de întrebãri, idei, ilustraţii, cuvinte de sprijin etc.).
    - Utilizarea formulelor de solicitare şi permisiune adaptate la interlocutor.

    Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris
    - Identificarea în contexte date a pãrţilor de vorbire studiate.
    - Citirea corectã şi coerentã, în ritm propriu, a unor texte cunoscute.
    - Formularea ideilor principale ale unui text narativ.

    Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã
    - Formularea în scris a rãspunsurilor la întrebãri adresate.
    - Scrierea dupã dictare a unor scurte texte, cu respectarea regulilor de despãrţire în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie învãţate, a aşezãrii în paginã şi a scrisului lizibil.
    - Redactarea unor scurte texte cu destinaţie specialã (felicitarea, invitaţia).

    Promovarea unei atitudini pozitive faţã de cultura şi tradiţiile rromilor
    - Identificarea elementelor de culturã tradiţionalã.
    - Valorificarea elementelor de folclor rrom, prin organizarea unor programe artistice.

                     LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI
                         NIVELUL AL IV-LEA

        3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

    1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│1.1.│Sã decodeze sensul global al │- exerciţii de tip "adevãrat"/"fals"; │
│ │unui mesaj dialogat, rostit │- alegerea unei imagini care sugereazã │
│ │cu vitezã normalã │ semnificaţia mesajului dintr-un set de │
│ │ │ imagini date; │
│ │ │- reprezentarea prin pantomimã a mesajelor │
│ │ │ interlocutorilor dintr-un text dialogat; │
│1.2.│Sã desprindã ideile │- exerciţii de discriminare a esenţialului │
│ │principale dintr-un mesaj │ de detaliu; │
│ │clar articulat cu vitezã │- exerciţii de recunoaştere a unor momente │
│ │normalã │ semnificative dintr-un mesaj audiat; │
│1.3.│Sã selecteze detalii dintr-un│- exerciţii de identificare a detaliilor │
│ │mesaj rostit cu vitezã │ dintr-un mesaj rostit cu vitezã normalã; │
│ │normalã │- ordonarea temporalã a secvenţelor unui │
│ │ │ mesaj oral. │
│1.4.│Sã sesizeze structurile │- exerciţii de tip "adevãrat"/"fals"; │
│ │gramaticale corecte/incorecte│- exerciţii de discriminare a structurilor │
│ │dintr-un mesaj ascultat │ gramaticale (morfologice şi sintactice) │
│ │ │ corecte de cele incorecte, prin │
│ │ │ semnalizare, bifare; │
│ │ │- exerciţii de semnalare a corectitudinii/ │
│ │ │ incorectitudinii gramaticale apãrute în │
│ │ │ exprimarea proprie sau a colegilor; │
│ │ │- exerciţii de sesizare a dezacordurilor │
│ │ │ între forma adjectivului şi a │
│ │ │ substantivului determinat. │
│1.5.│Sã deducã sensul cuvintelor │- exerciţii de sesizare a cuvintelor/ │
│ │necunoscute din diferite │ expresiilor care împiedicã înţelegerea │
│ │mesaje orale │ mesajului audiat; │
│ │ │- exerciţii de stabilire a sensului unui │
│ │ │ cuvânt necunoscut prin raportare la │
│ │ │ context; │
│ │ │- relaţionarea cuvintelor necunoscute cu │
│ │ │ definiţia lor. │
│1.6.│Sã manifeste atenţie şi │- exerciţii de ascultare a dialogurilor │
│ │înţelegere faţã de mesajele │ elev-elev, cadru didactic-elev, pe │
│ │emise de diferiţi │ diferite teme cotidiene; │
│ │interlocutori │- exerciţii de practicare a ascultãrii │
│ │ │ active, a înţelegerii mesajelor emise de │
│ │ │ diferiţi interlocutori. │
└────┴─────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────┘



    2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE ORALĂ


┌────┬─────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ │ Obiective de referinţã │ Exemple de activitãţi de învãţare │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.1.│Sã alcãtuiascã mesaje corecte│- exerciţii pentru folosirea corectã a │
│ │din punct de vedere │ acordului gramatical; │
│ │gramatical, respectând │- exerciţii de rostire corectã a cuvintelor│
│ │intonaţia şi accentul │ cu probleme de accentuare; │
│ │ │- exerciţii de reglare a intonaţiei, a │
│ │ │ vitezei proprii de a vorbi; │
│ │ │- jocuri de cuvinte; │
│ │ │- exerciţii de recitare a unor poezii. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.2.│Sã construiascã pe baza │- exerciţii de identificare a elementelor │
│ │planului de idei un text oral│ semnificative ce trebuie transmise prin │
│ │scurt │ mesaj; │
│ │ │- exerciţii de reformulare a unui mesaj; │
│ │ │- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul│
│ │ │ cãrora se organizeazã o temã datã; │
│ │ │- activitãţi de comunicare pe baza unui │
│ │ │ plan de idei realizat anterior; │
│ │ │- exerciţii de povestire a unui text │
│ │ │ cunoscut, pe baza unui plan de idei dat. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.3.│Sã redea prin cuvinte proprii│- exerciţii de transformare a vorbirii │
│ │conţinutul unui text citit │ directe în vorbire indirectã; │
│ │sau al unui mesaj audiat │- povestirea oralã a unor texte literare/ │
│ │ │ nonliterare citite sau a unor mesaje │
│ │ │ audiate. │
├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────┤
│2.4.│Sã construiascã texte orale │- lectura dupã imagini. │
│ │scurte pe baza unei imagini │ │
├────┼─────────────────────────────┼───────────